You are on page 1of 41

UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE APĂRARE “CAROL I”

PARADIGMELE ANALIZEI GEOPOLITICE ŞI GEOSTRATEGICE
Gl. bg. (r.) prof. univ. dr. Constantin-Gheorghe BALABAN

GEOPOLITICA
• - Parte a relaţiilor internaţionale • -Disciplină care studiază rivalităţile de

putere şi disputele de interese dintre actori pe un spaţiu (fizico-geografic sau wweb) la un moment dat. Ea acoperă cel puţin trei câmpuri de analiză şi cercetare:

acţiunea geopolitică/realitatea geopolitică; teoria, analiza şi scenariul geopolitic şi doctrina şi cartografia de propagandă geopolitică

GEOPOLITICA
• Delimitări conceptuale: • 1. Realitatea geopolitică - parte a RI care

apar ca urmare a interacţiunilor dintre actorii mediului internaţional într-o zonă geografică sau alta • 2. Situaţia geopolitică - o rivalitate de putere de mai mare sau mai mică anvergură între actorii care îşi afirmă sau dispută interesele într-un spaţiu geografic

GEOPOLITICA
• Delimitări conceptuale: • 3. Teoria, analiza şi scenariul geopolitic -

sunt produse ale efortului de observare, cercetare şi interpretare de către oamenii politici şi analişti a ceea ce se petrece în

mediul internaţional la un moment dat. Altfel spus - rivalităţile de putere şi disputele de interese pe care le au actorii într-un spaţiu geografic sau într-un ,,spaţiu web” al reprezentărilor sociale.

spaţiul american.GEOPOLITICA • 3.. spaţiul euroasiatic şi trei tipuri de relaţii internaţionale . relaţia euroasiatică şi relaţia transpacifică .mediu/suport” în care actorii implcaţi în fenomenul geopolitic contemporan îşi dispută interesele potrivit locului şi rolului pe care îl ocupă în relaţiile internaţionale • În geopolitică se lucrează cu trei spaţii: spaţiul european. Spaţiul .relaţia euroatlantică..

GEOPOLITICA • Relaţiile pot fi de perenitate. transnaţionali şi subnaţionali • În geopolitică folosim termenul de . actori naţionali.de la stat la grupuri de state. organizaţii internaţionale. conjuncturale şi de temporalitate • Operează cu o diversitate de actori . coaliţii de state. multinaţionali.

cu partea ei inseparabilă cartografia de propagandă geopolitică.GEOPOLITICA • 5.teoriei relaţiilor internaţionale” (2) doctrina.. Produsele cercetării: (1) teoria care tinde să se integrze în câmpul disciplinelor şi subramurilor .justificarea politicii unui actor în funcţie de interesele pe care acesta le are într-un spaţiu geografic dat” . al cărei scop fundamental îl reprezintă ..

Din perspectiva determinismului geografic: acel spaţiu (apă. cosmos) considerat că este determinant pentru cucerirea supremaţiei în lume. miza disputei dintre marile puteri. uscat. • 1. Aşa au apărut . Alte propuneri vizau acele elemente care constituiau. • 2.GEOPOLITICA • OBIECTUL DE STUDIU încă nu a fost definit în termeni unanimi acceptaţi. în fapt.

..mutaţiile” produse în însăşi natura conflictelor şi a războaielor obligă la o .diplomaţie”. • UNAp propune: acel segment al relaţiilor care se stabilesc la un moment dat între .transformările revoluţionare” din cadrul sistemelor militare şi de securitate.GEOPOLITICA • Schimbările produse în mediul internaţional la nivel . .. .reconsiderare” a obiectului de studiu al G/P..

dreptului şi ale aplicării lui” . geopolitica trebuie să ia în considerare .tot ceea ce se organizează. dar şi economice şi culturale.. statele şi alianţele lor .în toate aspectele forţei şi ale evoluţiei ei. într-o ierarhie de puteri mai cu seamă politice şi militare.destine şi scopuri .GEOPOLITICA • În acord cu Cristian DAUDEL.

ACTORI • Organizaţiile internaţionale de securitate: ONU. • Statali • Non-statali: ONG-uri. organizaţiile teroriste . NATO. UE. minorităţi etnice (religioase). OSCE etc.

are capacitatea de a obţine materializarea lui. ci doar cu aspiraţii care pot fi proclamate şi clamate • .În câmpul G/P. interesul poate fi privit din triplă perspectivă . atunci nu avem de-a face cu interese. un interes poate fi considerat ca atare numai dacă actorul.În geopolitică.INTERESE • . ca element al sistemului relaţiilor internaţionale. Dacă acest lucru nu este posibil.

INTERESE • . interesul este cel care determină şi orientează un actor pentru a acţiona într-un anume spaţiu şi nu în altul • În teoria şi analiza G/P.În interiorul fenomenului G/P. categoria de interes devine un instrument pentru a identifica şi măsura. gradul de implicare a unui actor în rezolvarea unei probleme care ar putea apărea într-o regiune/parte a lumii .

INTERESE • În cartografia G/P de propagandă..justeţea” acţiunilor întreprinse şi nu neapărat de adevărul sau scopurile ce-au determinat acea acţiune . Într-o lume tot mai mult dominată de MM. interesul poate să devină foarte bine un instrument de manipulare a opiniei publice interne (internaţionale). tunurile încărcate cu informaţie şi imagine pot foarte uşor să convingă opinia publică de .

ideologice.Natura actorilor şi valoarea geopolitică a • Din perspectiva actorilor şi a scopurilor economice. teritoriale. interesele pot fi:naţionale. strategice. politice. Ele diferă după priorităţile pe care şi le stabilesc la un moment dat.Elemente relevante pentru precizarea naturii şi dimensiunii intereselor spaţiului în dispută sunt două elemente relevante din perspectivă G/P urmărite. dar şi în acest caz pot fi categorisite: vitale/secundare . • .

.armă a compromisului” .Elemente relevante pentru precizarea naturii şi dimensiunii intereselor • Interesele vitale sunt legate de securitatea. încălcarea lor duce la război) • Interesele secundare sunt mai greu definibile. independenţa şi suveranitatea statului (În opinia adepţilor teoriei realismului în RI ele nu pot fi negociate. dar pot fi negociate şi intens folosite în RI drept .

ele . JONES apreciază. vor cunoaşte o dezvoltare tot mai puternică pe măsura privatizării sectoarelor importante • Acest tip de interese este definit ca fiind private.Elemente relevante pentru precizarea naturii şi dimensiunii intereselor • O dată cu intensificarea procesului de globalizare şi mafirmarea actorului nonstatal. în mediul internaţional apar noi categorii de interese care se opun celor promovate de actorul statal. Ronald W.

generale sau specifice • După de poziţia actorilor în SRI. interesele sunt definite ca fiind stabile.Elemente relevante pentru precizarea naturii şi dimensiunii intereselor • După intensitatea sau permanenţa obiectivelor pe care le promovează în diferite zone G/P. variabile. interesele pot fi: comune. complementare şi conflictuale • Împortanţa factorului timp în identificarea .

care să nu fie atât de manifeste.Elemente relevante pentru precizarea naturii şi dimensiunii intereselor şi interese indirecte . • Important pentru analiza G/P şi cunoaşterea tipului de comportament al actorilor în câmpul G/P .cunoaşterea • În câmpul G/P.în fapt instrumente sau mobiluri pentru promovarea unor interese complet diferite. actorii pot promova pe TS factorilor şi criteriilor care conduc la posibile ierarhizări ale intereselor .

Elemente relevante pentru precizarea naturii şi dimensiunii intereselor umanitare (interesele nu mai erau de tip • Conflictul din Kosovs: • . Kissinger: .. H. Haiti.intervenţii în numele DFDO şi al valorilor clasic. Irak etc).atrocităţilor comise împotriva propriilor cetăţeni de către guvernul de la Belgrad) • Intervenţia militară în scopuri umanitare (Somalia. S-a intervenit pentru a se pune capăt .

2005) . Philippe Douste-Blazy. insistând ca acestea să se facă numai cu acordul CS/ONU • În problemele păcii nici un stat nu mai poate decide singur (m/Ex/F. aug.Elemente relevante pentru precizarea naturii şi dimensiunii intereselor • Reacţii contradictorii în privinţa acceptării intervenţionimului după momentul Kosovo • Franţa şi Germania au început să nuanţeze condiţiile de intervenţie pentru apărarea DO.

Ultimul imperiu.Elemente relevante pentru precizarea naturii şi dimensiunii intereselor • Multipolaritatea lumii actuale începe să devină o realitate şi recurgerea la forţă trebuie să ţină cont de lucrul acesta . Va fi secolul al XXI-lea american?) .lucru valabil cât statul este actor dominant în MIC • Totuşi. criza statului naţiune şi erodarea statului ca actor politic (Paul-Marie de la GORCE.

constrângere etc) • capacitatea unui actor de a se impune sau în disputa cu alţi actori este dată de: potenţialul său de putere (powersources). Ei vor utiliza toate .Puterea şi rolul ei în geopolitica modernă • În rivalităţile G/P actorii se află într-o mijloacele (persuadare. locul pe care îl ocupă în structura RI şi prestigiul de care se bucură permanentă competiţie. ameninţări.

Puterea şi rolul ei în geopolitica modernă • Locul şi rolul unui actor în câmpul geopolitic este dat de potenţialul său de putere. de voinţa de a acţiona (powercapacity) şi de legitimitatea pe care şi-a construit-o • Indiferent de cum este percepută şi analizată.coerciţia şi ameninţarea cu forţa atârnă greu asupra relaţiilor . realitatea din lumea contemporană arată că puterea. loialitatea şi ataşamentul.

(Reinond Boch) . fie nu doreşte (Andreas Wenger).Puterea şi rolul ei în geopolitica modernă • În teoria G/P puterea trebuie înţeleasă: • (1) ca o relaţie între actori .capacitatea lui A de a convinge pe B să acţioneze întrun sens în care fie nu are interes. • (2) ca potenţial (powermeans) şi voinţă de a acţiona (power capacity).

Toffler: puterea implică folosirea violenţei..Puterea şi rolul ei în geopolitica modernă • Percepţia puterii nu afost aceeaşi • A. averii şi cunoaşterii pentru a face oamenii să acţioneze într-un sens dat • Robert A Dahl: abilitatea de a face pe alţii să facă ceea ce altmiteri nu ar face • Susan Strange: în RI ar trebui să se ia în calcul .patru structuri de putere distincte analitic .

puterea de a influenţa ideile altora • (2) structura financiară .puterea de a influenţa şansele lor la o viaţă mai bună în calitate de producători şi consumatori .Puterea şi rolul ei în geopolitica modernă • (1) structura de cunoaştere .puterea de a influenţa accesul la credite • (3) structura de securitate .puterea de a influenţa viitorul securităţii lor • (4) structura de potenţial .

întregeşte şi măreşte eficienţa analizei geopolitice (David L.proces al fenomenului G/P • În analiza fenomenului G/P contemporan cunoaşterea politicii de putere şi a interesului actorilor este utilă dar nu şi suficientă • Percepţia. dar şi ca instrument de cunoaştere.Percepţia . Identity and Threat Perceptions: An Experimental analysis) . ca proces al fenomenului G/P. Dan MIODOVNIK. ROUSSEAU.

ca şi asupra intereselor proprii şi ale oponenţilor. adoptă în acel spaţiu un anume tip de comportament • O reprezentare pozitivă şi o percepţie adecvată asupra comportamentului celorlalţi poate determina un actor să evite conflictele şi să opteze pentru cooperare .proces al fenomenului G/P • Funcţie de reprezentarea pe care actorii o au în câmpul G/P asupra locului şi rolului lor în ecuaţia de putere.Percepţia .

corelată cu una subdimensionată asupra potenţialului de putere al opozantului dintr-un spaţiu de interes.actor” la politici şi acţiuni riscate în planul RI • O percepţie subdimensionată asupra potenţialului de putere propriu.o politică şi acţiune nesigură.proces al fenomenului G/P • O percepţie supradimensionată.Percepţia .. în raport cu cel al ”competitorului” . poate conduce un . favorabilă .

proces al fenomenului G/P • PERCEPŢIA • componentă importantă a fenomenului G/P • produs al observării şi cunoaşterii raporturilor de putere şi a intereselor care determină doi sau mai mulţi actori să-şi dispute/negocieze controlul sau prezenţa într-un anumit spaţiu • Se materializează într-un set de informaţii .Percepţia .

Percepţia asupra crizei din Kosovo şi soluţiilor de rezolvare . sunt deseori ghidaţi de propriile interese politice şi nu de regulileşi principiile dreptilui internaţional (Ambasadorul RFIugoslavia la Bucureşti.Cert este că facorii internaţionali cei mai importanţi cunosc foarte bine adevărata situaţia din Kosovo şi Metohia. Madeleine ALBright) . Evgheni Primakov) .Rezolvarea situaţiei prin intermediul tratativelor între autorităţile sârbe şi reprezentanţii minorităţii albaneze. dar atunci când trebuie să ia nişte decizii în legătură cu ea. cu respectarea strictă a integrităţii teritoriale a iugoslaviei (Şeful diplomaţiei ruse. Desimir Jeftik) .Implicarea internaţională şi sancţiuni asupra Belgradului (secretarul american.

Percepţia .proces al fenomenului G/P • În analiza G/P percepţia este întotdeauna reprezentarea a ceva .şi aparţine cuiva: analist (om) politic ori omul de pe stradă • În teoria şi analiza politică se va concretiza într-un discurs. între actori .fie că e vorba de potenţialul de putere sau raporturile care se stabilesc într-un spaţiu. informaţie de presă sau scenariu şi se va prezenta ca o formă de modelare a realităţii geopolitice .

scurte concluzii • Nu poate exista o percepţie care să fie identică pentru toţi actorii câmpului geopolitic • În câmpul geopolitic. mai ales în cazul când acesta are o strategie de securitate bazată pe acţiunea preventiva . aprecierea greşită a intenţiilor unui actor poate avea consecinţe dramatice pentru securitatea unei regiuni.Percepţia .

implicit a diferitelor situaţii geopolitice impune geopolitica drept un instrument eficace în descifrarea intereselor pe care le au actorii. suprastatale în domeniul comercial. financiar. politico-militar.fie ei clasici sau nonclasici . ca şi capacitatea lor de a-şi impune sau menţine aceste interese la un moment dat (Richard Ek) .GEOPOLITICA PRINCIPALE CONCLUZII . politic.Nevoia cunoaşterii şi înţelegerii proceselor şi fenomenelor care au loc în sistemul relaţiilor internaţionale. mediatic .organizaţii multi/internaţionale.în anumite spaţii geografice.

Departe de a-şi fi epuizat potenţialul de analiză geopolitica trebuie să furnizeze date pentru înţelegerea factorilor care determină schimbarea poziţiei actorilor în structura relaţiilor internaţionale. la modificarea comportamentului acestora în mediul internaţional şi cauzele care au dus la transformarea lumii atât în plan regional cât şi global (Gerard DUSSOUY) .GEOPOLITICA PRINCIPALE CONCLUZII .

relevându-se astfel dinamica forţelor care determină arhitectura de securitate prezentă şi de perspectivă într-un spaţiu dat .GEOPOLITICA .Cu ajutorul metodelor specifice analizei geopolitice se pot determina regiunile geopolitice actuale sau viitoare de maximă convergenţă/divergenţă.Geopolitica poate să descifreze locul şi rolul pe care îl au actorii în balabţa de putere. atât la nivel global cât şi în general. Se pot cunoaşte şi anticipa consecinţe probabile asupra unor actori ale unor evoluţii G/P(G/S) . ca şi poziţia geopolitică în care se poate afla la un moment dat un actor sau altul al sistemului relaţiilor internaţionale.

în special.RMN pare să dobândească treptat o importanţă specială nu numai ca zonă de graniţă a NATO şi în viitor a UE. cât mai ales ca parte integrantă a unui extins spaţiu strategic care se întinde până în zona Golfului. o regiune bogată în resurse petroliere şi gaze naturale. Asia Centrală şi regiunea caucazo-caspică. În context. .Asia-Pacific: regiunea geopolitică cu cea mai spectaculoasă ascensiune.GEOPOLITICA PRINCIPALE CONCLUZII . Acest fapt va avea consecinţe asupra relaţiilor dintre marii actori ai lumii contemporane.

este raţional să presupunem că este foarte probabil ca atenţia (interesul) SUA. precum şi a Rusiei sau a altor actori regionali să se focalizeze tocmai asupra acestui spaţiu pe parcursul următorilor 15-20 de ani. iar timpul tinde să nu prea aibă răbdare (Ambasador Sergiu CELAC) .În acest sens. până când China sau alte puteri în devenire vor începe cu adevărat să-şi proiecteze interesele la nivel global. UE. NATO.GEOPOLITICA . Miza jocului este ridicată pentru Occident şi pentru valorile sale.

în fapt. în PARADIGMELE GEOPOLITICII .Paradigmele geopoliticii postmoderne • Lupta pentru putere rămâne încă esenţa politicii internaţionale. Acestea se constituie. interesul pe care actorii îl promovează/dispută pe diferite spaţii şi percepţia pe care o are actorul despre Celălalt în mediul internaţional. În majoritatea cazurilor se operează cu: puterea şi modul cum aceasta este folosită în relaţiile internaţionale contemporane.

Paradigmele geopoliticii postmoderne • MULŢUMESC PENTRU ATENŢIE! • ÎNTREBĂRI? .