Biserica catolica in Evul Mediu

Spre sfarsitul Evului Mediu Biserica catolica captase o putere enorma atat in plan politic cat si in plan cultural.Reusise sa-i convinga pe principii crestini sa participe la cruciade (1095-12 2!" sa-i mo#ili$e$e impotriva ere$iilor (cruciada impotriva al#igen$ilor 1202-1229!" inspirase recon%ista spaniola impotriva maurilor.&n sanul sau aparusera ordine religioase militare si cavaleresti" dar si marile ordine de calugari cersetori " precum franciscanii (1209! "carmelitii (1209!"dominicanii (1215!" care in numele saraciei evang'elice renuntau la proprietati" c'iar si colective si se dedicau invataturii si predicarii. (upa ce au iesit invingatori impotriva pretentiilor imparatilor "papii au fost nevoiti sa cede$e in fata noilor monar'ii nationale.)onfruntarea dintre Bonifaciu *&&& si +ilip cel +rumos al +rantei a umilit papalitatea" constransa dupa aceea la ,vignon(1-091- .! su# controlul direct al monar'iei france$e. Marea sc'isma din /ccident(1- 0-111 !" care la un moment dat aprile2uit de-a dreptul infruntarea dintre trei papi" a fost dovada ca monar'iile nationale doreau un papa care sa fie instrument la mana lor si nu o calau$a a crestinitatii. / data depasita sc'isma prin alegerea lui Martin * (111 !la conciliul de la 3onstan$"

Spre deose#ire de crestinii din vremea noastra" care sunt asociati de #una voie in #iserici mai mult sau mai putin nationale" cei care traiau in Evul Mediu apartineau unei singure comunitati care a inceput prin a se suprapune fostului &mperiu roman. 45)aptivitatea de la . )ererile vi$and o reforma radicala "care sa readuca Biserica la spiritualitatea ei initiala au devenit din ce in ce mai numeroase" dar au ramas fara efect si acest lucru a fost una din cau$ele Reformei protestante "initiata de Martin 8ut'er in 151 .6*-6*& papalitatea a capatat din punct de vedere politic" o dimensiune aproape e7clusiv italiana. &ntre sec.s-a impus "pentru o scurta perioada de timp" teoria conciliara" care sustinea suprematia consiliului episcopilor c'iar asupra papei insusi.le7andru *& Borgia (1192-150-! sau se amestecau in ra$#oaiele italienesti precum &uliu && (150--151-!.vignon55" marea sc'isma"teoriile conciliare au facut sa scada importanta universala a papalitatii in favoarea #isericilor nationale. .desea uitand de misiunea lor spirituala" s-au succedat pe tron papi care practicau nepotismul" recurgeau la orice fel de mi2loace de a face rost de #ani si pentru a intretine o curte plina de fast si lu7" duceau o viata scandaloasa precum .&mpartirea intre apus si rasarit" care" din punct de vedere politic" a intervenit in anul -95" din punct de vedere religios avea sa inceapa din secolul al *&&&-lea si sa se .

Slavii de est(rusii"#ulgarii"sar#ii! au adoptat" su# influenta #i$antina" ortodo7ia(45dreapta credinta55!. al &*-lea" a intrat "c'iar inainte de de$#inarea din 1051"in $ona de influenta a &mperiului #i$antin si a statului intemeiat de #ulgari pe malul drept al (unarii.)restinismul nostru" cu inceputuri firave prin sec. Marea ma2oritate a romanilor erau ortodocsi.u e7istat momente in care realipirea crestinilor rasariteni la cealalta Biserica a parut inposi#ila " indeplinandu-se c'iar "de teama turcilor" in anul 11-9(conciliul de la +lorenta!" dar numai superficial si doar pana la caderea )onstantinopolului (115-!.&n anul 1051" legaturile s-au rupt" crestinatatea fiind astfel impartita in doua 2umatati" su# conducerea papii in /ccident"si a patriar'ului de )onstantinopol( care-si $ice pana a$i 45ecumenic55" adica 45al lumii intregi55! " in /rient. )onstituirea celor doua mitropolii" de la 9argoviste si Suceava" a fost un . (e cand au e7istat cele doua principate romanesti" din secolul al 6*&-lea" Biserica din 9ara Romaneasca si Moldova a spri2init lupta domniei pentru independenta.. Biserica apuseana" purtand numele de catolica(deci 45universala55!" a continuat sa creasca prin convertirea la crestinism a germanilor"scandinavilor"#alticilor si slavilor de vest.adanceasca in veacurile urmatoare.

(intre #isericile crestine este cea mai raspandita" cu aproape 900 de milioane de credinciosi. )onfesiunea crestina si comunitatea a carei organi$are se intemeia$a pe primatul episcopului de la Roma (papa! care are puteri deose#ite si decisive de conducere si de 2uristictii fata de episcopii #isericilor locale.)at despre renegari(parasirea religiei crestine si trecerea la islamism!" ca$urile au fost e7trem de rare"c'iar si atunci cand pre$enta turcilor la nordul (unarii s-a impus in realitatea $ilnica.&mpotrivirea fata de repetatele incercari de convertire la catolicism a fost puternica atat aici" ca re$istenta la tendintele de ane7are din partea regatelor ungar sau polon" cat si la romanii ardeleni" a caror asimilare religioasa le-ar fi sters o trasatura caracteristica a fiintei lor de neam. .efect al unificarii politice.

.BISERICA CATOLICA.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful