You are on page 1of 37

Proiect : Economie agroalimentară Tema : Tendinte inovative din biotehnologie si elemente de schimbare ale SAA

Bucureşti 2013

ntroducere
Cu inceputuri care dateaza de pe vremea domesticirii animalelor si plantelor, biotehnologia, asa cum este ea numita astazi, a devenit unul dintre cele mai dinamice domenii de cercetare. Pornind de la genetica, microbiologie sau embriologie, stiinta modificarii organismelor vii permite producerea unor medicamente superioare, descoperirea unor tratamente pentru boli rare sau folosirea eficienta a resurselor din agricultura. Pentru prima data, probleme globale legate de sanatate, de imbatranirea populatiei, de alimentatie si de dezvoltare durabila pot gasi raspunsuri in domeniul biotehnologiei. O evolutie rapida s-a inregistrat si in ramura !verde! a biotehnologiei, agricultura. Cu o populație mondială în continuă creștere și creșterea prețurilor la alimente, sarcina de a hrăni lumea va deveni mai dificilă și este doar un motiv pentru a valorifica avantajele biotehnologiei. Statisticile arata ca mai mult de !! de milioane de oameni sufera de foame in lume, iar "# !!! mor in fiecare zi din cauza inanitiei. Pana in "!$!, pentru a acoperi nevoile unei populatii mondiale in crestere" #ermierii vor trebui sa $roduca cu %0& mai multe alimente" sa #oloseasca mai e#icient resursele de a$a si sa de$inda din ce in ce mai $utin de $esticide si ingrasaminte' Biotehnologia moderna $oate contribui semni#icativ la abordarea acestor $robleme' (ercetarile in domeniu $romit sa duca la crearea unor hibri)i cu o re)istenta mai mare la boli si daunatori" ada$tabilitate s$orita la soluri sarace in a$a si substante minerale" si din care sa re)ulte chiar alimente cu continut nutritiv crescut' Consumatorii pot beneficia de alimentele biotehnologice în două moduri principale % prin obtinerea a tot mai multe alimente cu mai puțin teren și prin intermediul noilor alimente nutritive îmbunătățite.. &'emplele includ uleiuri de gatit cu profiluri unice de acizi grași și mai puține grăsimi trans și porumb cu concentrații mai mari de aminoacizi, anumite uleiuri minerale și ideale pentru hrana animalelor. (ulte produse in dezvoltare sunt proiectate pentru a conferi avantaje nutritionale, ore)ul auriu *golden rice+, care conține suplimentar beta - caroten și fier.

)ig. *- Orez auriu

2|Page

(a$itolul , -otiuni generale
1'1' .e#inirea termenilor +,iotehnologie- provine din doi termini% • bio . deriva din grec. bios / viata • tehnologia . studiul al masinilor si uneltelor 0termen utilizat inca de Plutarh si Cicero1 ,iotehnologia este o stiinta inginereasca, pluridisciplinara ce utilizeaza materia vie pentru degradarea, sinteza si producerea de materiale noi utilizate in activitatile umane. )oloseste microorganisme, enzime, structuri celulare si subcelulare, biocatalizatori, tehnici de inginerie genetica etc. Conform (omisiei $entru Biotehnologie a /niunii Euro$ene 0*2231 biotehnologia consta in +aplicarea principiilor inginere4ti 4i 4tiin5ifice pentru procesarea materialelor cu ajutorul agen5ilor biologici, pentru ob5inerea de bunuri 4i servicii-. 0edera1ia Euro$eană de Biotehnologie define4te biotehnologia ca -utilizarea integrată a 4tiin5elor naturale 4i ingineriei prin folosirea biosistemelor - celule microbiene, vegetale sau animale, păr5i ale acestora sau analogi moleculari - în bioindustrii-. Cu alte cuvinte biotehnologia este o stiinta integrata care se bazeaza pe notiuni de biochimie, microbiologia, biologia si inginerie genetica. ,iotehnologie alimentară este prezenta de mai multe secole de cand oamenii au încrucișate plante similare și specii de animale, în scopul de a dezvolta noi soiuri de m6ncare. 7iferite procese biotehnologice utilizate pentru a crea și de a îmbunătăți noi produse alimentare și băuturi includ fermentarea, aditivi alimentari, culturi de plante și animale, precum și produsele alimentare modificate genetic. Ca o imagine retrospectivă a evolu5iei biotehnologiilor se poate sublinia că 8prima revolu5ie biotehnologică- lansată prin lucrările savantului 2ouis Pasteur, a asigurat difuzarea vaccinurilor 4i a primelor antibiotice, av6nd ca efect imediat salvarea multor vie5i omene4ti. Cea de a 8doua revolu5ie biotehnologică-, declan4ată de 4colile microbiologice japoneze 4i americane, în ultimele 9 decenii, a început să-4i facă sim5ită contribu5ia benefică în asigurarea alimenta5iei 4i a dreptului la via5ă a sute de milioane de oameni, mai ales a copiilor din lumea a :::- a, care piereau anual din cauza subnutri5iei cronice. Progresele imense înregistrate în microbiologia mondială, după cel de al doilea război mondial, l-au determinat pe ilustrul genetician 0ran3ois 4acob, laureat al Premiului ;obel, să scrie% 8<n c65iva ani, omul a avut surpriza să constate că, fără microorganisme, această lume n-ar fi fost ceea ce este în prezent-. 1'2' A$licatii ale biotehnologiilor in SAA &'istă multe aplica5ii moderne în domeniul produc5iei primare 4i al produselor agroalimentare, care sunt mai pu5in vizibile, dar care au o importan5ă considerabilă din punct de vedere al economiei, al mediului 4i al sănătă5ii publice. ,iotehnologia modernă este utilizată cu precădere în sectoarele de intrare, 4i anume în domeniul cre4terii animalelor, al diagnosticării, al produselor chimice nobile 0aditivi alimentari1 4i al producerii enzimelor. Per ansamblu, biotehnologia modernă este utilizată pentru a produce *,9* . *,$=> din valoarea adăugată brută generată de produc5ia primară 4i de sectorul produselor agroalimentare.

3|Page

precum 4i a problemelor legate de siguran5a alimentară. 4|Page . Dezvoltarea metodelor biotehnologice în domeniul supravegherii encefalopatiei spongiforme bovine în UE a permis ca un număr mult mai mare de mostre să fie testat. &nzimele proprii 5esuturilor vegetale 4i animale sunt esen5iale în transformările pe care le oferă produsele agroalimentare% maturarea fructelor 4i legumelor. cerealelor 4i făinurilor sau diferitelor produse alimentare pe bază de cereale germinate. &nzimele pot avea însă 4i rol deteriorativ cu implica5ii în modificarea caracteristicilor senzoriale 4i a valorii nutritive a materiilor prime agroalimentare p6nă la prelucrarea termică a acestora. berea sau vinul sunt produse dezvoltate din vechime printr-o forma simpla de biotehnologie. iaurtul. • Biotehnologii agricole ?cestea includ în principal direc5ii ca%  microreproducerea plantelor 4i animalelor% prin tehnici de inginerie genetică. se pot eficientiza tehnologii alimentare. <n fapt industria alimentară este o biotehnologie deoarece materiile prime agroalimentare sunt produse biologice 4i prin urmare conservarea lor p6nă la consum. Se pot ob5ine de asemenea animale cu produc5ii crescute de carne. se pot obtine enzime superioare si emulsificatori. otetul. maturarea cărnii.lapte. Aolul biotehnologiei este cov6r4itor în industria alimentară.7iagnosticarea 4i produsele de uz veterinar bazate pe biotehnologie. hibridare somatică. joacă un anumit rol în ceea ce prive4te controlarea 4i monitorizarea unora dintre cele mai importante boli animale. selec5ionare. ouă. etc. rezistente la boli dăunători 4i condi5ii climaterice e'treme. Cele mai cunoscute e'emple sunt plantele modificate genetic. culturi +in vitro-. l6nă. în stare proaspătă 0cazul fructelor 4i legumelor1 sau p6nă la industrializare 0cazul tuturor produselor agroalimentare1 implică controlul activită5ii enzimatice proprii 5esuturilor vegetale 4i animale sau a celor elaborate de microflora de contaminare. termeni apăru5i în 4tiin5ă în ultimii 9! de ani@  ameliorarea plantelor 4i animalelor. biotehnologia este de asemenea utilizată pentru a selecta. plante rezistente la temperaturi scăzute sau ridicate. <n afară de aceste aplica5ii. pentru ob5inerea de linii înalt productive. maturarea br6nzeturilor. culturi celulare vegetale 4ia animale. în special vaccinurile. Diagnosticarea prin intermediul biotehnologiei este de asemenea utilizată pentru detectarea timpurie a salmonelei. facilitând atingerea nivelului de supraveghere impus de legislaţia UE şi contribuind la protecţia consumatorilor şi la reluare schimburilor comerciale. <n această direc5ie se înscrie ob5inerea de plante curate crescute cu fotosinteza artificiala. rezistentela secetă sau la salinitate crescută a solurilor. a zoonozelor. • Biotehnologii a$licate 5n alimenta1ie Painea. Prin intermediul tehnicilor moderne se pot amelioara insa o serie de caracteristici ale alimentelor 0arome si culori naturale1. sau pentru a îmbunătă5i anumite caracteristici ale organismelor.

8000 5'7r'% • • &giptenii au descoperit cum sa produca painea cu ajutorul drojdiei@ :n China s-au descoperit alte procese de fermentare.1. bere. 1%28: ?nton van BeenCenhoeD a utilizat microscopul pentru a face descoperiri in microbiologie.7e asemenea rolul microorganismelor este hotăr6tor. 1:. murături. măsline. etc. cărnii. Ba toate acestea trebuie să avem în vedere ob5inerea de metaboli5i secundari 0alcool etilic. fertilizarea in vitro si.1 prin folosirea de microorganisme precum 4i de biomasă alimentară 4i furajeră. . spirtului.1 4i a culturilor starter 0industria berii. sosului de soia si a vinului. etc. ce cautau sa e'plice de ce putrezeste carnea si apar larvele. si a recunoscut faptul ca microorganismele joaca un rol important in procesul de fermentatie. (icroorganismele intervin 4i în fermentarea unor produse vegetale% varza. foarte recent. 16%3: )rancesco Aedi a utilizat un e'periment prin care a comparat doua idei concurente. amidonului.2: ? fost descoperita fertilizarea incrucisata la porumb. Cu ajutorul enzimelor microorganismelor se pot accelera procesele biochimice. unele dintre ele av6nd ac5iune dăunătoare. cum ar fi% utilizarea bacteriilor de acid lactic pentru producerea branzeturilor@ utiliarea fermentarii pentru producerea otetului. sucurilor de fructe. se poate îmbunătă5i calitatea produselor alimentare 4i se poate mări gradul de diversificare a produc5iei alimentare. br6nzeturi. etc. etc. panifica5iei. p6ine. salamuri crude. etc. berii.% ?ztecii culegeau algele din lacuri si le utilizau ca sursa de hrana. acizi organici. cărnii. altele av6nd rol esen5ial în ob5inerea unor produse alimentare datorită ac5iunii lor fermentative% produse lactate acide. spirt. acetonă. 5|Page . castrave5i. clonarea se înscriu în sfera biotehnologiilor aplicate organismelor animale@  protec5ia animalelor prin vaccinare 4i tratament cu substan5e de sinteza biotehnologică contribuie 4i ele la cre4terea produc5iei 4i eficien5ei economice în acest domeniu 1'3' storic al biotehnologiei in SAA 600 5'7r'% 7rojdia a fost utilizata de catre babilonieni si sumerieni pentru a produce bere. &ste primul savant care a descris protozoa si bacteriile. laptelui. se pot perfec5iona procesele de produc5ie. panifica5iei. alimente fermentate din cereale 4i leguminoase. aminoacizi. zahărului. 1300 d'79. • Biotehnologii destinate creşterii şi sănătă1ii animalelor:  transferul de embrioni. vin. cacao.iotehnologiile în industria alimentară s-au dezvoltat impresionant prin folosirea enzimelor e'ogene 0industria laptelui.

1<:0% S-a acordat primul brevet in biotehnologie. in care au fost prezentate diferite soiuri de porumb din mai multe tari. 1<%3: Oamenii de stiinta au creat cu success. 1:%1: • • Bouis Pasteur a inventat procesul de pasteurizare. Cercetatorii Statelor Enite au acordat un brevet care sa le permita producerea de insulina din organismele 0bacteriile1 modificate genetic. 1:<%: &duard . Portugalia.iDolaevitch a izolat pentru prima data ?. 1<62: :n (e'ic a inceput plantarea diferitelor soiuri de grau. Hilliam Iames . ?stfel biotehnologia ajunge revolutionara.: ?ndrei . un organism recombinat prin transferarea ?.7-ului in dubla spirala. 1:%<: :n SE?. &rnest Foppe. celulele intacte de drojdie fiind absente. 6|Page .SeGler a descoperit o enzima care desparte dizaharidele in zaharuri de glucoza si fructoza. 1<:3: • • SE? a acordat noi brevete pentru companiile ce activeaza in proiectarea 0modificarea1 genetica a bacteriilor. 1<:2: Cercetatorul Steven BindoC a cerut permisiunea Juvernului SE? de a testa genetic modificarea bacteriilor pentru a controla astfel daunele provocate de inghet la nivelul cartofilor si capsunilor. 1::8: Jregor (endel a studiat timp de #* ani factorii ereditari ai plantei mazare. Engaria si ?lgeria.1:63: Parisul a gazduit +Spectacolul :nternational al Porumbului-. cunoscuta ulterior ca +Aevolutia Kerde-. ?cesta este un moment fondator in biochimie si enzimologie. iar propunerea lor a fost publicata in +. 7octorul LarG (ullis a inventat reactia de polimerizare in lant. 1<:8: 7octorul ?lee Ieffries a inventat tehnica de amprentare a ?. utilizata pentru a inmulti secventele de ?.7 pur. 1<3. incalzirea suficienta a vinului pentru a inactiva microbii si pentru a preveni alterarea.atura-. 1<.eal a dezvoltat primul control clinic de incrucisare al porumbului cu scopul de a obtine cel mai mare randament. dar fara a afecta aroma vinului.7-ului. printre care se numara% Siria. pentru prima data. de mare randament.7-ului viral intr-o bacterie.7.3: Iames Hatson si )rancis CricD au propus structura ?.uchner a demonstrat ca fermentatia se poate produce doar cu un e'tract de drojdie.

utilizate pentru a produce un sistem +anti-stres.7 uman. si aprobate de SE? si (area .ritanie. cercetatorii au modificat un tip de bacterie a solului care cauza o boala ce deteriora radacinile arborilor. 1<<8: &ste anul in care primul produs alimentar modificat genetic 0)lavrSavr tomato1 a primit aprobare de la ?dministratia SE? pentru ?limente si (edicamente. o varietate de bumbac obtinut prin modificare genetica. 1<<%: Cercetatorii de la :nstitutul Aoslin din Scotia au clonat o oaie pe nume 7ollG. in ?ustralia. 1<<0: • • :n SE? a avut loc prima incercare reusita de modificare genetica a erbicidului tolerat de planta de bumbac. (odificarea genetica a bacteriilor a fost testata cu success pe rasaduri de migdale. 1<<6: ? inceput sa se cultive si sa se comercializeze. bumbacul :ngard. care este rezistent la insecte. gene au fost adaugate la plantele de cartof pentru a obtine o cantitate mai mare de proteine si pentru cresterea valorii nutritive a acestora. 1<<. ?ceasta modificare s-a realizat prin inlocuirea gene ice producea boala cu o gena care protejeaza planta.1<:6: ?utoritatea de Protectie a (ediului din SE? a aprobat prima cultura modificata genetic. 1<:%: • Calgene a primit un brevet pentru secventa de ?. 1<::: ? inceput Proiectul Jenomului Eman in (area . proteinele care provocau alergii.ritanie.de ?A. • • :n (area . 1<<:: 7|Page . e'tinzandu-se astfel durata de depozitare a fructelor 0tomatelor1. au fost% o enzima folosita in productia de branzeturi si drojdia pentru copt. Ba :nstitutul Haite din ?delaide . cu scopul de a completa secventa de ?.7 a tomatelor poligalacturoase. O alta cercetare este cea prin care s-au eliminate din arahide.ritanie si SE?. folosind o celula somatica 0 din ugerul unei oi adulte1. Primele produse alimentare modificate de catre biotehnologie. si anume modificarea plantei de tutun ce a devenit rezistenta la orice virus. obtinuta prin modificare genetica.: Comitetul Consultativ ?ustralian al (anipularii Jenetice a permis lansarea comerciala nerestrictionata a garoafei albastre..

a lumii genetice si este utilizat in e'perimente pentru investigarea si functionarea genelor. Prima parte interzice clonarea umana sub orice forma. • 2003: • (area . 2000: • • • :n ?ustralia s-a realizat prima clonare de vaci 0Suzi si (aGzi1. fie pentru a genera tesuturi. utilizarea si diseminarea O(J-urilor.• • Cercetatorii din Iaponia au clonat vitei identici folosind celule de la o singura vaca adulta. 2002: • Cercetatorii secventei ?. predominand soia. &ste prima planta la care s-a decodificat genomul. fie pentru crearea unei fiinte umane. :n schimb cea de a doua parte permite accesul cercetatorilor la surplusul embrionilor umani pentru obtinerea de celule stem. pentru a reglementa cercetarea. 1<<<: Ca raspuns la cresterea e'ponentiala a descoperirilor si aplicatiilor tehnologiei utilizarii genelor. rapita si porumbul. ? fost modificat genetic un soi de orez in care s-a introdus o gena ce produce vitamin ? percursorilor. 7rosophila este +sobolanul de laborator. ?ustralia adauga inca doua parti in Begislatia )ederala pentru a reglementa clonarea si cercetarea celulelor embrionare prelevate. bumbacul.7 de orez au reusit sa produca orez pentru doua treimi din populatia planetei.ritanie aproba pormbul modificat genetic rezistent la erbicide pentru folosirea in hrana vitelor. Ba nivel global au fost plantate #! milioane ha de culture modificate genetic. 8|Page . ? fost publicat codul genetic al musculitelor 7rosophila 0musculitele fructelor1. fiind create astfel prima cultura capabila sa creasca in apa sarata. Juvernul )ederal din ?ustralia a realizat ?ctul de Mehnologie a Jenelor in luna decembrie "!!!. • 2001% • • ? fost introdusa o gena din planta ?rabidopsis in plantele de tomate. ?ustralia a condus prima conferinta privind tehnologia utilizarii genei in Banutul ?limentar. ? fost clonata prima pisica si denumita Copie la indigo. orezul devenind astfel principala sursa de hrana.

ceea ce depă4e4te cu mult capacită5ile de produc5ie ale agriculturii tradi5ionale. 200. cu peste o duzină de varietă5i de soia cu beneficii pentru sănătatea umană care urmează să fie lansate în scurt timp pe pia5ă. 200%=2011% • • 1'8' (ulte progrese diferite în domeniul biotehnologiei alimentare sunt descoperite . în special soia. care este decafeinizata in mod natural. agricultorii s-au bucurat de venituri mai mari. oamenii de stiinta ajuta la reducerea sau eliminarea utilizarii antibioticelor. <n toate 5ările în care au fost introduse culturile biotehnologice.# milioane de agricultori din "2 de 5ări au cultivat *# de milioane de hectare 093$ de milioane de acri1 de culturi biotehnologice. Culturile de soia sunt un bun e'emplu în acest sens. peste *$. Prin selectarea animalelor cu gene rezistente la infectii sau folosind terapia genetica. si pentru a furniza avertizari privind aparitia tulpinii virusului. bumbac 4i rapi5ă. 2008: • Organizatia de Cercetare Stiintifica si industriala a dezvoltat un test pentru a distruge diferite tulpini sau forme ale virusului gripei aviare. Tendinte actuale ale biotehnologiei agroalimentare S-a demonstrat că biotehnologia agricolă poate determina cre4terea produc5iei agricole de 4apte p6nă la zece ori în unele 5ări în curs de dezvoltare.mai multe culturi modificate genetic sunt aprobate pentru utilizare@ Consumul animalelor clonate pentru carne este considerat sigur pentru consum. iar acest lucru nu a rămas neobservat la nivelul comunită5ii globale. cailor si caprioarelor. si anume rezistenta la atacul viermelui sfredelitor :n SE? s-au realizat clonari ale magarilor. 2006: Cercetatorii din cadrul Organizatiei de Cercetare Stiintifica si :ndustriala au studiat diferite antibiotice folosite pentru a proteja animalele impotriva infectiilor bacteriene. <n "!*!. Cercetatorii japonezi au dezvoltat biotehnologia boabelor de cafea solubila. porumb.: Jermania aproba primele culture modificate genetic% rosiile rezistente la seceta si cartofii bogati in Ca. Printre caracteristicile benefice se numără înlocuirea uleiului vegetal 9|Page . :ar c6nd agricultorii au de c64tigat.• • • ?gentia de Protectie a (ediului din SE? a aprobat prima modificare genetica a porumbului. la fel se înt6mplă 4i cu comunită5ile din jurul lor. Peste *# milioane dintre ace4tia sunt mici agricultori sau agricultori cu resurse limitate din 5ările în curs de dezvoltare. Mendin5a actuală în biotehnologia agricolă este de a progresa de la ameliorarea caracteristicilor privind culturile în sine către selec5ia unor caracteristici care să aducă beneficii pentru sănătatea consumatorilor.

" . 10 | P a g e . )ig. Culturile rezistente la erbicide. at6t prin reducerea scurgerilor de erbicide 4i pesticide de pe c6mpuri. prin utilizarea hranei ob5inute prin biotehnologie. c6t 4i prin reducerea. milioane de autovehicule timp de un an întreg. ceea ce ar permite combaterea foametei mondiale 4i asigurarea necesarului de hrană al unei popula5ii în continuă cre4tere. echivalentul scoaterii din circula5ie a =. Elei de soia Probabil că cel mai important impact al culturilor biotehnologice asupra mediului a fost determinat de adoptarea agriculturii fără arătură sau a agriculturii cu sistem minimal de lucrări ale solului. conduc6nd la eliminarea a 929 milioane Dg de ingrediente active care stau la baza pesticidelor.2 procente în cei *# ani de la introducerea culturilor biotehnologice. a e'cre5iei de fosfor de la animalele domestice. agricultura fără arătură sau cu sistem minimal de lucrări ale solului a dus la o reducere la nivel mondial de *=. la o reten5ie mai bună a apei în sol. cum este soia ob5inută prin biotehnologie. Etilizarea de pesticide la nivel mondial a scăzut cu peste . . care con5ine un nivel redus de fita5i. Culturile ob5inute prin biotehnologie contribuie la îmbunătă5irea calită5ii apei.iotehnologia se arată e'trem de promi5ătoare în ceea ce prive4te cre4terea cantită5ii de alimente disponibile la nivel mondial 4i îmbunătă5irea calită5ii acestor alimente. la reducerea proceselor de eroziune a solului 4i la reducerea scurgerilor de erbicide.hidrogenat cu substan5e alternative. Culturile ameliorate prin biotehnologie determină un randament sporit al produc5iei mondiale. Practic. în viitor. ceea ce contribuie la îmbunătă5irea sănătă5ii 4i conservării solurilor. le permit agricultorilor să elimine aproape complet lucrările solului. Se estimează că !! de milioane de oameni din întreaga lume suferă de lipsa cronică de hrană 4i alte c6teva milioane ar putea să ajungă în aceea4i situa5ie din cauza crizelor alimentare actuale 4i viitoare. reducerea grăsimilor saturate 4i cre4terea concentra5iei de acizi gra4i omega 9.= miliarde de Dilograme a cantită5ii de dio'id de carbon 0CO" 1 în anul "!!2.

cre4terea concentra5iei de componente to'ice inerente sau scăderea valorii nutritive obi4nuite a alimentului. dacă acestea e'istă.este un concept important referitor la siguran5a alimentelor ob5inute prin biotehnologie. culturile biotehnologice au început să fie considerate din ce în ce mai mult o solu5ie de cre4tere a randamentelor agricole. unde biotehnologia agricolă se confruntă cu cea mai puternică rezisten5ă publică. fost responsabil 4tiin5ific al Juvernului (arii . 8<n ceea ce prive4te alimentele 4i componentele alimentare ob5inute din organisme dezvoltate prin utilizarea biotehnologiei moderne. Sir . este de părere că biotehnologia este singura tehnologie disponibilă pentru solu5ionarea crizei alimentare mondiale. e'per5i 4i lideri agricoli au început să o sus5ină. Conceptul de echivalen5ă substan5ială direc5ionează în mod eficient evaluările 4tiin5ifice către diferen5ele posibile care ar putea presupune probleme la capitolul siguran5ă sau valoare nutritivă.Sursa )ig. <n &uropa. fără necesitatea de a cre4te cantită5ile de energie sau substan5e chimice utilizate. Echivalen1a substan1ială 5n evaluarea siguran1ei 8&chivalen5a substan5ială. a cărei siguran5ă alimentară a fost dovedită în timp. 9 . într-un conte't în care pre5urile alimentelor e'plodează 4i crizele alimentare sunt în floare. Copii ?frica Potrivit )inancial Mimes. cea mai practică abordare pentru determinarea siguran5ei acestora constă în stabilirea e'isten5ei unei echivalen5e substan5iale fa5ă de produsul 0produsele1 alimentar0e1 echivalent0e1.ritanii 0EL1. Prin această metodă. mul5i oameni politici. Populatia mondiala pana in anul "!$! Enii sus5in că foametea din ?frica este cauzată de respingerea biotehnologiei agricole. noua varietate de plantă este comparată cu planta tradi5ională echivalentă. # . )ig. &chivalen5a substan5ială define4te un proces prin care se poate stabili că o anumită plantă nu a fost modificată din punct de vedere al compozi5iei într-o manieră care ar presupune riscuri suplimentare la consumarea alimentului respectiv.avid >ing.ursa! "rganizaţia pentru #ooperare şi Dezvoltare Economică 11 | P a g e .

apoi si pe terenurile de cultura. prin intermediul unor tehnici de inginerie genetica li s-au transferat gene de la alte specii% plante. $ . Jena care codifică un caracter pe care dorim să-* transferăm unui alt organism se nume4te genă de interes.Cultura biotehnologica (a$itolul . ?rganisme modi#icate genetic *?@A+ 2'1' -otiuni generale Omul s-a preocupat dintotdeauna de ameliorarea si selectionarea acelor specii. mai intai in laborator. devenită în momentul transferului efectiv transgenă. organisme cu alte caracteristici decat cele +naturale-. Organism (odificat Jenetic sau Mransgenic este termenul cel mai folosit pentru a defini o planta de cultura sau un animal aparent normale. 7ar numai in ultimele doua decenii. vegetale sau animale. pentru a le conferi anumite proprietati noi. el a reusit sa obtina. 12 | P a g e . iar organismul receptor va fi denumit organism transgenic. virusuri sau chiar gene umane. pe care le-a socotit a raspunde cel mai bine nevoilor sale de subzistenta. ?cestea sunt denumite OJ(. carora. animale. bacterii. prin manipulari specifice.)ig. adica organisme genetic modificate. odata cu formdabilul avant al geneticii.

Mop *! alimente modificate genetic 13 | P a g e . 3 .)ig.:lustrare simplificata a procesuli de modificare genetica a porumbului 2'2' (ele mai cunoscute ?@A *AeneticallB modi#ied organism+ )ig = .

bumbac Soia. porumb.9 !. soia.= !.2 **. lucerna.* N!.umbac Porumb Porumb Porumb Porumb . papaGa. Soia.urDina )aso (Ganmar (e'ico Spania Chile Columbia Fonduras Sudan Portugalia Aepublica Ceha Cuba &gipt Costa Aica Aomania Suprafata 0milioane ha1 32. canola .Culturile biotehnologice la nivel mondial in "!*" 0milioane ha1% . porumb. bumbac Canola.# ". ardei dulce Soia. papGa.* N!.9 !. bumbac ." !.Mabel *. porumb Soia Porumb .olivia Philipine ?ustralia . soia. porumb.* N!.umbac .bumbac Porumb. canola. porumb.$ 93.* N!.* Culture biotehnice Porumb. soia. *.# * !.razilia ?rgentina Canada :ndia China ParaguaG ?frica de Sud PaDistan EruguaG .umbac. * " 9 # $ 3 = 2 *! ** *" *9 *# *$ *3 *= * *2 "! "* "" "9 "# "$ "3 "= Mara SE? . # 9.3 *!. sfecla de zahar .3 "9.* N!.umbac Soia.* N!. soia Porumb 14 | P a g e .* N!.umbac.umbac .bumbac.umbac.umbac Porumb . tomate. canola .r.* N!. sfecla de zahar.* N!.* N!. plop. soia.2 ". soia Porumb Porumb. !.umbac.umbac .

" Slovacia Motal Sursa N!. 15 | P a g e . au fost supuse unor modificări genetice Bucerna Canola argentiniana Cicoare .* *=!.umbac Orez Jrau :n. Orez Soia Aezistenta la bacterii. seminte de in Sursa Specii Pepene galben PapaGa Petunii Pruni Canola poloneza Plop Cartofi Mrandafir Soia Porumb Sfecla de zahar ?rdei dulce Mutun Momate <n tabelul 9 sunt prezentate plantele care. pe l6ngă modificările cu scop agricol. Compozitie imbunatatita a uleiului@ Continut crescut de vitamin &@ . prezintă modificări genetice efectuate în scop nutri5ional. Continut mai mare de provitamina ?@ Continut mai mare de fier.(ulte culturi. Protectie impotriva insectelor@ Aezistenta la viroze.insect. Mabelul 9 .ivel scazut de compusi flatulenti."!*!1 Planta (anioc Porumb Caracteristici de cultivare Aezistenta la virusul mozaicului Aezistenta la boli. insecte. si la daunatorii de depozit Caracteristici nutritionale si de prelucrare Continut redus de glucozide cianogene ?midon modificat@ Continut ridicat de lizina si triptofac@ Continut imbunatatit de proteina@ Continut crescut de ulei@ (odificarea proportiei de aici grasi. daunatorii de depozit@ Aezistenta la boli de natura fungica@ Moleranta la erbicide@ Capacitate de fotosinteza crescuta.Caracteristicile nutritionale ale plantelor modificate genetic0dupa Aobinson. printre care produse alimentare.9 Porumb Mabelul " .

ational de Jenetica din Iaponia si au un gust e'act la fel ca și stafide mici.Jrapple Araisin 0sau stafide gigant1 este o stafida care a fost modificata genetic să crească dincolo de dimensiunea normală. Stafida uriasa 16 | P a g e . ?cesta a fost produs de către :nstitutul . daunatori de depozit@ Aezistenta la lovituri si boli fungice.Aapita Palmier Cartof Momate . Aezistenta la viroze. Aezistenta la viroze. • . Continut crescut la licopen@ Proprietati de procesare imbunatatite. )ig.anane Protectie impotriva insectelor@ Aezistenta crescuta la boli. Coacere intarziata. 2 . insect si boli. Compozitie imbunatatita a uleiului. 2'3' Stiati ca ''''C • <ncruci4area dintre te'tura unei boabe de strugure 0grape1 4i dimensiuneaunui măr 0apple1 a avut ca rezultat un nou fruct % Ara$$le=ul' )ig. Aezistenta la boli fungice. Comtinut sporit de amidon. Compozitie imbunatatita a uleiului. insect.

** .Mangelo 17 | P a g e . Cea mai nouă dintre acestea este Arctic A$$le. un soi de mere creat de o companie canadiană. )ig.*. dar combinate formeaza un fruct sub numele de Pluot.• <n SE?. *! . care se m6ndrește cu o tonă de fibre si vitamina C -Tangelo 0tangerine and grapefruit1 )ig *" . inova5iile nu încetează să apară. (arele avantaj pe care îl are mărul ?rctic fa5ă de cele obi4nuite este acela că feliile nu se o'idează atunci c6nd sunt e'puse la aer. (ere ?rtic • Prunele si caisele sunt fructe delicioase.* )ig . unde culturile modificate genetic au fost acceptate de public de peste un deceniu.!. Sunt puternic fortificate cu vitamina C și nu au sodiu sau colesterol. Plout • O mandarina sau un grapefruitO :ubitorii de fiecare fruct pot obține acum cele mai bune din ambele cu acest hibrid dulce. *.

• ?r putea fi morcovi colorati. durabilitate și schimbările climatice. 9omEnia și Slovacia. .*miliarde de Dilograme. echivalent cu scoaterea din circulatie a *!. "!*" a fost al *=-lea an de comercializare a culturilor biotehnologice@ ". Spania este țara lider în E&." milioane de masini timp de un an.t. )ig *9 .razilia. $. (orcovi colorati 2'8' To$ < lucruri des$re culturi biotehnologice D modi#icate genetic 5n 2012 *. țările în curs de dezvoltare au plantat culturi biotehnologice mai mult de țările industriale@ #.9 de milioane de fermieri au cultivat culturi biotehnologice în anul "!*". <n ?frica.9!= de hectare de porumb . 18 | P a g e . Aepublica Cehă. Plantațiile de culturi biotehnologice au crescut pana la *=! de milioane de hectare în anul "!*"@ 9. Culturi biotehnologice contribuie la securitatea alimentară.Celelalte țări ale E& care au crescut culturi biotehnologice in "!*" sunt% Portugalia. . Pentru prima dată în "!*". <n "!** s-au redus emisiile de CO " cu "9. morcovii colorati permit oamenilor absorbtia a #!> mai mult Ca decat morcovii conventionali. culturi biotehnologice au redus cantitatea de pesticidele utilizate cu #=9 milioane Dilograme. Primele $ țări care au plantat culturi biotehnologice sunt Statele Enite ale ?mericii. Cinci țări din Eniunea &uropeană au plantat un record de *"2. Canada si :ndia@ 3. cu **3.!=* de hectare de porumb biotehnologic în "!*". 7in *223. modificati genetic secretul pentru a absorbi mai mult calciuO 7oi cercetatori din Me'as spun ca da . ?rgentina. En record de *=. Sudan a devenit a patra țară care a comercializa culturi biotehnologice în "!*"@ =.

Perspectivele de culturi biotehnologice.2. Culturi biotehnologice au potențialul de a reducere pana in "!*$ sărăcia la jumătate. în al doilea deceniu de comercializare arata încurajator. 2'.' Evolutia $e Alob a culturilor modi#icate genetic 19 | P a g e . Culturi biotehnologice pot servi drept motor al economiei rurale pentru atenuarea sărăciei.

*# . Suprafetele culturilor biotehnologice pe Jlob in anul "!*! -TE9P9ETA9EFFF 20 | P a g e .Sursa )ig.

&volutia culturilor modificate genetic din anul *223 pana in anul "!*" -TE9P9ETA9EFFF 21 | P a g e . *$ .Sursa )ig.

)ig. *3 . Procentele culturilor conventionale comparativ cu cele biotehnologice -TE9P9ETA9EFFF Sursa 22 | P a g e .

*= . conform reglementarilor europene 0soia (J nu era autorizata pentru cultivare pe teritoriul E&. ?cesta era singurul O(J autorizat in E& .)ig. in anul "!!$ au fost cultivate = 3!! ha cu soia (J iar in "!!3 au fost cultivate *9= "=$. &ste vorba de *# varietati soia modi#icata genetic. Cand Aomania a devenit stat membru al E& in anul "!!=. soia (J a fost oficial interzisa pentru cultivare pe teritoriul Aomaniei. 23 | P a g e . fiind considerata nefezabila din punct de vedere economic1 Porumbul modi#icat genetic @?-:100ce apartine companiei (onsanto1 a fost aprobat pentru cultivare in Aomania. Cifre oficiale arata ca% • • • in anul "!!# au fost cultivate $ $"9 ha cu soia (J.$ ha.Previziunile evolutiei culturilor biotehnologice -TE9P9ETA9EFFF 2'6' Situatia in 9omania Primele culturi comerciale de plante modificate genetic 0(J1 au fost introduse in Aomania in anul *22 .

Sursa )ig . *! 24 | P a g e . Ponele in care a fost cultivat porumb (O. * .

*2 .Sursa )ig. 25 | P a g e . • 7irectiva 2#Q$$QC& a Consiliului din "* noiembrie *22# &ste necesar să se asigure transportul.&ste necesar să se asigure identificarea O(J-urilor e'portate din sau importate în Comunitate. *2#3Q"!!9 al Parlamentului &uropean și al Consiliului din *$ iulie "!!9 privind deplasările transfrontaliere de organisme modificate genetic. Supravegherea și controlul deplasărilor transfrontaliere de O(J-uri pentru a contribui la asigurarea conservării și a utilizării durabile a diversității biologice &'porturile de O(J-uri destinate diseminării deliberate în mediu trebuie notificate părții sau non-părțile de import Comunitatea trebuie sa întreprinda acțiuni care să asigure conservarea și utilizarea durabila a diversității biologice. manipularea și ambalarea O(J-urilor în condiții de siguranță. manipulării și utilizării în condiții de siguranță a organismelor modificate genetic 0O(J-uri1 obținute prin procedee de biotehnologie modernă. Situatia cultivarii porumbului modificat genetic in Aomania -TE9P9ETA9EFFF 2'%' (adrul legislativ a' 2egislatie /E • Aegulamentul 0C&1 nr. Contributia la asigurarea unui nivel corespunzător de protecție în domeniul transferului.

&tichetele trebuie să cuprindă informații obiective care să precizeze dacă un produs alimentar sau furaj conține sau este produs din O(J-uri. • Aegulamentul 0C&1 nr.&tichetele trebuie să ofere informa ții asupra oricăror caracteristici sau proprietăți prin care produsul alimentar sau furajul se deosebește de produsele convenționale echivalente în ceea ce privește compoziția. produsele alimentare și furajele care conțin sau sunt produse din organisme modificate genetic trebuie să facă obiectul unei evaluări din punctul de vedere al siguranței în conformitate cu o procedură comunitară. prevede autorizarea ?romele care intră în domeniul de aplicare a 7irectivei Q9 QC&& a Consiliului din "" iunie *2 trebuie sa fie cuprinse în domeniul de aplicare a prezentului regulament pentru evaluarea siguranței modificării genetice. * 9!Q"!!9. Mrasabilitatea și etichetarea O(J-urilor în toate etapele procesului de introducere pe piață.oile proceduri de autorizare a produselor alimentare și furajelor modificate genetic trebuie să includă noile principii introduse în 7irectiva "!!*Q* QC&. Cerințe suplimentare privind etichetarea alimentelor modificate genetic sunt prevăzute de Aegulamentul 0C&1 nr.Comisia și statele membre susțin procesul prin elaborarea corespunzătoare de norme și proceduri internaționale în domeniul răspunderii și al reparării daunelor provocate de deplasările transfrontaliere de O(J-uri Statele membre trebuie să stabilească norme privind sancțiunile aplicabile în cazurile de încălcare a dispozițiilor prezentului regulament Prezentul regulament respectă drepturile fundamentale și principiile recunoscute în special în Carta drepturilor fundamentale a Eniunii &uropene. 26 | P a g e . sunt asigurate de 7irectiva "!!*Q* QC& și de Aegulamentul 0C&1 nr.:n vederea protejării sănătății umane și animale. Bibera circulație a produselor alimentare și furajelor sigure și sănătoase. "$ Q2=. . * "2Q"!!9 al Parlamentului &uropean și al Consiliului din "" septembrie "!!9 privind produsele alimentare și furajele modificate genetic. • 7irectiva 2Q*!=QC&& a Consiliului din "* decembrie *2 aditivilor utilizați în produsele alimentare. • Aegulamentul 0C&1 nr. valoarea nutritivă sau efectele nutritive. precum si o procedură de notificare pentru alimentele noi care sunt echivalente într-o măsură considerabilă cu alimentele e'istente. "$ Q2= al Parlamentului &uropean și al Consiliului a instituit o procedură de autorizare pentru produsele alimentare modificate genetic.

bazată pe consultanță științifică independentă. Protecția sănătății umane și a mediului necesită să se acorde atenția cuvenită controlării riscurilor ce rezultă în urma diseminării deliberate în mediu a organismelor modificate genetic 0O(J-uri1. &ste necesar să se stabilească o metodologie comună pentru realizarea evaluării riscului ecologic. 27 | P a g e .Ba punerea în aplicare a prezentului regulament. în sensul prezentei directive. :ntroducerea pe piață la import. cerințele care decurg din prezentul regulament trebuie să se aplice fără discriminare produselor de origine comunitară. Produsele care conțin O(J-uri reglementate de prezenta directivă nu pot fi importate în Comunitate dacă nu sunt conforme cu prevederile acesteia. acțiunea Comunității în ceea ce privește mediul trebuie să se bazeze pe principiul adoptării unei acțiuni preventive. Ba analiza evaluării riscurilor O(J-urilor trebuie să se acorde o atenție deosebită genelor rezistente la antibiotice. Pentru a stimula cercetarea și dezvoltarea în domeniul O(J-urilor destinate utilizării în produsele alimentare șiQsau furaje. &ste necesară efectuarea unei evaluări de la caz la caz a riscurilor pentru mediu înaintea diseminării. ființele umane nu trebuie considerate ca fiind organisme. • Aevizuirea 7irectivei 2!Q""!QC&& a Consiliului din "9 aprilie *22! privind diseminarea deliberată în mediu a organismelor modificate genetic. a sănătă ții și bunăstării animale. Conținutul prezentei directive ține seama de e'periența internațională în acest domeniu și de angajamentele comerciale internaționale și trebuie să respecte cerințele Protocolului de la Cartagena privind biosecuritatea la Convenția privind diversitatea biologică. trebuie să se ia în considerare progresul tehnologic și descoperirile științifice. Ba definirea Rorganismelor modificate geneticR. <n conformitate cu tratatul. este necesar să se protejeze investițiile realizate de inovatori pentru colectarea informațiilor și datelor care susțin cererea de acordare a autorizației Pentru a asigura un nivel înalt de protecție a vieții și sănătății umane. &ste necesar să se recurgă la armonizarea procedurilor și a criteriilor de evaluare de la caz la caz a potențialelor riscuri ce rezultă din diseminarea deliberată în mediu a O(J-urilor.

să conțină un capitol separat privind avantajele și dezavantajele socioeconomice ale fiecărei categorii de O(J-uri autorizate pentru a fi introduse pe piață. * 9!Q"!!9 al Parlamentului &uropean și al Consiliului din "" septembrie "!!9 privind trasabilitatea și etichetarea organismelor modificate genetic și trasabilitatea produselor destinate alimentației umane sau animale. Procedura administrativă pentru acordarea autorizațiilor pentru introducerea pe piață a O(J-urilor trebuie să se efectueze într-un mod mai eficient și mai transparent. Se impune consultarea Jrupului &uropean de &tică în Stiință și Mehnologii noi al Comisiei în vederea obținerii de consultanță în probleme etice de natură generală privind diseminarea deliberată sau introducerea pe piață a O(J-urilor. :ntroducerea O(J-urilor în mediu trebuie să se realizeze conform principiului Rpas cu pasR. Se impune căutarea unor mijloace pentru a oferi posibilități de facilitare a controlului O(J-urilor sau a retragerii lor în eventualitatea unui risc grav. care să aibă în vedere interesul fermierilor și al consumatorilor. în prezenta directivă. iar scala de diseminare se lărge ște treptat. în toate stadiile. Mrebuie să se revadă cadrul de reglementare pentru biotehnologie. cum ar fi 7irectiva 2*Q#*#QC&& a Consiliului din *$ iulie *22* privind introducerea pe piață a produselor fitofarmaceutice. și de modificare a 7irectivei "!!*Q* QC&. pas cu pas. pe baza informațiilor oferite de statele membre. în majoritatea cazurilor. un pas necesar în dezvoltarea produselor noi derivate din O(J-uri sau care conțin O(J-uri. &ste important să se urmărească îndeaproape dezvoltarea și utilizarea O(J-urilor. &ste necesară introducerea. 28 | P a g e . Se impune ca raportul pe care Comisia trebuie să îl întocmească la interval de trei ani. ?ceasta înseamnă un conținut redus de O(J-uri.7iseminarea deliberată a O(J-urilor aflate în stadiu de cercetare este. produse din organisme modificate genetic. dar numai dacă evaluarea pașilor anteriori în ceea ce privește protecția sănătății umane și a mediului arată că se poate trece la pasul următor. a introducerii pe piață a O(Jurilor ca produse în sine sau componente ale altor produse autorizate conform prezentei directive. &ste necesar să se asigure supravegherea. ?plicarea prezentei directive trebuie să se realizeze în str6nsă legătură cu aplicarea altor instrumente relevante. Orice persoană. pentru a se identifica fezabilitatea îmbunătățirii continue a consistenței și a eficienței cadrului respectiv. • Aegulamentul 0C&1 nr. înainte de diseminarea deliberată în mediu a O(J-urilor sau de introducerea pe piață a O(J-urilor ca produse în sine sau componente ale altor produse rebuie să înainteze o notificare autorității naționale competente. a unei obligații de aplicare a planului de monitorizare pentru a se urmări și a se identifica orice efecte ale O(J-urilor.

• Aegulamentul 0C&1 . pentru a facilita etichetarea e'actă a acestor produse. **9=Q"!! al Parlamentului &uropean 4i al Consiliului din "" octombrie "!! . Mransmiterea și deținerea de informații conform cărora anumite produse alimentare sau furaje au fost produse din O(J-uri oferă o bază pentru trasabilitatea adecvată a produselor elaborate din O(J-uri. 7irectiva "!!2Q#*QC& a Parlamentului &uropean și a Consiliului din 3 mai "!!2 privind utilizarea în condiții de izolare a microorganismelor modificate genetic% • 29 | P a g e . * "2Q"!!9 al Parlamentului &uropean și al Consiliului din "" septembrie "!!9 privind produsele alimentare și furajele modificate genetic. astfel înc6t să li se permită să aleagă produsele în cunoștință de cauză.• 7irectiva "!!*Q* QC& a Parlamentului &uropean și a Consiliului din *" martie "!!* privind diseminarea deliberate în mediu a organismelor modificate genetic le impune statelor membre să ia măsuri pentru a asigura trasabilitatea și etichetarea organismelor modificate genetic. Statele membre trebuie să stabilească norme privind sancțiunile aplicabile în caz de încălcare a dispozițiilor prezentului regulament. sănătății animale sau mediului. de adaptare la 7ecizia *222Q#3 QC& a Consiliului a anumitor acte care fac obiectul procedurii prevăzute la articolul "$* din tratat. Begislația comunitară privind O(J-urile utilizate ca furaje sau prezente în furaje trebuie să se aplice și furajelor destinate animalelor care nu sunt destinate producției de alimente. în ceea ce privește procedura de reglementare cu control. Mrebuie elaborate linii directoare privind prelevarea de probe și detectarea pentru a facilita o abordare coordonată a activităților de control și de inspecție și pentru a le asigura operatorilor siguranța juridică. Cerințele de trasabilitate pentru O(J-uri trebuie să faciliteze retragerea produselor în cazurile în care se identifică efecte adverse neprevăzute asupra sănătății umane. Mrebuie să se stabilească cerințe de trasabilitate aplicabile produselor alimentare și furajelor produse din O(J-uri. (ăsurile necesare pentru punerea în aplicare a prezentului regulament trebuie adoptate în conformitate cu 7ecizia *222Q#3 QC&& a Consiliului din " iunie *222.A. Mrebuie să se asigure informarea completă și fiabilă a consumatorilor asupra O(J-urilor și asupra produselor alimentare și furajelor obținute din acestea. în conformitate cu cerințele Aegulamentului 0C&1 nr.

Pe parcursul diferitelor faze ale unei operațiuni ar trebui aplicate măsuri corespunzătoare de izolare. #9Q"!!= privind introducerea deliberată în mediu 4i introducerea pe pia5ă a organismelor modificate genetic.:&: Publicat în (onitorul Oficial cu numărul "* din data de ** ianuarie "!! . (ăsurile necesare pentru punerea în aplicare a prezentei directive ar trebui să fie adoptate în conformitate cu 7ecizia *222Q#3 QC& a Consiliului din " iunie *222 de stabilire a normelor privind e'ercitarea competențelor de e'ecutare conferite Comisiei. printre altele. Pentru aprobarea Ordonan5ei de urgen5ă a Juvernului nr. ##Q"!!= privind utilizarea în condi5ii de izolare a microorganismelor modificate genetic.:&: Publicat in (onitorul Oficial.MEB AO(?. (ăsurile de izolare și alte măsuri de protecție aplicate utilizărilor în condiții de izolare ar trebui revizuite periodic. #=" din ! Q!=Q"!!2. B&J& nr.MEB AO(?. pentru ținerea sub control a emisiilor și a eliminării materialelor rezultate din utilizările în condiții de izolare ale ((J-urilor și pentru prevenirea accidentelor. Pentru a asigura un nivel ridicat de protecție. conservarea. <n vederea dezvoltării în siguranță a biotehnologiei în întreaga Comunitate. (ăsurile referitoare la evaluarea și utilizarea optimă a biotehnologiei în domeniul mediului constituie o arie prioritară asupra căreia ar trebui să se concentreze acțiunile Comunității. 9 din !2Q!*Q"!! P?AB?(&. a' 2egislatia 9? • B&J& nr. ?cest lucru presupune utilizarea microorganismelor modificate genetic 0((J-uri1 în activități de tipuri și amplitudini diferite. • 30 | P a g e . este necesară stabilirea de măsuri comune pentru evaluarea și reducerea riscurilor potențiale survenite pe parcursul tuturor operațiunilor care implică utilizarea în condiții de izolare a ((J-urilor 0microorganism modificate genetic1. Partea : nr. 7ezvoltarea biotehnologiei poate contribui la e'pansiunea economică a statelor membre. precum și protecția sănătății umane. Etilizările în condiții de izolare ale ((J-urilor ar trebui clasificate în funcție de riscurile pe care le prezintă pentru sănătatea umană și pentru mediu. Pentru aprobarea Ordonan5ei de urgen5ă a Juvernului nr. protecția și îmbunătățirea mediului. "#= din 9!Q!3Q"!!2 P?AB?(&.?cțiunile întreprinse de Comunitate în domeniul mediului se bazează pe principiul acțiunii preventive și au ca obiectiv. măsurile de izolare și celelalte măsuri de protecție aplicate pentru utilizarea în condiții de izolare trebuie să respecte clasificarea utilizărilor în condiții de izolare.

*. nr.iologică.:&: Publicat in (onitorul Oficial. $$ din *3Q!*Q"!!= (:.:SM&AEB (&7:EBE: Pentru stabilirea componentei nominale a Comisiei de Securitate .:&: Publicat în (onitorul Oficial cu numărul #9 din data de " iunie "!!=. "!3 din !3Q!9Q"!!3. OA7O. *** din *"Q!"Q"!! . #9 din "9Q!$Q"!!= .EB AO(?. Partea : nr. (:. Partea : nr. riscurilor asupra mediului 4i sănătă5ii 4i pe pia5ă a organismelor modificate • • • • • • • • FOM?A?A& nr.:SM&AEB (&7:EBE: : nr.:SM&AEB (&7:EBE: Publicat în (onitorul Oficial cu numărul * din data de * februarie "!!=.JEK&A. nr.iologica. aprobate prin Ordinul ministrului sanatatii publice. #2= din "9Q!$Q"!!= JEK&A. datorate introducerii deliberate în mediu genetic.2#3Q"!!9 din *$ iulie "!!9 privind mi4carea transfrontieră a organismelor modificate genetic.EB AO(?.M? 7& EAJ&.?. *.ormelor metodologice de aplicare a Fotar6rii Juvernului nr. 31 | P a g e . al ministrului mediului si gospodaririi apelor si al presedintelui ?utoritatii .SKS?1 nr. OA7:. #33 din ""Q!#Q"!! (:.:&: Publicat in (onitorul Oficial."!! (:.M? nr. 2 din "$.!*. #9$ din " Q!3Q"!!=. OA7:. Partea : nr. OA7:.SKS? Publicat in (onitorul Oficial.ationale Sanitare Keterinare si pentru Siguranta ?limentelor 0?.EB AO(?. ob5inute din organisme modificate genetic.• OA7:. 2$3Q"!!$ privind plasarea pe piata a produselor biocide. *=9 din !2Q!"Q"!!3 JEK&A. $3 din *9Q*"Q"!!=.:SM&AEB (&7:EBE: Pentru aprobarea Aegulamentului privind organizarea 4i func5ionarea Comisiei pentru Securitate . nr. Privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea Aegulamentului Parlamentului &uropean 4i al Consiliului 0C&1 nr. OA7:. Privind introducerea deliberata în mediu si introducerea pe piata a organismelor modificate genetic. Privind utilizarea în condi5ii de izolare a microorganismelor modificate genetic. Pentru înfiin5area Aegistrului na5ional al informa5iei cu privire la modificările genetice din organismele modificate genetic 4i transmiterea informa5iei către Comisia &uropeană. Privind trasabilitatea 4i etichetarea organismelor modificate genetic 4i trasabilitatea alimentelor 4i hranei pentru animale. Pentru modificarea si completarea . $ din 9*Q!*Q"!! ?. Partea Pentru aprobarea îndrumarului privind evaluarea umane.:&: Publicat în (onitorul Oficial cu numărul 92 din data de *9 iunie "!!=.EB AO(?.US 7& EAJ&. nr. * "2 din "*Q**Q"!!= Publicat in (onitorul Oficial. ## din "9Q!$Q"!!= . FOMSATA& nr. nr.9"*Q" !Q2!Q"!!=.JEK&A.?. OA7O.US nr.

nr. "$3 din ""Q!"Q"!!3 JEK&A. testare. 9==. OA7:. "!3 din !3Q!9Q"!!3. 99= Privind autorizarea cultivatorilor de plante modificate genetic. OA7:. OA7:.:SM&AEB ?JA:CEBMEA:: Publicat in (onitorul Oficial.MEB AO(?. Partea : nr. $ 3 din !3Q!=Q"!!3. 2* din *9Q**Q"!!3. Pentru aprobarea radierii soiurilor de soia modificate genetic din Catalogul oficial al soiurilor de plante de cultură din Aom6nia. "9=Q"!!3 privind autorizarea cultivatorilor de plante modificate genetic.:SM&AEB Publicat in (onitorul Oficial. #=* din *#Q!=Q"!!3 (:. ?JA:CEBMEA:: din *#Q!#Q"!!3. • • • • • • 32 | P a g e . Pentru aprobarea Ordonan5ei de urgen5ă a Juvernului nr. aprobată cu modificări 4i completări prin Begea nr. utilizare 4i comercializare a organismelor modificate genetic prin tehnicile biotehnologiei moderne. pădurilor 4i dezvoltării rurale nr. Pentru abrogarea Ordinului ministrului agriculturii. nr. *"" RPlanul de monitoringR la Ordonan5a Juvernului nr. OA7:.• FOM?A?A& nr. apelor si mediului nr. B&J& nr. Partea : nr. "3$ din "2Q!3Q"!!3 P?AB?(&. nr. *2$Q"!!$ privind protec5ia mediului. Pentru aprobarea <ndrumarului privind aplicarea ane'ei nr. 9 din *$Q!2Q"!!$ (:. Privind introducerea pe piata a organismelor modificate genetic destinate utilizarii ca hrana pentru animale si alimente. "*#Q"!!". " # din "3Q!#Q"!!3 (:.:&: Publicat in (onitorul Oficial. Partea : nr. • • OA7:. precum 4i a produselor rezultate din acestea. nr. nr. 3!3 din !3Q!=Q"!!$ (:. Privind aprobarea )ormularului pentru prezentarea rezultatelor introducerii deliberate în mediu a plantelor superioare modificate genetic. din !9Q!$Q"!!3. #3"Q"!!9 privind evidenta agentilor economici care cultiva organisme modificate genetic. OA7:. 2"9 din !3Q*!Q"!!$ (:. în alte scopuri dec6t introducerea pe pia5ă.:SM&AEB (&7:EBE: Publicat în (onitorul Oficial cu numărul =!# din data de # august "!!$. #2Q"!!! privind regimul de ob5inere. =9! din !*Q**Q"!!3 (:. Partea : nr. "9= din !=Q!#Q"!!3 (:.:SM&AEB (&7:EBE: Publicat în (onitorul Oficial cu numărul 29= din data de "! octombrie "!!$. Partea : nr. nr.:SM&AEB ?JA:CEBMEA:: Publicat in (onitorul Oficial. padurilor.:SM&AEB ?JA:CEBMEA:: Publicat in (onitorul Oficial. OA7:. nr. 3# din "3Q!2Q"!!$. Pentru modificarea 4i completarea Ordinului ministrului agriculturii.:SM&AEB (&7:EBE: Publicat in (onitorul Oficial. 339 din !"Q! Q"!!3. Partea : nr.:&: Publicat in (onitorul Oficial. Partea : nr.EB AO(?.

*22 din !"Q! Q*22#. OA7:. prelucrarea.:&: Publicat in (onitorul Oficial.:&: Publicat in (onitorul Oficial.PC Publicat in (onitorul Oficial. Privind producerea.t**. adoptat la (ontreal la "2 ianuarie "!!!.OA(? din !=Q*!Q"!!$ ?. Pentru aprobarea Ordonantei Juvernului nr. 3 din *!Q!$Q"!!! P?AB?(&.:&: Publicat in (onitorul Oficial.?. controlul 4i certificarea calită5ii. precum 4i înregistrarea soiurilor de plante. ca atare sau în produse. Partea : nr. Partea : nr. Partea : nr. Pentru ratificarea Conven5iei privind diversitatea biologică. Pentru ratificarea Conven5iei privind accesul la informa5ie. "33 din *$Q!$Q"!!" P?AB?(&.MEB AO(?. Partea : nr. Pentru ratificarea Protocolului de la Cartagena privind biosecuritatea la Conven5ia privind diversitatea biologică 0semnată la $ iunie *22" la Aio de Ianeiro1.MEB AO(?. *"2$ din "9Q*"Q"!!$ (:.:SM&AEB (&7:EBE: Publicat in (onitorul Oficial. în alte scopuri dec6t introducerea pe piata B&J& nr. 9*3 din *#Q!$Q"!!".:&: Publicat în (onitorul Oficial al Aom6niei nr. $ din *9Q!=Q*22# P?AB?(&.Pentru aprobarea )ormularului de prezentare a rezumatului notificării privind introducerea pe pia5ă a organismelor modificate genetic. B&J& nr. precum si a produselor rezultate din acestea.ationala pentru Protectia Consumatorului .MEB AO(?. testare.PC.MEB AO(?. $2 din **Q!9Q"!!9 P?AB?(&. utilizare si comercializare a organismelor modificate genetic prin tehnicile biotehnologiei moderne. ca aliment nou sau ingredient alimentar nou. ?utoritatea . B&J& nr. nr. semnată la ?arhus la "$ iunie *22 . B&J& nr. B&J& nr. participarea publicului la luarea deciziei 4i accesul la justi5ie în probleme de mediu. comercializarea semin5elor 4i a materialului săditor. ""# din "" mai "!!!. Partea : nr. Pentru aprobarea )ormularului de prezentare a rezumatului notificarii privind introducerea deliberata în mediu a organismelor modificate genetic.:&: Publicat in (onitorul Oficial. • • • • • • 33 | P a g e . Partea : nr. Privind autorizarea punerii pe piata a porumbului dulce din linia de porumb modificat genetic . #" din *=Q!*Q"!!3. semnată la Aio de Ianeiro la $ iunie *22". • .MEB AO(?. == din "=Q!*Q"!!3. *2" din "3Q!9Q"!!9. #2Q"!!! privind regimul de obtinere. "*# din *2Q!#Q"!!" P?AB?(&. 9#9 din "9Q!$Q"!!".

mai degrabă. . în mod natural. Care este cea mai importantă concluzie la care au ajuns oamenii de 4tiin5ă în urma analizării celor *.icolia. iar bacteriile 34 | P a g e . (ai înt6i. iar rezultatul a fost clar% nu au fost descoperit dovezi care să ateste că aceste culturi afectează speciile native. Cercetătorul italian subliniază că acest lucru se înt6mplă adesea.iotechnologG. 8?m încercat să oferim o perspectivă echilibrată referitoare la ce a fost dezbătut p6nă acum. transportul și utilizarea organismelor modificate rezultate din biotehnologie modernă care pot avea efecte negative asupra diversității biologice. de la modul în care interac5ionează cu mediul p6nă la posibilitatea de a afecta oamenii 4i animalele care le consumă. ?cesta a fost adoptat la "2 ianuarie "!!! și a intrat în vigoare la ** septembrie "!!9. "= la numar. se arată în analiza publicată în jurnalul 4tiin5ific Critical AevieC of . lu6nd în considerare.= 9 de cercetări publicate între "!!" 4i "!*" pe tema organismelor modificate genetic 0O(J1.icolia. analiza cuprinz6nd toate aspectele referitoare la siguran5a organismelor genetice. care au fost concluziile la care au ajuns oamenii de 4tiin5ă 4i care sunt subiectele încă în dezbatere-. Jenotipurile plantelor locale sunt înlocuite. analiza a relevat că. un biolog de la Eniversitatea din Perugia.= 9 de cercetări efectuate p6nă acumO 8 (ercetările ştiin1i#ice reali)ate $Enă acum nu au identi#icat niciun $ericol semni#icativ asociat #olosirii de culturi modi#icate genetice-. de asemenea si riscurile aupra sănătatii umane.Aomania este statul cu cele mai multe legi in acest domeniu . Per total. (ai mult. ? fost ratificat de *39 de tari. să poată avea o perspectivă generală asupra eforturilor 4tiin5ifice depuse p6nă acum de cercetători referitoare la siguran5a culturilor modificate genetic-.icolia a analizat alături de echipa sa 4i posibilitatea ca genele culturilor O(J să se răsp6ndească la plante sălbatice.icolia. plantele sălbatice suferă muta5ii 4i devin rezistente la erbicide. a declarat . cercetătorii s-au concentrat asupra efectelor pe care culturile O(J ar putea să le aibă asupra biodiversită5ii. alte culturi 4i chiar la microorganisme. literatura 4tiin5ifică de specialitate era e'trem de favorabilă agriculturii O(J. 2':' Protcolul de la (artagena $rivind biosecuritatea Protocolul de la Cartagena privind diversitatea biologică este un acord internațional care are ca scop să asigure manipularea în condiții de siguranță. &fortul uria4 a necesitat *" luni de muncă. culturile non-O(J reduc biodiversitatea. Concluzia cercetătorilor este că acest lucru este posibil. cum ar fi Statele Enite. 2'<' (onclu)iile celui mai mare studiu asu$ra organismelor modi#icate genetic O echipă de cercetători italieni a efectuat o analiză sistematică a tuturor cercetărilor 4tiin5ifice efectuate asupra culturilor modificate genetic în ultimul deceniu. a declarat . indiferent de nivelul lor de e'pertiză. 8)ormarea de hibrizi între culturile O(J 4i rudele sălbatice este posibilă 4i documentată-. 8Scopul nostru a fost de a crea un singur document în care oamenii interesa5i de acest subiect. 4i cu plantele nemodificate genetic. &'cepții includ mai multe cei mai mari e'portatori de cereale. Oamenii de 4tiin5ă condu4i de ?lessandro . a mai spus cercetătorul italian. au colectat 4i evaluat *.

ar putea fi în pericol. . P6nă acum. caracteristici ale orezului cultivat au putut fi detectate in populatiile de 35 | P a g e . este pur 4i simplu evolu5ia în ac5iune. :n timp. alimentele modificate genetic au capatat amploare pe continentele americane. plantele (J pot fi consumate în siguran5ă de animale 4i de oameni. plantele modificate genetic ar putea inlocui total flora nativa si ar putea pune in pericol supravietuirea vietatilor salbatice care depind de această flora. iar pe de alta parte. ?cest lucru nu este neapărat nociv . O data cu raspandirea alimentelor modificate genetic au aparut si o serie de indoieli legate de eventualele riscuri pe care le prezinta. plantatiile modificate genetic fiind in prezent foarte raspandite. 7aca O(J-urile supravietuiesc si prospera ele ar putea inlocui speciile salbatice naturale si acele plante si animale care depind de acestea. :n mod concret aceste conflicte au aparut ca urmare a receptivitătii 4i atitudinilor diferite ale statelor fata de comertul international cu produse modificate genetic. ar putea duce la proliferarea lor în detrimentul plantelor native. in reglementari specifice si în conflicte interstatale iscate ca urmare a acestor interdictii si reglementari. la nivel politic si social. efectele acestor produse s-au manifestat in numeroase interdictii din partea unor state. cei care se arata sceptici si care au demonstrat ineficienta unora dintre culturile de acest gen si care sustin ca multe dintre afirmatiile celor dintai sunt bazate mai degraba pe interese economice si politice decat pe fapte reale. cum ar fi insectele si bolile. &uropa s-a dovedit a fi continentul cel mai putin receptiv la invazia produselor modificate genetic si a fost si este gazda a numeroase proteste si interdictii pe aceasta tema. Mendinta de a crea plante de cultura +supergandite sa fie capabile sa se autoprotejeze fata de dusmanii lor principali. cei care sustin avantajele culturilor modificate genetic si care declara că riscurile sunt foarte reduse sau chiar nule. Pe de alta parte. 7e asemenea. e'ista numeroase divergente de opinii intre specialisti % pe de o parte. ?stfel. 7aca la nivel economic se incearca sa se stabileasca efectele pe care producerea si comercializarea produselor modificate genetic o au asupra agentilor economici. nu au fost descoperite dovezi care să sugereze că plantele (J afectează mediul. in ?sia si in ?frica. (ercetătorii conduşi de -icolia nu au $utut identi#ica un singur eGem$lu credibil care să demonstre)e că alimentele modi#icate genetic $roduc e#ecte negative 5n rEndul celor ce le consumă. :n acest sens. Orezul salbatic hibridizeaza cu orezul cultivat.din sol pot ob5ine gene noi. 7eja in anii $!.iodiversitatea ecosistemelor situate in apropierea lanurilor cultivate cu plante de cultura +super. En e'emplu bine documentat pentru efectele negative ale flu'ului de gene de la varietatile agricole la rudele salbatice este e'tinctia orezului salbatic în MaiCan. (onclu)ii Comertul international cu produse modificate genetic a cunoscut in ultimul deceniu o dezvoltare spectaculoasa.

'a( ington) *.ucure4ti. 4i colab. (1996). am!bell"#latt. Fundamentals of food biotechnology 4. 2010. . Financial Times) +ul! 10. 2012. 2008. 2011 12' 0oastat 13.$. e'tinctia orezului salbatic in MiCan a fost determinata de flu'ul de gene de la varietatile Iaponica introduse in *29!.anu C. sursa previziuni (nte)national t)ade and the global !i!eline of ne* $+ c)o!s 36 | P a g e . Biotechnologies #or AgriculturAl . -1 food could cur. "!!! . International %er. .2?9=$rivind evaluarea intermediară a Strategiei $rivind ştiin1ele vie1ii şi biotehnologia 8. . International Food Information Council. http://www. Biroul de Pre(a al 1ini(terului 2griculturii) Padurilor) 2&elor (i 1ediului 11. Conform opiniei cercetatorilor taivanezi..evelo$ment= #ood A n d A griculture org A n i J A tion o # the united n A tions .au/foodag/timeline.html 6. B.C. %' (?@/. 2 time to (o:. I%222 Brief 3o.gov. 9. (%&&9). H.orez salbatic.) +ul! 2004 2.e. t e co(t of (ta&le(. Source: Clive James. -lo. Mehnică. Bibliogra#ie 1. &d.al %tatu( of Commerciali/ed Biotec 0-1 Cro&(" 2010. +ame() Cli. Food 'cience and technology $.iotehnologii în industria alimentară. Coo9(on) Cli. Asociatia Profesionala AgroBiotechRom 3. Lee. 18' Source: 4ames" (live' 2012' Alobal Status o# BiotechDA@ (ro$s: 2012' SAAA Brie# -o' 88' SAAA: thaca" -K' 15. 10.ice for t e 2c4ui(ition of 2gri5Biotec 2&&lication( 6I%2227" It aca) 38.I (HT9E (?@ TET/2 9EA /. Food Biotec nolog!" #n ancing $ur Food %u&&l!.(A9E A (?@ S E (HT9E (?-S 2 /" (HT9E PA92A@E-T/2 E/9?PEA-" (HT9E (?@ TET/2 E(?-?@ ( I S?( A2 E/9?PEA.e.biotechnologyonline.

• • Alexander J Stein & Emilio Rodríguez-Cerezo 16.ro0:e.com 37 | P a g e .infomg. tt&"00informa ealt care. tt&"00:::.0ro0<egi(latie=$1-0 17.