You are on page 1of 5

REVOLUŢIA INDUSTRIALĂ ÎN MAREA BRITANIE

Începând cu secolul al XVIII-lea, Marea Britanie a trecut printr-o transformare progresivă feudală centrată pe proprietatea asupra pământului, o forţă în era industrială ce lua naştere În !"#$ Marea Britanie era de%a o putere maritimă şi comercială importantă, dar ma%oritatea populaţiei trăia încă din agricultură &ctivităţile industriale, precum mineritul şi prelucrarea fierului, se desfăşurau la o scară relativ redusă, iar 'ondra era singurul oraş cu adevărat mare (e-a lungul secolelor sc)im*area era atât de lentă, încât rămânea aproape neo*servată Ma%oritatea oamenilor considerau că viaţa lor face parte dintr-o ordine tradiţională firească şi nu reali+au că su* oc)ii lor lua naştere o nouă etapă a istoriei

SCHIMBĂRI REVOLUŢIONARE
&ceastă perioadă din istoria &ngliei este cunoscută ca ,revoluţie industrială-, cu toate că procesul de transformare a implicat progrese în domenii diferite. multe dintre ele nu aveau nimic în comun cu procesele industriale, dar acţionau convergent asupra economiei, producând efecte atât de spectaculoase încât puteau fi considerate revoluţionare / serie de invenţii şi descoperiri au transformat producerea te0tilelor şi prelucrarea metalelor în industrii recunoscute pe plan mondial 1oi surse de energie - mai ales motorul cu a*uri - au fost valorificate 20ploatarea căr*unilor a fost ,com*usti*ilul- acestei revoluţii, iar creşterea numărului populaţiei a asigurat forţa de muncă necesară şi o piaţă pentru *unurile produse de industrie / revoluţie rapidă a mi%loacelor de transport a dus la scăderea costurilor de transport a materiilor prime şi produselor finite. de asemenea, ,revoluţia agriculturii- a pus capăt fricii de foamete şi a devenit posi*ilă susţinerea unei populaţii în creştere Modificări spectaculoase au avut loc în producţia de te0tile, datorită unor noi utila%e ,3uveica +*urătoare- a lui 4o)n 5a6 7!"889 a făcut procesul de ţesere mai rapid, iar ,spinning %enn6- 7!":"9, roata de tors creată de 4ames ;argreaves, a îm*unătăţit procesul de tors

Suveica zburătoare 4o)n 5a6 !"88

Roata de tors 4ames ;argraves !":"

!

fiind necesare importuri costisitoare 3oluţia a fost găsită prin !"$> de &*ra)am (ar*6 de la @oal*roo<dale &semenea altor e0perimentatori şi-a dat seama de ineficienţa căr*unelui în procesul de topire a metalului. în consecinţă @oal*roo<dale a înflorit spectaculos Hn viitor mem*ru al dinastiei (ar*6. a creat in condensator capa*il să menţină constantă temperatura în cilindrul principal &ceastă descoperire era e0trem de importantă În !""E.&cestor invenţii le-au urmat sistemul lui &r<=rig)t 7!":>9 de menţinere a umidităţii în procesul de fa*ricaţie. acum însă *um*acul câştigase teren. un inginer de origine scoţiană. a descoperit însă că cocsul. apa. dar şi pentru întreaga industrie Motoarele cu a*uri erau folosite încă din secolul al XVII-lea. gratuită dar nesigură. profitând de cererea imensă de îm*răcăminte uşoară şi răcoroasă necesară în +onele toride ale &fricii şi &siei În sudul districtului 'ancas)ire s-au înmulţit filaturile 7fa*rici Războiu" de #esut e"ectric 2dmund @art=rig)t !"A# uriaşe unde munceau femeile ţesând fire. o activitate domestică.2u vând aici ce întreaga lume îşi doreşte să ai*ă . Balatul de cristal din 'ondra şi turnul 2iffel din Baris Gotuşi. în acţionare se foloseau caii. modificând radical modul de viaţă al muncitorilor Broducţia de masă a însemnat ieftinirea te0tilelor. a construit primul pod de fier peste râul 3evern 7!"">9 ri$u" %od de &ier %este r'u" Sever( &*ra)am (ar*6 al III-lea !""> I . mai puţin sulfuros. astfel încât minereul de scurgea lăsând în urmă impurităţile (ar procesul de topire necesita căr*une. dădea re+ultate e0celente Ge)nologia lui (ar*6 a rămas secretă cel puţin până în anii !"8$ şi. sau forţa a*urilor ?ă+*oiul de ţesut electric inventat de 2dmund @art=rig)t 7!"A#9 a de+voltat procesul de ţesere În curând producerea te0tilelor. vapoare şi locomotive. Datt s-a asociat cu Mat)e= Boulton şi au început să producă motoare cu a*uri la fa*rica 3o)o din Birming)am 2fectul asupra industriei *ritanice poate fi dedus din faimoasa fra+ă a lui Boulton . a fost concentrată în mari fa*rici. dar implicau c)eltuieli de funcţionare mari În !":>. în !"$$ industria fierului luptă pentru supravieţuire Metalul tre*uia topit adică încăl+it până devenea lic)id. cu impact dramatic asupra industriei 'âna fusese cel mai important produs de e0port la Marii Britanii. de mici proporţii până atunci 7oamenii ţeseau şi torceau în casele lor9. unde aerul fiind umed şi îm*âcsit a cau+at diferite *oli şi deformaţii9 mo)orâte ale oraşelor *um*acului Manc)aster şi 'iverpool deveniseră înstărite datorită comerţului cu *um*ac. iar pădurile Marii Britanii 7din care se o*ţinea căr*unele9 fuseseră în mare măsură distruse. 4ames Datt. al treilea &*ra)am (ar*6.repre+entând la un moment dat %umătate din e0portul ţării Brimele manufacturi te0tile foloseau energie )idraulică.putereFMotoru" cu aburi 4ames Datt !"AE E OCA !IERULUI Cierul a fost un sim*ol important al revoluţiei industriale din Marea Britanie În secolul al XIX-lea fierul era folosit pentru lucruri diverse. deoarece o secetă putea duce la încetarea lucrului Colosirea motoarelor cu a*uri pentru acţionarea utila%elor a fost un pas decisiv pentru producerea te0tilelor. ca poduri. iar vân+ările în străinătate aduceau venituri imense &ngliei .

şi întreaga structură a civili+aţiei industriale a secolului al XIX-lea se *a+a pe oameni ce munceau din greu su* pământ CANALE. încât se prefera transportul mărfurilor grele pe apă Introducerea ta0elor pentru drumuri a avut ca re+ultat întreţinerea mai *ună a căilor foarte circulate. construit de 4ames Brindle6 pentru a lega minele (ucelui de Bridge=ater de Manc)ester @analul a avut un impact imediat asupra preţului căr*unelui în Manc)ester 7a scă+ut la %umătate9 şi a arătat avanta%ele folosirii canalelor pentru transportul mărfurilor grele. vapoare şi locomotive Bopulaţia în creştere necesita cantităţi mari de căr*une pentru scopuri casnice. iar Marea Britanie reali+a în !A#$ %umătate din producţia anuală de fier din lume Hn element indispensa*il procesului de e0pansiune industrială a fost producţia în cantităţi mari a căr*unelui @ocsul era necesar la topirea fierului şi alimentarea motoarelor cu a*uri care acţionau utila%e de producţie.!ABRICĂ )E RO)UCERE *I +URNARE A !IERULUI / dată secretul aflat.ater 4ames Brindle6 !":8 &ceastă . până în secolul al XVIII-lea drumurile erau atât de grele.a fost dată în funcţiune în !AI# Inginerul care a construit-o. G)omas Gelford.manie a canalelorCa(a"u" Brid-e. producţia de fier a crescut şi s-au făcut numeroase progrese te)nologice &stfel. cea mai performantă locomotivă care a circulat pe linia construită ulterior de la 'iverpool la Mac)ester /Rac0eta/ Jeorge 3tep)enson !AI# 8 . când reţeaua de canale a Marii Britanii era mai de+voltată decât cea de drumuri (ar perioada de glorie a canalelor a fost scurtă . motoarele cu a*uri erau folosite pentru a pompa apa din mine. furnale. declanşând o adevărată . Jlasgo= şi 'ondra erau iluminate cu ga+ de )uilă (in fericire. scoţianul 4o)n Mcadam şi alţi constructori / importanţă deose*ită a avut-o construirea canalelor.unul din multele e0emple de com*inare cu succes a unor invenţii în domeniul industrial Ca*ricile de metal au dus la de+voltarea unor oraşe ca Birming)am şi 3)effield. reali+ate de ?ic)ard Grevat)ic< şi alţii. Datt şi Boulton au folosit prima oară în !""#. motoare cu a*uri pentru a da furnalelor curentul puternic necesar pentru a atinge temperaturi mari .a durat până în !A8$. Marea Britanie dispunea de mari şi *ogate depo+ite car*onifere în apropierea +ăcămintelor de fier (e la începutul secolului al XVIII-lea. te)nicile de construcţie au fost îm*unătăţite de &c< Metcalfe.de la 3toc<ton la (arlington . în !">A Dilliam Murdoc< a folosit ulei de )uilă pentru a ilumina lucrările lui Boulton şi Datt din 3o)o În !A!#. *OSELE *I CĂI !ERA+E @alitatea proastă a căilor de comunicaţie făcea dificil şi scump transportul *unurilor.manie.rac)etă-. prima cale ferată pu*lică .cea mai grea muncă de pe pământ-. care a început cu canalul Bridge=ater 7!":89. Jeorge 3tep)enson. a reali+at şi faimoasa . dar erau puţine alte inovaţii 3ăparea +ăcămintelor de căr*une rămânea . deoarece acestea au intrat în competiţie cu locomotivele cu a*uri (upă e0perimentele iniţiale.

carnea şi laptele au devenit disponi*ile tot timpul anului Brintre proprietarii de pământ . motiv pentru care populaţia 'ondrei a crescut *rusc.se numără 4et)ro Gull. dacă nu era o a*undenţă de resurse de )rană. la vite+e de neimaginat Hn alt triumf al epocii motorului cu a*uri l-a constituit dotarea vapoarelor cu motoare. care presupunea ca prin rotaţie. a fost re+ultatul multor sc)im*ări. în !A#! cifra s-a ridicat la I! de milioane şi rata de creştere nu dădea semne de oprire la acest nivel @ei care munceau în fa*rici s-au mutat la oraş. în fiecare an o treime din terenurile cultivate să fie lăsate neînsămânţate &cest sistem a fost înlocuit cu rotaţia culturilor în aşa fel încât pământul era cultivat fără a-şi epui+a potenţialul. el a promovat folosirea săpăligii şi a inventat o semănătoare.inovatori. Jlasgo= şi Birming)am aveau fiecare o populaţie de câteva sute de mii de locuitori 'a mi%locul secolului al XIX-lea. aceste rădăcinoase fiind folosite pentru )rănirea animalelor de crescătorie în timpul iernii . erau nu mai puţin de !$ $$$ <m de linii de cale ferată. un astfel de ciclu a fost introdus în 1orfol< de 'ordul Go=ns)ed .până atunci animalele erau omorâte în octom*rie pentru a nu suferi de foame În consecinţă. napi suede+i. 'iverpool.În !A#$. ?o*ert Ba<e=ell a pus Să%ă"i-a 4et)ro Gull *a+ele creşterii ştiinţifice a *ovinelor şi ovinelor E .1ap. %umătate din populaţia Marii Britanii locuia în oraşe sau mari aşe+ări ur*ane &r fi fost imposi*il să se )rănească o populaţie de câteva milioane care locuia şi trăia în oraş. renunţându-se la împrăştierea manuală a seminţelor deasupra pământului. în !A88 vasul canadian ?o6al Dilliam a făcut prima călătorie transatlantică cu a%utorul unui motor cu a*uri ri$u" va%or cu $otor ?o6al Dilliam !A88 OAMENI *I ORA*E Clota impresionantă a Marii Britanii şi uriaşul său imperiu colonial i-au oferit pieţe de desfacere gata create peste )otare şi mi%loacele de a le aprovi+iona cu mărfuri ?evoluţia industrială ar fi fost mult mai lentă dacă populaţia aflată în creştere nu ar fi pus la dispo+iţia fa*ricilor cantitatea imensă de forţă de muncă necesară @reşterea populaţiei pare să fi început în anii !"E$. napi turceşti.şi consta în rotaţia a patru tipuri de plante 7grâu. după o*ţinerea unor recolte *ogate @reşterea a fost cu promptitudine susţinută de creşterea producţiei de )rană şi de o economie în continuă de+voltare 'a începutul acestei creşteri populaţia Marii Britanii nu atinsese : milioane. iar oraşe până acum insignifiante ca Manc)ester. trifoi9 @ultivarea napilor şi a sfeclei fura%ere era importantă. folosite pentru transportul de călători şi de mărfuri. ca urmare a inovaţiilor revoluţiei agricole din secolul al XVIII-lea RAC+ICAREA A1RICUL+URII ?evoluţia agricolă. cea mia importantă fiind a*andonarea cultivării ciclice. ca şi cea industrială. de la %umătate de milion la aproape 8 milioane.

peisa%e înnegrite de funingine . a căror supravieţuire depindea deseori de cultivarea sau păşunatul li*er Îngrădirea terenurilor şi mecani+area au dus la scăderea cererii de muncă şi. Marea Britanie şi-a menţinut puterea şi prosperitatea şi în secolul al XX-lea Berioada de creştere economică. cumpărarea lor sau evacuarea ţăranilor şi din acest motiv a avut importante consecinţe sociale Micii fermieri şi ţăranii erau înlăturaţi de un nou tip de fermieri. nu a mai fost cale de întoarcere VIAŢA IN+ELEC+UALĂ *I OLI+ICĂ @u a%utorul ştiinţei moderne. dar a cunoscut apogeul după !":$ & avut la *a+ă sc)im*urile se pământ.un adevărat sim*ol al puterii industriale al acestei naţiuni a"atu" de crista" di( H3de ar2. de la călătoriile cu trenul şi iluminatul pu*lic la învăţământul pu*lic şi democraţie Bână la sfârşitul epocii victoriene. contri*uţia Britaniei la ştiinţa şi literatura medievală este mică. lumea oraşelor şi a fa*ricilor a generat sc)im*ări progresiste. poluate.mişcări de de+vol-tare intelectuală şi de autoafirmare individuală.Încercarea de creşte eficienţa ţi profiturile în agricultură a dus la delimitarea şi consolidarea micilor ferme &cest proces dura de secole. într-o construcţie de metal şi sticlă numită Balatul de cristal . a fost de asemenea epoca ?enaşterii şi a ?eformei . ?oger Bacon. @)ancer şi D)6cliffe. surplusul de populaţie a părăsit pământul pentru a se alătura muncitorilor din fa*rici Viaţa rurală se sc)im*ase pentru totdeauna A+ELIERUL MON)IAL Robert Ba2e. cartiere mi+ere. mai larg răspândit şi mai vast &ceste ultime secole d *unăstare materială şi de conducere corespund perioadei celei mai mari reali+ări intelectuale În ciuda unor Bred. de la un anumit punct. oraşe insalu*re. *rusc lărgit. în timp.6de Bar<. a reconstituit un al doilea imperiu.pe termen lung. Britania a populat şi a dat legi &mericii de 1ord şi. supremaţia Marii Britanii era concurată de două mari puteri industriaşe ce se de+voltau vertiginosK Jermania şi 3H&. care s-au dovedit a fi mai potrivite *ritanicilor decât multor alte popoare .şi pare să fi emancipat geniul insular # .atelierul întregii lumi.&cest statut a fost cele*rat în !A#! prin Marea 20po+iţie organi+ată. standardul de viaţă era în continuă creştere (irect sau indirect.e"" 'a mi%locul secolului al XIX-lea devenise clar că revoluţia industrială provocase sc)im*ări ma%ore şi transformase Marea Britanie în . în comparaţie cu aria creaţiei sale intelectuale din vremea lui 3)a<espeare încoace 2poca în care 'ondra a devenit centrul maritim al Jlo*ului. ţara lui 1e=ton aplică maşinismul la manufacturi şi porneşte ?evoluţia Industrială pe plan mondial În acelaşi timp. socială şi politică declanşată de revoluţia industrială din secolul al XVIII-lea a continuat şi. după ce a pierdut cele !8 colonii. Marea Brita(ie CRE*+EREA S+AN)AR)ULUI )E VIAŢĂ În pofida pro*lemelor cau+ate iniţial de industriali+are . în .venituri mici. cu toate acestea. iar îngrădirea terenurilor comune şi a celor necultivate a însemnat un adevărat de+astru pentru ţăranii săraci.