You are on page 1of 11

I.Ce este arhitectura?

Semnificatii estetice ale arhitecturii Arta, se stie, este un fenomen constient; arhitectura, pe langa aceasta calitate, mai este si cognitiva si ontologica. Pana spre sfarsitul secolului trecut arhitectura era considerata ca o “decoratie a structurii” asa cum o declara, intr-o formula, Ruskin, conceptie neabandonata mult timp, chiar si in secolul nostru. Frank Lloyd right, dupa o lunga si prodigioasa e!perienta, a promovat la rang de doctrina faptul ca “spatiul intern este unica realitate a constructiei” iar "ies van der Rohe a lansat lo#inci precum$ “mai putin inseamna mai mult”, “a reduce inseamna a adauga” prefigurand intr-un fel caile pe care arhitectul contemporan trebuie sa le foloseasca pentru a crea o arhitectura rationala. Fiecare arta isi are mi%loacele sale de e!presie. &aca pictura se reali#ea#a cu linii si culori; sculptura cu lemn, metal sau piatra; mu#ica se compune cu tonuri si ritmuri; arta teatrala se interpretea#a prin miscare, retorica si gesturi; baletul sinteti#ea#a dansul, mu#ica si pantomima, iar
'

fie la parter. solida si estetica. cu e!ceptia mu#icii. fenomen sau intamplare din natura asa cum procedea#a celelalte arte. ea nu imita si nu poate fi comparata cu nicio forma. desfasurate fara denivelari.literatura foloseste cuvintele scrise pentru a infatisa diferite intamplari in timp si spatiu. *!emple. Repaus si miscare in spatiul arhitectural (e cunosc doua categorii directionale principale de spatii interioare$ ori#ontale. halele industriale. &esi materialele si volumele sunt concrete. in afara locuintelor. si au o %oasa inaltime. fie pe eta%e. pot fi salile de sport. care sunt. )n spatiile ori#ontale predomina dimensiunile la nivelul parterului. de obicei. Procedeele arhitecturale de proportionare si armoni#are a diferitelor componente ale spatiilor interioare urmaresc sa gaseasca o forma finita fiecarui spatiu luat separat si sa stabileasca o legatura logica vi#uala intre diferitele parti si intregul spatiu sau intre mai multe spatii. tehnici si fenomene fi#ice sau psihice imbinate intr-o forma finita utila. + . stadioanele. etc. estetica arhitecturii care se reali#ea#a cu ele este abstracta. arhitectura este o arta mai speciala in care sunt implicate materiale.

facuta pe ba#a indelungatei evolutii a arhitecturii ar putea sa ne sugere#e ca cele mai cunoscute tipuri de spatiisunt urmatoarele$ centrale. formei si e!presiei estetice. compuse. (patii verticale totale au fost foarte putine in istoria arhitecturii. adica au un caracter practic. profunde. in . .(patiile ori#ontale au re#ultat din necesitati functionale si tehnologice. urmand sa i se stabileasca sistemul constructiv cel mai potrivit. frontale. in raport cu modul de utili#are interioara a lor.arietatea spatiilor arhitecturale este deosebit de mare atat din punct de vedere al capacitatii. se alege forma unuia din spatiile enumerate.astfel de anali#a. Pornindu-se de la conditiile de functionalitate si amplasament. . este necesara o sumara anali#a a tipurilor de spatii frecvent utili#ate. Pentru a intelege intentiile arhitectilor cand au proiectat o anumita cladire. cat si al functiunii. *le s-au manifestat cu preponderenta ca parti componente ale unor spatii interioare comple!e. precum si mi%loacele de valorificare plastica. ceea ce constituie una din particularitatile arhitecturii contemporane de altfel si din istoria arhitecturii antice ne-au fost transmise e!emple de spatii ori#ontale destul de variate. . libere. de formele posibile pe care le pot lua cu e!teriorul si sistemul constructiv. destinate la vremea respectiva adunarii unei multimi considerabile de oameni pentru diferite activitati practice.

Acesta este un spatiu static e!travertit.totalitate sau partial. ritmuri. Sinceritatea si accesibilitatea spatiului frontal -pusul spatiului interior este cel frontal. acolo unde e!ista un peisa% interesant. etc. de aceea este intrbuintat pentru servirea sau primirea unei mase mari de oameni. culoare. teren suficient de constructie si plantare. concepute prin rapoarte. )n interiorul locuintelor. etc. spre deosebire de cel profund care este dinamic si introvertit. culoarea si factura materialelor de 1 . (patiul frontal este primitor. spatiul frontal orientat spre #ona de acces. proportii. printre care amintim. usor accesibil. lumina. *l se regaseste mai ales in unele locuinte mai speciale si case de odihna. in ca#ul unor camere de #i foarte deschise sau ase#ate pe latime fata de e!terior se formea#a un spatiu frontal din aceasta ultima categorie. (e cunosc cateva variante ale acestui tip de spatiu interior. caracteri#at de deschiderea lui de-a lungul a!ei perpendiculare pe directia de privire. &ispunerea spatiilor se face destul de liber. Lumina. 0otodata el este folosit la conceperea cladirilor publice sau a unor parti a acestora care au legatura directa cu e!teriorul. deschis si legat de mediul incon%urator$ /onstruit sau natural. orientat spre partea opusa a accesului sau cu doua orientari.

implicit. forme. practic.constructie si finisaj in spatiul arhitectural . de cantitatile de umbre si culori.aloarea lor este deci atat estetica. spatiul circular produce o gradatie a umbrelor. mergand pana la oboseala. re#ultate din directia de orientare a incaperilor catre punctele cardinale. aprecierea unei culori in spatiul arhitectural se face doar prin comparatie cu alte culori.data ce patrunde in interior. spatiul profund este mai misterios in #onele mai indepartate de sursa luminoasa. (patiul are calitatea de a raspandi lumina. etc. sporeste vivacitatea spatiului arhitectural. volume. iar in acest fel forma lui generala si orientarea fata de soare contribuie la impresia ce se creea#a si. la modul in care calitatile sau defectele diferitelor tipuri de spatii actionea#a asupra sensibilitatii si starii de spirit a omului. cat si practica. insa. iar prin %ocul intensitatilor luminoase. . (e cunoaste rolul deosebit pe care il au culorile in viata si munca fiecaruia dintre noi. Referitor la aceasta din urma e!presie trebuie aratat faptul ca nu putem vorbi despre culoare in sine decat la modul teoretic.lumina se descompune in culori si cade pe materialele de consructie si finisa%. 2 . cel ase#at pe latime este mai stralucitor. dar este mai greu de utili#at. in acest fel se formea#a calitatea artistica a arhitecturii de interior si apar eventualele satisfactii estetice pentru om. materiale.

care. in schimb. . apoi cea artificiala. viguros. suprafata peretilor. au menirea sa sugere#e o seama de sentimente cu caracter psihologic. dar si ceva po#itiv.edem in continuare cateva din semnificatiile abstracte ale liniilor. Sugestionarea unor sentimente prin linii. suprafete si Volume )n afara liniilor ori#ontale si verticale se utili#ea#a o multitudine de alte linii si forme abstracte. Aceste consideratii fac parte din problemele psihologice de influentare a omului ce se afla intr-un mediu colorat. trebuie sa aiba tonuri mai deschise la culoare. in functie de sensibilitatea celui ce le aplica in arhitectura. indra#net. (inteti#ate si verificate ele apar in literatura de specialitate. rigiditate. &ar rolul cel mai important il are lumina. a mobilierului. )ntr-o incapere in care nu patrunde o cantitate suficienta de lumina naturala. 3 . forta. acolo unde este lumina din belsug. a tesaturilor. dar si de te!tura mata a suprafetelor vopsite. fiind e!trase din observatiile asupra unor modele anterioare ale arhitecturii universale. cea naturala in primul rand. suprafetelor sau volumelor arhitecturale asa cum sunt ele apreciate in mod subiectiv in diferitecercuri de creatori de arhitectura$ • Linia dreapta$ sugerea#a hotarare.etc. aceasta trebuie sa fie absorbita nu numai de culorile cu nuante mai neutre sau inchise.

placut. moliciune. iar cel putin cele patru puncte cu a%utorul carora se construiesc elipsele creea#a o suprafata ce poate sugera sen#atia de cautare continua si neliniste. 5 . detasarii. fle!ibiltatea. usor perceptibile. alunecos. avand toate dimensiunile egale. cu a%utorul ei se poate e!prima concentrarea sau dispersarea.finalitatea. bucuria sau tristetea. • *lipsa$ generea#a mobilitatea privirii. • /ubul$ este simbolul integritatii. • (pirala$ este simbolul ascensiunii. sa nu omitem faptul ca spirala este forma structurala a celulei vietii. descatusarii de pamant. transmitand un sentiment de siguranta si determinare. emfatic. • (fera$ este volumul care repre#inta perfectiunea. ca si gingasie.• Linia curba$ repre#inta e#itarea. A&4. • /ercul$ transmite un sentiment de echilibru si posibil control al spatiului. valorile decorative.

ci dualitate. 0ot asa se poate aprecia ca daca anumite elemente ale constructiei$ stalpi. ()"*0R)A este cel mai simplu mi%loc de a reali#a echilibrul. caci. considerandu-se ca prin acestea trec mai multe 7 . . ori#ontala accentuata pe o suprafata plata. alternarea unor linii curbe sau frante. ca si in primul ca# ochiulle descompune usor in cele doua parti componente.Organizarea estetica a formelor arhitecturale in spatiu 64)0A0*A operei de arhitectura se reali#ea#a printr-o compo#itie care sa e!prime legatura intre toate componentele sale. din punct de vedere arhitectural nu formea#a o unitate. Pentru contracara acesteia se foloseste contrastul si varietatea obtinute din elemente opuse ca e!presie cum ar fi$ verticala opusa ori#ontalei. iarasi nu este unitara. grin#i. etc. diferite niveluri pot fi tratate diferit in functie de scara arhitecturala. ci se obtine si prin schimbarea sensurilor unor linii.AR)*0A0*A nu se re#uma doar la introducerea unor elemente puternic contrastante. cum ar fi alternarea bosa%elor din granit pe peretii unor cladiri din arhitectura clasica.singura cladire cu eta% in care sunt e!primate doua niveluri. plasand mase construite in mod egal de o parte si de alta a unei a!e. goluri speciale introduse intr-un ritm de goluri identice. sau o cladire in care se e!prima separat doua corpuri alaturate. (imetria poate fi creata insa si in %urul unui punct. . 6nitatea nu trebuie confundata cu monotonia.

adica spatii identice ca forma. functiuni. Pentru ca simetria in arhitectura sa fie reala trebuie si ca planul sa fie simetric. potrivit functiunii si se repre#inta in volumetrii contrastante. dar care. se completea#a. ele urmaresc a!ele de cmpo#itie plasate asimetric. )n plan. (i in acest ca# evaluarea balansului greutatii maselor in raport cu o a!a invi#ibila depinde de aptitudinile arhitectului. masele sa fie de 8greutate9 egala. : . in spatiu. cladirea n-ar mai avea compo#itie arhitecturala. iar privitorii ar simti o indispo#itie estetica. volume sa fie simetric distribuite in raport cu a!ele de simetrie. adica. in raport cu a!ele.a!e de simetrie. A()"*0R)* nu inseamna de#echilibru. )n asimetrie masele construite urmea#a legea baricentricitatii sau gravimetriei. iar uneori si in elevatie. &aca ar fi asa.

Reali#ea#a cladiri precum$ /asa . /asa "ila.II. . /reea#a locuinte precum$ /asa /ook. de origine elvetiana. Le Corbusier. /asa . sau de vant in piatra. '< . arhitect. (tilul sau propriu. designer. /asa ?ertrude (tein. urbanist.icens. =enneberg si (pit#er.arcelona afirmandu-se chiar in anul diplomei cu o lucrare memorabila. pentru un industrias belgian numit Adolphe (toclet./onstructiile sale au fost comparate cu grotele si dunele.*l duce astfel pana la granitele imposibilului cea mai generala tendinta a arhitecturii ':<<. decorator si designer austriac. incepe sa se preci#e#e in ':<' in patru vile viene#e$ "oser. "oll. Reali#ea#a o vila somptuasa la . (tudia#a la universitatea din . 8Patratul pur si folosirea alb-negrului drept culori dominante ma interesau atat (spune el>. arhitect.etc.ru!elles.atlo. Personalitate de insemnatate mondiala pentru cultura moderna in general si pentru estetica functionalismului in special. #offmann $osef.illa Fallet9 din La /hau!-de-Fonds. La numai '7 ani reali#ea#a 8. deoarece astfel de elemente clare nu aparusera vreodata in stilurile anterioare”. rhitecti celebri !audi " Cornet ntoni. geometric.ila (avoye. Personalitae marcanta a artei moderne mondiale. cu substanta organica si cu formele imprimate de vant in nisip. pictor si teoretician france#. din acelasi oras.

ci doar o inchidere a spatiului. &upa cum spune el$ “Zidul nu mai trebuie sa fie un fel de perete al unei cutii.%right &ran' Llo(d.etc. arhitect american. figura centrala a miscarii moderne. Dar zidul trebuie de asemenea sa asigure intrarea lumii exterioare in casa. Reali#ea#a cladiri precum$ /asa /ascadei. n acest spirit am conceput eu zidul. e!ercitand puternice inrauriri asupra arhitecturii din toata lumea. /asa /li%ton alter. /asa Levis.” '' . o aparare impotriva furtunii sau a caldurii. aducandu-l spre functia unui ecran. asigurand numai cand este nevoie.