You are on page 1of 25

SOCIOLOGIE JURIDICA DREPT_DJ_CRAIOVA_SESIUNE VARA_2011

MULTIPLE CHOICE 1. Cand s-a constituit sociologia juridica? a la mijlocul secolului al XIX-lea . b la sfarsitul secolului al XIX-lea si inceputul secolului XX . c in prima jumatate a secolului al XX-lea .

ANS: B 2. Care este obiectul de studiu al sociologiei juridice? a a.normele de drept . b jurisprudenta . c fenomenele juridice .

ANS: C 3. Care sunt categoriile de metode de cercetare utilizate de sociologia dreptului? a metodele sociologie generale adaptate la cercetarea specificului realitatii sociale a . dreptului b metodele sociologie generale . c metodele stiintei dreptulu .

ANS: A 4. Cum s-au constituit sociologiile juridice particulare? a pornind fie de la categoriile dreptului, fie de la acelea ale sociologiei generale . b pornind de la categoriile sociologiei generale . c metodele stiintei dreptului .

ANS: A 5. In care dintre lucrarile lui Aristotel este cristalizata gandirea sa de factura sociologico-juridica? a Etica eudemiana si De anima

. b Etica nicomahica si Politica . c Metafizica si Organon .

ANS: B 6. Cum defineste Montesquieu legile? a ca “raporturi generale intre oameni si lucruri . b ca “raporturi necesare ce deri!a din natura lucrurilor . c ca “raporturi generale cu character di!in .

ANS: B 7. Care au fost fondatorii sociologiei juridice? a Platon, "ristotel, Montes#uieu, Ma$ %e&er, 'eorge 'ur!itch . b "ristotel, Emile Dur(heim, Ma$ %e&er, Eugen Ehrlich, )heodor 'eiger, *ean +ar&onnier . c Eugen Ehrlich, Emile Durkheim, a! "eber, #c$ala american% a &uri'(ru)en*ei . '$ci$l$gice

ANS: C +. Ce reprezintã dreptul in conceptia lui Emile Durk eim? a “sim&olul !izi&il al '$li)ari,%*ii '$ciale. b “sim&olul !izi&il al puterii plitice . c “sim&olul !izi&il al legislatorilor .

ANS: A .. Ce sustine Eugen E rlic cu pri!ire la centrul de gra!itatie al dreptului? a “nu tre&uie sa fie cautat nici in lege, nici in jurisprudenta sau doctrina, nici, mai general, . intr-un sistem de reguli, ci in societatea insasi b “nu tre&uie cautat nici in parlament, nici in sistemul judiciar, ci in societatea insasi . c “nu tre&uie cautat nici in societate, nici in indi!id, ci in sistemul legislati! .

ANS: A

b sociologia juridica sistematica. . b dreptul pri!at este legat de economie. Care sunt cele trei parti ale sociologieri juridice in conceptia lui &eorges &ur!itc ? a sociologia juridica generala.1/. b a integrat dreptul intr-o categorie sociologica mai generala. fenomenele juridice sau fenomenele de drept . Care este in conceptia lu *ean Carbonier obiectul sociologiei juridice? a o !arietate de fenomene sociale. iar dreptul pu&lic de morala . sociologia juridica functionalista si sociologia juridica . ANS: A 12. c a pus in e!identa caracterul istoric al dreptului . iar dreptul pu&lic de politica . Care este cea mai originala si mai substantiala contributie pe care a adus-o %coala americana a jurisprudentei sociologice? a a integrat dreptul intr-o categorie sociologica mai generala. b marile sisteme de drept . b determinarea dreptului de catre mediul climateric . c dreptul pri!at este legat de economie. c sociologia juridica sistematica. aceea de control social . ANS: A 14. sociologia juridica teoretica si sociologia juridica empirica . c determinarea dreptului de catre morala a&soluta . ANS: B 11. comprehansi!a ANS: B 13. De care domenii ale !ietii sociale sunt legate" in conceptia lui Ma# $eber" dreptul pri!at si dreptul public? a dreptul pri!at este legat de morala. iar dreptul pu&lic de politica . Care este obiectul de cercetare al 'sociologiei materiale( in conceptia lui ) eodor &eiger? a determinarea dreptului de catre societate . aceea de organizare sociala . sociologia diferentiala si sociologia genetica .

!ietii sociale. ANS: A 16.. b e$perienta tuturor popoarelor lumii . Care este dupa Mircea Dju!ara" scopul dreptului in problema aprecierii si interpretarii te#telor de lege? a scopul dreptului este acela de ale interpreta in litera lor . ANS: A 15. ci sa se adapteze . care are capacitatea de a identifica cu fidelitate schim&arile . c gandirea logica a fiecarei natiuni . Ce trebuie sa cristalizeze dreptul in conceptia lui Dimitrie &usti? a e$perienta fiecarei natiuni . e!olutia acesteia b intr-un instrument al aculturatiei juridice . c . b .. b scopul dreptului nu este acela de a satisface o logica a&stracta -.. ANS: B 17. ne!oilor practice c scopul dreptului este acela de a respecta logica a&stracta a te$tului de lege . +. c intr-un instrument al controlului social . a . In ce se constituie pentru Dumitru Drag icescu" aspectul juridic al !ietii sociale? a intr-un ade!arat sociometru. ANS: A . Ce reprezinta dreptul in conceptia lui Eugeniu %perantia? un produs colecti! un produs indi!idual un produs indi!idual si colecti! in acelasi timp ANS: C 1+.c determinarea dreptului de catre societate .

Ce fel de fenomen juridic este ac itarea unei amenzi? a fenomen juridic primar . c ansam&lul relatiilor juridice dintr-o societate . ANS: A 2/. Manolescu sociologia juridica? a ca o disciplina de cooperare si contact intre sociologie si stiinta dreptului . reglementata de catre institutia juridica /spre e$emplu. b fenomen juridic secundar . b a o situatie concreta. c caracterul etatic . casatoria . b juridicitatea . b ansam&lul normelor juridice impreuna cu relatiile juridice nascute in &aza lor . dintre o femeie X si un &ar&at 01 c la o relatie sociala care incalca normele statuate in cadrul unei institutii juridice /de . ANS: B 22. Ce reprezinta ordinea de drept? a ansam&lul normelor juridice dintr-o societate . c ca o disciplina de granita intre sociologie si stiinta dreptului . Care este" dupa *ean Carbonier" caracteristica definitorie a fenomenelor juridice? a justitia&ilitatea . incestul1 ANS: B 23. .. b ca o disciplina au$iliara stiintei dreptului . Cum caracterizeaza Mircea I. ANS: B 21.1. -a ce se refera fenomenul-caz? a la o norma concreta din cadrul institutiei juridice . e$emplu. c fenomen juridic intermediar .

principal al controlului social b odata cu afirmarea lumii moderne. c dupa anumite 2diferente de grad si 2diferente specifice . Care sunt" dintr-o perspecti!a foarte generala" cele doua functii ale dreptului ca instrument al controlului social? a functia normati!a si functia critica .ANS: B 24.. ANS: C 26. Care sunt 'direfentele specifice( prin care normele de drept se particularizeaza in raport cu celelalte norme 1dupa . ANS: C 25. c neutralitatea si glo&alitatea . Dupa ce se disting normele juridice de celelalte norme sociale in opinia lui . &ra0itz? a dupa anumite 2diferente de grad si 2diferente de rang . dez!oltarii sociale c odata cu afirmarea lumii moderne. b dupa anumite 2diferente de grad si 2diferente de !aloare . ANS: B 2+. social ANS: C 27.oscoe /ound cu pri!ire la rolul dreptului in societate? a odata cu afirmarea lumii moderne. dreptul a de!enit tot mai mult un instrument al . c functia normati!a si functia descripti!a . b functia normati!a si functia de transpunere a sistemelor de norme in realitatea sociala . dreptul a incetat sa mai reprezinte instrumentul . /into si M. Care sunt domeniile in care se poate produce aculturatia juridica? . &ra0itz2? a o&ligati!itatea si neutralitatea . Ce sustine .. /into si M. b generalitatea si materialitatea . dreptul a de!enit instrumentul principal al controlului .

c dreptul constitutional.. b a sociologiei generale . de drept c geneza dreptului. A cui ramura este sociologia juridica? a a stiintelor juridice . b e$pertiza sociologica si interpretarea sociologica . b dreptul penal. Care sunt caile prin intermediul carora sociologia juridica poate inter!eni in domeniul judiciar? a sondajul de opinie si analiza sociologica a jurisprudentei . b domeniul practicii judiciare . c de cele mai multe ori. cat si al practicii judiciare . dreptul penal si dreptul contractual . ANS: B 3/. Care sunt domeniile realitatii sociale ale dreptului" pe care le abordeaza sociologia juridica? a geneza dreptului3 structura dreptului. dinamica dreptului si opinia cetatenilor fata . structura dreptului. dreptul penal si dreptul contractual . Care sunt tipurile de drept pe care le distinge Aristotel dupa formele de sociabilitate? a dreptul ci!il. c e$pertiza tehnica si tehnica poligrafului /detectorului de minciuni1 . .a domeniul legislati! . dreptul contractual si dreptul distri&uti! . atat domeniul legislati!. dinamica dreptului si prognozele asupra dreptului . ANS: C 32. ANS: C 2. latura patologica a dreptului. dinamica dreptului si functionalitatea dreptului . b geneza dreptului. c a doctrinelor juridice . ANS: B 31.

ANS: C 36. fenomenele contencioase si ordinea spontana a .oscoe /ound in perimetrul teoriei controlului social? a imposi&ilitatea de a studia dreptul altfel decat ca un fenomen psihosocial . ANS: C 34.ANS: B 33. Cum ar putea fi formulata succint 'legea lui Ma# $eber( pri!ind e!olutia dreptului? a e!olutia dreptului s-a realizat in directia umanizarii sale crescande . confliectelor si ordinea pasnica spontana a societatii c propozitiile a&stracte ale dreptului. Ce idee" cu pri!ire la drept" punea in e!identa . propozitiile a&stracte ale dreptului si ordinea pasnica a societatii . ANS: B 37. Care este meritul lui Emile Durk eim in constituirea sociologiei juridice? a ca a surprins natura eminamente di!ina a dreptului . faza o&iceiului. Care sunt" dupa ) eodor &eiger" cele patru faze ale trecerii societatii la organizarea juridica? a faza o&isnuintei. faza o&iceiului. al mecanismului controlului social c imposi&ilitatea de a studia dreptul su& o alta forma decat aceea de drept social . faza reglementarii o&isnuielnice si faza statuarii . c ca a surprins natura eminamente sociala a dreptului . b propozitiile a&stracte ale dreptului. b ca a surprins natura eminamente naturala a dreptului . regulile concrete de decizie pri!ind solutionarea . b imposi&ilitatea de a studia dreptul din alta perspecti!a decat aceea a unui element integrat . c e!olutia dreptului s-a realizat in directia rationalizarii sale crescande . b e!olutia dreptului s-a realizat in directia democratizarii sale crescande . Care sunt" dupa E rlic " cele trei ni!eluri dupa care este structurata realitatea juridica? a !alorile juridice. b faza o&isnuintei. faza normelor juridice si faza sistemelor de drept . societatii ANS: B 35.

intre oameni c concretizarea intr-un articol de lege sau intr-o serie de dispozitiuni a unui fel de raporturi . o conceptie clara despre lume si !iata. c faza o&isnuintei. c sociologia este o ramura a stiintei dreptului . intre lucruri ANS: B . b asigurarea corespondentei dintre continutul legilor si realitatea sociala .. perspicacitate din partea legiuitorului in a sesiza cauzele sociale si fantezia constructi!a pentru a gasi remediile cele mai adec!ate b cea mai adanca cunoastere a ne!oilor tarii. legilor si realitatea sociala ANS: C 4/. ANS: B 3+. o conceptie clara asupra timpului. Ce reprezinta justitia sociala in conceptia lui Eugeniu %perantia? a conformitatea cu legea in !igoare . b sociologia este o stiinta au$iliare si preliminara fata de drept . perspicacitate din partea legiuitorului in a sesiza cauzele sociale si fantezia constructi!a pentru a gasi remediile cele mai adec!ate ANS: B 41. Ce reprezinta fenomenul juridic in conceptia lui /etre Andrei? a concretizarea intr-un articol de lege sau intr-o serie de dispozitiuni a unui fel de raporturi .. Ce inseamna" in conceptia lui Dimitrie &usti" a face opera legislati!a? a cea mai adanca cunoastere a ne!oilor tarii. o . stapanire a stiintelor sociale. faza cutumei. c atat conformitatea cu legea in !igoare. cat si asigurarea corespondentei dintre continutul . temeinica stapanire a stiintelor naturii. ANS: B 3. Cum caracterizeaza Mircea Dju!ara statutul sociologiei in raport cu cel al dreptului? a sociologia se intemeiaza pe drept . faza normelor juridice si faza legiferarii . intre oameni si lucruri b concretizarea intr-un articol de lege sau intr-o serie de dispozitiuni a unui fel de raporturi . o temeinica .

Cum putem defini fenomenele contencioase? a fenomenele litigioase care sunt solu5ionate 6n contenciosul administrati! . c la regulile de drept pri!itoare la functionarea unei institutii pu&lice /de e$emplu. ori a . b caracterul general si capacitatea lor de a genera alte fenomene juridice . institutia casatoriei1 b la o regul4 constitutionala din care decurg alte reguli ale dreptului poziti! . scoala1 . Care sunt caracteristicile fenomenelor juridice secundare? a caracterul particular si capacitatea lor de a genera alte fenomene juridice . indi!iduale de aceeasi natura /de e$emplu. unei tranzactii c toate fenomenele litigioase care sunt solutionate pe calea unui proces . b toate fenomenele litigioase care sunt solutionate pe cale amicala. c pregnanta lor spiritualitate . ANS: A 44. pe calea negocierii. primare ANS: C 43. -a ce se refera fenomenul 3 institutie 1juridica2? a la un segment de drept. b pregnanta lor o&iecti!itate . .42. la un model socio-juridic ce poate fi aplicat la totalitatea cazurilor . b fenomen juridic secundar . ANS: A 46. Care este caracteristica fenomenelor juridice de subputere? a pregnanta lor su&iecti!itate . Ce fel de fenomen juridic este cutuma? a fenomen juridic primar . ANS: A 45. c caracterul particular si calitate lor de a fi fenomene deri!ate din fenomenele juridice .

instrumentul de control cel mai specializatt si cel mai a!ansat pe . ANS: B 51.. tipul de sanctiuni care le insotesc si efecti!itatea . c in sprijinirea integrarii indi!izilor si grupurilor sociale in cadrul societatii . c la toate formele de comportament care incalca normele morale . neutralitatea si glo&alitatea acestora . Care sunt principalele forme de manifestare a nondreptului? a lipsa de !aliditate si de eficacitate a dreptului . pe care o au b modul de ela&orare. ANS: A 4+.ANS: C 47. generalitate al acestora c modul de ela&orare. b instrumentul cel mai specializat prin care poate fi controlata dez!oltarea sociala . sociale sta&ilite b la toate formele de comportament care incalca legea penala . forma si structura. -a ce se refera fenomenul de de!ianta? a la formele de comportament caracterizate printr-o distantare semnificati!a de la normele . Care sunt domeniile in care se manifesta 'diferentele de grad( dintre normele juridice si celelalte norme sociale? a modul de ela&orare.oss? a instrumentul principal de asigurare a sta&ilitatii sociale . ANS: A 4. c &aza edificarii ordinii. care il foloseste societatea ANS: C 5/. b in atenuarea conflictelor potentiale . tipul de sanctiuni care le insotesc si gradul de . forma si structura. forma si structura. Ce reprezinta dreptul pentru Ed0ard Als0ort . . In ce consta" dupa )alcot /arsons" functia integrati!a a dreptului" ca instrument al controlului social? a in sprijinirea integrarii indi!idului in cadrul societatii .

partiala si glo&ala . ANS: C 55. autoneutralizarea dreptului si rezistenta faptului la drept . Cine a pus in e!identa aculturatia juridica specifica societatilor care trec de la mit la lege? a *ean +ar&onnier . Care sunt" dupa *ean Carbonnier" formele aculturatiei juridice? a aculturatia juridica formala si informala. empirica si didactica . dreptul represi! si dreptul nedrept . c descripti!a. e$plicati!a. teoretica. e$plicati!a. ANS: A 53. practica si didactica . critica. drept. c autolimitarea dreptului. su&iecti!a si o&iecti!a . Ce se poate intampla in planul aculturatiei juridice in conditiile in care interactiunea dintre sistemele de drept reprezinta rezultatul unei cuceriri sau dominatii politice? a fie impunerea sistemului juridic al statului ocupant. c aculturatia juridica critica si necritica . b descripti!a. empirica si didactica .b rezistenta faptului la drept. pragmatica. b 'eorges 'ur!itch . ANS: C 52. c Michel "lliot . b aculturatia juridica organizata si spontana. ANS: B . Care sunt functiile sociologiei juridice? a descripti!a. ANS: B 54. teoretica. fie respingerea sistemului juridic al ocupantului b impunerea sistemului juridic al uni stat neimplicat in conflict . fie fuziunea celor doua sisteme de .

ANS: C 5+. c integrarea sociala . c De l9esprit de lois . sisteme de drept relati! . ANS: B 57. b +onsideration sur le causes de la grandeur des 8omains et de leur decadence . Care sunt cele trei mari tipuri de sisteme juridice pe care le distinge Ma# $eber in e!olutia dreptului? a sisteme de drept penetrate in intregime de supranatural. rationalizate si sisteme de drept in intregime rationalizate b sisteme de drept penetrate in intregime de supranatural.. suprarationale ANS: A 6/. Din sistemul caror stiinte face parte sociologia juridica? a din sistemul stiintelor juridice . sisteme de drept relati! . b societatea feudala . b din sistemul stiintelor de ramura . c din sistemul stiintelor politice . rationalizate si sisteme de drept in intregime suprarationalizate c sisteme de drept infractionale. sisteme de drept rationale si sisteme de drept . Care tip de societate postuleaza" dupa Ma# $eber" rationalitatea dreptului? a societatea capitalista . Care este fenomenul social prin raportare la care Emile Durk eim clasifica ramurile de drept? a solidaritatea sociala . In care dintre lucrarile sale a rele!at Montesquieu legatura dintre legile juridice si mediul in care acestea se nasc si se manifesta? a 7ettres persanes . ANS: A 5. b adaptarea sociala . .56.

b pro&lema genezei sistemului. a sanctiunilor si a jurisdictiei . ANS: A 61. ANS: B 62. a controlului social si a jurisdictiei . a interpretarii normelor. b determinarea dreptului de catre mediul climateric . +. a sanctiunilor. c determinarea dreptului de catre morala a&soluta . o cristalizare a !ietii sociale . Ce probleme trebuie rezol!ate" dupa )alcot /arsons" ca un sistem de norme sa poata functiona? a pro&lema legitimarii sistemului. c pro&lema legitimarii sistemului.c societatea scla!agista . b instrumentul cel mai perfectionat al controlului social e$ercitat de catre societate .oss? a instrumentul legal de represiune . c instrumentul cel mai perfectionat de realizare a dreptatii sociale . c . ANS: A 63. a . ANS: A 64. Ce reprezenta dreptul in conceptia lui Ed0ard Als0ort . a sanctiunilor si a jurisdictiei . Ce reprezinta legile juridice" in conceptia lui Dumitru Drag icescu? a o su&limare. Care sunt" dupa *ean Carbonnier" cele doua parti ale sociologiei juridice? sociologia teoretica si sociologia empirica sociologia juridica generala si sociologia juridica speciala sociologia juridica formala si sociologia juridica materiala ANS: B 65. Care este obiectul de cercetare al 'sociologiei materiale( in conceptia lui ) eodor &eiger? a determinarea dreptului de catre societate . b . a interpretarii normelor.

Care era opinia lui Mircea Dju!ara cu pri!ire la e#istenta legilor uni!ersale? a nu e$ista legi uni!ersale. nu e$ista institutiuni uni!ersale. ANS: A 67. c ceea ce este statuat prin drept este si moral . c o transpunere in !iata societatii a dreptului natural . ANS: B 6. c nu e$ista legi uni!ersale3 e$ista numai institutiuni uni!ersale . e$ista institutiuni uni!ersale. b caracterul general si calitatea lor de a fi generate de lege .. dreptul poate actiona impotri!a moralei . c ma$ima lor generalitate in raport cu celelalte fenomene juridice si capacitatea acestora de . b in functie de societatea in care se manifesta. e$ista institutiuni si legi numai . ANS: A 6+. Ce sustinea Mircea Dju!ara cu pri!ire la raporturile dintre drept si morala? a dreptul nu poate fi conceput ca actionand impotri!a moralitatii . pentru un popor dat b e$ista legi uni!ersale.. c !alori juridice transcedentale . b !alori juridice relati!e . ANS: A 66. b o creatie a ratiunii uni!ersale . Ce reprezinta legile juridice in conceptia lui /etre Andrei? a !alori juridice a&solute . e$ista institutiuni si legi naturale . Care sunt caracteristicile fenomenelor juridice primare? a caracterul particular si capacitatea lor de a da nastere altor fenomene juridice . a da nastere altor fenomene juridice ANS: C .

autoneutralizarea dreptului. de eficacitate a dreptului. c autolimitarea dreptului. Ce forma imbraca fenomenele juridice de subputere? a forma legilor . Dror" cele doua strategii legislati!e importante de promo!are a sc imbarii sociale prin drept? a strategia directa si strategia indirecta . si a starilor de spirit . c a iz!oarelor formale ale dreptului . b forma comportamentelor. precum si modificarile care se produc in cadrul acestora c procesul de perceptie a sistemului juridic al altui stat . Care sunt" dupa 4. c strategia pe termen scurt si strategia pe termen lung . Ce se intelege prin aculturatie juridica? a procesul de asmilare a jurisprudentei specifice unui alt sistem juridic national . fuziunea. dreptul nedrept si dreptul represi! b autolimitarea dreptului. b sondajul de opinie legislati!a si referendumul in materie de drept . dreptul nedrept. ANS: A 73. b procesul de interactiune a doua sisteme juridice nationale sau mari sisteme juridice. autoneutralizaarea dreptului. ANS: B 74. ANS: B 71. . Ce forme cunoaste aculturatia juridica" dupa amploarea sc imbarilor produse? a receptia. dreptul represi! .7/. sociale. Care sunt principalele disfunctii generate de drept in calitatea sa de instrument al controlului social? a a&senta dreptului din anumite domenii ale !ietii sociale /nondreptul1 lipsa de !aliditate si . imprumutul si respingerea . a reactiilor. dreptul li&er si dreptul cutumiar . b organizata si spontana . ANS: A 72.

procedeele de analiza. c naturala si artificiala . Care sunt" dupa locul ocupat in procesul in!estigatiei empirice" principalele categorii de metode? a metode fundamentale si metode nefundamentale . c . ANS: C 76. Care sunt principalele componente ale metodologiei cercetarii sociologice? a enunturile teoretice fundamentale. b . interpretare si constructie sau reconstructie teoretica ANS: B 7+. metode de finalizare a in!estigatiei ANS: B . metode de interpretare a datelor cercetarii metode de proiectare a in!estigatiei. metodele si tehnicile de culegere a datelor empirice. b asupra institutiilor religioase . a supra grupurilor sociale si asupra indi!izilor . b un instrument de cercetare . metodele si tehnicile de culegere a datelor empirice . Asupra caror entitati sociale se manifesta efectele aculturatiei juridice? a asupra statului si orasului .. metode de culegere a informatiilo. metode de desfasurare a in!estigatiei. b enunturile teoretice fundamentale. de cunoastere si de transformare a . ANS: A 75. realitatii ANS: C 77. c asupra sistemului de drept. metode de prelucrare a informatiilor. tehnicile si procedeele de prelucrare a datelor si informatiilor empirice. Ce intelegem prin metoda? a un procedeu de cercetare . . c o modalitate generala /sistematica1 de cercetare.

c tema cercetarii. b longitudinala . b tema cercetarii. o&iecti!ele cercetarii. Care sunt fazele cercetarii sociologice empirice? a pregatirea cercetarii3 cercetarea propriu-zisa /de teren1 si intocmirea raportului de . Care este regula fundamentala stabilita de Emile Durk eim pentru cercetarea faptelor sociale? a a trata faptele sociale ca lucruri . ANS: B +2. c a trata faptele sociale ca fenomene sociale .. analiza. ANS: A +/. ANS: A . realitatea sociala in!estigata si populatia cercetata . b un enunt conjectural despre relatia dintre doua sau mai multe !aria&ile . cercetare ANS: A +3. cercetare b pregatirea cercetarii3 cercetarea propriu-zisa /de teren1 si intocmirea raportului de . datelor si informatiilor recoltate ANS: B +1. o&iecti!ele cercetarii si esantionul . Ce este o ipoteza? a un enunt constatati! sau cert despre relatia dintre doua sau mai multe !aria&ile . b a trata faptele sociale ca fenomene psihologice . o&iecti!ele cercetarii. Ce fel de metoda de cercetare este anc eta? a trans!ersala . interpretarea si !alorificarea rezultatelor cercetarii c pregatirea instrumentelor de cercetare3 aplicarea instrumentelor de cercetare3 prelucrarea . Care sunt principalele elemente de care trebuie sa tinem seama in alegerea metodelor si te nicilor pe care le !om utiliza intr-o cercetare? a tema cercetarii. cercetare3 prelucrarea.7. realitatea sociala in!estigata si instrumentele de .

Care sunt" dupa *ean Carbonnier" cele doua principiifundamentale care trebuie sa stea la baza cercetarii sociologice a fenomenelor juridice? a regula o&iecti!itatii si materialitatea fenomenelor . atitudinile si moti!atiile oamenilor . b regula o&iecti!itatii si impratialitatea cercetatorului . ordonate psihologic . aptitudinile si trasaturile de personalitate ale indi!izilor . temperamentul si caracterul oamenilor .+4. c intr-un ansam&lu de intre&ari si:sau imagini grafice tiparite. dreptului b adaptari ale acelora care deja au fost puse la punct in alte domenii sociologice . Ce reprezinta" in conceptia lui *ean Carbonnier" metodele de cercetare ale sociologiei juridice? a adaptari ale acelora care deja au fost puse la punct in cercetarea laturii patologice a . Ce tema a a!ut anc eta juridica desfasurata la inceputul deceniului opt de Institutul de Cercetari *uridice in judetul Co!asna? a administrarea justitiei penale . opiniile. b aptitudinile. ANS: B +7. ordonate logic si psihologic . ANS: A ++. ANS: C +6. c inteligenta. ANS: B +5. . b intr-un ansam&lu de intre&ari si:sau imagini grafice tiparite. Care este" dupa" Claude *a!eau" obiectul anc etei sociologice? a datele factuale. ordonate logic . b cunoasterea legii de catre cetateni . c cauzele sociale ale di!ortului . c regula o&iecti!itatii si a&ordarea istorico-comparati!a . In ce consta" in esenta" c estionarul sociologic" utilizat ca instrument de cercetare? a intr-un ansam&lu de intre&ari si:sau imagini grafice tiparite.

intre&ari de fapt /factologice1si intre&ari de . cunoastere a jurisprudentei si intre&ari despre relatiile socio-afecti!e din familie c intre&ari de cunoastere a dreptului poziti!. cunoastere a jurisprudentei si intre&ari de opinie ANS: C . Ce tipuri de intrebari" dupa obiectul lor" se pot distinge intr-un c estionar de sociologie juridica? a intre&ari de cunoastere a dreptului poziti!. c fie pe ansam&lul populatiei adulte a natiunii./. fie pe esantion .. fie in randul nontehnicienilor . b fie in randul populatiei adulte a natiunii. intre&ari de fapt /factologice1si intre&ari de . Ce reprezinta sondajul de opinie? a o metoda de cunoastere a opiniei pu&lice pe &aza chestionarului si a esantionarii . b o metoda de cunoastere a opiniei pu&lice pe &aza chestionarului si a grupurilor . cunoastere a jurisprudentei b intre&ari de cunoastere a dreptului poziti!.2. e$perimantale c o metoda de cunoastere a opiniei pu&lice pe &aza chestionarului si a grupurilor martori .ANS: C +.3. c intre&arile sa fie insotite de perifraze e$plicati!e si de e$emple cu caracter descripti! . ANS: C . ANS: A . fie in randul minorilor . b intre&arile sa fie formulate in lim&aj juridic . Cum este bine sa procedeze sociologul dreptului in cazul in care nu se poate renunta la !ocabularul juridic in formularea intrebarilor? a sa renunte la acele intre&ari . De ce se recurge" dupa *ean Carbonnier" la sondajul de opinie legislati!a? . Din punctul de !edere al pregatirii juridice a respondentilor" in randul carei categorii de populatie se poate desfasura o anc eta juridica? a fie in randul tehnicienilor dreptului. intre&ari de fapt /factologice1si intre&ari de .1. ANS: A .

Care dintre judecatile de !aloare" pune in e!identa a!antajul sondajului de opinie legislati!a fata de referendum? a sondajul de opinie legislati!a practicat la ne!elul unui esantion national este mult mai .5. de resurse financiare si de forte umane ANS: C . ANS: C . la rezultate cu o mica marja de eroare. b opinia cetatenilor fata de lege .7.4. decizie a legislatorului c spre deose&ire de referendum. c deoarece este o metoda de cercetare accesi&ila pentru juristi . Ce poate cunoaste" in principal" sociologul dreptului prin cercetarea te#telor legislati!e? a coleritatea justitiei . rele!ant decat un referendum b spre deose&ire de referendum. b comunicarea !er&ala . sondajul de opinie . Care este obiectul de cercetare al te nicii analizei de continut? a comunicarea !er&ala si non-!er&ala . b prin metoda anchetei socio-juridice . c norma de drept . . c comunicarea non-!er&ala .a deoarece este de dorit a se legifera in acord cu opinia pu&lica .? a prin tehnica analizei continutului . ANS: A . legislati!a are a!antajul ca se realizeaza cu economie de timp. ANS: A . b deoarece este o metoda de cercetare foarte &ine pusa la punct .6. sondajul de opinie legislati!a pune in pericol li&ertatea de . /rin ce metoda5te nica pot fi cercetate documentele non-juridice de genul marturiilor etnografice si5sau istorice" crierilor literare" legendelor" miturilor" po!estirilor" documentelor personale etc.

ea tre&uie sa fie e$perimentala . acestea contin mai multe elemente de interes sociologic . b =<<-><< de unitati . b justa . acestea contin mai multe erori judiciare . Care este !olumul minim al unui esantion reprezentati! 1inclusi! in ceea ce pri!este numarul otararilor judecatoresti cuprinse in acesta2? a . de regula. b o o&ser!atie pro!ocata si riguros controlata . b pentru ca.. Cum trebuie sa fie" in opinia magistratului francez Dupat6" o buna legislatie? a morala .+. Ce este e#perimentul psi osociologic? a o metoda de cercetare indirecta a realitatii sociale . ANS: C 1//.. ANS: A . c ca o 2&una fizica . ANS: C . c o metoda de prelucrare a informatiilor colectate .c prin metoda scalarii . superioare ANS: A . ANS: B 1/1.<<-=<< de unitati . de regula. c pentru ca acestea se prezinta intr-un numar mult mai mare decat acelea ale instantelor . c ><<-?<< de unitati . De ce" pentru sociologul dreptului sunt mai pretioase" in cercetare" otararile judecatoresti care pro!in de la instante inferioare? a pentru ca.

realiza&ila . . b e$perimentale. Care sunt tipurile de metode" dupa gradul de inter!entie a cercetatorului asupra obiectului studiat? a e$perimentale. ANS: A 1/6. c stiinta managementului cercetarilor empirice . %letto pentru masurarea atitudinii tinerilor delinc!enti fata de justitie? a su& forma unor judecati de !aloare asupra justitiei . Ce intelegem" sub aspect etimologic" prin metodologie? a stiinta metodelor . b cercetari de culegere a datelor si cercetari de interpretare a datelor . b su& forma unor intre&ari relati!e la modul cum sunt ela&orate legile . c!asie$perimentale . Care sunt" dupa scopul lor" tipurile de cercetari socio-umane? a cercetari e$perimentale si cercetari nee$perimentale . Cum trebuie sa fie tema cercetarii? a importanta. actuala. realiza&ila . in randul minorilor delinc!enti ANS: A 1/3.undquist si .7. .A. de o&ser!atie . ANS: A 1/4.1/2. inedita. Cum se prezinta itemii scalei elaborate de E.. c su& forma unor studii de caz reprezentati!e pentru modul in care se administreaza justitia . de o&ser!atie . c e$perimentale. b stiinta sociologica . c!asie$perimentale. b interesanta. c cercetari fundamentale si cercetari aplicati!e . ANS: C 1/5.

In ce tara s-a desfasurat un e#periment legislati! prin care s-a suspendat pedeapsa cu moarte pentru o perioada de 8 ani? a Danemarca . ANS: A 1/7.c importanta. rezultatelor cercetarii b prelucrarea. analiza si interpretarea informatiilor. c "nglia . b a tehnicii analizei continutului . b @uedia .. c prelucrarea informatiilor si intocmirea raportului de cercetare . ANS: A 1/. Ce etape cuprinde ultima faza a cercetarii? a prelucrarea. ANS: B 1/+. c !olumul cat mai mic . la care se adauga !alorificarea . c a tehnicilor de scalare . Care este calitatea fundamentale a unui esantion? a !olumul cat mai mare . realiza&ila . b reprezentati!itatea . inedita. /rin adaptarea carei metode 1te nici2 de cercetare a sociologiei generale s-a ajuns la te nica analizei sociologice a jurisprudentei? a a anchetei sociologice . ANS: C . ANS: B 11/. analiza si interpretarea informatiilor .

a informatiilor iconografice de la indi!izi . a informatiilor !er&ale de la indi!izi si . Ce tipuri de intrebari pot cuprinde c estionarele? a fie inchise /precodificate1. Ce reprezinta inter!iul? a o tehnica de o&tinere. a informatiilor scrise de la indi!izi si . ANS: B 112. fie deschise /li&ere sau postcodificate1. grupuri umane c o tehnica de o&tinere. fie deschise /li&ere sau postcodificate1. Care sunt principalele tipuri de anc ete sociologice dupa aria de cuprindere a populatiei? a ancheta pe un lot de persoane si ancheta pe un esantion . prin intre&ari si raspunsuri. fie de control . prin intre&ari si raspunsuri.111. fie deschise /li&ere sau postcodificate1 sau am&ele tipuri . si grupuri umane ANS: B . fie de opinie . b fie inchise /precodificate1. grupuri umane b o tehnica de o&tinere. c ancheta pe un grup e$perimental si ancheta pe un grup de control /martor1 . c fie inchise /precodificate1. b ancheta pe o colecti!itate generala /totala1 si ancheta pe un esantion /selecti!a1 . ANS: A 113. prin intre&ari si raspunsuri.