You are on page 1of 22

CERCETARE IN NURSING Observatia clinica Observatia reprezintă, după cum arăta Claude Bernard, una din etapele cele

mai importante ale cercetării stiintifice. De obicei, cercetătorul face mai întâi o observatie, adică observă ceva. Apoi emite o ipoteză si apoi, dacă poate, îsi verifică ipoteza printr-un experiment. i nu trebuie uitat că, datorită variabilitătii si complexitătii fenomenelor, practica medicală este, de fapt, o cercetare stiintifică aplicativă. Adică pacientii se deosebesc foarte mult între ei si ceea ce este valabil la un pacient nu este neapărat valabil si la alt pacient. De aceea, după cum am arătat în repetate rânduri, desi prin descoperirea le!ilor !eneral valabile stiinta este a !eneralului, medicina este o stiintă a individualului. De aceea, medicul practician trebuie să efectueze o observatie foarte atentă a pacientului,să descopere particularitătile sale, să emită o ipoteză de dia!nostic pe care să o verifice, desi!ur, nu prin experiment, ci prin investi!atii clinice si paraclinice corespunzătoare. Observatia face parte din comportamentul orientat al fiintei umane, care solicitat de foarte multe informatii din toate părtile, îsi îndreaptă atentia spre anumite surse de informatii care îi atra!e în mod deosebit atentia. Observatia este, în acelasi timp, un mi"loc de apărare, dar si mi"loc de recunoastere a valorii sursei respective. De aceea, medicul acordă o atentie deosebită pacientului si mai ales particularitătilor sale, care reprezintă o inepuizabilă sursă de informatii pentru dia!nostic si tratament. Observatia reprezintă forma cea mai elementară a cunoasterii, deoarece ea este foma cea mai simplă si mai directă a contactului cu lumea încon"urătoare. De aceea, la baza simtului clinic, despre care se vorbeste atât de mult în medicină, se află, de fapt, observatia atentă a bolnavului. Observatia presupune un observator, care în cazul nostru este medicul, un obiect,sau mai bine zis, un subiect de observat, care in cazul nostru este reprezentat de bolnav, o clasă de fenomene, care în cazul nostru este reprezentată de patolo!ia umană si, în sfârsit, niste cunostinte anterioare privind fenomenele respective, care în cazul nostru sunt reprezentate de cunostintele medicului privind patolo!ia umană. #entru că medicul observă,după cum arăta $.%atie!anu, ceea ce stie. De aceea, el trebuie să fie pre!ătit, să stie cam ce ar putea să vadă, si ce semnificatie au lucrurile pe care le vede la bolnav. Aceste cunostinte sunt si ele la rândul lor, rezultatul spiritului de observatie pe care l-au manifestat medicii de-a lun!ul timpului. Cu a"utorul spiritului de observatie, ei au sesizat de multe ori, cu o acuitate si o finete impresionante, existenta unor simptome si aparitia lor în anumite boli. Asa spre exemplu, %ipocrate a descris paraple!ia din compresiile medulare, complicatiile testiculare din parotidita epidemică, caracterul ciclic al febrei din malarie si faciesul caracteristic din peritonită, care îi poartă numele. Observatia clinică a fost completată apoi cu observatia anatomo-clinică, constatându-se că simptomele bolnavului sunt produse de anumite leziuni or!anice.A venit apoi etapa investi!atiilor clinice, a bioc&imiei si a imunolo!iei cu a"utorul cărora s-a constatat că leziunile or!anice sunt produse si ele de niste modificări moleculare. 'oate acestea nu au redus, însă, cu nimic din valoarea observatiei clinice. Dimpotrivă, bazată pe niste cunostinte din ce în ce mai

profunde, observatia clinică a devenit azi mai utilă si mai eficace. De aceea, c&iar dacă investi!atiile paraclinice au luat o amploare deosebită, clinica a rămas în continuare, după cum arată $. %atie!anu, o stiintă bazată pe investi!atie si interpretare. Cu toatădezvoltarea impetuoasă a investi!atiilor paraclinice, care pot aduce informatii extrem de pretioase, dia!nosticul a continuat să rămână si astăzi o operatie bazată pe o observatie foarte atentă si abia apoi pe utilizarea celorlalte mi"loace de investii!are a bolnavului. $ acest lucru este foarte important pentru medicul !eneralist, care de obicei nu nici nu dispune de alte posibilităti de investi!atie. De aceea, pentru !eneralist observatia si comunicarea cu pacientul "oacă rolul cel mai important. #rimele informatii privind tipul constitutional, atitudinea, fizionomia, pielea, oc&ii, si comportamentul bolnavului sunt obtinute prin intermediul obserzatiei, observatia fiind cea mai simplă, cea mai usoară si cea mai la îndemână metodă de cule!ere a informatiilor de la bolnav. Asa spre exemplu, cu a"utorul observatiei, medicul poate depista tipul de comportament al bolnavului, asa cum ar fi tipul lui %. %. (oserman estemai predispus la infarct, acesta fiind un tip care vorbeste repede, este încordat, tensionat, cu miscări rapide ale !lobilor oculari, cu clipit rapid, de peste )* de ori pe minut, râs spastic, strident, voce răsunătoare, iritat, nelinistit etc. Observarea modului de comportament este foarte importantă.+ltrebuie să observe nu numai modul în care pacientul se comportă în timpul consultatiei,ci si cum se comportă în familie, cu cole!ii,cu prietenii etc. #entru că se stie că modul de comportament poate avea influiente asupra or!anismului,ceea ce a făcut posibilă dezvoltarea medicinii comportamentale. ,n unele cazuri medicul poate observa foarte usor căbolnavul prezintă o culoare icterică, care să-i su!ereze o afectiune &epato-biliară, sau o culoare bronzată care să-i su!ereze o boală Addison,sau o cianoză, care să-i su!ereze o afectiune cardiacă, sau o casexie, care să-i su!ereze o boală mali!nă, cum ar fi cancerul, spre exemplu, sau o exoftalmie care să-i su!ereze o boală Basedo-, sau o eruptie facială eritematoasă atrofică sau scuamoasă, sub forma de fluture, care să-i su!ereze un lupus eritematos diseminat, sau o piele întinsă, dură, cu riduri perpendiculare pe buze, care să-i su!ereze o sclerodermie. ,n aceste cazuri, observatia clinică permite medicului avizat să presupună dia!nosticul unor boli c&iar si fără a"utorul anamnezei si fără vreun examen clinic sau de laborator, doar pe baza aspectului exterior al bolnavului. ,n alte cazuri este necesară, însă, o observatie mult mai atentă si mai îndelun!ată a bolnavului pentru a intra în posesia unor informatii si pentru a putea face un dia!nostic diferential. Asa spre exemplu, dacă bolnavul acuză o stare de astenie fizică si psi&ică, o senzatie de lipsă de ener!ie, de indispozitie, o stare de discomfort, de insatisfactie, de tristete, întovărăsite de manifestări somatice, cardiace, di!estive, respirarorii, sau !enitale, medicul trebuie să-l supună unei observatii mult mai atente pentru a putea stabili dia!nosticul de neurastenie si a elimina numeroase boli somatice, cum ar fi &epatita cronică, pielonefrita cronică, anemia, reticuloze, cola!enoze, &ipotensiunea arterială, insuficienta suprarenală, insuficienta tiroidiană, &iperaldosteronismul, cancerul, miastenia si distrofiile musculare, în care ar putea apare astenia, starea de indispozitie !enerală si celelalte simptome ale neurasteniei. Aceeasi observatie atentă este necesară si în cazul unui bolnav care acuză o durere precordială, deoarece, pe lân!ă durerea pe care o acuză, bolnavul mai poate prezenta paloare, transpiratii reci, a!itatie neuropsi&ică, sau, dimpotrivă, o stare de imobilizare, un facies de !roază, asa cum se întâmplă în infarctul miocardic, care pune în pericol iminent viata bolnavului.

a. trebuie să continue în tot cursul investi!atiilor si c&iar după stabilirea dia!nosticului în timpul tratamentului până la completa însănătosire a bolnavului. Observatia nu trebuie să se termine nici după stabilirea dia!nosticului. a cărui etiolo!ie nu a putut fi încă elucidată. încă din această fază. Dar nu numai durerea. Bolnavul trebuie supus observatiei încă înainte de a acuza un simptom. #entru un medic avizat. De aceea observatia care începe încă de la primul contact cu bolnavul.Asa spre exemplu. un traumatism cranian. în functie de aparitia sau disparitia unor simptome. va fi tinut sub observatie pentru a vedea dacă nu apare un &ematom cerebral si asa mai departe.edicul trebuie să observe modul în care le expune. eventualele eruptii cutanate. numai prin simpla observatie a bolnavului. modul în care poate să-si expună suferintele. impunând interventia c&irur!icală. faciesul. Observatia continuă apoi si în timpul examenului fizic al bolnavului. #entru că un bolnav în stare de soc. Apoi. culoarea pielii. /stelute0 vasculare. Cu această ocazie. el poate observa mimica bolnavului la palparea zonelor dureroase sau reactia lui la mobilizarea diferitelor portiuni ale or!anismului. . De asemenea. De asemenea. va fi tinut sub observatie permanentă pentru a vedea modul în care evoluează tabloul clinic. dacă acuză o durere mai precis sau mai va! localizată s. +l are posibilitatea să observe evolutia îndelun!ată a unor simptome sau a unor boli cronice. medicul îsi prelun!este observatia. un abdomen acut. a cărui evolutie nu poate fi precizată. va fi adinamic. . tinând bolnavul sub oc&iul său scrutător o noapte. cel putin despre !ravitatea cazului. tonul cu care vorbeste.Observatia atentă a bolnavului poate confirma autenticitatea simptomelor acuzate de bolnav. asa cum se întămplă în spital. de ulcer duodenal sau de astm bronsic. a cărui viată este în pericol. desi bolnavul suferă cu adevărat. în nevroza astenică. medicul îsi poate face o idee. la un bolnav cu dia!nostic de ulcer duodenal poate apare o melenă sau o &ematemeză care să necesite modificarea tratamentului.va avea o fată mai palidă. miscările de care sunt întovărăsite. Asa spre exemplu. conformatia abdomenului. va avea o voce mai scăzută si îsi va expune mai !reu suferintele decât un bolnav cu o stare !enerală mai bună.extrem de dramatice si expresia lor somatică care nu este atât de autentică ca la bolnavul care suferă efectiv de an!ină pectorală. atitudinea. care nu este în soc.a. el trebuie observat în continuare din momentul în care începe să acuze anumite simptome subiective. sau nu poate prevedea evolutia fenomenelor. dacă nu despre dia!nostic. dia!nosticul poate fi modificat sau completat. !radul de suferintă pe care îl inspiră. o zi sau c&iar mai multe zile. Atunci când nu poate stabili un dia!nostic în timp util.mimica.spre exemplu. #entru că. ci si astenia si ameteala pot fi observate într-o oarecare măsură pe fata obosită si apatică sau palidă si anxioasă. apare totusi o discordantă între acuzele verbale.edicul !eneralist are dezavanta"ul că nu poate urmări în permanentă bolnavul. Apoi trebuie observat răspunsul bolnavului la tratament s.De multe ori intensitatea unei colici poate fi citită pe fata bolnavului. respiratia bolnavului. . Dar el are avanta"ul că poate urmări bolnavul o perioadă mai lun!ă de timp. tumori subcutanate sau circulatia venoasă colaterală. medicul poate observa conformatia toracelui.

mai întâi un bun observator.(6. . a bolnavului si a mediului său de viată si de muncă. nu o pot lua niciodată înaintea metodelor clinice si în primul rând înaintea observatiei. asa cum ar fi o voce mai scăzută. simple si directe. o tuse sau un !eamăt. #rin intermediul văzului el poate intra în posesia uunor semne iconice care ar fi imposibil de descris si de receptionat prin alte mi"loace. el poate observa mediul de muncă si colectivitatea în care locuieste bolnavul. pentru a efectua o observatie cât mai atentă si mai profundă a bolnavului si a mediului său de viată si de muncă. sau în !ât de lebădă îi evocămedicului modificările moleculare care au determinat aparitia acestor modificări. medicul primeste. atmosfera afectivă din familie si eventualele conflicte. el poate a"un!e la concluzia că inflamatia articulatiilor este produsă de anticorpii anti $!3. poate intra în posesia unor semne indiceale.prin intermediul văzului. desi pot aduce informatii extrem de valoroase. în medicină nu poti să a"un!i la un rezultat decât prin observatii numeroase si îndelun!ate. compus atat din relatarile pacientului. a !&idurilor de practica medicala 5ca documente ale C. nivel economic. de fapt.De aceea medicul !eneralist trebuie să învete să fie un fin observator al bolnavului. iar prin intermediul auzului. după cum remarca 1aennec.De aceea. o ascită. 4oaia de Observatie Clinica 3enerala 54OC36 : document etic privit si analizat din perspectiva Codului de Deontolo!ie . care determină eliberarea de prosta!landină. care este cel mai implicat în procesul observatiei.Bernard. cat si din constatarile obiective ale medicului si din rezultatele investi!atiilor paraclinice. pre deosebire de ceilalti specialisti el poate observa si familia. Metoda analizei documentelor 4oaia de Observatie Clinica 3enerala 54OC36 capata o importanta deosebita.edicala. #ractica medicală este fondată de fapt pe observatia bolnavului. 4oaia de Observatie Clinica 3enerala 54OC36 : document medical privit si analizat din perspectiva !&idurilor terapeutice. cea mai mare cantitate de informatii apreciată la 2 milioane biti pe secundă. starea de i!ienă. De asemenea. Dar medicul !eneralist nu trebuie să observe numai bolnavul. leucotriene si enzime lizozomale întretinând astfel informatia. 2. observatia are un rol deosebit în medicina !enerală. toate simturile si toate calitătile sale. după cum remarcă Cl. iar medicul trebuie să fie. sau o &emiple!ie. medicul !eneralist trebuie să pună în "oc toate resursele sale. starea de sănătate a celorlalti membri din familie. care pot să su!ereze !ravitatea situatiei.#entru că. De aceea. care.Adică de!etele fuziforme. cu toate problemele lor.. 4oaia de Observatie Clinica 3enerala 54OC36 : document medico-le!al privit si analizat din perspectiva Codului #enal. #lecând de la observatiile clinice pe care le face medicul poate a"un!e la interpretări mult mai profunde. .Acelasi lucru se întămplă atunci când observă o criză de astm. devenind 7depozitarul0 unui con!lomerat de informatii si date medicale. care îi evocă modificările or!anice si moleculare care le-au produs. care formează complexe imune care infiltrează sinoviala. #entru că există pericolul ca el să efectueze o observatie prea sumară si să se bazeze mai ales pe rezultatele de laborator. #entru că. Atunci când observă de!etele unui bolnav de poliartrită reumatoidă. a statisticii medicale si a deciziilor medical-administrative la nivel de ramura sau la nivel de spital. Administrarea acestui con!lomerat de date medicale confera 4OC3 o tripla dimensiune8 9.

ne intalnim cu foi de observatie in care consemnarea medicatiei se face &aotic 5la rubrici diferite.viteza mica de transmitere a datelor 5peste . analize. stadiul actual al 4OC3. o noua standardizare si informatizarea completa a foii de observatie sunt necesare. Asadar. in practica. De aceea se impune introducerea unui sistem informational prin care datele medicale existente sa fie puse la dispozitie rapid si complet. securitate. 1ipsa de acuratete in acest domeniu face ca 4OC3 sa piarda rolul de document medical implicat in cunoasterea si cercetarea patolo!iei iatro!ene. Adeseori.?> din investi!atii sunt repetate in mod ne"ustificat< . 4oaia de observatie clinica !enerala : document medical #entru orice practician. practica medicala actuala ne arata ca pentru fiecare pacient internat rezulta un volum urias de date 5investi!atii6. fie el incepator sau cu experienta. concizie si concludenta in or!anizarea datelor medicale. c&iar pe pa!ini diferite6 sau exista situatii 5nu rare6 in care nu se poate afla doza administrata. este. pierdute< rezultate !reu de !asit sau neinteli!ibile6. consemnarea si interpretarea datelor medicale stimuleaza !andirea clinica. Din aceasta perspectiva. dupa ce decizia terapeutica a fost luata< . $ntr-un studiu efectuat la pitalul =niversitar de =r!enta Bucuresti se apreciaza ca8 . $n plus. administrativ.pierderi mari de date 5fise sau foi de evolutie.accesibilitate redusa la date 54OC3 se !aseste la un moment dat intr-un sin!ur loc si nu poate fi consultata simultan de mai multe persoane6< . in spri"inul si spiritul acestei idei. in noul format al 4OC3 s-a adau!at rubrica 7sustinerea dia!nosticului si tratamentului 5clinic si paraclinic60.) ore6< . 4OC3 poate fi privita 5in ansamblul ei6 si ca un act de cercetare stiintifica.9> din documentele medicale se pierd fizic in fiecare an. #entru a-si indeplini functia de document medical. administrativ6 in evaluarea veridicitatii datelor medicale sunt madatorii. Concomitent cu acestea. nu ofera posibilitatea unei evidente clare si a unui control 5clinic. 4OC3 are nevoie de veridicitate. #lecand de la aceste considerente !enerale. neluate in consideratie de medicul curant.odelul actual se caracterizeaza prin8 .pentru 9*-9?> din investi!atiile radiolo!ice rezultatele sunt trimise prea tarziu. investi!atii< totodata medicul trebuie sa aiba acces la istoricul pacientului. disciplinar6 in ceea ce priveste administrarea medicatiei profilactice si@ sau curative intr-o sectie de spital. in care sunt trecute de-a valma toate datele pacientului si toate investi!atiile efectuate impreuna cu rezultatele lor. istemul clasic al foii de observatie. depasit. oferind in acelasi timp posibilitatea de verificare proprie. ca document medical 5si medico-le!al in acelasi timp6. precum si la alte investi!atii efectuate.9. fise de consultatie. intrucat particularitatea ei 5in sensul dictonului : 7nu exista boli ci bolnavi06 confera repere ce pot fi ulterior prelucrate statistic si didactic. la momente diferite. ri!oarea medicala si instituirea unor mecanisme de feed-bacA 5clinic. . $n plus. iar acestea sunt sumate sau dimpotriva. pentru a putea face o corelare eficienta a datelor oferite de aceste teste. medicul curant este dependent de teste. . $n medicina moderna.peste 9*> din analizele de laborator solicitate sunt pierdute sau nu sunt comunicate la timp< . atat de necesara oricarui medic. in cele mai multe cazuri. in care se fac recomandari terapeutice in urma unui consult interdisciplinar.

pacientul isi ale!e medicul. obtinerea consimtamantului la actul medical este un act♣ specific. etc. inclusiv in cele care au ca subiect calitatea vietii. iar acesta. +xprimarea in scris a consimtamantului 5liber exprimat6 este obli!atorie in prezenta martorilor. Consimtamantul trebuie sa exprime ec&ilibrul dintre prevederea riscurilor si asumarea lor. raportul medic-pacient a evoluat tot mai mult catre o relatie contractuala in care. unul dintre drepturile fundamentale ale pacientului 5bolnavului6 s-a materializat in responsabilitatea "uridica a medicului iar institutia responsabilitatii "uridice medicale s-a metamorfozat odata cu transformarea medicinii 5din arta in stiinta6 de la incriminarea faptelor medicale doar pentru intentie pana la incriminarea din culpa< constientizarea rolului acestei institutii 5a responsabilitatii "uridice medicale6 determina un impuls pentru cresterea calitatii asistentei medicale. 4OC3 capata statutul unui adevarat . 4OC3 devine un important document medico-le!al. care ocupa o pozitie centrala in actul comunicarii in cadrul relatiei medic-pacient.. ce trebuie consemnat in 4OC3. Aceasta preocupare si devotiune trebuie sa se manifeste in toate procedurile medicale. ub acest aspect. etc. dintre avertizarea utila si avertizarea excesiva. prima preocupare a medicului trebuie sa fie sanatatea pacientului.6 . +l datoreaza pacientului o loialitate primara. $n acelasi timp. rezultatul investi!atiilor radio-ima!istice. 526 $n actul medical se porneste de la consimtamantul♣ implicit 5care caracterizeaza relatia curenta de consult medical6 si se a"un!e la consimtamantul exprimat 5etapa obli!atorie prin care pacientul isi acorda permisiunea specifica de a fi tratat6. devine pe deplin constient de obli!atiile ce ii revin in contract. pe baza increderii. $n analizarea 5suprave!&erea6 comportamentului etic al medicului. 4oaia de observatie clinica !enerala : document medico-le!al $n medicina libera contemporana. iar forma informarii prealabile trebuie sa fie simpla si inteli!ibila. Consimtamantul bolnavului este un criteriu salutar in evaluarea riscului util. analize de laborator. fara analiza 4OC3. Consimtamantul dupa prealabila informare 5termen pe deplin consacrat astazi6 reprezinta un drept al bolnavului si o obli!atie a medicului.A('O( in procesul medical. Continutul informarii trebuie sa fie exclusiv veridic. 2.edicala sunt o!lindite in rubricile 5respectiv maniera de completare a lor6 din 4oaia de observatie clinica !enerala. intr-o evolutie paralela. Din acest un!&i putem aprecia ca informatia medicala oferita pacientului 5si care sta la baza deciziei sale6 isi are izvorul in totalitatea datelor medicale 5constatari obiective.. 4oaia de observatie clinica !enerala : document etic tandardele etice de conduita profesionala si responsabilitate pot fi uneori prea multe. $n toate relatiile profesionale medic-pacient. +ste evident ca nu poate exista o expertiza medico-le!ala vis-B-vis de un fapt medical la nivel de spital. 4OC3 poate "uca un rol primordial deoarece multe dintre domeniile de aplicare si principiile Codului de Deontolo!ie . Astfel. inainte de orice act medical si inainte de orice interventie c&irur!icala @ anestezica @ intravenoasa @ intraarteriala. $n acest context si pe baza premiselor "uridice expuse. la randul sau. dar niciodata mai putine sau impotriva celor cerute de le!e.

un ec&ilibru intre constiinta profesionala. intrea!a 4oaie de observatie clinica !enerala 5intocmita de medic pe numele pacientului sau6.6 +xistă o corelaDie între cele două variabile. permitand reanalizarea 5la un moment ulterior si pe baza datelor medicale consemnate6 elementelor de informare asupra alternativelor terapeutice si asupra acceptarii riscurilor. solicitarea investi!atiilor paraclinice si a consultului interdisciplinar< c. de transparenta in relatia medic-pacient. indrumand pacientul spre alte surse de in!ri"ire medicala. Această relaDie se spune că există atunci când8 96 +xistă o secvenDă ordonată în timp între variabile. . din perspectiva consimtamantului. O relaDie de cauzalitate între două variabile înseamnă că o variabilă 5independentă6 produce variaDie într-o a doua variabilă 5dependentă6. #e lan!a cele doua mari principii♣ deontolo!ice exista si alte dimensiuni etice o!lindite in 4OC38 a. astfel încât variabila independentă o precede pe cea dependentă. dimensiunea etica se impleteste cu cea medico-le!ala. $n concluzie. independenta profesionala absoluta a medicului.î. contribuind la cresterea calitatii actului medical. cade sub incidenta normei etice a secretului profesional. prin rolul ei. +xperimentul este metoda de analiză a relaDiilor cauzale care reuEeEte să respecte toate cele trei condiDii de mai sus. primul pas in acest proces fiind 4OC3. ca depozitar al unor informatii 5evidente6 medicale. 526 $nformatiile medicale privind pacientul nu sunt considerate un domeniu public. de crestere a increderii si adresabilitatii fata de institutiile medicale pleaca si de la mana!ementul datelor si informatiilor medicale. măsurătorile Ei observaDiile sunt adeseori imprecise Ei implică multe variaDii. modificarea uneia dintre variabile este le!ată de sc&imbarea în cealaltă variabilă< 26 Cu există dovezi potrivit cărora relaDia dintre cele două variabile este iluzorie 5spurious6. pe de alta parte. cele trei dimensiuni ale 4OC3 se completeaza reciproc< fiecare dimensiune. $n acelasi timp 4OC3 este un purtator de♣ secrete medicale< la baza respectarii secretului medical sta dreptul fundamental al individului la demnitate si confidentialitate. ecretul medical este o conditie de baza a relatiei medic-pacient. libertatea prescriptiilor si actelor medicale pe care le considera necesare in limitele competentei sale< b. corelaDiile dintre variabile fiind adeseori . refuzul de a acorda in!ri"iri de sanatate din motive personale sau profesionale temeinice. adică atunci când influenDa unei a treia variabile este verificată. relaDia ori!inală dispare. Din acest punct de vedere. .n cazul celorlaltor metode de colectare a datelor pentru cerecetările de tip cantitativist-verificaDionist. precum este anc&eta sociolo!ică. a. 'ransparenta in ceea ce priveste dosarul medical al unui pacient sau in ceea ce priveste pacientul insusi. Cevoia de acuratete. Asadar.cuprinse in 4OC3. dili!enta in stabilirea dia!nosticului. pe de o parte si increderea pacientului. Experimentul natural +xperimentul este metoda prin excelenDă de determinare a cauzalităDii. in planul suferintei sale nu este permisa 5exceptiile sunt prevazute de le!e6. cu exceptia situatiilor de ur!enta.

F0< /Care va sunt punctele forte F0< /Ce puteti oferi firmei noastre F0 etc. nu mai vorbim despre control. 9. permite obtinerea unor informatii similare despre fiecare candidat.ai mult. 2. foloseste întrebari standard8 /Cine sunteti dvs. toDi factorii pasibili a influenDa o influenDa o corelaDie între cele două variabile. a corespondentei acestora cu cerintele postului vacant< calitatile si comportamentul solicitantului si modul lor de potrivire cu ima!inea or!anizatiei. se pun întrebari !enerale care sa-l . întrebarile nu sunt ri!ide. este folosit în consultatiile psi&olo!ice si în selectie< J. ceea ce usureaza selectia< I.etoda a fost Ei mai este utilizată extensiv în cercetarea !rupurilor mici. în EtiinDele sociale. . DeEi reprezentarea comună asociază experimentele cu laboratoarele. se pot pune întrebari suplimentare pâna se obtine informatia dorita< G. este mai exact si mai valid decât alte interviuri< Interviul ara instructiuni H. . întrebarile pot fi stabilite anticipat< se aseamana cu un c&estionar oral< ). . 'ipuri de interviu $nterviul structurat F Tipuri de interviuri pentru selectia resurselor umane: Caracteristici 9. +xperimentarea este foarte potrivită pentru proiectele de cercetare care implică noDiuni Ei propoziDii 5variabile6 limitate Ei bine definite. este foarte dificil să se determine. Interviurile sunt discutii purtate pe o anumita tema cu scopul evaluarii pre!atirii si experientei solicitantului.instabile. este foarte utilizat în selectia initiala. experimentarea este posibilă Ei în contexte naturale. vom vedea că. când exista un numar mare de solicitanti< ?.. +xperimentarea este mai potivită pentru verificarea ipotezelor decât pentru descrierea unor fenomene.

în care sunt cerute anumite informatii despre candidat. F Erorile care pot apare în desfasurarea interviului: . în urma caruia se acorda un puncta" în functie de care se decide continuarea sau întreruperea participarii candidatului la actiunea de selectie. întrebarile sunt o combinatie de întrebari !enerale si specifice.n selectia personalului se utilizeaza si interviul initial de triere : care este folosit în faza de preselectie si consta într-un c&estionar scurt de circa 9* minute. se recomanda pentru posturi în care solicitantul lucreaza sub stres< 9G. poate !enera o impresie foarte proasta despre cel care conduce interviul si despre or!anizatie. cel care conduce interviul adopta o atitudine foarte a!resiva pentru a urmari reactia candidatului< 9?.. neadresate într-o anumita ordine< 9. #rintre erorile des întâlnite la cei care interviul.ulti dintre cei care intervieveaza au impresia ca pot ale!e cel mai bun candidat numai pe baza de intuitie. în cadrul interviului initial de triere se realizeaza o anamneza. dar acest lucru este infirmat de practica. +roarea !enerata de "udecatile premature8 este vorba de formarea unei pareri despre candidat c&iar de la începutul interviului le!at si de aspectul exterior ala acestuia. 1. are drept scop cercetarea reactiilor în conditiile exercitarii unei presiuni psi&ice< 9). este mai dificil ca întrebarile adresate sa aiba le!atura cu serviciul< 99. . De asemenea. 92. nefiind neaparat fondata pe o apreciere cât de cât obiectiva.determine pe solicitant sa vorbeasca despre sine< 9*. parere pe care o va cauta sa si-o confirme pe tot parcursul interviului. . amintim8 9. are o mai mare tenta subiectiva. Interviul sub presiune Cele trei tipuri de interviuri prezentate în tabelul de mai sus constituie interviul de profunzime.

care nu are nici i le!atura cu domeniul în care solicita postul. implicând o sarcina de executat. 2. . Centrul de evaluare sau metoda AC +ste o metoda ce permite selectia persoanelor în functii de conducere dupa cele doua criterii : profesionale si mana!eriale. care implica conditii speciale de aplicare si interpretare.n procesele de selectie si evaluare sunt folosite de catre psi&olo! urmatoarele tipuri de teste8 teste de inteli!enta si perspicacitate. ). +fectul de &alo8 este le!at de aceiasi eroare si se manifesta atunci când cel care ia interviul este impresionat de un anume raspuns si nu aude în continuare decât lucrurile le!ate de acesta. cenariul detailat permite candidatilor sa cunoasca în mod continuu atât rezultatele proprii cât si pe cele ale concurentilor.. 'ocmai de aceea. 'estul si c&estionarul . .. în scopul observarii comportamentului si deciziilor individului testat.testul este o proba definita. #ac&etele de pro!rame elaborate de catre specialisti permit evaluarea candidatilor pentru fiecare tip de sarcina si aptitudine de conducere . imularile sau studiile de caz Acestea ima!ineaza fra!mente ale vietii profesionale.. K!omotul cultural8 apare atunci când avem de-a face cu un candidat care a reusit o performanta recunoscuta într-un anumit domeniu. teste si c&estionare de aptitudini teste si c&estionare de personalitate 2.. pentru a evita aceste erori. presupunând parcur!erea mai multor te&nici de selectie într-un interval de cel putin doua trei zile. si anume psi&olo!i. este indicat ca interviurile sa se realizeze de catre persoane specializate în domeniul relatiilor si comunicarii interumane. #rin aceasta metoda se studiaza comportamentul candidatilor în situatii critice. un instrument înalt specializat. identica pentru toti subiectii. . De asemenea este nevoie de respectarea unor re!uli de interviu.

+tapele cercetării a6 Documentarea-observarea faptelor.ETA!E"E CERCETARII . ipoteza se distin!e de postulat sau paradi!mă. b6 +laborarea ipotezelor explicative. Nivelele pro unzimii cerecet#rii .5'eoria-reprezintă o ipoteză verificată6 $potezele pot fi clasificate8 -după obiectul studiat. c6 Merificarea ipotezelor-este dificilă deoarece criminalitatea nu se poate produce în laborator.etodolo!ia este teoria EtiinDifică despre căile 5metodele6 sporirii eficacităDii cunoaEterii umane. ele se pot referi la faptele supuse explicării. urmând condiDiile. #entru a fi admisibile metodolo!ic. . în care se utilizează o metodă sau alta de cercetare se numeEte te&nică. ipotezele pot fi !enerale ori particulare. Cecetarea fundamentală-are drept scop cunoaEterea Ei înDele!erea lumii care ne încon"oară.de A. . 4elul practic.ntrucât. particularităDile acelei EtiinDe.Brimo6 :ordinea ce se pune în învăDarea unei EtiinDe. colectarea datelor Ei clasificarea acestorLpre!ătirea teoretică complexă a celui care efectuează cercetarea.etoda 5def. ipotezele trebuie să îndeplinească următoarele condiDii8 -să se refere la fenomene observabile< -să utilizeze concepte precise< -să fie specifice domeniului utilizat< -să fie verificabile.$poteza constituie o construcDie deductivă elaborată plecând de la faptele observate Ei destinată unei verificări ulteriaoră. pentru a putea fi acceptată. ea trebuie demonstrată. la conceptele utilizate în teorie sau practică. desc&iderea unei noi perspective prin lăr!irea universului explicării realităDii. procedural. -după nivelul lor de !eneralitate.

A(A(+A '=D$$1O( G. C+(C+'A(+A B$B1$O3(A4$CA ). '+. D+. propunerea de schimbare 5etapa finală Ei are loc doar dacă rezultatele cercetării o impun6 E"A$ORAREA UNUI !ROIECT %E CERCETARE CU!RINS& 9. ea reprezintă un ansamblu structurat de concepte Ei "udecăDi de valoare care are ca scop explicarea sintetică a realităDii. diagnosticarea 5consecinDă lo!ică a documentării Ei are ca obiectiv aprecierea EtiinDifică asupra efectivităDii Ei eficacităDii mi"locului studiat6.A D+ C+(C+'A(+ C1$C$CA 2.+D$CA1A '( INTRO%UCERE )Medicina bazata pe dovezi* . Cercetarea aplicat# 2 etape8-Documentarea prealabilă 5presupune studierea domeniului supus cercetării6. $C'(OD=C+(+ : /. (+DAC'A(+A #(O'OCO1=1=$ ?. 'eoria criminolo!ică nu este doar o ipoteză verificată.edicina bazata pe dovezi0 .a6 Descrierea-este nivelul superficial al cercetării Ei urmează fazei documentării b6 Clasificarea datelor-se realizează prin cate!orisire sau clasificare Ei utilizează conceptul de cate!orie 5clasă de obiecte sau fiinDe care reprezintă caracteristici comune Ei permite compararea cu alte clase care au propriile caracteristici6 c6 +xplicarea-corespunde funcDiei explicative a criminolo!iei Ei vizează clarificarea naturii Ei cauzelor obiectului de studiu. (+DAC'A(+A ..

Aceasta lucrare prezinta bazele metodolo!ice ale studiilor de cercetare. prin claritatea obiectivelor. Aceasta poate fi considerata ca o veritabila sc&imbare de concept in modalitatile practicarii medicinei. O atitudinea critica poate astfel sa fie !eneratoare de intrebari interesante. 1ectura sistematica si critica a literaturii medicale si participarea la con!rese sunt surse de teme de cercetare. Descrierea inadvertentelor intre ceea ce este observat si ceea ce ar trebui sa poate sa duca la aparitia unor propuneri de solutii pentru a suprima acest decala". inainte de a investi timp. cercetarea eficienta a literaturii medicale si selectarea celor mai bune studii referitoare la problema. . competenta si experienta. $ata de ce pare necesar sa acordam un plus de obiectivitate abordarii deciziei medicale. parcur!and aceleasi etape mentionate mai sus pentru a scoate in evidenta faptul ca un bun proiect de cercetare este acela care este8 + Util8 raspunsul adus la intrebare trebuie sa aiba repercusiuni asupra unui anumit aspect al vietii medicale + Nou8 studiul trebuie sa aduca o informatie noua si sa nu se repete un studiu de"a realizat + Realizabil8 investi!atorul trebuie sa estimeze c&iar din stadiul de concepere a proiectului sansele sale de succes. elaborarea si demararea protocolului si prezentarea in mod pertinent a lo!icii rationamentului cu punctele sale forte dar si cu cele slabe. 1umea medicala trebuie sa se pre!ateasca si sa dea exemple de astfel de medicina 7fondata pe doveziN 5Nevidence-based medicineN6. +xista doua mari tipuri de teme de cercetare care corespund la doua mari cate!orii de studii8 . Aceasta se realizeaza prin etape succesive8 definirea precisa a problemei. A face credibile studiile de cercetare clinica si de evaluare. Bazele noilor concepte rezida atat in descoperirile cercetarii clinice cat si in inte!rarea rezultatelor cercetarii in practica cotidiana a medicului. !eneralist sau specialist. ener!ie si bani in elaborarea unui studiu care poate sa fie irealizabil. ri!oarea metodei si utilitatea rezultatelor aceasta inseamna timp. in calitatile sale de observatie si in experienta profesionala.#ractica medicala evolueaza. in ormatia necesara pentru rezolvarea acestei probleme.( TEMA %E CERCETARE C"INICA #roiectul de cercetare se naste dintr-o intrebare care isi !aseste ori!inea in curiozitatea cercetatorului.

Adica trebuie elaborate cuvintele / c0eie si descrise mediile de cautare.( A doua etapa este lectura critica. atunci este perfect "ustificat sa intocmim un protocol. pentru a le aprecia validitatea si aplicabilitatea. 'rebuie de asemenea sa fie bine formulata. 'emele de cercetare si ipoteza sunt deci le!ate dar nu se situeaza pe acelasi plan8 existenta unei ipoteze atesta vointa si posibilitatea de a !eneraliza rezultatele. 'ema de cercetare odata formulata. . conceputa si redactata inainte de inceperea studiului. +ste vorba de un studiu descriptiv. Cuvintele c&eie care o descriu trebuie sa contina pe deasupra numelui specific al materiei tratate sinonimele sau ec&ivalentii sai. trebuie verificat daca raspunsul la aceasta nu exista de"a.O Obiectivul proiectului poate fi descrierea distributiei caracteristicilor unei populatii. 'rebuie sa stim sa cercetam. activa. O buna tema de cercetare sau ipoteza trebuie sa fie simpla. '( !rima etapa este cercetarea biblio!rafica propriu-zisa. #rincipala sursa este literatura medicala. Daca la sfarsitul acestei etape raspunsul la intrebare nu exista sau daca este incomplet. $nainte de a incepe trebuie sa ne asi!uram ca stim ceea ce cautam si unde cautam. identifica clar o problema. definesc o intrebare. Intrebarile puse sunt si ele de o mare diversitate 5impun o ipoteza si o testeaza. adica identificarea publicatiilor care se refera la subiectul in discutie. Cu exista ipoteza. articolele pertinente. !asesc punctele comune ale diferitelor observatii discordante ale unuia si aceluiasi eveniment6. specifica. -( CERCETAREA $I$"IOGRA. +ste vorba de un studiu analitic. '( Cuvintele c0eie 57descriptoriN6 trebuie intr-adevar sa descrie toate aspectele subiectului8 • • materia tratata 5intrebare8 despre ce se vorbeste F6 intrebarea pusa 5intrebare8 ce vrea sa spuna F6 Materia tratata este extrasa din domeniul in care se afla cercetatorul. O Daca intentia este de a emite o "udecata asupra unei posibile relatii intre diferiti factori studiati. . intr-o masa considerabila de informatii.ICA =n bun proiect de cercetare trebuie sa fie nou. a publicatiilor selectate. atunci problema de cercetat este fundamentata pe o ipoteza. =rmeaza apoi etapa parcur!erii acestor articole.

de aici inainte . Astfel se a"un!e la notiunea . cosmetica. prea numeroase pentru a fi toate citate. va pune in balanta si criteriile etice de baza in materie de cercetare medicala.. farmacie industriala. c&imie analitica.. mer!and de la cele mai !enerale ca8 Index Medicus 5. cancerolo!ie. #ot fi folosite mai multe suporturi8 &artie.. cercetatorul.edline6. psi&iatrie. $n aceasta etapa. care se supun urmatoarelor principii8 • • principiul interesului si beneficiului cercetarii< principiul inocuitatii cercetarii sau punerea in balanta a beneficiului si a principiul respectarii persoanei< riscului< • • principiul ec&itatii sau repartitia ec&itabila si onesta a riscului si beneficiilor cercetarii. on-line 5asi!ura pe lan!a rapiditatea accesului si posibilitatea consultarii celor mai noi articole in timp real6. +xista mai multe sute de titluri. pe lan!a consultarea literaturii medicale cu referire directa la tema elaborata.( "ectura critica a literaturii medicale Cercetarea biblio!rafica si articolele odata obtinute. Mediile de cautare Cercetarea biblio!rafica poate utiliza diferite instrumente de lucru.de biblioteca electronica. indiferent daca este vorba de calitatea cercetarii intreprinse sau de pertinenta rezultatelor publicate. trebuie citite documentele si "udecata calitatea continutului lor. Biologicul Abstracts 5Biosis6. CD (O. virtuala. Excerpta Medica 5+mbase6. Chemical Abstracts pana la cele mai specializate despre $DA. #rincipiul consta in a "udeca valoarea publicatiilor.despre care se vorbeste din ce in ce mai mult .+xperienta ne invata de altfel ca cercetarea referintelor su!ereaza ea insasi cercetatorilor noi intrebari si noi cuvinte-c&eie. #entru aceasta s-a dezvoltat conceptul de 7literatura criticaN. . sau c&iar de publicatie fara &artie. !ratie $ntemet-ului. $nformatia in totalitatea sa poate sa apara . 1( RE%ACTAREA !ROTOCO"U"UI . #arcur!erea literaturii necesita deci o selectie si o evaluare.direct pe biroul cercetatorului .indiferent de distanta. Aceasta este sarcina viitorului investi!ator care doreste sa precizeze tema sa de cercetare clinica sau sa !aseasca "ustificarea proiectului sau de protocol.

Obiectivul este de a evalua o strate!ie de dia!nostic. +ste esentiala scrierea protocolului intr-un stadiu precoce al procesului de concepere a studiului atat pentru cercetator si cei care participa la studiu.Al doilea se refera la etiologie sau la cau alitate! Obiectivul este de a pune in evidenta o relatie de cauzalitate intre doua evenimente sau de a calcula forta de asociere intre doi factori. mai simplu decat un studiu analitic. constituie factorul ce favorizeaza interesul comanditarilor si alocarea de la bu!et. Obiectivul este de a cunoaste si de a intele!e evenimentele care vor aparea la un pacient intre momentul cand boala s-a manifestat si momentul cand istoricul clinic se termina 5prin vindecare. in conditiile importantei problemei tratate si ale impactului asupra populatiei.Al patrulea se refera la impactul unei interventii . sau de a ameliora interpretarea rezultatelor unui test. suficient de scurt si in acelasi timp suficient de informativ. moarte. precis. $n acest capitol s-a propus un plan de protocol. nu toate etapele descrise aici sunt obli!atoriu utile sau pertinente8 '+ Titlu +l rezuma problema pe care ne propunem sa o studiem. #lanul propus in acest capitol este un plan !eneral care poate fi utilizat in toate situatiile pe care le intalnim in cercetarea clinica. . "ustificarea obiectivelor. .Al treilea se refera la performanta testelor diagnostice . mentala sau sociala6. cu descrierea fiecarei etape. . de la ipoteza pana la constran!erile metodolo!ice si care defineste conditiile de realizare si desfasurare.+ Obiectivul +xista ) mari tipuri de obiective care trebuie formulate foarte clar si foarte precis8 . cat si pentru comisiile de etica sau or!anismele susceptibile de finantare. 'rebuie amintit ca numai caracterul sau inovator si pertinent.Primul se refera la prognostic sau la evolutia unei stari patologice. #entru un studiu de conceptie. +l poate contine o informatie despre tipul de studiu propus. 'rebuie sa fie clar.#rotocolul este documentul care descrie metoda studiului propus. sau instalarea pacientului intr-o alta stare fizica. .

Obiectivul este evaluarea unei interventii terapeutice. 1 / Ipoteza Orice protocol de cercetare c&iar daca este un studiu analitic. sa puna pacientii in situatii de disconfort sau risc. #ropozitia8 7exista o asociere intre factorul studiat si criteriul rationariiN constituie ipoteza alternativa. de exemplu. care este raportul cost-utilitate F . $n !eneral. in plus. 'rebuie deci pus din nou accentul direct pe rezultatele sale. ipoteza este prezentata sub forma ipotezei nule8 7nu exista le!atura intre factorul studiat si criteriul de rationamentN. construit plecand de la datele adunate. 'e&nica esantionarii trebuie sa fie decrisa in stadiul de protocol. factorii de confuzie6. trebuie sa formuleze explicit o ipoteza. de preventie sau de educare8 face ea mai mult bine decat rau. 3 / Subiectii #rotocolul trebuie sa se prezinte8 criteriile de includere care definesc principalele caracteristici ale populatiei implicate in studiu< • criteriile de excludere care definesc un sub!rup de subiecti care nu satisfac criteriile de includere • 4 / Marimea esantionului +santionul trebuie sa fie reprezentativ pentru populatia la care se vor aplica concluziile studiului. O ipoteza este o afirmatie 5si nu o intrebare @ problema6 despre o posibila relatie intre factorii studiati si criteriile de rationament. pentru ca testul statistic./ 2usti icare studiului Cercetarea costa mult si presupune timp. sa permita calcularea probabilitatii ca asocierea observata sa survina numai din intamplare. de depistare. +a poate. • 7 / Un eventual studiu pilot . 5 + Cule6erea si analiza datelor #rotocolul trebuie sa comporte o descriere a analizelor statistice pro!ramate in studiu si "ustificarea lor 5pentru a lua in calcul.

+Re erinte $n aceasta sectiune sunt reproduse referintele diverselor documente citate in diferitele parti ale protocolului. acesta este momentul in care un studiu poate sa se confrunte cu probleme. 3( %EMARAREA STU%II"OR 4aza de demarare a cercetarii este adeseori o perioada dificila. 8 / Implicatii etice $n stadiul de realizare a protocolului. . 4( RE%ACTAREA ME%ICA"A :Ceea ce se concepe bine se enunta clar. prin probleme de confidentialitate si principiul minimalizarii riscului. Acesta trebuie sa fie clar redactat. 'oate situatiile posibil a fi intalnite de catre investi!atori trebuie sa-si !aseasca raspuns in lectura protocolului. Calitatea prezentarii sale. consideratiile etice pun accentul pe respectul fata de persoana. $ntr-adevar. pertinenta sa si "ustificarea sunt esentiale pentru acceptarea proiectului de catre un or!anism finantator. mai ales. Cercetatorul principal are sarcina de a distribui participantilor ec&ipei protocolul complet. mai usor de consultat. a!reabil prezentat si. '.Cu este intotdeauna necesar. uneori ma"ore. +ste util pentru8 • • • a antrena si testa personalul implicat in studiu< a evalua rata de raspunsuri< a estima amplitudinea diferentei observate 5utila pentru a determina marimea esantionului6. trebuie sa contina toate informatiile privitoare la trial. '' / Calendarul 'rebuie sa precizam durata si momentul fiecarei etape. '9+$u6etul Acest para!raf realizeaza sinteza tuturor etapelor din punct de vedere al costului. 'rebuie realizat pe un esantion reprezentativ. c&iar daca a fost indelun! pre!atit si aparent bine conceput.

. deci. ad"ective si expresii fara valoare 5decur!e de la sine ca. trebuie de asemenea proscrisa. daca s-a produs intr-o luna sau intr-un an. Abrevierile internationale de unitati sunt licite. trebuie sa !&ideze si redactarea articolului. C&iar daca am invatat sa evitam folosirea aceluiasi cuvant la intervale apropiate si deci sa cautam variante ele!ante. 6 trebuie suprimate. O scadere in !reutate de 9* A! nu are aceeasi semnificatie la un subiect de 9** A! sau de ?* A!. dar nu si in alte cazuri. c&iar recomandate. .la inceput de fraza. Aceasta structura trebuie sa fie respectata. O metoda experimentala trebuie sa fie destul de precis descrisa pentru a fi reproductibila de catre cititor. 7de modestieN. +a este !&idata de principii care decur! din insasi ri!oarea stiintifica. .a unor cuvinte cu potential informativ important..6 trebuie suprimate. !recizia. utilizarea timpurilor trecute pentru evenimentele survenite in trecut. N+t caeteraN. in afara cazului in care cititorul poate deduce lo!ic tot ceea ce este subinteles. !eneratoare de ambi!uitate. ubstantive. de tipul actualizarii unui subiect. Rezultate 5ce s-a observat6 si %iscutii 5ce cred eu despre munca mea6. Autorul trebuie sa explice cum a selectionat articolele de referinta. '( Stilul tilul stiintific difera de stilul literar. O buna utilizare a limbii st respectarea re!ulilor !ramaticale sunt. tructura rezulta din lo!ica stiintifica.(edactarea stiintifica pleaca de la stiinta si nu de la literatura. Articolul ori!inal este o dare de seama pentru o munca de cercetare. unt deopotriva inte!rate referinte si la nevoie. Concizia este a treia calitate a unui articol stiintific. N#unctul pe iN este o redactare mai scurta. indispensabile.. este oportun sa semnalam ca. cand urmeaza unui numar. Ad"ectivele si adverbele imprecise sau inutile 5examinare atenta. +xpresiile emotionale sau de curtoazie trebuie evitate . Orto!rafierea unei abrevieri trebuie verificata daca suntem nesi!uri. ri!oarea stiintifica implic utilizarea aceluiasi cuvant pentru a desemna acelasi lucru. limitand folosirea prezentului doar la notiunile foarte bine stabilite. 7asa cumN si 7de exempluN sunt imprecise. adesea. 4orma pasiva. titlu . adverbe. fi!uri si tabele. ca si datele mar!inale. pentru verbe. Introducere 5pentru ce munca a fost facuta6.. +a implica cuvinte simple si o sintaxa simpla. Contrar uza"ului literar este bine sa punem o vir!ula c&iar inainte de 7siN< aceasta politica a fost adoptata de cele mai mari "urnale biomedicale. para!raf. Claritatea este a doua virtute a unui articol stiintific. +a poate fi ameliorata prin asezarea in pozitie forte . prezenta mereu in derularea cercetarii. Metode 5cum a fost facuta6. mult. 1o!ica stiintifica impune. Miitorul nu este utilizat in redactarea stiintifica. #recizia impune verificarea tuturor numerelor. a coerentei lor in text si tabele. Dar trebuie sa evitam si excesul de concizie8 elipsa dauneaza claritatii.

in pozitie forte. 4( Rezultatele Acest capitol este inima articolului ori!inal. Orice afirmatie trebuie fondata pe una sau mai multe referinte. 'impul verbelor trebuie sa fie trecutul daca se citeaza un alt autor si prezentul pentru expunerea faptelor admise si @sau dovedite. 2. +xpresiile inutile 5a propos de. trebuie sa fie concis. 'rebuie sa fie destul de precis pentru ca cititorul sa poata reproduce sau verifica lucrarea. +ste primul element de atra!ere a cititorului. Ultima parte indica. (apelul istoric. +ste o !reseala !rava de a face sa fi!ureze rezultatele la discutii. 'oate rezultatele trebuie raportate strict doar in acest capitol. iar cole!ii din ec&ipa doresc o recunoastere. =n sub-titlu. de tipul 7metoda utilizataN.( Titlul anunta continutul articolului cu maximum de precizie si de concizie. +ste bine sa se dea toate detaliile necesare interpretarii rezultatelor. doar rezultatele autorilor sa fie expuse. #rimul autor este de obicei redactorul articolului< este cel care a realizat cea mai mare parte a lucrarii sau cel care a diri"at-o. !rima parte a introducerii expune aspectele !enerale ale subiectului.. . Cuvintele informative trebuie plasate la inceput. +ste bine sa raportam doar rezultate8 acest capitol nu trebuie sa comporte nici un comentariu. un autor nu lucreaza decat rar de unul sin!ur. daca este necesar. contributii la studiul. 1( Introducerea $ntroducerea este o punte intre cunostintele autorului si cele ale cititorului.. scopul lucrarii. in una sau doua fraze.. 'itlul trebuie sa fie scurt 59* pana la 9? cuvinte6 si precis. +a ii ofera acestuia o idee concisa si clara despre subiect pentru ca el sa intelea!a de ce a fost efectuata lucrarea. (edactarea sa. Autorii $n teorie. Deci trebuie sa nu contina nici o referinta. comparatie cu alte studii.6 nu sunt recomandate. ele sunt baza discutiei. $mportanta studiului este pusa in valoare pentru ca cititorului sa i se trezeasca interesul de a-i urmari lectura. fara ca acestea sa fie prea numeroase . este insa util. cere multa atentie. in practica. facuta dupa terminarea articolului. 3( Material si metode Acest capitol cuprinde expunerea materialului de studiu si cel al metodelor de lucru. autorul este cel care a redactat manuscrisul. explicatie. A doua parte trebuie sa precizeze aspectul particular al problemei abordate in aceasta lucrare ori!inala. (ezultatele expuse sunt finalitatea cercetarii descrise in introducere si a metodelor folosite pentru a a"un!e aici.

substanta informationala a articolului. O alta eroare este aceea de a repeta la discutii ceea ce s-a afirmat in introducere. 'impul prezent al verbelor nu trebuie utilizat decat pentru notiuni bine stabilite. aceasta parte este si!ur prea lun!a si. Daca discutiile depasesc "umatate din intinderea totala a articolului. 'extul nu trebuie sa repete datele furnizate de fi!uri si tabele. in transcrierea rezultatelor altor autori sau in ceea ce ii facem noi sa spuna poate constitui o alta eroare. propriile rezultate cu cele ale altor autori. probabil. +xpresiile emotionale trebuie suprimate. #utem in sc&imb formula ipoteze pentru o viitoare lucrare. Cici un alt rezultat nou nu trebuie sa apara. sub o forma sintetizata si clara. la discutii. Daca exista diferente. 7( Rezultatul copul sau este de a prezenta cititorului. Discutarea critica si obiectiva a lucrarii se refera la fiecare capitol al articolului Al treilea obiectiv este acela de a compara rezultatele cu cele ale altor autori.=n avanta" real este folosirea fi!urilor si tabelelor pentru a furniza maximum de informatii intr-un spatiu minim. #artea de discutii difera in concepere fata de capitolele precedente8 este bine sa exprimam la modul personal ceea ce !andim. =nele reviste tolereaza ca articolul sa sfarseasca printr-o concluzie. Autorii pot acum sa-si precizeze aportul personal prin maniera in care au abordat problema. O solutie este de a aminti in introducere stadiul cunostintelor noastre si de a confrunta. +ste partea cea mai citita dintr-un articol. Asa cum nu trebuie sa citam un autor fara sa dam referinta. Cu trebuie sa citam niciodata alti autori fara sa le fi citit articolul ori!inal. trebuie incercata explicarea lor. !rimul obiectiv este de a comunica daca scopul cercetarii expus in finalul introducerii a fost sau nu atins. $nexactitatea citarilor. cu metoda de lucru si cu rezultatele obtinute. . dar nu este recomandabil8 concluzia risca sa fie o repetare sau o tentativa de salvare dintr-o discutie prost elaborata. cu mi"loacele puse in practica . Calitatea discutiilor si interesul starnit de acestea reflecta cultura stiintifica si inteli!enta autorilor. 5( %iscutiile copul discutiilor este de a interpreta lucrarea realizata. si numai aceasta.ai mult. intr-un spatiu redus. este exact ceea ce-9 va incita . cu titlul. au. Al doilea obiectiv este aprecierea calitatii si validitatii rezultatelor. Acest capitol raspunde la trei obiective. discutia nu trebuie sa se termine printr-un rezumat. Aceasta implica rezumarea principalelor rezultate. sin!ura lor reluare acceptabila intr-un raport de cercetare. prost condusa.

cum a fost facuta aceasta lucrare. Constructia sa reproduce structura articolului si raspunde la patru intrebari8 de ce. #illes $andrivon% &rancois Delaha'e! 7Cercetarea clinica de la idee la publicare0. Edit Dan% ())" .?* la 2** de cuvinte. (eferinta este enuntata cat mai curand posibil dupa enuntarea faptului si nu la sfarsitul fiecarei raze. ce concluzii sau !eneralizari putem extra!e de aici F (ezumatul nu trebuie sa contina trimiterea la referinte. 8( Re erintele copul lor este de a "ustifica orice fapt enuntat.pe cititor la parcur!erea intre!ului articol. care au fost rezultatele. tabele sau note si nici c&iar abrevieri neexplicate in interiorul propriului sau continut. +l este susceptibil de a fi reprodus in numeroase documente fara articol. fi!uri. cel mai adesea de la . Bibliografie ". (ezumatul trebuie sa fie informativ. (eferintele sunt prezentate la sfarsitul articolului. adica. 1un!imea sa este deseori indicata in instructiunile catre autori. $ata de ce el trebuie sa fie compre&ensibil prin el insusi. o pa!ina dactilo!rafiata la doua randuri. aproximativ.