You are on page 1of 5

Capitolul 1: Notiuni generale

1.1. Definitii, clasificari

Sistemele tehnice sunt creatii tehnice complexe care lucreaza cu o precizie ridicata, constituite din repere ce se conjuga intre ele in mod bine determinat, in vederea indeplinirii unui scop tehnologic final. Din categoria sistemelor tehnice fac parte: - masinile; - agregatele; - mecanismele.  Masina este creatia tehnica a omului, alcatuita dintr-un complex de corpuri materiale cu miscari relative determinate, servind la transformarea unei forme de energie in lucru mecanic (masina de lucru) sau la transformarea unei forme de energie în alta forma de energie (masina energetica). Maşina de lucru transformă energia mecanică in lucru util, prin aceasta realizându-se: - schimbarea formei şi dimensiunilor obiectului – masinile tehnologice (exemple: masini unelte, masini textile, agricole, de constructie); - schimbarea pozitiei obiectului – masinile de ridicat şi transportat; - inlocuirea activitatii intelectuale a omului – masinile cibernetice; - controlarea activitatilor altor masini – masinile de conducere şi control. Masina energetica transforma o forma de energie disponibila in energia mecanica necesara actionarii masinii de lucru, în cazul motoarelor (exemple: motoare termice, hidraulice, electrice, pneumatice etc.) sau transforma energia mecanica în alt tip de energie, în cazul generatoarelor (exemple: generatoare electrice, hidraulice, pneumatice).  Agregatele sunt: sisteme tehnice alcatuite din unitati functional distincte sau altfel spus, grupuri de masini, dintre care cel putin una este o masina de forta, celelate putand fi masini de lucru (exemple: grupul motor-compresor, turbogenerator, strungul, etc.)  Mecanismele sunt sisteme tehnice ale caror elemente au miscari determinate si periodice, daca se imprima miscare de catre un element numit “ conducator” fata de un element fix (piesa de baza a masinii).

transmisii cu roti cu frictiune. lichida (apa. proiectate şi executate independent de ansamblul din care fac parte. Elementele componente ale mecanismelor se mai numesc elemente cinematice. Ele se pot prezenta sub forma rigida (manivela. lagarul) ce pot fi studiate. adica perioada dupa care parametrii miscarii reiau aceleasi valori. pistonul.Ele sunt parti componente ale masinilor servind la transmiterea miscarii sau la transformarea ei în alta miscare necesara. ulei) sau gazoasa (aerul ce propulseaza aripile morilor de vant). etc. tachetul). astfel incat sa indeplineasca un anumit rol functional din cadrul unui sistem tehnic. Miscarea unui mecanism este caracterizata prin ciclul cinematic al elementului conducator. dispozitivele pot fi: de fixare (exemple: bride. cama. roti.)  Categoria a IIa: transmiterea se realizeaza prin elemente flexibile (exemple: transmisii prin curele. Schema de principiu a unui sistem tehnic: DISPOZITIVE MASINA MOTOARE MECANISME MASINA DE LUCRU . bucse de presare). Atat masinile si agregatele cat si mecanismele si dispozitivele sunt constituite din parţi elementare cu functii distincte denumite “organe de masini”. arbori etc. Elementele cinematice sunt corpuri sau piese legate intre ele prin cuple (legaturi) cinematice in scopul transmiterii miscarii si fortei. care indeplinesc o anumita functie (exemple: pistonul. Dispozitivele sunt ansambluri de piese legate intre ele. se deosebesc trei categorii de mecanisme:  Categoria I: transmiterea se realizeaza prin contact direct (exemple: transmisii cu roti dintate. Dupa felul transmiterii miscarii intre elementele conducatoare si cele conduse. de presare (exemple: dispozitivul cu surub. Dupa functiile pe care le indeplinesc. formate dintr-un singur corp solid (exemple: suruburi. In teoria mecanismelor. transmisii prin lanturi)  Categoria a IIIa: transmiterea se realizeaza prin legaturi rigide (exemplu: ansamblul biela-manivela).) sau mai multe corpuri asamblate. de ghidare (bucse de ghidare). notiunile de “element cinematic” si “organ de masina” sunt sinonime. cleme).

organe de masini de transmitere a miscarii de rotatie (cuplaje.). curele.organe de masini simple (nituri. lagare de alunecare sau de rostogolire. arbori. rulmenţii şi alte piese auxiliare.se întâlnesc numai la anumite maşini. lagare) . arbori etc.organe de masini de asamblare (pentru imbinare): fixa (nituri. cu rol funcţional bine determinat. roinete.organe de masini cu destinaţie universala (exemple: şuruburi. pistoane etc. pene.). . etc. De regulă. suruburi.). în ansamble şi subansamble. reprezentând unităţi distincte din punct de vedere constructiv (exemple: cutiile de viteze. constituite din cel putin un subansamblu de piese ce indeplinesc impreuna un anumit rol functional (biele. c) dupa criteriul domeniului de utilizare: . module de translaţie etc.organe de masini cu destinaţie specială ((exemple: arbori cotiţi.de regula. Subansamblele sunt alcătuite din organe de maşinii. arbori) . b) dupa criteriul functional: . . robinete) . roti. arcuri. etc. mecanismul surub-piulita. standardizate şi se execută de către firme specializate. osii.organe de masini pentru transformarea miscarii (mecanismul roata dintata-cremaliera.). bolţuri. . care – la rândul lor – sunt formate din organe de maşini. reductoarele de turaţie. pene. arbori.organe de masini complexe. roti dintate. ştifturi. intalnite la majoritatea maşinilor şi utilajelor). şi au un rol funcţional mai limitat decât ansamblele (exemplu: arborele unui reductor sau cutii de viteze. după anumite criterii. pene. piuliţe.organe de masini pentru conducerea si reglarea circulatiei fluidelor (conducte.ORGANE DE MASINI Organele de maşini se împart în: a) dupa criteriul constructiv: . biele. supape.). arcuri. etc. conducte. Ansamblele reprezintă grupuri de mecanisme. suruburi) sau mobile (osii. maşinile şi utilajele sunt divizate. cuplaje. pe care sunt montate roţile dinţate.

.Înlocuirea comodă a elementelor uzate. Standardizarea si interschimbabilitatea organelor de masini Activitatea de standardizare a organelor de masini urmareste reglementarea tehnica organizata a productiei prin specificarea.Montarea şi demontarea grupurilor. ţinând seama de diversificarea crescândă a produselor. .).necesare fixării axiale etc.2. indiferent de nivelul de aplicare. adecvate necesităţilor într-o anumită perioadă de timp. Organele de maşini asigură: .Uşurarea confecţionării elementelor prin simplificarea formelor. tipizarea si unificarea acestora. . cu luarea în consideraţie a posibilităţilor industriei şi a condiţiilor economice generale. Tipizarea produselor urmăreşte stabilirea unei game raţionale de tipuri şi mărimi ale produselor. . . 1.Posibilitatea tipizării şi standardizării. .Posibilitatea fabricării din diferite materiale. Problema tipizării se pune în orice proiect de standard. forme etc. Standardele tehnice conţin prescripţii de calitate dimensională.Simplificarea şi independenţa montării ansamblurilor.

europene. .EN (euronormelor).Toleranţele sunt bine stabilite. proiectarea si executia organelor de masini se va face conform standardelor nationale.ISO.SR. Aceste prescriptii elaborate de forurile de stat reprezintă obligatii legale pentru proiectanti. conditiile de functionare ale sistemului ethnic din care fac parte. standardelor utilizate la nivel mondial.Sunt utilizate tehnologii şi utilaje cu precizie ridicată pentru realizarea pieselor interschimbabile. Interschimbabilitatea elementelor (organelor) de maşini se asigură în principal prin respectarea standardelor. Exemple de sisteme de standardizare: Interschimbabilitatea organelor de maşini reprezinta proprietatea unui element de a putea fi inlocuit fara prelucrari suplimentare si totodata respectand integral.In acest sens. . .Forma constructivă şi materialele alese respectă condiţiile standard. Condiţiile intershimbabilităţii: .