1 1. Logistica..................................................................................................................................................................................................1 1.1 Logistica – termenul......................

.......................................................................................................................................................1 1.2 Logistica – evoluție .............................................................................................................................................................................2 1.3 Definirea logisticii................................................................................................................................................................................4 1.4 Scopurile logisticii...............................................................................................................................................................................5 1.5 Studiu de caz – Tylenol – avanta prin logistic!".................................................................................................................................# 2 4. Supply$c%ain$management......................................................................................................................................................................& 2.1 'storic concept......................................................................................................................................................................................& 2.2 Defini(ie concept..................................................................................................................................................................................) 2.3 'nterpret!ri ale S*+$ului....................................................................................................................................................................., 2.4 Studiu de caz"......................................................................................................................................................................................., 3 T%ird$party$logistics..................................................................................................................................................................................13.1 ./emple de rela(ii tip 30L..................................................................................................................................................................11 3.1.1 Studiu de caz '" 1ede/"................................................................................................................................................................11 3.1.2 Studiu de caz ''" 2sram versus 1D3"..........................................................................................................................................12

1 1.1

1. Logistica

Logistica – termenul ./ist! mai multe p!reri cu privire la apari(ia termenului logistic! pe mapamond. 0rima ar fi c! acest cuv4nt este provenit din lim5a greac!6 din cuv4ntul 7logisti8os9 – care :nseamn! a fi priceput6 di5aci6 :n a face calcule. ;u se <tie dac! acest cuv4nt are vreo leg!tur! cu termenul actual de logistic!6 care :<i g!se<te corespondent :n mai multe lim5i. 2 alt! p!rere ar fi c! acest termen provine din lim5a latin!6 :n care 7logista9 :nsemna administrator. 2ricum6 utilizarea relativ t4rzie =sf4r<itul secolului al >?'''$lea sau :nceputul secolului al >'>$lea@ a termenului ar dovedi faptul c! termenul logistic! provinde de fapt din lim5a francez! AT%orpes6 1,)#" /viiB. Ccela<i autor vine cu mai multe am!nunte6 sus(in4nd faptul c! termenul provine din termenul francez 9marec%al9 sau 9marec%al$general des logis96 tradus responsa5il de campanie. Ccesta avea atri5u(ii administrative. Dup! revolu(ia francez! termenul militar a disp!rut6 :n sc%im5 a r!mas cuv4ntul 9logistiDue9. 0rimul autor care a utilizat termenul de logistic! a fost 5aronul elve(ian Cntoine Eenry Femini :n cartea sa 9Sumar al artei r!z5oiului9 :n anul 1)3). 3aronul6 cu e/perien(! :n armata lui ;apoleon6 sus(inea c! logistica este unul din cei cinci piloni ai conducerii unui r!z5oi6 al!turi de strategie6 tactic! superioar!6 inginerie <i tactic! inferioar!. Logistica :nsemna a muta6 a pozi(iona armatele <i toate materialele necesare acestora. Termenul a fost preluat de c!tre americani :n perioada G!z5oiului *ivil din Statele Hnite ale Cmericii. .uropenii nu au (inut cont de cartea 5aronului elve(ian6 :n sc%im5 americanii au utilizat termenul mai ales :n strategia militar! naval!. 0rima utilizare a termenului :n Statele Hnite ale Cmericii s$a realizat :n anul 1)&AT%orpes6 1,)#" /i/B. *u siguran(! primul studiu important care viza logistica militar! este cel al lui maiorului Ieorge *. T%orpe din anul 1,1#" J0ure Logistics – T%e Science of Kar 0reparation9 =Logistica a5solut! – Ltiin(a 0reg!tirii G!z5oiului@. Scopul respectivei c!r(i era de a eviden(ia teoria militar! a logisticii =denumit! Jpure logistics9@ <i nu partea aplicat! a logisticii =denumit! de c!tre autor Japplied logistics9@. Hn lucru important sus(inut de c!tre T%orpes este caracteristica de :ntreg a logisticii. .l a reu<it s! dovedeasc! prin e/emple istorice e<uarea logisticii neintegrate =G!z5oiul lui ;apoleon :n Gusia $ 1)126 G!z5oiul 0rusiei :n 1ran(a – 1)&-$1)&1@. 2dat! pu5licat! cartea lui T%orpes6 termenul de logistic!6 de<i nu a reu<it s! se impun! :n strategiile militare ale vremii6 a reu<it s! :<i capete un loc mai important :n domeniul militar. Dup! al doilea r!z5oi mondial devine domeniul logisticii militare un domeniu mai pe larg studiat.

1

'n acela<i timp al integr!rii activit!(ilor logistice apar primele organiza(ii care au ca scop activit!(ile logistice6 prima dintre ele fiind . 1 Defini(ie dat! :n anul 1.1. Cctivit!(ile logistice erau separate6 cum se poate o5serva :n figura de mai sus. Dup! introducerea conceptului de analiz! a costului total al activit!(ilor logistice6 noi modele referitoare la distri5u(ia produselor sunt introduse <i astfel apare conceptul de management al distri5u(iei. 0e partea intr!rii produselor :n cadrul firmei apare un conceptul de management al materialelor sau al resurselor materiale. B Logistica a apărut în domeniul economic ca şi termen în anii 1960 ..*0D+ faptul c! activit!(ile logistice nu erau integrate6 de<i aveau un sens comun " 9+ul(imea de activit!(i implicate :n tranferul eficient al produselor finite de la punctele de produc(ie la consumator6 <i6 :n unele cazuri a materialelor de la furnizor la unit!(ile deproduc(ie.5.#" 2.2 Logistica – evoluție Spre integrare 1980 Integrarea totală 2000 Fragmentarea logisticii 1960 Planificarea cererii Achiziţii Planificarea necesarului de materiale Planificarea şi gestiunea stocurilor de produse finite Depozitarea Manipularea materialelor Ambalarea Planificarea distribuţiei Procesarea comenzilor Transportul Serviciul către consumatori Managementul materialelor Managementul integrat al logisticii Managementul distribuţiei Figura 1. 2 . Se poate o5serva :n defini(ia dat! de c!tre .*0D+.*0D+. Ccestea sunt" transportul6 depozitarea6 manipularea materialelor6 am5alarea6 gestiunea stocurilor6 selectarea loca(iilor fa5ricilor <i depozitelor6 procesarea comenzilor6 previzionarea cererii <i serviciul c!tre clien(i91. Evoluţia logisticii în cadrul firmeiA +odificat <i adaptat dup! +oeller" 1.#2 de c!tre .

nii 19!0 au fost domina(i de o stagnare a evolu(iei economiilor occidentale. stocurilor !n curs de produc"ie.#. Se pune astfel mare accent pe managementul materialelor6 de<i :n anii 1. de la punctul de origine la punctul de consum al acestora.#" 3-6 conform Ees8ett6 'vie N Ilas8oOs8y6 Business Logistics Management of Physical Supply and Distribution. cu scopul conform rii cerin"elor consumatorilor#$ Cceast! defini(ie pune accentul pe planificarea6 implementarea6 controlul6 deci pe activit!(ile de management desf!<urate :n cadrul logisticii. Se amintesc <i alte tendin(e" • Specializarea activit!(ilor firmeiP • . Clte tendinte ar fi cele de cre<tere a cerin(elor consumatorilor – tendin(! transferat! la nivel de industrie prin produc(ia la comand!6 scurtarea ciclurilor de via(! ale produselor.erau domina(i de cre<terea diversit!(ii produselor oferite c!tre pia(!6 c4t <i de un nivel ridicat al stocurilor. Cpar mai multe tendin(e" glo5alizarea activit!(ii firmelor6 parteneriatele dintre firme6 a5ordarea ecologic! a activit!(ilor. Din punctul de vedere al poten(ialului activit!(ilor logistice6 ele sunt privite :n aceast! perioad! ca <i costuri6 f!r! a aduce niciun plus firmei. Cccentul se pune tot pe costurile legate de activit!(ile logistice.#4B" Jmanagementul tuturor activit!(ilor care asigur! transferul <i coordonarea aprovizion!rii <i distri5u(iei :n sensul cre!rii utilit!(ii de timp <i spa(iu9. Sistemele +G0 au devenit regula <i nu e/cep(ia anilor 1. 2ricum6 dezvoltarea administr!rii flu/urilor de materiale cu a utorul sistemelor 5azate pe utilizarea calculatorului a adus :n prim plan :n cadrul logisticii coordonarea necesarului de materiale al activit!(ilor de produc(ie. Sc%im5!rile ma ore erau influen(ate <i de noile sisteme aponeze de produc(ie. Mn aceea<i ani6 datorit! marilor nivele ale stocurilor a fost introdus conceptul de logistic! a firmei =95usiness logistics9 :n englez!@ A+oeller" 1.ivelul stocurilor era principalul instrument utilizat pentru oferirea unui nivel adecvat al serviciului c!tre clien(i.&-. #n anii 1990 apare competi(ia6 iar logistica devine o puternic! arm! concuren(ial!6 conform *L+ A+oller" 1. implementare şi control al fluxurilor şi depozit rii eficiente şi eficace a materiilor prime.. *re<terea costurilor activit!(ilor logistice determinate :n principal de cre<terea pre(ului petrolului6 cre<terea costurilor de finan(are a firmelor au determinat aceast! evolu(ie.#. .. 'ntroducerea sistemelor de tip +G0 =+aterial GeDuirements 0lanning@ a dus <i la o cre<tere a integr!rii acestor activit!(i. Cceast! defini(ie reu<e<te s! su5linieze scopul logisticii firmei6 dar <i s! surprind! aceste activit!(i ca <i un ansam5lu. Cpare :n anul 1.principalul scop al logisticii era managementul distri5u(iei produselor finite. şi a informa"iilor referitoare la acestea. nii 19"0 sunt caracteriza(i de o revolu(ie ma or! :n ceea ce prive<te dezvoltarea sistemelor de administrare 5azate pe calculator. Mn logistic! acestea sunt traduse :n nevoia unui r!spuns rapid fa(! de cerere6 o fle/i5ilitate mai mare a sistemului. produselor finite. Totu<i6 se sugereaz! faptul c! timpul este cel mai important factor al vie(ii economice. Cnii 1. 1.Cceast! defini(ie e/clude produc(ia ca <i activitate logistic! <i6 :n plus6 d! o formulare mai pu(in precis! referitoare la activit!(ile de aprovizionare ale firmei./ternalizarea unor activit!(i ale firmeiP • *re<terea num!rului de parteneriateP • *re<terea nivelului de informatizare al firmelor6 c%iar <i a celor de m!rimi medii <i miciP • *re<terea nivelului de specializare al anga a(ilorP 3 .#" 31B.)# defini(ia dat! de c!tre *L+ care :nglo5eaz! practic tendin(ele logisticii acelor ani" “Logistica este procesul de planificare.

0entru a sintetiza evolu(ia logisticii p4n! :n acest moment se construie<te ta5elul de mai os" 0erioad! Tendin(ele economiei 1. =1.mar-eting( producţie( financiar. Hn alt aspect care tre5uie su5liniat este flu/ul informa(iilor care tre5uie integrat cu flu/urile fizice.G.1.ste o defini(ie destul de general!6 care reu<e<te s! pun! :n eviden(! gestiunea distri5u(iei fizice <i livr!rile c!tre consumatori6 av4nd ca o5iectiv central satisfacerea nevoilor consumatorilor <i o5(inerea de profit.4@ cuprinde" planificarea( implementarea şi controlul flu)urilor fi*ice de materiale şi produse finite de la punctele de provenienţă ale acestora la punctele de utili*are( astfel înc+t să se reali*e*e profit şi să fie satisfăcute cerinţele clienţilor.ivel serviciu 0rofita5ilitate *alitate Timp $a%elul 1. Logistica Jinvers!9 tre5uie s! 5eneficieze de o aten(ie tot mai mare odat! cu cre<terea profita5ilit!(ii cump!r!rilor on$line.3 2rientarea spre volum ?4nz!riQ+ar8eting Stagnare *ompetitivitate Ilo5alizare6 0arteneriate6 .&' $endinţe ale logisticii A+oller" 1.6 Stoc86 F...suppl/ c0ain.36 p. sau lanţul aprovi*ionării sau al furni*orilor. Scopul logisticii este de a crea lan(uri de livrare6 respectiv flu/uri fizice de materiale <i produse finite c!tre consumatorii finali6 cu costuri c4t mai reduse6 cunosc4nd c! ponderea acestora :n costul total al produsului reprezint! 3-$4-S la produsele prelucrate. stă*i logistica a trecut de la aşa numita a%ordare tradiţională a)ată pe direcţionarea spre punctul de consum la a%ordarea flu)ului şi depo*itării inverse .6 1.+.cologie 0reocup!rile industriale *osturile . C<a cum constat! acesta6 un sistem de distri5u(ie neadecvat poate distruge un produs6 care :n alte condi(ii se poate dovedi a fi foarte 5un.. Hnul dintre cele mai prestigioase grupuri de speciali<ti6 in domeniul logisticii din SHC6 T%e *ouncil of Logistics +anagement6 folose<te ca termen consacrat Jmanagementul logistic96 pe care :l define<te astfel" Jprocesul de planificare( implementare şi control a flu)ului %idirecţional şi înmaga*inarea eficace şi eficientă de %unuri şi servicii şi de informaţii legate de acestea între un punct de origine şi un punct de consum cu scopul de a satisface cerinţele consumatorilor. în cadrul firmelor şi între firme( respectiv a procesului cunoscut su% denumirea de lanţ logistic .)1. Dac! analiz!m aceast! defini(ie6 putem spune c! logistica este o parte a unui cadru mai larg( care se a)ea*ă pe coordonarea funcţiilor afacerii . respectiv prin asigurarea competitivit!(ii.6 respectiv acelea care se nasc la punctul de consum.#" 32B 2rientarea logisticii Stocurile +anagementul Distri5u(iei +anagementul +aterialelor Cc%izi(iiQ0roduc(ieQ?4nz!ri 'ntegrarea activit!(ilor – procese Definirea logisticii Logistica6 potrivit lui Rotler 0%. 1aptul c! logistica este :n mod e/plicit recunoscut! ca f!c4nd parte din procesul lan(ului logistic6 :nseamn! c! ea poate s! influen(eze modul :n care o firm! <i lan(ul s!u logistic poate s! :<i :ndeplineasc! o5iectivele. Defini(ia logisticii accentueaz! faptul c! aceasta planific!6 implementeaz! <i controleaz! toate cele trei activit!(i <i nu doar una sau dou!6 fapt ce respinge opiniile care sus(in c! logistica este implicat! mai mult :n implementare dec4t :n planificarea unor politici6 ignor4nd astfel func(ia strategic! a logisticii.51. 4@ .9 =Lam5ert6 D.#1. Hn fapt important este <i precizarea legat! de flu/ul 5idirec(ional de materii prime6 produse finite <i depozitare eficace <i eficient!.&1.logistica inversă.. 4 .

Distri5u(ia fizic! este procesul de livrare a produsului consumatorilor. Ga(ional este ca produc(ia s! fie planificat! nu izolat6 ci :n corela(ie cu pro5lemele mar8etingului6 distri5u(iei <i activit!(ilor corporative per ansam5lu. Dac! privim lan(ul activit!(ilor logistice6 :n :ntreprinderile produc!toare de 5unuri <i servicii putem s! eviden(iem trei segmente importante6 care interac(ioneaz! :ntre ele6 <i anume ' logistica aprovi*ionării . *u toate asem!n!rile :n ariile func(ionale :n care ac(ioneaz!6 metodele6 te%nicile <i instrumentele pe care le folose<te <i particularit!(ile firmei fac ca sistemul logistic să nu poată fi copiat şi imitat în mod eficient de către competitorii acesteia. Cdesea distri5u(ia este v!zut! ca <i o surs! de costuri pentru organniza(ii. Literatura de specialitate folose<te conceptul de distri5u(ie su5 dou! :n(elesuri. Hn asemenea punct de vedere ne poate duce la g4ndul c! aceste servicii au fost supuse de$a lungul timpului eforturilor de eficientizare din partea managerilor din domeniu <i a speciali<tilor. Mm5un!t!(irea utiliz!rii autove%iculelor6 sistemelor de depozitare <i manipulare a stocurilor sunt principalele lucruri vizate de c!tre speciali<ti.1.. 5 .l implic! diferitele activit!(i care privesc trecerea produselor c!tre consumatori. Mn multe :ntreprinderi6 costul activităţilor logistice a3unge şi c0iar depăşeşte &04 din costul total al producătorilor( a3ung+nd c0iar la 505554 din costul materiilor prime neprelucrate( transform+nd logistica într5o sursă importantă de competitivitate prin costuri. Cceasta implic! proiectarea <i gestionarea unui sistem de comunica(ii operativ <i eficient6 pentru ca firmele s! poat! comunica efectiv cu consumatorii s!i pentru a cunoa<te necesit!(ile <i dorin(ele acestora. Cl doilea se refer! la folosirea conceptului de distri5u(ie pentru a descrie ce :nseamn! Jcel mai 5un mar8eting9.4 Scopurile logisticii Scopul logisticii6 a<a cum rezult! din defini(ie6 este 1de a satisface cerinţele consumatorilor26 ceea ce :nseamn! c! strategiile <i activit!(ile logistice tre5uie s! se 5azeze mai degra5! pe dorin(ele <i necesit!(ile consumatorilor dec4t pe cerin(ele <i capa5ilit!(ile altor ter(i. . 0rimul const! :n folosirea conceptului de distri5u(ie pentru a descrie opera(iile de distri5u(ie fizic! cum ar fi" transportul6 depozitarea6 manipularea.36 p. =1. Toate aceste aspecte sunt deose5it de importante6 dar nu tre5uie negli at! componenta cost.6 logistica producţiei sau managementul materialelor <i logistica distri%uţiei.logistica intrărilor.vident6 strategiile de :m5un!t!(ire :n acest domeniu nu se pot realiza f!r! a cunoa<te restul func(iunilor firmei <i a rela(iilor acestora referitoare la eventualele solu(ii g!site. Logistica este in acest mod o funcţiune transversală( iar a%ordarea ei în cadrul organi*aţiei( respectiv optimi*ările se fac pe procese şi nu pe funcţiuni. . 0entru a realiza cre<terea profita5ilit!(ii <i a cotei de pia(! <i reducerea costurilor6 logistica tre5uie s! opereze la nivel interfunc(ional6 ea tre5uie s! medieze <i s! armonizeze activit!(ile multiplelor sectoare6 departamente sau func(iuni din cadrul firmei. Geducerea costurilor logistice nu poate avea loc dec4t prin asigurarea unui raport eficace <i eficient :ntre nivelul serviciului c!tre consumatori <i cost.2@6 care o define<te ca Jprocesul de gestionare :ntr$o viziune strategic! a opera(iilor de ac%izi(ie6 mi<care <i depozitare a materialelor6 semifa5ricatelor <i produselor finite6 plec4nd de la furnizori6 travers4nd :ntreprinderea <i canalele sale de distri5u(ie6 av4nd ca o5iectiv ma/imizarea profitului <i rezolvarea prompt! a comenzilor clien(ilor9. 6imensiunea strategică a logisticii este su5liniat! de *ristop%er +.

de milioane de dolari. Mn ianuarie 1.N e g o c ie re a . +ii de scrisori c!tre p!r(ile implicate :n distri5u(ie pentru e/plicarea pro5lemelor <i a procedurii de returnareP 3.)3 produsele Tylenol erau pe raft :n noul am5ala .de milioane de dolari6 din care ma oritatea au fost costuri logistice.A m b a la r e m a te rii p rim e R e c e p ţ ie D e p o z it a r e P r o d u c ţ ie S to cu ri în cu rs d e p r e lu c r a r e S to cu ri d e p ro d u s e fin ite Transport S to cu ri în a fa ra firm e i Transport C li e n ţ i M a n a g e m e n tu l m a te r ia le lo r M a n a g e m e n tu l lo g is tic M a n a g e m e n tu l d is tr ib u ţie i fiz ic e Figura &.A c tiv ita te a d e c u m p ă ra re D e c iz ii p riv in d s t o c u r i le . Mn acela<i timp s$a decis sc%im5area strategiei companiei legat! de activitatea cu media – s$a optat spre o comunicare aproapiat! pentru a reduce panica popula(iei. *um a fost :n stare compania s!$<i revin! dup! o asemenea tragedieU Cceast! revenire a fost posi5il! <i datorit! 5unei organiz!ri a logisticii inverse6 cuplat! cu o 5un! strategie de mar8eting – comunicare6 care a insistat pe prote area clientului.engle*ă.intrare.)2.' Flu)ul materialelor .E2 .S u b a n s a m b le . *%eltuielile de returnare au fost de un milion de dolari doar pentru telefoane6 telegrame c!tre doctori6 spitale <i distri5uitori.c%ipa de urgen(! alc!tuit! :n cadrul companiei a identificat cauza principal! – distri5u(ia deoarece produse realizate :n acela<i lot nu aveau pro5leme :n alte regiuni ale (!rii.5 Studiu de caz – Tylenol – avanta prin logistic!" rticolul 789: $:LE.de persoaneP 4. # .S p e c ific a ţii p riv in d m a te riile p rim e . Mn acela<i timp au retras de la nivel na(ional toate cutiile de Tylenol – 31 de milioane de cutii6 cu o valoare comercial! de 1-. Geturnarea fizic! a produselor prin recump!rarea de la distri5uitori <i clien(iP 5.A>BE= <. S$a identificat fa5rica produc!toare <i s$a oprit produc(ia.3.<L =E> ?.A n a liz e v a lo ric e . *ampanii de promovare a :nlocuirii ta5letelor cu capsule gratuitP 2. şi al produselor finite 1.A c tiv ita te a d e p ro cu ra re .M a te rii p rim e . La data respectivului incident6 Tylenol reprezenta 35S din valoarea de 1 miliard de dolari a pie(ei analgezicelor.--. Gealizarea unui am5ala competitiv care s! reduc! orice riscuri de infectare cu cianur! – cauza real! a tragedieiP *ostul total al realiz!rii acestei ac(iuni a fost de apro/imativ 1-. Cceea<i ec%ip! a reu<it s! comunice popula(iei nevoia de returnare a .@ . 0rimul efort a fost orientat :nspre identificarea cauzei.de cutii din lotul cu pro5leme. . *4nd s$a auzit despre tragedie6 organiza(ia nu <tia cauza e/act! a acesteia – produc(ia sau distri5u(ia. *ontactarea doctorilor6 spitalelor6 distri5uitorilor pentru rec4<tigarea :ncrederii6 acordarea de discounturi prin intermediul unei for(e de v4nz!ri de epste 2--.*el mai 5ine v4ndut produs al lor6 Tylenol a fost identificat ca principal! cauz! a mor(ii a <apte persoane :n zona *%icago. Geturnarea a constat :n mai multe etape" 1. @ursă' Business 9ori*on(C&'1( Danuar/5Fe%ruar/ 199" ppEE550 Fo%nson N Fo%nsonTs a fost lovit! de o criz! ma or! :n Septem5rie 1. +omentan6 Tylenol are 3-S dintr$o pia(! de 26& miliarde dolari.

0rimul concept :<i are originea :n conceptul de management al calit!(ii totale introduse de c!tre aponezi6 practic! popularizat! de c!tre Komac86 Fones <i GoosVs =1. De$a lungul anilor .#2. Sistemul logistic al firmei din studiu este unul integrat sau fragmentatU 0!reriU 3.liminarea stocurilor suplimentare din cadrul lan(urilor logisticeP • 2rientarea activit!(ilor firmei c!tre activit!(ile de 5az! <i cre<terea e/ternaliz!rii activit!(ilor au/iliare – suport.-6 conceptul a fost contra5alansat :n SHC <i +area 3ritanie de un nou concept6 anume 7agile supply$c%ain$management96 Clridge <i Earrison fiind printre sus(in!torii acestui concept. 0rincipalul scop al lan(ului logistic era p4n! la urm! eliminarea redundan(ei din cadrul activit!(ilor corespunz!toare mem5rilor lan(ului logistic6 dar <i c4<tigarea avanta elor competitive de pre( de c!tre fiecare lan( logistic. rapide.%a*at pe anticipare( răspunsuri . G!spunsul rapid la cererea Satisfacerea cererii prev!zute :n neprev!zut! :n sensul minimiz!rii condi(ii de eficien(! la un cost c4t nivelului stocurilor6 riscurilor de mai redus nev4nzare & Scopul primar . Diferen(ele dintre cele dou! concepte sunt detaliate :n urm!torul ta5el" $a%el 1' Lanţuri logistice alternative' gile suppl/5c0ain5management Lean suppl/ c0ain management .%a*at pe eficienţă. 2dat! ce aceste activit!(i au fost privite ca <i un sistem integrat6 au ap!rut <i o gr!mad! de alte concepte <i teorii6 precum" • Trecerea de la sistemul pus% la sistemul pull" apari(ia lan(ului logistic este determinat! de cerere <i nu de ofert!P • *re<terea puterii de negociere a consumatorilor :n cadrul canalelor de distri5u(ieP • Cpari(ia canalelor informa(ionale6 necesare pentru controlul avansat a acestor lan(uri logisticeP • . *re<terea nivelului de comunicare dintre partenerii lan(ului logistic devine o necesitate..Mntre5!ri" 1. Mn ce mod crede(i c! sistemul logistic a fost implicat :n acest cazU 2.1 E.-@ :n cartea T%e +ac%ine t%at *%anged t%e Korld. @uppl/5c0ain5management #storic concept 0rimele g4nduri cu privire la supplly$c%ain management sunt atri5uite lui 0eter Druc8er undeva :n anul 1. Hlterior6 mai mult de dou!zeci de ani6 supply$ c%ain$managementul a fost v!zut tot ca <i o serie de activit!(i dispersate. *are sunt celelalte func(iuni ale organiza(iei care au fost implicate :n evitarea pierderii :ncrederii consumatorilor <i :n ce mod au fost aceste func(iuni implicateU & 2. @e discuta în acel moment despre distri%uţie ca una dintre cele mai importante arii în care managementul poate să de*volte performanţele unei firme . +anagementul orientat c!tre produc(ie presupunea :nainte de toate :m5un!t!(irea procesului de produc(ie. Futem vor%i despre două sisteme de management ale suppl/5c0ain5ului( anume 7lean suppl/5c0ain5 management2 şi 7agile suppl/5c0ain5management2.

2ricum6 diferen(a dintre cele dou! sisteme este modul :n care privesc cererea pie(ei6 av4nd de a face cu o a5ordare rapid! <i mai scump! <i una mai lent! <i mai ieftin!.vident6 poate e/ista o com5inare acelor dou! concepte6 astfel :nc4t un sistem logistic s! asigure performan(ele com5inate ale celor dou! modele mai sus amintite. cest concept de lanţ logistic poate include alături de furni*ori şi clienţi şi firme speciali*ate în servicii logistice( inclusiv terţi nonoperatori . +anagementul lan(ului logistic este o surs! important! de :m5un!t!(ire a eficacit!(ii <i eficien(ei firmei prin faptul c! asigura integrarea logisticii :ntre firme6 respectiv gestiunea integrat! a lan(urilor logistice ale partenerilor cu scopul de a crea valoare ad!ugat! pentru clientul final6 ceea ce permite formarea unor rela(ii sau parteneriate6 pe termen lung6 care implic! cola5orarea pentru :m5un!t!(irea designului6 reducerii costurilor6 :m5un!t!(irii calit!(ii <i dezvolt!rii produselor pentru a fi lansate c4t mai rapid pe pia(!. El a evoluat la aşa numitul 1managementul lanţului logistic2 . care constă în coordonarea sistemică şi strategică a funcţiunilor tradiţionale şi politicile legate de aceste funcţiuni în interiorul unei firme şi între diferitele firme din lanţul logistic( în scopul îm%unătăţirii performanţelor pe termen lung ale firmelor luate individual şi ale lanţului logistic în general. #n acest conte)t s5a de*voltat o vastă teorie a)ată pe lanţul logistic şi pe managementul lanţului logistic.suppl/ c0ain management. Lan(ul logistic =supply c%ain@6 cunoscut :n literatura de specialitate <i su5 denumirea de lan(ul aprovizion!rii6 lan(ul furniz!rii sau lan(ul livr!rii cuprinde toate activit!(ile care compun flu/ul <i transformarea 5unurilor de la stadiul de materie prim! p4n! la consumatorii sau utilizatorii finali6 precum <i flu/urile informa(ionale asociate. ) +en(inerea unei rate ridicate a productivit!(ii ..2 Defini$ie concept ?ntegrarea logisticii la nivelul firmei nu mai este suficientă av+nd în vedere necesitatea coordonării cu toţi partenerii implicaţi în flu)urile de materiale( componente( produse şi servicii de la furni*ori p+nă la consumatorul final( la care se adaugă şi flu)ul de informaţii. 2.medii 0roducerea :n limita stocului de siguran(! Csigurarea stocului de siguran(! Ienerarea unei cifre mari de Strategia legat! de prin intermediul p!r(ilor afaceri <i minimalizarea nivelului stocuri neasam5late <i nu a produselor stocurilor finite Timpul de r!aspuns la Scurtarea acestuia at4ta timp c4t 'nvestirea agresiv! :n reducerea comand! nu afecteaz! costul acestor timpi Selec(ia are :n vedere rapiditatea6 Selec(ia are :n vedere costul <i Selec(ia distri5uitorilor fle/i5ilitatea <i calitatea serviciilor calitatea serviciilor acestora @ursă' adaptare după 9arrison( G0ristop0er şi Han 9oe-( 1999 Strategia de produc(ie . Mn sensul cel mai larg6 managementul lan(ului logistic cuprinde :ntreaga re(ea <i dezvolt! strategii <i influen(e de a investi :n <i a rela(iona cu furnizorii6 furnizorii furnizorilor <i a<a mai departe :n amonte6 de asemenea a investi :n <i a rela(iona cu clien(ii6 clien(ii clien(ilor <i a<a mai departe :n aval6 p4n! la consumatorul final. 0erforman(a fiec!rei organiza(ii este de a influen(at! :ntr$un grad mai mare sau mai mic de ac(iunea managerilor celorlalte organiza(ii care alc!tuiesc lan(ul logistic =supply c%ain@6 ceea ce determin! pe unii speciali<ti s! afirme c! ast!zi competi(ia are loc nu numai :ntre organiza(iile individuale ci <i :ntre lan(urile logistice.Fourt0 Fart/ Logistics Froviders EFL.

'nteresant este faptul c! unele organiza(ii nu pot face parte din anumite lan(uri logistice fiindc! nu pot avea aceast! viziune a integr!rii6 nu au valori comune <i culturi apropiate cu alte companii.evoia aceasta de 5alansare :ntre o5iectivele diferitelor func(iuni se poate o5serva <i :n cadrul altei 5alan(e" cost <i serviciu. Hlterior6 distri5uitorii au crescut la nivel regional <i au utilizat <i depozite regionale :n comercializarea produselor .tap! Detalii Mnainte de 1.3 #nterpret!ri ale S%&'ului Supply$c%ain$management este adesea :n cadrul unei firme privit ca <i o funcţiune separată( precum v4nzurile6 mar8etingul sau logistica. 2ric4t ne$am str!dui s! :m5un!t!(im performan(ele oric!reia dintre func(iunile amintite6 cea mai 5un! a5ordare pare tot cea care corespunde viziunii supplz$c%ain$ managementului. . 2. Eouli%an =1.). Cu e/istat mai multe etape de evolu(ie a acestei re(ele" . Anii privesc @G> ca un proces. Ccest stadiu este rezultatul mai multor stadii de confruntare.+anagementul lan(ului logistic se 5azeaz! pe adev!rul c! nu se poate concepe competitivitatea f!r! dezvoltarea serviciilor logistice6 f!r! a realiza nivele de eficacitate6 eficien(! <i calitate compara5ile. 1iecare func(iune a unei firme are un ansam5lu de activit!(i care o compun. 0oate c! outputul principal al acestui proces ar fi competitivitatea lan(ului.)5@ recuno<tea faptul c! oniectivele func(iunilor de v:nzare6 mar8eting6 produc(ie <i distri5u(ie sunt :ntr$un conflict continuu6 iar acest conflict a generat :n practic! de cele mai multe ori stocuri suplimentare <i capacit!(i de produc(ie neutilizate.. Cctualmente6 +area 3ritanie este considerat! a avea cel mai competitiv sistem de aprovizionare la nivel de magazine universale din lume6 acest lucru influen(4nd direct profita5ilitatea distri5uitorilor.4 Studiu de caz" @uppl/5c0ainul maga*inelor universale din >area Britanie Dezvoltarea acestui lan( logistic este ultimul stagiu al dezvolt!rii lan(ului magazinelor universale.<i )0roduc!torii v4nd direct comercian(ilor de la fa5ric! Q ferm!. 2ricum6 este foarte important ca acest proces s! focalizeze pe nevoile consumatorilor. @G> poate fi privită şi ca o politică organi*aţională care implică tocmai interrelaţionarea dintre organi*aţii. I!sirea unui astfel de r!spuns tre5uie realizat! tot prin intermediul c!ut!rii :n :ntreg lan(ul a oportunit!(ilor diferite ale fiec!rui partener. 0entru aceasta tre5uia pus accentul pe urm!toarele aspecte" :m5un!t!(irea disponi5ilit!(ii produselor6 5azat! pe o gestiune eficient! a stocurilor <i pe cerin(ele pie(eiP coordonarea produc(iei6 distri5u(iei6 nivelului stocurilor <i livr!rilor :ntre verigile =mem5rii sau organiza(iile@ principale ale lan(ului logistic6 av4nd ca suport sistemele informa(ionale integrate6 care furnizeaz! v4nz!ri :n timp real6 programarea <i urm!rirea informa(iilorP crearea de alian(e <i parteneriate strategice cu clien(ii6 furnizorii administratorii de depozite <i cu cei care dezvolt! te%nologia informa(ional!P implicarea direct! a clientului :n definirea produsuluiQserviciului <i :n specificarea cerin(elor privind standardele de calitate ale opera(iilor care compun flu/urile fizice de materiale <i produse. 2. Dac! mar8etingul :nseamn! s! te g4nde<ti <i s! reac(ionezi :n func(ie de nevoile consumatorului6 S*+ ca <i politic! organiza(ional! implic! s! (ii cont de partenerii din cadrul lan(ului. 0rocesul este definit de c!tre management =*ooper6 1. Cpana ul acestei func(iuni ar fi identificarea rela(iilor <i oportunit!(ilor specifice fiec!rui mem5ru al lan(ului logistic. =1ernie6 0fa5 and +arc%ant6 2---@.&@ ca <i o ordonare specific! de activit!(i6 temporal! <i spa(ial!6 cu un :nceput <i un sf4r<it 5ine precizate6 c4t <i cu inputuri <i outputuri clar definite. .

0refera5il6 aceste servicii sunt integrate6 sau v4ndute la pac%et de c!tre furnizor.' E)ternali*area a c+t mai multe dintre serviciile logistice operaţionale unei companii speciali*ate. 6urata relaţiei' este o rela(ie de cele mai multe ori de lung! durat!6 neav4nd un caracter :nt4mpl!tor6 precum rela(iile e/istente dintre un furnizor de servicii de transport <i un client.-1.GFF=. Cr tre5ui s! re(inem elementele definitorii" @u%iectul relaţiei' serviciile logistice6 furnizate :n mod integrat de c!tre un furnizor unui consumator – client6 <i :n opinia mea unui client de tip afacere <i nu consumator final.com :n data de 15. ?an Laar%oven precizeaz! :n anul 2--. Distri5uitorii coordoneaz! :ntregul lan(6 desf!<ur4nd <i activit!(i de mar8eting #ntre%ări' 1.6 :ntr$o carte a *onsiliului +anagementului Logistic =*L+ – *ouncil of Logistic +anagement@ scris! de c!tre LaLonde N *ooper apare pentru prima dat! termenul de T%ird 0arty Logistics. *are sunt principalele dezavanta e legate de controlul retailerilor asupra lan(ului logisticU 0!reriU 3.2--# 1- . 2 Mn acela<i timp6 apare un articol6 scris de c!tre 3oOerso/ <i cola5oratorii6 :n care t%ird party arrangements sunt nominalizate ca unul dintre diferitele tipuri de alian(e logistice.56 accesat! prin intermediul OOO. Totu<i6 unele comenzi nu puteau fi satisf!cute de c!tre produc!tori.- 2--0rezent Distri5uitorii :<i optimizeaz! activitatea prin metode F'T6 prin cola5orarea cu furnizorii6 crearea unor adev!rate re(ele de distri5u(ie. 2 Toate aceste cercet!ri au fost f!cute :ntr$o tez! de masterat de c!tre Lins8og6 +..). 'dentifica(i re(ele coordonate de c!tre produc!tori sau de c!tre clien(ii finaliU *e tipuri de produse – servicii sunt coordonate de c!tre ace<tiaU C $0ird5part/5logistics Mn anul 1.1.6 *%anging to t%ird party logistics6 Hniversitatea din Lin8oping6 2--36 pag. 0lanificarea cola5orativ! la nivel de re(ea Golla%orative Flanning( Forecasting and =eplenis0ment .clm.se la data de 15. Cceste firme faciliteaz! deplasarea p!r(ilor <i materialelor de la furnizori la produc!tori6 <i a produselor finite de la produc!tori la distri5uitori en$gross <i retaileri. Furni*orul de $0ird Fart/ Logistics' 2 firm! care furnizeaz! multiple solu(ii logistice pentru consumatori. Hn articol al lui S%effi =1. 3 Defini(ie accesat! prin intermediul OOO.-1. 0rintre serviciile pe care le furnizeaz!6 sunt" transportul6 depozitarea6 managementul stocurilor6 :mpac%etarea :n vederea transportului.-@ vor5e<te depre acelea<i alian(e.2--5.liu. *are sunt principalele avanta e legate de controlul lan(ului logistic de c!tre retaileriU *are crede(i c! sunt factorii care au dus la :nt!rirea pozi(iei acestora :n cadrul lan(uluiU 4.c! terminologia :n domeniu nu este consistent!" în unele ca*uri CFL se foloseşte cu referire la un singur serviciu contractat de către o firmă de la un furni*or( în timp ce în alte conte)te se referă la integrarea unui set de servicii pe termen lung( su% forma unor parteneriate strategice. *are sunt principalii factori care au determinat modificarea sistemului de distri5u(ie al supermagazinelor din HRU 2.CFL. *L+ ofer! o defini(ie a 30L :n glosarul propriu de termeni3" $0ird5Fart/ Logistics ..

orgQdivaQgetDocumentUurnXn5nXseXliuXdiva$)#$1XXfullte/t.1./ist! mai multe opinii cu privire la aceast! trecere la servicii de tip 30L.1.1. Cten(ieW 'e<irea se face la fel de anevoios precum intrarea :ntr$un astfel de rela(ie. 0oate este mai uşor pentru noile companii să e)ternali*e*e de la 5un :nceput acest tip de servicii.6 *%anging to t%ird party logistics6 +aster T%esis6 Hniversitatea din Lin8oping6 2--36 pag.l :<i e/ternalizeaz! aceste servicii6 fiind con<tient de avanta ele <i dezavanta ele pe care le implic! acest tip de rela(ie.liu. Forţele care determină un parteneriat logisticE Tre5uie s! (inem cont de faptul c! acest tip de alian(! strategic!6 aceast! strategie logistic! a unei organiza(ii de a alege un astfel de tip de rela(ie6 nu se realizeaz! instantaneu6 su5 forma unei licita(ii" cine vrea s! :mi furnizeze servicii de tip 30LU < companie trece greu la o astfel de strategie de la un management logistic propriu integrat <i tre5uie s! udece toate oportunit!(ile pe care le ofer! aceast! solu(ie =vezi fig. $ipul relaţiei" 323. 11 . *oncentrarea pe competen(ele de 5az! ale organiza(iei Geducerea costurilor <i :m5un!t!(irea serviciului 1. Cceste servicii sunt concepute cu eroare teoretic! zero.6 conform Cndersson6 1.C. 1ed.pdf6 la data de 1&.1 3.2--5. .#@.1 Farteneriat ul logistic Geducerea investi(iilor Gestructurarea supply$c%ain produs Fig. 2-.-1. *ele mai performante sisteme informatice sunt utilizate pentru managementul ac%izi(iilor6 stocurilor6 depozit!rii <i a activit!(ilor de distri5u(ie.1 ()emple de rela$ii tip 3*L Studiu de caz '" 1ede/" 1ed. .2--#6 pag.Garacterul relaţiei" parteneriat :ntre cele dou! firme./ este un furnizor ma or de servicii de acest tip pentru companii../ist! mai multe etape :n cadrul trecerii de la un sistem logistic integrat la un sistem logistic e/ternalizat de tip 30L5" Fregătirea – evaluarea situa(iei actuale <i identificarea avanta elor trecerii la un sistem 30L6 @elecţia I g!sirea unui furnizor credi5il :n ceea ce prive<te oferirea acestor servicii6 Gontractarea I sta5ilirea :n scris a tipului de rela(ie care se realizeaz! :ntre p!r(i6 ?mplementarea I renun(area la vec%ile contracte cu transportatorii o5i<nui(i <i cu furnizorii de alte servicii logistice adiacente6 #m%unătăţirea I identificarea deficien(elor care e/ist! :n rela(ia dintre client 30L <i furnizor 30L6 urm4nd ca la termenul prev!zut :n contract s! se renegocieze sau s! se renun(e la cola5orare. 4 *arlsson6 E.6 %ttp"QQOOO. Guperea imediat! a rela(iei tre5uie s! fie specificat! :n contract astfel :nc4t s! nu se poate realiza :n mod real6 mai ales pentru client acest lucru put4nd fi foarte d!un!tor./ e/ploateaz! te%nologia informatic! :ncerc4nd s! asigure 5una func(ionare a sistemelor logistice ale clien(ilor s!i.diva$portal. 3.-1. Gela(ia de tip 30L dintre un furnizor <i un client este o strategie :n sine pentru client.6 Dreimanis6 G.&.se la data de 15.1. 2ricum6 dat fiind caracterul acestui studiu6 anume acela de a ar!ta prin intermediul e/emplelor practice strategiile e/istente :n domeniu6 propun s! trecem la su5iect <i s! identific!m clar e/emple de rela(ii tip 30L. 5 Lins8og6 +. .1-$136 accesat! prin intermediul OOO.

i le fac la un nivel profesionist6 av4nd termenii de livrare respecta(i f!r! gre<eal!. Mn acest sistem Dell prime<te 5anii de la consumatorii finali :nainte s! tre5uiasc! s! pl!teasc! furnizorii pentru componentele de a livrate. .2 #ntre%are ' care credeți că sunt diferențele dintre F6B și FE6EKL # Lins8og6 +. Ccest sistem cuprinde urm!rirea coletelor prin intermediul codurilor de 5are6 respectiv urm!rirea loca(iei acestor colete prin intermediul tranzac(iilor :n timp real cu a utorul frecven(elor radio. Mn plus6 ceea ce apreciem este controlul permanent al respect!rii termenilor de livrare <i a tuturor indicatorilor referitori la servicii – remarc! a aceluia<i Fo%n Lancaster. $emă ' identificați furni*ori de astfel de servicii pe pia ța rom+nească și pre*enta ți modul în care acționea*ă pe piața rom+nească J Studiu de caz ''" 2sram versus 1D3&" 2sram este cel mai mare produc!tor din lume de 5ecuri pentru automo5ile <i6 din centrul lor logistic din +area 3ritanie6 aprovizioneaz! toate marile companii produc!toare de ma<ini din lume.fd5$distri5ution.pdf6 la data de 1&.2--#6 pag. *ompania logistic! a fost recomandat! de c!tre un client 2sram ca <i pre( <i fle/i5ilitate a serviciului.e 5az!m pe 1D3 pentru serviciile oferite.1-$136 accesat! prin intermediul OOO.co./6 ?is%ay a redus lead$time$ul de la 12 la 2 zile#. Ccest sistem de recompunere a transporturilor <i transport este serviciul oferit de 1D3. & *onform studiului de caz accesat la compania 1D3 Distri5ution la %ttp"QQOOO.2--# 12 . .-1. Czi cerin(ele pie(ei sunt de acea natur! inc4t pentru a ne asigura de calitatea oferit! clien(ilor no<tri6 tre5uie s! ne asigur!m de calitatea serviciilor oferite de partenerii no<tri.liu. *a r!spuns a acestor ini(iative6 1ed.1iind o companie condus! de nevoile consumatorului6 1ede/ a identificat nevoia unor servicii de tip 30L <i a investit :n crearea6 dezvoltarea <i oferirea acestui set de servicii clien(ilor s!i.1. 3. 2sram folose<te aceste pac%ete de servicii pentru comenzi diferite zilnic <i ceea ce se poate aprecia :n mod special este adapta5ilitatea serviciilor oferite de c!tre 1D3. 1D3 are o strategie aparte de adunare <i re:mpac%etare a coletelor6 5azat! pe un sistem informatic foarte 5ine pus la punct. 11&$123.6 *%anging to t%ird party logistics6 +aster T%esis6 Hniversitatea din Lin8oping6 2--36 pag.-1. 0rin e/ternalizarea serviciilor logistice c!tre 1ed.se la data de 15./ este una dintre companiile de prestigiu care fac parte din miraculosul lan( logistic al companiei produc!toare de calculatoare6 anume Dell. Hn alt e/emplu de cola5orare fructuoas! este cel cu ?is%ay *orporation.u8Q2SGC+S2-*aseS2-study S2-v3. Cceast! afacere este o divizie separat! a 2sram. Fo%n Lancaster6 managerul acestei divizii6 a ales s! conlucreze cu 1D3 Distri5ution pentru depozitarea produselor6 <i nevoile de transport.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful