You are on page 1of 12

Raport privind starea mediului în judeţul Dâmboviţa în anul 2009

CAPITOLUL 10 – MEDIUL URBAN

10.1. Aşezările urbane
La data de 31 decembrie 2009, judeţul Dâmboviţa avea în componenţă 7 oraşe (Târgovişte, Moreni, Fieni, Pucioasa, Titu, Găeşti şi Răcari) din care 2 municipii (Târgovişte – reşedinţă de judeţ şi Moreni). Aceste aşezări urbane se confruntă cu un set comun de probleme de bază, respectiv trafic intens (în special ca urmare a creşterii numărului de autoturisme proprietate personală), nivel crescut de zgomot, zone nesistematizate, generarea de deşeuri şi ape uzate, asigurarea serviciilor publice către populaţie etc. Activităţile din mediul urban constituie surse de poluare pentru toţi factorii de mediu, de aceea, acestea trebuie controlate şi dirijate, astfel încât să se reducă la minim impactul asupra mediului.

10.1.1. Amenajarea teritorială
Concept nou, amenajarea teritorială reprezintă armonizarea politicilor economice, sociale, ecologice şi culturale, în vederea asigurării echilibrului în dezvoltarea diferitelor zone, urmărindu-se creşterea coeziunii şi eficienţei relaţiilor economice şi sociale dintre acestea. Amenajarea teritorială a unui oraş se referă la structura spaţiului urban şi cuprinde: reţeaua stradală, amplasamentele clădirilor şi modul de utilizare a spaţiilor libere. Obiectivele principale ale amenajării teritoriului sunt următoarele: dezvoltarea economică şi socială echilibrată a regiunilor şi zonelor, cu respectarea specificului acestora; îmbunătăţirea calităţii vieţii oamenilor şi colectivităţilor umane; gestionarea responsabilă a resurselor naturale şi protecţia mediului; utilizarea raţională a teritoriului. Până în anul 1990, construcţiile de locuinţe se executau cu preponderenţă pe verticală, având drept scop menţinerea cu orice preţ a suprafeţelor delimitate prin planurile de sistematizare aprobate. Perioada cuprinsă între anii 1990 - 2009 se caracterizează printro expansiune accelerată asupra extravilanului şi zonelor limitrofe ale oraşelor prin construcţia de noi cartiere în special cu sprijinul Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe.

168

1. colectarea organizată a deşeurilor.1. gradul de urbanizare al judeţului Dâmboviţa a fost de 30. observându-se o uşoară creştere faţă de anul 2007 când s-au înregistrat 2509 persoane. când a avut o valoare de 29. acesta cunoscând o uşoară creştere de la recensământul din martie 2002. semnificative şi din punctul de vedere al sănătăţii populaţiei şi igienei mediului: alimentare centralizată cu apă potabilă.1. definită ca fenomen de creştere accelerată a populaţiei urbane.2009 ANUL 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 Total 5193 6264 6880 6905 9071 6498 8123 Sosiţi În urban urban 1355 2057 2186 2383 2405 1872 2458 În rural 3838 4207 4694 4522 6666 4626 5665 Total 4998 6303 7165 7356 9123 6637 8424 Plecaţi Din urban urban 2221 2482 2871 2961 3382 2434 3334 Din rural 2777 3821 4294 4395 5741 4203 5090 169 .Raport privind starea mediului în judeţul Dâmboviţa în anul 2009 10. presupune şi necesită dezvoltarea unor facilităţi. Sursa: Anuar Statistic al Judeţului Dâmboviţa 2009 100 90 80 70 60 50 40 30 20 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 grad urbanizare (%) Tabel 10.5%. Factorii de risc asociaţi urbanizării constau în: poluarea aerului zgomotul accidentele de trafic stresul şi problemele legate de schimbarea modului de viaţă.1 -1 – Evoluţia gradului de urbanizare a judeţului Dâmboviţa în perioada 2002 (recensământ) .8%.1.2009 În ceea ce priveşte migraţia populaţiei determinată de schimbarea domiciliului. Procesul de urbanizare Urbanizarea. racordare la reţea de canalizare şi epurarea apelor uzate menajere. de apariţie de noi oraşe şi de extindere în teritoriu a celor existente. La 1 iulie 2009. populaţia sosită în mediul urban a fost de 2540 persoane. Sursa: Anuarul Statistic al judeţului Dâmboviţa .1. Aceeaşi tendinţă de creştere se observă şi în mediul rural: 7740 persoane sosite în anul 2008 şi 7740 persoane în anul 2007. în anul 2007.

colectarea. captarea şi distribuţia apei potabile. producţia şi distribuţia energiei termice pentru încălzire şi apă caldă. În structura serviciilor de gospodărie comunală sunt incluse: alimentarea cu energie electrică şi gaze. calitatea vieţii este strict condiţionată de calitatea serviciilor de gospodărie comunală şi a mediului în care trăiesc.2. transportul local public.1. Pentru locuitorii oraşelor şi municipiilor. administrarea.1 -2 – Migraţia internă determinată de schimbarea domiciliului.1. spaţiilor verzi şi obiectivelor din domeniul public. după cum fondurile care contribuie la realizarea lor sunt bugetare şi private. Sursa: Anuarul Statistic al judeţului Dâmboviţa .2009 Existent la sfârşitul anului Locuinţe (număr) Camere de locuit (număr) Suprafaţa locuibilă (m2) 7274155 103666 7170489 7346297 112824 7233473 7409049 117154 7291895 7474700 118903 7355797 7558495 124332 7434163 7655357 126533 7528824 7774350 126419 7647931 2002 – recensământ Total 196791 539670 Proprietate majoritară de stat 3488 6718 Proprietate majoritară privată 193303 532952 2003 Total 197707 543140 Proprietate majoritară de stat 3706 7101 Proprietate majoritară privată 194001 536039 2004 Total 198441 546081 Proprietate majoritară de stat 3833 7323 Proprietate majoritară privată 194608 538758 2005 Total 199134 549067 Proprietate majoritară de stat 3896 7421 Proprietate majoritară privată 195238 541646 2006 Total 200091 552867 Proprietate majoritară de stat 4081 7715 Proprietate majoritară privată 196010 545152 2007 Total 201067 556979 Proprietate majoritară de stat 4117 7772 Proprietate majoritară privată 196950 549207 2008 Total 202183 562014 Proprietate majoritară de stat 4116 7768 Proprietate majoritară privată 198067 554246 Tabel 10.2 % din populaţia judeţului. canalizarea şi epurarea apelor uzate şi meteorice.1. întreţinerea şi repararea fondului locativ de stat. adică pentru 31.1. Dezvoltarea zonelor rezidenţiale Calitatea vieţii este o componentă esenţială în dezvoltarea socio-economică. transportul.Raport privind starea mediului în judeţul Dâmboviţa în anul 2009 2007 2008 9295 9731 2509 6786 3630 6101 10280 9661 2540 7740 3793 5868 Tabel 10. pe medii de viaţă 10. Zonele rezidenţiale sunt proprietate majoritar de stat sau majoritar privată.1. depozitarea şi eliminarea definitivă a deşeurilor menajere.1. întreţinerea străzilor. -1 Fondul de locuinţe în judeţul Dâmboviţa 170 .2.

3 -1 Populaţia municipiilor şi oraşelor judeţului Dâmboviţa Răcari 6892 6893 6796 6748 6698 6657 6607 6590 Analizând datele incluse în tabelul de mai sus. poluare atmosferică generată de traficul auto. când între 1386 şi 1418. Târgoviştea continuă să fie implicată în viaţa politică şi economică. Din corecţiile de bilanţuri teritoriale (omisiuni. Neagoe Basarab. o creştere a zonelor rezidenţiale cu aproximativ 810 ha în anul 2009.1. economic şi social al judeţului Dâmboviţa.1.1. Petru Cercel.3. înregistrări duble. de centralele termice şi de obiectivele industriale.1. Târgovişte a continuat să fie principala cetate de scaun. în judeţul Dâmboviţa existau 7 oraşe din care 2 municipii. la sfârşitului anului 2009 Judeţul Zona urbană (ha) Intravilan (ha) Reşedinţa judeţului Dâmboviţa este municipiul Târgovişte. de asemenea. se remarcă tendinţa de a se construi pe vechile amplasamente. prin renovarea construcţiilor vechi şi mai puţin pe terenuri care necesită schimbarea categoriei de folosinţă. din ordinul turcilor se distruge Curtea Domnească. iar Bucureştiul a devenit noua capitală a regiunii.3 -2 Concentrările urbane în judeţul Dâmboviţa. extinderea redusă a spaţiilor verzi. 620 ha. 171 . Concentrările urbane La sfârşitul anului 2009. deoarece cadrul legal este mai restrictiv. rămânând principalul centru urban. Radu cel Mare. 160 documentaţii în fază de PUZ cu o suprafaţă de cca. Radu de la Afumaţi. se constată o scădere uşoară a populaţiei în anul 2009 în toate oraşele judeţului.02 547. litigii de hotar între unităţile administrativ teritoriale) s-a înregistrat. care a devenit capitala istorică a regiunii Valahia în timpul perioadei feudale. sunt cele specifice aşezărilor urbane: absenţa spaţiilor de parcare. zonele rezidenţiale din localităţile judeţului au fost extinse în anul 2009 prin aprobarea de către a 9 documentaţii de reactualizare de PUG-uri de comune şi PUG-ul oraşului Titu şi aprobarea a cca. Sursa: Consiliul Judeţean Dâmboviţa % zonă urbană Densitatea din suprafaţa populaţiei în judeţului zona urbană Dâmboviţa 28477 6464 7. Deşi în 1660. Sursa: Direcţia de Statistică Dâmboviţa An 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 Număr locuitori Târgovişte Moreni Găeşti Pucioasa Titu Fieni 89930 20941 15585 15263 10183 7701 91129 21322 15785 15711 10362 8020 90860 21243 15616 15697 10368 7983 90581 21150 15604 15691 10294 7959 90339 21003 15417 15515 10255 7956 89773 20969 15235 15451 10248 7902 89225 20655 15166 15395 10190 7860 88334 20535 14992 15330 10092 7730 Tabel 10. ducând o politică de independenţă sub domnia lui Vlad Ţepeş. De-a lungul secolelor.Raport privind starea mediului în judeţul Dâmboviţa în anul 2009 În ceea ce priveşte extinderea mediului urban. trafic din ce în ce mai intens. Principalele probleme cu care se confruntă municipiul Târgovişte.1. Conform datelor furnizate de către Consiliul Judeţean Dâmboviţa. 82 de comune şi 353 sate. iar impozitele sunt destul de mari.1. Mircea cel Bătrân a stabilit reşedinţa sa domnească aici. 10.5 loc/km2 Tabel 10.

Sursa: Primăriile din mediul urban Suprafaţa din care: zone de Suprafaţa spaţiu verde totală spaţii agrement (ha) mp/locuitor verzi (ha) Târgovişte 281.03 10.90 Moreni 23. cuprinzând dotări şi echipări destinate activităţilor cultural educative.1. zone ambientale şi de agrement pentru animalele dresate în spectacolele de circ. parcuri expoziţionale.cele aferente dotărilor publice: creşe.11. 172 .35 2.27 Răcari 60. spaţii verzi pentru agrement: baze de agrement. spaţii verzi pentru protecţia lacurilor şi cursurilor de apă.48 31. Protecţia şi gestionarea durabilă a spaţiilor verzi din localităţile urbane ale României sunt obiective de interes public. spaţii verzi publice de folosinţă specializată: . administraţiile locale trebuie să ia măsurile necesare pentru a evita deteriorarea spaţiilor verzi de pe teritoriul localităţilor pe care le administrează şi deteriorarea calităţii vieţii locuitorilor acestora.49 Fieni 13. de vegetaţie şi în al doilea rând de cadrul construit.4. Situaţia spaţiilor verzi şi a zonelor de agrement Spaţiile verzi reprezintă o categorie funcţională în cadrul localităţilor sau aferentă acestora.grădini botanice şi zoologice. iar recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii sugerează un minimum de 50 mp/cap de locuitor. cimitire. –1 Situaţia spaţiilor verzi în mediul urban al judeţului Dâmboviţa la sfârşitul anului 2009 Municipiu/oraş Analizând tabelul de mai sus se constată situaţia nesatisfăcătoare a zonelor verzi în majoritatea oraşelor judeţului. al cărei specific este determinat. grădiniţe. măsuri care conduc la menţinerea şi/sau creşterea acestor suprafeţe.91 Tabel 10.4. scuaruri. potrivit căreia „statul recunoaşte dreptul oricărei persoane la un mediu înconjurător sănătos şi echilibrat ecologic”.1.14 17.1.57 14 91.77 4.9 12. În judeţul Dâmboviţa. Conform legii. complexuri şi baze sportive. poli de agrement.27 8.06 0. edificii de cult.87 63.1. păduri de agrement. şcoli. Astfel.2009.Raport privind starea mediului în judeţul Dâmboviţa în anul 2009 10. unităţi sanitare sau de protecţie socială.baze sau parcuri sportive pentru practicarea sportului de performanţă.11. fâşii plantate. aşa cum este prevăzut în Legea nr. conform Constituţiei României.90 Titu 8. instituţii. republicată în 24. mediul urban reprezintă habitatul unei treimi din populaţia judeţului. sportive sau recreative ale populaţiei.2009. .70 Găeşti 25. fapt pentru care sunt necesare eforturi concentrate pentru a asigura un mediu şi o calitate a vieţii mai bune. republicată în 24. 24/2007 privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi din intravilanul localităţilor.37 Pucioasa 16. . culoare de protecţie faţă de infrastructura tehnică. 24/2007 privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi din intravilanul localităţilor.08 9. Spaţiile verzi sunt reglementate prin Legea nr. în primul rând. muzee în aer liber.23 16. grădini. având în vedere că norma europeană a spaţiilor verzi este de 26 mp/loc.35 11. sunt considerate spaţii verzi următoarele tipuri de terenuri din intravilanul localităţilor: spaţii verzi publice cu acces nelimitat: parcuri.

A. dar mai ales antropice: mijloace de transport. Limite admisibile ale nivelului de zgomot). –2 Măsurători de zgomot realizate de A.2. Dâmboviţa în anul 2009 Număr măsurători NOTA: Conform legislaţiei de mediu în vigoare. Primărie.9 66.M.3 din 25. Poliţie) şi a contribuit.1 61.3 % depăşiri 173 .2.3 Zone feroviare 3 66. participarea unui reprezentant la şedinţele de lucru ale Comisiei regionale pentru validarea harţilor de zgomot. spaţii comerciale.P. Zgomot 10.88% urmare sesizărilor Tabel 10.03 Spitale 4 65. Maxima Determinări Depăşiri Indicator Sesizări măsurată în urma % utilizat rezolvate % (dB) sesizărilor % 116 conform 81. Măsurători de zgomot în anul 2009 Zgomotul constituie unul dintre factorii perturbatori ai mediului. Autoritatea de Sănătate Publică. Este produs din surse naturale.58 % din terţi (analize in măsurătorile analizele la regim de prestare la solicitarea de serviciu) terţilor solicitarea 3 urmare unor 100 % din terţilor 61 din reclamaţii analizele urmare TOTAL: 205 măsurătorile reclamaţiilor TOTAL: 44.1 din 57. oameni etc. Metode de determinare) şi STAS 10009 / 1988 (Acustica urbană.2. zone de recreere şi odihnă 3 57.6 33. restaurante 2 50 în aer liber Şcoli şi creşe. –1 Măsurători de zgomot realizate de A.3 Parcaje auto 3 64.P.2.46 % 100% vezi planul anual planul de planului de nota monitorizare din de monitorizare an monitorizare 2009 anul 2009 86 la solicitare 75.6 Incinta industrială 19 67. Tip măsurătoare zgomot Număr măsurători Pieţe.urile judeţene nu au atribuţii de inspecţie şi control.2.2.76 % din Leq 1. spaţii de 5 75. 10.9 0 Trafic 77 81. care influenţează ambianţa în care se desfăşoară activitatea şi viaţa omului.3 20 joacă pentru copii Parcuri.4 5.P. conform planului anual de monitorizare Maxima măsurată (dB) 67. Hărţi strategice de zgomot Până în prezent s-a urmărit consolidarea capacităţii de implementare a legislaţiei în domeniul zgomotului prin: informarea administraţiei publice locale privind obligaţiile legale de elaborare a hărţilor de zgomot şi planurile de acţiune aferente acestora.M.Raport privind starea mediului în judeţul Dâmboviţa în anul 2009 10.2. grădiniţe. prin analizele de zgomot efectuate (3 măsurători zgomot).2. În cursul anului 2009 au fost efectuate de către Agenţia pentru Protecţia Mediului Dâmboviţa 205 măsurători de nivel de zgomot în judeţul Dâmboviţa.M . necesare rezolvării petiţiilor.1. Dâmboviţa în anul 2008. la rezolvarea a 2 sesizări. amplasarea punctelor de măsurare realizându-se în concordanţă cu cerinţele STAS 6161/3 – 1982 (Determinarea nivelului de zgomot în localităţile urbane. În anul 2009. utilaje. APM Dâmboviţa a colaborat cu instituţiile cu competenţe de inspecţie şi control (GNM.2 100 Tabel 10.

10. pieţe. din totalul categoriilor (cifre absolute) In mediul In mediul rural urban 61016 32986 3729 2411 937 5114 1963 174 .3. Cunoaşterea şi determinarea unor factori de risc de mediu au o deosebită importanţă şi constituie poate.). locuinţelor. precum şi a mediului în care îşi desfăşoară activitatea. incinte industriale etc. solului. apei. dar în general locuinţele populaţiei nu se găsesc în imediata vecinătate a zonelor industriale. Acţiunea factorilor de mediu asupra sănătăţii umane este foarte diversă. Evaluarea stării de sănătate a populaţiei constă în identificarea factorilor de risc. Mediu şi sănătate Mediul în care trăieşte omul este definit în primul rând de calitatea aerului. zona feroviară. Specifică interiorului oraşului este expunerea continuă la nivele ridicate de zgomot de fond. Poluarea atmosferei produce afecţiuni la nivelul aparatului respirator. acţiunea asupra organismelor este imediată. parcuri. acţiunea factorilor de mediu are intensitate redusă. sistemului osteomuscular. cele mai valoroase activităţi pentru promovarea şi păstrarea stării de sănătate a populaţiei.Raport privind starea mediului în judeţul Dâmboviţa în anul 2009 Alegerea punctelor de măsurare s-a făcut funcţie de solicitări şi astfel încât să permită expertizarea categoriilor principale de situaţii normate din punct de vedere al nivelului de poluare sonoră admis. Strâns legată de aceşti factori. Şi unele surse industriale pot genera disconfort fonic (ex. sistemului nervos şi organelor de simţ. cuantificarea efectului fiind greu de realizat.1 Bronşită acuta 65 peste 52516 30629 10857 0-14 15-64 Distribuţia pe medii. scoli. habitatul – condiţii improprii (zgomot. calitatea serviciilor (de toate tipurile) oferite populaţiei.3. parcări auto. alimentelor pe care le consumă. zgomotul urban. Boli ale aparatului respirator Din care: 1. Determinările de zgomot. –1 Mortalitatea generală pe principalele cauze de deces – judeţul Dâmboviţa Sursa: Direcţia de Sănătate Publică Dâmboviţa Cifre absolute Denumire 1. aparatului digestiv.). evidenţiază expuneri deosebite ale populaţiei la zgomot. generat în special de traficul pe şoselele aglomerate din interiorul localităţilor. determinând o acţiune cronică. aglomerarea populaţională etc. în diverse puncte din judeţ (străzi. alimentarea cu apă potabilă. de durată. Atunci când intensitatea poluării este mai mare. Cel mai frecvent însă. Sursa: Anuarul statistic al judeţului Dâmboviţa 2009 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 TOTAL din care: 6814 6689 6315 6681 6494 6214 6372 Bolile aparatului circulator 4257 4226 3973 4384 4267 4016 4103 Tumori 1040 1022 1049 1104 1055 1029 1029 Bolile aparatului respirator 447 390 334 310 261 278 277 Bolile aparatului digestiv 393 425 373 365 343 360 403 Tabel 10. pe tot parcursul zilei. iluminat. SC CARPATCEMENT SA Fieni – activitatea de transport materie primă pe bandă). influenţată sau determinată imediat sau după o anumită perioadă de timp este starea de sănătate a populaţiei. fără a avea la bază un studiu care să evidenţieze zonele cu riscul cel mai ridicat din punct de vedere al poluării sonore. care ţin de: calitatea aerului în zona urbană. în special în timpul zilei. colectarea şi îndepărtarea reziduurilor lichide şi solide de orice natură.

pulberi în suspensie şi NO2 . Dintre indicatorii ce relevă impactul poluării apei asupra sănătăţii umane. valabile pentru anul 2009: 175 . valorile limită precum şi evoluţia concentraţiilor medii ale fiecărui poluant în arealele supravegheate de A.P. cum ar fi SO2 şi NO2.1. prin Serviciul Monitoring. Malformatii 27 5 3 19 16 congenitale 7.M.3. Boli endocrine si 1506 3861 1717 4118 2966 metabolice 5. Boli ale aparatului 4530 12849 6212 15423 8168 digestiv 3.3. Boli aparat cardio119 6458 5745 7481 4841 vascular 4. Baze de date şi Rapoarte realizează monitorizarea calităţii mediului pentru asigurarea menţinerii concentraţiilor atmosferice în conformitate cu normele în vigoare. judeţul Dâmboviţa 10. Efectele apei poluate asupra stării de sănătate În condiţiile poluării mediului. calitatea apei folosită de populaţie poate constitui un important factor de îmbolnăvire. cancerul pulmorar. iar în cazul copiilor determină crearea unei predispoziţii precoce la infecţii respiratorii şi astm bronşic. emfizemul pulmonar. Poluarea aerului din zonele populate are o influenţă majoră în declanşarea unor afecţiuni ale aparatului respirator. În acest sens se are în vedere menţinerea concentraţiei substanţelor toxice din mediu sub nivelul concentraţiei maxime admise (CMA) din STAS-uri. astmul bronşic. 10. Dâmboviţa. Direcţia de Sănătate Publică Dâmboviţa a furnizat următoarele informaţii relativ la acest indicator.Raport privind starea mediului în judeţul Dâmboviţa în anul 2009 1. Datele provenite de la staţiile de monitorizare a calităţii aerului.3. Agenţia pentru Protecţia Mediului Dâmboviţa.3. pot fi menţionate bolile transmisibile. manifestându-se efectul sinergic între SO2 . o importanţă deosebită o are profilaxia. Capacitatea iritantă a pulberilor în suspensie creşte atunci când există în aer şi alţi poluanţi iritanţi respiratori. Consecinţele expunerii la pulberi în suspensie constau în afectarea tuturor grupelor de vârstă prin favorizarea apariţiei şi accelerarea/agravarea evoluţiei unor afecţiuni ca: bronşita acută şi cronică. sunt prezentate în capitolul 2. Boli ale aparatului 1529 13434 4551 11552 7962 renal 8.pulberi în suspensie.2. Direcţiile de Sănătate Publică judeţene monitorizează calitatea apei potabile şi inspectează şi autorizează sanitar sistemele publice de aprovizionare cu apă şi fântânile publice. posibil asociate apei. –2 Morbiditatea specifică la nivelul anului 2009. Tumori maligne 21 451 290 467 295 Din care: 5. Efectele poluării aerului asupra stării de sănătate În prevenirea îmbolnăvirilor cauzate de expunerea populaţiei la diferiţi poluanţi atmosferici.2 Bronşită cronică 331 510 383 1092 123 1. ATMOSFERA. Astm bronşic 70 181 65 206 110 2.1 Cancer pulmonar 0 30 22 31 21 6. Gripa 205 202 92 456 43 Tabel 10.

Raport privind starea mediului în judeţul Dâmboviţa în anul 2009 Boli cu transmitere hidrică (nr. implicit. judeţul Dâmboviţa.4. iar în cazul unei expuneri prelungite se poate ajunge la somn superficial.3. florei şi materialelor de construcţie. Zgomotul poate genera disconfort. -1 Bolile transmisibile. cu efecte pe termen scurt. Populaţia este afectată de către mirosurile neplăcute şi suspensiile antrenate de vânt. în conformitate cu standardele de calitate vizează reducerea impactului traficului rutier asupra calităţii aerului. asupra faunei. judeţul Dâmboviţa. În aceste zone. afectând starea de sănătate a populaţiei rezidente.3. care în general evită zonele locuite. asigurarea controlului emisiilor la sursele industriale şi instalarea de echipamente de depoluare la toate sursele cu impact major. Obiectivele şi măsurile avute în vedere la nivelul judeţului Dâmboviţa pentru îmbunătăţirea calităţii aerului ambiental în zonele urbane.3. 176 . în special în zona depozitelor orăşeneşti actuale şi în zonele de la periferia oraşelor. În prezent. curăţarea şi degresarea suprafeţelor. mediu şi lung. cauzat în special de traficului rutier intens.2. a căror funcţionare nu este corespunzătoare cu cerinţele actuale ale legislaţiei. curăţare uscată. valorile maxime ale zgomotului s-au înregistrat pe arterele de circulaţie destinate traficului greu. impregnarea lemnului) şi conformarea cu prevederile legale. este supus unei poluări locale intense.3. mai ales în zona urbană. a populaţiei. inclusiv a măsurilor privind managementul deşeurilor pentru activităţile cu impact major asupra calităţii mediului. rampele de deşeuri menajere. posibil asociate apei. din cauza creşterii producţiei industriale. fabricarea preparatelor de acoperire şi a lacurilor. pentru atingerea unui înalt nivel de protecţie a mediului ca un întreg. Efectele zgomotului asupra stării de sănătate Starea de sănătate a populaţiei din mediul urban poate fi afectată şi de zgomot. apă şi sol. mai ales în zonele urbane supuse unui nivel de zgomot ridicat (> 65 dB). Aerul. nivelul de zgomot depăşeşte limitele impuse la bordura sau la faţada clădirilor. ca factor de mediu. 10. an 2009 10. iar tulburările de somn o frecvenţă ridicată în rândul populaţiei urbane. Efectele poluării aerului pot fi directe.4. din cauza agenţilor patogeni conţinuţi în ele. Efectele gestionării deşeurilor municipale asupra stării de sănătate a populaţiei În mediul urban. dispune de două staţii de monitorizare automată a calităţii aerului amplasate în oraşele Târgovişte şi Fieni Priorităţi privind controlul emisiilor de compuşi organici volatili (COV): limitarea emisiilor provenite din utilizarea solvenţilor organici în anumite activităţi şi instalaţii (acoperire de protecţie.1. îmbolnăviri) Febră tifoidă Dizenterie Hepatita A Boală diareică acută 35 0 20 1054 Tabel 10. reducerea emisiilor de la sistemele de încălzire individuale.4. Priorităţi privind prevenirea si controlul integrat al poluării: implementarea de măsuri integrate de prevenire sau de reducere a emisiilor în atmosferă. Zgomotul deranjează activităţile zilnice. Obiective şi măsuri 10. Obiective şi măsuri pentru gestionarea calităţii aerului Poluarea aerului este o problemă gravă. reprezentând vectori importanţi în răspândirea bolilor infecţioase. a intensificării circulaţiei rutiere şi a arderii deşeurilor menajere. În judeţul Dâmboviţa. stări de anxietate şi stresuri psihologice. se constituie în surse de contaminare continuă a factorilor de mediu şi. dar şi indirecte. care au devenit locuri ideale de depozitare a deşeurilor orăşeneşti. 10.

Aglomerare Nr. şi tratare terţiară pentru aglomerări cu peste 10. Fieni 9120 5.5 27E Me+B Epurare (oraş) Terţiară 5.4. la un nivel de epurare specific (tratare secundară pentru aglomerări mai mici de 10. respectiv treapta terţiară. a fost actualizată componenţa Comisiei Tehnice de elaborare a programului de gestionare a calităţii aerului. În anul 2009.Raport privind starea mediului în judeţul Dâmboviţa în anul 2009 Legislaţia existentă în domeniul calităţii aerului stabileşte necesitatea elaborării planurilor şi programelor de gestionare a calităţii aerului în cazul depăşirii pragurilor de informare şi alertă respectiv a valorilor limită. Situaţia necesităţilor de extindere a reţelei de canalizare şi de asigurare a potenţialului corespunzător de epurare Nr. acest aspect presupunând obligaţia ca toate aglomerările umane cu mai mult de 10. Obiective şi măsuri privind reducerea poluării apei Principalele obiective şi măsuri în vederea reducerii poluării apei în mediul urban.5 25 Epurare (oraş) Secundară Tabel 10.4.000 l. urmând ca acesta să fie realizat în primul trimestru al anului 2010. –1. Găeşti 19900 20. Pucioasa 16000 17.5 15E+3R2 Me+B Epurare (oraş) Terţiară 7.5E1 Me+B Epurare (municipiu) Terţiară 2. Ţinând cont de aspectele privind protecţia mediului. Localitate Lucrări/acţiuni necesare 1 2 3 4 5 Târgovişte Moreni Găeşti Pucioasa Titu Reţea de canalizare Staţie de epurare Reţea de canalizare Staţie de epurare Reţea de canalizare Staţie de epurare Reţea de canalizare Staţie de epurare Reţea de canalizare Staţie de epurare Cost Perioada de realizare (Euro) 17760000 2008 27750000 2010 3348960 2013 5232750 2015 3184000 2007 4975000 2010 2560000 2013 4000000 2015 2013 2384000 3725000 2015 1 2 Extindere Reabilitare 177 . Titu (oraş) 14900 7. Târgovişte 111000 116 35. stabilindu-se necesitatea extinderii reţelei de canalizare existente şi realizarea unor staţii de epurare.2.000 locuitori echivalenţi să fie prevăzute cu staţii de epurare cu grad avansat de epurare. după cum urmează: Populaţie Reţea de canalizare Staţii de epurare echivalentă existentă necesară existente necesare 1. România a declarat întregul său teritoriu drept arie sensibilă. 10. decurg din necesitatea implementării prevederilor Directivei privind epurarea apelor uzate orăşeneşti.e.2. de aşezarea sa geografică în bazinul Dunării şi Mării Negre. În urma procesului de negociere a Capitolului 22 – Mediu au fost asumate angajamente în domeniul protecţiei apelor.8 14 Me+B Epurare Terţiară 6.).000 l.5 45 Me+B Epurare (oraş) Terţiară 4. Răcari 9100 3.e. Moreni 20931 20 20 Epurare (municipiu) Terţiară 3.

265/2006. nr.U. proiect care prevede realizarea a două depozite conforme (Aninoasa şi Titu). Pentru limitarea acţiunii surselor de zgomot este necesară adoptarea unei strategii adecvate.4. Depozitele urbane din judeţul Dâmboviţa şi-au sistat activitatea de depozitare la sfârşitul anului 2008. cât şi pentru sistemul de canalizare (reabilitare reţele. Obiective şi măsuri privind gestionarea deşeurilor municipale Problema deşeurilor este una importantă în cadrul Uniunii Europene. iar acesta nu se va face fără eforturi financiare suplimentare. Principalele mijloace de combatere a zgomotului sunt: reducerea nivelului de zgomot la sursă.12. iar odată cu aderarea României a devenit o prioritate şi pentru ţara noastră. 10. care urmează a fi depus pentru finanţare prin POS Mediu – Axa prioritară 1. se vor respecta întru-totul termenele negociate cu Comisia Europeană.2010 şi de minimum 26 m²/locuitor. tratării şi depozitării deşeurilor solide în judeţ”. măsuri urbanistice specifice.2.4. Costurile estimate şi termenele limită de implementare în mediul urban al judeţului. În prezent se află în curs de implementare proiectul cu finanţare ISPA „Reabilitarea colectării. mai ales cele europene. 10.4. măsuri de protecţie fonică a construcţiilor şi clădirilor. În cadrul aplicaţiei sunt cuprinse investiţii atât pentru sistemul de alimentare cu apă (surse.5. 195/2005 privind protecţia mediului. extindere/reabilitare reţele apă). a sindromului de stres. Obiective şi măsuri privind reducerea zgomotului Fiind unul dintre cei mai greu de influenţat agenţi de stres din mediu. zgomotul se profilează ca o prioritate pentru politicile integrate de mediu şi sănătate. protecţia directă a omului expus zgomotului. 114/2007 care modifică şi completează O. 178 .U. se află în curs de finalizare proiectul „Extinderea şi modernizarea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare în judeţul Dâmboviţa”.3. până în data de 31. a ulcerelor gastrice. 10. prezintă ca evidentă relaţia dintre expunerea cronică la zgomot industrial şi de mediu cu o creştere a incidenţei bolilor cardiovasculare şi hipertensiunii. agenţii economici şi administraţia publică din judeţul Dâmboviţa vor trebui sa-şi alinieze modalităţile de lucru la normele cerute de legislaţia europeană. –2.12. transportului.G.Raport privind starea mediului în judeţul Dâmboviţa în anul 2009 Reţea de canalizare 1459200 2015 Staţie de epurare 1094400 2015 7 Răcari Reţea de canalizare 1456000 2015 Staţie de epurare 1092000 2015 Tabel 10.2013 şi să întocmească un program în care vor fi evidenţiate etapele de realizare a obligaţiilor privind asigurarea suprafeţelor de spaţiu verde.4. Conform calendarului cu angajamentele pe care România şi le-a asumat prin Tratatul de Aderare. a prevederilor Directivei privind epurarea apelor uzate orăşeneşti 6 Fieni În prezent. până în data de 31. Legislaţia în domeniul deşeurilor urmează aceleaşi principii şi norme ca şi celelalte directive privind legislaţia în domeniul protecţiei mediului.4. aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. extindere reţele şi staţii de epurare). autorităţile administraţiei publice locale au următoarele obligaţii: să asigure din terenul intravilan o suprafaţă de spaţiu verde de minimum 20 m²/locuitor. nr. susţinută de reglementări legislative corespunzătoare. În acest sens. Obiective şi măsuri pentru conservarea şi extinderea spaţiilor verzi În conformitate cu prevederile O.G. Multe studii.

aliniamente plantate de-a lungul străzilor. Principalele obiective asigurate prin elaborarea Registrelor locale ale spaţiilor verzi sunt: organizarea folosirii raţionale a spaţiilor verzi. finanţat de Administraţia Fondului pentru Mediu prin Programul naţional de îmbunătăţire a calităţii mediului prin realizarea de spaţii verzi în localităţi. conform prevederilor Legii nr. pe care le actualizează ori de câte ori intervin modificări. următoarele proiecte: Amenajare spaţii verzi în comuna Petreşti Amenajare parc orăşenesc în oraşul Titu Amenajare parc în comuna Corbii Mari 179 . Din judeţul Dâmboviţa. primării etc. grădiniţe. a regenerării şi protecţiei lor eficiente. au fost aprobate pentru finanţare de Administraţia Fondului pentru Mediu prin Programul naţional de îmbunătăţire a calităţii mediului prin realizarea de spaţii verzi în localităţi.2009.12. Registrul local al spaţiilor verzi este un sistem informaţional care cuprinde datele tehnice ale tuturor spaţiilor verzi conform indicilor de calitate şi cantitate care se întocmeşte pentru evidenţa spaţiilor verzi din intravilanul localităţii. Măsurile cuprinse în aceste programe vizează în special: amenajări de spaţiu verde în jurul instituţiilor publice (şcoli. exercitarea controlului sistematic al schimbărilor calitative şi cantitative. republicată în 24. 24/2007 privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi din intravilanul localităţilor. până la data de 31.).11. asigurarea informaţiilor despre spaţiile verzi. amenajări de spaţiu verde cu loc de joacă pentru copii.Raport privind starea mediului în judeţul Dâmboviţa în anul 2009 Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia să ţină evidenţa spaţiilor verzi de pe teritoriul unităţilor administrative prin constituirea registrelor locale ale spaţiilor verzi.2009. În municipiul Târgovişte este în curs de implementare proiectul „Parc municipal Mihai Bravu”. amenajări de parcuri. Autorităţile administraţiei publice locale au întocmit programe de realizare a obligaţiilor privind asigurarea suprafeţelor de spaţiu verde. scuaruri.