You are on page 1of 20

Monografie a orasului Bucuresti Bucureşti este capitala României şi, în acelaşi timp, cel mai mare oraş, centru industrial

şi comercial al ţării. Populaţia de 1.944.367 de locuitori (est. 1 ianuarie !!9" #ace ca $ucureştiul să #ie al şaselea oraş ca populaţie din %niunea &uropeană. 'n #apt, însă, $ucureş adună (ilnic peste trei milioane de oameni, iar specialiştii pro)no(ea(ă că, în următorii ci nci ani, totalul *a depăşi patru milioane.. +a acestea se adau)ă #aptul că localităţile din prea,ma oraşului, care *or #ace parte din *iitoarea -onă .etropolitană, însumea(ă populaţie de apro/imati* 43!.!!! de locuitori. Prima menţiune a localităţii apare în 1409. 'n 1109 de*ine capitala României. 2e atunci su#eră sc3im4ări continue, #iind centrul scenei a rtistice, culturale şi mass5media. 'ntre cele două ră(4oaie mondiale, ar3itectura ele) antă şi elita 4ucureşteană i5au adus porecla 6.icul Paris7. 'n pre(ent, capitala are ace laşi ni*el administrati* ca şi un ,udeţ şi este împărţită în şase sectoare.

Aşezare geografică şi relieful $ucureştiul se a#lă în sud5estul ţării, între Ploieşti la nord iu la sud. 9raşul se a#lă în :âmpia ;lăsiei, care #ace parte din :âmpia Română. +a est se a#l ul, în partea de *est :âmpia 8ă*anu $urdea, iar la sud este delimitat de :âmpia $urna(ul ui. :âmpia $ucureştiului, su4unitate a :âmpiei ;lăsiei, se e/tinde în <5& şi & până la ;alea ea, în =5& şi = până la :âmpul :âlnăului şi +unca >r)eş5=a4ar, în =5; tot până la +unca >r)eş <5; până la :âmpia ?itu. =5a #ormat prin retra)erea treptată a lacului cuaternar, ca urm are a mişcării de înălţare a :arpaţilor şi =u4carpaţilor şi a intenselor alu*ionări. 'n Pleis superior alu*iunile au #ost acoperite cu loess şi depo(ite loessoide, iar la începu tul @olocenului depresiunea era complet e/ondată. 'n acest timp râurile îşi prelun)esc c ursurile şi îşi intensi#ică ero(iunea liniară în pătura )roasă de loess, #ra)mentând ast#el c :âmpia $ucureştiului are altitudini cuprinse între 1!!5110 m, în partea nord5 *estică, şi 0! 56! m, în cea sud5estică, în lunca 2âm4o*iţei. 9raşul propriu5(is se des#ăşoară între 01 m şi itudine. Peste 0!A din supra#aţa sa se încadrea(ă în inter*alul 3ipsometric de 1!51!! m, iar pantele nu depăşesc *aloarea de o. Bra)mentarea este mai accentuată în ,umătatea esti că, unde se a,un)e la 151,0 CmDCm . Relie#ul câmpiei este constituit dintr5o succesi une de câmpuri (inter#lu*ii" şi *ăi (cu terase şi lunci" care se succed de la nord către s udE :âmpul $ăneasa (sau 9topeni", situat la nord de ;alea :olentinei, are altitudini de 9!590 m şi densitatea #ra)mentării mai mare în sectorul sudic, de !,051 CmDCm . +a contactul cu *ersantul ;ăii :olentina, pantele pot depăşi 0o. ;alea :olentinei este a simetrică (datorită *ersantului drept mai a4rupt" şi puternic meandrată. +a intrarea în $u cureşti are lăţimea de !,0 Cm, iar la ieşire, de 1,0 Cm. 'n lun)ul ei apar două terase ,oa se (de 53 m şi de 456 m" şi martori desprinşi din câmpuri sau din terase. +unca este lar )ă şi 4ine de(*oltată pe am4ele maluri, însă din cau(a lucrărilor de re)ulari(are a #ost aco perită de apele lacurilor de acumulare. =e mai păstrea(ă doar câte*a popine su4 #orma un or insuleE

Plum4uita, 9stro*, 2o4roeşti şi Pantelimon. :âmpul :olentinei (sau 8iuleşti5Bloreasca", cuprins între râul omonim şi 2âm4o*iţa, acoperă circa 36A din teritoriul .unicipiului, a*ând înclinare uşoară pe direcţa <;5=& (între 1! şi 6! m altitudine". 2ensitatea #ra)mentării are *alori cuprinse între ! şi 1 CmDCm . ;alea 2âm4o*iţei este săpată în loess, a*ând malul drept i a4rupt şi înalt (apro/imati* 1!510 m", iar cel stân) mai co4orât (între 450 m în amonte şi 51 m în a*al". ?erasele sunt de(*olte, predominant, pe partea stân)ă a râului şi sunt în numă de patru. Până la amena,area cursului, în luncă se )ăseau piscuri, popine, renii, )rindur i, ostroa*e şi maluri a4rupte. 'n pre(ent se mai păstrea(ă o serie de piscuri (%ranus5 .i3ai ;odă" şi popine (2ealul .itropoliei, :olina Radu ;odă, .o*ila .are". :âmpul :otroc eni5 $erceni (sau :otroceni5;ăcăreşti" se des#ăşoară între ;alea 2âm4o*iţei, la nord, şi de r , la sud. =cade în altitudine de la *est (9! m" spre est (6! m", predominând treptel e 3ipsometrice de 7!51! m şi 1!59! m, iar densitatea #ra)mentării a,un)e până la !,051 C mDCm

Apele, flora şi fauna $ucureştiul se a#lă situat pe malurile râului 2âm4o*iţa, ce se *arsă în >r)eş, a#luent al 2un .ai multe lacuri se întind de5a lun)ul râului :olentina, în perimetrul oraşului, precum +acul @erăstrău, +acul Bloreasca, +acul ?ei sau +acul :olentina. Fi în centrul oraşului e/istă un lac, în Parcul :işmi)iu. >cest lac, #ostă 4altă în *ec3iul oraş medie*al, este înc urat de 8rădina :işmi)iu, inau)urată în 1147 după planurile ar3itectului )erman :arl B. G. .eHer. Pe lân)ă :işmi)iu în $ucureşti mai e/istă şi alte parcuri mariE Parcul @erăstrău (cu l =atului" şi 8rădina $otanică (cea mai mare din România şi care cuprinde peste 1!.!!! de specii de plante inclusi* e/otice", Parcul ?ineretului, Parcul >le/andru Ioan :u (a (cunoscut şi ca Parcul ?itan sau Parcul I9R", precum şi multe parcuri mai mici şi s paţii *er(i amena,ate de primăriile de sector. 2e remarcat este pre(enţa nenumăraţilor mai dane(i în parcurile şi pe stră(ile capitalei. Jilometrul ! al României 5 $iserica =#. 83eor)3e

2in . Iernile în $ucureşti sunt destul de 4lân puţine (ăpe(i şi temperaturi relati* ridicate. >ceasta #ace ca di#erenţele de temperatură iarnă 5 *ară e de pâna la 6! de )rade. râşniţ rotati*e etc.odă". >u #ost scoase la i*eală numeroase aşe(ări neoliti ceK din perioada culturii Dudeşti s5au descoperit urme la 2udeşti. =5au descoperitE cuptoa re de ars oale. 2ealul =pirei. iarnă. =unt speci#ice patru anotimpuri. $ucureştii5<oi. 2in perioada culturii Gumelniţa s5au )ăsit aşe(ări la 8lina. 2escoperirile din secolul al I.. 'n morm inte s5au descoperit şi 6perle7 din minereu de cupru. :ăţelu. +a :ernic a s5a )ăsit una din cele mai mari necropole din &uropa din perioada $oian.odă.asile Pâr*an şi <icolae Ior)a că arta traco5dacilor are ori)ini în milenii anterioare. dealurile de la .odă şi Radu5. . cuţite.i3ai5. 8iuleşti. în special din partea a doua a epocii. care coincide şi cu începutul culturii )eto5daci lor. respecti* temperat5continentală. c3iar caniculare (cu temperaturi #oarte ridicate de pâna la 40 de )rade la um4ră" şi cu puţine precipitaţii. carierele de nisip din Pantelimon.ă)urele ş. +a $ălăceanca s5au descoperit două aşe(ări cu (ece 4ordeie şi şase locuinţe de supra#aţă ale unei locuiri îndelun)ate s5au )ăsit su4 mănăstirea .a. din epoca #ierului. cosoare. pe malul +acului Bundeni etc.Parcul @erăstrău Clima :lima în capitală este speci#ică României. Lila*a.5lea con#irmă coe/istenţa în (ona :apita lei a unor populaţii dacice cu )oţii şi sarmaţii de ramură alanică şi #aptul că e/istau relaţ romanii. în timp ce în ultimii ani *erile sunt #oar te calde. ceşti dacice. cu capete în #ormă de ş cest tip de 4răţară stă la ori)inea altor 4răţări cu capete de şarpe reali(ate însă mai târ(i #irmă ast#el părerile istoricilor . ace. =5au descoperit urme din cultura Tei (a doua etapă a 4ron(ului"E securi de 4ron(. primă*ară. 2udeşti. Pantelimon. +a :3itila s5 a descoperit o 4răţără de aramă. 2in perioada culturii Boian s5au )ăsit urme la 8lina. Preistorie şi istorie veche Re(ultatele cercetărilor ar3eolo)ice atestă că teritoriul pe care se a#lă $ucureştiul a #o st locuit neîntrerupt încă din epoca paleolitică (aşc3ii tăioase din cremene. pe malul +acului :ernica. *ară şi toamnă. o monedă din timpul împăratului roman 8alienus.i3ai5. cele mai *ec3i din ţară şi printre cele mai *ec3i din &uropa. un 6nucleu7 de sile/ descoperite pe malul +acului Bundeni. *âr#uri de să)eţi etc.

în Piaţa de Blori .lad Nepeş.secolele .odă ca întemeietor al $ucureştiului.ircea cel $ătrân din 141! $ ucureştiul este numit 6:etatea noastră7 Prima atestare documentară certă a $ucureştiului d atea(ă din 1409. Întemeierea oraşului Hrisovul lui Radu cel Frumos dat în Cetatea de Scaun a Bucureştilor. pe care unii îl cre d cio4an. când prin 3riso*ul din ! septem4rie.5lea. 14 octombrie 14 65 ?radiţia spune că întemeierea oraşului s5a reali(at în *remea lui $ucur. a #ost descoperit în . la :rân)aşi şi la 8iuleştii5=âr4i au #ost descoperite aşe(ări ale populaţiei *ec3i româneşt ecolele M5MI. 'n timpul domniei lui Radu cel Brumos. 2ocumentul. ceramică. urme de aşe(ări s 5 au )ăsit pe malurile tuturor apelor din (onă. cea mai *ec3e construcţie păstrată în #orm a ori)inală iar în 106 se ridică şi 4iserica =#. în $ucureştii <oi.urul anului 19!!. ce ramică #ină. 3aiduc.itea(ul. mone(i..lad Nepeş scuteşte de dări şi întăreşte dreptul de proprietate al unor locuitori. 'ncepând cu secolul al M. . aşe(ări din secolele MII5 MI. *or4eşte despre <e)ru . a călu)ărului #ranciscan $lasius Jleiner. . pre#erându5l reşedinţei ?âr)o*işte. după o călătorie prin Nara Românească în timpul lui . domnitorul . Primul care scri e despre acest lucru este ra)u(anul +uccari.i3ai .I5. din secolul al M. alţii pescar. urme ale culturii Dridu +a Pipera.ircea :io4anu în timpul domniei sale ridică un palat domnesc numit mai tîr(iu :urtea . 4oier.I5lea.lad Nepeş petrece patru din cei şase ani de domnie 6în cetatea $ucureşti7. 4ordeie cu cuptoare de )ătit şi încăl(it. Printr5un document al domnitorului . #ratele lui . 83eor)3e . 11 din cele 0 de documente care au înscris pe el e locul de unde au #ost emise sunt din :etatea de =caun $ucureşti. pe malul +acului ?ei. 9 altă tradiţie. mărturiile ar3eolo)ice se completea(ă cu i(*oare s crise.II s5au descoperit pe malurile :olentinei şi 2âm4o*iţei semi4ordeie cu o cameră. cu cuptor de )ătit şi unelete casnice. #oarte deteriorat. iar în pădurea Pantelimon. Prima consemnare în scris a acestei tradiţii es te cea din 1761.ec3eK în 1001510 09 în curtea domnească se construieşte o 4iserică. 'n secolele M5MI.

'(7 )75*+ ortodocşi.ec3i sau 6cel românesc7 după ce :onstantin $rânco*eanu constr uieşte în 17!7 =#.. din care$ 1%&. ca ele+.74' sau 1&*. "intre celela lte reli#ii . recum şi un mic .ircea în#iinţea(ă la mănă a Plum4uita prima tipo)ra#ie cunoscută din $ucureşti.osc3ei. +a 10 au)ust 1090 : apitala este ocupată de turciK =inan Paşa întăreşte oraşul săpînd un şanţ lat de circa 6 metr atât de adânc şi întărituri la mar)inea şanţului din două rânduri de trunc3iuri de copaci în) re a*eau spaţiul dintre ei umplut cu pământ.cunoscută ca =#.''1 )1.i+. ste menţionat 6pa(arul7 (de la turcescul bazar".6 li oveni )ortodocşi de rit vec. 83eor)3e5<ou sau 6cel )recesc7. sina#o#i şi &. 'n septem4rie 1093 . în 1073 >le/andru al II5lea . 16. 83eor)3e5. cei mai numeroşi erau evreii )&.646 ersoane cu reşedin!a în Bucureşti. +a retra)e rea turcilor din $ucureşti. în octom4rie 1090. piaţa $ucureştiului situată în apropierea :urţii domneşti. 5. Evoluţia demografică Structura etnică şi confesională 1877 · 177.II5lea se întinde şi pe malul drept al 2âm4o*iţeiK în partea de *est se întinde până în (ona :işmi)iu iar în est până la intersecţia Căii Moşilor cu Hristo Botev de astă(i. =inan Paşa a prădat şi a incendiat oraşul. 7'6 creştini armeni şi &. "in unct de vedere reli#ios$ redominau creşti nii. $isericile au de*enit .i3ai .*+ romano-catolici. -ece ani mai tîr(iu. 9raşul se de(*oltă continuu iar din s ecolul al M.(54 )%*+ r otestan!i. av/nd 1.itea (ul de*ine domn al Nării Româneşti iar în 1094 începe lupta antiotomană.

%.1*+.10!.are ..6'*+.39A". [modifică] 1930 · · Structura etnic0 era urm0toarea$ 6%'. 9.a. 0.4(... &.001 )reco5catolici (!. mo4aici )11.4.!0A".*+.40 p enticostali. $iserica Patriar3iei Române :atedrala romano5 catolică =#ântul Iosi# $iserica )reco5catolică =#.49A". 1rtodocşii erau redominant rom/ni. 5rotesta n!ii erau #ermani şi ma#. e2ist/nd şi mici #ru uri de bul#ari şi re3u#i a!i albane4i ortodocşi.&.311 ad*entişti ş. 1.iari şi olone4i.47* rom/ni.1'% ortodocşi )76 .((& #reco-catolici )&.% lut. 3.iari. în martie 1960.asile cel . 7. ma#...osc3eea din $ucureşti Ceauşescu la conducerea României +a trei (ile de la moartea lui 83eor)3iu52e.a. %6.40! romano5 catolici (1. re3orma!i )1.iari.'6*+. 1&.ee. :eauşescu preia #uncţia de secretar )eneral al Partidului .14*+ ş. structura con#esională eraE 1.(*+.'.76* ma#. 1&. 1A".'%* evre i. . 76.+ Structura con3esional0$ 4(6. 4.erani )1.num0r de musulmani ) redominant turci+ care la vremea aceea nu de!ineau înc0 o mos c.414 romano-catolici )5. 2002 'n anul !! .411 musulmani (!.&&* #ermani ş. )dintre care 77.a.uncitoresc Român (acesta era numele Partidului :omunist . Romano-catolicii erau #ermani.414 ortodocşi (96.

Prin pol itica sa e/ternă." în Repu4lica =ocialistă România (R.R. cât şi pe cea a l cidentale. :e auşescu reuşeşte pentru o *reme să atra)ă atât simpatia compatrioţilor săi.uns la putere. %n tratat inclu(ând România pe l ista ţărilor #a*ori(ate de :omunitatea &uropeană este semnat în 1974. 8ermania. a #ost r edenumirea Partidului . 'n :>&R. condusă cu a4ilitate. B. 'n anii O6!. în 1941. el a#irmă că România a de*enit o ţară socialistă şi decide sc3im4area numelui o#icial al ţării d pu4lica Populară Română (R. introdus încă de 83eor)3iu 2e. care la acea *reme. Prin re#u(ul său de a permite a rmatei române să ia parte la in*a(ia :e3oslo*aciei alături de trupe ale ţărilor mem4re ale ?ratatului de la . 2e e/emplu.". :eauşescu de*ine preşedintele :onsiliului de =tat. consolidându5şi ast#el po(iţia.. :eauşescu pune ca păt participării acti*e a României în Pactul de la . România este una dintre cele doar do uă ţări comuniste europene care au participat la Locurile 9limpice or)ani(ate la +os > n)eles. +a începutul cari erei sale ca şe# al statului. adop tând un curs politic independent #aţă de %niunea =o*ietică. :eauşescu s5a 4ucurat de o oarecare popularitate.R.Român la acea *reme. România este sin)ura ţară din 4locul răsăritean. :eauşescu se opune cu încăpăţânare int erii oricăror re#orme li4erale pe plan intern. . 'n ciuda cursului independent în relaţiile po litice internaţionale. a unei aripi a Partidului =ocial 2e mocrat".=. 'n acelaşi timp. atra)ând simpatia şi aprecierile unor mari lideri politici ca :3arles de 8a ulle şi Ric3ard <i/on. %na dintre primele acţiuni ale lui :eauşescu.arşo*ia. la indicaţia lui. >cest #apt a determinat *i(itarea o#icială a României de către doi preşedinţi ai =tat elor %nite ale >mericii (<i/on şi Bord". 'n 1967.arşo*ia şi o atitudine de condamnare pu4lică acti*ă a acestui act. după asimilarea #orţată. dele)aţiile române se opun la toate pr opunerile *enite din partea %R==. 6te3an 7oitec înm/n/ndu-i lui 8icolae Ceauşescu sce trul re4iden!ial în 1'74 'n 1974. cu Israelul şi cu R. întreţinea relaţii diplomatice cu : omunitatea &uropeană.P. iar în 191! este sem nat un acord *i(ând sc3im4urile de produse industriale între România şi :omunitatea &uro peană. cu e/cepţia %R==.uncitoresc Român în Partidul :omunist Român. odată a. :eauşescu îşi asumă titlul de Preşedinte al Repu4licii =ocialiste România. deşi #ormal ţara *a continua să parte din această or)ani(aţie până la di(ol*area acesteia. 2e asemenea. în =tatele %nite ale >mericii în 1914. dădea impresia că încearcă să se eli4ere(e de dominaţ so*ietică.

care a dus la destructurarea societăţii rurale româneşti. pro)ra mul de4utea(ă la sate prin demolări în masă ale )ospodăriilor ţărăneşti şi strămutarea #amili tate în apartamente de 4loc. :eauşescu e #ascinat de ideea trans#ormării naţionale totale. aşa cum era ea pre#i)urată în pro)ramul Partidul ui ." al =ecurităţii.'n anii O1!.unct al 2epartamentului de In#o rmaţii &/terne (spiona. inclusi* 4iserici şi remodelarea $ucureştiului în stil ceauşist (peste o cincime din centrul capitalei a #ost a#ectată". părăseşte ţara şi o4ţine a(il politic în =tatele %ni carea lui Pacepa dă o )rea lo*itură re)imului comunist.or pe calea Pconstruirii societăţii socialiste multilateral de(*oltateP. i(olarea României pe plan internaţional se accentuea(ă.i3ai Pacepa.i3ail 8or4acio* la conducerea %niunii =o*ietice. =er*iciile străine de in#ormaţii îşi intensi# rturile de in#iltrare a =ecurităţii. >po)e ul acestui pro)ram a #ost însă repre(entat de demolarea a numeroase monumente istori ce.a pusă în aplicare su4 e)ida Re*oluţiei :ulturale din :3ina .ucat un rol important în stă*ilirea acestor planuri me)alomane şi pro4a 4il în sal*area a ceea ce a mai rămas din monumentele istorice a#late pe lista nea)ră a dictatorului. :ărţi nord5coreene pe această temă sunt traduse în română şi distri4uite pe scară lar ncepând cu 197 . a părută în 1916. ocupând in aceasta pri*inţă locul doi. paralel cu o înrăutăţire a situaţiei economice. după *enirea lui . :u prile. 2upă plecarea lui Pacepa. după Penta)on. Proteste *enite din partea unor or)ani(aţii ne)u*ernamentale in ternaţionale au . in#luenţat #iind de #ilo(o#ia preşedintelui Jim Il =un) ( Luc3e". pe atunci director ad. :eauşescu trece la punerea în aplicare a unui proiect de Psistemati(a reP a localităţilor ur4ane şi rurale. 'n cartea sa Red Horizons: Chronicles of a Communist !" Chief (I=$< !5190 6507!5 " (în româneşteE #rizonturi roşii: Cronicile unui s!ion comunist". în timp ce controlul lui :eauşescu asupra aparatulu i începe să se clatine. Pacepa de(*ăluie detalii despre cola4orarea re)imului :eauşescu cu or)ani( aţii teroriste ara4e. Ion . op o(iţia lui :eauşescu #aţă de linia so*ietică este dictată în principal de re(istenţa lui #aţă stalini(are. Pre(entat de către maşina de propa)andă ca #iind un pa s ma. 2emolarea satelor este de #apt o încununare a politicii de industriali(are #orţată. =ecuritatea continuă să îşi menţină controlul draconic asupra mediilor de in#o rmare şi înă4uşă în #aşă orice tentati*ă de li4eră e/primare şi opo(iţie internă. iar încercările lui :eauşescu de a restructura =ecuritatea nu reuşesc să5i îndepărte(e pe toţi cola4oratorii lui Pacepa şi să l mite(e pierderile. acti*ităţile intense de spiona.uncitoresc :oreean şi de. contra industriei americane. +a scurtă *reme după întoarcerea sa în ţară. pre cum şi planurile 4ine ticluite de a atra)e susţinere politică din partea lumii occiden tale. Fuga lui Pacepa 'n 1977. :eauşescu începe trans#ormarea sistemului auto n după modelul nord5coreean. :asa Poporului (actualmente sediul Parlamentu lui" se numără printre cele mai mari construcţii din lume.ul *i(itelor e#ectuate în 1971 în :3ina şi :oreea de <ord. .

2eseori se adău)au şi apelati*e precum )&enialul c(rmaci*% )cel mai iubit fiu al !o!orului r om(n*% )!ersonalitate e+ce!ţională a lumii contem!orane*% )lu!tător !entru cauza dre!tăţii şi !ăcii% şi socialismului*% )&eniul Car!aţilor*% )marele conducător*. să o4li)e studentele să #acă armata. :eauşescu #ace mari e#orturi pentru a o4ţine statutul de mediator în con#lictul israeliano5palestinian (România #iind sin) ura ţară în contact o#icial cu am4ii 4eli)eranţi". :eauşescu de*ine o4iectul unui cult al personalităţii tot mai deşănţat.. la . similar cu cele #olosite de monar3i. su4 #orma 2etaşame telor P.arii >dunări <aţionale. su4 #orma 8ăr(ilor P atriotice. [modifică] Statura politică a lui Ceauşescu Pe parcursul P&pocii :eauşescuP. în #runte cu &lena.?. >cestea nu îl împiedică să o4li)e liceenii la pre)ătire militară. România de*ine al patrulea mare e/portator european de armament. în anul 1916. poeţii proletcultişti . e raE 6tovarăşul $icolae Ceauşescu% secretar &eneral al 'artidului Comunist Rom(n% !reşedi ntele Re!ublicii ocialiste Rom(nia% comandant su!rem al forţelor armate7.ai mult. :eauşescu numeşte mem4ri ai propriei #amilii. 'n acest sens. o (i pe săptămână.nteia 5 nesesi(ând tonul ei *ădit ironic. ?itulatura completă.oacă un rol important.>. :onsoarta sa. :otidianul central al partidului 5 c. era )savant de renume mondial* şi )mamă iubitoare* a poporului . >st#el de e/cese îl determină pe pictorul = al*ador 2ali să5i trimită dictatorului o tele)ramă de Q#elicitare7. nemaiîntâlnit în &uropa de la moartea lui =talin. 'n acest conte/t. în primii 3 ani de #a tate şi să or)ani(e(e pre)ătirea militară a tuturor oamenilor muncii.Dictatura şi cultul personalităţii 93iş ro a#andistic e Calea :oşilor )Bucureşti. 'n aceeaşi perioadă. . de a lt#el semi5 anal#a4etă. Pentru a e*ita noi situaţii de Q)en Pacepa7.P. se pare că #ostul şe# de stat se *isa laureat a l Premiului <o4el pentru Pace. :eauşescu îşi #ace apariţia purtând u ru. el a or)ani(at un re#erendum pentru apro4area reducerii c3eltuielilor şi personalului >rmatei Român e cu 0A. 1'(6+ 'ncepând cu anii O7!. pu4lică te/tul inte)ral a l tele)ramei. +a o şedinţă de desc3idere a . su4 care era adresat de presa *remii. în #uncţii c3eie de conducere.'n po#ida acestui #apt.

'n anii 6&pocii :eauşescu7 se construies c . cu câte*a luni înaintea căderii re)imului co munist. $unurile destinate e/portului au stan darde de calitate ridicată şi sunt *ândute de o4icei în pierdere. aşa că oamenii de rând sunt 4ucuroşi atunci când pot cumpăra 4unuri re#u(ate la e/port din moti*e calitati*e. &ste clamată o 6democraţie socialistă7 pe care oamenii tre4uie să o accepte şi să o laude în pu4lic. miliarde R la aproape 13 miliarde R. înt 715191 . relati*a sa independenţă #aţă de . Datoria externă 'n ciuda re)imului său dictatorial. ci cu apro/imati* 3! de ani mai de*reme #aţă de când acest lucru s5a în#ăptuit.ult iu4itul şi stimatul7 îşi permite să modi#ice istoriaE . iar Ioan . îl proslă*esc pe 6. ar #i a*ut de )ând să #acă leul con*erti4il încă de prin anii S7!. pri*ând ast#el populaţia până şi de cele mai elementare limente şi 4unuri de consum. o4li)aţi de sustinătorii re)imului. 'n ultimă instanţă. *eniturile comerţului e/terior al României au scă(ut cu 17A #aţă de anul precedent. Plata între)ii datorii e/terne.area <ea)ră.utat de isto rici o4edienţi. . se înc3eie în primă*ara lui 1919. =e spune totuşi că :eauşescu. o mare parte a producţiei a)ricole şi indu striale a ţării ia calea e/portului. dictatorul de*ine paranoicE se *isea(ă măreţ persona. în *aloare nominală de 6! de miliarde de lei (1! mili arde dolari". câşti)ă cu 99.:.oritatea oamenilor de cu ltură. #ăina. :eauşescu a continuat e/porturile e/cesi*e. Pentru a e*ita deprecierea leului. Re)imul :eauşescu 4ene#icia(ă de unele împrumuturi pe ntru #inanţarea pro)ramelor sale economice. istoric. 6. la preţuri de dumpin). la care oamenii sunt o4li)aţi să se pre(inte.arele :ârmaci7. Principiul 6neamest ecului în tre4urile interne7 este intens promo*at de către dictatorul care dorea ca nimeni din e/terior să nu5l acu(e pentru de(astrul în care se a#undă ţara. 'n acest scop. Pe măsură ce îşi c olidea(ă puterea.iniţiati*a dictatorului. pe lini a lui $ure4ista.9A pentru a nu intra în *i(orul =ecurităţii. (eci de mii de noi 4locuri de lo cuinţe. : eauşescu s5a *ă(ut pus în situaţia de a nu5şi putea plăti creditorii occidentali. :eauşescu a dispus ac3itarea rapidă a datoriilor e/tern e. ore(ul au încep ut să #ie distri4uite pe 4onuri sau cartele. :eauşescu urmărea or)ani(area unui re#erendum prin care să se introducă în constit uţia României interdicţia de a contracta împrumuturi e/terne. a lui 2ece4al şi a marilor domnitori. #ără a mai lua noi credite. datoria creată a de*enit o po*ară pentru economia românească.etroul din $ucureşti. cu partid unic şi ale)eri #alsi#icate )rosolan E P. . acumulând aur în $anca <aţională. ţara #iind eclarată în incapacitate de plată.odă cel :umplit de*ine 6cel . $ unurile destinate consumului intern sunt de calitate in#erioară. 'n 1 91 . iar 4en(ina şi alimente ca pâinea. uleiul.R. datoria e/ternă crescând de la 1.are7.osco*a are drept re( ultat o atitudine 4ine*oitoare (deşi departe de a #i de(interesată sau nepro#ita4ilă" din partea statelor occidentale.a. (a3ărul. 'ncepând cu anii 191651917 se instituie raţionali(area pr oduselor de 4a(ă.ircea cel $ătrân de*ine 6cel . 9amenii se pre(intă la ale)eri în procent de 99. :analul 2unăre5. sunt con*ocate #rec*ent mari 6adunări populare7 pentru susţin erea păcii mondiale. >.itea(7. :eauşescu patronea (ă un sistem politic de tip comunist.7A.

auto4u(e". optică. >diţional. 'n $ucu reşti se re)ăseşte cea mai mare parte dintre ramurile economice speci#ice României e/clu (ând a)ricultura. mecanică #ină. =istemul e/tensi* al transportului pu4lic din $ucureşti este cel mai mare din Români a. 'ncepând cu domeniul ser*iciilor şi terminând cu construcţiile. electronică. maşini şi utila. locomoti*e. a*ioane şi elicoptere. Industrie electrote3nică. *a)oane. utila. &/istă şi companii de ta/i (1!.etrore/ şi reţeaua tra nsportului de pe supra#aţăTauto4u(e (116 liniiU17V". &ste compus din sistemul de metrou de 71 Cm operat de către . )reu. trolei4u(e ( ! de liniiU17V". !ransport ransportul pu!lic . 'ntreprinderi c3imice. de prelucrare a lemnului. t ram*aie ( 0 de liniiU17V" şi metrou uşorToperată de către R>?$.udeţul Il#o* 1A.!!! de ta/iuri licenţiate". $ucureştiul este un important nod #ero*iar. de materiale d e construcţie. >cesta reali(ea(ă anual apr o/imati* 19A din Produsul Intern $rut al României şi împreună cu . petrolier. siderur)ic. #uncţionea(ă şi re mini4u(elor pri*ate.U11V ransportul aerian . 'ntrepri nderile constructoare de maşini (utila. rutier şi aerian.roleibu4ul <veco-Citelis circul/nd e trasa '1.e a)ricole.conomie $ucureştiul este cel mai mare centru economic al României.

>merica de <ord. est5 *est. ransportul rutier &lementul de 4a(ă al reţelei stră(ilor ur4ane din $ucureşti sunt 4ule*ardele de mare cir culaţie. 1!! ($ucureşti5:onstanţa". @enri :oandă este cel mai mare aeroport al României ser*ind cinci milioane de pas a)eri în !!7 şi #iind centrul principal pentru operatorul naţional ?>R9.laicu (mai demult $ăneasa ". precum şi din oraşe europeneE · · · · · · · · · Bel#rad )Serbia+ Buda esta )=n#aria+ So3ia )Bul#aria+ 7iena )9ustria+ C.laicu este #olosit de către c ompanii aeriene loW5cost şi pentru a ser*i a*ioane c3arter. 0!! ($ucureşti5$acău5 =ucea*a5. Pro)resul. . 2in oraş pornesc 1 ma)istrale #ero*iareE 3!! ($ucureşti59radea". 9!1 ($ucureşti5Piteşti5:raio*a". 'n $ucureşti e/istă în pre(ent două aeroporturi #uncţionaleE >eroportul Internaţional @enri :oandă (mai demult 9topeni" şi >eroportul Internaţional >urel .. >sia şi >#rica. 2e acolo ple acă şi sosesc (ilnic (4oruri din alte oraşe din România precum şi numeroase alte aeroportu ri din &uropa. :ea mai importantă staţie #ero*iară este 8ara de <ord din care pleacă şi sosesc trenuri (ilnic e din di*erse localităţi româneşti. 94or D &st. $ăneasa. care pleacă din centrul ur4an la su4ur4ii.urcia+ 2easemenea e/istă şi alte )ăriE $asara4. >urel .essaloni?i )@recia+ :oscova )Federa!ia Rus0+ < stanbul ). ransportul feroviar $ucureşti este nodul #ero*iar principal al companiei naţionale :ăile Berate Române..ereşti". ?itan =ud şi =ud.işin0u )Re ublica :oldova+ >iev )=craina+ .Sta!ia metroului 1bor. 9! ($ucureşti58 iur)iu" şi 9!3 ($ucureşti59lteniţa". >/ele principale (nord5sud. 6inele şi eroanele la #ara Bucureşti 8ord. 9!! ($ucureşti52r 4eta5?urnu =e*erin5?imişoara5Lim4olia". 7!! ($ucureştiT$răila58alaţi".

după căderea *&ând în &edere re1imului com unist ca pâna în . = eaptă ca acest canal să de*ină o componentă importantă a in#rastructurii de transport orăşene . 8iur)iu si :ălăraşi. 9topeni" şi 17 de co mune din . ?otuşi.4 milioane de l ocuitori (ino#icial 3. care acum s unt considerate ca #iind cea mai mare pro4lemă de in#rastructură a $ucureştiului. 2<0 spre 8iur)iu. 2<7 spre <ădlac şi 2<71 spre =inaia".nord5*est5sud5est" şi două inele (interior şi e/terior" contri4uie la reducerea a)lome raţiei din tra#ic.!!! Cm X. aceste oraşe #iind amplasate la distanţe miciE 60. este în cu rs de construire şi *a le)a oraşul cu 2unărea prin canali(area râurilor 2âm4o*iţa şi >r)eş. iar urmatorii trei5 patru ani de (ile *or #i alocaţi consultărilor pu4lice.4 milioane". $ucu reşti este principalul nod al reţelei drumurilor naţionale române. >st#el.""" 0n 199(# trei ani în 198(.U1V &/istă proiecte de mărire su4stanţială a -. *a #i )ată în apro/imati* 1!51 ani de (ile. >ceasta a re(ultat în apariţia )ropilor. :analul 2unăre5$ucureşti de lun)ime de 73 Cm.trei ani de la căderea comunis mului/ înre1istra în 2ucure$ti un număr de 1"9194 blocuri cu )5")!1 apartamente $i un total de 18"(5(! camere# ceea ce înseamnă o supra.$ ar urma să cuprindă şase oraşe (printre care 8iur)iu.1 CmX. $ucureşti nu a #uncţionat niciodată ca port. metropola s5ar în*ecina cu . 2< spre =ucea*a.1989/# în 2ucure$ti Recensământul din 1993 . la peste 9).&edere structural monta'# numărul . entru o perioadă de aproape !" de ani# democraţia $i economia de piaţă au dispăru t în România. rolul acesta #iind re(er*at pentru alte oraşe. >st #el -. din cau(a că mai întâi *or #i e#ectuate stu dii. 2<6 sp re ?imişoara şi :enad.)"" în 19!" s ale.aţă de . #iindcă acest râu nu este na*i a4il. ransportul pe apă 'n ciuda #aptului că se situea(ă pe malurile râului 2âm4o*iţa. o arie d e ! de ori mai mare decât actualul oraş. iar la sud cu $ul)aria.udeţele Il#o*. 2<3 spre :ălăraşi. 'n #iecare (i. 2<1> sp re $raşo*. "ona metropolitană #ucureşti "ona metropolitană Bucureşti ("MB" cuprinde actualmente apro/imati* .$ ast#e l încât ea *a include 94 de unităţi administrati*5teritoriale. Multe din %n rol deosebit +&enimentele din în această decembrie 1989 perio adă în aduc modi.udeţul Pr a3o*a. iar autostrada plani#icată > 3 de asemenea *a începe din $ucureşti" şi nouă drumuri naţionale (2<1 spre 9radea. -. 9lteniţa. Instaurarea după al doilea Război Mondial a ªpute rii populareº creează condiţiile apariţiei dictaturii comuniste care s-a menţiut până în dece ie 1989. +a nord. 2<4 spre 9lteniţa.unde în ora$ului# l-a economia -apitalei# a&ut indus tria atât din punct de de construcţii. #iind punctul de începe re pentru două autostră(i (>1 spre Piteşti şi > spre :erna*odă. precum 8iur)iu şi 9lteniţa. =tră(ile în municipiu sunt de o4icei înţesate în timpul orelor de *âr# din cau(a creşterii numărului maşinilor în anii recenţi. situate pe circa 0.icări economia pro. peste un milion de *e3 icule circulă în interiorul oraşului. respecti* 6 Cilometri.orma proprietăţii/ crescând de la cât $i al dinamicii (9.$ s5ar intinde pe 0.!46.descentraliz area $i de salariaţi .

metodele aplicate atât în domeniul economic# cât $i social au . 2locurile erau din beton# prost .el ª1i1anţii industrialiº suprem aţia $i miile de capitalei din apartamente ªtip punct de &edere cutie de c7ibrituriº.1954 au .1 milioane metri pătraţi de locuinţă .orme industriale înainte de 1989# numărul blocurilor de locuinţe a crescut ast.18/#în 1983# c7imia reprezenta !! 8 din totalul structurii industriale.ost const ruite 8"541 apartamente# numărul acestora a crescut la 4451"" apartamente între anii 195! $i 1984. 19!"# principalele ramuri industriale dez&oltate în 2ucure$ti# erau industria u$oa ră $i alimentară .icul tării $i al -apitalei. 6-au .( metri pătraţi pe apartament/.!).oi # Mala<a de&enit 3( *u1ust/ # au . e lân1a întreprinderile naţionalizate în 1948 .ormat noi cartiere ca> :itan 2alta *lbă cu 9"""" apartamente# =rumul :aberei cu 5(""" apartamente# 2erceni cu )"""" apartamente# Militari cu 4"""" apartamente.98/# industria c7imică . peste 45. *u apărut asi1urând ast.erit mi'loacele pen tru a reconstrui $i dez&olta ora$ul.ost constru ite# anual de totu$i# multe unităţi cre$tere al industriale noi# sectorului blocuri de industrial a . 2ucure$tiu l este principalul centru politico administrati& al ţării# aici a.erind spaţiu minim de locuit $i .ort.iinţate noi întreprinderi .el încât# dacă între 194! . olicolor# *utobuz ul# =anubiana# -I9 ipera/.ost împrumutate de la . 6ocietăţile cu mai mult de !""" de salariaţi reprezentau la acel momen t numai 1.ost apartamente $i enorm $i a multe edi.inanciare# comerciale# bănci.34.inisate #o. rin naţionalizar ea principalelor ramuri industriale# re1imul comunist $i-a o.oarte important în dez&oltarea economică a se concentrau 13.icii cu implicat costur i caracter sociouria$e# cultural. 0n ace$ti !" de ani Ritmul mediu au .lânduse pre$edenţia# p arlamentul# 1u&ernul# sediile centrale ale celor mai multe partide politice# ins tituţii culturale $i de în&ăţământ# instituţii .ost în.88 din total.ără să asi1ure cele mai simple standarde de con.)8 din populaţia acti&ă a ţării cuprinzând (8! societăţi mi'locii cu o medie de 1""" an1a'aţi. . e lân1ă crearea marilor plat.(4. %n rol .9emaitre de&enit :impuri . al producţiei.os ta %niune 6o&ietică neţinânduse cont de speci.

6 Cm . datea(a din anul 1009. pentru ca in 1979. Principalele cartiere ale sectorului suntE 2rumul ?a4erei. trecuta apoi in stapanirea domnitorului . redenumit in 1960 P83eor)3e 83eor)3iu52e. >urel . 2upa 190!. denumit +a cul .estul :apitalei.ladimirescu in timpul campaniei din 11 1.i3ai . iar in e/tremitatea sa *estica cu Ludetul Il#o*. . la 17 iunie 191!. Sectorul # =ituat in . prin actul de proprietate al $oierului . . 2enumirea de 2rumul ?a4erei pro*ine de la ta4ara de panduri. care odinioara se re*arsa din matca. a du s la captarea apei intr5un lac de acumulare cu o supra#ata de . Reamena. acest s ector includea raionul P16 #e4ruarieP. =ectorul 6 se in*ecinea(a in <ord cu =ectorul 1.!!! de locuitori. P precum si o parte din raionul P+eninP. cu o supra#ata de 39 Jm si cu o populatie de peste 3 6!. Pe platoul intins al :otro ceniului. instalat a de ?udor .laicu a e#ectuat primul (4or cu a*ionul const ruit de el. sa se re*ina la nume rotarea pe sectoare. actualul =ector 6 corespundea ca #orma administrati*a cu =ectoru l . In perioa da inter4elica. cand s5a adoptat impartirea pe raioane.ora$ului l-au 'ucat construcţiile.anea asupra mosi ei 8ro(a*esti.ilitari. =ectorul 6 este str a4atut de raul 2am4o*ita.orii. la =ud cu =ectorul 0.erde al :apitalei.area cursului 2am4o*itei.itea(ul. prin ample lucrari 3idrote3nice. 8iulesti si :ran)asi. 9 prima atestare documentara asupra teritoriului actualului =ector 6. pro*ocand mari in undatii.

casatorita cu >le/andru Raco*ita. precum si *estitul Pod 8rant. inlocuit dupa 1911 cu un pod mod ern. $iserica :arami darii de =us58ro(a*esti. %n lacas reli)ios important. edi#iciu a.Pe ra(a =ectorului 6 se a#la edi#icii laice si reli)ioase cu *aloare deose4ita d e ar3itectura. care ducea spr e mosia :3ia. lun) de cati*a Cilometri.na. mosia si casa sunt date ca (estre >nei 8olescu. locuint ele ce#eristilor.ilitari I. este 4iserica =#antu 83eor)3e din :alea Ple*nei. iar ace stia au lasat5o in 110! #iicei lor -oe.17775d.na. :onacul $el*ed ere a #ost pre*a(ut cu un tunel secret.113!". care a in#iintat aici o scoala de #ete . tunel prin care se putea circula cu trasura. ca(uti in lupta cu turcii din 2ealul =pirei la 13 septem4rie 1141. Printre edi#iciile de ar3itectura ci*ila cu *aloare deose4ita. ridicata in 11 31. amintim Palatul $el*edere (sau :asa cu ?urn" din :a rtierul 8rant (str. $iserica . in (ona caruia se *a construi 8ara de <ord.64". dupa modelul scolii pentru 4aieti de la mosia sa de la 8olesti. ?i4les <o. In 11 7. la casatoria ei cu secretarul consulatul ui 4ritanic la $ucuresti. o casa *ec3e 4oiereasca ridicata in 1114 de c arturarul 2inicu 8olescu (n.anasti rii :3ia. . &##in)3am 8rant. :el mai *ec3i ase(amant ce datea(a din 1774 este 4iserica . 2e la numele #amiliei 8rant pro*ine d enumirea intre)ului cartier. unde sunt inmormantati eroii pompieri.uns in stare de ruina dupa epidemia de ciuma din secolul al MIM5lea. de la capatul :aii 8iulesti. >lte 4iserici din secolul MIM suntE $iserica 8iulesti5=ar4i.

4ule*ardelor 8e niului si Iuliu . reali(ata in 193! de acelasi =piridon 8eor)escu si plasata in scua rul de lan)a podul :otroceni.3". ca(uti in primul ra(4oi mondial. purtand num ele sa*antului &lie :ara#olli. amena. Pe placa soclului este )ra*ata inscriptiaE 6 &roil or ca(uti in luptele de la . a#lat la intersectia. pe campul de 4atalie pentru inre)irea neamului7. este munumentul 6 +eu l7. care au creat aici si Ins titutul $otanic.aniu (in apropierea palatului :otroceni". in#iintat in 1190. Printre Institutele de interes stiinti#ic national din sectorul 6.ert#a.. . si institutele I:&:@I.. *iitoare ca noi am #acut suprema . >ce asta capodopera este inc3inata eroilor )enisti.ata pe aceste locuri in 1114 de sa*antul 2imitrie $rand(a si cola4 oratorul sau. pro#und imprersionan tE 6 =puneti )eneratiilor. %n o4iecti* de interes pu4lic c u care sectorul 6 se poate mandri este 8radiana $otanica (din =oseaua :otroceni. reali(at in 4ron( de sculptorul =piridon 8eor)escu si inau)urat in 19 9. 9 alta lucrare inc3inata luptatorilor din primul ra(4oi mondial este =tatuia In# anteristului. medicul si 4otanistul 2imitrie 8recescu.arasesti 1916519117. Institutul <ational de :ercetari >erospatiale. si IPR9:@I. Inscriptia de pe soclul masi* de piatra transmite un mesa. nr. se a#la institutul Pasteur.onumentul cel mai *aloros din sectorul 6. pro#ilat pe cercetare si prod uctie de medicamente.

istorie si ur4anism Y >ndrei Pippidi %.ro 4. WWW.cartiere.Bi!liografie$ 1.pm4.$ucuresti.2icţionarul &nciclopedic Român .ro . WWW.

WiCipedia.WiCipedia.roD3omepa)eDmeniu5 stan)aDin#ormatii5utileDistoric5sector56 .WiCipedia. 3ttpEDDWWW.or)DWiCiDPopula A:0A>3iaZRomA:3A> niei 6.primarie6. 7.asp/ 3ttpEDDro. . (.or)DWiCiD=ectorZ6 3ttpEDDro.5.or)DWiCiD$ucures ti 3ttpEDDro.