You are on page 1of 102
Bernard Werber FURNICILE În cele câteva secunde necesare pentru a citi aceste patru rânduri: ― pe Pământ se nasc 40 de oameni şi 700 de milioane de furnici. ― pe Pământ mor 0 de oameni şi !00 de milioane de furnici. "#: #amifer a cărui talie varia$ă %ntre & şi ' metri. (reutate: %ntre 0 şi &00 )*. Perioada de *esta+ie a femelelor: , luni. #odul de nutri+ie: omnivor. Popula+ia estimată: peste cinci miliarde de indivi$i. -./0123: 1nsectă a cărei talie varia$ă %ntre 040& şi centimetri. (reutatea: %ntre & şi &!0 m*. "uă depuse: oricâte4 %n func+ie de numărul de spermato$oi$i. #od de nutri+ie: omnivor. Popula+ia probabilă: peste un miliard de miliarde de indivi$i. 56#"06 W57784 Enciclopedia cunoaşterii relative şi absolute. 1 TREZIREA ― 95:1 956534 nu e deloc ceea ce vă aştepta+i să fie. 0otarul %i spuse că imobilul fusese catalo*at ca monument istoric şi că %n el locuiseră nişte bătrâni %n+elep+i din /enaştere4 cărora le uitase numele. .rcară scara şi pătrunseră pe un culoar %ntunecat unde notarul bâ;bâi %ndelun*4 apăsând $adarnic pe un buton %nainte de a e nu func+ionea$ă. 8e afundară %n %ntuneric4 pipăind cu $*omot pere+ii. 6upă ce *ăsi %n sfârşit uşa4 o desc=ise şi4 de data asta4 apăsă cu succes pe %ntrerupătorul electric4 notarul %şi vă$u clientul sc=imbat la fa+ă. ― 0u vă sim+i+i bine4 domnule Wells? ― 3m un fel de fobie. 6ar nu@i nimic. ― 9ă e frică de %ntuneric? ― 5 %l tac=ină 7ucie. Aonat=an se prefăcu a nu au$i. ― 0u s@a supărat. 1@a spus doar atât mamei: FBun4 ştim de;a că nu@l putem face aviator...F #ai târ$iu4 mama spunea că@mi urmărea cu aten+ie evolu+ia4 dar nu l@am mai vă$ut. ― 2e meserie avea? ― 5ra savant. Biolo*4 mi se pare. Aonat=an că$u pe *ânduri. 7a urma urmei4 nici măcar nu@şi cunoştea binefăcătorul. 7a G )m de acolo: B57@"@H304 & metru %năl+ime !0 de eta;e sub sol !0 de eta;e deasupra solului 2el mai mare oraş din re*iune Popula+ie estimată: &I milioane de locuitori. Produc+ie anuală ― !0 litri de mierat de păduc=e@de@frun$ă. ― &0 litri de mierat de coşenilă. ― 4 )ilo*rame de ciuperci a*aricacee. ― Pietriş e 6ar nu. 5le s@au tre$it primele. 3cum trebuie să re%nsufle+ească %ntrea*a cetate. Draversea$ă scoar+a oraşului. 7umina solară le orbeşte4 dar contactul cu ener*ia pură este nemaipomenit de reconfortant. Soare, intră în trupurile noastre flămânde Pune în mişcare muşchii care ne dor Şi uneşte-ne gândurile împrăştiate 5 o vec=e serenadă a furnicilor roşcate din mileniul o sută. Încă de pe atunci sim+eau %n creierul lor pornirea de a cânta %n momentul primului contact cu căldura. 3;unse afară4 %ncep să se spele metodic. 8ecretă o salivă albă cu care %şi un* ma .ite cum te primesc> Bei un ceai de verbină? ― 2u plăcere. Bunica intră %n bucătărie şi $drăn*ăni crati+ele. ― 8pune@mi cum o mai duci4 Aonat=an> %i stri*ă ea. ― Păi4 nu prea *ro$av. 3m fost concediat. Bătrâna %şi scoase la iveală capul de şoricel alb4 apoi apăru %n %ntre*ime4 cu un aer *rav4 %nfăşurată %ntr@un şor+ lun* de culoare albastră. ― De@au dat afară? ― 6a. ― 6e ce? ― Btii4 lăcătuşeria e o meserie specială. 8ocietatea noastră4 S S Serrure, func+ionea$ă două$eci şi patru de ore din două$eci şi patru %n toate cartierele din Paris. 0umai că de când unul din cole*ii mei a fost a*resat4 am refu$at să mă mai deplase$ seara %n cartierele dubioase. 3tunci mi@au făcut vânt. ― 3i făcut foarte bine. #ai bine să fii şomer şi sănătos decât invers. ― Bi pe urmă4 nu mă prea %n+ele*eam cu şeful meu. ― 6ar e 3i trăit trecerea de la un mileniu la altul... ― "=> Btii4 ceea ce mă frapea$ă cel mai mult e faptul că nimic nu s@a sc=imbat. Înainte4 când eram tinerică de tot4 se spunea că după anul două mii se vor petrece nişte lucruri e 6esfăcea totul: ceasul4 picupul4 periu+a de din+i electrică. "dată a demontat c=iar fri*iderul. 6e parcă ar fi vrut să@i confirme spusele4 vec=ea pendulă din salon %ncepu să bată lu*ubru. #icul 5dmond %i făcuse şi ei $ile fripte. ― Bi mai avea o dambla: ascun$ătorile. /ăsturna casa cu fundul %n sus pentru a@şi construi adăposturi. 2onstruise %n pod unul din cuverturi şi umbrele4 altul4 din scaune şi =aine de blană4 %n camera lui. Îi plăcea să stea ascuns %n ele4 %n mi;locul comorilor pe care le %n*rămădise %năuntru. "dată m@am uitat şi eu şi am vă$ut că era plin de perne şi de tot felul de mecanisme pe care le scosese de la aparate. 6e altfel4 arăta destul de confortabil. ― Do+i copiii fac aşa... ― 8e poate4 numai că la el c=estia asta lua propor+ii uimitoare. 0u se mai culca %n pat4 nu mai voia să doarmă decât %ntr@ unul din culcuşurile lui. 8tătea uneori $ile %ntre*i fără să se mişte de@acolo. 6e parcă =iberna. #ama ta spunea despre el că trebuie să fi fost veveri+ă %ntr@o via+ă anterioară. Aonat=an $âmbi pentru a o %ncura;a să continue. ― Într@o $i a vrut să@şi construiască adăpostul %ntre picioarele mesei din salon. 3sta a fost picătura de apă care a umplut pa=arulC bunicul tău s@a %nfuriat rău de tot4 lucru care i se %ntâmpla foarte rar. 1@a tras o bătaie la fund4 i@a distrus toate culcuşurile şi l@a obli*at să doarmă %n patul lui. Bătrâna suspină. ― 6in $iua aceea l@am pierdut definitiv. 6e parcă am fi rupt cordonul ombilical. 0u mai făceam parte din lumea lui. 6ar cred că această e .n an mai târ$iu a %ncercat să@şi %n;un*=ie unul din profesori cu o foarfecă. 3 +intit inima. 6in fericire4 nu a reuşit decât să@i prăpădească tabac=era. Bătrâna ridică oc=ii %n tavan. Prin minte %i $burătăceau tot felul de amintiri4 ca nişte ful*i de $ăpadă. ― 6upă aceea treaba a %nceput să mear*ă mai bine4 pentru că unii profesori reuşeau să@l pasione$e. 3vea $ece la materiile care %l interesau şi doi la toate celelalte. 0u lua decât doi sau $ece. ― #ama %l considera *enial. ― 5ra fascinată pentru că el %i e "=> mi se pare că aud fluieratul ceainicului. Probabil că s@a %ncăl$it apa. Bătrâna se %ntoarse cu două ceşti pline cu un lic=id *ălbui foarte parfumat. ― Btii4 %mi face plăcere că te văd interesându@te de unc=iul tău. În $ilele noastre oamenii mor şi nu se mai ştie nici măcar că s@au născut. Aonat=an lăsă c=ibriturile şi sorbi delicat de câteva ori din ceaiul de verbină. ― Bi pe urmă ce s@a %ntâmplat? ― 0u mai ştiu. 6upă ce şi@a %nceput studiile la universitatea de ştiin+e n@am mai ştiut nimic de el. 3m au$it va* de la mama ta că şi@a luat %n mod strălucit doctoratul4 că a lucrat pentru o societate de produse alimentare4 că după aceea a plecat %n 3frica4 apoi că s@a %ntors şi locuieşte pe strada 8ibari+ilor4 iar de atunci nimeni nu a mai au$it de el până când a murit. ― 2um a murit? ― 3=> nu ştii? " poveste incredibilă. Doate $iarele au scris despre asta. Înc=ipuie@+i că a fost omorât de nişte viespi. ― 6e viespi? 2um aşa? ― Eoinărea sin*ur prin pădure. Probabil că a deran;at4 fără să vrea4 un roi. 8@au năpustit asupra lui. F0@am vă$ut niciodată o persoană cu atâtea %n+epături>F4 ar fi $is medicul le*ist. 3 murit cu 04 *rame de venin la litrul de sân*e. 2eva ce nu s@a mai vă$ut. ― 3re un mormânt? ― 0u. 2eruse să fie %n*ropat %n pădure sub un pin. ― 0@ai nici o foto*rafie? ― Ba da4 colo4 pe perete4 deasupra comodei. 7a dreapta e mama ta4 8u$N Jai mai vă$ut@o aşa tânără?K. 1ar la stân*a e 5dmond. 5dmond avea un %nceput de c=elie4 o musta+ă mică şi ascu+ită4 iar urec=ile4 fără lob4 ! la Haf)a4 depăşeau nivelul sprâncenelor. Oâmbea cu mali+ie. .n adevărat drăcuşor. 7ân*ă el4 8u$N era de o frumuse+e strălucitoare %n roc=ia ei albă. 8e măritase cu câ+iva ani mai târ$iu4 dar +inuse să@şi păstre$e numele de Wells. 6e parcă n@ar fi dorit ca bărbatul ei să@şi lase urma numelui asupra pro*eniturii sale. .itându@se mai de aproape4 Aonat=an bă*ă de seamă că 5dmond +inea două de*ete ridicate deasupra capului surorii sale. ― 5ra tare po$naş4 nu? 3u*usta nu răspunse. .n văl de triste+e %i %nce+oşase privirea când revă$use c=ipul radios al fiicei sale. 8u$N murise cu şase ani %n urmă. .n camion de cincispre$ece tone condus de un şofer beat %i %mpinsese maşina %ntr@o râpă. 3*onia durase două $ile. 6orise să@l vadă pe 5dmond4 dar 5dmond nu venise. Bi de data asta era plecat... ― #ai cunoşti pe cineva care ar putea să@mi vorbească de 5dmond? ― #mm... 3vea un prieten din copilărie cu care se %ntâlnea deseori. -useseră cole*i şi la universitate. Aason Bra*el. 2red că %ncă mai am numărul lui de telefon. 3u*usta %şi consultă rapid ordinatorul şi %i dădu lui Aonat=an adresa acestui prieten. Îşi privi cu dra*oste nepotul. 5ra ultimul supravie+uitor al familiei Wells. .n băiat de treabă. ― Eaide4 bea@+i ceaiul4 o să se răcească. 3m şi pră;iturele4 dacă vrei. 7e fac c=iar eu4 cu ouă de prepeli+ă. ― 0u4 mul+umesc4 trebuie să plec. Dreci %ntr@o $i pe la noi4 am terminat cu aran;atul noului apartament. ― Bine4 dar aşteaptă4 nu pleca fără scrisoare. 6upă ce scotoci cu %ndâr;ire %n dulapul cel mare şi prin cutiile de tablă4 bătrâna *ăsi %n sfârşit un plic alb pe care fusese trecut cu un scris febril: FPentru Aonat=an Wells.F 6esc=i$ătura plicului era prote;ată cu mai multe straturi de bandă ade$ivă pentru a evita orice interven+ie nedorită. Aonat=an rupse cu *ri;ă plicul la un capăt. 6in el că$u o foaie ruptă dintr@un carnet de şcolar. 2iti cele câteva cuvinte scrise pe =ârtia mototolită: F8P 0. 2"B"/1 0121"63DP Î0 P1901:P>F -urnica tremură uşor din antene. 5 ca o maşină pe care ai lăsat@o multă vreme sub $ăpadă şi pe care te străduieşti s@o faci să pornească. #asculul insistă. " fric+ionea$ă. " un*e cu salivă caldă. Drăieşte. (ata4 motorul se pune din nou %n mişcare. Perioada a trecut. Dotul re%ncepe de parcă această Fmoarte scurtăF nici n@ar fi fost. #asculul o freacă din nou pentru a@i transmite calorii. 3cum ea se simte bine. În timp ce el %şi continuă strădaniile4 furnica %şi %ndreaptă antenele %n direc+ia lui. Îl *âdilă uşor. 9rea să ştie cine e. Îi atin*e primul se*ment pornind de la cap şi %i citeşte vârsta: o sută şai$eci şi trei de $ile. 3l doilea se*ment o a;ută pe lucrătoarea oarbă să@i repere$e casta: mascul reproducător. 3l treilea %i de$văluie specia şi cetatea: furnică roşcată de pădure provenind din oraşul@mama Bel@o@)an. Pe se*mentul al patrulea descoperă numărul pe care@l avea %n seria lui de ouă depuse şi care %i serveşte ca denumire: este al '7@lea mascul ouat de la %nceputul toamnei. -urnica %şi opreşte aici descifrarea olfactivă. 2elelalte se*mente nu sunt emi+ătoare. 3l cincilea se*ment serveşte la recep+ionarea moleculelor@urme. 3l şaselea e folosit pentru dialo*urile simple. 3l şaptelea permite dialo*urile comple #asculul '7 a;un*e sus %n vârf şi cercetea$ă stricăciunile. 2etatea este construită %n formă de con4 pentru a suferi cât mai pu+in de pe urma intemperiilor4 totuşi iarna a fost distru*ătoare. 9ântul4 $ăpada şi *rindina au smuls primul strat de cren*u+e. (ăina+ul păsărilor a astupat unele ieşiri. Drebuie să se apuce repede de treabă. '7 se repede spre o pată mare de culoare *albenă şi smul*e cu mandibulele materia tare şi fetidă. 6e cealaltă parte se %ntre$ăreşte de;a silueta unei insecte care sapă din interior. 9i$orul se %ntunecase. 2ineva %l privea prin uşă. ― 2ine e? ― 6omnul (ou*ne... Pentru le*atul căr+ii. .şa se %ntredesc=ise. 0umitul (ou*ne %şi cobor% privirea spre un băie+el blond4 de vreo $ece ani4 apoi şi mai ;os4 spre un câine micu+ care4 sco+ând nasul printre picioarele copilului4 %ncepu să mârâie. ― Data nu e acasă> ― 5şti si*ur? Profesorul Wells trebuia să treacă pe la mine şi... ― Profesorul Wells este unc=iul meu. 6ar a murit. 0icolas vru să %nc=idă uşa4 dar omul puse piciorul %n desc=i$ătură4 insistând. ― 8incere condolean+e. 6ar eşti si*ur că n@a lăsat un fel de mapă mare plină cu =ârtii? 8unt le*ător de căr+i. #@a plătit dinainte ca să@i le* notele de lucru %ntr@o copertă de piele. 2red că voia să facă o enciclopedie. Drebuia să treacă pe la mine şi n@ am mai avut nici o veste de la el de multă vreme... ― 9@am spus că a murit. "mul %şi %mpinse şi mai mult piciorul %nainte4 for+ând uşa cu *enunc=iul de parcă ar fi vrut să intre dând brânci băiatului. #iniatura de câine %ncepu să latre furios. "mul %ncremeni pe loc. ― În+ele*i4 aş fi tare stin*=erit dacă nu mi@aş putea +ine promisiunea4 c=iar şi cu titlu postum. De ro*4 verifică. Drebuie să fie neapărat undeva un re*istru mare roşu. ― " enciclopedie4 $ice+i? ― 6a4 el numea acest ansamblu F5nciclopedia cunoaşterii relative şi absoluteF4 dar m@ar surprinde să fi scris aşa pe copertă... ― 6acă ar fi fost la noi am fi *ăsit@o de;a. ― 8cu$ă@mă că insist4 dar... 2anişul pitic re%ncepu să vocifere$e. "mul se trase pu+intel %napoi4 suficient ca băiatul să@i trântească uşa %n nas. 3cum4 %ntrea*a 2etate s@a tre$it. 2uloarele sunt pline de furnici mesa*ere@termice care %şi dau toată osteneala să %ncăl$ească /oiul. Dotuşi4 la unele intersec+ii au mai rămas trupuri inerte. Oadarnic le scutură mesa*erele4 $adarnic le lovesc: nu mişcă. Bi nici nu se vor mai mişca. 8unt moarte. Pentru ele4 =ibernarea a fost fatală. 0u oricine poate sta trei luni cu o activitate cardiacă practic ine Aonat=an nu se *ândise să@şi %ntocmească un ra+ionament lo*ic pentru inter$icerea accesului %n pivni+ă. -ără să vrea4 pro@ vocase contrariul a ceea ce dorea. 0evasta şi fiul lui erau acum teribili de curioşi. 2e putea să facă? 8ă le e Bobolani? 6ar cu si*uran+ă că vor trece prin crăpătură4 protestă băiatul. ― 0u vă face+i *ri;i4 vom astupa totul. Aonat=an era mul+umit de efectul pe care@l produsese. 0oroc că %i trecuse prin minte ideea cu şobolanii. ― Bun4 atunci ne@am %n+eles4 nimeni nu se apropie de pivni+ă4 da? Aonat=an se %ndreptă spre baie. 7ucie veni imediat după el. ― 3i fost la bunica ta? ― 5 Î+i aminteşti ce le spuneai celorlal+i la ferma din Pirinei: F7enea e mama tuturor viciilor.F Drebuie să *ăseşti de lucru %n altă parte. Banii se@mpu+inea$ă> ― Docmai am moştenit un apartament de două sute de metri pătra+i %ntr@un cartier select4 lân*ă pădure4 şi tu@mi spui să@mi *ăsesc de lucru. 2=iar nu ştii să te bucuri de clipa de fa+ă? 9ru s@o ia %n bra+e dar ea se trase %napoi. ― Ba da4 ştiu. 6ar ştiu să mă *ândesc şi la viitor. 5u n@am nici o situa+ie4 tu eşti şomer4 cum vom trăi peste un an? ― #ai avem re$erve. ― 0u te prosti> 3vem cu ce s@o ducem câteva luni4 şi pe urmă... Îşi puse pumnişorii %n şolduri şi@şi umflă pieptul. ― 3scultă Aonat=an4 +i@ai pierdut slu;ba pentru că nu voiai să te duci seara %n cartierele prime;dioase. Bine4 te %n+ele*4 dar nu se poate să nu *ăseşti altceva> ― 8i*ur că am sa caut de lucru4 lasă@mă doar să răsuflu pu+in. Î+i promit că după aceea4 să $icem peste o lună4 consult mica publicitate. Îşi făcu apari+ia un cap blond4 urmat %n curând de o blăni+ă cu labe. 0icolas şi "uar$a$ate. ― Dată4 mai adineauri venise un domn ca să le*e o carte. ― " carte? 2e carte? ― 0u ştiu. 9orbea de o mare enciclopedie scrisă de unc=iul 5dmond. ― 5i4 drăcie... 3 intrat? 3+i *ăsit@o? ― 0u4 nu mi@a plăcut de el4 şi cum tot nu era nici o carte... ― Bravo4 fiule4 ai făcut foarte bine. 3ceastă veste %l surprinse pe Aonat=an4 apoi %i stârni curio$itatea. 8cotoci prin tot subsolul4 dar $adarnic. 6upă aceea rămase un timp %n bucătărie4 inspectând uşa inter$isă4 broasca ei mare şi crăpătura. 2e mister sălăşuia dincolo de ea? Drebuie să pătrundă %n acest =ă+iş. .na dintre cele mai bătrâne eF 6upă aceea se aşa$ă la coada şirului pentru a fi %nlocuite de indivi$i FnoiF. 3cest sistem de rota+ie transformă *rupul %ntr@un soi de animal lun* al cărui FnasF e %n permanen+ă =ipersensibil. #esa;ul F0imic %n fa+ă>F răsună clar de vreo două$eci de ori. 3 două$eci şi una oara4 e %ntrerupt de un F=âcF de$*ustător. .na din cercetaşe s@a apropiat %n mod imprudent de o plantă carnivoră. " dionee. -urnica a fost atrasă de parfumul ei ame+itor şi şi@a prins picioarele %n clei. 5 pierdută. 2ontactul cu perişorii declanşea$ă mecanismul capcanei or*anice. 2ele două frun$e mari4 articulate4 se %nc=id ine 1nsecta se prăbuşeşte4 şi toate se reped să@i devore$e carnea arsă. 5F ― 9re+i să repeta+i? ― Wells4 sunt nepotul lui 5dmond Wells. .şa se desc=ide lăsând să apară un tip %nalt de aproape doi metri. ― 6omnul Aason Bra*el?... 8cu$a+i@mă că vă deran;e$4 dar aş vrea să vorbesc cu dumneavoastră despre unc=iul meu. 0u l@ am cunoscut iar bunica mi@a spus că era+i prietenul lui cel mai bun. ― Eai4 intră... 2e vrei să ştii despre 5dmond? ― Dotul. 0u l@am cunoscut şi re*ret... ― #mmm. În+ele*. "ricum4 5dmond era dintre aceia care sunt adevărate mistere vii. ― Îl cunoştea+i bine? ― 2ine poate pretinde să cunoască pe altcineva? 8ă $icem că persoanele noastre mer*eau adesea umăr la umăr şi că nici el4 nici eu nu aveam nimic %mpotrivă. ― 2um v@a+i %ntâlnit? ― 7a -acultatea de biolo*ie. 5u mă omoram cu plantele4 el cu bacteriile. ― 3lte două lumi paralele. ― 6a4 numai că a mea e mult mai sălbatică4 preci$ă Aason Bra*el arătând spre talmeş@balmeşul de plante ver$i care %i invadau sufra*eria. 7e ve$i? Doate sunt rivale4 *ata să se ucidă unele pe altele pentru o ra$ă de lumină sau pentru o picătură de apă. 6e %ndată ce o frun$ă se află la umbră4 planta o abandonea$ă şi frun$ele vecine cresc mult mai mari. 7umea ve*etalelor este %ntr@adevăr o lume care nu cunoaşte mila... ― 6ar bacteriile lui 5dmond? ― 5l %nsuşi declara că nu făcea decât să@şi studie$e strămoşii. 8ă $icem că@şi lua arborele *enealo*ic mai de departe decât ar fi fost normal... ― 6e ce bacteriile? 6e ce nu maimu+ele sau peştii? ― 9oia să %n+elea*ă celula %n stadiul ei cel mai primitiv. "mul nefiind pentru el decât un con*lomerat de celule4 trebuia să %n+elea*ă temeinic Fpsi=olo*iaF unei celule pentru a deduce func+ionarea ansamblului. F" problemă mare şi comple ― 8@ar părea că unii No*=ini =induşi şi tibetani reali$ea$ă această performan+ă. ― Bi la ce serveşte asta? ― 0u ştiu... 5l dorea să reuşească pentru a se putea sinucide oprindu@şi sin*ur bătăile inimii. 2redea că astfel va fi %n măsură să iasă din ;oc %n orice moment. ― Pentru ce? ― Poate că %i era frică de durerile inerente bătrâne+ii. ― Em... Bi ce@a făcut după ce şi@a dat doctoratul %n biolo*ie? ― 3 lucrat %n sectorul particular4 la o societate care producea bacterii vii pentru iaurturi. F8Leetmil) 2orporationF. 1@a mers bine acolo. 3 descoperit o bacterie capabilă să cree$e nu numai un *ust4 ci şi un parfum> 3 ob+inut atunci premiul pentru cea mai bună inven+ie a anului &,G ... ― Bi pe urmă? ― Pe urmă s@a %nsurat cu o c=ine$oaică. 7in*@mi. " fată dulce4 veselă. /euşise să@i sc=imbe firea ursu$ă. 5ra foarte %ndră*ostit. 6in acel moment l@am vă$ut mai rar. 0ormal. ― 3m au$it că a plecat %n 3frica. ― 6a4 dar după aceea. ― 6upă ce? ― 6upă dramă. 7in*@mi avea leucemie. 2ancerul sân*elui4 o boală care nu iartă. În trei luni a murit. 8ărmanul... 5l4 care declara pe fa+ă că celulele erau pasionante iar oamenii ne*li;abili... 7ec+ia a fost dură. Bi n@a putut face nimic. 2oncomitent cu acest de$astru s@a certat şi cu cole*ii de la F8Leetmil) 2orporationF. Bi@a părăsit munca şi a rămas %nc=is %n apartamentul lui. 7in*@mi %i redase %ncrederea %n oameni4 pierderea ei l@a făcut să recadă şi mai rău %n mi$antropie. ― 3 plecat %n 3frica s@o uite pe 7in*@mi? ― Poate. În orice ca$4 a dorit mai mult să@şi cicatri$e$e rana consacrându@se cu disperare muncii sale de biolo*. Probabil că a *ăsit o altă temă de studiu pasionantă. 0u ştiu e %ncă o %ntrebare. Bti+i cum să forma+i patru triun*=iuri ec=ilaterale din şase c=ibrituri? ― 5vident. 5ra testul lui de inteli*en+ă preferat. ― 3tunci care e solu+ia? Aason i$bucni %n râs. ― 3sta4 po+i fi si*ur că n@am să +i@o spun> 2um $icea 5dmond: F-iecare trebuie să@şi *ăsească sin*ur calea.F Bi vei vedea4 satisfac+ia descoperirii e de $ece ori mai mare. 2u toată carnea aceea %n spinare4 drumul la %ntoarcere pare mai lun*. Drupa %naintea$ă voiniceşte pentru a nu fi surprinsă de fri*ul nop+ii. -urnicile sunt capabile să lucre$e două$eci şi patru de ore din două$eci şi patru4 din martie până %n noiembrie4 fără odi=nă. 2u toate astea4 fiecare scădere a temperaturii le adoarme. 6e aceea4 rare sunt ca$urile când o e 3poi4 +inându@şi strâns descoperirea4 dă fu*a să prindă din urmă trupa. Drupa %nsă nu mai e ― "=> mămico4 te ro*... ― 0u te@ai mai săturat de poveştile astea cu omule+i ver$i şi planete cu nume de mărci de deter*en+i? %ntrebă Aonat=an. ― #ă interesea$ă. 8unt si*ur că %ntr@o $i vom %ntâlni nişte e ― 3 fost trimisă o sondă spre steaua cea mai apropiată ― )arco Polo se numeşte sonda ―4 aşa că s@ar putea să aflăm %n curând cine sunt vecinii noştri. ― 9a da şi ea c=i< ca toate celelalte sonde care au fost trimise să polue$e spa+iul. 3scultă@mă pe mine4 e prea departe. ― Poate4 dar de unde ştii că n@or să vină e 7ucie protestă de formă. /âseră %mpreună. 0icolas se %ncruntă. Psta era probabil umor pentru adul+i... #âna lui porni %n căutarea blăni+ei liniştitoare a că+elului. 6ar sub masă nu era nimic. ― .nde@o fi "uar$a$ate? 0u era %n sufra*erie. ― "uar$i> "uar$i> 0icolas %ncepu să fluiere printre de*ete. 6e obicei efectul era imediat: se au$ea un lătrat urmat de $*omotul labelor. -luieră din nou. 0ici un re$ultat. Plecă să@l caute prin numeroasele %ncăperi ale apartamentului. Părin+ii veniră după el. 0ici urmă de că+el. .şa era %ncuiată. 0@ar fi putut să iasă cu propriile lui mi;loaceC câinii %ncă nu ştiu să folosească c=eile. 8e %ndreptară cu to+ii instinctiv spre bucătărie4 mai e se tân*ui 0icolas. Drebuie să ne ducem după el. 2a un răspuns parcă4 din pivni+ă se au$i un lătrat sacadat. Părea că se aude de destul de departe. 8e apropiară de uşa inter$isă. Aonat=an se aşe$ă %n fa+a lor. ― 3m spus: nimeni nu coboară %n pivni+ă> ― 8cumpule4 $ise 7ucie4 dar trebuie să@l scoatem de@acolo. Poate că e atacat de şobolani. 3i spus că acolo sunt şobolani:.. 5l se %ntunecă la fa+ă. ― 2u atât mai rău pentru câine. #âine o să ne cumpărăm altul. Puştiul era stupefiat. ― 6ar tăticule4 eu nu vreau FaltulF. "uar$a$ate e prietenul meu4 nu@l po+i lăsa să moară aşa. ― 2e te@a apucat4 adău*ă 7ucie4 lasă@mă pe mine să cobor dacă +ie +i@e frică> ― 5şti fricos4 tăticule4 eşti laş? Aonat=an nu se mai putea stăpâni. Bolborosi: FBine4 mă voi duce să arunc o privireF4 şi plecă să aducă o lanternă. 7umină crăpătura. 5ra %ntuneric4 complet %ntuneric4 un %ntuneric care absorbea totul. 8e %nfioră. 3r fi luat@o imediat la sănătoasa. 6ar nevasta şi fiul lui %l %mpin*eau spre acel =ău. (ânduri neplăcute %i invadară mintea. Îl năpădea tot mai mult frica lui de %ntuneric. 0icolas i$bucni %n plâns. ― 3 murit> 8unt si*ur că a murit> 5 vina ta> ― Poate că e rănit4 %l domoli 7ucie4 ar trebui să mer*em să vedem. Aonat=an se *ândi din nou la mesa;ul lui 5dmond. Donul era imperativ. 6ar cum să facă? #ai mult ca si*ur că %ntr@o $i unul din ei nu va mai re$ista şi se va duce să cercete$e. Drebuia să ia taurul de coame. 3cum ori niciodată. Îşi trecu mâna peste fruntea umedă de sudoare. 0u4 n@o s@o lase baltă. 3vea %n sfârşit oca$ia să@şi %nfrunte spaimele4 să facă pasul4 să +ină piept prime;diei. Întunericul voia să@l %n*=ită? -oarte bine. 5ra pre*ătit să mear*ă până la capăt. "ricum4 nu mai avea ce pierde. ― #ă duc> Îşi aduse sculele şi for+ă broasca. ― "rice s@ar %ntâmpla4 să nu vă mişca+i de@aici4 mai ales nu %ncerca+i să veni+i după mine sau să c=ema+i poli+ia. 3ştepta+i@ mă> ― 9orbeşti cam ciudat> 7a urma urmelor4 nu e decât o pivni+ă ca toate pivni+ele. ― 0u sunt c=iar atât de si*ur... 7uminat de ovalul portocaliu al soarelui care scăpăta4 masculul '74 ultimul supravie+uitor al primei e Până la urmă vor bă*a de seamă că efectivul uneia dintre caste nu este complet. 3ntenele %i recad prosteşte pe frunte. 3re sentimentul de*radant că e Drecuseră de;a patru ore de când Aonat=an coborâse. 0evasta şi fiul lui stăteau ca pe ace. ― 2=emăm poli+ia4 mămico? ― 0u4 nu %ncă. 7ucie se apropie de uşa pivni+ei. ― Dăticu a murit? 8pune@mi4 mămico4 tăticu a murit tot aşa cum a murit "uar$i? ― Ba nu4 ba nu4 scumpule4 ce prostii po+i să spui> 7ucie era foarte %n*ri;orată. 8e aplecă să e 5 de neconceput ca o furnică a 2etă+ii să vrea să ucidă o alta. 8ă fie o dere*lare a sistemului imunitar? 0u i@au recunoscut mirosurile de identificare? Îl iau drept un corp străin? 5ra pur şi simplu absurd4 ca şi cum stomacul lui ar fi =otărât să@i asasine$e intestinul... #asculul '7 măreşte for+a de emisie: Sunt, ca şi voi, o celulă a *oiului. -par$inem aceluiaşi organism. 8unt nişte luptătoare tinere4 probabil că se %nşală. 6ar mesa;ele lui nu le potolesc pe cele care %l %ncol+iseră. #ica şc=ioapă %i sare %n spinare şi %l +ine de aripi4 %n timp ce furnica mare %i strân*e capul %ntre mandibule. 2ele două ră$boinice %l târăsc astfel spre locul unde sunt aruncate murdăriile. #asculul '7 se $bate. 2u se*mentul său de dialo* se 6acă lăsa+i să moară de foame un frate aflat %n nevoie4 atunci nu mai sunte+i demni să face+i parte din marea comunitate a lumii. 6acă o fiin+ă pierdută vă cere spri;in şi a;utor iar voi %i %nc=ide+i uşa4 atunci nu sunte+i de@ai noştri. 9ă cunosc bine4 conştiin+e %mpăcate4 cocoloşite %n puf> 0u vă *ândi+i decât la confortul vostru4 nu dori+i decât *loria indi@ viduală4 fericirea4 da4 dar numai a voastră şi a cercului strâmt al familiei voastre. 9ă cunosc4 asculta+i la mine. Du4 tu4 tu şi tu> 0u mai $âmbi+i %n fa+a ecranelor4 vă spun lucruri *rave. 9ă vorbesc despre vii@ torul omenirii. 8itua+ia asta nu poate dura. 3cest mod de via+ă e lipsit de sens. 1rosim totul4 distru*em totul. Pădurile sunt tăiate pentru a face din ele batiste de unică folosin+ă. Dotul a devenit de unică folosin+ă: tacâmurile4 stilourile4 =ainele4 aparatele foto*rafice4 maşinile4 şi fără să bă*a+i de seamă ve+i deveni voi %nşivă de unică folosin+ă. /enun+a+i de această formă de via+ă superficială. Drebuie să renun+a+i c=iar a$i4 mai %nainte ca mâine să fi+i for+a+i s@o face+i. 9eni+i printre noi4 alătura+i@vă armatei noastre de credincioşi. -ra+ilor4 to+i suntem solda+ii 6omnului.F 1ma*inea unei crainice. F3ceastă emisiune evan*=elică ne@a fost propusă de părintele #ac 6onald de la noua Biserică adventistă de $iua a 4!@a şi de societatea de produse con*elate T8Leetmil)U. 5a a fost difu$ată prin satelit %n mondovision. Bi acum4 %naintea serialului nostru 8- T8unt mândru că sunt e Îşi apropie mâna de telefon. 5l %i spusese să nu %ntreprindă nimic4 dar dacă murise4 dacă se prăbuşise ceva peste el? Încă nu avea cura;ul să coboare. /idică receptorul. -ormă numărul politiei. ― 3lo4 poli+ia? ― Î+i cerusem să nu telefone$i4 făcu o voce slabă şi lipsită de sonoritate4 din direc+ia bucătăriei. ― Dăticule> Dăticule> 7ucie %nc=ise %n timp ce din receptor se au$ea: F3lo4 vorbi+i4 da+i@mi adresa.F 2lac. ― 6a4 da4 eu sunt4 nu trebuia să vă4 %n*ri;ora+i. 9ă spusesem să mă aştepta+i linişti+i. 8ă nu se %n*ri;ore$e? 3sta era bună> Aonat=an nu numai că +inea %n bra+e rămăşi+ele a ceea ce fusese "uar$a$ate şi care nu mai era decât o *rămadă de carne sân*erândă4 dar c=iar el era transfi*urat. 0u părea %nfricoşat sau copleşit4 mai curând era $âmbitor. 0u4 nu asta4 mai de*rabă aveai impresia că %mbătrânise sau că era bolnav. 3vea o privire febrilă4 tenul livid4 tremura şi părea la capătul puterilor. 9ă$ând corpul fără via+ă al câinelui său4 0icolas i$bucni %n lacrimi. 3i fi $is că bietul caniş fusese sfâşiat cu sute de lovituri scurte de brici. Îl aşe$ară pe un $iar desfăcut. 0icolas plân*ea nemân*âiat pierderea tovarăşului său. 8e sfârşise. 0iciodată nu@l va mai vedea sărind pe perete când i se spunea cuvântul FpisicăF. 0iciodată nu@l va mai vedea desc=i$ând clan+ele uşilor cu o săritură veselă. 0iciodată nu@l va mai scăpa de ciobăneştii *ermani =omose o=4 da> $ise 0icolas printre suspine4 merită măcar atât. ― Bi apoi vom mer*e la 8P3 şi %+i vei ale*e un alt animal. 6e ce n@ai lua de data asta un că+eluş malte$? 8unt tare dră*u+i. 7ucie nu reuşea să@şi vină %n fire. 0u ştia cu ce %ntrebare să %nceapă. 6e ce stătuse atât de mult? 2e i se %ntâmplase câinelui? 6ar lui4 ce i se %ntâmplase? 9oia să mănânce? 0u se *ândise la spaima lor? ― 2e e acolo ;os? făcu ea %n cele din urmă cu o voce ştearsă. ― 0imic4 nimic. ― 6ar nu ve$i %n ce =al te@ai %ntors? Bi câinele... Parcă ar fi nimerit %ntr@o maşină de tocat electrică. 2e@a pă+it? Aonat=an %şi trecu o mână murdară peste frunte. ― 0otarul avea dreptate4 e plin de şobolani acolo ;os. "uar$a$ate a fost făcut bucă+ele de nişte şobolani furioşi. ― 6ar tu? Bărbatul rân;i. ― 5u sunt un animal mai mare4 de mine se sperie. ― 5 curată nebunie> 2e@ai făcut acolo ;os timp de opt ore? 2e e %n fundul acestei pivni+e blestemate? se %nfurie ea. ― 0u ştiu4 n@am a;uns până la capăt. ― 0@ai a;uns până la capăt> ― 0u4 e foarte adâncă. ― În opt ore n@ai a;uns la capătul... la capătul pivni+ei noastre> ― 0u. #@am oprit când am vă$ut câinele. Peste tot era numai sân*e. Btii4 "uar$a$ate s@a luptat cu %ndâr;ire. 5 incredibil cât de mult a putut să re$iste un câine atât de mic. ― 6ar unde te@ai oprit? 7a ;umătatea drumului? ― 6e unde să ştiu? "ricum4 nu puteam să mer* mai departe. Îmi era şi mie frică. Btii că nu suport %ntunericul şi violen+a. "ricine ar fi fost %n locul meu s@ar fi oprit. 0u po+i mer*e la nesfârşit aşa4 %n plin necunoscut. Bi pe urmă m@am *ândit la tine4 la voi. 0ici nu@+i po+i %nc=ipui cum e... 5 tare %ntunecos. 5 ca moartea. 7a aceste ultime cuvinte un fel de tic %i ridică %n sus col+ul *urii. 7ucie nu@l mai vă$use niciodată aşa. În+elese că trebuia să@l lase %n pace. Îşi petrecu bra+ele pe după mi;locul lui şi %l sărută pe bu$ele reci. ― 7inişteşte@te4 s@a terminat. 9om si*ila această uşă şi n@o să mai vorbim despre ea. 5l se trase uşor %napoi. ― 0u. 0u s@a terminat. 3cum m@am lăsat oprit de acea $onă roşie. "ricine s@ar fi oprit. 9iolen+a ne sperie totdeauna4 c=iar şi atunci când victime sunt animalele. 6ar nu pot să rămân aşa4 poate doar la un pas de +intă... ― 6oar n@ai să@mi spui că vrei să te %ntorci acolo? ― Ba da. 6acă 5dmond a putut4 voi putea şi eu. ― 5dmond4 unc=iul tău 5dmond? ― 3 făcut ceva acolo ;os4 şi vreau să ştiu ce anume. 7ucie %şi %năbuşi un *eamăt. ― 6acă +ii la mine şi la 0icolas4 te ro* să nu mai cobori. ― 0@am de ales. 3vu din nou acelaşi tic al *urii. ― Dotdeauna am făcut lucrurile pe ;umătate. Dotdeauna m@am oprit când ra+iunea %mi spunea că prime;dia e aproape. Bi uite ce@am devenit. .n om care4 fireşte4 n@a ştiut ce e prime;dia4 dar nici n@a reuşit %n via+ă. Dot făcând ;umătă+i de drum4 n@am mers niciodată până la capătul lucrurilor. 3r fi trebuit să rămân la lăcătuşerie4 să fiu a*resat4 c=iar dacă m@aş fi ales şi eu cu nişte cucuie. 3r fi fost ca un bote$4 aş fi cunoscut violen+a şi aş fi %nvă+at cum să reac+ione$ la ea. 6ar eu4 tot evitând neca$urile4 sunt ca un copilaş fără e declară ea apucând lanterna. ― 0u4 tu rămâi aici> " apucase ferm de %nc=eieturile mâinilor. ― 6ă@mi drumul4 ce te@a apucat? ― 8cu$ă@mă4 dar trebuie să %n+ele*i4 această pivni+ă e ceva care nu mă priveşte decât pe mine. 5 %ncercarea mea4 e drumul meu. 0imeni nu trebuie să se amestece4 %n+ele*i? În spatele lor4 0icolas %ncă mai plân*ea %n fa+a rămăşi+elor lui "uar$a$ate. Aonat=an o lăsă pe 7ucie şi se apropie de fiul său. ― Eaide4 revino@+i4 băiete> ― #@am săturat> "uar$i a murit iar voi vă certa+i. Aonat=an vru să@i %ndrepte *ândurile %n altă parte. 7uă o cutie de c=ibrituri4 scoase din ea şase be+e şi le puse pe masă. ― .ită@te aici4 %+i voi arata o eni*mă. 2u aceste şase c=ibrituri putem forma patru triun*=iuri ec=ilaterale. Încearcă4 trebuie să reuşeşti. Băiatul4 surprins de propunerea tatălui său4 %şi şterse lacrimile şi@şi trase nasul. Începu imediat să aran;e$e c=ibriturile %n diferite feluri. ― Bi@+i dau un sfat. 2a să *ăseşti solu+ia4 trebuie să *ândeşti altfel. 6acă o faci ca de obicei4 nu a;un*i la nimic. 0icolas reuşi să forme$e trei triun*=iuri. 0u patru. Îşi ridică oc=ii mari şi albaştri spre tatăl lui şi clipi de câteva ori. ― Du ai *ăsit solu+ia4 tăticule? ― 0u4 nu %ncă4 dar simt că sunt pe@aproape. Aonat=an %şi liniştise momentan fiul4 nu şi nevasta. 7ucie %i arunca priviri mânioase. În seara aceea se certară destul de violent. 6ar Aonat=an nu voi să spună nimic despre pivni+ă şi misterele ei. 3 doua $i4 Aonat=an se sculă de diminea+ă şi %şi petrecu prima parte a $ilei instalând la intrarea %n pivni+ă o uşă de fier prevă$ută cu un lacăt mare. 3poi %şi a*ă+ă c=eia de *ât. 8alvarea vine sub forma neaşteptată a unui cutremur de pământ. #ai %ntâi pere+ii sunt supuşi unei mari $*uduiri laterale. 6in tavane nisipul %ncepe să cur*ă %n cascadă. 3proape imediat urmea$ă a doua $*uduire4 apoi a treia4 a patra... O*uduiturile surde se succed din ce %n ce mai repede4 apropiindu@se din ce %n ce mai mult de cei trei. 5 un vuiet enorm care nu se mai opreşte şi care face să vibre$e totul. /e%nsufle+it de această trepida+ie4 tânărul mascul %şi accelerea$ă din nou inima4 loveşte de două ori cu mandibulele4 sur@ prin$ându@şi călăii4 şi o rupe la fu*ă prin tunelul spart. Îşi a*ită aripile %ncă embrionare pentru a@şi accelera fu*a şi a@şi prelun*i salturile pe deasupra dărâmăturilor. -iecare $*uduitură mai puternică %l obli*ă să se oprească şi să aştepte4 lipit de sol4 sfârşitul avalanşelor de nisip. Bucă+i %ntre*i de $id se prăbuşesc %n mi;locul altor culoare. Poduri4 arcade şi cripte se năruie4 antrenând %n căderea lor milioane de siluete năucite. #irosurile de alarmă prioritară $boară prin aer răspândindu@se %n toate direc+iile. În prima fa$ă4 feromonii e Doc... toc... toc... răspunde străinul care a %nceput din nou să ciocăne domul pentru a pătrunde mai adânc. -iecare se lipeşte de pere+i4 %ncercând să scape de acel şarpe roşu de$lăn+uit care scotoceşte *aleriile. 2ând lipăitura e considerată prea săracă4 limba se %ntinde şi mai mult. .rmată de un cioc şi de un cap uriaş. 5 o ciocănitoare verde> Deroarea primăverii... 3ceste păsări insectivore lacome sapă %n acoperişul cetă+ilor de furnici până la o adâncime de şai$eci de centimetri şi se *=iftuiesc cu popula+ia lor. 5 timpul să se treacă la a treia fa$ă a alarmei. .nele lucrătoare4 practic %nnebunite de surescitarea nee 3rtileristele propulsea$ă cu toată puterea sfincterelor ;etul de acid formic superconcentrat. Pasărea are brusc impresia neplăcută că cineva %i strân*e *âtul cu un fular de ace. 8e $bate4 vrea să se elibere$e. 6ar a %naintat prea mult. 3re aripile prinse %n pământul şi rămurelele domului. Îşi lansea$ă din nou limba pentru a ucide cât mai multe dintre aceste adversare minuscule. 3lte luptătoare iau locul primului val. -oc> 2iocănitoarea verde are o tresărire. 6e data asta nu mai sunt ace4 ci +epi. 7oveşte nervoasă cu ciocul. -oc> 3cidul4 +âşneşte din nou. Pasărea tremură4 %ncepe să respire cu *reutate. -oc> 3cidul %i roade nervii şi e complet imobili$ată. Dirul %ncetea$ă. 6e peste tot4 luptătoare cu mandibule mari se năpustesc să muşte din rănile făcute de acidul formic. În acelaşi timp4 o le*iune se deplasea$ă %n e Patru lucrătoare spar* canalul şi se aruncă %n lic=idul roşu. 6use de curentul cardiac4 temerarele sunt %n curând propulsate până la emisferele cerebrale. 8unt *ata să sape %n materia cenuşie. 2iocănitoarea verde4 %nnebunită de durere4 se tăvăleşte la dreapta şi la stân*a4 dar nu are nici un mi;loc de a se opune tuturor acelor invadatori care o tranşea$ă din interior. .n pluton de furnici pătrunde %n plămâni şi aruncă acid. Pasărea tuşeşte cumplit. 3ltele4 un %ntre* corp de armată4 pătrund %n esofa* pentru a face ;onc+iunea %n sistemul di*estiv cu cole*ele lor care au intrat prin anus. 3cestea din urmă escaladea$ă cu rapiditate intestinul *ros şi distru* %n trecere toate or*anele vitale aflate la %ndemâna mandibulelor. 8cormonesc carnea vie aşa cum obişnuiesc să scormonească pământul4 luând cu asalt4 pe rând4 pipota4 ficatul4 inima4 splina şi pancreasul4 ca pe nişte fortăre+e. 8e %ntâmplă ca un val neaşteptat de sân*e sau de limfă să %nece câ+iva indivi$i. 3şa pă+esc %nsă numai ne%ndemânaticele care nu ştiu unde şi cum să taie. 2elelalte %naintea$ă metodic prin cărnurile roşii şi ne*re. Btiu să se esc=ive$e %nainte de a fi strivite de un spasm. 5vită să se atin*ă de $onele pline de bilă sau de aci$i di*estivi. 2ele două armate se %ntâlnesc până la urmă %n dreptul rinic=ilor. Pasărea nu a murit %ncă. 1nima ei4 crestată de lovituri de mandibulă4 continuă să trimită sân*e prin conductele sparte. -ără să se aştepte ultima suflare a victimei4 şiruri de lucrătoare %şi trec din mână %n mână bucă+ile de carne %ncă palpitânde. 0imic nu re$istă micilor c=irur*i. 2ând %ncep să taie bucă+ile de creier4 ciocănitoarea verde are o convulsie4 ultima. Dot oraşul dă fu*a să ciopârtească monstrul. 2uloarele colcăie de furnici care duc ca amintire fie o pană4 fie un fir de puf. 5c=ipele de $idări+e au intrat de;a %n ac+iune. 8e lucrea$ă la refacerea domului şi a culoarelor deteriorate. 6e departe ai putea crede că furnicarul e pe cale de a mânca o pasăre. 6upă ce a %n*=i+it@o4 o mistuie4 distribuind carnea şi *răsimea4 pielea şi penele %n toate punctele unde ele vor fi de folos 2etă+ii. =E,E.-4 "um s-a constituit civili(a$ia furnicilor% Pentru a în$elege acest lucru trebuie să ne întoarcem cu mai multe sute de milioane de ani în urmă, în momentul în care via$a a început să se de(volte pe Pământ. 9nsectele s-au aflat printre primii nou-sosi$i. Păreau prost adaptate pentru lumea lor. )ici, fragile, ele erau victimele ideale pentru orice prădător. Pentru a reuşi să se men$ină în via$ă, unele, precum lăcustele, au ales calea reproducerii. uau în asemenea cantită$i încât era musai să rămână şi supravie$uitori. -ltele, precum viespile şi albinele, au ales veninul, dotându-se de-a lungul genera$iilor cu ace otrăvite care le făceau de temut. -ltele, ca gândacul-de-bucătărie, au ales să devină necomestibile. glandă specială dădea un gust atât de rău cărnii lor încât nimeni nu voia s-o mănânce. -ltele, precum călugări$ele sau fluturii de noapte, au ales camufla6ul. Semănând cu iarba sau cu scoar$a copacilor, ele treceau neobservate în natura neospitalieră. Şi totuşi, în această 6unglă a primelor (ile, multe insecte nau găsit nici o ;şmecherie; pentru a supravie$ui şi păreau condamnate la dispari$ie. Printre aceste ;defavori(ate; au fost mai întâi termitele. -părută acum aproape o sută cinci(eci de milioane de ani pe scoar$a terestră, această specie consumatoare de lemn nu avea nici o şansă de perenitate. Prea mul$i prădători, prea pu$ine atuuri naturale pentru a le re(ista... "e avea să se întâmple cu termitele% )ulte au pierit, iar supravie$uitorii erau atât de încol$i$i încât au ştiut să găsească la timp o solu$ie originală4 ;Să nu mai lupte nimeni singur, să se cree(e grupuri de solidaritate. +uşmanilor noştri le va fi mai greu să atace două(eci de termite care fac front comun decât una singură care încearcă să fugă.; 8ermitele deschideau astfel una din căile regale ale comple#ită$ii4 organi(area socială. -ceste insecte au început să trăiască în grupuri mici, familiale, adunate în 6urul unui nucleu4 )atca ouătoare. -poi familiile au devenit sate, satele au căpătat amploare şi s-au transformat în oraşe. "etă$ile lor de nisip şi ciment s-au înăl$at în scurt timp pe toată suprafa$a globului. 8ermitele au fost primii stăpâni inteligen$i ai planetei noastre, şi prima ei societate. 56#"06 W57784 Enciclopedia cunoaşterii relative şi absolute. #asculul '7 nu@şi mai vede uci*aşele cu parfum de stâncă. Înseamnă că l@au abandonat. 2u pu+in noroc4 poate că au murit sub dărâmături... 0u trebuie să se bucure prea tare %nsă. 0@a scăpat c=iar aşa uşor. 0u mai are nici un parfum@paşaport. 7a prima %ntâlnire cu o ră$boinică4 s@a terminat cu el. 8emenele lui %l vor considera %n mod automat un corp străin. 0u@l vor lăsa nici măcar să le e 2um de@a a;uns %n situa+ia asta? 9ina o poartă numai blestematele acelea de ră$boinice cu parfum de stâncă. 2e le@a apucat? Probabil că erau nebune. 6eşi ca$ul e rar4 se %ntâmplă ca *reşeli de pro*ramare *enetică să ducă la accidente psi=olo*ice de acest tipC ceva asemănător cu acele furnici isterice care loveau %n toată lumea %n fa$a a treia a alarmei. Dotuşi4 cele două furnici care %l atacaseră nu păreau nici isterice4 nici de*enerate. 2=iar aveau aerul că ştiu foarte bine ce fac. 8@ar fi $is... 0u e În fond4 Belo@)iu@)iuni avea o vec=e ma 3larmă falsă. Portăreasa %şi sc=imba doar po$i+ia. Probabil că amor+ea şi ea stând aşa4 cu capul ca %ntr@un ;u* de lemn. 2u atât mai rău4 nu mai are răbdare4 se repede către obstacol. 6e cum a;un*e %n ra$a antenei4 portăreasa descoperă absen+a feromonilor@paşaport. 8e tra*e %napoi pentru a astupa şi mai bine orificiul4 apoi lansea$ă molecule de alarmă. "orp străin în "etatea inter(isă0 "orp străin în "etatea inter(isă0 repetă ea ca o sirenă. Îşi %nvârteşte cleştii pentru a@l intimida pe nepoftit. 3r %nainta să se lupte cu el4 dar ordinul este cate*oric: mai %ntâi blocarea intrării> Drebuie să se mişte repede. #asculul are un avanta;: vede %n %ntuneric4 %n timp ce ea e oarbă. 8e avântă4 evită mandibulele de$lăn+uite care lovesc la %ntâmplare4 şi plon;ea$ă pentru a le apuca de la rădăcină. 7e taie una după alta. 8ân*ele transparent cur*e. 6ouă cioturi inofensive continuă să se a*ite. Dotuşi4 masculul '7 nu poate trece4 cadavrul bloc=ea$ă intrarea. Picioarele %n+epenite continuă să apese pe lemn din refle<. 2um să facă? Îşi plasea$ă abdomenul lân*ă fruntea portăresei şi tra*e cu acid. 2orpul tresare4 c=itina roasă de acidul formic %ncepe să se topească eliberând un fum cenuşiu. 6ar craniul e re$istent. Drebuie să repete fi*ura de patru ori pentru a@şi putea croi un drum prin el. Drece. În partea cealaltă descoperă un torace şi un abdomen atrofiate. -urnica nu era decât o uşă4 nimic altceva. *9/-2994 +upă cinci(eci de milioane de ani, când au apărut primele furnici, habar n-aveau ce le aşteaptă. 1rmaşe îndepărtate ale unei viespi sălbatice şi solitare, tiphiida, ele nu aveau nici mandibule mari, nici ac. Erau mici şi plăpânde, dar nu şi proaste, aşa că au în$eles repede că aveau tot interesul să le imite pe termite. 8rebuia să se unească. Şi-au creat satele lor> şi-au clădit cetă$i grosolane. 8ermitele se neliniştiră destul de repede de această concuren$ă. +upă părerea lor, pe Pământ nu era loc decât pentru o singură specie de insecte sociale. +e acum înainte ră(boaiele erau inevitabile. "am peste tot în lume, în insule, în copaci şi în mun$i, armatele cetă$ilor de termite au luptat împotriva tinerelor armate ale cetă$ilor de furnici. ,u se mai vă(use niciodată aşa ceva în regnul animal. )ilioane de mandibule luptau umăr la umăr pentru un scop care nu era nutritiv. 1n scop ;politic ;0 2a început, termitele, mai e#perimentate, câştigau toate bătăliile. +ar furnicile s-au adaptat. -u copiat armele termitelor şi au inventat altele noi. *ă(boaiele mondiale termite-furnici cuprinseră planeta, vreme de aproape două(eci de milioane de ani. "am prin această perioadă au reuşit furnicile, descoperind armele cu 6et de acid formic, să ob$ină un avanta6 decisiv. "hiar şi în (ilele noastre continuă bătăliile intre cele două specii duşmane, dar rareori se întâmplă ca legiunile termitelor să învingă. 56#"06 W57784 Enciclopedia cunoaşterii relative şi absolute. ― 7@a+i cunoscut %n 3frica4 nu@i aşa? ― 6a4 răspunse profesorul. 5dmond avea o supărare mare. #i se pare că@i murise nevasta. 8@a aruncat cu disperare %n stu@ diul insectelor. ― 6e ce tocmai insecte? ― 6e ce nu? 1nsectele e 0iciodată nu trebuie să ataci insectele de@a dreptul4 şi mai ales să nu le subestime$i niciodată vrând să le domesticeşti4 aşa cum se procedea$ă cu mamiferele. 1nsecta repre$intă o altă filo$ofie4 un alt spa+iu@timp4 o altă dimensiune. 1nsecta are de e #asculul '7 a vărsat sân*ele unei celule a /oiului. 3 ac+ionat cu cea mai mare violen+ă asupra propriului său or*anism. 3sta %i lasă un *ust amar. 6ar oare avea altă solu+ie4 el4 =ormonul informa+iei4 pentru a supravie+ui şi a@şi continua misiunea? 6acă a ucis a făcut@o tocmai pentru că s@a %ncercat suprimarea lui. 5ste o reac+ie %n lan+. Precum cancerul. 6acă /oiul se comportă anormal fa+ă de el4 se vede constrâns să ac+ione$e %n mod identic. Drebuie să se deprindă cu această idee. 3 ucis o celulă soră. Poate că va mai ucide şi altele. ― 6ar de ce venise %n 3frica? 6in moment ce4 după cum spune+i4 furnici sunt peste tot. ― 8i*ur4 dar nu aceleaşi furnici... 2red că 5dmond nu mai +inea la nimic după ce@şi pierduse nevasta4 acum c=iar mă %ntreb dacă nu cumva aştepta ca furnicile să@l FsinucidăF. ― Poftim? ― 3u fost *ata să@l =ăpăie4 fir@ar să fie> -urnicile ma*nan din 3frica... 0@ai vă$ut niciodată filmul "ând vuieşte )araburita% Aonat=an clătină ne*ativ din cap. ― #arabunta este masa de furnici ma*nan dorNlines sau annoma ni*ricans4 care %naintea$ă %n câmpie distru*ând totul %n calea ei. 6octorul /osenfeld se ridică %n picioare de parcă ar fi vrut să %nfrunte un val invi$ibil. ― #ai %ntâi se aude un freamăt puternic compus din +ipetele4 piuiturile4 bătăile din aripi şi paşii tuturor animalelor mici care %ncearcă să fu*ă. În acest stadiu4 furnicile %ncă nu se vădC apoi4 câteva ră$boinice se ivesc brusc din spatele unei coline. 6upă aceşti cercetaşi4 celelalte vin repede4 %n coloane cât ve$i cu oc=ii. 2olina devine nea*ră. 5 ca o scur*ere de lavă care topeşte tot ce atin*e. Profesorul se plimba de colo până colo prin %ncăpere4 *esticulând4 prins de ceea ce povestea. ― 5le sunt sân*ele veninos al 3fricii. 3cid viu. 0umărul lor e %nspăimântător. " colonie de furnici ma*nan ouă %n medie cinci sute de mii de ouă %n fiecare $i. 6estul ca să umpli *ăle+i %ntre*i... 6eci4 acest râule+ de acid sulfuric ne*ru cur*e4 trece peste talu$uri şi peste copaci4 nimic nu@l opreşte. Păsările4 şopârlele sau mamiferele insectivore care au *=inionul să se apropie sunt imediat fărâmi+ate. 1ma*ine de 3pocalips> -urnicile ma*nan nu se tem de nici un animal. " dată am vă$ut o pisică prea curioasă nimicită cât ai clipi din oc=i. Draversea$ă c=iar şi cursurile de apă4 făcând poduri plutitoare din propriile lor cadavre>... Pe 2oasta de -ildeş4 %n re*iunea %nvecinată cu centrul de la 7amto4 unde le studiem4 popula+ia n@a *ăsit nici un mi;loc de protec+ie %mpotriva inva$iei lor. 2ând se anun+ă că aceşti minusculi 3ttila vor traversa oraşul4 oamenii fu*4 ducând cu ei bunurile cele mai de pre+. Pun picioarele meselor şi scaunelor %n *ăle+i de o+et şi se roa*ă la $eii lor. 7a %ntoarcere4 constată că totul a fost cură+at4 de parcă ar fi trecut taifunul. 0@a mai rămas nici o fărâmă de =rană sau de oricare altă substan+ă or*anică. Însă nici cea mai mică urmă de insecte para$ite. -urnicile ma*nan sunt până la urmă cel mai bun mi;loc de a@+i cură+a %n %ntre*ime locuin+a. ― 2um făcea+i să le studia+i dacă sunt atât de feroce? ― 3şteptam amia$a. 1nsectele n@au sistem de re*lare a căldurii4 ca noi. 2ând afară sunt optspre$ece *rade4 optspre$ece *rade sunt şi %n corpul lor4 iar atunci când e caniculă4 sân*ele li se %nfierbântă. 7ucru insuportabil pentru ele. 6e aceea4 la primele ra$e fierbin+i4 furnicile ma*nan %şi sapă un cuib bivuac unde aşteaptă o vreme mai răcoroasă. 5 ca o mini@=ibernare4 numai că sunt blocate de căldură4 nu de fri*. ― Bi? Aonat=an nu prea ştia să dialo*=e$e. 2onsidera că discu+ia era făcută pentru a servi ca vas comunicant. 5 Bi crede@mă că n@a fost pu+in lucru. 8peram s@o *ăsim pe afurisita aia de re*ină a lor. -aimoasa fătătoare care face cinci sute de mii de ouă pe $i. 0u voiam decât s@o vedem şi s@o foto*rafiem. 0e@am pus nişte ci$me mari de vidan;ori. 5dmond n@a avut noroc. Purta 4 şi nu mai rămăsese decât o perec=e 40. 3şa că a mers %n bocanci... Îmi amintesc de parcă s@ar fi %ntâmplat ieri. 7a douăspre$ece şi ;umătate am trasat pe sol forma probabilă a unui cuib bivuac şi am %nceput să săpăm de ;ur %mpre;ur o tranşee adâncă de un metru. 7a unu şi ;umătate am a;uns la camerele e #ai cu seamă trebuia să fim aten+i să nu intre %n nici unul din orificiile noastre naturale: nas4 *ură4 anus4 timpan. 3ltfel eram termina+i4 ne săpau pe dinăuntru> Aonat=an asculta %n tăcere4 oarecum impresionat. Profesorul părea că retrăieşte scena pe care o mima cu for+a omului tânăr care nu mai era. ― 0e dădeam palme ca să le alun*ăm. 5le se orientau după răsuflarea şi transpira+ia noastră. Do+i făcuserăm e 7@am apucat de bra+e şi l@am scos de acolo4 l@am de$brăcat şi am ras de pe el cu maceta toate ma ― 0u4 e un noroc că a scăpat cu via+ă. 3sta nu l@a de$*ustat de furnici. 6impotrivă4 le@a studiat cu şi mai mare %ndâr;ire. ― Bi pe urmă? ― 8@a %ntors la Paris. Bi n@am mai ştiut nimic de el. Dipul nici măcar nu i@a mai telefonat vreodată bătrânului său /osenfeld. În sfârşit4 am citit %n $iare că a murit. "di=nească@se %n pace> 6ădu la o parte perdelele de la fereastră ca să e 6e necre$ut4 sunt c=iar ele> #asculul '7 o ia la *oană4 sperând să@şi piardă urma. 3lear*ă prin acel labirint tridimensional. 1ese din 2etatea inter$isă. Portăresele nu@l %mpiedicăC sunt pro*ramate să filtre$e numai ce vine din e 6oar unc=iul lui %i inter$isese cate*oric... ― 3cum ia cu el ;os o sumedenie de unelte4 tablă de o+el4 plăci mari de beton. 0umai el ştie ce meştereşte acolo... 7ucie %şi prinse capul %ntre mâini. 5ra la capătul puterilor4 sim+ea că va ceda din nou unei depresiuni. ― Bi nu se poate cobor% după el? ― 0u. 3 pus o broască pe care o %ncuie pe dinăuntru. 3u*usta se aşe$ă pe scaun4 descumpănită. ― 2a să ve$i4 ca să ve$i. 0ici nu@mi %nc=ipuiam că evocarea lui 5dmond va provoca atâtea neca$uri... SPE"9-29Ş8994 7n marile cetă$i moderne ale furnicilor, reparti(area sarcinilor, repetată de milioane de ani, a generat muta$ii genetice. -stfel, unele furnici se nasc cu enorme mandibule-foarfeci pentru a fi solda$i, altele au mandibule cu care macină pentru a produce făină de cereale, altele sunt în(estrate cu glande salivare suprade(voltate pentru a ume(i şi a de(infecta larvele. 7ntr-un fel, e ca şi cum la noi solda$ii s-ar naşte cu degete în formă de cu$ite, $ăranii cu picioare în formă de cârlig pentru a se urca în copaci să adune fructele, iar doicile cu (ece perechi de $â$e. +ar dintre toate muta$iile ;profesionale; cea mai spectaculoasă este cea a dragostei. 7ntr-adevăr, pentru ca masa truditoarelor să nu fie distrasă de la muncă de impulsuri erotice, ele se nasc ase#uate. 8oate energiile reproducătoare sunt concentrate asupra celor speciali(a$i4 masculii şi femelele, prin$ii şi prin$esele acestei civili(a$ii paralele. -ceştia se nasc şi sunt echipa$i numai pentru dragoste. Ei beneficia(ă de multe avanta6e destinate să-i a6ute la copula$ie. +e la aripi şi ochi care văd în întuneric, până la antenele emi$ătoare-receptoare de emo$ii abstracte. 56#"06 W57784 Enciclopedia cunoaşterii relative şi absolute. 3scun$ătoarea nu e o fundătură4 ci duce la o mică *rotă. #asculul '7 se baricadea$ă %n ea. /ă$boinicele cu miros de stâncă trec fără să@l detecte$e. 0umai că *rota nu e *oală. Înăuntru e cineva cald şi mirositor. 2are emite. "ine eşti% #esa;ul este clar4 precis4 imperativ. "celii care văd %n infraroşu %l a;ută să distin*ă făptura masivă care %l c=estionea$ă. 6upă cum arată4 pare să cântărească nouă$eci de *răun+e de nisip. Dotuşi nu e o luptătoare. 5 ceva ce nu a mirosit şi nu a vă$ut niciodată până acum. " femelă. Bi ce femelă> " e Îşi aminteşte lec+iile doicilor: )asculii sunt nişte 6umătă$i de fiin$ă. "ontrar tuturor celorlal$i indivi(i ai "etă$ii, ei nu sunt echipa$i decât cu 6umătate din cromo(omii speciei. Sunt concepu$i din ouă nefecundate. Sunt deci nişte ovule mari, sau mai curând nişte spermato(oi(i mari, trăind în aer liber. 3re pe spate un spermato$oid care e pe cale s@o su*rume. 1deea asta aproape că o amu$ă. 6e ce unele ouă sunt fecundate şi altele nu? Probabil din cau$a temperaturii. 8ub două$eci de *rade4 spermateca nu poate fi activată iar #atca eliberea$ă ouă nefecundate. Prin urmare masculii provin din fri*. 2a şi moartea. 5ste prima oară când vede unul %n carne şi c=itină. 2e caută aici4 %n *ineceul vir*inelor? 3cest teritoriu e tabu4 re$ervat femelelor se #asculul '7 %ncearcă din nou să comunice prin antene. 6ar femela nu se lasă. 6acă vrea să@i %ndepărte$e antenele4 ea şi le %ndoaie imediat peste cap. 6acă %i atin*e uşor al doilea se*ment4 atunci ea %şi lasă antenele pe spate. 0u vrea4 şi pace. #asculul sporeşte presiunea ma Problema era că nu e 3sta te %ndobitoceşte> 0e ba*ă la to+i %n cap aceleaşi ima*ini> "ricum4 spun vrute şi nevrute. Încă nu v@a+i săturat? i$bucni Aonat=an4 care se %ntorsese de câteva ore. ― 7asă@l. 3sta %l linişteşte. 6e la moartea câinelui4 nu mai e deloc %n apele lui...4 făcu 7ucie4 cu o voce mecanică. Aonat=an mân*âie bărbia fiului său. ― 0u eşti %n apele tale4 puiule? ― 8sst4 ascult acolo. ― Eei4 ia au$i cum ne vorbeşte> ― 2um î$i vorbeşte. Drebuie să recunoşti că nu te vede prea des4 aşa că nu te mira dacă se poartă cam rece cu tine. ― 5i> 0icolas4 ai reuşit să faci cele patru triun*=iuri cu be+ele de c=ibrit? ― 0u4 mă enervea$ă. Prefer să ascult. ― Bun4 dacă te enervea$ă... Aonat=an4 cu un aer *ânditor4 %ncepură mişte c=ibriturile care $ăceau aruncate pe masă. ― Păcat... 5... instructiv. 0icolas nu au$ea4 creierul lui era conectat direct la televi$or. Aonat=an plecă %n camera lui. ― 2e faci? %l %ntrebă 7ucie. ― 9e$i bine4 mă pre*ătesc4 mă %ntorc acolo. ― 2e? "=4 nu> ― 0@am de ales. ― Aonat=an4 spune@mi şi mie4 ce@i acolo ;os de te fascinea$ă atât de mult? 6oar sunt nevasta ta> 5l nu răspunse nimic. Îşi ferea privirea. Bi rămăsese cu acel tic di$*ra+ios. În cele din urmă 7ucie renun+ă. ― 3i omorât şobolanii? %l %ntrebă ea suspinând. ― Pre$en+a mea e suficientă4 se +in la distan+ă. 6acă nu4 le arăt c=estia asta. Aonat=an flutură un cu+it mare de bucătărie pe care %l ascu+ise %ndelun*. 2u cealaltă mână apucă lanterna şi se %ndreptă spre uşa pivni+ei4 având %n spinare un sac %n care se aflau provi$ii din belşu* şi sculele lui de lăcătuş. 8puse %ntr@o doară: ― 7a revedere4 0icolas. 7a revedere4 7ucie. 7ucie nu ştia ce să facă. Îl prinse de bra+ pe Aonat=an. ― 0u po+i să pleci aşa> 5 prea simplu. Drebuie să@mi vorbeşti> ― 3=4 te ro*> ― 6ar cum vrei să@+i spun? 6e când ai coborât %n blestemata aia de pivni+ă nu mai eşti acelaşi. 0u mai avem bani şi tu ai cumpărat de cel pu+in cinci mii de franci materiale şi căr+i despre furnici. ― #ă interesea$ă lăcătuşeria şi furnicile. 5 dreptul meu. ― 0u4 nu e dreptul tău. 0u când ai un fiu şi o nevastă de =rănit. 6acă tot a;utorul de şoma; se duce pe căr+i despre furnici4 voi sfârşi prin a... ― Prin a divor+a? 3sta vrei să spui? 5a %i dădu drumul4 descura;ată. ― 0u. 5l o prinse de umeri4 fără să@şi poată re+ine ticul *urii. ― Drebuie să ai %ncredere %n mine. Drebuie să mer* până la capăt. 0u sunt nebun. ― 0u eşti nebun? 6ar uită@te la tine> 3ră+i de parcă ai ieşit din *roapă4 s@ar $ice că ai tot timpul febră. ― 2orpul meu %mbătrâneşte4 dar capul %ntinereşte. ― Aonat=an> 8pune@mi4 ce se %ntâmplă acolo ;os? ― 0işte lucruri pasionante. Drebuie mers mai adânc4 tot mai adânc4 dacă vrem să putem reveni %ntr@o $i la suprafa+ă... Btii4 e ca la piscină4 trebuie să te spri;ini de fund ca să ieşi la suprafa+ă. Bi i$bucni %ntr@un râs dement ale cărui =o=ote sinistre %ncă mai răsunau4 trei$eci de secunde mai târ$iu4 pe scara %n spirală. 5ta;ul X !. 3coperământul fin de cren*u+e produce un efect de vitraliu. /a$ele soarelui scânteia$ă trecând prin acest filtru4 apoi cad pe sol ca o ploaie de stele. 0e aflăm %n solariu4 Fu$inaF care produce belo)anieni. 3ici domneşte o căldură toridă. IW. 5 normal4 a fost construit cu fa+a spre sud pentru a beneficia cât mai mult timp de căldura astrului alb. .neori4 sub efectul catali$ator al cren*u+elor4 temperatura urcă până la !0W> În solariu se a*ită sute de picioare. 2asta cea mai numeroasă aici este cea a doicilor. 8tivuiesc ouăle pe care #atca tocmai le@a făcut. 6ouă$eci şi patru de *răme$i formea$ă o stivă4 douăspre$ece stive formea$ă un şir. Birurile se pierd %n depărtare. 2ând un nor face umbră4 doicile deplasea$ă *răme$ile de ouă. 2ei mai tineri trebuie să fie totdeauna bine %ncăl$i+i. F2ăldură umedă pentru ouă4 căldură uscată pentru coconiF4 aşa sună o vec=e re+etă de@a furnicilor. 7a stân*a se văd lucrătoarele %nsărcinate cu termore*larea. 5le %n*rămădesc bucă+i de lemn ne*ru care acumulea$ă căldura şi bucă+i de =umus fermentat care o produc. 6atorită acestor două FradiatoareF4 solariul reuşeşte să rămână %n permanen+ă la o temperatură cuprinsă %ntre '!W şi 40W4 c=iar şi atunci când %n e 2=iar şi feromonii de dialo* sunt reduşi la minimum necesar. -6ută-mă să le duc spre col$ul acela... -ten$ie, grămada ta stă să cadă... " doică transportă o larvă de două ori mai lun*ă decât ea. 2u si*uran+ă că va fi o artileristă. 6oica aşa$ă FarmaF %ntr@un col+ şi o lin*e. În centrul acestui vast incubator4 *răme$i de larve4 cărora au %nceput să li se conture$e de;a cele $ece se*mente ale corpului4 urlă să fie =rănite. Îşi a*ită capul %n toate sensurile4 %şi %ntind *âtul şi *esticulea$ă până când doicile binevoiesc să le dea pu+in mierat sau nişte carne de insectă. 6upă trei săptămâni4 când s@au FcoptF bine4 larvele nu mai mănâncă şi nu se mai mişcă. -a$ă de letar*ie %n care se pre*ătesc pentru efort. Îşi adună toate ener*iile pentru a secreta coconul care le va transforma %n nimfe. 6oicile cară aceste pac=ete mari şi *albene %ntr@o sală vecină plină cu nisip uscat care absoarbe umiditatea aerului. F2ăldură umedă pentru ouă4 căldură uscată pentru coconiF4 ca să se ştie. În această etuvă4 coconul alb cu refle Dotuşi mai %ncearcă şi pe lân*ă alte doici4 care nu@i acordă nici cea mai mică aten+ie. Începe să se %ntrebe dacă misiunea lui este c=iar atât de importantă pe cât %şi %nc=ipuie. Poate că #atca are dreptate. 5 " doică a tras %n el. 3 dat drumul coconului pe care@l avea %n *ri;ă şi a +intit %n el. 6in fericire n@a oc=it destul de bine. #asculul se repede să prindă terorista4 dar ea a şters@o de;a %n prima %ncăpere cu nou@născu+i4 răsturnând o *rămadă de ouă pentru a@i bara trecerea. 2oc=iliile se spar* şi eliberea$ă un lic=id transparent. 3 distrus ouă> 2e@a apucat@o? 8e produce panică4 doicile alear*ă %n toate sensurile4 preocupate să prote;e$e *enera+ia dată %n *ri;ă. #asculul '74 %n+ele*ând că nu o va putea prinde pe fu*ară4 %şi trece abdomenul pe sub torace şi +inteşte. 6ar mai %nainte ca el să tra*ă4 criminala cade ful*erată de o artileristă care o vă$use răsturnând ouăle. -urnicile %ncep să se strân*ă %n ;urul corpului calcinat de acid formic. '7 %şi apleacă antenele deasupra cadavrului. 0u poate fi nici o %ndoială4 se simte un uşor i$. .n miros de stâncă. S "9-59298-8E-4 2a furnici, ca şi la oameni, sociabilitatea e predeterminată. :urnica nou-născută e prea slabă pentru a sparge singură coconul în care e închisă. ,ou-născu$ii oamenilor nici măcar nu sunt în stare să meargă sau să se hrănească singuri. :urnicile şi oamenii sunt două specii formate să fie a6utate de antura6, şi nu ştiu @ sau nu pot - să înve$e singure. -ceastă dependen$ă fa$ă de adul$i este cu certitudine o slăbiciune, dar ea generea(ă un alt proces, cel al strângerii de cunoştin$e. +acă adul$ii pot să supravie$uiască în timp ce tinerii sunt incapabili, aceştia din urmă sunt încă de la început obliga$i să ceară cunoştin$e de la cei mai în vârstă. 56#"06 W57784 Enciclopedia cunoaşterii relative şi absolute. 5ta;ul @'0. -emela !G nu a a;uns %ncă să discute cu a*ricultoarele despre arma secretă a piticelor. 2eea ce vede o pasionea$ă prea mult ca să mai poată emite ceva. 2asta femelelor fiind deosebit de pre+ioasă4 acestea %şi trăiesc toată copilăria %nc=ise %n *ineceul prin+eselor. 6e foarte multe ori nu cunosc din această lume decât vreo sută de culoare4 şi pu+ine dintre ele s@au aventurat de;a mai ;os de eta;ul $ece al subsolului sau mai sus de eta;ul $ece de deasupra solului... " dată4 !G %ncercase să iasă ca să vadă marele 5 Pri$onierele au mărturisit că era vorba de ciuperci. În realitate4 termitele nu trăiesc decât cu celulo$ă dar4 neputând s@o di*ere4 recur* la aceste ciuperci pentru a o face asimilabilă. -urnicile %nsă di*eră foarte bine celulo$a şi nu au nevoie de acest artificiu. Dotuşi au %n+eles foarte bine avanta;ul de a avea culturi c=iar %n interiorul cetă+ilor lor: asta le permitea să re$iste %n timpul asediilor şi al perioadelor de foamete. 3stă$i4 %n marile săli de la eta;ul @'0 al oraşului Bel@o@)an4 plantele erau selec+ionate. 6ar furnicile nu mai folosesc aceleaşi ciuperci ca termitele. 7a Bel@o@)an se cultivă mai ales a*aricaceele. 1ar aceste activită+i a*ricole au dus la de$voltarea unei %ntre*i te=nolo*ii. -emela !G circulă printre straturile acestei *rădini albe. Într@o parte4 lucrătoarele pre*ătesc FpatulF pe care va creşte ciu@ perca. Daie frun$e %n formă de pătrate mici4 care după aceea sunt cură+ate4 $drobite4 mala 2iuperca a fost impre*nată cu mirmicacină4 un acid ful*erător folosit %n mod obişnuit sub formă diluată pentru a servi drept ierbicid. !G tuşeşte şi scuipă la timp alimentul to Poc> Poc> 7oviturile sunt date cu inten+ia fermă de a reduce la tăcere. 2âteva a*ricultoare le despart. "e v-a apucat pe voi două% (rădinăreasa fu*e. 6esc=i$ându@şi aripile4 !G face un salt uimitor şi o trânteşte la sol. În clipa aceea4 identifică un uşor miros de stâncă. 0u %ncape %ndoială că are şi ea de@a face cu un membru al acelei incredibile bande de asasini. Îi ciupeşte antenele. "ine eşti% +e ce ai încercat să mă omori% "e e cu mirosul ăsta de stâncă% Dăcere. Îi răsuceşte antenele. 5 foarte dureros> 2ealaltă $vârle din picioare dar nu răspunde. !G nu e %n stare să facă rău unei celule@surori4 totuşi %şi accentuea$ă răsucirea. 2ealaltă nu mai mişcă. 3 intrat %n catalepsie voluntară. 1nima aproape că nu@i mai bate4 %n curând va muri. 6e ciudă4 !G %i taie amândouă antenele4 dar cea care a %ncercat s@o omoare nu mai e decât un cadavru. 3*ricultoarele o %ncon;oară din nou. "e s-a întâmplat% "e i-ai făcut% !G consideră că nu e momentul să se ;ustifice4 e mai bine să fu*ă4 ceea ce şi face dând imediat din aripi. '7 are dreptate. 8e %ntâmplă ceva uimitor4 unele celule din /oi şi@au pierdut min+ile. 2 TOT MAI ADÂNC 5D3A.7 @4!: ase #arile federa+ii de furnici roşcate %şi %ntăriseră armatele cu numeroase le*iuni de furnici străine4 adunate sub aceeaşi flamură belo)aniană. &0 GI se apropie de mercenarele pitice. 7e %ntreabă dacă au au$it de punerea la punct a unei arme secrete la 8=i@*ae@pou4 o armă capabilă să ani=ile$e cât ai clipi o %ntrea*ă e -ten$ie, o bandă organi(ată încearcă să-i distrugă pe cei care vor să afle. "u siguran$ă că sunt nişte mercenare roşcate în serviciul piticelor. 2e putem identifica, toate miros a stâncă. 2a măsură de si*uran+ă4 =otărăsc să@şi +ină prima reuniune %n adâncul cetă+ii4 %ntr@una din sălile cele mai de ;os ale eta;ului cinci$eci. 0imeni nu coboară niciodată acolo. Îşi vor putea or*ani$a netulburate ofensiva. 6ar corpul %i semnalea$ă lui &0 GI o bruscă accelerare a timpului. 8@au făcut ' W u.t. Îşi ia rămas bun şi se *răbeşte la %ntâlnirea cu '7 şi !G. ES8E89"-4 "e poate fi mai frumos decât o furnică% 2iniile ei sunt curbe şi pure, forma aerodinamică perfectă. "aroseria furnicii este făcută în aşa fel ca fiecare membru să se potrivească perfect în intrândul care i-a fost destinat. :iecare articula$ie este o minune a mecanicii. Plăcile se încastrea(ă de parcă ar fi fost concepute de un stilist a6utat de calculator. ,u scâr$âie, nu se freacă. "apul triunghiular străpunge aerul, picioarele lungi şi fle#ibile conferă corpului o suspensie confortabilă la nivelul solului. -i (ice că e o maşină italienească de sport. =hearele îi permit să meargă pe plafon. chii au o vedere panoramică de @ABC. -ntenele captea(ă mii de informa$ii invi(ibile pentru noi, iar e#tremită$ile lor pot servi ca nişte ciocane. -bdomenul e plin de bu(unare, de sasuri, de compartimente în care insecta poate să stoche(e produse chimice. )andibulele taie, aga$ă, apucă. formidabilă re$ea internă de conducte îi permite să elibere(e mesa6e odorante. 56#"06 W57784 Enciclopedia cunoaşterii relative şi absolute 0icolas nu voia să doarmă. 5ra şi acum tot %n fa+a televi$orului. 7a sfârşitul tele;urnalului se anun+ase %ntoarcerea sondei )arco Polo. 2onclu$ia: nu e " poveste> " poveste frumoasă> 7ucie %l %nso+i %n camera lui şi se aşe$ă pe mar*inea patului4 desfăcându@şi părul roşu. 3lese o vec=e poveste ebraică. ― 3 fost odată un pietrar căruia i se făcuse le=amite să mai trudească la tăiatul pietrei din munte sub ra$ele fierbin+i ale soarelui. F#@am săturat de via+a asta. 5 istovitor să tai şi iar să tai la piatră... Bi4 soarele ăsta> 3=> tare mi@ar plăcea să fiu %n locul lui> 3ş sta sus pe cer4 atotputernic4 inundând lumea cu ra$ele meleF4 %şi $ise pietrarul. Bi4 printr@o minune4 dorin+a lui este au$ită. 1ar pietrarul se transformă imediat %n soare. "mul era fericit vă$ând că i s@a %mplinit dorin+a. 6ar4 pe când se delecta trimi+ându@şi peste tot ra$ele4 bă*ă de seamă că acestea erau oprite de nori. F7a ce bun să fiu soare dacă nişte simpli nori pot să@mi oprească ra$ele? a eF $ice el. ― Bi se face munte> ― 5 ― :i@a plăcut povestea? ― 2um să nu4 mămico> ― 5şti si*ur că n@ai vă$ut altele mai frumoase la televi$or? ― "=4 nu4 mămico> 5a râse şi@l strânse %n bra+e. ― 8pune@mi4 mămico4 cre$i că tăticu sapă şi el? ― Poate4 cine ştie? În orice ca$4 pare convins că se va transforma %n altceva dacă se duce mereu acolo ;os. ― 0u se simte bine aici? ― 0u4 fiule4 %i e ruşine că e şomer. 2rede că e mai bine să fie soare. 8oare subteran. ― Data se crede re*ele furnicilor. 7ucie $âmbi. ― " să@i treacă. Btii4 şi el e un copil. Bi copiii sunt totdeauna fascina+i de furnicare. Du nu te@ai ;ucat niciodată cu furnicile? ― Ba da4 mămico. 7ucie %i aran;ă perna şi@l sărută. ― 3cum trebuie să te culci. Eai4 noapte bună. ― 0oapte bună4 mămico. 7ucie vă$u c=ibriturile puse pe noptieră. Probabil că %ncercase din nou să forme$e cele patru triun*=iuri. 8e %ntoarse %n salon şi %ncepu să citească mai departe cartea de ar=itectură care istorisea povestea casei. În ea locuiseră mul+i oameni de ştiin+ă. #ai ales protestan+i. #ic=el 8ervet4 de e Bi le desfăcu. ― Bun4 atunci eliberea$ă@ne şi pe noi. ― Păi4 cum? ― 7ea*ănă@te până când a;un*i la mâinile mele. "mul se $vârcoli şi reuşi să se transforme %ntr@un pendul viu. 6upă ce@i desfăcu le*aturile lui 5dmond4 au putut să se elibere$e to+i4 din aproape %n aproape4 folosind aceeaşi te=nică. 3poi unc=iul $ise: ― -ace+i ca mine> Bi4 cu mici smucituri ale *âtului4 5dmond %naintă de la o frân*=ie la alta spre ultima spân$urătoare din şir. 2eilal+i %l imitară. ― 6ar nu mai putem continua> 6incolo de bârna asta nu mai e nimic4 ne vor descoperi. ― Privi+i4 %n bârnă e o *aură mică. Eaide+i> 5dmond sări spre bârnă4 se făcu mic de tot şi dispăru %năuntru. Aonat=an şi apoi domnul *ras făcură la fel. 7ucie %şi $ise că ea nu va reuşi niciodată4 totuşi se aruncă şi ea şi pătrunse %n *aură> Înăuntru era o scară %n spirală. .rcară treptele câte patru o dată. 3u$eau de;a stri*ătele militarilor care descoperiseră fu*a lor. 2os gringos, los gringos, cuidado0 O*omote de ci$me4 focuri de armă. 5rau urmări+i. 8cara dădea %ntr@o cameră de =otel modern cu vedere spre mare. 1ntrară şi %ncuiară uşa. 2amera I. 2ând au trântit uşa %n urma lor4 I@ul vertical s@a transformat %n I ori$ontal4 simbolul infinitului. 2amera era lu Îl lovi %n cap cu o va$ă vec=e4 pe care era pictat Eercule copil su*rumând şarpele. Aonat=an că$u pe covor şi se transformă %ntr@un... crevete decorticat care se răsucea %n mod ridicol. .nc=iul 5dmond veni spre ea. ― Î+i pare rău4 nu? ― 0u %n+ele*. ― 9ei %n+ele*e4 $ise el $âmbind. .rmea$ă@mă. " conduse pe balcon4 cu fa+a spre mare4 şi pocni din de*ete. 6in nori coborâră imediat şase c=ibrituri aprinse şi se aliniară deasupra mâinii lui. ― 3scultă@mă bine4 %i spuse el4 oamenii *ândesc totdeauna %n acelaşi fel. 3bordea$ă lumea %n aceeaşi manieră banală. 5 ca şi cum n@am face foto*rafii decât cu un obiectiv cu un*=i mare. 5 şi ăsta un fel de a vedea realitatea4 dar nu e sin*urul. D/5B.15... (Y061D... 37D-57> Priveşte. 2=ibriturile se %nvârtiră o clipă %n aer4 apoi se adunară pe podea. 8e târau4 de parcă ar fi fost vii4 ca să forme$e... 3 doua $i4 uşor surescitată4 7ucie cumpără un aparat de sudură. În cele din urmă %i veni de =ac broaştei. Pe când se pre*ătea să treacă pra*ul pivni+ei4 %n bucătărie %şi făcu apari+ia 0icolas4 pe ;umătate adormit %ncă. ― #ămico> .nde te duci? ― #ă duc după tatăl tău. 8e crede un nor capabil să traverse$e mun+ii. #ă duc să văd dacă nu cumva e 5le se %n*rămădesc $*omotos pe culoarul %n*ust pentru a@i prinde pe cei trei. 3ler*ând cât %i +in picioarele4 cu antenele culcate pe spate4 masculul4 femela şi luptătoarea se *răbesc pe culoarul care nu mai e secret. 1es astfel din $ona *ineceului şi coboară la eta;ele de ;os. 2oridorul %n*ust a;un*e %n curând la o bifurca+ie. 6e acum %nainte intersec+iile se %nmul+esc4 dar '7 reuşeşte să se oriente$e şi@şi tra*e după el tovarăşele de suferin+ă. 6eodată4 la cotitura unui tunel4 dau de o trupă de luptătoare care se repede %n direc+ia lor. 1ncredibil: e şc=ioapa4 care i@a şi a;uns. Eotărât lucru4 mac=iavelica insectă cunoaşte toate scurtăturile> -u*arii bat %n retra*ere şi o iau la fu*ă. 2ând pot %n sfârşit să se odi=nească pu+in4 &0 GI emite că ar fi mai bine să nu se bată pe terenul celorlalte4 care prea circulă %n voie %n această %ncâlceala de culoare. "ând duşmanul pare mai tare, ac$ionea(ă astfel încât să scapi modului său de în$elegere. 3ceastă vec=e cu*etare emisă de prima #atcă se potrivea perfect situa+iei lor. !G are o ideeC propune să se camufle$e %n interiorul unui $id> #ai %nainte ca ră$boinicele cu miros de stâncă să dea peste ei4 to+i trei sapă din toate puterile %ntr@un perete lateral4 atacând pământul cu mandibulele. "c=ii şi antenele li s@au umplut de pământ. .neori4 ca să aibă mai mult spor4 lasă să le alunece pe *ât %n*=i+ituri mari de pământ *ras. 2ând cavitatea a devenit destul de adâncă4 to+i trei se cuibăresc %n ea4 refac $idul şi aşteaptă. .rmăritorii sosesc şi trec %n *oană mare. 6ar se %ntorc destul de repede4 de data asta cu paşi len+i. 6au târcoale dincolo de peretele sub+ire... 0u4 nu i@au descoperit. Dotuşi este imposibil să rămână acolo. Până la urmă celelalte vor detecta câteva din moleculele lor. 3şa că se apucă de săpat. &0 GI 4 ec=ipată cu mandibulele cele mai mari4 sfredeleşte primaC cei doi se 8in*urele repere fi Bi@au recăpătat for+ele4 dar ştiu că nu vor putea rămâne acolo la infinit. " Pe măsură ce se afunda %n acel univers al tenebrelor4 sim+ea cum o cuprinde frica. 2oborârea interminabilă a treptelor scării răsucite o făcuse până la urmă să cadă %ntr@o stare secundă4 care %i dădea sen$a+ia că se cufundă din ce %n ce mai adânc %n ea %nsăşi. 8im+ea acum o durere difu$ă %n pântec4 după ce mai %ntâi *âtul i se uscase brusc4 apoi sim+ise un nod %n ple<4 urmat de %n+epături puternice %n stomac. (enunc=ii4 picioarele continuau să func+ione$e %n mod automat. "are %n curând n@or s@o mai asculte4 or s@o doară şi ele4 se va opri din coborât? În minte %i veniră brusc ima*ini din copilărie. #ama ei autoritară care tot timpul o scotea vinovată4 care comitea mii de nedreptă+i %n favoarea fra+ilor răsfă+a+i... Bi tatăl ei4 un tip slab4 care tremura de frica nevestei lui4 care tot timpul fu*ea de cele mai mici discu+ii şi care ceda %n fata oricărei dorin+e a re*inei mame. Datăl ei4 laşul... 3ceste reminiscen+e penibile %i provocară sentimentul că fusese nedreaptă cu Aonat=an. 6e fapt4 %i reproşase tot ce@i amintea la el de tatăl ei. Bi tocmai faptul că@l copleşea tot timpul cu reproşuri reuşise să@l in=ibe4 să@l descura;e$e4 făcându@l4 pu+in câte pu+in4 să semene cu tatăl ei. 3stfel4 ciclul re%ncepuse. /ecrease4 fără ca măcar să@şi dea seama4 ceea ce detesta mai mult: cuplul părin+ilor ei. Drebuia să %ntrerupă ciclul. 3vea pică pe ea pentru ocările cu care %şi *ratificase bărbatul. Drebuia să %ndrepte lucrurile. 2ontinua să se rotească4 să coboare. -aptul că %şi recunoscuse propria vinovă+ie o a;utase să@şi elibere$e corpul de teamă şi de durerile apăsătoare. 6eodată4 aproape că se lovi de o uşă. " uşă banalăC %n parte acoperită cu nişte inscrip+ii pe care nu $ăbovi să le citească. 3păsă pe clan+ă şi uşa se desc=ise fără să scâr+âie. 8cara continua şi dincolo de uşă. 8in*ura diferen+ă notabilă o constituiau vinişoarele de minereu de fier care apăreau %n mi;@ locul pietrei. 3mestecat cu apa infiltrată4 provenind probabil de la un râu subteran4 fierul căpătase tonalită+i ocru@roşcate. Dotuşi 7ucie avea impresia că abordase o nouă etapă. Bi deodată lanterna lumină nişte pete de sân*e la picioarele ei. Probabil că erau cele lăsate de "uar$a$ate. Prin urmare4 cura;osul că+eluş a;unsese până aici... 8ân*ele era %mproşcat peste tot4 dar pe pere+i era *reu să faci deosebirea %ntre petele de sân*e şi cele de fier ru*init. 6eodată au$i un $*omot. 0işte pârâituri. 6e parcă nişte fiin+e s@ar fi apropiat de ea. Paşii erau nervoşi4 ca şi cum acele fiin+e ar fi fost timide4 şi n@ar fi %ndră$nit să se apropie. 8e opri să cercete$e %ntunericul cu lumina lanternei. 6escoperi ori*inea $*o@ motului şi scoase un urlet cumplit. 6ar acolo unde se afla nu putea s@o audă nimeni. 8e făcu diminea+ă pentru toate creaturile Pământului. Îşi continuară coborârea. 5ta;ul @ G. &0 GI cunoaşte bine locul4 e de părere că pot să iasă fără nici un pericol. /ă$boinicele stâncoase n@au putut să@i urmărească până acolo. 1es %n nişte *alerii ;oase complet pustii. 6in loc %n loc4 la stân*a şi la dreapta4 se văd *ăurile vec=ilor =ambare abandonate de cel pu+in $ece =ibernări. 8olul e vâscos. Probabil din cau$a ume$elii infiltrate. 1ată de ce această $onă4 considerată ca insa@ lubră4 se transformase %ntr@unul din cartierele cele mai rău famate din Bel@o@)an. Pute. #asculul şi femela sunt cam nelinişti+i. Percep pre$en+e ostile4 antene care %i spionea$ă. Probabil că locul e plin de insecte para$ite şi ocupan+i ile*ali. Înaintea$ă4 cu mandibulele lar* desc=ise4 prin sălile şi tunelurile lu*ubre. .n +ârâit ascu+it %i face să tresară brusc. "ri, cri, cri... 3ceste sunete nu@şi sc=imbă tonalitatea. 8e %mbină %ntr@o melopee =ipnotică4 răsunând %n cavernele de noroi. 7uptătoarea crede că e vorba de *reieri. Psta e cântecul lor de dra*oste. 2ele două se &0 GI %nsă nu e surprinsă. .ltima #atcă avea o ma Încremenesc to+i trei cu mandibulele căscate 5 o cârti+ă. 9ârte; de nisip. (=em de blană nea*ră şi de *=eare albe. 3nimalul pare că %noată %ntre straturile sedimentare ca o broască %ntr@un lac. 8unt pălmui+i4 răsuci+i4 lipi+i de bucă+ile de ar*ilă. 6ar scapă nevătăma+i. #aşina de săpat a trecut. 2ârti+a căuta viermi. 2ea mai mare plăcere a ei este să@i muşte de *an*lionii nervoşi pentru a@i parali$a4 apoi să@i stoc=e$e vii %n vi$uina ei. 2ele trei furnici se debarasea$ă de pământul de pe ele şi pornesc din nou la drum4 după ce se mai spală o dată4 cât se poate de minu+ios. Docmai au pătruns pe un culoar foarte %n*ust şi foarte %nalt. 7uptătoarea@*=id lansea$ă un avertisment %n privin+a plafonului. Într@adevăr4 tavanul e tapisat cu ploşni+e roşii pătate cu ne*ru. 3ceste insecte lun*i de trei capete Jnouă milimetriK par să aibă desena+i pe spate nişte oc=i mânioşi. În *eneral se =rănesc cu carnea ;ilavă a insectelor moarte şi4 uneori4 c=iar şi cu insecte vii. " ploşni+ă %şi dă imediat drumul peste cei trei. #ai %nainte de a fi atins solul4 &0 GI %şi basculea$ă abdomenul sub torace şi tra*e un ;et de acid formic. Ploşni+a ateri$ea$ă transformată %ntr@o marmeladă caldă. " mănâncă %n *rabă4 apoi traversea$ă %ncăperea4 mai %nainte ca alta dintre acele insecte monstruoase să se arunce asupra lor. 9,8E29=E,D-4 -m început e#perien$ele propriu-(ise în ianuarie EA. Prima temă4 inteligen$a. Sunt inteligente furnicile% Pentru a afla acest lucru, am pus o furnică roşcată Jformica rufaK4 de talie medie şi tip ase#uat, să re(olve următoarea problemă4 am aşe(at pe fundul unei găuri o bucată de miere întărită. +ar gaura este astupată de o rămurică, nu prea grea însă foarte lungă şi bine înfiptă. 7n mod normal, furnica măreşte gaura ca să treacă, dar, în ca(ul de fa$ă, suportul fiind din plastic rigid, ea nu-l poate străpunge. Prima (i4 furnica trage cu smucituri de rămurică, o ridică pu$in, îi dă drumul, apoi o ridică din nou. - doua (i4 furnica face acelaşi lucru. 7ncearcă de asemenea să creste(e rămurică la ba(ă. :ără re(ultat. - treia (i4 idem. S-ar (ice că insecta a adoptat un mod de gândire greşit şi persistă, pentru că e incapabilă să imagine(e un altul. -sta ar fi o dovadă a lipsei sale de inteligen$ă. - patra (i4 idem. - cincea (i4 idem. - şasea (i4 când m-am sculat a(i diminea$ă am găsit rămurică scoasă din gaură. Probabil că totul s-a petrecut în timpul nop$ii. 56#"06 W57784 Enciclopedia cunoaşterii relative şi absolute. (aleriile următoare sunt pe ;umătate astupate. 3colo sus4 pământul rece şi uscat4 +inut de rădăcini albe4 formea$ă adevăra+i ciorc=ini. .neori se rosto*olesc bucă+i %ntre*i. 3stea se numesc F*rindini interioareF. 8in*urul mi;loc cunoscut de a te prote;a %mpotriva lor este să@+i sporeşti vi*ilen+a şi să sari %ntr@o parte la cel mai mic miros de surpare. 2ele trei furnici %naintea$ă cu pântecul lipit de sol4 cu antenele %ndoite pe spate4 cu picioarele mult depărtate. &0 GI pare că ştie cu preci$ie unde %i duce. 8olul devine din nou umed. În locul acela stăruie un miros urât. .n miros de via+ă. .n miros de animal. #asculul '7 se opreşte. 0u e foarte si*ur4 dar i s@a părut ca un perete s@a mişcat imperceptibil. 8e apropie de $ona suspectă4 $idul freamătă din nou. 8@ar părea că se conturea$ă o *ură. 8e dă %napoi. 6e data asta e ceva prea mic ca să fie o cârti+ă. (ura se transformă %n spirală4 iar %n centrul ei apare o protuberan+ă care +âşneşte pentru a se arunca asupra lui. #asculul scoate un stri*ăt olfactiv. " râmă> #asculul o retea$ă cu o tăietură de mandibule. 6ar din pere+i %ncepe să plouă cu animale din astea care se răsucesc. În curând sunt atâtea4 %ncât te@ai crede %n intestinul unei păsări. .n vierme %ncearcă să %ncolăcească toracele femelei4 dar aceasta clămpăne scurt din mandibule şi %l taie %n mai multe bucă+i care se %mprăştie4 ondulându@se. 8e apropie şi alte râme4 li se %ncolăcesc %n ;urul picioarelor4 %n ;urul capetelor. 2ontactul cu antenele e deosebit de insuportabil. Do+i trei recur* la arme şi tra* cu acid %n inofensivii ascari$i. 7a sfârşit solul e plin de rămăşi+e de carne de culoare ocru care +opăie de parcă i@ar sfida. " iau la sănătoasa. 6upă ce@şi tra* sufletul4 &0 GI le indică un alt şir de culoare. Pe măsură ce %naintea$ă miroase din ce %n ce mai urât4 dar cu timpul se obişnuiesc. 2u toate te obişnuieşti. 7uptătoarea arată un $id şi le spune că acolo trebuie săpat. -ici sunt vechile grupuri sanitare cu compost, iar locul de întâlnire e chiar alături. ,e place să ne strângem aici, e un loc liniştit. Drec prin perete. 6e cealaltă parte e o sală mare care miroase a e -emela !G dă fu*a şi ea4 dar nu are timp să %nceapă să se delecte$e. 8e aude şuieratul unui ;et de acid. &0 GI şi@a pre*ătit arma şi a tras> 7omecu$a arsă se $vârcoleşte de durere. 7uptătoarea %şi comentea$ă liniştită interven+ia: E anormal să găseşti această insectă la o asemenea adâncime. 2omecu(ele nu ştiu să sape pământul. "ineva a adus-o în mod voit pentru a ne împiedica să mergem mai departe0 Pe-aici e ceva de descoperit. 2eilal+i doi4 ruşina+i4 nu pot decât să admire luciditatea cole*ei lor. Do+i trei caută %ndelun*. 6eplasea$ă pietrişul4 adulmecă cele mai mici col+işoare ale %ncăperii. 1ndiciile sunt pu+ine. În cele din urmă descoperă un miros cunoscut. 1$ul de focă al asasinilor. 3bia perceptibil4 doar două@trei molecule4 dar e de a;uns. Provine de acolo4 c=iar de sub roca aceea mică. " mută din loc şi scot la iveală un culoar secret. Încă unul. 0umai că acesta are o caracteristică specială: nu e săpat nici %n pământ4 nici %n lemn. 5ste scobit de@a dreptul %n rocă *rani@ tică> 0ici o mandibulă n@ar fi putut să atace un astfel de material. 2uloarul este destul de lar*4 dar to+i trei coboară cu pruden+ă. 6upă un traseu scurt4 a;un* %ntr@o sală mare4 plină cu =rană. -ăină de mai multe feluri4 miere4 cereale4 tot felul de carne... 8e află acolo cantită+i surprin$ătoare4 cu care 2etatea s@ar putea =răni vreme de cinci =ibernări> Bi totul de*a;ă acelaşi miros de stâncă al ră$boinicelor care %i urmăresc. 2um e cu putin+ă ca un *rânar atât de bine aprovi$ionat să fi fost amena;at %n taină aici? Ba pe deasupra şi cu o lomecu$ă care să bloc=e$e accesul> 3ceastă informa+ie nu circulase niciodată %ntre antenele /oiului... 8e ospătea$ă copios apoi %şi unesc antenele pentru a anali$a situa+ia. Povestea devine din ce %n ce mai tenebroasă. 3rma secretă care nimiceşte e '7 şi partenerii lui nu au %nsă ră*a$ul să aprofunde$e situa+ia. 9ibra+ii surde se repercutea$ă %n adâncime. Pam pam pampam, pam pam pampam0 8us4 lucrătoarele bat cu abdomenul %n sol. 5 *rav. 8@a a;uns la fa$a a doua a alarmei. 0u pot să nu +ină seama de acest apel. Picioarele lor fac %n mod automat cale %ntoarsă. 2orpurile4 puse %n mişcare de o for+ă ire$istibilă4 sunt de;a pe drumul care %i va duce alături de restul /oiului. Bc=ioapa4 care %i urmărea de la distan+ă4 se simte uşurată. .f> 0@au descoperit nimic... În cele din urmă4 vă$ând că nici mama şi nici tatăl lui nu se mai %ntorceau din pivni+ă4 0icolas se =otăr% să anun+e poli+ia. Bi astfel4 un copil %nfometat şi cu oc=ii roşii %şi făcu apari+ia la comisariatul de poli+ie pentru a e 8antinelele au ieşit să atace acel obiect neidentificat4 dar toate au fost nimicite. 6upă aceea4 toată lumea a rămas blocată %năuntru aşteptând ca ramura să %ncete$e distru*erile. 6ar ea nu se oprea deloc. 2rean*a a rete$at domul de parcă ar fi fost un boboc de trandafir şi a scotocit prin culoare. Oadarnic au mitraliat luptă@ toarele4 acidul nu avea nici un efect asupra acelui ve*etal distru*ător. 7ac=ola)anienele erau pierite de *roa$ă. Până la urmă %nsă totul s@a oprit. 3 urmat un ră*a$ de 'W u.t4 apoi le*iunile de pitice au sosit la atac. 8partă cum era4 cetatea@fiică a re$istat cu *reu primului atac. Pierderile se cifrea$ă la $eci de mii. 2ei care au scăpat cu via+ă s@au refu*iat %n cele din urmă %n trunc=iul lor de pin4 reuşind să sus+ină asediul. 2u toate acestea4 nu vor putea supravie+ui multă vreme4 fiindcă nu mai au nici o re$ervă alimentară iar inamicul a a;uns de;a pe culoarele de lemn ale 2etă+ii inter$ise. 7a@c=ola@)an făcând parte din -edera+ie4 Bel@o@)an şi toate cetă+ile@fiice vecine au datoria să@i vină %n a;utor. Pre*ătirea de luptă e decretată c=iar mai %nainte ca antenele să fi recep+ionat sfârşitul primelor relatări ale dramei. 2ine mai vorbeşte de odi=nă şi de reconstruc+ie? Primul ră$boi de primăvară a %nceput. În vreme ce masculul '74 femela !G şi luptătoarea &0 GI urcă de $or eta;ele4 %n ;urul lor a*ita+ia e %n toi. 6oicile coboară ouăle4 larvele şi nimfele la eta;ul ― 4 . #ul*ătorii de păduc=i@de@frun$ă %şi ascund cireada verde %n străfundurile cetă+ii. 3*ricultoarele pre*ătesc stocuri de alimente tăiate mărunt care să poată servi drept ra+ii de luptă. În sălile castelor militare4 artileristele %şi umplu până la refu$ abdomenul cu acid formic. Dăietoarele %şi a*ită mandibulele. #ercenarele se *rupea$ă %n le*iuni compacte. 8eF4 pe cât de puternic4 pe atât de ridicol. Îi răspunse doar ecoul. ― Pare %ntr@adevăr foarte adâncă4 făcu el. 0u putem să coborâm aşa4 ne@ar trebui nişte ustensile. 2omisarul Bils=eim %şi aşe$ă un de*et dolofan peste bu$eC fa+a lui avea o e 2el mai mult %l enervau cei care vorbesc cu *las tare %n metrou4 ;ucând pentru a doua oară scena unui eşec pe care tocmai l@au trăit. 2ând se an*a;ase %n poli+ie4 talentul lui Bils=eim fusese imediat reperat de superiorii lui. Îi pasau sistematic toate Fca$urile neclareF. În *eneral nu re$olva nimic4 dar %n orice ca$ se ocupa de ele şi asta era de;a mult. ― 3=4 şi mai sunt şi c=ibriturile> ― 2e@i cu c=ibriturile? ― 2u şase c=ibrituri trebuie să forme$i patru triun*=iuri dacă vrei să *ăseşti solu+ia. ― 2e solu+ie? ― F0oul mod de *ândireF. 2ealaltă Flo*icăF despre care vorbea tata. ― 5vident. 6e data asta băiatul se revoltă: ― 0u4 nu e deloc FevidentF> Drebuie să cau+i forma *eometrică %n care po+i să faci patru triun*=iuri. -urnicile4 unc=iul 5dmond4 c=ibriturile4 toate astea sunt le*ate %ntre ele. ― .nc=iul 5dmond? 2ine e acest unc=i 5dmond? 0icolas se aprinse. ― 5l e cel care a %ntocmit Enciclopedia cunoaşterii relative şi absolute. 6ar a murit. Poate că din cau$a şobolanilor. Bobo@ lanii l@au ucis pe "uar$a$ate. 2omisarul Bils=eim suspină adânc. 8ă mori4 nu alta> 2e@o să iasă din mormolocul ăsta când va fi mare? 2el pu+in un alco@ olic. 1nspectorul (alin sosi %n sfârşit cu pompierii. Bils=eim %l privi cu mândrie. (alin ăsta era un tip *ro$av. Ba c=iar pervers. Îl pasionau poveştile nebuneşti. 2u cât o c=estie era mai smintită4 cu atât mai mult se ambala. Bils=eim cel %n+ele*ător şi (alin cel entu$iast formau oficioasa bri*adă care se ocupa de Fca$uri +icnite de care nimeni nu vrea să se ocupeF. -useseră de;a trimişi să cercete$e ca$ul Fbătrânei %nfulecate de pisicile eiF4 al Fprostituatei care@şi %năbuşea clien+ii cu limbaF4 fără să uităm ca$ul Fdistru*ătorului de capete de cămătariF. ― Bun4 $ise (alin4 rămâi aici4 şefule. 0oi ne ducem ;os şi +i@i aducem pe tăr*i *onflabile. În %ncăperea nup+ială4 #atca nu mai ouă. /idică o sin*ură antenă şi cere să rămână sin*ură. 8ervitoarele dispar. Belo@)iu@)iuni4 se
    Panica a;unsese la culme. 2re$useră că n@au să le mai poată %nvin*e niciodată pe termite4 care luaseră fa+ă de ele un avans te=nolo*ic decisiv. -useseră trimişi spioni. Într@adevăr4 termitele reuşiseră să ob+ină o castă de artileriste lansatoare de clei. 0a$utitermele. 5le reuşeau să proiecte$e la o distan+ă de două sute de capete un lipici care bloca picioarele şi ma /efu*ia+ii care dădeau năvală la Bel@o@)an4 şi care %n*roşau rândurile mercenarilor4 povesteau că piticele aveau strate*ii de luptă avan*ardiste. 6e e Piticele au pus mai %ntâi %n practică diferite solu+ii pentru a lupta %mpotriva fri*ului. 2ele mai eficace metode ale lor erau să se %ndoape cu alimente dulci şi să se un*ă cu bale de melc. În privin+a produselor dulci4 piticele adunau fructo$a căpşunilor4 dudelor şi cireşelor. Pentru dobândirea unsorilor4 noile venite se dedaseră unei adevărate e 1ese din %ncăpere4 se %ntâlneşte cu nişte luptătoare şi le vorbeşte. 8u*erea$ă să se forme$e *rupuri de reflec+ie asupra temei F*ăsirea unei arme secrete %mpotriva armei lor secreteF. /oiul răspunde favorabil la stimulul ei. Peste tot se formea$ă mici *rupuri de luptătoare4 dar şi de lucrătoare4 câte trei sau câte cinci. Îşi conectea$ă antenele %n triun*=i sau penta*on şi operea$ă sute de comunica+ii absolute. ― 3ten+ie4 mă opresc> $ise (alin4 ca să nu se tre$ească cu opt pompieri %n cârcă. 2e %ntuneric poate să fie aici> 6a+i@mi o lanternă mai puternică. 8e %ntoarse şi i se %ntinse o lanternă mare. Pompierii nu păreau prea %n apele lor4 cu toate că ei aveau veste de piele şi căşti. 0umai el nu se *ândise să@şi pună pentru acest *en de e 2oborau cu pruden+ă. 1nspectorul4 oc=iul *rupului4 se străduia să lumine$e fiecare col+işor %nainte de a face un pas. Înainta mai lent dar mai si*ur. -asciculul lanternei trecu peste o inscrip+ie *ravată pe boltă la %năl+imea oc=ilor. "ercetea(ă-te pe tine însu$i, +acă nu te-ai purificat cu sârguin$ă E#cesele chimice î$i vor aduce pre6udicii ,enorocire celui care (ăboveşte acolo. "el care e prea uşor să se ab$ină. -rs )agna. ― 3+i vă$ut c=estia aia? %ntrebă un pompier. ― 5 o inscrip+ie vec=e4 atâta tot...4 %l temperă inspectorul (alin. ― 3i $ice că e o şmec=erie de vră;itori. ― "ricum4 pare al naibii de adâncă. ― De referi la sensul fra$ei? ― 0u4 vorbeam de scară. 3i $ice să avem sub noi )ilometri %ntre*i de trepte. Îşi continuară coborârea. Probabil că se aflau de;a la o sută cinci$eci de metri sub nivelul oraşului. Bi treptele coborau mai departe4 răsucite4 ca o spirală de 360. 3proape că %i cuprindea ame+eala. 3dânc4 tot mai adânc. ― 3sta poate să +ină la nesfârşit4 bombăni un pompier. 0u suntem pre*ăti+i să facem speolo*ie. ― 5u credeam că e vorba doar să scoatem pe cineva dintr@o pivni+ă4 $ise cel care ducea tar*a *onflabilă. 0evastă@mea mă aştepta cu masa la opt şi acum probabil că e de;a $eceC cred că nu mai poate de bucurie> (alin %şi struni trupa. ― 3sculta+i4 băie+i4 acum suntem mai aproape de fund decât de suprafa+ă4 aşa că să mai facem un mic efort. 6oar n@o să renun+ăm la ;umătatea drumului> 6ar nu făcuseră nici o $ecime din drum. 6upă câteva ore de 23 la o temperatură apropiată de &!W4 un *rup de furnici *albene4 mercenare4 *ăsesc o idee4 imediat recunoscută de ceilal+i centri nervoşi ca fiind cea mai bună. Întâmplarea face ca Bel@o@)an să aibă numeroase mercenare dintr@o specie oarecum deosebită4 Fsfărâmătoarele de *răun+eF. 2aracteristic pentru ele este capul voluminos şi mandibulele lun*i şi tăioase care le permit să strivească până şi *răun+ele cele mai tari. În luptă nu sunt prea eficace4 căci au un corp prea *reoi şi picioarele prea scurte. 3şa că de ce să se târască anevoie până la locul %nfruntării4 fără să provoace adversarului decât prea pu+ine pa*ube? Până la urmă4 furnicile roşcate le@au %ncredin+at sarcini mena;ere4 ca de e În felul acesta4 Fsfărâmătoarele de *răun+eF4 %ndrumându@şi prin mirosuri Fpicioarele viiF4 se pot năpusti cu mare vite$ă asupra adversarelor ca să le facă bucă+ele cu mandibulele lor lun*i. 2âteva luptătoare %ndopate cu $a=ăr fac %ncercări %n solariu. Base furnici ridică o sfărâmătoare de *răun+e şi alear*ă4 %ncer@ când să@şi sincroni$e$e paşii. Dotul pare să func+ione$e foarte bine. 2etatea Bel@o@)an inventase tancul. 0u s@au mai %ntors niciodată la suprafa+ă. 3 doua $i $iarele au titrat: F-ontainebleau ― "pt pompieri şi un inspector de poli+ie dispar %n mod misterios %ntr@o pivni+ă.F 6e la prima *eană de lumină violacee4 furnicile pitice care %ncercuiau 2etatea inter$isă a oraşului 7a@c=ola@)an se pre*ătesc de luptă. -urnicile roşcate4 i$olate %n trunc=iul lor de copac4 sunt %nfometate şi epui$ate. 0@au cum să mai re$iste multă vreme. /e%ncepe lupta. 6upă lun*i dueluri de artilerie cu acid4 piticele cuceresc %ncă două intersec+ii. 6in lemnul măcinat de acid cad leşurile luptătoarelor asediate. .ltimele supravie+uitoare sunt la capătul puterilor. Piticele avansea$ă %n 2etate. :intaşele ascunse %n crăpăturile plafonului abia dacă le %ncetinesc %naintarea. Încăperea nup+ială nu poate fi prea departe. În interiorul ei4 re*ina 7ac=o@la@)iuni %ncepe să@şi %ncetinească bătăile inimii. 3cum totul e pierdut. 6ar cele mai avansate trupe ale piticelor percep deodată un miros de alarmă. 3fară se petrece ceva. -ac cale@ntoarsă. Pe 2olina #acilor4 care domină 2etatea4 printre florile roşii se $ăresc mii de puncte ne*re. Prin urmare4 belo)anienii s@au =otărât %n sfârşit să atace. 2u atât mai rău pentru ei. Piticele trimit musculi+ele@mesa*er mer@ cenare să anun+e 2etatea centrală. Doate musculi+ele poartă acelaşi feromon: ,e atacă. 8rimite$i întăriri pe la est pentru a-i prinde la mi6loc. Pregăti$i arma secretă. 2ăldura primei ra$e de soare ce străbate printr@un nor a *răbit =otărârea de a se trece la atac. 5 opt şi trei minute. 7e*iunile belo)aniene coboară %n *oană panta4 ocolesc ierburile şi sar pe deasupra pietricelelor. #ilioane de luptătoare alear*ă cu man@ dibulele lar* desc=ise. 5 o privelişte destul de impresionantă. 6ar piticelor nu le este frică. Prevă$useră această ale*ere tactică. În a;un săpaseră %n sol *rupuri de câte cinci *ăuri dis@ tan+ate %ntre ele %n care intră4 lăsând afară doar mandibuleleC %n felul acesta corpul e prote;at de nisip. 3ceastă linie a piticelor rupe imediat asaltul furnicilor roşcate. 7uptătoarele federale se străduiesc $adarnic %mpotriva acestor adversari care nu@şi e 8e lansea$ă %n urmărirea armatei de fu*ari4 consi@ derând asediul cetă+ii 7a@c=ola@)an o treabă terminată. 6ar cu picioarele lor mici4 piticele fac $ece paşi %n timp ce o furnică roşcată face doar un salt. 8e străduiesc din *reu să urce 2olina #acilor. 3sta şi prevă$useră strate*ii -edera+iei. 2ăci acesta fusese scopul primei şar;e: scoaterea trupelor furnicilor pitice din valea lor4 pentru a le %nfrunta pe un teren %n pantă. -urnicile roşcate a;un* pe creastăC le*iunile de pitice continuă să le urmărească %ntr@o de$ordine totală. 6ar acolo sus se %nal+ă deodată o pădure de spini. 8unt cleştii enormi ai sfărâmătoarelor de *răun+e. Îi a*ită %n aer4 %i fac să scânteie$e %n soare4 apoi %i apleacă paralel cu solul şi năvălesc asupra piticelor. 5fectul surpri$ei e total. 8=i*aepouienele4 năucite4 cu antenele %ncremenite de spaimă4 se lasă tunse ca o pelu$ă. 8fărâmătoarele de *răun+e spar* liniile inamice %n mare vite$ă4 profitând de denivelare. 8ub fiecare din ele4 câte şase lucrătoare se bucură din toată inima. 5le sunt şenilele acestor maşini de ră$boi. (ra+ie unei comunicări antenare perfect sincroni$ate %ntre turelă şi ro+i4 animalul cu trei$eci şi şase de picioare şi două mandibule enorme se năpusteşte cu uşurin+ă %n masa adversarelor. Piticele nu au timp decât să %ntre$ărească acei mastodon+i care cad asupra lor cu sutele4 le rup4 le strivesc4 le ciopâr+esc. #andibulele =ipertrofiate se %nfi* %n *rămadă4 apucă şi se %nal+ă %ncărcate cu picioare şi capete %nsân*erate pe care le strivesc ca pe nişte paie. Panică totală. Derori$ate4 piticele se i$besc unele de altele şi se calcă %n picioareC unele se omoară %ntre ele. Dancurile belo)aniene4 după ce au rărit pedestrimea4 au depăşit@o4 duse de elanul lor. 8top. .rcă din nou panta4 aliniate la fel de impecabil4 pentru o nouă căsăpire. 8upravie+uitoarele ar vrea acum s@o ia la *oană4 dar pe creasta colinei se conturea$ă al doilea front de tancuri... care porneşte pe pantă %n ;os> 2ele două coloane trec una pe lân*ă alta. În fa+a fiecărui tanc se %n*rămădesc cadavrele. 5 o adevărată =ecatombă. 7ac=ola)anienele4 care urmăreau de departe bătălia4 ies pentru a@şi %ncura;a surorile. .imirea de la %nceput a făcut loc entu$iasmului. 7ansea$ă feromoni de bucurie. 5ste o victorie a te=nolo*iei şi a inteli*en+ei> 0iciodată *eniul -edera+iei nu se manifestase %ntr@un mod atât de clar. 2u toate acestea4 8=i@*ae@pou nu@şi ;ucase %ncă ultima carte. 1@a mai rămas arma secretă. În mod normal4 această armă fusese concepută pentru a@i scoate afară pe asedia+ii recalcitran+i4 dar vă$ând %ntorsătura urâtă pe care a luat@o bătălia4 piticele =otărăsc să pună totul la bătaie. 3rma secretă constă %n cranii de furnică roşcată străpunse de o plantă brună. 2u câteva $ile %n urmă4 furnicile pitice au descoperit cadavrul unei e 1ar si*uran+a utili$ării era *arantată. 2ăci dacă sporii aderă la c=itina furnicilor roşcate4 %n sc=imb asupra piticelor nu au nici o şansă. Pur şi simplu pentru că piticele4 fri*uroase4 au obiceiul să se un*ă cu bale de melc> "r4 această substan+ă are un efect protector %mpotriva alternariei. 6acă belo)anienele au inventat tancul4 s=i*aepouienele au descoperit ră$boiul bacteriolo*ic. 1mediat se pune %n mişcare un batalion de infanterie4 ducând trei sute de cranii de furnici roşcate infestate4 de care piticele făcuseră rost după prima bătălie %mpotriva oraşului 7a@c=ola@)an. 7e aruncă %n mi;locul inamicelor. 8fărâmătoarele de *răun+e şi cele care le poartă %n spinare strănută din cau$a prafului mortal. 2ând %şi văd platoşele murdărite intră %n panică. Purtătoarele %şi aruncă povara. 8fărâmătoarele de *răunte4 abandonate4 sunt şi ele cuprinse de panică şi se ră$bună pe alte sfărâmătoare de *răun+e. .rmea$ă o adevărată debandadă. Pe la orele $ece4 o adiere bruscă de vânt rece %i desparte pe beli*eran+i. 0u se poate lupta %n bătaia vântului rece. Drupele piticelor profită pentru a se %ndepărta. Dancurile furnicilor roşcate urcă cu *reutate panta. -iecare tabără %şi contabili$ea$ă rănile4 %şi măsoară pierderile. Bilan+ provi$oriu de$astruos. -iecare ar dori să %ncline balan+a %n favoarea ei. Belo)anienii au recunoscut sporii de alternaria. 8e =otărăşte sacrificarea tuturor luptătoarelor care au fost infestate de această ciupercă pentru a le scuti de viitoarele suferin+e. 2âteva spioane sosesc %n pas aler*ător: e 3bia iau contact cu adversarul primele sfărâmătoare de *răun+e că se petrece un lucru foarte neaşteptat. 7inia densă a s=i*aepouienelor se desc=ide brusc din loc %n loc. 7uptătoarele formea$ă careuri. -iecare tanc %şi vede adversarul dispărând4 iar %n fa+a lui nu mai rămâne decât un culoar pustiu. 0ici unul nu are refle
      2adavre de sfărâmătoare de *răun+e transportate inutil de lucrătoarele care %ncă nu şi@au dat seama de nimic.... 8fărâmatoare de *răun+e lipsite de antene %şi văd Fro+ileF4 pornite %n direc+ii diferite4 sfârtecându@le... .n asemenea de$astru %nseamnă sfârşitul te=nolo*iei tancurilor. 2âte inven+ii mari n@au dispărut astfel din istoria furnicilor pentru că riposta fusese *ăsită prea repede> 7e*iunile de furnici roşcate şi mercenarele care flancau frontul tancurilor se pomenesc descoperite. 5le4 care fuseseră plasate acolo ca să strân*ă firimiturile4 sunt acum obli*ate să şar;e$e cu disperare. 6ar careurile piticelor s@au format de;a din nou4 aşa de repede mersese masacrarea sfărâmătoarelor de *răun+e. 3bia a;unse lân*ă ele4 belo)anienele se şi pomenesc aspirate şi făcute bucă+ele de mii de mandibule lacome. -urnicilor roşcate şi mercenarelor lor nu le mai rămâne decât să se retra*ă. /e*rupate pe creastă4 le observă pe pitice care urcă lent la asalt4 tot %n careuri compacte. " ima*ine %n*ro$itoare> În speran+a de a câşti*a timp4 luptătoarele cele mai solide cară pietriş pe care@l dau de@a rosto*olul din creştetul colinei. 3valanşa nu %ncetineşte deloc %naintarea piticelor. 9i*ilente4 inamicele se dau la o parte din drumul pietrelor şi %şi reiau imediat locul. Prea pu+ine sunt strivite. 7e*iunile belo)aniene caută cu disperare vreo combina+ie care să le scoată din această mare %ncurcătură. 2âteva ră$boinice propun să se revină la vec=ile te=nici de luptă. 6e ce să nu folosească pur şi simplu artileria? 5 adevărat că de la %nceputul ostilită+ilor şi până acum nu s@a folosit acidul care4 %n %nvălmăşeala4 ucide fără ale*ere4 prieteni şi duşmani4 dar ar trebui să dea re$ultate foarte bune %mpotriva careurilor dense de pitice. 3rtileristele se *răbesc să ocupe po$i+ii4 bine proptite pe cele patru picioare din spate4 cu abdomenul %ndreptat %nainte. În felul acesta pot să pivote$e de la dreapta la stân*a şi de sus %n ;os %n căutarea celui mai bun un*=i de tir. 6e ;os4 piticele văd mii de abdomene trecând pu+in de creastă dar nu %n+ele* imediat despre ce e vorba. 3u accelerat4 luându@şi elan pentru a parcur*e ultimii centimetri ai talu$ului. 2a atac0 Strânge$i rândurile0 În tabăra adversă răsună un sin*ur ordin: :oc0 Pântecele %n po$i+ie de tir %şi pulveri$ea$ă veninul care arde peste careurile piticelor. :şşş, fşşş, fşşş. Aeturile *albene şuieră prin aer4 %mproşcând %n plin prima linie a inamicelor. Primele se topesc antenele4 şiroind pe cap. 3poi otrava se %mprăştie pe platoşă4 lic=efiind@o de parcă ar fi din plastic. 2orpurile martiri$ate se năruiesc4 formând un bara; sub+ire care le face pe pitice să se poticnească. 3poi se de$meticesc şi4 %nfuriate la culme4 se aruncă şi mai %ndâr;ite la asaltul crestei. Pe culme4 o nouă linie de artileriste roşcate a luat locul celei dinainte. :oc0 2areurile se desfac4 dar piticele continuă să %nainte$e4 călcând peste cadavrele moi. 3 treia linie de artileriste. 7i se alătură şi luptătoarele care lansea$ă clei. :oc0 6e data asta careurile piticelor fac pur şi simplu e 2e te@a apucat să dai un ca$ atât de *rav pe mâna unuia atât de lipsit de e 0u te@apuci să coc=ete$i cu presa decât după ce@i pui cruce afacerii. Po+i lua4 dacă vrei4 şase ;andarmi şi materialul cel mai modern. 3sta@i tot. ― Bi dacă... ― Bi dacă o dai %n bară4 po+i fi si*ur că am să@+i stric ieşirea la pensie> -emeia %nc=ise telefonul. 2omisarul Bils=eim ştia cum să@i ia pe nebuni4 ea %nsă era o e 6ar dacă nu aveau aşa ceva? 3;un* totdeauna fie %nainte4 fie după ce arma secretă a lovit4 poate că nu e decât o coinciden+ă... 3ceastă ipote$ă se potrivea destul de bine cu atacul %mpotriva cetă+ii 7a@c=ola@)an. 1ar %n privin+a primei e 3l doilea adversar implacabil4 duşmanul ereditar: termitele> Bănuiala nu e deloc fante$istă. 6e la o vreme4 luptătoare i$olate din marea termitieră de la est trec fluviul şi %şi %nmul+esc incursiunile %n $onele de vânătoare federale. 6a4 cu si*uran+a că e vorba de termite. 3u făcut %n aşa fel %ncât să le asmută pe pitice %mpotriva furnicilor roşcate. În felul acesta se debarasea$ă de ambii adversari fără să mişte un de*et4 cucerirea furnicarelor devenind după aceea o simplă formalitate4 %n fa+a unor adversari slăbi+i %n luptă. 6ar ră$boinicele cu miros de stâncă? 5rau pesemne spioane mercenare %n serviciul termitelor. Pe măsură ce *ândirea lor devine din ce %n ce mai limpede prin contribu+ia celor trei creiere4 din ce %n ce mai mult capătă convin*erea că cele care posedă misterioasa Farmă secretăF sunt termitele din est. 6ar sunt deran;a+i şi %ntrerup+i din comunicarea lor de mirosurile *enerale ale /oiului. 2etatea a =otărât să profite de ră*a@ $ul dintre ră$boaie4 devansând sărbătoarea /enaşterii: ea va avea loc a doua $i. 8oate castele la locurile lor0 :emelele şi masculii să treacă în sălile ploştilor pentru a-şi face plinul cu substan$e (aharoase0 -rtileristele să-şi reîncarce abdomenele în sălile de chimie organică0 Înainte de a@şi părăsi camara$ii4 luptătoarea &0 GI lansea$ă un feromon: "opula$ie plăcută0 ,u vă face$i gri6i, voi continua singură ancheta. "ând voi ve$i fi în vă(duh, eu mă voi îndrepta către marea termitieră din est. 3bia s@au despăr+it că %şi fac apari+ia cele două uci*aşe4 bruta cea mare şi şc=ioapa cea mică. 3mândouă râcâie $idurile şi recuperea$ă feromonii volatili ai convorbirii. 6upă eşecul tra*ic al inspectorului (alin şi al pompierilor4 0icolas fusese dus la un orfelinat situat doar la câteva sute de metri de strada 8ibari+ilor. În afara orfanilor propriu@$işi4 acolo erau aduşi şi copii abandona+i sau bătu+i de părin+ii lor. "amenii sunt4 %ntr@adevăr4 una dintre pu+inele specii %n stare să@şi abandone$e sau să@şi maltrate$e pro*enitura. #icu+ii petreceau acolo ani *reu de suportat4 fiind educa+i cu şuturi %n fund. 2reşteau şi deveneau insensibili. 2ei mai mul+i dintre ei se an*a;au %n armată. În prima $i4 0icolas rămăsese pironit pe balcon4 cu privirile a+intite spre pădure. 3 doua $i4 re*ăsise rutina salvatoare a televi$orului. 3paratul era instalat %n sala de mese iar suprave*=etorii4 mul+umi+i să se debarase$e de mucoşi4 %i lăsau să se %ndobitocească acolo ceasuri %n şir. 8eara4 %n dormitorul comun4 Aean şi P=ilippe4 al+i doi orfani4 %l %ntrebară: ― Du ce@ai pă+it? ― 0imic. ― Eaide4 povesteşte. 0u vine nimeni aici de*eaba la vârsta ta. #ai %ntâi4 câ+i ani ai? ― 5u ştiu. 8e pare că părin+ii lui au fost =ali+i de furnici. ― 2ine v@a spus tâmpenia asta? ― 2ineva4 n@ai tu treabă4 dar o să@+i spunem dacă ne povesteşti ce@au pă+it părin+ii tăi. ― 6uce+i@vă dracului> Aean4 cel mai solid4 %l apucă pe 0icolas de umeri %n timp ce P=ilippe %i răsucea bra+ul la spate. 0icolas se eliberă cu o smucitură şi %l lovi pe Aean peste *ât cu muc=ia mâinii Jvă$use fi*ura asta la televi$or4 %ntr@un film c=ine$escK. 2elălalt %ncepu să tuşească. P=ilippe reluă atacul4 %ncercând să@l su*rume pe 0icolas4 care %nsă %l lovi cu cotul %n stomac. 8căpând de a*resor4 care $ăcea acum %n *enunc=i4 +inându@se de burtă4 0icolas %l %nfruntă din nou pe Aean scuipându@l %n fa+ă. 3cesta se aruncă %nainte şi %l muşcă până la sân*e de pulpă. Do+i trei se rosto*oliră pe sub paturi4 continuând să se bată ca nişte be$metici. Până la urmă %l %nvinseră pe 0icolas. ― 8pune@ne ce@au pă+it părin+ii tăi4 că altfel %+i dăm să %n*=i+i furnici> 1deea asta %i venise lui Aean %n timpul ac+iunii. 5ra mul+umit de amenin+area lui. În timp ce el %l +inea pe noul sosit blocat la podea4 P=ilippe se duse %n *rabă să aducă câteva insecte4 deloc rare prin locurile acelea4 şi se %ntoarse cu ele4 fluturându@i@le prin fa+ă: ― .ite4 +i@am adus unele *rase> J6e parcă furnicile4 al căror corp e %nvăluit %ntr@o carapace ri*idă4 ar putea avea straturi de *răsime>K 3poi %l strânse de nas pentru a@l for+a să desc=idă *ura4 %n care a$vârli scârbit trei tinere lucrătoare care c=iar că n@aveau ce căuta acolo. 0icolas avu atunci cea mai mare surpri$ă din via+a lui. 5rau delicioase. 2eilal+i4 mira+i că nu@l văd scuipând alimentul infam4 voiră să *uste şi ei. 8ala ploştilor cu mierat e una dintre cele mai recente inven+ii ale Bel@o@)an@ului. De=nolo*ia ploştilor fusese %ntr@adevăr %mprumutată de la furnicile din sud care4 de când cu căldurile mari4 urcă tot mai spre nord. Bi4 fireşte4 cu oca$ia unuia din ră$boaiele victorioase purtate %mpotriva acestor furnici4 -edera+ia descoperise sala ploştilor. /ă$boiul e cea mai bună sursă şi cel mai bun mi;loc de circula+ie al inven+iilor %n lumea societă+ilor de insecte. 7a %nceput4 ră$boinicele belo)aniene au fost cuprinse de oroare. 2e vedeau? 0işte lucrătoare condamnate să@şi petreacă toată via+a atârnate de plafon4 cu capul %n ;os şi abdomenul atât de umflat %ncât era de două ori mai mare decât cel al unei re*ine> 8udistele le@au e 7ucrătoarele au *ri;ă s@o ferc=e$uiască bine. " tra* de picioare ca să i le facă mai mlădioase. " pun să se răsucească şi să@şi trosnească articula+iile toracice şi abdominale. 9erifică dacă *uşa socială e supraalimentată cu mierat4 apăsând@o ca s@o facă să re*ur*ite$e o picătură. 3cest sirop ar trebui să@i permită să re$iste la câteva ore de $bor continuu. (ata. !G e pre*ătită. .rmătoarea. Prin+esa4 *ătită cu toate podoabele şi cu toate parfumurile părăseşte *ineceul. #asculul '7 nu se %nşelase4 era %ntr@adevăr foarte frumoasă. Îşi saltă cu *reu aripile. În ultimele $ile au crescut uimitor de mult. 3cum sunt atât de lun*i şi de *rele %ncât se târăsc pe ;os... ca un voal nup+ial. 7a capetele culoarelor apar şi alte femele. Împreună cu vreo sută de astfel de fecioare4 !G circulă de;a printre cren*u+ele domului. 2âteva e Prima lor comunicare absolută. Întâlnirea cu &0 GI . .ci*aşele cu parfum de stâncă. (oana prin străfundurile 2etă+ii. 3scun$ătoarea plină cu cadavrele a ceea ce ar fi putut să fie Fle*iuneaF lor. 7omecu$a. 2uloarul secret săpat %n *ranit... În timp ce mer*e4 prin minte %i trec toate aceste amintiri şi se consideră privile*iată. 0ici una din surorile ei nu a trăit asemenea aventuri4 c=iar %nainte de a fi părăsit 2etatea. .ci*aşele cu miros de stâncă... 7omecu$a... 2uloarul secret săpat %n *ranit... 0ebunia nu poate fi o e 8e avântă %mpotriva curentului. 0umai de n@ar fi prea târ$iu> E+1"-D9-4 Educa$ia furnicilor se face după etapele următoare4 ― +e la prima până la a (ecea (i, ma6oritatea tinerelor se ocupă de regina ouătoare. îngri6esc, o ling, o mângâie. 7n schimb, aceasta le unge cu saliva ei hrănitoare şi de(infectantă. ― +e la (iua a unspre(ecea până la cea de-a două(ecea, lucrătoarele ob$in dreptul de a se îngri6i de coconi. ― +in cea de-a două(eci şi una (i până în cea de-a trei(ecea, ele supraveghea(ă şi hrănesc larvele mici. ― +in cea de-a trei(eci şi una (i până în cea de-a patru(ecea, se ocupă cu treburi gospodăreşti şi men$inerea cură$eniei, continuând să aibă gri6ă de regina-mamă şi de nimfe. ― "ea de-a patru(ecea (i este o dată importantă. "onsiderate suficient de e#perimentate, lucrătoarele au dreptul să iasă din "etate. ― +in cea de a patru(ecea (i până în cea de a cinci(ecea, ele sunt pa(nice sau mulgătoare de păduchi-de-frun(ă. ― +in cea de-a cinci(ecea (i până la sfârşitul vie$ii, ele pot să îndeplinească ocupa$ia cea mai pasionantă pentru o furnică citadină4 vânătoarea şi e#plorarea unor $inuturi necunoscute. ,otă4 7ncepând din cea de-a unspre(ecea (i, se#uatele nu mai sunt obligate să muncească.. +e cele mai multe ori rămân inactive, închise în cartierele lor, până în (iua (borului nup$ial. 56#"06 W57784 Enciclopedia cunoaşterii relative şi absolute. #asculul '7 se pre*ăteşte şi el. În câmpul antenelor lui4 ceilal+i masculi nu vorbesc decât despre femele. -oarte pu+ini dintre ei le@au vă$ut. 2el mult4 timp de o frac+iune de secundă4 pe culoarele 2etă+ii inter$ise. #ul+i le visea$ă. Bi le %nc=ipuie %mprăştiind parfumuri ame+itoare4 de un erotism ful*erător. .nul dintre prin+i pretinde că a avut o trofalaK ştie că acesta nu diferă cu nimic fa+ă de mieratul lucrătoarelor sau al bomboanelor. 2u toate astea nu se amestecă %n discu+ie. " idee parşivă %i trece prin minte. 1@ar plăcea mult să@i furni$e$e femelei !G spermato$oi$ii necesari construirii viitoarei sale 2etă+i. 6acă ar putea s@o *ăsească... Păcat că n@au stabilit un feromon de recunoaştere pentru a se putea re*ăsi %n mul+ime. 2ând femela !G a;un*e %n sala masculilor4 toată lumea rămâne cu *ura căscată. 3 veni aici %nseamnă să %ncalci toate re*ulile /oiului. #asculii şi femelele nu trebuie să se vadă pentru prima oară decât %n momentul $borului nup+ial. 3ici nu e ca la furnicile pitice. 0imeni nu se %mperec=ea$ă pe culoare. Prin+ii care voiau atât de mult să ştie cum arată o femelă4 acum sunt lămuri+i. 5mit laolaltă parfumuri ostile prin care %i spun că nu trebuie să rămână %n această %ncăpere. 2u toate astea4 ea continuă să %nainte$e %n mi;locul tumultului stârnit de pre*ătiri. Îmbrânceşte pe toată lumea şi %şi %mprăş@ tie cu disperare feromonii. '&M0 '&M0 1nde eşti, '&M% Prin+ii nu se ;enea$ă să@i spună că nu aşa se ale*e un mascul copulator> Drebuie să aibă răbdare4 să aibă %ncredere %n =a$ard. Pu+ină pudoare... -emela !G %şi *ăseşte %n cele din urmă tovarăşul. 5 mort. 3re capul rete$at de o lovitură de mandibule. 8 8-298-*9S)124 amenii sunt interesa$i de furnici deoarece cred că acestea au a6uns să cree(e un sistem totalitar reuşit. Este adevărat că din afară ai impresia că în furnicar toată lumea munceşte, toată lumea e ascultătoare, toată lumea e gata să se sacrifice, toată lumea e la fel. Şi, deocamdată, toate sistemele totalitare ale oamenilor au eşuat... -şa că s-a mers cu gândul la copierea insectei sociale Foare emblema lui ,apoleon nu era albina%G. :eromonul care inundă furnicarul cu o informa$ie globală este televi(iunea planetară de a(i. mul crede că oferind tuturor ceea ce consideră a fi mai bun, se va a6unge într-o (i la o omenire perfectă. ,u acesta este însă sensul lucrurilor. ,atura, să nu-i fie cu supărare domnului +arLin, nu evoluea(ă spre suprema$ia celor mai buni Fde altfel, după care criterii%G ,atura îşi e#trage for$a din diversitate. -re nevoie de buni, de răi, de nebuni, de dispera$i, de sportivi, de infirmi, de cocoşa$i, de handicapa$i, de veseli, de trişti, de inteligen$i, de imbecili, de egoişti, de generoşi, de mici, de mari, de negri, de galbeni, de piei-roşii, de albi... -re nevoie de toate religiile, toate filo(ofiile, toate fanatismele, toate în$elepciunile... Singura prime6die e ca una din aceste categorii să nu fie eliminată de o alta. S-a vă(ul cum lanurile de porumb, artificial concepute de om şi formate din fra$ii gemeni ai celui mai bun ştiulete Fcel care are nevoie de mai pu$ină apă, cel care re(istă mai bine la înghe$, cel care dă boabele cele mai frumoaseG piereau brusc la cea mai uşoară maladie. 7n timp ce câmpurile de porumb sălbatic, formate din mai multe soiuri diferite, fiecare având specificitatea, punctele slabe şi anomaliile lui, reuşeau totdeauna să supravie$uiască epidemiilor. ,atura urăşte uniformitatea şi iubeşte diversitatea. Poate că în asta şi constă geniul ei. 56#"06 W57784 Enciclopedia cunoaşterii relative şi absolute. -emela !G se %ntoarce cu paşi descura;a+i spre dom. Pe un culoar din apropierea *ineceului4 $ăreşte cu ocelii ei infraroşii două siluete. 8unt cei doi asasini cu parfum de stâncă> -urnica mare şi cea care şc=ioapătă> În timp ce amândouă vin direct spre ea4 !G %şi roteşte aripile şi sare la *âtul şc=ioapei. 6ar cele două reuşesc s@o imobili$e$e. Dotuşi4 %n loc s@o e 5 Prin urmare4 nu sunt nişte spioane? 0u4 nu sunt spioane. Ba c=iar pretind că sunt... principalele *ardiene ale securită+ii şi sănătă+ii /oiului. Prin+esa urlă feromoni de mânie. 3dică '7 era periculos pentru securitatea /oiului? 6a4 răspund cele două uci*aşe. Într@o $i va %n+ele*e4 deocamdată era %ncă tânără... 8ă %n+elea*ă4 ce să %n+elea*ă? 2ă e "ricum4 este prea târ$iu dacă vor să ascundă e 6rept răspuns4 femela %şi %nfi*e adânc vârfurile antenelor %n oc=ii furnicii mari. 2=iar dacă e oarbă din naştere4 asta nu %nseamnă că nu o doare foarte tare. 1ar şc=ioapa4 luată prin surprindere aproape că@i dă drumul. -emela o ia la fu*ă şi $boară ca să se deplase$e mai repede. 3ripile ei stârnesc un nor de praf care o a;ută să scape de urmăritoare. /epede4 trebuie să a;un*ă la dom. 3 fost la un pas de moarte. 6e acum %ncolo va %ncepe o altă via+ă. 5 -urnicile mele sunt %n stare totuşi să creste$e cartonul4 câteva au şi evadat. 1ar noi reuşim să lansăm rac=ete care scapă atrac+iei *ravita+ionale. 8ă ne %ntoarcem la furnicarele captive. 9@am spus adineauri că sunt un 6umne$eu mărinimos4 %ndurător şi c=iar pu+in supersti+ios. 3şa că nu@mi fac niciodată supuşii să sufere. 0u le fac ceea ce nu mi@ar plăcea să mi se facă mie. 6ar miile de furnicare vândute de 2răciun vor transforma copiii %n nişte mici demiur*i. 9or fi cu to+ii la fel de *eneroşi şi de %ndurători ca mine? -ireşte4 cei mai mul+i vor %n+ele*e că răspund de un oraş şi că asta le conferă drepturi dar şi %ndatoriri divine: să le =ră@ nească4 să le cree$e o temperatură plăcută4 să nu le omoare din plăcere. 2u toate astea4 copiii4 şi mă *ândesc mai cu seamă la cei mai mici care sunt %ncă inconştien+i4 influen+a+i de unele nemul+u@ miri: eşecuri şcolare4 certuri %ntre părin+i4 %ncăierări cu cole*ii. Într@un acces de furie4 ei pot foarte bine să@şi uite %ndatoririle de Ttânăr demiur*U4 şi atunci nici nu %ndră$nesc să@mi %nc=ipui ce soartă %i aşteaptă pe TsupuşiiU lor... 0u vă cer să vota+i această le*e pentru inter$icerea furnicarelor@;ucării %n numele milei fa+ă de furnici4 sau al drepturilor lor4 ca animale. 3nimalele nu au nici un drept: le creştem %n serie pentru a le ;ertfi consumului nostru. 9ă cer s@o vota+i %nc=ipuindu@ vă că noi %nşine suntem poate studia+i şi pri$onieri ai unei structuri *i*antice. 3+i dori ca Pământul să fie oferit %ntr@o $i drept cadou de 2răciun unui tânăr demiur* iresponsabil?F 8oarele e la $enit. Întâr$ia+ii4 masculi şi femele4 se *răbesc pe culoarele din apropierea scoar+ei 2etă+ii. 7ucrătoarele %i %mpin*4 %i lin*4 %i %ncura;ea$ă. -emela !G pătrunde la timp %n acea mul+ime cuprinsă de bucurie unde toate mirosurile@paşaport se amestecă. 3ici nimeni nu va reuşi să@i identifice efluviile. 8e lasă purtată de val4 urcă din ce %n ce mai sus şi traversea$ă cartiere până atunci necunos@ cute. 6eodată4 la col+ul unui culoar apare ceva ce nu mai vă$use niciodată. 7umina $ilei. 7a %nceput nu e decât un =alou pe pere+i4 dar %n curând se transformă %ntr@o strălucire orbitoare. 1ată %n sfârşit acea for+ă misterioasă despre care %i vorbiseră doicile. 2alda4 blânda4 frumoasa lumină. Promisiunea unei noi lumi fabuloase. 6in cau$a absorbirii a prea mul+i fotoni %n stare brută %n *lobii oculari4 femela !G se simte ame+ită. 2a şi cum ar fi abu$at de mieratul fermentat de la eta;ul trei$eci şi doi. Prin+esa !G continuă să %nainte$e. 8olul e presărat cu pete de un alb dur. 2alcă %n fotonii cal$i. Pentru cineva care şi@a petre@ cut copilăria sub pământ4 contrastul este violent. " nouă cotitură. .n fascicul sub+ire de lumină pură o loveşte4 devine un cerc orbitor4 apoi se transformă %n voal de ar*int. Bombardamentul de lumină o obli*ă să dea %napoi. 8imte fotonii intrându@i %n oc=i4 ar$ându@i nervii optici4 măcinându@i cele trei creiere. Drei creiere... vec=e moştenire de la strămoşii viermi4 care aveau câte un *an*lion nervos pentru fiecare inel4 câte un sistem nervos pentru fiecare parte a corpului. Înaintea$ă %mpotriva curentului de fotoni. În depărtare distin*e siluetele surorilor ei4 %n*=i+ite de astrul solar. Par nişte fantome. #ai %naintea$ă pu+in. 2=itina %i devine căldu+ă. 3ceastă lumină pe care au %ncercat să i@o descrie de o mie de ori4 depăşeşte orice limba;4 trebuie s@o trăieşti> 8e *ândeşte o clipă la toate lucrătoarele din subcasta FportăreselorF4 care rămân toată via+a %nc=ise %n 2etate şi nu vor şti niciodată ce %nseamnă e 1ar vrăbiile c=iar se tra* pu+in %ndărăt... 6ar nu păcălesc pe nimeni. 9or reveni %n curând să teste$e %ncă o dată apărarea antiaeriană. P*H+H8 *124 "um ar fi arătat civili(a$ia noastră omenească dacă nu s-ar fii debarasat de principalele ei animale de pradă, precum lupii, leii, urşii sau hienele% "u siguran$ă o civili(a$ie neliniştită, pusă tot timpul sub semnul întrebării. *omanii, ca să-şi provoace teama în mi6locul petrecerilor, puneau să fie adus un cadavru. 8o$i îşi reaminteau astfel că nimic nu era câştigai şi că moartea se poate ivi în orice clipă. +ar în (ilele noastre omul a distrus, a eliminat, a pus în mu(ee toate speciile capabile să-l mănânce. -stfel încât n-au mai rămas decât microbii O şi poate furnicile O ca să-l îngri6ore(e. 7n schimb, civili(a$ia furnicilor s-a de(voltat fără să reuşească să-şi elimine principalii prădători. *e(ultat4 via$a acestei insecte este tot timpul pusă sub semnul întrebării. Ştie că nu a făcut decât 6umătate de drum, din moment ce animalul cel mai stupid poate să distrugă cu o lovitură de labă rodul a milenii de e#perien$ă chib(uită. 56#"06 W57784 Enciclopedia cunoaşterii relative şi absolute. 9ântul s@a domolit4 curen+ii de aer s@au rărit4 temperatura creşte. 7a ''W u.t4 2etatea =otărăşte să dea drumul copiilor ei. -emelele $bârnâie din cele patru aripi. 8unt *ata de mult. Doate acele mirosuri de masculi maturi le@au stârnit la culme apetitul se Îşi ia $borul al patrulea val. 3ceeaşi soartă4 nici o femelă nu scapă. Păsările se bat %ntre ele pentru bucă+ile cele mai bune. 3rtileristele se enervea$ă. Dra* vertical cu toată puterea *landei lor cu acid formic. 6ar păsările de pradă sunt prea sus. Picăturile mortale cad ca o ploaie peste oraş4 provocând numeroase pa*ube şi răni. Înspăimântate4 femelele renun+ă. 2onsideră că este imposibil să treacă de bara; şi preferă să coboare pentru copula+ie %n sală4 %mpreună cu celelalte prin+ese accidentate. 3l cincilea val se ridică %n aer4 *ata pentru sacrificiul suprem. Drebuie să se for+e$e trecerea acelui $id de ciocuri> Baptespre$ece femele reuşesc să treacă4 urmărite %ndeaproape de patru$eci şi trei de masculi. 3l şaselea val: trec douăspre$ece femele> 3l şaptelea: trei$eci şi patru> !G %şi a*ită aripile. Încă nu %ndră$neşte să@şi ia $borul. 2apul unei surori tocmai a că$ut la picioarele ei4 urmat domol de un puf de pasăre rău prevestitor. 9oia să ştie cum e marele 5 Îşi va lua $borul cu al optulea val? 0u... Bi bine face4 căci e nimicit %n %ntre*ime. Prin+esa are trac. Îşi $bârnâie din nou cele patru aripi şi se ridică pu+in. Bun4 cel pu+in asta mer*e fără probleme4 doar capul... " cuprinde frica. Drebuie să rămână lucidă. 3re foarte pu+ine şanse de reuşită. !G %şi %ntrerupe bătaia din aripi. Bapte$eci şi trei de femele din al nouălea val au reuşit să treacă. 7ucrătoarele lansea$ă feromoni de %ncura;are. 8peran+a renaşte. 9a pleca cu al $ecelea val? Pe când %ncă mai e$ită4 reperea$ă brusc4 ceva mai departe4 pe mica şc=ioapă şi pe uci*aşă cea mare cu oc=ii mor+i. 0u@i tre@ buie mai mult pentru a se =otăr%. Îşi ia $borul dintr@o dată. #andibulele uci*aşelor pocnesc %n *ol. 7a un fir de păr de ea. !G se men+ine un moment la ;umătatea distan+ei dintre 2etate şi cârdul de păsări. 3poi4 %nvăluită de elanul celui de al $ecelea val4 profită şi ea pentru a +âşni spre =ăul aerian. 6ouă din vecinele ei sunt =ăpăite4 %n timp ce ea trece pe neaşteptate printre *=earele enorme ale unui pi+i*oi. 3vusese pur şi simplu noroc. 1ată4 din al $ecelea val au scăpat doar paispre$ece. 6ar !G nu@şi face prea multe ilu$ii. 3bia a trecut de primul obstacol. 2e e mai *reu abia acuma vine. Btie că4 %n *eneral4 din o mie cinci sute de prin+ese care %şi iau $borul4 numai vreo $ece revin pe sol fără probleme. În ca$ul cel mai fericit4 patru re*ine vor reuşi să@şi construiască cetatea. 1,E *9 "N,+4 1neori, când mă plimb, vara, bag de seamă că sunt gala să calc pe un soi de muscă. )ă uit mai bine la ea şi văd că e o regină furnică. +ar nu e numai una, sunt o sumedenie. Se (vârcolesc pe pământ. Sunt călcate de pantofii oamenilor sau se i(besc de parbri(ul maşinilor. Sunt epui(ate, nu mai pot să-şi controle(e (borul. "âte cetă$i nu au fost astfel nimicite, printr-o simplă mişcare a unui ştergător de parbri(, pe un drum de vară% 56#"06 W57784 Enciclopedia cunoaşterii relative şi absolute. În timp ce@şi a*ită cele patru aripi %n formă de vitralii4 femela !G $ăreşte %n spatele ei $idul de pene %nc=i$ându@se peste valurile unspre$ece şi doispre$ece. 8ărmanele> Încă cinci valuri de femele şi 2etatea %şi va fi aruncat %n ;oc toate speran+ele. 6ar de;a nu se mai *ândeşte la toate astea4 aspirată %n a$urul infinit. Dotul este albastru4 atât de albastru> Pentru ea4 care nu a cunoscut decât via+a sub pământ4 e ceva fantastic să poată spinteca aerul. 3re sen$a+ia că se mişcă %ntr@o altă lume. Bi@a părăsit *aleriile strâmte pentru un spa+iu ame+itor4 unde totul e 5 plin de curen+i. .nii dintre ei4 FpompeleF4 o fac să urce. În sc=imb *olurile de aer o fac să piardă %năl+ime. 0u le po+i repera decât observând insectele care evoluea$ă ceva mai %n fa+ă @după mişcările lor se poate anticipa... Îi e fri*. 7a %năl+ime e fri*. .neori vârte;urile4 valurile de aer căldu+ sau rece4 o fac să se %nvârtească ca un titire$. .n *rup de masculi s@a avântat %n urmărirea ei. -emela !G ia vite$ă pentru a nu fi a;unsă din urmă decât de cei mai rapi$i şi mai tenace. 5 prima selec+ie *enetică. 8imte o atin*ere. .n mascul se prinde de abdomenul ei4 se ca+ără pe ea4 o escaladea$ă. 5 destul de mic4 dar a %ncetat să mai bată din aripi şi *reutatea lui pare considerabilă. Pierde pu+in din altitudine. 6easupra masculul se răsuceşte pentru a nu fi ;enat de bătăile aripilor. 2omplet de$ec=ilibrat4 masculul %şi curbea$ă abdomenul pentru a a;un*e cu or*anul la se
        #arele e 9ite$a şi se
          3poi un al treilea4 şi %ncă mul+i al+ii. -emela !G nu@i mai numără. 2el pu+in şaptespre$ece@optspre$ece s@au sc=imbat %ntre ei pentru a@i umple spermateca cu *ame+i proaspe+i. 8imte lic=idul viu care %i clocoteşte %n abdomen. 5ste re$erva de locuitori ai viitoarei sale cetă+i. #ilioane de celule se 1ar pre$en+a unui astfel de saurian poate stin*=eri considerabil activită+ile păstorilor. 0orocul face ca Ooubi@$oubi@)an să fie situată la limita estică a -edera+iei4 c=iar la ;umătatea drumului dintre cetatea termitelor şi Bel@o@)an. Prin urmare4 &0 GI a acceptat să plece %n această e Doate râd de ea... " alta afirmă că a vă$ut unul din aceşti monştri stând nemişcat ca o piatră timp de &0W u.t. Doate evocă relatările primelor belo)aniene care %nfruntaseră cu mandibulele *oale aceşti monştri ― pe vremea aceea4 folosirea acidului formic nu era atât de răspândită. &0 GI nu@şi poate re+ine un fior. 0@a mai vă$ut niciodată o şopârlă4 iar perspectiva de a ataca una cu mandibulele sau c=iar cu ;etul de acid formic nu prea reuşeşte s@o liniştească. Îşi $ice că la prima oca$ie are s@o ştear*ă. 7a urma urmelor4 anc=eta ei despre Farma secretă a termitelorF este mai importantă pentru supravie+uirea 2etă+ii decât o vânătoare sportivă oarecare. 5 1ar craniul e despicat de la *ură până la articula+ia *âtului. &0 GI se uită după ea cum se %ndepărtea$ă. 2eva mai %ncolo4 cade şi nu se mai ridică. 3re %ncă puterea să se târască %n afara drumului. În felul acesta cadavrul ei nu va %ncurca trecerea. -emela !G %ncearcă să e un torace se va târî pentru a astupa o ieşire în calea duşmanilor. -bnega$ie% :anatism fa$a de cetate% îndobitocire datorată colectivismului% ,u, furnica ştie să trăiască şi singură. Ea nu are nevoie de *oi> poate chiar să se şi revolte. -tunci pentru ce se sacrifică% 7n stadiul în care am a6uns cu cercetările, aş (ice că din modestie. Se pare că pentru ea, propria moarte nu e un eveniment destul de important pentru a o deturna de la munca pe care a întreprins-o în secundele precedente. 56#"06 W57784 Enciclopedia cunoaşterii relative şi absolute. "colind copacii4 movili+ele de pământ şi tufişurile mărăcinoase4 eF 3r putea să fie vorba de ultima urmă a unei ambuscade de insecte inamice. Dot mer*ând aşa4 &0 GI %ntâlneşte surpri$ă după surpri$ă. 0u a mai fost niciodată %n această re*iune. Pe aici sunt mânătărci %nalte de opt$eci de capete> 8pecia este totuşi caracteristică pentru re*iunile din vest. /ecunoaşte şi bure+i@pucioşi4 a căror du=oare fetidă atra*e muştele4 şi *o*oşi perlateC escaladea$ă o urec=iuşă şi@i calcă fericită %n picioare carnea moale. 6escoperă tot felul de plante ciudate: cânepă sălbatică4 ale cărei flori re+in atât de bine roua4 papucii@doamnei4 superbi şi neliniştitori4 parpian cu ti;ă lun*ă... 8e apropie de o balsamină ale cărei flori seamănă cu nişte albine4 şi comite impruden+a să o atin*ă. 1mediat4 fructele mature %i e Bine că nu a fost o alternaria... 6eloc descura;ată4 &0 GI se ca+ără pe o *ălbenea@de@pădure pentru a e Dot felul de crustacee mici4 ciclopi4 dafnii fu* din fa+a monstrului. 1ar el se cufundă4 apoi revine la suprafa+ă %n direc+ia re*inei care se cramponea$ă4 %nspăimântată4 de frun$a ei. 2u toată puterea %notătoarelor4 păstrăvul se avântă despicând suprafa+a apei. Păstrăvul pare suspendat %n aer4 %n timp ce un val mare o $*âl+âie cu brutalitate pe furnică. Peştele desc=ide o *ură %narmată cu din+i fini şi %n*=ite o musculi+ă care $bura pe@ acolo. 3poi se răsuceşte cu o mişcare a co$ii şi recade %n universul său cristalin... stârnind o maree care o acoperă pe furnică. 2âteva broaşte se %ntind de;a şi plon;ea$ă pentru a@şi disputa această re*ină şi caviarul ei. !G reuşeşte să revină la suprafa+ă dar un vârte; o tra*e din nou4 spre adâncurile neospitaliere. Broaştele o urmăresc. -ri*ul o %ncremeneşte. Îşi pierde cunoştin+a. 0icolas se uita la televi$or4 %n sala de mese4 %mpreună cu noii lui prieteni4 Aean şi P=ilippe. În ;urul lor4 al+i orfani4 cu obra;ii %mbu;ora+i4 se lăsau le*ăna+i de succesiunea ne%ntreruptă a ima*inilor. 8cenariul filmului le pătrundea4 prin oc=i şi prin urec=i4 până %n memoria creierului4 cu vite$a de !00 )mZ=. .n creier omenesc poate să stoc=e$e până la şai$eci de miliarde de informa+ii. 1ar când această memorie e saturată4 se face %n mod automat cură+enie4 informa+iile considerate mai pu+in importante sunt uitate. 0u rămân decât amintirile traumati$ante şi re*retul bucuriilor trecute. În $iua aceea4 c=iar după serial4 avea loc o de$batere despre insecte. #a;oritatea tinerilor se %mprăştiară4 păsăreasca ştiin+i@ fică nu@i pasiona. F― Profesore 7educ4 sunte+i considerat4 alături de profesorul /osenfeld4 unul dintre cei mai mari specialişti europeni %n materie de furnici. 2e v@a %ndemnat să studia+i furnicile? ― Într@o $i4 desc=i$ând dulapul din bucătărie4 am dat nas %n nas cu o coloană formată din aceste insecte. 3m stat ore %ntre*i să le privesc cum lucrea$ă. 5ra pentru mine o lec+ie de via+ă şi de modestie. 3m %ncercat să aflu mai multe despre ele... 3sta e tot. J/âse. K ― 2e vă deosebeşte de celălalt mare om de ştiin+ă care este profesorul /osenfeld? ― 3=4 profesorul /osenfeld> Încă n@a ieşit la pensie? J/âse din nou. K 0u4 serios vorbind4 nu facem parte din aceeaşi şcoală. Bti+i că e ― Pentru mine4 şi pentru şcoala $isă T*ermanăU din care fac parte4 or*ani$area lumii furnicilor este ba$ată cu precădere pe o ierar=ie de caste4 şi pe dominarea unor indivi$i alfa4 mai dota+i decât media4 care conduc *rupuri de lucrătoare... Pentru /osen@ feld4 care e le*at de şcoala $isă TitalianăU4 toate furnicile sunt or*anic anar=iste4 nu e ― 6ar de ce nu face+i aceste e #erse până la uşă4 apoi aler*ă %n camera lui. 0u va avea nevoie de multe lucruri. 6oar scurta lui preferată de piele4 bricea*ul şi %ncăl+ările mari cu talpă de crep. 8trăbătu =olul vast de la intrare. 8uprave*=etorul nu@i dădu nici o aten+ie. -u*i de la orfelinat. 6e departe4 din (uaNe[@DNolot nu se $ăreşte decât un fel de crater rotun;it. 2a un muşuroi de cârti+ă. FPostul avansatF este un mini@furnicar4 ocupat de vreo sută de indivi$i. 5l func+ionea$ă doar din aprilie până %n octombrie4 rămânând *ol toată toamna şi toată iarna. 3ici4 ca şi la furnicile primitive4 nu e "e legiune% - @E-a, dar tu% - '-a0 7a ultima şar;ă4 una dintre ele lupta %n flancul stân*4 iar cealaltă %n flancul drept. 8c=imbă câteva amintiri. Întotdeauna sunt multe %nvă+ăminte de tras %n urma unei bătălii. 6e e Îşi a*ită antenele cu I 000 de vibra+iile secundă. 8imte %n ;ur frânturi de mirosuri cunoscute. 3 avut noroc: se află pe malul vestic al fluviului. Dotuşi4 nu simte nici cel mai slab feromon@pistă. 9a trebui să se apropie ceva mai mult de cetatea centrală pentru a putea le*a de -edera+ie viitoarea ei cetate. În sfârşit4 %şi ia $borul. 2ătre vest. 6eocamdată nu va putea să mear*ă prea departe. #uşc=ii aripilor %i sunt obosi+i şi $boară aproape de nivelul pământului. 8e %ntorc amândouă %n sala principală de la (uaNe[@DNolot. 6e când se ştie că &0 GI s@a interesat de termitele din est4 toate o evită de parcă ar fi infectată cu alternaria. 6ar nu le dă nici o importan+ă4 concentrată numai asupra misiunii ei. În ;urul ei4 belo)anienele fac sc=imburi alimentare cu *uaNe%tNolotienele4 trofala &0 GI se %nfiorea$ă de oroare. 1c=neumonul este acea viespe ec=ipată cu un stilet lun* care perforea$ă noaptea cuiburile furnicilor până când dă peste un corp cald. Îl %n+eapă şi@şi depune %n el ouăle. 5 unul dintre cele mai cumplite coşmaruri ale larvelor de furnici: o serin*ă care se iveşte din tavan şi care tatonea$ă %n căutarea unor cărnuri moi %n care să@şi adăpostească pro*enitura. 3ceasta creşte apoi liniştită %n or*anismul *a$dă4 %nainte de a se transforma %n larve vorace care ron+ăie or*anismul viu pe dinăuntru. 9estea nu rămâne fără urmări: &0 GI visea$ă %n noaptea aceea o trompă teribilă care o urmăreşte pentru a@i inocula puii ei carnivori> 2odul de intrare nu fusese sc=imbat. 0icolas %şi păstrase c=eileC aşa că rupse si*iliul poli+iei şi intră %n apartament. 6e la dispari+ia pompierilor4 nimeni nu se mai atinsese de nimic. .şa pivni+ei rămăsese c=iar lar* desc=isă. Pentru că nu avea lanternă4 0icolas %şi asumă fără comple 0icolas %şi continuă coborâreaC %nainta atât de repede %ncât nici nu vă$use şobolanii... #ereu trepte4 mereu inscrip+ii ciudate pe care cu si*uran+ă că de data asta nu le va citi. 6eodată4 un $*omot Fflap, flapG şi o atin*ere. .n liliac i se a*ă+ă de păr. (roa$ă. Încercă să se elibere$e4 dar animalul părea lipit de capul lui. 9ru să@l alun*e cu tor+a dar nu reuşi decât să@şi ardă trei şuvi+e. .rlă şi@şi reluă cursa. 7iliacul rămânea aşe$at pe capul lui ca o pălărie. 0u@l părăsi decât după ce@i luase pu+in sân*e. 0icolas nu mai sim+ea oboseala. /ăsuflând $*omotos4 cu inima bătându@i *ata să se spar*ă4 băiatul se lovi deodată de un $id. 2ă$u4 dar se ridică imediat. Dor+a nu se stinsese. Plimbă flacăra prin fa+a lui. 5ra %ntr@adevăr un $id. #ai mult decât atât: 0icolas recunoscu plăcile de beton şi o+el cărate de tatăl lui. 1ar cimentul de la %mbinări era mea proaspăt. ― Dăticule4 mămico4 răspunde+i dacă sunte+i acolo> 6ar nu4 nimic4 numai ecoul a*asant. Probabil4 totuşi4 că era aproape de +intă. Oidul acela4 ar fi putut să ;ure4 trebuia să se tra*ă %ntr@o parte... pentru că aşa se %ntâmplă %n filme4 şi pentru că nu e 5 0oul dispărut: sin*urul fiu al familiei Wells. 2e face poli+ia?F Păian;enul aruncă o privire din vârful feri*ii lui. 5 foarte sus. 8ecretă o picătură de mătase lic=idă4 o lipeşte de frun$ă4 mer*e până la mar*ine şi sare %n *ol. 2ăderea durea$ă o vreme. -irul se %ntinde ce se %ntinde4 apoi se usucă4 devine dur şi %l opreşte e Primul %l alun*ă repede4 mai %nainte de a se ivi vreo pradă. .ite că simte %n ultimul picior din stân*a apropierea unui soi de muscă venind dinspre est. 0u pare să $boare foarte repede. 6acă nu@şi sc=imbă direc+ia4 e 2are e câşti*ul4 şi unde e pro*resul? .na din re*inele lor... :ine %ntre *=earele lui o parte din viitorul acestor invadatori incori*ibili. 0u poate suferi furnicile. Propria lui mamă a fost alun*ată de o ceată de furnici@+esătoare roşii... 8e uită c=iorâş la prada lui care se $bate %ntruna. 1nsectele astea stupide nu vor %n+ele*e niciodată că cel mai mare duşman al lor e tocmai propria lor $batere. 1ar furnica %naripată4 cu cât %ncearcă mai mult să scape4 cu atât mai mult se %ncurcă %n mătase... provocând de altfel stricăciuni care %l necă;esc pe păian;en. #ânia femelei !G se transformă %n de$năde;de. Practic4 nu mai poate să se mişte. 2u corpul de;a %nfăşurat %n mătasea fină4 fiecare mişcare măreşte *rosimea %nvelişului. 0u@i vine să creadă că a eşuat prosteşte după ce trecuse prin atâtea %ncercări. Într@un cocon alb se născuse4 %ntr@un cocon alb va muri. Păian;enul se mai apropie pu+in4 verificând %n trecere firele stricate. !G poate vedea astfel de aproape un superb animal portocaliu cu ne*ru4 ec=ipat cu opt oc=i ver$i4 aşe$a+i %n formă de coroană deasupra capului. #âncase şi ea astfel de animale. -iecăruia %i vine rândul să fie mâncat... 3nimalul portocaliu cu ne*ru scuipă mătase peste ea. Păian;enul %şi $ice că e mai bine s@o le*e cât mai $dravăn. 3poi scoate la iveală două %n*ri;orătoare cârli*e cu venin. 6ar4 %n realitate4 ara=nidele nu ucid4 nu imediat. Pentru că aprecia$ă carnea palpitândă4 %n loc să omoare prada4 păian;enul o face să@şi piardă cunoştin+a cu veninul lui sedativ şi n@o tre$eşte decât pentru a o ron+ăi pu+in. În felul acesta se poate %ndopă după pofta inimii cu carne foarte proaspătă4 bine adăpostită %n ambala;ul ei de mătase. " astfel de de*ustare poate dura o săptămână %nc=eiată. !G a au$it de acest procedeu. 8e %nfioară toată. 5 mai rău decât moartea. 8ă +i se ampute$e treptat toate membrele... 7a fiecare tre$ire +i se smul*e ceva4 apoi eşti adormit din nou. 6e fiecare dată devii tot mai mic4 până %n ceasul ultimei prelevări4 când +i se smul* or*anele vitale oferindu@+i@se %n sfârşit somnul eliberator. #ai bine să se autodistru*ă> -u*ind de oribila şi prea apropiata perspectivă a cârli*elor4 %ncepe să@şi %ncetinească bătăile inimii. 2=iar %n acel moment o efemeridă se loveşte de pân$ă4 cu un elan atât de mare %ncât mar*inea mătăsii o lea*ă imediat fedeleş... 0ăscută abia de câteva minute4 avea să moară de bătrâne+e după câteva ore. 9ia+ă efemeră4 via+ă de efemeridă. Drebuia să ac+ione$e repede4 fără să piardă nici o frac+iune de secundă. 2um v@a+i umple e 6e*eaba s@a născut. 2e %nfrân*ere insuportabilă... 5femerida se $bate. Partea proastă cu pân$ele de păian;eni este că de ce te mişti4 de aia te prind mai bineC iar dacă nu mişti4 nici atât nu te po+i salva... Păian;enul se apropie şi %l mai lea*ă cu câteva fire. 1ată două pră$i frumoase care %i vor furni$a toate proteinele necesare pentru fabricarea unei alte pân$e4 c=iar mâine. 6ar pe când se pre*ăteşte din nou să@şi adoarmă victima4 păian;enul percepe o vibra+ie diferită. " vibra+ie... inteli*entă. 8ip tip tiptiptip tip-tip tip tip. 5 o femelă> 9ine pe un fir pe care %l atin*e uşor pentru a emite un semnal: Sunt a ta, nu vin să-$i fur hrana. #asculul nu a mai sim+it niciodată ceva atât de erotic ca această vibra+ie. 8ip tip tiptiptip. 3=4 nu mai re$istă4 mer*e spre iubita lui Jo tinerică abia a;unsă la a patra năpârlire4 %n timp ce el are de;a douăspre$eceK. 5 de trei ori mai mare decât el4 dar tocmai asta %i place lui. Îi arată cele două pră$i cu care@şi vor reface for+ele4 ceva mai târ$iu. 3poi se aşa$ă %n po$i+ie de copulare. 7a păian;eni asta e o treabă destul de complicată. #asculul nu are penis4 ci un fel de +eavă *enitală dublă. 8e *răbeşte să construiască o +intă@pân$ă la scară redusă4 pe care o stropeşte cu *ame+ii lui. Îşi ume$eşte apoi unul din picioare şi %l vâră %n receptaculul femelei. /epetă *estul de mai multe ori4 foarte surescitat. 7a rândul ei4 tânăra frumuse+e a că$ut %ntr@un asemenea e Îşi %ndepărtă brusc receptorul de urec=e4 de parcă ar fi fost o insectă %n+epătoare. 5ra şefa lui... 8olan*e 6oumen*. ― 3lo? ― :i@am dat nişte ordine şi %ncă n@ai făcut nimic. 2e tot faci? 3ştep+i să dispară tot oraşul %n pivni+a aia? De cunosc eu4 Bils=eim4 nu +i@e *ândul decât la odi=nă> 0umai că eu nu accept trântorii> Bi@+i cer să re$olvi acest ca$ %n patru$eci şi opt de ore> ― 6ar4 doamnă... ― 0ici o FdoamnăF> (a*iii tăi au primit ordinele mele4 nu mai ai altceva de făcut decât să cobori cu ei mâine diminea+ăC tot materialul va fi acolo. 3şa că mişcă@+i pu+in fundul4 fir@ar dracu@al dracului> 8e sim+i invadat de stres. #âinile %i tremurau. 0u era un om liber. 6e ce trebuia să se supună? 2a să scape de şoma;4 ca să nu fie e 2u cât %ntâr$ie mai mult4 cu atât câşti*ă monstrul mai multă ener*ie> 6acă rămâne atât de rapid când e fri*4 %nseamnă că va deveni deosebit de puternic după ce va fi *=iftuit de calorii solare. -orum antenar. Drebuie improvi$at un atac. 8e pune la punct o tactică. #ai multe ră$boinice %şi dau drumul de pe o cracă pe capul animalului. Încearcă să@l orbească muşcându@i pleoapele şi %ncep să@i fore$e nările. 6ar acest prim *rup de comando eşuea$ă. 8opârla %şi şter*e fa+a cu o labă enervată şi %n*=ite luptătoarele care nu se feresc la timp. 3l doilea val de asediatoare a şi pornit. 2ând a;un* aproape la %ndemâna limbii4 furnicile fac un ocol lar*4 de@a dreptul sur@ prin$ător... pentru a se năpusti cu brutalitate asupra ciotului de coadă. 6upă cum spune #atca: :iecare adversar are punctul lui slab. =ăseşte-l şi nu înfrunta decât această slăbiciune. 6esc=id cicatricea4 ar$ând@o cu acid4 şi pătrund %n interiorul saurianului4 invadându@i intestinele. #onstrul se rosto*oleşte cu burta %n sus4 pedalea$ă cu picioarele din spate4 %şi loveşte pântecul cu labele din fa+ă. #ii de ulcere %l rod. În acel moment un alt *rup reuşeşte %n sfârşit să pătrundă %n nări4 lăr*indu@le şi săpând %n ele cu ;eturi clocotitoare. 2=iar deasupra4 alte furnici atacă oc=ii. /euşesc să spar*ă acele bile moi4 dar cavită+ile oculare se dovedesc nişte fundăturiC *aura nervului optic este prea %n*ustă pentru ca pe acolo să se poată a;un*e la creier. 3tunci4 furnicile se alătură ec=ipelor care pătrunseseră de;a adânc %n nări... Bopârla se $vârcoleşte4 %şi vâră o labă %n *ură4 %ncercând să strivească furnicile care %i străpun* *âtul. Prea târ$iu. Într@un col+işor al plămânilor4 4 000 s@a re%ntâlnit cu tânăra lui cole*ă &0 GI . Înăuntru e %ntuneric şi nu văd nimic4 căci ase 4 000 se opreşte %n fa+a unei flori. 6eodată simte o durere puternică. În bătrânul ei corp4 care a trecut a$i prin atâtea4 tinerele larve de ic=neumon s@au tre$it %n sfârşit la via+ă. -ără %ndoială că iau masa4 %nfulecând %ntr@o veselie or*anele interne ale sărmanei furnici. &0 GI %ncearcă să o a;ute căutând %n fundul *uşii sociale câteva molecule de licoare de lomecu$ă. 6upă %ncăierarea din subteranele de la Bel@o@)an4 luase cu ea o cantitate infimă4 ca anal*e$ic. " mânuise cu multă pruden+ă şi nu fusese contaminată cu această otravă delicioasă. 6urerile bătrânei 4 000 se calmea$ă imediat ce %n*=ite licoarea. Dotuşi mai cere. &0 GI %ncearcă s@o convin*ă că nu e bine4 dar 4 000 insistă4 e *ata să se ia la bătaie ca să *olească de pre+iosul dro* măruntaiele cole*ei sale. În momentul %n care vrea să sară şi s@o lovească4 4 000 alunecă %ntr@un fel de crater nisipos. " capcană de leul furnicilor> 3cesta4 sau mai e Bătrâna furnică ridică picioarele să se a*a+e de ti;ă. 6ar leul furnicilor n@are de *ând să renun+e la pradă. 3runcă frenetic cu nisip %n ambele furnici4 orbindu@le şi asur$indu@le. 3poi aruncă pietricele4 care ricoşea$ă din c=itină cu $*omote sinistre. 4 0004 pe ;umătate %n*ropată sub ele4 continuă să alunece. &0 GI se opinteşte4 cu tulpina strânsă %ntre mandibule. 3şteaptă $adarnic o scuturătură. 2=iar %n momentul %n care vrea să renun+e4 un picior se iveşte din nisip. 8alvată> 4 000 sare %n sfârşit afară din *aura mor+ii. Aos4 cleştii avi$i clămpăne de furie şi decep+ie. 7eul furnicilor are nevoie de proteine pentru a se metamorfo$a %n adult. 2ât va trebui să mai aştepte ca o altă pradă să alunece până la el? 4 000 şi &0 GI se spală şi %şi oferă numeroase trofala -emeia %i %ntinse o mână inertă. ― 6a4 ştiu4 eşti surprins că mă ve$i aici. 6ar de vreme ce acest ca$ se tără*ănea$ă şi se %n*reunea$ă4 de vreme ce prefectul se interesea$ă personal de re$olvarea lui4 iar %n curând o va face şi ministrul4 m@am =otărât să pun şi eu umărul... Eaide4 nu face mutra asta4 Bils=eim4 *lumesc doar. :i@ai pierdut sim+ul umorului? Bătrânul poli+ist nu ştia ce să răspundă. Bi asta dura de cincispre$ece ani. Pe ea nu mer*ea s@o@iei cu FevidentF. 9ru să se uite %n oc=ii ei dar constată că erau ascunşi de o şuvi+ă de păr. 9opsită roşcat. 3şa era moda. 7a birou se spunea că se vopsise %n această culoare pentru a le*itima mirosul puternic pe care@l emana... 8olan*e 6oumen* se acrise serios de când cu menopau$a. În principiu4 ar fi trebuit să ia =ormoni feminini pentru a com@ pensa4 dar %i era frică să nu se %n*raşe. Eormonii re+in apa4 asta se ştieC aşa că strân*ea din din+i4 făcându@i pe cei din ;ur să suporte dificultă+ile transformării ei %ntr@o femeie bătrână. ― 6e ce@a+i venit? 9re+i să coborâ+i? o %ntrebă poli+istul. ― (lumeşti4 băiete> 0u4 dumneata cobori. 5u stau aici. #@am pre*ătit4 am cu mine tot ce@mi trebuie: termosul cu ceai şi aparatul de emisie@recep+ie. ― Bi dacă mi se %ntâmplă ceva? ― 5şti cumva fricos4 de te *ândeşti imediat la ce e mai rău? :i@am spus că +inem le*ătura prin radio. 2um observi cel mai mic pericol4 mi@l semnale$i4 iar eu voi lua măsurile necesare. Bi %n plus4 am avut *ri;ă de toate4 bătrâneC vei cobor% cu material ultimul răcnet pentru misiuni delicate. Priveşte: vei avea o frân*=ie de alpinist4 arme. -ără a mai vorbi de vlă;*anii ăştia. 3rătă spre cei şase ;andarmi %n po$i+ie de drep+i. ― (alin plecase cu opt pompieri4 dar asta nu l@a a;utat prea mult... mormăi Bils=eim. ― 6ar nu aveau nici arme4 nici le*ătură radio> Eaide4 Bils=eim4 nu face mutre. 0u voia să lupte. Aocurile ba$ate pe for+ă şi intimidare %l e ― 3ş vrea să vă spun... Do+i plătim %ntr@o $i pentru faptele rele pe care le facem. ― 3cum e şi mistic> 0u4 Bils=eim4 te %nşeli4 nu plătim pentru faptele noastre rele> 8@ar putea %ntâmpla ca Fbunul 6umne$euF4 aşa cum spui tu4 să e Bi dacă nu te@ai bucurat de această e /ân;i scurt4 apoi se apropie de subordonatul ei4 cât pe@aci să@l atin*ă. Poli+istul %şi +inu respira+ia. " să aibă parte de destule mirosuri urâte %n pivni+ă... ― 6ar n@ai să mori atât de repede. Drebuie să re$olvi acest ca$. #oartea ta n@ar servi la nimic. 0emul+umirea %l transforma pe comisar %ntr@un copil4 nu mai era decât un puşti căruia i s@a şterpelit *rebla şi care4 ştiind că nu o va mai primi niciodată %napoi4 %ncearcă măcar să insulte pe cineva. ― Bine%n+eles4 moartea mea ar %nsemna eşecul anc=etei dumneavoastră FpersonaleF. 8ă vedem ce@o să iasă când Fve+i pune umărulF4 aşa cum $icea+i. 5a se apropie şi mai mult4 de parcă ar fi vrut să@l sărute pe *ură. 6ar %n loc de asta4 %i $is răspicat: ― 0u mă simpati$e$i4 nu@i aşa4 Bils=eim? 0imeni nu mă simpati$ea$ă şi pu+in %mi pasăC de altfel4 nici eu nu pot să vă sufăr. 0ici nu +in să fiu simpati$ată. Dot ce vreau e să fiu temută. Dotuşi4 trebuie să ştii un lucru: nu mă interesea$ă dacă ai să crăpi acolo ;osC voi trimite %ncă o ec=ipă. 6acă vrei %ntr@adevăr să@mi faci o neplăcere4 %ntoarce@te viu şi %nvin*ător4 atunci va trebui să@+i rămân %ndatorată. 5l nu răspunse nimic. 8e uita cu coada oc=iului la rădăcinile albe ale părului coafat la modăC asta %l calma. ― 8untem *ata> $ise un ;andarm ridicând arma. Do+i se le*aseră cu frân*=ii. ― "H4 să mer*em. -ăcură un semn celor trei poli+işti care aveau să +ină le*ătura cu ei de la suprafa+ă4 apoi pătrunseră %n pivni+ă. 8olan*e 6oumen* se aşe$ă la un birou pe care %şi instalase aparatul de emisie@receptie. ― 8ucces4 şi %ntoarce+i@vă repede> 3 TREI ODISEI Î0 8-Y/B1D4 !G a *ăsit locul ideal pentru a@şi construi cetatea. " colină rotundă. 8e că+ără pe ea. 6in vârf4 $ăreşte cetă+ile situate cel mai la est: Ooubi@$oub;@)an şi (loubi@diu@)an. În mod normal4 ;onc+iunea cu restul -edera+iei n@ar trebui să pună probleme. 5 3ceasta a %nceput să %nain@ te$e repe;or4 croindu@şi drum prin iarbă4 strivind mărăcinii. !G nu şi@a revenit %ncă din surpri$ă când vede apropiindu@se o a doua colină. 2e mai e şi vră;itoria asta? -ără să aibă timp să coboare4 !G e antrenată intr@un adevărat rodeoC e de fapt4 o paradă amoroasă a colinelor4 care se pipăie acum fără ;enă... Bi culmea4 colina pe care stă !G e femelă. 1ar cealaltă e pe cale săi se ca+ăre %n spinare. Pu+in câte pu+in apare capul de piatră al unui monstru %nfricoşător4 care desc=ide *ura. 3sta e prea mult> Dânăra re*ină renun+ă să@şi mai %ntemeie$e cetatea %n locul acela. 8e rosto*oleşte ;os şi abia atunci %şi dă seama din ce pericol a scăpat. 2olinele au nu numai capete4 ci şi câte patru picioare cu *=eare şi nişte mici co$i triun*=iulare. 5 prima dată când !G vede broaşte +estoase. " )P2 81*92 *4 Sistemul de organi(are cel mai răspândit la oameni este următorul4 o ierarhie comple#ă de ;administrativi;, bărba$i şi femei care încon6oară sau mai curând conduc grupul mai restrâns al ;creativilor;, a căror muncă, sub prete#tul distribuirii, şi-o însuşesc după aceea ;comercialii;... -dministrativi, creativi, comerciali. -cestea sunt cele trei caste care corespund în (ilele noastre lucrătoarelor, luptătoarelor şi se#ua$ilor de la furnici. 2upta dintre Stalin şi 8ro$3i, doi şefi ruşi de la începutul secolului <<, ilustrea(ă de minune trecerea de la un sistem avanta6ând creativii la un sistem care privilegia administrativii. 8ro$3i, matematicianul, inventatorul -rmatei *oşii, a fost înlăturat de Stalin, omul comploturilor. 1n capitol s-a încheiat. Progrese(i mai bine şi mai repede în straturile societă$ii dacă ştii să seduci, să strângi lângă tine ucigaşi, să de(informe(i, decât dacă eşti capabil să cree(i concepte sau obiecte noi. 56#"06 W57784 Enciclopedia cunoaşterii relative şi absolute. 4 000 şi &0 GI au pornit mai departe pe pista odorantă care duce la termitiera din est. Pe drum %ntâlnesc scarabei %mpin*ând din *reu bilu+e de =umus4 e Plecase din *ineceu vânată de ră$boinicele cu miros de stâncă4 aşa că şi@ar putea ale*e ca nume Fre*ina urmărităF. 8au nu4 fusese urmărită pentru că %ncercase să re$olve eni*ma armei secrete. 0u trebuie să uite asta. 3şa că ea este Fre*ina venită din misterF. Bi =otărăşte să@şi numească cetatea Foraşul re*inei venite din misterF. 2eea ce4 %n limba;ul odorant al furnicilor4 se adul@ mecă4 astfel: 2E71@P".@H30 6ouă ore rnai târ$iu4 un alt apel. ― #er*e treaba4 Bils=eim? ― 3m a;uns %n fa+a unei uşi. " uşă obişnuită. 6easupra e o inscrip+ie mare4 scrisă cu litere vec=i. ― 2e spune? ― Pe asta vre+i să v@o citesc? ― 6a. 2omisarul %şi %ndreptă lanterna spre inscrip+ie şi %ncepu să citească4 rar şi solemn4 pe măsură ce descifra te 3lo4 Bils=eim> /ăspunde4 fir@ar să fie4 ce ve$i? .n foc de armă. 3poi din nou linişte. ― 3lo4 Bils=eim4 răspunde4 bătrâne> ― 3ici Bils=eim. ― 8pune odată4 ce s@a %ntâmplat? ― Bobolani. #ii de şobolani. 8@au repe$it la noi4 dar am reuşit să@i punem pe fu*ă. ― 6e asta a+i tras? ― 6a. 3cum s@au ascuns. ― 6escrie ce ve$i> ― 3ici totul e roşu. Pe pere+i sunt urme de roci feroase4 iar pe ;os... e sân*e> #er*em mai departe... ― Păstrea$ă contactul radio> 6e ce@l %ntrerupi? ― Prefer să ac+ione$ %n stilul meu4 nu după sfaturile primite de departe4 dacă@mi da+i voie4 doamnă. ― 6ar4 Bils=eim... "lic. Întrerupsese le*ătura. 8ate[ nu e propriu@$is un port4 dar nici un post avansat. 6ar e4 cu si*uran+ă4 locul preferat al e 6ar asta nu a făcut@o să renun+e. Drebuia să străbată %n teritoriile de est. 6upă %ncercările cu podul4 s@a *ândit să ocolească fluviul pe la nord4 spre i$vorul lui. 0ici una din aceste e Do+i se opriră. ― Dotul e %n re*ulă4 domnule comisar? ― 6a4 da4 e@n re*ulă4 da+i@i drumul> 2ulmea ruşinii: vorbea sin*ur. Îşi muşcă bu$ele4 impunându@şi să se poarte pu+in mai re+inut. 0u@i trebuiră %nsă mai mult de cinci minute pentru a se cufunda din nou %n *ândurile lui ne*re. 0u avea nimic %mpotriva femeilor4 dar avea ceva %mpotriva incompeten+ilor. F2utra asta bătrână abia ştie să citească şi să scrie4 n@a condus %n via+a ei o anc=etă şi iat@o avansată la conducerea unui %ntre* serviciu4 o sută opt$eci de poli+işti> Bi are un salariu de patru ori mai mare decât al meu> 3n*a;a+i@vă %n poli+ie4 $ic dumnealor> 5a a fost numită de predecesorul ei4 precis că era combinată cu el. Bi mai e şi sâcâitoare4 se a*ită ca musca la arat. Îi asmute pe unii %mpotriva altora4 %şi sabotea$ă propriul serviciu bă*ându@şi nasul peste tot...F În timp ce rume*a aceste *ânduri4 Bils=eim %şi aminti de un documentar despre broscoi. În perioada fecundării4 aceştia sunt atât de e #ai sunt şi al+ii %n ;urul lor4 cinci %n total4 care se camuflea$ă %n coc=iliile lor. 2ele două furnici se apropie de unul şi %i dau ocol. Încearcă să muşte dar nu au nici un spor. 3cest cuib ambulant e o fortărea+ă de necucerit. #atca avea o cu*etare care %i vine acum %n minte: Siguran$a este duşmanul meu cel mai rău> ea îmi slăbeşte refle#ele şi ini$iativele. &0 GI %şi $ice că di=ăniile astea ascunse %n coc=ilia lor au trăit totdeauna fără probleme4 păscând nişte ierburi inofensive. 0u au fost niciodată obli*ate să se bată4 sa seducă4 să vâne$e4 să fu*ă. 0iciodată nu au fost obli*ate să %nfrunte via+a. Prin urmare n@au evoluat deloc. Îi vine c=ef să@i for+e$e pe melci să iasă din coc=ilie4 să le arate că nu sunt invulnerabili. 2=iar atunci4 doi din cei cinci melci consideră că pericolul a trecut. Îşi lasă corpurile să va*abonde$e %n afara adăpostului pentru a se descărca de tensiunea nervoasă. 8e %ntâlnesc şi se lipesc pântec de pântec. Bale peste bale4 iată@i suda+i %ntr@o sărutare vâscoasă care le parcur*e tot corpul. 8e &0 GI escaladea$ă spirala coc=iliei4 se apleacă deasupra pu+ului format de desc=i$ătura coc=iliei4 şi %şi dă drumul după moluscă. 6upă o lun*ă alunecare4 căderea e amorti$ată de o materie brună4 *elatinoasă. 8cârbită de balele vâscoase %n care se bălăceşte4 furnica %ncepe să sfâşie +esuturile moi. 0u poate folosi acidul4 ar risca să se topească şi ea. 3lte lic=ide se amestecă %n curând cu balele: sân*ele transparent al melcului. 3nimalul cuprins de panică se destinde cu un spasm care le aruncă pe ambele furnici afară din coc=ilie. 0evătămate4 amândouă %şi mân*âie %ndelun* antenele. #elcul %n a*onie ar vrea să fu*ă4 dar %şi pierde viscerele pe drum. 2ele două furnici %l a;un* din urmă şi@l ucid cu uşurin+ă. Înspăimântate4 celelalte patru *asteropode4 care %şi scoseseră coarnele@oc=i pentru a urmări scena4 se *=emuiesc %n adâncul coc=iliilor4 de unde n@au să se mai mişte toată $iulica. &0 GI şi 4 000 se %ndoapă cu melc. Îl taie felii şi@l consumă căldu+4 sub formă de friptură %n sân*e. (ăsesc pun*a va*inală plină cu ouă. 2aviar de melc> .na din mâncărurile preferate ale furnicilor roşcate4 o sursă pre+ioasă de vitamine4 de *răsimi4 de substan+e $a=aroase şi de proteine... 2u *uşa socială plină până la refu$4 *=iftuite cu ener*ie solară4 cele două furnici pornesc din nou4 cu pas voinicesc4 spre sud@est. -,-29.- :E* ) ,92 *4 F- trei(eci şi patra e#perien$ă.G -m reuşit să identific câteva din moleculele de comunicare ale furnicilor, folosind un spectrometru de masă şi un cromatograf. -m putut astfel să reali(e( anali(a chimică a unei comunicări dintre un mascul şi o lucrătoare, interceptate la orele (ece seara. 9ată ce a emis4 ― )etil-K ― )etil-R he#anonă-' F& emisiiG ― "etonă ― ctanonă-' -poi din nou4 ― "etonă ― ctanonă-' F& emisiiG 56#"06 W57784 Enciclopedia cunoaşterii relative şi absolute. 5 &0 GI s@a =otărât. Drebuie să pătrundă %n cetatea termitelor şi să %n+elea*ă4 ba c=iar să fure arma. 3ltfel4 toată -edera+ia riscă să fie nimicită> 6ar brusc se stârneşte un vânt puternic. 0@au timp să se a*a+e cu *=earele de pământ. -urtuna le ia pe sus. &0 GI şi 4 000 nu au aripi... 2u toate astea4 acum $boară. 6upă alte câteva ore4 pe când ec=ipa de la suprafa+ă aproape că a adormit4 *lasul comisarului se aude din nou %n aparatul de emisie@recep+ie. ― 3lo4 doamnă 6oumen*? (ata4 am a;uns ;os. ― Bi ce ve$i? ― 6rumul se %nfundă. În fa+ă e un $id din beton şi o+el4 construit foarte recent. 8@ar $ice că totul se opreşte aici... Bi mai e o inscrip+ie. ― 2iteşte> ― "um forme(i patru triunghiuri echilaterale din şase chibrituri% ― 3sta e tot? ― 0u4 sunt nişte taste cu litere4 cu si*uran+ă pentru a forma răspunsul. ― În păr+i nu e nici un culoar? ― 0imic. ― Bi nu se văd nici cadavrele celorlal+i? ― 0u4 nimic... =m... dar sunt urme de paşi. " mul+ime de urme c=iar %n fa+a acestui $id. ― 2e facem4 şopti un ;andarm4 ne %ntoarcem? Bils=eim e Dermitiera din est> &0 GI şi 4 000 sunt prinse ca %ntr@o men*=ină %ntre aversa de ploaie şi cetatea duşmană. -ireşte4 aveau de *ând să@i facă o vi$ită4 dar nu %n condi+iile astea> #ilioane de ani de ură şi rivalitate le %mpiedică să %nainte$e. 6ar nu pentru multă vreme. 7a urma urmelor4 au venit până aici ca să spione$e termitiera. Înaintea$ă deci4 tremurând4 spre o intrare %ntunecoasă situată la ba$a edificiului. 2u antenele ridicate4 cu mandibulele desc=ise4 amândouă sunt pre*ătite să@şi vândă scump via+a. 2u toate astea4 %mpotriva oricărei aşteptări4 la intrarea %n termitieră nu se află nici un soldat. 7ucru absolut anormal. 2e se petrece? 2ele două ase 5 absolut neobişnuit... 2ele două furnici se opresc4 antenele lor se consultă pe pipăite. Eotărârea e luată destul de repede: mer* mai departe. 6ar tot mer*ând aşa %nainte4 se pomenesc complet de$orientate. 3ceastă cetate străină e un labirint şi mai %ntortoc=eat decât cetatea lor natală. "r*anul lor olfactiv de orientare e neputincios %n fa+a acelor pere+i. 0u mai ştiu dacă se află deasupra sau sub nivelul solului> Încearcă să se %ntoarcă pe unde au venit4 dar asta nu re$olvă problema. 6escoperă mereu culoare noi cu forme ciudate. 8@au rătăcit definitiv. În momentul acela4 &0 GI observă un fenomen e 2elor două luptătoare nu le vine să creadă. " lumină %n mi;locul unei cetă+i de termite pustii este ceva pur şi simplu incredibil. 8e %ndreaptă spre sursa de ra$e. 5 vorba de o lumină *alben@portocalie care bate uneori %n verde sau %n albastru. 6upă o i$bucnire ceva mai puternică4 sursa luminoasă se stin*e. 3poi se aprinde iar şi %ncepe să clipească4 reflectată de c=itina strălucitoare a furnicilor. &0 GI şi 4 000 se reped ca =ipnoti$ate spre farul subteran. Bils=eim +opăia de bucurie: aflase> 7e arătă ;andarmilor cum să aşe$e c=ibriturile pentru a forma patru triun*=iuri. -i*uri uluite4 apoi vociferări de entu$iasm. 8olan*e 6oumen*4 pe care ;ocul %ncepuse s@o pasione$e4 stri*ă: ― 3+i *ăsit? 3+i *ăsit? 8pune+i@mi şi mie> 6ar nimeni nu@i dădu ascuftare. 3u$i un vacarm de voci amestecate cu $*omote mecanice. Bi se făcu din nou tăcere. ― 2e se %ntâmplă4 Bils=eim? 9orbeşte> 3paratul de emisie@receptie %ncepu să pârâie furios. ― 3lo> 3lo> ― 6a FpârăituriG, am *ăsit trecerea. 6incolo e un FpârâituriG culoar. 2oteşte la FpârâituriG dreapta. Pornim> ― 3şteaptă> 2um ai reuşit să forme$i triun*=iurile? 6ar Bils=eim şi oamenii lui nu mai au$eau mesa;ele de la suprafa+ă. 6ifu$orul aparatului lor nu mai func+iona4 desi*ur un scurtcircuit. 0u mai au$eau4 dar puteau fi %ncă au$i+i. ― 3=> e de necre$ut> 2u cât %naintăm mai mult4 cu atât e mai bine amena;at locul. 9ăd o boltă şi %n depărtare o lumină. 0e ducem %ntr@acolo. ― 3şteaptă4 ai $is că e o lumină acolo ;os? $bieră $adarnic 8olan*e 6oumen*. ― 8unt acolo> ― 2ine e acolo? -ir@ar să fie> 2adavrele? /ăspunde> ― 3ten+ie... 8e au$iră tot felul de pocnete nervoase4 stri*ăte4 apoi le*ătura se %ntrerupse. -rân*=ia nu se mai desfăşuraC rămânea totuşi %ntinsă. Poli+iştii de la suprafa+ă %ncepură să tra*ă4 presupunând că se blocase undeva. Draseră trei... traseră cinci. 6eodată frân*=ia slăbi. " traseră la suprafa+ă şi o rulară4 nu %n bucătărie ci %n sufra*erie4 aşa de mare era *=emul. În sfârşit a;unseră şi la capătul rupt4 $dren+uit4 de parcă fusese ros de nişte din+i. ― 2e facem4 doamnă? murmură unul din poli+işti. ― 0imic. 2=iar nimic. 3bsolut nimic. 0ici o vorbă presei4 nici o vorbă nimănui4 şi apoi o să@mi $idi+i această pivni+ă cât mai repede posibil. 3nc=eta a luat sfârşit. Înc=id dosarul şi să nu mai aud vreodată de blestemata asta de pivni+ă> Eaide4 *răbi+i@ vă4 cumpăra+i cărămi$i şi ciment. 1ar tu4 re$olvă cu văduvele ;andarmilor. Pe la %nceputul după@amie$ii4 când poli+iştii se pre*ăteau să pună ultimele cărămi$i4 se au$i deodată un $*omot %năbuşit. .rca cineva> Drecerea a fost eliberată. 6in %ntuneric se ivi un cap4 apoi %ntre* corpul supravie+uitorului. .n ;andarm. În sfârşit4 vor afla ce se petrecea acolo ;os. Pe fa+a lui era %ntipărită o *roa$ă nemăr*inită. .nii muşc=i faciali rămăseseră bloca+i ca la o parali$ie. .n adevărat $ombi. 3vea vârful nasului smuls şi sân*era abundent. Dremura şi dădea oc=ii peste cap. ― 5bebeeebee4... articulă el. .n firişor de salivă %i cur*ea din *ura cu col+urile lăsate. Îşi trecu peste fa+ă o mână plină de răni4 pe care privirea e ― #ai sunt şi alte persoane vii acolo ;os? ― Babababeeeebebeeee> Bi pentru că omul nu era %n stare să spună mai mult4 %i pansară rănile4 %l %nc=iseră %ntr@un centru de tratament psi=iatric şi $idiră uşa pivni+ei. 2ea mai infimă $*âriere a solului cu piciorul declanşea$ă o varia+ie %n intensitatea luminii. 3ceasta freamătă de parcă le@ar au$i venind4 de parcă ar fi vie. -urnicile se opresc ca să se convin*ă de acest lucru. 7umina devine din ce %n ce mai puternică4 luminând cele mai mici crăpături ale culoarelor. 2ele două spioane se ascund repede pentru a nu fi reperate de ciudatul proiector. 3poi4 profitând de o scădere a intensită+ii luminoase4 se reped amândouă spre sursa de ra$e. 5i bine4 e vorba de o coleopteră fosforescentă. .n licurici %n perioada de rut. 1mediat ce a reperat intrusele4 licuriciul se stin*e complet... 6ar vă$ând că nu se %ntâmplă nimic4 coleoptera aprinde %ncetişor o lumină slabă de culoare verde4 o lumină prudentă de averti$are. &0 GI lansea$ă mirosuri de nea*resiune. 6eşi toate coleopterele %n+ele* acest limba;4 licuriciul nu răspunde> 2uloarea lui verde slăbeşte şi se transformă %ntr@una *albenă4 %nainte de a deveni treptat roşiatică. -urnicile presupun că această nouă culoare e Probabil că stătea %n ec=ilibru %ntr@un col+. 8partă4 mumia continuă să se $vârcolească tân*uindu@se. 6e aici proveneau deci stri*ătele. #ai sunt şi alte mumii. 2ăci cele trei insecte se află %ntr@o creşă. 8ute de nimfe termite sunt aliniate vertical lân*ă pere+i. 4 000 le e 7icuriciul clipeşte din nou4 făcându@le semn să@l urme$e pe alte culoare. 3erul e invadat de o mireasmă ciudată. 7uptă@ toarea mer*e pe ceva tare. 0u are oceli infraroşii şi nu vede %n %ntuneric. 7umina vie se apropie şi luminea$ă picioarele ră$boi@ nicei &0 GI . 2adavrul unei luptătoare termite> 8eamănă destul de mult cu o furnică4 numai că e %n %ntre*ime albă şi nu are abdomen detaşat... 8olul e presărat cu sute de cadavre albe. 2e masacru> 1ar lucrul cel mai ciudat e că toate cadavrele sunt %ntre*i. 0u a avut loc nici o luptă> #oartea a fost ful*erătoare. 7ocuitorii au rămas %ncremeni+i %n po$i+iile obişnuite de muncă. .nii par că discută sau că taie lemn %ntre mandibule. 2e putuse să provoace o astfel de catastrofă? 4 000 e 3r=itectura devine din ce %n ce mai sofisticată. 2uloarele cu sec+iune triun*=iulară sunt *ravate cu semne. 7icuriciul %şi sc=imbă culoarea şi %ncepe să emită o lumină albăstruie. Probabil că a perceput ceva. 6in fundul culoarului se aude un *âfâit. 2ei trei a;un* %n fa+a unui soi de sanctuar pă$it de cinci *ardieni uriaşi. #or+i. 1ar intrarea e astupată de corpurile ne%nsu@ fle+ite a vreo două$eci de lucrătoare mici. -urnicile le dau la o parte4 trecându@şi@le una alteia. 1ese la iveală o cavernă a cărei formă sferică e aproape perfectă4 %ncăperea re*inei termitelor. 6e aici se au$ea $*omotul. 7icuriciul emite o lumină albă frumoasă4 luminând %n centrul %ncăperii un fel de lima< ciudat. 5 re*ina termitelor4 o cari@ catură de re*ină a furnicilor. 2apul mic şi toracele ra=itic se prelun*esc printr@un abdomen nemaipomenit4 de aproape cinci$eci de capete lun*ime. 3cest apendice =ipertrofiat e scuturat de spasme ritmice. 2apul mic se a*ită de durere4 sco+ând urlete acustice şi olfactive. 2adavrele lucrătoarelor astupaseră atât de bine orificiul de la intrare %ncât *a$ul nu a putut pătrunde. 6ar re*ina e pe cale să moară din lipsa %n*ri;irilor. Priveşte-i abdomenul0 )icu$ii împing din interior iar ea nu reuşeşte să nască singură. 7icuriciul urcă %n tavan şi produce o lumină bătând %n portocaliu4 asemănătoare cu cea care %nvăluie tablourile lui (eor*es de 7a Dour. În urma eforturilor con;u*ate ale celor două furnici4 ouăle %ncep să cur*ă din enormul sac procreator. 5 un adevărat robinet din care cur*e via+ă. /e*ina pare uşurată4 nu mai +ipă. Întreabă %n limba; olfactiv universal primar cine a salvat@o. 5 surprinsă când identifică mirosurile furnicilor. 8unt cumva furnici mascate? -urnicile mascate sunt o specie foarte dotată %n materie de c=imie or*anică. 0e*re şi de talie mare4 ele trăiesc %n nord@est. 3ceste furnici ştiu să reproducă %n mod artificial orice feromon@paşaport4 pistă4 comunica+ie... numai amestecând %n mod ;udicios seve4 polenuri şi salive. 6upă ce şi@au pre*ătit camufla;ul4 ele reuşesc să pătrundă4 de e Bi că e pă$it de nişte monştri... 8ă fie reali$abil visul re*inei Bi@stin@*a? Doată povestea asta li se pare atât de fantastică %ncât nu ştiu cu ce %ntrebare să %nceapă. +ar de ce au înaintat până aici aceşti ;pa(nici al capătului lumii% /or să invade(e cetă$ile din vest% /e*ina cea mare nu ştie mai mult. 3cum vrea să moară. 1nsistă. 0u a %nvă+at să@şi oprească inima. Drebuie omorâtă. -urnicile o decapitea$ă deci pe re*ina termită4 după ce aceasta le@a indicat drumul spre ieşire. 3poi mănâncă vreo câteva ouă mici şi părăsesc impo$anta cetate4 care nu mai e decât un oraş fantomă. 7asă la intrare un feromon cu povestea dramatică a termitierei. 2ăci4 ca e -urnicile %şi %ndreaptă privirea şi antenele spre est. 6e aici nu văd mare lucruC cu toate astea4 acum ştiu: capătul lumii nu e departe. Bi e %n direc+ia aceea. Ş "12 "9/929.-D9E94 "ontactul între două civili(a$ii este totdeauna un moment delicat. Printre marile reconsiderări pe care le-au cunoscut oamenii, putem aminti ca(ul negrilor africani răpi$i ca sclavi în secolul 3bia dacă l@a sim+it. Bi@a scuturat picioarele amor+ite şi şi@a apăsat cu toată voin+a pântecele. Drebuie să func+ione$e4 altfel totul s@a sfârşit. "ul se rosto*oleşte. 5 mic4 cenuşiu %nc=is4 aproape ne*ru. 6acă %l lasă să se maturi$e$e4 din el va veni pe lume un nou@născut mort. Bi c=iar şi aşa... tot nu va putea să@l =rănească până la ieşirea din ou. 3tunci %şi mănâncă primul vlăstar. 8imte imediat un surplus de ener*ie. 3cum are un ou %n minus %n abdomen şi unul %n plus %n stomac. 3cest sacrificiu %i dă for+a să facă al doilea ou4 la fel de %ntunecat4 la fel de mic ca primul. Îl consumă şi se simte şi mai bine. 3l treilea ou e doar o idee mai desc=is la culoare. Dotuşi are aceeaşi soartă. 3bia la al $ecelea ou re*ina sc=imbă strate*ia. "uăle au devenit cenuşii4 de mărimea *lobilor ei oculari. 2=li@pou@ni face trei astfel de ouă4 mănâncă unul şi le lasă pe celelalte două să trăiască4 %ncăl$indu@le sub corpul ei. În timp ce continuă să ouă4 cei doi norocoşi se metamorfo$ea$ă %n larve lun*i4 ale căror capete rămân %ncremenite %ntr@o *rimasă ciudată. Bi %ncep să scâncească după mâncare. 3ritmetica se complică. 6in trei ouă făcute4 unul e pentru ea şi celelalte două pentru =rana larvelor. 1ată cum4 %n circuit %nc=is4 se poate produce ceva pornind de la nimic. 2ând una dintre larve a;un*e destul de mare4 re*ina %i dă să mănânce o altă larvă... 5ste sin*urul mi;loc de a@i furni$a proteinele necesare transformării %ntr@o furnică adevărată. 6ar larva supravie+uitoare este tot %nfometată. 8e $vârcoleşte4 urlă. 0u şi@a potolit foamea ospătându@se cu surorile ei. Pană la urmă4 2=li@pou@ni mănâncă această primă tentativă de copil. 8rebuie să reuşesc, trebuie să reuşesc, %şi repetă ea. 8e *ândeşte la masculul '7 şi face dintr@o dată cinci ouă mult mai desc=ise la culoare. În*=ite două şi le lasă pe celelalte trei să crească. Bi astfel4 din infanticid %n procreare4 via+a %şi transmite ştafeta. Drei paşi %nainte4 doi paşi %napoi. (imnastică necrutătoare care4 până la urmă4 duce la un prim prototip de furnică %ntrea*ă. 1nsecta e mică de tot şi cam plăpândă4 fiind subalimentată. 6ar este primul c=lipou)anian> 2ursa canibală pentru e " idee ciudată %i trecu prin minte. 3i fi $is că 5dmond %ncercase să or*ani$e$e viitorul de parcă... totul %ncepea după moartea lui. 6e $ile %ntre*i mer* %n direc+ia soarelui răsare. 8ănătatea bătrânei 4 000 se %nrăută+eşte continuu4 dar ră$boinica %naintea$ă fără să se plân*ă. 2ura;ul şi curio$itatea ei sunt %ntr@adevăr uimitoare. 7a sfârşitul unei după@amie$e4 pe când escaladea$ă trunc=iul unui alun4 luptătoarele se pomenesc brusc %ncercuite de furnici roşii. 1ar *ân*ănii de@astea venite din sud> 2orpul lor alun*it e prevă$ut cu un pinten veninos a cărui atin*ere provoacă4 după cum se ştie4 o moarte instantanee. -urnicile roşcate ar prefera să fie %n altă parte. În afara câtorva mercenare de*enerate4 &0 GI n@a mai vă$ut niciodată furnici roşii %n marele 5 completă 3u*usta. ― 7ăsa+i@mă să@mi %ncerc norocul. ― 1ntra+i4 domnule...? ― 7educ4 profesor 7aurent 7educ4 de la laboratorul 2028 '!. Bătrâna %l conduse spre pivni+ă. Pe $idul ridicat de poli+ie se vedea o inscrip+ie cu litere *roase de culoare roşie: 0121"63DP 8P 0. 85 #31 2"B"3/5 Î0 P1901:3 38D3 B758D5#3DP>> > Bătrâna i@o arătă cu o mişcare a capului. ― Bti+i ce spun oamenii care locuiesc %n această clădire4 domnule 7educ? 8pun că e o *ură a iadului. 8pun că această casă e carnivoră şi că %i mănâncă pe oamenii care i se ba*ă pe *ât... .nii c=iar ar vrea să toarne %n ea beton. 3u*usta %l măsură din cap până@n picioare. ― 0u vă teme+i că o să muri+i4 domnule 7educ? ― Ba da4 făcu el cu un $âmbet mali+ios. Ba da4 mă tem să nu mor prost4 fără să ştiu ce se află %n adâncul acestei pivni+e. &0 GI şi 4 000 au părăsit de mai multe $ile cuibul +esătoarelor roşii. 8unt %nso+ite de două ră$boinice cu +epuşă ascu+ită. 3u mers %mpreună multă vreme pe drumea*uri abia parfumate de feromoni@pistă. 8e află de;a o distan+ă de mii de capete de cuibul +esut %ntre cren*ile alunului. Pe drum %ntâlnesc tot felul de animale e rămâneau sensibili la toate şi învă$au din fiecare agresiune. 56#"06 W57784 Enciclopedia cunoaşterii relative şi absolute. Sclavagistele atacă0 Panică la 2=li@pou@)an. 2ercetaşe sf%rşite de oboseală răspândesc vestea %n tânăra cetate. Sclavagistele0 Sclavagistele0 /eputa+ia lor cumplită a a;uns de;a până aici. 3şa cum unele furnici au favori$at o anumită cale de de$voltare ― creşterea animalelor4 stocarea4 cultivarea ciupercilor sau c=imia ―4 sclava*istele s@au speciali$at numai %n domemul ră$boiului. 5ste sin*urul lucru pe care ştiu să@l facă4 dar %l stăpânesc la perfec+ie. Dot corpul lor s@a adaptat la această activitate. Până şi cea mai mică dintre articula+iile lor se termină cu un vârf ascu+it4 curbat4 iar c=itina lor are o *rosime dublă fa+ă de cea a furnicilor roşcate. 2apul %n*ust şi perfect triun*=iular nu poate fi apucat de nici o *=eară. #andibulele lor4 ca nişte fildeşi de elefant purta+i invers4 sunt două săbii curbe pe care le manevrea$ă cu o %ndemânare redutabilă. "biceiurile lor sclava*iste au decurs %n mod firesc din speciali$area lor e Dânăra re*ină %ncearcă să reflecte$e cât mai calm cu putin+ă: +acă erau atât de fericite cu cuibul lor portabil $esut, de ce au fost nevoite să treacă fluviul% 6ar cunoaşte răspunsul. 8clava*istele au fa+ă de oraşe o ură pe cât de profundă4 pe atât de *reu de %n+eles. -iecare repre$intă pentru ele o amenin+are şi o sfidare. 9eşnica rivalitate dintre oamenii din câmpie şi cei de la oraş. "r4 sclava*istele ştiu că dincolo de fluviu e Pe când şar;a se abate asupra lor4 prima linie c=lipou)aniană4 +intind cu apro Oadarnic şi@a %nmul+it 2=li@pou@ni comunica+iile absoluteC nu *ăseşte nici o cale sa re$iste duşmanului. 6alele plasate la ieşiri vor re$ista4 %n cel mai fericit ca$4 câteva secunde. 1ar %n privin+a luptei din *alerii4 c=ilpou)anienele sunt la fel de prost pre*ătite ca şi pentru lupta %n câmp desc=is. 3fară4 ultimele furnici roşcate se bat ca nişte apucate. .nele au putut să se retra*ă4 dar cele mai multe dintre ele au vă$ut intrările %nc=i$ându@se c=iar %n spatele lor. Pentru ele4 totul s@a terminat. Îndâr;irea cu care re$istă e cu atât mai mare4 cu cât nu mai au nimic de pierdutC %n afară de asta4 %şi spun că4 cu cât %i vor +ine mai mult %n loc pe invadatori4 cu atât mai solid vor fi astupate ieşirile. .ltima c=lipou)aniană este şi ea decapitată iar corpul4 dintr@un refle< nervos4 se plasea$ă %n fa+a unei intrări %n care@şi %nfi*e *=earele4 transformându@se %ntr@un scut deri$oriu. 2=lipou)anienele din interior aşteaptă. 7e aşteaptă pe sclava*iste4 cu o resemnare posomorâtă. Până la urmă4 simpla for+ă fi$ică are o eficacitate pe care te=nolo*ia nu a putut@o %ncă depăşi... 6ar sclava*istele nu atacă. Precum Eanibal %n fa+a /omei4 asediatoarele e$ită să %nvin*ă. Dotul pare prea uşor. Drebuie să fie o cursă. 6acă reputa+ia lor de uci*aşe le precede peste tot4 nu e mai pu+in adevărat că şi furnicile roşcate au renumele lor. În rândul furnicilor sclava*iste4 ele sunt considerate pricepute %n a inventa capcane subtile. 8e pretinde că ştiu să facă alian+e cu mercenare care se ivesc când te aştep+i mai pu+in. 8e mai spune că ştiu să domesticească fiare sălbatice şi să fabrice arme secrete care provoacă dureri insuportabile. Bi pe urmă4 sclava*istele se simt la lar*ul lor %n aer liberC nu le place să se ştie %ncon;urate de $iduri. -apt e că nu distru* baricadele aşe$ate la ieşiri. 3şteaptă. 3u tot timpul. 7a urma urmelor4 până la căderea nop+ii mai sunt vreo cincispre$ece ore. Doată popula+ia furnicarului e uimită. 6e ce nu atacă? /e*inei 2=li@pou@ni nu@i place asta. 2el mai mult o nelinişteşte faptul că adversarul Fac+ionea$ă %n aşa fel %ncât scăpă modului ei de %n+ele*ereF4 deşi n@are nevoie s@o facă4 fiind mult mai puternic. 2âteva dintre fiicele ei emit cu timiditate că poate duşmanii %ncearcă %nfometarea lor. " astfel de eventualitate nu poate decât să le redea cura; furnicilor roşcate: datorită staulelor din subsol4 a crescătoriilor de ciuperci4 a *rânarelor pline cu făină de cereale4 a furnicilor@re$ervoare umplute până la refu$ cu mierat4 cetatea poate re$ista unui asediu de două luni. 6ar 2=li@pou@ni nu crede că e vorba de un asediu. 2elelalte vor un cuib pentru la noapte. 8e *ândeşte din nou la faimoasa ma 3m %mplinit o sută de ani acum o săptămână4 tot trupul mi@e bolnav şi suport via+a din $i %n $i mai *reu4 mai ales după ce mi@am pierdut toate fiin+ele la care +ineam. ― 9ă %n+ele*4 doamnă4 bătrâne+ea nu e deloc uşoară. ― #ai ai multe fra$e din astea scoase din cutie? ― 6oamnă dra*ă... ― Eaide4 coboară repede. 6acă până mâine nu eşti %napoi4 voi c=ema politia şi cu si*uran+ă că o să@mi facă un $id *ros pe care nimeni n@o să@l mai spar*ă... /oasă %n permanen+ă de larvele de ic=neumon4 4 000 nu reuşeşte să adoarmă4 nici c=iar %n nop+ile cele mai reci. 3şa că %şi aşteaptă moartea dedicându@se unor activită+i pasionante şi riscante pe care %n alte %mpre;urări nu ar fi avut niciodată cura;ul să le aborde$e. 2um ar fi4 de e 8ub privirile uimite ale bătrânei 4 0004 &0 GI %ncepe deodată să mărşăluiască voiniceşte. Pe la mi;locul după@amie$ii4 când se =otărăsc să for+e$e intrările4 sclava*istele sunt surprinse că nu %ntâmpină nici o re$isten+ă. Btiu totuşi că nu au distrus toată armata furnicilor roşcate4 c=iar dacă e vorba de o cetate mică. 3şa că sunt bănui@ toare... Înaintea$ă cu atât mai prudent cu cât4 obişnuite să trăiască %n aer liber şi bucurându@se de o vedere e 2oboară şi mai mult. Eambarele sunt plineC lucrătoarele mai erau %ncă %n aceste săli cu foarte pu+in timp %n urmă4 asta e si*ur. 7a eta;ul @! *ăsesc feromoni recen+i. Încearcă să descifre$e discu+iile care au avut loc acolo4 numai că furnicile roşcate au lăsat %n sală o cren*u+ă de cimbru a cărei aromă a parali$at toate efluviile. 5ta;ul @G. 0u le place să se simtă aşa4 %nc=ise sub pământ. 5 atât de %ntuneric %n oraşul ăsta> 2um pot suporta nişte furnici să stea %n permanen+ă %n acest spa+iu limitat şi %ntunecat ca moartea? 7a eta;ul @I reperea$ă feromoni şi mai proaspe+i. (răbesc pasul4 furnicile roşcate trebuie să fie pe@aproape. 7a eta;ul @&04 surprind un *rup de lucrătoare a*itând nişte ouă. -urnicile roşii o iau la sănătoasa %n fa+a invadatoarelor. Prin urmare asta era> În sfârşit %n+ele*. Dot oraşul a coborât la eta;ele cele mai de ;os4 sperând să@şi salve$e pre+ioasa pro*enitură. Pentru că totul redevine coerent4 sclava*istele uită de orice pruden+ă şi dau fu*a lansând pe culoare faimosul feromon al stri*ătului lor de ră$boi. 7ucrătoarele c=lipou)aniene nu reuşesc să scape de urmăritoare şi au a;uns de;a la eta;ul @& . 6eodată furnicile care transportă ouăle dispar ine Drebuie să fie una din sălile lor cu furnici re$ervoare4 o sclava*istă au$ise despre c=estia asta: o tehnică aşa-(is modernă care constă în a obliga o biată lucrătoare să-şi petreacă toată via$a cu capul în 6os şi abdomenul întins până la refu(. Bi %n timp ce se *=iftuiesc le ridiculi$ea$ă %ncă o dată pe citadine. 6ar un detaliu atra*e brusc aten+ia unei sclava*iste. 5 surprin$ător că o sală atât de %ncăpătoare nu are decât o sin*ură intrare... 6ar nu are timp să se *ândească mai mult la asta... -urnicile roşcate au terminat de săpat. 6in tavan +âşneşte un torent de apa. 8clava*istele %ncearcă să fu*ă pe coridor4 dar acesta e acum astupat de o piatră mare. Bi nivelul apei creşte. 2ele care n@au fost ame+ite de i$bitura valului de apă se $bat cu toată ener*ia. 1deea venise de la ră$boinica roşcată care atrăsese aten+ia că nu trebuie să@i copie$i pe ceilal+i. 6upă aceea pusese %ntrebarea: "e are specific oraşul nostru% Doate spuseseră %ntr@un sin*ur feromon: *âule$ul subteran de la eta6ul -@&0 3tunci săpaseră un mic şan+ de la acel râule+4 canali$ându@l şi acoperind solul cu frun$e *roase pentru a@l face impermeabil. /estul +inea mai curând de te=nica cisternelor. 2onstruiseră %ntr@o %ncăpere un re$ervor mare de apă4 apoi %i *ăuriseră centrul cu o crean*ă. 7ucrul cel mai complicat era4 evident4 să +ină crean*a pentru fora; pe direc+ie4 deasupra apei. 3ceastă ispravă au reuşit@o câteva furnici suspendate de tavanul %ncăperii. 6edesubt4 sclava*istele *esticulea$ă şi se $vârcolesc. 2ele mai multe s@au %necat de;a4 dar când toată apa a trecut %n sala de ;os4 nivelul de plutire este destul de ridicat pentru ca unele ră$boinice să reuşească să iasă prin *aura din tavan. -urnicile roşcate le doboară fără *reutate4 tră*ând %n ele cu acid formic. 6upă o oră4 supa de sclava*iste nu mai mişcă. /e*ina 2=li@pou@ni a câşti*at. 5mite atunci prima ei ma Întâlnise şi ea un tip antipatic4 a cărui dispari+ie ar fi lăsat@o rece4 şi tocmai ăsta se %ntorsese> 2ostumul de speolo* era $dren+uit4 el %nsă nu pă+ise nimic. 6ar nici nu *ăsise ce căuta4 asta se vedea limpede. ― Prin urmare? ― Prin urmare ce? ― 1@ai *ăsit? ― 0u... 3u*usta era foarte mişcată. 3sta era prima dată când cineva se %ntorcea viu şi %ntre* la minte din *aura aia. Prin urmare se putea rămâne %n via+ă %n urma acestei aventuri> ― 6ar spune@mi o dată4 ce e acolo ;os? 1ese %n pădurea -ontainebleau4 aşa cum credeai? 5l %şi scoase casca. ― 3duce+i@mi mai %ntâi ceva de băut4 vă ro*. #i@am terminat toate re$ervele alimentare şi de ieri de la prân$ n@am mai băut nimic. 5a %i aduse ceai de verbină pe care@l +inea cald %n termos. ― 9re+i să vă spun ce e acolo ;os? 5 o scară %n spirală care coboară abrupt pe o distan+ă de câteva sute de metri. 3poi o uşă4 o por+iune de coridor cu refle ei nu> nu cunosc răspunsul> 6ar cunosc foarte bine %ntrebarea> Bi râdea4 râdea. ― 3m stat ore %n şir să mă *ândesc4 bombăni profesorul 7educ. 5vident4 se a;un*e la un re$ultat cu triun*=iurile aşe$ate %n 94 dar nu sunt ec=ilaterale. Profesorul %ncepu să@şi adune lucrurile. ― 6acă nu ave+i nimic %mpotrivă4 mă duc să %ntreb un prieten matematician şi mă %ntorc. ― 0u> ― 2um aşa4 nu? ― " dată se iveşte norocul4 o sin*ură dată. 6acă n@ai ştiut să profi+i de el4 acum e prea târ$iu. Binevoi+i şi scoate+i@vă din casa mea aceste două *eamantane. 3dio4 domnule> 0u@i c=emă nici măcar un ta cinci(eci de milioane de celule capabile de a identifica mii de mirosuri, în timp ce limba noastră nu poate recunoaşte decât patru gusturi. "um folosim acest mod de comunicare% )ai întâi, atrac$ia se#uală. 1n mascul va putea foarte bine să fie atras de o femelă doar pentru că i-au plăcut parfumurile ei naturale Fprea adesea ascunse, de altfel, sub parfumuri artificiale0G. 8ot aşa ar putea să fie respins de o alta ai cărei feromoni nu-i ;spun nimic;. Procesul e subtil. "ele două fiin$e nici măcar nu vor bănui dialogul olfactiv pe care l-au avut. Se va spune doar că ;dragostea e oarbă;. -ceastă influen$ă a feromonilor omului se poate manifesta şi în raporturile de agresiune. "a şi câinii, un om care adulmecă efluvii ce transportă mesa6ul ;frică; de la adversarul lui va fi îndemnat, în mod natural, să-l atace. 7n sfârşit, una din consecin$ele cele mai spectaculoase ale ac$iunii feromonilor omului este fără îndoială sincroni(area ciclurilor menstruale. S-a băgat de seamă că mai multe femei care trăiau împreună emiteau nişte mirosuri care le influen$au organismul în aşa măsură încât ciclurile tuturor se declanşau în acelaşi timp. 56#"06 W57784 Enciclopedia cunoaşterii relative şi absolute. Oăresc primele secerătoare %n mi;locul câmpurilor *albene. În realitate4 ar fi fost mai potrivit să li se spună tăietoare de lemne. 2erealele sunt mult mai %nalte decât ele şi trebuie să taie ba$a tulpinei ca să ob+ină *răun+ele =rănitoare. În afară de recoltare4 principala lor activitate constă %n eliminarea tuturor celorlalte plante care cresc %n ;urul culturilor. Pentru asta folosesc un ierbicid fabricat de ele: acidul indolo@acetic4 pe care@l pulveri$ea$ă printr@o *landă abdominală. 2ând sosesc cele două călătoare4 secerătoarele abia dacă le dau aten+ie. 0@au vă$ut niciodată furnici roşcateC pentru ele4 cele două insecte sunt4 %n cel mai bun ca$4 două sclave fu*ite sau două furnici plecate %n căutarea secre+iilor de lomecu$ă. Pe scurt4 nişte va*aboande sau nişte dro*ate. În cele din urmă o secerătoare simte o moleculă cu mirosuri de furnică roşie. Îşi %ntrerupe munca şi se apropie de ele %mpre@ ună cu altă cole*ă. /-a$i întâlnit cu furnicile roşii% 1nde sunt% Belo)anienele află din discu+ie că furnicile roşii au atacat cu câteva săptămâni %n urmă cuibul secerătoarelor. 3u ucis cu acul lor veninos mai mult de o sută de lucrătoare şi de se În noaptea aceea4 tânăra luptătoare are un vis. 9ede Pământul care se opreşte %n un*=i drept4 un $id vertical de apă care inundă cerul şi din acel $id de apă ies furnici albastre %narmate cu ramuri de salcâm4 foarte distru*ătoare. 5 suficient ca un capăt al acestor cren*i ma*ice să atin*ă ceva4 pentru ca acel lucru să fie pe dată pulveri$at. 4 CAPĂTUL DRUMULUI 3.(.8D3 %şi petrecu toată $iua %n fa+a celor şase c=ibrituri4 %n+elesese că $idul era mai mult psi=olo*ic decât real. -ai@ mosul FDrebuie *ândit altfel>F al lui 5dmond... -iul ei descoperise ceva4 asta era si*ur4 şi ascundea această descoperire cu inteli*en+a lui. Îşi aminti de culcuşurile lui din copilărie4 de Fvi$uineleF lui. Poate pentru că toate %i fuseseră distruse4 %ncercase să@şi facă una inaccesibilă4 un loc unde nimeni să nu@l poată deran;a vreodată... 2a un loc interior4 care ar putea să proiecte$e %n afară calmul... şi invi$ibilitatea lui. 3u*usta se scutură să@şi alun*e amor+eala. Îi venea %n minte o amintire din propria ei copilărie. 8e petrecuse %ntr@o noapte de iarnă. 5ra mică de tot şi %n+elesese că puteau să e 2a şi cum ai fi %ntors pe dos mănuşa cifrelor. Prin urmare $ero nu era sfârşitul sau %nceputul tuturor lucrurilor. #ai e 6umne$eule> #âinile %i tremură de emo+ie4 plân*e4 dar are for+a să apuce c=ibriturile. 3şa$ă trei %n formă de triun*=i4 apoi plasea$ă la fiecare col+ un c=ibrit vertical4 astfel %ncât toate să se unească %ntr@un punct superior. Dotul formea$ă o piramidă. " piramidă şi patru triun*=iuri ec=ilaterale. 1ată mar*inea estică a Pământului. .n loc stupefiant. 0u mai are nimic natural4 nimic pământesc. 0u e deloc aşa cum şi@l ima*ina &0 GI . #ar*inea lumii e nea*ră4 niciodată nu a mai vă$ut ceva atât de ne*ru> 5 un material dur4 neted4 căldu+ şi miroase a uleiuri minerale. "ceanul vertical lipseşte4 %n sc=imb bântuie nişte curen+i aerieni de o violen+ă nemaipomenită. 8tau amândouă multă vreme %ncercând să %n+elea*ă ce se petrece. 6in când %n când se face sim+ită o vibra+ie. 1ntensitatea ei creşte %n mod e 2elelalte o aclamă. 6in locul %n care se află4 temerara vede ben$i albe intermitente fu*ind la dreapta şi la stân*a. Pe pământul ne*ru totul e mortC nici cea mai mică insectă4 nici cea mai mică plantă. 1ar pământul atât de ne*ru... nu e pământ adevărat. Percepe pre$en+a ve*etalelor4 departe %n fa+ă. 3r fi oare posibil să e 3lear*ă din toate puterile să a;un*ă la tovarăşele ei. 2elelalte furnici stau %ncremenite %n scurta frac+iune de secundă %n care o masă uluitoare străbate cerul cu un vâ;âit enorm. Pa$nicii au trecut4 lăsând %n urma lor miros de uleiuri minerale. 4 000 a dispărut. -urnicile se apropie pu+in de mar*ine şi %n+ele*. 4 000 a fost strivită cu atâta putere4 %ncât trupul ei nu e acum mai *ros de o $ecime de cap4 parcă ar fi fost %ncrustată %n solul ne*ru> 0u a mai rămas nimic din bătrâna e 3şa că toată lumea se apucă de săpat cu toată for+a mandibulelor. Aason Bra*el şi profesorul /osenfeld nu se %nnebuniseră niciodată după ceaiul de verbină4 dar acum erau pe cale să facă o pasiune pentru el. 3u*usta le povesti totul de@a fir a păr. 7e e 0u numai că au un mare corn frontal4 nu numai că au o carapace blindată4 dar aceşti rinoceri şi $boară foarte repede. #atca %şi ima*inea$ă pur şi simplu o le*iune formată din aceste animale4 cu $ece artileriste aşe$ate pe capul fiecăruia dintre ei. Parcă vede de;a aceste ec=ipa;e4 aproape invulnerabile4 năpustindu@se asupra trupelor inamice şi inundându@le cu acid... .n sin*ur obstacol: ca şi %n ca$ul *ândacilor de apă4 coleopterele@rinocer se dovedesc cu atât mai *reu de domesticit cu cât nici măcar nu li se poate %n+ele*e limba> 3şa că mai multe $eci de lucrătoare %şi petrec timpul cu descifratul emisiilor lor olfactive şi %ncercând să@i facă să %n+elea*ă limba;ul feromonal al furnicilor. 6eşi re$ultatele rămân deocamdată mediocre4 c=lipou)anienele reuşesc totuşi să@i atra*ă4 *=iftuindu@i cu mierat. Până la urmă tot =rana rămâne limba;ul pe care insectele %l %n+ele* cel mai bine. În ciuda acestui dinamism colectiv4 2=li@pou@ni este %n*ri;orată. 3 trimis trei *rupe de ambasadoare %n direc+ia -edera+iei pentru a fi recunoscută ca a şai$eci şi cincea cetate şi %ncă n@a primit nici un răspuns. "are Belo@)iu@)iuni respin*e alian+a? 2u cât se *ândeşte mai mult4 cu atât e mai convinsă că ambasadoarele@spioane trimise de ea au comis vreo stân*ăcie şi au fost interceptate de ră$boinicele cu parfum de stâncă. 8au poate că au că$ut pur şi simplu %n mre;ele efluviilor =alucino*ene ale lomecu$ei de la eta;ul @!0... 3ltceva ce@ar fi putut să fie? 9rea să aibă conştiin+a %mpăcată. 0u are inten+ia să renun+e nici la recunoaşterea de către -edera+ie4 nici la continuitatea anc=etei> Eotărăşte s@o trimită pe I0&4 ră$boinica ei cea mai bună şi cea mai istea+ă. Pentru a@i conferi toate atuurile4 re*ina intră %n comunicare absolută cu tânăra luptătoare4 care %n felul acesta va şti la fel de mult ca ea despre acest mister. 9a deveni: chiul care vede -ntena care miroase =heara care loveşte. Bătrâna doamnă pre*ătise un rucsac plin de mâncare şi băutură4 printre care trei termosuri cu ceai cald de verbină. 2a să nu pă+ească şi ei ca acel antipatic de 7educ4 constrâns să se %ntoarcă repede pentru că ne*li;ase factorul alimenta+ie... "ricum4 el n@ar fi reuşit să descifre$e codul4 3u*usta era si*ură de asta. Printre alte accesorii4 Aason Bra*el se %narmase cu un spraN lacrimo*en de format mare şi cu trei măşti de *a$e4 iar 6aniel /osenfeld luase un aparat foto*rafic cu blit$4 un model ultimul răcnet. 3cum se roteau coborând scara %n spirală. 3şa cum se %ntâmplase cu to+i cei dinaintea lor4 %n timpul coborârii le treceau prin minte tot felul de amintiri şi *ânduri ascunse prin cotloanele min+ii. Prima copilărie4 părin+ii4 primele suferin+e4 *reşelile făcute4 dra*ostea frustrată4 e*oismul4 or*oliul4 remuşcările... 2orpurile li se mişcau instinctiv4 depăşiseră pra*ul oboselii. Pătrundeau %n carnea planetei4 pătrundeau %n via+a lor trecută. 3=4 cât de lun*ă era o via+ă şi cât de distru*ătoare putea să fie> #ult mai uşor distru*ătoare decât creatoare... În cele din urmă a;unseră %n fa+a unei uşi. 3ici era scris un te Eidos> Pe când se dau %napoi4 trei secerătoare sunt nimicite de căderea unei plăci ne*re. Dotuşi4 &0 GI şi celelalte trei secerătoare =otărăsc să mear*ă mai departe. Drec peste $iduri mici şi poroase4 continuându@ şi drumul %n direc+ia monolitului infinit. 6eodată se pomenesc %ntr@o re*iune şi mai derutantă. 8olul e roşu şi seamănă la pipăit cu o căpşună. -urnicile reperea$ă un fel de pu+ şi %şi fac socoteala să coboare %năuntru4 la umbră. 6ar din cer apare brusc o sferă albă4 cu un diametru de cel pu+in $ece capete4 şi sare pe sol %n urmărirea lor. Doate se aruncă %n pu+... abia au timp să se lipească de pere+i %n momentul %n care sfera se sfărâmă de fund. 1es afară4 cuprinse de panică4 şi o iau la sănătoasa. În ;ur4 pământul e albastru4 verde sau *alben şi peste tot sunt pu+uri şi sfere albe care te urmăresc. 6e data asta e prea mult4 cura;ul are şi el limitele lui. 3cest univers e mult prea diferit pentru a fi suportabil. 3şa că fu* cât le +in picioarele4 parcur* subterana şi se re%ntorc repede %n lumea normală. "9/929.-D9- FurmareG4 1n alt mare şoc al civili(a$iilor4 întâlnirea ccidentului cu rientul. -nalele imperiului chine( semnalea(ă, cam pe la anul @@E al erei noastre, sosirea unei corăbii, după toate probabilită$ile de origine romană, care din cau(a unei furtuni eşuase pe coastă, după mai multe (ile de derivă. Pasagerii erau acroba$i şi 6ongleri care, imediat ce au pus piciorul pe uscat, au vrut să-şi atragă bunăvoin$a locuitorilor acelei $ări necunoscute, pre(entându-le un spectacol. "hine(ii i-au vă(ut astfel O rămânând cu gurile căscate - pe acei străini cu nasuri lungi scuipând foc, înnodându-şi membrele, preschimbând broasca în şarpe etc. -u tras pe bună dreptate conclu(ia că /estul e populat de clovni şi de mâncători de foc. Şi abia după câteva sute de ani au avut prile6ul să-şi schimbe părerea. 56#"06 W57784 Enciclopedia cunoaşterii relative şi absolute. În sfârşit4 a;unseră %n fa+a $idului făcut de Aonat=an. "um forme(i patru triunghiuri din şase chibrituri% 6aniel nu pierdu oca$ia să facă o foto*rafie. 3u*usta bătu pe taste cuvântul FpiramidăF şi $idul se dădu uşor %ntr@o parte. 8e sim+i mândră de nepotul ei. Drecură şi imediat au$iră $idul care revenea la locul lui. Aason lumină pere+iiC peste tot stâncă4 dar nu era aceeaşi ca mai %nainte. Înainte $idul era roşu4 acum arăta *alben cu vinişoare de sulf. 3erul se men+inea totuşi respirabil. Ba c=iar se sim+ea un firişor de aer curat. 8ă fi avut dreptate profesorul 7educ? Dunelul c=iar ieşea %n pădurea -ontainebleau? 1mediat dădură peste o altă ceată de şobolani4 mult mai a*resivi decât cei %ntâlni+i %nainte. Aason %n+elese despre ce era vorba4 dar nu avu ră*a$ul să le e 8ăreau4 %ncercau să se a*a+e de bra+e... 7a un pas de isterie4 6aniel %i mitralie cu flas=@uri orbitoare4 dar acele ;ivine de coşmar4 *rele de câteva )ilo*rame4 nu se te@ meau de oameni. 3părură primele răni. Aason %şi scoase cu+itul şi %n;un*=ie doi şobolani pe care %i aruncă drept =rană celorlal+i. 3u*usta trase de câteva ori cu un mic revolver... 3stfel4 au putut să@şi ia tălpăşi+a. 5ra şi timpul> "N,+ E*-)4 "ând eram mic, stăteam ore în şir lungit pe pământ şi priveam furnicarele. )i se păreau mai ;reale; decât televi(iunea. Printre misterele pe care mi le oferea furnicarul se număra şi acesta4 de ce, după o devastare de-a mea, pe unii răni$i îi cărau, iar pe al$ii îi lăsau să moară% 8o$i aveau aceeaşi mărime... +upă ce criteriu de selec$ie un individ era considerat interesant, iar un altul negli6abil% 56#"06 W57784 Enciclopedia cunoaşterii relative şi absolute. -u*eau de acel tunel cu dun*i *albene. 3poi a;unseră %n fa+a unui *rila; de o+el. 6esc=i$ătura din centru conferea ansamblului %nfă+işarea unei plase de pescuit. 7a mi;loc4 *rila;ul forma un con care se %n*usta astfel %ncât să lase să treacă prin el un corp omenesc de mărime mi;locie4 dar fără posibilitate de %ntoarcere4 datorită vârfurilor ascu+ite de la ieşirea din con. ― 5 o lucrare recentă... ― Em4 s@ar $ice că cei care au fabricat uşa şi plasa nu doreau ca %ntoarcerea să mai fie posibilă... 3u*usta recunoscu %ncă o dată mâna lui Aonat=an4 specialistul %n uşi şi metale. ― Privi+i> 6aniel lumină o inscrip+ie: -ici ia sfârşit conştiin$a. /re$i să pătrunde$i în inconştient% /ămaseră cu *ura căscată. ― 2e facem? Do+i se *ândiră la acelaşi lucru %n acelaşi moment. ― 6acă am a;uns până aici4 ar fi păcat să renun+ăm. 9ă propun să mer*em mai departe> ― 5u trec primul4 $ise 6aniel4 punându@şi coada de cal la adăpost %n *uler ca să nu şi@o a*a+e. 8e târâră pe rând prin plasa de o+el. ― 5 uimitor4 $ise 3u*usta4 am impresia că am mai trăit de;a acest *en de e eram tânără4 trebuie să fi avut... una@două secunde. 8ecerătoarele povestesc %n cetatea lor aventurile prin care trecuseră de cealaltă parte a lumii4 +inut stăpânit de monştri şi de fenomene de ne%n+eles. (ândacii de bucătărie4 plăcile ne*re4 monolitul *i*ant4 pu+ul4 bilele albe... 5 prea mult> 0u e 8e scutură. Probabil că emana+iile sulfurate %i provocau =alucina+ii... 6upă câteva sute de metri4 Aason puse piciorul pe un material care trosnea. -ăcu lumină. 2uşca toracică a unui sc=elet> Aason scoase un +ipăt. 6aniel şi 3u*usta luminară cu lanternele În ;ur şi mai descoperiră două sc=elete4 dintre care unul de mărimea unui copil. 5ra posibil să fi fost Aonat=an şi familia lui? " porniră din nou la drum şi %n curând fură obli*a+i să o ia la fu*ă: un freamăt masiv anun+a sosirea şobolanilor. (albenul pere+ilor se transformă %n alb. 9ar. 5pui$a+i4 a;unseră %n sfârşit la capătul tunelului. 7a picioarele unei scări %n spirală care urca> 3u*usta trase ultimele două *loan+e %n direc+ia şobolanilor4 apoi se repe$iră pe scară. Aason4 din nou cel mai de$*=e+at la minte4 observă că această scară era inversul celeilalte4 adică urcatul ca şi coborâtul se făceau %n sensul acelor unui ceasornic. 9estea produce sen$a+ie. " belo)aniană tocmai a intrat %n 2etate. 8e răspândeşte $vonul că trebuie să fie o ambasadoare a -edera+iei4 venită să anun+e aderarea oficială a cetă+ii 2=li@pou@)an ca a şai$eci şi cincea cetate. 2=li@pou@ni e mai pu+in optimistă decât fiicele ei. 0oua sosită %i stârneşte bănuieli. 8ă nu fie vreo luptătoare cu parfum de stâncă4 trimisă de Bel@o@)an pentru a se infiltra %n cetatea re*inei subversive. "um arată% )ai ales e foarte obosită0 Probabil că a venit în fugă de la 5el-o-3an ca să facă traseul în câteva (ile. 0işte păstori+e o $ăriseră rătăcind epui$ată prin %mpre;urimi. Până acum n@a emis nimicC o duseseră direct %n sala furnicilor cisternă ca să se alimente$e. -duce$i-o aici, vreau să vorbesc singură cu ea, dar găr(ile să rămână la intrarea în încăperea regală, gata să intervină la semnalul meu. 2=li@pou@ni a dorit totdeauna să afle veşti despre cetatea natală4 şi când colo4 abia soseşte o repre$entantă4 că prima idee care %i trece prin minte este să o considere spioană şi s@o omoare. 9a aştepta să vadă4 dar dacă descoperă cea mai mică moleculă de parfum de stâncă4 va pune să fie e 2=li@pou@ni ascultă cu aten+ie. Dotuşi a rămas un element nelămurit4 adau*ă &0 GI . 2um s@au putut folosi Pa$nicii capătului lumii de luptătoarele cu miros de stâncă? În privin+a asta4 2=li@pou@ni are o teorie. 5a povesteşte că luptătoarele cu miros de stâncă nu sunt nici spioane4 nici mer@ cenare4 ci o for+ă clandestină %nsărcinată să suprave*=e$e nivelul de stres al or*anismului 2etă+ii. 5le %năbuşe toate informa+iile susceptibile să %n*ri;ore$e foarte tare 2etatea... Îi istoriseşte luptătoarei cum l@au asasinat uci*aşele acelea pe '7 şi cum au %ncercat s@o asasine$e c=iar pe ea. +ar re(ervele de hrană de sub stânca podea% +ar culoarul în granit% În privin+a asta4 2=li@pou@ni nu are nici un răspuns. Docmai a trimis nişte ambasadoare spioane care vor %ncerca să re$olve această dublă eni*mă. Dânăra re*ină %i propune prietenei sale să vi$ite$e oraşul. Pe drum4 %i e 5 nevoie de o sc=imbare. 3ici4 la 2=li@pou@)an4 furnicile pro*resea$ă mult mai repede. 2=li@pou@ni consideră că4 dacă ar prelua conducerea -edera+iei4 ar putea s@o facă să evolue$e mai repede. 2u şai$eci şi cinci de cetă+i federale4 re$ultatele ini+iativelor ei vor fi de $ece ori mai mari. 8e *ândeşte de;a să cucerească cursurile de apă şi să or*ani$e$e o le*iune $burătoare folosind coleoptere@rinocer. &0 GI e$ită. 3vea inten+ia să se ducă la Bel@o@)an pentru a@şi povesti acolo odiseea4 dar 2=li@pou@ni %i cere să renun+e la acest proiect. "etatea 5el-o-3an a pus la punct o armată ;ca să nu ştie;, n-o obliga să cunoască ceea ce nu vrea să cunoască. 2apătul de sus al scării %n spirală e prelun*it cu nişte trepte din aluminiu. 3stea nu datea$ă din /enaştere> 5le duc la o uşă albă. Încă o inscrip+ie: Şi am a6uns în vecinătatea unui (id care era construit din cristale şi încon6urat de limbi de foc. Şi la început mi-a fost frică. -poi am pătruns prin limbile de foc până în apropierea unei locuin$e mari, care era construită din cristale. Şi (idurile casei erau ca un tala( de cristal în carouri şi temelia ei era din cristal. 8avanul era precum bolta cerului. Şi între ele se aflau simboluri ale focului. Şi cerul lor era limpede ca apa. J50"2E4 1K 2ei trei prieteni desc=id uşa şi urcă un culoar %n pantă. 6eodată solul se lasă %n ;os sub paşii lor ― o podea mobilă> 2ăderea este atât de lun*ă... %ncât timpul fricii a trecut de;a4 acum au impresia că $boară. Oboară> 2ăderea le este amorti$ată de o plasă elastică4 o plasă enormă cu oc=iuri mici. În patru labe4 bâ;bâie prin %ntuneric. Aason Bra*el identifică %ncă o uşă... nu cu un alt cod4 ci cu o simplă clan+ă. Îşi c=eamă4 cu *las scă$ut4 prietenii. 3poi desc=ide. 5H8*N,124 7n -frica, moartea unui bătrân este mai plânsă decât moartea unui nou-născut. 5ătrânul de$inea un fond de e#perien$ă de care restul tribului putea să profite, pe când nou-năs-cutul, netrăind, nu e nici măcar conştient de moartea lui. 7n Europa, nou-născutul este plâns deoarece oamenii îşi spun că ar fi putut cu siguran$ă să facă lucruri fabuloase dacă ar fi trăit. 9ar mor$ii unui bătrân i se dă pu$ină aten$ie. ricum, profitase de6a de via$ă. 56#"06 W57784 Enciclopedia cunoaşterii relative şi absolute. 7ocul e scăldat %ntr@o lumină albastră. 5 un templu fără icoane4 fără statui. 3u*usta se *ândi din nou la ceea ce spusese profesorul 7educ. Probabil că protestan+ii se refu*iau aici pe vremuri4 atunci când persecu+iile deveneau prea violente. 8ub bol+i lar*i din piatră cioplită4 sala e vastă4 pătrată şi foarte frumoasă. 8in*urul element decorativ e o mică or*ă de epocă4 plasată %n centru. În fa+a or*ii se află un pupitru pe care stă o mapă *roasă. Pere+ii sunt plini de inscrip+ii4 dintre care multe4 c=iar şi pentru privirea unui profan4 par mai apropiate de ma*ia nea*ra decât de ma*ia albă. 7educ avea dreptate4 probabil că %n acest refu*iu subteran s@au succedat mai multe secte. Bi4 pe vremuri4 probabil că nu e Bună $iua4 Aason Bra*el> Bună $iua4 6aniel /osenfeld> 2ei trei interpela+i rămân cu *urile căscate4 incapabili să răspundă. Prin urmare nu murise> Drăia acolo> 2um putea să tră@ iască aici? 0u ştiu cu ce %ntrebare să %nceapă... ― Bine a+i venit %n mica noastră comunitate. ― .nde ne aflăm? ― 3ici vă afla+i %ntr@un templu protestant construit de Aean 3ndrouet 6u 2erceau la %nceputul secolului al S911@lea. 3ndrouet a devenit celebru construind =otelul 8ullN de pe strada 8aint@3ntoine din Paris4 dar capodopera lui cred că rămâne acest templu subteran. Hilometri de tuneluri din piatră cioplită. 6upă cum a+i vă$ut4 pe toate traseele e stri*ă el4 avem musafiri> ― 7ucie? 5 şi ea cu tine? i$bucneşte fericită 3u*usta. ― Emm4 câ+i sunte+i aici? %ntreabă 6aniel. ― Până acum eram optspre$ece: 7ucie4 0icolas4 cei opt pompieri4 inspectorul4 cei cinci ;andarmi4 comisarul şi cu mine. Pe scurt4 to+i cei care şi@au dat osteneala să coboare. Îi ve+i vedea %n curând. 8cu$a+i@ne4 dar pentru comunitatea noastră acum e patru diminea+a4 şi toată lumea doarme. 0umai eu m@am tre$it din cau$a venirii voastre. 3+i făcut ditamai tămbălăul pe culoare... 7ucie %şi făcu şi ea apari+ia4 %n =alat de casă. ― Bună $iua> Înaintă $âmbitoare şi %i sărută pe to+i trei. În spatele ei4 nişte siluete %n pi;ama scoteau capul pe o uşă pentru a@i vedea pe Fnoii veni+iF. Aonat=an aduse o carafa mare cu apă de la fântână şi pa=are. ― " să vă lăsăm sin*uri un moment ca să ne %mbrăcăm şi să ne pre*ătim. 0oii veni+i sunt totdeauna %ntâmpina+i cu o mică serbare4 dar acum nu aveam de unde să ştim că ve+i pica %n toiul nop+ii... 3u*usta4 Aason şi 6aniel stau nemişca+i. Doată această poveste era mai mult decât fantastică. 6aniel se ciupeşte deodată de bra+. 3u*usta şi Aason *ăsesc ideea e ― 5 totuşi străpunsă de o *aură de mărimea unui bra+4 completă 7ucie. Bi acest orificiu servea drept *ură de aerisire. ― 8ervea? ― 6a4 acestui canal i s@a dat o altă %ntrebuin+are. 0u e nici o nenorocire4 e ― 3sta am şi inten+ionat. 3 fost nevoie de multă c=eltuială şi eforturi. 6ar era necesar. 2ând am a;uns prima dată %n acest templu4 am dat peste pupitru. Pe lân*ă Enciclopedia cunoaşterii relative şi absolute am mai *ăsit şi o scrisoare adresată mie. 1at@ o. 0oii sosi+i citesc: F6ra*ul meu Aonat=an4 De@ai =otărât să cobori4 %n ciuda avertismentului meu. Prin urmare eşti mai cura;os decât credeam. Bravo. 6upă părerea mea nu aveai decât o şansă din cinci ca să reuşeşti. #ama ta %mi vorbise despre spaima pe care +i@o provoacă %ntunericul. 6acă ai a;uns aici4 %nseamnă că ai reuşit4 printre altele4 să@+i %nvin*i acest =andicap şi că voin+a ta a devenit mai fermă. 9om avea nevoie de ea. În această mapă vei *ăsi Enciclopedia cunoaşterii relative şi absolute care4 %n $iua când %+i scriu aceste cuvinte4 cuprinde 'II de capitole %n care e vorba de cercetările mele. 6oresc să le continui4 merită osteneala. #a;oritatea acestor cercetări au ca obiect civili$a+ia furnicilor. În fine4 vei citi şi vei %n+ele*e. 6ar %n prima fa$ă vreau să@+i cer un lucru foarte important. Până %n momentul %n care ai a;uns aici4 nu am avut timp să fiK4 să treci prin *rila; %n celălalt sens4 ceea ce e imposibil4 şi pe urmă să mai treci şi de $id Jor4 Aonat=an nu a prevă$ut nici un sistem de desc=idere pe partea astaK... ― -ără a mai vorbi de şobolani... ― 2um ai reuşit să aduci şobolani aici ;os? %ntrebă 6aniel. ― 3 fost ideea lui 5dmond. 1nstalase o perec=e de rattus norvegicus, o specie deosebit de mare şi de a*resivă4 %ntr@o crăpătură a stâncii4 cu o mare re$ervă de =rană. Btia că era o bombă cu e 8in*ură %n %ncăperea ei4 Belo@)iu@)iuni devorea$ă distrată o serie de ouăC la urma urmelor4 e =rana ei preferată. Btie că aşa@$isa I0& nu e numai o ambasadoare a noii cetă+i. !G4 sau mai curând re*ina 2=li@pou@ni4 de vreme ce vrea să@şi spună astfel4 a trimis@o pentru a continua anc=eta. 0u are de ce să@şi facă *ri;iC ră$boinicele cu parfum de stâncă %i vor veni de =ac fără probleme. #ai ales şc=ioapa4 atât de dotată %n arta de a@i scăpa pe al+ii de povara vie+ii ― o artistă> Dotuşi4 e a patra oară când 2=li@pou@ni %i trimite nişte ambasadoare cam prea curioase. Primele au fost ucise mai %nainte de a *ăsi sala unde se află lomecu$a. .rmătoarele au sfârşit din cau$a substan+elor =alucino*ene ale coleopterei otrăvite. 6ar această I0& se pare că a coborât imediat ce s@a terminat %ntrevederea cu #atca. 8e vede treaba că sunt din ce %n ce mai nerăbdătoare să moară> 0umai că de fiecare dată a;un* şi mai %n adâncul 2etă+ii. Bi dacă una din ele ar a;un*e totuşi să *ăsească tunelul secret? Bi dacă ar descoperi secretul? Bi dacă i@ar răspândi parfumul?... /oiul n@ar %n+ele*e. /ă$boinicele antistres ar avea pu+ine şanse să %năbuşe la timp informa+ia. 2um vor reac+iona fiicele ei? .na din ră$boinicele cu parfum de stâncă intră %n mare *rabă. Spioana a reuşit să învingă lomecu(a0 E 6os0 Drebuia să se %ntâmple şi asta... KKK e numărul fiarei F-pocalipsa după sfântul 9oanG. 6ar cine pentru cine va fi fiara? 56#"06 W57784 Enciclopedia cunoaşterii relative şi absolute. Aonat=an dădu drumul mâinii bunicii sale. 2a să evite stin*=ereala care ar fi urmat4 6aniel %ncercă o diversiune. ― 6ar acel laborator de la intrare la ce serveşte? ― 5 Piatra de la /osetta> Doate eforturile noastre sunt canali$ate spre o sin*ură ambi+ie: să comunicăm cu ele> ― 5le... care ele? ― 5le: furnicile. .rma+i@mă. Părăsesc salonul şi intră %n laborator. Aonat=an4 foarte la lar*ul său %n postura de continuator al lui 5dmond4 ia dintr@un suport o eprubetă plină de furnici şi o ridică la nivelul privirii. ― 9ede+i4 acestea sunt nişte fiin+e. 0işte fiin+e cu totul aparte. 0u sunt pur şi simplu nişte insecte mici şi ne%nsemnate4 iar unc=iul meu a %n+eles numaidecât asta... -urnicile constituie a doua mare civili$a+ie terestră. 1ar 5dmond este un fel de 2ristofor 2olumb4 care a descoperit un alt continent la picioarele noastre. 5l a fost primul care a %n+eles că4 %nainte de a căuta e murmură profesorul 6aniel /osenfeld. ― 3 %nceput prin a face să corespundă fiecare formulă c=imică cu o sonoritate de tip silabă. #etil@4 metilpirol@' carbo butonul trebuie dus până aproape de (ero.G :1*,9"-4 "e% )4 "e spui% :1*,9"-4 ,u în$eleg nimic. -6utor0 )4 Să vorbim mai încet0 :1*,9"-4 Emi$i prea tare0 -ntenele mele sunt saturate. -6utor0 Sunt închisă. )4 -cum e bine% :1*,9"-4 ,u, nu ştii să dialoghe(i% )4 Păi... :1*,9"-4 "ine eşti% )4 Sunt un animal mare. )ă numesc E+-) ,+. Sunt un ). :1*,9"-4 "e spui% ,u în$eleg nimic. -6utor0 Sări$i0 Sunt închisă0... F,.5. Subiectul a murit la cinci secunde după acest dialog. Să fie emisiile încă prea to#ice% 9-a fost frică%G Aonat=an %şi %ntrerupe lectura. ― 6upă cum vede+i4 nu e deloc simplu> Pentru a le vorbi nu e suficient doar să ai un vocabular bo*at. Bi pe lân*ă asta4 limba;ul furnicilor nu func+ionea$ă ca al nostru. În afară de emisiile de dialo* propriu@$ise4 mai sunt percepute şi emisiile celorlalte unspre$ece se*mente antenare. 3cestea transmit identitatea individului4 preocupările4 psi=icul lui... un fel de stare de spirit *lobală care e necesară bunei %n+ele*eri %ntre indivi$i. 3şa că 5dmond a trebuit să abandone$e. 9ă citesc notele lui. "E P* S8 S1,84 "e prost sunt0 "hiar dacă ar e#ista e#tratereştri, tot nu i-am putea în$elege. )ai mult ca sigur că reperele noastre nu pot fi identice. ,e vom apropia de ei întin(ându-le mâna şi s-ar putea ca pentru ei, acesta să însemne un gest de amenin$are. ,u reuşim să-i în$elegem nici măcar pe 6apone(i cu sinuciderea lor rituală, sau pe indieni cu castele lor. ,u reuşim să ne în$elegem între noi... "um am. putut avea vanitatea de a în$elege furnicile% I0& nu mai are decât un ciot de abdomen. 2=iar dacă a putut să omoare la timp lomecu$a4 lupta %mpotriva ră$boinicelor cu parfum de stâncă4 dusă %n crescătoria de ciuperci4 a micşorat@o al naibii de mult. 2u atât mai rău4 sau cu atât mai bine: e mai uşoară fără abdomen. Porneşte pe culoarul lar*4 săpat %n *ranit. 2um au putut oare nişte mandibule de furnici să reali$e$e aşa ceva? Aos4 descoperă ceea ce@i indicase 2=li@pou@ni: o sală plină de alimente. 3bia a făcut câ+iva paşi %n această sală că dă de o altă intrare. " ia pe@acolo şi %n curând se pomeneşte %ntr@un oraş4 un oraş care miroase tot a stâncă> " cetate sub 2etate. ― Prin urmare nu a reuşit? ― Într@adevăr4 a meditat mult la acest eşec. Îşi $icea că nu e ― .nul din superiorii lui %i scotocise %n birou. 1ar acest superior nu era altul decât #arc 7educ4 fratele profesorului 7aurent 7educ> ― 5ntomolo*ul? ― În persoană. ― 1ncredibil... 3 venit la mine4 pretindea că e prieten cu 5dmond şi a coborât %n pivni+ă. ― 3 coborât %n pivni+ă? ― "=> nici o *ri;ă4 n@a a;uns prea departe. 0@a putut să treacă de $idul piramidei4 aşa că s@a %ntors. ― #mmm4 venise şi la 0icolas %n %ncercarea de a pune mâna pe Enciclopedie. Bun... Prin urmare4 #arc 7educ remarcase că 5dmond lucra cu pasiune la nişte sc=i+e de maşini Jde fapt4 primele sc=i+e ale Pietrei de la /osettaK. 3 reuşit să desc=idă dulapul din biroul lui 5dmond şi a dat peste o mapă4 %n care era Enciclopedia cunoaşterii relative şi absolute. 3 *ăsit acolo toate planurile primei maşini de comunicare cu furnicile. 2ând a %n+eles la ce folosea acel aparat Jşi e 7arvele de ic=neumon %l devorau din interior. 2=estia asta a durat foarte multă vreme4 câ+iva ani pare@mi@se. 7arvele nu reuşeau să iasă din acel corp imens pentru a se metamorfo$a %n viespi şi de aceea săpau %n toate direc+iile %n căutarea unei ieşiri. Până la urmă durerea a devenit atât de insuportabilă %ncât omul s@a aruncat %n fa+a metroului. 3m citit şi eu %ntâmplător %n $iare. ― Bi 7aurent 7educ? ― 3 %ncercat tot ce i@a stat %n putin+ă ca să re*ăsească maşina... ― 8puneai că asta i@a redat lui 5dmond dorin+a de a continua. 2e le*ătură e murmură Bils=eim. ― Dotul devenea o provocare lansată omului. .nc=iul meu a reflectat multă vreme la această problemă şi şi@a $is că cel mai bun mi;loc de comunicare era fabricarea unei Ffurnici robotF. Aonat=an flutură nişte foi de =ârtie pline cu desene. ― 1ată@i planurile. 5dmond l@a bote$at F6octorul 7ivin*stoneF. 5 din plastic. 0u vă mai spun ce muncă de ceasornicar a %nsemnat fabricarea acestei mici capodopere> 0u numai că are toate articula+iile4 care sunt puse %n mişcare de motoare electrice microscopice branşate la o baterie plasată %n abdomen4 dar antena cuprinde %ntr@adevăr unspre$ece se*mente capabile să emită simultan unspre$ece feromoni diferi+i>... 5 Pur şi simplu fantastic> se entu$iasmea$ă Aason. ― 6ar unde este 6octorul 7ivin*stone? %ntreabă 3u*usta. 5 urmărită de ră$boinice cu parfum de stâncă. I0&4 *ata s@o ia la sănătoasa4 descoperă brusc o *alerie foarte lar*ă şi se repede %năuntru. 3;un*e astfel %ntr@o sală enormă4 %n centrul căreia stă o furnică ciudată4 depăşind mărimea medie. I0& se apropie cu pruden+ă de ea. #irosurile ciudatei furnici solitare nu sunt decât pe ;umătate adevărate. "c=ii nu@i strălu@ cesc4 pielea pare acoperită cu vopsea nea*ră... Dânăra c=lipou@)aniană ar vrea să %n+elea*ă. 2um poate fi cineva atât de pu+in furnică? 6ar luptătoarele au şi descoperit@o. Bc=ioapa se apropie de una sin*ură4 provocând@o la luptă. 8e repede la antenele ei şi %ncepe să i le muşte. 3mândouă se rosto*olesc pe sol. I0& %şi aminteşte de sfaturile mamei sale: /e(i unde te loveşte cu predilec$ie adversarul> deseori chiar acela e punctul lui slab... În consecin+ă4 imediat ce o apucă de antene4 şc=ioapa se $vârcoleşte disperată. Probabil că are antenele =ipersensibile4 sărmana> I0& i le taie scurt şi reuşeşte să fu*ă. 6ar pe urmele ei se năpusteşte acum o =aită de peste cinci$eci de uci*aşe. ― 9re+i să şti+i unde se află 6octorul 7ivin*stone? .rmări+i firele care pleacă de la spectrometrul de masă... 0ou@veni+ii remarcă un fel de tub transparent4 mer*ând de@a lun*ul stativului4 până la perete4 urcând spre tavan4 pentru ca %n sfârşit să pătrundă %ntr@un fel de ladă mare de lemn4 atârnată %n centrul templului4 perpendicular pe or*ă. 3cea ladă e4 după toate aparen+ele4 plină cu pământ. Do+i %şi %ntind *âturile ca s@o vadă mai bine. ― 6ar parcă spuneai că deasupra capetelor noastre e o stâncă indestructibilă4 remarcă 3u*usta. ― 6a4 dar v@am mai spus şi că e ― 3tunci4 dacă nu voi4 %nseamnă că... ― ...%nseamnă că ele> ― -urnicile? ― 5 6easupra acestei dale stâncoase e implantată o cetate *i*antică de furnici roşcate4 şti+i4 acele insecte care con@ struiesc %n păduri domuri mari din cren*u+e de copac... ― 6upă evaluările lui 5dmond4 acolo sus ar fi peste $ece milioane> ― Oece milioane? 6ar ar putea să ne omoare pe to+i> ― 0u4 fără panică4 nu avem de ce ne teme. #ai %ntâi pentru că ne vorbesc şi ne cunosc. Bi apoi pentru că nu toate furnicile din 2etate ştiu de e 3cestea o aruncaseră %ntr@o %nc=isoare transparentă4 %mpreună cu alte câteva sute de furnici. -useseră supuse la tot felul de e În cele din urma4 prin intermediul acelor parfumuri şi clopote4 bilele ro$ le vorbiseră4 pre$entându@se ca fiind nişte animale enorme care %şi $iceau FoameniF. 5i Jsau eleK au declarat că sub 2etate e ― 6ar despre ce vorbeau? 6espre ce vorbi+i? ― Emm... 6upă reuşită4 notele lui 5dmond devin cam neclare. 8@ar $ice că nu vrea să note$e totul. 8ă spunem că la %nceput s@au descris unul celuilalt şi fiecare şi@a descris propria lume. În felul ăsta am aflat că oraşul lor se numeşte Bel@o@)an şi că e pivotul unei federa+ii de câteva sute de milioane de furnici> ― 1ncredibil> ― 6upă aceea4 cele două păr+i au considerat că era prea devreme pentru ca informa+ia să fie răspândită %n rândul popula+iei. 6e aceea au %nc=eiat un acord care *aranta secretul absolut al FcontactuluiF lor. ― 6e aceea a insistat atât de mult 5dmond ca Aonat=an să meşterească acele capcane4 intervine un pompier. 0u voia ca oamenii să afle prea curând. Îşi ima*ina cu oroare ce *ro$ăvie ar fi făcut televi$iunea4 radioul şi $iarele din asemenea ştire. -urnicile devenind o lume> 9edea de;a clipurile publicitare4 brelocurile4 tricourile imprimate4 s=oL@urile starurilor roc)... toate idio+eniile care se puteau face %n ;urul acestei descoperiri. ― 7a rândul ei4 Belo@)iu@)iuni4 re*ina lor4 socotea că fiicele ei vor vrea să pornească imediat la luptă %mpotriva acestor străini periculoşi4 adău*ă 7ucie. ― 0u4 cele două civili$a+ii nu sunt %ncă pre*ătite să se cunoască şi ― nu trebuie să ne facem ilu$ii ― să se %n+elea*ă... -urnicile nu sunt nici fasciste4 nici anar=iste4 nici re*aliste... ele sunt furnici4 şi tot ceea ce priveşte lumea lor este diferit de a noastră. 6e altfel4 %n asta constă şi bo*ă+ia ei. 3utorul acestei declara+ii pasionate este comisarul Bils=eim. 5 cât se poate de evident că s@a sc=imbat mult de când a părăsit suprafa+a şi... pe şefa lui4 8olan*e 6oumen*. ― Bcoala *ermană şi şcoala italiană se %nşală4 $ise Aonat=an4 pentru că %ncearcă să le cuprindă %ntr@un sistem de %n+ele*ere FumanF. 3nali$a rămâne neapărat *rosolană. 5 ca şi cum ele ar %ncerca să %n+elea*ă viata noastră comparând@o cu a lor. .n fel de mirmecomorfism... -iecare caracteristică a lor e fascinantă. 0u@i %n+ele*em pe ;apone$i4 pe tibetani sau pe =induşi4 dar cultura4 mu$ica4 filo$ofia lor sunt pasionante4 c=iar deformate de spiritul nostru occidental> 1ar viitorul Pământului nostru constă %n %ncrucişarea raselor4 asta e cum nu se poate mai clar. ― 6ar ce@ar putea să ne aducă nou furnicile %n materie de cultură? $ice cu uimire 3u*usta. Aonat=an4 fără să răspundă4 %i face un semn so+iei sale. 7ucie pleacă pentru câteva secunde şi se %ntoarce cu ceea ce pare a fi un borcan cu dulcea+ă. ― Privi+i4 numai asta şi e o adevărată comoară> #ierat de păduc=e@de@frun$ă. Eaide4 *usta+i> 3u*usta luă prudentă cu de*etul. ― Emmm4 e foarte dulce... dar e *ro$av> 0u are deloc acelaşi *ust ca mierea de albine. ― 9e$i> 6ar nu te@ai %ntrebat cum facem ca să avem de mâncare %n fiecare $i4 %n această fundătură din subsol? ― 5i4 ba da4 c=iar aşa... ― -urnicile ne =rănesc cu mierat şi cu făina lor. 8toc=ea$ă acolo sus re$erve pentru noi. 6ar asta nu e tot. 7e@am copiat te=nica de cultivare a ciupercilor. Aonat=an ridică capacul unei cutii mari de lemn. Înăuntru se văd ciuperci albe care cresc pe un pat de frun$e fermentate. ― (alin e marele nostru specialist %n ciuperci. 1nspectorul $âmbi cu modestie. ― #ai am %ncă multe de %nvă+at. ― 6ar numai cu ciuperci4 cu miere... nu vă lipsesc proteinele? ― 6e proteine se ocupă #a<. .nul din pompieri arată cu de*etul spre tavan. ― 5u strân* toate insectele pe care furnicile le pun %n cutiu+a din dreapta lă$ii. 7e fierbem ca să se desprindă cuticuleleC %n rest4 arată ca nişte creve+i mici de tot. 6e altfel şi *ustul e acelaşi. ― Bti+i4 descurcându@ne bine4 aici avem tot confortul dorit4 adau*ă un ;andarm. 5lectricitatea e produsă de o minicentrală atomică4 a cărei durată de via+ă este de cinci sute de ani. 5dmond a instalat@o imediat după ce a sosit aici... 3erul trece prin canalele de aerisire4 =rana ne vine de la furnici4 avem i$vorul nostru de apă proaspătă şi4 %n plus4 avem o ocupa+ie pasionantă. 3vem impresia că suntem %naintaşii unei activită+i foarte importante. ― 8untem ca nişte cosmonau+i care ar trăi %n permanen+ă %ntr@o ba$ă şi ar dialo*a uneori cu e ― #er*e4 c=iar fără vrerea noastră... ― .neori avem impresia că producem o ener*ie comună din care fiecare %şi poate lua %n mod liber. 5 ciudat. ― 3m mai au$it asta despre membrii or*ani$a+iei /ose@2roi< şi despre unele *rupuri francmasone4 $ise Aason. 5i o numesc egregor4 capitalul spiritual al FturmeiF. 2a un li*=ean unde fiecare %şi toarnă for+a4 pentru a se face o supă de care să profite fiecare... În *eneral4 totdeauna e 3 reuşit> 2=li@pou@ni reali$ea$ă imediat o comunicare absolută ca să afle ce s@a %ntâmplat. 2eea ce aude %i confirmă cele mai rele pre@ supuneri cu privire la secretul ascuns sub dala de *ranit. 1mediat =otărăşte să atace cu for+ele armate cetatea Bel@o@)an. Doată noaptea luptătoarele se ec=ipea$ă. 0oua inven+ie4 le*iunea de rinoceri $burători4 e de;a pre*ătită. &0 GI emite o su*estie de plan. În timp ce o parte a armatei va lupta fă+iş4 douăspre$ece le*iuni vor ocoli tiptil 2etatea4 %ncercând să ia cu asalt trunc=iul re*al. 1,9/E*S12 )E*=E4 1niversul merge spre comple#itate. +e la hidrogen la heliu, de la heliu la carbon. 8ot mai comple#, tot mai sofisticat este sensul evolu$iei lucrurilor. +intre toate planetele cunoscute, Pământul este cea mai comple#ă. Ea se află într-o (onă unde temperatura ei poate să varie(e. E acoperită de mun$i şi oceane. +ar dacă diversitatea formelor ei de via$ă e practic inepui(abilă, numai două se ridică deasupra tuturor prin inteligen$ă. :urnicile şi oamenii. S-ar (ice că +umne(eu a folosit planeta Pământ ca să facă o e#perien$ă. - lansat două specii, cu două filo(ofii complet opuse, în cursa spre conştiin$ă, pentru a vedea care va merge mai repede. Scopul e, probabil, a6ungerea la o conştiin$ă colectivă planetară4 fu(iunea tuturor creierelor speciei. +upă părerea mea, aceasta va fi următoarea etapă a aventurii conştiin$ei. 1rmătorul nivel de comple#itate. "u toate acestea, cele două specii lidere au apucat pe căi de de(voltare paralele4 ― pentru a deveni inteligent, omul şi-a umflat creierul până la o mărime monstruoasă. 1n soi de conopidă mare şi roşiatică. ― pentru a ob$ine acelaşi re(ultat, furnicile au preferat să folosească mai multe mii de creiere mici unite prin nişte sisteme de comunicare foarte subtile. "a valoare absolută, în grămada de firimituri a furnicilor e tot atâta materie cât în conopida omului. 2upta se dă deci cu arme egale. +ar ce s-ar întâmpla dacă ambele forme de inteligen$ă, în loc să alerge paralel, ar coopera%... 56#"06 W57784 Enciclopedia cunoaşterii relative şi absolute. Aean şi P=ilippe nu a*reau decât televi$orul şi4 eventual4 biliardul electric. 0ici noul mini*olf4 recent amena;at cu mari c=eltuieli4 nu@i mai interesea$ă. 2ât priveşte plimbările prin pădure... 0imic nu li se pare mai neplăcut decât să fie obli*a+i să iasă la aer. 5 adevărat că săptămâna trecută s@au distrat omorând broaşte4 dar plăcerea a fost cam scurtă. Dotuşi4 a$i4 Aean pare să fi *ăsit o activitate cu adevărat demnă de interes. Îşi duce amicul ceva mai departe de *rupul de orfani4 care cule* prosteşte frun$e moarte ca să facă din ele tablouri ne*=ioabe4 şi %i arată un fel de con de ciment. " termitieră. Încep imediat să@l spar*ă4 lovindu@l cu piciorul4 dar nu iese nimic din elC e *ol. P=ilippe se apleacă şi adulmecă. ― 3 fost paradit de cantonier. .ite4 pute a insecticid4 au crăpat toate %năuntru. 8e pre*ătesc amândoi să se ducă la ceilal+i4 de$amă*i+i4 când Aean descoperă de cealaltă parte a micului râule+ o piramidă pe ;umătate ascunsă sub un arbust. 6e data asta e pe bune> .n furnicar impresionant4 un dom %nalt de cel pu+in uri metru> 2oloane lun*i de furnici intră şi ies4 sute4 mii de lucrătoare4 de ră$boinice4 de e doar nu vrei să =aleşti iar furnici... .ltimele aveau un *ust scârbos. ― 2ine vorbeşte de =alit? 3i %n fa+a ta un oraş4 cum ar fi 0eL Qor) sau #e ― #da... 3i vă$ut că 0icolas4 tot interesându@se de furnici4 până la urmă a dispărut? 5u sunt si*ur că %n fundul pivni+ei lui erau furnici şi că l@au =alit. Bi să ştii că mie nu@mi convine să stau lân*ă c= estia asta. 0u@mi place> 2=iar ieri am vă$ut nişte scârboase de furnici ieşind dintr@o *aură de mini*olfC poate că voiau să@şi facă acolo cuib... Porcăria porcăriilor de furnici> Aean %i scutură de umăr. ― Păi tocmai d aia> :ie nu@+i plac furnicile4 mie nici atât. 8ă le omorâm> 8ă@l ră$bunăm pe prietenul nostru 0icolas> 8u*estia re+ine interesul lui P=ilippe. ― 8ă le omorâm? ― 8i*ur că da> 6e ce nu? 8ă dăm foc acestui oraş> %+i %nc=ipui #e 7e*iunile de infanterie avansea$ă cu pas %ntins. 2ând celelalte cetă+i din -edera+ie %ntreabă %ncotro se duc4 c=lipou)anienele răspund că %n re*iunea de vest a fost reperată o şopârlă şi că 2etatea centrală le@a cerut a;utorul. 6easupra capetelor lor $bârnâie coleopterele@rinocer4 cu vite$a de deplasare foarte pu+in %ncetinită de *reutatea artileris@ telor care se a*ită pe capul lor. "ra treispre$ece. Bel@o@)an e %n plină activitate. -iindcă e soare4 adună ouăle4 nimfele şi păduc=ii@de@frun$ă de solariu. ― 3m adus spirt4 că ăsta arde şi mai bine4 %l anun+ă P=ilippe. ― Perfect4 $ice Aean4 eu am cumpărat ierbicid. 6ouă$eci de franci do$a4 ticăloşii> #atca se ;oacă cu plantele ei carnivore. 7e are de multă vreme acolo4 şi se %ntreabă de ce nu a făcut până acum din ele un $id de protec+ie4 aşa cum dorea la %nceput. 3poi se *ândeşte din nou la roată. 2um să folosească această idee *enială? Poate că s@ar putea fabrica o bilă mare de ciment4 care4 %mpinsă cu picioarele4 ar strivi duşmanii. 9a trebui să lanse$e proiectul. ― (ata4 am turnat tot4 şi spirtul şi ierbicidul. În timp ce Aean vorbeşte4 o furnică e ― " să facem o fri*are clasa@ntâia4 proclamă P=ilippe. ― 3pocalipsa> rân;eşte Aean. ― 2âte ar putea să fie %năuntru? ― 2u si*uran+ă un milion. 8@ar părea că anul trecut furnicile au atacat o vilă din re*iunea noastră. ― Îi vom ră$buna şi pe ei4 $ice Aean. Eaide4 du@te să te ascun$i după copacul acela. #atca se *ândeşte la oameni. 8ă le pună mai multe %ntrebări data viitoare. 5i cum folosesc roata? Aean aprinde un c=ibrit şi %l aruncă spre domul de cren*u+e şi ace de brad. 3poi o ia la fu*ă4 de teamă să nu sară scânteile pe el. (ata4 armata c=lipou)aniană $ăreşte 2etatea centrală. 2ât e de mare> 2=ibritul $boară prin aer şi descrie o curbă descendentă. #atca se =otărăşte să le vorbească de %ndată. Drebuie să le mai spună că poate să sporească fără probleme cantitatea de mierat pe care le@o oferăC anul acesta produc+ia se anun+ă e ― Btiu ce vom face. 9om bă*a %năuntru o bucată de =ârtie4 o să facă o flacără mare care va a;un*e neapărat la spirt. ― 3i =ârtie la tine? ― 3ăăă... doar un bilet de metrou. ― 6ă@i %ncoa> " santinelă de pe dom observă ceva misterios. Pe lân*ă faptul că4 de câteva momente4 mai multe sectoare miros a alcool4 %n vârf s@a %nfipt şi o bucată de lemn *alben. -urnica ia imediat le*ătura cu o celulă de lucru4 ca să spele alcoolul acela de pe cren*u+e şi să e <<<: cercetaşă roşcată trăind la (uaNe[@DNolot. =<8 ?;84 luptătoare belo)aniană. 0umele adevărate ale Factri+elorF sunt următoarele: 2ultivatoarea de ciuperci 8fărâmătoarea de *răun+e 8clava*ista -urnica mascată -urnica re$ervor -urnica ma*nan 8ecerătoarea Pitica Păstori+a nea*ră /oşcata federală :esătoarea roşie -tta se#dens )essor barbarus PolIergus rufescens -nergates atratulus )IrmecocIstus melliger +orIline annoma PogonomIrme# molefaciens 9ridomIrme# humiliis 2asius niger :ormica rufa EcophIlla longinoda