Note de curs

ISTORIA ARHITECTURII ÎN ROMÂNIA
AŞEZARILE RURALE

1. Elemente generale: - caracterul teritorial al satului, prin cele două componente fundamentale: intravilanul (vatra satului) şi extravilanul ( moşia - terenurile de cultură, pădurile, etc.) - dinamica aşezărilor rurale: deplasarea vetrei satului (spontană, prin voinţa proprietarului terenului sau prin măsuri administrative), dispariţia şi apariţia aşezărilor; ocuparea şi exploatarea economică progresivă a teritoriului prin colonizare (internă şi externă) - menţionarea satelor n documentele istorice: sec. !" n #ransilvania, sec. !"$ n %ara &om'nească şi (oldova 2. Satul a !"rm# $e %&a'# (" &al#: - o)ştea sătească - organizare comunitară care a asigurat evoluţia n virtutea o)iceiului şi a *legii păm'ntului*. +auzele succesive care au dus la erodarea autorităţii o)ştii săteşti: apariţia proprietăţii private ( n vatra satului şi apoi n extravilan), pătrunderea unor elemente străine o)ştii, v'nzarea terenurilor, intervenţia administrativă n perioada modernă. - satul devălmaş - expresia fizică a o)ştii săteşti ). Cr&ter&& $e la(&!& are a (atel"r: istoric; statutul de existenţă - sate li)ere şi sate aservite (domnitorului, )oierilor, mănăstirilor); modul de apariţie - spontană şi de colonizare; geografic - sate de munte, de deal şi de c'mpie; mărimea; structura (relaţia spaţială dintre gospodării, elementul fundamental constitutiv al satului) - cu gospodării izolate, răsfirate şi adunate; forma - neregulată şi regulată; dependenţa dintre satul (regulat) geometric, colonizarea teritoriului şi existenţa planului presta)ilit şi. apoi, a proiectului; funcţiunea predominantă - sat pastoral, agricol şi mixt; etnia populaţiei preponderente *. T&+ur& +r&n &+ale $e a,e-#r& rurale , av'nd caracteristici rezultate din corelarea criteriilor: a. +.n# /n (e "lul al 01II2lea - sate cu gospodării izolate (risipite), considerate forma cea mai vec,e, din cauza structurii em)rionare; situare n teritoriu, funcţiune etc. - sate cu gospodării mprăştiate (răsfirate): situare n teritoriu, funcţiune etc - sate liniare (de vale şi de drum); situare n teritoriu, funcţiune etc. +azul particular al satelor săseşti din #ransilvania. - sate cu gospodării aglomerate: situare n teritoriu, funcţiune etc. 3. (e "lul al 01III2lea - colonizarea tereziană din -anat; importanţa dispoziţiilor imperiale (./00) privind ntocmirea planurilor şi a regulilor de construcţie . e+" a m"$ern# - &egulamentul 1rganic şi perioada regulamentară n 2rincipatele &om'ne: măsuri pentru regularizarea satelor existente şi apariţia proiectelor de sate noi; proiecte-tip pentru clădirile comunitare.

2

- reformele agrare din .304 şi .5.5-.56.: colonizarea şi proiectele de sate noi; caracteristicile acestora. TRANSIL1ANIA ŞI 4ANATUL (icile formaţiuni statale rom'neşti existente in secolele !-!" n zona cuprinsă ntre răul #isa şi arcul +arpaţilor, au fost cucerite treptat de către ungurii instalaţi n 2anonia spre sf. sec. "!. 7a sf'rşitul veacului al !"-lea, are loc organizarea #ransilvaniei ca voievodat şi anexarea sa la regatul mag,iar. 2rincipat autonom su) suzeranitatea regilor unguri, apoi su) cea otomană ( ncep'nd din .84.), provincie a "mperiului ,a)s)urgic (din .055). -anatul este inclus regatului, sec !""" ---9 comitatul de #imiş; după )ătălia de la (o,acs,.860, -anatul formează mpreună cu #ransilvania un principat autonom su) suzeranitate turcească; .886, cucerire otomană; ./.0, cucerire de către ,a)s)urgi; n ./3:. CONSOLI5AREA CUCERIRII MA6HIARE +ucerirea #ransilvaniei se desfăşoară n etape. &egatul mag,iar nu are ncă mi;loacele şi nici efectivele necesare consolidării cuceririi. 2uţinele puncte fortificate - et#'& (au a(tre regale - nu pot susţine o poziţie de forţă n zonă. <e aici ----9 colonizarea altor populaţii la graniţe - cavalerii ioaniţi ( n -anat) - cavalerii teutoni, .6..-.668 - populaţie de origine germană, *saxones* (nume colectiv pentru franconi, flamanzi, valoni), primul grup mai mare n sec. !""; sta)iliţi la nceput n sudul =rdealului şi zona -istriţei; se extind către centrul #ransilvaniei n sec. !"""; colonizarea se nc,eie la nceputul sec. !"$ 7 C"n(tru '&& $e a+#rare 8 Cet#'& (au a(tre regale <reptul de a construi cetăţi - drept regal. +onstrucţia lor avansează spre est pe măsură ce se ncearcă consolidarea cuceririi. (ulte dintre ele au dispărut sau au fost transformate de-a lungul timpului, purt'nd pecetea stilurilor care s-au succedat n >uropa centrală (&enaştere, -aroc, etc.). ?aza iniţială, cea la care ne referim, m)racă forme simple, destinate să adăpostească o garnizoană regală. >xemple: 5e%a, O$"r9e&, C& eu, Hune$"ara. 8 Cet#'&le Ca%aler&l"r teut"n& +aracter te,nic, astilistic, determinat strict de evoluţia armamentului de atac şi de apărare; dimensiuni dictate de potenţialul uman - o c't ami mare suprafaţă de teren ncon;urată de ziduri cu perimetru c't mai scurt; amplasare c't mai greu accesi)ilă, ocup'nd n acelaşi timp puncte importante pe căile de acces. >xemple: :el$&"ara ((arien)urg), C"$lea, Cetatea Cru &&. 8 A,e-#r&le (a,&l"r $&n Tran(&l%an&a 4&(er& &le !"rt&!& ate (#te,t&; et#'&le '#r#ne,t& 7a nceput se construiesc cetăţi de refugiu aparţin'nd mai multor sate, n paralel cu reşedinţele fortificate ale *greavilor* (don;on ncon;urat de val de

romanice la nceputul colonizării.icouli-uri cu acces din drumul de stra.itecturii romanice şi gotice. adeseori comunic'nd prin pod cu acesta. n cazurile n care )iserica era amplasată n mo. puteau adăposti n caz de pericol ntreaga o)şte sătească şi )unurile ei.ilor )iserici săteşti sau la construirea unora noi.) şi sunt a)andonate. peste care sunt adeseori ridicate .ii locali n secolele !"""-!"$.ă sauCşi din turnuri. drum de stra. En Maramure. g'ndite de la nceput ca alcătuiri defensive (sec.locul sec.iurilor moarte. #urnurile-clopotniţă situate pe faţada de vest. pe teren plat.nge"rg&u (a doua . =ceste construcţii se dovedesc ineficiente la năvălirea tătarilor (. ca şi nfăţişarea generală . 6. exemple (oduri de fortificare: .. . 5en(u. -isericile săseşti .3 păm'nt sau ziduri).ele au guri de tragere.sugerează influenţe ale ar.locul satului.uzi (cne. av'nd un şi mai pronunţat caracter defensiv.64.ridicarea unui al doilea turn deasupra corului (la est).6/:).i) rom'ni din #ara Daţegului. se mai păstrează doar )isericile (capele de curte): 3&(er& &le $&n Stre&(.umătate a veacului al !"-lea).alte turnuri amplasate n locuri expuse sauCşi mac.e ---9 eliminarea ung.uneori şanţ de apă cu pod ridicător. S. . . . (sec.ul (ici posesiuni feudale rom'neşti persistă şi după cucerirea mag.on (turnul capătă acces separat.ă cu mac. o)ligată de neregularităţile terenului. !"$!$). Cet#'& '#r#ne. av'nd aceeaşi funcţiune cu turnul de vest.gotice după mi. la parter ---9 depozit de arme şi provizii.volume distincte adăpostind naosul şi altarul . sunt alcătuite pentru a servi ritualului ortodox.avanta.& Maramure. "N+"N#= <> A"< B +ea mai vec.!""").e formă ---9 circulară sau ovală. mai ales atunci c'nd corpul )isericii este paralel cu drumul..area navei cu un nivel folosit pentru apărare şi refugiu. -"@>&"+= . exemple . prelu'nd forma valului de păm'nt.t& Tara Ha'egulu& . de relativ mici dimensiuni.azi dispărute . @e trece la fortificarea mai vec. 7 ARHITECTURA <O<ULA>IEI ROMÂNESTI 5IN TRANSIL1ANIA 8 Cur'&le ne-&ale r"m. formă rectangulară.au fost ridicate de cne. !"$. .nt#m#r&e2Orlea şi Stre& (cca.supraeta. .icouli-uri la partea superioară). .du)larea zidului spre exterior cu un zid mai scund (zidul-scut).iară.t& a ele $e la <re=mer (au H#rman .poartă cu turn şi uneori tunel de intrare.ne. coridor de apărare scos n consolă de-a lungul navei. <in alcătuirea curţilor unor . numeroase mănăsturi şi )iserici ale cultului ortodox . . formă poligonală neregulată.transformarea turnului-clopotniţă de la vest n don. eta.

?ormarea domeniilor feudale prin donaţii către no)ili. !""" papalitatea interzice practicarea cultului ortodox n =rdeal. (untenia şi (oldova. . organizarea #ransilvaniei ca voievodat autonom. )iserica şi mănăstirile. . prin dezvoltarea unor aşezări rurale.structurarea proprietăţii asupra terenului: preeminenţa domnitorului (regelui) asupra teritoriilor fără stăp'n. 8 Ar9&te tura $e lemn.construită din lemn ---9 materialul de construcţie cel mai la ndem'nă. ). 3&(er& &le =r. odată cu cucerirea traptată a teritoriului de către statul mag.t&l"r (a. Organ&-area ter&t"r&ulu& . n %ara &om'nească şi (oldova.ma.oritatea oraşelor au fost fortificate. aceştia s-au sta)ilit n #ransilvania ntre .locuitorii (ocupaţii principale. dar marea ma. la nceput cu materiale perisa)ile. condiţionată de em)atic şi protimissis.el"r . <e remarcat că volumetria acestora sugerează influenţe ale ar. >xemple.itecturii )isericilor de zid romanice sau gotice . +.modul de formare: pe amplasamentul unor aşezări romane.condiţiile de dezvoltare ale oraşelor .4 En sec. ocolul. mori de v'nt şi de apă. orăşenii. apoi incintele au fost refăcute din piatră. #ransferul terenurilor prin v'nzareCcumpărare. ORAŞUL ME5IE1AL 1. n #ransilvania.oritate s-a format spontan. 2roprietatea consolidată asupra terenului ur)an: domnitorul. la principalele vaduri etc. @tructuri de polarizare ale oraşelor: suprafaţa ur)ană propriu zisă. anexe gospodăreşti. regii unguri interzic ridicarea de )iserici ortodoxe de piatră.ncep'nd cu sec.64.&. prin coagularea populaţiei pe l'ngă castele. n zonele extracarpatice. Cara ter&(t& &le generale ale "ra. iar cele mai spectaculoase exemple sunt cele ale )isericilor de lemn din =rdeal. componenţă etnică şi socială) *. se rafinează.etape ale evoluţiei: .udeţe. se consideră că ncepe istoria medievală a oraşelor din #ransilvania.ele $&n Tran(&l%an&a .iar. neorganizate din punct de vedere social şi politic sau asupra celor cucerite. du)late.stiluri specifice )isericilor săteşti catolice de pe teritoriul #ransilvaniei.emaţi de regele Fngariei pentru a asigura frontierele dinspre est şi sud a regatului.itectura sătească (case. Ora. comitate (scaune. . "! . C"n$&'&&le generale &(t"r& e : organizările statale din #ransilvania. de autoritatea domnitorului . colonizarea saşilor n #ransilvania şi suzeranitatea otomană n teritoriile extracarpatice 2. no)ilimea.perioada prestatală: centrele voievodatelor şi cnezatelor tind spre statutul ur)an. clerici sau conducători militari. )iserici) .otarul. !-!". <e aici o ntreagă artă constructivă se dezvoltă. . (aramureş.administraţia oraşelor: structuri proprii de conducere. n locuri consacrate de t'rg. n zonele locuite de coloniştii saşi). .organizarea administrativă a teritoriului: . C"ntr&3u'&a "l"n&.ncep'nd cu sec. <upă atacul tătar din .

pe de o parte.etape ale evoluţiei: . @iret. unificate prin ziduri care disimulează curţile. ec. iar intervenţia puterii centrale este sugerată de anumite structuri stradale coerente (liniară . . .diferenţierea funcţională a teritoriului . . oraşe alcătuite din structuri spaţiale şi etnice variate (-raşov). pe de alta. %'rgovişte. . ca elemente spaţiale principale. de-a lungul principalelor căi de legătură n teritoriu.@uceava.umătate a sec. n restul oraşului. oraşe dezvoltate pe platforme diferite ale terenului (@i)iu.umătate a sec.este exprimată de parcelar: parcele de dimesiuni mici n zona t'rgului şi terenuri de dimensiuni mai mari.anul ( ncep'nd cu sec. are loc un salt spre ur)an.itectură: locuinţa. gener'nd interpătrunderea zonelor ur)anizate cu cele neocupate sau utilizate drept terenuri agricole.ii.periferie). n general.): apar curţile domneşti.principale programe de ar.itectură: catedrala. . de prezenţa fleşelor numeroaselor )iserici. existenţa unei pieţe centrale (@e)eş. @isteme defensive. .locul sec. prin atingerea unui grad incipient de ur)anizare.perioada formării şi consolidării statelor centralizate (p'nă n a doua . adaptate condiţiilor de teren: divizarea regulată a terenului. de caracterul discontinuu al zonelor ur)anizate.ale comerciale."aşi).perioada prestatală (p'nă la mi. la @i)iu). nediferenţiată n raport cu funcţiunea teritoriului ur)an. n zonele de locuit şi. . fenomenul este contemporan cu o colonizare semnificativă n ntregul centru şi est al >uropei. pe de alta . dezvoltarea tentaculară a ur)anizării. şi prin prezenţa modelelor de organizare din #ransilvania n oraşele colonizate (-aia. !$". locuinţa )oierească. !"$. n parcele alungite. +'mpulung (uscel). spitale. de a)undenţa vegetaţiei şi de amplasarea foarte variată a locuinţelor pe proprietate. fusiformă . .urul unei )iserici (paro. .2iteşti. n anumite cazuri a unor grupări comunitare pe criterii etnice .zona comercială şi meşteşugărească. iar silueta oraşului este dominată de volumetria )isericii. mănăstirea. şi zonele de locuit. asigurăndu-se unitatea spaţială a străzilor şi pieţelor. curtea domnească.nea( # . al !$""-lea).structura generală a oraşului marcată de principiile şi modelele spaţiale aduse de colonişti. !"" şi prima . (ediaş. cartiere).işoara). )iserica.& M"l$"%a .programe de ar. -istriţa) sau a unui ansam)lu de pieţe (-raşov. n a)senţa zidurilor de incintă. Ora. primăria.umătate a sec. &oman. +'mpulung. pe de o parte. al !"$-lea): se caracterizează. . de exemplu. ?.structura generală condiţionată de a)senţa limitelor fizice (fortificaţiile). . @ig.imaginea oraşului este marcată. de cele mai multe ori.5 a doua . legată. de curtea domnească.er . @i)iu). ocup'nd suprafeţe diferite de teren (centru . mănăstiri. uneori locuinţe-turn (reconstituite. cresc'nd spre periferie. existenţa.structuri planimetrice particulare: oraşe cu piaţă centrală cu )iserică fortificată (@e)eş. -istriţa). locuinţele sunt aliniate la stradă. .ele $&n >ara R"m. uneori decisive n organizarea localităţilor.zonele de locuit organizate n comunităţi grupate n .configuraţiile spaţial-volumetrice marcate de existenţa fortificaţiilor şi de fronturile unitare ale spaţiilor pu)lice.

H48-. !"!: interes redus al domniei pentru dezvoltarea oraşelor. L" u&n'ele .!"$-!$).otărăşte secularizarea averilor )isericii catolice .//H).H34-.ilor construcţii de factură medievală. <ezvoltarea oraşelor modifică statutul social al unei pături importante . ofensiva catolică va determina ridicarea unor construcţii religioase noi. -. !$.itectura central europeană.nu mai sunt fonduri pentru a realiza construcţii religioase de amploare.055). Fngaria tranformată n paşal'c."ara (. sec. #ransilvania . 4&(er& a Neagr# (. ate$rala r"man"2 at"l& # $&n Ora$ea (.!"$-!$). . !"$-!$"). -.8: de ani de evoluţie proprie a formelor ar.6 .880.860. cel mai valoros monument de artă medievală din #ransilvania. +aractere definitorii: . Fneori aceeaşi construcţie poartă amprenta unor stiluri diferite.ele tran(&l%ane . a fost continuată cu un splendid cor gotic.3&(er& a e%ang9el& # $&n 4&(tr&'a (sec. =stfel. Margareta $&n Me$&a..84.formă ngustă a lotului. 3&(er& a e%ang9el& # $&n S&3&u (sec. m)ină forme ale &omanicului t'rziu cu unele ale Goticului. ar9&te tura rel&g&"a(# din oraşele transilvane prezintă n general forme ale Goticului: 4&(er& a S!. locuinţe cu caracter modest.care şi construieşte.ntrerupere p'nă la sf.uneori soluţii constructive (sisteme de )oltire) şi elemente sculptate renascentiste .p'nă la nceputul sec. )ătălia de la (o.comentarea unor exemple 7<r"grame $e ar9&te tur# $&n "ra. nglo)'nd adeseori părţi ale vec. precum şi cu completări de mică amploare din epoca &enaşterii.voievodat independent su) suzeranitate turcească.patriciatul ur)an . .!$"" a relaţiilor cu lumea central europeană.ancadramente. prin adaptarea la sit şi la direcţiile de interes teritorial. @ingura construcţie religioasă transformată n stil renascentist .!""").//5) mpreună cu +alatul e+&( "+al . 3&(er& a r"man"2 at"l& # $&n T&m&.8) sau 3&(er& a S!. ate$rala S!. pe loturile existente./H0-. ncepută n stil romanic. rezultat al unor distincte etape de construcţie.acs. spre stradă ---9 atelierul sau prăvălia. noi locuinţe de factură renascentistă. de factură )arocă. (sec.4//). gang de trecere spre curte . iniţial )azilică gotică cu trei nave.protestantismul preia )isericile catolice existente. -.+onectată la ar./8:-.8. !"""-!"$). <ieta .la parter. .. 3&(er& a e%ang9el& # $&n Se3e. 4art"l"meu $&n 4ra. portaluri . <e-a)ia după ocupaţia . dar n domeniul construcţiilor civile.itecturale. cca. n consecinţă. contaminate de. are loc creşterea preponderent spontană.eta. >x.a)s)urgică (. M&9a&l $&n Al3a Iul&a (sec. p'nă n sec.a de &enaştere. . cu du)lu tract spre stradă . 6. ca şi 3&(er& a @$&n $eal@ $&n S&g9&.!"""-!$"")."% (sec."ara (. (sec.

funcţionau n construcţii noi. sau c.ise şi acoperite .el"r 8 Ca(tele . ocup'nd mai multe loturi. 8 Ar9&te tura 3&(er& && gre "2 at"l& e .. sisteme de )oltire diverse sau acoperirea ncăperilor cu tavane de lemn pictat. ornamentaţia faţadelor . 5um3r#%en&. principilor şi guvernatorilor #ransilvaniei.transformări ale unor cetăţi. Ag9&re. utilizarea unor spaţii desc. Me$&e. fie locuinţă temporară a unui no)il de la oraş. fie reşedinţă permanentă a unui no)il mai puţin nstărit.. 2rimele realizări mai importante n domeniul rezidenţial no)iliar n epoca &enaşterii . sau amena.faţade viu colorate.pieţe -. amplificarea relaţiei cu exteriorul prin mărirea golurilor ferestrelor. 1&n'u $e A"(. n zonele intens comerciale .t&. ş.după cucerirea . amplasată şi ea n cadrul moşiei .7 .regim nc. (ateriale de construcţie: piatră. p'nă atunci fără drepturi n cadrul oraşelor ---9 +alate . Cr&.umătate a sec.urul unor curţi interioare cu decor )aroc.logii. portaluri de intrare cu steme şi inscripţii. . astfel nc't s-au păstrat prea puţine case renascentiste şi cu at't mai puţin ale epocilor anterioare.n afară de -raşov. M#n#(t&rea.a)s)urgică. fie n mănăstiri dezafectate. piatră I cărămidă. turnuri de colţ (amintire a funcţiunii defensive. . incluz'nd şi ample spaţii gospodăreşti legate de exploatarea proprietăţii. 7C"n(tru '&& /n a!ara "ra.08: . -raşov . Hune$"ara.ile rosturi militare n favoarea unor noi cerinţe ale epocii: modificări şi amplificări ale spaţiilor interioare. du)lu tract cu logii. -istriţa. :#g#ra. 4"n'&$a.a. după ocuparea . >x. sacrific'ndu-se vec.ul Aur&t. !"!. +uria mai modestă.ioşcuri (sau case de vară) accentuează relaţia cu exteriorul.funcţiune de locuire. Fneori o mai vec. . organizate n . @i)iu.. asemănătoare locuinţelor. !$""". la fel şi 9anur&le.06:-.construcţii ample. H.& ur&& &eşedinţe de ţară ale no)ilimii.e curie este amplificată şi transformată n castel. uneori pictate "n sec.a)s)urgică. unde eta. =lte construcţii orăşeneşti: a(a (!atulu& . >x. 6-H niveluri. reşedinţe de factură )arocă sau cu transformări )aroce: la 6"rne.ancadramente de piatră sculptată ale uşilor şi ferestrelor. amplasată ntr-unul din turnurile fortificaţiei oraşului.is al fronturilor stradale. "l&le . uneori paiantă.ul este n parte susţinut de arcaturi continue. +astelul .patrulater mai mult sau mai puţin regulat. 4u&a.ări defensive.perioadă de mare av'nt constructiv n domeniul rezidenţial: >x. L#-area.iar de demolare a lor. accelerat n a doua . . proces de transformare a construcţiilor existente. grădini şi c. accesul no)ilimii. +astelele nou construite: configuraţie de plan . precum şi reduse amena.ate n foste construcţii de locuit. transformată acum n decor).

030 #ransilnvania trece su) protectoratul mpăratului austriac.055) consfinţesc instaurarea stăp'nirii .) şi pacea de la JarloKitz (.ca 3&(er& &le $&n 1a$ . la &oma.& :elea zidite de @tefan cel (are. spontană. ela)orat n timpul primei domnii a lui =lexandru "psilanti (. +aracteristicile principale ale oraşului: trama stradală ortogonală. >l reprezintă un prim ansam)lu de reguli elementare ale construcţiei ur)ane.are a teritoriului (regularizarea şi canalizarea r'urilor."%ulu& ridicată de 2etru +ercel.///).m3#ta . >ste proiectată o nouă fortificaţie şi. ORAŞELE IN SECOLUL AL 01III2LEA 1. planul oraşului din interiorul fortificaţiilor (cetatea). de o colonie de armeni.& 3&(er& &le $&n :#g#ra.ului. construite din porunca şi cu c. m#n#(t&rea $e la S.& M"l$"%a: .03H) a fost urmată de expansiunea austriacă spre răsărit şi n ./. regulile de construire a clădirilor. de p'nă atunci. >xemple de cetăţi militare: =l)a "ulia. -la.interesul aparte pe care-l prezintă proiectul de cod ur)an al lui (i. ).erla. după principii ur)anistice noi. pro)a)il. Tran(&l%an&a: .contextul politic: nfr'ngerea turcilor la $iena (. #imişoara. a sistemului de fortificaţii de tip $au)an. G. .ilat total structura medievală a conducerii oraşelor. proiectul de cod ur)an ncearcă să introducă dreptul cutumiar rom'nesc n dreptul scris. . a locuinţelor şi prezenţa elementelor decorative )aroce. 2rin pacea de la 2assaroKitz (. insule regulate. dreptul de a-şi zidi propriile lăcaşe de cult n oraşe. după un plan ntocmit.eltuiala lui +onstantin -r'ncoveanu. ponderea pieţelor (ca reflex al spaţialităţii )aroce). tipologia imo)ilelor de locuit etc.05. caracteristici. +onstrucţia noului oraş ( n urma demolării oraşului medieval. ce vor avea din . după un plan ntocmit la $iena.8 #ot de factură )arocă vor fi şi )isericile zidite de rom'nii trecuţi la )iserica unită greco-catolică. <iploma leopoldină (. realizarea satelor pe plan presta)ilit etc.nea( # . 3&(er& a $&n S 9e&& 4ra. materiale de construcţie. )azat pe preluarea unor vec. cucerit de la armatele otomane). +aracteristicile planului.3).a)s)urgice asupra principatului. =rad. +ea mai semnificativă parte este marea piaţă.//8-. c.oraşe noi: a. imperiul . centralizănd integral administrarea acestora.i texte )izantine. 2.ail ?otino. 8 Ct&t"r&& ale $"mn&l"r $&n M . . se nscrie n vastele măsuri de amena. oraş fondat n primii ani ai secolului. av'nd pe o latură clădirea )arocă a catedralei mitropolitane greco-catolice şi construcţiile care au adăpostit şcolile -la.055.oraşele şi continuă dezvoltarea lentă. . +onstantin -r'ncoveau a ani. "ntroducerea. >ara R"m. 1radea. asanarea mlaştinilor. de către austrieci. la solicitarea episcopului "nocenţiu (icu..consecinţeţe asupra structurii defensive teritoriale. fronturile continue.a)s)urgic şi asigură stăp'nirea asupra 1lteniei (pentru o perioadă de 6: de ani) şi asupra -anatului. .& TR +titorii ale domnilor din principatele rom'ne vecine .& O na S&3&ulu&.

poartă aura imperială şi are calitatea de a avea centrul la oarecare depărtare ce face grea sau imposi)ilă o intervenţie din acea zonă L permanenţe . negustorimea nu alcătuieşte o stare socială ci este mai cur'nd privită ca o posi)ilitate de ascensiune spre ranguri )oiereşti B primele nregistrări de )resle.)oieri .iar din care provin ntemeietorii. cult care: este diferit de cel oficial din &egatul mag."orga) L structura socială .vecinătatea unor mari puteri B nesiguranţa zilei de m'ine. localităţi săseşti.ial . primeşte de la domnie privilegiul autonomiei admnistrative.rum'ni.9 . iar autoritatea orăşenească răm'ne cu prerogative minore B meşteşugari. cea )oierească exercit'ndu-se totuşi destul de puternic. io)agi. (oldova ---9 dezvoltare şi consolidare rapidă datorată drumurilor comerciale (*drumul moldovenesc* care l nlocuieşte pe cel *tătărăsc*) L =ctul ntemeierii B act de autoritate. moşneni) . autoritatea domnească şi. volumetrice şi formale a spaţiului ur)an. este cultul populaţiei existente.ţărănime .căpetenii de oşti alături de domni p'nă la ($ .mari proprietari .04. B cler nalt şi paro.ezie de import* . clăcaşi.li)eră (răzeşi. exprimarea ataşamentului faţă de creştinismul ortodox (N. a căror ocupaţie este şi aceea de cultivatori B *)urg.iar B ntemeiere de independenţe locale ce-şi afirmă existenţa prin nscăunarea unui principe şi aderarea la cultul )izantin. din veacul !$"". !$"" ---9 .oraşul ---9 proprietate domnească. conştientizarea pericolului permanent B neat'rnarea ---9 credinţă n valorile tradiţionale. t'rziu: sec.orăşeni . de insu)ordonare faţă de &egatul mag. negustori. MOL5O1A ŞI >ARA ROMÂNEASCB 2 (e 0I1201III B "ntemeierile L #& ---9 pe locul unor voievodate şi cnezate preexistente.noua imagine a oraşului: influenţa apariţiei noilor )iserici )aroce asupra siluetei ur)ane şi importanţa realizării marilor palate )aroce asupra configuraţiei spaţiale. posluşnici .dregători .

@u) patrona. figura lui @tefan cel (are . curtea domnească.oritate. dregătorii L )iserica ---9 structura şi ierar. de către nalte feţe )isericeşti.10 B )oierime. N& "lae $&n R#$#u'&. =celeiaşi epoci i se datorează zidirea )isericii S!. singura care putea mo)iliza ţara ntreagă mpotriva pericolului extern. m)in'nd tradiţia )izantină cu influenţe occidentale ntr-o manieră ce va defini secole de-a r'ndul specificul ar. administrează ţara.& M. dornici de a slu. "ntre aceşti *patroni ai artelor*. @i acestea şi pierd importanţa *cresc'nd n sc. domnul *stăp'neşte ntreg păm'ntul ţării. 7 E+" a lu& Ste!an el Mare 2 +r"grame $e ar9&te tur# @pre deose)ire de celelalte civilizaţii sud-est europene. 7 4&(er& &le .ul şi la ndemnul său. cele vec. )oieri. Cet#'& noi sunt construite acum. o activitate constructivă de mare amploare se desfăşoară n (oldova.n#(t&r&le /nt#r&te alcătuiesc un complex defensiv pe care se )izuie independenţa ţării.8:4 . !$"" Binstituţiile L forma de guvernăm'nt ---9 domnie a)solută. transformări radicale.este una dintre cele mai strălucite. devenite după cucerirea otomană civilizaţii precumpănitor ţărăneşti. " @ar9&te tur# $e an(am3lu@ @ MOL5O1A 7 <r&mele 3&(er& & +ur'nd după nscăunarea sa ca domn al voievodatului independent al (oldovei (.im) rolul trupelor recrutate din mica no)ilime şi din ţărani li)eri.n#(t&re ridicate acum. exercită funcţia militară. Tre&me $&n S&ret.i sunt mărite.* L sfatul domnesc.iile religioase )izantine L oştirea .48/ şi . 4&(er& &le $e urte (au $e m.. manifestările de cultură din #ările rom'ne au fost.inite material de către voievozi. >l este unul dintre marii conducători ai luptelor cu caracter de cruciadă duse mpotriva puterii otmane.. <ar adevărata măsură a acestei activităţi o dau cele circa H: de )iserici zidite la porunca sau n epoca marelui domnitor. mpreună cu ele. mparte dreptatea. *atlet al creştinătăţii* .domnitor al (oldovei ntre anii .i n sc. fac mărturia unei arte constructive fără egal. m. şi-a pierdut treptat nsemnătatea n favoarea oastei domneşti şi a steagurilor )oiereşti*. oastea cea mare.cum l numeşte 2apa @ixtus "$. iniţiate şi spri.itecturii moldovene.*de la ntemeiere la fanarioţi. -ogdan " pune să se zidească 3&(er& a S!.H85). n mare ma. mai ales din sec. exercită funcţia legislativă.im)ul unor privilegii de ordin social şi economic* L şcoala B -izanţ după -izanţ B<r"grame $e ar9&te tur# 2 ar9&te tura (e "lel"r 0I1201III /n TR . armata a cunoscut .

destinată mormintelor ctitorului şi familiei sale. n care spaţiilor rituale li se mai adaugă un pridvor nc.45/). m#n#(t&r&& 6alata (sf.& al 01II2lea B +ele două linii evolutive de desc. =lte )iserici.450).ng# Su ea%a (.rl#u (.zidul I contrafortul .ia .itectură *a zidului* -----------------------------------------------------------------------------B elemente cu care *lucrează* această ar.arcele piezişe .iul şi Noul #estament.idere a pridvorului 2 Neam' 2 S!. <&atra Neam' (. 4"t". ilustr'nd scene din $ec. 4a #u (. Su e%&'a .ate .an& (.4&(er& a $e la <#tr#u'& (.& 1"r"ne'.45. 3&(er& a m.n#(t&r&& Neam' C. 5um&tru $&n Su ea%a 2 <r"3"ta --------------------------------------2 Ar3"ra 2 Hum"r 2 <#r9#u'& 2 4a&a 2 M"l$"%&'a 2 1"r"ne' <e numele lui 2etru &areş .456). utiliz'nd )oltiri susţinute de arce piezişe sunt zidite la ur'&le %"&e%"$ulu& $&n 1a(lu& (.45/). B 4&(.arce eta.influenţe ale ar. splendide picturi m)racă n totalitate pereţii exteriori ai )isericilor. Hum"r.45:).is şi o gropniţă .itecturii religioase din $ala.11 .itectură . <r"3"ta.fiu al lui Mtefan şi domnitor al (oldovei .456).& (.-.). sec. 7 4&(er& &le (e "lel"r al 01I2lea .ncăpere ntre pronaos şi naos.458). H. M"l$"%&'a. !$") .433).43/). Ia. 3&(er& a S!. La Ar3"ra.o ar.ar.45.itectura )isericilor lui @tefan . Il&e $e l.arce piezişe intersectate . ca şi la 5"r"9"& (.multiplicarea ncăperilor --------------------------------------B rezultate .şi de veacul al !$"-lea se leagă o altă strălucită manifestare a geniului artistic rom'nesc: 3&(er& &le u +& tur# eDter&"ar#.componente ale unei spaţialităţi dinamice Btipologie aparte Bdiferenţierea tratării ncăperilor Blumina Befecte sculpturale ale structurii Bansam)lul naos-turlă .

ctitorie a lui Neagoe -asara).aină monocromă de cărămidă aparentă.& ) . mai t'rziu tipografi.itecturale şi decorative de influenţă muntenească (vezi S!. ale cărei unice accente coloristice sunt date de podoa)a discurilor de ceramică smălţuită. <utna.n#(t&r&& Arge. ntocmitori de cronici.itectura (oldovei l constituie m'năstirile. 7 M#n#(t&r&le M"l$"%e& Fn capitol aparte din ar. ea este m)răcată ntr-o . . 6alata.păstrarea tiparului.3&(er& a m.#ara &om'nească ($ala. ca de cetate. ele au fost n acelaşi timp g'ndite şi realizate ca puncte de apărare şi refugiu n vremuri de restrişte. plan * n cruce greacă nscrisă*.n#(t&r&le $e la Neam'.n#(t&r&& C"-&a (. are un plan treflat. Slat&na.3&(er& a m. <e plan dreptung.reducerea lăţimii pridvorului.455-. . au creat opere de valoare.n#(t&r&& 5ealu (. .ale de tradiţie )izantină.H86). N& "lae (terminată n . 7ocuri de desfăşurare a vieţii mona. m. cu turla rdicată deasupra naosului. >ARA ROMÂNEASCB 7 Ar9&te tura rel&g&"a(# 8 @4&(er& &le /n e+utur&l"r@ @u) conducerea lui -asara) " se ntemeiază. . &idicate n secolele !$-!$"". !"$) aduce elemente spaţiale şi decorative din lumea )izantino-)alcanică. <r"3"ta. ctitorie a lui (ircea cel -ătr'n. asemănătoare cu modelul .itectura caucaziană. S"l a.H3/-.componente ar. Cet#'u&a. !$""" .3&(er& a m. cu pronaosul lărgit incluz'nd o .8.n#(t&r&& C"tmeana (sf.ulu& (terminată la .HH:. tip constantinopolitan .) aduce ca inovaţie sporirea numărului de turle şi decorarea faţadelor placate cu piatră. Te"$"r& $&n Ia. cu cele două a)side ale altarului de-a)ia sugerate. sta)ileşte un nou tip de construcţie.modificarea tiparului spaţial-planimetric şi renunţarea la elementele structurale şi decorative tradiţionale n favoarea preluării unor modele occidentale. călugări caligrafi. M"l$"%&'a. prin registre de arcaturi inspirate din ar. 5rag"m&rna şi nalţă şi azi puternicele ziduri cu turnuri semeţe. sec.3&(er& a $"mnea( # S!. modificări ale formei 2 6"l&a 2 Tre& Ierar9& 2 5rag"m&rna ---------------------------------------------------------------------------------B >voluţie n sec.iular. primul stat independent rom'nesc . expresie a originalei culturi rom'neşti.3&(er& a m./).8:.ia). miniaturişti. surmontat acum de un turn-clopotniţă (uneori cu rol de apărare) . la N. zugravi de )iserici şi pictori de icoane. 7a adăpostul lor.H33). Se u.12 B @tudii de caz sec !$"" . 4&(tr&'a. Su e%&'a.

0H6-.86. 4&(tr&'a."a&a . (e .& M"g".tipologie şi parament 7 <r"grame $e ar9&te tur# /n (e "lul al 01II2lea 2romovată de domnitori cultivaţi. +onstantin -r'ncoveanu (. . 5untr2un Lemn sunt doar c'teva dintre ansam)lurile monastice ale acestei epoci).) a fost nălţată de acelaşi ctitor. foişoare.t& . a fost iniţial un pridvor.umătatea veacului al !$"""-lea. cu vădite influenţe ale &enaşterii şi -arocului occidental .anurile din -ucureşti.animă zidirile m#n#(t&r&& Hure-&. @e adoptă acum o siluetă cu patru turle şi o decoraţie care. @er)an +antacuzino (. loggii transparenţă interioară şi exterioară MOL5O1A ŞI TARA ROMÂNEASCB (!. ctitorie strălucitoare a lui +onstantin -r'ncoveanu.n#(t&r&& Snag"% (. 2iteşti) B ur'& $"mne.itecturală .itectură cunoaşte o nflorire fără precedent su) domniile lui (atei -asara) (. răspunz'nd unor funcţiuni diferite: B m#n#(t&r& (4re3u.primite pe filieră transilvană dar şi direct.3&(er& a m#n#(t&r&& M#r u'a . din nou cu caracteristici defensive. cursive.033). deşi inspirată după cea a )isericii m'năstirii <ealu.t& (de la tipul de urte !"rt&!& at# a veacului al !$""-lea. cu turlă proprie susţinută de patru st'lpi centrali.ată de condiţii istorice favora)ile.e$&n'ele 3r. (e .3&(er& a mare a Cur'&& $&n T. pridvoare. Fn suflu nou. din zona 2adovei şi $eneţiei .8.& 3"&ere. ale sf'rşitului de veac !$"""). Naosul reia aici forma de *cruce gracă nscrisă*. . (e . 01I 2 (e .0). 01III 2 /n . ansam)lul de la Durezi precum şi edificiile care l compun au constituit modele pentru realizările ar./.os.084). urmate de construcţii mai modeste.al căror model va fi preluat timp de circa 8: de ani -./. la re. C#l$#ru.4-. =v'ntul activităţii constructive duce la zidirea unui mare număr de ansam)luri şi edificii.3&(er& a m#n#(t&r&& M&9a& 1"$# . <lum3u&ta. @tefan +antacuzino (. 2ronaosul. +raiova./-.t& $e la <"tl"g& . ncura. 0I0 7N"r$ul M"l$"%e& 2 9anur&le $e $rum . 01II .ene.033. căreia i se alătură două a)side laterale.itecturale de p'nă la .13 incintă interioară de coloane.0/3-. este cu mult mai fastuoasă. (ai mult dec't oricare dintre construcţiile epocii.funcţiune şi rezolvare ar.*sinteza muntenească* (portice. B 9anur& "r#. pro)a)il după modelul )isericilor de la (untele =t.n "%en&.te (pridvorul desc.rg"%&. ar.n "%ene.t& (mai ales .4).3&(er& a m.is) .an&. ca şi marile mănăstiri olteneşti: 4r. 8 Cr&(tal&-area (t&lulu& (!. Arn"ta./.

14 7Olten&a 2 Culele . On consecinţă. H"re-u.itectura din $ala. pe ela)orarea legislaţiei statului )urg. la Neg9&ne. a societăţii. mai ales n zona 1lteniei.e. odată cu sporirea profesiunilor eminamente ur)ane.a constituite n $ala.amprentă a tradiţiei de. ?ie izolate. M"$ern&-area ur3an# revine administraţiilor locale.iar. n mediul ur)an se modifică semnificativ componenţa populaţiei. culele rom'neşti au ca model construcţiile cu acelaşi nume şi funcţiune din sudul <unării.&.& 3&(er& &le +& tate <ouă caracteristici ale secolului al !$"""-lea au marcat semnificativ ar. n special cea industrială etc.af ale paşalelor de la <unăre.33. +ea dint'i este permanenta nesiguranţă provocată de desele sc. <e cu totul altă factură dec't picturile exterioare din (oldova secolului al !$"-lea.n urma păcii de la =drianopol şi a nfiinţării +omisiei >uropene a <unării .şi maritim. Tran(!"rmarea ter&t"r&ulu&: apariţia şi extinderea rapidă (după .&nen&& M& &. ulele $&n M#l$#re. 2. s-a )azat (su) puternica influenţă occidentală) pe formarea structurilor capitaliste. planurile de sistemartizare (#imişoara. +ea de a doua caracteristică a secolului al !$"""-lea se referă la apariţia unei pături ţărăneşti nstărite.t&2M#gla. p'nă la primul răz)oi mondial. Ca$rul &(t"r& general a fost marcat de contextul politic diferit al provinciilor rom'neşti. 2ilde din cărţile populare care circulau n epocă sau motive vegetale alcătuind decoraţii luxuriante sunt de asemeni prezente. frescele ce mpodo)esc )isericilor olteneşti pot fi socotite strălucite exemplare ale ar.t&2 Ca "%a.ia. această fortificare s-a manifestat mai ales prin construirea de cule. 2roclamarea regatului &om'niei. registrul superior sau ntreaga faţadă nfăţişează n culori vii =postoli şi @i)ile. imediat după .ia.an&."ara au la ultimul nivel un foişor sau o loggie .im)ări de domni şi de şi mai desele năvăliri n scop de . pe creşterea economică. din imperiul austro-mag.&nen&& Mar& .5::.ten& (au Curt&. . <#u. >a a determinat fortificarea multor reşedinţe )oiereşti sau zidirea unor noi reşedinţe ntărite. care a condus la ur)anizarea unor teritorii şi la scăderea rolului teritorial al unor importante localităţi de p'nă atunci. principalul instrument de control al dezvoltării ur)ane sunt diferitele reglementări ur)anistice şi ar. #ransilvania a făcut parte. #răsătura definitorie a celor cca. a unor comunităţi rurale independente de marile latifundii.itecturii populare de zid. 7a 3&(er& &le $&n Sl#t&"ara. SECOLUL AL 0I02LEA 1. fapt care a avut influenţe favora)ile asupra dezvoltării economice. <ezvoltarea accentuată a transportului pe <unăre . Ur.. ). fie făc'nd parte din ansam)lul unei curţi.itecturale şi.t&. scene laice reprezent'nd o)ştea ctitorilor. En zona 1lteniei. prin care a de)utat o perioadă de mare sta)ilitate politică.& C. . 6r".30:) a reţelei de cale ferată. C. a unirii principatelor şi a &ăz)oiului de independenţă. eligi)ile.erea. 4r". n . n timp ce %ara &om'nească şi (oldova au urmat calea desprinderii de suzeranitatea otomană prin perioada guvernării ruseşti şi a &egulamentelor 1rganice.ez. 6:: de astfel de )iserici care se mai păstrează din această categorie o constituie picturile exterioare. prin creşterea importanţei portului +onstanţa.modernizarea treptată. @pre deose)ire nsă de acestea. a căror vitalitate se manifestă prin ctitorirea unui mare număr de )iserici săteşti.

nsoţite de reguli de construcţie (parcul ?ilipescu.itectura de factură occidentală a secolului al !"!-lea şi prin ordonarea fronturilor stradale. +onstanţa.formarea primilor ar. . m)inarea principiilor clasice de compoziţie cu cele peisagere. ?.modificarea imaginii ur)ane. n .area spaţiilor pu)lice de agrement (parcuri. apariţia unor noi tipologii a locuinţei: de la reşedinţa no)iliară la imo)ilul de raport .independenţa relativă a programelor faţă de curentele ar. a -anatului şi a -ucovinei la sfera de influenţă culturală central-europeană a asigurat o asimilare firească a ar.15 -raşov. parcul "oanid din -ucureşti).itectură din -ucureşti. #. . >xemple: #imişoara. n #ransilvania. n concordanţă cu noua civilizaţie ur)ană. On %ara &om'nească şi (oldova a avut loc nsă o mutaţie radicală.ipamente pu)lice: clădiri pentru nvăţăm'nt.eze: ideea de confort modern. pentru cultură.itecturile occidentale reprezent'nd un import. dar şi din Germania. trasarea unor noi axe ma. semnificative sunt exemplele de extinderi regulate. .apariţia şi consacrarea unor noi programe de ar. .modificarea parcelarului .contextul cultural: orientarea din ce n ce mai accentuată spre civilizaţia şi cultura europeană. prin parcelări de diferite dimensiuni: Galaţi. . )azate pe modelul fizic al oraşelor-grădină.itecţti rom'ni n şcolile din străinătate .itecturii secolului al !"!lea. prin ar. din perioada regulamentară p'nă n anii P8:.unificarea organismului ur)an (zona intra-muros cu cea extramuros).ale alimentare etc. -ucureşti). administraţie. prin demolarea fortificaţiilor n oraşele din #ransilvania.amena. .nfiinţarea.adaptarea (prin dimensiuni) pentru funcţiuni ur)ane. grădini). =ustria şi "talia. aplicarea limitată. 1lteniţa etc. pieţe şi . şi cele central-europene (ca p'nă atunci).. n $ec. Categ"r&& $e &nter%en'&& ur3an&(t& e: . a principiilor ringului vienez. .locuinţa societăţii )urg.itecturale. şi exemplificare. *.modificăriCrectificări ale tramei stradale: alinierea străzilor şi raportarea clădirilor la aceasta.. >xemple de oraşe noi (#.) şi de restructurare ale fostelor raiale (Giurgiu. (ăgurele.aussmannian .oraşe noi şi restructurarea radicală a celor existente: porturile dunărene. -raşov. veniţi n special din ?ranţa.apariţia cartierelor (parcurilor).itectură. după modelul nvăţăm'ntului practicat la >cole des -eaux =rts din 2aris. modernizarea a fost sinonimă cu occidentalizarea.transformarea oraşelor existente: . +aracteristicile planurilor şi importanţa lor pentru ur)anismul rom'nesc. @everin. <r&n &+alele "r&ent#r& (t&l&(t& e . >xemple. prin nlocuirea parţială a fondului construit anterior. @i)iu. parcelarea marilor proprietăţi funciare . parţială. (odelele ur)anistice aplicate sunt cele occidentale.prezenţa ar..ore de circulaţie ()ulevardele )ucureştene) şi aplicarea parţială a modelului . ca şi a primelor cartiere de locuinţe ieftine. categorii de ec.iul &egat.itecţilor străini (sta)iliţi temporar sau definitiv n &om'nia). ar. <r"grame $e ar9&te tur# . 2redeal.cazul -ucureştiului. -răila). =cest transfer cultural a fost facilitat de: . . a şcolii de ar. instituţii )ancare.35. .extinderea oraşelor existente. E. +lu. =partenenţa #ransilvaniei.

&ecuperarea trecutului (altul dec't cel al antic.itecturile romantice să se identifice cu neogoticul. E le t&(mul . On am)ele cazuri. respectiv )isericile din 7eţcani.itecturii gotice. -isericile şi reşedinţele ample (palate. ntr-o compoziţie n care acesta şi pierde conotaţia originală.%ara &om'nească şi (oldova. casa 7i)rec. =naliza unor exemple semnificative: palatul #oldalag.e. ca primă aplicare a metodei experimentale n ar. din -otoşani. clasificarea acestora şi.şi ?rumoasa din "aşi ./-. fără nsă ca a.ităţii) a condus la descoperirea valenţelor ar.itecturii neo-clasice europene . +asa +reţulescu din -ucureşti. Cla(& &(mul .umătate a secolului al !"!-lea. )iserica reformată din +lu. . el a avut un caracter *aplicativ*. n ar.itectură.t. am)ele la "aşi.itectural nou faţă de cele anterioare. 2alatul domnesc al lui Grigore G.16 a. n direcţia utilizării cu preponderenţă a fragmentului gotic. @copul operativ . . asociindu-se o nouă accepţiune a frumosului (simplitatea şi rigoarea expresiei plastice) . ?rumoasa şi Fniversitatea vec. palatul de la &uginoasa. remontarea lor după principii istorice (compoziţie stilistică) sau după tipologii caracteristice destinaţiei. . clasicismul din #ransilvania recurge la o simplitate şi austeritate extremă. R"mant&(mul . şi +atedrala romano-catolică din @atu (are.ica.crearea unui o)iect ar.&ealizările din &om'nia se nscriu. 2rocedeul eclectic constă..cu noi cerinţe funcţionale.curent cultural care cuprinde cele mai importante manifestări ar. castelul de la -onţide.pe plan longitudinal) şi de reşedinţe (palatul de pe ziduri. activ n prima . !"!.#ransilvania.itectură. apoi.i-Jorda şi 2rimăria din +lu.clasicismul din &om'nia. pragmatic. căutarea expresivităţii şi a caracterului operei ( n defavoarea frumosului). monumentele funerare etc.3.itecturale ale sec. 3.latter mănăstirilor #ismana şi -istriţa. . n trei momente distincte: alegerea unor monumente ale trecutului şi demontarea lor n elemente componente. #eiul <oamnei . transformările aduse de @c. n concordanţă cu spiritul pozitivist al secolului. >dificiul şcoalelor rom'ne din -raşov.354) şi principalele sale construcţii clasiciste. -ucureşti). &omantismul tărziu al 2alatului administrativ de la "aşi.cu plan central . are loc o evoluţie similară: ntr-o primă fază formele clasice au fost aplicate doar la exterior. =naliza unor exemple semnificative: parcurile din perioada regulamentară. pentru ca apoi să ai)ă loc şi transformarea planimetrică. respectiv +asa -alş şi +asa -aşotă din "aşi.oritatea cazurilor. n ma.legată şi de deşteptarea sentimentului istoricităţii (latinismul Mcolii =rdelene şi elenismul =cademiilor domneşti din -ucureşti şi "aşi) . On general. utiliz'nd un număr redus de elemente esenţiale. palatul Muţu. case domneşti şi )oiereşti) au constituit domeniul principal de manaifestare al clasicismului. coerent n părţile sale. .=r. =naliza unor exemple de )iserici (&uset. =ctivitatea lui =lexandru 1răscu (.itectura a fost reflexul marilor idei romanrice: originalaitatea şi afirmarea geniului creator individual. >clectismul a contri)uit la lărgirea c'mpului de o)servare şi analiză. li)ertatea a)solută de creaţie. sa situat departe de opţiunea formală clară şi de dez)aterea doctrinară. a pitorescului etc.principalele caracteristici ale ar.

(incu.itectura neo-rom'nească se nscrie n mişcarea romantismului european. Mcoala centrală de fete (. <rem&(e .itectură şi.pătrunderea eclectismului n &om'nia (at't n #ransilvania c't şi n $ec.lucrările . =naliza unor clădiri semnificative pentru căutările lor plastice. Ş "ala $e ar9&te tur# . prin urmare. spre sf'rşitul secolului. CULTURA ARHITECTURALA A <ERIOA5EI INTER4ELICE . de av'nt constructiv. pe aceea a politicului. ci n primul r'nd.itectura eclectică a fost n relaţie directă cu academiile de ar. +ea mai importantă academie a fost >cole des -eaux =rts de la 2aris. n general.itecţilor (rom'ni şi străini). a dominat ntregul secol al !"!-lea.precursori: =lexandru 1do)escu şi <imitrie -erindei.) şi formarea studenţilor n spiritul ar. *.iul &egat). .nceputurile nvăţăm'ntului rom'nesc de ar. aflat la ndem'na ar. =naliza unor exemple. care au marcat decisiv configuraţia oraşelor. ). On privinţa ar. sursele sale de inspiraţie: importanţa acordată )isericii @tavropoleos pentru proiectarea unei noi ar. ci pe aceea naţională.itecturii nu mai era vor)a de recuperarea istoriei.356).ez. o metodă de lucru )azată pe utilizarea nediferenţiată a exemplelor oferite de istorie. nu numai n sfera ideologiilor artistice. ca şi sursele principale ale acesteia: vec. I"n M&n u C1F?G21H12I . Grigore +erc.ea ar. p'nă la locuinţele modeste de serie.sporirea interesului pentru monumenele istorice şi pentru prote. nţeles ca ncercare de verificare o)iectivă a produsului artistic şi ca metodă de nvăţare.itecturi n forme naţionale.35. n cazul particular al &om'niei. .itecturii iniţiate de (incu: proiectele n *stil neo-rom'nesc* şi releveele după vec.ovari (.n# la +r&mul r#-3"& m"n$&al 1.ica -udeşti.17 . a constructorilor sau a proprietarilor nşişi.t& a& +er&"a$e&: 2etre =ntonescu. cu semnalarea referinţelor istorice.itectură cultă şi ar. =lte construcţii ale lui ".itectură (.ar.itecturi rom'neşti. necesitatea unei ar. prin cele)rul său tratat. 2. proiectul pentru 2rimăria capitalei (.itectura populară. un lim)a. de redeşteptare a spiritului şi a identităţii naţionale. =ceastă situaţie explică imensa cantitate de clădiri eclectice.locul secolului. reacţia la restaurările lui 7ecomte de NouR şi prima lege pentru protecţia monumentelor.ar. a concis cu o perioadă de creştere economică şi. .330). cu mare rapiditate. implicit. de la cele mai reprezentative construcţii administrative.5:4).35:). ARHITECTURA NEO2ROMÂNEASCA +. la mi. care. <r&n &+al&& +r"tag"n&. cu academismul.formaţia sa profesională. Nicolae G.5::-.area lor. care afirmă. . +ristofi +erc.ez.ile monumente naţionale. analiza stilistică. de consum. -ufetul de la Mosea (.manifest: casa 7a. Qulien Guadet a propus o viziune unificată a teoriei şi practicii. >clectismul a devenit.

5H3. C"n$&'&&le generale +"l&t& e . ?. E. <uiliu (arcu. legislaţia locuinţei.stil oficial.el"r. &egimul politic.546).itectura* (. C"nteDtul ultural: afirmarea noilor generaţii de intelectuali.& e%"lu'&a "ra. <isputa tradiţionalism .populaţia şi suprafaţa tării.& ur3an&(mul: . 2rotagonişti şi realizări importante.54/). noutatea n peisa. .itectura neorom'nească .5:0-. *-uletinul +omisiunii (onumentelor "storice* (. ca primă fază a modernităţii. =lte contri)uţii teoretice: "on <avidescu.5H5-. ar.permanenţa ar. =r.itectură: *=r. &olul principalelor reviste de ar.ul ar.5H6-. *@uperur)anismul*.area litoralului şi a văii 2ra.iropol.area teritoriului: proiecte pentru amena.ări de spaţii pu)lice ur)ane.itectura neo-rom'nească. +onstituţia din .itecţi şi exemple.iul &egat şi teritoriile care au aparţinut imperiului austro-ungar .dez)aterea de idei şi protagoniştii.5:3-. analiza unor exemple de planuri de sistematizare: @i)iu.itecturi diferite. -ucureşti.categorii de operaţii ur)anistice: localităţi noi (staţiuni maritime) şi cartiere n oraşele existente. *.548). pluralismul expresiei artistice. Ar9&te tura m"$ern# a.563-H6 şi momentul de v'rf din .ar. "aşi .iul &egat şi teritoriile alipite după primul răz)oi mondial. corespondenţe ale acestuia cu ideologia perioadei.modernitate şi căutarea identităţii spirituale naţionale. +aracterisitici principale. *"nstrucţiunile şi normele pentru ntocmirea planurilor de sistematizare* din . Curentele ar9&te turale. (. *@imetria* (. . @c.ar. .importanţa planurilor de sistematizare n comparaţie cu intervenţiile propriu zise. deseori.*Fr)anistica generală şi specială*.teoria ur)anismului: importanţa lui +incinat @finţescu .itectura modernă .culturi diferite ale ur)anului: $ec. =lexandru Aamp. = fost perioada cu cea mai mare varietate de orientări şi căutări stilistice. .18 1.544). Ar9&te tura .56H şi unificarea administrativă. exemple semnificative. ). proiecte şi intervenţii n zonele centrale: amena. Ur3an&(mul . +antacuzino n această modificare de optică. după . ar. =r. .itectural rom'nesc.eologia decorativă spre semnificaţiile profunde ale ar.5H8.itecturii clasicizante: prelungiri ale eclectismului şi.cadrul legislativ: prezenţa pro)lemelor de sistematizare n legile administrative.ovei .itecţii au practicat. manifestări ale clasicismului modern. 2. 2rincipale curente: .& e "n"m& e: noua realitate a ţării după (area Fnire . rolul decisiv al lui G.ar.itectura =rt-<eco. *Fr)anismul* (. A(&m&larea . o perspectivă diferită asupra spaţiului rural şi asupra valorilor istorice. exist'nd diferenţe nota)ile ntre $ec.5H5.im)area de atitudine faţă de sursele tradiţionale de inspiraţie: de la ar.itecturii populare. <ezvoltarea economică: criza de supraproducţie din .amena.

itecturii şi ur)anismului: . . nsoţit de teme compoziţionale proprii.difuzarea ar. .564-. vila (edrea şi imo)ilul 2op-G. . . (ag.. .). vilele (iclescu.circulaţia ideilor şi contactele cu mediile avangardiste europene: importanţa lui (arcel "ancu şi a revistei *+ontimporanul* ( n perioada . =lte construţii importante: cele două =&1 (+alea $ictoriei. .506). H"r&a Creang# C1FH221H*)I 2 el ma& &m+"rtant re+re-entant al ar9&te tur&& m"$erne r"m. diferite societăţi şi instituţii şi.efectele asupra ar.o nouă interpretare funcţională şi spaţială a programelor de ar. "nfluenţele celorlalte curente ar.a fost diferită n regiunile ţării: centre mai importante. .eorg.eru (. <umitrescu. 3.iu din -ucureşti. statul.itecţi.itectură este asimilată noului spiritul al epocii.5H. -ucureşti şi . n a)senţa discursului critic: raportul dintre faţada şi volumetria. ARHITECTURA ŞI UR4ANISMUL 5U<A AL 5OILEA RAZ4OI MON5IAL 1. $arietatea repertoriului formal concretizată prin realizările diferiţilor ar. +lădiri importante: imo)ilul =&1. locuinţele sociale etc. -unescu şi +antacuzino. colectivizarea agriculturii din . .565 .543.climatul cultural general al societăţii rom'neşti: noua ar. .ată centralizat. de consum. >tape ale ar.cca.otelul din -raşov). =tenţia acordată detaliului.565-.idere culturală.vila dr. 2rincipalii )eneficiari: intelectualitatea cu desc. pavilioanele de expoziţii din parcul Derăstrău. de factură modernă.modificarea radicală a imaginii ur)ane. 1ttulescu. 2rincipali exponenţi. iar statul totalitar devine proprietarul aproape a)solut al tuturor domeniilor economiei (naţionalizarea din . caracterizat prin raţionalitatea organizărilor funcţionale şi prin utilizarea unui voca)ular formal exclusiv modern.565: căutări n direcţia simplificării formei (cu puternice accente =rt-<eco).itectură: şcoli. imo)ilele <avidoglu. 2etru Groza.564) şi nceputurile activităţii n &om'nia. 7imitele de asimilare a g'ndirii moderne.sc. are loc industrializarea forţată a economiei.ne.itectura neo-rom'nească.p'nă n . şi planul tri)utar tradiţiei compoziţionale academiste.im)area regimului politic: dispariţia statului democratic . sanatorii.ale alimentare.5-.favorizată de )oom-ul economic al deceniului 4 . C"nteDtul: . +ristalizarea apartamentului şi a imo)ilului de raport modern n -ucureşti. 2alatul +ulturala din +ernăuţi. =r.itecturii sale: . -urileanu-(alaxa etc. Dalele 1)er. Ontreaga economie este diri. . "nfluenţa decisivă pe care a avut-o proiectarea clădirilor industriale de la Fzinele (alaxa. clădiri de )irouri. . <eva. alături de ar.eru şi cartierul $atra 7uminoasă din -ucureşti.itecturii moderne .5H0: reducerea severă a formei spre esenţial av'nd drept consecinţă dispariţia poeticii etapei anterioare.5. )d. ?ormaţia )eaux-artistă (2aris. (ag.19 . n mai mică măsură. şi n direcţia coerenţei spaţial-funcţionale .itecturale.expresia plastică şi spaţiul interior.5H:). fragmente ur)ane unitare ()d. <r&n &+ale ara ter&(t& &: .5H0: modernismul deplin. faleza de la >forie Nord etc.ideologia comunistă domină integral societatea.itectura modernă devine nsă rapid un nou lim)a.t&. .56/.după .) şi importanţa lor n noua configuraţie estetică.

realizarea unor numeroase noi zone industriale.itecturală.este desfiiţată li)era practică a ar.eţulP anilor P0: şi nceputului anilor P/:. evoluţia simultană şi divergentă cu acestea. .itecturii clasicizante ca expresie a regimului totalitar.itecturii rom'neşti post)elice d. "ntervenţia totală a politicului a avut loc prin .artei de la =tena. aceştia devin funcţionari ai statului n "nstitute de proiectare. finanţarea. Ur3an&(mul .iţei de sistematizare.itecturale inter)elice. <iferenţa principiilor ur)anistice faţă de cele anterioare ()azate pe mica proprietate şi pe parcelare) produce o ruptură radicală a morfologiei ur)ane.nicii) şi a tuturor structurilor organizatorice a domeniului. mici ansam)luri de locuit sau de dotări.politica de industrializarea forţată a avut drept consecinţă creşterea rapidă a populaţiei ur)ane (cu mari dificultăţi de acomodare la modul de viaţă ur)an).etape principale ale evoluţiei politice: cucerirea şi consolidarea puterii politice.practica profesională: dispariţia de facto a dreptului la proprietatea funciară ur)ană a facilitat difuzarea principiilor +.succesiunea tipurilor de intervenţii ur)anistice: completări de fronturi. 2lanul de sistematizare apare la nceputul anilor P0:.586. impulsionarea dezvoltării oraşelor. terenul. aplicate n ansam)luri ur)anistice de dimensiuni mai mari sau mai mici. amena. restructurarea unor artere importante ale oraşelor.itectură (după o perioadă de funcţionare ca facultate a 2olite.statul a dispus de toate verigile actului de construcţie: ntocmirea temei. perioada stalinistă.area litoralului . . 2. după . a culturii ar. spre sf'rşitul anilor P8:. @-au creat astfel premisele proiectării şi realizării unor intervenţii ur)anistice de foarte mari dimensiuni.cea mai fertilă perioadă a ar. şi evoluţia ei n următoarele 6 decenii . . determinante.& ur3an&(mulu& a fost rezultanta influenţei.20 . ). episodul ar. revenirea la regimul totalitar a)solut p'nă n . caracterul sumar al sc.itecturii şi ur)anismului: a. .itecţilor. relaţia ar. astfel.itectului cu autoritatea statului. marile ansam)luri de locuit realizate la periferia localităţilor sau n zonele sla) construite . posi)ilităţile de creaţie ur)anistică şi ar.area investiţiilor s-a făcut după un program strict centralizat. .itecturii realismului socialist (prima parte a anilor P8:) c. ar.caracteristicile ur)anistice ale acestora. .etape ale ar. n interiorul localităţilor sau la extinderile acestora.teoria ur)anismului . cvartalele staliniste. variante ale postmodernului şi recrudescenţa ar. execuţia.itectura SfuncţionalistăS.ul raţionalist şi căutările unei ar. prelungirea. prin care s-a decis reconstrucţia socialistă a oraşelor. &elaţia dintre modernizare şi distrugere. n mod sever. n anii P8:. a politicii statului (şi a pcr) şi a curentelor epocii.535.itecturi de factură naţională ). prin lim)a. E%"lu'&a ar9&te tur&& . <iri.otăr'rile cc al pcr şi a consiuliului de miniştri din . . iar investiţia particulară devine nesemnificativă. sporirea necesarului de locuinţe (spaţii de cazare) şi a dotărilor colective. Pdezg. ela)orarea proiectului. nfiinţarea "nstitutului de =r.5//. control'ndu-se şi limit'ndu-se.exercitarea dreptului de proprietate asupra terenului ur)an este sim)olică.studiile de sistematizare teritorială.

5//.cel mai important program de ar. din punct de vedere cantitativ. $r. Ar9&te tura 2 t&+ur& $e +r"grame $e ar9&te tur# . retorica monumentalului. desfiinţarea acesteia n . *. ar. Re(taurarea m"numentel"r: rolul <irecţiei (onumentelor "storice. C"n!.itectură realizat după răz)oi. $r.dotări de interes pu)lic: categorii..itecţi importanţi. N& "lae LASCU JISTORIA ARHITECTURII ÎN ROMÂNIAK 2 N"te $e ur( UNI1ESITATEA 5E ARHITECTURB ŞI UR4ANISM JION MINCUK . >xemplificări pentru toate categoriile.21 legea străzilor din . ar9. ar9. An a 4RBTULEANU. tipizarea şi industrializarea şi efectele asupra configuraţiei oraşelor. "ntervenţiile asupra centrelor (istorice) ale oraşelor. ?. @ursa: <r"!. . exemple.5/8 şi recuperarea spaţiului străzii.locuinţa .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful