You are on page 1of 3

Curs Balneoclimatologie 18.03.

2014 Influenta sistemelor noroase si nebulozitatii in statiunile balneoclimaterice Sistemele noroase au o importanta deosebita asupra bioclimatului din statiunile balneoclimaterice, un plafon jos de nori putand genera anxietate, modificari ale tensiunii arteriale dar si o serie de manifestari secundare. Norii reprezinta sisteme coloidale stabile ori instabile formate din picaturi de apa si/sau cristale de gheata care se gasesc in suspensie in atmosfera. Norii si ceata au aceeasi structura microfizica, ceata fiind de fapt un nor aflat in contact cu suprafata terestra. Prima clasificare a norilor dateaza din anul 1803 (d. Howard, farmacist britanic), cand pe baza terminologiei taxologice latine norii au fost impartiti in genuri, specii si varietati. Exista astfel 10 genuri de nori, 26 de specii si 31 de varietati. Genuri de nori: 1.Cumulus (Cu) – gramada, acumulare 2.Stratius (St) – strat, intindere 3.Stratocumulus (Sc) – strat acumulat 4.Altostratus (As) – strat inalt 5.Altocumulus (Ac) – acumulare inalta 6.Nimbostratus (Ns) 7.Cirrus (Ci) – “suvita de par”; baza se gaseste la peste 6000 m. 8.Cirrostratus (Cs) 9.Cirrocumulus (Cc) 10.Cumulonimbus (Cb) Genurile sus mentionate intereseaza activitatea balneoclimaterica atat prin dezvoltarea vertical si orizontala, diferentiindu-se atat nori cu potential orajos (tunete, fulgere, trasnete), nori care pot genera precipitatii de lunga durata, cum sunt norii Nimbostratus, sau noric are nu vor genera aproape niciodata precipitatii. Stana de Vale – polul precipitatiilor in Romania. Exemple de specii: Fibratus, Spissatus, Calvus, Castellanus, Humilis etc. Exemple de varietati: Intortus, Radiatus, Vertebratus, Undulatus, Translucidus, Opacus, Perlucidus etc.

Duplicatus,

Pentru a analiza sistemele noroase se fac apel la asa-numitele niveluri caracteristice dintrun nor: nivelul de condensare, nivelul suprafetei izotermice de 0 grade Celsius, nivelul suprafetei izotermice de -40 grade Celsius si nivelul de convectie.

Nivelul suprafetei izotermice de -40 grade Celsius se mai numeste nivelul nucleelor de gheata. fenomen specific in sezonul cald al zonei temperate. Marile Lacuri (N) – Gf. fiind situate la altitudini mai sus de care norii sunt alcatuiti aproape in exclusivitate din cristale de gheata. In Muntii Apalasi (E)-Muntii Stancosi (V). descarcarile electrice si tornadele. asa cum sunt vijeliile. Norii Cumulonimbus reprezinta in climatologie o categorie distincta. Vara – convective termica. In SUA – “Aleea tornadelor” – sezonul incepe in aprilie si tine pana in septembrieoctombrie. multor areale balneoclimaterice situate in regiunea Montana. Aleea Tornadelor – in medie se produc 1000 de tornade/an. 3 mai 1999 – “ziua tornadelor” – 20 de tornade in 70 de ore. Ei produc fenomene climatic de risc. Nivelul suprafetei izotermice de 0 grade Celsius poate fi situat sub nivelul condensarii cand temperatura punctului de roua este negativa si deasupra acesteia cand temperatura punctului de roua este pozitiva. Nivelul convectiei (K) reprezinta inaltimea pana la care se manifesta miscarea ascensionala a aerului. fiind numiti nori cu mare dezvoltare pe verticala.Mexic (S). Orasele Moore si Bridge Creel din statul Oklakhoma – tornado F5 (viteza vantului a fost de 500 km/h). . Unirea unui nor Cumulonimbus cu alt nor – super celula de furtuna. in timp ce varful se poate gasi la 10-11-12000 m altitudine. baza acestora situandu-se la mai putin de 2000 m altitudine. 950 km E-V si 1600 km N-S. Norii Cumulonimbus pot determina in 90-95% din cazuri fenomenul de grindina. O anumita stabilitate atmosferica permite turistilor din statiuni sa evite deplasarile lungi datorita potentialului de furtuna al norilor Cumulonimbus.Nivelul condensarii corespunde inaltimii la care temperatura aerului devine cu ea dea egala a punctului de roua. pe scara Fujita. nu orice nor cumulonimbus determina tornade. grindina. Tornadele sunt clasificate intre F0 si F5.

In statiunile balneocliamterice intereseaza si gradul de ocupare cu nori a boltii ceresti (nebulozitatea atmosferica). Acestia sunt specifici toamnei. norii se impart in trei mari categorii: 1.Nori formati din picaturi de apa 3.Nori cu structuri mixte Norii Nimbostratus ii putem recunoaste dupa faptul ca acopera progresiv intreaga bolta cereasca iar pozitia Soarelui pe cer nu poate fi determinata. .Nori formati din cristale de gheata 2. aspect ce influenteaza fluxurile turistice deoarece turistii aleg zone cu grad de inseninare mare.In functie de structura microfizica.