You are on page 1of 4

PRIN IUBIRE SPRE SFINTENIE IN TAINA CASATORIEI

In urma cu trei ani am publicat pe internet o ampla pagina de resurse ortodoxe romanesti intr-o vreme in care cu greu, cineva doritor de cuvant ziditor, putea gasi ceva in limba romana. Acum, cand astfel de pagini s-au inmultit, am sesizat o alta nevoie, practica si justificata de altfel, avand in vedere ca majoritatea utilizatorilor de internet este formata din oameni activi, orientati spre viata profesionala si de familie. Cu totii avem intrebari, fie ca suntem casatoriti, fie ca urmam sa alegem una din caile de mantuire, incat as putea spune ca problema mantuirii in casatorie este tot de atat de reala si de stringenta pe cat este nevoia de aer pentru viata. Totodata, paginile ce urmeaza doresc sa suplineasca lipsa de carte din librarii referitoare la viata in familie, cand, paradoxal, cei mai multi crestini aleg casatoria. Pe de alta parte, aceste pagini se vor si o apologie a familiei in aceste vremuri in care casatoria este desfiintata sau mutilata in lumea secular-umanista prin sexism, feminism, homosexualitate sau chiar prin idolatrizarea familiei si copiilor, dar si un indreptar pentru crestinii incercati de situatii nefericite precum avortul, adulterul, divortul, placerea trupeasca, lipsa dragostei ori neglijarea familiei sub pretextul evlaviei sau deturnarea trairii crestine spre forme bizare. e asemeni, este si un ghid pentru urcusul duhovnicesc, la care suntem cu totii chemati, indiferent ca suntem laici, motiv pentru care am intitulat aceaste pagini Scara Raiului, inspirat, evident, dupa cunoscuta lucrare pentru monahi a !fantului Ioan !inaitul. e aceea pe langa materialele referitoare strict la cununie veti gasi aici si scrieri ascetice, aparent adresate doar monahilor. !a pasim, asadar, pe prima treapta. Ce este familia" #ste $chipul lui umnezeu, insusi% spune !fantul Ioan &ura de Aur. Taina Cununiei uneste un barbat si o femeie, ii $incununeaza intr-un trup%, incat cei doi devin una. 'onada aceasta a castoriei trebuie inteleasa fiintial, ei doi ramanand totusi doua persoane, dar intr-o unitate ontologica. !fanta Treime este prototipul casatoriei. umnezeu nu este o singura persoana si nu poate fi conceput decat in Treime de persoane. e aceea a spus( $nu e bine sa fie omul singur% )*ac. +, ,-., dupa care $barbat si femeie i-a facut pe ei )/. si a chemat numele lui om% )*ac. ,, +0.. !fantul Ioan &ura de Aur comenteaza astfel( $vorbind de doi, umnezeu vorbeste de unul singur%. Astfel, omul este intreg, fiintial vorbind, numai in dualitatea barbat-femeie. 'onahismul este o infrangere a firii omenesti. ar aceasta deofiintime a cuplului conjugal isi are sensul numai in iubire. Pentru !fantul Teofil de Antiohia iubirea conjugala reflecta $taina unitatii dumnezeiesti%, caci iubirea dintre oameni are ca origine si model iubirea eterna si desavarsita dintre Persoanele divine. Iubirea presupune doua persoane, doua eu-uri, are se iubesc pe temeiul reciprocitatii, incat cele doua eu-uri devin una in iubire, dar ramanand neconfundate intre ele( $cel iubit este pentru cel ce iubeste identic cu sine% spune !fantul Ioan &ura de Aur, si mai departe $insusirea iubirii este de asa fel, ca cel ce iubeste si cel iubit nu par sa formeze doua persoane deosebite, ci un singur om%. Aceasta iubire, prin Taina Cununiei, uneste pe barbat si pe femeie intr-

5ocul de despartire intre cele doua moduri de viata este nivelul infranarii. Iata ce spune !fantul Antonie cel 'are( $8u se cuvine ca cei mai slabuti cu firea sa deznadajduiasca si sa paraseasca vietuirea virtuoasa si placuta lui umnezeu si sa o dispretuiasca. Caci chiar de nu vor putea ajunge la lucrarea virtutii si mantuirii prin sarguinta si dorinta. care e darul harului. castitatea prin curatia . pe care !fintii Parinti o talcuiesc astfel( $Lume numeste !criptura lucrurile materiale7 iar cei lumesti sunt cei ce zabovesc cu mintea in acestea. aca pentru monahi relatia cu umnezeu este nemijlocita. se adanceste. pofta ochilor si trufia vietii nu sunt de la umnezeu. Cumpatarea mirenilor se binecuvinteaza prin slujba !fintei Cununii( saracia este implinita prin buna chivernisire( $umple casele lor de grau. Iarasi comuna este fuga de lume. in acest punct de vedere monahii apuca pe un drum mai sigur. ca una ce nu ar putea fi ajunsa de ei. totusi se fac mai buni sau in nici un caz mai rai. mai scurt. modeland si sfintind familia. gandul la judecata. 6iata crestinului din familie nu se deosebeste cu mult de cea a monahului din manastire. Infranarea monahilor este pecetluita prin cele trei voturi( al saraciei. au acelasi punct de plecare( dragostea. de vin. iluminarea si desavarsirea. ei parasind. din iubire de umnezeu. Astfel casatoria capata caracter teandric. orice crestin este dator sa se sileasca si sa se angajeze pe calea urcusului duhovnicesc. frica de umnezeu.. lepadarea de sine.. blandetea. se indumnezeieste. Cei doi privesc pe 2ristos privindu-se unul pe altul. al castitatii si al ascultarii. In 2ristos iubirea dintre soti se intensifica. 4+. cum se exprima acelasi sfant parinte( $casatoria este un chip tainic al 1isericii%. ascultarea7 iar tot comune sunt si darurile dumnezeiesti( nepatimirea. cu vremea pot ajunge la infranarea monahala. de untdelemn si de toata bunatatea. rabdarea necazurilor. dar nu este exclusa ajungerea pe culmile desavarsirii. paza mintii. care sporind. se innobileaza continuu. toate ale lumii. In celalalt salasluieste chipul lui umnezeu si de aceea celalalt ni se arata vrednic de o iubire nesfarsita. rumul crestinului casatorit e mai prelungit si mai putin sigur. pe cand cele interioare raman comune( credinta.un trup. nadejdea. e aceea scrie Apostolul( $Taina aceasta mare este. ca sa dea si celor lipsiti%. si mai presus de toate. infranarea. amandoua cai de mantuire. Pe acestia ii indeamna( $8u iubiti lumea. Prin cununie. Crestinii din lume nu pot sa practice o infranare radicala ca monahii. Iar acest folos al sufletului nu este mic%. pentru cei casatoriti 2ristos se descopera prin har prin celalalt. e aceea crestinul casatorit nu se lipseste de urcusul duhovnicesc. mai radical. Prin infranare totala ei realizeaza de la inceput orice putinta de nastere si de starnire a patimii. nici cele din lume9 Pofta trupului. primeste si daruieste. 3. avand in centru dragostea in 2ristos. ci de la lume% )!fantul 'axim 'arturisitorul. si acest $altul% este iubirea 5ui. !au chiar daca nu se ajunge pana acolo. dar difera insa lucrarile exterioare. pe care Clement Alexandrinul o vede ca fiind cei doi adunati in numele omnului. 2ristos devine izvor si putere transfiguratoare a vietii conjugale. Amandoua forme de vietuire. pocainta. de aceea lor li se cere cum atarea. iar eu zic in 2ristos si in 1iserica% )#f. de sfintenie si unirea cu umnezeu. intr-o biserica mica.

cu cele inalte si luminoase in locul de sus. !fantul &rigorie de 8<ssa. insa se impiedica mereu si din aceasta pricina. rumul este. Avem exemplul curelarului. va rog sa ma contactati prin e-mail. Teologia ogmatica >rtodoxa si !piritualitatea >rtodoxa ? ascetica si mistica. dar si autorul unor opere de mistica si ascetica inegalabile( *ilocalia rom=na. ca si monahii. iar cu cele joase si neplacute la locul cuvenit. cap de familie. cel casatorit se aseamana cu cel legat de maini si de picioare%. aca le lipsesc nevointele din proprie initiativa. sotii fac lucrare de misionari( ei umplu Imparatia Cerurilor. umnezeu sa ne ajute si sa ne invredinceasca de vederea !a9 . curatirea de patimi si rugaciunea neincetata. 6a invit.ugati-va pentru mine . va rog sa completati cartea de oaspeti7 la fel ce credeti ca este gresit. sa citim impreuna materialele din aceste pagini. greutatile si datoriile vietii ce vin asupra lor. 6a fi spre folosul duhovnicesc al tuturor. 8umai sa ne gandim ca prin chinurile nasterii )fara a mai aminti si de pericolul mortii mamei.conjugala( $arata nunta lor cinstita. desigur. !fantul Petru de !egaste si !fanta 'acrina cea Tanara/ !au putem da exemple mai apropiate de vremurile si locurile noastre( parintele umitru !taniloae. si sa se invredniceasca de cele inalte. e rugaciune si de primirea !fintelor Taine trebuie sa ne ingrijim cu totii. aca doriti sa completati cu un material. descoperit de umnezeu unor parinti ai pustiei in cautarea acestora a celui mai induhovnicit barbat. Iata ca sfintenia este posibila in viata de casatorie. rabdarea este mai mult a mirenilor. . printre care e de ajuns sa-i numim pe !fantul 6asile cel 'are.abdarea in necazuri si sentimentul neincetat al neimplinirii duhovnicesti sunt cele doua aripi ale credinciosului mirean. ca nu este bine sau ca ar trebui imbunatatit. dragii mei. nici altii nu trebuie sa uite de virtutea celorlalti. aca pe acestea le primesc cu rabdare. umnezeu compenseaza lipsa acestora cu necazurile. mai incet si !fantul Ioan !cararul il desrie astfel( $!i cel legat de grijile si preocuparile vietii ca si cu un lant poate sa umble. !fintele Taine. fie ca sunt gandurile si experientele dumneavoastra. aca infranarea este o virtute mai mult a monahilor. desi nici unii. fereste patul lor neintinat%. ar si cel inlantuit de maini si de picioare. espre harul in casatorie am vorbit deja. 5ucrarile sunt numeroase. desi merge mai incet. mama a zece copii. si o putem aminti aici pe !fanta #milia din Cezareea Capadociei. :n om necasatorit insa legat de grijile lumesti este asemanator celui care are doar mainile incatusate7 )/. dar mai cu greu7 caci si osanditii care au picioarele incatusate nu rareori umbla. organizate tot sub forma unei scari. poate ajunge tot acolo unde si-a propus. isi produc rani. iar ascultarea prin linistea caminului( $pazeste-i in pace si buna intelegere%. pot sa se curateasca de patimi. parintele !taniloae scrie ca urcusul spre unirea cu 2ristos se face prin harul lui umnezeu. fara voie. Intr-o lucrare a sa. fie ca este dintr-o carte. cade mai usor si se ridica mai greu. ca si despre curatirea de patimi prin rabdarea necazurilor si nevointe. caci si in casa omnului multe lacasuri sunt. si crestere de prunci in invatatura crestina. aca va place si socotiti ca aveti folos duhovnicesc. iar viata bisericeasca ne-o confirma.

&abriel Alexe istros@<ahoo.com .