You are on page 1of 3

4.Manifestari ale artei in a doua jumatate a mil. II a.

Hr
1) Enumerati factorii care au influentat evolutia arteti in spatial Carpato Balcano Pontic in mil.II  influenta scitior,care aduc stilul animalier: Cultura scitică la nord de Marea Neagră este reprezentată prin toate cele trei perioade ale sale de bază: timpurie,cuprinzind intervalul de timp dintre sfirșitul sec. VIII – prima jumătate a sec. VI i.Hr., mijlocie, cu datare de la mijlocul sec. VI pină la sfirșitul sec.V i.Hr., și clasică, de la sfirșitul sec. V pină in sec. IV inceputul sec. III i.Hr. Оn deplasarea lor spre vest, sciţii timpurii au ajuns la cursul de mijloc al Nistrului aproximativ оn prima jumătate a sec. VII о.Hr. Оn procesul interacţiunii sciţilor cu populaţia locală a Subcarpaţilor de Est, rădăcinile istorice ale cărora ajung pвnă оn epoca bronzului,aici a apărut un grup cultural destul de original, care după criteriul geografic afost denumit Podolian de Vest. El include regiunile subcarpatice ale Ucrainei,Bucovina de Sud și extremitatea nordică a Moldovei. Printre cele mai bine studiate situri din Moldova sunt așezarea și necropola de lвngă satul Trinca. De la sfirșitul sec. VI – inceputul sec. V i.Hr. pe teritoriul dintre riurile Nistru și Prut
incep contactele cultural nemijlocite scito-tracice. Arheologic aceste relaţii reciproce se refl ectă in inmormвntările sincretice cu trăsături specifi ce tracice (incineraţia, ceramica) și scitice (armele, piesele de harnașament), insă numărul lor esterelativ mic in (complexele de lingă satele de acum Pоrjolteni, Dănceni, Olănești).  campanile lui Darius I: Spre sfârșitul secolului al VI-lea î.Hr. sub Darius I cel Mare

Imperiul persan ajunge la maxima lui înflorire. În urma expediției din anii 514-512 î.Hr. împotriva sciților, el își extinde stăpânirea asupra unei părți din Peninsula Balcanică. Cyrus cucerise coastele estice ale Mediteranei, continuase și asigurase cucerirea părții sale sudice prin dominarea Egiptului. Darius cel Mare s-a pregătit timp de opt ani pentru această expediție. Probabil că planul său inițial era de-ai supune pe traci până la Dunăre, pentru a-și fixa aici granița nordică a imperiului. Tracii erau războinici puternici și periculoși, așa că expediția a fost una serioasă.Un arhitect foarte talentat din insula Samos (locul nașterii lui Pitagora), numit Mandrocles, a realizat un pod peste care perșii puteau ajunge în Tracia. Darius i-a dat apoi ordin lui Mandrocles să creeze două coloane, pe care să fie inscripționate cu caractere grecești numele diferitelor populații din armata lui. Herodot, părintele istoriei, a văzut și el aceste coloane și le-a descris. Nu s-a păstrat vreun detaliu al războiului din Tracia.S-a spus că toate popoarele din zonă s-au supus, mai puțin geții care au luptat din patriotism. La nord de Dunăre se aflau triburi aliate cu cele de la sud de râu. Grecii numeau această populație sciți. Cei care erau situați la est erau mai apropiați ca limbă de perși, iar cei de la vest aveau o limbă apropiată de cea tracă. Nimic nu era mai firesc, decât ca popoarele de la sud de Dunăre să se alieze cu cele de la nordul Dunării împotriva perșilor.Darius a înțeles că această unire tribală reprezenta un pericol pentru campanie. Darius cel Mare a intrat fără probleme în Sciția, dar faptele sale din aceste locuri sunt învăluite în legende. Dominația persană asupra părții estice a Peninsulei Balcanice a durat 15 ani și a fost întreruptă de cucerirea insulelor Lemnos și Imbros. Expediția lui Darius în Peninsula Balcanică împotriva geților și sciților a fost un succes comparabil cu expediția lui Cambyses în Egipt. Planul lui Darius a fost de a-i încorpora pe sciți în Imperiul persan. El a dorit deasemenea să cucerească Sciția și pentru că voia să se răzbune pe sciții care invadaseră Media cu 100 de ani înainte. civilizatia Greaca: Epoca elenistică (secolele IV î.Hr.–II î.Hr.). Este perioada hegemoniei macedonenilor, începută de Filip al II-lea şi continuată de fiul său Alexandru cel Mare care au cucerit nu doar lumea greacă, ci şi o mare parte din Orient, creînd unul dintre cele mai mari imperii ale antichităţii. Sub aspect cultural a fost epoca răspîndirii culturii şi civilizaţiei greceşti în afara graniţelor ei etnice. Limba greacă (koine) devine limba oficială în tot imperiul, dar şi limba culturii prin intermediul căreia valorile culturii elene au fost difuzate printre alte popoare. Elementul elen dobîndeşte un rol dominant atît în viaţa economică, cît şi în cea politică şi

gospodărie. piese de harnașament etc. Cele mai bogate informaţii despre credinţele geţilor s-au păstrat оn „Istoriile” lui Herodot. Pe lânga faptul că folclorul românesc. care prin intermediul umidităţii fertilizează pămintul. Analiza subiectelor redate pe coifuri. brăţări spiralice de aur. Religia tracilor septentrionali. la Băiceni au fost descoperite: un coif de aur cu decor. Una din principalele particularităţi ale religiei geţilor era credinţa оn nemurire. el sublinia. Cartarea obiectelor de artă getică cunoscute pină оn prezent. ori prin multiplele piese de harnașament in formă de svastică cu trei sau patru protome. Pe lângă celelalte moșteniri daco-getice. Stilul animalier prezintă o simbolică creativă caracteristică artei getice.ilustrează clar că ele erau utilizate cu preponderenţă de locuitorii din spaţiul carpato-balcano-pontic. aceste polisuri erau centre ale culturii antice la marginea oicumenei. Șarpele intruchipa ideea divinităţii protectoare a Pămintului sau a zeului ceresc. dansurile. taurisi și de acei care locuiesc la nord de crestonai” (Herodot V. afară de geţi. cunoscută prin tradiţia antică ca religie a geţilor. 2) Descrieti principalele moive ale culturii traco-getice. răspвndit оn arta oriental achemenida și reprodus prin maniera caracteristică stilului geometric grecesc. ce denumesc părți ale corpului omenesc. Caracterizвndu-le. inele și brăţări din argint in cetatea Mateuţietc. piese de harnașamentоn cetatea de la Stвncești. este legat probabil de magia parţială binecunoscutăla multe popoare. ceramica românești conțin urme ale civilizației acestui popor al tracilor. idee dominantă in credinţele agricultorilor. brăţările și cerceii de argint – la cetatea de la Bunești. Tot atunci are loc asimilarea treptată a culturii greceşti de către romani. Alte piese valoroase au fost găsite fortuit. încălțăminte. arată încă o dată că poporul român este continuatorul civilizației și culturii daco-geților. Оncă din perioada iniţială acest stil avea un caracter strict religios. După mitologia indo-europeană. cu care sunt ornamentate diadema de aur de la Bunești. Centrele antice de pe ţărmul de nord-vest al Mării Negre reprezentau unul dintre cele mai importante component ale regiunii.culturală. funcții fiziologice.Răspindirea reprezentării șarpelui pe diverse obiecte de toreutică se explică prin faptul că această reptilă avea un rol deosebit in credinţele religioase ale geţilor. Crearea artei originale. obiecte de podoabă. locuință. arta plastică. Faptul că multe piese de harnașament prezintă doar o parte a animalului. demonstrează originalitatea artei getice. stabilirea anumitor practici funerare au contribuit substanţial la evoluţia reprezentărilor religioase. floră și faună (cele mai multe) etc. conform căreia o parte exprimă оntregul. era. Astfel.In ele domina modul antic de producţie. Soarele se mișcă pe cer pe un car cu patru cai bălăi. politeistă. au contribuit substanţial la evoluţia spiritualităţii comunităţilorgetice.  importanta fondului local: Rolul pe care l-au avut daco-geții în cultura românească este unul foarte însemnat. ritmurile. cu protome оn formă de capete de lei etc.piese de harnașament. fi ind o component indisolubilă a concepţiei despre lume a comunităţilor indo-europene. Fondate de originari din orașul grecesc Milet. lexicul românesc conține 100-200 cuvinte de origine dacică. că la traci „…obiceiurile sunt cam aceleași la toţi. Stilul animalier pătruns prin fi liera greacă era practicat și de tracii de sud. stări afective. relații familiale. Această simbolică solară оn arta aplicativă getică se manifestă prin utilizarea pe larg a rozetelor. ca și la alte popoare din antichitate. De fapt. fi e sub altă formă. muzica. și de vecinii din est – sciţii. formată оn baza stilului animalier. 3). obiceiurile. boli. net superior celui practicat de barbari. era caracteristică și pentru religia . această credinţă. cu protomede cai – tetrascleion. Majoritatea obiectelor de artă au fost descoperite in procesul investigaţiilor arheologice efectuate in diverse situri getice: diadema și pandantivele de aur. torques. inel de timplă de aur piramidal in necropola de la Hansca-Lutărie. îmbrăcăminte. Contactele comerciale și cultural permanente cu centrele elenistice și lumea barbară aferentă. coiful de la Băiceni. care și-au găsit reflectarea și оn arta aplicativă. La Lărguţa s-au găsit fragmente de brăţări și două torquesuri de aur. cu protome de animale. cuvintele de origine dacică. Fără participarea lor este imposibil de imaginat și dezvoltarea lumii barbare din Europa de Est. intrate definitiv în fondul principal lexical al limbii române.

învăţându-i că nici el. după ce se îmbogăţi.). strânse bogăţii mari și.N. un însemnat gânditor al acestora. ajungând liber.a clădit o casă pentru adunările bărbaţilor (andreion – I. ci vor merge într-un anume loc unde vor trăi pururi și vor avea parte de toate bunătăţile. după cum mărturisea Herodot. a fost „…rob în Samos. în care (se spune) îi primea și îi punea să benchetuiască pe fruntașii neamului. Divinitatea principală care era adorată de triburile tracilor septentrionali era Zalmoxis. nici oaspeţii săi și niciunul din urmașii săi nu vor muri. Întrucât tracii erau foarte nevoiași și săraci cu duhul. . Referindu-se la divinitatea supremă Zalmoxis și la credinţa geţilor in nemurire. Zalmoxis acestacunoscător al felului de viaţă ionian și al unor deprinderi mai cumpănite decât cele trace. care. germani etc. și anume al lui Pitagora. întrucât avusese legături cu grecii și cu Pitagora.altor popoare – celţi. …După aceea. Herodot scria: „…ei cred că nu mor și că cel care dispare din lumea noastră se duce la zeul Zalmoxis. se întoarse în patria lui.