OMRAAM MIKHAEL AIVANHOV

CARTEA MAGIEI DIVINE
colecţia IZVOR Nr. 226 Cap. I REVENIREA PRACTICILOR MAGICE ŞI PERICOLUL LOR Iniţierea este o muncă pe care fiecare o face asupra lui însuşi, o muncă neîntreruptă de or ani!are interioară, de purificare, de stăp"nire de sine. Ori, ceea ce se petrece acum, acest interes pe care îl constatăm din ce în ce mai mult pentru lucrările de ma ie şi ocultism este mai mult dec"t în ri#orător. $entru că el nu e%primă ne&oia unei spiritualităţi ade&ărate ci dorinţa de a intra într'un domeniu necunoscut, misterios, inter!is. (e altfel, &edem re!ultatele) aceste cărţi nu fac oamenii mai înţelepţi, mai ec*ili+raţi, mai puri, din contră, ele descătuşea!ă în ei forţe o+scure, !ăpăcesc ideile lor, fac din ei &ictime ale entităţilor inferioare, care nu caută dec"t să se *rănească pe seama oamenilor. -imp de secole .iserica a com+ătut, pe nedrept, tradiţia iniţiatică. (ar ceea ce e pe cale de a se produce acum) ştiinţele oculte puse la dispo!iţia tuturor oamenilor sla+i, &icioşi, rău intenţionaţi, nu e de dorit. (acă Iniţiaţii din trecut au dat ca precept) /a tăcea0 este pentru că ştiau că secretele 1tiinţei iniţiatice puteau de&eni arme foarte periculoase în m"inile oamenilor care nu erau pre ătiţi să le primească. $entru că natura umană este astfel făcută că, orice îi &eţi re&ela, ade&ărurile cele mai su+lime, mai di&ine, ea &a încerca să le utili!e!e pentru a ser&i interesele sale cele mai personale şi e oiste. (e aceea tot ceea ce se dă oamenilor pentru +inele lor, pentru sal&area lor, ei deturnea!ă şi utili!ea!ă în realitate pentru ruina lor şi a altora. (in ce în ce mai multe e%perimente se fac acum pentru a descoperi puterile "ndirii, influenţarea o+iectelor sau fiinţelor umane, acţiunea la distanţă, aflarea de informaţii secrete. 2%istă persoane care se e%ersea!ă pentru a influenţa prin "ndire atleţii care participă la competiţii sporti&e şi astfel să'i facă să c"şti e pe unii şi să'i facă să piardă pe alţii. 3ără să &or+im de cei care se ocupă să impre ne!e o+iecte cu influenţe noci&e pentru a le trimite, su+ aparenţa cadourilor, unor demnitari sau înalte personalităţi în scopul de a le dăuna şi a slă+i ţara lor. -oate aceste cercetări care se fac asupra puterii "ndului, pentru a o utili!a într'un scop distructi&, sunt la fel de periculoase ca şi cercetările asupra armei atomice şi, din punct de &edere moral, ele sunt încă şi mai de condamnat. Omul nu are dreptul de a se ser&i de acest factor di&in, "ndirea, pentru a face rău. 4ceasta e ma ie nea ră, iar cei ce o practică tre+uie să ştie că mai repede sau mai t"r!iu &or fi pedepsiţi. Nu e nimic rău în sine a &rea să cunoşti puterile "ndului. (ar şi aici, e%istă din nefericire tot felul de oameni care &or să utili!e!e aceste cunoştinţe în sensul în care le con&ine. 5ntotdeauna natura inferioară este cea care se manifestă în om pentru a'l împin e să profite de toate mi#loacele care'i cad în m"nă. Iată de ce at"tea ci&ili!aţii au dispărut p"nă acum, şi a noastră de asemenea &a dispărea, dacă aspectul moral, dra ostea, +unătatea nu &or fi +iruitoare. C"nd lăsăm intelectul să domine, cum el nu are prin el însuşi nici o moralitate, el nu se preocupă dec"t de a pune noi mi#loace stinţifice şi te*nice la dispo!iţia omului, fără să se între+e cum le &a folosi. 1i este de asemenea pentru ştiinţele oculte. $entru că nu tre+uie să credem că, dacă oamenii sunt atraşi de ştiinţele oculte, este pentru că ei au aspiraţii mistice, sau un elan spre spiritualitate. (eloc. 2i pot fi c*iar cei mai mari materialişti. (ar, deoarece s' au con&ins că pot ăsi aici mi#locul de a'şi satisface am+iţiile lor, să o+ţină succese, îşi spun) /(e ce nu6 7ă încercăm, &om &edea cum &a fi0, şi încearcă. Oamenii au dorinţe, ne&oi... acestea nu lipsesc8 Ceea ce le lipsesc, sunt calităţile de inteli enţă, ră+dare, perse&erenţă, pentru a o+ţine ceea ce îşi doresc. 2i caută mereu să a#un ă c"t mai repede folosind mi#loacele cele mai uşoare. 1i c"nd li se propune ma ia, ei cred că ea le poate aduce succese rapide şi sunt ata să se a&"nte în orice e%perienţă.
9

$ri&iţi c"ţi editori, de c"ţi&a ani încoace, s'au apucat să pu+lice lucrări de ocultism8 :nele dintre aceste cărţi conţin reţete înspăim"ntătoare, mer "nd p"nă la a indică cum să faci un pact cu dia&olul. Ceea ce e foarte ra& şi poate nu o ştiţi, este că e%istă mulţi oameni, mai mulţi dec"t &ă ima inaţi, care se interesea!ă de aceste practici. 1i cei mai puternici reuşesc8 (e ce6 $entru că pasiunile lor, am+iţiile lor, in&idia şi încăpăţ"narea pe care o depun pentru îndeplinirea acestora, ser&eşte drept *rană, momeală spiritelor infernului, ei reuşesc astfel să le atra ă, să comunice cu ele, şi aproape să le dea &iaţă. Oamenii nu îşi dau seama de pericolul pe care îl pre!intă practicarea ma iei ne re. Ce responsa+ilitate pentru autorii şi editorii acestor cărţi8 Cum ei nu se "ndesc dec"t cum să c"şti e +ani, ei se pă!esc să e%plice în detaliu cititorilor toate pericolele care decur din aplicarea reţetelor lor, nu le pasă că alţii îşi &or pierde sufletul din cau!a lor. 2i pun la dispo!iţia unor oameni care nu au în&ăţat încă să'şi stăp"nească impulsurile lor instincti&e mi#loace de satisfacere a tuturor am+iţiilor... Cum putem să credem că aceşti oameni &or re!ista6 :nii doresc să o+ţină dra ostea unui +ăr+at sau a unei femei, sau să se ră!+une pe un duşman, sau să'şi satisfacă am+iţia sau lăcomia de +ani, şi cum aceste dorinţe sunt mai puternice dec"t "ndirea, ei decid să recur ă la ma ie nea ră. 2 at"t de tentant să &e!i toate aceste dorinţe îndeplinite8 C"ţi oameni, care ştiu că alcoolul sau tutunul le distru e sănătatea, nu pot să în&in ă ne&oia de a +ea şi de a fuma8 2ste la fel cu practicile ma ice) de ce să pui la dispo!iţia unor oameni sla+i mi#loace care, su+ influenţa unei dorinţe sau a unei pasiuni necontrolate, le &or folosi la a pierde pe alţii sau a'i pierde pe ei6 2i da8 $entru că ei atra entităţi malefice care &or să'i prade, de asemenea, şi pe ei. Numai că, nimeni nu'i pre&ine. 4utorii cărţilor de ma ie nea ră ar tre+ui să ştie că sunt nişte criminali şi că într'o !i #ustiţia di&ină îi &a pedepsi. 7ă nu fie miraţi, în !iua aceea. Nu a&em dreptul de a atra e oamenii în re iunile infernului, nu a&em dreptul să'i antrenăm dec"t spre Cer. C"te ca!uri se cunosc, în istorie, de oameni care au pierit lamenta+il pentru că s'au amestecat în ma ia nea ră8 (esi ur, se pot o+ţine şi re!ultate, dar tre+uie cunoscute pericolele pe care aceasta le repre!intă şi ar tre+ui să nu se an a#e!e nimeni pe acest drum, pentru că a+isul îi aşteaptă pe &ră#itorii şi ma icienii ne ri. ;a ce ser&eşte să ai am+iţii spirituale, dacă nu ai conştiinţa consecinţelor apropiate sau depărtate ale actelor tale6 C"nd oamenii încep să presimtă e%istenţa lumii in&i!i+ile cu fiinţele care o populea!ă şi cînd de&ini conştienţi de pre!enţa facultăţilor psi*ice din ei care le permit să acţione!e în această lume, e tentant pentru ei să încerce. 5mi amintesc, cînd eram foarte t"năr <paispre!ece sau cincispre!ece ani= făceam e%perienţe care nu erau totdeauna foarte /catolice0. 4&eam prieteni, şi aşa, pentru a &edea dacă reuşesc, mă amu!am concentr"ndu'mă asupra lor pentru a'i su estiona) unuia i'am ordonat să'şi ridice +ereta, altuia să caute un o+iect pe păm"nt sau să se oprească tra&ers"nd strada. 2rau e%perienţe pe care le făceam aşa, pentru a &edea. >i se înt"mpla, de asemenea, să mă plim+ prin parc pe malul >ării Ne re <locuiam la Varna, în acea perioadă=, şi c"teodată nu ăseam nici un loc pe +ănci pentru a mă aşe!a. 4tunci, mă îndepărtam puţin, şi mă concentram asupra unuia care stătea aşe!at, "ndindu'mă) /?aide, ridicaţi'&ă, ridicaţi'&ă80 C"te&a secunde după aceasta, respecti&ul se ridica, şi eu, inocent, îi luam locul8 >ai a&eam un alt prieten, şi într'o !i, &ă!"ndu'l înaintea mea pe stradă, m'am concentrat asupra piciorului lui drept pentru a nu mai putea a&ansa. 2l s'a oprit aproape de un ar+ore, asupra căruia s'a aplecat, şi, ca şi cum aş fi sosit din înt"mplare m'am apropiat de el. /O*, >i@*ael, mi'a spus, nu ştiu ce mi s'a înt"mplat, nu mai pot să mer . ' Nu te în ri#ora, o să treacă0, i'am răspuns, fără a'i spune că eu eram cau!a8 Iată, făceam astfel de lucruri. (esi ur, nu a&eam dreptul, dar eram foarte t"năr şi au!isem &or+indu'se de puterile "ndului şi nimeni nu mi'a spus ce era +ine şi ce era rău. (ar într'o noapte, st"nd în pat, mi s'a înt"mplat ce&a ce n'am mai putut uita de atunci) am &ă!ut apăr"ndu'mi două persona#e. Nu eram adormit, dar nu eram nici trea!. (eci, în acest semi'somn, mi'au apărut două fiinţe) unul a&ea o statură împresionantă, respira forţa, puterea, dar faţa sa era dură şi pri&irea sa sum+ră, înspăim"ntătoare. Celălalt, alături de el, strălucea) era o fiinţă foarte frumoasă, a cărei pri&ire e%prima imensitatea dra ostei di&ine... 1i era ca şi cum ar fi tre+uit să ale între cele două fiinţe... 2ram impresionat de puterea primului, dar în

inima mea, în sufletul meu eram speriat de ceea ce simţeam înspăim"ntător în el. 4tunci, m' am lăsat atras mai mult de celălalt, şi l'am ales pe acela care a&ea faţa lui Cristos, care era ima inea +l"ndeţii, +unătăţii, sacrificiului. 4cum, c"nd mă "ndesc la toate acestea, înţele că dacă $ro&idenţa nu m'ar fi a#utat să ale drumul +un, aş fi putut de&eni un ma ne ru, pentru că a&eam din tinereţe capacităţi psi*ice foarte mari. Ce m'a sal&at, a fost faptul că nu eram rău, eram numai curios să fac e%perienţe. 2i da, dar eram foarte t"năr, fără discernăm"nt, fără un *id, şi toate acestea se puteau termina foarte prost. $entru că, să nu credeţi că toţi aceia care au că!ut în practicarea ma iei nea re au făcut'o cu +ună ştiinţă. 7e poate înt"mpla desi ur şi aşa, dar sunt foarte puţini oameni care şi'au spus într'o +ună !i) /Iată, &reau să de&in un ma ne ru şi am să fac totul pentru a a#un e0. >ulţi dintre ei nu a&eau poate la început nici cea mai mică intenţie rea, dar erau i noranţi, imprudenţi, şi s'au +i!uit pe forţele lor şi pe stăp"nirea lor de sine şi s'au lăsat antrenaţi. -re+uie să lăsăm deoparte toate practicile oculte care permit reali!area am+iţiilor personale. (e altfel, ocultismul nu e ade&ărata ştiinţă spirituală şi nu îmi place acest cu&"nt /ocult0, pentru că ştiinţele oculte sunt +ine cu rău amestecate, şi e%istă mulţi ocultişti care s' au înpotmolit în re iunile tene+roase ale acestei ştiinţe. 2u, cu ştiinţa pe care &'o transmit, nu o să &ă aduc niciodată spre astfel de practici. ;a ce &'ar ser&i să o+ţineţi +o ăţii, puteri, plăceri, pentru a &ă tre!i mai departe le aţi, persecutaţi, posedaţi şi o+li aţi să recur eţi la e%orcişti pentru a &ă eli+era6 2%istă ma ie şi ma ie. 4de&ărata ma ie, ma ia di&ină, constă în a şti să utili!e!i totul, a+solut totul, pentru reali!area 5mpărăţiei lui (umne!eu. In&ers, toate practicile care pun ac*i!iţiile cele mai ele&ate ale spiritului uman în ser&iciul naturii inferioare, ţin de &ră#itorie. (in păcate, puţini ma i a#un la acest rad superior la care nu'i mai interesea!ă ma ia în sine, unde încetea!ă c*iar să mai facă operaţii ma ice, unde încetea!ă să mai comande spiritelor, elementalilor, eniilor, de a reali!a dorinţele lui personale. 3oarte puţini, numai cei mai mari printre ei, nu se "ndesc dec"t cum să'şi folosească forţele, ener iile, cunoştinţele lor pentru reali!area 5mpărăţiei lui (umne!eu. 4ceştia sunt teur i, adică fiinţe care practică ma ia su+limă) munca lor e a+solut de!interesată. (esi ur, pentru a a#un e la acest rad de ele&are, e ne&oie de o a+ne aţie şi de o puritate e%cepţionale, ei nu tre+uie să caute nici puterea, nici loria, ei tre+uie să dorească să transforme $ăm"ntul, pentru ca (umne!eu să &ină să locuiască printre oameni. >ăreţia unui om, puterea sa cea ade&ărată, este de a nu se ser&i de puterile pe care le posedă în propriul său interes. (e aceea eu cer tuturor fraţilor şi surorilor fraternităţii noastre să nu recur ă niciodată la practicile ma ice pentru a o+ţine dra oste, lorie, +ani sau pentru a scăpa de un inamic, pentru că aceasta e pură ma ie nea ră. (acă &oi au!i că se înt"mplă acestea, &oi lua măsuri foarte se&ere. (iscipolul unei 1coli iniţiatice nu tre+uie să caute să'şi satisfacă dorinţele inferioare, tre+uie să ai+ă ca unic ideal de a lucra în lumină şi pentru lumină, pentru a de&eni un ade&ărat fiu a lui (umne!eu, un +inefăcător al umanităţii. (e acum înainte tre+uie să e%ersaţi numai ma ia al+ă, să lucraţi cu lumină, cu dra oste. $entru că &ă pre&in) ma ii ne ri se &or manifesta din ce în ce mai mult, deci e%ersaţi să trimiteţi lumină şi armonie pentru a împiedica tene+rele să triumfe. Cap II CERCUL MAGIC: AURA Repre!entarea tradiţională a ma ului ' pe care o ăsim de altfel mai des în po&estiri iniţiatice ' este aceea a unui +ătr"n maiestuos ţin"nd în m"nă un +aston cu care trasea!ă în #urul lui un cerc ma ic. Odată cercul trasat, el pronunţă formule pentru a con&oca spirite cărora le dă misiuni determinate. Important nu este de a şti dacă această repre!entare corespunde unei realităţi concrete. Important este că sim+olic, ea este perfect e%actă) +a *eta ma ică, cercul ma ic, formulele ma ice sunt realităţi ale lumii spirituale. 5n descrierea creării lumii pe care >oise a făcut'o în Aene!ă, e%istă un punct a cărui
B

importanţă nu a fost +ine su+liniată de teolo i) acela, că prima creaţie a lui (umne!eu a fost lumina. (umne!eu a spus) /7ă fie lumină80 Odată creată lumina, (umne!eu a făcut să apară toate celelalte creaturi. (upă 1tiinţa iniţiatică, pentru a crea lumea, (umne!eu a proiectat în #urul 7ău un cerc de lumină prin care a sta+ilit şi fi%at frontierele uni&ersului. 4poi, în această lumină (umne!eu a proiectat ima ini care s'au condensat, s'au materiali!at, de&enind plante, animale, oameni. (eci, lumina a furni!at su+stanţa creaţiei. 4cest proces al creaţiei îl putem re ăsi la marii ma i. 2i sunt de asemenea încon#uraţi de un cerc de lumină) aura lor. $"nă acum, nu aţi înţeles prea +ine rolul şi importanţa aurei. 4tunci c"nd un Iniţiat &rea să cree!e, el foloseşte aceleaşi mi#loace pe care (umne!eu 5nsuşi le'a folosit c"nd a creat uni&ersul) el proiectea!ă o ima ine sau pronunţă un cu&"nt care tre+uie să'i tra&erse!e aura. 4ceastă aură care îl încon#oară furni!ea!ă materia pentru manifestare. Ima inea proiectată, cu&"ntul pronunţat se îm+racă în materia aurei. Nici o reali!are spirituală nu este posi+ilă fără materia su+tilă a aurei. $uterea ma ilor, a Iniţiaţilor, le &ine din faptul că ştiu să impre ne!e cu&intele pe care le pronunţă în materia aurei lor, care e a+undentă, intensă, pură. Cu&"ntul e ca un recipient, el produce efecte cu at"t mai mari cu c"t e impre nat mai mult cu un element creator) lumina. 4ţi remarcat, fără îndoială, pentru &oi înşi&ă) în unele !ile &or+iţi fără a putea produce nici un efect în sufletele celorlalţi, iar în alte dăţi, din contră, cu nişte cu&inte foarte simple produceţi mari efecte. 4cest cu&"nt este &iu, cu&intele pe care le folosiţi au fost în preala+il scufundate în aura &oastră, au prins &iaţă, s'au întărit, şi astfel in&estite cu putere au putut penetra p"nă la sufletul celorlalţi, fac"ndu'i să &i+re!e. 5n !ilele în care aura &oastră e sla+ă, cu&intele &ă sunt nesemnificati&e, nu e%istă nimic în ele, &or+iţi, dar nu o+ţineţi nici un re!ultat. 5nţele eţi acum ori inea cercului pe care ma ul tre+uie să'l trase!e în #urul său) această practică pro&ine dintr'o cunoaştere foarte &ec*e pri&ind aura umană. 4tunci c"nd se spune că ma ul tre+uie să intre în cercul pe care l'a trasat, aceasta nu semnifică numai că tre+uie să desene!e în #urul lui un cerc material, ci că tre+uie să cree!e un cerc &iu al aurei şi să se plase!e în centrul ei, adică spiritul său tre+uie să fie acti&, &i ilent. (acă ma ul se mulţumeşte să trase!e în #urul lui un cerc material, fără să fi lucrat în preala+il asupra aurei sale pentru a o face pură şi luminoasă, puternică, se e%pune la mari riscuri, c*iar dacă reuşeşte să o+ţină ceea ce doreşte, în momentul în care &a ieşi din cercul ma ic, toate fiinţele care i s' au supus c"nd era în cerc <pentru că entităţile in&i!i+ile respectă acest sim+ol ca şi cu&intele ma ice pronunţate= se pun să'l urmărească. 4ceste înt"mplări neplăcute le apar tuturor ma icienilor care i noră sau ne li#ea!ă le ile muncii spirituale. 7piritele in&i!i+ile, care &ăd că aura lor nu este nici pură nici luminoasă, se ră!+ună pentru că au fost constr"nse să se supună oamenilor care nu posedau o autoritate &erita+ilă. 5nainte de a se a&"nta în reali!ări &aste, discipolul tre+uie să'şi construiască aura ca un &erita+il cerc de lumină. 4cest cerc nu se trasea!ă automat cu creta sau cu un alt mi#loc, el se pre ăteşte cu dra oste, puritate, a+ne aţie, sacrificiu. (e ce, adesea, cei care se lansea!ă în practici ma ice nu numai că nu o+ţin nici un re!ultat, dar mai mult, atra nenorociri6 $entru că aura lor nu este nici puternică, nici pură. 4tunci c"nd &or să'şi proiecte!e "ndirea, nu se produce nimic care ar îm+răca'o, ar face'o puternică. $entru ca "ndirea să'şi ia !+orul, tre+uie să'i dăm aripi şi aceste aripi se ăsesc în aură. 2i da, tre+uie să înţele eţi că ade&ărata ma ie nu e prestidi itaţie. $entru a transforma e%istenţa noastră, pentru ca dorinţele pe care le formulăm să poată da re!ultate, tre+uie ca "ndurile, sentimentele, cu&intele noastre să fie impre nate de materia aurei noastre. Nici o creaţie spirituală &erita+ilă nu e posi+ilă fără materia, lumina pură a aurei. Cercul aurei este spaţiul în care putem crea, de asemenea el e şi cea mai +ună protecţie. 7e po&esteşte despre unele persoane +olna&e a căror +oală nu are nici o cau!ă fi!ică) aura lor nu este într'o stare +ună şi ele sunt e%puse tuturor pertur+aţiilor atmosferei psi*ice. O aură pură, luminoasă, puternică e o +arieră de netrecut, ea se opune tuturor curenţilor noci&i care parcur lumea &i!i+ilă sau in&i!i+ilă. 5ncon#urat de o astfel de aură, omul e ca într'o fortăreaţă şi c*iar şi atunci c"nd în #urul lui sunt tul+urări, de!ordini, a itaţii,

o#a nea ră. pe care sunt ra&ate anumite sim+oluri. tre+uie să se "ndească fără încetare să pună între ei şi spiritele răului care &in să'i asalte!e +ariere de lumină. să lucre!e pentru pace şi pentru lumină6. pentru entităţile malefice. o co#eşte şi pune pe cele două capete ale sale două mici capişoane) unul de aur. dar cu o funcţie specială) cea de a le a două lumi. cercuri de foc. $entru a le da ordine. (ar nu e suficient. ci o le ătură C . aşa cum îşi ima inea!ă unii. 5n fiecare !i.. (in păcate.0 îi răspund) /2i +ine. lumea de sus cu lumea de #os. aceasta nu înseamnă că nu &eţi fi niciodată deran#aţi sau asediaţi. primului &enit. el se poate ser&i de această +a *etă pentru a reali!a lucruri foarte +une. tre+uie ştiut că ele nu sunt fiinţe care se supun. a ţine o +a *etă în m"nă pentru a fi un ma şi a comanda spiritelor. (a. c*iar şi cei mai tari. ei ar tre+ui să ştie că astfel intră în . C"nd nu ai timp pentru +ine. $entru a o prepara. de rosimea unui de et şi lun ă de un cot <de la cot la e%tremitatea de etelor=. înţele .. 2i &or să le comande celor şapte!eci şi două de spirite pentru ca să le procure +ani. (acă nu o+ţineţi a#utorul Cerului este pentru că nu i'aţi trimis lumină. înţele . o consacră Cerului. Cele şapte!eci şi două de spirite nu sunt o+li ate să &ină să &ă satisfacă capriciile. cei mai puternici dintre ei. ai timp pentru rău. ' Ce înţele eţi6 ' 5nţele că a&eţi timp pentru nenorociri. înarmaţi cu o +a *etă ma ică &or să le dea ordine8 Ce i noranţi sunt8 1i ce cer aceştia6 7ă îi a#ute să facă +ine între ii umanităţi. de mai multe ori pe !i. pentru că aceasta îi inspiră să comande spiritelor înainte de a fi demni. plin de dra oste şi de cura#) el se simte locuit de o lumină interioară. 1i apoi. (acă a&eţi o aură puternică.0 C"nd cine&a îmi spune) /Nu am timp. ci aşa se petrec lucrurile în realitate) dacă nu a&eţi timp pentru lumină. sunt prea ocupat. Cerul nu &rea să se ocupe de ce&a care se stin e. Iisus spunea) /Ve *eaţi şi ru aţi' &ă. at"t timp c"t suntem pe păm"nt. (upă acestea. Cap III BAGHETA MAGICĂ Ce este o +a *etă ma ică6 :n simplu +ăţ. o fortăreaţă de lumină. ima inaţi'&ă că plasaţi în acest cerc o sursă luminoasă care străluceşte fără încetare şi că această lumină se răsp"ndeşte pe &oi şi în #urul &ostru. şi iată'i. C*iar şi Iniţiaţii sunt o+li aţi să se prote#e!e. -re+uie mai înt"i să do+"ndiţi o anumită statură în lumea spirituală. e a+solut. c"t e de dur80 Nu e &or+a de aşa ce&a. dra oste. aşa este. pentru a forma o +arieră de netrecut pentru influenţele ne ati&e. &irtuţi. sta+il. altul de ar int. reuşită. îl &eţi a&ea pentru tene+re. e matematic. :nii au au!it &or+indu'se despre cele şapte!eci şi două de spirite <Aenii= planetare. înainte de a fi ade&ăraţi fii a lui (umne!eu. altfel spiritele &or &edea imediat cu cine au de'a face şi &ă &or lăsa să plătiţi sin ur. 2i +ine. (in nefericire.el răm"ne paşnic.. este altfel. nu. cum pot oamenii sla+i să'şi ima ine!e că nu au ne&oie de nici o protecţie6 4 sosit momentul să înţele eţi importanţa muncii asupra aurei. o mare stăp"nire de sine. Vreţi să răspundă apelurilor &oastre6 4prindeţi toate luminile. şi în final. 4ceastă aură puternică poate fi creată de oricine prin ru ăciune. ma ul o taie dimineaţa înainte de răsăritul soarelui pronunţ"nd anumite formule.0 >ă pri&iţi şi &ă "ndiţi) /C"t e de crud. nu e suficient să cunoaşteţi numele lor şi să'l pronunţaţi pentru a o+ţine re!ultate. 2i da. meditaţie şi prin practicarea &irtuţilor. (ar dacă suntem +ine +aricadaţi cu lumină. "ndiţi'&ă că &ă încon#uraţi cu lumină. pentru a &ă răsuci la st"n a şi la dreapta în patul &ostru şi pentru a &ă lamenta. tre+uie să fi de!&oltat o mare puritate.. 3ormaţi în #urul &ostru un cerc de lumină. o mare &oinţă. fără a face nici cel mai mic efort pentru a'şi de!&olta facultăţi. aşa. nu suntem niciodată la adăpost faţă de asalturi şi +ătălii. -re+uie deci să înţele eţi că ade&ărata +a *etă ma ică nu e numai un +ăţ. :nii &or spune) /(ar nu a&em timp să facem aceste e%erciţii. cu culori. +ine.0 4 ne ru a înseamnă a trimite curenţi luminoşi în spaţiu. Nu se comandă at"t de uşor spiritelor. O +a *etă ma ică este în eneral făcută dintr'o ramură de mi dal sau de alun. 2 un sacrile iu a &rea să puneţi spiritele luminoase în ser&iciul poftelor umane. 4tunci.

7in urul mi#loc de a reali!a acest ideal este de a ne le a de Cer. Iată sim+olul +a *etei ma ice. nu a mai putut domina materia şi. şi putem spune că +a *eta este o prelun irea a m"inii. Caduceul e atri+utul lui >ercur. pentru a acţiona +enefic pe păm"nt.. şi >ercur coordonea!ă simultan ura. nu &eţi o+ţine nimic. . a fost o+li at să lucre!e cu m"inile sale. nu tre+uie să &ă #ucaţi cu lumea in&i!i+ilă. din toată fiinţa. 4ceştia din urmă sunt mai e&oluaţi. dacă sunteţi pur. contactul cu Cerul. (eci. ea tre+uie +ranşată. 1i c"nd Iisus se ru a spun"nd) /3acă'se &oia -a. Cap IV CUVÂNTUL MAGIC 2%istă două cate orii de ma i) cei care practică ma ia cu a#utorul unui instrument. în timp ce ceilalţi sunt o+li aţi să ai+ă o +a *etă în m"nă. forţele naturii &ă &or înţele e. el crea această le ătură între sus şi #os. dar pentru ca lampa să se aprindă #os. 4de&ăraţii Iniţiaţi nu se ser&esc de +a *eta ma ică. în planul +ud*ic pentru a ne le a sufletul cu 7ufletul uni&ersal. nu tre+uia dec"t să dea ordine şi aceste ordine erau e%ecutate. pier!"nd re alitatea. luminos. umanitatea e o+li ată acum să se +ată cu materia pentru a o fasona şi a'şi c"şti a e%istenţa. (a. şi &ă &or îndeplini ru ăminţile. şi omul ştia să cree!e prin Cu&"nt. cel mai adesea o +a *etă. pentru că un re e are întotdeauna ser&itori pentru a'i e%ecuta ordinele şi a'i îndeplini dorinţele. Rolul +a *etei este de a permite o le ătură. Cunoaşteţi primele cu&inte ale 2&an *eliei 7f"ntului Ioan) /. (ar de c"nd a comis înt"iul păcat care l'a separat de (umne!eu. şi a fost o+li at să cree!e cu mîinile. să aprindem lămpile şi toate aparatele care sunt în noi. (acă nu. a fost făcut prin 2l. tre+uie să se pună în contact permanent cu Cerul. pentru a o+ţine de la ea ce &oia. el a co+or"t încet'încet în materie. (ar omul. sau poate &eţi atra e c"te&a o+ser&aţii din partea entităţilor celeste care &ă &or spune) /(e ce te #oci aşa6 Ne deran#e!i80 2i da. 5n realitate. una în fiecare plan) în planul atmic pentru a ne le a spiritul cu 7piritul lui (umne!eu. -ot ce a fost făcut. aşa cum (umne!eu a spus lui 4dam) /5ţi &ei c"şti a . pier!"nd astfel puterea Cu&"ntului. armonia. 5n acel moment. şi în plus ţine în m"nă +a *eta ma ică care repre!intă această pri!ă în planul fi!ic. pentru a face curentul să circule. pentru că instrumentul lor ma ic e c*iar ura lor) nu e separată de ei.0 -radiţia po&esteşte că. care este ea însăşi un intermediar între Cer şi păm"nt. !eul ma iei. poate face să treacă forţele lumii di&ine în lumea fi!ică. în inima sa. în interiorul ade&ăratului ma . Centrala electrică se află sus. şi în fine. m"na este o +a *etă ma ică.a ori ine. întrodusă în pri!ă. pentru ca păm"ntul să de&ină o reflectare a Cerului. şi cei care o practică prin unica putere a Cu&"ntului. tre+uie să ne le ăm la pri!ă. într'un trecut îndepărtat. . sunt ei înşişi +a *ete ma ice. puteţi ridica +raţul ' iată +a *eta &oastră ' şi pronunţa c"te&a cu&inte. precum în Cer aşa şi pe păm"nt0. şi +a *eta răm"ne e%terioară lor. în plan mental pentru a le a intelectul nostru de cel al Inteli enţei cosmice. lumina.. şi pentru a face să circule curentul. în planul fi!ic e%istă acest mic +aston numit +a *etă ma ică. 2l &oia să spună că toate fiinţele umane au un rol ma ic de #ucat) să atra ă din înalt puritatea. cu&"ntul şi m"inile. 4stfel. această le ătură care e sim+oli!ată de +a *eta ma ică. pentru ca ener iile să circule între cele două lumi. în sufletul său.. da. &i se &or supune. un altar pentru (i&initate. (acă nu a&eţi +a *etă. (ar e%istă şi m"na noastră. &ă &or asculta. 2%istă unde&a în înalt o centrală electrică care dă curent. (e aceea.a început a fost Cu&"ntul şi Cu&"ntul era cu (umne!eu şi cu&"ntul era (umne!eu. (ar tre+uie să ştiţi că noi a&em în noi mai multe +a *ete. de fapt. puteţi să întindeţi +raţul cu anii. omul era un re e. c"nd ma ul posedă această pri!ă în capul său.. de a menţine fără încetare. nu o părăsesc. 4ceastă mică ti#ă care face le ătura între Cer şi $ăm"nt tre+uie să se afle.&ie interioară pe care omul a ştiut să o cree!e între lumea din înalt şi lumea de #os. în planul astral pentru a le a inima noastră la (ra ostea de!interesată. putem spune că ade&ărata +a *etă ma ică este fiinţa umană. în armonie cu Cerul. în re iunile su+lime.a *eta ma ică este deci ca o pri!ă pe care o +ranşăm în primul r"nd la Cer.

ca să inter!ică e%ecuţia. şi dacă este un cu&"nt rău&oitor. 5i po&estesc aceeaşi po&este. puteţi imediat a#un e din urmă unele cu&inte nefericite. &irtuţilor sale. +unelor sale intenţii. Nu tre+uie înt"r!iat. dreptatea sau Darma &or intra în acţiune şi &om plăti p"nă la ultimul +ănuţ. dar insist"nd asupra calităţilor sale. acestea nu se pot aran#a aşa de uşor.0 C"te&a ore mai t"r!iu omul re&ine ruşinat) nu a mai ăsit dec"t o pană. care declanşea!ă forţe. criminal. aş &rea să prelun esc această con&ersaţie. nu le mai poţi retra e. Credeaţi că putem repara totul6 Nu. Veţi spune) /(ar am reparat. pentru că cu&intele pronunţate au pro&ocat de#a stricăciuni în re iunile in&i!i+ile. a spus >a*omed./ Iată ceea ce nu ştiaţi. ce mai putem face6 7ă dăm un contraordin. şi dacă &ă puneţi imediat la muncă "ndirea. odată ce capul &a fi că!ut6 Oare îl &eţi lipi la loc6 C"nd un ordin a fost dat. pentru că "ndirea şi cu&"ntul aparţin unor E . stricăciunile pe care le pro&oacă sunt irepara+ile. dar într'o +ună !i @arma le &a suna la uşă şi &a spune) /$lătiţi acum80 -re+uie deci reparat de îndată efectul cu&intelor ne ati&e. sunt aer. du'te acum şi caută penele şi adu'le aici. 4tunci >o*omed îi spuse) /2ste la fel şi pentru cu&inte) odată spuse. 5i spun) /-re+uie să &or+eşti din nou de această persoană. 4ceastă muncă. de altfel. dacă nu.0 1i omul a plecat foarte necă#it. Ce puteţi face pentru a repara reşeala. desi ur. e%cită entităţi şi pro&oacă efecte ire&ersi+ile. alţi ser&itori mai rapi!i. nu mai e nimic de făcut. 7e po&esteşte de un om care a &enit într'o !i la >a*omed şi i'a spus) /7unt foarte necă#it pentru că m'am purtat rău faţă de un prieten de'al meu. pentru că cu&"ntul îşi ia repede !+orul) e o forţă. nu e posi+il. l'am calomniat. fără a aştepta !iua de m"ine. Cu&intele. începe prin stăp"nirea "ndurilor şi sentimentelor. dar cred că nu e prea ra&. şi &ei fi consolat. caută şi &ei ăsi. ' 1i în felul acesta îmi &oi repara reşeala6 ' Nu. şi aceste straturi se suprapun. 7ă presupunem că cine&a &ine să mă &adă pentru a mă între+a cum să repare o +"rfă sau unele acu!aţii in#uste pe care le'a făcut. cu at"t acele cu&inte produc mai multe stricăciuni. dacă putem remedia situaţia imediat nu &a fi aşa ra&. ele şi'au luat !+orul. a făcut ce i'a spus >a*omed) a pus în faţa fiecărei case de pe strada sa o pană. :rmătoarea !i s'a dus la el. pentru că +inele şi răul pe care'l facem mer în două re iuni diferite. tocmai. deci să trimitem alţi mesa eri. şi c*iar &i!i+ile c"teodată. o putere care parcur e spaţiul şi acţionea!ă. 2i o ştiu. dar &ei crea astfel ce&a diferit care &a şter e un pic cu&intele tale. iar acum nu ştiu cum să repar toate acestea. în două straturi diferite. Ce mă sfătuieşti60 >a*omed a ascultat atent şi i'a răspuns) /Iată ce tre+uie să faci) pune o pană în faţa fiecărei case de pe stradă şi re&ino la mine m"ine.. pentru a repara răul pe care l'am făcut altora. 2i nu.0 (ar această putere a Cu&"ntului omul poate să o re ăsească cu condiţia de a începe o muncă de transformare interioară. dar pentru cu&intele rele &a tre+ui să plăteşti. -impul este deci un factor foarte important.. e "ndirea. puţin timp după aceea &or &eni şi consecinţele cu&intelor +une pe care le'ai pronunţat de asemenea în trecut. dar cu c"t trece timpul. ' $entru cu&intele +une &ei fi recompensat.'am acu!at pe nedrept. 7ă presupunem că aţi dat ordinul de tăiere a capului cui&a) cei care tre+uie să e%ecute ordinul au plecat de#a. (ar dacă a trecut prea mult timp. 2 dificil. Cum e%istă totdeauna ce&a +un în fiecare creatură. >a#oritatea oamenilor nu ştiu cum acţionea!ă le ea @armei) îşi lasă sentimentele să fiar+ă. (a. adică &ei fi pedepsit. iar ei pot aran#a uşor lucrurile. dacă e posi+il. /. care a fost tot timpul în&ăţată în Iniţiere. din cau!ă că nu'şi controlea!ă nici "ndurile nici sentimentele lor.0 Omul a plecat. . po&estesc ce le trece prin minte despre unii şi alţii. (ar ceea ce tre+uie să ştiţi acum este că e%istă o forţă încă mai puternică dec"t cu&"ntul. dar adau ce&a foarte important.p"inea cu sudoarea frunţii. 4cum. &or+esc fără a'şi da seama de ceea ce spun şi de ce spun. Nu putem retra e cu&intele pe care le'am lansat pentru că ele se ăsesc de#a scufundate su+ alte straturi terestre sau supraterestre. pentru că am spus apoi c*iar contrariul.ine. 1i c"nd &a &eni momentul c"nd Darma te &a o+li a să plăteşti. Ce e un cu&"nt6 2 o rac*etă care parcur e spaţiul. 2&ident. acestea nu produc consecinţe. $entru că dacă oamenii &or+esc.

ordinul de e%ecuţie &a fi dat şi &eţi fi responsa+il de toate stricăciunile pe care le'aţi produs.. cu&"ntul /iertare0 nu poate repara răul pe care l'aţi făcut. dacă nu. dacă nu. pro+lema nu se re!ol&ă aşa uşor. să &adă pericolele acestor tendinţe. (ar c*iar şi în acest ca! anumite . se "ndeşte la ea tot timpul. dar care crea!ă pa u+e celorlalţi. $entru a se eli+era. calomiile pe care le'aţi semănat continuă să producă şerpi. dar nu e o re!ol&are din punct de &edere al #ustiţiei. oamenii &or fi dominaţi de acestea. pentru e&oluţia sa. 5n acel moment &eţi fi iertat de persoana pe care aţi le!at'o şi de asemenea şi de le ea care a înre istrat aceste stricăciuni. e o &i+raţie. dacă credeţi că e minunat să acţionaţi aşa. acel care a iertat a dat do&adă de no+leţe.re iuni diferite. nu &ă ima inaţi că puteţi re!ol&a totul cu scu!e) nu. ti ri. iartă'mă. tre+uie să fiţi foarte rapid şi "ndirea &oastră tre+uie să fie foarte intensă. +ineînţeles.. arăt"ndu'se tot at"t de m"ndru de atitudinea lui. C"nd &i se face un cadou spuneţi />ulţumesc0. (acă nu sunt precauţi şi nu încearcă să domine aceste tendinţe distructi&e. care să repare stricăciunile. e o re!ol&are pentru persoana ce &ă iartă. pentru că &ă simţiţi de!a&anta#aţi. (acă Iisus a spus că tre+uie să ne iertăm duşmanii. o deplasare de aer. C"ţi oameni sunt nemulţumiţi de destinul lor8 2i sunt porniţi împotri&a lumii între i pentru că &iaţa lor e rea şi cu&intele pe care le aruncă în acel moment împotri&a celor care sunt mai pri&ile iaţi dec"t ei sau pe care îi cred responsa+ili de situaţia lor sunt cu ade&ărat distructi&e) ele sunt pline de o forţă pe care poate nu o cunosc. Nici un cu&"nt pronunţat nu răm"ne fără consecinţe. de enero!itate. ca fiecare să se supra&e *e!e. nimic nu s'a re!ol&at. (acă simţiţi ne&oia să'i umiliţi pe alţii sau să le faceţi rău cu cu&intele &oastre. 4ceasta &rea să spună că relele consecinţe ale cu&intelor &oastre &or dăuna de asemenea părinţilor şi prietenilor &ictimei. ea &ă urmăreşte. dacă aceasta &ă face +ine. e o le e e%traordinară. e pentru ca omul să se poată eli+era de "ndurile ne ati&e şi ranc*iuna care l'ar de!a re a. 5n aceeaşi manieră. dar lăsaţi'i pe alţii în pace. Iertarea eli+erea!ă pe cel ce a fost maltratat. lupi ' sim+olic &or+ind ' care &in să masacre!e şi să'şi de&ore!e oile. care l'ar menţine în re iunile inferioare. e le at. cel în cau!ă &a constata că nu e at"t de corect şi minunat8 2i da. Nu &eţi triumfa niciodată. (eci. nu mai a&ansea!ă. de supărare.e ea nu &ă iartă. calomiat dar nu îl eli+erea!ă pe cel care a comis reşeala. pentru că le ea şi persoana nu sunt acelaşi lucru. (a. el se eli+erea!ă de frăm"ntări. (eci.0. e reţinut de ima inea persoanei care i'a făcut rău. suferă. le!at. pro+lema persoanei care &'a făcut rău nu e re!ol&ată. (acă &reţi să remediaţi consecinţele rele ale cu&intelor &oastre puteţi să &ă concentraţi şi să cereţi ser&itorilor lumii in&i!i+ile să împiedice răul să se producă. într'o !i. să înţelea ă că ele sunt o slă+iciune şi nu o forţă cu care să se m"ndrească. 1i c*iar presupun"nd că un alt indi&id care îi seamănă i se împotri&eşte şi îl stri&eşte la r"ndul său. 4tunci. numai în felul acesta ne eli+erăm. Veţi spune) /1i dacă persoana pe care am le!at'o mă iartă60 Nu. 5n acest fel. dacă &ă scapă nişte cu&inte ne#uste sau răutăcioase despre cine&a încercaţi. (ar c"nd iertaţi pe cine&a. Cu&"ntul aparţine planului fi!ic. dar e&itaţi să fie mai rău. e +ine. pl"n eţi'&ă sau compătimiţi'&ă. tre+uie să o ştiţi. 2&ident. dar cum nu aţi reparat nimic. 7pun"nd) /7unt m"*nit. nu &eţi repara complet. C"nd aţi calomiat pe cine&a. în timp ce "ndirea aparţine de#a domeniului eteric. -re+uie luate precauţii ca acestea să nu se înt"mple. mai repede sau mai t"r!iu. :nii îşi ima inea!ă că e suficient să se scu!e pentru răul care l'au comis. -re+uie acum să ăsiţi alte cu&inte. . Nu e permis a face aceasta. (acă aţi dat foc casei cui&a. ea se eli+erea!ă. să &ă concentraţi pentru a'i transmite multă iu+ire. dar acest cu&"nt nu e ec*i&alent cu ceea ce aţi primit. dacă ea &ă iartă. i'aţi luat presti iul sau onoarea sa. imediat ce &ă daţi seama. cine e rosolan &a ăsi pe cine&a care e mai rosolan dec"t el. -re+uie deci. Nu. @arma &a &eni într'o !i şi &ă &a cere socoteală. şi de atunci &or urma e&enimente neplăcute pentru el. multă lumină. Numai că. tre+uie reparate reşelile. p"nă c"nd reparaţi totul. &ino&atul tre+uie să repare. cel care &rea să &or+ească tare tre+uie să ştie că &a ăsi oric"nd pe cine&a care &a &or+i mai tare dec"t el. dar aceasta nu a#un e. numai atunci &eţi fi iertat. nu e suficient să &ă cereţi iertare) tre+uie să'i construiţi altă casă. alte forţe. 5n timp ce acela care nu a iertat. alte "nduri. 7ă presupunem acum că mer eţi şi cereţi iertare acestei persoane.

deasemenea. $roiectaţi forţe +enefice. animalelor tre+uie să ştiţi unde se ăsesc entităţile lor. o+iecte. pentru a face minuni asupra &oastră înşi&ă. dar tre+uie să în&ăţaţi cum să &ă ser&iţi de ele pentru a transforma totul în #urul &ostru şi să &ă transformaţi pe &oi înşi&ă. în sensul pronunţării de cu&inte care aduc +inele. po!iti&e. Cu&intele sunt puternice. (e aceea +inecu&"ntarea ocupă încă un loc de seamă în ritualurile reli ioase. florilor şi ar+orilor înainte de a le pune în păm"nt) ele &or creşte mai +ine. descura#at. cu speranţa că într'o !i oamenii &or de&eni conştienţi de semnificaţia lui. ca pentru om. în planul cau!al. 4 înre istra e ce&a ' totul se înre istrea!ă ' dar a a#un e. în realitate. C"t despre entităţile pietrelor. armonios. să spuneţi cu&inte +une. tre+uie ca el să fie cel puţin recepti&. pentru că e%istă tot timpul în natură unul din cele patru elemente) păm"nt. Cu&intele lui >o*amed sunt foarte profunde) penele şi'au luat !+orul. 7e înt"mplă. acelea ale plantelor se află în planul mental. Natura e imensă. Iată cum +inele şi răul coe%istă. a cu&"ntului care &ine de la (umne!eu. pentru ca cu&"ntul &ostru să fie întrade&ăr eficace şi să dea re!ultate +enefice tre+uie să respectaţi c"te&a re uli. 4de&ărata +inecu&"ntare e un act de ma ie al+ă.ineînţeles. pentru a reali!a acest act de ma ie al+ă omul tre+uie să fie de!interesat. aştept"nd momentul de a participa la reali!area a ceea ce e%primaţi. e at"t de +o ată8 (ar. 2ntitatea unui animal se află în planul astral. tot aşa cu&intele &oastre +une îşi iau !+orul şi &or produce re!ultate ma nifice departe de oc*ii &oştri. 2l nu pronunţă niciodată aceste cu&inte în &an. Cu&"ntul /a +inecu&"nta0 înseamnă a spune lucruri +une. dar o repet. pentru a &or+i pietrelor. atunci el &a de&eni un cu&"nt. păsările. Răul produce rău. puteţi pronunţa toate cu&intele pe care le &reţi şi nu se &a înt"mpla nimic. *rană. fiinţe. apă. 4de&ărata ma ie este cea a cu&"ntului puternic. C"t despre cel care primeşte această +inecu&"ntare. ele nu sunt în planul fi!ic.. dacă omul posedă conştiinţă. de ce să nu le +inecu&"ntaţi. &iu. şi asupra naturii între i. Vedeţi. (acă aceste condiţii nu sunt îndeplinite. c"nd a&eţi impresia că nimeni nu &ă iu+eşte. pentru ca în erii să &ină şi să facă din ele fiinţe ma nifice6 -re+uie să +inecu&"ntaţi tot ceea ce atin eţi.. în două straturi diferite. 4şa cum &"ntul duce seminţele departe. cu e%cepţia înre istrării c"tor&a prostii. 4tunci c"nd &ă F . ele se află foarte. (e aceea tre+uie să lucraţi !ilnic pentru a &ă face cu&"ntul inteli ent. (ar. sau c"nd ţineţi în +raţe fiinţa pe care o iu+iţi. de lumină. animalele.pa u+e s'au produs de#a şi e ne&oie de timp pentru a simţi efectele "ndurilor &oastre +une. care cur e din sursă. ele sunt &ii. atent. pronunţaţi cu&"ntul /iu+ire0 o dată. m"inile sau picioarele lui mici. şi acesta e moti&ul pentru care ele par moarte. ca reali!area să se producă foarte departe de cel care a dat ermenii şi nu mai putem să o &edem. dar c*iar dacă &iaţa lor e foarte redusă. raţie acestor înre istrări. Iniţiaţii cunoşteau puterea cu&"ntului.uaţi o piatră în m"nă şi spuneţi'i cu&inte +une) aceste cu&inte &or fi înre istrate. la a influenţa fa&ora+il natura sau conştiinţa fiinţelor este cu totul altce&a. nu le mai puteţi ăsi. +inecu&"ntarea răm"ne fără efect. +inele produce +ine. apoi asupra altora. nu numai cu oamenii. e%istă tot timpul ce&a util de făcut în &iaţă. de asemenea. Cel ce ştie să spună cu&inte care inspiră. (ar să ştiţi că se produce. pentru că e un o+icei di&in. de două ori. C"nd atin eţi capul copilului &ostru. po!iti&e şi &eţi a&ea re!ultate +enefice. de aceea ele sunt e%trem de limitate în pri&inţa manifestărilor lor. pur. 5n tot ca!ul. este pentru că entitatea sa a co+or"t p"nă în planul fi!ic. a+andonat. posedă o +a *etă ma ică în ura sa. &eţi putea de a#a forţe. -re+uie să &or+iţi cu dra oste şi +l"ndeţe. c"nd &ă simţiţi sin ur. care &or acţiona asupra între ii naturi. . de !ece ori şi în diferite feluri) &eţi declanşa astfel puterile cosmice ale dra ostei şi nu &ă &eţi mai simţi sin ur. de puritate. (ar cu toate acestea e +ine a păstra acest ritual al +inecu&"ntării. $roiectaţi forţe ne ati&e. 5ncă din antic*itate. ar+orii. (a. (acă aţi în&ăţat să &ă stăp"niţi. stăp"n pe sine însuşi. puteri. plantelor. Vor+iţi de asemenea seminţelor. 1i &oi. altfel. dar şi cu florile. un est eficace. . foarte departe. să &ă puneţi într'o stare de armonie. doritor în a se ameliora şi de a munci pentru +ine. tre+uie să &ă o+işnuiţi să +inecu&"ntaţi. aer sau foc care e acolo. care dau &iaţă. &or urma consecinţe ne ati&e. 4tunci c"nd &ă este fri . e&ident. luminos.

. >unca ma ului este în realitate identică cu a naturii. creaturile. totul se &a lumina. şi depinde de &oi ca el să do+"ndească anumite calităţi. /lumină0. şi &oi. semnelor şi literelor pe care le poartă.. pentru a le pro&oca accidente sau rupturi cu antura#ul lor. omul are facultatea de a acţiona asupra lor pentru +ine.. din păcate. -alismanele ade&ărate nu pot fi preparate de oricine. (esi ur. poate a+sor+i şi reţine forţe determinate. /ade&ăr0. nu are ne&oie de &oi pentru a e%ista. şi talismane preparate ne ati& de ma ii ne ri. Natura umple toate fiinţele &ii cu o esenţă particulară care permite *rănirea. dar e%istenţa sa e neutră. fie de către o fiinţă foarte puternică în lumea psi*ică. (ar noi nu &or+im aici dec"t de talismane +enefice. :n o+iect e%istă prin el însuşi.= purtător al unei forţe cu care a fost impre nat fie de către natură. aşa ca (umne!eu. floare. nu noi suntem aceia care putem să le creăm. forţele. cu Creatorul poate prepara talismane cu ade&ărat operante şi puternice. (ar ma ul al+ nu prepară dec"t talismane capa+ile să producă cele mai +une influenţe. mai pură. inel. limitat. -re+uie să fii pur şi de!interesat. Cu&"ntul talisman &ine de la recescul /telesma0. din punctul acesta de &edere. Ce prostie8 Cel ce prepară un talisman tre+uie să cunoască le ile corespondenţei între o+iectele fi!ice şi astrele. care sunt trimise anumitor persoane pentru a le dăuna. >a#oritatea celor care întreprind o preparare a unui talisman i noră adesea un lucru capital) ei . dar putem să le dăm o &iaţă mai puternică. creşterea. e o fiinţă care e capa+ilă să dea unui o+iect proprietăţi pe care nu le poseda înainte) el ia din elementele propiei sale c*intesenţe pentru a le introduce în o+iect şi acest o+iect de&ine &iu. asi ur"ndu'&ă că sunt talismane unice care pot să &ă prote#e!e. el se &a impre na cu fluidele &oastre care sunt de o c*intesenţă superioară propriei sale e%istenţe. să &ă aducă succes şi să &ă pună în le ătură cu puterile cosmice. 5n acel moment. de asemenea.. unde &i se &"nd lucruri de diferite culori purt"nd semnele !odiacului.. fie că e al+ sau ne ru. 5n epoca noastră. e&ident. luna îi este mamă. şi astfel &a de&eni un talisman care &a acţiona fa&ora+il asupra &oastră înşi&ă şi asupra creaturilor care se află în apropierea lui. şi ma ul face la fel. (acă proiectaţi asupra unui o+iect dra ostea şi lumina &oastră. pentru că se ăsesc talismane la piaţă. (esi ur.ucrurile şi fiinţele sunt. dar tre+uie să cunoaştem le ile şi să nu ne ser&im de aceste ener ii pentru interesul nostru personal. cu 3iinţa supremă. puteţi cu a#utorul "ndului. insectă. -re+uie să faceţi aceste e%erciţii în fiecare !i pentru a înţele e ce a &rut să spună sf"ntul Ioan prin) /.a început a fost cu&"ntul. ca şi cum aţi fi că!ut în fundul unei prăpăsti..0 <4 se &edea /Cu&"ntul &i+rant0 cap GI al tomului B2 din Opere Complete= Cap V TALISMANELE . &întul a purtat'o în p"ntec şi păm"ntul îi este dădacă0. $uteţi de asemenea să pronunţaţi cu&intele /frumuseţe0. capa+il să acţione!e. a'i face +olna&i. tul+urat pronunţaţi cu&"ntul /li+ertate0. e termenul folosit de ?ermes -risme istul atunci c"nd &or+eşte de /forţa tare a tuturor forţelor0. fiinţele in&i!i+ile. -elesma. p"nă c"nd ele &or &i+ra şi &or c"nta în toate celulele corpului &ostru. la ni&elul &ostru.simţiţi în o+scuritate. scopul e%istenţei umane este de a de&eni creator. +răţară.. pronunţaţi cu&intele /înţelepciune0. pentru că putem utili!a pre!enţa ener iilor naturale din toate lucrurile. >ulte o+iecte pot de&eni astfel talismane. 2%istă. :n ma .. >a icianul prepară un o+iect ştiind că raţie metalelor din care e format. o+iecte încărcate cu forţe malefice. dar prin "ndurile şi sentimentele sale. iu+irii &oastre să susţineţi şi să reîmprospătaţi &irtuţile unui o+iect. sau pentru rău. mai luminoasă. Numai cel ce ştie să fu!ione!e cu /forţa tare a tuturor forţelor0. 2l pune o+iectul în le ătură cu entităţile in&i!i+ile pentru a de&eni o sursă de influenţă +ună sau rea. şi despre care spune) /7oarele îi este tată. 4tunci c"nd &ă simţiţi în ri#orat. (a. se înţele e. la t"r uri. o+iectele e%istă. desi ur. :n talisman este deci un o+iect <piatră. /forţă0. natura e%istă. pentru că sin ură puritatea &ă permite să acţionaţi eficace asupra o+iectelor şi fiinţelor. oamenii au pierdut sensul sacrului. armonioasă sau di!armonioasă. ceea ce sunt.

ci de oameni ataşaţi persoanei sale prin dra oste şi respect. şi în acel moment seamănă acelui re e care întreţine o armată de mercenari. . dar ceea ce nu ştiu e că mai departe aceste entităţi in&i!i+ile cer o plată. c*emate şi an a#ate pentru construcţia talismanului. el încetea!ă să mai alimente!e fiinţele in&i!i+ile care îl ser&esc. îl lasă sin ur. speranţa. Nu tre+uie să uitaţi că. nu au afecţiune pentru el. o+iectelor. în toate ca!urile. de&in ser&itoare. Cel care îşi ima inea!ă că poate continua să se +a!e!e pe un talisman trăind oricum. Vrem să reuşim sau să ne prote#ăm şi ne spunem) /(acă &oi a&ea un talisman pot să dorm liniştit. îl a+andonea!ă. C"t timp sunt *rănite. >oti&ul este în faptul că fiinţele spirituale care erau le ate de talisman nu mai sunt *rănite prin "nduri pure şi ele&ate. 5ncetăm să mai muncim. (ar ei simt că +anii pe care îi primesc îi constr"n să răm"nă su+#u aţi unei fiinţe fără &irtuţi şi. talismanul moare.e&ocă entităţi pe care le ataşa!ă o+iectului pentru a'i da o anumită misiune. care erau la început pline de &iaţă şi care sunt după un timp moarte. iar acestea se îndepărtea!ă de el. +a!"ndu'ne numai pe puterea talismanului. etc. înc*iria!ă ser&iciile mercenarilor. dar ele &or să fie remunerate. &oi demolaţi pe de alta. 7ă luăm ca!ul unuia căruia i s'a preparat un talisman pentru a fi susţinut într'o întreprindere onestă. Ca în po&eştile acelea. cu ceea ce conţine ca puteri şi &irtuţi. (eci. mercenarii. C"t timp continuă să trăiască cu aceleaşi preocupări de +unătate. îşi orientea!ă în mod diferit "ndurile şi sentimentele. ceea ce se face pe de o parte. ardoarea. acesta îşi pierde puţin c"te puţin puterea. oamenii utili!ea!ă talismanele căut"nd protecţia a ce&a din e%terior) ei înc*iria!ă mercenari fără a de!&olta în ei &irtuţi. pentru a o+ţine succese. dacă e impre nat de forţă. 7unt con&ocate. (acă nu. dacă e impre nat de lumină. 4stfel &rem să ne reali!ăm dorinţele fără a face nici un efort. dar e%istă suficiente alimente pentru a le satisface6 Care e adesea situaţia celui care &rea să poarte un talisman6 Ima inaţi'&ă un re e &iolent şi am+iţios care se *otărăşte să ai+ă o armată mare pentru a lupta contra inamicilor şi care. <Vom ăsi o altă de!&oltare a acestei idei în /$uterile &ieţii0 cap I . care sunt ade&ăraţii lor protectori. să studiem. pentru a continua să fie eficace. talismanul nu poate să'l a#ute. 2l constată astfel că acest talisman care acţiona aşa de +ine alte dăţi. (e aceea. uit"nd de proiectele sale +une. sin urul mi#loc de a o+ţine re!ultate este de a ameliora calitatea propiei &ieţi.a fel se înt"mplă şi în ca!ul pietrelor. c*iar dacă posedă un talisman puternic. Numai interesul îi lea ă de el. Natural. spirituală. tre+uie să întreţineţi lumina. 5n spatele acestei dorinţe de a a&ea un talisman sunt cel mai adesea am+iţia şi lenea. 2le &or să ser&ească +ine. tre+uie să &ă e%ersaţi pentru ca forţa să fie alimentată. :n talisman nu e cu ade&ărat puternic dec"t dacă &oi îl susţineţi constant prin propria &oastră &iaţă. se înşeală. nici mi#loc e%terior nu poate acţiona într'un fel dura+il dacă omul 99 . aceste fiinţe sunt satisfăcute şi continuă să ser&ească pe proprietarul talismanului. el răsp"ndeşte în #urul său o *rană su+tilă care alimentea!ă toate fiinţele in&i!i+ile care au fost atrase. unde spirite rele distru eau în timpul nopţii munca pe care t"nărul prinţ sau frumosul ca&aler o făcea în timpul !ilei. tre+uie să trăiţi o &iaţă pură. o+li ă astfel fiinţele lumii in&i!i+ile să'i ser&ească. pentru aceasta. $entru prepararea unui talisman ei fac u! de &iolenţă. au un resentiment împotri&a re elui. puritate şi spiritualitate. dar în eneral. tom C din Opere Complete= 5n &iaţa spirituală. atunci c"nd re ele întreprinde o e%pediţie împotri&a unei ţări străine. să ne ru ăm. 2l constată că acest talisman îi aduce inspiraţie. ar fi fost susţinut cu o ardoare şi o fidelitate e%traordinare. pentru a do+"ndi puteri. să medităm. să reflectăm. şi re ele nu înţele e de ce armata sa nu îl mai prote#a!ă. îi alimentea!ă credinţa. alţii &or &e *ea în locul meu0. (acă el e impre nat de puritate. (ar dacă acesta. o+osiţi să se suporte lun i c*inuri pentru un su&eran pe care nu'l iu+esc. (acă re ele nu ar fi a&ut o armată de mercenari. Nu putem conta pe puterea unui talisman dec"t dacă muncim fi!ic şi psi*ic în armonie cu ceea ce repre!intă. C"nd aceste fiinţe îl părăsesc. dar &or să fie *rănite. e perfect. este acum ineficace. (e ce credeţi că &or oamenii talismane6 5n eneral. din această cau!ă. 4ceşti mercenari nu sunt de&otaţi cu ade&ărat re elui pe care îl ser&esc) sunt străini. 5n aceste condiţii. e%istă şi e%cepţii.

totul &a dispărea dacă acel loc &a fi e%pus &enirii şi plecării oamenilor care. transportă cu ei entităţi tene+roase. să &i!itaţi locuri sfinte. dar tre+uie să continuaţi toată &iaţa să menţineţi ceea ce a fost depus în &oi în momentul +ote!ului. este un talisman şi dacă cei +ote!aţi nu lucrea!ă asupra lor toată &iaţa pentru a conser&a. cruci. Iisus i'a sal&at o dată pentru totdeauna. nu le e frică. 5n fiecare !i tre+uie să &ă purificaţi conştienţi. Numai că. (ar. dar nu contaţi numai pe acestea pentru a fi m"ntuiţi dacă nu faceţi nimic asupra &oastră înşi&ă. sunteţi spălaţi de păcatele &oastre. +enefică. pot să spună ru ăciuni. sau c*iar mai rău8 Numai că.ote!ul. $oate fi foarte +enefic pentru e&oluţia &oastră să purtaţi talismane. dacă Iisus i'a sal&at &ărs"ndu'şi s"n ele pe cruce. să primiţi +inecu&"ntări. dar care se complac în condiţii deplora+ile. (ar dacă &edem cum trăiesc. &edem că sunt ca şi ceilalţi care nu au fost +ote!aţi. (acă purtaţi o cruce în e%terior. 2i poartă cruci cre!"nd că. ei cred în eficacitatea a+solută a +ote!ului. (ar dacă în această cruce puneţi credinţa şi dra ostea &oastră. +ineînţeles. nimic nu'i &a sal&a şi toate aceste practici de&in c*iar ridicole. dacă prin intermediul ei &ă le aţi de Cristos. din fildeş sau din orice alt material. medalii. pe pereţi. pe o+iecte. în acel moment da. Voi sunteţi aceia care prin atitudinea interioară. tre+uie ca în fiecare !i să umpleţi cu &iaţă talismanele pentru ca ele să continue să acţione!e fa&ora+il asupra &oastră. $entru că. fie că e din aur. . 4ceastă le e se aplică de asemenea pentru locurile sacre. C"ţi oameni îşi ima inea!ă că. se înşeală8 -oţi dia&oli &or intra. aceste locuri tre+uie să fie pă!ite cu &i ilenţă. 2i sunt încăpăţ"naţi. ca şi toate celelalte acte sacre. încercaţi să e%plicaţi asta creştinilor. c"t timp nu fac nimic ei înşişi pentru a se apropia de e%emplul pe care l'a dat Iisus. ma ică. 2%istă pe păm"nt locuri care au de&enit ade&ărate talismane pentru că sfinţi sau Iniţiaţi care au trăit şi muncit acolo au lăsat amprente pure şi luminoase. această ima ine. pentru a transforma &iaţa &oastră. Araţie acestor amprente. prin "ndurile şi sentimentele lor. oricare ar fi sfinţenia unui loc şi oric"te amprentele pure şi luminoase s'ar fi depus peste tot. Numai cu această condiţie crucea e eficace. -alismanele sunt. pentru a'şi conser&a puterile ma ice. &ărs"ndu'şi s"n ele. pentru că au fost +ote!aţi la naştere. să ştiţi că nu sunt impresionaţi de +ote!. II 2 spus că (umne!eu a creat omul după c*ipul 7ău. sunt la adăpost pentru tot restul &ieţii8 2i au fost +ote!aţi. se pot produce miracole) anumite persoane pot fi &indecate. deoarece nu se e%plică aceste ade&ăruri oamenilor. ca şi în faptul că. alţii au re&elaţii care le transformă întrea a &iaţă. sim+olul acestei cruci îi &a sal&a. dar în realitate. :nii sunt at"t de m"ndri şi satisfăcuţi că au fost +ote!aţi. ea nu &a putea face nimic ca să &ă a#ute. că îşi ima inea!ă că nu mai au ne&oie de nimic. ea poate de&eni o putere e%traordinară.nu trăieşte o e%istenţă pură şi cu +un simţ. pot purta cruci sau medalii. nu &a mai răm"ne nimic din el. în alte locuri mai propice manifestării lor. locuitorii in&i!i+ili care sunt acolo pentru a'i a#uta pleacă în altă parte. din toată inima şi din tot sufletul. acţionea!ă ca un receptor şi ca un condensator al forţelor di&ine. e%act ca şi condensatorii . 7unteţi +ote!aţi. Vedem tot timpul oameni purt"nd cruci. a amplifica efectele +ote!ului. în interior. pot să aprindă lum"nări. (ar şi omul îl crea!ă pe (umne!eu în el însuşi. $entru că ele tre+uie purtate în interior. (e aceea tre+uie &i ilenţă) dacă. nu. şi ele. oamenii nu sunt capa+ili să respecte locuri care au fost sfinţite prin trecerea unei fiinţe luminoase. dar dacă ei cred că spiritele rele nu &or îndră!ni să intre din cau!ă că li s'a pus apă şi păm"nt sfinţit pe frunte atunci c"nd au fost mici. 2i +ine. (in păcate. ei pot fi +ote!aţi. prin "ndurile &oastre. ei îşi fac ilu!ii. receptoare şi condensatoare de forţe. la adăpost de tot ce ar putea tul+ura atmosfera. nu. e +ine. $e măsură ce se apropie de (umne!eu şi lucrea!ă form"ndu'şi despre 2l o ima ine fidelă şi ade&ărată. su+ o altă formă) ca şi calităţi şi &irtuţi. din cau!a "ndurilor şi sentimentelor lor.

dacă ea nu &'ar transforma6 Cine&a spune) /2u sunt credincios. 4m &rut să &erific eficacitatea acestei metode. (acă. 1i dacă. ci el &ă &a da &ouă &iaţă. această ima ine se &a opune acestor &i+raţii şi &eţi re!ista. au e%istat tot timpul mistici care au adorat faţa lui Cristos. adică dacă purtaţi ima inea unui sf"nt. e pentru că el îi cunoaşte le ile. 4ceastă ima ine &a acţiona apoi ma ic. 4m ăsit că în loc de a pierde toate ener iile pentru a impre na o statuetă concentr"ndu'ne asupra ei. e o altă formă a fi!icii. p"nă în !iua în care di&initatea &a &eni cu ade&ărat să locuiască în statuetă. e prefera+il a ne concentra asupra soarelui. 7unteţi pe punctul de a comite o eroare sau de a &ă rătăci. pentru că o &eneraţi. ale eţi faţa unei fiinţe puternice. să transpunem acest fenomen. cea a lui Cristos sau c*iar cea a lui (umne!eu.ui. şi adeptul &a intra în contact cu ea pentru a primi a#utorul şi sfaturile sale. at"t de ineficace în această fiinţă6 (acă 2l nu'i aduce nimic. "ndurile. $rin concentrare. $rin &i+raţiile sale. şi &a fi 9B . consider"nd'o ca pe un talisman care putea să'i lumine!e şi să'i prote#e!e de tot răul. pentru că o iu+iţi. adică puteţi forma în &oi o ima ine şi să o întreţineţi. (acă sunteţi atacaţi de "nduri sau sentimente rele. (acă dacă &eţi încerca să lipiţi pan lici de *"rtie pe &itrinele &oastre. dar nu &edem nici un efect +un a acestei credinţe. Cum se face că (umne!eu e at"t de sla+. să'i insuflaţi &iaţă prin "nduri. (acă &eţi pă!i întocmai această ima ine. un talisman respin e alte &i+raţii contrare şi. a o adora. dar oamenii nu sunt ata să admită că sunt aceleaşi le i care diri#ea!ă toate aceste fenomene.ui. nu mai merită să cre!i în 2l8 (intr'un anumit punct de &edere. şi contemplaţi'o) &eţi fi prote#at eficace. . Oamenii le utili!ea!ă încă. timp de ani de !ile. adepţii în&aţă cum să lucre!e cu statueta unei di&inităţi. şi e ade&ărat. 4cestea le împiedicau să se spar ă) micile pan lici de *"rtie neutrali!au &i+raţiile. ei cred că e la fel de +ine să te descurci fără (umne!eu. această ima ine &ine să &ă sal&e!e.ui. dra ostea &oastră. 3eţele marilor sfinţi sunt de asemenea talismane eficace. &'am mai spus'o. &eţi simţi cum lucrea!ă ma ic în &oi. nu &oi îi &eţi da &iaţă. 4 crede în (umne!eu nu e deci suficient. puterii . -re+uie să daţi &iaţă ima inii sale din &oi înşi&ă. şi /&itrinele0 &oastre pot să se spar ă. asupra dra ostei . prin &oinţa &oastră. iar astfel această ima ine &a acţiona din aproape în aproape asupra tuturor corpurilor &oastre su+tile şi &a putea c*iar transforma &i+raţiile celulelor &oastre. dreaptă. concentr"ndu'&ă asupra înţelepciunii . îi adresaţi pri&irile. Cine&a care i noră că aici e &or+a de aplicarea unei le i fi!ice. ca un talisman) &ă &a *ida. cred în (umne!eu0. e eficace. inutil. 7oarele. el nu are ne&oie. de e%emplu.a ce ar ser&i să credeţi în (umne!eu dacă credinţa &oastră nu ar produce nici un efect. perfecţiunii . prin recitarea unor formule ma ice. 5n creştinism. şi &ă asi ur că e mai +ine să contemplaţi faţa lui Cristos şi a sfinţilor dec"t să utili!aţi talismane cumpărate de la +uticuri speciali!ate.din electricitate) se introduce şi se condensea!ă într'un o+iect o ener ie +ună sau rea care se eli+erea!ă pro resi&. (ar acest proces e reali!a+il de asemenea în domeniul psi*ic. un ma se ser&eşte de un talisman. $uteţi astfel să puneţi în &oi ima inea unui mare >aestru. 2 simplu. ei în&aţă să impre ne!e statueta cu &italitatea lor. produc"nd efectele pentru care ea a fost condensată. dra oste. să &ă opriţi des asupra ei pentru a o contempla. un ade&ărat 3iu sau 3ică a (omnului. trimiţ"ndu'i ce este mai +un în &oi. pentru a se prote#a. a unui profet sau a lui Cristos şi dacă &ă concentraţi asupra ei. pure. 5n -i+et. prin le ea simpatiei. ateii au dreptate în a nu crede în (umne!eu) c"nd &ăd ce puţine re!ultate produce credinţa la credincioşi.. atra e &i+raţii care îi corespund.ui. &ă &a lumina. simultan. înţeleaptă. despre care nu puteţi şti cu certitudine dacă semnele pe care le poartă sunt eficace sau nu8 (acă &reţi neapărat să a&eţi un talisman. nu e mai &iu dec"t o statuetă6. &ă &a prote#a. (ar eu am ăsit o metodă mai +ună. să o alimentaţi. acestea sunt ca +om+ardamentele. oamenii o+işnuiau să lipească pan lici de *"rtie pe &itrinele din apartamentele lor pentru a le prote#a de ! omotul e%plo!iilor. >a ia. 5n timpul ră!+oiului. şi iată. ar putea să se "ndească că e &or+a de ma ie8 (eci..

un an în doispre!ece luni şi e%istă cele doispre!ece semne ale !odiacului. dar iată) cine&a e an a#at într'un ma a!in ca funcţionar. atunci c"nd a#un într'un anumit loc. 4tunci.ineînţeles. 4cum. 4stfel. tre+uie să începem prin a ne opri un moment asupra numărului doispre!ece. răm"n ale &oastre şi soarele este cel care le &a alimenta mereu. clienţii de&in mai rari. &itali!aţi'&ă &oi înşi&ă. &eţi de&eni un talisman ma nific. 5n . aceasta nu ţine de el. dacă numărul treispre!ece acţionea!ă nefa&ora+il asupra creaturilor. un între ) o !i. -reispre!ece este doispre!ecele plus unu. Cu toate acestea. 4tunci. şi toată &italitatea pe care i'aţi da'o &ă părăseşte. acest o+iect sau această statuetă &a trăi propria sa &iaţă şi &a e%tra e din &oi elemente pentru a se *răni. capa+il de a respin e de departe entităţile şi curenţi ne ati&i. Ca şi în alte domenii. Nu e mai +ine să &ă lăsaţi animaţi şi &itali!aţi de soare. pentru că sunt tul+uraţi de tot felul de po&eşti despre acest su+iect. dinamic. O !i se împarte în de două ori doispre!ece ore. acest număr poate da peste cap creaturile care nu posedă calităţile feminine de +unătate. un popor. şi cu+ul. $entru a înţele e de ce numărul treispre!ece a fost considerat un număr malefic.i+lie. a ceea ce formea!ă un tot. 4limentaţi astfel pe cine&a aflat alături de &oi. un an. (in acel moment. e%istă printre oameni talismane care aduc fericirea şi talismane care aduc nefericirea. putem spune de asemenea că acel unu care se adau ă la doispre!ece repre!intă un început al unui alt ciclu. a anima şi a &itali!a fiinţa &oastră în toate planurile. moartea nu a fost considerată niciodată ca ce&a definiti&. Cap VI DESPRE NUMĂRUL TREISPREZECE 4u!im des spun"ndu'se că numărul treispre!ece e un număr care aduce *inion şi mai ales că nu tre+uie să fim niciodată treipre!ece la masă. C*iar dacă o+iectul &ă este +enefic. (oispre!ece este deci numărul a ceea ce este terminat. ea nu mai este a &oastră. Numărul treispre!ece nu e deci un număr malefic. de &oi depinde acum să utili!aţi metodele pe care &i le'am dat pentru a purifica.. în intreprinderi.. da. ci de maniera particulară în care fiecare creatură primeşte influenţa sa şi . 4cest an a#at e ca un /talisman0 malefic. 5n 1tiinţa iniţiatică. Crucea este de!&oltarea cu+ului în spaţiul cu două dimensiuni. şi mulţi se întrea+ă ce'i de făcut. el este ca un element străin. repre!intă o înc*isoare. în familii. fratele lui >oise. aceste doispre!ece tri+uri erau repre!entate prin doispre!ece pietre preţioase care fi urau pe pectoralul marelui $reot 4aron. şi dacă nu este pur. dra oste şi +l"ndeţe pentru a compensa influenţa sa. Ierusalimul celest descris de sf"ntul Ioan în 4pocalipsă este aşe!at pe doispre!ece temelii de pietre preţioase şi !idurile sale au doispre!ece porţi care sunt doispre!ece perle. el răm"ne e%terior &ouă. aduc prosperitatea şi succesul. pe care riscaţi să'l pierdeţi. (in contră. $este tot. ci ca un început a unei &ieţi noi. şi din acel moment. deci suferinţelor. talismanele sunt o+iecte80 . Iată de ce numărul treispre!ece e considerat ca un număr dificil care aduce încercări rele şi c*iar moartea. dacă nu &i+rea!ă în armonie. 1i cum e foarte acti&. un oraş. şi acest unu care &ine să se adau e este în afara ansam+lului. sc*ematic. etc. &eţi spune. sim+olul lui Cristos6 5n acest fel toate forţele &oastre sunt ale &oastre. /(ar cum. $entru că /o+iectul0 cel mai important sunteţi &oi. -otul e posi+il în &iaţă cu a#utorul ma iei al+e. în loc să &ă mulţumiţi de a da &iaţă o+iectelor. 5n planul fi!ic. dar el nu suportă impurităţile şi di!armonia.mai +ine aşa8 2ste deci prefera+il de a introduce &i+raţii +une în o+iecte. sau a unui alt ansam+lu. &oi8 1i atunci c*iar &oi de&eniţi un talisman. dar munca spirituală este departe de a consta numai în aceasta. numărul doispre!ece se ăseşte de mai multe ori) Iaco+ a&ea doispre!ece fii care au fondat cele doispre!ece tri+uri ale lui Israel. şi capa+il de a prote#a toate fiinţele din #urul &ostru. afacerile nu mai mer . e%istă oameni care. numărul treispre!ece este le at de cruce <9 H B I J=. instituţii sau în u&erne pot e%ista astfel de /talismane0 care distru ceea ce erau pe cale de a construi. tot ansam+lul este ameninţat.

de milenii. (ar să presupunem că sunteţi deasupra norilor.influenţele ce'l încon#ură. şi totul începe să'i reuşească sau să'l distru ă. forme. 5n ele însele. cu toate o+iceiurile lor pri&ind căsătoria. C. raţie clar&ederii lor. numărul treispre!ece poate fi foarte fa&ora+il. 2&ident. ritualurile de o+ser&at în momentul pu+ertăţii. e%istă tot timpul condiţii de îndeplinit. poate inter&enţia &oastră nu &a reuşi niciodată. nu ne putem limita asupra acestui punct de &edere în munca cui&a) dacă cine&a e +olna& sau e în neca!. 2%istă o ştiinţă de a com+ina numere şi cei care o cunosc o utili!ea!ă uneori pentru a'i distru e pe alţii. sunt neutre. care ştie să transforme totul. am o+ser&at şi eu asemenea e&enimente şi am &ă!ut că nu sunt superstiţii. atunci c"nd +usculea!ă pe alţi oameni. intraţi direct la el pentru cererea &oastră. alţii se pun să reflecte!e. ustul alimentelor. mai ales popoarele primiti&e. J. Ce este curios.. aceasta depinde de sănătatea sa. 2ste la fel şi în &iaţa spirituală) totul depinde de ce sunteţi. tre+uie să luaţi măsuri pentru a &ă încăl!i sau a &ă lumina. (ar dacă &om începe să supra&e *em toate aceste detalii. numerele. numerele sunt cele mai a+stracte. 2&ident. el aduce unora succes şi nenorociri altora. naşterile. 9. care purifică. cu un anumit spirit. :nii sunt stimulaţi. nu tre+uie să aşteptăm pentru a'i sal&a &iaţa o anumită oră. re uli de respectat. iar altele fa&ora+ile şi +enefice. 5n spatele tuturor com+inaţiilor. multe fiinţe inteli ente şi profunde au lucrat în acest domeniu. Reacţionăm imediat la realităţi sensi+ile) căldura. ne autolimităm şi nu mai putem face nimic. aşa de 9C . e că adesea nenorocirile. 2. (ar com+in"ndu'le putem forma numere dintre care unele pot fi distructi&e şi malefice. pentru că soarele nu mai a#un e la &oi. 7ă luăm ca!ul astrolo iei. $entru &oi. etc. alţii se îm+olnă&esc. 5n timp ce. E. culori. de de!&oltarea sa. ca multe lucruri în &iaţă. numerele de +a!ă K. nu sunt în sine nici +une nici rele. condiţiile sunt diferite) sunteţi într'o re iune unde alte forţe intră în acţiune. C"nd &'aţi decis sincer să faceţi +ine. Numai că. (a. 2u cred în astrolo ie. etc. Cred. 7crieţi numai un număr pe uşa cui&a sau daţi'i să poarte un număr. (intre toate realităţile pe care le cunoaştem. (ar să re&enim la numere. mai ales să e&ite să se aşe!e treispre!ece la masă. 7ă luăm un e%emplu din &iaţa curentă) a&eţi de făcut o inter&enţie de făcut. tre+uie să mer eţi din +irou în +irou. în &iaţa curentă. C"t despre numărul treispre!ece. pentru că fiecare ţară le posedă pe ale sale. e sim+olic. aceste re uli dispar. dacă ar fi să studiem toate tradiţiile care prescriu să facem sau să nu facem anumite lucruri am umple mai multe &olume. $entru un Iniţiat. de ele&area sa spirituală. Veţi spune) /(ar. dar acţionea!ă diferit depin!"nd de indi&id. pentru ma#oritatea oamenilor. în domeniul spiritului. Numărul treispre!ece este de &ină6 Nu. aer. 2u cred aceasta. şi cei care nu pot re!ista acestei purificări sunt re#ectaţi sau eliminaţi. C"nd sunt nori. accidentele ce se produc în acel moment cad asupra celor mai tineri. toate momentele sunt fa&ora+ile. nu mai e%istă re ulament şi nu &eţi mai aştepta ore între i pe coridoare. F. care pot c*iar muri. de structura sa. at"t timp c"t suntem prea #os în materie. dacă nu'l cunoaşteţi personal pe ministrul sau directorul respecti&. cu un anumit eniu planetar. 4strolo ii &ă sfătuiesc să întreprindeţi o anumită acti&itate la o anumită oră a !ilei sau a nopţii pentru că în acel moment precis intraţi în comunicare cu o anumită planetă. e un număr care curăţă. şi mai mult. B. L. dacă este prietenul &ostru. pentru că ştiu că numerele sunt forţe. şansele succesului sunt determinate de radul lor de e&oluţie. soarele e acolo şi nu mai a&eţi de ce să &ă în ri#oraţi. şi c*iar pentru *rană) fiecare creatură le primeşte într'un fel particular. fri ul. dar în &iaţa cotidiană. aceasta depinde de cine sunteţi şi dacă ştiţi să'l utili!aţi. parfumul florilor. acestea semnifică că. de ce în &iaţa curentă numerele nu ne influenţea!ă mai mult60 $entru că suntem prea departe de ele. mediumnităţii lor şi comunicărilor pe care le'au a&ut cu entităţile lumii in&i!i+ile. sunete. dar numerele sunt realităţi aşa de su+tile. (easupra norilor. (e aceea e mai +ine pentru ei să'l e&ite. 4ceasta e &ala+il de asemenea pentru apă. lumină. şi sunteţi imediat a#utat. 6. 7e poate ca în multe domenii ele să fie ade&ărate. dacă îl cunoaşteţi pe director. (ar dacă ne putem înălţa mai sus. o lună sau un an fa&ora+il.

în #urul femeii. sau pronunţă răutăţi la adresa cui&a. ASTRUL MAGIEI .una acţionea!ă ma netic asupra mareelor. descreştere. le "ndu'&ă de 4r*en *elul Aa+riel. c"ntă. sunt construite pe numere. -re+uie să ne apropiem de ele. în esenţa lor. 2 ca în ca!ul mirosurilor sau sunetelor) C"nd sunteţi prea departe. &ră#itoarele se e%pun oale pentru a capta influenţele lunii. şi e%tra de asemenea elemente noci&e pentru &ră#ile şi con#uraţiile lor. (acă aprofundăm c*estiunea. Cum soarele are afinităţi cu focul şi aurul.îndepărtate. le'am ustat. simţim imediat influenţa lor. sentimentele se deplasea!ă) "ndurile. cele două aspecte erau personificate prin !eiţa (iana <sau 4rtemis= numită nepri*ănita (iana şi prin !eiţa ?ecate. pentru a se folosi de ele în operaţiile lor. să le penetrăm. ele nu a#un p"nă la &oi. Cap VII LUNA.a reci. pur şi impur. ar+orii. şi &eţi fi înspăim"ntat sau transportat în paradis. >ai înt"i.. Conul ne ru trimite acest rău pe păm"nt su+ forma influenţelor nefaste. -otul este număr. 5n principiul lor. din această re iune atra &ră#itorii entităţi tene+roase care tul+ură şi pierd oamenii. dar de re iunea superioară a lunii. . dar apropiaţi'&ă. (ar dacă ne apropiem de ele spiritual. nu sunt altce&a dec"t numere. munţii. să ne dăm seama că &or+esc. că ne par inaccesi+ile. ata a se *răni cu emanaţiile s"n elui ei. 2fecti&. lună plină. numere materiali!ate. ele impre nea!ă o+iecte pentru a *răni lar&ele. $entru că "ndurile. dar pentru mine aşa este. 3ără îndoială e reu pentru &oi să acceptaţi acestea. tre+uie să &ă le aţi de lună. de "ndurile sale. 4desea. pentru că luna însăşi şi entităţile ce o populea!ă sunt des in&ocate în aceste operaţii. . &om descoperi că nimic nu e%istă în afara numerelor. şi cum le foloseşte. &e etaţiei. e cunoscut că ele utili!ea!ă acest s"n e în mod conştient pentru a'şi reali!a proiectele. $erla. de asemenea. menstruaţia este neutră în sine.una este şi astrul ma iei al+e şi astrul ma iei ne re. Iniţiaţii au su+liniat aceste două aspecte. 7"n ele e un fluid care poartă forţe şi ener ii şi în particular s"n ele menstrual. care este 4r*an *elul lunii ' cum >i*ail este 4r*an *elul soarelui ' şi pronunţ"nd numele său. C"t despre &ră#itoare. 5n realitate. 1tiinţa iniţiatică în&aţă că corpul fi!ic posedă cu ade&ărat . nu are nimic impur. Cu toate acestea. prin emanaţiile sale şi sim+olismul său are afinităţi cu luna. nici înţele e. de e%emplu. totul depinde de femeie. care impre nea!ă acest s"n e. re iunea 5n erilor care aduc &iaţa pură. (in acest moti& &ră#itorii folosesc în special s"n e menstrual pentru practicile ma ice. cărora le cere apoi să e%ecute ordinele lor ori+ile. dar sunt at"t de +ine disimulate înc"t nu le putem nici asculta. dacă ea se lasă pradă sentimentelor şi "ndurilor inferioare.una e o re iune cu două feţe şi faţa a ascunsă are proprietatea de a aduna tot răul ce se face pe păm"nt. . să de&eniţi precum apa limpede. C"t despre cealaltă faţă e%pusă influenţei soarelui. emană parfumuri. Cel ce ştie să lucre!e cu luna se purifică. numerele sunt foarte departe de noi. lună nea ră=.una domneşte peste ape. de sentimentele ei. luna are afinităţi cu apa şi cu ar intul. $uteţi face acest lucru ţin"nd în m"nă un o+iect de ar int. Natura. pentru că le'am pipăit. aceste entităţi pun stăp"nire pe emanaţiile s"n elui care se e&aporă şi pot face astfel rău oamenilor. elementalii.. . pentru că ma icienii au o+ser&at di&ersele sale fa!e <creştere. 4poi. (acă femeia nu e &i ilentă. (acă &reţi să &ă purificaţi. +enfic şi malefic. 2u o ştiu. pentru că ele cunosc puterile nudităţii. cu at"t mai mult cu c"t pierderea sa e asociată la femeie cu stări psi*ice determinate. . (e aceea >oise. 1tiinţa iniţiatică în&aţă c*iar că entităţile lumii astrale sunt acolo. uni&ersul între . pentru că luna coordonea!ă apele cristaline la fel de +ine ca apele poluate. a inter!is femeilor de a intra în locurile sfinte în timpul perioadei de menstruaţie. sentimentele oamenilor inspiraţi de rău sunt atrase de această faţă ascunsă pe care 1tiinţa iniţiatică îl numeşte conul ne ru. nici simţi. e re iunea purităţii. r"urile.una #oacă un rol foarte important în domeniul ma iei. di&initate a infernului. dar şi asupra ciclurilor femeii.

C*iar dacă nu o facem cu aceeaşi eficacitate. de a acţiona asupra lor şi de a le orienta în direcţia pe care o doresc. toropeala. şi dacă ma icienii se e%pun oi. şi ne e%punem pericolului de a fi într'o !i complet in&adat şi /posedat0. dar tre+uie să în&ăţaţi să &ă desc*ideţi şi porii spirituali şi nu oricum. cu aceeaşi eficacitate ca în timpul creşterii lunii. In&ers. este pentru a a&ea mai multe posi+ilităţi de a capta aceste ener ii. în eneral. să a&eţi mai multă dra oste.. şi această alternanţă produce sc*im+ări în natura şi în fiinţa umană. e mai +ine să aşteptăm luna descrescătoare. dacă nu eşti aşa de conştient şi stăp"n pe tine pentru a te înc*ide la tot ce este ne ati& şi tene+ros şi a te desc*ide numai curenţilor luminoşi. cu aceeaşi intensitate. apa. şi este riscant de a te e%pune ol. . Cap VIII LUCRUL CU SPIRITELE NATURII (acă putem intra în comunicare cu natura. Cu toate acestea. e posi+il să utili!aţi fiecare perioadă pentru o muncă spirituală determinată. dacă &rem să punem sf"rşit unei afaceri. eu îi pun în ardă şi pe ei. oricare ar fi fa!ele lunii. de aceea ea #oacă un mare rol pentru reali!are. este pentru că ea este &ie şi inteli entă. (ar să ne ocupăm acum de o pro+lemă de o mare importanţă în &iaţa noastră cotidiană. &eţi o+ţine re!ultate mai +une dacă ştiţi să &ă ser&iţi de influenţa lunii. şi în timpul nopţii. că perioada creşterii lunii fa&ori!ea!ă acti&itatea. &edeţi) />oartea şi &iaţa de dincolo60 cap GV tom B2 din Opere Complete. e&ident. ci cu mult discernăm"nt. 4cum..0 1i aici pronunţaţi de trei ori formula ridic"nd m"na. înţelepciune. concreti!are. şi din contră. că cele patru elemente) păm"ntul. Vreţi să &ă de!&oltaţi &oinţa sau sănătatea. pentru a de&eni un slu#itor al (omnului. mai fa&ora+ilă pentru reali!are. atunci c"nd &rem să facem rău.= 9E . plantelor şi animalelor. nu atra em în noi dec"t curenţi tene+roşi care circulă prin spaţiu.0 $ronunţaţi formula de trei ori. perioada descreşterii lunii fa&ori!ea!ă somnolenţa. 1i pe timpul lunii descrescătoare. aerul. -otuşi. ca să &i se desc*idă porii fi!ici. dra oste.antene eterice. aceia ce îl practică nu au în eneral nici o intenţie de a face ma ie. tre+uie numai să se supra&e *e!e pentru ca să nu'şi epui!e!e re!er&ele. tot aşa acest defect. repausul. &eţi a&ea re!ultate. lumină) aşteptaţi primele !ile a lunii crescătoare. &edeţi. pri&iţi luna. Nu are rost să se sperie. acest &iciu al meu. la soare. Cel ce nu cunoaşte e%istenţa acestor ritmuri naturale se poate în ri#ora de sc*im+ările pe care le simte că se produc în el în momentul c"nd luna descreşte. $oate că ele nu se pre!intă aşa cum au fost descrise de fiecare reli ie sau de fiecare cultură. dar esenţialul este să ştiţi că natura e &ie pentru că e locuită. Numai că. putem să continuăm să lucrăm în timpul lunii descrescătoare. pronunţaţi formula contrară) /4şa cum luna descreşte. (acă &reţi să întreprindeţi o muncă. să reali!aţi un proiect. sau dacă &reţi să'i puneţi capăt. pe timpul a patruspre!ece !ile ea descreşte. Ciclul lunar este de apro%imati& o lună) pe timpul a patruspre!ece de !ile luna creşte. $utem spune. e prefera+il să aşteptaţi luna crescătoare. pentru loria lui (umne!eu. focul sunt locuite şi că noi putem intra în comunicare cu creaturile care le locuiesc pentru a face di&erse munci. (eci. sau de lumină. &eşmintele formea!ă un fel de ecran între corp şi aceste ener ii cosmice. eu ştiu de asemenea că nudismul se de!&oltă din ce în ce mai mult şi. <7piritele morţilor sunt de asemenea e&ocate în anumite ceremonii ma ice. (acă faceţi aceste e%erciţii re ulat. se diminuea!ă şi dispare. (espre acest su+iect. de &i oare. 5n eneral. tot aşa toată fiinţa mea se umple de sănătate. 2a este &ie şi inteli entă pentru că este locuită de creaturi de toate felurile care lucrea!ă asupra pietrelor. pentru că nuditatea atra e la fel de +ine forţele +enefice ca şi forţele malefice. dacă a&eţi tre+uri importante de făcut. unei relaţii. ridicaţi m"na dreaptă şi spuneţi) /4şa cum creşte luna şi se împlineşte în cer. 4ceste creaturi sunt menţionate în tradiţiile lumii între i. raţie cărora +ăr+aţii şi femeile sunt în comunicare cu forţele naturii şi prin care pot astfel emite sau capta curenţi. cu con&in ere.una are mari puteri asupra materiei. 2 +ine să &ă e%puneţi la aer.

C"nd mer eţi în natură. tre+uie să fiţi conştienţi de pre!enţa tuturor acestor spirite care o populea!ă şi care e%istau de#a înaintea apariţiei noastre pe păm"nt. dorinţa de ră!+unare. (e aceea at"t de mulţi oameni le utili!ea!ă pentru intreprinderi condamna+ile) ele se supun. flori in&i!i+ile.. oferiţi'i flori. 4tunci. animalelor. ele fac deopotri&ă şi răul şi +inele. adresaţi'&ă spiritelor care le locuiesc. &ă &or sur"de. inspiraţi'le dorinţa de sc*im+are. ele &or fi fericite. +ineînţeles. $entru că. culoarea căreia îi corespunde. în ciuda lor. şi spiritele li se supun. etc. şi cereţi'le să'şi aducă aportul. (e aceea. un sentiment.. a#utorul.4ceastă realitate este cunoscută de milenii de ma i.. $e toate aceste miliarde de spirite care populea!ă natura tre+uie să le faceţi să participe la o muncă di&ină. parfumul său. 4stfel. se &or împrieteni cu &oi. oric"t de sla+ă ar fi ea. oriunde &eţi mer e în natură. respectul. să le &or+iţi. (esi ur. etc.. lumină. oceanele. pure. ea îşi desc*ide drum în &oi. nu au nici o conştiinţă morală. de noi depinde să le orientăm în &ederea unor lucrări di&ine. 3loarea pe care o pri&iţi &ă &or+eşte prin culorile sale. în aer. p"r"uri. Cerul. să &ă minunaţi în faţa frumuseţii muncii pe care o îndeplinesc pe păm"nt şi su+ păm"nt. şi dacă insistaţi. la trea+ă80 4stfel. pentru că influenţa lor pătrunde în &oi. 2&ident.. (e ce să fim ! "rciţi şi nu ne "ndim niciodată să spunem două cu&inte pentru +inele umanităţii6 $entru noi înşine. şi &or urma &oinţa &oastră. pentru că aşa sunt făcute. pentru a tre!i în sufletul &ostru forma. armonie. adresaţi'&ă tuturor acestor creaturi in&i!i+ile care contri+uie prin acti&itatea lor la &iaţa pietrelor. mai ales. spun"ndu'le) /Ce faceţi &oi pentru +inele umanităţii6 5ncercaţi să influenţaţi pe toţi acei care &in să se scalde şi pe cei ce călătoresc pe ape. şi pe ele tre+uie să ştiţi să le oferiţi) florile sufletului &ostru. >er eţi. un fiu al (omnului. dra ostea. Cap IG FLORILE.. e timpul de a sc*im+a această mentalitate. "ndiţi'&ă să &ă adresaţi tuturor fiinţelor care locuiesc în rote. sen!ualitatea. c"te nu suntem capa+ili să facem6 $unem în mişcare cerul şi păm"ntul. toate elementele au #urat în faţa 2ternului să'i a#ute pe cei care lucrea!ă să de&ină făcători de pace. (ar nu tre+uie să &ă opriţi aici. dar &oi a&eţi puteri. pentru că e%istă alte flori de oferit. plantelor. miliarde de spirite se &or pune în mişcare pe între păm"ntul şi &or lucra asupra inimilor şi creierelor umane. şi cereţi'le să &ină să participe la reali!area 5mpărăţiei lui (umne!eu pe păm"nt. 3emeile. modifică de#a ce&a în profun!imea fiinţei &oastre. ma icieni şi &ră#itori de pe toate continentele. de a se ameliora. înc"t starea &oastră interioară se &a transforma. în apă. într'o !i. parfumul. c*iar şi în frun!e. forma sa. C"nd &ă plim+aţi prin pădure sau la munte.. Cerul &a &edea în &oi un constructor al noii &ieţi.. (e acum înainte. 2%istă anumite femei cărora puteţi să le oferiţi toate florile pe care le ăsiţi la piaţă fără să puteţi să le c"şti aţi prietenia.. sunt încăpăt"naţi. 2i +ine. prin intermediul corpurilor su+tile. ei nu o fac dec"t pentru a'şi satisface poftele. tuturor celor care lucrea!ă pentru dra oste. inspiraţie poetică şi c*iar clar&i!iune.. tre+uie să fiţi atenţi să nu &ă încon#uraţi dec"t de pre!enţe armonioase. Iar atunci c"nd mer eţi pe malul mării sau pe malul unui flu&iu. lacuri. pace) pentru reali!area 5mpărăţiei lui (umne!eu pe păm"nt.. O sen!aţie.. şi ele o fac fără să se preocupe dacă este +enefică sau dăunătoare) ele e%ecută sarcină ce au primit'o. din păcate. 4 oferi flori e o tradiţie aproape uni&ersal răsp"ndită. c"t de sla+ ar fi. dar pentru alţii8. pentru un o+iect respin ător. sunt sensi+ile la flori. (eci. Oferim flori pentru a ne manifesta admiraţia. 1i e la fel. ei &or sf"rşi prin a &ă asculta. împinse de teama acestei &oinţe superioare lor care a reuşit să le domine. şi &ă &or da cadouri) &italitate.. ar+ori. +ucurie. 1i cum . în eneral. PARFUMURILE. poate acest lucru nu &a fi suficient. 2 +ine să &ă le aţi de ele. dacă &reţi să c"şti aţi prietenia unei femei. $ri&iţi un trandafir) simţiţi imediat ce&a at"t de poetic. $entru că spiritelor naturii le place să li se dea o trea+ă de făcut. păm"ntul. frumoase. frumuseţe. 2i se străduie să pună aceste entităţi în ser&iciul lor şi mulţi dintre ei au reuşit. un i!&or.

Nu înţele de ce sunt aşa stupi!i) sunt at"tea lucruri frumoase de ascultat. e pentru că el ne în&aţă dra ostea ade&ărată. &eţi remarca că mirosurile de&in de!a rea+ile. mirosurilor pe care fiinţa umană le de a#ă. de a de a#a natural parfumuri. am remarcat o t"nără fată de apro%imati& optspre!ece ani pe care nu am cunoscut'o p"nă atunci. dar c"nd a trecut pe l"n ă mine. tre+uie să desc*ideţi conştient porii &oştri interiori pentru ca aceste influenţe să &ă penetre!e profund. 2&a a început să de a#e ea însăşi un parfum de flori. (ar dacă tre+uie să asculte +"rfe sau calomii. >er eţi după soare. c*iar dacă nu sunteţi conştienţi de acest lucru. e pentru că doresc inconştient să re ăsească acest dar pe care'l a&eau în $aradis. ea a pierdut această calitate. nici propria lor &oce interioară care &or+eşte fără încetare. şi eu la r"ndul meu îl pri&esc cu dra oste pentru că el intră în mine şi tre!eşte alţi trandafiri în inima mea şi în sufletul meu. e un su+iect foarte interesant. puţin c"te puţin. dar un parfum de o puritate. lumina sa. nici st"ncile. de o prospeţime. nici lacurile. 5nainte de cădere. 7piritele trandafirilor sunt entităţi ce &in de pe planeta Venus şi care au acceptat să se încarne!e pe $ăm"nt pentru a a#uta oamenii. 2l e fericit. ea nu a&ea nimic particular. 5n realitate. pro+lema parfumurilor. desc*ideţi'&ă lui ca să tre!ească în &oi soarele spiritual.. şi "ndiţi'&ă că e ima inea ade&ăratei surse a &ieţii. trandafirul este aici pentru a ne re&ela un drum de cea mai mare perfecţiune. (e ce nu încercaţi şi &oi6 7fătuiesc c*iar şi femeile care aşteaptă un copil să se "ndească în această perioadă a estaţiei să lucre!e din c"nd în c"nd cu trandafirii. ne ser&im de ei pentru a orna apartamentele şi rădinile. dra ostea care eli+erea!ă. e important să de&eniţi conştienţi de acest lucru pentru a face o muncă +enefică. în timpul unei plim+ări în pădure pe care am făcut'o cu prietenii mei în re iunea . 4m rămas stupefiat. de o poe!ie e%traordinară. >er eţi pe malul unui p"r"u. (intr'un punct de &edere mai eneral. aceste calităţi şi &irtuţi se &or manifesta în &oi. corpul &ostru poate produce emanaţii aproape tot at"t de parfumate ca cele ale florilor. trăind printre flori. nici păsările. (umne!eu i'a încredinţat 2&ei în ri#irea &e etaţiei. contemplaţi'l.. de ce se opresc tot timpul asupra a ceea ce este inutil şi mesc*in6 $ri&iţi acest trandafir) el e mic.. nici munţii. am simţit că de a#ă un parfum. dra ostea care nu întemniţea!ă. căldura sa. (e mult. care tre+uie să strălucească şi să cur ă pentru &oi. imediat îşi desc*id urec*ile. (ar tocmai. ca să influenţe!e fa&ora+il copilul ce'l poartă. $entru că un parfum este e%presia fi!ică a unei &irtuţi. sau furios.. 5n $aradisul terestru. dar e mare în mine pentru că îmi re&elea!ă multe lucruri. de aceea. drumul ade&ăratei iu+iri. numai oamenii nu ştiu să asculte. după un i!&or care străluceşte. &eţi &edea că corpul &ostru nu are tot timpul acelaşi miros. (acă femeile sunt acum at"t de atrase de parfumuri şi simt ne&oia de a se parfuma. pentru a atra e un +ăr+at sau pentru a seduce o femeie. aş putea spune. ele nu &ă &or atin e. 5n momentul primului păcat. Iată rolul şi mesa#ul trandafirului. (acă el e re ele florilor. Iar c"nd trăiţi sentimente ma nifice. poate &or începe să'i semene) pe unde &or trece. (acă simţiţi că un o+iect sau o creatură &ă influenţea!ă fa&ora+il. aceste parfumuri emanau din ea pentru că poseda calităţi şi &irtuţi care se manifestau întocmai în plan fi!ic. de pri&it. de aceea îl iu+esc.în domeniul spiritual e%istă calităţi şi &irtuţi care corespund acestei armonii. un miros ur"t este e%presia fi!ică a unui &iciu. (acă nu'i desc*ideţi. ele &or re ăsi parfumul lor. su+ formă de parfumuri. -otul &or+eşte. parfumul unei flori de 9F . a&ea. de înţeles. 5n !iua în care oamenii &or înţele e sacrificiul pe care el îl face &enind printre ei şi &or accepta mesa#ul său. -ot ceea ce &ă încon#oară e%ercită o influenţă asupra &oastră. şi ascultaţi'le ca să în&ăţaţi să e%tra eţi şi &oi c*intesenţele cele mai parfumate ale inimii &oastre şi ale sufletului &ostru. (ar nu cunoaştem încă această misiune a trandafirilor. (ar a se parfuma nu e cea mai +ună metodă) dacă ele &or în&ăţa să'şi de!&olte anumite calităţi şi &irtuţi.. nici ar+orii. ei &or înmiresma atmosfera cu un parfum delicios. >er eţi după flori pentru a le cere secretul parfumului lor. 4parent. de asemenea. C"nd sunteţi tul+urat. îmi amintesc. (acă &ă &eţi o+ser&a. ele &or re ăsi ade&ărata lor frumuseţe. nu ştiu să asculte nici soarele. c*iar şi cele mai +une lucruri &or răm"ne ineficace.Mon'ului.. îmi sur"de.

"nduri rele. e &or+a de#a de ma ie nea ră. >a ia. pentru că &edem destui oameni care n'au desc*is niciodată o carte de ma ie nea ră. dacă crea!ă armonie sau de!ordine. acest parfum nu e%ista în planul fi!ic. numai că ei cred că în ma ie e o+li atoriu să faci anumite ceremonii purt"nd &eşminte +i!are. dar la fiecare &i!ită simţeam aceeaşi sen!aţie de puritate. 1i după natura +ună sau rea a ceea ce face. 5n tinereţea mea în . şi ce fa+rică. 2u nu cred că îşi dădea seama de acest dar e%traordinar. şi pro+a+il sufletul meu îl percepea în planul astral. iluminea!ă. şi nu l'am mai înt"lnit în altă parte. 2a mi'a răspuns că nu. 2%istă femei care ar da a&eri pentru a a&ea natural un astfel de parfum. (umne!eu respiră suflete. care nu semăna cu un altul. din nimic altce&a. că am între+at'o dacă s'a parfumat. oamenii ar face mai +ine să conştienti!e!e importanţa a tot ceea ce fac. tre+uie să ştiţi cum să răsp"ndiţi din interior parfumul purităţii. Natura preocupărilor sale. 4m &ă!ut oameni în ro!iţi c"nd se pronunţa acest cu&"nt în faţa lor. (esi ur. şi după e%presia feţei sale. -oate actele <adică esturile. (e ce să nu le oferim această +ucurie6 $rin arderea esenţelor. nu fac dec"t aceasta. ca un parfum. a inimii sale. c"nd locuiam aproape de >aestrul $eter (euno& şi c"nd mă in&ita să'l &i!ite! acasă la el. care nici măcar nu cred că ma ia nea ră e posi+ilă. se poate spune că actele lor nu sunt nici perfect al+e nici perfect ne re. şi c*iar 7f"ntul (u* &ine să respire parfumul acestor suflete. un parfum care nu &enea nici din flori. 2ram at"t de intri at. -ot ceea ce omul e suscepti+il să facă în cele trei planuri) fi!ic. pentru că în realitate. Vră#itorii. Nu am mai re&ă!ut'o după acea plim+are. 2ste deci foarte important de a a#un e prin munca noastră spirituală să ameliorăm calitatea parfumurilor corpului nostru fi!ic. alun aţi spiritele tene+roase şi atra eţi entităţile celeste. +iserici şi locuri sacre. dar n'am uitat niciodată acel parfum. 2ram foarte t"năr. o ma iciană. dar care. pronunţ"nd formule de con#uraţie. acti&ităţile .munte. şi manipul"nd în mi#locul &aporilor mai mult sau mai puţin rău mirositori tot felul de o+iecte *eteroclite. nu puteam încă să'mi e%plic astfel. era e&ident că spunea ade&ărul. înfrumuseţea!ă. 2ra cu si uranţă parfumul sufletului său. al sfinţeniei. e minunat. (eci. de!a re aţi ce&a. aceste parfumuri spirituale sunt aşa de su+tile că nu le putem simţi în planul fi!ic. pri&irile. intră în cate oria ma iei al+e. el se manifestă ca un ma al+ sau ne ru. e o realitate) sufletul celor drepţi de a#ă un parfum care atra e pre!enţa entităţilor luminoase. Cap G FACEM MAGIE CU TOŢII $entru ma#oritatea oamenilor cu&"ntul /ma ie0 e un cu&"nt care în ri#orea!ă. ei nu sunt cu ade&ărat puternici într'o formă de ma ie sau în alta. 7e spune în . +ol+orosind incantaţii. 1i tocmai aici se înşeală. pentru ma#oritatea oamenilor. construieşte. astral. de &ra#ă. e a+solut ade&ărat. sunt în realitate ade&ăraţi ma icieni ne ri.i+lie că parfumul sacrificiilor celor drepţi urca p"nă la nările lui (umne!eu care se delecta. e ade&ărat. nici din fructe. (ar faptul că fiecare +ăr+at şi fiecare femeie e un ma ician. tot ceea ce produce un astfel de efect intră în cate oria ma iei ne re.ul aria. esenţe în temple. 1i tot ceea ce e armoni!ea!ă. pentru că murdăriţi. Numai i noranţa oamenilor îi împiedică de a şti unde se află. (eci corpul ei de a#a acest parfum de flori. şi după le ile uni&ersale. (a. în loc de a scoate stri ăte c"nd aud &or+ind de ma ia nea ră. dacă construieşte sau distru e. toţi fac ma ie. (a. &ră#itoarele a&eau cunoştinţe care le permiteau să fa+rice du*ori insuporta+ile pentru a atra e demonii. cu&intele=. (ar aceasta nu a#un e. este ma ie. nu pentru a atra e oamenii ci pentru a atra e prietenii din lumea in&i!i+ilă. toate sentimentele şi "ndurile sunt ma ice. 1i dacă e%istă o+iceiul de a arde parfumuri. e tocmai pentru a alun a spiritele tene+relor şi a atra e spiritele luminii. e toată e%istenţa noastră. prin comportamentul lor. 1i totuşi. de sfinţenie. mental. 2&ident. C"nd a&eţi sentimente rele. eram tot timpul impresionat de un parfum ce mă mira. pentru că ei iu+esc parfumurile unui suflet pur. :n ma e un medium care furni!ea!ă spiritelor materia primă raţie căreia ele pot intra în contact cu planul fi!ic şi pot acţiona asupra lui.

4stfel.sale fac ca să se de a#e din el fluide determinate şi aceste fluide permit spiritelor de a lua formă şi de a acţiona. plăcere şi +ani. distructi&. Vă &oi da acum un e%emplu pentru a &ă arăta cum tre+uie să citiţi în cartea naturii &ii. &iespi.a simpla pre!enţă a unei fiinţe animate de "nduri criminale. (esi ur. $entru a le alun a.. şi ea. (a. în afară de scop. acestea &or atra e inde!ira+ili cărora le place să se *rănească cu aceste murdării.o#ei ne re. dacă nu. o multitudine de spirite au şi &enit pentru a se ser&i de toate miasmele care se de a#ă din ea. furnici. faceţi curăţenie şi "n ăniile &or mer e să'şi caute *rana în altă parte. Vreţi să &eniţi cu noi6/ (acă sunteţi luminaţi. ele &or apărea din nou. e pro!aic. duritate. putre!esc. dacă a&eţi discernăm"nt. o doriţi.. pre!enţa unui ma al+ furni!ea!ă spiritelor luminoase materia de care ele se ser&esc pentru a aduce +inecu&"ntări. de ce sosesc aşa de repede tot felul de insecte. eu o &ăd în fiecare !i. ele nu au interesul de a &ă speria. pacea. de direcţie. şi re&in p"nă c"nd. pentru că &ă e%puneţi la riscuri. ştiu de#a că ele atra o întrea ă dele aţie de spirite tene+roase care &in să le solicite. dar dacă aceste creaturi răm"n surde la &ocea lor. Vreţi să lucraţi pentru lumină. &ei a&ea un loc în societate. (ar &ă "ndiţi la această moarte. 7piritele tene+roase sunt îm+răcate. Iată cum se înt"mplă să seducă oameni) prin promisiuni de putere. Veţi spune) /(ar n'am mai &ă!ut aşa ce&a80 2i +ine. ele nu se pre!intă la &oi cu coarne. în planul mental. C"t despre ne&oile planului spiritual. ce pot ele face6 7unt o+li ate să le a+andone!e şi să le lase în faţa propunerilor . 2i +ine. fără a o şti. etc. &ino cu noi. (ar . &reţi să faceţi +ine6 7e de a#ă atunci din &oi o materie foarte pură pe care spiritele lumii in&i!i+ile &in să o culea ă. şi ele &or dispărea. pentru că se referă la ne&oile şi satisfacţiile planului fi!ic. . pentru ca ele să intre în confreria lor. mulţi de&in candidaţi pentru . 1i în planul astral. al de!interesului. al dra ostei. nu faceţi nimic) de îndată ce &eţi lăsa din nou deşeuri la i&eală. nu aţi mer e p"nă la a'l omorî. $ri&iţi) c*iar dacă încercaţi să omor"ţi insectele sau să le &"naţi. pentru a face rău. şi mai departe &edem consecinţele) tot ceea ce emană dintr'o fiinţă care refu!ă să ia drumul ascensional al luminii. care se pre!intă într'un mod mult mai înc"ntător pentru ele. 7piritele +inelui &ă spun) /7e poate să nu o+ţineţi nici loria. dar în direcţii opuse. nici +o ăţie. dar furni!ea!ă mi#loacele. pentru a se *răni6 $entru că murdăria le atra e pe aceste mici "n ănii. >etodele sunt aceleaşi. $entru că dorinţele &oastre. 7piritele răului şi cele ale +inelui lucrea!ă în acelaşi fel.o#a al+ă.. cădeţi în capcana lor. -re+uie deci să &ă de+arasaţi de aceste impurităţi şi inde!ira+ilii &or pleca. ca un fruct prea copt. pentru că &in tot timpul altele. desi ur. nu se decide c*iar aşa de uşor o crimă. &ei a&ea toate femeile pe care le &ei &rea. nu e nici o diferenţă. produce stricăciuni. cu o coadă despicată şi cu toate ca!anele Infernului. fără a &rea. din contră. C"nd &ăd comportamentul unor anumite persoane. şi aici sunt creaturi ma nifice care încearcă să lumine!e oamenii despre toate +inecu&"ntările care'i aşteaptă dacă se an a#ea#ă pe drumul luminii. trimite o dele aţie. (ar faceţi curăţenie. e%act cum al+inele &in să culea ă nectarul florilor pentru a face mierea. ne simţim mai puţin stimulaţi să le satisfacem ' e at"t de departe8 ' şi astfel ne lăsăm în &oia spiritelor tene+roase. materia de care ele se ser&esc. pentru că nu pot o+ţine rapid toate aceste a&anta#e fără a manifesta e oism. 1i in&ers. 5n acelaşi fel tre+uie să ştiţi că dacă &eţi păstra anumite impurităţi în sentimentele sau în "ndurile &oastre.. ele &ă promit că o să &ă &edeţi toate dorinţele satisfăcute. Nu e%istă creaturi în faţa cărora spiritele luminoase să nu se pre!inte. $este tot pe unde trece această fiinţă. &ei a&ea o putere formida+ilă. Nu ea este cea care face răul. pentru că ele sunt ale $rinţului acestei lumi. e aceeaşi le e. Cum6 Ima inaţi'&ă că detestaţi pe cine&a) spuneţi des că &'ar aran#a mai +ine să fie mort.o#a nea ră. &eţi cădea în capcanele spiritelor tene+roase. &iaţa a+undentă. C"nd lăsaţi resturi de m"ncare în +ucătăria &oastră. dar noi a&em alte lucruri să &ă dăm) lumina. 7piritele tene+roase le spun) /Vei a&ea +ani. şi nu &eţi mai putea scăpa de ei. tern. ascultaţi &ocea spiritelor celeste. necinste. cunoaşterea şi mai ales &iaţa. să ştiţi că &eţi fi responsa+ili de moartea altcui&a din oameni. e%istă de asemenea "nduri şi sentimente care fermentea!ă. "ndurile &oastre circulă şi 29 .0 1i ele sunt at"t de i norante şi proaste înc"t le urmea!ă.

Nu &eţi şti niciodată nimic. "nduri rele. Cel ce intră în &iaţa spirituală e o+li at să ia în considerare lucrurile cu o conştiinţă lăr ită. c*iar dacă cred sau nu. (upă radul său de e&oluţie. 5n erul îl sfătuieşte. (eci de noi depinde să ne între+ăm în fiecare !i) /7ă &edem. . Cum &'am e%plicat. ' . omul dă importanţă uneia sau alteia dintre naturi. Veţi spune) /(ar de ce (umne!eu nu distru e aceste spirite ale răului60 $entru că ele au permisiunea de a tenta. şi &oi &eţi fi &ino&aţi. un curent care'i poartă ' ele comit o crimă. după cum una sau alta se manifestă.a fel e şi cu ma ia. (ar emanaţiile +une pe care le'aţi răsp"ndit în trecere le'au făcut să se ră! "ndească şi ele au renunţat în final. îl luminea!ă. 1i e +ine că ma ia nu a fost despărţită de fi!ică. de e%emplu. la r"ndul lor.0 4desea e ne&oie de foarte puţin pentru ca o persoană să e%ecute un proiect sau să renunţe. pentru că într'o !i. pe care am numit'o indi&idualitate <4 se &edea /Natură umană şi natură di&ină0 Colecţia I!&or Nr. pe care am numit'o personalitate. (in contră. din locul său. >a ia nu este numai un act al &oinţei. el intră în contact cu entităţile lumii tene+relor sau cu cele ale lumii de lumină. Omului îi re&ine sarcina de a şti su+ ce influenţă &rea să se plase!e. oamenii sunt cei care tre+uie să fie mai tari şi mai luminaţi. şi o natură superioară.. să ştiţi că aţi fost dat în lături de forţele ne re şi tre+uie să re&eniţi pentru a o lua pe un alt drum. sentimentele mele60 1i dacă aţi acţionat rău. aceeaşi oameni de ştiinţă. &or fi o+li aţi să admită această realitate pe care p"nă acum o calificau ca fiind neştiinţifică. aceasta nu sc*im+ă nimic) natura lor inferioară şi superioară e%istă şi nu pot să nu le &adă manifest"ndu'se. 3i!ica studia!ă proprietăţile materiei şi le ile care o u&ernea!ă. $ri&iţi. dar în realitate. să scape de un duşman. Creatorul şi spiritele celeste o lasă li+eră pentru a'şi de!&olta conştiinţa şi a în&ăţa să de&ină responsa+ilă de orientările ei. sentimentelor şi dorinţelor &oastre ne ati&e. ma ia nu e altce&a dec"t o prelun ire a fi!icii. Veţi fi mirat. 1i într'o !i. sau dacă au o &oinţă mai mică de a re!ista instinctului lor criminal. +a da. e meseria lor. c"nd &eţi mer e în cealaltă lume şi &i se &or pre!enta consecinţele "ndurilor. ce am făcut6 Care au fost "ndurile. Nu ar fi un &erita+il a&anta# pentru o fiinţă umană să fie împinsă împotri&a &oinţei ei pe drumul +inelui şi al luminii. stupefiat. mai o+işnuiţi. mai înţele ători. 29B=. &rea să'l inducă în eroare pentru a de&eni &ictima sa. Veţi spune) /(ar nu e posi+il. în timp ce demonul. acţion"nd într'un domeniu mai su+til) cel al forţelor şi materiilor psi*ice. nu eu am făcut aceste lucruri8. şi e&ident. într'o !i. Reli ia creştină a e%primat această idee prin ima inea în erului pă!itor care stă în dreapta sa şi a demonului care stă la st"n a sa. -re+uie să fie con&inşi cu ade&ărat. &i se &or arăta toate reali!ările +une a căror cau!ă aţi fost. ea îm+răţişea!ă totalitatea acti&ităţilor umane. cu diferenţa că ma ia mer e mai departe. astă!i. ei tre+uie să înţelea ă unde înfloresc cu ade&ărat. 2i +ine. şi e posi+il ca acest /foarte puţin0 să depindă c*iar de influenţele +une sau rele pe care le recepţionea!ă fără ştirea sa. 5n realitate. &eţi fi înspăim"ntaţi să &edeţi că aţi fost cau!a at"tor nenorociri. (acă dorinţa lor de ră!+unare e mai puternică.influenţea!ă unde&a. . dacă toată &iaţa &oastră &'aţi străduit să nu a&eţi dec"t "nduri şi sentimente de lumină şi dra oste. omul posedă două naturi) o natură inferioară. :nii spun că nu cred în entităţile lumii in&i!i+ile. 2 un fel simplist de a pre!enta lucrurile.a da. ce am spus.. ele &or circula şi &or influenţa fa&ora+il multe persoane de pe păm"nt. iar &oi nu tre+uie să fiţi aşa de stupi!i pentru a cădea în capcanele lor8 (umne!eu nu l'a pedepsit niciodată pe (ia&ol pentru că tentea!ă oamenii. 1i aici. dacă aţi a&ut sentimente rele. &i se &a răspunde. mai departe. su+ influenţa a ce&a pe care ele nu'l înţele ' un impuls. Nu tre+uie să uităm niciodată că omul e plasat la limita lumilor superioară şi inferioară. tre+uie să înţelea ă de ce e prefera+il de a lua o anumită direcţie dec"t de a lua alta. aţi trăit în acel an pe strada aceea unde anumite persoane erau ata să comită o crimă. persoane care sunt în aceeaşi dispo!iţie ca şi &oi şi care doresc. atunci c"nd &eţi mer e în cealaltă lume. dar el corespunde unei realităţi. el tre+uie să'şi dea seama că e%istă le i pe care el nu le cunoaşte şi tre+uie să înţelea ă acum necesitatea de a le cunoaşte şi de a le respecta.

ea a conceput creaţia în aşa fel înc"t păm"ntul. instruiţi. corpul nostru astral. aici &edem c"ţi oameni sunt i noranţi. pertur+"nd ordinea atomilor şi electronilor şi atră "nd forţe ostile care &or &eni să &ă în*aţe într'o !i. orice dorinţă. 4ltele. nu ne putem permite să facem orice. şi putem spune că aceste urme sunt de neşters. (ar natura. prudent. ele sunt profund ascunse su+ alte straturi care sunt în rămădite deasupra. tre+uie ca în &iaţa cotidiană să ţinem cont de e%istenţa ei peste tot. (e aceea e at"t de important de a lucra asupra "ndurilor şi sentimentelor pentru a le ameliora. a le purifica. orice aţi face. 2&ident. (esi ur. pentru că &or e%ista consecinţe. Cum se face că acestea nu au fost şterse6 Cunosc"nd această le e a înre istrării. pentru că. dar nu a#un e de a o accepta. pentru că ştim că nu numai prin actele noastre. 4ceste urme repre!intă ar*i&ele /4@as*e0. să credem sau să nu credem în în eri sau în dia&oli. (ar înainte de a se înre istra şi de a lăsa urme în e%teriorul nostru. clişee. şi dacă apelăm la un medium sau la o persoană sensi+ilă. asta da. ci în &irtutea le ii afinităţii. pe mo+ile. şi c*iar dacă nu le atin em. cu&inte. sentimentele noastre putem face rău sau +ine. etc. -ot ceea ce facem în locurile în care locuim lasă amprente. lasă deci urme. dar &or produce e&enimente şi fenomene supărătoare. $ro+a că totul se înre istrea!ă în noi e că o persoană poate să'şi aducă +rusc aminte o scenă petrecută cu !eci de ani în urmă.ăsăm urme pe toate o+iectele pe care le atin em. care fac înre istrări. Inteli enţa cosmică. în Cer şi în Infern. nu putem ăsi nimic în lumea &i!i+ilă care nu e%istă de#a în lumea in&i!i+ilă. pe o+iecte. mulţi acceptă această idee a unei le i a înre istrării. aşa e.. e oism. să a&em orice "nd. în copilărie. . >arile e&enimente ale istoriei uni&ersului sunt înre istrate. o întrea ă memorie e acolo. Inteli enţa cosmică a de&ansat oamenii şi c*iar i'a depăşit) înre istrările sale sunt de o natură mult mai su+tilă dec"t aceea pe care ei ar putea'o face. nu numai că totul se înre istrea!ă. cum poate ea face înre istrări6 2i +ine. de asemenea şi micile e&enimentele ale &ieţii noastre cotidiene. 2B . această idee e nouă pentru mulţi. pentru a nu comite acte repro+a+ile. lăsăm de asemenea urme. orice sentiment. &ictime ale unui ra& accident în care erau pe punctul de a muri. ca o +o+ină de film. munţii. ima ini. 5n realitate. luminoase sau întunecate. sunteţi o+li at să fiţi re!ona+il. sentimentele noastre se înre istrea!ă în noi şi în afara noastră. Iar asupra locurilor pe unde trecem. $entru că. nu a&em dec"t să &edem at"tea ima ini. însăşi pre!enţa noastră. ci şi prin "ndurile. care a &rut să ai+ă ar*i&e. asupra persoanelor pe care le frec&entăm. (e aceea. nu numai că acestea &ă &or re&eni în conştiinţă şi &eţi a&ea remuşcări. +une sau rele.Cap GI CELE TREI MARI LEGI ALE MAGIEI I Lege !"#eg$%&#'#$$ 7e poate să ne îndoim de e%istenţa lui (umne!eu. ceea ce aţi înre istrat rău &a produce efecte în lumea &i!i+ilă şi in&i!i+ilă. ei emit ipote!e şi construiesc teorii pe care sunt repede o+li aţi să le a+andone!e pentru că se arată ine%acte. (ar cum oamenii nu şi'au de!&oltat acele facultăţi care le'ar permite să descifre!e aceste înre istrări. a&ansaţi te*nic. 3aptul că e%istă oamenii care sunt inteli enţi. Cunoaşterea acestei le i este la +a!a între ii &ieţi morale şi spirituale) din moment ce totul se înre istrea!ă. atent. răutate &a sf"rşi într'o !i prin a fi parali!at şi otră&it de toate urmele lipicioase şi întunecoase pe care "ndurile şi sentimentele lui le'au lăsat în el. po&estesc cum şi'au &ă!ut toată &iaţa derul"ndu'se in&ers cu o mare &ite!ă. şi mai ales pietrele să conser&e această istorie. cel care a nutrit mult timp "nduri şi sentimente de elo!ie. "ndurile şi sentimentele noastre se înre istrea!ă şi lasă urme în noi. a decis ca toată istoria uni&ersului să fie înre istrată. ea &ă &a putea spune în detaliu ce s'a înt"mplat în aceste locuri. se imprimă pe ele. pe pereţi. mai repede sau mai t"r!iu. 3iecare e&eniment se reflectă în toate o+iectele din #ur şi lasă urme. mu!ică care sunt înre istrate. anume că "ndurile. fi%ată în planul eteric. dar e%istă un lucru asupra căruia nu ne putem îndoi. dar e%istă şi putem să le re ăsim.

de o natură determinată. $eştii trăiesc în mare. în oceane. intră în raport cu alte fiinţe. "ndiţi'&ă să nu lăsaţi dec"t urme de lumină şi de dra oste. no+ile. de e%emplu o fiinţă *andicapată în toate domeniile) aceasta &ine din încarnările anterioare unde. se petrec e%act acelaşi lucruri între fiinţa umană şi tot ceea ce e%istă în uni&ers. &eţi atra e din spaţiu entităţi. sentimente ce &ă tra&ersea!ă spuneţi'&ă) /Iată. atenţie8 V'am mai spus) noi suntem ca nişte peşti în oceanul cosmic. 5nt"lniţi. şi dacă nu fac nimic pentru a &ă a#uta. emiţ"nd acelaşi sunet ca el. &oi atra e ce&a +un sau ce&a rău60 (acă &edeţi că e +un. creaturi &i!i+ile sau in&i!i+ile care posedă aceleaşi lun imi de undă şi le atra e. pe care dorim să le înt"lnim. sau şterşi şi cenuşii. 1i dacă ştim să alimentăm în noi anumite stări interioare ele&ate. în realitate. din i noranţa sa . &or fi o+li ate să se apropie de &oi pentru a &ă &eni în a#utor. este pentru că nu ştiţi să le c*emaţi. (acă facem să &i+re!e fiecare dintre aceste diapa!oane. eneroase. 7unteţi pe un drum) +inecu&"ntaţi acest drum cer"nd ca toţi cei ce trec pe acolo să primească pacea şi lumina şi să fie antrenaţi spre calea +ună. susţinuţi. 3iecare &i+raţie tinde să ăsească o altă &i+raţie asemănătoare cu ea pentru a fu!iona cu ea. 5n fiecare !i. forţelor şi fiinţelor care &or fi tre!ite unde&a în spaţiu şi care. alte entităţi şi alte forţe în uni&ers care posedă aceeaşi lun ime de undă. mare sau alun it. strălucitori. sentimente pure. A"ndurile. mai repede sau mai t"r!iu &or sosi la &oi. 4ceastă le e a afinităţii e una dintre cele mai mari le i ma ice şi ea tre+uie să &ă conducă întrea a &iaţă. să îndepliniţi un act de!interesat. II Lege ($"$&')$$ -oţi cei care au studiat relaţiile dintre fiinţa umană şi cosmos au descoperit că e%istă între acestea o corespondenţă a+solută. pentru a forma corpul său) o anumită talie. elemente. nimic nu &a putea să ne împiedice să înt"lnim fiinţe frumoase. sentimentele. şi astfel &eţi fi din ce în ce mai mult a#utaţi. (acă &ă străduiţi să a&eţi numai "nduri luminoase. căldura sa. care sunt în afinitate cu "ndurile şi sentimentele &oastre. astral. ne ati&e. (e ce să trăiţi în inconştienţă şi să nu înre istraţi dec"t de!ordini şi murdării6 (e ce să nu încercaţi să lucraţi ca soarele care impre nea!ă fără încetare uni&ersul cu lumina sa. este o+li atoriu în afinitate cu elemente. sentimente +enefice. prin "ndurile. &iaţa sa. re iuni ale spaţiului. c"nd simţiţi anumite "nduri. peste tot pe unde mer eţi. etc.umina 1tiinţei iniţiatice ne dă toate puterile de a crea &iitorul pe care îl dorim. toate creaturile. $entru că. Cunoaşteţi toţi acest fenomen. atunci. (eci. actele sale. al doilea. (acă intru în relaţie cu ele. omul întră în afinitate cu re iuni. $entru a le face să &ă audă &ocea. coloraţi. asupra a tot ce atin eţi. nefericiţi8 Nu mai ştiţi ce să faceţi pentru a ieşi din această stare şi răm"neţi aşa. aceleaşi &i+raţii. 1i peste tot. (e ce nu încercaţi să mer eţi l"n ă fiinţe care &ă pot a#uta6 4ceste fiinţe sunt aici. distructi&e. dar ceea ce nu cunoaşteţi este importanţa acestei le i. mer eţi. 7ă presupunem că a&em pe o masă mai multe diapa!oane dintre care numai două sunt de lun imi e ale. sentimentele. un anumit cap. ele &or da un sunet diferit. acest sentiment. enero!itatea sa6 5ncercaţi să nu &ă lăsaţi atraşi de acti&ităţi *aotice. luminoase. prin &i+raţiile lor şi prin lun imea lor de undă. dacă nu. peste tot. tre+uie cel puţin să încercaţi să a&eţi o "ndire +enefică. fără a fi atins. aproape de &oi. pentru ca oamenii să &i+re!e la unison din ce în ce mai mult cu lumea di&ină. &a răspunde la &i+raţia primului. mental. (e c"te ori nu &ă simţiţi de!orientaţi. 2 la fel şi pentru noi) suntem peşti aruncaţi în oceanul &ieţii şi de&enim într'un fel sau altul după elementele pe care le'am atras pentru a forma diferitele noastre corpuri) fi!ic. şi fiecare atra e spre el elementele care corespund naturii sale. actele &oastre sunt cele care determină a+solut natura elementelor. . o anumită coadă.străduiţi'&ă să nu lăsaţi dec"t urme luminoase. anumiţi sol!i. ei fac totul fără să se "ndească şi apoi sunt miraţi de a se ăsi în situaţii roa!nice. pentru a în&ăţa cum să acţionaţi faţă de creaţie şi creaturi. aceste fiinţe simţind că &i+raţi pe aceeaşi frec&enţă cu ele. făc"ndu'&ă ri#i. (ar cum oamenii i noră aceste ade&ăruri. acest "nd. dar dacă facem să &i+re!e unul dintre cele două diapa!oane care au aceeaşi lun ime.

4ceasta semnifică că nefericirile noastre pro&in din reşelile pe care le'am făcut în trecut sau c*iar în &ieţile anterioare. poate pentru moment.. care e +ila ce se &a depărta. (acă &om reflecta asupra acestei le i. Vreţi să fiţi iu+it6 Iu+iţi. etc. (ar în acel moment se &a petrece ce&a de mirare) toate +ilele &or răm"ne imo+ile cu e%cepţia ultimei. cum ne influenţea!ă. fără a şti că. pietrele. pe care nu le cunoaştem şi care recepţionea!ă undele emise de "ndurile. (a. Iată un fapt de o importanţă considera+ilă) ultima +ilă din serie e cea care suportă consecinţele şocului. 1i aceasta nu e totul. 4lţii. frumoase. a atras entităţi şi curenţi ne ati&i care acum o tul+ură şi o ţin le ată. Voi lua acum un alt e%emplu) o e%perienţă care a fost făcută de fi!icianul Ara&ersande.a o e%tremitate a r"ndului. dar ea nu ştie că ultima +ilă din serie a fost atinsă.. &om ăsi un mare număr de aplicaţii în e%istenţa noastră. dacă nu cunoaştem cum acţionea!ă lucrurile asupra noastră. proferea!ă cu&inte ne ati&e. stelele. adică &a plăti reşeala6 :ltima +ilă din seriea căreia îi aparţine această societate. 4ţi semănat 2C . aparent. financiar. ei repre!intă ultima +ilă din serie.. sentimentele. dacă unul dintre mem+rii săi comite o crimă. şi este foarte +ine. care se îndepărtea!ă cu un anumit un *i din po!iţia sa iniţială. pe care toţi le iu+esc şi le admiră. (a. C*iar şi comportamentul oamenilor este şi el ma ic) pri&irile. (ar consecinţele conduitei noastre nu se fac simţite imediat.sau din &oinţa sa sla+ă.0 (a. ecoul &a răspunde) /Vă iu+esc. ele atin mai înt"i alte persoane. nu cunoaştem esenţialul. animalele. Ori. înc"t totul să înceapă să se ameliore!e în &oi. nu &'a putea. c*imic.. au atras în încarnările lor precedente toate elementele care fac din ei acum fiinţe inteli ente. părinţii. . în timp ce celelalte +ile acţionea!ă ca simpli transmiţători.0 $entru tot din &iaţa noastră e la fel) nu numai că nimic nu răm"ne fără efect.. e foarte simplu. Credeţi că puteţi face un anumit lucru fără consecinţe pentru &oi înşi&ă. prietenii şi uneori c*iar fiinţe foarte îndepărtate. din contră. 2a suportă deci şocul reacţiunii. tot ce trăieşte în natură ne influenţea!ă) soarele. 5nţele eţi acum natura le ăturii care e%istă între oameni. Cel ce iu+eşte pro&oacă aceleaşi forţe în uni&ers şi aceste forţe &or re&eni într'o !i la el. tot ceea ce faceţi re&ine înapoi) e ceea ce numim le ea acţiunii şi reacţiunii. cosmosul e ca un imens perete care le retrimite ca un ecou fiecare din manifestările lor. dar c"nd nu le studiem din punct de &edere ma ic. aceleaşi le i ca în a ricultură.. de fapt. capa+ile. esturile. astronomic. $entru că ultima +ilă care a suportat şocul se îndepărtea!ă şi recade şi se produce acelaşi fenomen în sens in&ers. (in păcate. dar mai mult. cu&intele. plantele. totul acţionea!ă asupra noastră.. Lege III *)$+"$$ . ca şi pentru rău. $rima +ilă poate să spună) /4m lo&it &ecina mea şi nu s'a înt"mplat nimic. nu s'a produs nimic. iu+esc. suportăm acum reacţiunea. nu cunoaştem esenţialul. aruncă pri&iri rele. cum o arată le ea ecoului. 3iecare ţară. (ar i norăm tot timpul cine &a fi această ultimă +ilă. Cel ce are timp să studie!e şi să &erifice &a recunoaşte ade&ărul acestei le i. toată lumea îl &'a iu+i. C*iar dacă &rea să scape.$ #e *)$+"$$ $utem studia lucrurile din multe puncte de &edere) fi!ic. 2 ade&ărat pentru +ine. depărtăm prima +ilă şi apoi o lăsăm să cadă) ea &a lo&i imediat a doua +ilă. actele noastre. (acă &ă plim+aţi într'o căldare de munţi şi începeţi să stri aţi) /Vă iu+esc0. 7e suspendă alăturat o serie de +ile ce se atin unele de altele. noi &i+raţii se propa ă din aproape în aproape şi acum prima +ilă din serie e cea care se îndepărtea!ă şi recade. dar alţii &or fi atinşi. politic. (a. Vedeţi c"t e de important să cunoaşteţi această le e a afinităţii şi tre+uie să &ă puneţi imediat pe trea+ă pentru a atra e particule de o natură aşa de luminoasă. putem spune că a ricultura se +a!ea!ă pe le ea acţiunii şi reacţiunii) recoltăm ceea ce semănăm. fiecare societate repre!intă un sistem de +ile le ate între ele.. 7unt.. iu+esc. dacă &reţi. prea puţini dintre ei sunt conştienţi de efectele care se produc) ei esticulea!ă.

. . de ce să nu o utili!ăm pentru a crea dra oste şi armonie6 C"nd unii sunt pe cale de a se masacra. dar şi intelectul şi corpul fi!ic. e&enimentele &ieţii &oastre actuale şi ale &ieţii &oastre trecute. (acă putem utili!a puterea m"inii pentru ostilităţi. defectele &oastre. starea &oastră de sănătate. salut toată natura şi în erii celor patru elemente. tre+uie să fiţi &i ilenţi asupra a ceea ce daţi cu m"na. a *răni. un ade&ărat clar&ă!ător poate. :n salut tre+uie să fie o ade&ărată comuniune. într'o !i &oi &eţi fi lo&iţi la r"ndul &ostru. şi că în întrea a umanitate nu e%istă două amprente identice do&edeşte că m"na e capa+ilă să e%prime caracterul unic al unei fiinţe.un răunte de r"u şi recoltaţi !ece. de un minte. (a. e un est formida+il de semnificati& şi operant prin care poate încura#a. 3aptul că se poate ca după amprentele di itale să se descopere identitatea unei anumite persoane. (oar cel ce ştie cum să ţină m"na pentru a primi forţe şi a le proiecta asupra lui însuşi şi asupra altora pentru a ec*ili+ra. 2i nu &or mai &rea să se +ată. de o pădure. Importanţa m"inii apare în particular în &iaţa cotidiană. $entru că >oise cunoştea puterile m"inii. a anima. le salut şi le &or+esc. ar+orii. şi dacă nu trăiţi o &iaţă con&ena+ilă. el &a transmite undele ne ati&e pe care le'aţi introdus în el.. &eneau alţi +ăr+aţi să'i susţină +raţul. al apei şi al focului. pentru a se le a de îndată la sursa &ieţii. prin care le poate da multă dra oste. C"nd dăruiţi un o+iect cui&a.ăsaţi deci amprente pe toate o+iectele pe care le atin eţi. C*iar dacă acel cadou e un o+iect ma nific şi de mare preţ. 4tunci. Cel ce nu ştie să dea nimic arată c"t de sărac şi mi!era+il este. >a ii ştiu să se folosească de m"inile lor pentru a primi forţe sau de a le proiecta. ea e de asemenea un mi#loc de a intra în relaţie cu natura. armonios. $entru a face +ine. pentru că natura &ă răspunde. dimineaţa. (acă salutăm distant. a curăţa. e pentru a face +ine. 2&ident. pentru a le reţine sau a le orienta... cerul.. tre+uie ca nu numai inima. umple de &iaţă creaturile. sentimentele. şi c*iar nomii. el salută toată natura. e pentru a da ce&a. plec"nd de la un o+iect pe care l'aţi atins. ce fac ei6 2i ridică +raţul. de acum înainte. . dorinţele &oastre. să fie puternic. (ar pentru cei care au conştiinţa trea!ă. pentru mulţi.. pentru a saluta. odată cu acel o+iect daţi şi ce&a din &oi înşi&ă. el proiecta forţe şi atră ea entităţi care &eneau să'i a#ute pe ră!+oinici. fiţi atenţi. şi în acest ca!. dimineaţa. pentru a le amplifica sau a le diminua. C"nd mă apropii de un lac. &iu. prin emanaţiile lor pure şi luminoase. 1i de c"te ori. fluidele &oastre. al păm"ntului. ridicaţi m"na şi ei &or arunca armele pentru a se îm+răţişa. totul &ine amplificat. emanaţiile &oastre. soarele. poporul său o+ţinea &ictoria. să reali!e!e acel +ine. daţi ce&a +un. ies în rădina mea. $entru că nu e suficient a dori să facem o plăcere cui&a pentru a'i face şi un +ine. nu numai la tot ceea ce faceţi. să cunoască calităţile &oastre. sau îşi str"n m"na. dar şi la "ndurile. pentru că &or recepţiona undele +enefice pe care le trimiteţi. (ar m"na nu e numai un mi#loc de a intra în relaţie cu fiinţe umane. e pentru că conştiinţa noastră e în altă parte sau e adormită. Vedeţi. >"inile noastre sunt ca nişte antene care au posi+ilitatea de a atra e şi de a recepţiona curenţi de ener ie din oceanul cosmic în care suntem scufundaţi. (acă o faceţi pentru a saluta. 2i +ine. se impre nea!ă cu c*intesenţa fiinţei &oastre. ar fi mai +ine să se a+ţină. $oate &ă între+aţi la ce ser&eşte acest lucru. el nu &a face nici un +ine celui căruia l'aţi dăruit. şi c"nd +ătălia se prelun ea şi el începea să o+osească. Cap GII MÂNA -otul trece şi se transmite prin m"ini şi asupra a tot ce atin eţi lăsaţi urme pe care &oi sin uri le imprimaţi. de&ine un fiu al lui (umne!eu. 2l ridică m"na şi spune +ună !iua între ii creaţii. consola. C"nd un ade&ărat ma desc*ide uşa sa. :n ade&ărat medium. (acă nu. 7e spune în Vec*iul -estament că atunci c"nd >oise ridica m"na în timpul +ătăliilor. în erul aerului. -ot ceea ce trece prin m"inile &oastre. o str"n ere de m"nă sau un salut al m"inii nu sunt dec"t semne con&enţionale. C"nd oamenii se înt"lnesc sau se despart. răm"n"nd înc*işi. pentru că dacă încep prin a face rău altora. e inutil. dar în&elit de miasme. 1i dacă nu captăm dec"t foarte sla+ aceşti curenţi. (e aceea. pentru că ea ser&eşte ca mi#loc de comunicare între fiinţe.

7oarele &ă pri&eşte desc*is. >"na e un instrument ma ic. şi eu pot atunci să le dau mai mult. înc"t prin pri&irea lor aspiră întrea a &oastră &italitate. comandă. :rec*ile sunt or ane pasi&e. >"na e o fiinţă &ie. &ă e%aminea!ă cu neîncredere.0 $ri&irea saturnienilor e plină de +ănuieli. -re+uie să &ă "ndiţi să o+ser&aţi şi să supra&e *eaţi e%presia oc*ilor. 5mi &eţi o+iecta că dacă nu ne îndoim un pic. şi nimic nu'l mai poate face să se desc*idă către &oi. recepti&e. pentru că ei se &or simţi dema neti!aţi. su erea!ă. 2 ade&ărat.. $entru că cel ce primeşte o astfel de proiecţie a &oinţei &oastre se simte deran#at. or anele corpului nostru se reflectă în m"nă. îmi dau ce&a pri&indu'mă. pentru că &' aţi decis să salutaţi natura &ie şi creaturile care o locuiesc. pentru că prin pri&irea sa omul &or+eşte. -re+uie deci să'i pri&iţi pe ceilalţi cu dra oste. în timp ce suntem atraşi de cel care ştie să dea. cu&inte. conştient sau inconştient. influenţea!ă. &eţi crea aceeaşi stare de spirit în alţii şi traiul nu &ă &a fi mai uşor. 1i ar+orilor. şi multe o+scurităţi şi lucruri neînţelese &ă părăsesc. acti&i. 5n timp ce alţii. &ampiri!aţi. care nu încearcă niciodată să pună m"na pe sufletul sau inima lor prin &iolenţă. între+"ndu'&ă) /Oare dau sau primesc60 2 +ine să dai şi nu e deloc rău a primi în sc*im+. (a. pentru că ei cred că a&eţi de "nd să le faceţi un rău. pentru că ei parali!ea!ă ener iile mele.. 4&em dorinţa de a fura celui care nu încetea!ă să tot ia. Cum tre+uie să ne pri&im6 5n tot ca!ul. şi nu pot face nimic pentru ei. (ar nu e +ine nici să'i pri&im pasi&.ondinele. Nu încercaţi să'i o+li aţi să răspundă la pri&irile &oastre şi să se manifeste conform dorinţelor &oastre. sMfele. pentru a nu produce dec"t efecte +enefice. 4m constatat'o adesea. le &oi &or+i de dumnea&oastră. foarte simplu. ea tre+uie stăp"nită. se armoni!ea!ă. &om fi înşelaţi şi #ecmăniţi. arăt"nd că sunt cu capul în nori. (acă este . ca şi esturile. într'un fel în care îi lăsaţi li+eri. sunt mulţumiţi. care au o pri&ire &ie. dansea!ă. la fel cum uni&ersul se reflectă în diferitele or ane ale corpului nostru. $rin m"ini. ea are creierul său. ceea ce se ăseşte în +u!unarele &oastre8 Venusienii &ă trimit o pri&ire lan uroasă şi &ă aruncă oc*eade pentru a &ă atra e. sunt ata să lupt cu dumnea&oastră80 Nupiterienii &ă încon#oară cu pri&iri protectoare care semnifică) /. cu o mare limpe!ime. -ot ceea ce fac oamenii în pre!ent cu ea e nimic în comparaţie cu ceea ce ar putea face. stomacul său. 7ecretul pentru a'i c"şti a pe ceilalţi este dra ostea de!interesată. salamandrele. îi &ăd. pri&ire. (a. 2%istă oameni a căror pri&ire nu îmi place să o înt"lnesc. să strălucească. pentru că e important să facem sc*im+uri. (ar spre deose+ire de urec*i. 4stfel putem plasa pri&irea în cate oria esturilor şi. nu a&em acest drept. c"ntă. dar dacă &eţi răm"ne de acum înainte neîncre!ător. au o pri&ire &a ă şi &isătoare. &"ntului le spun de asemenea) /7alut8 7alut80 5ncercaţi să faceţi şi &oi la fel. şi &eţi simţi în interior că ce&a se ec*ili+rea!ă. educată. oc*ii lor cercetea!ă peste tot. sistemul său ner&os. simt o sen!aţie de toropire ce mă năpădeşte. 4strolo ii &ă &or spune că oamenii au o anumită pri&ire după planeta care domină în tema lor. dar fără insistenţă. 4numite persoane sunt at"t de de!&oltate în &ampirism. pentru că e ca un *oţ.. cu oc*i nee%presi&i. pentru că practică cea mai înaltă ma ie. >arţienii &ă fi%ea!ă cu un aer sfidător ca şi cum &'ar spune) /4tenţie. culorile şi formele. &eţi simţi ade&ărata &iaţă intr"nd în &oi. 3aţă de corpul nostru. &iolentat. pot să &ă a#ut. oc*ii pot de&eni emisi&i. (acă e >ercur. m"na are aceleaşi relaţii pe care la are corpul nostru faţă de uni&ers. şi descoperă c"teodată. nu în maniera lui 7aturn care aruncă pri&iri +ănuitoare. pietrelor. omul a#un e la tot ce posedă şi tot &iitorul său este încă în m"inile lui. 2l răm"ne insensi+il la toate mane&rele &oastre. &ampirismul e%istă su+ tot felul de forme) esturi. C4$ GIII PRIVIREA Oc*ii ne permit să percepem lumina.a!aţi' &ă pe mine. 4tunci. $rima re ulă este de a nu pri&i oamenii fi% pentru a ne impune lor..una. aşa cum urec*ile ne permit să percepem sunetele. 5n !iua în care &eţi şti să întreţineţi aceste le ături &ii cu întrea a natură. cunosc persoane importante. 2E .

noi toţi am fost e%pediaţi pe păm"nt pentru că am aruncat măcar o pri&ire rea8 Ni s'a înc*is în nas poarta $aradisului şi am că!ut într'un loc unde aceste reşeli sunt comise în mod cotidian. tre+uie să începem prin a în&ăţa să pri&im cu +unătate toată creaţia. 2ste la fel şi în lumea in&i!i+ilă) aici. trec"nd pe l"n ă &oi. dar sufletul lor şi entităţile spirituale care locuiesc în ei &or şti să primească ceea ce le trimiteţi. Viaţa spirituală începe prin educarea pri&irii. şi astfel starea lor se &a îm+unătăţi. 2i +ine. fiinţe care nu le iu+esc le'au pri&it cu răutate. şi în acel moment &ă &eţi simţi +rusc rănit. disperare. (e aceea tre+uie să lucrăm mult timp în a ne apropia de (umne!eu. 7oarele e o ima ine a lui (umne!eu.ui. unele ne trimit unde +enefice. Nu &i s'a înt"mplat niciodată. 5n fiecare !i tre+uie să ne pre!entăm în faţa lui (umne!eu pentru a'. în lumea in&i!i+ilă e%istă fiinţe care &ă îndră esc şi c"nd &ă înt"lnesc. durere. C"teodată. de la pietre. de lumină. ele &ă aruncă o pri&ire +ună. neutrali!"nd tot ceea ce am primit de la duşmanii noştri din planurile fi!ic. e pentru că un locuitor al lumii in&i!i+ile. ne trimite unde de &iaţă. înt"lniţi mulţi oameni pe care puteţi să'i a#utaţi cu pri&iri +une şi cu "nduri po!iti&e pentru a'i susţine. &a fi imediat alun at şi &a tre+ui să co+oare şi să rătăcească în re iunile inferioare. $este tot. ei nu se "ndesc să'şi arunce pri&iri de +unătate. şi cum planul fi!ic opune o mare re!istenţă. mulţimi de oameni se înt"lnesc. 4strolo ia a înţeles +ine importanţa pri&irii. posi+ilitatea de a'i da cura#. (esi ur. ca nişte străini sau c*iar ca nişte inamici. dilatat. cea mai su+limă. $este tot pe păm"nt. >ulţumiţi că pe păm"nt le ile sunt mai puţin se&ere dec"t în 5mpărăţia lui (umne!eu. -otuşi. -re+uie să ne purtăm în aşa fel înc"t să nu pri&im ur"t orice ar fi. ei se pri&esc cu indiferenţă. pentru a o+ţine ca 2l să ne arunce o pri&ire. a&eţi. O sin ură pri&ire de'a lui (umne!eu poate să ne transforme. c"nd oamenii se înt"lnesc unii cu alţii pe stradă sau în altă parte. $entru că atunci Cerul însuşi ne &a arunca pri&iri fa&ora+ile. $e păm"nt. 2&ident. mental. care pri&indu'ne în fiecare !i. auto+u!e. la stele. $uterea pri&irii e imensă şi se înt"mplă ca unele persoane să se îm+olnă&ească pentru că. $entru a neutrali!a influenţele proaste ale planetelor. &'a pri&it şi &'a lansat o ra!ă de iu+ire care a atins inima &oastră. ră!+oiul este una din consecinţele pri&irilor pe care oamenii nu încetea!ă să şi le arunce unii altora. atunci c"nd sunteţi su+it fericit.. ne mişcăm în mi#locul unei mulţimi de fiinţe. nu putem să le modificăm foarte uşor. e foarte simplu. contempla şi a încerca să atra em o pri&ire a oc*ilor . nu îşi &or da seama de ce faceţi pentru ei. cu&"ntul pri&ire este aici sim+olic. pe stră!i. fără a şti pentru ce. în trenuri. accidentele încep cu .. de ener ii +enefice sau malefice. (a. altele curenţi noci&i. fie că în lumea in&i!i+ilă. (ra ostea. să înt"lniţi pe cine&a pe care l'aţi plăcut şi căruia i'aţi trimis în trecere un "nd. pe timpul tuturor încarnărilor. cea mai frumoasă. un sentiment de iu+ire sincer6 4ceastă persoană nici măcar nu &'a &ă!ut. se amestecă şi fac sc*im+uri între ei. astral. (ar se poate să înt"lniţi un inamic. dar ea a primit ce i'aţi trimis şi fără îndoială s'a simţit în+o ăţită. (e altfel. pentru că dacă un locuitor al 5mpărăţiei lui (umne!eu îşi permite o sin ură pri&ire ostilă. c"nd cine&a e scufundat în îndoială. metrou. pentru că /pri&irile0 pe care astrele şi le aruncă se cristali!ea!ă în planul fi!ic. tene+roase sau luminoase. ca soarele. -otul poate fi e%primat prin acest cu&"nt) pri&irea e o proiectare de forţe. plante. mer "nd pe stradă. -re+uie să ne apropiem de alte fiinţe uit"ndu'ne la ele cu dra oste spirituală. fie că în lumea &i!i+ilă. Cu toate acestea. şi astfel se e%plică multe din stările noastre. $ri&irea e punctul de plecare a multor lucruri în &iaţă. lo&it. $e moment. şi nu o &om mai uita niciodată. deasemenea. prin intermediul pri&irii &oastre. &ă simţiţi su+it fericit.5n ma#oritatea ca!urilor. (acă nu au nici un interes să atra ă atenţia cui&a. 7tudiaţi'o şi &eţi &edea că ea se e%plică pe de'antre ul prin pri&ire) o planetă într'o temă aruncă o proastă pri&ire la o alta şi aceasta atra e pentru persoana respecti&ă anumite condiţii dificile din care ea nu poate ieşi dec"t cu mare suferinţă. oamenii se ful eră fără încetare cu pri&iri ostile. care ar putea a#uta.

şi în plus. :n +ăr+at a &ă!ut o femeie. (acă aruncaţi pri&iri rele. înt"lniţi anumite persoane care &ă aruncă fiecare o pri&ire pură. 2i ştiu să'şi trimită în fiecare !i salutul lor acestor fiinţe şi să'l primească pe al lor în sc*im+. şi care se &a întoarce într'o !i împotri&a &oastră. nu s'a studiat încă suficient influenţa pri&irii asupra destinului omului. luminoasă. 7tudiaţi această pro+lemă în &iaţa &oastră familiară. -otul este în pri&ire. 7ă ne oprim acum c"te&a minute şi fiecare dintre &oi să încerce să trimită tuturor fiinţelor de pe păm"nt pri&iri de lumină şi de dra oste. i'a aruncat o anumită pri&ire şi ea s'a îndră ostit de el. reacti&at. superioară celei a luminii. înlănţuirea tuturor e&enimentelor care &or urma pro&in din această pri&ire. pentru că e o sinte!ă a fiinţei. nu e +ine. nu e +ine să pri&iţi prea mult nici în sus. $entru a &ă sc*im+a pri&irea.. 5ncercaţi de asemenea să nu ţineţi prea mult oc*ii plecaţi. Ima inaţi'&ă că. în &iaţa socială. pentru a &ă detaşa. (acă declanşaţi !ilnic inconştient forţe ne ati&e. pentru că &ă le aţi astfel de puterile su+terane. nu &ă mulţumiţi să'i aruncaţi o pri&ire ca de &erificare. a&eţi tendinţa de a'i arunca pri&iri rele. $ri&irea e de o foarte mare importanţă. (umne!eu şi în erii &or+esc prin intermediul pri&irii. nimeni nu are timp să se oprească pentru a &ă &or+i) în erii parcur spaţiul cu o mare &ite!ă. &eţi proiecta o forţă care &a începe să acţione!e fără &oia &oastră. 5n &iitor. felul &ostru a "ndi. &ă &a ilumina. $ri&irea este lim+a#ul lui (umne!eu. şi &eţi &edea că multe lucruri depind de maniera în care fiinţele se pri&esc unele pe altele. Nu &or mai a&ea "nduri rele unii faţă de alţii şi fiecare &a e%prima li+er dra ostea şi sur"sul său prin intermediul oc*ilor. nu &ă îndreptaţi +rusc pri&irea spre sol. e o întrea ă ştiinţă. 2%perienţa de#a &'a în&ăţat care este puterea pri&irii. tre+uie să &ă sc*im+aţi toată e%istenţa. cum speraţi să primiţi cele mai mari re&elaţii din Cer6 4de&ăraţii discipoli ai 1tiinţei di&ine ştiu să trimită pri&irea şi salutul lor fiinţelor luminoase ale lumii in&i!i+ile. C"nd &reţi să ştiţi ce e pe cale să facă cine&a care e în apropierea &oastră.. (esi ur. franc*eţea.a fel. 4&eţi ri#ă. C"nd sunteţi furios pe cine&a. 5n timpul unei con&ersaţii. pentru că prin intermediul pri&irii se manifestă tot caracterul şi temperamentul unei fiinţe. imprimă o pecete peste tot unde se pune. Nu spuneţi că e un detaliu fără importanţă. 2 păcat că aţi făcut numai e%perienţe cu pri&iri care &'au tul+urat sau &'au rănit. e un o+icei rău care do&edeşte că &ă lipseşte sinceritatea. Cap GIV PUTEREA MAGICĂ A -NCREDERII 2F . toate calităţile şi defectele sale care se re&arsă asupra altor fiinţe sau lasă o amprentă asupra o+iectelor. ei se simt astfel din ce în ce mai întăriţi şi iluminaţi. nu tre+uie să ascundeţi oc*ii. întoarceţi fără ra+ă capul spre el. de a acţiona. sinceră. &ă &a sal&a. trec"nd pe stradă. în astfel de momente. înc*ideţi mai +ine oc*ii şi transformaţi forţa ce acţionea!ă în &oi. pentru că ura nu e capa+ilă să e%prime toate sentimentele su+tile. 4 se pri&i.o pri&ire. Veţi a&ea impresia că intraţi în 5mpărăţia lui (umne!eu. nu tre+uie niciodată să aruncaţi pri&iri ostile. 2 ade&ăratul lim+a# al Cerului. Va &eni o !i c"nd oamenii se &or pri&i aşa cum îi pri&eşte (umne!eu. de aceste pri&iri pline de încredere. (acă sunteţi de!dăde#duit. cel ce pri&eşte ur"t declanşea!ă de!ordini şi conflicte. pentru că acest est pune o +arieră între lumea e%terioară şi pri&irea interioară. &eţi fi imediat &indecat. oamenii nu îşi &or &or+i dec"t prin oc*i. de aceea astrolo ia nu se înşeală definind *oroscopul unui om ca o sinte!ă a pri&irilor pe care le'au aruncat astrele la naşterea sa. . 1i dacă &or+iţi cu cine&a pri&indu'l. 5n Cer. Ridicaţi'&ă pri&irea din c"nd în c"nd spre cer. Nimic de pe lume nu se poate compara cu aşa o pri&ire. Cel care nu e stăp"nul pri&irii sale nu poate fi acceptat într'o 1coală iniţiatică. iar în trecere &ă aruncă o pri&ire de care &ă &eţi aduce aminte o eternitate şi care &ă &a &indeca. de a simţi.

şi într'o !i &eţi a#un e să a&eţi calităţile sale. el a creat condiţii fa&ora+ile. acesta nu ştie să conducă8 4cesta mă &a lo&i8. fără a &ă da seama. sau la mem+rii familiei &oastre.. atra eţi toate entităţile rele care sunt acolo. care sunt +iete creaturi sla+e. fie că o ştie. (acă &ă &eţi decide să nu &ă mai "ndiţi la defectele cui&a. întreţin"nd în ea neîncrederea şi +ănuiala. >ulţi oameni au &enit după mine. îi face scene. a#un e să'l înşele şi ea e prima care se miră. sunteţi o+li aţi să a&eţi încredere în toţi ceilalţi conducători care sunt pe şosea. Ce se petrece după un timp6 4ceastă femeie. C"nd &om cunoaşte această le e mare a sc*im+urilor. unii au lucrat. de e%emplu. 4tunci c"nd nu încetaţi să emiteţi +ănuieli asupra cui&a. tre+uie să ţinem cont de faptul că fiinţa umană posedă două naturi) o natură superioară şi o natură inferioară. mi!era+ile. a fu!iunii. de spiritul său. &oia să re!iste. (eci. eu &edeam că sunt doar +ieţi oameni cumsecade. 2u nu spun că nu tre+uie să fiţi niciodată neîncre!ători sau să a&eţi îndoieli. 5n realitate.ănuielile. nu e ade&ărat. prin acu!aţiile sale. şi într'o !i &eţi a&ea aceleaşi defecte şi slă+iciuni ca şi cel asupra căruia aţi fost pornit. nu înţele e cum a a#uns să fie antrenată să comită un adulter. or+irea nu e un sfat. a osmo!ei. C"nd +ănuiţi pe cine&a. soţul e de o elo!ie maladi&ă şi o intero *ea!ă fără încetare asupra celui mai mic est. Cum &'am spus de mai multe ori. fie că nu. (oar este necesar ca cu&intele să corespundă realităţii8 C"te tra edii şi drame au ca ori ine îndoiala. iar apoi &or putea c*iar să'i a#ute pe alţii. +ănuieli.0 &eţi fi tul+urat şi &oi &eţi fi cei care &ă &eţi arunca peste ei. nimic nu poate să mear ă. dar le'am acordat încredere. de la început eu lucre! cu certitudine şi încredere. la ad&ersarul &ostru. şi din contră. sim+olic &or+ind. Cu toate acestea. şi nu numai că o întăriţi. femeile. C"nd nu a&eţi în cap dec"t &iciile şi crimele oamenilor.. e foarte simplu. &ecinul &ostru. ei &or putea să'şi desc*idă un mic +utic şi să c"şti e at"ţi +ani înc"t să'mi dea după aceea înapoi acest capital. o +ănuieşte pe soţia sa că a fost în +raţele unuia sau altuia şi o acu!ă că a fost infidelă. le dau credit oamenilor. (acă &ă "ndiţi fără încetare) /O.. sf"rşeşte prin a o face. şi ei &or putea să le dea credit altora pentru ca să se poată redresa şi ieşi din dificultăţi. nici unul dintre ei nu ar putea su+!ista. nu. dar primiţi de la ea curenţi. Vă ima inaţi că eu trăiesc cu îndoieli6 Nu. şi efectele pe care le produceţi asupra unei fiinţe depind deci de forţele pe care le tre!iţi în una sau alta din aceste două naturi. :n soţ. şi săraca. (ar &reau să &ă atra atenţia asupra forţelor ne ati&e pe care fiinţa umană le declanşea!ă şi le proiectea!ă la r"ndul său. se #ustifică. 1i contrariul e &ala+il. +ănuielile şi lipsa de încredere8 (eci. a sf"rşit prin a comite acest lucru. dar ştiu că. 2 un fenomen ma ic. ea protestea!ă. dar de ea+a. dacă le dau un mic capital. Ceilalţi. atunci nu &ă miraţi dacă într'o !i &ă &eţi simţi de radat. +ieţii de ei. eu nu &ăd slă+iciunile . (acă nu le'aş fi dat credit. mă străduiesc să acţione! ca şi (umne!eu. 2 foarte simplu) soţul ei a împins'o) da. 5ncrederea e a+solut necesară pentru ca totul să funcţione!e. îndoiala sunt forţe distructi&e. -re+uie să încetaţi să mai trăiţi cu îndoieli. desc*ideţi în &oi înşi&ă o poartă pentru a le lăsa să intre şi prin această manieră de a acţiona &ă înt"r!iaţi propria e&oluţie. au în&ăţat. fără a şti ce îi aşteaptă. neîncrederea. 3ără încredere. ea era cinstită. care a &rut să răm"nă fidelă soţului ei... ci să &ă le aţi de &irtuţile sale. se &or sta+ili le ături şi curenţi între el şi &oi. (acă (umne!eu nu ar da credite oamenilor. stupide. C*iar c"nd mer eţi cu maşina &oastră. atunci c"nd pri&esc anumite persoane. asupra ur"ţeniei altora. nu se în&erşunea!ă dec"t asupra defectelor altora. a su estionat'o în planul astral. &om înţele e că tre+uie să încetăm să ne le ăm de slă+iciunile altora. şi acum îmi dau înapoi din ceea ce le'am dat. (e ce e at"t de reu să înţelea ă această le e psi*olo ică şi ma ică6 1i asta nu e totul. 4stfel lucrea!ă cei ce sunt inteli enţi. s' ar fi c*inuit etern. 2u ştiu că mulţi oameni sunt *andicapaţi pentru că destinul li se împotri&eşte. &ă le aţi de natura sa inferioară. &a tre+ui să căutăm fiinţe foarte e&oluate pentru a a&ea sc*im+uri cu ele. forţat să asculte reproşurile soţiei lui că o înşeală. 4tunci &edeţi cum aceşti nefericiţi soţi pro&oacă c*iar căderea propriilor lor soţii8 1i e la fel pentru un +ăr+at care. de asemenea. (acă &oi credeţi că. 1i eu. îl împin eţi să facă ceea ce +ănuiţi. +ăr+aţii sunt creatorii inconştienţi ai +inelui şi răului. (acă &ă ocupaţi continuu de defectele altora.

că nu am studiat fi !ionomia şi nu &ă &oi spune ceea ce &ăd. 2u nu sunt un #udecător şi îmi fac numai trea+a mea. (a. (a. faceţi ra&a ii sau creaţi în el 5mpărăţia lui (umne!eu. nu &or mai şti cum să se scu!e şi să'şi repare reşelile. nu &or mai şti unde să se ascundă pentru a pl"n e. 2l îşi spune) /-oţi ceilalţi se ră!+ună cu critici. am ales încrederea. încerc să +eneficie! de tot ce e%istă mai minunat. Nu &reţi să înţele eţi că încrederea tre!eşte tot ceea ce e di&in la alţii. atunci. ei ar continua să ai+ă încredere. dar acestea nu sunt eficace. de (i&initatea care e în &oi) &reau să o eli+ere!. şi pentru aceasta merită să aruncăm toată lada6 $rintre cei cărora le'am arătat încredere. arme. nu o spun niciodată. într'o !i. e oişti. dar &oi nu &reţi să'i studiaţi puterea. tocmai. sunt unii care mi'au făcut mult rău. dar nimeni nu'i &a iu+i. C"nd am înţeles acestea. ocupaţi'&ă de tot ceea ce e inferior şi ne ati& în alţii. 7unt riscurile meseriei8 (ar în comparaţie cu lucrurile +une pe care le'aţi primit. poate. c*iar dacă e +eţi&. B9 . acu!aţii. aş fi făcut şi eu la fel ca toată lumea. să le desc*idă comorile între ii naturi. să'i *răneşti. C*iar şi un criminal căruia îi arătaţi încredere &a reuşi să se transforme. să'i lumine!e pe alţii. Araţie acestei încrederi. (acă nu o a&eam. (a. 5n realitate. în capul său. nu e o filo!ofie +ună. Cui o spuneţi6 (ar su+ prete%tul că unii oameni sunt sla+i.care sunt acolo. dacă &reţi. şi &eţi &edea re!ultatele8 5n acest timp. c"nd &or înţele e că au fost m"rşa&i şi in raţi. împuns. nu merită pentru acestea să nu a&eţi încredere. sla+. ci continu"nd să'i lumine!i. $entru că. nu merită să fii puţin muşcat. am reuşit să fac ce&a. tre+uie să'i dispreţuim şi să'i re#ectăm pe toţi ceilalţi. (e altfel. eu mă ocup de fiinţa &oastră superioară. şi după calitatea şi forţa dra ostei &oastre. Voi. &icios.. 2&ident. pentru că într'o !i. -oţi cei care nu au înţeles rolul ma ic al încrederii sunt prudenţi. dar pentru a a&ea în final întrea a lume de partea ta6 $oate că unii nu &or fi la înălţimea încrederii &oastre şi &ă &or trăda. încuiate. iar pe toţi acei care nu se "ndesc dec"t cum să'mi sape morm"ntul încec să'i suport şi continui să le dau tot ceea ce am mai +un.. în ciuda accidentelor. cei ce i'au trimis pe păm"nt au ştiut ce tre+uie făcut cu ei. nimeni nu'i &a muşca. 5ntr'o ladă de pere sau fructe sunt totdeauna c"te&a care sunt stricate.0 2u am decis o dată pentru totdeauna să nu mă ocup de ceea ce fac oamenii. în ciuda nenorocirilor. această încredere pe care o manifestaţi îl împin e să se ameliore!e pentru a &ă arăta că nu &'aţi înşelat asupra no+leţii sale. în ciuda răutăţilor şi trădărilor. dra ostea şi ră+darea. +ănuitori. in raţi. atunci c"nd se &or &edea c"t de #osnice au fost. (ar nimeni nu &rea să mă imite. (e ce credeţi că femeile. nu e%istă o fiinţă mai crudă dec"t un Iniţiat. 4tunci. nu puteau să'şi e%prime dorinţele. >ă "ndesc că alţii. înc*işi. dorinţele &oastre. astfel acţionaţi asupra lui. din cau!a încrederii &oastre. necinstiţi. (ar raţie cunoştinţelor mele. &eţi a&ea c"te&a surpri!e. acestea le ţin pentru mine. raţie acestei lumini pe care mi'a dat'o (umne!eu. &ă înşelaţi8 7ă presupunem însă că eu nu am nici intuiţie nici clar&i!iune. şi trec ca inteli enţi. sunt cele mai mari ma iciene6 $entru că pe parcursul secolelor au fost mai mult persecutate de societatea în care trăiau) erau supra&e *eate. (e ce nu &'aţi decide să faceţi ca mine6 Cap GV MAGIA VERITABILĂ: DRAGOSTEA (ra ostea a fost cea care a în&ăţat pe oameni ma ia. (acă oamenii ar cunoaşte le ile ma ice.. încercaţi să penetraţi în inima sa. Nu te ră!+uni cu ade&ărat pe inamicii tăi căut"nd să le faci rău. re!er&aţi. toate creaturile care le'au făcut rău &or pl"n e cu lacrimi amare d"ndu'şi seama că erau pe cale să masacre!e pe cel mai mare +inefăcător al lor. proiectaţi asupra lui "ndurile &oastre.. 5ncrederea de!armea!ă fiinţele. 2&ident. să'i a#ute. sentimentele. din timp în timp. definiti&6 2i nu. dar sunt şi mai mulţi care sunt aici pentru a'mi reda încrederea însutit. să o *rănesc şi astfel &oi c"şti a într'o !i între Cerul. C"nd a&eţi încredere în cine&a. acesta e secretul meu. 4tunci c"nd iu+iţi pe cine&a. pentru că el a ăsit cea mai teri+ilă ră!+unare. 2u dau credit la toată lumea. am o întrea ă ştiinţă în cap. marcate pe feţele lor.

iu+iţi tot timpul6. (acă aţi putea să le &edeţi.. 4poi. sur"sul. 7puneţi'&ă atunci că acel suflet este li+er. inconştient de#a.. acestea sunt entităţi tene+roase care &or să intre în &oi şi să &ă ia forţele. &idicati&. şi &eţi &edea mai clar pentru a ăsi soluţii pro+lemelor care &i se pun. situaţiile. rosier. "dindu'&ă la mi#loacele de a o înro+i. alţii au mers mai departe) ei au utili!at puterile "ndului. ne dăm seama că sunt pe cale de a se amesteca inconştient în ma ia nea ră. dra ostea este mama ma iei. 4stfel au de&enit ma iciene. e fiica &oastră. 2 mult mai important să în&ăţaţi să &ă transformaţi dra ostea. aţi implora Cerul să &ă eli+ere!e. Nupiter. rănită. ./ 1i c*iar c"nd &ă m"n "iaţi iu+itul . ce metode folosesc. şi &a mai iu+i şi după &oi. $entru că să nu credeţi că spiritele in&ocate prin formulele &oastre ma ice care au &enit şi s'au instalat în acea fiinţă pentru a satisface dorinţele &oastre sunt spiritele cel mai luminoase. 4ceste mi#loacele sunt esturile. (e ce tre+uie să murdăriţi şi să limitaţi această fiinţă proiect"nd asupra ei dorinţe sen!uale. (ar &ă pre&in. 4tunci. alte o+iecte. ele &or să fie iu+ite cu orice preţ şi. 4 ieşit o întrea ă /ştiinţă0 şi un între ritual care s'a transmis din secol în secol. de a o face a &oastră6 (in contră. pri&irea. dra ostea a fost cea care a in&entat toate celelalte ma ii. ele nu se interesea!ă să ştie dacă acel sau acea pe care'i iu+esc le împărtăşesc sentimentele.ele au descoperit mi#loace ocolitoare pentru a e%prima ceea ce doreau. ea s'a pus în cel a lui >arte. (ar c"nd dra ostea pune stăp"nire pe anumite persoane. alte ritualuri. metodele pe care le &eţi folosi în pri&inţa fiinţei pe care o iu+iţi &or de&eni mai inteli ente. C"nd &edem cum înţele unii dra ostea. (e ce6 7ă presupunem că prin con#uraţii şi formule ma ice. elimin"nd concurenţii săi.. etc. O persoană care se simte ofensată.. de&orată de am+iţie. mai delicate. şi să ştiţi că e in#ust să ceri totul de la o fiinţă atunci c"nd &oi &ă consideraţi li+eri să faceţi ceea ce &ă place.'aţi iu+it de la creaţia lumii6 Nu. că înainte de &oi ea <el= a iu+it de#a sute de soţi <soţii=. &eţi înceta să mai fiţi tensionat. parfumurile. -re+uie să înţele eţi că e%istă în +ăr+aţi şi femei un element mai su+til cu a#utorul căruia tre+uie să &ă conduceţi relaţiile. (acă se o+ser&ă un pic cum acţionea!ă atunci c"nd sunt îndră ostiţi. e fiul &ostru. &i s'ar ridica părul în cap. din ţară în ţară. C"nd &a dispărea teama de nu a captura cea ce r"&niţi. şi dacă unii sunt scandali!aţi de aceste cu&inte. con#uraţii au făcut apel la entităţile lumii in&i!i+ile şi la puterile astrelor. s'a e%tins şi în alte domenii. o altă formă de ma ie cu alte in&ocaţii. e%istă tot felul de ma ii. în acel moment sunt capa+ile de orice. 4stfel &eţi de&eni mai lar . Oineţi în m"nă foto rafia +ăr+atului sau femeii pe care îl <o= iu+iţi. 2i +ine. ale condiţiile. $racticile ma ice sunt cea mai rea metodă de a o+ţine dra ostea cui&a. a e%ercita o &iolenţă asupra lui. >ai mult. dar &eţi +ea de pe +u!ele lui <ei= o otra&ă care se &a infiltra p"nă în sufletul &ostru. &edeţi. tre+uie să o încredinţaţi (omnului. că poate a&ea înceredere în &oi. +inecu&"ntaţi această fiinţă şi inspiraţi'mi cele mai +une "nduri pentru a putea să o a#ut în calea e&oluţiei sale. &or &edea că. că el nu &a fi cu &oi etern. 7au. a &rea să ne impunem lui. şi astfel să de&ină îndră ostită pînă peste cap de &oi) c"nd &ă &a îm+răţişa şi &ă &a da ceea ce doriţi. (upă ce a fost în ser&iciul lui Venus. cum se manifestă. nu au dec"t să anali!e!e lucrurile. dar prima ma ie a fost acea a lui Venus. că nu o &iolentaţi. ea se ser&eşte de ma ie pentru a o+ţine puteri sau locuri pe care le doreşte. prin incantaţii. ea recur e la ma ie. >amei (i&ine spun"nd) /Iată. Veţi a&ea poate în planul fi!ic ceea ce doriţi. >a ia nu e nimic altce&a dec"t e%presia unei iu+iri care se cere împlinită. în loc să ia o armă pentru a se de+arasa de el. care le permit să'l <o= seducă sau c*iar să'l <o= prindă în capcană. &ocea. c*iar de &ră#i. (e ce să &ă spar eţi capul dacă nu &ă mai iu+eşte6 1i &oi. Infernul &i le &'a da pe acestea. 7ă presupunem c*iar că soţul sau soţia nu &ă mai iu+esc. nu faceţi niciodată asta. staţi liniştiţi. ei fac ma ie) se concentrea!ă tot timpul asupra celui sau celei pe care îl <o= iu+esc pentru a'i capta atenţia şi a'l <o= atra e. ale cu&intelor şi. &rea să se ră!+une pe un duşman şi.. (a. Nu a&em dreptul de a face tot posi+ilul pentru a seduce pe cine&a. a#un eţi să forţaţi o fiinţă ' +ăr+at sau femeie ' să &ă iu+ească. Nu. maestre în farmece. şi această fiinţă &a începe să se ataşe!e mai mult mai mult de &oi pentru că &a &edea că raţionaţi..

2 la fel cum aţi &rea să le aţi nisipul sau cum aţi &rea să diri#aţi &"ntul. luminaţi. 2i nu o ştiu. reînprospătaţi. &ă &eţi le a la I!&orul care este (umne!eu. (oriţi să atra eţi iu+irea cui&a6 -oate mi#loacele &ă sunt inter!ise. şi între+aţi'&ă ce &a aduce dra ostea &oastră acelei fiinţe) &a pro resa. $utem stăp"ni corpul fi!ic. cum să o lumine!e. dar ceea ce contea!ă e că'şi ast"mpără foamea. "nduri pure. pentru că această idee îi &a a#uta să se &adă diferit şi să'şi transforme dra ostea lor. &a de&eni un sentiment e%traordinar cum nu aţi mai cunoscut. Nu tre+uie să căutaţi să c"şti aţi dra ostea sau prietenia fiinţelor nici prin +ani. 4ceastă ne&oie e e oistă sau de!interesată6 Vine din Cer sau din re iunile infernului6. C"ţi se întrea+ă dacă dra ostea lor &a aduce ce&a +un celei sau celui pe care îi iu+esc6 C"ţi încearcă să discearnă natura ne&oii care îi împin e6 2i au o ne&oie. 7in urul care e autori!at. cum să o susţină. cu &eneraţie. +ăr+atul şi femeia sunt repre!entanţii celor două principii masculin şi feminin care au creat lumea) +ăr+atul repre!intă 7piritul cosmic.. $rin spiritul lor. 2i nu tre+uie să uite niciodată aceasta. şi nu numai BB . &ă &eţi simţi adăpaţi. şi c*iar mari suferinţe. &a de&eni mai li+eră. 7ufletul nu poate fi dominat. nu poate fi capturată. şi nici nu &or să o ştie. părul său. şi fericiţi8 -re+uie să lucraţi în fiecare !i pentru a &ă ameliora felul &ostru de a iu+i. iată sin urul lucru important pentru ei. cel mai puternic. mai luminoasă. consideraţi'l nu ca posesia &oastră ci ca asociatul &ostru.0 5n acel moment. nici prin seducţie. "ndiţi'&ă să faceţi ce&a pentru +inele lui <ei= şi spuneţi) /7ă te +inecu&"nte!e (umne!eu. întinereţi. fiecare de&ine pentru partenerul său un conductor de ener ii di&ine. nu poate fi le at sau înlănţuit. :nde e scris că soţul sau soţia &oastră &ă aparţin6 5l cunoaşteţi de doi ani. şi ceea ce &eţi primi de la această fiinţă e de o altă calitate. e foarte simplu. 7unteţi am"ndoi asociaţi. dar spiritul e li+er. $utem in&oca entităţi ale lumii astrale şi putem să le impunem &oinţa noastră. (acă &reţi să e&itaţi ra&e neînţele eri. mai repede sau mai t"r!iu sufletul său o &a simţi şi &a începe să se ocupe mai mult de &oi. înt"lnim mai cur"nd oameni care nu se "ndesc dec"t la ei înşişi. este de a trimite celui sau celei de care &reţi să fiţi iu+iţi cadouri de lumină. !ece ani. străduiţi'&ă să iu+iţi într'un fel mai no+il şi mai de!interesat. c*intesenţa sa.. suportaţi tot şi continuaţi să o a#utaţi. dar nu fiinţa misterioasă care locuieşte mai sus. Cea mai mare ilu!ie e să &ă ima inaţi că puteţi înlănţui un suflet uman. 1tiu că lumea întrea ă foloseşte aceste mi#loace. (acă nu o &eţi face. 4tunci c"nd consideraţi fiinţa pe care o iu+iţi ca repre!entatul sau repre!entanta (i&inităţii. orice s'ar înt"mpla cu ceilalţi.<iu+ita=. &ă &eţi e%tra e forţele din re!er&oarele sale inepui!a+ile. le +ul&ersea!ă &iaţa. C*iar dacă acea fiinţă e dură şi necinstită. (eci. le pradă &iitorul. al -atălui Celest.. 1i c"nd &ă &eţi apropia unul de altul. Ceea ce constituie cu ade&ărat +o ăţia fiinţei umane. fie ca toţi în erii să &ină să se instale!e aici. sunteţi o+li at să &ă purtaţi cu respect. nu &ă aparţine. nu o &edem prea des. adică "ndurile. fie ca în acest cap să domnească lumina. cu e%cepţia unuia) să'i trimiteţi lumină. sentimentele. şi femeia e repre!entanta 7ufletului uni&ersal. înainte de a intreprinde ce&a pentru a atra e spre &oi pe cel sau pe cea pe care credeţi că îi iu+iţi. în loc să &ă limitaţi sc*im+urile în planul inferior. să o iu+iţi) dacă ţineţi cu ade&ărat la ea. un Creator. ei îi sf"şie. care caută numai să se satisfacă şi nu le pasă.. dra ostea &oastră se &a transforma. sau îi &a complica e%istenţa de!lănţuind în ea instinctele cele mai inferioare6 -re+uie să în&ăţaţi să &ă "ndiţi mai înt"i la alţii. mai pură. dar el a fost creat înainte de a'l înt"lni.. dar sunt cele mai sla+e dintre toate. pentru a e&ita să suferiţi. nu &a mai fi numai sen!ualitate. capul său. cum să o întărească. e%istă de milioane de ani. &oluntar sau in&oluntar. 4 &rea să pose!i o fiinţă e o lipsă de inteli enţă. (in păcate. anali!aţi'&ă. Iar &oi. de acum înainte. al >amei (i&ine. în loc de a căuta numai plăcerea. a&eţi ră+dare. Numai iu+irea ade&ărată este cea care se întrea+ă cum poate *răni natura superioară a unei fiinţe. reflectaţi.. le ile reîncarnării şi ale @armei &or &eni să &ă aducă aminte şi &ă &or ree%pedia pe păm"nt pentru a &ă repara reşelile. şi adesea în mari suferinţe. nici prin sur"suri. 2l are părinţi.

sentimentele. pentru că e%istă lucruri pe care le ştiu şi pe care &oi nu le cunoaşteţi. Instruiţi'mă. $entru că nu ea mi'a aruncat acea pri&ire. esturile. 2&ident. şi în trecere. şi &oinţa îl împin e să facă ce&a pentru a riposta. Cine a trecut prin această t"nără fată6 (esi ur. îndulceşte. pentru că această iu+ire &a re&eni într'o !i într'un fel sau altul şi &ă &a aduce o fericire pe care nu o ustaţi în +raţele unui +ăr+at sau a unei femei. de!interesată.. pentru că nu ea &'a pri&it. am &ă!ut &enind spre mine un cuplu. Celui ce crede că tre+uie să se apere. linişteşte. iluminea!ă. dacă el crede că altcine&a i se . Ima inaţi'&ă că lumina intră în &oi şi penetrea!ă toate celulele &oastre. ea nu era dec"t un instrument. eu le spun) /Iată. $entru a a#uta aceste persoane. dra ostea. acum mulţi ani. &oinţa sa nu se &a mo+ili!a pentru a lupta. între Cerul era în oc*ii săi. C*iar şi o piatră pe care o atin eţi cu dra oste &a începe să &i+re!e diferit pentru &oi. (acă îi spun că el însuşi s'a autoîm+olnă&it. în&ăţaţi'mă cum să iu+esc. indescripti+ilă..0 5n !iua în care &eţi ştii cu ade&ărat să iu+iţi. şi sunt si ure că cine&a le &rea răul şi le'a făcut ma ie nea ră. nu aler aţi după acea persoană cre!"nd că &a putea continua să &ă pri&ească astfel. această dra oste se e%primă prin intermediul între ii &oastre fiinţe şi influenţea!ă +enefic între antura#ul &oastru înainte de a re&eni la &oi... c*iar ele însele sunt de &ină pentru că au a#uns în această stare #alnică. m'am ru at. (e aceea. "ndiţi'&ă că tre+uie să &ă sc*im+aţi felul &ostru de a iu+i. Nu ma ia e cea care aduce dra ostea. dacă &i se înt"mplă şi &ouă ca un +ăr+at sau o femeie să &ă arunce o pri&ire prin intermediul căreia simţiţi că primiţi dra oste di&ină. dar ce pri&ire. înţele că nu e ade&ărat. 2le nu sunt re!ona+ile şi atunci e ine&ita+il. înţele eţi'mă +ine. în loc de a recunoaşte erorile lor. să în&ăţaţi să &ă stăp"niţi "ndurile. acesta este dra ostea. frumuseţea. ar*an *elii. aceasta e ade&ărata dra oste. C*iar dacă nu &or+iţi de ea. să meditaţi. 5mi aduc aminte. prin intermediul oc*ilor altei persoane &rea să ne arunce o pri&ire. să nu înt"lnească tot felul de dificultăţi în e%terior şi în interior. e ade&ărata ma ie.. (e aceea. un +ăiat foarte t"năr şi o foarte t"nără fată. dra ostea pură. ci dra ostea. şi am ieşit să mă plim+ pe +ule&ard pentru a mă destinde puţin. ine%prima+ilă8. c"ţi oameni. în erii. $entru că adesea. Numai că. întoarceţi'&ă spre lumea di&ină în fiecare !i şi spuneţi) /O 5n eri. după un anumit timp. e%istă fiinţe în lumea in&i!i+ilă care &or să ne arate dra ostea lor) e poate sufletul nostru soră care nu e încarnat şi care uneori.. el nu &a lupta) nu ne place să ne +atem cu noi înşine. sunt capa+ili să iu+ească6 Cap GVI NU CĂUTAŢI NICIODATĂ SĂ VĂ RĂZBUNAŢI 7e înt"mplă ca anumite persoane să &ină la mine să se pl"n ă că s'a făcut împotri&a lor ma ie nea ră. pri&ind aceste persoane.. 4m meditat mult timp. răm"neţi cu această sen!aţie. dacă aş fi încercat să o reînt"lnesc pentru a primi din nou acea pri&ire. Creatorul. ci entităţile luminoase care s'au ser&it de ea ca intermediar şi care acum au plecat mai departe. 2ra multă lume şi m'am încrucişat cu sute de persoane. aş fi fost decepţionat) pri&irea sa nu ar fi putut e%prima dra ostea pe care o creatură celestă a &rut să mi'o dea prin intermediul ei. 4r*an *eli şi (i&inităţi.. era la $aris. ci şi felul de a iu+i întrea a natură. Zile între i nu am putut uita acea pri&ire a tinerei fete. uni&ersul între . 5n timp ce. dacă e un lucru pe care &reau să'l cunosc. Numai dra ostea ordonea!ă. simt pre!enţe ostile în #urul lor. ele se &or simţi mai +ine. (acă +oala &ine de la el. e mult mai uşor să'i acu!i pe alţii. credeţi. Veţi spune) /(ar de ce nu aţi încercat să'i &or+iţi sau să o reînt"lniţi60 Nu. armoni!ea!ă.a un moment dat. în loc să căutaţi cum să atra eţi în nă&oadele &oastre pe acel sau pe acea care &ă place prin mi#loacele cele mai repro+a+ile. totul &a c"nta în &oi. lumina. pentru a şter e efectele acestei ma ii ne re ' pentru că tre+uie c"teodată să facem să pară că luăm în serios ceea ce ne po&estesc ' tre+uie să &ă puneţi serios pe trea+ă) în fiecare !i să &ă ru aţi. t"năra fată mi'a aruncat o pri&ire. (eci./ (upă c"t&a timp. . &oinţa îi ar umentea!ă) e%istă un inamic care &rea să'i facă rău.felul de a iu+i oamenii. totul &a &i+ra în armonie. nu ea m'a pri&it aşa. ele au a&ut o anumită +oală sau un anumit accident. 4tunci. ci altcine&a prin intermediul ei.

adică metodele luminii) prote#aţi'&ă. e&ident. în faţa uşii &oastre. după dreptate. nu ripostaţi folosindu'&ă şi &oi tot de ma ia nea ră. ce pedeapsă merită6 4 da o amendă de mii de franci unui om care nu are alţi +ani pentru a trăi. şi din cau!a a ce mi'a făcut am acum mari dificultăţi în acel domeniu. tre+uie să o ştim şi să ţinem cont. este do+or"t. această persoană mi'a făcut asta şi asta. (ar c"ţi dintre ei s'au "ndit să le consacre6 /1i. aceste o+iecte să acţione!e fa&ora+il asupra &oastră. sunteţi tentat să &ă ră!+unaţi. ma ia nea ră e%istă şi unii pot fi &ictimele ei. tre+uie uneori să'i lăsăm să creadă totul. adresaţi'&ă lumii in&i!i+ile spun"nd) /Iată. (ar &oi. &iu. $uteţi. pentru că ele sunt înspăim"ntătoare şi cel căruia îi este frică. -re+uie să fii luminos. (esi ur. să &ă puneţi acasă. 4ceastă &iaţă pură. faceţi să strălucească dra ostea &oastră şi &eţi fi prote#aţi de entităţi şi de influenţe răufăcătoare. forţele şi spiritele tene+roase nu au nici o pri!ă asupra celui care are o aură puternică. pri&iţi un i!&or) el cur e şi străluceşte fără încetare. dar nu &'a putea intra. (acă &eţi în&ăţa să lucraţi cu aceste culori. e la fel cu a da acceaşi amendă unui miliardar6 (acă credeţi că o persoană care &'a le!at merită neapărat o pedeapsă. Iată de ce ade&ăraţii ma i. ma#oritatea oamenilor au un loc unde locuiesc şi se ser&esc în &iaţa cotidiană de tot felul de o+iecte. e%istă mi#loace mai materiale. nimic nu face c"t aura pe care aţi reuşit să o formaţi în #urul &ostru raţie unei &ieţi pure şi luminoase. Vă ro . pentru că nu încetea!ă să cur ă. şi cereţi acelei plante să &ă prote#e!e de!a re "nd prin spinii ei curenţii ne ati&i care &ă sunt trimişi. repet. (ar. le &eţi re#ecta. cu &irtuţile care corespund acestor culori. I!&orul &a răm"ne mereu curat. 5n munca spirituală. sau prote#aţi persoana cu lumină. foarte puternic. C*iar dacă a&eţi do&e!i că cine&a a făcut ma ie nea ră împotri&a &oastră sau contra altei persoane. de e%emplu. Cap GVII A E. etc. pentru a înfrunta forţele răului. sau mai +ine afară. de ce. pentru a se purifica şi a se le a de Cer. (e c"te ori &'am spus) cea mai +ună protecţie este aura. +inele şi răul. e ade&ărat. &eţi a#un e puţin c"te puţin să &ă construiţi un !id de lumină. c"t timp nu aţi făcut să dispară anumite elemente impure. nu faceţi nimic. să le consacrăm60 $entru ca aceste locuri. în orice ca!. dacă unii cred că sunt &ictimele ma iei ne re. 4tunci. dar nu încercaţi să luptaţi împotri&a ma ilor ne ri. 1tiţi e%act. dar răul e%istă de asemenea. au înţeles că BC . (e aceea. luaţi i!&orul ca model. Iată încă o pro+lemă necunoscută. 2i da. să fi prote#at de 4r*an *elii -sad@iel. ca un i!&or strălucitor. aloe. îndră!neţ. Damael şi >i@*ael care sunt 4r*an *elii sefiroturilor ?esed. să a&eţi ca scop +inele. -re+uie. el continuă să cur ă şi curentul &a duce mi!eriile. nu căutaţi să &ă ră!+unaţi în nici un fel. dacă cine&a &'a făcut rău. respin e tot ceea ce este rău. Nu e suficient să in&ocăm +inele pentru ca el să &ină şi să se instale!e. şi c*iar dacă cine&a ar &rea să'l murdărească arunc"nd mi!erii în apă. Ae+oura* şi -ip*eret.. (esi ur. de&eniţi asemănător lui. mai concrete. spuneţi &oi. 1i cele mai +une metode sunt de a lucra asupra lor înşişi. e stimulat. nici măcar nu &eţi o+ser&a cum acestea încearcă să &ă murdărească şi să &ă facă rău. care au studiat cele două aspecte ale naturii. pentru că nu e aşa de uşor. îi &or a#uta în e&oluţia lor. +enefice. şi Cerul &a &edea cum tre+uie acţionat. +unele intenţii nu a#un . $uteţi să &ă prote#aţi împotri&a ma iei ne re. noci&e. :tili!aţi numai metodele ma iei al+e.0 (epuneţi astfel o pl"n ere în faţa Cerului. Damael este 4r*an *elul forţei şi culoarea sa e roşu ru+iniu. dar nu tre+uie să o faceţi. e natural. d"ndu'le cele mai +une metode pentru a'şi ameliora starea. Oamenii nu ştiu că e%istă mi#loace pe care le pot folosi pentru a pune în acţiune forţe armonioase. o plantă cu spini) cactus. +inele pe care l'aţi c*emat se &a în&"rti în #urul &ostru.ORCIZA ŞI CONSACRA OBIECTE C*iar dacă sunt foarte str"mtoraţi. ca şi cum aceasta s'ar petrece în cadrul &ieţii curente în faţa tri+unalelor. 4cum. deci. tre+uie. aşa cum face i!&orul.opune. dar nu tre+uie să luptăm cu aceleaşi mi#loace. care. de asemenea. -sad@iel e 4r*an *elul milosti&eniei şi culoarea sa e al+astru safir. să înter&eniţi pentru ca răul a cărui &ictimă sunt să fie reparat. >i@*ael e 4r*an *elul luminii şi culoarea sa e al+en de aur. dacă se "ndesc să le folosească.

este pentru că ei nu îi desc*id nici inima nici sufletul. . C"te măn"ncă şi +eau oamenii. consacraţi'le unei &irtuţi. de a eli+era o+iectele şi fiinţele de toate impurităţile. C*iar dacă nu se a#un e la o asemenea situaţie. şi care tre+uie să ia loc din ce în ce mai mult în &iaţa &oastră. să îndepărte!e. ca!urile cele mai frec&ente. 4ceste ritualuri presupun cunoaşterea +inelui dar şi cunoaşterea proprietăţilor răului şi a puterii sale. pe care toate în&ăţămintele iniţiatice îl cunoşteau încă din 4ntic*itate. la cei care'l acceptă. &ă re&ele! astă!i un mare ade&ăr. ceea ce ne o+li ă să lucrăm cu două forţe) +inele şi răul. fume ări.ocuiţi într'o casă. în ca!ul că anumite persoane... (acă +inele nu &ine pentru a sal&a oamenii. pentru a'i *răni. Viaţa &oastră &a lua un sens nou şi &eţi +inecu&"nta Cerul pentru această lumină nouă. (eci. dar c"nd eşti i norant. de ce nu . -re+uie deci să începeţi prin a de+arasa o+iectele de aceste straturi. 5n loc de a fi şocat. în planul materiei. adeptul tre+uie să se spele. tre+uie mai înt"i să'i pre ătim terenul. (e aceea. de acord. tre+uie să studie!i. deterior"ndu'le. $rimul lucru care tre+uie să'l faceţi este de a cere lumii in&i!i+ile să le purifice. -oate ceremoniile reli ioase încep prin ritualuri de purificare) spălări. ori au fost martore la e&enimente teri+ile şi au fost impre nate cu &i+raţii malefice. dar eu ştiu că a crede nu e suficient. se poate spune că ma#oritatea o+iectelor şi locurilor au fost e%puse influenţelor a tot felul de persoane care nu au fost o+li atoriu cele mai +ine intenţionate şi s' au acoperit cu un strat fluidic opac care se opune ca un ecran trecerii luminii. (acă cine&a crede în puterea +inelui. începeţi prin a ru a Cerul să &ă trimită a#utorul spiritelor luminoase pentru a curăţa aceste o+iecte de toate particolele şi influenţele ne ati&e. asupra spiritului lor. să le e%orci!e!e. să se purifice. &eţi &edea c"t de mult &eţi fi a#utaţi. ar fi lăsat urme di!armonioase suscepti+ile să acţione!e defa&ora+il asupra &oastră. dar tre+uie să ştiţi că. tre+uie mai înt"i să respin ă. . unei entităţi celeste. cer"nd entităţilor celeste să +ine&oiască să locuiască în acel loc sau o+iect sau să impre ne!e acel o+iect pentru a &ă fi fa&ora+il. (acă &ă o+işnuiţi cu astfel de practici. 1i în loc să &ă ser&iţi de aparate şi de ustensile "ndindu'&ă la altce&a sau c*iar +rusc"ndu'le. să facă să dispară straturile opace depuse pe el. să o consacraţi lui (umne!eu pentru ca ea să acţione!e fa&ora+il asupra familiei &oastre. pentru a putea apoi a le umple cu +ine. acesta sunt eu...înainte de a consacra sau a sfinţi un o+iect sau o fiinţă.inele. C"te nenorociri nu s'au &ă!ut înt"mpl"ndu'se cu o+iecte sau locuri care au aparţinut răufăcătorilor sau fiinţelor cu ade&ărat tene+roase8 Intrate în posesia altor persoane. $entru ca +inele să &ină să se instale!e. adică să le e%orci!aţi. ru ăciuni sau formule care cer ca răul şi impurităţile să fie alun ate. 7f"ntul 7pirit e atotputernic. asupra sufletului lor. 7e poate ca aceste formule să şoc*e!e anumite persoane. . p"nă au fost ori e%orci!ate ori distruse. nu o &a face +inele în locul nostru. Noi trăim într'o lume polari!ată. destinate alun ării răului. e prefera+il să intrăm în comunicare cu Cerul. acestea îi împiedică în e&oluţia lor. Iniţiaţii au lăsat anumite ru ăciuni. 4cestea nu sunt. 4poi. acestea nu le'au adus dec"t nenorociri. sau locuinţe care nu au pro&ocat dec"t tra edii. şi tot aşa. dar c"nd omul este pur. din fericire. pentru a introduce apoi în ele fluide care le &or face ade&ărate talismane.inele nu mer e dec"t la cei la care totul e desc*is. "ndiţi'&ă să o +inecu&"ntaţi. susţinuţi. 2&ident. 5ncercaţi să fiţi conştienţi faţă de toate o+iectele care &ă cad în m"nă şi de care &ă ser&iţi. dar răul6 (acă nu ne "ndim să'l respin em. întăriţi. 7e po&estesc numeroase istorii pri&ind +i#uterii. c"te o+iecte utili!ea!ă care sunt încărcate cu amprente o+scure. şi atunci c"nd e pur. asupra sănătăţii copiilor &oştri. anumite e&enimente. răscumpărate apoi de alţii. da. asupra intelectului lor. eşti des şocat. +inele. statuete. ele au pro&ocat accidente. pentru că ori au trecut prin m"inile &ră#itorilor şi au fost +lestemate. primul lucru care tre+uie făcut este de a e%orci!a. .inele e parali!at at"t timp c"t e%istă pre!enţe care îi sunt ostile. c"te &eşminte poartă. &irtuţile 7f"ntului 7pirit co+oară în el. anumite formule. Iată. şi +inele se în&"rteşte în #urul lor fără a putea intra. cu forţele +inelui.. şi nu îşi dau seama8 2i +ine. (e aceea.. pentru a'i face inteli enţi.

să transformaţi o mătură. &eţi spune. 4cum. 4cceptaţi aceste ade&ăruri. 2 o le e. pentru că această acti&itate de+ordantă nu reuşeşte dec"t să'i epui!e!e şi să'i îm+olnă&ească. cereţi spiritelor luminoase să +ine&oiască să se ser&ească de ele pentru e&oluţia &oastră şi aceea a între ii umanităţi. ei nu îşi au locul într'o 1coală iniţiatică. şi toată lumea e o+li ată să le facă8 (iferenţa e că unii le fac maşinal. $ăsările îşi construiesc cui+uri. desc*ideţi ferestrele. mecanic. "nduri. 3iecare creatură spirituală ocupă un loc delimitat şi prote#at de anumite &i+raţii. un domeniu unde cel ce posedă &i+raţii contrare nu poate &eni să pro&oace pertur+aţii. di&ine. consacraţi'le lui (umne!eu. 4stfel. &i!uina lor.o faceţi conştienţi. 3iecare fiinţă a primit deci de la natură dreptul de a poseda un domiciliu care să'i aparţină. :n Iniţiat poate inter!ice intrarea în locuinţa sa a acestor spirite folosindu'se de sim+oluri. ceea ce &ă răm"ne de făcut e foarte simplu) "ndiţi'&ă să +inecu&"ntaţi o+iectele de care &ă ser&iţi. etc. arde esenţe. fără a intra în detaliile esturilor şi formulelor. şi din acel moment. puteţi să o faceţi. etc. în timp ce cele malefice răm"n în afară. alte animale au aura lor. am &erificat mai înt"i pe mine însumi. C"nd &or înţele e aceştia că scopul &ieţii omeneşti nu este de a reuşi în plan material6 7uccesul nu durea!ă dec"t puţin timp. tre+uie să în&ăţăţi să o faceţi încerc"nd să aduceţi ce&a +un &ieţii. dar cine ştie dacă maniera în care &ă ser&iţi de o+iecte nu le influenţea!ă într'un fel noci& sau +enefic6 Ceea ce e si ur în orice ca!. care refu!ă să creadă. mai simţită. cam aşa) dimineaţă &ă tre!iţi. şi apoi se &ăd în lumea cealaltă. 7ă luăm o !i. şi în acest spaţiu purificat. 4ici în&ăţaţi ade&ăruri esenţiale. 3aceţi e%perienţe şi &eţi &edea că +ruscarea o+iectelor nu produce aceleaşi efecte ca şi a &ă ser&i de ele cu dra oste. cu dra oste6 2u nu &ă spun. un Iniţiat re!er&ă un loc şi îl consacră pentru a inter!ice intrarea spiritelor rele) el aprinde una sau mai multe lum"nări. C"t despre cei care se îndoiesc. de asemenea) &ă sculaţi. a&eţi încredere în mine. pre ătiţi micul de#un. &ă spălaţi. o fiică a lui (umne!eu. putem constata că toate creaturile caută un adăpost şi îl apără. 7in urele care au dreptul de a intra sunt entităţile +enefice. teritoriul lor. totul se transformă. încon#ură locul într'un cerc. care &ă permit să &ă resta+iliţi. prin care le ameninţă cu acea sau acea pedeapsă dacă nu respectă interdicţiile. şi imediat o întrea ă serie de procese se declanşea!ă. &edem mulţi oameni care se arată dinamici. (eci. c"nd tre+uie să in&oce entităţile di&ine. desi ur. o cratiţă sau un aspirator într'un o+iect ma ic. are toate condiţiile de a lucra. 2 &ala+il pentru lumea &i!i+ilă ca şi pentru lumea in&i!i+ilă. +anii. sentimente. unde înscrie nume sacre. aprindeţi lumina. url"nd. nici un spirit rău nu are dreptul să intre. întreprin!ători. de anumite culori sau de o c*intesenţă particulară. să &ă reconstruiţi. şi nu e prea inteli ent. şi se luptă dacă un alt animal încearcă să le ia locul. 3aceţi'le. Iată esenţialul. 3iecare spirit are de asemenea un loc care îi este re!er&at în spaţiul infinit. dar întrea a lor acti&itate e limitată la a urmări succesul. eterne. îşi pierd timpul. e că &oi &eţi fi influenţaţi. în timp ce alţii caută să introducă &iaţa în ele. Orice aţi face. şi dacă încearcă să pătrundă ele sunt ful erate. culcuşul lor.im+a#ul fi urilor eometrice0 colecţia I!&or=. loria. 2&ident. &"nătoarea inter!isă8 Inteli enţa cosmică a fost cea care a împins toate creaturile să'şi re!er&e un mic loc în uni&ers pe care altele nu au dreptul de a pune m"na) ea a &rut să le asi ure pacea şi liniştea pentru a aduce pe lume pro enituri sau pentru a crea. 1i c"nd &rea să facă o ceremonie ma ică. o mare muncă spirituală. mulţi amplasea!ă o penta ramă deasupra uşii <(espre penta ramă a se &edea cap IV din /. Cap GVIII PROTE/AŢI0VĂ LOCUINŢA (acă o+ser&ăm natura.. e foarte important. să de&eniţi un fiu a lui (umne!eu. totul ia un nou sens şi ei &or fi fără încetare inspiraţi. oi şi săraci6. (a. ameninţ"nd. C"te lucruri de făcut. acte. de ce aprinde un ma lum"nări sau făclii6 $entru că înainte de a BE . pentru că tot ceea ce &ă spun. ei nu fac nimic pentru a'şi face &iaţa mai armonioasă. 4colo unde locuieşte un Iniţiat.

4r*an *elul >i*ail. nu aţi pus o pancardă /$roprietate pri&ată. ei tre+uie să ştie că comit un &erita+il sacrile iu. spiritele &oastre răm"n desc*ise celor patru &"nturi fără a fi consacrate. 5n eri şi 4r*an *eli. C"t despre cei care utili!ea!ă lum"nările sau făcliile pentru practicile lor de ma ie nea ră. Ce între+are stupidă8 (acă ei nu se prote#a!ă ei înşişi. toată fiinţa mea &ă aparţine. şi că el &a fi mena#at6 (esi ur. Intrarea inter!isă0. nu &ă miraţi dacă &i se fură stru urii. o ceremonie ma ică. despre care mitolo ia po&esteşte că a fost furat din Cer pentru sal&area omului. 3ocul. au dreptul de a face stricăciuni şi de a pleca lu"ndu'&ă toate comorile. ser&itori a lui (umne!eu. da. e prefera+il ca mai înainte să o consacraţi unei idei sau unei entităţi celeste) >ama (i&ină. >a ul ştie de asemenea că focul este o uşă care se desc*ide lumii de sus. pleacă.. dar în planul in&i!i+il el alear ă spre cel mai mari pericole. creaturile inferioare.umina tre+uie să pre!ide!e totul. 1i c"nd lumina e pre!entă. 5n locurile unde trăiesc oameni. amici celeşti. e mai uşor să ai acces la lumea di&ină. milioane şi miliarde de entităţi &in. 3lacăra acestei lum"nări &a forma astfel în in&i!i+il o +arieră de lumină în #urul &ostru. . dacă nu faceţi nimic pentru a le împiedica. în plan fi!ic el e apărat. dar dacă nu o face.a fel. încon#urate de o +arieră de lumină. (a.întreprinde o muncă sacră. nu e!ită să se instale!e cu forţa. pentru că ei nu comit niciodată &reo &iolenţă. pentru că focul repre!intă limita între lumea fi!ică şi lumea eterică. -otul depinde de &oinţa proprietarului. (eci. Voi faceţi asta6 Nu. păsările. (e ce omul e aşa de nai& şi încre!ător şi crede că nici un inamic nu îl ameninţă. epui!at. fără ca ei să'şi dea seama. propietarul tre+uie să'şi ia precauţii. ce diferenţă în . 5n timp ce alţii. prote#ate. spun"nd în fiecare !i) /(omnule (umne!eu. 7ufletului uni&ersal. -atăl Celest. proprietarul. de ce nu îi prote#a!ă. aprinde cel puţin o lum"nare pentru ca lumina să fie pre!entă. Nu putem să le pedepsim. fiarele. ser&itori ai luminii. nu tre+uie să fie folosit la orice. &eniţi să &ă instalaţi. . să fiţi decis să o încredinţaţi spiritelor di&ine. spiritele tene+roase. >aică (i&ină. ea &ă &a răspunde) /2 &ina &oastră. (acă nu o faceţi. ele continuă să a+u!e!e. tot aşa spiritele tene+relor sunt îndră!neţe şi fără respect. stăp"nului casei.. :nii se întrea+ă cum se face că (umne!eu a lăsat spiritele răului să intre la ei. de a spune nu spiritelor tene+roase. (acă &ia &oastră nu e în rădită. sunt re uli Pai le i care tre+uie cunoscute. nu &ă miraţi că alţii &or fi cei care se &or instala. răm"neţi e%puşi &enirii şi plecării nepoftiţilor. preotul care tre+uie să spună slu#+a. Iar &oi nu puteţi să &ă pl"n eţi Nustiţiei di&ine. Vă spuneam c*iar că. sufletele &oastre. 7piritul 7f"nt. insectele ridică în #urul lor o+stacole pentru a împiedica ca cine&a să le ăsească şi să le capture!e. pot &eni să fure sau pot comite alte stricăciuni. iar ma ul care tre+uie să facă o ceremonie. $entru ca locuinţa &oastră să fie prote#ată. Nu depinde dec"t de &oi să faceţi ce tre+uie făcut pentru a ţine la distanţă entităţile răufăcătoare şi să atra eţi spirite luminoase. 7f"ntă -reime. spiritele tene+roase ce s'au introdus fără ştirea &oastră sunt o+li ate să o părăsească. $rin foc. 5n erii şi 4r*an *elii nu au nici un drept să &ină să se instale!e la noi fără consimţăm"ntul nostru. (eci!ia sa e cea care contea!ă.. (ar at"t timp c"t le toleraţi. $ri&iţi în natură) nimeni nu are încredere. 4şa cum spiritele luminii sunt respectuoase şi aşteaptă pentru a intra ca &oi să le in&itaţi. au tot dreptul de a intra. ăsind uşa desc*isă.. !iduri şi fortificaţii. în mod sim+olic0. tene+rele sunt îndepărtate. el tre+uie să c*eme lumina. circulă.0 Iată ce tre+uie să repetaţi în fiecare !i. sau cel puţin o s"rmă su+ţire. ser&iţi'&ă de mine pentru loria lui (umne!eu şi pentru &enirea 5mpărăţiei lui (umne!eu pe păm"nt. dacă inimile &oastre. care sunt născuţi su+ semnul &iolenţei. la fel discipolul tre+uie să ridice în #urul lui pereţi. din acel moment. Omul are toate puterile de a se opune. tre+uie ca &oi. de ce 7ă'i prote#e!e (umne!eu6 2i da. inde!ira+ilii. atunci c"nd tre+uie să folosiţi o lum"nare. şi apoi &ă pl"n eţi că aţi fost prădat sau că &ă simţiţi trist şi nefericit. 5n acelaşi fel cum în trecut se prote#au &ilele şi castelele cu a#utorul !idurilor şi şanţurilor pline cu apă. nimeni nu o &a face în locul său.

.............. astrul ma iei...... VI (espre numărul treispre!ece........................................... GV >a ia &erita+ilă) dra ostea..................... Re&enirea practicilor ma ice şi pericolul lor........................0 $rin aceste cu&inte Iisus a repetat şi amplificat............... e ma ia di&ină............ 9 B C 6 9K 9J 96 9E 9L 2K 2B 26 2E BK B9 BJ BC BE BF ........ G 3acem ma ie cu toţii............................................... în timp ce în erii răm"n în afară spun"ndu'şi) /2 ocupat............. III ..... dispuneţi de mine........................... GII >"na....................... sunt în ser&iciul &ostru0....... nu tre+uie niciodată să uităm aceste cu&inte) reali!area 5mpărăţiei lui (umne!eu pe păm"nt......................................... ?ermes -risme istul a pus +a!ele ma iei........... dacă nu le preci!aţi................. GIV $uterea ma ică a încrederii..................................................... GIII $ri&irea.........................Q...................... GI Cele trei mari le i ale ma iei.................. Reali!area di&inului în materie......................... fie Voia -a.................. sunt ale &oastre0.. dar în acelaşi sens adău "nd şi) /pentru reali!area 5mpărăţiei lui (umne!eu pe păm"nt0................ IV Cu&"ntul ma ic........... >a ia nu e altce&a dec"t o comparaţie între păm"nt şi Cer... care o şter ......................................... IG 3lorile................................ 1i de ce reali!area 5mpărăţiei lui (umne!eu pe păm"nt6 $entru că este sarcina pe care Iisus ne'a lăsat'o c"nd a spus) /Cereţi 5mpărăţia lui (umne!eu şi (reptatea sa0.................................. 4firm"nd această corespondenţă între sus şi #os................................................. parfumurile..................una.... II Cercul ma ic) aura................. &r"nd să e%tindă asupra între ii lumii omeneşti.Q.... această cu etare a lui ?ermes -risme istul) /Ceea ce e #os............a *eta ma ică.ucrul cu spiritele naturii......................................................................................... GVI Nu căutaţi niciodată să &ă ră!+unaţi....... Iată definiţia cea mai &eritică a ma iei) o muncă unde se compară fără încetare păm"ntul şi Cerul...................... de toate piesele......................... ea nu ştie cum să acţione!e şi lasă să intre dia&olii...............................................atitudinea acestor două cate orii de creaturi8 (ar cum fiinţa umană nu e instruită........................................ C:$RIN7 I................... &ă dau totul............................................. omul înţele e ce muncă are de făcut pe păm"nt) să facă să &i+re!e păm"ntul în armonie cu Cerul.........................Q....... GVIII $rote#aţi'&ă locuinţa..................................................................................................................... precum în Cer aşa şi pe păm"nt.... se aruncă asupra celorlalţi........................ teur ia........ VII ...................... este ca şi ceea ce este sus0..................Q.......... (a...... să facă să co+oare Cerul pe păm"nt................................................. 5nsă dacă luaţi c*iar &oi deci!ia şi &ă adresaţi entităţilor celeste pronunţ"nd aceste cu&inte ma ice) /Iată................................... eu sunt stăp"nul casei) dispuneţi de tot apartamentul.. şi tre+uie să &ă străduiţi să a#un eţi p"nă la acest rad de conştiinţă şi în fiecare !i să pronunţaţi aceste cu&inte de consacrare) /7pirite luminoase.......... Vă re&ele! purul ade&ăr.......................................... V -alismanele.............. noi nu mai putem intra0..... $uteţi să adău aţi şi alte cu&inte mai poetice dacă &reţi........ GVII 4 e%orci!a şi a consacra o+iecte............................. care se instalea!ă şi se cramponea!ă. pentru alte acti&ităţi........Q......................... VIII ......&ie 5mpărăţia -a........................................... în acel moment ele de&in foarte puternice şi îndră!neţe.............. 1i prin această comparaţie............................................ pentru că.... şi mai ales în ru ăciunea (omnească) /........................................................... toată fiinţa şi ener iile &oastre pot fi utili!ate pentru alte reali!ări.......

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful