You are on page 1of 284

SUPORT DE CURS

MODULUL 14: FIINA UMAN I NURSING-UL SPECIALIZAREA: ASISTENT MEDICAL GENERALIST AN I

Intomit d : P!o"# CRINGANU MIRELA

CUPRINS
1. Programa scolara........................................................................................pag. 3 2. Nevoile fundamentale ...............................................................................pag. 13 3. Procesul de ingrijire...................................................................................pag. 16 4. Nevoia de a comunica................................................................................pag. 43 5. Nevoia de a respira.....................................................................................pag. 71 6. Circulatia arteriala......................................................................................pag. 92 7. Nevoia de a manca a !ea...........................................................................pag. 1"2 #. Nevoia de a elimina....................................................................................pag. 119 9. Nevoia de se misca de a$si p%stra o !un% postur%.....................................pag. 157 1". Nevoia de a dormi a se odi&ni.................................................................pag. 171 11. Nevoia de a se 'm!r%ca a se de(!r%ca......................................................pag. 193 12. Nevoia de a$si men)ine temperature in limite normale.............................pag. 199 13. Nevoia de a fi curat 'ngrijit si a$si proteja tegumentele ..........................pag. 2"# 14. Nevoia de a evita pericolele..................................................................... pag. 227 15. Nevoia de a se ocupa de propria reali(are.............................................. .pag. 249 16. Nevoia de a ac)iona conform propriilor credin)e si valori........................ pag. 259 17. Nevoia de a se recrea.................................................................................pag. 26# 1#. Nevoia de a 'nv%)a.....................................................................................pag. 273 19. *i!liografie................................................................................................pag. 2#1

1# MODULUL 14: FIINA UMAN I NURSING-UL


Not% introductiv% +odulul FIINTA UMANA SI NURSING-UL face parte integrant% din preg%tirea general% din anul , pentru calificarea- asistent medical generalist. ,n modulul FIINTA UMANA SI NURSING-UL se reg%sesc a!ilit%)ile din unitatea de competen)% te&nic% de !a(% FIINTA UMANA SI NURSING-UL. +odulul are alocate 12" de ore din care 6" de ore invatamant clinic. Prin parcurgerea programei scolare se asigur% do!.ndirea competen)elor descrise in standardul de preg%tire profesional%. Programa scolar% se va utili(a 'mpreun% cu standardul de preg%tire profesional% specifice calific%rii. Li$t% &om' t n( )o! $' &i"i& *nit+(ii d &om' t n(+ &o! $'*n,+to%! mod*)*)*i: 14.1. /nali(ea(% nevoile fundamentale specifice func)iei umane. 14.2. ,dentific% pro!lemele de dependen)%. 14.3. 0e(um% supraveg&erea si interven)iile specifice pro!lemelor de dependen)%. 14.4. ,dentific% etapele procesului de 'ngrijire 1nursing2. 14.5. /plic% procesul de 'ngrijire 1nursing2. 14.6. 3ta!ileste gradul de autonomie4dependen)% a pacientului. T%- )*) d &o! )%! % &om' t n( )o! $i &on(in*t*!i)o! Unit%t % d &om' t n(+: FIINTA UMANA SI NURSING-UL N!# Unit%t % d Com' t nt &!t &om' t nt% 14# 5iinta C 1. umana si /nali(ea(% nursing$ul nevoile fundamentale specifice fiin)ei umane. Contin*t*!i 1# N .oi) "*nd%m nt%) - a comunica6 a respira6 a manca a !ea6 a elimina6 a se misca6 a$si p%stra o !un% postur%6 a dormi a se odi&ni6 a se 'm!r%ca a se de(!r%ca6 a$si men)ine temperature in limite normale6 a fi curat 'ngrijit6 a evita pericolele6 a ac)iona conform propriilor credin)e si valori6 a fi util6 a se reali(a6 a se recrea6 a 'nv%)a. 2. 3urse de dificultate- fi(ice psi&ologice sociologice lipsa de cunostin)e. 1#1 N .oi% % &om*ni&% 7efini)ia nevoii independen)a in satisfacerea nevoii factorii care influen)ea(% satisfacerea nevoii 1!iologici psi&ologici sociologici2 manifest%rile de independen)% 1de!it ver!al facil ritm moderat lim!aj clar si precis facies e8presiv gesturi si posturi adecvate percep)ia o!iectiv% a mesajelor primite atitudini de receptivitate si 'ncredere in ceilal)i apartenen)a la grupuri de interes divers etc.2
3

1#/# N .oi% % ! $'i!% : 7efini)ia nevoii independen)a in satisfacerea nevoii factorii care influen)ea(% satisfacerea nevoii 1!iologici psi&ologici sociologici2 manifest%rile de independen)a 1respira)ia silen)ioasa ritmica f%r% efort pe nas colora)ie normal% a tegumentelor si mucoaselor2. 1#0# N .oi% % m%n&% $i % - % 7efini)ia nevoii independen)a in satisfacerea nevoii factorii care influen)ea(% satisfacerea nevoii 1!iologici psi&ologici sociologici2 manifest%rile de independen)% 1ingestie de alimente si de lic&ide in cantitate si calitate corespun(%toare v.rstei activit%)ii6 mastica)ie lent% cu gura 'nc&is%6 refle8 de degluti)ie pre(ent digestie lent% o!iceiuri alimentare s%n%toase stare de constitu)ie normal%2. 1#4# N .oi% % )imin% : 7efini)ia nevoii independen)a in satisfacerea nevoii factorii care influen)ea(% satisfacerea nevoii 1!iologici psi&ologici sociologici2 manifest%rile de independen)% 1elimin%ri fi(iologice in limite normale a!sen)a elimin%rilor patologice stare de confort2. 1#1# N .oi% % $ mi$&% $i %-$i m n(in o -*n% 'o$t*!% : 7efini)ia nevoii independen)a in satisfacerea nevoii factorii care influen)ea(% satisfacerea nevoii 1!iologici psi&ologici sociologici2 manifest%rile de independen)% 1misc%ri ample nedureroase articula)ii mo!ile postur% adecvat% normotonie puls si 9./. in limite normale2. 1#2# N .oi% % do!mi $i % $ odi3ni : 7efini)ia nevoii independen)a in satisfacerea nevoii factorii care influen)ea(% satisfacerea nevoii 1!iologici psi&ologici sociologici2 manifest%rile de independen)% 1num%r de ore de somn corespun(%tor v.rstei si activit%)ii depuse somn linistit f%r% 'ntreruperi si f%r% cosmaruri stare de rela8are2. 1#4# N .oi% % $ 5m-!+&% $i % $ d ,-!+&% : 7efini)ia nevoii independen)a in satisfacerea nevoii factorii care influen)ea(% satisfacerea nevoii 1!iologici psi&ologici sociologici2 manifest%rile de independen)% 1deprinderi corecte 'm!r%c%minte curat% adecvat% rolului si temperaturii mediului am!iant purtarea de o!iecte semnificative intimitate capacitatea fi(ic% de a se 'm!r%ca si a se de(!r%ca singur de a$si alege vestimenta)ia2. 1#6# N .oi% %-$i m n(in t m' !%t*!% in )imit no!m%) 7efini)ia nevoii independen)a in satisfacerea nevoii factorii care influen)ea(% satisfacerea nevoii 1!iologici psi&ologici sociologici2 manifest%rile de independen)% 1valori constante ale temperaturii corporale 37" C in
4

cavitatea !ucal% 37 3" C in cavitatea rectal% si 36 4" C in regiunea a8ilar% colora)ie normala a tegumentelor piele uscata f%r% transpira)ii stare de confort f%r% modific%ri ale st%rii de cunostin)a si ale func)iilor vitale2. 1#7# N .oi% % "i &*!%t8 5n9!i:it $i %-$i '!ot :% t 9*m nt ) 7efini)ia nevoii independen)a in satisfacerea nevoii factorii care influen)ea(% satisfacerea nevoii 1!iologici psi&ologici sociologici2 manifest%rile de independen)% 1piele curat% 'ngrijit% integra fanere curate si intacte stare de confort2. 1#1;# N .oi% % .it% ' !i&o) ) 7efini)ia nevoii independen)a in satisfacerea nevoii factorii care influen)ea(% satisfacerea nevoii 1!iologici psi&ologici sociologici2 manifest%rile de independen)% 1capacitatea fi(ica si psi&ica de a se proteja de pericolele din mediu utili(area mecanismelor naturale de ap%rare masuri preventive securitate fi(ic% si psi&ologic%2. 1#11# N .oi% % $ o&*'% d '!o'!i% ! %)i,%! : 7efini)ia nevoii independen)a in satisfacerea nevoii factorii care influen)ea(% satisfacerea nevoii 1!iologici psi&ologici sociologici2 manifest%rile de independen)% 1autonomie stima de sine imagine de sine po(itiva manifest%ri de satisfac)ie luarea deci(iei valori(area propriei munci ocupa)ie individual% care permite satisfacerea nevoii apartenen)a la un grup social2. 1.12. Nevoia a ac)iona conform credin)elor si valorilor sale7efini)ia nevoii independen)a in satisfacerea nevoii factorii care influen)ea(% satisfacerea nevoii 1!iologici psi&ologici sociologici2 manifest%rile de independen)% 1gesturi si atitudini corporale asistarea la ceremoniile religioase utili(area de o!iecte religioase apartenen)a la grupuri religioase sau umanitare participarea la opere de caritate angajarea in activit%)i sociale umanitare sau creative2. 1#10# N .oi% % $ ! &! %: 7efini)ia nevoii independen)a in satisfacerea nevoii factorii care influen)ea(% satisfacerea nevoii 1!iologici psi&ologici sociologici2 manifest%rile de independen)% 1divertisment joc loisir rela8are2. 1#14# N .oi% % 5n.+(%: 7efini)ia nevoii independen)a in satisfacerea nevoii factorii care influen)ea(% satisfacerea nevoii 1!iologici psi&ologici sociologici2 manifest%rile de independen)% 1dorin)% interes pentru a 'nv%)a stare de receptivitate
5

ac&i(i)ia de cunostin)e modificarea comportamentului fa)% de s%n%tate ac&i(i)ia de noi atitudini si a!ilita)i pentru a$si men)ine s%n%tatea2. /# P!o-) m d d ' nd nt% /#1# N .oi% % &om*ni&%: 7ependen)a in satisfacerea nevoii- culegere de date despre modul in care pacientul 'si satisface nevoia. Pro!leme de dependen)%- comunicare ineficace la nivel sen(o$motor comunicare ineficace la nivel intelectual comunicare ineficace la nivel afectiv. +anifest%ri de dependen)%- tul!ur%ri sen(oriale tul!ur%ri de vor!ire dificult%)i de 'n)elegere lim!aj incoerent confu(ie de(orientare dificultatea de a$si e8prima sentimentele de a se afirma dificultatea sau imposi!ilitatea de a sta!ili rela)ii semnificative etc. 3urse de dificultate- deficit sen(orial surmenaj durere consum de droguri de(ec&ili!ru &idroelectrolitic an8ietate stres neadaptarea la !oal% statut socio$ economic defavori(ant i(olare social% educa)ie inadecvat% lipsa de cunostin)e. 2.2. Nevoia a respira7ependen)a in satisfacerea nevoii- culegere de date despre modul in care pacientul 'si satisface nevoia. Pro!leme de dependen)%- dispnee alterarea vocii clearance ineficient al cailor respiratorii. +anifest%ri de dependen)%- respir% cu dificultate respir% pe nas cu (gomot ciano(% epista8is tuse e8pectora)ie ortopnee sen(a)ie de sufocare ta&ipnee !radipnee. 3urse de dificultate- inflama)ia mucoasei ta!agismul o!struc)ia an8ietatea poluarea lipsa de cunostin)e. /#0# N .oi% % m%n&%8 % - %: 7ependen)a in satisfacerea nevoii- culegere de date despre modul in care pacientul 'si satisface nevoia6 Pro!leme de dependen)%- alimenta)ie inadecvata 1deficit sau surplus2 intoleranta digestiva. +anifest%ri de dependen)%- anore8ie disfagie gre)uri v%rs%turi des&idratare sl%!ire sau crestere in greutate apatie diminuarea energiei edeme etc. 3urse de dificultate- alterarea mucoasei tu!ului digestiv si a peristaltismului intestinal refu(ul alimentar o!struc)ia durerea tul!ur%rile de g.ndire an8ietatea s%r%cia deficitul de cunostin)e. /#4# N .oi% % )imin%: 7ependen)a in satisfacerea nevoii- culegere de date despre modul in care pacientul 'si satisface nevoia. Pro!leme de dependen)%- diareea constipa)ia incontinen)a de urin% si materii fecale reten)ia de urin% eliminare
6

urinar% inadecvat% prin deficit sau surplus diafore(% etc. +anifest%ri de dependen)%- scaune frecvente de consisten)% redus% sau crescut% crampe a!dominale colici a!dominale semne de des&idratare !alonare flatulen)% anore8ie cefalee pierderi necontrolate de urin% si de materii fecale irita)ia pielii durere glo! ve(ical anurie oligurie disurie &ematurie piurie poliurie etc. 3urse de dificultate- alterarea mucoasei intestinale ve(icale into8ica)ii alimentare medicamentoase stresul o!struc)ia infec)ia situa)ia de cri(a sc&im!area modului de viata sau a mediului am!iental alterarea centrilor nervosi tul!ur%ri de g.ndire lipsa de cunostin)e etc. /#1# N .oi% % $ mi$&% $i %-$i m n(in o -*n% 'o$t*!% : 7ependen)a in satisfacerea nevoii- culegere de date despre modul in care pacientul 'si satisface nevoia. Pro!leme de dependen)%- imo!ilitate &iperactivitate necoordonarea misc%rilor postur% inadecvat% circula)ie C 2. inadecvat%. ,dentific% +anifest%ri de dependen)%- dificultatea de a se mo!ili(a pro!lemele de diminuarea sau a!sen)a misc%rilor anc&ilo(e atrofie dependen)%. muscular% spasme ticuri m.nie euforie misc%ri rapide si frecvente 1mers si gestica2 ata8ie convulsii rigiditate muscular% deform%ri dificultatea de a r%m.ne in po(i)ie adecvat% cifo(% lordo(% scolio(% etc. 3urse de dificultate- traumatisme alterarea centrilor nervosi si a sistemului locomotor tul!ur%ri de g.ndire an8ietate deficit sen(orial drogurile durerea e8cesul de stimuli din mediu sau privare de stimuli alcoolismul condi)ii de munca inadecvate lipsa de cunostin)e etc. /#2# N .oi% % do!mi $i % $ odi3ni : 7ependen)a in satisfacerea nevoii- culegere de date despre modul in care pacientul 'si satisface nevoia. Pro!leme de dependen)%- insomnie &ipersomnie disconfort4 incomoditate fatiga!ilitate. +anifest%ri de dependen)%- dificultatea de a dormi o!oseala irita!ilitate lentoare in comportamentele ver!ale si nonver!ale sc%derea randamentului diafore(a dureri musculare facies palid 'ncerc%nat astenie sc%derea 9./. si a pulsului somnolen)% diurn% etc. 3urse de dificultate- le(iuni cere!rale constr.ngeri fi(ice durerea surmenajul tul!ur%rile de g.ndire situa)iile de cri(% an8ietatea stresul temperatura inadecvat% a mediului (gomotul esecul profesional conflicte sociale lipsa de cunostin)e etc. /#4# N .oi% % $ 5m-!+&% $i % $ d ,-!+&% : 7ependen)a in satisfacerea nevoii- culegere de date despre modul in care pacientul 'si satisface nevoia. Pro!leme de dependen)%- ina!ilitatea de a se 'm!r%ca si a
7

se de(!r%ca. +anifest%ri de dependen)%- dificultatea de a se 'm!r%ca si a se de(!r%ca refu(ul de a se 'm!r%ca4de(!r%ca vesminte inadecvate dificultatea de a$si p%stra vesmintele curate de(interes pentru 'm!r%c%minte &aine inconforta!ile. 3urse de dificultate- atingere fi(ic% constr.ngeri fi(ice durere tul!ur%ri de g.ndire an8ietate stres situa)ii de cri(% s%r%cie conflict de rol esec profesional lipsa de cunostin)e etc. /#6# N .oi% %-$i m n(in t m' !%t*!% in )imit no!m%) : 7ependen)a in satisfacerea nevoii- culegere de date despre modul in care pacientul 'si satisface nevoia. Pro!leme de dependen)%- &ipertermie &ipotermie. +anifest%ri de dependen)%- temperatura corporal% crescut% 1peste 3#" C2 sau sc%(ut% 1su! 36" C2 frisoane diminuarea sau cresterea pulsului si a 9./. sen(a)ie de frig sau de c%ldur% piele cald% sau rece cefalee agita)ie rosea)% sau paloare ciano(% de(orientare diafore(% convulsii &alucina)ii nevoia imperioas% de a dormi dureri la nivelul regiunilor afectate deger%turi4arsuri etc. 3urse de dificultate- atingere fi(ic% deregl%ri in func)ionarea &ipotalamusului e8puneri e8cesive la c%ldur% sau la frig an8ietate condi)ii de mediu inadecvate 'm!r%c%minte inadecvat% lipsa de cunostin)e etc. /#7# N .oi% % "i &*!%t8 5n9!i:it $i %-$i '!ot :% t 9*m nt ) : 7ependen)a in satisfacerea nevoii- culegere de date despre modul in care pacientul 'si satisface nevoia. Pro!leme de dependen)%- murd%ria alterarea tegumentelor si fanerelor. +anifest%ri de dependen)%- piele murdara le(iuni la nivelul tegumentelor semne de inflama)ie fanere murdare 1par gras secre)ii na(ale pre(en)a de tartru pe din)i2 &alen% pediculo(% de(interes pentru igiena corporal% edeme le(iuni de grataj etc. 3urse de dificultate- imo!ili(area constr.ngerile fi(ice circula)ie inadecvat% tul!ur%ri de g.ndire an8ietate stres situa)ii de cri(% s%r%cia esecul profesional conflictul de rol lipsa de cunostin)e ignoran)a. /#1;# N .oi% % .it% ' !i&o) ) : 7ependen)a in satisfacerea nevoii- culegere de date despre modul in care pacientul 'si satisface nevoia. Pro!leme de dependen)%- vulnera!ilitate fa)% de pericole atingerea integrit%)ii fi(ice sau psi&ologice sau am.ndurora. +anifest%ri de dependen)%- predispo(i)ie la accidente la infec)ii la !oli surmenaj depresie sau agresivitate semne
8

de inflama)ie durere. 3urse de dificultate- semne de insecuritate psi&ologic% tul!ur%ri de g.ndire an8ietate stres pierderea imaginii corporale situa)ia de cri(% mediul insalu!ru poluarea condi)ii grele de munc% s%r%cia promiscuitatea lipsa de C 3. cunostin)e deficit sen(orial. 0e(um% /#11# N .oi% % $ o&*'% d '!o'!i% ! %)i,%! : supraveg&erea 7ependen)a in satisfacerea nevoii- culegere de date despre si modul in care pacientul 'si satisface nevoia. interven)iile Pro!leme de dependen)%- devalori(area neputin)a. specifice +anifest%ri de dependen)%- sentiment de inferioritate si de pro!lemelor pierdere a imaginii de sine dificultatea de a participa la de activit%)i o!isnuite sau noi6 dificultatea de a lua deci(ii si dependen)%. de a controla evenimentele i(olare depresie sau agresivitate sentiment de inutilitate de respingere. 3urse de dificultate- &andicap fi(ic alterarea unor func)ii constr.ngeri fi(ice tul!ur%ri de g.ndire an8ietate pierderea imaginii de sine situa)ie de cri(% conflicte de rol constr.ngeri din mediul social lipsa de cunostin)e. /#1/# N .oi% % %&(ion% &on"o!m &! din( )o! $i .%)o!i)o! $%) : 7ependen)a in satisfacerea nevoii- culegere de date despre modul in care pacientul 'si satisface nevoia. P!o-) m d d ' nd n(+- culpa!ilitate frustrare. M%ni" $t+!i d d ' nd n(+- po(i)ie umil% : misc%ri lente insomnie pl.ns auto'nvinuire depresie manifest%ri de an8ietate 1ta&icardie piele rece &iperventila)ie2 agresivitate sen(a)ie de pierdere a li!ert%)ii sentiment de inutilitate etc. S*!$ d di"i&*)t%t - atingere fi(ic% surmenaj dureri tul!ur%ri de g.ndire an8ietate stres pierderea : separarea situa)iile de cri(% pierderea imaginii si a stimei de sine esecuri personale si profesionale constr.ngeri familiale si sociale lipsa de cunostin)e. /#10# N .oi% % $ ! &! %: 7ependen)a in satisfacerea nevoii- culegere de date despre modul in care pacientul 'si satisface nevoia. P!o-) m d d ' nd n(+- nepl%cere nemul)umire deficit de diversificare a activit%)ilor recreative. M%ni" $t+!i d d ' nd n(+- triste)e descurajare pl.ns diminuarea interesului dificultatea de a se concentra agresivitate plictiseal% de(interes fa)% de sine incapacitatea de desf%sura activit%)i recreative : privilegiate. S*!$ d di"i&*)t%t - atingere fi(ic% surmenaj durere tul!ur%ri de g.ndire an8ietate stres pierderea : separarea situa)ia de cri(% pierderea imaginii si a stimei de sine neadaptarea la !oal% singur%tatea pensionarea lipsa de
9

C 4 ,dentific% etapele procesului de 'ngrijire 1nursing2.

cunostin)e. /#14# N .oi% % 5n.+(%: 7ependen)a in satisfacerea nevoii- culegere de date despre modul in care pacientul 'si satisface nevoia. P!o-) m d d ' nd n(+- ignoran)a deficitul de cunostin)e. M%ni" $t+!i d d ' nd n(+- insuficienta cunoastere a !olii sale a m%surilor preventive a tratamentului refu(ul de a 'nv%)a lipsa de receptivitate tul!ur%ri de 'nv%)are ne'n)elegerea informa)iilor lipsa interesului de a 'nv%)a dificultatea de a 'nv%)a m%surile preventive si curative. S*!$ d di"i&*)t%t - atingere fi(ica &andicap durere tul!ur%ri de g.ndire an8ietate stres pierdere : separare situa)ia de cri(% mediul necunoscut lipsa de educa)ie sc&im!area rolului lipsa de cunostin)e. 0# E) m nt d $*'!%. 93 ! $i int !. n(ii $' &i"i& '!o-) m )o! d d ' nd n(+ id nti"i&%t )% n .oi) - a comunica6 a respira6 a manca si a !ea6 a elimina6 a se misca si a$si p%stra o !un% postur%6 a dormi si a se odi&ni6 a se 'm!r%ca si a se de(!r%ca6 a$si men)ine temperatura in limite normale6 a fi curat 'ngrijit a$si proteja tegumentele6 a evita pericolele6 a ac)iona conform credin)elor si valorilor sale6 a se recrea6 a 'nv%)a. 4.1# Et%' ) '!o& $*)*i d 5n9!i:i! - culegerea datelor anali(a si interpretarea datelor planificarea interven)iilor implementarea planului de interven)ii evaluarea. 4.2. ;lementele c&eie ale etapelor procesului de 'ngrijire 1nursing2. 4.3. +etode de culegere a datelor 1o!serva)ia interviul26 3urse de culegere a datelor 1primare si secundare26 clasificarea datelor 1su!iective o!iective date fi8e date varia!ile2. 4.4. Pro!leme de s%n%tate- clasificare 1actuale poten)iale cola!orative2 diagnosticele de nursing- defini)ie formularea diagnosticului de nursing dup% modelul P.;.3. diagnostic N/N7/6 o!iective- criterii de formulare 13P,0<2 clasificarea o!iectivelor 1specifice generale comportamentale2 4.5. ,nterven)ii- autonome delegate interdependente6 tipuri de 'ngrijire 1acut% cronic% recuperatorie26 priorit%)i de 'ngrijire. 4.6. 9ipuri de planuri de 'ngrijire 1nursing26 metode de implementare6 responsa!ilit%)i manageriale. 4.7. Pasi in procesul de evaluare- sta!ilirea criteriilor de evaluare 4 standardelor6 compararea re(ultatelor o!)inute cu standardele6 totali(area re(ultatelor evalu%rii identificarea nereusitelor6 modificarea planului de interven)ii.
10

C 5. /plic% procesul de 'ngrijire 1nursing2.

C 6. 3ta!ileste gradul de autonomie dependen)% a pacientulu

5.1. Culegere de date prin diverse metode6 clasificarea datelor culese pe sisteme func)ionale de s%n%tate- percep)ia s%n%t%)ii : gestionarea s%n%t%)ii6 nutri)ie si meta!olism6 eliminare6 activitate : miscare6 odi&n% : repaus6 rol si rela)ii6 toleran)a la stres6 valori si credin)e6 percep)ia de sine6 se8ualitate : reproducere. 5.2. 7iagnostice de nursing- tipuri de pro!leme identificate priorit%)i. 5.3. Planul de 'ngrijire- o!iective adaptate resurselor pacientului si pro!lemelor identificate6 interven)ii aplicate in func)ie de priorit%)i. 6. *ilan)ul 'ngrijirilor aplicate. 6.1. ;vidente- 5.<. : evolu)ie6 planul de nursing : re(ultatele evalu%rii6 6.2. 3tarea pacientului- ameliorat% sta)ionar% agravat%6 nivelul de independen)%4dependen)%6 6.3. Nevoile de !a(%- satisf%cute : pacient independent nesatisf%cute : pacient dependent. 6.4. *ilan)ul negativ6.5. 0evi(uirea etapelor procesului de 'ngrijire 1nursing26 6.6. Criterii de revi(uire- identificarea cau(elor !ilan)ului negativ reformularea o!iectivelor refacerea planului de 'ngrijire 1nursing2 evaluarea.

S*9 $tii m todo)o9i& Pentru asigurarea continuit%)ii in predare se recomand% ca fiecare nevoie s% fie pre(entat% dup% urm%torul plan- defini)ia nevoii independen)a in satisfacerea nevoii factorii care influen)ea(% satisfacerea nevoii manifest%rile de independen)% dependen)a in satisfacerea nevoii 1pro!leme de dependen)% manifest%ri de dependen)% surse de dificultate2 elemente de supraveg&ere si interven)ii specifice pro!lemelor de dependen)%. Cadrele didactice au li!ertatea de a decide asupra num%rului de ore alocat fiec%rei teme in func)ie de- dificultatea temei volumul si nivelul de cunostin)e deprinderile si a!ilit%)ile anterioare ale elevului dotarea cu material didactic ritmul de formare a deprinderilor pentru mem!rii grupului de elevi instrui)i. +odulul 5,,N9/ =+/N/ 3, N=03,N>$=? tre!uie parcurs in paralel cu modulele */@;?; 39,,N9;, N=03,N>$=?=, 9;AN,C, 7; N=03,N> 3, ,NB;39,>/9,, ale c%ror con)inuturi se completea(% si se 'ntrep%trund asigur.nd o vi(iune &olistic% asupra fiin)ei umane si nursing$ului. Ca metode de predare4'nv%)are se pot utili(a- e8punerea conversa)ia o!serva)ia dirijat% simularea discu)ia lucrul in grup studiul de ca( si pro!lemati(area care de(volt% g.ndirea critic% creativitatea si toleran)a fa)% de punctele de vedere diferite. 3e recomand% activit%)i de 'nv%)are cu caracter practic$aplicativ- e8erci)ii de identificare studiu de ca( alc%tuirea unui glosar cu termini specifici nevoilor. Preg%tirea practic% se va reali(a in s%li de demonstra)ie si stagii clinice in unit%)i sanitare si va avea ca scop antrenarea elevilor intr$un demers logic sistematic care s% permit%11

$ aprecierea nevoilor persoanei 'ngrijite6 $ determinarea o!iectivelor de 'ngrijire6 $ planificarea si implementarea interven)iilor specifice pro!lemelor de dependen)%6 $ evaluarea re(ultatelor si reajustarea eventual% a unora din interven)ii. ;valuarea tre!uie s% fie corelat% cu criteriile de performan)% si cu tipul pro!elor de evaluare preci(ate in 3tandardul de Preg%tire Profesional%. 3e evaluea(% numai competen)ele din acest modul evaluarea altor competen)e nefiind relevant%. Pe parcursul modulului se reali(ea(% evaluarea formativ% iar la sf.rsitul lui se reali(ea(% evaluarea sumativ% pentru verificarea atingerii performan)elor. Ca instrumente de evaluare se pot folosi- teste de evaluare de tip itemi 'ntre!%ri structurate re(olvarea de sarcini gestionarea ca(ului. Cadrele didactice care asigur% preg%tirea la acest modul 'si sta!ilesc durata evalu%rii fiec%rei competen)e num%rul de reevalu%ri si distri!u)ia acestora pe parcursul anului scolar. ,nstrumente de evaluare se pot folosi- teste de evaluare de tip itemi 'ntre!%ri structurate re(olvarea de sarcini gestionarea ca(ului.

12

/# NE<OILE FUNDAMENTALE
Cadrul conceptual al Birginiei Aenderson se !a(ea(a pe definitia celor 14 nevoi fundamentale cu componentele !io$psi&o$sociale si culturale ale individului. /tingerea de catre pacient a independentei in satisfacerea acestor nevoi este telul profesiei de asistenta medicala. Pentru a aplica modelul conceptual al Birginiei Aenderson asistenta tre!uie sa stie ca o nevoie fundamentala este o necesitate vitala esentiala a fiintei umane pentru a$si asigura starea de !ine in apararea fi(ica si mentala. C ) 14 n .oi "*nd%m nt%) $*nt: 1. A COMUNICA# C necesitatea de a sc&im!a informa)ii cu semenii printr$un proces dinamic ver!al Di nonver!al. E ,ntegritatea organelor de sim) E ,ntegritatea aparatului locomotor. E 3upraveg&erea !olnavului o!servarea faciesului a st%rii psi&ice a somnului Di a reactivit%)ii generale. E 7e!it ver!al. E ;8presie ver!al% Di nonver!al%. 2. NE<OIA DE A SE MICA I A A<EA O =UNA POSTUR C necesitatea de a fi 'n miDcare de a se mo!ili(a de a p%stra anumite po(i)ii. E <!servarea po(i)iei !olnavului. E 3c&im!area po(i)iei !olnavului E +o!ili(area !olnavului E ;fectuarea transportului !olnavului in spital 3. NE<OIA DE A FI CURAT8 >NGRI?IT8 A PROTE?A TEGUMENTELE I MUCOASELE# C necesitatea de a men)ine o )inut% decent% piele curat% s%n%toas%. E Preg%tirea patului si accesoriile lui . E 3c&im!area lenjeriei de pat !olnavului imo!ili(at . E /sigurarea igienei personale corporale si vestimentare a !olnavului. E Condi)ii de p%strare a igienei. E ;scarele de decu!it. 4. NE<OIA DE A SE >M=RCA SI DEZ=RCA# C necesitatea de a purta &aine adecvate. E 7e(!r%carea si 'm!r%carea !olnavului in pat. E 3emnifica)ia &ainelor asortare alegere calitate. E Capacitate de a se 'm!r%ca. 5. NE<OIA DE A RESPIRA SI A A<EA O CIRCULAIE ADEC<ATA# C captarea o8igenului din mediu e8tern necesar proceselor de o8idare din organism Di de a elimina !io8idul de car!on re(ultat din arderi celulare. E <!servarea Di notarea respira)iei E /dministrarea o8igenului : o8igenoterapie E +%surarea si notarea pulsului E +%surarea si notarea 9./. 6. NE<OIA DE A MENINE TEMPERATURA CORPULUI IN LIMITE NORMALE# C necesitatea de a men)ine temperatura corpului la valori normale constante.
13

E +%surarea Di notarea temperaturii E Aipertermia : arsura. E Aipotermia : deger%tura. E Balori patologice de temperatur%. E 3indromul fe!ril. E 5risonul. E /plicarea agen)ilor fi(icio =tili(area frigului su! forma uscata o =tili(area c%ldurii uscate si umede o /plicarea revulsivilor. 7. NE<OIA DE MANCA SI A =EA # C necesitatea de a ingera Di a!sor!i alimente de !un% calitate Di 'n cantitate suficient%. E <!servarea apetitului si modului in care !olnavul respecta prescrip)iile medicale. E Calcularea ra)iei alimentare E Fntocmirea foii de alimenta)ie (ilnica E /sigurarea alimenta)iei dietetice a !olnavilor. E /limentarea activa si pasiva a !olnavilor E /limenta)ia artificiala E Prelucrarea alimentelor : no)iuni de gastrote&nic%. E +%surarea masei si a 'n%ltimii corporale a !olnavului. #. NE<OIA DE A ELIMINA C necesitatea de a elimina su!stan)ele nefolositoare v%t%m%toare re(ultate din meta!olism. E C%ile de eliminare. E <!servarea m%surarea si notarea diure(ei E <!servarea si notarea e8pectora)iei E <!servarea si notarea v%rsaturilor E <!servarea si notarea scaunului E *ilan)ul &idric. 9. NE<OIA DE A E<ITA PERICOLELE# C necesitatea de a fi protejat contra agresiunilor interne sau e8terne pentru men)inerea integrit%)ii sale fi(ice Di psi&ice. E 3ecuritatea fi(ic% psi&ic% social%. E Predispo(i)ii la accidente. E 9ratarea pl%gilor E +etode de fi8are a pansamentului E *andajarea pe diferite regiuni. E +ediu securi(at : asepsie antiseptie sterilitate de(infec)ie de(insec)ie derati(are depara(itare. E Circuite func)ionale. E 7urerea. 1". NE<OIA DE A DORMI SI A SE ODI@NI C necesitatea de a se odi&ni timp suficient 'n !une condi)ii. E 3omn $ calitate cantitate. E Perioade se repaus. E Perioade de rela8are. E +odalit%)i de odi&n% Di rela8are. 11. NE<OIA DE A ACIONA CONFORM CREDINELOR SI <ALORILOR# C necesitatea individului de a face sau e8prima gesturi acte conform forma)iei sale de !ine Di de r%u de dreptate 'n virtutea unei ideologii.
14

E Credin)e. E 0eligii. E 0itualuri. E 3piritualitate. E +oral% valori li!ertate. 12. NE<OIA DE A FI UTIL SI A SE REALIZA C necesitatea de a 'nf%ptui activit%)i utile. E ,ntegritate fi(ic% Di psi&ic%. E +anifest%ri de !ucurie Di fericire. E /utocritic%. E ?uarea deci(iilor. E 3tim% de sine. E Comportament social. E /m!i)ie motiva)ie asumarea rolului social. E 5olosirea timpului li!er. 13. NE<OIA DE A SE 0;C0;/ C Necesitatea de a se destinde de a se distra recurg.nd la activit%)i agrea!ile pentru rela8are fi(ic% Di psi&ic%. E 7estindere. E 3atisfac)ie. E Pl%cere. E /mu(ament. 14. NE<OIA DE A IN<A# C necesitatea de a acumula cunoDtin)e atitudini Di deprinderi pentru modificarea comportamentului sau adoptarea de noi comportamente 'n scopul redo!.ndirii s%n%t%)ii sau men)inerii ei. E Capacit%)i fi(ice Di psi&ice. E +otiva)ie. E ;mo)ii. +ediu. E 7orin)% de 'nv%)are. E Nivel de educa)ie. ,n centrul ingrijirilor sta individul1 fiinta umana2 care este o entitate !io$psi&o$ sociala ce are necesitati fundamentale comune tuturor indiviv(ilor cu manifestari speciale pe care si le satisface singur daca se simpte !ine. ,ndividul tre!uie privit ca o entitate functionala formata din trei elemente fundamentale1.+intea 1rol de coordonare ela!orare de deci(ii2$ generea(a o!iective cognitive6 2.3piritul1 insertie sociala stare afectiva2 $ generea(a o!iective spirituale. 3.Corpul1 anatomia si fi(iologia aparatelor si sistemelor ce alcatuiesc corpul omenesc $ generea(a o!iective somatice.

15

imensiune biofiziologica

1 Fiinta umana

imensiune psihologica

3 1 imensiune socio!culturala

7e aici sau creat cele 3 dimensiuni su! care tre!uie privit individul asemenatoare unui triung&i ec&ilateral in care nici o dimensiune nu poate fi ignorata pentru ca fiecare are o relatie cu procesul de nursing$ o dimensiune !iofi(iologica6 $ o dimensiune psi&ologica6 $ o dimensiune socio$culturala. Cele 14 nevoi fundamentale im!raca forme foarte variate dupa individ starea sa de sanatate maturitatea sa o!iceiuri personale si culturale. 5iecare nevoie pre(inta componente !io$fi(ico$socio$culturale. Cele 14 nevoi formea(a un tot- a considera o nevoie facand a!stractie de celelalte constituie o negatie a GtotuluiH6 a incerca sa separi fi(icul de psi&ic e inutil. 7upa conceptual Birginiei Aenderson scopul ideal al profesiunii de asistenta este independenta persoanei in satisfacerea celor 14 nevoi fundamentale. Ind ' nd nt% $i d ' nd nt% in $%ti$"%& ! % n .oi)o! "*nd%m nt%) Ca sa$si mentina un ec&ili!ru fi(iologic si psi&ologic pacientul tre!uie sa atinga un nivel minim de satisfacere a nevoilor sale. Ind ' nd nt% )% %d*)t repre(inta un bun echilibru fiziologic si psihologic, atingerea unui nivel accepta!il in satisfacerea nevoilor prin actiuni pe care le indeplineste individual insusi1singur2 fara ajutorul unei alte persoane. ,ndependenta este deci satisfacerea uneia sau mai multor nevoi prin actiuni proprii indeplinite de persoana insasi. P nt!* &o'ii independenta se considera si atunci cand nevoile sunt indeplinite cu ajutorul altora in functie de fa(a de crestere si de de(voltare a copilului. D ' nd nt% repre(inta incapacitatea persoanei de a adopta comportamente sau de a indeplini singur fara ajutorul unei alte persoane actiuni care sa$i permita un nivel accepta!il in satisfacerea nevoilor astfel incat sa fie independent. <riginea pro!a!ila a acestei dependente este o lipsa de forta 1cand pacientul nu poate2 lipsa de vointa 1cand nu vrea2 lipsa de cunoastere 1 cand pacientul nu stie cum sa actione(e pentru satisfacerea nevoilor fundamentale2. M%ni" $t%! % d d ' nd nt% /tunci cand o nevoie fundamentala este nesatisfacuta din cau(a unei surse de dificultate apar una sau mai multe manifestari de dependenta. /cestea sunt semne o!serva!ile ale unei anumite incapacitate a persoanei de a raspunde prin el insusi la aceasta nevoie. Ti'*!i d d ' nd nt% $i ni. )*) d int !. nti
16

7ependenta poate sa interese(e aspectul !iologic psi&ologic social cultural si spiritual al fiintei umane. Pacientul poate sa pre(inte patru forme de dependenta$potentiala6 $actuala6 $descrescanda6 $permanenta. 1. Potential$ atunci cand pro!lema de dependenta este posi!il sa apara din cau(a unor predispo(itii iar in acest ca( tre!uie planificata o interventie. 2. /ctuala$ atunci cand pro!lema este pre(enta dependenta este actuala iar in acest ca( actiunile vor fi corective. 3. 7escrescanda$ cand dependenta pacientului se reduce este in descrestere iar rolul asistentei in ca( este de a sustine acest progres si de a ajuta pacientul sa$si regaseasca gradul optimal de autonomie. 4. Permanenta$ atunci cand in ciuda ingrijirilor din partea asistentei pro!lema nu poate fi corectata si dependenta este permanenta sau cronica. 0olul asistentei este in acest ca( suplinirea a ceea ce el nu poate face independent si de a$l ajuta sa se adapte(e in aceste limite. S*!$ ) d di"i&*)t%t se definesc ca fiind cau(a dependentei adica orice obstacol major care impiedica satisfacerea uneia sau mai multor nevoi fundamentale . 3ursele de dificultate pot fi cau(ate de1. 5actori de ordin fi(ic 6 2. 5actori de ordin psi&ologic 6 3. 5actori de ordin social 6 4. 5actori de ordin spiritual 6 5. 5actori legati de insuficiente cunostiinte. 1.3ursele de dificultate de ordin fi(ic cuprind toate o!stacolele1 piedicile2 fi(ice de natura intrinseca sau e8trinseca ce influentea(a negative satisfacerea uneia sau mai multor nevoi fundamentale. 3ursele de dificultate intrinseci provin de la individul insusi1 e8. oparali(ie o pro!lema meta!olica o infectie etc2 . 3ursele de dificultate e8trinseci cuprind cuprind agenti e8terni care in contact cu organismul uman impiedica functionarea normala1 e8. sonda na(o$gastrica sau ve(icala care cau(ea(a iritatii pansament compesiv o imo!ili(are etc2 . 2.3ursele de dificultate de ordin psi&ologic cuprind sentimente si emotii adica starile sufletesti si intelectuale care pot influenta satisfacerea anumitor nevoi fundamentale 1 tul!urari de gandire an8ietate stress situatie de cri(a doliu etc.2 . +anifestarile de dependenta de la acest nivel pot afecta toate nevoile. 3.3ursele de dificultate de ordin social cuprind pro!lemele de incadrare in comunitate. ;le se pot pre(enta su! forma de modificari ale rolului social1 serviciu nou somaj2 dificultati de comunicare pro!leme de adaptare la o cultura sentiment de respingere etc. 3ursele de dificultate de ordin social pot sa afecte(e calitatea vietii si pot fii surse de stres de depresie de malnutritie etc. 4.3ursele de dificultate de ordin spiritual constau in aspiratiile spirituale revolta persoanei asupra sensului vietii intre!ari religioase filosofice limite in practicarea religiei care$i dau persoanei insatisfactii. /u repercursiuni in special asupra persoanelor in varsta sau la muri!un(i.

17

5. 3ursele de dificultate legate de lipsa de cunostiinte. ;ste necesar sa se acorde pacientului informatii pentru cunoasterea de sine cunostiinte despre sanatate si !oala cunoasterea celorlalte personae cunoasterea mediului social.

0# PROCESUL DE >NGRI?IRIANURSING
DEFINITIE, GENERALITATI P!o& $*) d 5n9!i:i!iAn*!$in9 este o metod% sistemic% logic% de organi(are si desfasurare a ingrijirilor de identificare diagnosticare Di solu)ionare a pro!lemelor de dependenta formuland un plan de interventie si evaluand eficienta acestui plan in urma implementarii lui. Permite asistentei medicale s% pun% un diagnostic de 'ngrijire Di s% trate(e r%spunsurile umane 'n fa)a 'm!oln%virii Di la !oal%6 5ilo(ofia modern% a procesului de nursing se !a(ea(% pe 'ngrijirea individual% a pacientului pe !a(a unui plan care va asigura 'ngrijirea specific% menit% s% r%spund% cerin)elor fiec%rui individ6 Nursingul se !a(ea(a pe actiuni competente o!tinute in practica de specialitate dar si pe un sistem de atitudini fata de om fata de profesie fata de lume6 Fnainte de a implementa orice strategie de nursing pentru 'ngrijirea pacientului tre!uie s% sta!ilim ce este necesar pentru acea persoan% din punctul de vedere al nursingului Di 'n ce mod se poate r%spunde optim nevoilor sale. /ctivitatea de nursing isi directionea(a cunostintele si deprinderile catre patru o!iective majore care devin responsa!ilitatile majore ale profesiunii$ promovarea sanatatii6 $ prevenirea im!olnavirilor6 $ resta!ilirea sanatatii6 $ inlaturarea suferintei6 +odelul medical de 'ngrijire caut% informa)ii despre semne simptome Di re(ultate ale investiga)iilor referitoare la o !oal% 'ncearc% s% afle un diagnostic Di apoi instituie un tratament corespun(%tor st%rii respective6 /ceasta este o a!ordare din perspectiva !olii modelul nursing )ine seama de condi)iile medicale dar se concentrea(% asupra func)ion%rii 'n ansam!lu a individului.0olul nursei4asistentei medicale este de a ajuta pacientul s% se vindece Di s%$Di recapete nivelul ma8im de independen)%- de e8emplu I medicul diagnostic&ea(% o !ronDit% acut% Di prescrie antitermice e8pectorante anti!iotice !ron&odilatatoare etc 'n timp ce asistenta medical% va urm%ri 'n ce m%sur% !ronDita 'i afectea(% pacientului capacitatea de a respira m.nca dormi a se miDca etc. /ceast% a!ordare orientat% spre pro!leme se concentrea(% pe dificult%)ile prin care trece pacientul ca urmare a !olii Di e8aminea(% modul 'n care acestea pot fi uDurate prin actul de 'ngrijiri4nursing. Folosind o abordare holistic a ngrijirii, asistenta medical va lua n consideraie toi factorii care-l constituie pe un pacient ntr-o individualitate unic. Ea trebuie s acorde importan tuturor aspectelor fizice, emoionale, intelectuale, sociale i spirituale care afecteaz procesul bolii, at t n privina cauzelor, c t i a rezultatului.
18

EVOLUIA PROCESULUI DE NURSING Procesul de nursing de$a lungul anilor a evoluat su! influenta sc&im!arilor sociale ajungand sa devina in pre(ent o metoda stiintifica de lucru a asistentei medicale. 7ac% ini)ial s$a pus acentul pe ingrijirea persoanelor !olnave 'n pre(ent se insista pe mentinerea unei st%ri de s%n%tate corespun(atoare pe preventie. @%)) in 1955 a utili(at pentru prima data termenul de '!o& $ d n*!$in9. ;l defineDte trei etape ale procesului- observarea, acordarea ajutorului i validarea ( datelor). Cei care au contri!uit ulterior la de(voltarea procesului de nursing au fostF#R# B! * !81957$defineste trei etape ale procesului- coordonarea, planificarea si evaluarea ingijirilor. D# ?o3n$on8 1959 $ consider% c% procesul de nursing consta in aprecierea situatiei, luarea deciziilor, implementarea actiunilor menite sa re(olve pro!lemele de evaluare. Ci d n-%&38 1963 $ descrie Di el trei etape- observarea, acordarea ajutorului, validarea. D# =)o&38 1974 $ identifica cinci etape ale procesului de nursing- colectarea datelor, definirea problemei, planificarea i implementarea interventiilor evaluarea acestora. B# G --i $i M#A# L .in8 1975 $ identific% cinci etape ale procesului de nursing Di anume- aprecierea, diagnosticul, planificarea, interventiile, evaluarea. S#C# RoD8 1976 $ propune sase etape- aprecierea comportamentului pacientului si a influentei factorilor identificarea problemei, obiective, interventii si evaluare. CARACTERISTICILE PROCESULUI DE NURSING P!o& $*) d n*!$in9 - '!o& $ &ontin**
DIAGNOSTIC

PLANIFICARE

ANAMNEZ (colectarea datelor)

PACIENT

IMPLEMENTARE

SCOP RATAT Reincepe ciclul SCOP ATINS Ciclu incheiat


EVALUARE

19

Procesul de nursing este un proces organi(at si planificat6 un proces dinamic in fiecare etapa putand o!tine noi date despre pacient6 un sistem ciclic $ etapele procesului de nursing sunt in inter$relatie 6 o metoda rationala de planificare si promovare a interven)iilor individuali(ate6 o metoda stiintifica de re(olvare a pro!lemelor actuale si potentiale ale pacientului6 transformat in actiune prin utili(area planului de nursing. Procesul privit ca intreg este ciclic paDii fiind intr$o interrela)ie interdependenta si recurenta. Procesul de nursing$ caracteristici1. 3istematic- caracteri(at de folosirea unei proceduri o!isnuite 2. Cu scop- g&idata de un anume scop. 3. ,nteractional- implica actiuni reciproce intre asistentele medicale si pacient. 4. 3pecific- formulat scris. AVANTAJELE PROCESULUI DE NURSING J intelegerea conceptelor de !a(a ale nursingului cum ar fi rolul nursingului teoriile lui pro!lemele legale si de licenta determina cresterea performantelor de nursing. Avantajele proce !l!" #e n!r "n$ pentr! per oana care acor#% &n$r"j"r" /plicarea4folosirea procesului de 'ngrijireJ permite asistentei medicale un control mai mare asupra propriei practici!creste profesionalismul26 J creste responsa!ilitatea6 J da satisfactie muncii2, folosind cunotinele, e"periena i intuiia n furnizarea de ngrijiri a pacientului#
$ asigur un limbaj comun pentru asistentele medicale i ajut la verificarea profesiei# J asigur% continuitatea ngrijirii pacientului, prin comunicarea e"act a planului de ngrijire, pacientului i membrelor echipei de ngrijire# $ permite luarea deci(iilor pentru re(olvarea pro!lemelor pacientului6

J evidentia(a legalitatea actiunilor. Avantajele proce !l!" #e n!r "n$ pentr! pac"ent !eneficia(a de ingrijiri de calitate in functie de nevoi6 are asigurata continuitatea ingrijirilor$planul fiind accesi!il ec&ipei de sanatate care are nevoie de un reper de informatii pentru fiecare pro!lema6 determina pacientul sa participe la ingrijiri si sa se preocupe de o!tinerea unei mai !une stari de sanatate. A'ILIT(I NECESARE UTILI)(RII PROCESULUI DE NURSING cunoasterea etapelor procesului de nursing6 conducerea unui interviu in vederea o!tinerii de date pertinente6
20

o!servarea sistematica a pacientului6 utili(area comunicarii ver!ale si nonver!ale6 capacitatea de a sta!ili o relatie terapeutica6 capacitatea de organi(are a informatiilor o!tinute6 capacitatea de deci(ie6 competenta si profesionalism in efectuarea interventiilor6 cunoasterea principiilor de !a(a pentru fiecare interventie planificata. CUNO*TIINE NECESARE PROCESULUI DE NURSING

nevoile !io$fi(iologice psi&ologice socio$culturale si spirituale ale individului6 etiologia diferitelor pro!leme6 semnele caracteristice pro!lemelor de sanatate6 factori de risc pentru pro!eleme potentiale6 valorile normale ale parametrilor de sanatate6 resursele pentru implementarea strategiilor de nursing6 te&nicile de nursing$aparatura si instrumentar utili(at mod de efectuare accidente6 criteriile de evaluare6 drepturile pacientului. ACTIVIT(I DESF(*URATE DE NURS( +N CADRUL PROCESULUI DE NURSING

colectarea informatiilor6 verificarea datelor6 sta!ilirea profilului pacientului6 interpretarea datelor6 ela!orarea diagnosticului de nursing6 sta!ilirea prioritatilor6 sta!ilirea o!iectivelor6 selectarea strategiilor de nursing6 intocmirea planului de nursing. FA)ELE PROCESULUI DE NURSING ,act"v"t%-" . etape/

I. 7e culegere a datelor. II. %e analizare si interpretare a datelor - de identificare a problemelor de ngrijire, a nevoilor pacientului si
stabilirea diagnosticului de nursing.

III. 7e planificare a 'ngrijirilor cu- fi8area scopurilor Di o!iectivelor6 - determinarea interven)iilor privind 'ngrijirile. IV. 7e aplicare 'n practic% a planului de 'ngrijiri. V. %e evaluare a rezultatelor, a eficienei ngrijirilor acordate n mod sistematic.
21

CULEGERE DE DATE D "ini(i J este prima etap% 'n care asistenta medical% 'n mod sistematic culege informa)iile necesare despre pacient le ordonea(a in functie de sursa de factorul de timp si de factorul de gravitate apoi organi(ea(% Di 'nregistrea(% datele culese. J cuprinde date- continand informatii trecute - continand informatii actuale - legate de viata pacientului de o!iceiurile sale - legate de anturajul sau si de mediul inconjurator. S&o' $ asigur% o !a(% pentru luare de deci(ii eficiente Di 'n cunoDtin)% de cau(%6 $ promovea(% o a!ordare &olistic% a 'ngrijirii I preocup%ri pentru aspectele fi(ice psi&ice sociale culturale Di spirituale ale pacientului6 $ adun% datele pentru cercetarea de nursing6 $ facilitea(% evaluarea 'ngrijirilor.
Tipuri de date:

1. 7atele se pot clasifica in doua mari categorii$ date o!iective pre(inta o oarecare standardi(are sunt o!serva!ile eventual masura!ile.
!temperatura, puls, tensiune arteriala, cianoza, dispnee, varsaturi.& $ date subiective, sunt datele percepute de pacient si descrise de acesta !durere, ameteli, greata, an"ietatea, disconfortul fizic&.

2.7atele se mai clasifica inJ date relative sta!ile I nume prenume varsta se8 starea civila o!iceiuri personale 1 alimentatie ritmul de viata2 antecedente legate de sanatate1 /P5 /PP /AC2 grup sanguine 0& deficite sen(oriale 1 &ipoacu(ie mutism2 prote(e 1 dentare de picior de mana2 reactii alergice 1 penicilina medicamente2 reteaua de sustinere a pacientului 1 rude nr. de telefon2. J date varia!ile I ele sunt in dinamica1 se sc&im!a2 si necesita o permanenta reevaluare din partea nursei. 3unt date despre temperatura tensiune arteriala puls frecventa respiratorie apetit eliminarea somnul miscarea reactii alergice inflamatii infectii durere o!oseala reactii la tratamente administrate religia de care apartine pacientul in masura in care afectea(a actul de nursing. Dom nii '!i.ito! )% &%! $ &*) 9 d%t ) : $ percep)ia de c%tre pacien)ii a st%rii lor de s%n%tate actual%6 $ stresori lega)i de s%n%tate Di strategii pentru a le face fa)%6 $ stilul de via)%6 $ nevoi fi(iologice de !a(%6 $ alte nevoi6
22

$ starea sim)urilor6 $ resurse4deficien)e6 S*!$ d d%t pacientul constient este sursa cea mai pertinenta de culegere a datelor. /cesta aduce cele mai adecvate date despre nevoile sale despre stilul sau de viata despre antecedentele personale. =n pacient constient cooperant furni(ea(a date valoroase care vor contri!ui la acordarea de ingrijiri corespun(atoare6 familia poate furni(ea(a informatii despre pacient daca acesta este copil se afla intr$o stare critica este inconstient are pro!leme mentale de judecata sau este confu( de(orientat6 prietenii pot fi o importanta sursa de culegere a datelor deoarece sunt in masura sa ofere informatii despre o!iceiurile pacientului anumite comportamente care de cele mai multe ori sunt mai vi(i!ile si mai corect interpretate de cei din jur decat de pacientul insusi6 mem!rii ec&ipei de s%n%tate formata din medic asistenti medicali fi(ioterapeuti Kinetoterapeuti psi&oterapeuti asistenti sociali pot furni(a informatii valoroase despre modul in care acesta interactionea(a reactia la anumite proceduri si informatii medicale etc26 fiDa medical% a pacientului6 documentele medicale. /sistentul medical atunci cand strange informatii de la si despre pacient este indicat sa ceara documentele scrise astfel incat sa confrunte informatiile o!tinute ver!al cu cele scrise. /stfel asistentul medical poate o!tine date mai multe si mai valoroase. M tod d &*) 9 ! % d%t )o! O-$ !.%! % care include folosirea tuturor sim)urilor pentru a o!)ine informa)ii despre I atitudini comportament stare general% semne somatice. <!servarea este mijlocul de !a(a folosit de asistenta !a(andu$se pe cele 5 simturi 1va( au( miros simt tactil si mai putin gustul2 cu care se o!tin sen(atii si perceptii la nivelul scoartei cere!rale si determina pornirea unei actiuni. <!servarea este un proces mintal activ. 7e(avantajul il repre(inta su!iectivismul celui care o!serva determinat de starea anali(atorilor lui de emotii. 9re!uie sa fim constienti de aceasta do(a de su!iectivism si sa$l stapanim prin efort intelectual astfel incat sa fim cat mai aproape de realitate. 5olosirea simturilor si culegerea datelor cu ajutorul lor$$ va(ul $ date despre starea generala a pacientului- stare de !ine stare modificata stare alterata 6 $ date despre culoarea tegumentelor- eritem1coloratie rosie la nivelul pielii inrosire2 escoriatii1(garieturi2 edem 1acumulare de lic&id seros in tesuturi tumefiere 1edem insotit de semnele inflamatiei- rugor$roseata dolor$ durere calor$ caldura2 &ematom1acumulare de sange in diferite tesuturi2 paloare congestie1roseata2 transpiratii etc. $ au(ul : diferite (gomote produse de pacient$ plans6 $ ras6
23

$ geamete6 $ respiratie modificata6 $ eructatii I evacuarea ga(elor din tu!ul digestiv prin cavitatea !ucala. $ !or!orisme I (gomote intestinale. $ simtul tactil depistea(a$ durerea la atingere6 $ caldura sau racirea tegumentelor6 $ sen(atia de fluctuenta I sen(atia de moale la nivelul unei inflamatii $ sen(atia de flatuenta I meteorism I !alonare. $ simtul olfactiv sau mirosul : date despre starea de igiena a pacientului sau alte mirosuri cum ar fi$ &alena I miros urat e8altat de pacient6 $ &alena amoniacala I pacientul miroase a urina este intalnita in stadiul final al afectiunilor renale6 $&alena de alcool etilic I pacientul miroase a alcool se intalneste in alcoolism etilism sau into8icatii cu alcool6 $&alena acetonica I pacientul miroase a acetone este intalnita in stadiile finale ale afectiunilor &epatice6 $ &alena fetida I miros greu urat intalnit in cariile dentare6 $ mirosurile caracteristice ale secretiilor fi(iologice 1 materii fecale urina26 $ mirosul secretiilor patologice 1 puroi plagi infectate2. Pacientul tre!uie o!servat din toate cele 5 dimensiuni 1 !io$psi&o$socio$culturala si spirituala2. 3e pot utili(e de catre asistenta si instrumente- stetoscop tensiometru termometru etc. S&3im-*) &* $ !.i&ii) Et !n $ medicul curant sau de familie 1pacient 'ngrijit la domiciliu26 Int !.i*) pentru o!)inerea de date personale Di ale istoricului !olii. Interv"!l este cea mai u(uala metoda de o!tinere a datelor atunci cand pacientul este constient si cooperant. /cesta repre(inta culegerea de date 1anamne(a2 sau discutia cu pacientul. Prin interviu se pot o!tine date despre istoricul !olii despre factorii de risc despre pro!lemele pacientului dar si despre stilul sau de viata si sc&im!arile aparute in starea sa de sanatate. O0"ect"vele !n!" "nterv"! sunt$ initierea unei relatii corespun(atoare intre asistent si pacient6 $ o!tinerea informatiilor pe toate directiile- fi(ic emotional social6 $ o!servarea atenta a pacientului si a comportamentului sau6 $ de(voltarea compliantei terapeutice6 ,n real"1area "nterv"!l!" sunt necesare $ conditii pentru interviu $ a!ilitati ale asistentei. Con#"t"" pentr! real"1area !n!" "nterv"! 2 $ alegerea momentului potrivit pentru interviu a cadrului adecvat in liniste si intimitate 6 $ respectarea orelor de masa de odi&na si a perioadelor de mare suferinta 6 $ progamarea unui interval de timp suficient pentru a permite pacientului sa$si e8prime relatarile in ritmul lui 6 $ respectarea intimitatii sia confortului pacientului 6
24

$ a!ordarea din partea asistentei a unui comportament care sa e8prime acceptare ascultare respect empatie. A0"l"tat" #"n partea a " tent!l!" 3e#"cal2 $ a!ilitati de comunicare din partea asistentului medical. <rice stangacie in conducerea dialogului poate afecta calitatea informatiei sau poate pertur!a comunicarea6 $ a!ilitati de a pune intre!ari adecvate6 $ a!ilitatea de a confirma sau de a verifica informatiile : permite asistentului medical sa$ si clarifice unele situatii pe care nu le$a inteles6 $ a!ilitatea de a readuce pacientul la raspunsurile necesare6 $ a!ilitatea de a face o sinte(a a ceea ce a spus pacientul6 $ a!ilitatea de a practica o ascultare activa facand uneori referiri la evenimentele sau amanuntele relatate de pacient6 $ asistentul medical tre!uie sa stie sa treaca su! tacere evenimente neplacute pentru pacient despre care acesta nu vrea sa vor!easca6 pacientul nu se gra!este6 $ asistentul tre!uie sa adopte un lim!aj corespun(ator nivelului educational si cultural al pacientului 6 nu se pun mai multe intre!ari deodata deoarece pacientul se poate pierde6 $ asistentul medical nu efectuea(a alte activitati de nursing in timpul interviului . 3e lasa timp pacientului pentru a raspunde. ,ntre!arile se pun fara sa se sugere(e raspunsurile asistentul medical tre!uie sa convinga pacientul sa relate(e sincer si real. 7aca este necesar asistentul medical poate reveni asupra interviului. ;fectuarea interviului este un prilej de a initia o relatie interpersonala care se poate finali(a in complianta terapeutica. 5ara acest gen de relatie orice incercare de a a!orda clientul poate esua. 0elatia dintre asistentul medical si pacient tre!uie sa inceapa cu castigarea increderii pacientului. ,ncepand o conversatie li!era aratand interes pentru ceea ce spune pacientul apro!andu$l cu gesturi discrete fara a$l intrerupe si a!ordand o fata senina desc&isa poate c&iar un (am!et 1daca situatia permite2 vom putea o!tine pentru inceput disponi!ilitatea pacientului pentru initierea unei relatii interpersonale. ,n timpul interviului po(itia asistentului este in fata sau lateral de pacient dar privirea tre!uie sa fie ferma sincera si directa. <colirea privirii celuilalt inseamna a avea ceva de ascuns.>esturile sunt importante./tingerea poate fi terapeutica dar poate si deranja daca vine prea !rusc sau este insistenta. =nele persoane nu vor sa fie atinse.3tatutul social al pacientului este un indicator pentru gesturi dar mai ales pentru atingeri. ?im!ajul paraver!al are rolul de a mentine o comunicare eficienta.9onul ondulatiile vocii ritmul vocii pau(ele repre(inta puncte de reper pentru feed$!acK$ul o!tinut. ?im!ajul nonver!al este plin de semnificatii./sistentul medical tre!uie sa urmareasca mimica si pantomimica pacientului. ,nformatiile se o!tin mult mai usor atunci cand conversatia are naturalete iar incodarea de la inceput a disparut. 7esigur starea pacientului are mare importanta.,ntr$ un fel tre!uie a!ordat un client care are o pro!lema trecatoare si altfel o persoana care are o !oala grava incura!ila. 7iferentieri de acest tip tre!uie facute si in ca(ul persoanelor cu dureri la care interviul poate deveni un c&in sau la persoanele depresive prea putin inclinate spre dialog. ,nterviul tre!uie sa fie o metoda stiintifica nu un dialog intamplator . C&iar daca discutia are un mare grad de li!ertate interviul va fi presta!ilit astfel incat scopul urmarit sa fie atins./sistentul medical va conduce discutia in asa fel incat c&iar daca
25

pare o discutie li!era aceasta sa contina intre!ari c&eie care sa elucide(e anumite aspecte semnificative. ;8ista doua tipuri de interviu$ interviul structurat in care intre!arile sunt deja cunoscute iar raspunsurile tre!uie sa fie punctuale6 $ interviul nesctructurat li!er dar care tre!uie sa fie condus spre o!tinerea unor informatii utile. ,ntre!arile la randul lor pot fi$ inc&ise cu raspuns di&otomic 17/ 4 N=26 va doare? $ semidesc&ise cu raspuns punctual6 e8emplu cand va doare? 0- de obicei seara. $ desc&ise- Gcare sunt caracteristicile durerii resimtiteLH 0- pacientul descrie durerea. ,nterviul indifierent de tipul sau tre!uie condus dupa o anumita strategie. 7e o!icei se folosesc toate tipurile de intre!ari cele mai eficiente care conduc la o!tinerea celor mai multe informatii sunt intre!arile desc&ise. 9ipul de interviu precum si tipurile de intre!ari depind de timpul pe care il are la dispo(itie asistentul medical de starea pacientului si de relatia sta!ilita intre cei doi interlocutori. In"o!m%tii '!i.ito%! )% i$to!i&*) $t%!ii d $%n%t%t % '%&i nt*)*i. 7atele colectate prin aceasta metoda fac parte dintr$un set de date despre rolurile si statutul social al pacientului nivelul de instructie si de !unastare conditiile de locuit stilul de viata reactiile emotionale la impactul cu !oala.3unt informatii din sfera psi&o$ socio$culturala si spirituala. ,ncepand cu datele personale si continuand cu datele din !iografia personala aceasta metoda seamana cu metoda auto!iografica. Printre informatiile necesare tre!uie sa e8iste si date despre istoricul familial 1antecendente personale si eredo$colaterale2. EE%min%! % "i,i&%: consta in cantarirea pacientului masurarea semnelor vitale o!servarea tegumentelor si mucoaselor etc. Te4n"c" #e e5a3"nare2 $ inspectia : prin metoda o!servatiei pacientul este controlat atent in toate regiunile corpului6 $ palparea : se palpea(a regiunile care sunt suspectate de a pre(enta modificari. Pot fi identificate (one indurate tumefiate dureroase etc.6 $ percutia si ausculta)ia : uneori pot oferi informatii si in procesul de nursing. Percutia pe a!domen poate indica o crestere a unui organ sau poate genera anumite (gomote care indica !alonari meteorism etc. /uscultatia poate oferi date cu privire la ralurile !ronsice sau la (gomotele cardiace. R ,*)t%t ) t $t )o! d di%9no,% $i )%-o!%to! : valorile pro!elor !iologice sunt parametrii care vor!esc de la sine despre starea !olnavului. ,nforma)ia o!)inut% are elemente o!iective Di su!iective. 9ipul Di calitatea datelor o!)inute de asistentele medicale depind de modul cum priveDte pacientul s%n%tatea Di 'ngrijirile. 7ac% ele se consider% persoane au8iliare medicului culegerea de date va fi limitat% la aspecte fi(iopatologice. 7ac% 'ns% asistenta medical% acord% importan)% independen)ei 'n satisfacerea nevoilor a adapt%rii descoperirii unui nou ec&ili!ru autonomiei Di reali(%rii datele culese vor fi orientate c%tre dimensiunile persoanei privit% glo!al. Pacientul va fi privit ca o persoan% cu istorie proprie cu trecut personal Di care
26

ac)ionea(% 'n felul s%u intr$un mediu propriu 1microclimatul s%u2. D '!ind !i $ n(i%) ' nt!* &*) 9 ! % d%t )o!: curio(itatea I continua folosire a 'ntre!%rii Mde ceLN m%reDte cunoDtin)ele Di 'm!og%)eDte 'ngrijirea6 desc&iderea I asistentele medicale vor fi desc&ise Di receptive la lumea din jurul lor pentru a putea folosi avantajele Di Dansele pentru e8plorare Di studiu6 scepticismul I asistentele medicale vor fi capa!ile s% valide(e sursa Di credi!ilitatea datelor6 tre!uie s% judece informa)iile 'n loc s% le accepte Di s% le cread% f%r% s% se 'ndoiasc%6 perseveren)a I asistentele medicale tre!uie s% fie capa!ile s% o!)in% informa)iile necesare c&iar Di c.nd o!)inerea acestor informa)ii este dificil%6 comunicarea I asistentelor medicale le sunt necesare calit%)i deose!ite 'n comunicare pentru a o!)ine datele necesare6 Di$&*(i% &* '%&i nt*) Fint !.i*)G .% &on(in *!m+to%! ) : cunoaDterea Di 'n)elegerea ce o are pacientul despre !oala sa ce aDteapt% de la aceast% internare p%reri despre e8perien)ele tr%ite 'ntr$o spitali(are anterioar%6 starea fi(ic% Di psi&ic% a pacientului trecutul s%u6 nivelul de auto'ngrijire Di mo!ilitate6 eventualele &andicapuri fi(ice6 o!iDnuin)ele pacientului privitoare la activit%)ile o!iDnuite (ilnice $ orarul meselor preferin)ele alimentare elimin%ri somn mod de petrecere a timpului li!er concepte fi(iologice credin)e etc. II# ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR SI STA=ILIREA DIAGNOSTICULUI DE NURSING ,nterpretarea datelor este un proces mental 'mp%r)it 'n 2 fa(e e8aminarea datelor culese Di interpretarea lor6 enun)area unei judec%)i clinice privind semnifica)ia situa)iei anali(ate6 Prima fa(% const% 'n sta!ilirea unei leg%turi 'ntre faptele o!servate Di compararea lor cu datele Dtiin)ifice 'n 'ncercarea de a le e8plica acest fapt permite asistentei medicale sa formule(e o pro!lem%$ pacientul are dificult%)i care$l afectea(% Di risca s%$i modifice starea de s%n%tate6 $ care este sursa de dificultate 'n ca(ul pro!lemei aflate. ,n fa(a a doua enun)area judec%)ii clinice conduce asistenta medical% la conclu(ia c%$ pacientul este capa!il s% utili(e(e propriile resurse6 $ pacientul pre(int% o pro!lem% de 'ngrijire par)ial% sau total%. Di%9no$ti&*) d in9!i:i!iAn*!$in9 D "ini(i D"a$no t"c!l #e "n$r"j"r"6n!r "n$ este o pro!lem% de s%n%tate actual% sau poten)ial% pe care asistentele medicale 'n virtutea educa)iei Di e8perien)ei lor sunt capa!ile Di calificate s% o trate(e 1>ordon $9762.
27

/sistentele medicale tre!uie s% fie capa!ile s% pun% un diagnostic de 'ngrijiri la relat%rile pacientului despre starea sa apoi s% planifice 'ngrijirea potrivit%6 asistentele medicale cunosc Di compar% diagnosticul medical Di diagnosticul de 'ngrijiri4nursing. For3!larea #"a$no t"c!l!" #e &n$r"j"r" J diagnosticul cuprinde 3 p%r)i $ se utili(ea(% formulaP I pro!lema de s%n%tate de dependen)%6 ; I etiologia sau cau(a6 3 I manifestari de dependenta 1semne4simptome2. Exemplu !g"#$E% $ diagnostic medical I sarcin% $ diagnostic de 'ngrijiri$ P I alterarea confortului6 $ ; I din cau(a creDterii estrogenilor sc%derii motilitatii gastrice sc%derii glicemiei6 $ 3 I manifestat% prin gre)uri Di v%rs%turi. ;8ist% 3 ti'*!i d di%9no$ti& de 'ngrijire Di anume diagnostic actual I c.nd manifest%rile de dependent% sunt o!serva!ile pre(ente6 diagnostic poten)ial I c.nd o pro!lem% poate surveni dac% nu intervenim6 diagnostic posi!il I c.nd pre(en)a unei astfel de pro!leme nu este sigur%. 9oate diagnosticele medicale sunt cola!orative. P!o-) m% d in9!i:i! Pro0le3a #e "n$r"j"re se defineDte ca fiind o dificultate tr%it% de o persoan% un comportament sau o atitudine nefavora!il% s%n%t%)ii sau satisfacerii nevoilor sale. 9ermenii care arat% o sc&im!are 'n starea de s%n%tate Di frecvent folosi)i 'n formularea pro!lemei sunt urm%torii I alterare, diminuare, dificultate, deficit, refuz, incapacitate . 3unt 2 categorii de pro!leme pentru 'ngrijiri pro!leme clinice care decurg din natura pro!lemelor medicale 1medicii Di asistentele medicale ac)ionea(% 'mpreun%26 diagnosticul de nursing 1de 'ngrijire2 al asistentei medicale$ corespunde dimensiunii interdependente a practicii. Necesit%)ile nu constituie toate o!iectele unui plan de 'ngrijiri$ din momentul 'n care satisfacerea unei necesit%)i pune o pro!lem% persoanei adic% atunci c.nd nu poate s% o satisfac% f%r% un ajutor aceasta necesitate o!lig% la o interven)ie a asistentei medicale. $ e8ist% un avantaj opera)ional utili(.nd termenul Mpro!lem%N 'n locul celui de MnecesitateN. ,n func)ie de competen)% Di e8perien)% asistenta medical% identific% pro!lemele pe care pacientul le sesi(ea(% Di le poate pre(enta 1identificarea pro!lemelor face o!iectul unei interac)iuni profesionale 'ntre asistenta medical% Di pacient2. Pro!lemele de dependenta se ierar&i(ea(a in functie de gravitatea lor sta!ilindu$ se prioritatile.

28

Etio)o9i% $%* &%*,% $%* $*!$% d di"i&*)t%t S*!$% d di"i&*)t%t este un o!stacol in satisfacerea uneia sau mai multor nevoi. Cau(ele pot fi de natura fi(ica psi&ica intrinseca e8trinseca de natura psi&o$socio$ culturala lipsa cunoasterii. ?egarea pro!lemei de dependenta de etiologie se face prin cuvintele H din &%*,% d I 8 Hdin &%*,% &%I 8 H ) 9%t d I # ,dentificarea e8act% a cau(ei ajut% asistenta medical% s% selecte(e interven)iile potrivite pentru o!)inerea re(ultatelor dorite. 7ac% pro!lema de s%n%tate este poten)ial% etiologia4cau(a poate fi alc%tuit% din factorii de risc asocia)i. /ceDtia descriu evenimente Di comportamente care e8pun pericolul de risc Di sugerea(% interven)ii pentru protejarea lui. ,n identificarea cau(ei se i$au 'n considera)ie urmatoarele 'ntre!ari$ care sunt factorii pe care pacientul sau familia 'i identifica ca determinanti sau con$ tri!ua!ili la aparitia pro!lemeiL $ e8ist% factori lega)i de stadiul de de(voltare pre(en)a !olii sau sc&im!%rii 'n stilul de via)% care ar putea contri!ui la aparitia pro!lemeiL $ alte surse pentru culegerea Di anali(a datelor 1fise medicale alti profesioniDti din s%n%tate literatur% consultat%2 care au identificat factorii favori(an)i ai pro!lemeiL M%ni" $t%!i d d ' nd nt% FSG $ sunt semne observabile ale incapacit&'ii de men'inere a s&n&t&'ii, de satisfacerea a nevoilor fundamentale 1nu$Di efectuea(% 'ngrijirile igienice nu comunic% cu mem!rii ec&ipei de s%n%tate nu respect% regimul dietetic etc.2. $ repre(int% caracteristici definitorii legate de dovada care sprijin% identificarea pro!lemei. Caracteristicile definitorii sunt fie o!servate de asistent% fie declarate de pacient sau de familie6 sunt organi(ate 'n grupuri sau modele de informa)ii semnificative care aten)ionea(% asistenta medical% asupra posi!ilit%)ii e8istentei unei pro!leme de s%n%tate actuale4poten)iale la pacient. 7e o!icei pre(en)a a 2$3 caracteristici definitorii confirm% un diagnostic de 'ngrijire. En*n(*) 5nt! 9 este urm%torul I problema de s&n&tate determinat% de etiologie manifestat% prin manifestari de dependenta. indiferent c% este o pro!lem% clinic% sau un diagnostic de 'ngrijrie enun)ul tre!uie f%cut de o manier% precis%Care este dificultatea Di manifest%rile sale L Care este etiologia Di factorii favori(an)i L ;8presiile M'n leg%turaN MdatoratN Mcau(atN permit sta!ilirea unei selec)ii 'ntre mani$ festarea pro!lemei Di originea sa. pro!lema va tre!ui s% fie !ine delimitat%. este important s% formul%m cau(a Di apoi s% alegem interven)ia 'n consecin)%. c.nd etiologia4cau(a este necunoscut% enun)ul va fi urmat de men)iunea M'n leg%tur% cu o cau(% necunoscut%N. acest fapt va incita pe ceilal)i mem!rii din ec&ipa de 'ngrijiri s% cercete(e originea Di factorii favori(an)i 'n leg%tur% cu manifest%rile pro!lemei.
29

este o eroare ca 'n planul de 'ngrijire s% nu fie scris diagnostic de 'ngrijire6 planul va cuprinde 'ns% 'ntotdeauna Di diagnosticul medical. ;8emplu- 7ispnee datorata o!structiei na(ale manifestata prin respiratie suieratoare.

Con&)*,ii 7iagnosticul de nursing se face pornind de la datele culese anali(a si interpretarea lor. 7iagnosticul de nursing este compus din P;3 6 are ca scop orientarea nursei spre rolul ei independent in ceea ce priveste interventiile de nursig 6 este esential sa se sta!ileasca etiologia pro!lemei actul de nursing fiind adeseori adresat ei. ;8ista ca(uri cand nursa nu poate indentifica clar sursa de dificultate. ,n aceste situatii nursa va enunta pro!lema de dependenta si va sta!ili ca etiologie posi!ilitatea unei surse urmand ca ulterior reluand prima etapa sa clarifice cu certitudine etiologia. ,n formularea diagnosticului de nursing se pot utili(a si termini proprii important este sa se e8prime clar cele 3 componente 1 P;3 2 si literar. 3e o!serva ca diagnosticul de nursing nu foloseste terminologie strict medicala si este formulat in mod personali(at./cest lucru denota creativitatea asistentului medical. 3colile de Nursing din 3=/ din Canada dar si din alte tarti europene de(voltate au ela!orat! un numar de diagnostice de ingrijire pentru usurarea sarcinilor profesionistilor. /sta nu insemna ca vor fi epui(ate posi!ilitatilor de formulare ale diagnosticelor de nursing.

III7 PLANIFICAREA +NGRIJIRILOR D "ini(i P)%ni"i&%! % 5n9!i:i!i)o! implica determinarea interven)iilor asistentei medicale pentru diagnostice specifice care vor duce la o!)inerea re(ultatelor dorite. /tingerea o!iectivului implic% reducerea sau eliminarea etiologiei diagnosticului de 'ngrijire interven)iile fiind 'ndreptate spre eliminarea sau reducerea efectelor etiologiei. Criteriile o!iectivului sunt folosite pentru sta!ilirea interven)iilor 'n plus. C.nd faci recomand%rile de nursing )ine seama de ce ar tre!ui s% cau)iL ce ar tre!ui s% faci tu sau pacientulL ce instruire tre!uie s% faciL ce tre!uie s% 'nregistre(iL Planificarea este determinarea planului de ac)iune pentru asistarea clientului 'n vederea atingerii scopului 'n mod optim 1pentru re(olvarea diagnosticului nursing2. Planificarea 'ncepe cu revederea diagnosticului nursing Di are patru puncte $ sta!ilirea priorit%)ilor6 $ indicarea scopurilor Di a o!iectivelor 1inclusiv desemnarea termenului26 formularea planului de ac)iune6
30

scrierea planului.

Sta0"l"rea pr"or"t%-"lor se face lu.nd 'n considera)ie piramida tre!uin)elor descris% de +asloO dar Di cele trei tipuri de priorit%)i descrise 'n capitolul precedent. Nevoile de supravie)uire se pun 'naintea nevoilor de nivel 'nalt care nu mai sunt importante 'n ca(ul omului suferind. 7ar c.nd pericolul a trecut ordinea priorit%)ilor se poate inversa. 7e aceea 'ngrijirea se centrea(% pe persoan% Di pe tre!uin)ele acesteia. ,n sta!ilirea priorit%)ilor important% este percep)ia individual% a situa)iei Di atunci c.nd este posi!il tre!uie s% includem persoana 'n ierar&i(area Di managementul acestora. <amenilor le place uneori s% se implice cu sugestii 'n terapiile la care sunt supuDi Di s% li se permit% un oarecare control asupra actelor medicale pe care le suport%. 5actori care influen)ea(% sta!ilirea priorit%)ilor num%rul Di disponi!ilitatea staff$ului6 ec&ipamentul din dotare6 J resursele Di fondurile disponi!ile pentru servicii Di tratamente speciale6 J pre)ul de cost al tratamentelor6 Jsitua)ia financiar% a pacientului 1poate suporta co$plata serviciilorL26 timpul necesar pentru re(olvarea problemei; tipul de ngrijire (boal acut, cronic, recuperare).
Bugetul este foarte important n serviciile furnizate, deci implicit, pre ul de cost. !tunci c"nd aceea#i problem poate fi rezolvat cu un pre de cost mai mic, dar ntr-un timp mai ndelungat, iar pacientul nu poate suporta diferen a de plat, se va alege calea mal ieftin.

0ecunoaDterea priorit%)ilor are 'n vedere impactul individual. 'n anul 1972 *oOer face o ierar&i(are pe grade a priorit%)ilor astfelJ gradul 1 $ este amenin)at% via)a clientului, integritatea sau demnitatea sa; gradul $ - se pot produce modificri de tip distructiv; gradul % - afecteaz cre#terea #i dezvoltarea normal.
&entru fiecare diagnostic nursing se indic un anumit !c"p specific. &"n c"nd persoana poate s-#i recunoasc singur aceste scopuri, trebuie sc'i ate obiectivele nursing. ('iar dac termenii scop - obiectiv se intercaleaz uneori, ei nu trebuie confunda i. Scop!r"le reprezint sc'imbrile a#teptate n starea clientului dup primirea ngrijirilor. )copul nseamn ceea ce se a#teapt s fac persoana care prime#te ngrijiri, nu asistentul medical. *aloarea scopului #i formularea lui reflect gradul de func ionalitate n rela ia particular cu diagnosticul nursing. n rela ie cu starea de bine, scopul poate fi+ realist, acceptabil pentru persoan, consistent (n concordan cu scopurile celorlal i membri ai ec'ipei de ngrijire). ,n scop bine determinat poate ntruni toate cele trei valen e. O0"ect"vele sunt nivele de performan graduale pe care le nregistreaz pacientul, pas cu pas, pentru atingerea scopului general. -biectivele trebuie s fie+ clare, concise, centrate pe client, specifice, realiste, msurabile. -biectivele ar putea fi considerate interven ii directe n ob inerea sc'imbrilor dorite, reprezent"nd eficacitatea #i validitatea msurrii acestor interven ii. ./emple de verbe care poten eaz semnifica ia verbului 0a msura0+ a administra, a demonstra, a accepta, a aprecia, a #ti, a n elege. $erforman'a ce anume trebuie s fac persoana sau cum ar trebui s evolueze manifestrile clinice pentru ob inerea progresului. Situaiile: condi ii importante n care se a#teapt realizarea performan ei. Criterii: calitate, cantitate, nivel de performan a#teptat.

<!iectivele permit orientarea interven)iilor asistentei medicale modul cum s% controle(e dac% re(ultatele sunt o!)inute 1evaluarea2 Di pot fi grupate 'n 2 categorii6
31

$ obiective care se refer& la starea fizic& i fiziologic& 6 este vor!a de starea aDteptat% dorit% asupra c%reia pacientul nu are control voluntar 1de e8emplu prevenirea sau ameliorarea unor disfunc)ii cum sunt- fe!ra vertijul contractura26 $ obiective care se refer& la capacitatea fizic& i la tipul de comportament$ motor$ privesc performantele fi(ice adic% capacit%)i care se afl% su! controlul vol$ untar al pacientului6 $ cognitiv I care descriu ce va fi capa!il pacientul s% 'n)eleag% recunoasc% amin$ teasc% sinteti(e(e sau evalue(e6 cuprind orinetarea temporospa)ial% acumularea de cunoDtin)e dar Di revi(uirea Di reactuali(area lor6 $ afectiv I privesc emo)iile sentimentele motiva)iile pacientului referitor la starea de s%n%tate sau !oal% la 'ncerc%rile Di evenimentele trecute pre(ente sau viitoare6 $ social4interactiv sunt legate de ac)iunile sociale Di rela)iile interpersonale ale pacientului. Pentru fiecare pro!lem% pot fi formulate unul sau mai multe o!iective. Pentru ca o!iectivul s% cuprind% criterii de evaluare en!n-!l tre0!"e % re pecte !r3%toarele re$!l"2 $ va fi centrat pe pacient Di descrie starea sau comportamentul aDteptat de la pacient Di nu activitatea asistentei6 $ va fi realist6 $ va )ine cont de$starea Di posi!ilit%)ile pacientului6 $condi)iile sale de via)%6 $de ajutorul pe care$l poate oferi familia Di serviciul sanitar va fi o!serva!il va fi de o manier% concret% Di specific% adic% 'n termeni preciDi Di care permit evaluarea reali(%rii o!iectivului6 $va fi m%sura!il pentru a putea s% evalu%m gradul de eficacitate con)inutul tre!uie s% cuprind% limitele m%sura!ile e8primate de e8emplu un pacient des&idratat va !ea cel pu)in 2l4(i6 sau timpul $ secunde minute ore (i sau volumul $ ml sau m%sura!il al disten)ei $ cm m6 $va indica intervalul de timp 1perioada2 deoarece tre!uie s% Dtim c.nd se va evalua re(ultatul. /ceast% no)iune permite in mod egal % e 3% oare pro$re !l pac"ent!l!" 8" % e t"3e1e eval!area a2 $ pe termen scurt 1<932 ore (ile6 $ pe termen mediu 1<9+2 o s%pt%m.n%6 $ pe termen lung 1<9?2 s%pt%m.ni luni6 =n o!iectiv ce priveDte comportamentul este enun)at su! forma unei fra(e ce cuprinde$ un ver! de ac)iune 1ce2 $ o condi)ie 'n care activitatea tre!uie s% ai!% loc 1cum2 $ momentul 1c.nd2. <!iectivul se e8prima dupa un sistem mnemote&nic 1 te&nica de memorare 2 numit 88SPIRO H # S J $' &i"i&it%t P J ' !"o!m%nt% I J im')i&%! R J ! %)i$m
32

O J o-$ !.%-i) S' &i"i&it%t % : sa apartina unui singur su!iect 1 familie grup etc. 2. P !"o!m%nt% : repre(inta actiunile atitudinile comportamentele asteptate de la o persoana 1 e8- Pca d$na B sa inteleaga si sa efectue(eQ.R2. Im')i&%! % : e8prima nivelul de implicare a persoanei 1 adica singur sau cu ajutor2. R %)i$m : adica o!iectivul sa tina cont totdeauna de capacitatile fi(ice intelectuale afective ale persoanei 6 pentru a fi aplica!il el tre!uie sa fie realist si aceasta atat din punct de vedere al capacitatii persoanei cat si din punct de vedere al a!ilitatii si disponi!ilitatii asistentei pentru a$l ajuta sa atinga o!iectivul. O-$ !.%-i) : adica comportamentele actiunile si atitudinile sa poata fi o!serva!ile masura!ile evalua!ile cu preci(ie. 3e poate referi la diferite momente ale (ilei sau la un ritm de genul de 2 ori 4(i sau de 3 ori4 (i sau cantitate 1" pasi 1" minute. ,ntre!ari la care un o!iectiv de ingrijire tre!uie sa raspunda$ specificitate I C,N; face actiuneaL $ performanta I C; 5/C; L $ implicare I C=+L 1singur sau cu ajutor2. ,N C; 5;?L $ realism I ,N C; +/3=0/ se poate face actiuneaL $ o!serva!il I C/N7L C/9L 1 dimineata seara de 3 ori4(i etc.2 ;8. de o!iectiv - G Pacientul sa respire singur imediatH . <!iectivul poate fi clasificat in $ o!iectiv pe termen scurt - secunde minute ore6 $ o!iectiv pe termen mediu - (ile o saptamana6 $ o!iectiv pe termen lung - saptamani luni. <rice o!iectiv pe termen lung este precedat de o!iectivele pe termen scurt . 3e intampla uneori ca o!iectivul sa nu poata fi formulat respectand or!este regulile mai sus mentionate .,mportant este ca o!iectivul sa fie clar pentru ca interventiile de nursing sa fie precise . <!iectivul poate fi formulat si in termeni de interventie a nursei. Sta0"l"rea ter3enelor +anagementul timpului este o coordonat% important% a eficien)ei. 3pecificarea datelor pentru 'ndeplinirea o!iectivelor Di scopului final reflect% o !un% judecat% despre nevoia de timp Di se !a(ea(% pe cunoDtin)e despre pro!lema de re(olvat6 condi)ia social% a persoanei6 sistemul de sprijin; interven iile necesare. (ura #i Walsh, doi teoreticieni ai nursingului american, afirm c "descrierea i
specificarea termenelor servesc nu numai la direcionarea planificrii i implementrii, dar este chintesena evalurii".

9ermenul tre!uie s% fie realist mai ales la 'nceputul 'ngrijirii. =n prim eDec ar fi nedorit Di ar conduce la o pertur!are a planific%rii.

Sta0"l"rea 3"jloacelor pentr! re1olvare."ntervent""2


33

3ta!ilirea strategiei de ac)iune se face prin planul de 'ngrijire. =n plan !ine conceput este o important% surs% de informa)ii pentru to)i mem!rii ec&ipei de 'ngrijire. ;l con)ine date Di ac)iuni 'ntreprinse ale tuturor mem!rilor ec&ipei Di se revi(uieDte ori de c.te ori este nevoie Ncurg.ndN 'ntr$un proces continuu realist Di adaptat la nevoile clientului. 7eci(iile pe care le adopt% asistentul medical 'n procesul de 'ngrijire sunt activit%)i sau interven)ii menite s% conduc% la re(ultatele aDteptate Di specificate 'n o!iectivele propuse 'n planul de 'ngrijire. 7eci(iile tre!uie ai!% urm%toarele caracteristici: - s% fie compati!ile cu planul terapeutic6 - s% fie !a(ate pe ra)ionament Dtiin)ific6 - s% fie specifice pentru fiecare persoan% asistat%6 - s% foloseasc% procedee educative de tip predare 4 'nv%)are. Re !r ele folosite 'n procesul de ngrijire+ - date ob inute n timpul aprecierii; - literatura de specialitate; - ec'ipamente medicale; - timp; - personal calificat; - resurse financiare. Caracter" t"c"le "ntervent"e" 2 $ personali(ata $ o!serva!ila $ evalua!ila. /sistenta medical% alege interven)iile privind 'ngrijirile adecvate pentru a preveni reduce sau a elimina modificarea4alterarea. ?a alegerea interven)iilor se va specifica dac% acestea nu comport% riscuri 1care duc la conflicte nedorite uneori grave2 Di se va )ine seama Di de individ ca personalitate distincta. ,nterven)iile se sta!ilesc 'n func)ie de gradul de dependent% Di posi!ilit%)ile pacientului6 nu vor limita la ac)iuni de ajutor par)ial complet sau de supraveg&ere ci vor con)ine pro!leme de educa)ie pentru autonomie comunicare pentru sus)inerea psi&osocial% preg%tirea pentru 'ntoarcerea la domiciliu $ toate fac parte integrant% din planificarea 'ngrijirilor. T"p!r" #e "nterven-"" n!r "n$2 ). Ac-"!n" "n#epen#ente . asista pacientul din proprie initiativa temporar sau definitiv6 ;8emple Singrijiri de confort atunci cand pacientul nu$si poate indepli independent anumite functii6 Ssta!ileste relatii de incredere cu persoana ingrijita si apartinatorii acesteia6 Sasculta pacientul il sustine ii transmite informatii si invataminte lui si apartinatorilor6 Seste alaturi de indivi(i si colectivitate in vederea promovarii unor conditii mai !une de viata si s%n%tate6 So!serva la pacient modificarile produse de !oala sau tratament si le transmite medicului.
34

sunt autonome, proprii asistentei medicale. !c iunea independent are n vedere+ genericul de alternative; alegerea celei mai bune solu ii.

se !a(ea(% pe diagnosticul nursing6 se 'nscriu 'n planul de ngrijire;

97 Ac-"!n" "nter#epen#ente 3unt ac)iuni 'ntreprinse de asistentul medical 'n cola!orare cu al)i mem!ri ai ec&ipei de 'ngrijire. 7e e8emplu 'n procesul de educa)ie pentru s%n%tate asistentul medical particip% al%turi de psi&olog Di dietetician la educarea pacientului. :7 Ac-"!n" #epen#ente ,#ele$ate/ 3e refer% la rolul delegat al asistentului medical.
1e e/emplu+ administrarea medicamentelor; tratamentele medicale. 2nterven ia dependent nu trebuie s conduc spre o e/ecu ie 0oarb0 a unor ordine, fr discernm"nt, ci spre o e/ecu ie supus judec ii, ca un e/erci iu critic, de n elepciune, despre ce, cum, c"t de mult, n ce manier3 &entru alegerea interven iei potrivite se va construi un plan de ac iune n doi timpi+ a) indicarea tuturor solu iilor posibile; b) alegerea solu iei optime.

C!3 e "#ent";"c% alternat"vele< pe !a(a e8perien)ei anterioare6 se priveDte pro!lema din ung&iuri diferite6 se anali(ea(% toate c%ile re(olutive6 se imaginea(% o re(olvare ideal%6 se cere sfatul colegilor sau al altor e8per)i6 se cere p%rerea pacientului.
)olu ia de tip creativ este cea mai nimerit pentru c este personalizat, individualizat.

C!3 e electea1% cea 3a" 0!n% ol!-"e< $ se anali(ea(% fiecare solu)ie 'n parte compar.ndu$se avantajele Di de(avantajele sale6 - se alege alternativa cu cel mai mic risc pentru pacient.
Pentru aceasta trebuie s se in cont de:

- timp - condi)ia pacientului - ec&ipamentul medical - num%rul Di calificarea staff$ului. 9re!uie luate 'n seam% consecin)ele nedorite ale c%ii alese iar dac% alegerea nu a fost !un% se 'nlocuieDte imediat. 0elatia stransa intre etape poate fi sursa de confu(ie prin repetarea aceluiasi lucru . Pentru a evita aceasta confu(ie se poate ca interventia sa fie consemnata o singura data in planul de nursing la interventii . ;ste insa foarte important ca interventia sa fie formulata clar si precis $ cui sa se adrese(e actiunea 1 pacientului 26
35

$ natura actiunii actiunea fiind o!serva!ila6 $ preci(area orarului actiunii . 5iecare plan de nursing va fi competat cu interventii constante si elemente de supraveg&eat . ,nterventii constante - e8 ase(area unui recipient cu apa langa pacient ca sa se poata &idrata. ;lemente de supraveg&eat - comportamentul reactii la medicamente1 reactii alergice 2 functii vitale 1 respiratie puls 9./ temperatura2 starea generala. Planul de ngrijire trebuie s ndeplineasc urmtoarele puncte: s% ofere un g&id detaliat de 'ngrijire6 s% fie individuali(at Di personali(at6 J s% promove(e activit%)i !a(ate pe principii Dtiin)ifice Di pe procese sistematice de re(olvare6 s% garante(e continuitatea 'ngrijirilor6 s% coordone(e eforturile tuturor membrilor ec'ipei de ngrijire; s implice participarea individual a pacientului #i a familiei acestuia; s sc'i eze un program de educa ie sanitar at"t individual, pentru pacient, c"t #i pentru
apar intori; s asigure un plan adecvat pentru ngrijirea pacientului dup e/ternare.

N &on&o!d%n( 5nt! )%-o!%! % ')%n*)*i $&!i$ Ki %')i&%! % )*i 5n '!%&ti&+: Jasistentul medical nu$Di asum% responsa!ilitatea s% verifice dac% un plan de 'ngrijire a fost corect Di complet aplicat6 J 'n comunicarea planului unele informa)ii sunt omise sau incomplete6 asistentul medical ofer% 'ngrijire pentru numai opt ore pe (i Di nu se implic% 'n atingerea scopurilor finale din planul de 'ngrijire6 unele dintre interven)ii pot fi greDite pentru fiecare asistent medical g.ndeDte c% al)ii sunt r%spun(%tori pentru ac)iunile 'ntreprinse6 J'nregistr%rile incomplete din registrele Di eviden)ele scrise 'ncurajea(% superficialitatea Di uneori nesiguran)a interven)iilor. Con&)*,ii P)%n*) d n*!$in9 constitue un mijloc de comunicare a informatiilor pentru toate persoanele implicate in ingijirea pacientului o documentatie referitoare la interven)iile planificate pentru pacient. IV. APLICAREA PLANULUI DE +NGRIJIRI

D "initi $ repre(inta momentul reali(arii constiente si voluntare a interventiilor planificate pentru a o!tine re(ultatul asteptat. S&o' - mod%)it%t d %')i&%!
36

3copul procesului de 'ngrijiri este de a asigura prelucrarea 'n sarcina glo!al% Di personali(at% a 'ngrijirilor individului pentru ca pacientul sa$si mentina sau sa$si recapete independenta total sau partial6 ;ste indispensa!il s% alegi un sistem de organi(are care s% permit% fiec%rei asistente medicale o responsa!ilitate total% a unui grup de pacien)i 1'ngrijiri glo!ale2 'n loc si dai un num%r de sarcini pe care le va efectua la toti pacien)ii din serviciu$sec)ie 1'ngrijiri de serie2. /plicarea planului de 'ngrijiri se reali(ea(% 'n practic% 'n func)ie de modalitate de e8ecutie Di supraveg&ere 1sarcini date unui ajutor elev% pacient sau unui mem!ru din familie2. 7elegarea unor activit%)i Nnu influen)ea(%S calitatea 'ngrijirilor Di nu ofer% o valoare mai mic% sau mai mare 'n ierar&ia sarcinilor4o!liga)iilor dar r%m.n su! responsa!ilit%)i asistentei medicale care le planific% le reali(ea(% sau le determin% reali(area Di care controlea(% !una e8ecu)ie respect.ndu$se normele de securitate de confort Di de calitate a 'ngrijirilor. 0ecomandari pentru implementarea interventiilor de nursing $ nu se e8ecuta niciodata acte de nursing fara a se cunoaste efectul asteptat6 $ inainte de implementarea actiunilor de nursing este recomandat sa se ree8amine(e pentru a evalua starea pro!lemelor de dependenta si se verifica inca o data daca interventiile preva(ute sunt intotdeauna potrivite6 $ se urmaresc atent reactiile pacientului la interventiile de nursing implementate si se modifica orice interventie de nursing ineficace6 $ se urmareste implicarea pacientului si a apartinatorilor cand este ca(ul in implementarea actiunilor de nursing6 $ se indepartea(a orice sursa de pericol din preajma pacientului . ,mplementarea sau reali(area ac)iunilor planificate este fa(a activ% a procesului de 'ngrijire care 'nseamn% pe l.ng% ac)iunea propriu$(is% Di asumarea responsa!ilit%)ii. /c)iunile se !a(ea(% pe metode Dtiin)ifice nu pe intui)ie av.ndu$se 'n vedere- diagnosticul nursing6 - cunoDtin)ele Di informa)iile6 - cea mai pro!a!il% alternativ% spre succes6 - acceptul clientului6 - minimum de risc pentru pacient6 - ma8ima a!ilitate a profesionistului. 3e face apel la+
capacit i intelectuale

cunoDtin)e putere de judecat% g.ndire logic% Di critic%2 J capacit%)i interpersonale cooperare cola!orare J capacit%)i tehnice folosirea ec&ipamentelor priceperi.

37

&entru realizarea acestei etape+

- se continu% culegerea datelor6 - se aplic% te&nicile planificate Di se notea(% pe plan6 - pentru efectuarea te&nicilor se respect%etapele de desf%Durare a te&nicilor6 preg%tirea locului6 preg%tirea materialelor6 preg%tirea fi(ic% Di psi&ic%6 asigurarea intimit%)ii6 respectarea demnit%)ii pacientului6 aplicarea m%surilor de asepsie6 e8plicarea comportamentului pacientului 'n timpul diverselor te&nici6 o!)inerea consim)%m.ntului6 'ngrijirea !olnavului dup% te&nic% adaptarea 'ngrijirilor la pacient$ previne complica)iile6 notea(% te&nica : eventualele incidente Di accidente. ,mplementarea este un demers individual Di cola!orativ. >radul 'n care diagnosticul nursing planificarea Di implementarea au avut succes este reflectat 'n re(ultatele o!)inute iar acestea sunt estimate 'n fa(a de
evaluare, ultima a procesului de ngrijire.

=eto#e pec";"ce #e "3ple3entare T Coordonarea programului de 'ngrijire'nt.lnire cu al)i mem!ri ai ec&ipei6 planificarea ac)iunilor6 discu)ii cu persoane implicate 'n procesul de 'ngrijire6 consultarea medicului6 preg%tirea pentru e8ternare. T ,mplementareaindependen)%6 interdependen)%6 $ dependen)%. 4 3upervi(area implement%rii. 4 3f%tuirea pacientilor. 4 (olaborarea cu al i membri ai ec'ipei. 4 (onsultarea cu al i colegi. 4 5rimiteri la al i speciali#ti. T"p!r" de planuri de ngrijire Pentru simplificarea Di standardi(area ac)iunilor Di a 'nregistr%rilor este !ine ca planul de 'ngrijire s% fie ela!orat dup% anumite reguli. Fn )%rile cu o vast% e8perien)% 'n practica nursing e8ist% mai multe tipuri de planuri de ngrijire.
*om e/emplifica n continuare c"teva tipuri de planuri de ngrijire folosite n )tatele ,nite ale !mericii+ a) 6arde/ b) )tandard

38

c) &lan pentru studen i a)*ardex+ul cuprinde+ informa ii demografice de baz; preferin ele clientului; membrii ec'ipei;
- informa ii medicale (diagnostic, interven ii c'irurgicale, proceduri diverse); - planificarea e/ternrii. !cest gen de plan nu poate fi considerat un plan universal, pe n elesul tuturor, dar n ),! este destul de uzitat.

b) %tandardizarea 3tandardi(area este tip%rirea planului de 'ngrijire dup% un model presta!ilit. 'n )%rile de(voltate este forma cea mai folosit% Di s$a de(voltat 'n ultimii ani facilit.nd o 'ngrijire individuali(at%. 5iecare spital are un anumit plan NtipN tipi(at multiplicat Di utili(at pe sec)ii ca form% standard. /cest tip de plan cuprinde diagnostice specifice 1e8emplu- infarct miocardic acut2 Di denumirea procedurilor specifice 1e8empluanglografie coronarian%2. /vantajele standardi(%riireducerea timpului de lucru6 rutina de 'nregistrare; ajutarea staff-ului prin concentrarea aten iei asupra interven iei.
1ezavantajele standardizrii+ $asisten ii medicali utilizeaz standardele ca pe ni#te 'r i 0de aparen 0, fr s-#i foloseasc resursele proprii #i creativitatea. ,nele planuri, tiprite de anumite agen ii las loc liber pentru observa iile #i interven iile asisten ilor medicali individualiz"nd n felul acesta planul standardizat. n acest tip de formular asistentul medical include #i date specifice pentru fiecare persoan asistat. 1e asemenea, n plan se pot nscrie #i informa ii de ultim or. &entru nivelele nalte ale staff-ului, formularele sunt mai simple pentru c profesioni#tii cu func ii superioare sunt cei mai n msur s sintetizeze datele culese. c) $lanuri pentru elevi

5iecare Dcoal% de nursing tre!uie s% ai!% un formular am%nun)it ca plan de 'ngrijire. /ceste detalii ajut% elevii s% se o!iDnuiasc% cu folosirea lor. Do&*m nt%(i% 5n int !. n(ii) n*!$in9 Principala responsa!ilitate 'n planul de 'ngrijire este comunicarea. Doc!3enta-"a e pre1"nt% !0 patr! #"3en "!n"2 legal% moral% economic% profesional%. Fnregistrarea ca Di formularul standard sunt documente legale introduse 'n !anca de date a computerului. 7ocumenta)ia este una dintre cele mai importante responsa!ilit%)i profesionale. < preluare de date ne'nregistrat% impietea(% asupra procesului de 'ngrijire. 0esponsa!il pentru 'nregistrarea corect% este cel care asigur% 'ngrijirea iar prin lipsa 'nregistr%rii se 'ntrerupe comunicarea. 3istemul integrat care sprijin% eficien)a asigur% calitatea caracterul aprofundat Di validea(% standardele 'ngrijirii este 'nregistrarea datelor. Inre$" trarea e ;ace av>n# &n ve#ere patr! p%r-" ale pro0le3e".or"entate2 J *a(a de date- informa)ii despre client6
39

J ?ista pro!lemelor de s%n%tate6 Nta!el$cuprinsN 'n care sunt specificate pro!lemele clientului6 J Planul ini)ial- diagnosticul nursing tratamentul educarea clientului scopurile finale evaluarea planului6 J Notarea progreselor o!)inute. E<ALUAREA REZULTATELOR D "ini(i Ki !+$'*n$*!i ;valuarea este aprecierea sc&im!%rilor survenite 'n starea de s%n%tate a clientului 'n rela)ie cu scopul propus ca re(ultat al interven)iilor asistentului medical. ;valuarea este totdeauna considerat% 'n termeni de specialitate C=+ anume a r%spuns pacientul
dup implementarea planului de ac iune.

;ste o descriere precis% Di o apreciere a re(ultatelor 'ngrijirilor acordate pacientului 'n func)ie de o!iectivele sta!ilite. ;valuarea sta!ileDte modific%ri ale ac)iunilor desf%Durate care vor conduce la creDterea performan)ei Di poate afla r%spunsuri pentru reali(area unor ac)iuni 'nrudite pentru ac)iuni 'nc% netestate. ;valuarea (ilnic% a planului de 'ngrijiri4nursing va tre!ui s% r%spund% la urm%toarele 'ntre!%ri/ting interven)iile propuse o!iectivele intermediate de pacientL 3unt realiste orele Di datele sta!ilite ini)ialL ;ste necesar% modificarea interven)iilor de nursing pentru a asigura reali(area o!iectivelorL ;ste necesar% modificarea lim!ajului din plan sau a metodelor de comunicare pentru !una participare a asistentelor medicale din celelalte sc&im!uriL ;ste necesar% consultarea altui mem!ru din ec&ipa de ingrijiri pentru mai multe informa)ii care s% ajute la identificarea cau(ei pro!lemelor sau la ela!orarea inter$ ven)iilor potrivite pentru reali(area o!iectivelorL ;8ist% vreo modificarea 'n starea pacientului care s% necesite ad%ugarea unui nou diagnostic de nursing sau a unei pro!leme de cola!orareL ;ste necesar s% intervenim 'n lista de priorit%)i ini)ial%L

Nr. crt.

7iagnostic de 'ngrijire 1P.;.3.2

P?/N 7; FN>0,U,0; <!iective ,nterven)ii

;valuare

;valuarea se face periodic la anumite intervale de timp . 0itmul este adesea indicat de o!iectiv. ;valuarea este o fa(% vital% iar 'n ca( de nereuDit% procesul se reia. E.%)*%! % *!m%! $t do*% %$' &t :
40

$ re(ultatul o!tinut sau sc&im!area o!servata de nursa la pacient 6 $ satisfactia pacientului. Re1!ltat!l o0t"n!t 0aportat la re(ultatul o!tinut evaluarea este un proces ciclic care se repeta in functie de o!iectivul sta!ilit si de o!iectivele ulterioare ela!orate din faptul ca re(ultatul asteptat inca nu a aparut . Cand se o!serva ca manifestarile de dependenta nu s$au diminuat deci o!iectivul nu a fost atins procesul de nursing se reia restructurand diagnosticul si planul de ingrijire . ;valuarea permite reajustarea o!iectivelor si deci reajustarea sau c&iar modificarea interventiilor . Eval!area pr"n pr" 3a at" ;act"e" pac"ent!l!" ;ste importanta aprecierea pacientului dar nursa !a(andu$se pe cunostiintele profesionale teoretice si practice acumulate tre!uie sa faca o evaluare corecta . Fn evaluare se folosesc anumite cr"ter"" Di se doreDte o anumit% cuantificare pentru a putea aprecia corect re(ultatele. /cest lucru se poate realiza prin+ compararea rezultatelor ob inute cu cele propuse; analizarea factorilor care au condus la ob inerea acestor rezultate;
- modificarea planului de ngrijire (n caz de incongruen a rezultatelor a#teptate cu cele ob inute). Baile7 #i (laus au descris evaluarea, astfel+ 0.valuarea implic compararea rezultatelor cu standardele, revz"nd toate devierile de la direc ia stabilit ini ial, incluz"nd toleran ele #i apreciind discrepan ele #i nevoile de corec ie0.

Pa8" &n proce !l #e eval!are: Jsta!ilirea standardelor Di a criteriilor de evaluare6 Japrecierea condi)iilor individuale $ compararea re(ultatelor o!)inute cu standardele 4 aDtept%rile ini)iale6 'nsumarea re(ultatelor evalu%rii6 identificarea eDecurilor6 Jmodificarea planului de ac)iune 1corec)ia se face dac% este necesar2. Pa !l ?2 %tabilirea standardelor %tandard 0(eva prestabilit, msur sau model la care se raporteaz un lucru
asemntor0 (1ic ionarul medical 1orland). )tandardele aplic reguli autoritare, principii ori msuri care s determine cantitatea, ntinderea sau valoarea calit ii, nivelului sau grada iei lucrurilor. &entru a avea valoare, standardele trebuie s fie realiste, rezonabile, tangibile, pe n eles, dar #i acceptabile pentru cei ce le folosesc. 2deal ar fi ca standardele s fie fle/ibile, adaptate la nevoile persoanei #l s poat fi modificate conform situa iei terapeutice. .laborarea standardelor se face cu ajutorul asocia iei profesionale, beneficiarii acestor indicatori de calitate fiind toate grupurile de clien i. - categorie aparte de standarde sunt elaborate pentru grupurile specializate sau cu probleme speciale. Exemplu -pt standarde pentru practica medical (!socia ia !merican a 8urselor)

culegerea datelor 'n vederea aprecierii st%rii de s%n%tate a pacientului este sistematic% Di continu%6 datele vor fi accesi!ile comunica!ile Di 'nregistrate6 diagnosticul nursing este o derivat% a datelor despre starea de s%n%tate a clientului6
41

planul de 'ngrijire include scopurile implicite ale diagnosticului nursing; 'n planul de 'ngrijire se specific% interven)iile necesare adaptate scopului cu ierar&i(area lor 'n func)ie de priorit%)i6 ac)iunile nursing 'ncurajea(% clientul la o participare activ% 'n propria 'ngrijire pentru promovarea men)inerea Di recuperarea s%n%t%)ii6 J ac)iunile nursing asist% clientul la ma8imi(area capacit%)ilor sale6 at.t progresul c.t Di nereuDita atingerii scopului sunt apreciate nu numai de nurs% dar Di de client6 neatingerea scopului dirijea(% procesul nursing c%tre o reapreciere Di o reordonare a priorit%)ilor la identificarea unor noi scopuri Di la revi(uirea planului nursing. Pa !l 92 Aprecierea condiiilor compararea constatrilor cu standardele. /nali(a procesului de 'ngrijire prin compara)ie are la r.ndul ei mai multe etapeJ ;valuarea progreselor 'nregistrate de pacient 1)in.ndu$se cont de aspectele individuale26 J ;valuarea r%spunsului persoanei la interven)iile acordate$ revederea o!iectivelor Di reanali(area datelor6 $ o!servarea 1psi&ologic% Di comportamental%2 a r%spunsului persoanei;
- compararea rezultatului ob inut cu rezultatul a#teptat. .valuarea planului de ngrijire. Pa !l :2 otali!area re!ultatelor evalurii

9oate pro!lemele sunt re(olvate 1modul ideal2. Pro!lemele sunt par)ial re(olvate. Pro!lemele nu au fost re(olvate. ;viden)ierea unor noi pro!leme de s%n%tate.
1iagnosticul nursing este eronat. Pa !l @2 "dentificarea cau!elor ce au condus la neatin#erea scopurilor

J Plan eronat incomplet nerealist. J Culegere de date inadecvat% 1date incomplete nesemnificative etc2. /titudini necooperante din partea clientului sau a staff$ului. Conflicte 'ntre mem!rii ec&ipei de 'ngrijire. >reDeli 'n fa(a de implementare a planului de 'ngrijire.
9re#eli n stabilirea priorit ilor sau n respectarea ordinei interven iilor. Pa !l A2 Corectarea aciunilor i modificarea planului de $n#ri%ire

0eluarea ciclului procesului nursing6 3c&im!area mem!rilor ec&ipei de 'ngrijire 1eventual2. Ver";"carea &n proce !l eval!%r"" ,ntotdeauna este nevoie de o verificare a procesului de 'ngrijire mai ales a fa(ei evalu%rii pentru a putea sta!ili cu certitudine dac% scopul final a fost atins. /ceast% verificare implic% inspectarea Di revederea documenta)iei. ;ste o metod% de control a calit%)ii reflectat% 'n 'nregistr%rile efectuate la e8ternarea pacientului.
:a iunea verificrii este aceea de a face profesionistul responsabil pentru serviciile prestate.

'"lan,nregistrarea ac)iunilor Di a re(ultatelor 'ngrijirii este un document legal. 7ocumentul tre!uie s% pre(inte urm%toarele caracteristici s% fie corect6 s% fie complet6 s% fie concis6
42

s% fie li(i!il6 s% fie confiden)ial6 s% fie accesi!il6 s% fie pe 'n)eles6 s% fie 'nregistrat pe un formular6 s% pre(inte date 'nregistrate cronologic6 s% fie continuu f%r% spa)ii li!ere6 spa)iile li!ere s% fie &aDurate datate Di semnate6 corec)iile s% fie datate Di semnate6 nu sunt permise Dters%turi6 ad%ugirile sunt 'nscrise ca amendamente6 dac% apar erori vor fi &aDurate datate Di semnate6 documentele sunt scrise cu tuD negru sau sunt tip%rite6 vor fi folosite numai abrevieri consacrate;
toate intrrile s fie datate #i semnate de autor; persoana care semneaz fiecare intrare este responsabil pentru aceasta.

=i)%n(*) 5n9!i:i!i)o! %')i&%t : $ evidente$ 5.<. : evolu)ie6 $ planul de nursing : re(ultatele evalu%rii6 $starea pacientuluiameliorat% sta)ionar% independen)%4dependen)%6 $ nevoile de !a(%$ satisf%cute : pacient independent $ nesatisf%cute : pacient dependent. *ilan)ul negativ$ revi(uirea etapelor procesului de 'ngrijire 1nursing2. Criterii de revi(uire$ identificarea cau(elor !ilan)ului negativ $ reformularea o!iectivelor $ refacerea planului de 'ngrijire 1nursing2 evaluarea. CONCLU)II

agravat%6

nivelul

de

Procesul nursing este o spiral% fiecare spir% cuprin(.nd toate cele 5 etape. 7iferen)a dintre o spir% Di urm%toarea repre(int% calitatea. Planul de 'ngrijire repre(int% documentul principal al asistentului medical 'n rolul s%u de prestator de servicii de s%n%tate. Conceperea planului este un demers la!orios care necesit% cunoDtin)e priceperi Di atitudini corespun(%toare Di c&iar dac% se !a(ea(% pe o sc&em% presta!ilit% r%m.ne un act individual care 'nseamn% 'n primul r.nd creativitate. Principalele ra)iuni pentru care este necesar% utili(area procesului nursing;. <fer% o e8celent% metod% de organi(are a 'ngrijirii at.t individual pentru fiecare persoan% 'n parte c.t Di a 'ngrijirii grupurilor sociale pun.nd accentul pe nevoile acestora6
43

$. 3poreDte continuu interac)iunea dintre asistentul medical Di client Di facilitea(% cola!orarea cu alte persoane implicate 'n procesul de 'ngrijire6 %. 'ncurajea(% participarea activ% a pacientului la propria 'ngrijire 1pacientul devine mem!ru al ec&ipei26 4.Promovea(% calitatea Di eficien)a actului de 'ngrijire. C)%$i"i&%! % d%t )o! &*) $ ' $i$t m "*n&(ion%) d $+n+t%t +arjorV >ordon este cunoscuta pentru teoria evaluarii asistentei medicale cunoscute si su! numele de G+odele functionale de sanatate ale lui >ordonH si ramane liderul international in acest domeniu al !urselor de asistenta medicala. 7r. >ordon este autoarea a 4 carti inclusiv G+anual de diagnostic de asistenta medicalaH care se afla acum la a 12 a editie. P !& 'ti% $i M%n%9 m nt*) S%n%t%tii <fera o imagine de ansam!lu a starii de sanatate a individului si a practicilor de sanatate care au fost folosite pentru a atinge nivelul actual de sanatate si starea de !ine. M t%-o)i$m n*t!ition%) 7escrie aportul de nutrienti raportat la necesitatile meta!olice. E)imin%! 7escrie functiile intestinului ve(icii urinare si a pielii. Prin acest model asistentul medical poate determina regularitatea calitatea si cantitatea scaunului si urinei. EE !&it%! % %&ti.it%tii /cest model se a8ea(a pe nivelul de activitate programul de e8ercitii si activitatile de agrement. Somn8 odi3n% ;valuea(a somnul si odi&na. Co9niti. - ' !& 'ti. ;valuea(a capacitatea individului de a intelege si de a urma indicatiile retine informatii de a lua deci(ii si de a re(olva pro!leme. ;valuea(a deasemenea cele 5 simturi. A*to- ' !& 'ti%A &on& 't*) d $in ;valuea(a parerea despre sine. 3e e8aminea(a contactul vi(ual si po(itia corpului. Ro) L ! )%tii ,nteractiuni cu mem!rii familiei sau cu altii. S E*%)it%t A ! '!od*& ! 3e evaluea(a relatiile se8uale prima menstruatie 1in ca(ul femeilor2 si femeile gravide. G $tion%! % $it*%tii)o! L to) !%nt% )% $t! $ 3e evaluea(a sc&im!arile majore din viata fiecaruia momentele de stres si de rela8are. <%)o!i - &! dint 3e evaluea(a credinta fiecaruia in religia aleasa si practicile religioase.

44

,uv-ntul este sunet i culoare, e mesagerul g-ndului uman. (.. /ianu)

4# NE<OIA DE A COMUNICA
D "ini(i : Nevoia de a comunica este o necesitate a fiin)ei umane de a sc&im!a informa)ii cu semenii s%i. ;a pune 'n miDcare un proces dinamic ver!al Di nonver!al permi).nd persoanelor s% se fac% accesi!ile una alteia s% reuDeasc% s% pun% 'n comun sentimentele opiniile e8perien)ele Di informa)iile. Comunicarea semnifica mai mult decat sc&im!ul si transmiterea de informatiicomunicarea crea(a si mentine societatea. Communicarea si semnificatia sa este legata de procese sociale de profun(ime cum ar fi conservarea identitatii si coe(iunii e8eccitarea functiei vitale deintegrare sociala de mentinere si si consolidare a unui su!strat psi&ologic comun. Prin comunicare se intelege activitate legatura intre oameni si intr$un sens larg o modalitate de satisfacere a nevoilor personale.
45

Comunicarea este cea care asigura dispo(itii emotionale si intelectuale asemanatoare moduri similare de a raspunde la asteptari si cerinte. /rta de a comunica nu este un proces natural sau sau o a!ilitate cu care ne nastem. <amenii invata sa comunice. ,mportanta comunicarii eficiente in practica nursing este de inteles pentru ca relatia asistent medical : pacient inseamna in primul rand comunicare. I# INDEPENDENA >N SATISFACEREA NE<OII

<mul are nevoie de alte persoane pentru a r%spunde ansam!lului necesit%)ilor sale vitale Di pentru a$Di satisface nevoile sale superioare. 5amilia anturajul ansam!lul institu)iilor societ%)ii prin intermediul comunic%rii concur% la transformarea copilului 'ntr$un individ 'n toat% plenitudinea sa. Comunicarea se reali(ea(% pe trei niveluri$ logic 1al cuvintelor26 $ modul ver!al$ este prin e8celen)% ve&icul al g.ndirii6 lim!ajul ver!al permite o e8primare mai clar% mai precis% Di mai nuan)at% a semnifica)iilor de e8teriori(at6 lim!ajul scris este mai ci(elat6 pentru a reda intona)iile nuan)ele este 'nso)it de semne de punctua)ie6 $ modul nonver!al $ lim!ajul corpului 1e8presia oc&ilor a figurii gesturile postura mersul2 este o form% ar&aic% de transmitere a tr%irilor noastre interioare. 7aca intre niveluri nu e8ista contradictii mesajul transmis va avea efectul scontat. <mul este capa!il de a comunica cu semenii s%i din punct de vedere fi(ic dar este capa!il s% primeasc% Di stimuli intelectuali afectivi Di sen(oriali care 'i sunt transmiDi din anturajul s%u. Pentru a se reali(a din plin din punct de vedere al nevoii de comunicare individul tre!uie s% ai!% o imagine po(itiv% despre sine o cunoaDtere a eului s%u material adaptiv Di social. Ind ' nd n(% 'n satisfacerea nevoii de comunicare '! $*'*n integritatea individului a organelor de sim) o de(voltare intelectual% suficient% pentru a 'n)elege semnifica)ia mesajelor sc&im!ate. F%&to!ii &%! in")* n( %,+ $%ti$"%& ! % n .oii d &om*ni&%! F%&to!ii -io)o9i&i $ varsta $ copilul poate fi un reduta!il partener in comunicare6 $ !atranii sunt marcati de e8perienta trecutului stereotipii si de o infle8i!ilitate a gandirii cu posi!ilitati reduse de adaptare6 $ integritatea organelor de sim)$ stare optim% de func)ionare a v%(ului a au(ului a mirosului a gustului a pip%itului6 $ au(ul v%(ul permit comunicarea cu lumea e8terioar%6 gustul pip%itul protejea(% individul fa)% de pericolele din lumea 'nconjur%toare6 $ integritatea organelor fona)iei permite comunicarea ver!al%6 $ integritatea aparatului locomotor face posi!il% comunicarea nonver!al% 1gesturi miDc%ri26 $ r%spunsul erogen- reac)ia suscepti!il% de a provoca o e8cita)ie se8ual%. $ inteligen)a $ comunicarea este influen)at% de gradul de inteligen)% a
46

F%&to!i

'$i3o)o9i&i

individului de puterea de 'n)elegere a stimulilor primi)i de g.ndire imagina)ie memorie6 $ percep)ia- reflectarea personal% a unui fenomen o!iect care se face cu ajutorul sim)urilor6 func)ia percepti!il% este educa!il%6 $ memoria- implica capacitatea de culegere de informatii evenimente reproducerea cunostintelor cunoasterea cunostintelor repre(entarea cunoDtin)elor pe termen- imediat scurt lung6 $ emo)iile lipsa de incredere voca!ularul sunt e8primate prin e8presia fe)ei prin de!itul ver!al 1!ucurie$triste)e6 r.s$pl.ns2 si conduc deseori la interpretari eronate ale mesajului. $ anturajul este determinant 'n satisfacerea nevoii de comunicare6 climatul armonios 'n anturaj 'n familie permite individului s% sta!ileasc% leg%turi afective6 sc&im!ul este trecerea unui mesaj de la o persoan% la alta6 $ cultura Di statutul social- educa)ia nivelul de instruire si de cunoastere joac% un rol important 'n comunicare6 $ adaptarea discursului in concordanta cu nivelul de cunoastere al clientului6 $ dificultatile de e8primare- apar atunci cand emitatorul are pro!leme in a gasi cuvintele potrivite pentru a$si e8prima ideile6 $ personalitatea- comunicarea este influen)at% de stadiul de de(voltare a personalit%)ii umane6 personalitatea determin% individul s% fie 'ncre(%tor 'n capacit%)ile sale de a se e8prima de a se afirma de a sta!ili leg%turi semnificative cu cei din jur6 $ perceptia sociala- e8ista diferente de perceptie influentate de e8perientele anterioare care influentea(a comunicarea$ persoanele de varste diferite educatie se8 culturi temperamente vor avea perceptii diferite si vor interpreta situatiile in mod diferit6 $ sistemul de valori- religia credintele convingerile repre(inta factori care determina a anumita imagine despre lume si care influentea(a comunicarea interpersonala6 M%ni" $t+!i d ind ' nd n(+

F%&to!i $o&io&*)t*!%)i

%# M%ni" $t+!i d o!din -io)o9i& F*n&(ion%! % %d &.%t+ % o!9%n )o! d $im( D -it . !-%) EE'! $i non. !-%i+ $ acuitate vi(ual%6 $ acuitate auditiv%6 $ fine)e gustativ% Di a mirosului6 $ sensi!ilitate tactil%. $ uDor6 $ ritm moderat6 $ lim!aj clar prWcis. $ miDc%ri6 $ posturi Di gesturi ale m.inii6 $ facies e8presiv6 $ privire semnificativ%6
47

$ mecanisme sen(oro$perceptuale adecvate. -# M%ni" $t+!i d o!din '$i3o)o9i& ;8primare uDoar% $ a nevoilor a dorin)elor a ideilor a emo)iilor $ e8primare clar% a g.ndurilor $ cunoaDterea sinelui material spiritual Di social

,magine po(itiva de sine Percep)ia o!iectiv% a mesajului primit Di capacitatea de verificare a percep)iilor sale ;8primarea sentimentelor prin pip%it =tili(area adecvat% a mecanismelor de ap%rare /titudinea receptiv% Di de 'ncredere 'n al)ii Capacitatea de a angaja Di men)ine o rela)ie sta!il% cu semenii &# M%ni" $t+!i d o!din $o&io)o9i& /partenen)a la grupuri de diverse interese 3ta!ilirea de rela)ii armonioase 'n familie la locul de munc% 'n grupuri de prieteni Int !. n(ii) %$i$t nt i m di&%) ' nt!* m n(in ! % ind ' nd n( i n .oii d &om*ni&%! $ e8plorea(% 'mpreun% cu pacientul mijloacele sale de comunicare6 $ 'nva)% pacientul$ s% men)in% integritatea sim)urilor 1v%(ului au(ului gustului mirosului26 $ s% utili(e(e mijloacele specifice de e8primare a sentimentelor a emo)iilor6 $ s% ai!% o atitudine de receptivitate Di de 'ncredere 'n alte persoane6 $ s% men)in% leg%turi cu persoanele apropiate. Com*ni&%! " &ti.+ const% 'n$ con)inut6 $ 'n)elegere Di f%spuns din perspectiva celeilalte persoane6 $ e8presie ver!al% adecvat% $ comunicare non$ver!al%. Com'on nt ) &om*ni&+!ii J ela!orare transmitere receptare mesaj prin$ participare6 $ ascultare6 $ 'ngrijire6 $ sinceritate6 $ a!ilitatea de a accepta- r%spunsuri 'ntre!%ri6 $ respect. Cont%&t*) ini(i%) J ne pre(ent%m pacientului- cine suntem Di de ce suntem acolo6
48

J ne adres%m pacientului cu numele de familie6 J evit%m intimit%)ile adresarea pe ton familiar glumele neadecvate. Cont%&t " &ti. J punem 'ntre!%ri Mla o!iectN6 J privim pacientul 'n fa)% f%r% re)inere6 J c%ut%m s% fim la acelaDi nivel de 'n%l)ime cu pacientul6 J 'ntreaga aten)ie o concentr%m asupra pacientului6 J privim pacientul 'n oc&i6 J adopt%m po(i)ia uDor apleca)i 'nainte6 J oferim pacientului sen(a)ia de control6 J r%spundem cu 'n)elegere 'ntr$un mod ce denot% implicarea 'n profun(ime Di aten)ia pe care o acord%m pacientului6 Jmen)inem caracterul asertiv al comunic%rii prin- mimica fe)ei postur% tonul vocii gesturi con)inut ver!al6 Jidentific%m prin a!ilit%)i personale factorii psi&ologici- emo)iile nevoile frica opiniile6 J ajutarea lui la participarea la diferite forme de rela8are Di recreere J evalu%m corect gradul comunic%rii deficitare6 J ar%t%m interes fa)% de pacient Di de cele relatate de acesta6 J cadrul comunic%rii este delimitat de neacceptare sau agresivitate6 J de fiecare dat% 'nt.mpin%m pacientul av.nd e8presia fe)ei de M!un$venitN6 J a!ord%m o postur% rela8at% iar atitudinea fa)% de pacient este desc&is%6 J mimica fe)ei este rela8at% men)in.nd permanent contactul vi(ual prin po(i)ia la acelaDi nivel cu oc&ii pacientului Di denot% interesare fa)% de relat%rile acestuia6 J tonul vocii arat% respect fa)% de pacient dar ferm Di plin de 'ncredere fiind adecvat cu gesturile Di punctele de vedere e8primate6 J con)inutul ver!al este- sincer onest6 Jcon)inutul ver!al e8prim%- sentimente de respect 'n)elegere acceptare fa)% de pacient6 J'ntre!%rile sunt- directe desc&ise 'n asociere cu scopul dialogului6 J r%spunsurile sunt 'ncurajatoare evit.ndu$se nota neutr% sau prin caracterul lor s% des$ curaje(e conversa)ia6 J cuvintele c&eie le repet%m sau le reformul%m pentru a ajuta pacientul s% e8tind% pro$ !lema descris%6 J ritmul conversa)iei s% fie adaptat pacientului Di clar 'n e8primare6 J 'ntreaga activitate non$ver!al% poate fi completat% de noti)e f%r% 'ntreruperea relat%rilor iar nivelul lim!ajului s% fie adecvat pentru fiecare pacient 'n parte. Con. !$%(ii *)t !io%! J suntem gata s% ne recomand%m din nou6 J r%spundem cu 'n)elegere la con)inutul emo)ional6 J c%ut%m s% ne punem 'n situa)ia pacientului6 J a!ord%m su!iectele care 'i plac pacientului6 J evit%m r%spunsurile care neag% pacientului opinii sentimente personale6 J suntem oneDti at.t 'n informa)ii c.t Di 'n maniera de comunicare6 J creem Di men)inem un mediu propice pentru ascultare6 J )inem cont de mediul socio$cultural din care provine pacientul6 J ajut%m efectiv pacientul nu doar pretindem6 J mimica gesturile tonul Di de!itul ver!al adecvate 'n func)ie de personalitate
49

pacientului6 J nu ne folosim de timpul pacientului pentru a vor!i noi6 J folosim pau(ele pentru evaluarea celor relatate de pacient6 J ascult%m Mprintre r.nduriN6 J nu ne pronun)%m Di nu aducem la cunoDtin)% evolu)ia tratamentului sau prognosticul negativ al !olii. Cont%&t*) "i,i&: J atingem pacientul 'ncet foarte uDor Di pentru scurt timp6 J atingem numai acele segmente ale corpului care nu au conota)ie se8ual%- $ m.na !ra)ul um%rul6 J 'n timp ce atingem pacientul ne e8prim%m clar inten)iile6 J c.nd avem 'ndoieli cerem permsiunea pacientului6 J semnifica)ia contactului fi(ic tre!uie s% fie de 'ncurajare Di apropiere afectiv% fa)% de pacient. II# DEPENDENA >N SATISFACEREA NE<OII DE COMUNICARE

D%&+ &om*ni&%! % n* $t $%ti$"+&*t+8 'ot $*!. ni *!m+to%! ) '!o-) m d d ' nd nt%: ?7 Co3!n"care "ne;"c"ent% la n"vel en1or"al 8" 3otor 97 Co3!n"care "ne;"c"ent% la n"vel "ntelect!al :7 Co3!n"care "ne;"c"ent% la n"vel a;ect"v

S*!$ d di"i&*)t%t $ atingere cere!ral% sau nervoas%6 $ tul!ur%ri circulatorii cere!rale6 accident vascular cere!ral6 $ degenerescent%6 $ traumatisme6 $ o!oseal%6 $ deficit sen(orial6 $ surmenaj6 $ o!stacole 'n func)ionarea sim)urilor Di a lim!ajului 1pansamente aparate26 $ durere6 $ de(ec&ili!rul &idroelectrolitic6 $ droguri6 $ administrarea unor medicamente6 $ alcoolism. 3urse de ordin $ tul!ur%ri de g.ndire6 psi&ic $ pierdere separare stare de cri(%6 $ an8ietate6 $ stres6
50

3urse de ordin fi(ic

3urse de ordin sociologic

?ipsa cunoaDterii

$ emotiile- ca trairi su!iective conduc deseori la interpretari eronate ale mesajului6 $ stereotipii si prejudecati- tratarea diferitelor persoane ca si cand ar fi una singura6 $ conclu(ii pripite- evitarea recunoasterii realitatii6 $ personalitatea- comunicarea este influen)at% de stadiul de de(voltare a personalit%)ii umane6 personalitatea determin% individul s% fie 'ncre(%tor 'n capacit%)ile sale de a se e8prima de a se afirma de a sta!ili leg%turi semnificative cu cei din jur6 $ neadaptarea la !oal%6 $ poluare6 $ mediu inadecvat 1locuin)% loc de munc% de recreare26 $ climat 6 $ conflicte 6 $ eDec 6 $ i(olare social% 6 $ statut social Di economic defavora!il6 $ insuficienta cunoaDtere de sine a altora Di a mediului am!iant 6 $ lipsa de interes6 $ educa)ie inadecvat%6

1# Com*ni&%! in "i&%& )% ni. ) $ n,o!i%) Ki moto! ;ste dificultatea individului de a capta prin intermediul sim)urilor sale mesaje care vin din anturaj din mediul e8terior sau din am!ele. +ecanismul pertur!arii nevoii de a comunica cu semenii la nivel sen(orio$motor se situea(a pe mai multe planuri$ persoanele pot pre(enta dificultati in comunicare in situatia aparitiei unor tul!urari sen(orio$motorii prin privare de stimuli sau suprasolicitare cu stimuli veniti din mediul inconjurator social si4sau natural. $ diminuarea sau pierderea mo!ilitatii sau a functionalitatii organelor de simt sau am!ele provoaca individului o diminuare a campului perceptual al spatiului in care traieste. /celasi fenomen se produce in ca(ul unei suprasolicitari cu stimuli. $ in am!ele situatii cau(ele cele mai frecvente sunt afectarea cere!rala in ariile de proiectie corticala a organelor de simt tul!urarile circulatorii defectele de de(voltare la copil sau degenerarea organelor de simt la !atrani. M%ni" $t+!i d d ' nd n(+ T*)-*!+!i $ n,o!i%) J cecitate- pierderea vederii6 J diminuarea vederii- sc%derea acuit%)ii vi(uale6 J surditate- pierderea func)iei auditive6 J &ipoacu(ie- diminuarea au(ului6 J pierderea gustului 1I ageu(ie2 sau diminuarea gustului1I&ipogeu(ie2 pierderea com!ina)iilor celor patru sen(a)ii gustative de !a(%Xdulce
51

amar acru s%rat 1sim)ul de control al &ranei26 J anosmie- pierderea mirosului6 J &iposmie- scaderea mirosului6 J &ipoeste(ie- sc%derea sensi!ilit%)ii cutanate6 J &ipereste(ie- creDterea sensi!ilit%)ii cutanate6 Janeste(ie- a!senta sau disparitia unuia sau mai multor tipuri de sensi!ilitate spontan sau voluntar. T*)-*!+!i moto!ii J tul!ur%ri ale refle8elor- cutanate osteotendinoase mucoase vegetative6 J tul!ur%ri de sensi!ilitateJ su!iective$ sen(a)ie de 'n)ep%turi furnic%turi amor)eli dureri6 J o!iective$ &ipereste(ie I accentuare anormal% a sensi!ilit%)ii $ &ipoeste(ie I diminuarea sensi!ilit%)ii6 $ aneste(ie I pierderea sensi!ilit%)ii6 $ astereogno(ie I tul!urare privind aprecierea volumului Di formelor o!iectelor6 J tul!ur%ri ale motilit%)ii$ pare(%- sc%derea func)iei motorii musculare6 $ parali(ii periferice- scade tonusul muscular miDc%rile pasive se pot efectua cu amplitudine mult mai mare6 $ parali(ii centrale- tonusul muscular este p%strat sau c&iar e8agerat miDc%rile pasive se pot e8ecuta cu amplitudine redus%. 3e disting$ monoplegia- parali(ia unui singur mem!ru6 $ &emiplegia- parali(ia 142 corp lateral1 dreapta si stanga26 $ paraplegia- parali(ia mem!relor inferioare6 $ tetraplegia- parali(ia celor patru mem!re. J ata8ia $ imposi!ilitatea de a coordona grupele musculare in cursul miscarilor voluntare1necoordonare a miscarilor2 $ apar miscari imprecise e(itante $ apare in le(iuni cere!eloase sau ale maduvei spinarii6 J tremur%turi inten)ionale I tremur%tur% ampl% a inde8ului 'n pro!a indice : nas. J 'n func)ie de felul Di locali(area le(iunii cere!rale sunt afectate$ recep)ia auditiv$ ver!al%6 $ e8presia ver!al%6 /nali(am$ le8ia $ capacitatea de a 'n)elege cuvinte scrise6 $ grafia $ capacitatea de a scrie selectiv6 $ calculia$ capacitatea de a efectua calcule6 $ mimica gurii Di fe)ei. J afa(ie- pierdere totala sau partiala a intelegerii si a posi!ilitatii de a reda cuvintele ca urmare a unei le(iuni cere!rale.$ afa(ie sen(orial% I vor!eDte dar nu 'n)elege6 $ afa(ie motorie I diminuarea4incapacitatea de a se e8prima ver!al sau scris. J di(artria- dificultatea de a articula cuvintele pronun)ie neinteligi!il%.
52

T*)-*!%!i d &oo!don%! T*)-*!+!i d )im-%:

R %&(ii %" &ti. 5n in$*"i&i n( $%* E& $ $ n,o!i%)

J !.l!.ism- greutate 'n pronun)area unor cuvinte repetarea sau omisiunea de sila!e prin prelungirea unor sunete J mutism- !olnavul nu r%spunde nu comunic% cu anturajul J dislalia- imposi!ilitatea de a pronun)a anumite sunete care compun cuvintele6 vor!irea devine neinteligi!il%6 J acalculie I incapacitatea de a efectua calcule6 J anartrieI incapacitatea de a articula cuvintele6 J afonieI pierderea vocii6 J ale8ia I incapacitatea de a 'n)elege cuvinte scrise6 J agrafia I incapacitatea de a scrie selectiv6 J dificultati de e8primare. J neliniDte- lips% de liniDte sufleteasc% fr%m.nt%ri6 J inactivitate- lipsa activit%)ii fi(ice sau intelectuale ori am!ele6 J anxietate- sentiment profund de disconfort sau de tensiune neliniste pe care individul 'l resimte 'n urma unei situatii incerte. 3e manifesta printr$o stare de nemultumire incertitudine agitatie teama si ingrijorare datorita anticiparii unui pericol sau a unei amenintari a carei origine nu erste recunoscuta si in a!senta unor cau(e care sa le provoace. Poate fi acuta sau cronica. /n8ietatea acuta$ forma intensa de an8ietate determinata de o pierdere sau o sc&im!are iminenta care ameninta sentimentul de securitate si de !ine al unei persoane. /n8ietatea cronica$ an8ietate persistenta manifestata prin incertitudine agitatie frica fata de evenimentele din viitor. J 'ncetinirea de(volt%rii g.ndirii- ritmul asocia)iilor de idei este mai lent6 J &alucina)ii- percep)ii f%r% o!iect6 'n func)ie de anali(atori sunt &alucina)ii auditive vi(uale gustative olfactive cutanate6 J i(olare $ singur%tate- starea individului de a fi singur retras6 J plictiseala.

S*!$ ) d di"i&*)t%t F tio)o9i% d ' nd nt iG 1. 3urse de ordin fi(ic$ insuficienta intrinseca datorata$ afectiunilor cere!rale sau neurologice $ tul!urarilor circulatorii $ deficitului de de(voltare a organelor de simt $ degradarii organelor de simt $ traumatismelor $ o!oselii $ insuficienta e8trinseca prin$ diminuarea calitatii sau cantitatii stimulilor $ privarea de stimuli $ orice o!stacol care impiedica functionarea organelor de simt- pansamente aparate tumori $ suprasolicitarea sen(orio$perceptuala si surmenaj $ de(ec&ili!re &idroelectrolitice si de(ec&ili!re aparute datorita durerii sau prin utili(area drogurilor 2. 3urse de ordin psi&ologic53

$ tul!urarile de gandire 6 $ an8ietatea stresul6 $ situatii de cri(a$ situatiile care marc&ea(a o sc&im!are !rusca si semnificativa in viata6 unei persoane6 $ pierderea sau separarea de cineva sau ceva drag. 3. 3urse de ordin sociologic$ poluarea sonora6 $ mediu inconjurator neprielnic 1 locuinta locul de munca si spatiile de recreere26 $ temperatura am!ianta sca(uta sau crescuta lumino(itate neadecvata6 $ a!senta masurilor de protectie a muncii6 $ conflictul de rol$ incapacitatea individului de a a!orda comportamente adecvate rolurilor pe care le$a ales sau care ii sunt impuse. /ceasta incapacitate este legata de un conflict intre rolurile individului si normele sociale sau intre valorile individului si starea sa de sanatate sau de !oala6 $ esecul de rol$ imposi!ilitatea asumarii rolului sau rolurilor sociale. 5iecare persoana poseda un set de roluri definite ca suma totala a comportamentelor asteptate de partenerii de viata sau de activitate. 4. ?ipsa cunostintelor despre sine despre ceilalti si insuficienta cunoastere a mediului inconjurator. Cunoasterea de sine repre(inta contienti(area si recunoasterea caracteristicilor personale definitorii care il diferentia(a pe un individ de ceilalti. 3e refera la trei dimensiuni- perceptia de sine imaginea de sine evaluarea si aprecierea de sine. ,nfluenta pro!lemei de sanatate Gcomunicarea ineficienta la nivel sen(orio$motorH aspura celorlalte nevoi fundamentale duce la aparitia unor pro!leme de dependenta sau a unor semne de dependenta care indica nesatisfacerea altor nevoi fundamentale. /stfel se poate produce modificarea amplitudinii si ritmului respirator si o crestere usoara a temperaturii corpului. Pacientul poate pre(enta un anumit grad de necoordonare a miscarilor cu incapacitatea de a se im!raca si de(!raca de a se alimenta si de a se ingriji 1tegumentele si fanerele sunt murdare2. *olnavul poate acu(a insomine disconfort si o!oseala. ;l poate afirma ca are dificultati de eliminare urinara si de materii fecale. Comunicarea ineficienta la nivel sen(orio$motor poate sa induca si o comunicare ineficienta la nivel intelectual si afectiv insotita de sentimente de devalori(are neputinta si frustrare si de diminuare a interesului pentru diverse activitati. 7e asemenea ignorarea masurilor de prevenire a afectiunilor la nivel sen(orio$ motor poate duce la afectarea integritatii fi(ice si4sau psi&ologice a persoanei. Int !. n(ii) %$i$t nt Ki moto! O-i &ti. P%&i nt*) $+ "i &3i)i-!%t '$i3i& F $% "i dimin*%t% %nEi t%t %G P%&i nt*) $+ "o)o$ %$&+ mi:)o%& d &om*ni&%! i m di&%) L'%&i nt &* &om*ni&%! in "i&i nt+ )% ni. ) $ n,o!i%) Int !. n(ii) %*tonom K) d ) 9%t $ liniDteDte !olnavul cu privire la starea sa e8plic.ndu$l scopul Di natura interven)iilor6 $ familiari(ea(% !olnavul cu mediul s%u am!iant6 $ asigur% un mediu de securitate liniDtit6 $ administrea(% medica)ia recomandat% de medic. $ cercetea(% posi!ilit%)ile de comunicare ale !olnavului6 $ furni(ea(% mijloacele de comunicare 6 $ 'nva)% !olnavul s% utili(e(e mijloacele de comunicare conform posi!ilit%)ilor sale.
54

%d &.%t $t+!ii $%) P%&i nt*) $+ "i &om' n$%t $ n,o!i%)

$ asigur% 'ngrijiri relative la pertur!area sen(orial% sau motrice a !olnavului 1cecitate surditate parali(ie6 are rolul de suplinire pentru satisfacerea nevoilor pe care pacientul nu Di le poate satisface autonom 1a m.nca Di a !ea a se miDca Di a avea o !un% postur% a$Di men)ine tegumentele curate Di integre a evita pericolele26 $ administrea(% medica)ia recomandat%- unguente instilatii oculare na(ale auriculare6 $ efectuea(% e8erci)ii pasive Di active pentru prevenirea complica)iilor musculare articulare6 $ preg%teDte !olnavul pentru diverse e8amin%ri ale sim)urilor Di 'l 'ngrijeDte dup% e8aminare.

R d*&%! % t*)-*!+!i)o! d .o!-i! d )i' %"%,i& A$i$t nt% m di&%)%: $ efectuea(% cu pacientul e8erci)ii de e8primare specific%6 $ sta!ileste interrela)ia stimulare$ r%spuns6 $ instituie reeducarea tul!ur%rilor de vor!ire ale pacientului c.t mai precoce6 $ individuali(ea(% terapia pentru fiecare pacient 'n parte6 $ sus)ine reeducarea tul!ur%rilor de vor!ire prin rea!ilitare fi(ic%6 $ educ% Di ne asigur%m cola!orarea familiei6 $ efectuea(% cu pacientul e8erci)ii de memorare6 $ efectuea(% cu pacientul e8erci)ii pentru numirea diferitelor o!iecte 1anomiaI imposi!ilitatea pacientului de a numi o!iectele26 $ evi% aspectul- rela)ia pacient$terapeut s% nu fie de tipul ofi)er$soldat6 $ utili(ea(% forme variate de e8primare sau construc)ii gramaticale6 $ evit% corectarea particularit%)ilor de dialect6 $ selectea(% tul!ur%rile de e8primare Di conDtienti(%m pacientul asupra lor f%r% al descuraja6 $ trece progresiv de la etapa de de!ut a reeduc%rii afa(iilor la te&nici comple8e de reeducare a caren)elor gramaticale Di de e8primare6 $ constituie programe diferite pentru tul!ur%rile lim!ajului scris merg 'n paralel cu tul!ur%rile lim!ajului oral6 $ caut% a de(volta g.ndirea asociativ% a pacientului etc. /# Com*ni&%! in "i&i nt+ )% ni. ) int ) &t*%) I dificultatea individului de a 'n)elege mesajele si stimulii primi)i Di de a$Di utili(a judecata 1 rationament2 imagina)ia memoria pentru ca s% comunice cu semenii. < atingere a corte8ului sau o func)ie inadecvat% a facult%)ilor intelectuale pertur!% individul 'n modul s%u de a com!ina informa)iile pe care le primeDte de la al)ii Di de la mediu. =ecan" 3!l pert!r0ar"" nevo"" #e a co3!n"ca la n"vel "ntelect!al /fectarea corte8ului sau functionarea inadecvata a facultatilor intelectuale ale pacientului determina disfunctii in inregistrarea anali(a si stocarea informatiilor primite
55

de la ceilalti semeni si din mediul inconjurator. /stfel persoana are dificultati in perceperea realitatii si nu mai poate comunica coerent cu ceilalti. +esajele primite sunt interpretate gresit ceea ce face dificila relatia cu ceilalti. +esajele emise de pacient prin lim!aj nu mai corespunde cu ceea ce el doreste sa spuna. M%ni" $t+!i d d ' nd n(+ Di"i&*)t%t % d %-Ki %minti . nim nt ) t! &*t $ amne(ie $ pierdere totala a capacitatii de memori(are a informatiei si4sau de reamintire a informatiei inmaga(inate$ amne(ie de fi8are de re)inere a faptelor noi6 $ amne(ie de evocare lipsa capacit%)ii de reproducere sau recunoaDtere a unor fapte anterioare6 $ dificultatea de a 'n)elege de a face o judecat%6 $ &ipomne(ie$ pierdere partiala a capacitatii de memori(are $ comunicare ver!al% f%r% leg%tur% cu situa)ia dat%6 $ lipsit de logica in e8primare6 $ manifest%ri neadecvate situa)iei date6 $ dificult%)i asociate cu procesarea vite(ei detaliului sau organi(%rii informa)iilor scrise sau vor!ite6 $ transmiterea de mesaje o!scure si incomplete $ stare patologica caracteri(ata prin tul!urari de orientare temporala spatiala de perceptie etc.6 $ tul!urare a starii de constiinta in care functiile psi&ice sunt incetinite pragul perceptiei este crescut ducand la ingreunarea perceptiilor si in general a contactului si posi!ilitatilor de orientare in mediul am!iant neurmata de amne(ie $ pierdere a simtului de orientare in timp si4sau in spatiu.

Lim-%: in&o ! nt Com'o!t%m nt n %d &.%t Di"i&*)t+(i d 5n( ) 9 ! % m $%:*)*i Di"i&*)t%ti d t!%$mit ! % m $%:*)*i Con"*,i O-n*-i)%!

D ,o!i nt%!

S*!$ ) d di"i&*)t%t F tio)o9i% d ' nd nt iG 1. 3urse de ordin fi(ic$ insuficienta intrinseca prin$ afectarea corte8ului6 $ diminuarea facultatilor intelectuale datorate *oli sau a consumului de droguri6 $ deficit de de(voltare6 $ degenerarea facultatilor intelectuale datorita inaintarii in varsta6 $ a!senta stimulilor. $ insuficienta e8trinseca determinata de mesajele neclare primite din e8teriorul persoanei. $ de(ec&ili!rele &idroelectrolitice sau datorita durerii o!oselii surmenajului suprasolicitarii si saturarii sen(orio$perceptuale. 2. 3urse de ordin psi&ologic$ an8ietate $ stres $ tul!urari de gandire
56

$ situatie de cri(a $ pierderea sau separarea de cineva sau ceva drag $ neadaptarea la rolul de !olnav 0olul de !olnav este un rol guvernat de asteptari sociale- scutirea de responsa!ilitatile rolului social normal scutirea de responsa!ilitatea de a fi !olnav o!ligativitatea insanatosirii cooperarea in incercarea de a se insanatosi. 3. 3urce de ordin sociologic$ dificultatea de a invata lucruri noi $ statut socio$economic devalori(at $ educatie deficitara $ conflict si4sau esec de rol $ i(olare. Int !. n(ii) %$i$t nt i m di&%) - P%&i nt &* &om*ni&%! in "i&i nt+ )% ni. ) int ) &t*%) O-i &ti. P%&i nt*) $+ "i o!i nt%t 5n tim'8 $'%(i* Ki )% '!o'!i% ' !$o%n% Int !. n(ii) %*tonom K) d ) 9%t $ ajut% !olnavul s% se oriente(e 'n timp spa)iu Di referitor la propria persoan%6 $ sugerea(% pacientului s% )in% un jurnal 6 $ ajut% pacientul s% complete(e jurnalul 6 $ 'l ajut% s%$Di recunoasc% capacit%)ile Di preferin)ele 6 $ las% !olnavul s% fac% tot ceea ce poate cu propriile sale mijloace.

0# Com*ni&%! in "i&i nt+ )% ni. ) %" &ti. 0epre(int% dificultatea individului de a se afirma a fi desc&is c%tre al)ii Di c%tre nevoile lor de a sta!ili leg%turi semnificative cu anturajul. 5iin)a uman% care nu poate comunica adecvat sufer% interior Di 'Di diminuea(% stima de sine. ,n consecin)% capacitatea de afirmare este de asemenea redus% Di situa)ia sa se sc&im!% devine insecuri(ant%. ,ndividul nu mai poate sta!ili leg%turi cu anturajul. +ecanismul pertur!arii nevoii de a comunica cu semenii la nivel afectiv. ,ndividul care nu poate comunica cu ceilalti se interiori(ea(a si adesea stima fata de propria persoana se diminuea(a. ,n consecinta capacitatea sa de afirmare este afectata si relatia lui cu ceilalti devine nesigura si amenintatoare. Principalele cau(e sunt tul!urarile de personalitate depresia si orice afectare a integritatii eului 1de e8emplu to8icomaniile2. Perceperea inadecvata a sinelui dificultatea de a se afirma si incapacitatea de a fi receptiv fata de semenii sai provoaca pacientului dificultatea sau incapacitatea sta!ilirii de legaturi semnificative cu mem!rii anturajului. M%ni" $t+!i d d ' nd n(+ A9! $i.it%t A)i n%! m nt%)+ $ manifestare impulsiv% de a se certa !ate ataca pe cei din jur6 $ incapacitatea individului de a de)ine controlul asupra propriilor
57

D .%)o!i,%! E9o& nt!i$m Fo-i

E*"o!i D )i! Id i d $in*&id ! 8 3%)*&in%(ii P !& ' ! in%d &.%t+ d $in 8 ! $'in9 ! % '!o'!i i ntit%ti Di"i&*)t%t % d % $ %"i!m% Di"i&*)t%t % d %-Ki E'!im% $ ntim nt ) 8 id i) 8 o'inii) Di"i&*)t%t % d % $t%-i)i ) 9+t*!i $ mni"i&%ti. &* $ m nii T!i$t t A'%ti Int !io!i,%! S ntim nt d ! $'in9 ! D '!im%! P!o$t!Mi

acte6 nu poate s%$Di aprecie(e nici suferin)a Di nici nu r%spunde de actele sale6 $ percep)ie negativ% pe care individul o are fa)% de valoarea personal% Di competen)a sa6 $ preocuparea e8agerat% a individului fa)% de sine 'nsuDi de s%n%tate de 'm!r%c%minte de ocupa)ie motiv pentru care se crede persecutat6 $ fric% o!sedant% direc)ionat% spre ceva de care !olnavul nu poate sc%pa6 $ agorafo!ie $ teama de spa)iu desc&is6 $ claustrofo!ie $ teama de a sta 'nc&is 'n camer%6 $ no(ofo!ie $ teama de !oal%. $ stare de foarte !un% dispo(i)ie dar f%r% o!iect 6 $ tul!urare de g.ndire prin pre(en)% nemotivat% neconform% cu realitatea du!lat% de convingerea pacientului 'n verosimilitatea ei. $ percep)ii f%r% o!iect auditive vi(uale 6 $ percep)ia negativ% a individului fa)% de aparen)a sa fi(ic%.

$ incapacitatea de a face ceea ce prefer% s% fac% . $ nu isi e8prima sentimentele ideile opiniile .

$ se i(olea(a respinge legaturile cu semenii.

$ stare sufleteasc% ap%s%toare6 m.&nire am%r%ciune6 melancolie6 $ stare de indiferenta lipsa de interes fata de orice activitate si fata de lumea inconjuratoare. $ a reflecta 'n contiin% prin prisma propriei sensi!ilit%i fenomene ale realit%ii e8terioare6 $ a nu consimi s% primeasc%6 a nu satisface6 a nu admite6 a refu(a. $ m.&nire descurajare. $ stare patologic% de total% indiferen% fa% de ceea ce se petrece 'n jur cau(at% de o!oseala e8cesiv% a nervilor6 depresiune moral% apatie.

Int !. n(ii) %$i$t nt i m di&%) L'%&i nt &* &om*ni&%! in "i&i nt+ )% ni. ) %" &ti. O-i &ti. Int !. n(ii) %*tonom K) d ) 9%t E.%)*%!

58

P%&i nt*) $+ $ 'o%t+ %"i!m%8 $+ %i-+ ' !& '(i 'o,iti.+ d $in

$ anali(ea(a talentele Di reali(%rile anterioare ale !olnavului6 $ d% posi!ilitate pacientului s%$Di e8prime nevoile sentimentele ideile Di dorin)ele sale6 $ antrenea(% !olnavul 'n diferite activit%)i care s%$i dea sentimentul de utilitate6 $ supraveg&ea(% in permanen)% !olnavul. $ ajut% !olnavul s% identifice posi!ilit%)ile sale de a asculta de a sc&im!a idei cu al)ii de a crea leg%turi semnificative 6 $ asigura climat propice pentru sta!ilirea relatiilor cu semenii sai. $ d% posi!ilitate pacientului s% ia singur deci(ii6 $ 'nva)% !olnavul- te&nici de afirmare de sine te&nici de comunicare te&nici de rela8are 6 $ administrea(% medica)ia prescris%antidepresive an8iolitice tranc&ili(ante6 $ utili(ea(% unele mijloace fi(ice de imo!ili(are$ c&ingi $ c%maD% de protec)ie.

3e vor nota (ilnic sc&im!%rile survenite 'n$ dispo(i)ia !olnavului $ 'n e8presia ver!al% Di nonver!al%.

S% &! %$&% ! & 'ti.it%t % '%&i nt*)*i "%t% d & i)%)ti P%&i nt*)*i $+ 'i fie facilitata afirmarea eului P%&i nt*) $+ "i " !it d ' !i&o) int !n $%* Et !n

3e vor nota (ilnic sc&im!%rile survenite 'n sta!ilirea leg%turilor cu semenii. 3e vor nota (ilnic sc&im!%rile survenite 'n comunicarea cu semenii in comportamentul !olnavului. 3e va o!serva si nota efectul administrarii medicatiei an8iolitice antidepresive tranc&ili(ante.

Int !. n(ii d "i&it%! : minimali(ea(% faptele sau emo)iile relatate de pacient6 personali(ea(% 'ntre!%rile Di pro!lemele relatate6 universali(ea(% 'n)elegerea pro!lemelor6 de(apro!% relat%rile pacientului6 d% dovad% de prejudec%)i6 produce confu(ie prin neDtiin)a folosirii 'ntre!%rilor6 judec% su!iectiv cele relatate6 nu ofer% alternative.

INTERDEPENDENTA CU CELELALTE NE<OI


Nesatisfacerea nevoii de a comunica afectea(% !una rela)ie cu celelalte nevoi. N A d $ mi$&%8 d %-$i '+$t!% o -*n+ 'o$t*!+: $ disconfort Di degradarea mo!ili(%rii prin comunicare deficitar%. NA-Ki m n(in t m' !%t*!% &o!'*)*i 5n )imit no!m%) $ lipsa culegerii de date Di a implement%rii interven)iilor datorit% comunic%rii deficitare. NA ! $'i!%
59

$ diminuarea4incapacitatea de a relata despre respira)ia ineficace. NA mOn&% Ki % - % $ deficit de alimenta)ie prin diminuarea4incapacitatea de a comunica c% 'i este foame4sete. NA )imin% $ deficit de eliminare prin diminuarea4incapacitatea de a$Di e8prima nevoia. N A "i &*!%t8 in9!i:it $i %-$i '!ot :% t 9*m nt ) $ tul!ur%ri trofice Di cutanate prin diminuarea4incapacitatea de a relata c% este ud$murdar. N A do!mi8 % $ odi3ni $ ,mposi!ilitatea e8prim%rii lipsei de odi&n% somn etc. N A $ 5m-!+&% Ki d ,-!+&% $ imposi!ilitatea e8prim%rii o!iceiurilor Di preferin)elor vestimentare. N A .it% ' !i&o) ) $ imposi!ilitatea e8prim%rii nevoilor fricii opiniilor etc. N A t!+i &on"o!m '!o'!ii)o! &on.in9 !i $i .%)o!i $ alterarea func)iilor de comunicare face imposi!il% participarea la serviciul religios. N A $ o&*'% d '!o'!i% ! %)i,%! $ i(olare prin dificultatea de a comunica. J A $ ! &! % $ diminuarea4incapacitatea de a participa la activit%)i recreative. N A 5n.%(% $ ignorarea reeduc%rii tul!ur%rilor de vor!ire Di comunicare.

PROCES DE >NGRI?IRIANURSING
C*) 9 ! d d%t +ve(i date4informa)ii referitoare la pacientul 'ngrijit. An%)i,% $i int !'! t%! % d%t )o! Pro0le3e #e #epen#en-% po "0"le2 $comunicare ineficace la nivel sen(o$motor $comunicare ineficace la nivel intelectual $comunicare ineficace la nivel afectiv. =an";e t%r" #e #epen#en-%- tul!ur%ri sen(oriale tul!ur%ri de vor!ire dificult%)i de 'n)elegere lim!aj incoerent confu(ie de(orientare dificultatea de a$si e8prima sentimentele de a se afirma dificultatea sau imposi!ilitatea de a sta!ili rela)ii semnificative etc. S!r e #e #";"c!ltate- deficit sen(orial surmenaj durere consum de droguri de(ec&ili!ru &idroelectrolitic an8ietate stres neadaptarea la !oal% statut socio$economic defavori(ant i(olare social% educa)ie inadecvat% lipsa de cunostin)e. D"a$no t"c #e &n$r"j"r" preala0"le B P7E7S7 P)%ni"i&%! % 5n9!i:i!i)o! 0biective poten'iale pentru pacient s% demonstre(e creDterea a!ilit%)ii de a comunica s% comunice (ilnic propriile o!serva)ii6 s% demonstre(e c% a 'n)eles necesitatea comunic%rii s% ai!% incredere 'n ec&ipa de 'ngrijire6 s% pre(inte vederea !un% prin corectarea viciilor de refrac)ie6
60

s%$Di corecte(e din timp a!aterile de la vor!irea corect% 1e8erci)ii logopedice26 s% fie informat despre !oal% evolu)ie sau investiga)ii6 va promova comunicarea cu familia 'Di va demonstra propriile sentimente6 s% fie ec&ili!rat psi&ic s% comunice cu al)ii 'n mod eficient6 s% diminue(e neliniDtea legat% de dificultatea 'n comunicare de !oal%6 s% pronun)e corect anumite cuvinte u(uale s% e8prime mesajele nonver!ale6 s% formule(e fra(e complete s% ini)ie(e o conversa)ie s% e8prime ameliorarea comunic%rii6 s% recunoasc% mem!rii familiei Di a ec&ipei de 'ngrijiri. Intevent""2 $ autonome6 $ delegate7 A')i&%! % 5n9!i:i!i)o! 1nterven'ii generale o!servarea comportamentului pacientului o!servarea e8presiei fe)ei depistarea unor deficien)e sen(oriale Dl motorii tul!ur%rii auditive vi(uale se8uale endocrine locomotorii reali(area interviului4anc&etei ce ofer% culegerea de date despre individ Di care permite o selec)ie Di o evaluare corespun(%toare comunicare normal% sau non$ver!al% cu pacientul6 o!servarea comunic%rii pertur!ate metode de comunicare non$ver!ale. E.%)*%! % 5n9!i:i!i)o! Se va reteri la gradul de conDtient% al pacientului gradul de dependen)% pl.ngeri6 tipul de comunicare -ver!al% sau non$ver!al. tipul de vor!ire lim!ajul6 atitudinea poate sau nu controla mediul men)ine contactul cu familia este inteles6 este capa!il s%$Di e8prime dorin)ele nevoile p%rerile nivel de cunostinte6 alte semne asociate. COMUNICAREA TERAPEUTIC J %$i$t nt%8 m di&%)+ L '%&i nt G n !%)it+(i 'n general asistentele medicale$nursele au o !un% intui)ie a st%rii afective a pacientului6 aceast% capacitate de a se sincroni(a emo)iilor este considerat% de multi ca fiind de fapt intui)ia. ;a apare deoarece asistentele medicale sunt o!iDnuite s% o!serve si sa evalue(e comunicarea nonver!al% a pacien)ilor I indiciile percepti!ile pe care le ofera oc&ii vocea dispo(i)ia sufleteasc% Di po(i)ia corpului. c.nd apari)ia lor l.ng% patul pacien)ilor se com!in% cu o !un% judecata si cu capacitatea de evaluare acestea devin deseori primele care 'i identific% pe pacien)ii ce necesita sprijin moral 'n a!ordarea lor fa)% de !oal% sau fa)% de noile situa)ii6 cu toate c% mul)i pacien)i r%spund !olii fi(ice cu reac)ii adaptive normale mul)i altii isi gasesc capacit%)ile de adaptare modificate4 reduse la apari)ia !rusc% a unei !oli calastrofale6 cei cu o personalitate imatur% pot s% necesite de asemenea un sprijin suplimentar pe durata spitali(%rii c&iar dac% !oala 'n sine nu este considerat% ca amenintatoare pentru via)% de c%tre personalul spitalului.
61

internarea 'n spital indiferent de motivele acesteia repre(int% o e8perien)% amenin)atoare pentru multe persoane. uneori familiile pacien)ilor necesit% un plus de aten)ie din partea personalului de 'ngri$ jiri din spital. dac% un mem!ru al familiei este pe moarte este !olnav cronic se afl% 'ntr$o sec)ie d terapie intensiv% sau este 'n aDteptarea unui diagnostic virtual amenin)%tor familia o caut% pe asistenta medical% pentru a 'n)elege situa)ia Di pentru a$Di e8prima 'ngrijirea. rela)ia interpersonal% sta!ilit% de asistenta medical% cu pacien)ii Di cu mem!rii familiilor lor poate promova adaptarea din partea tuturor acestor persoane. posed.nd o temeinic% cunoaDtere a teoriei comunic%rii terapeutice Di a!ord.nd o atitu$ dine cald% apropiat% fa)% de pacien)i asistentele se vor afla 'n situa)ia deose!it de favora!il% de a ajuta pacientul6 se pot preveni astfel apari)ia unor serioase complica)ii afective Di fi(ice 'n timpul spitali(%rii sau dup% e8ternarea pacientului 'ndep%rt.nd o parte din stresul emo)ional cau(at de !oal%. P!in&i'ii 9 n !%) Comunicarea este esen)ial% 'n desf%Durarea procesului de 'ngrijiri4nuring6 este un proces dinamic care include ela!orarea transmiterea Di receptarea mesajului6 /sistenta medical% va )ine cont de urm%torii factori care influen)ea(% comunicarea$ percep)ia !a(at% pe e8perien)% conduce la transmiterea 'n)elegerea Di receptarea mesajului6 $ valoarea personal% influen)ea(% e8primarea ideilor Di modul 'n care acestea sunt 'n)elese de cel ce le receptea(%6 $ o comunicare o!iDnuit% este eficient% c.nd ea este reali(at% 'n func)ie de nevoile o!iective ale pacientului6 $ nivelul socio$cultural al pacientului influen)ea(% comunicarea ver!al% Di non$ver!al%6 $ nivelul de cunoDtin)e este produsul de(volt%rii Di educa)iei ce influen)ea(% comunicarea prin a!ilitatea de 'n)elegere a sensului mesajului6 $ rela)iile Di valorile ce comunic% determin% sta!ilirea metodelor Di stilurilor celor maiY eficiente de comunicare6 $ comunicarea este mai eficient% dac% modul 'n care are loc discu)ia este liniDtit f%r% (gomot sau al)i factori care contur!% conversa)ia6 $ cele mai cunoscute mijloace de comunicare sunt cele ver!ale Di cele non$ver!aleJ o comunicare ver!al% eficient% se reali(ea(% prin$ controlul asupra 'n)elesului cuvintelor folosite intona)ia vocii6 $ claritatea vor!irii ritmul conversa)iei6 J o comunicare eficient% nonver!al% se reali(ea(% prin$ prestan)% po(i)ia corpului e8presia fe)ei folosirea m.inilor6 $ atingerea persoanei folosirea distan)ei corespun(%toare6 $ a!ilitatea 'n comunicare este util% 'n procesul de 'ngrijiri4nursing 'n toate tipurile de rela)ii- asistent%4pacient asistent%4asistent% asistent%4medic asistent%4familie etc. $ comunicarea cu pacientul 'n scop terapeutic este o ac)iune de nursing deli!erat% pentru$ reali(area scopurilor propuse prin acordarea 'ngrijirilor6 $ de(voltarea unor interrela)ii de 'ntrajutorare 'n care comunicarea cu pacientul se va !a(a pe a!ilitate simpatie c%ldur% sufleteasc% 0ela)ia de 'ntrajutorare are 3 fa(e62

$ fa(a primar% I orientat% asupra nevoilor pacien)ilor6 e8primarea lor $ plan6 $ fa(a de lucru I comunicare $ 'ntre)inerea ei6 ajut% pacientul s%$Di e8prime g.ndurile sentimentele o!iceiurile6 $ fa(a terminal% I asistenta medical% Di pacientul favori(ea(% 'mpreun% atingerea scopurilor 'ngrijirilor Di asigur% 'nl%turarea neliniDtii sau sentimentului de a!andonare. M tod d &om*ni&%! Comunicarea 'n scop terapeutic necesit% din partea asistentei medicale metode selective Di specifice de comunicare liniDtea este necesar% pentru organi(area g.ndurilor Di o!serv%rii pacientului6 ascultarea atent% a pacientului conduce la 'n)elegerea total% a mesajului lui ver!al sau nonver!al6 dac% se arat% 'n)elegere pacientul se e8prim% li!er Di desc&is6 parafra(%rile e8presiile e8emplele determin% r%spunsuri din partea pacientului Di provoac%4determin% o comunicare viitoare6 preci(%rile ajut% la re)inerea informa)iilor importante6 'ndreptarea aten)iei c%tre pro!lemele specifice6 oferirea informa)iilor 'ncurajea(% comunicarea Di ofer% pacientului date importante. Comunicarea eficient% este 'mpiedicat% de opinii personale false 'ncuraj%ri reac)ii de ap%rare de(apro!%ri 'ntre!%ri de genul Mda de ceLN sc&im!area nejustificat% a su!iectului de discu)ie oprirea comunic%rii prin fra(e nemotivate !oala cere adesea sc&im!area Di adaptarea pacientului la noile condi)ii de via)% iar comunicarea lui cu asistenta medical% 'l ajut% prin creDterea 'n)elegerii Di a accept%rii $'n rela)ia cu copii comunicarea cere 'ndem.nare aparte !a(at% pe 'n)elegerea nivelului de de(voltare Di creDtere. No!m d %d! $%-i)it%t Pentru a reali(a tot ceea ce ne propunem 'n comunicarea noastr% cu pacientul tre!uie s% d%m dovad% nu numai de a!ilitate cunoDtin)e Di 'n)elegere dar Di s% cunoaDtem anumite norme de adresa!ilitate Di anumeJ contactul ini'ial $ indic%m cine suntem Di de ce suntem aici6 $ trimitem pacientul la surse adecvate dac% nu putem r%spunde la unele 'ntre!%ri6 $ ne pre(ent%m cu titlul4func)ia noastr% profesional% Di cu numele de familie. J conversa'iile nedorite $ dac% este nevoie ne pre(ent%m 1recomand%m2 din nou6 $ 'ncepem s% facem alu(ie la su!iecte care plac celeilalte persoane6 $ punem 'ntre!%ri dup% ca(6 $ folosim o terminologie corespun(%toare. J cum folosim 2ntreb&rile $ punem 'ntre!%ri la o!iect6 $ ne concentr%m aten)ia asupra celui care r%spunde6 $ oferim persoanei 'n cau(% sen(a)ia de control. J nu trebuie s& minimaliz&m orice informa'ie, trebuie s& $ reflect%m asupra emo)iilor Di s% investig%m corect faptele Di datele situa)iei relatate6 $ ne concentr%m asupra pacientului prin 'ntre!%ri Di 'n)elegerea pro!lemelor f%r% a face
63

universali(are6 $ reflect%m asupra circumstan)elor atenuante6 $ judec%m informa)iile s% ascult%m cu respect Di s% 'ncuraj%m cunoaDterea de sine a pacientului J dac& comunicarea verbal& este completat& i de contactul fizic rezultatele dorite sunt mai bune dac& $atingem (one ale corpului care nu au nici$un fel de conota)ie se8ual% 1m.na !ra)ul um%rul26 $ atingerea va fi uDoar% scurt% cu !l.nde)e6 $ dac% e8ist% 'ndoieli ale pacientului asupra 'n)elegerii acestor gesturi vom cere permi$ siunea6 $ 'n timp ce atingem vor!im pentru a dovedi claritatea inten)iilor noastre. Ro)*) %$i$t nt i m di&%) 5n &om*ni&%! /sistenta medical% are o multitudine de roluri 'n comunicare recunoaDterea Di MtraducereaN reac)iilor emotive ale pacientului 1varia)ii ale ritmului respirator Di cardiac pre(en)a ciano(ei pre(en)a modific%rilor 'n e8presia fe)ei26 stimularea pacientului s% participe s% se e8teriori(e(e Di s% sta!ileasc% rela)ii umane corespun(%toare6 de(voltarea mijloacelor eficace de comunicare la cei cu &andicap $ mu)i sur(i or!i6 permiterea manifest%rilor emotive care Meli!erea(%N pacientul de tensiuni psi&ologice6 c.Dtigarea 'ncrederii pacientului Di apar)in%torilor6 sprijinirea pacientului pentru a se cunoaDte a se 'n)elege a renun)a la o!iceiuri nefolositoare sau de a accepta condi)ia sa 1de !olnav26 reducerea impactului psi&ologic produs de 'm!oln%vire sau de !oal%.

INTER<IUL - G@ID PENTRU ASISTENTA MEDICAL D "ini(i Int !.i*) $ este o 'nt.lnire fa)% 'n fa)% un dialog $ asistent% medical% Di pacient $ pentru sus)inerea unei conversa)ii 'n vederea o!)inerii unor informa)ii cu utili(area a numeroase deprinderi 'n func)ie de scopul percep)ia Di a!ilitatea celui implicat. No(i*ni 9 n !%) J climatul sta!ilit influen)ea(% interviul$ ar%ta)i un interes deose!it fa)% de ceea ce spune pacientul Di asculta)i atent. Fncrederea este reali(at% prin$ apropiere $ r%spuns la tot ce se spune $ desc&idere fa)% de pro!lem% $ aten)ie $ asigurarea confinden)ialit%)ii. $ determina)i o!iceiurile sentimentele cunoDtin)ele pacientului 'n mod c.t mai eficace Di
64

mai pl%cut posi!il6 $ o atitudine de acceptare apropiat% de 'n)elegere cuplat% cu o!iectivitate asigur% re(ultatul aDteptat6 $ pre(enta)i$v% cu nume func)ie Di spune)i pacientului motivele acestui dialog4interviu6 $ sta)i c.t mai conforta!il 'n timpul dialogului$interviului6 J folosi)i 'ntotdeauna un sistem de 'nscriere a informa)iilor primite foarte precis nu v% !a(a)i pe memorie J aminti)i$v% c% necesit%)ile Di scopurile am!elor p%r)i $ pacient Di asistent% medical.$ asigur% re(ultatul unui interviu6 J nu 'ntre!a)i c&estiuni la care r%spunsul este dat doar dac% este necesar s% reveni)i pentru acurate)ea r%spunsului $ a pro!lemei6 J este responsa!ilitatea asistentei medicale s% men)in% discu)ia Mtrea(%$vieN6 J o!serva)i dac% pacientul o!oseDte6 folosi)i momente de pau(%6 J practica)i4folosi)i interviul acesta v% va permite s% st%p.ni)i aceast% te&nic%4acest pro$ cedeu v% va ajuta s% identifica)i Di s% corecta)i Mpunctele sla!eN6 J cu c.t ve)i folosi mai mult interviul cu at.t ve)i deveni adeptul lui. Uti)i,%! % 5nt! -+!i)o! 5olosi)i 'ntre!%ri$ directe ca s% o!)ine)i informa)ii specifice de e8.- Mce v.rst% ave)iL c.nd v$a)i cunoscut LN. $ care s% 'ncuraje(e comentariile persoanei sau e8primarea sentimentelor I de e8.- Mce sim)i)i 'n leg%tur% cu ...LN Mpute)i s%$mi spune)i mai multe despre aceasta LN $ desc&ise care s% permit% pacientului s% spun% tot ce g.ndeDte I de e8.- Mdespre ce dori)i s% vor!im LN Mce a$Di putea face ca s% v. sim)i)i !ine LN C*m $ %$&*)t+ J asculta)i ce spune despre fapte Di 'n)elesul acestora6 J concentra)i$v% asupra pacientului Di ceea ce spune acesta6 J s% nu v% fie fric% de perioadele de liniDte 1f%r% r%spuns imediat26 aDtepta)i suficient pentru ca pacientul s% r%spund% 'a felul s%u6 J asculta)i apoi consemna)i6 privi)i pacientul 'n oc&i6 J asculta)i plini de 'n)elegere6 Znu uita)i I M'n)elegerea se afl% 'n oameni nu 'n vor!eN.[[ A)t d '!ind !i J utili(a)i toate deprinderile privind comunicarea ver!al% sau nonver!al% 'n timpul inter$ viului 1individul foloseDte miDc%ri ale capului !ra)elor oc&ilor trunc&iului etc. INTER<IUL SI CULEGEREA DE DATE >N FUNCIE DE NE<OILE FUNDAMENTALE N .oi% d % ! $'i!% J Camera$ aerisit% curat% umiditate lumino(itate corespun(%toare6 J mediu$ curat poluat fum%tor !%utor etc.
65

J respira)ia$ !un% jen% durere tuse secre)ie na(al% !ronDic% e8pectora)ie &emopti(ie transpira)ie $ mod de respira)ie I na(al intu!at ventilat mecanic cu O/8 tra&estomie6 $ o!serva)ii generale I ritm frecven)% amplitudine (gomote respiratorii dispnee facies culoarea tegumentelor temperatura e8tremit%)ilor6 $ mijloace de m%surare a respira)iei I da nu foloseDte $ care sporturi practicate6 $ mem!ri de familie cu afec)iuni pulmonare alergii respiratorii alergeni animal la domiciliu. N .oi% d % m%n&%8 % - % J +od de administrare$ autonom ajutat dependent sprijinit de familie natural gavaj sond% fistul% perfu(ie 6 $ dieta I da nu 'n)eleas% respectat% par)ial respectat%6 $ apetit $ da nu cau(a inapeten)ei mese regulate I da nu cau(a nr.mese4(i6 $ m%n.nc% 'ntre mese I da nu rar des foarte des ce anume6 $ foame nocturn% I da nu cau(a ora forma de manifestare 6 J dificult%)i$ mastica)ie degluti)ie digestie flatulen)% meteorism durere surplus alimentar posturi I da nu rar des foarte des o!serva)ii6 J mod de &idratare$ cantitate I suficient insuficient6 sete $ da nu rar des foarte des6 $ lic&ide preferate I ceai sucuri compot ap% mineral% ap% pota!il% sifon etc.6 Jalimente inter(ise6 Jalergii alimentare I da nu la ce reac)ia6 Jconsum (ilnic6 $ lapte produse lactate unt margarina p.ine al!% cereale cartofi fier)i6 $ fructe proaspete compot sucuri salate crude fierte conserve6 $ came de porc vit% pui peDte ficat altele6 $ dulciuri !%uturi $ cantitate 1in pa&ar4ceDti2 de ap% ceai cafea etc.6 Jfactori de influen)%$ stress durere nervo(itate agita)ie neliniDte !oli atmosfera din timpul mesei con$ str.ngeri6 o!is!uinte alimentare- care sunt o!serva)iile generale6 $ aspectul lim!ii a mucoasei !ucale aspectul pielii starea tegumentelor6 $ reac)ii alimentare data apari)iei pro!lemei6 A )imin% J +od de eliminare$ autonom ajutat dependent \C !a(inet sond% stom% incontinen)% 6 urina$ frecven)a mic)iunilor (iua noaptea cantitate aspect culoare6 $ cu s.nge al!umin% gluco(a p& densitate dificult%)i de urinare durere6 scaun$ frecven)% cantitate consisten)% aspect culoare con)inut de para(i)i o!iDnuin)e6 $ dificult%)i de defecare durere &emoroi(i constipa)ie diaree melen%6 $ eliminare $ spontan la8ativ clism% alte mijloace6 transpira)ie66

$ a!undent% pu)in a!undent% durat% caracteristici6 menstrua)ie$ frecven)a ciclului durata caracteristici6 factori de influen)%$ emo)ii mediu spitali(are durere stress stare de agita)ie imo!ili(are constr.ngeri fi(ice etc6 o!serva)ii generale$ data apari)iei pro!lemei suferin)a care afectea(% eliminarea6 $ mijloace folosite pentru uDurarea elimin%rii I !%uturi alimente e8erci)ii fi(ice etc.6 A $ miK&%8 % %. % o -*n+ 'o$t*!+ J deplasare$ mod I autonom ajutat dependent cu uDurin)% da4nu cau(a6 $ mijloc I fotoliu rulant targa c.rje cadru !aston ajutor etc6 $ o!iDnuin)e I mers pe jos loc drept sc%ri pant% cu maDina cu tranportul 'n comun6 J factori ce influentea(a mo!ilitatea$ durere articular% anc&ilo(% invaliditate gradul ei6 $ prote(e de mem!re aparat g&ipsat fractur% vec&e consolidat%6 $ locali(are emo)ii activitate cardiac%4respiratorie tremur%turi6 $ re(isten)% la o!oseal% $ !un% medie sc%(ut% 6 J <!serva)ii generale$ data apari)iei pro!lemei6 $ dreptari st.ngaci modific%ri 'n timpul deplas%rii6 $ valorile func)iilor vitale altele6 $ crampe musculare $ da nu oca(ional rar (ilnic frecvent6 $ se 'ntoarce singur 'n pat $ da nu se ridic% singur $ da nu se aDea(% singur $ da nu6 J e8erci)ii fi(ice$ da nu oca(ional (ilnic durata tipul sport practicat6 J dificult%)i 'n men)inerea unei po(i)ii$ aDe(at culcat 'n picioare $ da nu cau(a6 J mijloace de mo!ili(are4men)inere a unei po(i)ii$ e8erci)ii fi(ice masaje sisteme de elonga)ie aparat g&ipsat6 $ alte activit%)i recomandate de medic.6 A do!mi8 % $ odi3ni J <!iDnuin)e$ doarme $ da nu !ine cau(a6 $ pro!leme de adormire tre(iri matinale coDmaruri somn neregulat somnam!ulism ore de somn ore de siest% ora de culcare ora de tre(ire6 $ o!iceiuri de culcare $ da nu lumin% 'ntuneric semio!scuritate mu(ic% 1da nu ce gen2 insomnii 1da nu foarte des periodic cau(a26 $ somnifere $ da. nu oca(ional nou des (ilnic do(a produsul6 J factori de influen)%$ emo)ii nervo(itate4agita)ie durere stress neliniDte (gomot lumin% surescitare ner$ voas% diure(% nocturn% pro!leme digestive6 J o!serva)ii generale$ atitudine 'n fa)a durerii $ vor!eDte tare prefer% medicamente6 $ utili(ea(% te&nici de rela8are $ da nu care nu cunoaDte6
67

$ anturajul favori(ea(% odi&na $ da nu cau(e data apari)iei pro!lemei. A "i &*!%t8 %-Ki '!ot :% t 9*m nt ) /spect generalJ pielea$ moale uscat% umed% gras% sensi!il% cald%6 $ cu le(iuni $ da nu care ec(eme pustule macule papule etc6 $ cu prurit edeme pl%gi placarde etc6 J tegumente$ aspecte culoare6 J p%rul$ aspect lungime culoare alopecie normal gras uscat lucios mat fria!il para(itat6 J ung&iile$ curate murdare 'ngrijite fria!ile6 J o!iDnuin)e de igien% personal%$toalet%4!aie $ duD la cad% (ilnic periodic oca(ional s%pt%m.nal6 $ igiena cavit%)ii !ucale $ da nu rar des periodic dup% mese diminea)a seara singur ajutat dependent6 $ se rade $ da nu (ilnic asistat ajutat dependent cu lam% cu !rici cu aparat electric6 $ igiena p%rului $ da nu (ilnic s%pt%m.nal lunar periodic singur ajutat dependent se piapt%n% $ da nu singur ajutat dependent6 $ igiena ung&iilor $ nu da rar des foarte des singur ajutat dependent t%iat scurt etc6 J dificult%)i$ !oli diverse6 J importan)a acordat% igienei I da nu foarte pu)in mult foarte mult utili(ea(% usten$ sile4o!iecte proprii e8ecut% corect 'ngrijirile6 J o!serva)ii generale$ alergii tegumentare $ da nu la ce restric)ii6 $ !oli de piele $ care stom% durere de c'nd au ap%rut form% de manifestare6 $ gradul de educa)ie privind respectarea regulilor de igien% $ f%r% sla! o!iDnuit crescut e8cep)ional6 J alte influen)e data apari)iei pro!lemei. A $ 5m-!+&% $i d ,-!+&% capacitatea de reali(are- singur cu ajutor dependent6 importan)a acordat% nevoii $ da nu foarte pu)in pu)in mult6 mod de a se 'm!r%ca4de(!r%ca$ adaptat $ da nu cau(a rar des foarte des6 dup% anotimp $ da nu cau(a6 $ dup% v.rst% $ da nu cau(a dup% circumstan)e $ da nu cau(a altele6 dificult%)i de a se 'm!r%ca4de(!r%ca$ financiare restric)ii de mod% uniform% !oli credin)e constr.ngeri fi(ice altele6 'nc%l)%minte$ caracteristici I comod% modern% clasic% o!iDnuit% cu toc f%r% toc adaptata momentului special% ortopedic%6 o!serva)ii generale$ alergii cunoscute I !um!ac m%tase !lan% natural% !lan% sintetic% etc.6 $ data apari)iei pro!lemelor. A .it% ' !i&o) ) mijloace de prevenire a pericolelor68

$ acuitate vi(uala si auditiva imo!ili(are la pat orientare in spatiu in timp6 $ supraveg&ere tratamente interventii altele6 !oli transmisi!ile in medii- da nu care6 factori de influenta$ au( va( de(orientare neliniste descurajare fo!ie emotii dispnee6 $ sc&im!ari familiale : da nu separare divort !oala deces sc&im!are de domiciliu. A &om*ni&% modalit%)i$ de e8primare I oral% scris% gesturi atitudine personal% 'n)elegere6 $ de comunicare I auditiv% vi(ual% ver!al% scris% gesturi6 dificult%)i de comunicare$ oc&elari prote(% ocular% lentile de contact aparat auditiv aparat ortopedic etc6 $ locuieDte singur cu adul)i cu copii6 comunic% cu-. $ so) so)ie copii p%rin)i fra)i prieteni vecini rude colegi alte persoane6 atitudinea$ familiei fa)% de pacient pacientului fa)% de familie6 $ personalului din spital fa)% de pacient pacientului fa)% de personal se confesea(% $da nu cui motiva)ia6 $ solicit% ajutor $ da nu accept% ajutor $ da nu cau(a6 $ prefer% singur%tatea $ da nu vor des foarte des motiva)ia6 $ foloseDte singur%tatea ca mijloc de e8primare Di comunicare $ da nu rar des foarte des6 $ este o persoan% trist% $ da nu rar des foarte des6 $ este o persoan% sup%r%toare fa)% de ceilal)i este o persoan% 'ncre(%toare 'n ceilal)i6 pro!leme de comunicare$ tul!urari de comportament durere momente diferite de viata6 $ de(ordine dificultata de a recunoaste lim!la vor!ita altele. A %&(ion% d*'+ &! din( ) Ki .%)o!i) $%) J/c)iuni Di atitudini care reflect%$ grij% fa)% de propriile interese grij% fa)% de nevoile altora6 J factori de influenta$ gesturile Di atitudinile corporale c%utarea corectarea sensului vie)ii Di a mor)ii6 $ dorin)a de a comunica cu fiin)a suprem% emo)iile cultura6 $ apartenen)a religioas% familia anturajul spitali(area !oala6 Jo!iDnuin)e$ credin)e$ asistarea la ceremonii religioase $ da nu care c.nd apartenen)% la grup $ da nu6 $ folosirea de o!iecte religioase $ da nu care6 $ religie I da nu care vor!eDte despre ea $ da nu cau(a6 $ citeDte scrieri religioase spirituale $ da nu care ritualuri I da nu6 JdoreDte$ s% vor!easc% cu $ preot ra!in alt repre(entant al cultelor6 $ s% participe la sluj!e religioase $ da nu de ce6 $ s% asculte la radio sau s% urm%reasc% la 9B sluj!e religioase $ da nu de ce6 $ s% fie 'mp%rt%Dit $ da nu. A $ ! %)i,% Jmodalit%)i69

$ integritatea fi(ic% Di psi&ic% am!i)ie motiva)ie $ da nu cau(a6 $ autocritica $ da nu cau(a luarea de deci(ii $ da nu cau(a stima de sine $ da nu cau(a6 $ manifest%ri de mul)umire $ da nu cau(a roluri sociale $ da nu cau(a6 Jcomportament$ legat de stadiul de de(voltare copil adolescent adult persoan% v.rstnic%6 $ legat de capacit%)ile proprii6 Jactivit%)i$ preferate detestate I da nu care de ce6 $ fi(ice sociale culturale $ da nu care6 $ Dcolare profesionale sportive Voga $ da nu care6 Jcapacitate de adaptare4interesare social% $ da nu cau(a6 Jfactori de influen)%6 $ starea de s%n%tate de neliniDte $ da nu care6 $ ne'ncredere eDec regulamente impuse $ da nu care6 Jo!serva)ii generale$ face parte dintr$o societate $ da nu care are sentimentul utilit%)ii $ da nu de ce6 $ are program de lucru Di odi&n% $ (ilnic s%pt%m.nal concediu $ da nu c.nd6 $ este mul)umit de programe4activitate proprie $ da nu cau(a. A $ ! &! % J modalit%)i$ singur 'n grup restr.ns 'n colectiv 'n familie altele. J activit%)i preferate$ da nu care colective $ da nu care6 J activit%)i recreative$ da nu care $ teatru film opera video 9B lectur% sport altele6 J are capacitatea de a intra 'n contact cu al)ii $$ da nu cau(e. A 5n.+(% J nivel de educa)ie$ Dcolari(are impus% preferat% de specialitate altele6 J cunoaDte$ da nu foarte pu)in !ine foarte !ine despre !oala Di efectele ei6 $ motivele spitali(%rii e8amenele radiologice e8plor%ri func)ionale specifice6 $ teste$anali(e de la!orator6 $ opera)ia4interven)ia c&irurgical% consecin)ele acesteia6 $ tratamentul medicamentos interven)iile asistentului6 $ perioada de convalescen)% perioada de recuperare6 J alte pro!leme de s%n%tate cunoscute $ da nu 'n)elese care$ cunoaDte mediul spitalicesc $ da nu6 $ cunoaDte termenii medicali $ da nu pu)in6 $ cunoaDte medicamentele specifice $ da nu pu)in6 $ cunoaDte tratamentul igieno$dietetic $ da nu pentru6 J <!serva)ii generale$ are capacitate de a 'nv%)a $ da nu cau(a are mijloace de 'nv%)are $ da nu cau(a6 $ are sugestii referitoare la mijloacele de a face acomodarea la spital mai uDoar% $ da nu care6

70

FISA DE INTER<IU
39/>,= P0/C9,C.......................................... 3P;C,/?,9/9;/............................................. ;?;B................................................. 3C</?/........................................... /N=?............7/9/......................... 7/9; >;N;0/?; 7;3P0; P/C,;N9 ,N,9,/?;?; P/C,;N9=?=,-..................................................varsta..........se8.........starea civila........................nr. copii......religie......................profesia..................................statutul social...................ocupatia..............................loc de munca.................................................. 7<+,C,?,=?- ?ocalitatea..........................................casa.........................camere.............. ?ocuieste- singur 4 cu soti1e2 4 cu copii 4 cu parinti 4 institutionali(at. <*,3N=,N9; 7; B,/9//lcool- da 4 nu 4 oca(ional. 9utun- da 4 nu 4 oca(ional. 7rog- da 4 nu 4 denumirea..............................mod de administrare....................................... Cafea- da 4 nu 4 oca(ional. 7ieta..............................greutate.........4Kg6inaltime..............9/.................puls............4min. 3emne particulare................................/lergii cunoscute-.......................reactia................... 39/0;/ 7; 7;P;N7;N]//utonom......................semidependent....................................dependent........................... prote(e- dentar% 4 ocular% 4 auditiv% 4 de mem!ru 4 valvular% stimulator cardiac 4 din anul .........6 lentile de contact6 4 oc&elari $ dioptrii 6 .............afec)iuni care limitea(% activitateacardiace 4 respiratorii 4 locomotorii 4 sen(oriale 4 altele......................................................... /?9; P0<*?;+; 7; 3/N/9/9;3pitali(%ri 4 anterioare pentru.................................................................la data.................... opera)ii 4 interven)ii................................................................................la data..................... 9ratamente prescrise......................................................................................urmate- da4nu. ,mpresii din spitali(area anterioar%....................................................................................... ............................................................................................................................................... . P0;@;N9/0; 7; C/@ 1C=?;>;0;/ 7; 7/9;27ata apari)iei....................................................................................................................... +otivele intern%rii............................................................................................................. ............................................................................................................................................ Pro!leme de s%n%tate 1dependen)a $ P $2.............................................................................. ............................................................................................................................................ ............................................................................................................................................ ............................................................................................................................................ ............................................................................................................................................
71

3urse de dificultate 1etiologia $ ; $ 2 .................................................................................... .............................................................................................................................................. ............................................................................................................................................ +anifest%ri de dependen)% 1semne Di simptome $ 3 2............................................................ ............................................................................................................................................. ............................................................................................................................................ ............................................................................................................................................ ............................................................................................................................................ ............................................................................................................................................ /lte date- 1investiga)ii paraclinice etc.2 ............................................................................................................................................... ............................................................................................................................................ .......................................................................................................................................... ........................................................................................................................................... ........................................................................................................................................... ............................................................................................................................................... .

1# NE<OIA DE A RESPIRA
R $'i!%ti% repre(int% functia prin care se asigura continuu si adecvat atat aportul de o8igen din aerul atmosferic necesar proceselor de o8idare din organism Di de a elimina dio8idul de car!on re(ultat din meta!olismul celular. I# INDEPENDENA >N SATISFACEREA NE<OII DE A RESPIRA ;ste determinat% de men)inerea integrit%)ii c%ilor respiratorii Di a muDc&ilor respiratori de func)ionarea lor eficient%. Et%' ) ! $'i!%(i i: a2 < nti)%(i% $ repre(int% p%trunderea aerului 'nc%rcat cu o8igen 'n pl%m.ni Di eliminarea aerului 'nc%rcat cu dio8id de car!on. Bentila)ia are doi timpi- inspira)ia Di e8pira)ia. 1nspira'ia
72

+ este un act activ6 $ const% 'n p%trunderea aerului 'n pl%m.ni apro8imativ un volum de aer de 5"" ml prin dilatarea diametrelor cavit%)ii toracice6 $ pl%m.nii urmea(% miDc%rile cutiei toracice iar presiunea din interiorul lor scade cu 2$3 mm Ag fa)% de presiunea atmosferic%6 $ aceast% diferen)% de presiune determin% p%trunderea aerului atmosferic 'n pl%m.ni6 Expira'ia + este un act 'n mare parte pasiv6 $ const% 'n revenirea cutiei toracice la volumul ini)ial prin 'ncetarea contrac)iei muDc&ilor respiratori cu eliminarea unei cantit%)i de aer din pl%m.ni egal% cu cea inspirat%. 7urata e8piratiei este du!la fata de inspiratie. ;ste influen)at% de$ permea!ilitatea cailor respiratorii6 $ concentra)ia o8igenului 'n aerul respirat6 $ maturitatea centrului respirator !ul!ar6 $ e8pansiunea cutiei toracice6 $ func)ionarea normal% a centrilor care reglea(% respira)ia. !2 Di"*,i*n % 9%, )o! $ este procesul prin care o8igenul din alveolele pulmonare trece 'n capilarele perialveolare Di C<2 din capilare trece 'n alveolele pulmonare. ;ste influen)at% de$ diferen)a de presiune a <2 'n aerul alveolar si concentra)ia <2 din s.nge6 $ starea peretelui alveolar6 $ m%rimea suprafe)ei alveolare c2 Et%'% &i!&*)%to!i $ const% 'n conducerea <2 prin vasele arteriale la )esuturi Di a C< 2 adus de la )esuturi prin vasele venoase la pl%m.n pentru a se elimina. ;ste influen)at% de$ cantitatea de &emoglo!ina din s.nge6 $ de!itul cardiac6 $ num%rul de &ematii6 $ permea!ilitatea re)elei periferice arteriale dG Et%'% ti$*)%!+ $ repre(int% sc&im!ul de ga(e dintre s.nge Di )esuturi cu ajutorul unui sistem en(imatic comple8. 0eglarea respira)iei - este realizat prin mecanisme nervoase i umorale# aceste mecanisme adapteaz
respiraia la necesitile aportului de o"igen i elimin de dio"id de carbon, intervenind ori de c te ori se produc modificri ale concentrat de o"igen i dio"id de carbon n s nge pentru a se menine n constante normale# centrul respirator este constituit din componentele sistemului nervos central !'.(.).& care ntreine i modific micrile respiratorii, rolul principal revenind centrului bulb i centrului pneumota"ic# reglarea umoral este determinat prin e"citarea direct a centrului respirator de ct dio"idul de carbon din s nge i a o"igenului dizolvat fizic n plasm.

F%&to!ii &%! in")* n( %,+ $%ti$"%& ! % n .oii d % ! $'i!% F%&to!i -io)o9i&i $ v.rsta $ la copii num%rul de respira)ii pe minut este mai mare ca la adult6 $ se8ul $ la femei se 'nregistrea(% valori ale frecven)ei respiratorii la limita ma8im% a normalului la !%r!a)i la limita minim%6 $ statura $ la persoanele mai scunde num%rul de respira)ii pe minut este mai mare dec.t la persoanele 'nalte6 $ somnul $ 'n timpul somnului frecven)a respira)iilor este mai sc%(ut% dec.t 'n timpul st%rii de veg&e6 $ postura $ po(i)ia corect% a toracelui permite e8pansiunea pl%m.nului 'n
73

timpul respira)iei. ,ndividul s%n%tos poate respira 'n ortostatism De(.nd culcat. Po(i)ia care favori(ea(% respira)ia este cea De(.nd Di ortostatic% prin contrac)ia corespun(%toare a diafragmei6 $ alimenta)ia $ influen)ea(% men)inerea umidit%)ii c%ilor respiratorii Di prin aportul de gluco(a favori(ea(% o !un% func)ionare a diafragmei Di a celorlal)i muDc&i respiratori6 $ e8erci)iul fi(ic $ influen)ea(% frecven)a respira)iei 1 activitatea musculara creste frecventa respiratorie pana la 4"$5" resp4min26 persoanele neantrenate dau semne de o!oseal% la un efort mai mic dec.t cele antrenate6 J anumite culturi 'n special cele asiatice acord% o mare importan)% e8erci)iilor de rela8are Di control a respira)iei6 J st%rile de insuficien)% respiratorie determinate de stres st%ri conflictuale etc sunt controlate prin e8erci)ii $respiratorii e8erci)ii de medita)ie6 J e8erci)iile de rela8are 'm!inate cu activitatea fi(ic% moderat% au efect !enefic pentru respira)ie6 J e8agerarea acestora duce 'ns% la &iperventila)ie pulmonar% volumul respirator pe minut poate creDte de 1" ori. $ activitatea : in timpul efortului rata respiratorie creste6 $ talia : persoanele &iperponderale au o respiratie superficiala cu frecventa crescuta6 F%&to!i $ emo)iile $ influen)ea(% frecven)a Di amplitudinea respira)iei6 '$i3o)o9i&i $ aceeaDi influen)% o au pl.nsul r.sul stresul an8ietatea6 $ durerea. F%&to!i $ mediul am!iant $ procentajul adecvat de o8igen 121^2 din aerul $o&io)o9i&i atmosferic favori(ea(% respira)ia6 mediul poluat 'nc%rcat cu particule micro!iene c&imice influen)ea(% negativ respira)ia6 umiditatea aerului inspirat de 5"$6"^ creea(% un mediu conforta!il6 $ climatul $ influen)ea(% frecven)a respira)iei6 c%ldura determin% creDterea frecven)ei frigul $ sc%derea frecventei6 v.ntul pertur!% respira)ia6 altitudinea prin rarefierea aerului determin% creDterea frecven)ei6 $ locul de munc%$ prin poluare c&imic% sau micro!ian% devine un mediu nefavora!il !unei respira)ii1 minerii vopsitorii la!orantii26 $ conditii de locuit- locuin)a tre!uie s% pre(inte un spa)iu adecvat num%rului de locatari ferestre pentru lumino(itate natural% dispo(i)ia uDilor conform cu o ventila)ie adecvata surse de c%ldur% corespun(%toare iar mo!ilierul s% fie aDe(at 'ntr$un mod care s% permit% ma8imum de stimuli Di sen(ori6 $ consumul de medicamente 1sedativele tranc&ili(antele in&i!a centrul respirator2. M%ni" $t+!i d ind ' nd n(+ ;upnee$ respiratie normala$ supla ampla regulata pe nas automata silentioasa fara efort1 fara control constient2. 5recven)a $ repre(int% num%rul de respira)ii pe minut6 respira)iei $ este influen)at% de v.rst% Di se8 la nou n%scut : pana la 4" r4min 6 rata medie- 35 r4min
74

la 2 ani la 4 ani la 6 ani la 12 ani la 14 ani la 1# ani adult /mplitudi$ nea 0itmul @gomotele respiratorii 3imetria miDc%rilor respiratorii 9ipul de respira)ie

$ rata medie- 25 r4min $ rata medie- 23 r4min $ rata medie- 21 r4min $ rata medie- 19 r4min $ rata medie- 1# r4min $ rata medie- 16$1# r4min $ 16$1# r4min

$ este dat% de volumul de aer care p%trunde Di se elimin% din pl%m.n la fiecare respira)ie. 7in acest punct de vedere respira)ia poate fi profund%1 &iperpnee2 sau superficial%6 $ repre(int% pau(ele egale dintre respira)ii deci respira)ia este ritmic%6 $ normal respira)ia este liniDtit%6 'n somn devine mal (gomotoas% 1sfor%it26 $ am!ele &emitorace pre(int% aceeaDi miDcare de ridicare Di co!or.re 'n timpul inspira)iei Di e8pira)iei6 3unt trei tipuri de respira)ie$ costal superior 'nt.lnit la femeie prin ridicarea p%r)ii superioare a cutiei toracice datorit% m%ririi diametrului anteroposterior 'n timpul inspira)iei6 $ costal inferior 'nt.lnit la !%r!at prin m%rirea diametrului lateral al cutiei toracice6 $ abdominal 'nt.lnit la copii Di v.rstnici prin m%rirea diametrului vertical al cutiei toracice6 $ mucoasa respiratorie este umed% secre)ii reduse transparente dense6 $ repre(int% o e8pira)ie for)at% prin care se elimin% secre)iile din c%ile respiratorii6 este un fenomen de protec)ie al organismului. 9ransformarea sangelui venos in sange arterial prin sc&im!ul de ga(e ce are loc la nivelul plamanului.

;8pectoratia 9usea Aemato(a pulmonara normala

Int !. n(ii) %$i$t nt i m di&%) ' nt!* m n(in ! % ind ' nd n( i 5n $%ti$"%& ! % n .oii: $ e8plorea(% deprinderile de respira)ie ale pacientului6 $ recunoaDte 'n evaluarea respira)iei pacientului a tot ceea ce este normal fa)% de anormal6 $ 'nva)% pacientul s%$ fac% e8erci)ii respiratorii e8erci)ii de mers de rela8are6 $ ai!% posturi adecvate care s% favori(e(e respira)ia6 $ 'nl%ture o!iceiurile d%un%toare 1'm!r%c%minte str.mt% ta!agism mese copioase2 $ evite e8punerea prelungite la frig ume(eal% c%ldur% 'n mediu c&imic to8ic poluant f%r% a lua m%surile de protec)ie corespun(%toare- masc% costum de protec)ie etc6 $ se proocupe de un aport alimentar adecvat cu evitarea gr%similor animale e8cesului de sare Di dulciurilor etc6 $ ia pau(e adecvate 'n func)ie de efort fi(ic activit%)i loc de munc%6 $ evite dep%Direa greut%)ii normale prin respectarea regimurilor de via)% Di dietetice6 $ poarte vestimenta)ie care s% nu 'mpiedice miDc%rile respiratorii6 $ aeriseasca camera Di locuin)a 'n mod repetat constant6
75

$ adopte o po(i)ie care s% permit% e8pansiunea cavit%)ii toracice6 $ se preocupe de crearea unui mediu am!iant care s% ai!e temperatura umiditatea lumino(itatea 'n limite normale6 $ consume de lic&ide pentru &idratare corespun(%toare6 $ evite consumul de medicamente cu efect de polipragma(ie 1predispune la decom$ pens%ri respiratorii26 $ cunoasca limitele fi(iologice controull preventiv Di educa)ie. Ed*&%ti% '%&i nt*)*i: Re p"ra-"a e te ;!nc-"a v"tal% cea 3a" "3portant%7 A respira 'n mod conDtient 'nseamn% a respira 'ncet ad.nc. ,n general oamenii nu Dtiu s% respire corect re(ult.nd un deficit de o8igen cu numeroase consecin)e. Re$!l" pentr! re p"ra-"e con8t"ent%2 aerul 'l inspir%m numai pe nas gura r%m.ne 'nc&is%6 inspira)ia aerului tre!uie s% fie ad.nc% profund% p.n% 'n a!domen 1re(ult.nd 'mpin$ gerea 'nainte a muDc&ilor a!dominali26 acest mod de respira)ie are efect rela8ant Di stimulent6 diafragma prin alternan)a miDc%rilor Msus$josN e8ecut% masaj organelor (onei inferioare Di favori(ea(% circula)ia sanguin%6 respira)ia tre!uie s% fie regulat% Di cu ritm egal constant6 inspir%m c.nd ridic%m piciorul Di e8pir%m c.nd acesta are contact cu p%m.ntul6 evit%m stresul Di starea de nervo(itate deoarece 'n acest mod for)%m respira)ia care devine superficial% Di rapid%6 respira)ia conDtient% 'nseamn% o !un% respira)ie Di contri!uie la men)inerea ec&ili!rului fi(ic Di psi&ic6 pentru utili(area la capacitatea real% a pl%m.nilor putem efectua gimnastic% respiratorie. P!in&i'%) ) .o)*m '*)mon%!

<%)o!i no!m%) m dii F-+!-%t d 184; mG CP9 CB C05 Capacitate pulmonara totala I 6""" ml Capacitate vitala I 45""$5""" ml 47"" Capacitate re(iduala I25"" ml
76

C, B0 BC B,0 B;0 B;+3 B;+34CB 50 B

functionala Capacitate inspiratorie Bolum re(idual

I 35"" ml I 1"""$15"" ml 6 rata medie - 13"" adulti Bolum curent I 5"" ml adulti Bolum inspirator de re(erv% I 3""" ml adulti Bolum e8pirator de re(erv% I 1"""$15"" ml6 rata medie- 12"" adulti Bolum e8pirator I 35""$4""" ml ma8im4secunda 0aport 9iffneau I 7"$#5^ 5recventa respiratorie I 16$1# adult Bentilatie4min. 1BC 8 502 I 5"""$9"""ml4min

II# DEPENDENA >N SATISFACEREA NE<OII Fn satisfacerea nevoii se manifest% urm%toarele pro!leme1. /lterarea vocii6 2. 7ispneea6 3# Clearance ineficient al cailor respiratorii. S*!$ d di"i&*)t%t 8 &%! d t !min+ n $%ti$"%& ! % n .oii d % ! $'i!% S*!$ d o!din "i,i& $ alterarea mucoasei na(ale faringiene !ronDice tra&eale sau parenc&imului pulmonar6 ta!agism6 $ o!struc)ia c%ilor respiratorii6 $ o!e(itatea6 $ !andaje toracice6 $ de(ec&ili!ru &idroelectrolitic6 $ durere6 $ &ipovolemia6 $ sarcina6 $ starile fe!rile6 $ infectiile6 $ regenerarea tesuturilor si activitatea fi(ica4intelectuala $ anomalii musculo$sc&eletice $ traumatisme $ !oli ale sistemului nervos central $ !oli cardiovasculare $ !oli psi&ice6 $ an8ietatea6 $ stresul6 $ situa)ia de cri(%6 $ aerul poluat umed6 $ altitudinea 'nalt%6
77

S*!$ d o!din '$i3o)o9i& S*!$ d o!din $o&io)o9i&

Li'$% &*no%Kt !ii $ cunoaDterea de sine6 $ cunoaDterea mediului am!iant6 $ cunoaDterea altor persoane. 1# ALTERAREA <OCII $ $ S*!$ d di"i&*)t%t : procese inflamatorii la nivelul cailor respiratorii superioare - nas faringe laringe pre(enta alergenilor din mediul inconjurator.

M%ni" $t+!i d d ' nd n(+ Di$"oni I tul!ur%ri ale emisiunii vocale interes.nd 'n%l)imea intensitatea Di tim!rul vocii. 3e manifest% su! form% de r%guDeal% voce stins% voce aspr%. /pare 'n laringita acut% sau cronic%. A"oni I imposi!ilitatea de a vor!i. <o& n%,on%t+ $ intalnita 'n o!struc)ia foselor na(ale. <o& -iton%)+ $ apare 'n le(iunile nervului recurent st.ng. S n,%(i% d $ lipsa de aer. $*"o&%! /# DISPNEEA 3u!iectiv se caracteri(ea(a prin G3;9; 7; /;0H greutate 1dificultate2 in respiratie sen(atie de sufocare. <!iectiv se caracteri(ea(a prin- modificare de ritm alterari de frecventa amplitudine durata a miscarilor respiratorii. 3e manifest% ca o respira)ie anevoioas%. S*!$ d di"i&*)t%t : $ !olile inimii 1disfunctii de pompa tul!urari de ritm si conducere2 $ !olile pl%m.nului 1in care sunt afecate ventilatia perfu(ia difu(iunea ga(elor2 $ !oli ale c%ilor respiratorii superioare1necesar crescut de o8igen in organism sarcina an8ietate &ipertiroidism2 anemii prin deficit de &ematii sau &emoglo!ina. /erul p%trunde cu greutate 'n pl%m.n av.nd drept consecin)% o8igenarea defectuoas% a )esuturilor Di acumularea de C<2 'n s.nge. Pacientul este an8ios. M%ni" $t+!i d d ' nd n(+ O!to'n $ respiratie dificila in decu!it dorsal ce determina pacientul sa adopte po(i)ie for)at%$ De(.nd cu !ra)ele at.rnate pe l.ng% corp sau sprijinandu$se pe genunc&i6 aceast% po(i)ie este adoptat% pentru a permite dilatarea cutiei toracice deci favori(ea(% respira)ia. $ oprirea respira)iei6 $ respira)ie cu ritm respirator rar frecven)% respiratorie sc%(ut% #$12 resp4min. amplitudine crescut% inspira)iile sunt profunde 'nso)ite de tiraj Di cornaj. Poate fi 78

A'n =!%di'n

T%3i'n

inspiratorie$ conditionata de reducerea cali!rului cailor respiratorii6 $ e8piratorie$ determinata de o!stacole care impiedica e8pul(area aerului din plamani_ se caracteri(ea(a prin- e8pir prelungit peni!il usor suierator si profund insotit de tiraj si cornaj. Pacientul are trunc&iul inclinat inainte6 $ mi8ta$ predominanad una din forme in functie de cau(a declansatoare. $ creDterea frecven)ei respira)iei respira)ie cu creDterea frecven)ei miDc%rilor respiratorii peste 4" resp4min6 amplitudine sc%(ut% respira)ie superficial% Di ritmic%6 suprafa)a respiratorie redus% repre(int% cau(a6este 'nt.lnit% 'n majoritatea !olilor pleuro$ pulmonare cardio$vasculare anemii st%ri to8ico$infec)ioase afec)iuni intra$a!dominale cu efect de mas% asupra !a(ei pl%m.nilor 1sarcin% ascit% meteorism2. $ respira)ie superficial% sau profund%. $ p%trunderea unei cantit%)i mari de aer 'n pl%m.ni caracteri(ata prin respiratii profunde si prelungite. $ p%trunderea unei cantit%)i mici de aer 'n pl%m.ni caracteri(ata prin respiratie superficiala. $ e8pira)ie for)at% ce permite degajarea c%ilor respiratorii superioare de secre)ii acumulate $ &emoragie e8teriori(at% prin cavitatea !ucal% prin tuse provenind de la nivelul c%ilor respiratorii : pl%m.ni 1sputa rosie spumoasa aerata2$ ve(i nevoia de a elimina. $ amestec de secre)ii din ar!orele tra&eo$!ronDic formate din mucus puroi s.nge celule descuamate.

Am')it*din modi"i&%t+ @i' !. nti)%(i @i'o. nti)%(i T*$ @ mo'ti,i M*&o,it+(i F$'*t+G

79

Di$'n d ti' C3 Dn -StoP $

J respira)ie caracteri(at% prin alternan)a Di periodicitatea dintre polipnee 1respira)ie accelerat%2 Di apnee 1oprirea temporar% a respira)iei26 J modalitatea anormal% de respira)ie poate fi corelat% cu le(iuni ale creierului mijlociu J miDc%rile respiratorii cresc progresiv 'n amplitudine Di frecven)% p.n% la un punct culminant $ apogeu apoi scad p.n% 'ncetea(% instal.ndu$se perioada de apnee cu o durat% de 1"X12 secunde dup% care ciclul se repet%6 J este 'nt.lnit% 'n aterosclero(a cere!ral% accidente vasculare cere!rale tumori cere$ !rale uremii.

Di$'n B*$$m%*)

J inspira)ie lung% urmat% de o e8pira)ie for)at% apnee. Ciclul se reia. J miDc%rile respiratorii sunt (gomotoase inspira)ia profund% frecven)a 'ntre 6$1" respira)ii4min.6 J apare caracteristic 'n acido(a meta!olic% din acidoceto(a dia!etic% Di ,0C decompensat% 'n stadiul uremic. Ciclurile de respiratie sunt intrerupte de apnee cu durata itre 1"$12 sec.6 repre(inta respiratia agonica din stadiul preletal stari comatoase meningite. Ciclurile de respiratie sunt inversate$ inspiratie prelungita urmata de e8piratie mica. /pare la copii in *ron&opneumonie `ciano(a `!ataile aripilor nasului6 $ ampl% (gomotoas% cu frecven)% crescut% cu raluri tra&eale- Doc st%ri comatoase afectarea trunc&iului cere!ral Da. $ perioade lungi de apnee 'ntrerupte de una$dou% respira)ii ample $ moartea clinic%. $ raluri$ (gommote intermitente produse prin trecerea aerului circulant de$a lungul unei acumulari de secretii in !ron&iole si alveole6 sunt de diferite tipuri-raluri crepitante romflante si!ilante6 $ sufluri6 $ frec%tura pleural%6 $ murmur ve(icular. $ tegumente de culoare al!astruie$ vinetie la nivelul e8tremit%)ilor80

Di$'n

=iot

Di$'n =%*&3*t R $'i!%(i% $t !to!o%$+ R $'i!%(i% %9oni&+ Z9omot ! $'i!%to!ii

Ci%no,+

Ti!%: Co!n%: C3 ,in9 S*93i) C+$&%t*) St!+n*t

nas !u(e lo!ul urec&ii ung&ii $ depresiune inspiratorie a p%r)ilor moi ale toracelui suprasternal epigastru intercostal. $ (gomot inspirator cu caracter de Duier%tur% au(i!il de la distan)%. $ e8piratie sueratoare $ respiratie modificata fafa control constient1 inspiratie !rusca (gomotoasa si repetata datorita unor spasme repetate ale diafragmului2. 7e o!icei este asociat cu procese mediastinale. $ inspiratie fortata prelunga cu gura larg desc&isa si care arata o insuficienta o8igenare cere!rala. $ a elimina !rusc i cu (gomot pe nas i pe gur% aerul din pl%m.ni printr$o contracie involuntar% a muc&ilor e8piratori

0# CLEARANCE INEFICIENT AL CAILOR RESPIRATORII M%ni" $t+!i d d ' nd n(+ O-$t!*&(i% &+i)o! ! $'i!%to!ii R $'i!%(i di"i&i)+ ' n%$ S &! (ii %-*nd nt n%,%) E'i$t%Ei$ D "o!m+!i %) n%$*)*i St!+n*t A$'i!%(i ' n%$ T*$ Co!n%: Ti!%: Poate fi produs% de procesele inflamatorii ale c%ilor respiratorii dar Di de pre(enta unor corpi str%ini p%trunDi accidental 'n c%ile respiratorii $ 'ndeose!i la copii $ ca Di de deform%ri ale nasului. $ !olnavul respir% pe gur% $ secre)ii mucoase purulente sau sanguinolente care 'mpiedic% respira)ia $ &emoragie na(al% $ devia)ie de sept traumatisme $ e8pirare for)at% $ smiorc%it $ cu caracter de tuse uscat% sau umed% persistent% $ (gomot inspirator cu caracter de Duier%tur% au(i!il de la distan)% $ depresiune inspiratorie a p%r)ilor moi ale toracelui suprasternal epigastru intercostal

Int !. n(ii) %$i$t nt i m di&%) L '%&i nt*) &* d "i&i n( ! $'i!%to!ii O-i &ti. Pacientul s% respire li!er pe nas Int !. n(ii) %*tonom Ki d ) 9%t $ Berfica permea!ilitatea cailor respiratorii6 $ la nivelul nasului- 'ndep%rtea(% secre)iile na(ale6 $ ume(eDte aerul din 'nc%pere6 $ asigur% un aport suficient de lic&ide pe 24 de ore6 $ educ% pacientul pentru a folosi !atista individual% de unic%
81

Pacientul s% nu

devin% surs% de infec)ie 3a fie oprit epista8isul

Pacientul s% pre(inte mucoase respiratorii umede Di integre Pacientul s% 'ng&it% $ 'ntrerupe alimenta)ia solid%6 f%r% dificultate $ recomand% gargar% cu solu)ii antiseptice6 $ alimentea(% pacientul cu lic&ide c%ldu)e6 Pacientul s% $ 'nva)% pacientul s% evite sc&im!%rile !ruDte de temperatur% Di de pre(inte re(isten)% asemenea aglomera)iile. crescut% fa)% de infec)ie Pacientul s% $ 'nva)% pacientul s% tuDeasc% s% e8pectore(e Di s% colecte(e sputa6 pre(inte c%i $ ume(eDte aerul din 'nc%pere cu ap% alcooli(at%6 respiratorii $ aspir% secre)iile !ronDice dac% este ca(ul6 permea!ile Di o $ 'nva)% pacientul s% fac% gimnnastic% respiratorie6 !un% respira)ie $ asigur% po(i)ia De(.nd sau semiDe(.nd a pacien)ilor cu dispnee6 $ 'nva)% pacientul s% renun)e la o!iceiurile d%un%toare 1fumat26 $ administrea(% tratamentul prescris- antitusive e8pectorante !ron&odilatatoare decongestionante ale mucoasei tra&eo$!ronDice. Pentru a com!ate sug&i)ul ofera pacientului$ lic&ide reci 'n cantit%)i mici Di constant6 $ aplic%m punga cu g&ea)% pe epigastru6 $ administr%m la indica)ia medicului- atropin% !ar!iturice etc. 3a$i fie calmata $ asea(a pacientul pe partea opusa durerii toracice in po(itie durerea pacientului se(anda sau semise(anda6 $ com!ate sug&itul tusea6 $ administrea(a tratamentul prescris de medic. Pacientul sa fie ferit de complicatii $ educa pacientul pentru efectuarea gimnasticii respiratorii 6 $ sc&im!a periodic po(itia !olnavului masea(a regiunile predispuse escarelor 6 $ educa pacientul sa evite (onele poluate alergene sa renunte la tutun sa respecte indicatiile medicale. $ asigur% po(i)ie antalgic%6 $ 'nva)% pacientul s% utili(e(e te&nici de rela8are6 $ preg%teDte psi&ic pacientul 'n vederea oric%rei te&nici la care va fi supus 1punc)ii e8amene radiologice endoscopice Di 'n vederea aspir%rii secre)iilor !ronDice2.

folosin)%6 $ educ% pacientul pentru a evita 'mpr%Dtierea secre)iilor na(ale6 $ aDa(% pacientul 'n decu!it dorsal cu capul 'n &ipere8tensie6 $ comprim% ou policele pe septul na(al nara care s.ngerea(% timp de 5$1" minute6 $ aplic% comprese reci pe frunte nas sau ceaf%6 $ recomand% pacientului s% nu$Di sufle nasul6 $ ume(eDte aerul din 'nc%pere6 $ recomand% pacientului repaus vocal a!solut6 $ favori(ea(% modalit%)i de comunicare nonver!al%6

Pacientul s% fie ec&ili!rat psi&ic

82

DISPNEEA respira)ia normal% este un act refle8 inconDtient. respira)ia dispneic% este un act refle8 conDtient voluntar 'n care su!iectiv pacientul simte Msete de aerN iar o!iectiv miDc%rile respiratorii sunt for)ate ii modificarea frecven)ei respiratorii amplitudinii Di ritmului respirator. dispneea este cau(at% de afec)iuni ale aparatului respirator sau cardio$vasicular Di de pertur!area sc&im!urilor normale de ga(e. Ti'*!i d di$'n 7upa 3o#";"car"le #e ;recventa deose!im urm%toarele tipuri de dispnee J ta4"pnee a! pol"pnee2 J 0ra#"pnee2 In ;!nct"e #e caracter" t"c"le c!r0e" re p"rator"" ,t"p!r" part"c!lare #e #" pnee/"ntaln"32 J dispnee C&eVnes : 3toKes6 J dispnee aussmaul6 J dispnee *iot6 J dispnee *auc&ut. D!pa c"rc!3 tantele #e apar"t"e #eo e0"32 J #" pneea #e e;ort2 $ in timpul efortului prin pertur!area circula)iei pulmonare apare satura)ia insuficient% a organismului cu o8igen6 - este determinat% de insuficien)a cardiac% procese pleuro$pulmonare si sc%derea ven$ tila)iei pulmonare. %tadiile de evaluare ale dispneei propuse de 03% o gr. l- dispnee ap%rut% la eforturi mari6 o gr. ll- dispnee ap%rut% la eforturi importante dar o!iDnuite 1mers rapid urcarea mai multor etaje26 o gr. lll- dispneea ap%rut% la eforturi uDoare6 o gr. lB- dispneea de repaus. J #" pneea per3anent%2 $ respira)ie deficitar% permanent% determinat% de insuficien)a cardiac% avansat% pneumotora8. J #" pneea paro5" t"c%2 $ este repre(entat% prin accese respiratorii repetate (iua4noaptea6 $ 5n astmul !ronDic se o!serv% mai ales diminea)a I #" pnee 3at"nal%8 cau(at% de contrac)ia spastic% a !ron&iolelor cu timpul e8pirator mult 'ngreunat6 $ 5n astmul cardiac Di edemul pulmonar acut se o!serv% mai ales 'n timpul nop)ii I #" p+ nee ve peral% cau(at% de insuficien)a ventriculului st.ng. J #" pneea #e #ec!0"t2 $ pacientul nu poate sta culcat fiind o!ligat s% adopte po(i)ia De(.nd6 $ este determinat% de pertur!area circula)iei pulmonare prin procese pleuropulmonare Di afec)iuni cardiace. D!pa t"3p!l pe care "l a;ectea1a 2 J dispnee inspiratorie6 J dispnee e8piratorie.
83

D!pa e3nele care o "n ote c2 J dispnee insotita de tiraj6 J dispnee insotita de cornaj6 J dispnee insotita de !ataile aripilor nasului. /n8ietatea frica sen(a)ia de moarte iminent% 'nso)esc Di amplific% dispneea. 7ispneea este deseori foarte angoasant% pentru apar)in%tori si uneori c&iar pentru medic deoarece frica de a muri sufocat are un impact emo)ional important. 7in acest motiv dispneea este o suferin)% nu numai pentru !olnav ci si pentru familia sa precum si pentru personalul medical care 'l 'ngrijeDte. P)%n d in9!i:i! O0"ect"ve2 Pacientul s% respire li!er pe nas in timp de............ Pacientul s% nu devin% surs% de infec)ie. Pacientul s% 'ng&it% f%r% dificultate in timp de............. Pacientul s% pre(inte re(isten)% crescut% fa)% de infec)ie in timp de............. Pacientul s% pre(inte c%i respiratorii permea!ile Di o !un% respira)ie in timp de............. Pacientul s% fie ec&ili!rat psi&ic in timp de............. At"t!#"n" 8" "nterven-"" J aerisirea camerei6 educarea pacientul pentru repaus 'nainte Di dup% mese dac% acest lucru provoac% dispnee6 reducerea an8ietatii6 supraveg&erea functiilor vitale6 o8igenoterapie la indicatia medicului6 masuri specifice in functie de tipul de dispnee6 'nv%)%m pacientul te&nici de respira)ie pentru men)inerea e8pansiunii pulmonare ca de e8emplu$ respira)ia cu presiune po(itiv% sau profund%6 $ respira)ia diafragmatic%. Re p"ra-"a pro;!n#%2 $ respira)ie cu presiune po(itiv% I respira)ie cu !u(ele str.nse6 $ este eficace 'n reducerea dispneei de efort6 $ po(itionarea corecta a pacientului6 po(i)iile pacientului pot fi- ortostatism De(.nd Di decu!it. ,n ortostatism pacientul inspir% pe nas Di e8pir% pe gur% cu !u(ele str.nse efectu.nd 5$1" paDi cu !alansarea mem!relor superioare. ,n De(.nd po(i)ia pacientului este pe scaun cu !ra)ele 'ncruciDate pe piept e8ecut.nd timpul inspirator pe nas Di e8pir.nd pe gur% cu !u(ele str.nse aplec.ndu$se 'n fa)%. Fntre un ciclu Di altul al acestui e8erci)iu sunt o!ligatorii pau(e de apro8imativ 1" secunde. ,n po(i)ia decu!it pacientul inspir% pe nas Di e8pir% pe gur% cu !u(ele str.nse ca pentru pronun)area vocalei MuN contract.nd muDc&ii a!dominali6 Dunt necesare 'ntre ciclurile de e8ersare pau(e de circa 1" minute6 0espira)ia profund% favori(ea(% o8igenarea creDte presiunea e8ercitat% 'n timpul e8pi$ rator diminuea(% spa)iul mort re(isten)a la nivelul c%ilor respiratorii superioare Di
84

men)ine4'nt%reDte tonusul muDc&ilor respiratori. Re p"ra-"a #"a;ra$3at"c%2 $ constatam amplificarea rolului diafragmului 'n procesul respirator6 $ po(i)iile pacientului pot fi- ortostatism De(.nd Di decu!it dorsal6 $ 'n decu!it pacientul va plasa o m.n% pe stomac Di cealalt% pe a!domen su! coaste6 $ rug%m pacientul s% inspire lent Di ad.nc pe nas av.nd gura 'nc&is% permi).nd e8pan$ siunea a!dominal% c.t mai mult posi!il6 $ pacientul e8pir% pe gur% cu !u(ele str.nse contract.ndu$Di muDc&ii a!dominali6 in paralel e8ecut% cu m.na aflat% pe a!domen o uDoar% presiune concomitent cu co!or.rea a!domenului. $ durata acestui e8erci)iu va creDte progresiv de la un minut la 1" minute si pau(e o!ligatorii de 2 minute6 $ 'n 24 de ore e8erci)iul va fi e8ersat de 4 ori6 $ c.nd muDc&ii cu rol respirator nu$Di mai pot 'ndeplini func)iile pacientul va fi po(i)ionat for)at Di anume o!to'n 1pentru utili(area muDc&ilor respiratori accesori- pectoralul mare Di mic scalenii sternocleidomastoidian26 DUREREA TORACICA avem 'n vedere c% nu orice semnalare a pre(en)ei durerii toracice constituie o afec)iune a aparatului respirator6 durerea toracic% 'n ca(ul tul!ur%rilor func)ionale respiratorii constituie un indiciu ferm pentru diagnosticul afec)iunilor pulmonare6 durerea toracic% se pre(int% su! forma de).4ung5i toracic $ durere locali(at% e8acer!at% de tuse Di de e8pectora)ia profund%6 $ are caracter acut Di superficial6 $ este 'nt.lnit 'n- pleurite pleure(ii pneumonii congestii pulmonare. 6.!urere vie $ durere atroce violent% care provoac% imo!ili(area cutiei toracice Di oprirea respira)iei6 $ este 'nso)it% de stare de colaps Di 'nt.lnit% 'n- em!olie pulmonar% Di pneumotora8ul spontan. 7.!urere prin compresiune $ compresiunea punctului dureros produce accentuarea durerilor6 $ durerile accentuate sunt de o!icei parietale. 8.!urere prin iradiere $ durere cau(at% de o pleurit% diafragmatic% si locali(are 'n um%rul drept. 9.!urere amplificat& $ durere care la miDc%rile respiratorii se amplific% 'n intensitate6 $ este cau(at% de fracturile costale. TUSEA T*$ %I act refle8 e8primat printr$o e8piratie e8plo(iva e8pul(andu$se din tractul repirator corpi straini sau secretii de la acest nivel. /ctul tusei cuprinde mai multe fa(e85

$ fa(a inspiratorie I aerul p%trunde 'n pl%m.ni6 $ fa(a de compresiune I are loc inc&iderea glotei6 $ fa(a de e8pul(ie I e8pul(ia !rusc% a aerului datorit% contrac)iei muDc&ilor a!dominali cu ridicarea !rutal% a diafragmului Di desc&iderea 'n mod for)at a glotei6 ,n fa(a de e8pul(ie sunt proiectate odat% si coloana de aer Di muco(it%)ile corpurile str%ine Di e8pectora)ia6 Conditii d %'%!iti : $ apare spontan fara o cau(a aparenta6 $ este determinata de efort 1la cardiaci26 $ emotii puternice6 $ alimente condimentate6 $ sc&im!ari de po(itie6 1a!ces pulmonar !ronsecta(ie26 $ conditii e8terne e8treme 1frig praf fum etc26 $ secretii !ronsice ingustarea lumenului ar!orelui respirator etc. D*'+ &%!%&t ! Ki &i!&*m$t%n( d %'%!i(i deose!im urm%toarele ti'*!i d t*$ $ tuse uscat&+ tuse cu e8pul(area violent% a aerului f%r% e8pectora)ie 'nt.lnit% 'n- 9*C pleurite fa(a de de!ut a !ronDitelor acute6 $ tuse umeda+ tuse cu e8pul(area violent% a aerului 'nso)it% de e8pectora)ie6 este 'nt.lnit% 'n- !ronDita acut% 4 cronic% pneumonie6 $ tuse seac&+ tuse cu e8pul(area aerului pu)in violent% dar care constituie o surs% de contaminare prin r%sp.ndirea infec)iei6 din cau(a persisten)ei poate epui(a cordul Di 'mpiedic% odi&na Di somnul pacientului. $ tuse c5intoas& caracteri(at% prin e8pira)ii (gomotoase puternice Di inspira)ie for)at%. $ tuse bitonal&+ tuse pe mai multe tonuri de o!icei dou% suger.nd parali(ia nervului reiirent st.ng.6 $ tuse l&tr&toare tuse (gomotoas% repetativ% 'nt.lnit% 'n tumori mediastinale sau adenopatii tra&eo$!ronDice. $ tuse surd& tuse voalat% r%guDit% 'nt.lnit% 'n afec)iuni laringiene. $ tuse emetizant& tuse (gomotoas% urmat% de v%rs%turi alimentare. $ tuse de postur& tuse care apare dup% adoptarea anumitor po(i)ii Di favori(ea(% eliminarea unor cavit%)i6este 'nt.lnit% 'n- 9.*.C# Di dilata)ie !ronDic%. $ tuse matinal& tuse care survine diminea)a ca de e8emplu 'n supura)iile !ro&o$ pulmonare 'nso)ite de secre)ie a!undent%. + tuse vesperal& tuse care survine seara Di tr%dea(% tu!erculo(a pulmonar%. D*'+ tio)o9i tuDea poate fi$ faringian% 1faringite acute4cronice26 $ laringian% 1laringite tumori laringiene26 $ !ronDic% 1!ronDite cancer !ronDic26 $ pulmonar% 1pneumopatii acute4cronice26 $ pleural% 1pleurite26 $ mediastinal% 1tumori pericardite2. Atit*dini $i int !. n(ii =en-"ne3 3% !r" #e or#"n $eneral2 $ urm%rim supraveg&em Di delimit%m caracterul tusei6 $ liniDtim pacientul Di 'l educ%m pentru evitarea fumatului6 $ pentru tusea iritativ% o!iDnuim pacientul s%86

$ 'Di st%p.neasc% tuDea6 $ evite aerul uscat sau temperatura crescut%6 $ evite ingestia de lic&ide calde4reci6 $ evite conversa)iile 'n timpul tusei $ tuDeasc% cu !astista de unica folosinta la gur%. Pentr! el"3"narea ecre-""lor e;ect!%3 c! pac"ent!l e5erc"-"" 8" te4n"c" #e a t!8"7 T! ea poate ;" provocat% &n ca1!r" pec"ale2 $ tusea artificial% prin utili(area tusomatelor care 'n inspira)ie insufl% aerosoli6 $ tuse artificial% prin aparatur% special% ce produce o e8ufla)ie activ% de $ 6" mm Ag. ECPECTORAIA EE' &to!%(i% constituie actul refle8 Di voluntar de eliminare a secre)iilor Di sputei formate 'n c%ile respiratorii prin actul tusei. S'*t%- repre(int% produsul ce se e8pul(ea(% pe gura din c%ile respiratorii prin tuse. Fn condi)ii fi(iologice mucoasa c%ilor respiratorii secret% doar o cantitate mic% de mucus necesar% protej%rii suprafe)ei interioare a organelor respiratorii fa)% de usc%ciune Di de efectul nociv al aerului Di prafului. /cest mucus nu se elimin% Di nu declanDea(% actul tusei. Fn condi)ii patologice se adun% 'n c%ile respiratorii o cantitate varia!il% de sput% care ac)ionea(% ca un corp str%in Di provoac% actul tusei. 3puta este format% din secre)ia transsuda)ia Di e8suda)ia patologic% a mucoaselor !ron&opulmonare din descuama)ia epiteliilor pulmonare Di a c%ilor aeriene din produsele re(ultate din descompunerea )esutului pulmonar Di din su!stan)e str%ine in&alate 'n timpul evacu%rii prin faringe Di gur%6 se mai adaug% saliv% secre)ie na(al% Di faringian%. M%ni" $t+!i d d ' nd n(+ Culoarea $ roDie sanguinolent% aerat% Di spumoas% : &emopti(ie6 $ &emoptoic% $ striat% cu s.nge 'n tu!erculo(a pulmonar%6 $ ruginie 1culoarea sucului de prune2 : pneumonie pneumococica6 $ roDie$!run% c.nd s.ngele stagnea(% 'n pl%m.ni6 $ roDie gelatinoas% 'n cancerul pulmonarV6 $ ro( spumoasa ra(ata 'n edemul pulmonar acut6 $ gal!en ver(uie 'n supuratii pulmonare6 $ al!% sau al! perlat 'n inflama)ia !ronDic% Di 'n astmul !ronDic6 $ neagr% 'n infarctul pulmonar. +irosul $ fetid 'n dilata)ia !ronDic% caverme tu!erculoase6 $ fetiditate penetrant% 'n gangrena pulmonar%6 $ mirosul p%m.ntului sau al paiului umed 'n supura)ii pulmonare. Consisten)a $ sputa mucoas% cu aspect v.scos aerat% Di aderent% este 'nt.lnit% 'n !ronDita acut% Di astm !ronDic6 $ sputa purulent% alc%tuit% din puroi cu aspect cremos tr%dea(% supura)ia !ron&opulmonara Di este 'nt.lnit% 'n a!ces pulmonar6 $ sputa muco$purulent% cu aspect gal!en$ver(ui opac% sugerea(% infec)ii ale c%ilor aeriene ca de e8emplu !ronDita6 $ sputa sero$muco$purulent% pre(int% 'n plus un adaos a!undent de sero(itate Di apare 'n a!cese pulmonare. 5orm% $ perlat% 'n astmul !ronDic6
87

/spectul

Cantitatea

$ numular% 'n caverne pulmonare6 $ mase grunjoase i(olate 'n saliv%6 $ mulaje !ronDice. $sputa seroasa $ asa numita sputa transudat apare in edemul pulmonar acut. ;ste un lic&id al!$ro( acoperit cu multa spuma al! ro(ata. + sputa mucoasa $ sputa e8udat re(ultata din secretiile glandelor mucoase ale cailor aeriene superioare inflamate. ;ste intalnita in tra&eo!ronsita si in stadiul incipient al astmului !ronsic. =neori capata aspect de Nsputa perlataN cu elemente in forma de spirala Nspiralele Cursc&manN. + sputa purulenta $ este formata e8clusiv din puroi de cele mai multe ori este re(ultatul unei vomici. /pare ca urmare a desc&iderii in !ronsii a unei cavitati pline cu puroi 1a!ces pulmonar2 din pleura 1pleure(ie purulenta2 sau dintr$un organ vecin 1e8. un a!ces su!frenic2. + sputa seromuco+purulenta $ apare in !ronsiecta(ii in !ronsite fetide gangrene pulmonare. + sputa fibrinoasa $ se caracteri(ea(a printr$un continut mare de fi!rina. + sputa pseudo+membranoasa se caracteri(ea(a prin adevarate mulaje !ronsice datorita continutului lor foarte !ogat in fi!rina. Caracteri(ea(a !ronsita cronica pseudomem!ranoasa in difteria laringiana si !ronsica. + sputa sanguinolenta sau &emoptoica se caracteri(ea(a prin pre(enta sangelui in cantitate varia!ila de la rosu desc&is pana la rosu$negru. 3puta sanguinolenta are aceeasi valoare semiologica ca si &emopti(iile mici 'n edemul pulmonar cancer pulmonar infarct pulmonar. Jcantitatea ma8ima de secre)ie Di sput% fi(iologic este de 4"$5" ml6 J'n afec)iuni pulmonare ca- a!ces pulmonar gangrena pulmonar% produsele eliminate ajung la 2""$4"" ml4 24 ore6 J 'n afec)iuni ca- a!cese pulmonare c&ist &idatic sau pleure(ii purulente colec)ia purulent% este e8pul(at% !rutal iar e8pectora)ia devine vomic%6 J in !ronsita catarala tu!erculo(a incipienta sau in pneumonie intre 5"$ 1"" ml424 ore6 Jin !ronsecta(ie gangrena pulmonara edem pulmonar acut intre 1""" ml4 24 ore6

<omi&%J E' &to!%ti -!*$&% $i in &%ntit%t m%! # ;ste re(ultatul desc&iderii spontane 'n c%ile aeriene a unei colec)ii$ a!ces pulmonarV6 $ c&ist &idatic : vomica &idatic% cu aspect clar limpede 'nso)it de regul% de manifest%ri alergice sistemice26 $ empiem pleural 1rar prin fistul% !ron&o$pleural%26 $ supura)ii e8trapulmomare 1a!ces su!frenic &epatic Da.2. Int !. n(ii) %$i$t nt i- '%&i nt &* E' &to!%(i O-i &ti. : Pacientul s% nu devin% surs% de infec)ii nosocomiale. Pacientul s% pre(inte cai respiratorii permea!ile. Atit*dini $i int !. n(ii 3en'inem m&suri de ordin general
88

$ urm%rim supraveg&em Di delimit%m caracterul e8pectora)iei6 $ calm%m pacientul Di 'l po(i)ion%m 'n postura care permite e8pectora)ia cu mai mult% facilitate6 $ lu%m m%suri pentru respectarea unei asepsii riguroase deoarece e8pectora)ia repre(int% un pericol de contaminare prin componentele sale patologice6 $ inter(icem pacientului$ s% fume(e s% serveasc% masa f%r% igiena m.inilor 'n preala!il6 $ s% 'mprumute vesela celorlal)i pacien)i s% e8pectore(e oriunde Di oricum etc. Educ&m pacientul $ pentru e8pul(area colec)iei prin tuse6 $ pentru a evita e8pul(area !rutal% Di necontrolata a secre)iilor6 $ 'n special copii sau femeile pentru e8pectora)ie deoarece de o!icei ei nu Dtiu s% e8pectore(e Di 'Di 'ng&it secre)iile eliminate prin tuse6 $ educ%m pacientul ca dup% fiecare e8pectora)ie s%$Di efectue(e toaleta6 $ la nevoie men)inem igiena !ucal% a pacientului prin Dtergere cu comprese sau tampoane de vat%6 $ utili(%m solu)ii de(infectante Di m%nuDi6 $ evalu%m volumetric e8pectora)ia 'n pa&are gradate6 $ comunic%m medicului- cantitatea consisten)a culoarea mirosul sputei6 $ colect%m sputa pentru anali(e de la!orator6 $ provoc%m tusea artificial% a pacientului pentru de(o!struarea c%ilor aeriene prin urm%$ toarea manevr%$ aDe(%m pacientul 'n po(i)ie semiDe(.nd%6 $ comprim%m !rusc Di repetativ ventral !a(a toracelui pacientului dup% inspira)ie for)at%6 $ 'n paralel rug%m pacientul s% efectue(e un efort de tuse6 $ aceast% manevr% poate fi efectuat% 'n anumite ca(uri cu pacientul aflat 'n po(i)ie se(.nd.6 $ aten)ie la afec)iune Di traumatisme toracice craniene sau fracturi de coloan% verte!ral%. DE=OPTI)IA @ mo'ti,i% constituie eliminarea pe gur% prin tuse de mas% sanguin% provenit% din c%ile aeriene inferioare. E.%)*%! % 3 mo'ti,i i $ sputa cu striuri de sange6 $ &emoragie franca cu sange rosu6 Ci!&*m$t%nt d %'%!iti Ca!1e2 $ tu!erculo(a pulmonar%- &emopti(ie de alarm%6 puseu acut la un t!c vec&i cunoscut6 t!c cronic re(istent la tratament6 'n t!c cavitar : &emopti(ia cataclismic% mortal%6 accident 'n c&imioterapia Di anti!ioterapia tu!erculoas%6 'n tumori !ron&opulmonare6 dup% insuflarea unui pneumotora86 'n tumori !enigne. $ traumatisme toracice penetrante sau 'nc&ise. $ in&alare de corpi str%ini Di in&alare de ga(e iritante 1&emopti(ie imediat% prin inflamare Di &ipervasculari(a)ie2.
89

$ sindroame &emoragipare. $ !oli ale aparatului respirator precum- !ronDiecta(ie !ronDite cronice 'n urma unor accese de tuse violente pneumonii 1mai ales cele cu stafilococ2. $ alte afec)iuni pulmonare- a!ces pulmonar 1&emoragie ce anun)% vomica26 mico(e pulmonare6 tumori ale tra&eei6 c&ist &idatic pulmonar etc. $ afec)iuni cardiovasculare- steno(% mitral%6 insuficien)% ventricular% st.ng%.6 edem pulmonar acut6 infarct miocardic acut complicat cu em!olie pulmonar% etc. $ em!olie pulmonar% ce determin% infarctul pulmonar. Con#"t"" #e apar"t"e2 $ efort fi(ic mare6 $ e8punere prelungita la soare6 $ e8ces de alcool6 $ traume psi&ice6 $ medicatie congestiva 1estrogeni 5e ,26 $ perioad% premenstrual% la femeie. @ mo'ti,i% 'o%t "i: $mic% : se elimin% c.teva spute sangvinolente6 $mijlocie : 1"" : 2"" ml s.nge6 $mare : 2"" : 5"" ml s.nge6 $a!undent% : cantitatea de s.nge eliminat% dep%DeDte 5"" ml. ;liminarea s.ngelui este !rutal% de o!icei prece#at% de o serie de pro#roa3e2 $ sen(a)ie de g.dil%tur% laringian% $ c%ldur% retrosternal% sen(a)ie toracic% de curgere a unui lic&id cald6 $ gust s%rat uDor metalic6 $ disconfort respirator 'nso)it de stare an8ioas%6 $ (gomot asem%n%tor fier!erii unui lic&id. $ jen% laringian% urmat% de tuse &emoragic% cu gust metalic 1de s.nge2. $ stare general% modificat%. ,n timpul cri(ei de tuse pacientul elimin% cantitativ 'ntre 1""$3"" ml s.nge aerat spumos av.nd o culoare de roDu viu. 3e asocia(% urm%toarele semne Di simptometa&icardie dispnee paloare Di transpira)ii. ;liminarea se face de o!icei !rutal 'n timpul efortului de tuse. /spectul s.ngelui este aerat roDu$aprins amestecat cu sput%. /pare izolat, fiind uneori revelatoare sau 'ntr$un conte8t clinic 'n care este simptom dominant dar Di ca o complica'ie a unei suferin)e cunoscute Pacientul poate pre(enta &emopti(ie 'n cursul aceleiaDi (ile sau 'n cursul (ilelor urm%toare sputa pre(ent.nd c&eaguri de s.nge negricioase. Aemopti(ia sever% Di masiv% din anumite afec)iuni ca de e8emplu- tu!erculo(a pulmonara sau dilata)ia !ronDic% are caracter fulger%tor f%r% prodroame cu eliminare de s.nge 'n cantitate mare pacientul deced.nd prin asfi8ie. EE%m n &om') m nt%! 5n *!9 n(+: $ ;8 <0? 1faringo$laringoscopie26 $ 08. 9orace6 $ Aemoleucograma complet% 1inclusiv trom!ocite6 $ >rup sanguin 0&6 $ 5i!ro!ron&oscopie 'n urgen)%6 $ Computer tomografie toracic%6 $ /ngiografie pulmonar%.
90

$ $ $ $ $ $ $ $

Com')i&%tii %) 3 mo'ti,i i: anemie post&emoragica6 colaps cardiovascular6 atelecta(ie post&emoptoica 1caracteri(ata prin- jung&i toracic dispnee ciano(a26 deces. O-i &ti. t !%' *ti& 5n *!9 n(+: sa fie prevenita asfi8ia 1'n &emopti(iile a!undente cu aspira)ie !ronDic%26 sa fie prevenita o!struc)ia !ronDica 1prin c&eag intraluminal2 4 insuf resp ac6 sa fie identificata sursa de s.ngerare Di limitata4oprita s.ngerarea6 sa se previna infec)iile tardive supraad%ugate.

Atit*dini $i int !. n(ii :sigur&m repausul, confortul i toaleta bucal& a pacientului asigur%m repausul total la pat al pacientului6 po(i)ion%m pacientul 'n po(itie semiDe(.nd pe partea le(iunii6 liniDtim Di calm%m pacientul6 'i asigur%m toaleta !ucal% prin 'ndep%rtarea c&eagurilor din gur%6 educ%m pacientul pentru a nu tuDi Di s% inspire lent profund6 educ%m pacientul pentru a nu consuma alimente Di lic&ide apro8imativ 24 ore6 'i asigur%m si 'i administr%m lic&ide reci !uc%)i de g&ea)%6 educ%m pacientul pentru a nu vor!i Di a$Di p%stra imo!ilitatea c.t mai mult timp posi!il6 i(ol%m la nevoie pacientul pentru a evita agita)ia celorlal)i pacien)i sau a apar)in%torilor6 asigur%m condi)ii de semio!scuritate si evitarea stimulilor (gomotoDi6 la nevoie efectu%m manopere de aspira)ie Di o8igenoterapie6 la recomandarea medicului a!ord%m linie venoas% pentru transfu(ii6 administr%m tratamentul prescris 1&emostatice sedative etc26 comunic%m medicului orice sc&im!are survenit% 'n starea pacientului Di efectul tratamentului prescris. ?a pacien)ii amenin)a)i de asfi8ie$ intu!a)ie tra&eal% 'n scopul i(ol%rii pl%m.nului &emoragic pentru evitarea aspira)iei lic&idului Di a asfi8iei consecutive6 $ aspira)ie !ronDic% ` o8igenoterapie. CIANO)A Co)o!%(i% .io)%& periorona(al% a patului ung&ial a tegumentelor Di a lim!ii 'n ciano(a central%. At n(i la pre(en)a ciano(ei evaluarea statusului mental Di a gradului de vigilen)% pre(en)a dispneei de repaus utili(area musculaturii accesorii 'n timpul respira)iei : semne de insuficien) respiratorie sever%b C"ano1a central% se refer% la culoarea !u(elor Di a lim!ii Di indic% o presiune par)ial% a o8ignului su! 6KPa asociat% cu ciano(a patului ung&ial a tegumentelor e8tremit%)ilor. +n c"ano1a per";er"c% culoarea !u(elor Di a lim!ii este normal% Di se datorea(a unei insuficien)e circulatorii periferice cu desaturarea &emoglo!inei 'n periferie prin sta(% 1insuficien)% venoas% cronic%2 sau vasoconstric)ie sever% 1Doc septic sau alte cau(e de Doc2 cu sau f%r% &po8emie.
91

INTERDEPENDENTA CU CELELALTE NE<OI


Nesatisfacerea nevoii de a respira afectea(% !una rela)ie in celelalte nevoi. A &om*ni&% Jcomunicare deficitar% sau incapacitate de a relata datorat% tul!ur%rilor func)ionale respiratorii Di fenomenelor o!structive. A $ miK&% $i % %. % o -*n+ 'o$t*!+ Jdificultate disconfort Di imposi!ilitatea de a desf%Dura activit%)i datorit% fenomenelor dispneice insuficien)elor respiratorii Di o!oseal%. A-Ki m n(in t m' !%t*!% 5n )imit no!m%) J st%ri fe!rile poten)iale datorate infec)iilor c%ilor respiratorii. A mOn&% Ki % - % J diminuarea incapacitatea nutri)iei legat% de tul!ur%rile func)ionale respiratorii. A )imin% J diminuarea4incapacitatea de a elimina prin afectarea respira)iei. A do!mi Ki % $ odi3ni J tul!ur%ri de odi&n% Di somn cau(ate de tuse dispnee e8pectora)ie &emopti(ie. A $ 5m-!+&% $i % $ d ,-!+&% J diminuarea4 incapacitatea de a se 'm!r%ca si de(!r%ca cau(at% de durerea toracic% Di epui(are. A "i &*!%t8 % %. % t 9*m nt int%&t J alterarea tegumentelor si mucoaselor cau(ate de muco(it%ti a!undente e8pectora)ie a!undent% si respiratie deficitar% A .it% ' !i&o) ) Jan8ietate nesiguran)% team% cau(ate de lipsa de aer datorat% insuficientei respiratorii A t!+i &on"o!m '!o'!ii)o! &on.in9 !i $'i!it*%) J dificultatea 4 imposi!ilitatea de a participa activ la serviciul religios cau(ate de tuse dispnee e8pectora)ie &emopti(ie. A $ ! %)i,% J i(olare prin dificultatea impus% de afec)iunile respiratorii. A $ ! &! % J dificultatea 4 incapacitatea de a participa la activit%)i recreative cau(ate de o!oseal% Di respira)ie deficitar%. A 5n.+(% Jignorarea 4 incapacitatea de a 'nv%)a datorat% fenomenelor &ipo8ice Di degrad%rii stimei fa)% de propria persoan%.

PROCES DE >NGRI?IRIANURSING
C*) 9 ! d d%t +ve(i date4informa)ii referitoare la pacientul 'ngrijit.

92

An%)i,% $i int !'! t%! % d%t )o! Pro0le3e #e #epen#enta po "0"le2 $ alterarea vocii6 $ clearance ineficient al c%ilor respiratorii6 $ dispnee6 =an";e t%r" #e #epen#en-%- respir% cu dificultate respir% pe nas cu (gomot ciano(% epista8is tuse e8pectora)ie ortopnee sen(a)ie de sufocare ta&ipnee !radipnee. S!r e #e #";"c!ltate- inflama)ia mucoasei ta!agismul o!struc)ia an8ietatea poluarea lipsa de cunostin)e. D"a$no t"c #e &n$r"j"r" pro0a0"le B P7E7S7 P)%ni"i&%! % 5n9!i:i!i)o! 0biective poten'iale pentru pacient J s% 'Di men)in% func)ia respiratorie optim% 'Di va men)ine c%ile respiratorii permea!ile6 s% 'Di ameliore(e respira)ia s% se asigure repaus vocal6 s% e8pectore(e uDor s%$Di favori(e(e e8pansiunea toracic%6 s% pre(inte stare de siguran)%6 s% efectue(e e8erci)ii respiratorii. 1nterventii de prim ajutor constau 2n $ manevra Aeimlic& in o!struc)iile supraglotice6 $ sus)inerea ma8ilarului inferior Di &ipere8tensiunea capului6 utili(area pipelor de tip >uedel 1orofaringiene sau nasofaringiene26 toaleta gurii si comprese aspira)ia cu sau f%r% control vi(ual fi8area lim!ii. 1n eventualitatea pierderii reflexelor laringiene se recomand& $ aspira)ia tra&eo!ronDic% intu!a)ia tra&eal% respira)ie asistat% Di controlat%. $ va avea un ritm respirator regulat va evita mediul poluant si alergeni. A')i&%! % 5n9!i:i!i)o! 1nterven'ii generale supraveg&erea func)iei respiratorii Di circulatorii pentru asigurarea unei !une o8igen%ri6 completarea cu date Di valori a foii de 9c o!servarea m%surarea Di notarea valorilor 06. efectuarea igienei respira)iei6 o!servarea m%surarea Di notarea valorilor 9/ P6 te&nici de administrare a <28 te&nici de aspirare a secre)iilor te&nici ce facilitea(% satis$ facerea nevoii6 asigurarea condi)iilor de mediu Di igien% asigurarea vestimenta)iei corespun(%toare6 efectuarea de e8erci)ii pentru asigurarea func)iei respiratorii I miDc%ri mo!ili(are aerisire. E.%)*%! % 5n9!i:i!i)o! /om evalua pre(en)a sau a!sen)a dificult%)ilor respiratorii6 semnele de &ipo8ie 1ciano(% paloarea tegumentelor temperatura lor agita)ie26 valoarea semnelor vitale P 9c 0 9/ $ va fi 'nregistrat% 'n foaia de temperatur%6 pre(enta agen)ilor poluan)i iritan)i6
93

e8pectora)ia 1ce cum c.nd2 tusea 1tip caracter momentul2 po(i)ia vomic% &emopti(ia6 reac)ia fa)% de an8ietate simte sau nu ameliorarea se odi&neDte corespun(%tor6 nivel de cunoDtin)e alte semne asociate.

2# CIRCULAIA ARTERIALA
Ci!&*)%(i% este func)ia prin care se reali(ea(% miDcarea s.ngelui 'n interiorul vaselor sanguine care are drept scop transportul su!stan)elor nutritive Di a o8igenului la )esuturi dar Di transportul produDilor de cata!olism de la )esuturi la organele e8cretoare. =n rol important 'l de)in s.ngele Di limfa cuprinse 'n sistemul circular Di inima 'n condi)ii de integritate anatomic% Di func)ional%. /sistenta medical% supraveg&ea(% circula)ia prin$ urm%rirea pulsului $ a tensiunii arteriale $ a culorii tegumentelor. I# INDEPENDENA >N SATISFACEREA CIRCULAIEI ARTERIALE a2 PULSUL 0epre(int% unda de soc ce ia nastere prin destinderea peretilor arteriali de catre volumul de sange e8pul(at din ventriculul stang in timpul sistolei ventriculare care se propaga de$a lungul acestora odata cu coloana de sange arterial. Poate fi perceputa prin palparea unei artere superficiale comprimata incomplet pe un plan dur. ;ste manifestarea periferica a activitatii mecanice a inimii. 0eflecta starea de functionare a inimii si a sistemului arterial. Conditi% -io"i,io)o9i&% F%&to!ii &%! in")* n( %,+ '*)$*) $ v.rsta $ la copilul mic frecven)a este mai crescut% dec.t la adult6 de asemenea la v.rstnici6 $ se8- valorile frecventei repiratorii se inregistrea(a la limita ma8ima iar la !ar!ati la limita minima6 $ ritmul somnul4veg&e- frecven)a pulsului 'n timpul somnului este mai redus%6 $ efortul fi(ic $ determin% creDterea frecven)ei pulsului care scade dup% 'ncetarea efortului6 $ po(itia corpului-in po(i)ia decu!it dorsal frecven)a pulsului este mai sc%(ut% dec.t 'n po(i)ie De(.nd 6 po(i)ia ortostatica are frecven)a pulsului mai ridicat%6 $ statura- individul 'nalt pre(int% puls mai rar dec.t cel scund6 $ masa corporala- persoanele &iperponderale au o frecventa crescuta !in raport cu cele normo$ sau &ipoponderale6 ritmul circadian- frecven)a pulsului 'n timpul noptii este mai sca(uta iar dimineata sau in a doua parte a (ilei este crescuta6 $ alimenta)ia$ 'n timpul digestiei frecven)a pulsului creDte6 $ emo)iile
94

Conditi%

'$i3o)o9i&% Conditi% $o&i%)%

$ pl.nsul produc creDterea frecven)ei pulsului $ m.nia $ mediul am!iant $ prin concentra)ia 'n o8igen a aerului inspirat influen)ea(% frecven)a pulsului.

M%ni" $t+!i) d ind ' nd n(+ F! &. n(% $ repre(int% num%rul de pulsa)ii pe minut. 5recventa medie pe minut in functie de varsta1pulsa)ii4minut 2S Barsta 0epaus$ 0epaus$ ;8ercitii sau stare de veg&e. in somn fe!ra nou n%scut 1""$ 1#" #"$ 16" _22" 1 sapt$ 3 luni 1""$ 22" #"$ 2"" _22" 3 luni : 2 ani #"$ 15" 7"$12" _2"" 2 ani$ 1" ani 7"$ 11" 6"$9" _22" 1" ani adolescent 55$ 9" 5"$9" _22" la adult 6"$#" 5"$7" _1"" 1S +arcean Crin +anual de Nursing ;ditura /?? ;7=C/9,<N/? 2"13 pag.622 Pulsul are un aspect de und% monofa(ic% po(itiv% c%reia i se descriu Jo pant% ascendent% anacrot% de la 'nceputul ascensiunii GaH p.n% la amplitudinea sa ma8im%6 Jo pant% descendent% catacrot% p.n% la inci(ura dicrot%6 J unda dicrot% 1c2 secundar%. $'n e8pira)ie frecven)a pulsului scade6 $'n inspira)ie frecven)a pulsului creDte6 $ repre(int% cursivitatea regularitatea pulsa)iilor Di a pau(elor dintre ele6 $ pulsul este ritmic$ puls regularis6 $ se refer% la marimea undei de puls6 $ este mai mare cu c.t vasele sunt mai aproape de inim%6 $ la arterele simetrice volumul pulsului este egal6 $ este determinat% de masa sanguin% evacuat% 'n sistemul circulator arterial 'n timpul unei sistole6 $ valoarea tensiunii pulsului este dat% de valoarea for)ei aplicate pentru comprimarea arterial% 6 $ este determinata de elasticitatea peretilor arteriali6 $ repre(int% vite(a de ridicare Di co!or.re a undei pulsatile prin aparitie si disparitie6 $ este influentata de starea de sanatate a inimii si vaselor6 $ se refera la caracteristicile pulsului radial interpretate prin comparatie la am!ele mem!re. $ colora)ie ro( a tegumentelor inclusiv a e8tremit%)ilor6 $ tegumentele sunt calde.

S"i9mo9!%m+

Ritm Am')it*din F.o)*mG

T n$i*n % '*)$*)*i C ) !it%t % E9%)it%t % Co)o!%(i% t 9*m nt )o!

95

-G

TENSIUNEA FPRESIUNEAG ARTERIAL

0epre(int% presiunea e8ercitat% de s.ngele circulant asupra pere)ilor arteriali. 5actorii care determin% tensiunea arterial%$ de!itul cardiac6 $ for)a de contrac)ie a inimii6 $ elasticitatea Di cali!rul vaselor6 $ v.sco(itatea s.ngelui6 9ensiunea scade de la centru spre periferie. Factor" #e eval!at tensiunea arterial& sistolic& I tensiunea ma8im%6 tensiunea arterial& diastolic-# tensiunea minim%6 tensiunea diferen'ial&# diferen)a dintre tensiunea arterial% ma8im% Di tensiunea arterial% minim%. 5ipertensiunea arterial& # creDterea valorilor tensiunii arteriale peste valorile normale 5ipotensiune arterial& I sc%derea valorilor tensiunii arteriale su! valorile normale tensiunea arterial& sistolic& (.; +.3) $ repre(int% valoarea ma8im% a tensiunii arteriale 'n cursul sistolei6 $ este determinat% de for)a de contrac)ie a inimii care propulsea(% s.ngele 'n vasele arteriale6 $ tensiunea arterial% ma8im% creDte prin pierderea elasticit%)ii vaselor6 $ tensiunea arterial% sistolic% scade dinspre centru spre periferie6 $ re(isten)a 'nt.mpinat% de s.nge la periferie depinde de cali!rul vaselor 1 influentat de starea neuro$vegetativ% sistem endocrin factori renali2. tensiunea arterial& diastolic- (.s+.m) $ repre(int% valoarea minim% arterial% 'n cursul diastolei6 $ for)a de contrac)ie a inimii este (ero6 $ 'n diastol% o parte din masa sanguin% trece din sistemul arterial 'n sistemul capilar6 $ valorile cele mai mici ale tensiunii arteriale sunt o!)inute la sf.rDitul diastolei6 'n mod o!iDnuit valorile normale ale tensiunii arteriale minime se calculea(% la jum%tate plus unu din valorile normale ale tensiunii arteriale ma8ime ca de e8empluc.nd tensiunea arterial% ma8im% I 14" mm Ag tensiunea arterial% minim% I 7" `1" I #" mm Ag. difer%6 P! &i,%!i valorile tensiunii arteriale la mem!rele superioare nu sunt aceleaDi6 valorile tensiunii arteriale la mem!rele superioare fa)% de mem!rele inferioare

De;"n"-a 8" cla ";"carea valor"lor TA ,33D$/ Categorie 3istolic% <ptim% 12" Normal% 12":129 Normal crescut% 13":139 >rad 1 de &ipertensiune 1uDoar%2 14":159

7iastolic% 7" 7":#4 #5:#9 9":99


96

>rade 2 &ipertensiune 1moderat%2 >rade 3 &ipertensiune 1sever%2

16":179 _ 1#"

1"":1"9 _ 11"

F%&to!ii &%! in")* n( %,+ t n$i*n % %!t !i%)+ Conditi% -io"i,io)o9i& % $ v.rsta $ tensiunea este mai mic% la copil Di creDte pe m%sur% ce 'naintea(% 'n v.rst%6 se sta!ili(ea(% la adult6 creDte uDor la persoana v.rstnic%6 $ se8- la femei tensiunea arterial% este mai mic% dec.t la !%r!a)i cu valori cuprinse 'ntre 5$1" mm Ag6 $ ritm somn4 veg&e- 'n timpul somnului sau diminea)a tensiunea arterial% are valorile cele mai mici6 $ activitatea $ diurn% produce o creDtere a tensiunii arteriale6 de asemenea efortul fi(ic produce creDterea tensiunii arteriale cu revenirea la valorile ini)iale dup% 'ncetarea acestuia6 $ rasa- populatia de culoare inregistrea(a valori tensionale mai mari decat cea al!a6 $ alimentatia6 $ ritmul circadian- ceasul !iologic are particularitati individuale dar se inregistrea(a valori mai sca(ute in cursul noptii si mai crescute in a doua parte a (ilei6 $ valorile tensiunii arteriale pre(int% oscila)ii de$a lungul aceleaDi (ile6 $ medicatia- actionea(a direct si indirect1 narcoticele scad tensiunea arteriala psi&oactivele cresc tensiunea arteriala6 $ vasodilata)ia general% determin% sc%derea presiunii e8ercitat% de s.ngele circulant. $ emo)iile !ucuriile stresul an8ietatea determin% creDterea tensiunii arteriale. $ climatul$ frigul produce vasoconstric)ie deci Di creDterea tensiunii arteriale6 $ c%ldura produce vasodilata)ie deci Di sc%derea tensiunii arteriale. 9./. ma8 1mm Ag2 75$9" 9"$11" 1""$12" 11"$139

Conditi% '$i3o)o9i&% Conditi% $o&io)o9i&%

M%ni" $t+!i d ind ' nd n(+ T n$i*n % m%Eim+ $ o-(in B.rsta 5n tim'*) $i$to) i . nt!i&*)%! 1$3 ani 4$11 ani 12$15 ani adult T n$i*n % minim+ $ o-(in 5n tim'*) di%$to) i

B.rsta 9./. min. 1$3 ani 5"$6" mmAg 4$11 ani 6"$65 mmAg 12$15 ani 6"$75 mmAg adult 75$#9 mmAg
97

T n$i*n % di" ! n(i%)+ ! '! ,int+di" ! n(% T#A# m%E# T#A# min M n(in ! % !%'o!t*)*i 5nt! T#A# m%E# Ki T#A8 min#

;8. 9./. dif. I 9./. ma8. 14" $ 9./. min.#" I 6" mmAg 9./. min I 9./. ma8. `1 sau 2 1cm Ag2 2

Int !. n(ii) %$i$t nt i m di&%) ' nt!* m n(in ! % ind ' nd n( i &i!&*)%(i i $%n9*in ;duc% pacientul$ pentru asigurarea condi)iilor igienice din 'nc%pere 1aerisire26 $ s%$Di men)in% tegumentele curate integre6 $ s% ai!% o alimenta)ie ec&ili!rat% f%r% e8ces de gr%simi de clorur% de sodiu6 $ s% evite tutunul consumul e8agerat de alcool6 $ s% evite sedentarismul6 $ s% poarte 'm!r%c%minte lejer% care s% nu st.njeneasc% circula)ia6 II# DEPENDENA >N SATISFACEREA NE<OII P!o-) m%: Ci!&*)%(i% in%d &.%t+ S*!$ d di"i&*)t%t &%! d t !min+ n $%ti$"%& ! % n .oii d % %. % o -*n+ &i!&*)%(i D o!din "i,i& $ alterarea muDc&iului cardiac a pere)ilor arteriali venoDi6 $ o!struc)ii arteriale6 $ supra'nc%rcarea inimii temperatura corpului etc.. D o!din $ an8ietatea stresul situa)ia de cri(%. '$i3o)o9i& Li'$% &*no%Kt !ii $ cunoDtin)e insuficiente despre alimenta)ia ec&ili!rat% despre sine despre al)ii despre o!iceiurile d%un%toare. M%ni" $t+!i d d ' nd n(+ T 9*m nt $ reci palide datorit% irig%rii insuficiente a pielii6 modi"i&%t $ cianotice $ colora)ie violacee a ung&iilor !u(elor lo!ului urec&ii. Modi"i&+!i . ta4"car#"e I creDterea frecven)ei pulsului6 num%rul pulsa)iilor pe minut d "! &. n(+ dep%Desc valorile de 1""$15"$2"". % '*)$*)*i $ fi(iologic ta&icardia se 'nregistrea(% 'n urma- efortului fi(ic prelungit st%rilor emo)ionale e8acer!ate traumelor psi&ice etc. $ patologic ta&icardia se 'nregistrea(% 'n urma$afec)iunilor cardiace 1miocardita colaps circulator2 de(ec&ili!rului &ormonal6 $pierderilor masive sanguine 1&emoragii2 accidentelor vasculare cere!rale6 $&ipertermiei I evolu)ia ascendent% a frecven)ei pulsului este paralel% de o!icei cu cea a temperaturii 1pulsul creDte cu 1" !4min pentru un grad de temperatur%26
98

Modi"i&+!i d %m')it*din F.o)*mG %) '*)$*)*i

Modi"i&+!i d t n$i*n % '*)$*)*i Modi"i&+!i d & ) !it%t

$ pulsul ta&icardic 'nregistrea(% puseuri paro8istice ce tre!uiesc o!ligatoriu notate 'n foaia de temperatur%. . 0ra#"car#"e2 num%rul pulsa)iilor pe minut scade su! valoarea de 6"$4" !4min. !radicardia se 'nregistrea(% 'n urma$ &ipertensiunii intracraniene &emoragie cere!ral% tumori cere!rale meningite6 $ miocardite acute into8ica)ie cu tonicardiace 1digital%2 &ipo8ie cardiac%6 $ &ipo8ie cere!ral% 1deficit de o8igenare cere!ral% cu pierdere de conDtient% Di cri(e convulsive2. 3e disting$ puls amplu care i(!este cu forta degetul$ puls magnus6 $ puls mic sla! percepti!il$ puls parvus6 $ puls filiform cu volum foarte redus a!ia percepti!il$ &ipotensiune Doc6 $ puls asimetric $ volum diferit al pulsului la artere simetrice6 $ puls alternant- und% normal% este urmat% de und% cu amplitudine mic% apare 'n le(iuni miocardice severe6 $ puls cu amplitudine mic% Mtardus et parvusH 'n steno(a aortic%6 $ puls parado8al- dimimuarea p.n% la dispari)ie a undei pulsatile 'n inspir. $ se disting6 $ puls dur1 puls durus2 greu comprima!il6 $ puls moale1 puls mollis2 usor percepti!il. $ depinde de &ipo4&ipertrofia ventriculului st.ng care determin% creDterea4 sc%derea cantit%)ii sanguine 'mpins% 'n artere prin for)a de contrac)ie a inimii. 3e disting6 $ puls celer$ unda pulsatila apare si dispare cu rapiditate6 Pulsul G celer et altusH 1 Corrigan2 este pulsul cu amplitudine mare si vite(a in ascensiune si mai ales in co!orare crescuta. ;ste caracteristic insuficientei aortice6 $ puls tardus$ pulsul care se palpea(a un timp mai indelungat deoarece distensia arterei se face cu intar(iere6 Pulsul G tardus et parvusH este pulsul cu amplitudine mica si de o durata mai mare caracteristic steno(ei aortice. Cau(e trom!o(a4steno(a vaselor arteriale6 afectarea elasticitatii vaselor arteriale 1arteriosclero(a vascular% determin% puls tard26 afec)iuni cardiace- puls Mceler et altusH cu und% rapid%- insuficien)a aortic% sindrom &iperc&inetic. $ puls aritmic I pau(e inegale 'ntre pulsa)ii6 $ puls dicrot I se percep dou% pulsa)ii una puternic% Di alta sla!% urmat% de pau(%6
99

Modi"i&+!i d !itm %) '*)$*)*i

Modi"i&+!i %) t n$i*nii %!t !i%) D "i&it*) d '*)$

@i'oE mi @i'oEi Ed m <%!i& @ mo!oi,i

$ puls inegal inec&idistant Di inec&ipotent 'n fi!rila)ia artrial%6 $ puls !igeminat- a doua und% apare la un interval mai scurt Di de amplitudine mai mic% : e8trasistolie Da. $ &ipertensiune arterial% I creDterea valorilor 9./. peste valorile normale6 $ &ipotensiune arterial% I sc%derea valorilor 9./. su! valorile normale6 $ modific%ri ale 9./. diferen)iale I varia)iile 9./. ma8. Di 9./. min. nu se fac paralel6 $ 9./. diferit% la segmente simetrice 1!ra) st.ng drept2. $ desemnea(a diferenta dintre frecventa ventriculara si numarul pulsatiilor radiale6 $ se intalneste in fi!rilatia atriala cu frecventa ventriculara rapida cand nu toate contractiile cardiace sunt eficiete unele neputandu$se transmite la periferie. $ sc%derea cantit%)ii de o8igen din s.nge.

$ diminuarea cantit%)ii de o8igen 'n )esuturi. $ acumulare de lic&id seros in tesuturi. $ dilatari ale venelor supericiale. $ dilatarea ple8urilor nervoase analesi din partea inferioara a rectului cu aparitia de fenomene inflamatorii si trom!otice. D*! ! $ precordiala in afectiuni ale arterelor si venelor. C)%*di&%ti $ durerea 1de tipul crampelor2 resimtita la nivelul mem!relor 1mai int !mit nt% frecvent la nivelul gam!elor2. P%! $t ,ii $ furnic%turi Di amor)eli la nivelul degetelor. Int !. n(ii) %$i$t nt i m di&%) -'%&i nt*) &* &i!&*)%(i in%d &.%t+ O-i &ti. P%&i nt*) $+ '! ,int &i!&*)%(i %d &.%t+ Int !. n(ii) %*tonom Ki d ) 9%t $'nva)% pacientulJ s% 'ntrerup% consumul de tutun alcool6 J s% ai!% alimenta)ie !ogat% 'n fructe (ar(avaturi6 J s% reduc% gr%simile Di clorura de sodiu din alimenta)ie6 $ administrea(% medica)ia prescris%- tonice cardiace antiaritmice diuretice vasodilatatoare &ipotensoare antianginoase anticoagulante6 $ urm%reDte efectul medicamentelor6 $ aplic% te&nici de favori(are a circula)iei- e8erci)ii active pasive masaje. $ informea(% pacientul asupra stadiului !olii sale asupra gradului de efort pe care poate s%$l depun% asupra importan)ei continu%rii tratamentului medicamentos. @IPERTENSIUNEA ARTERIAL F @#T#A#G J &ipertensiunea arterial% este un sindrom clinic6
100

P%&i nt*) $+ "i &3i)i-!%t '$i3i&

J repre(int% creDterea valorilor tensionale peste 14" mm Ag pentru tensiunea sistolic% Di peste 9" mm Ag pentru tensiunea diastolica indiferent daca numai una dintre valori este crescuta6 J manifestari pentru urgenta &ipertensiv% sunt$ durere toracic% dispnee cefalee redoare de ceaf%6 $ v%rs%turi e8acer!ate stare confu(ional% cri(e comi)iale. J &ipertensiunea arterial% repre(int% un important semn 'n afec)iuni$ cere!ro$vasculare renale .endocrine etc. J asistenta medical% tre!uie s% cunoasc% urgen)a datorat% valorile tensionale crescute ce tre!uiesc prompt sc%(ute e8ist.nd riscul de- edem pulmonar acut edem cere!ro$ meningeal &emoragie meningeal% sau cere!ral%. @IPOTENSIUNEA ARTERIALA &ipotensiunea arterial% este un sindrom clinic6 repre(int% sc%derea valorilor tensionale su! 1"" mm Ag pentru tensiunea sistolic% si su! 65 mm Ag pentru tensiunea diastolic%6 for)a de contrac)ie a inimii este diminuat%6 pere)ii vasculari pre(int% rela8are crescut%6 &ipotensiunea arterial% repre(int% un important semn 'n afec)iuni- valvulare sta!ili(ate endocardite miocardite tul!ur%ri endocrine &emoragii de(ec&ili!ru &idroelectrolitic 1diaree v%rs%turi26 &ipotensiunea arteriala cronica nu este grava. Pro!lemele reale apar cand tensiunea scade !rusc si ceierul este privat de flu8ul sanguin necesar o8igenarii sale. /pare de o!icei la ridicarea !rusca in po(itie ortostatica din po(itie de decu!it sau semise(and. ;ste cunoscuta su! numele de &ipotensiune posturala &ipotensiune ortostatica sau &ipotensiune ortostatica mediata neuronal. P!o-) m% d d ' nd nt%: REDUCEREA DE=ITULUI CARDIAC 3ursa- 7iagnostics infirmiers : /N/7,6 7ignostice de nursing N/N7/ ,nternational. De;"n"t"e2 cantitate insuficienta de sange pompata de inima pentru a asigura nevoile meta!olice ale organismului. Caracter" t"c" #e;"n"tor"" /lterarea ritmului inimii aritmii6 !radicardie6 modificari electrocardiografice6 palpitatii6 ta&icardie6 /lterarea incarcarii inimii edeme6 reducerea presiunii centrale venoase 1CBP26 reducerea presiunii in trunc&iul arterei pulmonare6 o!oseala6 cresterea presiunii venoase centrale 1CBP26
101

cresterea presiunii la periferia arterei pulmonare 1P/B\P26 turgescenta venei jugulare6 (gomote cardiace6 cresterea in greutate6 /lterarea dupa incarcarea inimii piele umeda6 dispnee6 scaderea pulsului periferic6 scaderea re(istentei vasculare pulmonare 1PB026 scaderea re(istentei vasculare sistemice 13B026 cresterea re(istentei vasculare pulmonare 1PB026 cresterea re(istentei vasculare sistemice 13B026 oligurie6 reumplere capilara prelungita6 modificarea culorii pielii6 variatii ale valorilor presiunii arteriale6 /lterarea contractilitatii inimii tuse6 reducerea evacuarii fractionate6 reducerea indicelui de lucru al ritmului ventricular stang 1?B3\,26 reducerea indicelui de volum 13B,26 reducerea indicelui cardiac6 scaderea de!itului cardiac6 ortopnee6 dispnee paro8istica nocturna6 (gomote in 336 (gomote in 346 Comportament emotional an8ietate6 neliniste6 agitatie6 5actori de legatura alterarea !atailor inimii6 alterarea ritmului inimii6 alterarea volumului sistolic6 alterarea dupa incarcare6 alterarea contractilitatii6 alterarea inainte de incarcare a inimii6

E) m nt d $*'!%. 93 ! $i int !. ntii $' &i"i& O0"ect"vele v"1ea1a2


102

! ! ! !

pacientul sa pre(inte circulatie adecvata6 pacientul sa fie ec&ili!rat psi&ic6 pacientul sa e8prime disparitia durerii6 sa fie prevenite complicatiilor imediate si tardive ale pacientului6 sa fie promovate confortului fi(ic si psi&ic al pacientului6 sa fie asigurat un aport nutritional adecvat6 sa fie com!atute infectiile6 sa fie favori(ate circulatia arteriala venoasa6

Int !. ntii) %*tonom $i d ) 9%t %) %$i$t nt*)*i m di&%) /sigura pacientului un ma8im de confort fi(ic si psi&ic. ;8plica pacientului necesitatea repausului la pat. 3upraveg&ea(a functia respiratorie si circulatorie pentru asigurarea unei !une o8igenari. ,nvata pacientulsa intrerupa consumul de alcool si tutun6 sa ai!a alimentatie usor digera!ila !ogata in fructe (ar(avaturi sa asigure un aport caloric corespun(ator nevoilor reale si sa cuprinda toti compusii principali ai alimentatiei inclusiv vitamine si saruri minerale6 sa reduca grasimile si clorura de sodiu din alimentatie6 sa evite frigul ume(eala stresul psi&ic6 3upraveg&ea(a functiilor vitale si a starii mentale notarea functiilor vitale in foaia de temperatura. /juta pacientul in satisfacerea nevoilor fundamentale. /plica te&nicii de favori(are a circulatiei- e8ercitii active pasive masaje mo!ili(ari. Pregateste pacientul pentru e8aminari radiologice e8plorari functionale etc.. 0ecoltea(a produse !iologice pentru e8aminari de la!orator. ;fectuea(a !ilantul &idric. /dministrea(a medicatia prescrisa- tonice cardiace antiaritmice diuretice vasodilatatoare &ipotensoare antianginoase anticoagulante. =rmareste efectul medicamentelor. Pregateste preoperator acorda ingrijiri postoperatorii pentru pacientul cu interventie c&irurgicala. ;duca pacientul privind prevenirea recidivelor. /plica masuri de prevenire a efectelor imo!ili(arii. ,nformea(a pacientul asupra stadiului !olii sale asupra gradului de efort pe care poate sa$l depuna asupra importantei continuarii tratamentului medicamentos si asupra modului de viata pe care va tre!ui sa$l urme(e dupa e8aminare.

103

4# NE<OIA DE A =EA ) A MQNCA F % $ %)im nt% $i % 3id!%t%G


D "ini(i <ric%rui organism 'i este necesar s% ingere(e Di s% a!soar!% alimente de !un% calitate Di 'n cantitate suficient% pentru a$Di asigura de(voltarea 'ntre)inerea )esuturilor Di pentru a$Di men)ine energia indispensa!il% unei !une func)ion%ri. /limentele sunt su!stante comple8e pe care omul le introduce in tu!ul digestiv le digera le a!soar!e pentru energie !iosinte(a componentelor celulare catali(a !iologica si intretinerea celorlalte functii. S&o': $ sa asigure aportul de vitamine si saruri minerale6 $ sa asigure necesarul energetic de !a(a al organismului pentru de(voltare si refacere6 $ sa asigure si sa favori(e(e procesul de vindecare prin menajarea organelor !olnave si aport nutritiv necesar organismului1terapeutic26 $ prevenirea evolutiei nefavora!ile ale unor !oli. Ind ' nd n(% 5n $%ti$"%& ! % n .oii Pentru a se men)ine s%n%toas% fiin)a uman% are nevoie de o cantitate adecvat% de alimente con)in.nd elementele nutritive indispensa!ile vie)ii. Cantitatea Di natura alimentelor nutritive sunt 'n func)ie de- se8 v.rst% greutate 'n.l)ime activitatea depus% starea de s%n%tate sau de !oal%. < alimenta)ie adecvat% tre!uie s% con)in% to)i factorii necesari men)inerii vie)ii Di asigur%rii tuturor func)iilor organismului 'n condi)ii normale- glucide proteine lipide vitamine ap% s%ruri minerale. @id!%(ii d &%!-on F9)*&id G repre(int% sursa principal% energetic% a organismului. 7igerarea Di asimilarea lor nu solicit% organismului prea mult de aceea este !ine ca 5"^ din necesit%)ile calorice ale organismului s% se asigure prin &idra)i de car!on dac% nu e8ist% o contraindica)ie 'n ceea ce priveDte aportul lor 1dia!et (a&arat colit% de fermenta)ii o!e(itate2. ?a copii aportul de glucide tre!uie m%rit 'n !oli fe!rile caDe8ie denutri)ie afec)iuni &epatice Di renale. Necesarul- 4$6 g4Kg corp424&. P!ot in ) repre(int% materialele plastice ale organismului ele 'nlocuind su!stan)ele distruse prin u(ura fi(iologic% sau patologic%. ;le repre(int% 'n acelaDi timp o surs% important% de energie Di constituie materie prim% a fermen)ilor Di a &ormonilor. Necesarul- 1$1 5 g4ag corp424&. /portul insuficient de lung% durat% al su!stan)elor proteice determin% sc%derea proteinelor plasmatice distrugerea parenc&imului &epatic apari)ia unei anemii Di prin reducerea presiunii coloid$osmotice a s.ngelui reten)ia apei 'n organism cu formare de edeme. CreDterea cantit%)ii de proteine este indicat% 'n sarcini Di al%ptare arsuri anemii evacu%ri pleurale Di a!dominale postoperator. 3c%derea cantit%)ii este indicat% 'n !oli renale afec)iuni fe!rile.
104

Li'id ) au valoare caloric% mare alimentele pe aceast% !a(% av.nd calit%)i energetice mari 'ntr$un volum mic. Pe l.ng% rolul lor energetic lipidele intr% Di 'n compo(i)ia )esutului nervos Di a stromei eritrocitare iar su! form% depo(itar% repre(int% re(ervele de energie ale organismului Di )esutului de sus)inere pentru organele interne. Necesarul este de 1 $ 2 g4ag corp424 &. 0a)ia de gr%simi se va reduce 'n ca(ul tul!ur%rilor 'n meta!olismul lor 'n insuficien)a glandelor care intervin 'n digestia Di meta!oli(area lor 1insuficien)% pancreatic% &epatic% nefro(% lipoidic% dia!et (a&arat o!e(itate2 !oli fe!rile. 0a)ia de gr%simi se m%reDte 'n st%ri de su!nutri)ie &ipertiroidism 1datorit% arderilor e8agerate2. <it%min ) sunt necesare men)inerii meta!olismului normal al organismului. Nevoia de vitamine creDte 'n timpul activit%)ii celulare e8agerate 1majoritatea 'm!oln%virilor2. Bitaminele pot fi clasificate in $ vitamine &idrosolu!ile $ vitamine liposolu!ile. Necesit%)ile normale de vitamine pot ajunge pan% la 15" mg vitamina C6 25 mg vitamina * 6 mg vitamina *6 # mg vitamina PP Di 2" mg vitamina a ceea ce se asigur% prin consumarea fructelor legumelor salatelor sucurilor de fructe. A'% Di s%rurile minerale $ 'n ap% se petrec toate reac)iile !ioc&imice din organism s%rurile minerale fiind necesare ca su!stan)e structurale Di catali(atoare. Necesit%)ile (ilnice de ap% ale organismului s%n%tos varia(% 'ntre 25"" $ 3""" ml ele se acoper% prin lic&idele ingerate Di arderea &idra)ilor de car!on Di a gr%similor. < dat% cu nevoile de ap% se satisfac Di nevoile de s%ruri minerale. <rganismul s%n%tos necesit% 'n 24 ore- 4 g Na6 3$4 g a6 2 g Ca6 " 15 g +g6 1# mg 5e6 6 g Cl. 3atisfacerea nevoilor de ap% Di s%ruri minerale tre!uie s% se fac% 'n mod propor)ionat6 altfel organismul r%m.ne 'n de(ec&ili!ru &idromineral. St%t*$ n*t!i(ion%) S*-n*t!i(i G!# II S*-n*t!i(i # G! I S*-'ond !%) S)%No!m%) S*'!%'ond !%) O- ,it%t C)%$% I C)%$% II C)%$% III IMC 1B9Am/ G R12 12-14#7 R16#1 16#1-17#7 /; L /4#7 /1#;-/7#7 S0;#; 0;#;-04#7 Mod !%t+ 01#;-07#7 S . !+ S4;#; Fo%!t $ . !+

105

F%&to!ii &%! in")* n( %,+ $%ti$"%& ! % n .oii F%&to!i -io)o9i&i $ v.rsta Di de(voltarea $ nevoile alimentare sunt varia!ile 'n func)ie de perioada de creDtere Di de(voltare- copil adolescent adult v.rstnic6 $ sugarul are nevoie de 117 Kcal4Kg corp in prima jumatate de an si 1"# Kcal4Kg corp in a doua jumatate6 $ necesitatile calorice cresc didert proportional cu varsta6 $ adolescentii- fetele au nevoie de 2"""$25"" Kcal4(i iar !aietii de 25""$3""" Kcal4(i6 $ adultul are nevoi nutritionale relativ sta!ile ca valoare calorica si factori nutritivi. Cresterea incetea(a iar &rana tre!uie adaptata celorlalte varia!ile care marc&ea(a e8itenta unui adult. Nutritia se incadrea(a in paternurile descrise la interventiile asistentei medicale6 $ la varsnic1 peste 65 ani2 procesele de involutie limitea(a necesarul proteic si caloric6 de asemenea este redus necesarul de vitamine din grupul *6 la femei se recomanda suplimentarea de calciu6 datorita proceselor degenerative alimentatia tre!uie sa contina suolimente alimentare6 $ activit%)i fi(ice $ cu c.t activitatea musculara este mai mare cu at.t creDte meta!olismul Di implicit aportul alimentar6 $ activitate profesionala6 $ masa corporala6 $ starea de sanatate dentitie deglutitie digestie a!sortie6 $ orarul Di reparti(area meselor $ un program regulat al meselor este recomandat tuturor indivi(ilor6 intervalul 'ntre mese este 'n func)ie de v.rst%6 $ stari fi(iologice particulare$ sarcina - in unctie de fiecare trimestru de sarcina6 cantitatea de proteine se creste cu 3"g aportul de calciu creste cu 5"^ iodul cu 25 mg vit / cu 2"$25 ^ vit C cu 3"^ viatimele di grupul * si vit 7 tre!uie asigurate in e8ces. $ starea afectiva6 $ emo)ii $ 1griji sau !ucurie2 influen)ea(% consumul de &ran% astfel c% unii indivi(i 'Di pierd apetitul iar al)ii reac)ionea(% consum.nd mai multe alimente6 $ an8ietatea $ &r%nirea este str.ns legat% de satisfacerea unei nevoi de securitate de dragoste Di de !un%stare. $ climatul $ iarna indivi(ii au nevoie de mai multe calorii 1mese calde Di nutritive2 iar vara sunt prefera!ile mesele uDoare Di o cantitate crescut% de lic&ide6 $ o!iceiurile alimentare6 $ statutul socio$economic $ deprinderile alimentare !une se formea(% din fraged% copil%rie Di uneori pot fi influen)ate de apartenen)a la un grup social s%r%cia influen)ea(% negativ satisfacerea nevoii6
106

F%&to!i '$i3o)o9i&i

F%&to!i $o&io)o9i&i

$ religia si traditiile $ 'n func)ie de apartenen)a lor religioas% indivi(ii au anumite ritualuri alimentare- post urmat de s%r!%tori mari inter(icerea consumului unor alimente 1carne de porc cafea alcool2 dar Di prepararea Di servirea alimentelor dup% un anumit ritual6 $ starea materiala6 $ o!iceiurile alimentare si preferintele personale6 $ cultura si educatia $ alimenta)ia este str.ns legat% de tradi)iile Di supersti)iile fiec%rei culturi. M%ni" $t+!i d ind ' nd n(+ C%.it%t % -*&%t+ $ denti)ie !un%6 $ prote(% dentar% adaptat% Di 'n stare !un%6 $ mucoasa !ucal% ro( Di umed%6 $ lim!a ro(6 $ gingii ro( si aderente din)ilor6 $ uDoar% eficace lenta6 $ gura 'nc&is%6 $ pre(ent6 $ lent%6 $ nesting&erit%6 $ programul meselor 13 mese Di 2 gust%ri26 $ 1" ore repaus nocturn6 $ poft% de m.ncare $ sen(a)ie agrea!il% tradus% prin dorin)a de &ran%6 $ sen(a)ie de(agrea!il% tradus% prin nevoia de a m.nca6 $ sen(a)ie de plenitudine resim)it% de individ atunci c.nd nevoia de &ran% este satisf%cut%6 $ consum de lic&ide 'n func)ie de nevoie6 $ alegerea alimentelor6 $ servirea mesei singur sau 'n grup6 $ tradi)ii6 $ o!iceiuri alimentare6 $ educa)ie. $ tre!uie sa fie pre(ent6 $ in cantitate si calitate corespun(%toare v.rstei activit%)ii6 - s%n%toase6 $ normal% in raport cu varsta se8ul.

M%$ti&%(i% R ") E d d 9)*ti(i Di9 $ti D '!ind !i %)im nt%! A' tit Fo%m S%(i t%t @id!%t%! G*$t Ki .%)o%! %&o!d%t mOn&+!ii Simt*) 9*$t%ti. In9 $ti d %)im nt $i d )i&3id O-i& i*!i %)im nt%! St%! d &on$tit*(i

107

Int !. n(ii) %$i$t nt i m di&%) ' nt!* m n(in ! % ind ' nd n( i 5n $%ti$"%& ! % n .oii /sistenta calculea(% necesarul de calorii pe 24 ore 'n func)ie de$ activitate$ 'n repaus 25 cal.4Kg corp4 24 &6 $ activitate uDoar%- 35$4" cal.4Kg corp424&6 $ activitate medie- 4"$45 cal.4Kg corp424 &6 $ activitate intens%- 46$6" cal.4Kg corp424 &. $ calculea(% necesarul de calorii pe 24 &. 'n func)ie de v.rst%$ se creste necesarul caloric cu 2"$3"^ pentru copii6 $ se scade cu 1"$15^ pentru varstnici6 $ la femei este cu 1"^ mai mic decat la !ar!at6 $ in starile fe!rile necesarul caloric este marit cu 1"^6 $ la sportive in sarcina alaptare se creste necesarul caloric cu 3"^. $ calculea(% ra)ia alimentar% ec&ili!rat%6 $ asigur% ec&ili!rul 'ntre elementele energetice Di cele neenergetice 1ap% vitamine s%ruri minerale26 $ asigur% ec&ili!rul 'ntre principiile nutritive fundamentale astfel- 5"$55^ &idra)i de car!on 1" $15^ proteine 3" $ 4"^ lipide6 $ asigur% sc&im!ul 'ntre produsele de origine animal% Di vegetal%$ 6"^ proteine de origine animal%6 $ 4"^ proteine de origine vegetal%6 $ 65^ lipide de origine animal%6 $ 35^ lipide de origine vegetal%. $ asigur% ec&ili!rul 'ntre aciditate Di alcalinitate 6 $ calculea(% num%rul de calorii4Kg corp424& 'n st%ri fi(iologice- sportivi sarcin% Di al%ptare- ` 3"^ $ ra)ia alimentar% s% cuprind% alimente din toate grupele g&idului alimentar cunosc.nd valoarea energetic% a principiilor alimentare$ glucide- 4 1 cal. prin meta!oli(area unui gram6 $ lipide- 9 3 cal. prin meta!oli(area unui gram6 $ proteine- 4 1 cal. prin meta!oli(area unui gram. $ cercetea(% gusturile Di deprinderile alimentare ale individului6 $ alege alimentele )in.nd seama de preferin)ele deprinderile Di nevoile pacientului6 $ 'nlocuieDte la nevoie un aliment cu altul conform ec&ivalen)elor cantitative si calitative ale diferitelor principii alimentare. II# DEPENDENA >N SATISFACEREA NE<OII

C.nd aceast% nevoie nu este satisf%cut% survin urm%toarele pro!leme de dependen)%1. /limenta)ia Di &idratarea inadecvat% prin deficit1mai putin decat necesarul organismului2 2. /limenta)ia Di &idratarea inadecvat% prin surplus1mai mult decat necesarul organismului2 3. ,ntoleranta digestiva
108

S*!$ d di"i&*)t%t S*!$ d o!din "i,i& $ alterarea mucoaselor c%ilor degestive Di a peristaltismululi intenstinal6 $ alterarea parenc&imului &epatic sau a c%ilor !iliare6 $ o!struc)ii tumori strangul%ri6 $ tu!aj na(o$gastric6 $ supra'nc%rcare- into8ica)ii alcoolice a!u( de medicamente6 $ durere6 $ de(ec&ili!re meta!olice electrolitice endocrine neurologice. S*!$ d $ afectiuni psi&ice o!din $ tul!ur%ri de g.ndire '$i3o)o9i& $ an8ietate $ stres $ situa)ii de cri(% $ anore8ia$ lipsa poftei de mincare $ polifagia$ nevoia e8cesiva de a manca $ disfagia$ dificultate de a ing&iti. S*!$ d $ foame o!din $ insalu!ritate $o&io)o9i& $ malnutri)ie$stare de nutritie nesatisfacatoare $ veniturile $ ta!ieturile si interactiunile sociale $ o!iceiuri alimentare traditii religie. ?ipsa cunoaDterii $ lipsa de cunoDtin)e $ insuficienta cunoaDtere de sine a celorlal)i a mediului 'nconjur%tor. 1# A)im nt%(i% Ki 3id!%t%! % in%d &.%t+ '!in d "i&it A)im nt%ti in%d &.%t%:m%i '*tin d &%t n & $%!*) o!9%ni$m*)*i 7eficitul este un aport insuficient de elemente nutritive o insuficien)% 'n cantitate Di calitate care afectea(% starea nutri)ional% a individului. 3unt implica)i o serie de factori printre care- proaste o!iceiuri 'n leg%tur% cu alimenta)ia !oli organice Di psi&ice into8ica)ii alcoolice medicamentoase etc. ,nsuficienta aportului alimentar Di lic&idian determin% tul!ur%ri la nivelul func)ion%rii tuturor aparatelor Di sistemelor organismului 1denutri)ie des&idratare2. M%ni" $t+!i d d ' nd n(+ Ano! Ei Di$"%9i Condi(i% &%.it+(ii -*&%) $ lipsa poftei de m.ncare6 $ greutate la 'ng&i)ire6 dificultate la ing&itire6 $ a!sen)a din)ilor carii dentare gingivite6 $ ulcera)ii ale !u(elor ale mucoasei !ucale6 $ lim!% 'ncarcat% depunere sa!ural% glosite6
109

$ dificultate 'n mastica)ie6 St%! % $ tegumente uscate pierderea elasticit%)ii6 t 9*m nt )o! $ acnee dermatit%6 Di9 $ti $ dificultate 'n digestia Di a!sor!)ia alimentelor6 $ grea)% v%rs%tur%6 $ regurgita)ii6 $ aerofagie$eliminarea aerului pe gura6 $ piro(is$arsuri6 D '!ind !i $ greDeli 'n prepararea alimentelor6 %)im nt%! $ greDeli 'n alegerea alimentelor6 $ orar nesatisf%c%tor al meselor6 $ pierderea o!iDnuin)ei prin sc&im!area condi)iilor de mediu6 @id!%t%! in$*"i&i nt% C%ntit%t ! d*$% d %)im nt D , &3i)i-!* 3id!o) &t!o)iti& G*$t Ki .%)o%! %&o!d%t mOn&+!ii D $3id!%t%! M%)n*t!i)i% C%$ Ei% Pi !d ! 5n 9! *t%t A'%ti Dimin*%! % n !9i i Ed m Int !. n(ii) O-i &ti. P%&i nt*) $+ %i- o $t%! d -in 8 "+!+ 9! (*!i Ki .+!$+t*!i $ consum redus de lic&ide Di s%ruri minerale6 $ cantitatea de alimente nu satisface necesitatile calorice ale pacientului6 $ sl%!iciune6 $ tegumente Di mucoase uscate6 $ urini concentrate6 $ de(ordonat6 $ m%n.nc% 'n picioare sau 'n pat6 $ o!iceiuri greDite 1consum% numai un fel numai rece etc.26 $ turgor$pre(ent tegumente si mucoase uscate &ipo 9/ ta&icardie6 $ nutritie deficitara alimentare necorespun(atoare. $ sla!ire e8trema in fa(a terminala a unor !oli6 $ sl%!ire6 $ stare de indiferenta lipsa de interes fata de orice activitate si fata de lumea inconjuratoare. $ intoleran)% la efort6 $ acumulare de lic&id seros in )esuturi. %$i$t nt i m di&%) - '%&i nt*) &* %)im nt%(i in%d &.%t+ '!in d "i&it Int !. n(ii) %*tonom $i d ) 9%t $ aDa(% pacientul 'n po(i)ia semiDe(.nd De(.nd sau 'n decu!it dorsal cu capul in lateral6 $ protejea(% lenjeria cu muDama Di ale(% 'n func)ie de po(i)ia pacientului $ ajut% pacientul 'n timpul v%rs%turilor sprijinindu$l 'nva)andu$l s% inspire profund6 il serveste cu un pa&ar cu apa sa$si clateasca gura6 $ aplic% tratamentul medicamentos- antiemetice vitamine s%ruri minerale6 $ 'ncurajea(% pacientul6 $ reduce sau opreDte aportul de lic&ide Di alimente.
110

P%&i nt*) $+ "i &3i)i-!%t 3id!o) &t!o)iti&

$ alimentea(% pacientul parenteral instituind perfu(ii cu gluco(a 2 5^ 1"^ 2"^ 33^ 4"^6 &idroli(ate de proteine Di amestecuri de aminoaci(i 1+arisang /minomel2 vitamine Di electroli(i dup% indica)ia medicului6 $ calculea(% num%rul de calorii 'n func)ie de diferite st%ri patologice6 adaug% 13^ pentru fiecare grad de temperatur% peste 37cC6 2"$3"^ pentru agita)ie convulsii distruc)ii celulare6 $ dup% 'ncetarea v%rs%turilor re&idratea(% pacientul treptat cu cantit%)i mici de lic&ide reci oferite cu linguri)a6 $ e8plorea(% gusturile Di o!iceiurile alimentare ale pacientului6 $ conDtienti(ea(% pacientul asupra importantei regimului alimentar 'n men)inerea s%n%t%)ii6 $ face !ilan)ul lic&idelor ingerate Di eliminate. P%&i nt*) $+ $ e8plorea(% preferin)ele pacientului asupra alimentelor permise Di "i &3i)i-!%t inter(ise6 n*t!i(ion%) $ serveDte pacientul cu alimente la o temperatur% moderat% la ore regulate Di pre(entate atr%g%tor6 $ 'nva)% pacientul categoriile de alimente din g&idul alimentar Di ec&ivalen)ele cantitative Di calitative ale principiilor alimentare 'n vederea 'nlocuirii unui aliment cu altul$ 1"" g de glucide sunt cuprinse 'n- 1"" g (a&%r6 12" g ore(6 135 g taie)ei6 2"" g p.ine6 45" g fructe uscate6 2"" g legume uscate6 5"" g cartofi6 65" g fructe proaspete6 $1"" g proteine sunt cuprinse 'n- 3""" ml lapte 45" g carne al!% 1pas%re vi)el2 65" g peste 4"" g !r.n(%6 $1"" g lipide sunt cuprinse 'n aceeaDi cantitate de ulei vegetal unt untur% de porc6 $ las% pacientul s% aleag% alimentele dup% gusturile sale respect.nd contraindica)iile regimului. P%&i nt*) $+ $ asigur% un climat cald conforta!il 6 "i &3i)i-!%t $ 'ncurajea(% pacientul 6 '$i3i& $ 'i e8plic% scopul interven)iilor. /# A)im nt%(i% Ki 3id!%t%! % in%d &.%t+ '!in $*!')*$ A)im nt%ti in%d &.%t%:m%i m*)t d &%t n & $%!*) o!9%ni$m*)*i 3urplusul este un aport alimentar e8agerat cantitativ si calitativ. 9o)i indivi(ii care consum% elemente nutritive 'n e8ces peste necesit%)ile energetice ale organismului se 'ngraD% Di devin o!e(i. 3urplusul de greutate are repercursiuni asupra func)ion%rii organelor Di sistemelor organismului. =n individ poate ingera o cantitate mare de alimente din mai multe motive- stres an8ietate singur%tate tul!ur%ri psi&ice de(ec&ili!ru endocrin sau alte de(ordini organice. M%ni" $t+!i d d ' nd n(+ Indi& 'ond !%): $ greutate corporal% cu 15$2"^ mai mare dec.t greutatea T11-/;U ideal%6 greutatea ideal% se calculea(% cu formula>KgI 5"` " 75 19cm$15"2 `1B$2" 2-2 d " 9 unde>Kg I greutate corporal% e8primat% 'n Kg6
111

=*)imi Po)i"%9i G! (*!i Ki .+!$+t*!i O- ,it%t

9cm $ talia e8primat% 'n cm6 B I v.rsta e8primat% 'n ani6 " 9 I factor de corec)ie care se aplic% numai la femei $ 'ngr%Dare. $ sen(a)ie e8agerat% de foame- m%n.nc% f%r% control. $ nevoie e8agerat% de a m.nca Di a!sen)a sentimentului de sa)ietate. $ eliminare pe gur% par)ial sau 'n totalitate a con)inutului gastric. $ indicele de mas% corporal% 1,+C2 o m%rime o!inut% prin 'mp%rirea greut%ii unei persoane e8primat% 'n Kilograme la p%tratul 'n%limii acelei persoane e8primat% 'n metri este mai mare de 3" Kg4m2.

Int !. n(ii) %$i$t nt i m di&%) )% '%&i nt*) &* %)im nt%ti in%d &.%t% '!in $*!')*$ O-i &ti. P%&i nt*) $+ %i-+ 9! *t%t &o!'o!%)+ 5n "*n&(i d 5n+)(im 8 .O!$t+8 $ E Int !. n(ii) %*tonom $i d ) 9%t $ asistenta e8plorea(% gusturile !olnavului la diferite categorii de alimente6 $ 'nva)% !olnavul valoarea energetic% a alimentelor Di necesarul 'n func)ie de activit%)ile fi(ice Di v.rst%6 $ alc%tuieDte un regim alimentar &ipocaloric6 $ urm%reDte !olnavul s% consume numai alimentele cuprinse 'n regim6 $ urm%reDte orarul Di distri!u)ia meselor6 $ urm%reDte periodic greutatea corporal%. $ conDtienti(ea(% !olnavul de importanta activit%)ilor fi(ice moderate6 $ sta!ileDte un program de activit%)i fi(ice 'n func)ie de gusturi Di capacitate 'mpreun% cu !olnavul. $ asistenta permite e8primarea emo)iilor a sentimentelor !olnavului6 $ 'l 'nva)% metode de rela8are6 $ la nevoie administrea(% medica)ie sedativ%. 0# Into) !%nt% di9 $ti.% M%ni" $t%!i d d ' nd nt%: $ greata$ $en(atie de a vomita urmata sau nu de varsatura. $ varsatura $ astenie 1o!oseala2 fi(ica $ paloarea tegumentelor $ inapetenta $ !alonari $ regurgitatii $ reflu8 in cavitatea !ucala a unor cantitati mici de lic&ide din cavitatea gastrica.
112

P%&i nt*) $+ d $"+Ko%! %&ti.it%t "i,i&+ &! $&*t+ P%& int*) $+ "i &3i)i-!%t '$i3i&

medicului eventualele modific%ri. A)t '!o-) m d d ' nd nt% V VM%!& %n C!in 8 M%n*%) d n*!$in98 .o) I8 Edit*!% ALL EDUCATIONAL8 /;1/# Di"i&*)t%t % $%* in&%'%&it%t % d % $ %)im nt% $i 3id!%t% M%ni" $t%!i d d ' nd nt% : dificultate de deglutitie1disfagie2 digestie masticatie o!oseala sla!iciune diminuarea mo!ilitatii mandi!ulei tegumente uscate palide nu poate folosi ustensilele pentru a se alimenta. S*!$ d di"i&*)t%t : afectiuni ale mem!relor superioare rani ale mem!relor superioare6 stres an8ietate confu(ie tul!urari psi&ice6 deficit vi(ual deformarea articulatiilor mainii parali(ie6 prote(e dentare prost ajustate6 singuratate6 de(ec&ili!re endocrine sau organice.

$ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $

Int !. ntii) %$i$t nt i m di&%) O-i &ti. 12 Pacientul sa se alimente(e singur utili(and ustensile adecvate in termen deQQQ.. 22 Pacientul sa consume alimente care se mananca cu mana 1fructe paine2 singur la fiecare masa in termen deQ. 32 Pacientul sa se alimente(e singur fara nici o jena in termen deQQQQQQ.. Int !. $ $ $ ntii %*tonom $i d ) 9%t ajuta pacientul sa se alimente(e6 il incurajea(a apreciindu$i efortul6 administrea(a medicatia prescrisa de medic.

Di"i&*)t%t % $%* in&%'%&it%t % d % ! $' &t% *n ! 9im %)im nt%!

M%ni" $t%!i d d ' nd nt% : $ nu !ea sau !ea lic&ide inter(ise6 $ omite mesele sau mananca alimente inter(ise6 $ ameteli $ paloare $ indispo(itie
113

$ constipatie. S*!$ d di"i&*)t%t : $ o!isnuinte alimentare diferite legate de cultura si religie6 $ stres an8ietate confu(ie6 $ lipsa cunoasterii alimentelor premise sau inter(ise in afectiunea pe care o are pacientul6 $ de(gust alimentar6 $ o!isnuinte alimentare dficitare in familie6 $ nu poate sa$si procure sau sa$si prepare alimentele6 $ intoleranta alimentara6 $ neacceptarea !olii. Int !. ntii) %$i$t nt i m di&%) O-i &ti. Pacientul sa urme(e regimul alimentar singur in termen deQQQQQQQQQ.. Int !. $ $ $ ntii %*tonom $i d ) 9%t ajuta pacientul sa se alimente(e6 ii e8plica necesitatea dietei alimentare6 administrea(a medicatia prescrisa de medic.

R "*,*) d % $ %)im nt%A 3id!%t%

M%ni" $t%!i d d ' nd nt% $ refu(ul de a manca $ refu(ul de a !ea S*!$ d di"i&*)t%t : $ depresii majore6 $ an8ietate stress $ atitudine defavora!ila $ anturaj $ insalu!ritate $ sla!iciune $ pierderea stimei de sine $ tul!urari de gandire $ singuratatea 1divort deces26 $ pierderi sociale 1 somaj de avere etc.2 Int !. ntii) %$i$t nt i m di&%) O-i &ti. 12 Pacientul sa$si e8prime dorinta de a manca si a !ea singur in termen deQQQ.. 22 Pacientul sa ai!a confort psi&ic si fi(ic cu ajutorul nursei permanent Int !. ntii %*tonom $i d ) 9%t $ asistenta stimulea(a pacientul sa$si e8prime an8ietatea emotiile care au provocat deci(ia de negativism6 $ cola!orea(a cu apartinatorii in situatii de singuratate pentru a nu lasa singur pacientul6 $ e8plica pacientului necesitatea de a !ea si a manca ridica moralul pacientului reda pofta de viata pacientului6
114

$ administrea(a medicatia prescrisa de medic 1antidepresive2. V%r %t!r"le De;"n"t"e Barsaturile repre(int% e8pul(ie fortata !rusca a con)inutului stomacal pe gur%. General"tat" Boma este un act refle8 repre(ent.nd o reac)ie natural% a organismului de ap%rare cel mai adesea fa)% de anumite su!stan)e to8ice sau greu digera!ile fa)% de stomac . Centrul vomitiv este situat 'n !ul!ul ra&idian refle8ul de vom% fiind declanDat de e8cita)iile care pornesc din aproape toate organele a!dominale Di la!irint. B%rs%tura este un act refle8 provocat de contrac)ia diafragmului Di a muDc&ilor a!dominali. ;ste precedat% adesea de grea)% Di &ipersaliva)ie. Fn timpul v%rs%turii se reali(ea(% o contrac)ie a pilorului care 'mpiedic% trecerea con)inutului gastric spre duoden Di 'n acelaDi timp o rela8are a (onei fundice Di a cardiei care permite eliminarea lui for)at% spre esofag faringe Di cavitatea !ucal%. B%lul palatin este ridicat iar glota 'nc&is% 'mpiedic% trecerea con)inutului v%rs%turii c%tre c%ile respiratorii. +iDc%rile antiperistaltice ale esofagului Di jocul func)ional al jonc)iunii esofago$gastrice sunt suspectate a avea un rol 'n e8teriori(area v%rs%turii dar for)a operativ% principal% r%m.ne creDterea presiunii intraa!dominale ca urmare a contrac)iei simultane Di deose!it de puternice a diafragmului Di muDc&ilor peretelui a!dominal. <rice e8cita)ie a tractului digestiv poate determina o incita)ie vomitiv% transmis% centrilor nervoDi !ul!ari unde se afl% centrul vomei prin intermediul nervilor glosofaringian Di pneumogastric. S!r e #e #";"c!ltate Nevoia de a v%rsa este declanDat% 'n cele mai multe ca(uri de$ into8ica)ii alimentare mese prea copioase consum e8cesiv de alcool6 $ consum de anumite medicamente orale efectele secundare ale unor medicamente6 $ colici intestinale infec)ii virale la!ilitate psi&o$emo)ional% graviditatea6 $deplasarea cu maDina prin e8cita)ia centrului ec&ili!rului6 $ rcreDterea presiunii intracraniene 1meningite encefalite &emoragii cere!rale tumori a!cese cere!rale26 $ e8citare c&imic% pe cale sanguin% cu su!stan)e ca cloroform morfin% uree sau to8i$ Kine micro!iene 'n scarlatina difterie pneumonie6 $in aceste ca(uri voma repre(int% un fenomen patologic. =an";e tar", e3ne #e #epen#enta =an";e tar"le cantitative<calitative sunt determinate de frecven)% orar cantitate continut culoare caracter. Frecventa Jv&rs&turi ocazionale in into8ica)ii alimentare sau !oli infec)ioase acute6 Jv&rs&turi frecvente in steno(a piloric% dup% mese6 Jv&rs&turi incoercibile in graviditate ta!es !oli psi&ice6 Jv%rs%turle pot pre(enta caracter de periodicitate.
115

<rarul v%rs%turilor este caracteri(at de alimenta)ieJv&rs&turi matinale, diminea)a pe stomacul gol 1la alcoolici Di gravide26 Jv&rs&turi post+prandiale imediat dup% alimentare sau 'n timpul mesei 1traume psi&ice depresie26 Jv&rs&turi tardive dup% 2$6 & de la consumul alimentar 1ulcer cancer gastric complicat cu steno(% piloric%26 Cant"tate2 J 'n ca(ul v%rs%turilor alimentare pacientul vars% toat% cantitatea alimentelor consumate6 'n steno(a piloric% pe l.ng% alimentele consumate se adaug% Di secre)ia e8agerat% a glandelor stomacale precum Di resturi de la alimenta)iile anterioare 1v%rs%tur% a!undent%26 uneori cantitatea con)inutului stomacal evacuat este de c.teva (eci de ml. ="ro 2 Jv%rs%turile au un miros fad6 Jmiros acru 'n ca( de &iperclor&idrie6 Jmiros fecaloid 'n ileus 1reflu8ul con)inutului intestinal 'n stomac26 Jmiros r.nced 'n ca( de fermenta)ie stomacal%. Con-"n!t Con)inutul v%rs%turilor este re(ultatul$alimentelor ingerate sucului gastric Di duodenal con)inutul duodenului6 $con)inutul intestinal regurgitat uneori din e8udatul pere)ilor stomacali s.nge etc. ,n func)ie de acestea deose!im$ v%rs%turi alimentare care con)in alimente mai mult sau mai pu)in digerate6 $ v%rs%turi mucoase, apoase ce con)in produsele &ipersecre)iei gastrice din gastrite cancer gastric Di apar la gravide etilici ca v%rs%turi matinale6 $ v%rs%turi biliare 'n colecistopatii6 e $ v%rs%turi fecaloide in caz de oclu(ie6 $ v%rs%tur% intestinal&= $ v%rs%turi purulente 'n gastrita flegmonoas% sau c.nd un a!ces al organelor 'nvecinate se desc&ide 'n stomac6 $v%rs%turi sanguinolente sau de s.nge pur 1&emateme(%2 'n !oli ale stomacului organelor 'nvecinate sau 'n cadrul unor !oli generale. C!loare2 J gal!en ver(ui sau verde 'nc&is 'n v%rs%turi !iliare6 J gal!en murdar 'n oclu(ii intestinale6 J roDie 'n &emateme(%6 J !run% av.nd aspect de M(a) de cafeaN 'n &emoragii digestive cancer gastric 1cantitatea de s.nge din stomac este redus% ap%r.nd 'n v%rs%turi su! form% digerat% sau semidigerat%26 Caracter2 J v%rs%tur% f%r% efort J v%rs%tur% f%r% grea)% J v%rsatura f%r% leg%tur% cu alimentele consumate6 J v%rs%tura !run% J v%rs%tur% 'n jet J v%rs%tur% incoerci!ile$ varsatura 'n &ipertensiune intracranian% 1A,C2.

116

Atit*dini $i int !. ntii Del"3"ta3 l3pto3ele pre3er$%toare2 J supraveg&em pacientul atunci c.nd pre(int% simptomele premerg%toare v%rs%turilor-grea)% vertij saliva)ie a!undent% dureri de cap ta&icardie transpira)ii reci disconfort stare general% alterat% J'n aceste ca(uri preg%tim de urgen)% t%vi)% renal% vas colector muDama ale(a prosop pa&ar cu ap%6 J'ndep%rt%m prote(a dentar% acolo unde este ca(ul6 1delimit%m v%rs%turile provocate sau precedate de accese de tuse ca de e8emplu 'n tusea convulsiv%. A "$!ra3 3% !r" #e control 8" toaleta pac"ent!l!"2 Jpo(i)ion%m pacientul De(.nd semiDe(.nd sau decu!it lateral cu capul uDor ridicat pentru a 'mpiedica aspirarea v%rs%turilor6 Jsus)inem capul pacientului cu o m.n% pe frunte Di vasul de colectare6 Jeduc%m pacientul pentru a nu c%uta s%$Di opreasc% v%rs%turile6 Jefectu%m toaleta pacientului- !ucal% par)ial% sau total% dup% necesit%)i6 Joferim pacientului ap% pentru cl%tirea gurii dup% v%rs%turi6 Jin ca(ul unei into8ica)ii alimentare oferim multe lic&ide pentru a stimula v%rsatura pentru a cur%)a astfel stomacul6 Jasigur%m pacientului regim alimentar de cru)are a stomacului 1ceaiuri de muDe)el f%r% (a&%r26 Jrelu%m alimenta)ia pacientului treptat 'ncep.nd cu &ran% lic&id% 1supe26 Jeduc%m pacientul Di aplic%m comprese ume(ite sau cataplasme calde pe regiunea $ a!dominal%6 Jnu administr%m pacientului cu v%rs%turi medicamente pe cale oral%6 Jcon)inutul stomacal poate fi aspirat 'n c%ile respiratorii o!stru.ndu$le. ,n acest ca( aspir%m con)inutul stomacal6 resturile alimentare irit% mucoasele respiratorii care sunt invadate de flor% patogen% ap%r.nd !ron&opneumonia6 J o!serv%m frecven)a v%rs%turilor Di periodicitatea acestora not.ndu$le 'n foaia de temperatur%6 J determin%m volumetric cantitatea v%rs%turilor pe 24 & Di orarul acestora6 J apreciem con)inutul culoarea mirosul Di for)a de proiec)ie a v%rs%turilor6 J capt%m fiecare v%rs%tur% 'n vas separat. Interven-"" po t.v%r %t!r%2 Jo!serv%m Di calm%m simptomele ce pot 'nso)i v%rs%tura- durerea a!dominal% pierderea ec&ili!rului des&idratarea6 Jcomunic%m de urgen)% medicului apari)ia v%rs%turilor sanguinolente6 JliniDtim din punct de vedere psi&ic pacientul care acu(% ame)eli vertij sete accentuat% Di il educ%m pentru conduit% post$v%rs%tur%6 Jadministr%m medica)ia antiemetic% prescris% de medic 1supo(itoare injec)ii perfu(ii26 Jtransport%m la la!orator pentru investiga)ii v%rs%tura pacientului6 Jnot%m fiecare v%rs%tur% cu un cerc data Di ora c.nd s$a produs$cu culoare al!astr% v%rs%turile alimentare6 $cu culoare verde v%rs%turile !ilioase6 $cu culoare roDie v%rs%turile sanguinolente. Jla indica)ia medicului efectu%m !ilan)ul &idric Di administr%m pentru corec)ia tul$ !ur%rilor electrolitice re(ervei alcaline Di anemiei parenteral solu)iile perfu(a!ile electroli)ii cantitatea de s.nge prescris%6
117

Jmonitori(%m func)iile vitale vegetative ale pacientului Di comunic%m de urgen)a TUL=URRI ALE FLUIDELOR <o)*m*) d "i&it%! d ")*idFd "i&it d .o)*m )i&3idi%nG: $ &ipovolemie $ des&idratare. 3e datorea(a pierderilor e8cesive 1v%rs%turi aspira)ie diafore(% arsuri diuretice2 sau miDc%rii fluidului- acumulare anormal% de fluid 'n diferite (one ale organismului 1ascit% edem periferic &ematom2. +anifest%ri $ piele uscat% cu turgor redus6 de $ mem!rane mucoase uscate !u(e uscate lim!a ars%6 dependenta $ oc&ii ad.nci)i moi6 $ letargie 6 $ sete6 $ sc%derea elimin%rii urinare6 $ ta&icardie6 $ &ipotensiune arterial%6 $ sc%derea presiunii venoase centrale6 $ creDterea &emoglo!inei Di a &ematocritului prin &emoconcentra)ie6 $ creDterea ureei sanguine6 $ urin% concentrat% cu densitate mare. ,nterven)iile $ m%soar% Di notea(% (ilnic ingestia Di eliminarea6 asistentei $ c.nt%reDte (ilnic pacientul6 medicale $ monitori(ea(% semnele vitale nivelul de conDtien)% parametrii clinici re(ultatele de la!orator sl%!iciune neliniDte agita)ie riguroas%6 $ men)ine integritatea mem!ranelor mucoase prin igien% riguroas%6 $ 'ngrijeDte tegumentele cu aten)ie pentru evitarea atingerii integrit%)ii lor6 $ inspectea(% (ilnic (onele de presiune de po(i)ie Di le masea(% la fiecare dou% ore6 $ asigur% aportul lic&idian 25"" ml4(i din care 15"" ml per os. EE& $*) .o)*m*)*i d )i&3id: $ merge 'n sectorul e8tracelular d.nd naDtere la edeme6 $ se datorea(a creDterii Na Di a cantit%)ii de ap% prin reten)ie Di4sau ingestie e8cesiv% sc%derii e8cre)iei renale de Na si ap% sc%derii mo!ili(%rii de lic&ide 'n interiorul spa)iului intravascular. +anifest%ri de dependenta $ creDterea acut% 'n greutate6 $ edem periferic6 $ pleoape edematiate6 $ creDterea presiunii venoase centrale6 $ &ipertensiune arterial% puls puternic6 $ dispnee6 $ raluri crepitante6 $ turgescen)a jugularelor6 $ sc%derea &emoglo!inei Di a &ematocritului6
118

$ sc%derea densita)ii urinare. ,nterven)iile $ educ% pacien)ii cronici privind apari)ia acestor semne6 asistentei $ educ% pacientul Di familia privind importan)a aportului sc%(ut de lic&ide medicale Di Na6 $ m%soar% (ilnic ingestia Di eliminarea6 $ c.nt%reDte (ilnic pacientul6 $ o!serv% edemul periferic6 $ ascult% frecvent respira)ia6 $ evaluea(% semnele Di simptomele de edem pulmonar6 $ sta!ileDte cantitatea de lic&ide pentru fiecare tur%6 $ educ% pacientul privind efectul diureticelor asupra ec&ili!rului &idroelectrolilic 6 $ 'nva)% pacientul care sunt lic&idele Di alimentele cu con)inut crescut 'n Na6 $ sc&im!% concep)ia de preparare a alimentelor. Aipo$ natremia TUL=URRI ELECTROLITICE +anifest%ri$ deficit de Na su! 13" m;f4l6 $ cefalee confu(ie6 $ an8ietate piele umed%. ,nterven)iile asistentei medicale$ creea(% un mediu de siguran)% pacientul fiind agitat Di confu(6 $ recunoaDte modific%rile de comportament6 $ acord% suport psi&ologic6 $ acord% suport moral familiei6 $ monitori(ea(% solu)iile intravenoase Di rata de flu8 a acestora. +anifest%ri$ e8cesul de Na- peste 15" m;f4l6 $ agita)ie ce poate progresa spre convulsii6 $ mem!rane mucoase uscate6 $ sete &iperemia fe)ei6 $ ta&icardie &ipertensiune arterial% 6 ,nterven)iile asistentei medicale$ reduce ingestia de Na6 $ administrea(% solu)ii cu con)inut sc%(ut de Na6 $ administrea(% diuretice6 $ creea(% un mediu de siguran)%. +anifest%ri6 $ nivelul redus de a su! 3 m;f4l6 $ sl%!iciune sc%derea peristaltismului p.n% la ileus6 $ sc%derea poftei de m.ncare6 $ crampe musculare la e8tremit%)i6 $ gre)uri fatiga!ilitate. ,nterven)iile asistentei medicale$ administrea(% intravenos a cu mare pruden)%6 $ monitori(ea(% aritmiile cardiace6 $ asigur% mediul de siguran)%6
119

Aiper$ natremia

Aipo potasemia

Aiper potasemia

$ monitori(ea(% sunetele intestinale6 $ m%soar% cu aten)ie ingestia Di e8cre)ia6 $ educ% pacientul s% evite alimentele !ogate 'n a 1!anane spanac var(% de *ru8elles citrice piersici caise2. +anifest%ri$ e8ces de potasiu peste 5 5 m;f4l6 $ grea)% crampe a!dominale6 $ diaree 1&iperactivitate intestinal%26 $ pareste(ii sl%!iciune irita!ilitate6 $ aritmii cardiace severe6 $ sc&im!area personalit%)ii. ,nterven)iile asistentei$ administrea(% perfu(ii de gluco(a Di insulina sau !icar!onat 1scad nivelul de a prin uDurarea p%trunderii lui 'n celul%26 $ monitori(ea(% aritmiile cardiace6 $ asigur% mediul de securitate.

120

6# NE<OIA DE A ELIMINA
D "ini(i : ;liminarea repre(int% necesitatea organismului de a se de!arasa de su!stan)ele nefolositoare v%t%m%toare re(ultata din meta!olism astfel incat sa fie pastrata &omeosta(ia si mentinuta starea de !ine specifica sanatatii. C%i d E&! ti <rganismul recurge la modalitati diferite si la cai diferite pentru a PscapaR de produsii nefolositori sau un surplus $ aparat renal : urin%6 $ piele $ transpira)ie : perspira)ie6 $ aparat respirator$ aerul e8pirat6 $ aparat digestiv $ scaun 6 $ aparat genital feminin : menstruatie secretii eliminate prin tractul genital6 $ prin tegumente si mucoase - transpiratie secretii diverse. ,n st%ri patologice apar elimin%ri pe cale digestiv% su! form% de v%rs%turi Di pe cale respiratorie prin e8pectoratie. G n !%)it+(i +en)inerea constant% a compo(i)iei mediului intern se reali(ea(% prin procesul de &omeosta(ie. 9oate sc&im!%rile volumului e8tracelular antrenea(% modific%ri 'n compo(i)ia lic&idelor celulare de unde re(ult% importan)a men)inerii constante a compo(i)iei mediului intern. 0inic&ii fiind organe principale ale &omeosta(iei men)in compo(i)ia c&imic% a lic&idelor din organism la un nivel normal men)in ec&ili!rul &idric &idroelectrolitic Di acido$!a(ic al mediului intern Di de!arasea(% organismul de produsele to8ice re(ultate din meta!olism. 3u!stan)ele folositoare organismului 1sodiul Di apa2 sunt a!sor!ite prin osmo(%. Prin rolul s%u de e8cep)ie pielea completea(% eliminarea renal%. =n rol important 'l au pl%m.nii care controlea(% C<2 Di <2. <rganismul tre!uie deasemenea s% se de!arase(e de deDeurile re(ultate 'n urma digestiei 1fi!re celulo(ice pigmen)i !iliari celule descuamate de la nivelul tu!ului digestiv etc2. gi alte su!stan)e nefolositoare tre!uie eliminate6 spre e8emplu la femei de la pu!ertate la menopau(% se elimin% o secre)ie sanguin% menstrual% ce se produce la sf.rDitul fiec%rui ciclu menstrual dac% ovulul nu a fost fecundat. F%&to!ii &%! in")* n( %,+ $%ti$"%& ! % n .oii F%&to!i -io)o9i&i $ alimenta)ia$ cantitatea Di calitatea alimentelor ingerate de individ influen)ea(% satisfacerea nevoii de eliminare6 $ o !un% &idratare Di o alimenta)ie !ogat% 'n re(iduuri 1legume fructe cereale2 facilitea(% eliminarea intestinal% Di ve(ical%6 $ mesele luate la ore fi8e favori(ea(% ritmul elimin%rilor6
121

F%&to!i '$i3o)o9i&i

F%&to!i $o&io)o9i&i

$ e8erci)iile $ activitatea fi(ic% ameliorea(% randamentul muscular fortific% musculatura a!dominal% Di cea pelvian% care au un rol important 'n eliminarea intestinal%6 $ v.rsta$ are rol important 'n satisfacerea nevoii dac% )inem seama de controlul sfincterelor6 $ la copii controlul se o!)ine 'n 2$3 ani6 $ la persoanele v.rstnice diminuarea tonusului musculaturii a!dominale poate provoca lipsa de control a elimin%rii6 $ programul de eliminare intestinala $ regularitatea programului de eliminare este un factor ce influen)ea(% satisfacerea acestei nevoi6 flora intestinal% joac% un rol e8trem de important 'n fi(iologia si patologia aparatului digestiv6 momentul ales pentru defecare poate varia de la un individ la altul. $ consumul de alcool6 $ starea de sanatate6 $ o!iceiurile si cutumele personale- cafeaua ceaiurile sau alte alimente au efect diuretic6 $ tonusul muscular- conditie necesara in mentinerea functiei urinare normale6 $ lic&idele ingerate$ cresterea aportului lic&idian produce o crestere a eliminarii urinare6 $ scaderea aportului lic&idian produce o scadere a eliminarii urinare6 $ medicamentele6 $ po(itia in timpul eliminarilor6 po(itia conforta!ila facilitea(a o eliminare corecat. $ stresul si an8ietatea nu alterea(a caracteristicile urinei dar pot influenta frecventa mictiunilor6 $ emo)iile puternice $ pot modifica frecven)a cantitatea Di calitatea elimin%rii urinare Di intestinale 1sen(atie de ve(ica plina golire incompleta a ve(icii urinare etc2. $normele sociale $ fiecare societate 'Di sta!ileDte m%suri de igien% astfel 'nc.t indivi(ii s% respecte salu!ritatea locurilor pu!lice6 $ cultura6 $educa)ia6 $ igiena Di controlul elimin%rilor orarul elimin%rilor6 $ controlul Di profila8ia st%rii de s%n%tate normele de igien% elementar%6 $ men)inerea salu!rit%)ii6 $ motiva)ie pentru eliminare o!iceiuri de igien% personal% Di de eliminare6 $ respectarea normelor sociale privind organi(area Di salu!ritatea locurilor pu!lice6

122

I#

INDEPENDENA >N SATISFACEREA NE<OII

%G URINA- solu)ie apoas% prin care sunt eliminate su!stan)ele re(ultate din meta!olismul intermediar protidic inutile Di to8ice pentru organism. G n !%)it+(i Prin urin% se elimin% din organism su!stan)ele to8ice. ;liminarea acestor su!stan)e se face 'n solu)ie apoas% 'mpreun% cu s%ruri minerale Di alte su!stan)e de de(asimila)ie care nu sunt necesare organismului. ,n mecanismul de eliminare intervin al%turi de rinic&i Di tu!ul digestiv ficatul glandele cu secre)ie intern% starea func)ional% a aparatului circulator $ toate fiind influen)ate de activitatea sistemului nervos. 7e aici se vede interac)iunea 'ntre nevoia de a elimina Di celelalte nevoi fundamentale. T !mino)o9i : +ic)iune $ emisiune de urin% act fi(iologic conDtient de eliminare6 7iure(% $ cantitatea de urin% eliminat% din organism timp de 24 ore 1 volumul de urina secretat de rinic&i intr$o perioada de timp data $ P0<5. C0,N +/0C;/N2. 7iure(a repre(int% eliminarea din organism a su!stantelor inutile provenite din meta!olismul intermediar protidic care acumulate 'n s.nge devin to8ice pentru organism. M%ni" $t+!i d ind ' nd n(+ C%ntit%t % $ varia(% 'n func)ie de v.rst%$ nou$n%scut 3"$3"" ml424 & $ copii 5""$12"" ml424 & $ adult 12""$14"" ml424 &... 1#"" ml424 &1 9itirca ?ucretia >&id de nursing2615""$ 16"" ml 1 +arcean Crin 9ratat de nursing ;ditura amedicala 2"1"2. $ nou$n%scut $ mic)iuni frecvente $ copil 4$54(i $ adult 5$64(i $ v.rstnic 6$#4(i $ 243 din num%rul mic)iunilor 'n timpul (ilei 143 noaptea $gal!en desc&is p.n% la gal!en 'nc&is datorit% pigmentului numit urocrom6 Cu c.t urina va fi mai diluat% cu at.t va fi mai desc&is% Di invers6 p.n% la gal!en$'nc&is spre !run2. $modificare 'n func)ie de alimente6 $ culoarea 'nc&is% $ 'n regim !ogat 'n carne6 $ culoare desc&is% $ 'n regim vegetarian6 $de !ulion $ urin% proasp%t%6 $amoniacal $ dup% un timp din cau(a fermenta)iei alcaline $normal $ reac)ie acid% $ pA$ul 'ntre 5 5$6 51 +arcean Crin 9ratat de nursing ;ditura amedicala 2"1"2 in cursul diminetii si intre 4 #$7 4 in cursul (ilei.
123

F! &. n(% mi&(i*ni)o! Ritm*) mi&(i*ni)o! C*)o%! % *!in i

Mi!o$*) *!in i R %&(i% *!in i

0eac)ia urinei 'n func)ie de alimenta)ie6 $regimul !ogat 'n carne $ acidific% urina6 $regimul vegetarian $ scade aciditatea urinei6 Not+ 0eac)ia &iperacid% sau alcalin% favori(ea(% precipitarea su!stan)elor di(olvate 'n urin% Di formarea calculilor 'n c%ile urinare. A$' &t*) $ normal $ clar transparent% la 'nceput. 5i(iologic dup% un timp de la emisie *!in i urina devine tul!ure Di formea(% nubecula care se aDea(% pe fundul vasului. Nu!ecula re(ult% din coagularea mucinei sp%late de urin% a celulelor epiteliale din c%ile urinare ca Di mucusul organelor genitale 1mai 'nt.i se formea(% un nor asem%n%tor fumului de )igar%2. ?a rece urina devine tul!ure prin precipitarea s%rurilor minerale. D n$it%t % $ se determin% imediat dup% emisie pentru c% prin r%cire se sc&im!% *!in i densitatea6 $ normal 1"15$1"3"$ la regim mi8t6 la temperatura de 15cC 1temperatura mai mic% sau mai mare modific% densitatea26 $ este influentata de cantitatea lic&idelor ingerate. Com'o,iti% $ urina este constituita din apa in care sunt di(olvate su!stante minerale *!in i 1sodiu potasiu calciu magne(iu su! forma de cloruri sulfati fosfati2 si F%n%)i,% organice 1uree creatinina acid uric aci(i aminati en(ime &ormoni &3imi&%G vitamine2 celulele epiteliale sunt rare leucocite $25"" pe ml4minut eritrocite $3""" pe ml4minut uro!ilinogen in cantitate mica. -G SCAUNUL$ resturile alimentare supuse procesului de digestie eliminate din organism prin actul defeca)iei. 3caunul este alc%tuit din$re(iduurile r%mase 'n urma digestiei alimentelor6 $celulele descuamate de pe suprafa)a tu!ului digestiv Di a glandelor digestive6 $produsele de e8cre)ie a tu!ului digestiv Di a glandelor ane8e6 $num%r mare de micro!i. T !mino)o9i : $ defeca)ie $ eliminarea materiilor fecale prin anus. M%ni" $t+!i d ind ' nd n(+ $ normal $ 1$2 pe (i sau unul la dou% (ile6 $1$2 scaune pe (i la nou$nascut6 O!%!*) $ ritmic la aceeaDi or% a (ilei diminea)a dup% tre(ire6 C%ntit%t % $ (ilnic 15"$2"" g materii fecale6 $ cantitatea materiilor fecale este determinat% de cantitatea Di calitatea alimentelor consumate gradul lor de digera!ilitate Di digestie intensitatea proceselor de a!sor!)ie vite(a tran(itului intestinal. Con$i$t n(% $ p%stoas% omogen%6 Fo!m% $ cilindric% cu diametrul de 3$5 cm lungime varia!il%6 C*)o%! % $ !run% la adult dat% de sterco!ilin%6 $ modificari 'n func)ie de alimenta)ie $ desc&is$gal!en $ regim lactat6
124

F! &. nt%

Mi!o$*)

$ !run 'nc&is $ regim carnat6 $ negru $ alimente preparate care con)in s.nge6 $ verde $ legume ver(i6 $ culoare caracteristic% alimentului $ mure ciocolat% afine6 $ modificari 'n func)ie de medicamente$!run$negru : !ismut6 $negru$ver(ui : fier6 $al! : !ariu6 $negru mat : c%r!une. $ caracteristic influentat de alimentatie.

L% &o'i)*) mi& C*)o%! % $ 'n primele 2$3 (ile dup% naDtere I verde$!run 'nc&is 1meconiu26 $ la sugariJ aspectul Di culoarea se modific% 'n func)ie de felul alimenta)iei. /stfel$gal!en$auriu $ sugar alimentat la s.n 'n contact cu aerul prin o8idarea !iliru!inei devine ver(ui sau verde6 $gal!en$desc&is $ sugar alimentat artificial$ $!run $dup% introducerea f%inii 'n alimenta)ie6 N*m+!*) $ 3$4 pe (i p.n% 'n luna a Bl$a c.nd se reduce la 2$3 pe (i6 dac% sugarul este alimentat pe cale artificial% num%rul scaunelor este de 1$2 pe (i6 Mi!o$*) $ uDor acru reac)ie acid% $ sugar alimentat la s.n6 $ fad reac)ie alcalin% sau neutr% $ alimenta)ie artificial%6 &G TRANSPIRAIA$ fenomen fi(iologic prin care organismul 'Di intensific% pierderea de c%ldur% Di func)ia sa e8cretorie prin intermediul glandelor sudoripare. 9erminologie$ sudoare $ solu)ie apoas% constituit% din ap% 99 g^[ Di 1 ^ re(iduu uscat 1uree ura)i aci(i graDi aci(i organici volatili s%ruri minerale " 2"g a(ot neproteic2. M%ni" $t+!i d R %&(i% C%ntit%t % Mi!o$*) P !$'i!%(i% ind ' nd n(+ $ acid% pA I3 9$ 5 6 sau uDor alcalin%6 $ minim% pentru a men)ine umiditatea pliurilor$2""ml424&6 $ varia(% 'n func)ie de alimenta)ie climat Di de deprinderile igienice ale individului6 $ pierderi insensi!ile de ap% prin evaporare la nivelul pielii Di prin e8pira)ie6

dG MENSTRA $ pierdere temporar% sau periodic% de s.nge prin organele genitale. $ apare la pu!ertate Di dispare la menopau(% Di 'n timpul sarcinii6 +enar&a$prima menstruatie. ?eucoreee fi(iologica$cantitate redusa de lic&id secretata de glandele mucoasei genitale cu rol in autoaparare.

125

M%ni" $t+!i d ind ' nd n(+ Ritm*) D*!%t% A$' &t*) C*)o%! % C%ntit%t % Mi!o$*) E.o)*(i% $ la 2#$35 (ile $ 3$5 (ile $ mucus amestecat cu s.nge Di detritusuri celulare6 nu coagulea(%6 $ roDu negricios la 'nceput apoi roDu desc&is6 $ 5"$2"" g6 $ de(agrea!il6 $ f%r% dureri uDoar% jen% fi(iologic%6

EG AERUL EWPIRAT Compo(i)ia aerului e8pirat$ C<2$ 16^ $ <2 $ 3^ $ N $ 74^ $ A2" $ 7^. Int !. n(ii) %$i$t nt i m di&%) ' nt!* m n(in ! % ind ' nd n( i 5n $%ti$"%& ! % n .oii: $ cercetea(% deprinderile de eliminare ale pacientului6 $ planific% programul de eliminare )in.nd cont de activit%)ile sale6 $ planific% e8erci)ii fi(ice6 $ 'l 'nva)% te&nici de rela8are6 $ cercetea(% deprinderile alimentare ale pacientului6 $ recomand% consumarea alimentelor Di a lic&idelor ce favori(ea(% eliminarea. II# DEPENDENA >N SATISFACEREA NE<OII

/tunci c.nd nevoia de eliminare nu este satisf%cut% survin mai multe '!o-) m d d ' nd n(+: 1. ;liminare urinar% inadecvat%4anormala prin deficit sau prin surplus. 2. 0eten)ie urinar%. 3. ,ncontinen)% de urin%. 4. ,ncontinen)% de materii fecale. 5. ;liminarea intestinala inadecvata4anormala. 6. 7iaree. 7. Constipa)ie. # ;liminare menstrual% inadecvat%. 9. 7iafore(a.

126

S*!$ d di"i&*)t%t S*!$ d o!din "i,i& $ alterarea mucoasei intestinale 1diaree constipa)ie26 $ diminuarea peristaltismului intestinal 1constipa)ie26 $ sl%!irea sau rela8area sfincterelor 1incontinen)%26 $ lipsa de control a sfincterelor 1incontinen)%26 $ alterarea centrilor nervorDi 1incontinen)%26 $ accidente cere!ro$vasculare 1incontinen)%26 $ spasme ve(icale 1reten)ie urinar%26 $ anomalii ale c%ilor urinare 1reten)ie urinar% eliminare urinar% inadecvat%26 $ alterarea c%ilor urinare 1eliminare inadecvat%26 $ alterarea parenc&imului renal 1eliminare inadecvat%26 $ tumori 1constipa)ie26 $ into8ica)ii alimentare Di medicamentoase 1drog2 1diaree reten)ie urinar%26 $ de(ec&ili!ru meta!olic electrolitic endocrin neurologic 1eliminare urinar% inadecvat% diafore(%26 $ durere 1eliminare urinar% inadecvat%26 $ an8ietate 1diaree constipa)ie26 $ stres 1diaree constipa)ie26 $ situa)ie de cri(% 1eliminare urinar% inadecvat% diafore(% constipa)ie26 $ tul!ur%ri de g.ndire 1incontinen)% urinar% Di fecale26 $ poluarea apei 1diaree26 $ alimente alterate 1diaree26 $ sc&im!area modului de via)% 1constipa)ie26 $ program de lumi ,nsdeovst pentru satisfacerea nevoii 1constipa)ie26 $ insalu!ritatea mediului 1eliminare urinar% inadecvat%26 $ temperatura am!iant% prea ridicat% 1diafore(%26 $ lipsa de cunoDtin)e6 $ insuficienta cunoaDtere a sinelui a celorlal)i a mediului 'nconjur%tor6 1# ELIMINARE URINAR INADEC<AT PRIN DEFICIT SAU PRIN SURPLUS

S*!$ d o!din '$i3o)o9i& S*!$% d o!din $o&io)o9i&

Li'$% &*no%Kt !ii

D "initi $ de(ec&ili!rul constituentilor normali din urina sau pre(enta in urina a unor su!stante care in mod normal nu sunt eliminate prin aceasta. S*!$ d di"i&*)t%t S*!$ d o!din "i,i& $ alterarea mucoasei ve(icale6 $ into8ica)ii alimentare6 $ medicamentoase6 $ o!struc)ia6 $ infec)ia6 $ de(ec&ili!re meta!olice elecrolitice6 $ alterarea centrilor nervosi.
127

S*!$ d o!din '$i3o)o9i&

S*!$% d o!din $o&io)o9i& Li'$% $ insuficienta cunoaDtere a sinelui a celorlal)i a mediului 'nconjur%tor. &*no%Kt !ii M%ni" $t+!i d d ' nd n(+ relevante pentru afectarea aparatului renal sunt tul!ur%rile diure(ei6 tul!ur%ri 'n emisiune a urinei6 modific%rile caracteristicilor urinei6 durerea. T!l0!rar" ale #"!re1e" Po)i*!i J eliminarea unei cantit%)i de urin% mai mare de 25"" ml424 &6 J poate fi$ fi(iologica dupa ingestia unei cantitati mari de lic&ide a unor alimente cu actiune diuretica sau su! influenta frigului6 $ patologica care apare in starile fe!rile dia!et &ipertiroidism cri(e dureroase etc. $ trec%toare este intalnita in fa(a de defervescenta a unor !oli infectioase acute 1pneumonie fe!ra tifoida la sfarsitul cri(elor de angina pectorala ta&icardie paro8istica dupa colicile renale accesele epileptice sau isterice2 in urma tratamentului din insuficienta cardiaca cu cardiotonice si diuretice 'n perioada de resor!)ie a edemelor transsudatelor Di e8sudatelor seroase6 - de durata se intalneste in$ nefropatiile care evoluea(a cu insuficienta renala cronica 1glomerulonefrita cronica pielonefrita cronica sclero(a renala$ c.nd rinic&iul Di$a pierdut capacitatea de concentrare si cantitatea poate s% creasc% p.n% la 5$6 litri 'n 24 ore 9*C renala26 $ afectiunile endocrine cum ar fi dia!etul (a&arat decompensat1eliminarea cantit%)ii mari de gluco(a prin urin% necesit% o mare cantitate de ap% conform legilor osmotice26 dia!etul insipid 1lipsa da secre)ie a &ormonului antidiuretic &ipofi(ar 'mpiedica rea!sor!)ia tu!ular% a apei cantitatea de urin% putand ajunge p.n% la 1"$3" litri pe (i2 &ipertiroidism &iperparatiroidism. $ e8cre)ia urinei su! 5"" ml424 ore 1dupa 7ictionar +edical$ 0<medic26 #"" ml424 & 1dupa +arcean Crin 9ratat de nursing ;ditura +edicala 2"1226 <liguria poate fi determinat% de cau(e renale Di e8trarenale. /pare 'n$ afec)iuni 'nso)ite de des&idratarea organismului prin$ transpira)ii a!undente $ v%rs%turi incoerci!ile
128

$ tul!ur%ri de g.ndire6 $ situa)ia de cri(a6 $ stresul6 $ an8ietatea. $ sc&im!area modului de viata6 $ insalu!ritatea mediului am!iental.

O)i9*!i

An*!i%

$ diaree accentuat% $ &emoragii a!undente6 $ perioada de formare a colec)iilor seroase6 $ insuficien)% circulatorie cu formare de edeme6 $ perioada acut% a !olilor infec)ioase 1pneumonie &epatit% etc.2 $ glomerulonefrite acute 'nso)ite de edeme6 $ ciro(a &epatica6 $ tul!urari de tran(it. $ a!senta urinei in ve(ica urinara6 $ poate fi$ secretorie 1adev%rat%2$ apare atunci c.nd se produce 'ncetarea form%rii urinei6 $ e8cretorie 1fals%2 $ are drept cau(% imposi!ilitatea dren%rii urinei formate. ,n am!ele ca(uri avem o ve(ic% urinar% goal%b Cau(ea2 Cau(ele prerenale sunt acelea care determina scaderea flu8ului plasmatic renal $ scaderea volumului de sange 1&ipovolemia2 - &emoragii arsuri6 $ scaderea de!itului cardiac- valvulopatii6 $ vasoconstrictie renala in conditiile in care e8ista vasodilatatie sistemica&epatorenal6 $ medicamente care impiedica autoreglarea circulatiei renale- in&i!itori de cicloo8igena(a 1e8- aspirina2. 3caderea perfu(iei renale determina reducerea presiunii &idrostatice . !2 Cau(e renale intrinseci sunt determinate de $ cau(e glomerulare- infiltratul inflamator glomerular scade suprafata de filtrare6 $ cau(e tu!ulare- necro(a tu!ulara acuta determinata de su!stante nefroto8ice sau de isc&emie 1daca &ipovolemia este prelungita apare necro(a isc&emica a tu!ilor renali $ deci o cau(a initial prerenala $ care poate determina necro(a tu!ilor si astfel devine o cau(a renala intrinseca26 c2 Cau(e postrenale sunt determinate de o!structia cailor renale la orice nivel 1tu!i ureter uretra2. Cresterea presiunii la nivelul capsulei *oOmann scade presiunea de filtrare.

T!l0!r%r" #e e3" "!ne !r"nar% Po)%Pi*!i% $ repre(inta o crestere a numarului de mictiuni cu reducerea proportionala a cantitatii de urina care este eliminata in timpul unui act mictional. PolaKiuria este descrisa de catre pacient ca urinat putin si des. Cau(ele pot fi$ ac)iuni iritative asupra mucoasei ve(icale6 $ procese intrave(icale Di de vecin%tate- cistit% tu!erculo(% Di neoplasm ve(ical calculo(% ve(ical% inflama)ii pelviene afec)iuni uterine uretrite prostatite6 $ &ipere8cita!ilitatea mucoasei ve(icale la nevropa)i.
129

Ni&t*!i%

Di$*!i%

I$&3i*!i% F! t nti% *!in%!%G

9ipuri$ prin reducerea capacitatii ve(icale6 $ prin stagnare ve(icala6 $ prin poliurie6 $ prin disectatie1greutate de desc&idere a colului ve(ical2. $ inversarea raportului dintre num%rul mic)iunilor Di cantitatea de urin% emis% 'n timpul (ilei fa)% de cea emis% 'n cursul nop)ii. /pare 'n insuficien)% ventricular% st.ng% $ se datorea(% faptului c% 'n cursul (ilei inima nu a asigurat trecerea prin rinic&i a unei cantit%)i necesare de s.nge6 $ dificultate de a urina6 se manifesta prin mictiuni lente peni!ile in mai multi timpi cu necesitatea de a forta pentru evacuarea ve(icii. /pare 'n$ inflama)ii acute ale uretrei $ stricturi uretrale $ edeme ale mucoasei uretrale $ &ipertrofie de prostat% etc. $ repre(inta imposi!ilitatea de golire a ve(icii urinare producerea ei la nivel renal fiind normala. $ tipuri de retentie de urina- retentia completa 1evacuarea este imposi!ila2 de urina este provocata de cele mai multe ori la !ar!at de un adenom al prostatei si la femeie de o tul!urare neurologica sau sfincteriana. ;a se de(valuie !rutal- nevoia de a urina este imperioasa ve(ica este tensionata dureroasa si palpa!ila 1glo! ve(ical2. /ceasta retentie impune un sondaj ve(ical evacuator pe cale uretrala sau prin aplicarea unui cateter ve(ical suprapu!ian apoi cautarea cau(ei prin diferite e8amene. - retentia incompleta de urina 1evacuare partiala a ve(icii2 are uneori o origine neurologica 1legata de un dia!et sau consecutiva unei ra&ianeste(ii2 de cele mai multe ori o!structiva 1ingustare a colului ve(ical un calcul sau un cancer al prostatei un fi!rom uterin2. ;a se de(valuie in mod treptat prin tul!urari de mictiune- mictiuni apropiate in timp unele de altele jet sla! al urinei sen(atie de golire ve(icala incompleta uneori incontinenta sau infectie urinara. Be(ica este de cele mai multe ori rela8ata domul ei fiind palpa!il deasupra pu!isului. $ este repre(entata de imposi!ilitatea de a elimina intreaga cantitate de urina in timpul unei mictiuni asa (is fi(iologice. Cu timpul cantitatea de urina care ramane in ve(ica 1re(iduu ve(ical2 creste foarte mult ducand la retentia acuta completa de urina sau lent 1retentie cronica completa de urina cu distensie ve(icala si urinare prinH prea plinH sau falsa incontinenta urinara26 apare frecvent in !oli ale prostatei si afectiuni neurologice. $ poate fi premictionala 1inainte de urinare cand ve(ica e Gprea plinaH2 initiala 1la inceputul mictiuni2 sau totala 1in tot timpul mictiunii26 poate fi insotita de tenesme ve(icale 1sen(atia continua permanenta dureroasa de mictiune2. - scurtarea timpului de la apari)ia sen(a)iei de urinare p.n% la nevoia de a urina propriu$(is.
130

Mi&ti*n % in&om') t%

Mi&ti*n d*! !o%$% Mi&(i*ni im' !io%$

$ sen(a)ia imperioas% de a urina$tenesme. /pare 'n$ pertur!%ri ale activit%)ii motorii sfincteriene ale ve(icii urinare6 $ tul!ur%ri de sensi!ilitate ale colului ve(ical : afec)iuni neurologice6 $ afec)iuni uretrale prostatice. In&ontin nt% $ repre(inta emisia involuntara4accidentala de urina 1ve(i pro!lema de *!in%!% dependenta nr.2 $retentia urinara2. En*! ,i$ $ emisie de urina involuntara si inconstienta in general nocturna la un copil care a depasit varsta deprinderii de a fi curat si care nu sufera de vreo le(iune organica a cailor urinare. ;nure(ia se deose!este de incontinenta in care copilul nu este curat nici (iua nici noaptea. ;nure(ia este numita primara atunci cand copilul nu este in masura sa$si controle(e ve(ica la varsta normala a curateniei adica intre 2 si 4 ani6 ea este numita secundara atunci cand survine dupa o perioada in care curatenia fusese deprinsa. 9ipuri de enure(ie: $ enure(ia nocturna i(olata sau enure(ia adevarata se o!serva mai ales la !aieti si pre(inta adesea un caracter familial 1parinti frati si surori2. ;a nu survine decat noaptea. $ enure(ia prin imaturitate ve(icala cau(ata de persistenta unei ve(ici de tip infantil foarte contractila ea este cea mai raspandita la fete. ;a se caracteri(ea(a mai ales prin nevoia frecventa si imperioasa de a urina 1mai mult de 6 mictiuni pe (i2 sau prin pierderi de urina in timpul rasului tusei jocului. =o#";"c%r"le caracter" t"c"lor !r"ne" Modi"i&+!i) &%ntit%tii $ a!senta in oligurie6 $ sca(uta in oligurie polac&iurie6 $ crescuta in poliurie. $ sca(uta in oligurie6 $ crescuta in polac&iurie poliurie.

Modi"i&+!i) "! &. n( i mi&(i*ni)o! Modi"i&+!i) $ nicturia$ inversarea ritmului (i4noapte6 !itm*)*i $ opsiuria I intar(ierea in eliminare a cantitati de lic&ide ingerate6 poate fi mi&(i*ni)o! determinata si de !oli e8trarenale 1!oli endocrine cardiace &epatice2. Modi"i&+!i) $ se modific% atunci c.nd se elimin% prin ea su!stan)e colorante parte &*)o!ii component% a urinei 'n cantitate mare Di 'n ca(uri patologice*!in i $ urin% foarte desc&is% : poliurie6 $ urin% incolor% $ dia!et (a&arat4insipid sclero(% renal%6 $ urin% 'nc&is% gal!en !run% sau roDie !run% $ oligurie eforturi musculare accentuate care provoac% pierdere mare de ap% pe cale e8trarenal% 1transpira)ie26 $ urin% !run 'nc&is : ictere6 $ urin% sangvinolent% colorat% mai intens dup% cantitatea de s.nge pe care o con)ine 1a se delimita provenien)a de alt% natur% e8. uterin%2 $ 1menstrua)ie2 6 $ numeroase medicamente pot sc&im!a culoarea urinei6
131

$ ro( roDu$c%r%mi(iu $ tratament cu aminofena(ona$piramidon6 $ al!astru$verde $ tratament cu al!astru de metilen amitripilina vitamine * Comple86 $ cafeniu$roDu sau !run negru $ tratament cu c&inin% sau acid salicilic6 $ portocaliu$tratament cu sulfamide6 $ pre(en)a s.ngelui 'n urin% $ roDu desc&is roDu$'nc&is sau roDu$!run. =neori 'n ca( de &ematurie urina este tul!ure asem%n%toare cu sp%l%tura de carne6 $ &ematuria repre(int% pre(en)a s.ngelui 'n urin%$ &ematuria macroscopic% in ca(ul pre(entei _ " 5 ml sange4litru de urina6 determina aparitia urinei de culoare rosie sau !runa6 $ &ematuria microscopic% este decela!il% numai prin metode de la!orator. Provenien)a &ematuriei o sta!ilim prin pro!a celor trei pa&are. Pacientul urinea(% succesiv 'n trei pa&are conice$ 'n primul pa&ar c.teva pic%turi6 $ 'n al doilea pa&ar partea consistent% a mic)iunii6 $ 'n al treilea pa&ar ultimele pic%turi de urin%6 C.nd &ematuria apare 'n primul pa&ar 'nseamn% c% este de origine uretral% 5ematuria ini'ial&. 7ac% &ematuria apare 'n ultimul pa&ar este de origine ve(icala I 5ematurie terminal&= dac% &ematuria apare 'n cele trei pa&are este de origine renal% I 5ematurie total&= <rice &ematurie a!undent% este total% put.nd fi cau(at% de afec)iuni renale 1litia(a cancer etc.2 ve(ical% 1litia(% tumori etc.2 prostatic% 1adenom cancer etc.2 ureterala 1uretrite2 traumatisme sau cau(e e8trarenal 1sindroame &emoragice etc.2. Modi"i&+!i) mi!o$*)*i *!in i $ miros aromatic de fructe coapte sau de cloroform datorit% acetonei 'n st%rile 'nso)ite de acido(% ca in dia!et (a&arat 6 $ miros putred 'n infec)ii cu germeni micro!ieni anaero!i6 $ miros amoniacal imediat dup% evacuare 'n fermen)ia alcalin% intrave(ical% a urinei6 $ miros caracteristic alimentelor Di medicamentelor ingerate. $ urina 'n contact prelungit cu aerul Di datorit% fermenta)iei amoniacale devine alcalin% reac)ia alcalin% Di &iperacid% favori(ea(% precipitarea su!stan)elor di(olvate 'n urin% Di formarea de calculi 'n c%ile urinare. $ patologic aspectul tul!ure al urinei la emisie sau dup% un timp de la emisie este cau(at de$ puroi sau micro!i6 $ muco(it%)i Di s%ruri minerale6 $ eliminarea de calculi. P"!r"a$ repre(int% pre(en)a puroiului 'n urin%. $e8amenul microscopic pune 'n eviden)% pre(en)a unor leucocite polinucleare alterate sau nu iar macroscopic urina pre(int% aspect tul!ure6 $piuria este determinat% de le(iuni ale aparatului urinar Di pentru a preci(a originea se poate recurge la pro!a celor trei pa&are6
132

Modi"i&+!i) ! %&(i i *!in i Modi"i&+!i) %$' &t*)*i *!in i

Modi"i&+!i) d n$it%tii *!in i

Modi"i&+!i) &om'o,iti i

$ urina pre(int% densitate mic% 'n poliurie Di densitate mare 'n oligurie6 $ densitatea urinei creDte 'n st%rile fe!rile 1din cau(a elimin%rii su!stan)elor de de(asimila)ie din arderile mai intense2 dia!et (a&arat6 $ densitatea urinei scade c.nd rinic&iul pierde capacitatea de concentrareI 5ipostenurie ca 'n ca(ul !olilor renale cronice6 $ fi8area densit%)ii sc%(ute la 1"1" se numeDte izostenurie. $ al!uminuria$ pre(en)a proteinelor 'n urin%6 $ glico(uria$ pre(en)a gluco(ei 'n urin%.

Alte 3an";e atr" ce "n ote c t!l0!rar"le el"3"nar"" !r"nare Ed m $ acumularea de lic&id seros 'n )esuturi manifestat prin creDterea 'n volum a regiunii edema)iate Dtergerea cutelor naturale pierderea elasticit%)ii )esutului edema)iat cu p%strarea urmelor presiunii digitale 1semul MgodeuluiN26 pielea este palid% lucioas% Di str%ve(ie6 $ edem generali(at mai accentuat matinal la nivelul fe)ei care 'nspre sear% co!oar% la nivelul meme!relor inferioare- retromaleolar. ;ste moale al! pufos nedureros !ilateral. ?7D!rerea lo30ar% Nu este caracteristic% !olilor renale put.nd ap%rea Di 'n suferin)e ale coloanei verte!rale !iliopatii pancreatopatii afec)iuni ginecologice 1uter retroversat2. a2 !ifuz& permanent& $ perceput% su! form% de jen% discomfort6 $ are tendin)a de iradiere spre flancurile a!domenului6 $ se accentuea(% 'n ortostatism Di trepida)ii6 $ diminu% 'n clinostatism. Poate fi$ !ilateral%$ caracteri(ea(% !olile ce afectea(% simultan am!ii rinic&i I nefropatii medicale 1glomerule acute cronice rinic&i polic&istic2. $ unilateral% : caracteri(ea(% nefropatii c&irurgicale 1litia(% &idronefro(% pionefro(% tu!erculo(% calcul renal pto(% renal% a!ces perirenal2. !2 ,olicativ& ;ste 'n majoritatea ca(urilor unilateral%. Cau(e $ apare prin migrarea pe ureter $ calculilor 1litia(% reno$ureteral%26 $ c&eagurilor de s.nge 1&ematurii26 $ fragmente de ca(eum 1tu!erculo(%26 $ fragmente tumorale 1cancer renal2. 97D!rerea 4"po$a tr"c% $ simptom al sindromului cistitic al%turi de tul!ur%rile de mic)iune 1disurie polaKiurie tenesme ve(icale26 $ locali(are- suprapu!ian%6 nu iradia(%6 $ intensitate- medie6 $ caracter- jen% dureroas% arsuri cistalgia$ durerea ve(icii urinare permanent% cu e8acer!are mic)ional%6 $ cau(e- patologia ve(icii urinare$ cistite acute cronice litia(% ve(ical% tumori ale ve(icii urinare reten)ie acut% de urin%1 cand durerea are caracter
133

D*! ! %

S t int n$+ G! (*!i Ki .+!$+t*!i

de presiune distensie se accentuea(% la mers sau presiune local% cedea(% dup% sondaj ve(ical2. :7D!rerea pelv"per"neal% $ su! forma de tensiune 'n)ep%tur%6 $ iradia(% spre organele genitale e8terne6 $ 'nso)it% de tul!ur%ri mic)ionale. Cau(e$tu!erculo(% genital% $afec)iuni prostatice 1prostatite adenom periuretral litia(e calculi2 $litia(% uretral%. @7 D!rerea la 3"c-"!ne B al$!r"a Pe parcursul actului mic)ional durerea poate surveni$ ini)ial : sugerea(% afec)iunile uretrei posterioare sau prostatei6 $ pe tot parcursul mic)iunii : mic)iuni dureroase total: uretrita gonocic% polipi uretrali6 $ terminal : tensiune dureroas% la sf.rDitul mic)iunii 1!oli ve(icale2 : tenesme ve(icale deoarece se acompania(% de mic)iune imperioas% polaKiurie Di sen(a)ia de golire incomplet% a ve(icii urinare. $ nevoia imperioasa de a !ea ap% din pricina des&idrat%rii esuturilor organismului. $ greata$ $en(atie de a vomita urmata sau nu de varsatura. $ varsatura$ repre(int% e8pul(ie fortata !rusca a con)inutului stomacal pe gur%.

Int !. n(ii) %$i$t nt i m di&%) - '%&i nt &* )imin%! *!in%!+ in%d &.%t+A%no!m%)% '!in d "i&it $%* '!in $*!')*$ Int !. n(ii) %*tonom K) d ) 9%t $ o!serva si notea(a$ cantitatea si calitatea urinei emise $ starea de constienta a pacientului $ functiile vitale $ aparitia cresterea sau diminuarea edemului6 $ recoltea(a si colectea(a urina6 $ administrea(a medicatia recomandata de medic si urmareste efectul acesteia6 $ pregateste pacientul pentru investigatii specifice6 P%&i nt*) $+ "i $ urmareste !ilantul ingesta$ e8creta6 &3i)i-!%t $ o!serva evolu)ia cur!ei ponderale a pacientului6 3id!o ) &t!o)iti& Ki $ corectea(% de(ec&ili!rul &idric prin &idratarea sau reducerea %&ido--%,i& aportului de lic&ide Di electroli)i 'n func)ie de ionograma seric% Di urinar% si de(ec&ili!rul acido$!a(ic 'n func)ie de re(erva alcalin% la indica)ia medicului6 P%&i nt*) $+ n* $ recoltea(% urina pentru e8amene c&imice Di !acteriologice6 '! ,int &om')i&%(ii $ administrea(% antiseptice urinare sulfamide anti!iotice conform &*t%n%t 8 anti!iogramei la indica)ia medicului6
134

O-i &ti. P%&i nt*) $% - n "i&i , d &on"o!t "i,i&

! $'i!%to!ii8 *!in%! P%&i nt*) $+ "i &3i)i-!%t '$i3i&

$ asigur% igiena corporal% riguroas%6 $ serveDte pacientul la pat 1c.nd este ca(ul2 cu urinar Di !a(inet6 $ sc&im!% lenjeria de pat Di de corp ori de c.te ori este nevoie6 $ asigur% o atmosfer% cald% r%spunde prompt Di plin% de solicitudine la c&emare6 $ 'ncurajea(% pacientul s%$Di e8prime g.ndurile Di sentimentele 'n leg%tur% cu pro!lema de dependen)% 1comunicarea joac% un rol foarte important26 $ e8plica pacientului necesitatea si scopul ingrijirilor.

/# RETENIA URINARA L ISC@IURIE ,sc&iuria sau reten)ia de urin% repre(int% incapacitatea ve(icii urinare de a$Di evacua con)inutul. ;a nu tre!uie confundat% cu anuria care 'nseamn% lipsa secre)iei renale. Poate fi datorat% unui o!stacol 'n calea de eliminare a urinei ca- stricturi cicatriceale calculi inclava)i 'n uretr% &ipertrofia prostatei sau alte procese de vecin%tate care comprim% calea de evacuare a urinei sau unei parali(ii a ve(icii urinare sau sfincterelor precum 'n mielit% ta!es poliomielit% traumatisme medulare sau unei pare(e trec%toare 'n cursul infec)iilor grave 1de e8emplu fe!r% tifoid% meningit% encefalit% septicemie dup% interven)ii c&irurgicale intraa!dominale2 Di 'n com%. Ti'*!i d ! t nti : . reten-"e" co3plet% produc.ndu$se distensia ve(icii care poate ajunge p.n% la om!ilic !om!.nd 'n &ipograstru I glob vezical 1prin palpare deasupra simfi(ei pu!iene delimit%m glo!ul ve(ical 'n timp ce 'n anurie ve(ica r%m.ne goal%. 7atorit% presiunii crescute din ve(ic% Di lipsa unui o!stacol mecanic sfincterul uretral cedea(% Di urina se evacuea(% pic%tur% cu pic%tur% prin prea plin repre(ent.nd isc&iuria parado8al% sau incontinen'a prin regurgitare. $ reten-"e "nco3plet% c.nd pacientul deDi urinea(% nu$Di poate goli complet con)inutul ve(ical care se poate infecta rapid. 0eten)ia de urin% apare 'n le(iuni ale sistemului nervos &emoragie cere!ral% tetraplegie st%ri comatoase ta!es tumori ale prostatei calculi sau stricturi uretrale traumatisme medulare etc. S*!$ d di"i&*)t%t : $ spasme ve(icale6 $ anomalii ale cailor urinare6 $ an8ietate6 $ afectiuni ale mucoasei uretrale6 $ calculi inclavati in uretra6 $ &ipertrofia prostatei la !ar!at6 $ stres6 $ into8icatii alimentare si medicamentoase6 $ lipsa cunoasterii de sine a celorlalti.

135

M%ni" $t+!i d d ' nd n(+ 9)o- . ,i&%) $ distensia ve(icii urinare deasupra simfi(ei pu!iene cau(at% de reten)ia urinar%6 ve(ica dureroasa tensionata si palpa!ila6 Cau(e$ reten)ia acut% de urin% : cau(e o!structive 1intrinseci e8trinseci26 $ o!struc)ie uretral% 1adenom de prostat% stricturi Di calculi uretrali tumori de vecin%tate cistorectocel26 $ tul!ur%rile refle8ului sau actului mic)ional6 $ ve(ica neurogen% 1disecta(ia colului ve(ical arefle8ia detrusorului le(iuni medulare2. $ a!sente sau mici si frecvente 1prin prea plin2 $ mic)iuni frecvente 'n cantit%)i mici 1eliminare prin prea plin2.

mi&(i*ni 'o)%Pi*!i

Int !. n(ii) %$i$t nt i m di&%) - '%&i nt &* i$&3i*!i - ! t n(i *!in%!+ O-i &ti. Int !. n(ii) %*tonom Ki d ) 9%t P%&i nt*) $+ $ verific% pre(enta glo!ului ve(ical6 %i-+ mi&(i*ni $ 'ncearc% stimularea evacu%rii asltfel$'ont%n $ introduce !a(inetul cald su! !olnav6 $ pune comprese calde 1!uiot%2 pe regiunea pu!ian%6 $ las% ro!inetul desc&is s% curg% ap% 1s% fie au(it% de !olnav26 $ introduce m.inile pacientului 'n ap% cald%6 $efectuea(% sondaj ve(ical pentru eliminarea urinei la indica)ia medicului. P%&i nt*) $+ $ 'nva)% pacientul c% tre!uie s% e8iste o rela)ie 'ntre nevoile de a !ea a %i-+ m.nca a face e8erci)ii fi(ice Di a elimina pentru a$Di sta!ili &3i)i-!*) propriul orar de ingestie Di eliminare6 '$i3i& $ 'nva)% pacientul po(i)ia corect% pentru uDurarea mic)iunii Dl golirea complet% a ve(icii6 $ liniDteDte pacientul Di 'l 'ncurajea(% s%$Di e8prime sentimentele 'n leg%tur% cu pro!lema sa6 $ asigur% un climat cald conforta!il. 0# INCONTINENA DE URIN ,ncontinen)a urinar% este definita ca o eliminare involuntara inconstienta accidentala de urina 1prof.dr.Crin +arcean 9ratat de nursing2. < form% particular% de incontinen)% urinar% la copii este repre(entat% de n*! ,i$*) no&t*!n cu cau(e multiple ce necesit% 'ngrijiri comple8e. S*!$ d di"i&*)t%t : $ infectii urinare6 $ traumatisme ale maduvei6
136

pierderea starii de constienta6 deteriorare a activitatii sfincterelor6 cresterea presiunii a!dominale6 le(iuni o!streticale6 le(iuni ale sistemului nervos central. Copiii Di persoanele 'n v.rst% sunt predispuse la incontinen)% fie prin lipsa de control a sfincterelor fie prin procesul de 'm!oln%vire. .ipuri de incontinen'& acuta apare pentru o perioada scurta de timp corelata cu diferite !oli sau tratamente6 poate dispare odata cu indepartarea cau(ei1 infectii urinare adenom de prostata26 cronica $incontinenta urinara de efort apare in cadrul diverselor activitati care implica cresterea presiunii in ve(ica urinara cum ar fi stranutul tusea rasul ridicarea o!iectelor etc. $incontinenta urinara datorata necesitatii imperioase de a urina care este aparitia unei sen(atii de mictiune imperioasa care este atat de puternica incat pacientul nu mai are timp sa ajunga la toaleta. numita si Nve(ica irita!ilaN acest tip de incontinenta apare la contractia !rusca si nepotrivita a ve(icii urinare. /ceasta se poate intampla si la o cantitate mica de urina in ve(ica6 $incontinenta urinara prin prea+plin este un tip de incontinenta ce apare atunci cand golirea ve(icii urinare e insuficienta fie datorita unui !locaj 1o!structii2 fie datorita unor contractii ineficiente ale musculaturii ve(icii urinare. o!structia este corelata de o!icei fie cu marirea de volum a prostatei fie cu ingustarea lumenului 1diametrului2 uretrei datorita unor stricturi uretrale6 $incontinenta totala e repre(entata de scurgerea continua a urinei in mediul e8terior datorata pierderii functionalitatii sfincterului urinar6 $incontinenta functionala este o forma rara de incontinenta urinara ce e corelata cu limitarile fi(ice sau psi&ice ale pacientului care nu are capacitatea de a ajunge la toaleta6 + incontinen'& prin vezic& neurogen& I cau(ate de accidente vascularei cere!rale sau alte afec)iuni cere!rale. /pare 'n$ le(iuni medulare6 $ sf.rDitul accesului de epilepsie6 $ afec)iuni neurologice6 $ sl%!irea func)iunii sfincterului6 $ traumatisme. M%ni" $t+!i d d ' nd n(+ S&*!9 ! % *!in i "%!% &ont!o) En*! ,i$ I!it%ti% ! 9i*nii 9 nit%) S n,%ti% d %!$*!% )% mi&ti*n D*! !i in ' ).i$ Pierderea involuntara inconstienta accidentala a urinei. $ emisie de urin% noaptea involuntar% Di inconDtient% care se manifest% mai frecvent la copiii cu tul!ur%ri nevrotice dup% v.rsta de 3 ani. $ congestia inflamatia regiunii genitale.

$ $ $ $ $

137

Int !. n(ii) %$i$t nt i m di&%) L '%&i nt &* in&ontin n(+ d *!in+ O0"ect"ve2 Pacientul s% pre(inte tegumente Di mucoase integre Di curate. Pacientul s%$Di recapete controlul sfincterelor. Pacientul s% fie ec&ili!rat psi&ic. Intervent""2 J a "$!r%3 o a30"an-% &n care % ;"e re pectat% "nt"3"tatea pac"ent!l!"E J &nc!raj%3 0olnav!l %.8" e5pr"3e ceea ce "3te &n le$%t!r% c! acea t% pro0le3%E J ar%t%3 "3pat"e, toleran-%, r%0#are, r% p!n#e3 pl"n% #e ol"c"t!#"neE J a#3"n" tr%3 3e#"ca-"e "3pto3at"c% la "n#"ca-"a 3e#"c!l!"E J "n"-"e3 3% !r" #e control 8" toalet%2 $ supraveg&em permanent pacientul pentru func)iile vitale- puls tensiune arteriala diure(% Di le not%m grafic 'n foaia de temperatur%6 $ asigur%m toaleta par)ial% Di general% a pacientului6 $ sc&im!%m lenjeria de corp Di de pat dup% fiecare eliminare dac% este ca(ul6 $ com!atem apari)ia tul!ur%rilor trofice cutanate la pacien)ii cu uremie6 $ recomand%m purtarea de pampers pentru a!sor!)ia urinei6 $ recomand%m pre(ervativ urinar pacien)ilor de se8 masculin 1acestora li se poate ataDa si punga de colectare a urinei elimin.nd astfel sondajul26 $ supraveg&em apari)ia semnelor generale ca- paloare sc%dere 'n greutate diverse &emoragii6 $ com!atem atitudinea pacientului Di a familiei pentru a nu se &idrata 'n ideea c% acesta nu va mai urina6 $ pentru scurgerea necontrolat% a urinei mai ales la femei dup% naDtere dar Di 'n timpul tusei str%nutului visului sau al eforturilor fi(ice initiem pacientul pentru antrenament regulat al musc&ilor a!dominali si !a(inului. /ntrenamentul sfincterului ve(icii a musculaturii !a(inului va fi efectuat de mai multe ori pe (i prin contractarea muDc&ilor Di men)inerea contrac)iei c.t mai mult timp . /lt e8erci)iu const% 'n 'ntreruperea jetului de urin%. J reco3an#%3 3% !r" #e a!toprotect"e2 $ recomand%m te&nici de rela8are Di autosugestie 'n ca(ul stresului psi&o$social6 $ recomand%m s% se evite c.t mai mult carnea Di m.nc%rurile condimentate deoarece urina deose!it de acid% irit% Di mai mult ve(ica6 $ recomand%m renun)area la alcool ceai cafea etc. $ pentru inflama)ia ve(icii urinare 1cistit%2 recomand%m 'mpac&et%ri Di comprese cu a!uri pe partea inferioar% a a!domenului !%i calde de De(ut cu o durat% de 3" minute Di tem$ peratura apei s% nu dep%Deasc% 3#cC Di ceaiuri cu propriet%)i diuretice6 $ recomand%m desc%rcarea rinic&ilor cu ajutorul alimenta)iei prin regim s%rac 'n pro$ teine compus mai ales din legume proaspete consumate de preferin)% crude- dovleac crud sau fiert pra( p%trunjel sucuri de (meur% coac%(e26 $ form%m deprinderi de eliminare la ore fi8e pentru pacient6 $ 'nv%)%m pacientul s% adopte po(i)ia adecvat% favora!il% golirii complete a ve(icii6 $ asigur%m cadrul de intimitate al pacientului Di r%spundem cu solicitudine toleran)% 'n)elegere la nevoile pacientului6 Japl"c%3 "nterven-"" pentr! #eclan8area 3"c-"!n""2
138

$introducem plosca su! pacient6 $ pe regiunea pu!ian% punem un termofor6 $ l%s%m ro!inetul desc&is s% curg% apa nu 'n jet Di condi)ie o!ligatorie$ s% fie au(it% de pacient6 $ control%m gradul de distensie al ve(icii urinare pentru a prevenii ruperea acesteia6 $ in ca( de nereusita se evacuea(a urina prin cateterism ve(ical efectuat 'n condi)ii riguros sterile 1la indica)ia medicului26 $ evacuarea urinei postsondaj se va efectua lent6 $ evacuarea rapid% a urinei poate provoca &emoragii Di4sau reac)ii vegetative 1colaps26 $ deoarece defeca)ia este 'nso)it% de mic)iune se poate 'ncerca printr$o clism% e8citarea Di evacuarea ve(icii urinare6 $ reeducarea mic)iunii prin reeducarea ve(icii parali(ate cu redarea capacit%)ii de cumulare Di de evacuare6 $ control%m dac% e8ist% scurgere de urin%6 $ control%m dac% pacientul are mic)iune spontan% sau declanDat%6 $ monitori(%m cantitatea calitatea orarul mic)iunilor6 $ evalu%m perceperea de sensi!ilitate a pacientului evalu%m efortul mic)ional6 $ recomand%m pacien)ilor de se8 masculin un urinar portativ c.nd nu se reali(ea(% o continen)% perfect%6 $ evit%m distensia ve(ical% prin asigurarea unei diure(e corespun(%toare6 $ elimin%m posi!ilitatea infec)iilor urinare prin evacuarea complet% Di de(infec)ia ve(icii urinare 1se poate efectua anti!iogram%26 evacuarea complet% este foarte important% deoarece re(idul 'ntre)ine infec)ia Di favori(ea(% re(isten)a la anti!iotice. =eto#e !t"l"1ate 3ondajul repetat folosim sonde 5olleV num%r 14$16$1#6 sonda se sc&im!% 'n primele dou% s%pt%m.ni de 2 ori pe s%pt%m.n% apoi o dat% pe s%pt%m.n%6 sondajul repetat 'mpiedic% apari)ia afec)iunilor ca- uretrite litia(% ve(ical%6 sondajul repetat ofer% posi!ilitatea reeduc%rii mic)ionale timpurii6 sondajele repetate sunt recomandate numai timp de 3$4 s%pt%m.ni. %ondajul :>demeure este recomandat a fi utili(at de la !un 'nceput6 poate provoca sta(% Di &ipercalciuria de imo!ili(are6 metoda 'n sine este infectant%6 sondajul se efectuea(% o dat% la 4$5 (ile6 la apari)ia scurgerii urinei 'n jurul sondei trecem la sondaj repetat6 prevenim complica)iile urinare prin men)inerea unei urini sterile cu un pA acid6 men)inem diure(% a!undent% Di imo!ili(area pacientului6 prin stimulare electric% sau medicamentoas% se facilitea(% drenajul urinar.

4# INCONTINENTA DE MATERII FECALE

139

D "initi - pierdere involuntara4 incostienta de materii fecale. S*!$ d di"i&*)t%t $ infectii intestinale6 $ traumatisme ale maduvei6 $ pierderea starii de constienta6 $ deteriorare a activitatii sfincterelor6 $ cresterea presiunii a!dominale6 $ le(iuni o!streticale6 $ le(iuni ale 3NC. M%ni" $t+!i d d ' nd n(+ S&*!9 ! % $ pierderi de materii fecale involuntar Di inconDtient. $&%*n*)*i "%!% &ont!o) I!it%! %8 $ inflamatia congestia tegumentelor regiunii anale. d $&*%m%! % t 9*m nt )o! ! 9i*nii %n%) Int !. ntii) %$i$t nt i m di&%) )% '%&i nt*) &* in&ontin nt% d m%t !ii) " &%) O-i &ti. P%&i nt*) $% '! ,int t 9*m nt $i m*&o%$ &*!%t $i int%&t ' !m%n nt Int !. ntii %*tonom $i d ) 9%t $ asistenta sc&im!a lenjeria de pat si de corp dupa fiecare eliminare a pacientului6 $ asigura igiena riguroasa a tegumentelor si mucoaselor dupa fiecare mictiune si defecatie6 $ aplica o crema protectoare la nivelul tegumentului si mucoasei6 $ sc&im!a po(itia pacientuli in pat la interval de 2 &6 $ aplica colaci de cauciuc si de vata in (onele predispuse aparitiei escarelor6 $ efectuea(a masaj !land (onelor de risc6 $ aplica pampers corespun(ator varstei. P%&i nt*) $%-$i $ asistenta asigura aport &idric in functie de !ilantul &idric6 ! &%' t $ sta!ileste un orar al eliminarilor6 &ont!o)*) $ ii formea(a pacientului deprinderi de eliminare la ore fi8e la inceput la $"in&t ! )o! in un interval mai scurt iar pe masura ce se o!tine controlul sfincterelor t !m n intervalul se va mari6 d XXXXX $ invata pacientul e8ercitii de intarire a musculaturii perianale prin XXXX# contractarea acesteia. P%&i nt*) $% "i $ asigura intimitatea pacientului6 &3i)i-!%t '$i3i& $ incurajea(a pacientul sa se e8prime in legatura cu pro!lema sa6 ' !m%n nt $ arata simpatie toleranta ra!dare pacientului6 $ administrea(a medicatia prescrisa de medic.

140

1# ELIMINARE DE MATERII FECALE INADEC<AT S*!$ d di"i&*)t%t : ?7 F"1"ce $ procedurile c&irurgicale- aneste(icele au efect secundar incetinirea tran(itului intestinal6 $ durerea- defecatia dureroasa este o e8perienta care generea(a feed$!acK si conditionare. ;8pecta)ia in sine este o e8perien)a stresanta care devine premi(a unei eperien)e dureroase6 $ medicatia$ analge(icele narcotice opiaceele Di alte su!stan)e depresoare ale 3NC au efect depresor Di asupra motilit%)ii gastro$intestinale favori(.nd apari)ia constipa)iei6 $ unele modifica culoarea1 fierul26 $ anticolinergicele in&i!% secre)ia acidului clor&idric la nivelul stomacului Di suprim% activitatea peristaltic% intestinal%6 $ unele anti!iotice irit% mucoasa gastro$intestinal% produc.nd diaree 'n timp ce altele distrug flora intestinal% favori(.nd constipa)ia. $ po(itia in timpul defecatiei6 po(itia neconforta!ila influentea(a negativ eliminarea intestinala1 e8- pacientii imo!ili(ati la pat26 $ activitatea fi(ica redusa sau a!senta6 $ sedentarismul6 $ alimentatia si &idratarea inadecvata6 $ sarcina datorita presiunii e8ercitate asupra intestinelor6 $ patologia tu!ului digestiv6 !oala ulceroasa pancreatita etc. 97P "4olo$"ce2 $ stresul an8ietatea tul!urarile de gandire. :7Soc"olo$"ce2 $ conditiile de mediu nefavora!ile6 @7L"p a #e c!no t"nte7 M%ni" $t%!i d d ' nd nt% T*)-*!%!i) "! &. nt i $&%*n )o! patologic evacu%rile varia(% 'n func)ie de vite(a tran(itului intestinal6 tran(itul crescut provoac% scaune frecvente I diaree= tran(itul 'nt.r(iat determin% evacuare de scaun la 3 4 (ile I constipa'ie= oprirea tran(itului intestinal f%r% scaun I ileus. $ orarul scaunelor se modific% din cau(e pur func)ionale atunci c.nd nu e8ist% interven)ii c&irurgicale neuroc&irurgicale traumatisme st%ri comatoase afec)iuni ce impun imo!ili(area la pat Di un anume regim alimentar. $ sunt cau(ate Di de 141

T*)-*!%!i) o!%!*)*i $&%*n )o!

Modi"i&%!i &%ntit%ti.

Modi"i&%!i d &on$i$t n(%

Modi"i&%!i d "o!m%

Modi"i&%!i %) &*)o!ii

Modi"i&%!i %) mi!o$*)*i

$ lipsa de educa)ie a sen(a)iei de defecare6 + regim alimentar necorespun(%tor men)inut timp 'ndelungat6 $ de(ec&ili!ru endocrin6 $ lipsa activit%)ilor recreative sau a e8erci)iilor fi(ice6 $ profesiuni sedentare. /ceste modificari de orar pot constitui factori premergatori pentru constipatia &a!ituala. J in constipa)ie cantitatea materiilor fecale este redus%6 J in di(enterie scaunele reduse caracteristic 1c&iar 1"$15 g2 sunt 'nso)ite de tenesme Di durere6 J cantitatea scaunului creDte 'n- afec)iunile pancreasului afec)iunile colonului $ diaree gastrogene de natur% aclor&idric%6 $ cantitatea scaunului p.n% la c.teva ag este 'nt.lnit% 'n anomalii de de(voltare ale colonului. $ sc%(ut% 'n ca( de diaree6 $ lic&id% apoas% dup% administrarea de purgative saline6 $ dur% 'n constipa)ie av.nd aspect de coproli)i6 $ consisten)% neomogen% repre(entat% prin evacuare de scaun solid urmat% de scaun semilic&id sau lic&id 1fals% diaree26 $ lic&ida semilic&ida grunjoasa$ se intalnesc in patologie6 $ filiform% av.nd caracter pasager 'n spasme ale regiunii ano$rectale6 $ de panglic% sau de creion 'n malforma)ie anatomic% sau cancer a por)iunii anorectale a tu!ului digestiv av.nd caracter permanent6 $ aspect asem%n%tor e8crementelor de capr% sau m%slinelor 'n constipa)ia spastic%6 $ mas% fecaloid% a!undent% 'n ca( de constipa)ie aton%6 $ aspect de !aleg% de vac% 'n colite. Bite(a tran(itului intestinal este cau(a principal% a determin%rii culorii scaunelor 'n condi)ii patologice$ culoarea gal!en$aurie 'n diaree6 $ culoarea verde mai ales la copii c.nd !iliru!ina se o8idea(% la nivelul intestinului gros6 $ culoare mai 'nc&is% dec.t !run% 'n constipa)ie6 $ culoare al!icioas% ca argila 'n icterul mecanic prin lipsa pigmen)ilor !iliari sau pre(enta unei cantit%)i mari de gr%simi nedigerate 'n scaune6 $ culoare neagr% ca p%cura moale Di lucios 'n &emoragiile digestive superioare I melena= $ culoare roDie 'n &emoragiile digestive inferioare1 are sediul distal de ligamentul lui 9reit(2 $ &ematoc&e(ie6 $ anumite medicamente colorea(% caracteristic materiile fecale 1!ariul 'n al! fierul in negru$ver(ui2. $ miros acid 'n ca( de fermenta)ie intestinal%6 $ miros r.nced p%trun(%tor datorat gr%similor nedigerate6 $ miros fetid 'n ca( de putrefac)ie la nivelul colonului6 $ miros foarte fetid 'n cancer al colonului Di al rectului6 $ consisten)a scaunului determin% Di penetra!ilitatea mirosului 1'n diaree aproape nu are miros iar scaunele dure au miros mai
142

pronun)at2. Modi"i&%!i %$' &t*)*i %) $ aspect de (eam% de pepene 'n fe!r% tifoid%6 $ aspect de (eam% de ore( 'n unele into8ica)ii lam!lia(% &oler%. elemente patologice + mucus puroi s.nge 'n colite ulceroase pseudomem!ranoase cancer rectal4intestinal di(enterie6 $ resturi de alimente nedigerate 'n pancreatite cronice I creatoree 1)esutul muscular nu poate fi digerat prin lipsa sucurilor respective26 $ gr%simi nedigerate $?steatoree@prin insuficient% digestie sau a!sor!)ie6 $ para(i)i intestinali amesteca)i 'n scaun sau elimina)i independent6 $ scaune mucoase caracteri(ate prin con)inut !a(at 'n mucus6 $ scaun muco$purulent caracteri(at prin eliminarea de puroi 'n diferite cantit%)i6 $ scaun muco$sanguinolent con)in.nd s.nge 'n cantit%)i varia!ile6 $ scaune lic&ide Di semilic&ide re(ultate 'n urma proceselor fermentative din intestin emisie 'n jet caracter spumos uneori aproape transparent 11"X3"424 &26 $ scaune muco$grunjoase av.nd consisten)% neomogen% semilic&id% cu particule solide 1mucusul este format dintr$o su!stan)% gelatinoas% incolor% gal!en% sau verde iar grunjii au form% neregulat% volum mai mare al!i sau gal!en$ver(ui2 $ 15$1"424 &2. $ emisia de ga(e poate avea loc prin cavitatea !ucal% sau intestinal%6 $ er!ctat"a $liminarea de ga(e prin cavitatea !ucal%1afec)iuni esofagiene gastrice sau intestinale26 $ ;lat!len-%: vacuarea frecvent% a!undent% i necontrolat% a ga(elor din intestine1 prin anus26 . 3eteor" 3!l sau !alonarea este acumularea de ga(e 'nt.lnit% in afec)iuni gastrice &epatice6 $ "le! $ oprirea tran(itului pentru materii fecale si ga(e7 ,auze $ cau(e de natur% func)ional% I parali(ia musculaturii pere)ilor intestinali 1peristaltismul este a!olit2 sau spasmul pere)ilor intestinali 1puternice contrac)ii intestinale26 'n aceste ca(uri avem de$a face cu ?ileusul dinamic@= $ cau(e mecanice I oclu(ii strangula)ii o!struc)ii intestinale etc.$ ?ileus mecanic@=

T*)-*!%!i) mi$i i d 9%,

M%ni" $t%!i d D!rerea "nte t"nal%. intensitatea durerilor este varia!il% merg.nd de %&om'%ni%m nt la simpl% jen% la colic%+ colici intestinale - durerile determinate de miscarile peristaltice e8agerate intestinale cu caracter violent spasmodic de crampe sf.Dieri sau torsiuni6 apar spontan Di nu se e8acer!ea(% la presiune precum durerile peritoneale6 originea lor este indicat% de fenomenele care le 'nso)esc- diaree constipa)ie meteorism g&eor%ituri6
143

+ crampe abdominale contractie involuntara si pasagera a musculaturii1involuntara26 apar printr$o tul!urare a musc&iului peretelui din tu!ul digestiv. 5iind un musc&i cu fi!re musculare de tip neted el nu poate fi controlat voluntar si nu are specificitate. 0itmicitatea contractiilor este data de alimentele introduse in tu!ul digestiv. Tene 3ele repre(int% sen(a)ia imperioas% de defecare 'nso)it% de arsur% Di tensiune dureroas% la nivelul rectului6 apar 'n afec)iunile recto$sigmoidiene sau procesele inflamatoare ale regiunii perirectale. Anore5"e. lips% a poftei de m.ncare. Ce;alee. durere ce cap. Ir"ta-"a te$!3entelor re$"!n"" anale7

O-i &ti. : $ pacientul sa e8prime satre de confort fi(ic si psi&ic6 $ pacientul sa pre(inte tegumente si mucoase integre 6 $ pacientul sa pre(inte eliminari adecvate. Atit*dini $i int !. ntii %) %$i$t nt i m di&%) Evalu&m tulbur&rile 2n eliminarea de fecale o!serv%m not%m cu mare aten)ie Di anun)%m medicul pentru dejec)iile anormale si delimit%m caracterul durerilor intestinale tenesmelor6 supraveg&em apari)ia durerilor 'nainte 'n timpul sau dup% evacuarea scaunelor6 o!serv%m dac% aceste dureri au 'ncetat dup% evacuare. :plicam interven'ii specifice administr%m medica)ia prescris% pentru calmarea durerilor intestinale Di tenesmelor6 p%str%m pentru vi(it% scaunele suspecte sau care pre(int% modific%ri patologice6 capt%m materiile fecale pentru e8amenle de la!orator solicitate de medic6 scaunele copilului mic sunt p%strate 'mpreun% cu scutecele4 pampersul6 recolt%m timp de 3$4 (ile pro!e de scaun ale pacientului pentru suspiciune para(itar%6 evalu%m cantitativ forma culoarea mirosul aspectul consisten)a materiilor fecale6 si 'nregistr%m cu fidelitate frecven)a scaunelor6 educ%m pacientul pentru evacuare ritmic% la aceeaDi or% a (ilei6 efectu%m masaj a!dominal pacientului6 educ%m Di asigur%m pacientului po(i)ia pe closet c.t mai fi(iologic%6 respect%m o!iDnuin)ele individuale ale pacientului6 urm%rim apari)ia (ilnic% sau la dou% (ile la aceeaDi or% a scaunelor6 administr%m frecvent ap% 'n cantit%)i mici6 c.nd pacientul se poate mo!ili(a 'i asigur%m po(i)ia pe \C c.t mai fi(iologic%6 avem 'n vedere o!iDnuin)ele individuale6 urm%rim cantitatea aspectul calitatea !olului fecal6 urm%rim apari)ia (ilnic% sau la dou% (ile la aceeaDi or% a scaunelor6
144

declanD%m eliminarea !olului fecal dup% dejun6 efectuam masaj a!dominal6 pentru constipa)ie regimul alimentar va fi constituit din celulo(% Di lic&ide6 in constipatie la indica)ia medicului vom administra la8ative sau efectu%m clisma evacuatoare6 'n diaree constituim un regimul alimentar specific de cru)are a intestinelor f%r% celulo(%6 la indica)ia medicului vom administra antimicro!iene fermen)i digestivi6 efectu%m e8erci)ii pentru reeducarea rectului 'n reali(area unei continue evacu%ri ritmice 'n mod o!ligatoriu toaleta pacientului va fi efecuat% ori de c.te ori este nevoie pentru ca acesta s% ai!e tegumentele Di mucoasele integre Di curate. E#!c%3 pac"ent!l pentr! a!to.a " ten-% "n ca1!l 0alonar"lor2 educ%m pacientul pentru a m.nca 'ncet Di a mesteca foarte !ine alimentele indiferent de consisten)a6 educ%m pacientul pentru a evita conversa)iile 'n timpul mesei Di a 'ng&i)i mai pu)in aer6 educ%m pacientul s% renun)e la !%uturi ga(oase sau la !ere 'n timpul mesei6 educ%m pacientul s% evite consumul alimentelor care !alonea(% 1ceapa leguminoasele26 educ%m pacientul s% evite consumul de legume 'mpreun% cu fructe respect.nd regimul disociat6 educ%m pacientul s% evite alimentele Di consumul de alcool care 'nt.r(ie sau fr.nea(a digestia 1(a&%r dulcea)% alcool26 recomand%m alternarea regimurilor alimentare 'n ca(ul unei alergii alimentare6 supraveg&em Di delimitam alimentul care a generat intoleran)a alimentar%6 'ncuraj%m consumul de ceaiuri de plante cu efect in&i!itor asupra !alon%rilor 1anason coada Doricelului26 recomand%m Di efectuam cu pacientul pentru stimularea miDc%rilor peristaltice$ miDcare Di activitate fi(ic% gimnastic% a!dominal% !%i de De(ut6 $ masajul regiunii a!dominale. J efectu%m cu pacientul e8erci)ii de respira)ie pentru !alonarile cau(ate de a!sor!tia e8cesiv% de aer. 2# DIAREEA 7iareea se caracteri(ea(a prin cresterea frecventei scaunelor si4sau diminuarea consistentei lor ca si prin cresterea cantitatii totale a scaunelor 1Prof.dr. Crin +arcean2. 9ran(itul intestinal accelerat provoac% diaree. C.nd num%rul scaunelor este prea mare au loc pierderi importante de ap% Di electroli)i ceea ce determin% un de(ec&ili!ru &idroelectrolitic Di starea de diaree se prelungeDte. S*!$ d di"i&*)t%t : F"1"ce2 $ e8acer!area peristaltismului intestinal6 $ creDterea secre)iei intestinale6 $ sc%derea resor!)iei6
145

$ greDeli alimentare6 $ modificarea4 alterarea mucoasei intestinale6 $ afectiuni nervoase6 $ con)inut intestinal cu efect e8citant 1c&imic sau mecanic26 $ infec)ii !acteriene ale tractului digestiv datorit% contamin%rii alimentelor sau a apei pota!ile cu tulpini cum ar fi- CampVlo!acter 3almonella 3&igella si ;sc&eric&ia coli6 $ infec)ii virale- multe virusuri sunt cau(atoare de diaree- cVtomegalovirus &erpes simple8 virus Di virusul &epatitei. Birusul cel mai frecvent implicat 'n producerea diareii este rotavirusul 1virus cu /0N din familia 0ellviridae responsa!il de gastroenterite infec)ioase !enigne la copii26 $ intoleran)a alimentar%6 un e8emplu frecvent de intoleran)% alimentar% este cea la lacto(%8 un element glucidic din lapteY $ infestarea cu para(i)i : microorganisme ce pot contamina apa Di alimentele infest.nd astfel Di tractul digestiv 1e8emplu- >iardia lam!lia 8 ;ntamoe!a &istolVtica si CrVptosporidium26 $ reac)ii adverse ap%rute la diferite medicamente cum ar fi- anti!ioticele anti&ipertensivele medicamentele antiacide ce con)in magne(iuY $ afec)iuni intestinale inflamatorii ca de e8emplu colonul irita!il Di alte afec)iuni ce pertur!% func)ionalitatea normal% a intestinului etc.6 $ interven)iile c&irurgicale la nivelul stomacului8 colecistului colonului : interven)ii ce pot induce tul!ur%ri 'n digestia alimentar%6 $ cau(e necunoscute provocatoare de diaree 1investiga)iile prea ela!orate de multe ori nu 'Di au rostul at.ta timp c.t afec)iunea este autolimitant%2. P "4olo$"ce2 $ stres an8ietate situatia de cri(a. Soc"olo$"ce2 $ apa poluata6 alimente depreciate6 L"p a #e c!no t"nte- insuficienta cunoastere de sine si a mediului inconjurator. M%ni" $t+!i d d ' nd n(% F! &. n(% $ num%r mare 'n 24 &$ 3$6 scaune4(i 'n enterite Di enterocolite6 $ 2"$3" scaune4(i 'n sindrom di(enterie6 $ #"$1"" scaune4(i 'n &oler%6 $ sc%(uta scaune moi p%stoase $ semilic&ide $ apoas% dup% purgative saline6 $ m%rit% 'n diareele gastrogene de natur% aclor&idric%6 $ sc%(ut% foarte redus% 'n di(enterie 1"$15 g6 $ gal!en aurie 'n diaree 1'n func)ie de vite(a tran(itului intestinal !iliru!ina nu are timp s% se reduc% din cau(a tran(itului intestinal accelerat26 $ verde c.nd !iliru!ina se o8idea(% la nivelul intestinului gros6 $ al!icios ca argila $ icter mecanic din cau(a lipsei pigmen)ilor !iliari6 pancreatite cronice din cau(a unor cantit%)i mari de gr%simi nedigerate6 $ &ipercolorat $ !run$'nc&is I icter &emolitic6
146

Con$i$t n(% C%ntit%t % C*)o%! %

Mi!o$*)

A$' &t d o$ -it Ki &* ) m nt %no!m%)

C!%m' Co)i&+ D*! ! )o&%)+ S mn d d $3id!%t%!

$ negru ca p%cura moale Di lucios I &emoragii 'n por)iunea superioar% a tu!ului digestive sau ca G(atul de cafeaHImelena6 $ scaun amestecat cu s.nge proasp%t I &emoragii 'n por)iunea inferioar% a tu!ului digestiv6 ,n func)ie de procesele de fermenta)ie Di putrefac)ie de la nivelul intestinului gros$ acid I fermenta)ie e8agerat%6 $ putred I putrefac)ie e8agerat%6 $ r.nced I gr%simi nedigerate 1steatoree26 $ foarte fetid I cancer al colonului Di rectului6 $ de var(% stricat% I infec)ii cu coli!acil6 /spect asem%n%tor cu$ (eam% de pepene sau sup% de linte I fe!r% tifoid%6 $ (eam% de ore( I into8ica)ii lam!lia(% &oler%6 $ !aleg% de vac% I 'n colite6 Cu con)inut de elemente patologice$ mucus puroi s.nge I colite ulceroase cancer rectal sau intestinal di(enterie6 $ )esut muscular nedigerat I creatoree $ 'n ac&ilie gastric% pancreatit% cronic%6 $ scaune cu para(i)i intestinali sau ou% de para(i)i6 $ contrac)ii dureroase involuntare Di pasagere ale muDc&ilor a!dominali6 $ durere cau(at% de miDc%ri peristaltice e8agerate6 $ durere la nivelul anusului Di iritata tegumentelor perianale6 $tegumente Di mucoase uscate6 $o!oseal% sl%!iciune6 $grea)% Di v%rs%turi.

Int !. n(ii) %$i$t nt i m di&%) - '%&i nt &* di%! O-i &ti. P%&i nt*) $+ %i-+ t!%n,it int $tin%) 5n )imit "i,io)o9i& Int !. n(ii %*tonom K) d ) 9%t $ recunoaDte diferen)a 'ntre diaree !enign% trec%toare Di diaree cronic%6 $ preg%teDte !olnavul pentru e8amin%ri endoscopice6 $ alimenta)ia este &idric% 'n primele 24$4# ore6 $ asistenta serveDte pacientul cu ceai ne'ndulcit 1ment% coarne muDe)el2 sup% de morcov (eam% de ore(6 $ treptat introduce mici cantit%)i de carne sla!% fiart% !r.n(% de vaci p.ine al!% pr%jit% supe strecurate din legume6 $ dup% 4$5 (ile trece la o alimenta)ie mai complet%6 $ recomand% pacientului Di 'i reduce provi(oriu alimentele !ogate 'n proteine legumele Di fructele crude6 $ educ% pacientul pentru a nu consuma legume Di fructe la aceeaDi mas%6 $ merele rase reglea(% func)ia intestinal% Di a!sor! to8inele din peretele intestinal6 $ recomand% consumul de !anane morcovi gutui pentru vindecarea diareii6
147

P%&i nt*) $+ %i-+ t 9*m nt Ki m*&o%$ ' !i%n%) &*!%t Ki int 9! P%&i nt*) $+Ki $%ti$"%&+ & ) )%)t n .oi "*nd%m nt%) P%&i nt*) $+ "i &3i)i-!%t 3id!o) &t!o)iti&

$ administr%m medica)ia prescris% pentru regenerarea florei intestinale simptomatice spasmolitice antimicro!iene fermen)i digestivi sedative. $ cur%)% Di usuc% regiunea anal% dup% fiecare scaun6 $ aplic% creme protectoare6 $ efectuea(a toaleta anusului de mai multe ori pe (i Di de(infectea(% cu acid !oric 2$3^. $ asigura lenjerie curata si uscata. $ asigur% repaus la pat c.nd starea general% este alterat%6 $ men)ine constant% temperatura corporal% 1au loc pierderi de energie26 $ 'nc%l(eDte pacientul cu termofoare p%turi perne electrice in ca( de frison6 $ protejea(% patul cu ale(a Di muDama6 $ serveDte pacientul cu !a(inet. $ &idratea(% pacientul pe cale oral% Di prin perfu(ii urm%rind 'nlocuirea pierderilor de ap% Di electroli)i6 $ recoltea(% s.nge pentru &emocultur% Di scaun pentru coprocultur%6 $ monitori(ea(% func)iile vitale Di vegetative Di le notea(% 'n foaia de o!serva)ie6 $ calculea(% cantitatea de lic&ide ingerate Di perfu(ate Di pe cea eliminat%6 $ d% dovad% de 'n)elegere Di r%!dare menaj.nd pudoarea pacientului6 $ 'l liniDteDte Di 'l 'ncurajea(% s%$Di e8prime emo)iile Di sentimentele 'n leg%tur% cu starea sa6 $ pregateste psi&ic pacientul inaintea oricarei te&nici de nursing sau investigatii. 4# CONSTIPAIA

P%&i nt*) $+ "i &3i)i-!%t '$i3i&

Constipa)ia este defecatia cu dificultate 6 se caracteri(ea(a prin scaune rare dure uscate la 2$4 (ile sau mai rar uneori c&iar cu un ritm regulat dar la intervale mai mari dec.t cele fi(iologice6 eliminare mult prea lenta a scaunului. 5ecalele sunt de consistent% dura sau o!iDnuit% de volum redus f%r% resturi alimentare digera!ile. S*!$ d di"i&*)t%t : F"1"ce2 $ caren)% de lic&ide6 $ re)inerea frecvent% a nevoii naturale de defecare6 Mam.nareaN defeca)iei voluntar creea(% o adaptare 'n sensul unei presiuni tot mai mari necesare pentru declanDarea defeca)iei6 $ o!iDnuin)a cu la8ativele care nu mai au efect6 $ igiena alimentara defectuoasa- dieta saraca in fi!re6 mesele @pe fug&@ sau suprimarea micului dejun pot avea efecte nefavora!ile asupra refle8ului gastro$colic6 $ imo!ili(are6
148

$ deficien)a func)ional% a intestinului a ve(icii !iliare6 $ tonus insuficient al muDc&ilor a!dominali6 + medica)ie- opiacee analge(ice 'n special dar Di antiacide antispastice antidepresive antiparKinsoniene antiepileptice anti&ipertensive 1atenolol nifedipin% losartan2 tu!erculostatice 1i(onia(id%2 unele anti!iotice diuretice su!stan)e de contrast 1sulfatul de !ariu2 la8ative 'n e8ces6 + !oli organice care induc constipa)ia pe cale &ormonal% nervoas% psi&ic% 1&ipotiroidism dia!et &iperparatiroidism !oal% parKinson depresie2 dar Di elemente compresive 1tumori26 !oli gastrointestinale- intestin irita!il diverticulo(a6 !oli anale- &emoroi(i fisuri anale. $ varsta- la v.rstnici este relativ frecvent% constipa)ia idiopatic% posi!il e8plicat% prin modific%rile de motilitate de secre)ie imune Di de flor% intestinal% ce apar odat% cu 'naintarea 'n v.rst% precum Di prin sc%derea refle8ului defeca)iei. P "4olo$"ce2 J stres ParKinson depresie. So&io)o9i& : $ sc&im!area modului de viata6 $ orar inadecvat de lucru6 $ esec sau conflict de rol. L"p a #e c!no t"nte- insuficienta cunoastere de sine si a mediului inconjurator. 9ipuri de constipatieJ constipa'ie 5abituala+ de natur% func)ional%6 J constipa'ie sigmoid&+ tul!ur%ri 'n evacuarea sigmoidian%= A constipa'ie spastic& prin &ipersensi!ilitatea nervilor intestinali 6 A constipa'ie aton& Bdeterminata de scaderea tonicitatii musculaturii intestinului. M%ni" $t+!i d d ' nd n(+ F! &. n(% $ scaun la 2$4 (ile din cau(a unui tran(it 'nt.r(iat O!%!*) $ pierderea orarului o!iDnuit a evacu%rii C%ntit%t % $ redus% 'n constipa)ie6 $ mare 1c.teva Kg2 'n anomalii de de(voltare a colonului 1megadolicocolon2. Con$i$t n(% $ uscat% dura 1sci!ale coproli)i2 Fo!m% $ !ile dure de m%rimea m%slinelor 'n constipa)ia spastic%6 $ mas% fecaloid% a!undent% 'n constipa)ia aton%6 $ !ile conglomerate multiglo!ale c.nd materiile fecale au stagnat mult 'n rect. C*)o%! $ 'nc&is%. C!%m' $ contrac)ii dureroase involuntare pasagere ale musculaturii a!dominale. M t o!i$m $ acumulare de ga(e 'n intestin datorit% a!sor!)iei lor insuficiente producerii 'n cantit%)i e8agerate 'n urma unei alimenta)ii !ogate 'n celulo(% sau 'n urma aerofagiei. F)%t*) n(+ $ eliminarea frecvent% a ga(elor din intestine 1 prin anus2. T n $m $ sen(a)ia dureroas% de defecare f%r% eliminare de materii fecale. F &%)om $ acumulare de materii fecale 'n rect.
149

Ano! Ei $ lipsa de poft% de m.ncare. C "%) $ durere de cap I!it%-i)it%t $ nervo(itate Not+- +odific%rile patologice ale scaunului la copilul mic pot fi$ lic&ide$semilic&ide $ au caracter spumos $ din cau(a unor procese fermentative 'n intestin6 $ muco$purulente $ se elimin% puroi scaunul este foarte fetid6 $ muco$sanguinolent $ con)ine s.nge. Int !. n(ii) %$i$t nt i m di&%) - '%&i nt &* &on$ti'%(i O-i &ti. P%&i nt*) $+ %i-+ t!%n,it int $tin%) 5n )imit "i,io)o9i& Int !. n(ii %*tonom Ki d ) 9%t $ determin% pacientul s% 'ngere o cantitate suficient% de lic&ide6 $ recomand% alimente !ogate 'n re(iduuri6 $ sta!ileDte 'mpreun% cu pacientul un orar regulat de eliminare 'n func)ie de activit%)ile sale6 $ determin% pacientul s% fac% e8erci)ii fi(ice cu regularitate6 $ urm%reDte Di notea(% 'n foaia de o!serva)ie consisten)a Di frecven)a scaunelor6 $ efectuea(% la nevoie clism% evacuatoare simpl% sau uleioas%6 $ administrea(% la indica)ie la8ative6 $ cur%)% Di usuc% regiunea anal% dup% fiecare scaun6 $ aplic% creme protectoare6 $ educa pacientul pentru toaleta anusului dupa defecatie.

P%&i nt*) $+ %i-+ t 9*m nt Ki m*&o%$ ' !i%n%) &*!%t Ki int 9! P%&i nt*) $+Ki $%ti$"%&+ & ) )%)t n .oi "*nd%m nt%) P%&i nt*) $+ "i &3i)i-!%t 3id!o) &t!o)iti& P%&i nt*) $+ "i &3i)i-!%t '$i3i& P%&i nt*) $+ do-Ond %$&+ %tit*dini8 o-i& i*!i Ki

$ asigur% repaus la pat c.nd starea general% este alterat%6 $ men)ine constant% temperatura corporal% 1au loc pierderi de energie26 $ 'nc%l(eDte pacientul cu termofoare p%turi perne electrice6 $ protejea(% patul cu ale(a Di muDama6 $ serveDte pacientul cu !a(inet6 $ determina pacientul sa se &idrate(e corespun(ator6 $ urm%reste 'nlocuirea pierderilor de ap% Di electroli)i6 $ recoltea(% pro!e !iologice pentru la!orator6 $ monitori(ea(% func)iile vitale Di vegetative Di le notea(% 'n foaia de o!serva)ie6 $ calculea(% !ilantul ingesta$e8creta. $ d% dovad% de 'n)elegere Di r%!dare menaj.nd pudoarea pacientului6 $ 'l liniDteDte Di 'l 'ncurajea(% s%$Di e8prime emo)iile Di sentimentele 'n leg%tur% cu starea sa6 $ solicitam Di educ%m pacientul pentru a m.nca 'ncet mesteca !ine favori(.nd astfel formarea !olului alimentar6 $ educ%m pacientul pentru consumul alimenta)iei !ogat% 'n fi!re Di predominant alcalina6
150

d '!ind !i noi

$ educ%m pacientul s% consume diminea)a Di 'ntre mese legume crude fructe proaspete sau sucuri de morcovi portocale piersici struguri6 $ educ%m pacientul ca la apari)ia nevoii de defeca)ie s% nu am.ne mersul la toalet%6 $ recomand%m pacien)ilor sedentari 'n scopul stimul%rii organelor interne s% efectue(e e8erci)ii fi(ice complete6 $ recomand%m Di efectu%m cu pacientul 'n ca( de constipa)ie spastic% e8erci)ii de rela8are6 $ efectu%m pacientului pe (ona inferioar% a a!domenului masaje prin fr%m.ntare sau mala8are6 $ incuraj%m sau educ%m pacientul pentru consumul de ceaiuri la8ative 1cruDin26 $ sf%tuim pacientul s% mearg% 'n fiecare (i la aceeaDi or% la toalet% pentru reeducarea refle8ului de defeca)ie6educam pacientul pentru a 'nceta administrarea de la8ative dup% ce a fost re(olvat% constipatia.

6# ELIMINARE MENSTRUALA I <AGINAL INADEC<ATA +enstra este o pierdere de s.nge prin organele genitale care apare la sfarDitul fiec%rui ciclu menstrual dac% ovulul nu a fost fecundat 1de la pu!ertate p.n% la menopau(%2. +enar&a prima menstr% apare 'ntre 11 Di 14 ani Di este influen)at% de mediu clim% via)a 'n aer li!er. >landele mucoasei genitale secret% o cantitate redus% de lic&id care contri!uie la procesul de autoap%rare a aparatului genital fa)% de infec)ie X leucoree fi(iologic%. C.nd aceast% secre)ie devine a!undent% se e8teriori(ea(% su! forma unei scurgeri iritante 'n cantitate varia!il% $ leucoree patologic%. S*!$ d di"i&*)t%t : F"1"ce2 $ afectiuni ale mucoasei uterine si4sau vaginale6 $ tumori6 $ de(ec&ili!ru &ormonal. P "4olo$"ce2 $ tul!urari de gandire6 $ an8ietate stres6 $ situatia de cri(a. Soc"olo$"ce2 $ sc&im!area modului de viata aclimatului. L"p a #e c!no t"nte- insuficienta cunoastere de sine si a mediului inconjurator. M%ni" $t%!i d d ' nd nt% Am no! $ a!sen)a menstrua)iei 6 lipsa complet% a menstrelor. Di$m no! $ menstrua)ie dureroas% 6 apari)ia durerilor 'n timpul menstrei. M t!o!%9ii $ &emoragii neregulate aciclice survenite 'ntre dou% menstre succesive.
151

M no!%9ii O)i9om no! Po)im no! @i'om no! @i' !m no! L *&o! '%to)o9i&+ @id!o!

$ &emoragii menstruale prelungite. $ intervale lungi 'ntre menstre. $ intervale scurte 'ntre menstre. $ tul!urare ce consta in reducerea cantitatii de sange $ menstruatie cu flu8 foarte a!undent. $ de la c.)iva ml c.nd p%tea(% lenjeria p.n% la 2""$4"" ml.

$ scurgere cronic% a unui lic&id apos dintr$o mucoas% inflamat% 6 secre)ie vaginal% a!undent%- 2""$4"" ml. C*)o%! % Ki $ al!% l%ptoas% 'n leucoreea femeilor tinere6 %$' &t*) $ gal!en ver(uie 'n gonococie6 $&*!9 !i)o! $ roDie apoas% sau cafenie 'n tumori6 .%9in%) $ seroas% mucoas% muco$purulent% purulent%. Ritm*) $&*!9 !i)o! $ continue sau sporadice mai ales la o!oseal%. Int !. n(ii) %$i$t nt i m di&%) - '%&i nt% &* )imin%! m n$t!*%)+ Ki .%9in%)+ in%d &.%t+ O-i &ti. Int !. n(ii) %*tonom Ki d ) 9%t P%&i nt% $+ %i-+ $ asigur% repausul la pat6 o $t%! d -in 8 $ efectuea(% sp%laturi vaginale cu solu)ii antiseptice 1dup% ce s$a d &on"o!t Ki recoltat secre)ie vaginal% pentru e8amen !acteriologic Di citologic26 $ &*!it%t $ aplic% pansament a!sor!ant Di 'l fi8ea(% 'n M9N6 $ sc&im!% pansamentul des6 $ 'nva)% pacienta te&nici de rela8are6 $ protejea(% patul cu muDama Di ale(a la nevoie6 $ calmea(% durerea cu antialgice. P%&i nt% $+ %i-+ $ liniDteDte pacienta 'n leg%tur% cu pro!lema sa6 o $t%! d -in $ 'i e8plic% scopul interven)iilor 1e8amen genital e8amenul '$i3i& secre)iei vaginale e8amin%ri radiologice si ecografice26 $ 'i administrea(% medica)ie sedativ% la indica)ia medicului. 7# DIAFOREZA- @IPER@IDROZA F TRANSPIRAIA >N CANTITATE A=UNDENTG 3udoarea contri!uie la eliminarea apei Di a unor deDeuri ca- uree amoniac acid uric Di altele complet.nd astfel eliminarea renal%. 'ntr$o cantitate e8cesiv% are semnifica)ie patologic% put.nd duce uneori la des&idratare. Producerea transpira)iei are loc 'n func)ie de o serie de factori- temperatura mediului am!iant efort fi(ic Di intelectual ingestie de lic&ide activitatea rinic&ilor starea fi(iologic% a organismului. >landele sudoripare se afl% su! controlul sistemului nervos vegetativ simpatic 'n sus)inerea termoregl%rii intervine evaporarea lic&idelor de la suprafa)a pielii 1'n transpira)ie2 ceea ce ajut% la pierderea de c%ldur%6 prin evaporarea fiec%rui ml de sudoare se pierd " 5# cal.
152

M%ni" $t+!i d d ' nd n(+ O!%! C%ntit%t Lo&%)i,%! $ mai mult sau mai pu)in regulat6 $ 6""$1""" ml424 & ajung.nd 'n ca(uri e8treme la 1" litri4 24 ore6 $ generali(at% c.nd temperatura mediului este crescut% $semnifica)ie critic% atmosferic%6 $ locali(at% la palme Di plante 1!oala *asedoO alcoolism cronic ra&itism 3,7/ tul!ur%ri preclima826 $ &iper&idro(% $ cantitate plantar% crescut% ce stagnea(% interdigital Di determin% apari)ia de mico(e Di infec)ii. $ puternic $ varia(% 'n func)ie de alimenta)ie temperaturii am!iant% deprinderile igienice ale !olnavului.

Mi!o$

Int !. n(ii) %$i$t nt i m di&%) L '%&i nt*) &* di%"o! ,+ O-i &ti. P%&i nt*) $+ %i-+ o $t%! d -in 8 d &on"o!t "i,i& Int !. n(ii) %*tonom Ki d ) 9%t $ ajut% sau men)ine tegumentele pacientului curate Di uscate6 $ spal% tegumentele ori de c.te ori este necesar6 $ sc&im!% lenjeria de pat Di de corp6 $ 'nva)% pacientul s% poarte Dosete din !um!ac 1a!sor!ante2 Di s% le sc&im!e frecvent6 $ men)ine igiena riguroas% a plicilor Di a spa)iilor interdigitale6 $ asigur% 'm!r%c%minte uDoar% Di comod%. P%&i nt*) $+ $ cu tact Di cu !l.nde)e va solicita pacientului s% se spele6 '! ,int $ 'l 'ncurajea(% s%$Di e8prime sentimentele 'n leg%tur% cu pro!lema de &3i)i-!* dependen)%. '$i3i& <RSTURILE D "initi Barsaturile repre(int% e8pul(ie fortata !rusca a con)inutului stomacal pe gur%. G n !%)it%ti Boma este un act refle8 repre(ent.nd o reac)ie natural% a organismului de ap%rare cel mai adesea fa)% de anumite su!stan)e to8ice sau greu digera!ile fa)% de stomac . Centrul vomitiv este situat 'n !ul!ul ra&idian refle8ul de vom% fiind declanDat de e8cita)iile care pornesc din aproape toate organele a!dominale Di la!irint. B%rs%tura este un act refle8 provocat de contrac)ia diafragmului Di a muDc&ilor a!dominali. ;ste precedat% adesea de grea)% Di &ipersaliva)ie. Fn timpul v%rs%turii se reali(ea(% o contrac)ie a pilorului care 'mpiedic% trecerea con)inutului gastric spre duoden Di 'n acelaDi timp o rela8are a (onei fundice Di a cardiei care permite eliminarea lui for)at%
153

spre esofag faringe Di cavitatea !ucal%. B%lul palatin este ridicat iar glota 'nc&is% 'mpiedic% trecerea con)inutului v%rs%turii c%tre c%ile respiratorii. +iDc%rile antiperistaltice ale esofagului Di jocul func)ional al jonc)iunii esofago$gastrice sunt suspectate a avea un rol 'n e8teriori(area v%rs%turii dar for)a operativ% principal% r%m.ne creDterea presiunii intraa!dominale ca urmare a contrac)iei simultane Di deose!it de puternice a diafragmului Di muDc&ilor peretelui a!dominal. <rice e8cita)ie a tractului digestiv poate determina o incita)ie vomitiv% transmis% centrilor nervoDi !ul!ari unde se afl% centrul vomei prin intermediul nervilor glosofaringian Di pneumogastric. S*!$ d di"i&*)t%t B%rs%tura este declanDat% 'n cele mai multe ca(uri de$ into8ica)ii alimentare mese prea copioase consum e8cesiv de alcool6 $ consum de anumite medicamente orale efectele secundare ale unor medicamente6 $ colici intestinale infec)ii virale la!ilitate psi&o$emo)ional% graviditatea6 $ deplasarea cu maDina prin e8cita)ia centrului ec&ili!rului6 $ rcreDterea presiunii intracraniene 1meningite encefalite &emoragii cere!rale tumori a!cese cere!rale26 $ e8citare c&imic% pe cale sanguin% cu su!stan)e ca cloroform morfin% uree sau to8ine micro!iene 'n scarlatina difterie pneumonie6 $in aceste ca(uri voma repre(int% un fenomen patologic. M%ni" $t%!i8 $ mn d d ' nd nt% =an";e tar"le cantitative<calitative sunt determinate de frecven)% orar cantitate continut culoare caracter. F! &. nt% Jv&rs&turi ocazionale in into8ica)ii alimentare sau !oli infec)ioase acute6 Jv&rs&turi frecvente in steno(a piloric% dup% mese6 Jv&rs&turi incoercibile in graviditate ta!es !oli psi&ice6 Jv%rs%turle pot pre(enta caracter de periodicitate. O!%!*) v%rs%turilor este caracteri(at de alimenta)ieJv&rs&turi matinale, diminea)a pe stomacul gol 1la alcoolici Di gravide26 Jv&rs&turi post+prandiale imediat dup% alimentare sau 'n timpul mesei 1traume psi&ice depresie26 Jv&rs&turi tardive dup% 2$6 & de la consumul alimentar 1ulcer cancer gastric complicat cu steno(% piloric%26 C%ntit%t : J 'n ca(ul v%rs%turilor alimentare pacientul vars% toat% cantitatea alimentelor consumata6 J 'n steno(a piloric% pe l.ng% alimentele consumate se adaug% Di secre)ia e8agerat% a glandelor stomacale precum Di resturi de la alimenta)iile anterioare 1v%rs%tur% a!undent%26 J uneori cantitatea con)inutului stomacal evacuat este de c.)iva (eci de ml. Mi!o$: Jv%rs%turile au un miros fad6 Jmiros acru 'n ca( de &iperclor&idrie6 Jmiros fecaloid 'n ileus 1reflu8ul con)inutului intestinal 'n stomac26 Jmiros r.nced 'n ca( de fermenta)ie stomacal%.
154

Con(in*t Con)inutul v%rs%turilor este re(ultatul$alimentelor ingerate sucului gastric Di duodenal con)inutul duodenului6 $con)inutul intestinal regurgitat uneori din e8udatul pere)ilor stomacali s.nge etc. ,n func)ie de acestea deose!im$ v%rs%turi alimentare care con)in alimente mai mult sau mai pu)in digerate6 $ v%rs%turi mucoase, apoase ce con)in produsele &ipersecre)iei gastrice din gastrite cancer gastric Di apar la gravide etilici ca v%rs%turi matinale6 $ v%rs%turi biliare 'n colecistopatii6 e $ v%rs%turi fecaloide in caz de oclu(ie6 $ v%rs%tur% intestinal&= $ v%rs%turi purulente 'n gastrita flegmonoas% sau c.nd un a!ces al organelor 'nvecinate se desc&ide 'n stomac6 $v%rs%turi sanguinolente sau de s.nge pur 1&emateme(%2 'n !oli ale stomacului organelor 'nvecinate sau 'n cadrul unor !oli generale. C*)o%! : J gal!en ver(ui sau verde 'nc&is 'n v%rs%turi !iliare6 J gal!en murdar 'n oclu(ii intestinale6 J roDie 'n &emateme(%6 J !run% av.nd aspect de M(a) de cafeaN 'n &emoragii digestive cancer gastric 1cantitatea de s.nge din stomac este redus% ap%r.nd 'n v%rs%turi su! form% digerat% sau semidigerat%26 C%!%&t !: J v%rs%tur% f%r% efort J v%rs%tur% f%r% grea)% J varsatura f%r% leg%tur% cu alimentele consumate6 J v%rs%tura !run% J v%rs%tur% 'n jet J v%rs%tur% incoerci!ile$ varsatura 'n &ipertensiune intracranian% 1A,C2. Atit*dini $i int !. ntii Del"3"ta3 "3pto3ele pre3er$%toare2 J supraveg&em pacientul atunci c.nd pre(int% simptomele premerg%toare v%rs%turilor-grea)% vertij saliva)ie a!undent% dureri de cap ta&icardie transpira)ii reci disconfort stare general% alterat% J'n aceste ca(uri preg%tim de urgen)% t%vi)% renal% vas colector muDama ale(a prosop pa&ar cu ap%6 J'ndep%rt%m prote(a dentar% acolo unde este ca(ul6 J delimit%m v%rs%turile provocate sau precedate de accese de tuse ca de e8emplu 'n tusea convulsiv%. A "$!ra3 3% !r" #e control 8" toaleta pac"ent!l!"2 J po(i)ion%m pacientul De(.nd semiDe(.nd sau decu!it lateral cu capul uDor ridicat pentru a 'mpiedica aspirarea v%rs%turilor6 J sus)inem capul pacientului cu o m.n% pe frunte Di vasul de colectare6 J educ%m pacientul pentru a nu c%uta s%$Di opreasc% v%rs%turile6 J efectu%m toaleta pacientului- !ucal% par)ial% sau total% dup% necesit%)i6 J oferim pacientului ap% pentru cl%tirea gurii dup% v%rs%turi6
155

J in ca(ul unei into8ica)ii alimentare oferim multe lic&ide pentru a stimula v%rsatura pentru a cur%)a astfel stomacul6 J asigur%m pacientului regim alimentar de cru)are a stomacului 1ceaiuri de muDe)el f%r% (a&%r26 J relu%m alimenta)ia pacientului treptat 'ncep.nd cu &ran% lic&id% 1supe26 J educ%m pacientul Di aplic%m comprese ume(ite sau cataplasme calde pe regiunea a!dominal%6 J nu administr%m pacientului cu v%rs%turi medicamente pe cale oral%6 Jcon)inutul stomacal poate fi aspirat 'n c%ile respiratorii o!stru.ndu$le. ,n acest ca( aspir%m con)inutul stomacal6 resturile alimentare irit% mucoasele respiratorii care sunt invadate de flor% patogen% ap%r.nd !ron&opneumonia6 J o!serv%m frecven)a v%rs%turilor Di periodicitatea acestora not.ndu$le 'n foaia de temperatur%6 J determin%m volumetric cantitatea v%rs%turilor pe 24 & Di orarul acestora6 J apreciem con)inutul culoarea mirosul Di for)a de proiec)ie a v%rs%turilor6 J capt%m fiecare v%rs%tur% 'n vas separat. Interven-"" po t.v%r %t!r%2 Jo!serv%m Di calm%m simptomele ce pot 'nso)i v%rs%tura- durerea a!dominal% pierderea ec&ili!rului des&idratarea6 Jcomunic%m de urgen)% medicului apari)ia v%rs%turilor sanguinolente6 JliniDtim din punct de vedere psi&ic pacientul care acu(% ame)eli vertij sete accentuat% Di il educ%m pentru conduit% post$v%rs%tur%6 Jadministr%m medica)ia antiemetic% prescris% de medic 1supo(itoare injec)ii perfu(ii26 Jtransport%m la la!orator pentru investiga)ii v%rs%tura pacientului6 Jnot%m fiecare v%rs%tur% cu un cerc data Di ora c.nd s$a produs$cu culoare al!astr% v%s%turile alimentare $cu culoare verde v%rs%turile !ilioase $cu culoare roDie v%rs%turile sanguinolente Jla indica)ia medicului efectu%m !ilan)ul &idric Di administr%m pentru corec)ia tul$ !ur%rilor electrolitice re(ervei alcaline Di anemiei parenteral solu)iile perfu(a!ile electroli)ii cantitatea de s.nge prescris%6 Jmonitori(%m func)iile vitale vegetative ale pacientului Di comunic%m de urgen)a medicului eventualele modific%ri. EWPECTORAIA EE' &to!%(i% constituie actul refle8 Di voluntar de eliminare a secre)iilor Di sputei formate 'n c%ile respiratorii prin actul tusei. 3puta repre(int% totalitatea su!stan)elor ce se e8pul(ea(% din c%ile respiratorii prin tuse. Fn condi)ii fi(iologice mucoasa c%ilor respiratorii secret% doar o cantitate mic% de mucus necesar% protej%rii suprafe)ei interioare a organelor respiratorii fa)% de usc%ciune Di de efectul nociv al aerului Di prafului. /cest mucus nu se elimin% Di nu declanDea(% actul tusei. Fn condi)ii patologice se adun% 'n c%ile respiratorii o cantitate varia!il% de sput% care ac)ionea(% ca un corp str%in Di provoac% actul tusei. 3puta este format% din secre)ia transsuda)ia Di e8suda)ia patologic% a mucoaselor !ron&opulmonare din descuama)ia epiteliilor pulmonare Di a c%ilor aeriene din produsele re(ultate din

156

descompunerea )esutului pulmonar Di din su!stan)e str%ine in&alate 'n timpul evacu%rii prin faringe Di gur% se mai adaug% saliv% secre)ie na(al% Di faringian%. M%ni" $t+!i d d ' nd n(+ Culoarea $ roDie sanguinolent% aerat% Di spumoas% : &emopti(ie6 $ &emoptoic% $ striat% cu s.nge 'n tu!erculo(a pulmonar%6 $ ruginie 1culoarea sucului de prune2 : pneumonie pneumococica6 $ roDie$!run% c.nd s.ngele stagnea(% 'n pl%m.ni6 $ roDie gelatinoas% 'n cancerul pulmonar6 $ ro( spumoasa ra(ata 'n edemul pulmonar acut6 $ gal!en ver(uie 'n supuratii pulmonare6 $ al!% sau al! perlat 'n inflama)ia !ronDic% Di 'n astmul !ronDic6 $ neagr% 'n infarctul pulmonar. $ fetid 'n dilata)ia !ronDic% caverme tu!erculoase6 $ fetiditate penetrant% 'n gangrena pulmonar%6 $ mirosul p%m.ntului sau al paiului umed 'n supura)ii pulmonare. $ sputa mucoas% cu aspect v.scos aerat% Di aderent% este 'nt.lnit% 'n !ronDita acut% Di astm !ronDic6 $ sputa purulent% alc%tuit% din puroi cu aspect cremos tr%dea(% supura)ia !ron&opulmonara Di este 'nt.lnit% 'n a!ces pulmonar6 $ sputa muco$purulent% cu aspect gal!en$ver(ui opac% sugerea(% infec)ii ale c%ilor aeriene ca de e8emplu !ronDita6 $ sputa sero$muco$purulent% pre(int% 'n plus un adaos a!undent de sero(itate Di apare 'n a!cese pulmonare. $ perlat% 'n astmul !ronDic6 $ numular% 'n caverne pulmonare6 $ mase grunjoase i(olate 'n saliv%6 $ mulaje !ronDice. $ mucus 'n astmul !ronDic inflama)ia !ron&iilor6 $ purulent 'n supura)iile pulmonare6 $ mucopurulent6 $ seros 'n edemul pulmonar6 $ pseudomem!ranos 'n difteria laringian%6 $ sanguinolent 'n edemul pulmonar cancer pulmonar infarct pulmonar. $ cantitatea ma8ima de secre)ie Di sput% fi(iologic este de 4"$5" ml6 $ 'n afec)iuni pulmonare ca- a!ces pulmonar gangrena pulmonar% produsele eliminate ajung la 2""$4"" ml4 24 ore6 $ 'n afec)iuni ca- a!cese pulmonare c&ist &idatic sau pleure(ii purulente colec)ia purulent% este e8pul(at% !rutal iar e8pectora)ia devine vomic%6 $ 'n !ronsita catarala tu!erculo(a incipienta sau in pneumonie intre 5"$ 1"" ml424 ore6 $ 'n !ronsiecta(ie gangrena pulmonara edem pulmonar acut intre 1"""ml424 ore.

+irosul Consisten)a

5orm%

/spectul

Cantitatea

157

Int !. n(ii) %$i$t nt i m di&%) - '%&i nt &* E' &to!%(i O-i &ti. : Pacientul s% nu devin% surs% de infec)ii nosocomiale. Atit*dini $i int !. n(ii 3en'inem m&suri de ordin general urm%rim supraveg&em Di delimit%m caracterul e8pectora)iei6 calm%m pacientul Di 'l po(i)ion%m 'n postura care permite e8pectora)ia cu mai mult% facilitate6 lu%m m%suri pentru respectarea unei asepsii riguroase deoarece e8pectora)ia repre(int% un pericol de contaminare prin componentele sale patologice6 inter(icem pacientului$ s% fume(e s% serveasc% masa f%r% igiena m.inilor 'n preala!il6 $ s% 'mprumute vesela celorlal)i pacien)i s% e8pectore(e oriunde Di oricum etc. Educ&m pacientul pentru e8pul(area colec)iei prin tuse6 pentru a evita e8pul(area !rutal% Di necontrolata a secre)iilor6 'n special copii sau femeile pentru e8pectora)ie deoarece de o!icei ei nu Dtiu s% e8pectore(e Di 'Di 'ng&it secre)iile eliminate prin tuse6 educ%m pacientul ca dup% fiecare e8pectora)ie s%$Di efectue(e toaleta6 la nevoie men)inem igiena !ucal% a pacientului prin Dtergere cu comprese sau tampoane de vat%6 utili(%m solu)ii de(infectante Di m%nuDi6 evalu%m volumetric e8pectora)ia 'n pa&are gradate6 comunic%m medicului- cantitatea consisten)a culoarea mirosul sputei6 colect%m sputa pentru anali(e de la!orator6 provoc%m tusea artificial% a pacientului pentru de(o!struarea c%ilor aeriene prin urm%toarea manevr% aDe(%m pacientul 'n po(i)ie semiDe(.nd%6 comprim%m !rusc Di repetativ ventral !a(a toracelui pacientului dup% inspira)ie for)at%6 'n paralel rug%m pacientul s% efectue(e un efort de tuse6 aceast% manevr% poate fi efectuat% 'n anumite ca(uri cu pacientul aflat 'n po(i)ie se(.nd.6 aten)ie la afec)iune Di traumatisme toracice craniene sau fracturi de coloan% verte!ral%. @ mo'ti,i% - . ,i n .oi% d % ! $'i!%-

158

7# NE<OIA DE A SE MICA I A A<EA O =UN POSTUR


D "ini(i / se miDca Di a avea o !un% postur% sunt o necesitate a fiin)ei vii de a fi 'n miDcare de a$Di mo!ili(a toate p%r)ile corpului prin miDc%ri coordonate de a p%stra diferitele p%r)i ale corpului 'ntr$o po(i)ie care s% permit% eficacitatea func)iilor organismului. Ind ' nd n(% 5n $%ti$"%& ! % n .oii +en)inerea independen)ei miDc%rii corpului Di a !unei posturi este determinat% de integritatea aparatului locomotor 1muDc&i sistem osos articula)ii2 a sistemului nervos central aparatului vesti!ular Di componentele de ordin psi&ic $ aten)ia voin)a capacitatea de 'n)elegere stare de conDtient% etc. <asele ac)ionea(% ca p.rg&ii av.nd rol fundamental 'n reali(area miDc%rilor. +uDc&ii ac)ionea(% prin propriet%)ile lor- e8cita!ilitate contracti!ilitate elasticitate. /paratul vesti!ular men)ine ec&ili!rul static Di dinamic al corpului. 3istemul nervos $ cere!elul $ al%turi de aparatul vesti!ular contri!uie la reglarea ec&ili!rului dar reglea(% totodat% Di tonusul muscular Di miDc%rile fine. 7atorit% componentelor descrise mai sus individul 'Di poate men)ine$ sta!ilitatea indiferent de po(i)ie6 $ ec&ili!rul fie 'n repaus sau miDcare6 $ raporturi constante 'ntre organism Di mediul e8tern6 $ raporturi constante 'ntre masa muscular% Di mo!ilitatea articula)iilor6 $ raporturi constante 'ntre mem!rele superioare6 $ raporturi constante 'ntre mem!rele inferioare6 $ raporturi constante 'ntre mem!rele superioare Di cele inferioare. +en)inerea po(i)iei !ipede sc&im!%rile de po(i)ie e8ecutarea miDc%rilor voluntare cantitative Di calitative capacitatea de autoservire Di autonomia de deplasare constituie componentele unei !une posturi Di miDc%ri. F%&to!ii &%! in")* n( %,+ $%ti$"%& ! % n .oii F%&to!i -io)o9i&i JB.rsta Di de(voltarea$ copilul mic are miDc%rile mai pu)in coordonate do!.ndindu$Di controlul pe m%sur% ce 'naintea(% 'n v.rst%6 copilul este foarte activ se mo!ili(ea(% Di adopta tot felul de po(i)ii6 $ adultul este activ 'n deplin%tatea puterii d% suple)e miDc%rilor le coordonea(%6
159

$ v.rstnicul are for)a fi(ic% redus% la fel agilitatea r%m.ne totuDi activ 'n e8erci)ii moderate6 $ constitu)ia Di capacit%)ile fi(ice- influen)ea(% intensitatea efortului fi(ic pe care 'l depune individual. J;8ercitii fi(ice : au rol men)inerea unei c.t mai !une st%ri de s%n%tate. F%&to!i '$i3o)o9i&i F%&to!i $o&io)o9i&i $ emo)iile- pot fi e8primate prin miDc%ri ale corpului6 pulsul Di tensiunea arterial% se modific% 'n raport cu emo)iile stresul teama6 $ personalitatea- temperamentul determin% ca individul s% fie mai activ 'nfl%c%rat sau calm grav. $ cultura$ individul practic% activit%)i fi(ice adopt% diferite posturi 'n via)a cotidian% 'n func)ie de societatea 'n care tr%ieDte6 $ rolurile sociale- 'n societate individul poate 'ndeplini activit%)i ce impun un efort fi(ic mai mare sau mai mic pe care s%$l compense(e prin re(isten)% fi(ic% Di ore suficiente de repaus6 $ organi(area social%- fiecare societate are legi Di regulamente pentru ca individul s%$Di men)in% s%n%tatea c&iar dac% depune un efort deose!it6 3ocietatea organi(ea(% activit%)i pentru petrecerea timpului li!er 'n miDcare Di agrement. $ temperatura mediului am!iant6 $ ritmul circadian- activitatea fi(ica este mai redusa dimineata6 $ tradi)iile religia- individul poate lua posturi acceptate legate de o!iceiuri tradi)ii sau o!iceiuri religioase.

M%ni" $t+!i d ind ' nd n(+ Po$t*!% $ func)ia corpului omenesc !a(at% pe ac)iunea sinergic% Di coordonat% a %d &.%t+ F$%* elementelor aparatului locomotor Di a sistemului nervos cu ajutorul %tit*din %G c%rora se men)ine sta!ilitatea ec&ili!rul Di raporturi constante 'ntre corp Di mediu Di 'ntre diferite segmente ale corpului6 $ 'n picioare 1ortostatism2$ capul drept 'nainte6 $ spatele drept6 $ !ra)ele pe l.ng% corp6 $ Doldurile gam!ele drepte6 $ piciorul 'n ung&i de 9" de grade cu gam!a6 $ De(.nd$ capul drept6 $ spatele drept re(emat6 $ !ra)ele sprijinite6 $ coapsele ori(ontale6 $ gam!ele verticale6 $ piciorul 'n ung&i de 9" de grade cu gam!a sprijinit pe podea6 $ culcat 1clinostatism2$ decu!it dorsal 1pe spate26 $ decu!it lateral st.ng sau drept 1'ntr$o parte26 $ decu!it ventral 1pe a!domen2.
160

MiK&+!i %d &.%t

T n$i*n %!t !i%)+ P*)$

9ipuri de miDc%ri$ a!duc)ie $ miDc%ri de 'ndep%rtare fa)% de a8ul median al corpului6 $ adduc)ie$ miDc%ri de apropiere fa)% de a8ul median al corpului6 $ fle8ie4e8tensie $ miDc%ri de apropiere sau 'ndep%rtare a dou% segmente apropiate 1!ra) ante!ra) gam!%$coaps%26 $ rota)ie $ miDcare reali(at% 'n jurul a8ului care trece prin lungul segmentului care se deplasea(%6 $ prona)ie4supina)ie $ prona)ia este miDcarea de rota)ie a m.inii prin care palma priveDte 'n jos iar supina)ia este miDcarea invers%6 la picior palma priveDte lateral cu marginea e8tern% ridicat% $ prona)ie invers fiind supina)ia6 $ circumduc)ie $ miDcare comple8% care totali(ea(% fle8ia e8tensia a!duc)ia Di le asocia(% cu rota)ia. ;8erci)ii fi(ice- sunt activit%)i fi(ice efectuate cu scopul de a 'm!un%t%)i randamentul muscular Di circula)ia$ active $ e8ecutate de c%tre individ6 $ pasive $ miDc%ri ale articula)iilor e8ecutate de c%tre o alt% persoan%6 $ i(ometrice $ contrac)ii musculare 'n care lungimea muDc&iului r%m.ne nesc&im!at% cresc.nd numai tensiunea sa 1e8emplucontrac)ia muDc&ilor pentru men)inerea po(i)iei corpului26 $ de re(isten)%- e8erci)ii fi(ice 'n care creDte tonusul muscular. /. caracteristicile e8erci)iilor- coordonate armonioase complete *. e8ecu)ie- $ a se scula a merge a alerga a se apleca a se aDe(a pe vine a 'ngenunc&ea a ridica greut%)i a apuca o!iecte. $ se modific% 'n raport cu intensitatea efortului depus. $ creDte frecven)a Di amplitudinea lui 'n func)ie de intensitatea efortului.

Int !. n(ii) %$i$t nt i m di&%) ' nt!* m n(in ! % ind ' nd n( i miK&+!ii $ sta!ileDte 'mpreun% cu pacientul nevoile de e8erci)iu fi(ic $ planific% un program de e8erci)ii moderate adaptat capacit%)ii fi(ice ale pacientului $ 'nva)% pacientul s% foloseasc% te&nici de destindere Di rela8are $ educ% pacientul s% evite ta!agismul mesele copioase surplusul de greutate

161

Ti'*!i d mi$&%!i

162

II# DEPENDENA >N SATISFACEREA NE<OII P!o-) m d d ' nd n(+: 1. ,mo!ilitate 2. Aiperactivitate 3. Necoordonarea miDc%rilor 4. Postur% inadecvat% 5. Circula)ie inadecvat% 1# Imo-i)it%t %A di"i&*)t%t % d % $ mi$&% /ceasta repre(int% o diminuare sau o restric)ie a miDc%rii fiind recomandat% adesea ca metod% terapeutic% sau poate fi cau(at% de traumatisme Di !oli organice sau func)ionale. S*!$ d di"i&*)t%t &%! d t !min+ imo-i)i,%! % S*!$ d $ alterarea centrilor nervoDi 1accident vascular cere!ral26 o!din "i,i& $ alterarea integrit%)ii aparatului locomotor 1fracturi entorse lu8a)ii26 $ piedici ale miDc%rii 1pansamente aparat gipsat e8tensie continu%26 $ de(ec&ili!re : durerea 6 $ complicatii digestive S*!$ d $ tul!ur%rile de g.ndire an8ietate stres pierderea separarea sentimente o!din de culpa!ilitate depresii '$i3o)o9i& S*!$ d $ eDecul6 o!din $ i(olarea agresivitatea comunicare ineficienta. $o&io)o9i& Li'$% $ cunoaDterea de sine despre al)ii Di despre mediul 'nconjur%tor. &*no%Kt !ii M%ni" $t+!i d d ' nd n(+ $ a se ridica6 Di"i&*)t%t d $ a se aDe(a6 d ')%$%! $ a merge6 Dimin*%! % $ pre(en)a pare(elor6 1mono para tetra pare(e sau parali(ii26 $%* %-$ n(% $ pre(en)a parali(iilor. miK&+!ii Atoni $ sc%derea tonusului muscular. m*$&*)%!+ At!o"i $ diminuarea volumului muDc&iului a contracti!ilit%)ii sale. m*$&*)%!+
163

@i' !t!o"i m*$&*)%!+ Cont!%&t*!% m*$&*)%!+ RO$ $%!doni& Ft t%no$G An&3i)o,+ C!%m'+ E$&%!+ d d &*-it Dimin*%! % int ! $*)*i Im'ot nt% "*n&tion%)%

$ m%rirea volumului unui muDc&i. $ contrac)ie involuntar% Di permanent% a unuia sau mai multor muDc&i care determin% o po(i)ie inadecvat% $ contrac)ia muDc&ilor masticatori determin% trismus Di Nr.sul sardonicN.

$ diminuarea sau imposi!ilitatea miDc%rii unei articula)ii. $ contrac)ie spasmodic% involuntar% Di dureroas% a unuia sau a mai multor muDc&i 1molet picior2 cau(at% de o po(i)ie incomod% de compresiunea unui nerv sau de deficitul de calciu. $ ulcera)ii ale pielii 1ve(i nevoia de a p%stra tegumentele curate Di integre2. $ tul!ur%rile psi&ice pot determina lipsa interesului pentru miDcare men)inerea timp 'ndelungat a unei st%ri de imo!ilitate. Poate fi$ partiala sau totala interesand un segment de mem!ru in totalitate sau mai multe mem!re$ trecatoare sau definitive regresiva stationara sau progresiva.

Int !. n(ii )% %$i$t nt i m di&%) -'%&i nt &* imo-i)it%t O-i &ti. P%&i nt*) $+ %i-+ ton*$*) m*$&*)%! Ki "o!(% m*$&*)%!+ '+$t!%t+ P%&i nt*) $+-Ki m n(in+ int 9!it%t % t 9*m nt )o! Ki % %&ti.it+(ii %!ti&*)%! P%&i nt*) $+-Ki m n(in+ "*n&(i% ! $'i!%to!i P%&i nt*) $+ "i &3i)i-!%t '$i3i& P%&i nt*) $+-Ki m n(in+ $%ti$"+&*t & ) )%)t n .oi "*nd%m nt%) Int !. n(ii) %*tonom $i d ) 9%t $ planific% un program de e8erci)ii 'n func)ie de cau(a imo!ili(%rii Di de capacitatea pacientului. $ sc&im!% po(i)ia pacientului la fiecare 2 ore6 $ masea(% regiunile predispuse la escare pudrea(% cu talc6 $ efectuea(% e8erci)ii pasive la fiecare 2 ore6 $ 'nva)% pacientul care este postura adecvat% Di cum s% efectue(e e8erci)ii musculare active. $ 'nva)% pacientul$ s% fac% e8erci)ii de respira)ie profunde6 $ s% tuDeasc% Di s% 'ndep%rte(e secre)iile6 $ administrea(% medica)ia prescris% de medic. $ preg%teDte psi&ic pacientul 'n vederea oric%rei te&nici de 'ngrijire 6 $ red% 'ncrederea pacientului c% imo!ilitatea sa este o stare trec%toare Di c% 'Di va putea relua mersul. $ suplineDte pacientul 'n satisfacerea nevoilor sale 'l serveDte la pat cu cele necesare.

164

/# @i' !%&ti.it%t % /ceast% pro!lem% de dependen)% const% 'n creDterea ritmului miDc%rilor Di a activit%)ilor individului determinat% de insta!ilitatea emo)ional% Di de pierderea ideilor. S*!$ d o!din "i,i& S*!$ d o!din '$i3o)o9i& Li'$% &*no%Kt !ii S*!$ ) d di"i&*)t%t $ de(ec&ili!re endocrine6 $ reac)ii medicamentoase $ alcoolism. $ senilitate6 $ tul!ur%ri de g.ndire6 $ separa)ie cri(% pierdere. $ lipsa cunoaDterii de sine.

M%ni" $t+!i d d ' nd n(+ <o!-i! &%!%&t !i$ti&+ P%&i nt*) ! %&(ion %,+ )% to(i $tim*)ii MiK&+!i &%!%&t !i$ti& S'%$m Ti&*!i M%ni $ vor!eDte mult precipitat6 $ stimuli luminoDi auditivi din mediul e8tern c.t Di stimuli interni6 ei determin% reac)ii din partea !olnavului6 $ miDc%ri rapide frecvente6 $ contrac)ie involuntar% a unuia sau mai multor muDc&i6 $ miDc%ri convulsive involuntare ale oc&ilor ale gurii ale unui !ra) sau ale unui picior6 $ psi&o(% caracteri(at% printr$o stare de e8cita)ie 'n special 'n sfera afectivit%)ii cunoaDterii Di activit%)ii6 !olnavul este neliniDtit tul!urent6 datorit% ritmului rapid de desf%Durare a activit%)ii sale nu duce nimic la 'ndeplinire din ceea ce pl%nuieDte6 $ !un% dispo(i)ie de o!icei nemotivat%.

E*"o!i

Int !. n(ii) %$i$t nt i m di&%) - '%&i nt &* 3i' !%&ti.it%t O-i &ti. Pacientul s% pre(inte mo!ilitate normal% Pacientul s%$Di men)in% integritatea fi(ic% Int !. n(ii %*tonom Ki d ) 9%t $ 'nl%tur% stimulii din mediul 'nconjur%tor 1asigur% semio!scuritatea 'nc%perii i(olarea fonic% reducerea num%rului de vi(itatori26 $ asigur% condi)ii ca !olnavul s% fac% !%i c%ldu)e s% consume lic&ide la temperatur% moderat%. $ supraveg&ea(% permanent pacientul pentru a nu se r%ni6 $ 'nl%tur% o!iectele contondente6 $ aplic% constr.ngeri fi(ice dac% este ca(ul 1c&ingi c%maD% de protec)ie26
165

$ administrea(% tratamentul tranc&ili(ant prescris de medic.

0# N &oo!don%! % miK&+!i)o! /ceast% pro!lem% de dependen)% repre(int% dificultatea sau incapacitatea individului de a$Di coordona miDc%rile diferitelor grupe musculare. S*!$ ) d di"i&*)t%t S*!$ d o!din "i,i& S*!$ d o!din '$i3o)o9i& S*!$ d o!din $o&io)o9i& Li'$% &*no%Kt !ii $ deficit sen(orial le(iuni ale sistemului nervos central !oala ParKinson6 $ de(ec&ili!ru &idroelectrolitic6 $ efect secundar al unor medicamente droguri. $ tul!ur%rile de g.ndire 6 $ an8ietate stres. $ mediu necunoscut. $ insuficien)a cunoaDterii de sine Di a mediului 'nconjur%tor.

M%ni" $t+!i d d ' nd n(+ APin ,i At%Ei Mi$&%!i &o! i& Con.*)$ii T! m*!+t*!i Cont!%&t*!% ' !m%n nt% F%$&i&*)%tii) $i "i-!i)%tii) m*$&*)%! T*)-*!+!i %) m !$*)*i $ incapacitatea de a efectua anumite mic%ri6 $ tul!urare de coordonare a miDc%rilor active voluntare6 $ se caracteri(ea(a prin miscari rapide 1Nmiscari coreiceN2 de amplitudine varia!ila pe orice grup muscular in repaus sau actiune de(ordonate !ruste. ?a nivelul fetei dau nastere la grimase. Produc mersul dansant. $ contrac)ii repetate involuntare ale unui muDc&i sau grupe de muDc&i urmate de rela8are6 contrac)ia este instantanee 6 $ secuse repetate involuntare ale unei p%r)i a corpului 1m.ini cap sau ale 'ntregului corp26 $ punere in tensiune si scurtarea fi!rei musculare in tetanos tur!are tetanie afectiuni cere!rale6 $ contractii rapide limitate la suprafata musc&ilor fiind determinate de into8icatii endo$ sau e8ogene6 $ mersul 'ncet o!osit cu opriri dese 'nso)eDte astenia !oala /ddison miastenia convalescen)a6 $ claudica)ia intermitent% $ durerii musculare 1crampe taieturi furnicaturi sau sen(atia de o!oseala2 musc&ilor gam!ei care apare in timpul efortului fi(ic si este ameliorat dupa o perioada de repaus6 apare 'n arteriopatiile o!literante6 $ mersul e!rios 1titu!ant2- nesigur miDc%ri neconcordante deplas%ri ale capului 'nainte 'napoi6 apare 'n into8ica)ia alcoolic% sau cu !ar!iturice6 $ mersul cere!elos- nesigur cu !a(% larg% de sus)inere6
166

Di"i&*)t%t % d % t! & din o!to$t%ti$m 5n 'o,i(i K ,Ond EE'! $i "%&i%)+ &%!%&t !i$ti&+

$ mers precipitant paDi m%run)i corp aplecat 'nainte 1fuge dup% centrul de greutate26survine 'n !oala ParKinson6 $ mersul senil cu paDi mici t.r.)i nesiguri6 se 'nregistrea(% la v.rstnici aterosclerotici sindromul pseudo!ul!ar6 $ mersul stepat efuin- pacientul atinge solul cu v.rful piciorului Di apoi cu c%lc.iul ca un cal de circ6 se constat% 'n parali(ia muDc&ilor preti!iali Di peronieri 1datorat% parali(iei nervului sciatic popliteu e8tern2 'n poliomelit% sciatica parali(ant%6 $mersul cosit 1spastic2 datorat &emiplegiei spastice- const% 'n aducerea piciorului 'nainte printr$o miDcare de circumduc)ie 1'n arc2 datorit% imposi!ilit%)ii flect%rii mem!rului inferior6 $ mersul de(ordonat$ apare in coree6 $ mersul antalgic$ apare din cau(a aparitiei durerii1!oli reumatice sciatica26 $ mersul leganat de rata$ apare in miopatiile grave. $ greutate in sc&im!area po(itiei6

$ fa)% rigid%

Int !. n(ii) %$i$t nt i m di&%) - '%&i nt &* n &oo!don%! % miK&+!i)o! O-i &ti. Pacientul s% fie ec&ili!rat psi&ic Pacientul s% ai!% tonusul muscular adecvat activit%)ii depuse Int !. n(ii) %*tonom Ki d ) 9%t $ preg%teDte psi&ic pacientul 'n vederea oric%rei te&nici de 'ngrijire 1;8emplul- ;.;.>.2 $ planific% un program de e8erci)ii Di de mers 'n func)ie de capacitatea pacientului 6 $ 'nva)% pacientul s% utili(e(e diferite aparate de sus)inere pentru activit%)ile cotidiene 6 $ ajut% pacientul s% fac% !%i calde e8erci)ii fi(ice 'i face masaje la nivelul e8tremit%)ilor 6 $ administrea(% medica)ie antiparKinsonian%. $ pacientul va fi ajutat s%$Di satisfac% nevoile organismului.

Pacientul s%$Di satisfac% toate nevoile organismului

4# Po$t*!% in%d &.%t+ ;ste o pro!lem% de dependen)% repre(entat% de orice po(i)ie care nu respect% principiile po(i)iei anatomice a corpului Di care predispune individul la diferite deform%ri. S*!$ d di"i&*)t%t

167

S*!$ d o!din "i,i&

Po(i)iile inadecvate se pot 'nt.lni ca urmare a$ o!oselii sl%!iciunii musculare an8iet%)ii stresului sau durerii 'n cursul unor !oli6 pacientul imo!ili(at la pat nu$Di poate sc&im!a po(i)ia Di este predispus la alter%ri ale integrit%)ii pielii la nivelul punctelor de presiune la deform%ri la complica)ii pulmonare6 $ modific%rilor produse de !oal% 'n organism cum ar fi contractura muscular% 1tetanos26 $ reac)iei conDtiente sau inconDtiente a individului 1de e8emplu po(i)ia cocoD de puDc% 'n meningit%26 $ m%surilor profilactice 'n prevenirea unor complica)ii 1de e8emplu cu mem!rul inferior ridicat pe o pern% 'n trom!ofle!it%26 $ terapiei necesare vindec%rii 1de e8emplu 'n cursul tratamentului fracturilor prin e8tensie continu%26 $ m%surilor de prim ajutor 1de e8emplu 'n anemiile acute post&emoragice26 $ e8amin%rii endoscopice sau clinice a unor organe. $ an8ietate stres 6 $ situa)ie de cri(% tul!ur%ri de g.ndire. $ condi)ii de munc% inadecvate. $ insuficienta cunoaDtere de sine Di a celorlal)i.

S*!$ d o!din '$i3o)o9i& S*!$ d o!din $o&io)o9i& Li'$% d &*no%Kt !

M%ni" $t+!i d d ' nd n(+ o-o$ %)+ m*$&*)%!+ d "o!m+!i %) &o)o%n i . !t -!%) $ reducerea temporar% a capacit%)ii func)ionale a muDc&iului consecin)% a activit%)ii e8cesive prelungite. $ cifo(% 1devia)ia coloanei verte!rale cu o conve8itate posteri oar%26 $ lordo(% 1accentuarea cur!urii lom!are a coloanei verte!rale26 $ scolio(% 1devia)ia lateral% a coloanei verte!rale2.

168

d "o!m+!i %) m m-! )o! in" !io%!

$ genu valgum $ deform%ri 'n care genunc&ii sunt apropia)i iar picioarele dep%rtate6 $ genu varum $ deform%ri 'n care genunc&ii sunt dep%rta)i 'n sc&im! picioarele apropiate6 $ picior str.m! $ sprijinit pe antepicior 1efuin2 6 $ sprijinit pe c%lc.i 1talus26 $ sprijinit pe partea e8tern% 1varus26 $ sprijinit pe partea intern% 1valgus26 $ picior plat $ !olta plantar% pr%!uDit%6

d "o!m+!i %) Ko)d*!i)o! 'o,i(ii in%d &.%t im'*$ F"o!t%t G

$ lu8a)ie $ ieDirea capului femural din articula)ia co8ofemural%. $ pentru e8aminare$ ginecologic% $ pacienta st% culcata pe spate cu genunc&ii flecta)i dep%rta)i iar coapsele flectate pe a!domen6 $genu$pectoral% $ pieptul pe plan ori(ontal pacientul sprijinindu$se pe genunc&i po(i)ie utili(at% pentru e8amenul rectoscopic6 $ terapeutice$ pentru interventii pentru a ameliora starea pacientului pentru vindecare$ po(itia 9rendelen!urg $ trunc&iul mem!rele inferioare mai sus dec.t capul 1po(i)ia asigur% circula)ia s.ngelui la creier26 $ po(itia 5oOler$ po(itie semise(anda. 3e o!tine prin elevarea spatelui si capului pacientului la un ung&i de 45$6" grade. >enunc&ii pot fi sau nu indoiti./ceasta po(itie este folosita pentru a facilita respiratia drenajul si alimentarea pacientului . $ po(itia din drenajul postural6 $ po(itia pacientilor imo!ili(ati nin aparat gipsat6 $ po(itia Gspate de pisicaH$ in decu!it dorsal in pat cu spatele la marginea patului coapsele flectate pe a!domen !ar!ia atingand pieptul6 este indicata in punctia lom!ara.

169

'o,i(ii '%to9nomoni&

di"i&*)t%t d $&3im-%! % 'o,i(i i di"i&*)t%t d % !%m%n in 'o,iti %d &.%t% to!ti&o)i$ -+t+t*!+ F&)%.*$G

$ sunt specifice unei !oli6 de e8emplu 'n tetanos $ opistotonus$ po(iia de arc de cerc a pacientului sprijinit in occiput si calcaie datorata spasmului prelungit al muc&ilor spatelui6 $ pleurostotonus- atitudine de incovoiere a corpului lateral in arc de cerc determinata de contractura musc&ilor unei jumatati a corpului. $ po(i)ia McocoD de puDc%N 'n meningit% 1capul 'n &ipere8tensie iar mem!rele inferioare flectate at.t din articula)ia co8ofemural% c.t Di din aceea a genunc&iului2. $ semiDe(.nd 'n pat 1pacien)ii cu dispnee2 $ decu!it ventral 1po(i)ie inadecvat% c.nd pacientul nu$Di poate sc&im!a singur po(i)ia2 $ greutate in a$si mentine po(itia6 $ contractura mai mult sau mai putin dureroasa a musc&ilor gatului care limitea(a miscarile de rotatie a capului6 $ &iperKerato(% uDor reliefat% neted%.

Int !. n(ii) %$i$t nt i m di&%) - '%&i nt &* 'o$t*!+ in%d &.%t+ O-i &ti. P%&i nt*) $+ %i-+ 'o$t*!% %d &.%t+# P%&i nt*) $+ %i-+ o 'o,i(i &%! $+ "%.o!i, , ! $'i!%(i%8 &i!&*)%(i% $On9 )*i8 d! n%:*) $ &! (ii)o! -!onKi& # Int !. n(ii) %*tonom Ki d ) 9%t $ instalea(% pacientul 'n pat respect.nd po(i)iile anatomice ale diferitelor segmente ale corpului6 $ foloseDte utilajele au8iliare Di de confort pentru men)inerea po(i)iei anatomice. $ instalea(% de urgen)% pacientul cu tul!ur%ri respiratorii 1dispnee2 'n po(i)ie semiDe(.nd6 $ instalea(% de urgen)% pacientul cu anemie acut% post&emoragic% 'n po(i)ie 9rendelen!urg6 $ instalea(% pacientul cu secre)ie !ronDic% 'n po(i)ie de drenaj postural6 $ foloseDte utilaje pentru confortul pacientului 'n aceste po(i)ii. $ sc&im!% po(i)ia pacientului la interval de 2 ore6 $ verific% pielea 'n regiunile cu proeminen)e osoase o dat% cu sc&im!area po(i)iei6 $ masea(% punctele de presiune la fiecare sc&im!are a po(i)iei6 $ asigur% igiena tegumentelor Di a lenjeriei de pat Di de corp6 $ efectuea(% e8erci)ii pasive Di active 1dup% ca(26 $ 'nva)% pacientul care este po(i)ia adecvat%.
170

P%&i nt*) $+ n* '! ,int &om')i&%(ii &%: $&%! d d &*-it8 %n&3i)o, 8 &ont!%&t*!i#

1# Ci!&*)%(i% in%d &.%t+ Circula)ia inadecvat% a fost tratat% 'n cadrul pro!lemelor de dependen)% ale nevoii de a respira Di de a avea o !un% respira)ie. INTERDEPENDENTA CU CELELALTE NE<OI Nesatisfacerea nevoii de a se miDca Dl a avea o !una postur% afectea(% celelalte nevoi fundamentale. A &om*ni&% J comunicare ineficient% Di i(olare prin limitarea posi!ilit%)ilor de miDcare sau invaliditate. /-Ki m n(in t m' !%t*!% 5n )imit no!m%) J diminuarea4 incapacitatea de deplasare Di mo!ili(are determin% vulnera!ilitatea la factorii meteorologici Di &ipo$4&ipertermie prin imo!ili(are. A ! $'i!% J restr.ngerea activit%)ilor fi(ice recreative deficitul motor postura inadecvat% determin% apari)ia tul!ur%rilor func)ionale Di a afec)iunilor respiratorii. A mOn&% Ki % - % J le(area integrit%)ii sistemului locomotor 1fractur% amputa)ie2 sau afec)iunea neurologic% cu deficit motor 1durere e8acer!at% la mo!ili(are2 determin% de(ec&ili!rul alimentar Di &idroelectrolitic. A )imin% J mo!ili(area deficitar% determin% deplasare dificil% la toalet% iar imo!ili(area prelungit% la pat este cau(a apari)iei tul!ur%rilor reno$ve(icale 1incontinen)a de urin% $ materii fecale litia(% urinar% infec)ie urinar% cronic%2. A do!mi Ki % $ odi3ni J diminuarea4incapacitatea de mo!ili(are afectea(% odi&na Di somnul prin lipsa de activi$ tate efort fi(ic. A "i &*!%t8 5n9!i:it $i %-$i '!ot :% t 9*m nt ) J pro!lemele de dependenta determin% tul!ur%ri trofice cutanate. A $ 5m-!+&% Ki d ,-!+&% J disconfortul cau(at de durere la mo!ili(are precum Di afec)iunile articulare limitea(% capacitatea de autoservire pentru 'm!r%cat Di de(!r%cat iar imo!ilitatea determin% imposi!ilitatea de a se im!r.ca Di de(!r%ca. A .it% ' !i&o) ) Jrisc poten)ial major de r%nire prin c%dere cau(at de imposi!ilitatea men)inerii ec&ili$ !rului ortostatismului Di a tul!ur%rilor de mers. / t!+i &on"o!m '!o'!ii)o! &on& '(ii $'i!it*%) Jafectarea particip%rii la servicii religioase reuniuni culturale prin diminuarea 4 incapaci$ tatea de deplasare 1pacient incapa!il s% comunice la nivel sen(orial motor afectiv2. A $ ! %)i,% Jrestr.ngerea preocup%rilor sociale Di imposi!ilitatea particip%rii active pe plan profe$ sional datorit% afec)iunilor locomotorii Di invalidit%)ii. A $ ! &! % Jafectarea mo!ilit%)ii diminuea(% capacitatea de participare la activit%)i recreative.
171

A 5n.+(% Jdiminuarea4 incapacitatea de mo!ili(are determin% restr.ngerea sau renun)area la activit%)i Dcolare Di a preocup%rilor intelectuale precum Di neacceptarea &andicapului.

PROCES DE INGRI?IREANURSING
$ C*) 9 ! d d%t ve(i date4informa)ii referitoare la pacientul 'ngrijit.

An%)i,% $i int !'! %t! % d%t )o! Id nti"i&%! % '!o-) m )o! Pro0le3e #e #epen#en-% po "0"le- imo!ilitate &iperactivitate necoordonarea miDc%rilor postur% inadecvat% circula)ie inadecvat%. =an";e t%r" #e #epen#en-%- dificultatea de a se mo!ili(a diminuarea sau a!sen)a miDc%rilor anc&ilo(e atrofie muscular% spasme ticuri m.nie euforie miDc%ri rapide si frecvente 1mers si gestica2 ata8ie convulsii rigiditate muscular% deform%ri dificultatea de a r%m.ne in po(i)ie adecvat% cifo(% lordo(% scolio(% etc. S!r e #e #";"c!ltate- traumatisme alterarea centrilor nervoDi si a sistemului locomotor tul!ur%ri de g.ndire an8ietate deficit sen(orial drogurile durerea e8cesul de stimuli din mediu sau privare de stimuli alcoolismul condi)ii de munca inadecvate lipsa de cunoDtin)e etc. D"a$no t"c #e &n$r"j"r" pro0a0"le B P7E7S7 P)%ni"i&%! % 5n9!i:i!i)o! 0biective poten'iale pentru pacient s%$Di men)in% o !un% po(i)ie s% se deplase(e f%r% dificultate6 s%$Di previn% tul!ur%rile prin imo!ili(are6 s% respecte planul de mo!ili(are activ% Di pasiv%6 s%$Di ameliore(e po(i)ia prin e8erci)ii fi(ice6 s% 'nve)e s% se mo!ili(e(e4deplase(e cu c.rje cadru !aston6 s%$Di cunoasc% toleran)a la efort va Dti s%$Di do(e(e efortul6 s% Dtie cum s% previn% anc&ilo(a atrofia muscular%6 s% se deplasase(e cu sau f%r% ajutor6 s% Dtie cum s% com!at% sta(a venoas% s% favori(e(e circula)ia venoas%. A')i&%! % 5n9!i:i!i)o! 1nterven'ii generale 'ngrijirea pacientului imo!ili(at par)ial sau total la pat6 sc&im!area lenjeriei de pat cu pacient imo!ili(at6 sc&im!area po(i)iilor 'n pat mo!ili(area pacientului metode6 prevenirea escarelor de decu!it a tul!ur%rilor circulatorii periferice a anc&ilo(elor contracturilor metode de recuperare a mo!ilit%)ii6 efectuarea de miDc%ri active pasive efectuarea de e8erci)ii fi(ice permise6 ingrijirea pacientului cu atele aparat gipsat aparate ortopedice6
172

utili(area metodelor de recuperare I utili(area de c.rje cadru sau !aston6 asigurarea transportului pacientului depistarea tul!ur%rilor de static%6 efectuarea e8erci)iilor de corectare po(i)iilor vicioase6 determinarea Di 'nregistrarea valorilor de pulsului respiratiei tensiunii arteriale 'n repaus Di efort. E.%)*%! % 5n9!i:i!i)o! %e va referi la postur% corect% reluarea activit%)ii fi(ice men)inerea activit%)ii fi(ice6 postur% corect% reluarea activit%)ii fi(ice men)inerea activit%)ii fi(ice limitele miDc%rii mo!ilit%)ii valorile func)iilor vitale 'nregistrarea lor6 durere pre(en)a tul!ur%rilor circulatorii periferice prevenirea tul!ur%rilor de decu!it6 gradul de mo!ili(are toleran)a la efort starea psi&ic% nivelul de cunoDtin)e alte semne asociate.

1;# NE<OIA DE A DORMI SI A SE ODI@NI


Cntr+o singur& zi, inima unui om bate de )DD DDD ori, iar s-ngele parcurge aproape 7D milioane de artere, vene i capilare. Eespir& de aproape 6D DDD de ori, rostete aproximativ 8DDD de cuvinte, mobilizeaz& grupe musculare majore de circa F9D de ori i activeaz&, pun-nd la lucru, aproape )8 milioane de neuroni. .ot acest uria travaliu necesit& perioade de odi5n& i condi'ii necesare regener&rii celulare. 0di5na i somnul devin astfel indispensabile vie'ii. 3e aprecia(% c% adev%rata odi&n% regenerea(% ofer% condi)ii pentru reacumularea a aceea ce s$a consumat. 3omnul repre(int% un aspect important al odi&nei 'ntruc.t multe func)ii ale organismului se regenerea(% 'n timpul somnului. 7ar odi&na 'nseamn% mai mult dec.t somn6 'nseamn% rela8are sc&im!area tipului de activitate ieDirea de su! presiunea pro!lemelor curente. <di&na nu 'nseamn% neap%rat repaus ci poate fi Di o alt% activitate o plim!are 'n aer li!er sau orice altceva care men)ine capacitatea intelectual% Di poate rela8a muDc&ii. Fn (ilele noastre via)a se desf%Doar% 'ntr$un ritm trepidant c%ruia o mul)ime de oameni o!iDnui)i se lupt% s%$i fac% fa)%. ;i au nevoie de timp pentru odi&n% pentru a evita o!oseala cronic%. 3tudiile au ar%tat c% sistemul nervos func)ionea(% cu randament ma8im dup% o noapte de somn !un. /ceasta e8plic% de ce capacitatea de 'n)elegere Di de p%trundere a lucrurilor mai profunde comple8e Di a!stracte este mai mare diminea)a dec.t seara.
173

Fn timpul somnului sunt secreta)i anumi)i &ormoni ceea ce demonstrea(% c% procesele !ioc&imice sunt uneori mai active 'n somn. 7e aici Di importan)a lui. Aormonul de creDtere de pild% este produs 'n mare parte 'n timpul somnului liniDtit dinaintea mie(ului nop)ii. /cest &ormon este renumit pentru rolul lui foarte important 'n creDtere 1nu 'nt.mpl%tor copiii dorm mai mult dec.t adul)ii2 dar acest efect se e8ercit% Di asupra creierului cresc.ndu$i dimensiunile Di eficien)a. 7e asemenea &ormonul de creDtere stimulea(% transportul aminoaci(ilor din s.nge 'n )esutul nervos 'ng%duind astfel celulelor nervoase s% fac% din 'nv%)are un proces permanent. =n alt &ormon important corti(olul are produc)ia ma8im% 'n intervalul dintre mie(ul nop)ii Di diminea)a devreme. Corti(olul joac% un rol esen)ial 'n lupta continu% a organismului de a face fa)% factorilor stresan)i reduc.nd inflama)ia Di o!oseala. Cei care se culc% seara t.r(iu nu dau organismului lor posi!ilitatea s% se refac% dup% u(ura din timpul (ilei Di 'Di reduc astfel disponi!ilul de energie Di vitalitate pentru a doua (i. Fn timpul somnului se refac celulele )esutului epitelial dar Di 'ntre)inerea neuronilor de la nivel cere!ral printr$o mai !un% irigare mai ales pe perioada viselor. ?ipsa odi&nei Di neasigurarea unui somn corespun(%tor reduce performan)a Di eficien)a activit%)ilor conduc.nd la apari)ia surmenajului. ;ste !inecunoscut faptul c% scurtarea perioadelor de odi&n% Di somn 'nseamn% 'n final scurtarea vie)ii. D "ini(i : N .oi% d % do!mi $i % $ odi3ni este o necesitate a fiec%rei fiin)e umane de a dormi Di a se odi&ni 'n !une condi)ii timp suficient astfel 'nc.t s%$i permit% organismului s% o!)in% randamentul ma8im.

Condi(ii ' nt!* odi3n% "i&i nt+ ,onfortul fizic $ eliminarea surselor pertur!atoare ce produc st%ri de iritare Di nervo(itate 6 $ controlul durerii6 $ asigurarea unei temperaturi optime a mediului6 $ asigurarea igienei6 $ po(i)ii corporale adecvate6 $ eliminarea surselor de distragere a aten)iei. 1mplicare personal& responsabil& $ capacitate deci(ional% 1fiecare persoan% tre!uie s%$Di cunoasc% condi)iile corespun(%toare26 $ participare activ% 'n men)inerea s%n%t%)ii6 $ informa)ii corecte cu privire la satisfacerea tre!uin)ei de somn6 $ practicarea regulat% a comportamentelor corecte pentru formarea paternului de somn. %omn suficient $ o!)ierea unor ore suficiente de somn6 $ calitate corespun(%toare a somnului. Ro)*) $omn*)*i 3omnul este esen)ial pentru via)%. /nimalele deprivate de somn mor. ?ipsa somnului poate afecta s%n%tatea Di c&iar via)a oamenilor. =n studiu efectuat de 3ocietatea /merican% de Cancer a indicat o creDtere a riscului de deces de 1 # ori mai mare la
174

persoanele s%n%toase care au dormit doar 6 ore pe noapte fa)% de persoanele care au dormit 7$# ore pe noapte. <rganismul omenesc este alc%tuit 'n aDa fel 'nc.t fiecare organ are un timp al s%u pentru odi&n% Di recuperare. Procesele reparatorii Di regenerative sunt 'ns% ma8ime 'n timpul somnului. Fi,io)o9i% $omn*)*i Cercet%rile 'n domeniu au ar%tat c% somnul nu este o simpl% stare de a!olire a st%rii de conDtien)% ci repre(int% o form% de conDtien)% modificat% dar cu p%strarea unor rela)ii cu mediul 'nconjur%tor. 3omnul este un proces fi(iologic foarte comple8 prin care creierul Di corpul uman alternea(% 'ntre perioade foarte active Di perioade liniDtite dar 'n care activitatea nu 'ncetea(% niciodat%. ;8ist% dou% tipuri distincte de somna. %omnul lent $*'!%numit somn f%r% miDc%ri oculare rapide 1N0;+ : nonrapid eVe movements2 considerat Di somn f%r% vise. b. %omn rapid cunoscut Di su! numele de somn cu miDc%ri oculare rapide 10;+ : rapid eVe movements2 sau de somn paradoxal. ;ste somnul cu vise. 3omnul lent adic% somnul clasic 'mp%r)it de ?oomis 'n patru fa(e Di caracteri(at de unde lente este 'ntrerupt periodic de somnul rapid 1parado8al2 care are la !a(% o activitate cortical% dinamic% ce se dovedeDte a fi 'n cea mai mare m%sur% e8presia activit%)ii onirice. 3u!iec)ii tre(i)i 'n cursul somnului rapid relatea(% cu to)ii c% visau. 3omnul lent constituie 6"$7" ^ din somnul total iar somnul rapid se desf%Doar% 'n procent de 3"$4" ^. Fn timp ce la primul tip de somn undele ;;> sunt repre(entate de fusuri de mare amplitudine somnul rapid se caracteri(ea(% printr$o activitate electric% desincroni(at% rapid%. /st%(i datorit% cercet%rilor f%cute se pot delimita e8act cele dou% perioade de somn. /ceste dou% tipuri de somn se succed de mai multe ori 'n cursul unei nop)i dup% un model ciclic caracteri(at prin varia)ii ale profun(imii somnului precum Di ale activit%)ii electrice a creierului miDc%rilor oculare Di tonusului muscular. 3omnul N0;+ rela8ea(% Di odi&neDte muDc&ii Di corpul 'n general. Fn cursul lui se produce o sc%dere a temperaturii corporale Di a tensiunii arteriale. 0espira)ia se r%reDte Di devine foarte regulat%. /cum se Dtie c% acest tip de somn este 'mp%r)it 'n patru stadii. Primul dintre acestea 1stadiul ,2 este o perioad% de somnolen)% 'n care activitatea electric% a creierului este similar% cu cea din timpul perioadei de veg&e. ;ste un stadiu 'n care persoana se simte foarte rela8at% Di poate avea sen(a)ia c% visea(% deDi este conDtient% 'nc% de tot ceea ce se 'nt.mpl% 'n jur. Pe m%sur% ce muDc&ii se rela8ea(% pot ap%rea tres%riri Di spasme musculare care uneori sunt suficient de intense pentru a alunga temporar somnul. /ceste tres%riri mai violente se numesc Mspasme miocloniceH Di sunt total inofensive. Pe m%sur% ce somnul se ad.nceDte se trece la stadiul ,, 'n care apar Di modific%ri ale electroencefalogramei su! forma reducerii frecven)ei undelor acesteia. 3tadiile , Di ,, de somn N0;+ nu sunt dec.t niveluri tot mai profunde de somn 'n care su!iectul pierde contactul conDtient cu ceea ce se petrece 'n jurul s%u dar poate fi tre(it cu uDurin)%. 7up% apro8imativ patru(eci de minute de la intrarea 'n stadiul , su!iectul trece la stadiul ,B din care tre(irea este mai dificil%. /cesta este stadiul care se rela8ea(% se odi&neDte Di se reface organismul din punct de vedere fi(ic. /cest stadiu este de asemenea r%spun(%tor de anumite fenomene nedorite ca sfor%itul somnam!ulismul urinatul nocturn la copii 1enure(is2 etc. 7ac% o persoan% este tre(it% pe timpul somnului
175

profund 'i tre!uie mai mult timp pentru a se tre(i Di apoi continu% se se simt% ma&mur% somnoroas% Di de(orientat% pentru o perioad% de 1" $ 15 m minute numit% Di iner'ia somnului. 7up% apro8imativ nou%(eci de minute de somn de tip N0;+ se produce o uDoar% revenire c%tre stadiul , superficial trec.ndu$se prin celelalte stadii 'n ordine invers%. Fns% 'n loc s% se ajung% la stadiul , Di su!iectul s% se tre(easc% se trece 'n timpul de somn parado8al 10;+2. /cesta se caracteri(ea(% prin tres%riri Di contrac)ii musculare rapide inclusiv ale muDc&ilor glo!ilor oculari care alternea(% cu perioade de rela8are. Pulsul Di tensiunea arterial% pre(int% varia)ii importante 'n timpul somnului de tip 0;+. ?a electroencefalogram% se 'nregistrea(% unde caracteristice care eviden)ia(% activitatea !ioelectric% crescut% a creierului. Perioada 0;+ 1cu miDc%ri rapide oculare2 este asociat% cu activit%)i e8treme ale creierului 1care visea(%2 pe c.nd majoritatea muDc&ilor aparatului locomotor sunt parali(a)i. 7ac% persoana este tre(it% 'n aceast% perioad% ea poate povesti cu multe detalii visul avut. 9o)i oamenii visea(% 'n timpul somnului 0;+ deDi nu to)i 'Di amintesc visele. 7ac% stadiul ,B al somnului N0;+ reface organismul din punct de vedere fi(ic somnul de tip 0;+ reface Di odi&neDte din punct de vedere mental fiind foarte important pentru memorie Di 'nv%)are. ,at% de ce este foarte 'n)elept ca 'nainte de a se lua o deci(ie important% sau de a se re(olva o pro!lem% dificil% s% se asigure un somn eficient. Privarea de somn de tip 0;+ este mai nepl%cut% dec.t lipsa somnului lent. 7oi cercet%tori americani 1N. 0. Culler Di A.*. Co&en2 au ar%tat c% lipsa somnului timp de o noapte are efecte asupra dispo(i)iei Di memoriei la persoanele normale iar lipsa somnului 0;+ duce la sc%derea eficien)ei Di capacit%)ii de integrare. Persoanele respective deveneau confu(e nesigure tem%toare Di pre(entau o creDtere marcat% a apetitului cu un c.Dtig corespun(%tor 'n greutate. Cei priva)i de somnul profund N0;+ 1stadiul ,B2 de acest tip de somn se simt neodi&ni)i fi(ic au tendin)a de a se retrage din societate sunt mai pu)in 'ndr%(ne)i Di prietenoDi adesea preocupa)i de apari)ia unor simptome fi(ice. Cercet%rile au indicat c% organismul acord% prioritate somnului profund atunci c.nd are de ales 'ntre acesta Di somnul cu vise. 7eci mai 'nt.i este satisf%cut% nevoia de somn profund Di a!ia dup% aceea nevoia de somn cu vise. 7e$a lungul unui somn de noapte fa(ele N0;+ Di 0;+ apar 'n cicluri de circa 9"$12" minute 16"$9" minute somn N0;+ urmat de 3"$45 minute somn 0;+2. 9ot acest ciclu se repet% de cca 4$6 ori 'n cursul unei nop)i. 3omnul din timpul (ilei nu se desf%Doar% dup% acelaDi tipar ca cel de noapte. 3omnul de tip 0;+ predomin% 'n timpul somnului de diminea)% iar somnul profund 1stadiul ,B2 predomin% 'n timpul somnului de dup%$amia(% Di sear%. 5iecare persoan% pre(int% varia)ii individuale fa)% de cele descrise mai sus 'ns% acestea nu sunt 'n mod normal prea mari. R 9)%! % $omn*)*i 3$a eviden)iat o interrela)ie 'ntre dou% mecanisme cere!rale antagoniste care activea(% sau suprim% intermitent centrii nervoDi superiori control.nd starea de veg&e4somn. 3istemul reticulat con)ine celule speciale care au rol activator. ;le sunt informate prin impulsuri nervoase provenite de la receptorii vi(uali auditivi Di tactili. /ctivitatea cortical% 1din st%rile emo)ionale sau din procesul g.ndirii2 stimulea(% de

176

asemenea celulele din (ona reticulat%. Catecolaminele precum noradrenalina sunt Di ele implicate 'n men)inerea st%rii de vigilen)%. 3omnul este indus de serotonin% un neurotransmi)%tor secretat de neuronii speciali(a)i din !ul! punte Di me(encefal. /ceast% (on% poate fi controlat% de impulsuri provenite de la niveluri inferioare 1e8emplu- sunete stimuli luminoDi durere2 sau superioare 1g.nduri2. 7e asemenea emo)iile prin sistemul lim!ic pot influen)a (ona responsa!il% cu inducerea somnului. /tunci c.nd o persoan% doreDte s% adoarm% adopt% o po(i)ie de rela8are 'ntr$un mediu liniDtit f%r% lumin% puternic% 'nc&ide oc&ii suprim.ndu$Di astfel activitatea sistemului reticulat. Ritm*) &i!&%di%n Ki ! 9)%! % &i&)*)*i . 93 -$omn Fn reglarea ciclului veg&e$somn este implicat% Di glanda pineal% 1epifi(a2. 3e Dtie faptul c% glanda pineal% 'n afar% de faptul c% este cea care impune ritmul Di cea care 'nregistrea(% trecerea timpului este un organ fotosensi!il care interpretea(% mesajele sen(oriale transmise de retin%. ;a descifrea(% mesajele lumii 'nconjur%toare cum ar fi ciclul lumin%$'ntuneric al (ilelor Di nop)ilor dar Di sc&im!%rile care au loc 'n fiecare anotimp traduc.ndu$le 'n mesaje &ormonale pe care le trimite 'ntregului organism. 7e aici re(ult% un !ioritm intern (ilnic numit ritm circadian. Perioada necesar% travers%rii unui singur ciclu complet al ritmului circadian se numeDte perioad% de ritm Di repre(int% de o!icei o (i. 3ecre)ia de melatonin% a glandei pineale atinge punctul ma8im 'n timpul nop)ii. /cesta este unul din modurile 'n care epifi(a sta!ileDte comunicarea cu alte organe av.nd rol de m%surator al timpului (ilnic pentru 'ntregul organism. ;a are un mare poten)ial antio8idant distrug.nd radicalii li!eri din corp care sunt r%spun(%tori de afec)iunile degenerative 1cancer maladia /l(&eimer !oala ParKinson2. Cea mai important% calitate a melatoninei este cea de revitali(are a 'ntregului sistem endocrin aDa cum a demonstrat e8perimental cercet%torul elve)ian \alter Pierpaoli 1transplant.nd glanda pineal% a unui Doarece t.n%r la altul !%tr.n acesta Di$a rec.Dtigat vitalitatea prelungindu$i$se via)a cu 25 procente din durata medie de via)% iar c.nd a transplantat glanda pineal% a unui Doarece !%tr.n la altul t.n%r acesta a 'm!%tr.nit rapid2. 7e asemenea a fost demonstrat% e8perimental oprirea 'n evolu)ie Di c&iar remiterea cancerului adaptarea mai rapid% la modificarea fusului orar sc%derea colesterolului 'n s.nge su! influen)a melatoninei. ;a stimulea(% timusul care joac% un rol esen)ial 'n func)ionarea sistemului imunologic av.nd rol opus corti(onului 1generat de suprarenale pe timpul ac)iunii agen)ilor stresori2 Di e8plic.ndu$se astfel re(isten)a la situa)iile stresante la tineri 1la care acest &ormon este la nivelul optim2. 3c%derea produc)iei de melatonin% 1datorit% stresului acumulat odat% cu v.rsta2 semnali(ea(% sistemului endocrin s% produc% mai pu)ini &ormoni se8uali care conduce 'n timp la atrofia organelor se8uale 'nso)it% de sc%derea interesului pentru actul se8ual Di a performan)elor pe timpul acestuia 1at.t la !%r!a)i c.t Di la femei2. +elatonina este pro!a!il singurul antio8idant capa!il s% p%trund% 'n fiecare din celulele oganismului uman prevenind Di reduc.nd distrugerile provocate de radicalii li!eri aduDi prin alimentele cancerigene sau produDi prin ac)iunea agen)ilor stresori. C.nd este produs% 'n cantit%)i suficiente 1pe timpul nop)ii2 asigur% un somn profund Di eficient iar o produc)ie sla!% provoac% adormirea greoaie un somn superficial agitat sau c&iar insomnie. 3c&im!area fusului orar sau lucrul 'n ture provoac% modific%ri ale tensiunii arteriale glicemiei vitalit%)ii st%rii psi&ice sistemului endocrin 'nso)ite de insomnie.
177

Prin folosirea somniferelor se poate induce somnul dar celelalte simptome r%m.n nesc&im!ate. 0evenirea capacit%)ii de secre)ie a melatoninei de c%tre glanda pineal% va reseta ceasul !iologic Di va restaura 'ntreg ec&ili!rul fi(iologic al organismului celor ce sc&im!% fusul orar sau lucrea(% 'n ture. 3tarea de aten)ie Di de performan)% este afectat% de ritmul cicardian controlat de &ipotalamus Di poate fi o!servat prin anali(a evolu)iei temperaturii corpului. /stfel nivelul cel mai jos al func)ion%rii corpului este 'ntre orele 3$5 diminea)a 1c.nd al%turi de temperatura corpului sunt pe nivel minim aten)ia Di performan)a2 iar la persoanele care lucrea(% noaptea somnolen)a este ma8im%. /tunci e8ist% riscul accidentelor de munc%. +a8imum de aten)ie Di performan)% este 'ntre orele 9$11 diminea)a urmat de un al doilea minim 'ntre orele 3$5 dup% amia(% Di un nou ma8im 'ntre orele 9$11 seara. 3omnolen)a din timpul (ilei 1'ntre 3$5 dup% amia(%2 apare c&iar dac% nu s$a servit masa de pr.n( dar dac% s$a servit pr.n(ul 'ntre aceste ore somnolen)a se e8acer!ea(%. N & $%!*) d $omn 7in ra)iuni 'nc% necunoscute necesarul de somn este o c&estiune e8trem de personal%. Nu are leg%tur% cu se8ul 1c&iar dac% se crede c% femeile ar dormi mai pu)in2 gradul de inteligen)% sau cantitatea de e8erci)iu fi(ic efectuat%. 9&omas ;dison marele inventator american se descurca cu numai 4$5 ore de somn pe noapte 'n vreme ce /l!ert ;instein genialul om de Dtiin)% avea nevoie de cel pu)in 9 ore ca s% fie 'n form%. Nevoia de somn varia(% 'ns% 'n func)ie de v.rst%. =n nou$n%scut doarme 'n medie 2" de ore pe (i un copil de 6 ani 1" ore unul de 12 ani 9 ore. =n adult are nevoie 'n medie de 7$# ore de somn pe (i 1cu varia)ii destul de mari fa)% de aceste medii2 iar c.nd durata somnului este prelungit% cresc semnificativ at.t aten)ia c.t Di performan)ele intelectuale emo)ionale Di fi(ice pe timpul 'ntregii (ile. 3omnul insuficient pe termen scurt duce la degradarea treptat% Di cumulativ% a performan)elor intelectuale aten)iei Di comportamentului. Fn acelaDi timp creDte timpul de reac)ie la evenimente se reduce vigilen)a g.ndirea devine 'nceat% Di confu(% Di creDte durata re(olv%rii pro!lemelor. 3omnul insuficient pe termen lung generea(% sau agravea(% pro!lemele de s%n%tate scurt.nd astfel speran)a de via)%. ;8per)ii din domeniul somnului au pus la punct o regul% simpl% de evaluare pentru a putea eviden)ia dac% o persoan% a dormit suficient- dac% 'n cursul (ilei urm%toare persoana respectiv% nu este somnoroas% ci vigilent% Di odi&nit% atunci a fost asigurat necesarul de somn 'n noaptea anterioar%. <i$ ) Fn plin somn inconDtientul se 'ntrerupe Di constiin)a ia act pe neaDteptate 'n mod pasiv Di imprevi(i!il de o serie de vi(iuni de tr%iri asem%n%toare dar Di deose!ite de ceea ce se 'nt.mpl% 'n stare de veg&e. Fn desf%Durarea acestei tr%iri frapea(% 'ntotdeauna marea ei diversitate. =neori putem visa mult alteori pu)in sau c&iar deloc. +ai mult visul poate fi GlungH sau GscurtH putem visa 'n fiecare noapte sau numai din c.nd 'n c.nd putem avea un singur vis dou% vise sau mai multe. /cesta este aspectul cantitativ al visului. C.t priveDte latura lui calitativ& se are 'n vedere c% visul poate fi GvagH sau GviuH coerent sau incoerent omogen sau neomogen logic sau a!surd pl%cut sau nepl%cut. C.nd e nepl%cut vor!im despre coDmar. *ipolaritatea visului are 'ns% numai un caracter a!stract Di didactic deoarece de cele mai multe ori visul cuprinde simultan Di succesiv caracteristici contrarii adic% el poate fi coerent Di incoerent logic Di a!surd clar Di confu(.
178

Cercet%rile neurofi(iologice moderne au adus multe clarific%ri ar%t.nd c% procesele !ioelectrice din creier au alt% evolu)ie 'n stare de somn dec.t 'n stare de veg&e Di c% visele apar mai mult 'n condi)iile somnului parado8al atunci c.nd anumite por)iuni ale scoar)ei cre!rale sunt e8citate Di c.nd unele engrame 1urme depo(ite ale memoriei2 sunt reactivate. +aterialul informa)ional din care este alc%tuit visul are ca surs% e8perien)a proprie. Fn consecin)% or!ii nu pot visa cu imagini vi(uale. ;8ist% ca(uri c.nd oamenii declar% c% au visat locuri pe care nu le$au v%(ut niciodat%. 0ealitatea este c% anumitor fapte 'n stare de veg&e nu li se acord% importan)% ele nu sunt conDtienti(ate dar 'n stare de somn devin dominante pentru c% ceea ce 'n timpul st%rii de veg&e a fost un refle8 e8trem de sla! Di i(olat 'n timpul somnului poate deveni un stimul puternic. 3e ajunge astfel la ideea c% mecanismul visului este condi)ionat at.t de influen)a stimulilor e8terni care transmit atenuat sen(a)ii Go!iectiveH din mediul 'ncojur%tor c.t Di de stimulii interni care transmit impulsuri spre creier. 7e fapt cau(ele viselor sunt e8trem de variate 'ntre ele num%r.ndu$se preocup%rile grijile sentimentele care pot s% se reactive(e 'n somn Di s% se propage 'n vis. 7e e8emplu 'n preajma unui eveniment aDteptat vom visa cu siguran)% ceva 'n leg%tur% cu el. ,at% de ce psi&anali(a sus)ine nu f%r% temei c% dorin)ele noastre ascunse Di tre!uin)ele reprimate de conDtiin)% r%!ufnesc 'n vis. ,. P. Pavlov consider% c% visul este o e8presie a manifest%rilor anumitor G puncte de veg5e speciale, existente pe aria cortical& cufundat& 2ntr+o stare de in5ibi'ie H specific% st%rii de somn. Pe !a(a tuturor e8perimentelor 'ntreprinse s$a conturat p'n% la urm% disciplina Dtiintific% o!iectiv% despre vise. Cercet%torii urm%rind cronologia ritmicitatea si durata celor dou% tipuri de somn pe parcursul unei nop)i ajung la e8plica)ii sen(a)ionale. +ai 'nt.i se constat% c% de fapt to)i oamenii visea(% f%r% e8cep)ie c&iar Di cei care neag% c% ar visa. ?a aceDtia 'ns% negarea este efectul unei amne(ii de tre(ire. Fn al doilea r.nd s$a ajuns la p%rerea c% fa(a de somn rapid parado8al deci somnul cu vise este esen)ial% vital% strict necesar%. Cu alte cuvinte nici nu se poate tr%i f%r% vise. Nici oamenii dar nici animalele nu pot s% renun)e la ele. /ceasta pentru c% visele sunt at.t !iologic c.t Di psi&ologic utile. 3u!iec)ii care nu au fost l%sa)i s% vise(e fiind tre(i)i ori de c.te ori aveau miDc%rile oculare simptomatice pentru activitate oniric% deDi dormeau cantitativ suficient au suferit unele tul!ur%ri de tip nevrotic. Necesitatea a!solut% de a visa a fost demonstrat% de profesorul +ic&el Uouvet de la facultatea de medicin% din ?Von. Fn acest scop el a supus unor e8perien)e radicale de Glipsire de viseH nu oameni ci pisici. 7up% doar o s%pt%m.n% nevoia de a visa a fost total% su!iec)ii nemaiput.nd s% se autocontrole(e. Fn continuare el e8tirpea(% la 65 de pisici partea t.n%r% a creierului 1neocorte8ul2 l%s.nd neatinse p%r)ile str%vec&i 1paleocorte8ul2 adic% centrul viselor. 0e(ultatul a fost c% animalele visau continuu ceea ce dovedeDte c% visele au ap%rut pe o anumit% treapt% a evolu)iei Di c% ele constituie forme atavice legate de structuri vec&i ale creierului dar foarte necesare vie)ii. ,at% cum Di misterele viselor se destram% tot mai mult. Cu alte cuvinte 'n vise nu e8ist% nimic supranatural. Co83ar!l este un vis cu imagini terifiante Di &alucina)ii &ipnagogice. Provoac% spaim% su!iectului mai ales prin imposi!ilitatea acestuia de a fugi de pericole ca urmare a in&i!i)iei refle8elor monosinaptice spinale. CoDmarurile apar mai ales 'n situa)ii stresante dup% ingestia de alcool !ar!iturice Di tranc&ili(ante. @i'no,% repre(int% o stare de conDtien)% modificat% asem%n%toare somnului. ;ste un fenomen 'nc% neelucidat dar se Dtie c% se !a(ea(% pe sugesti!ilitate. Cercet%rile
179

moderne de psi&ofi(iologie atest% ideea c% &ipno(a se aseam%na mai mult cu starea de veg&e dec.t cu cea de somn. 9e&nica &ipno(ei se !a(ea(% 'n toate ca(urile pe diferite procedee sugestive. Fntr$un fel sau altul majoritatea oamenilor sunt sugestiona!ili. 7ar sugesti!ilitatea difer% de la un individ la altul 'n func)ie de particularit%)ile psi&ice ale persoanei v.rst% se8 e8perien)% de via)% grad de cultur% capacitate de discern%m.nt etc. 7eDi Dtiin)a nu poate 'nc% e8plica 'n 'ntregime mecanismele &ipno(ei efectul &ipnotic se atri!uie func)iei reglatoare a lim!ajului capacit%)ii de sugesti!ilitate a su!iectului Di dup% unii autori c&iar particularit%)ilor deose!ite pe care le$ar poseda &ipnoti(atorul. Fn &ipno(% activitatea psi&ic% nu dispare dar au loc fenomene de concentrare ma8im% asupra celor sugerate. Fn aceste condi)ii su!iectul poate e8ecuta o serie de ac)iuni automati(ate Di c&iar adopt% po(i)ii mai pu)in conforta!ile asem%n%toare cu starea de catalepsie. /cest fapt se datorea(% in&i!i)iei reali(at% la nivelul creierului consecutiv cu men)inerea unei singure (one de e8cita!ilitate prin intermediul c%reia se e8ercit% influen)e asupra su!iectului. /tunci c.nd se provoac% un somn &ipnotic el se poate transforma 'n somn natural dac% se 'ntrerupe sau sl%!eDte leg%tura dintre &ipnoti(ator Di &ipnoti(at. 9recerea se poate face Di invers- de la somnul natural la somnul &ipnotic. =n astfel de ca( se poate manifesta Di atunci c.nd omul vor!eDte 'n somn Di 'i sunt adresate 'ntre!%ri pe un ton potrivit legate de con)inutul visului. 7ac% cel care doarme r%spunde somnul natural se transform% 'n somn &ipnotic Di se ac)ionea(% prin sugestie. Fn felul acesta se poate recurge la sugestia &ipnotic% 'n scopul 'nl%tur%rii unor deprinderi Di 'nclina)ii negative din comportamentul copiilor. =nii oameni !olnavi pot fi 'nv%)a)i s% se auto&ipnoti(e(e 'n aDa fel 'nc.t atunci c.nd se apropie cri(a s%$Di provoace o stare de &ipno(%. 3pre e8emplu !olnavii de astm c.nd simt c% se apropie cri(a 'Di provoac% un somn &ipnotic iar cri(a dispneic% nu mai are loc iar !olnavul se tre(eDte automat 1dup% circa un sfert de or%2. 9ot prin metode de autosugestie !olnavii pot o!)ine starea de rela8are at.t de necesar% pentru controlul durerii. /preciind utilitatea practic% a &ipno(ei o serie de specialiDti o aplic% cu succes 'n stomatologie psi&iatrie c&irurgie logopedie. 3$a creat c&iar o disciplin% aplicativ% numit% &ipnologie. /stfel &ipno(a este folosit% ca adjuvant 'n tratamentul nevro(ei astenice a o!sesiilor a ticurilor a insomniei a !.l!ismului 1!.l!.iala2 a alcoolismului. 7ar cel mai mult cu re(ultate e8celente este folosit% 'n terapia durerii. I# INDEPENDENA >N SATISFACEREA NE<OII

5iin)a uman% consacr% o parte important% a vie)ii somnului Di odi&nei. <7,AN/ este perioada 'n care se refac structurile alterate ale organismului se completea(% resursele energetice folosite se transport% produDii forma)i 'n timpul efortului fie 'n ficat $ acidul lactic fie 'n rinic&i organ e8cretor. 3<+N=? este forma particular% de odi&n% prin a!sen)a st%rii de veg&e. 3omnul eli!erea(% individul de tensiuni psi&ologice Di fi(ice Di 'i permite s% g%seasc% energia necesar% activit%)ii cotidiene. ,n timpul somnului activit%)ile fi(iologice descresc are loc diminuarea meta!olismului !a(al a tonusului muscular a respira)iei a pulsului a tensiunii arteriale. 3poreDte secre)ia &ormonilor de creDtere mai ales la pu!ertate. /cestea sunt mai evidente 'n timpul somnului nocturn Di mai reduse 'n cel diurn. 3e cunosc dou% tipuri de somn- somnul lent clasic sau ortodo8 Di somnul parado8al cu activitate rapid% cortical%.
180

3omnul lent repre(int% o verita!il% perioad% de odi&n% pentru organism 1numai par)ial pentru creier2 are un rol reparator restaurator fortifiant cu func)ie 'n creDterea Di re'nnoirea )esuturilor corporale. 3omnul rapid parado8al este important pentru refacerea creierului 1creDte flu8ul sanguin 'n creier2. Bisele se produc 'n somnul parado8al. Cei tre(i)i din somnul parado8al 'Di amintesc precis con)inutul visului cu detalii. ,n alte fa(e 'Di amintesc greu sau deloc. Ciclul de somn este constituit din perioade de somn lent care pe m%sura 'naint%rii 'n noapte 'Di pierde din calitatea de somn profund Di din perioada de somn rapid. Baria)iile 'n producerea ciclurilor de somn sunt mari de la individ la individ. Pentru a se men)ine starea de independen)% este necesar% respectarea ritmului somn$veg&e. F%&to!ii &%! in")* n( %,+ $%ti$"%& ! % n .oii d $omn =io)o9i&i . v>r ta. Nevoia de odi&n% Di somn varia(% 'n func)ie de v.rst%$ copilul 'n timpul creDterii are nevoie de mai multe ore de somn care se diminuea(% progresiv p.n% la v.rsta adult% c.nd se sta!ili(ea(% $ la persoanele v.rstnice nevoia orelor de somn r%m.ne nemodificat% se modific% calitatea somnului 1superficial dificult%)i de adormire frecven)a tre(irilor nocturne facilitatea a)ipirilor diurne26 $ nece "t%-" propr"" or$an" 3!l!"7 ;8ist% persoane care dorm mai pu)in p%str.ndu$Di vioiciunea Di puterea de munc% 'n timp ce altele necesit% un num%r mare de ore de odi&n% Di somn. $ act"v"tatea7 < activitatea fi(ic% adecvat% predispune individul la un somn regenerator. $ al"3entat"a7 5luctuatiile si regimurile &ipo si4sau &ipercalorice afectea(a paternul de somn. $ #epr"n#er" le$ate #e o3n7 3omnul 'Di are regulile sale ritualul s%u de care este necesar s% se )in% seama6 culcarea la aceeaDi or% somnul nocturn confortul unele deprinderi 'nainte sau la culcare cum sunt- lectur% pl%cut% !aie cald% !%utur% cald% sau rece6 la copii poveDtile sau jocul cu juc%ria preferat% favori(ea(% somnul. $ r"t3!l ve$4e. o37 5unc)ia veg&e$somn repre(int% un proces !iologic a c%rei periodicitate este legat% de alternan)a (i$noapte. 3c&im!area acestei alternan)e poate e8plica pertur!%rile func)iei veg&e$somn ap%rute la speologi cosmonau)i muncitori care lucrea(% 'n ture. /ceast% pertur!are veg&e$somn atrage dup% sine pertur!area numeroaselor sisteme !iologice. 3omnul nocturn este mult mai odi&nitor dec.t cel diurn. $ capac"tatea #e a te #e t"n#e7 ;li!erarea de tensiunile nervoase preocup%rile (ilnice6 rela8area fi(ic% Di psi&ic% favori(ea(% instalarea somnului6 dac% nu se eli!erea(% de
181

acestea este posi!il s% adoarm% cu mare greutate. $ t"l!l #e v"a-% +odul de via)% al oamenilor este diferit Di pre(int% 'n componen)a lui comportamente de(ira!ile sau inde(ira!ile unele dintre acestea influen).nd cantitatea Di c&iar calitatea somnului. P$i3o)o9i& $ an8ietatea teama neliniDtea stresul emotional. 3tarea de neliniDte mai mult sau mai pu)in conDtient% care produce o puternic% tensiune interioar% manifestat% prin nesiguran)% Di tul!ur%ri neurovegetative modific% calitatea Di cantitatea somnului. $ su!stantele psi&oactive 1alcoolul drogurile cafeaua ceaiul unele medicamente influentea(a cantitatea si calitatea somnului6 $ somniferele alterea(a calitatea somnului. - '!o9!%m*) d %&ti.it%t : Persoanele care au un program de munc% varia!il au ritmul veg&e$somn modificat6 aceasta influen)ea(% satisfacerea nevoii de a dormi a se odi&ni. Culcarea la ore fi8e somnul de noapte asigur% odi&na necesar% organismului. - )o&*) d odi3n+: Confortul num%rul de persoane cu care 'mparte camera intimitatea Di liniDtea locului de odi&n% pot modifica repausul Di somnul.

So&io)o9i&

M%ni" $t+!i d ind ' nd n(+ 1num%r de ore de somn corespun(%tor v.rstei si activit%)ii depuse somn liniDtit f%r% 'ntreruperi si f%r% coDmaruri stare de rela8are2. Somn*) $ durata$ in func)ie de v.rst%+ sugarul are deja create paternuri de somn care 'ncep s% se conture(e 'nc% de la o lun% Di se des%v.rDesc la v.rsta de trei luni- 'ntre 1" Di 12 ore noaptea 2 ore (iua. + copilul mic doarme pe tot timpul nop)ii Di are unul sau dou% episoade de somn (iua. ?a trei ani al doilea episod de somn diurn este eliminat. + precolarul totalul de somn la aceast% v.rst% se 'ncadrea(% 'ntre 1" Di 11 ore (ilnic. $ colarul are nevoie de apro8imativ 1"$12 ore de somn cu mari varia)ii individuale. $ adolescentul doarme 'n medie 'ntre # Di 9 ore (ilnic dar petrece o perioad% mai lung% culcat 'n pat. $ adultul pre(int% cea mai mare individuali(are a necesarului de somn. 7ac% unele persoane au nevoie de 9 ore de somn pentru a se recupera altora le sunt suficiente numai 6 ore (ilnic. $ calitatea- regenerator calm f%r% coDmaruri f%r% 'ntreruperi adoarme cu uDurin)% Di se tre(eDte odi&nit6 la copil somnul nocturn continuu este
182

P !io%d d ! '%*$

P !io%d d ! )%E%! Ki tim' )i- ! Mod%)it+(i "o)o$it ' nt!* odi3n+ Ki ! )%E%!

instalat dup% luna a 3$a iar la sf.rDitul lunii a 1"$a organi(area este ca la adult. $ vise agrea!ile pl%cute. $ pentru evitarea suprasolicit%rii fi(ice Di psi&ice perioadele de activitate tre!uie intercalate cu perioade de repaus6 $ durata acestor perioade intervalul la care se succed programarea judicioas% 'n raport cu activitatea depus% Di necesit%)ile organismului au un efect !inef%c%tor recreativ asupra organismului. ;8emplu- pau(a dup% ora de curs. $ este necesar% activitatea !ine organi(at% Di judicios alternat% cu perioade de rela8are Di timp li!er care s% permit% refacerea for)ei fi(ice Di a capacit%)ii intelectuale. ;8emplu- vacanta elevilor. $ din mijloacele de destindere Di odi&n% de mare varietate Di comple8itate vor fi adesea cele mai adecvate firii Di posi!ilit%)ii pacientului. 3unt evitate modalit%)ile care nu ofer% posi!ilitatea destinderii Di nu contri!uie la men)inerea s%n%t%)ii. $ cea mai eficient% odi&n% este cea activ%- dup% activit%)i fi(ice $ activit%)i intelectuale6 dup% activit%)i intelectuale activit%)i fi(ice uDoare pl%cute.

Int !. n(ii) %$i$t nt i m di&%) ' nt!* m n(in ! % n .oii d % do!mi8 % $ odi3ni $ men)ine condi)iile necesare somnului respect.nd dorin)ele Di deprinderile persoanei6 $ o!serv% dac% perioadele de rela8are de odi&n% sunt 'n raport cu necesit%)ile organismului Di munca depus%6 $ 'i e8plic% necesitatea men)inerii unei vie)i ordonate cu un program sta!ilit6 $ 'l 'nva)% te&nici de rela8are Di modalit%)i care s%$i favori(e(e somnul prin discu)ii demonstra)ii material documentar. R 9*)i ' nt!* '+$t!%! % &%'%&it+(ii d odi3n+ Ki $omn /sistenta medical% tre!uie s% cunoasc% regulile pentru o!)inerea unui somn odi&nitor Di s% informe(e clien)ii despre rolul comportamentelor sanogene 'n p%strarea ritmului veg&e$somn. Pro!lemele de somn sunt adesea re(ultatul unor proaste deprinderi de somn care cu timpul devin o parte important% a vie)ii cotidiene. ,at% c.teva reguli pentru o!)inerea unui somn de calitate$ activitate moderat%- e8erci)iul fi(ic 'n cursul (ilei 1atle)ii !eneficia(% de mai mult somn dec.t ceilal)i oameni26 $ respectarea cu stricte)e a orelor de culcare Di de tre(ire c&iar Di 'n OeeK$end sau 'n vacan)%6 oamenii sunt programa)i s% func)ione(e dup% principiul o!iDnuin)ei6 $ respectarea pe c.t posi!il a principiului regularit%)ii 'n toate activit%)ile desf%Durate inclusiv 'n domeniul alimenta)iei6 $ evitarea meselor t.r(ii6 nu ne putem odi&ni dac% aparatul digestiv nu este 'n repaus6 o mas% de sear% uDoar% cu 3$4 ore 'nainte de a merge la culcare este ideal%6 $ evitarea alcoolului cafelei ceaiului c&ine(esc sau rusesc Di oric%rui alt drog6 acestea suprim% somnul de tip 0;+. $ evitarea programelor 9B cu tent% emo)ional% puternic% a lecturilor tensionate Di a discu)iilor 'n contradictoriu6
183

$ plim!%ri liniDtite 'n aer curat 'nso)ite de e8erci)ii de respira)ie6 $ !%i calde 1nu fier!in)i26 $ dormitor aerisit c.t mai liniDtit Di mai pu)in luminos cu putin)% 1dac% (gomotul e o pro!lem% dopurile pentru urec&i sunt foarte utile6 se pot folosi de asemenea !en(i te8tile aplicate pe oc&i pentru a 'mpiedica lumina nedorit% s% produc% disconfort26 temperatura din camer% tre!uie s% fie pl%cut%6 $ practicarea unor e8erci)ii de rela8are- rela8area min)ii 'nl%tur% g.ndurile Di grijile acumulate pe parcursul unei (ile care pot )ine pe cineva trea( mai mult dec.t orice altceva. 7e aceea este foarte util% concentrarea min)ii asupra unei teme unice. +edita)ia pe teme spirituale cu deconectarea de la lumea real% ofer% apoi cel mai !un somn. +n co3pletarea re$!l"lor #e 3a" ! 2 $ nu este !ine s% lupt%m cu o!oseala6 persoana o!osit% tre!uie s% mearg% imediat la culcare6 $ nu este !ine s% ne culc%m dac% nu suntem o!osi)i6 acest lucru nu va face dec.t s% duc% la deprinderi proaste ca de e8emplu statul 'ntins 'n pat Di privitul tavanului 'n gol. Patul tre!uie asociat cu somnul6 conversa)iile telefonice uitatul la televi(or cititul etc. vor asocia patul cu alte activit%)i Di vor programa creierul 'n direc)ii greDite6 $ unele persoane consider% c% )ig%rile 'i ajut% s% se rela8e(e dar de fapt nicotina este un stimulent care va accentua starea de veg&e6 $ alcoolul 'ncetineDte func)ionarea sistemului nervos. ;l poate ajuta la adormire dar mai t.r(iu somnul va fi 'ntrerupt. /lcoolul distruge paternul de somn iar 'n diminea)a urm%toare va determina stare de o!oseal% Di dureri de cap6 $ 'nv%)area te&nicilor de rela8are poate fi o solu)ie salvatoare. 3omnul este f%r% 'ndoial% marele restaurator. Fn timpul somnului celulele se divid Di dau naDtere altor celule cu o vite(% du!l% fa)% de cea din timpul perioadei de veg&e6 de aceea cei care 'Di p%strea(% capacitatea de a performa un somn de calitate se men)in tineri mai mult timp. 3e spune c% dac% dormi mult tr%ieDti mult dac% dormi pu)in tr%ieDti pu)in. /dev%rul este c% fiecare individ are necesarul lui de somn pe care tre!uie s%$l o!)in% dar important% este mai ales calitatea somnului. II# DEPENDENA >N SATISFACEREA NE<OII

P!o-) m d d ' nd n(+$ insomnie4 &iposomnie $ &ipersomnie $ disconfort4 incomoditate $ fatiga!ilitate. In$omni% I dificultatea de a dormi sau de a te odi&ni dormind. 5%r% somn organismul uman nu poate supravie)ui mult timp. 7e aceea termenul de insomnie se refer% la 5iposomnie ca Di cantitate insuficient% de somn sau la fragmentarea somnului Di4sau alterarea paternului de somn ca Di alterare a calit%)ii somnului. ;8ist% multe forme de insomnie diferite prin manifest%ri dar Di prin cau(alitate. ,nsomnia a fost definit% ca o tul!urare a ec&ili!rului somn$veg&e care se manifest% prin lipsa de somn sau prin reducerea duratei Di a profun(imii somnului av.nd drept consecin)e dereglarea proceselor meta!olice de refacere desf%Durate 'n timpul
184

somnului. C.nd 'n organism apar de(ec&ili!re meta!olice se declanDea(% diverse afec)iuni cronice. <rganele afectate transmit permanent creierului informa)ii despre starea lor dar la o frecven)% mai mic% dec.t 'n mod normal ceea ce duce la crearea unei st%ri de alert% Di &ipere8cita)ie cere!ral%. 7atorit% acestor informa)ii creierul se comport% 'n permanen)% ca Di cum individul ar fi trea( c&iar Di 'n momentele 'n care se instalea(% starea de somn. 5iind dereglate circuitul energetic Di impulsurile nervoase cere!rale meta!olismul de !a(% nu mai asigur% refacerea Di regenerarea organismului. /cumularea permanent% a o!oselii Di lipsa de odi&n% 'ntre)in cercul vicios al insomniilor. S*!$ d di"i&*)t%t F"1"ce2 $ surmenajul fi(ic Di intelectual6 $ sedentarismul Di lipsa de activitate6 $ regim alimentar neec&ili!rat cu mese copioase seara6 $ stil de via)% de(ordonat cu program de somn aleator Di f%r% o or% de tre(ire sta!ilit%6 $ pre(en)a unor afec)iuni cronice care provoac% durere sau disconfort6 $ consum e8cesiv de alcool sau droguri6 $ consum e8cesiv de !%uturi sau su!stan)e cu efect e8cita!il asupra sistemului nervoscafea ceaiuri energi(ante sucuri etc.6 $ administrarea pe perioade 'ndelungate a somniferelor sau a altor su!stan)e cu efect asem%n%tor6 $ administrarea anumitor medicamente cu efect e8cita!il asupra sistemului nervos 1codeina26 $ deregl%ri func)ionale ale glandelor endocrine 1epifi(% &ipofi(% tiroid% suprarenale2. P "4olo$"ce2 $ st%ri psi&o$emo)ionale deose!ite 1an8ietate depresie26 Soc"olo$"ce2 $ sc&im!%ri !ruDte Di radicale 'n mediul 'nconjur%tor sau 'n stilul de via)% 1sc&im!area continentului Di fusului orar etc.26 L"p a #e c!no t"nte2 insuficienta cunoastere de sine si a mediului inconjurator7 M%ni" $t+!i d d ' nd nt% Somn ' !t*!-%t $ num%rul de ore de somn- ore insuficiente de somn $ durata total% de 6 ore6 $ insomnii ini)iale $ pacientul adoarme foarte greu dup% care doarme p.n% diminea)a $ insomnii terminale $ dup% o adormire normal% se tre(eDte Di nu mai poate adormi $ calitatea somnului. Pacien)ii nu sunt satisf%cu)i de somnul lor 'ntrerupt agitat superficial. ,nsomnia este clasificat% 'n func)ie de frecven)a nop)ilor nedormite $ insomnie tran(itorie : de scurta durata durea(a de la o noapte pana la cateva saptamani 6 $ insomnie intermitenta : episoade de insomnie tran(itorie repetate la intervale de timp neregulate 6 $ insomnie cronica : pe o perioada de cateva luni pacientul nu a putut dormi cel putin cateva nopti pe saptamana.
185

A(i'i!i 5n tim'*) ,i) i CoKm%!*!i Somn%m-*)i$m A'%ti P%.o! no&t*!n

,nsomnia este clasificat% 'n func)ie de modul de aparitie $ insomnii dormi)ionale $ apari)ia multiplelor perioade de veg&e care survin 'n timpul nop)ii f%r.mi).nd somnul nocturn6 tre(irile durea(% vreme 'ndelungat% sunt c&inuitoare6 aceste tre(iri pot fi dup% vise cu con)inut nepl%cut sau coDmaruri6 $ insomnii predormi)ionale $ stare de veg&e prelungit% p.n% la instaurarea somnului6 $ insomnii post$dormi)ionale $ survin la v.rstnici Di mai ales la cei care se culc% la ore timpurii. $ pacientul a)ipeDte pentru durate scurte de timp6 'n func)ie de durata Di num%rul lor ele pot completa sau nu lipsa orelor de somn nocturn6 unii pacien)i dorm 'n timpul (ilei Di somnul de noapte este de scurt% durat% dar totali(ea(% num%rul necesar de ore de somn 1falsa insomnie2. $ vis peni!il dominant6 pacientul se tre(eDte !rusc din somn neliniDtit agitat adoarme din nou cu greutate. $ tul!urare paro8istic% de somn6 pacientul se d% jos din pat Di 'ncepe s% um!le prin camer% str%(i locuri periculoase6 are privirea r%t%cit% miDc%ri de(ordonate nu vor!eDte nu r%spunde la 'ntre!%ri6 dup% un timp se 'ntoarce se culc% adoarme. $ lipsa de interes fa)% de am!ian)% Di propria persoan%. 0%m.ne 'n pat timp 'ndelungat 'n c%utarea somnului. $ stare de spaim% intens% care apare 'n timpul somnului mai frecvent la copii6 pacientul se tre(eDte !rusc din somn se ridic% 'n De(ut )ip% gesticulea(% are privirea r%t%cit% 'ncearc% s% fug%6 dup% c.teva minute aceast% stare dispare pacientul adoarme. $ teama nejustificat% care apare pe fondul de insta!ilitate emo)ional% tul!ur.nd odi&na pacientului6 tul!ur%ri de g.ndire manifestate prin apari)ia 'n conDtiin)a pacientului contrar voin)ei unor repre(ent%ri idei sentimente pe care se str%duieDte s% le 'ndep%rte(e. Pacientul pre(int% percep)ii false 1percepe un o!iect sau un fenomen2 fiind convins de realitatea lor6 aceste st%ri 'l 'mpiedic% s% se odi&neasc%. Pacientul pre(int% o stare de tensiune psi&ic% continu% manifestat% prin neliniDte fr%m.ntare6 adoarme greu somn 'ntrerupt superficial. Pacien)ii nesatisf%cu)i uneori de repausul lor sunt convinDi c% nu au dormit toat% noaptea.

N )iniKt

Con"*,i I!it%-i)it%t

S ntim nt d d '! $i -t!i$t ( Dimin*%! % Pacientul nu se poate concentra asupra unei activit%)i aten)ia este diminuat% '*t !ii d are gesturi nesigure. &on& nt!%! O-o$ %)+ Pacientul se simte o!osit mai o!osit ca la culcare facies sum!ru oc&i 'ncerc%na)i vor!ire tremurat% tremur%tura e8tremit%)ilor. Int !. n(ii) %$i$t nt i m di&%) -'%&i nt &* in$omni O-i &ti. P%&i nt*) $+ Int !. n(ii) %*tonom Ki d ) 9%t $ 'nva)% pacientul s% practice te&nici de rela8are e8erci)ii respiratorii
186

c.teva minute 'nainte de culcare6 $ ofer% pacientului o can% cu lapte cald 'nainte de culcare o !aie cald%6 $ 'nva)% pacientul care se tre(eDte devreme s% se ridice din pat c.teva - n "i&i , d minute s% citeasc% s% asculte mu(ic% apoi s% se culce din nou6 $omn $ identific% nivelul Di cau(a an8iet%)ii la pacien)ii cu insomnie6 &o! $'*n,+to! $ o!serv% Di notea(% calitatea orarul somnului gradul de satisfacere a &%ntit%ti. Ki celorlalte nevoi6 &%)it%ti. $ 'ntocmeDte un program de odi&n% corespun(%tor organismului6 $ administrea(% tratamentul medicamentos6 $ o!serv% efectul acestuia asupra organismului. Fn G!imensiunea $si5osocial& a $racticii 3edicale H dr. ,.*. ,amandescu recomand% trei etape terapeutice 'n lupta 'mpotriva insomniei). Eespectarea igienei somnului $ men)inerea orarului de somn evitarea somnului diurn desf%Durarea unor activit%)i fi(ice 'n timpul (ilei evitarea meselor a!undente seara Di activit%)ilor e8citante de tipul vi(ion%rii 9B sau folosirii ,nternetului aerisirea camerei etc. 2. Fn ca(ul tulbur&rilor de somn secundare unor !oli se recomand% tratamentul respectivelor disfunc)ii somatice. 7e e8emplu nu ne putem aDtepta s% doarm% eficient o persoan% cu o!struc)ie na(al% care nu poate respira. 7. .ulbur&rile de somn primare sunt cele mai importante Di necesit% diagnostic Di tratament de specialitate. Bor fi folosite te&nici de medita)ie place!o$terapie ceaiuri sedative medica)ie de specialitate dar numai su! 'ndrumarea medicului.

/# @i' !$omni I ore e8cesive de somn prelungirea duratei Di intensificarea profun(imii somnului. =nele persoane dorm mult din cau(a cerin)elor proprii ale organismului dar Di a o!iDnuin)ei Di a lipsei de griji. 3unt descrise 5ipersomnii primitive sau idiopatice care nu au nici o e8plica)ie morfologic% nee8ist.nd modific%ri organice cunoscute. 3$au descris forme Gesen)ialeH diurne sau nocturne 'n care somnul deDi durea(% mult 1de la ore la (ile2 nu se 'nso)eDte de alte tul!ur%ri clinice sau !ioelectrice. 7e cele mai multe ori 'ns% &ipersomnia se 'nt.lneDte 'n patologie. ;ste !inecunoscut faptul c% &ipotiroidienii dorm mai mult. Fn &ipersomnie apar tul!ur%ri at.t 'n durata c.t Di 'n calitatea somnului. =na dintre formele &ipersomniei este narcolepsia. S*!$ d di"i&*)t%t : $ tul!urari primare de somn cum ar fi narcolepsia sau apneea de somn6 $ disfunctii ale sistemului nervos autonom6 $ a!u(ul de alcool sau de droguri6 $ tumori ale creierului6 $ traumatisme la nivelul capului sau alte prejudicii ale sistemului nervos central6 $ anumite medicamente sau intreruperea !rusca a administrarii unor medicamente6 $ diverse conditii medicale inclusiv- sclero(a multipla depresie encefalita epilepsie sau o!e(itatea6 $ predispo(itia genetica la &ipersomnie6 $ &ipersomnie idiopatica sau somnolenta e8cesiva pentru care nu e8ista nici o cau(a
187

cunoscuta 1afectea(a de o!icei adolescentii si adultii tineri26 $ sindromul aleine$?evin $ tul!urare neurologica rara care cau(ea(a &ipersomnie recurenta. M%ni" $t+!i d d ' nd n(+ Somn modi"i&%t $ num%rul de ore de somn noaptea- peste 1" ore la adult Di 12 ore la copil 1se e8clud condi)iile particulare de o!oseal% dup% eforturi e8cesive convalescen)% sau insomnii care necesit% o recuperare de somn26 $ calitatea somnului6 $ se diferen)ia(% de somnul normal prin profun(ime durat% !rusc&e)ea apari)iei. 7urata modul de instalare evolu)ia depind de natura Di locali(area afec)iunii cau(ale. $ a)ipiri6 pacientul aude cuvintele rostite tare poate r%spunde cu oarecare !rutalitate laconic. 5%r% un stimul adoarme. Poate dura (ile s%pt%m.ni poate fi urmat% de invers%ri ale ritmului nictemeral. $ &ipersomnie continu% mai profund%6 poate fi tre(it pentru scurt% vreme prin e8cita)ii violente p%str.nd un grad de o!nu!ilare Di torpoare intelectual%. Poate dura ore (ile luni ani. 5unc)iile vitale sunt diminuate. $ supranumit% Di sindrom narcoleptic se consider% c% ar fi o tul!urare nevrotic% Di se manifest% prin perioade scurte de adormire de c.teva ori pe (i imposi!il de 'nvins. /ceste Maccese de somnH apar !rusc 'n plin% activitate Di sunt cau(ate se pare de alterarea somnului de tip 0;+. Persoana care sufer% de narcolepsie este somnoroas% 'n timpul (ilei Di se Mpr%!uDeDteH 'n stare de catalepsie. Catalep "a este o stare de pr%!uDire a tonusului muscular de o!icei 'n timpul emo)iilor f%r% pierderea st%rii de conDtien)%. *olnavul este spectator conDtient la atacul paralitic. 3e presupune c% Gadoarme m%duvaH nu creierul. Pentru c% atacul este declanDat de pre(en)a emo)iilor po(itive sau negative 1uneori cri(a survine 'n timpul r.sului2 s$a apreciat de c%tre oamenii de Dtiin)% c% 'n mecanismul narcolepsiei ar fi implicat sistemul lim!ic Dtiindu$se deja faptul c% rinencefalul este angrenat 'n st%rile afective mai ales 'n emo)iile puternice. Pacientul este confu( Di nu poate face diferen)a 'ntre vis Di realitate. Narcolepsia poate fi 'nso)it% de Gparali(ii de somnH de tre(ire sau de adormire asociate cu &alucina)ii Di activit%)i onirice intense. 3e consider% c% &alucina)iile repre(int% forme patologice ale activit%)ii onirice din somnul parado8al. Cei care sufer% de narcolepsie pre(int% Di alte tul!ur%ri- o!e(itate poliurie c&iar dia!et etc. I fenomen de oprire a respiratiei in timpul somnului. :pneea central& are originea 'n centrii respiratori de la nivelul trunc&iului cere!ral. 3omnul parado8al este asociat cu &iperpolari(area neuronilor motori de la acest nivel neuroni care ratea(% transmiterea influ8ului nervos c%tre muDc&ii respiratori. Fn consecin)% muDc&iul diafragm devine imo!il iar persoana 'ncetea(% pur Di simplu s% respire. :pneea obstructiv& apare at.t pe perioada somnului parado8al c.t Di a somnului cu unde lente 'n condi)ii de tonus muscular respirator normal. 0espira)ia se pr%!uDeDte trec.nd printr$o stare de &ipotonie mai marcat% 'n somnul 0;+. /pneea o!structiv% se produce ca efect al colapsului c%ilor respiratorii din cau(a presiunii negative instalate. Presiunea negativ% survine 'n timpul &ipotoniei
188

Somno) n(% F%&& $ d $omn di*!nG L t%!9i% N%!&o) '$i%

A'n % d $omn

Ti&*!i) din $omn

P!i.%! % d $omn Com'o!t%m nt . !-%) Ki non. !-%) O-o$ %)% In%&ti.it%-t

e8agerate Di conduce at.t la alungirea c%ilor respiratorii c.t Di la m%rirea lumenului acestora. /tunci c.nd o8igenarea s.ngelui devine ineficient% apar fenomene de &ipo8ie cere!ral% moment 'n care persoana se tre(eDte. 7e asemenea se produce &ipertensiune sistemic% dar Di 'n circula)ia pulmonar%. Persoanele &ipertensive cu afec)iuni cardiace sau respiratorii Di persoanele cu o!e(itate sunt mai e8puse riscului de a intra 'n apnee de somn. =nele persoane manifest% o serie de reac)ii episodice nocturne su! forma unor automatisme gestuale motorii masticatorii mimice ver!ale etc ce apar 'n fa(a de adormire. =nele sunt manifest%ri motorii precum mioclonii fi(iologice tres%riri spasme tonice altele sunt manifest%ri psi&omotorii 1somnam!ulismul2 iar altele sunt manifest%ri psi&osen(oriale 1ilu(iile Di &alucina)iile &ipnagogice2. En!re1" !l noct!rn poate fi considerat un tic neurovegetativ. /tunci c.nd pacientul se afl% su! tratament cu diverse droguri care induc starea de somn se modific% organi(area somnului dar Di ritmul circadian veg&e$somn. $ somnul insuficient cantitativ si calitativ pe perioade mari conduce la aparitia unor simptome specifice afectand mentalul individului dar si capacitatile sale fi(ice. $ lent greoi pacientul r%spunde cu greutate la 'ntre!%ri. $ stare de epui(are muscular% Di nervoas% pe care !olnavul o acu(%. $ starea permanent% de somn pe care o resimte pacientul diminuea(% posi!ilitatea efectu%rii unor activit%)i fi(ice.

nt i m di&%) L'%&i nt &* 3i' !$omni Int !. n(ii) %*tonom Ki d ) 9%t /sistenta medical%$ identific% prin discu)iile cu pacientul sau familia cau(a &ipersomniei6 $ identific% cu pacientul metodele de diminuare a factorilor cau(atori6 $ creea(% un climat de 'ncredere 'ncurajea(% Di liniDteDte pacientul pentru a$Di rec%p%ta ec&ili!rul psi&ic6 $ o!serv% Di notea(% toate sc&im!%rile care survin 'n starea pacientului6 $ administrea(% tratamentul medicamentos. P%&i nt*) $+ "i %&ti.8 $ identific% care sunt activit%)ile agreate de pacient6 &oo' !%nt $ ela!orea(% 'mpreun% cu pacientul un program de activitate care s% corespund% st%rii pacientului Di posi!ilit%)ilor organismului6 $ o!serv% somnul calitatea acestuia raportul 'ntre starea de veg&e Di somn. 0# Di$&on"o!tA In&omodit%t I sen(atia de jena neplacere fi(ica si psi&ica. S*!$ d di"i&*)t%t
189

Int !. n(ii) %$i$t O-i &ti. P%&i nt*) $+ - n "i&i , d *n n*m+! d o! d $omn &o! $'*n,+to! .O!$t i

S*!$ d o!din "i,i& S*!$ d o!din '$i3i& S*!$ d o!din $o&i%) Li'$% &*no%Kt !ii

afec)iuni organice $ cere!rale endocrine constr.ngeri fi(ice de(ec&ili!re durerea surmenajul6 $ constrageri fi(ice $ surmenajul. $ afectarea g.ndirii an8ietate frustrare stres situa)ie de cri(% pierdere separare $ eDecul func)iei $ anturaj inadecvat $ temperatura am!ian)a inadecvat% $ creDterea stimulilor sen(oriali 'n locuin)% Di nu numai. $ cunostinte insuficiente despre sine si mediu

M%ni" $t+!i d d ' nd n(+ I!it%-i)it%t % $ imposi!ilitatea pacientului de a se men)ine calm Di a se comporta liniDtit Di adecvat situa)iei6 Indi$'o,i(i 8 : n+ $ stare neplacuta fi(ic si psi&ic6 St%! d di$&on"o!t $ 3tare nepl%cut% de incomoditate6 Di%"o! ,+ $ transpira)ie a!undent% care determin% starea de disconfort6 D*! !i $ suferin)% fi(ic%6 Cont!%&t*!i $ contracie muscular% involuntar% i persistent% determinat% m*$&*)%! de po(i)ia incomod%. Int !. n(ii) %$i$t nt i m di&%) L'%&i nt &* di$&on"o!t O-i &ti. Int !. n(ii) %*tonom K) d ) 9%t P%&i nt*) $+ $ discut% cu pacientul pentru a identifica cau(ele disconfortului - n "i&i , d 1team% etc26 &on"o!t "i,i& Ki '$i3i& $ favori(ea(% odi&na pacientului prin suprimarea surselor care$ i pot determina disconfortul Di irita!ilitatea6 $ creea(% sen(a)ie de !ine pacientului prin discu)iile purtate6 $ facilitea(% contactul cu al)i pacien)i cu mem!rii familiei6 $ aplic% te&nici de 'ngrijire curent% necesare o!)inerii st%rii de satisfac)ie6 $ o!serv% Di notea(% sc&im!%rile. 4# F%ti9%-i)it%t J $ n,%(i ' ni-i)+8 5n$o(it+ d in%&ti.it%t 8 $t%! d

'*i,%! n !.o%$+ Ki m*$&*)%!+#

S*!$ d di"i&*)t%t : le(iuni cere!rale constr.ngeri fi(ice durerea surmenajul tul!ur%rile de g.ndire situa)iile de cri(% an8ietatea stresul temperatura inadecvat% a mediului (gomotul esecul profesional conflicte sociale lipsa de cunostin)e etc. . M%ni" $t+!i d d ' nd n(+ F%&i $ $ palid% e8prim% triste)ea incercanat.
190

$ plictiseal% apatie6 $ lenta greoaie6 $ sc%derea acesteia6 $ sc%derea for)ei6 $ sen(a)ie peni!il% 'nso)it% de inactivitate stare de epui(are nervoas% Di muscular%6 T! mo! %) m m-! )o! $ miDcare uDoar% involuntar% rapid% repetat% a mem!relor. - Int !. n(ii) %$i$t nt i m di&%) -'%&i nt &* "%ti9%-i)it%t O-i &ti. Int !. n(ii) %*tonom Ki d ) 9%t P%&i nt*) $+ "i $ identific% cau(a o!oselii6 odi3nit &* ton*$*) $ ajut% pacientul s%$Di planifice activit%)ile cotidiene6 "i,i& Ki '$i3i& -*n 5n $ o!serv% dac% perioadele de odi&n% corespund necesit%)ilor d &*!$ d X ,i) organismului6 $ stimulea(% 'ncrederea pacientului 'n for)ele proprii Di 'n cei care 'l 'ngrijesc6 $ 'nva)% pacientul cum s% e8ecute te&nici de rela8are6 $ ajut% la aplicarea corect% a acestora6 $ o!serv% Di notea(% func)iile vitale Di vegetative perioada somn$odi&n% comportamentul pacientului6 $ administrea(% medica)ia indicat% de medic o!serv% efectul acesteia. INTERDEPENDENTA CU CELELALTE NE<OI Nesatisfacerea nevoii de a dormi si a se odi&ni afectea(% celelalte nevoi fundamentale. A &om*ni&% J comunicare ineficient% cau(ata de o!oseala insomnie dificultati de concentrare. /-Ki m n(in t m' !%t*!% 5n )imit no!m%) J diminuarea4 incapacitatea cau(ata de de(interes pentru odi&na si somn &ipotermie cau(ata de somnolenta accentuata. A ! $'i!% J o!oseala insomnia determin% apari)ia tul!ur%rilor func)ionale Di a afec)iunilor respiratorii. A mOn&% Ki % - % J insomniile prelungite siodi&na nesatisfacatoare determin% de(ec&ili!rul alimentar Di &idroelectrolitic. A )imin% J pertur!area eliminarilor prin inversarea ciclului veg&e$somn si tratamente cu somnifere. A $ mi$&% $i % %. % o -*n% 'o$t*!%
191

O&3ii P*)$*) T n$i*n % Somn*) A$' &t*) t 9*m nt )o! St%! % '$i3i&+ <o!-i! G! *t%t % &o!'*)*i A$t ni O-o$ %)%

$'ncerc%na)i privirea 'nce)oDat%6 $ rar lent sla! !%tut6 $ tendin)a de sc%dere a valorii normale arterial%6 $ somnolen)% diurn%6 $ palide transpira)ii reci6

J diminuarea4incapacitatea de mo!ili(are afectea(% odi&na Di somnul prin lipsa de activi$ tate efort fi(ic. A "i &*!%t8 5n9!i:it $i %-$i '!ot :% t 9*m nt ) J diminuarea4 incapacitatea de autoservire generala si locala determinate de somnolenta patologica si insomnie cronica. A $ 5m-!+&% Ki d ,-!+&% J diminuarea de autoservire generala si locala determinate de &ipersomnie si insomnie . A .it% ' !i&o) ) Jrisc de e8punere si vulnera!ilitae crescuta prin o!oseala somnolenta tratamente specifice. A %&(ion% &on"o!m &! din( )o! $i .%)o!i)o! $%) Jafectarea particip%rii la servicii religioase reuniuni culturale cau(ata de o!oseala si degradare spirituala prin somn agitat vise urate. A $ ! %)i,% Jrestr.ngerea preocup%rilor sociale Di imposi!ilitatea particip%rii active pe plan profe$ sional datorit% lipsei de somn si odi&nei. A $ ! &! % J o!oseala somnolenta diminuea(% capacitatea de participare la activit%)i recreative. A 5n.+(% J somnolenta letargia lipsa puterii de concentrare determin% restr.ngerea sau renun)area la activit%)i Dcolare Di a preocup%rilor intelectuale. +

PROCES DE INGRI?IREANURSING $ C*) 9 ! d d%t ve(i date4informa)ii referitoare la pacientul 'ngrijit. An%)i,% $i int !'! %t! % d%t )o! Id nti"i&%! % '!o-) m )o! Pro0le3e #e #epen#en-%- insomnie &ipersomnie disconfort4 incomoditate fatiga!ilitate. =an";e t%r" #e #epen#en-%- dificultatea de a dormi o!oseala irita!ilitate lentoare in comportamentele ver!ale si nonver!ale sc%derea randamentului diafore(a dureri musculare facies palid 'ncerc%nat astenie sc%derea 9./. si a pulsului somnolen)% diurn% etc. S!r e #e #";"c!ltate- le(iuni cere!rale constr.ngeri fi(ice durerea surmenajul tul!ur%rile de g.ndire situa)iile de cri(% an8ietatea stresul temperatura inadecvat% a mediului (gomotul esecul profesional conflicte sociale lipsa de cunostin)e etc. D"a$no t"c #e &n$r"j"r" pro0a0"le B P7E7S7 P)%ni"i&%! % in9!i:i!i)o! O0"ect"ve2 $acientul
192

$ sa$si reduca disconfortul6 $ sa$si ameliore(e starea generala6 $ sa$si recupere(e orele de somn6 $ sa efectue(e e8erciti de rela8are6 $ sa e8prime stare de confort6 $ sa indeplineasca activitati (ilnice dupa activitati (ilnice dupa ritm dorinta intensitate. Intervent""2 Aprec"erea $ra#!l!" #e a#aptare a pac"ent!l!" la 3e#"!l p"tal"ce c2 $activitatea din mediul spitalicesc poate avea ca efect modificarea o!iceiurilor de somn Di odi&n% ale pacien)ilor spitali(a)i $importan)a modific%rilor depinde de starea fi(iologic% Di psi&ic% a pacientului Di de locul unde este plasat. /sistenta medicala tre!uie s% cunoasc% nevoile fi(iologice de somn ale pacien)ilor s% le supraveg&e(e somnul din punct de vedere cantitativ Di calitativ s% recunoasc% semnele care indic% nesatisfacerea nevoii de odi&n% s% depiste(e cau(ele Di s% le 'ndep%rte(e. Re#!cerea 1$o3ot!l!" &n 3e#"!l p"tal"ce c2 $ 'nc&iderea uDilor la saloane6 $ reducerea volumului unor aparate din apropierea saloanelor 1telefon radio 9.B. compresoare etc.26 $ purtarea pantofilor cu talp% de cauciuc nu tocuri de metal6 $ evitarea discu)iilor cu voce tare a tr.ntitului uDilor $manipularea cu grij% a c%rucioarelor a truselor cu instrumente Di a materialelor de cur%)enie 1g%le)i2 . A "$!rarea con;ort!l!"2 $ diminuarea surselor de irita)ie fi(ic%6 $ atenuarea durerii6 $ asigurarea unei !une igiene corporale6 $ asigurarea lenjeriei de pat curat% Di uscat%6 $ asigurarea unei temperaturi adecvate 'n salon6 $ adoptarea unei po(i)ii comode pe saltele conforta!ile6 $ diminuarea interven)iilor de 'ngrijire 'n perioadele de somn6 $ promovarea unei activit%)i (ilnice 1e8. participarea la 'ngrijiri26 $ crearea unui mediu de siguran)% fi(ic% Di psi&ic% 1!are laterale la pat lumin% de veg&e26 $ sf%tuirea pacientului s%$Di goleasc% ve(ica urinar% 'nainte de culcare. Favor"1area r"t!al!r"lor a#or3"r""2 $ aerisirea salonului6 $ e8erci)ii de rela8are6 $ citit6 $ privit la televi(or. E#!ca-"a pac"ent!l!"2 $ sta!ilirea unui orar de somn Di odi&n%6 $ e8plicarea rolului somnului Di odi&nei pentru refacerea organismului $necesitatea evit%rii factorilor care influen)ea(% somnul Di odi&na 1o!oseala stresul cafeaua alcoolul mediul cu supra'nc%rcare de stimuli sen(oriali2.

193

E5erc"-"" #e rela5are ;8erci)iile de rela8are pornesc de la un model &olistic al st%rii de !oal% Di s%n%tate model !a(at pe pre(um)ia c% individul este o entitate psi&o$!iologic% unitar%. 3e pot utili(a diferite tipuri Di te&nici de rela8are. Pacientul va fi 'ntre!at mai 'nt.i dac% vrea s% 'nve)e o anumit% te&nic% de rela8are pe care apoi o va putea aplica singur. 7ac% pacientul 'Di manifest% dorin)a de a 'nv%)a asistenta 'i va pre(enta o vedere general% asupra a ceea ce i se va cere sa fac%. , se va ar%ta c.t de important este ca grupele mari de muDc&i Di articula)iile s% nu fie 'ncordate Di 'n tensiune6 'n timpul aplic%rii te&nicii de rela8are asistenta va folosi o voce calm% liniDtit%. J Pacientul va fi rugat$ s% se 'ntind% foarte liniDtit astfel 'nc.t !ra)ele picioarele spatele Di g.tul s% fie 'ntr$o po(i)ie conforta!il% $ s%$Di aminteasc% un moment sau o oca(ie din via)a lui c.nd s$a sim)it foarte liniDtit Di fericit $ s% 'nc&id% oc&ii Di s%$Di concentre(e g.ndurile asupra acestei amintiri $ s% inspire 'ncet Di profund de cinci ori e8pir.nd lent aerul printre !u(ele str.nse $ s%$Di rela8e(e pieptul Di stomacul N 'n continuare pacientului i se recomand%$ s%$Di 'ncorde(e muDc&ii 1num%r.nd 'n g.nd p.n% la #$1"2 apoi s% Di$i rela8e(e 1pe aceeaDi durat%26 se 'ncepe de la la!ele picioarelor Di se continu% cu tot corpul p.n% la cap 'n felul urm%tor$ se 'ncordea(% puternic degetele de la picioare apoi se rela8ea(%6 $ se 'ncordea(% Di se rela8ea(% gle(nele6 $ se continu% cu gam!ele$'ncordate$rela8ate imagin.ndu$Di c% mem!rele au devenit foarte grele iar salteaua le presea(% 'n sus6 $ se 'ncordea(% Di apoi se rela8ea(% genunc&iul. 3e continu% 'n acest fel contract.nd fiecare muDc&i Di num%r.nd p.n% la (ece iar apoi se rela8ea(%. 9e&nica include Dl umerii- se ridic% apoi se rela8ea(%. 7e asemenea se efectuea(% miDc%ri de fle8ie Di e8tensie ale degetelor de la m.ini. 7in c.nd 'n c.nd i se sugerea(% pacientului c% salteaua 'i presea(% spatele coatele sau o alt% parte a corpului acest lucru d.ndu$i o sen(a)ie de plutire. /plicarea te&nicii de rela8are pre(entate mai sus necesit% apro8imativ 15 minute. +etoda este deose!it de eficace atunci c.nd pacientul o utili(ea(% singur de patru ori pe (idiminea)a la tre(ire 'nainte de pr.n( 'nainte de cin% Di 'nainte de a merge la culcare. 9e&nica de rela8are folosit% 'n mod repetat contri!uie la sc%derea nivelului de tensiune a pacientului 'n intervalele dintre e8erci)ii. =n alt e8erci)iu de rela8are este medita)ia. Eval!area #e;"c"t!l!" #e o3n 1conform recomand%rilor organi(a)iei /lertnes 3olution2 Pentru a evalua c.te ore de deficit al somnului are o persoan% se poate folosi urm%toarea metod% de calcul$ se notea(% c.te ore a dormit 'n fiecare (i a s%pt%m.nii Di apoi totalul 4 s%pt%m.n%6 $ i se cere s%$Di aminteasc% una din (ilele de ma8im% performan)% Di aten)ie Di apoi s% note(e num%rul de ore dormite 'n noaptea de dinaintea acestei (ile 1aceasta fiind durata optim% a somnului de noapte I n26 dac% nu 'Di aminteDte num%rul de ore dormite va trece valoarea implicit% de # ore care este durata medie de somn pe o noapte6
194

$ deficitul de somn pe s%pt%m.na 'n curs I total ore dormite $ 7 8 n ;xemplu luni # G= mar'i # 9= miercuri # F= joi # G= vineri # 9= s-mb&t& # duminic& # G total ore < s&pt&m-n& # 87 ore 7eficitul de somn I 43 $ 17 8 #2 I $13 ore Persoana are un deficit de somn de circa 13 ore deci aproape 2 nop)i. 7ac% diferen)a este po(itiv% 'nsemn% c% persoana se odi&neDte suficient Di tre!uie continue acest stil de via)%. 7ac% diferen)a este negativ% 'nseamn% c% are un deficit somn Di va tre!ui s% se culce cu 1 sau 2 ore mai devreme sau s% adauge c.te 1 or% somn dup% pr.n( p.n% c.nd diferen)a va deveni po(itiv%. E.%)*%! % in9!i:i!i)o!: S .% ! " !i )% : $ numarul de ore de somn noaptea si respectiv (iua6 $ caracteristicile somnului-intrerupt sau nu somn agitat cosmaruri vise6 $ nivelul de odi&na6 $ durere si alte semne asociate6 $ conditii de mediu am!iant6 $ gradul de o!oseala de peste (i6 $ respectarea orelor de odi&na6 $ nivelul de cunostinte6 $ alte semne variate.

H=

s% de de

11# NEVOIA DE A SE MBRCA l DEZBRCA


Definiie:
Nevoia de a se 'm!r%ca Di a se de(!r%ca este o necesitate proprie fiin)ei umane de a purta &aine adecvate 'n func)ie de circumstan)e 1momentul (ilei activit%)ile preconi(ate2 pentru a$Di proteja corpul de rigorile climei 1rece cald umiditate2 Di pentru a$Di permite li!ertatea miDc%rilor. ?ipsa de 'm!r%c%minte poate repre(enta o pierdere a li!ert%)ii 1c.nd este o!ligat s% poarte ceea ce nu$i face pl%cere2 Di un mijloc de pedepsire. 7in punct de vedere al psi&iatrilor vestimenta)ia este un semn de s%n%tate. < 'm!r%c%minte !i(ar% strident% cu multe podoa!e poate e8prima c&iar o !oal% psi&ic%. I# INDEPENDENA >N SATISFACEREA NE<OII

5iin)a uman% spre deose!ire de animale pentru a supravie)ui tre!uie s% poarte veDminte. Pentru majoritatea societ%)ilor omul se 'm!rac% din pudoare. 7ac% &ainele permit asigurarea st%rii de !ine Di protejarea intimit%)ii se8uale a individului ele confer% de asemenea o semnifica)ie de apartenen)% la un grup la o ideologie sau la un statut social.

195

7in motive de s%n%tate omul tre!uie s% 'Di aleag% &aine adaptate dup% circumstan)e Di necesitate. <!iceiurile se sc&im!% de la o cultur% la alta Di Mlim!ajulH pudorii se manifest% prin comportamente variate l%s.nd 'm!r%c%mintea s% joace un rol 'n acest sens. 7in motive estetice veDmintele contri!uie la e8presia corporal% Di particip% la comunicare 'ntr$un mod semnificativ- 'm!r%c%mintea poate deveni un element de comunicare prin atrac)ia pe care o suscit% 'ntre indivi(i. Uustificarea alegerii veDmintelor se refer% la aspectul fi(ic respectarea personalit%)ii proprii Di impresionarea celorlal)i acceptarea propriei persoane 'ntr$un grup afiDarea propriului statut si o!)inerea unei satisfac)ii personale. BeDmintele pot deveni element de prelungire a personalit%)ii alegerea unui ornament e8prim.nd ,ndividualitatea sentimentul de demnitate Dl autorespect. F%&to!ii &%! in")* n( %,+ $%ti$"%& ! % n .oii *iologici JB.rsta$ temperatura corpului varia(% 'n func)ie de v.rst%6 individul 'Di procur% veDmintele adecvate pentru a se proteja 'mpotriva varia)iilor temperaturii mediului am!iant6 $ copiii mici Di persoanele 'n v.rst% au temperatur% corporal% mai co!or.t% dec.t persoanele adulte deci tre!uie s% utili(e(e veDminte mai c%lduroase 1copiii au tendin)% mai mare de pierdere a temperaturii datorit% unui sistem de autoreglare mai la!il fiind 'n de(voltare iar v.rstnicii datorit% diminu%rii func)iilor organismului2. J 9alie statur%$ 'n vederea asigur%rii st%rii de !ine indivi(ii 'Di aleg veDmintele 'n func)ie de talie Di statur%. J/ctivitate$ pentru confort Di li!ertatea 'n miDcare indivi(ii 'n func)ie de activitatea preconi(ata poart% veDmintele adecvate. J Credin)%- indivi(ii care ader% la o religie sau la ideologie poart% veDminte sau o!iecte care sunt semnificative pentru aceDtia sau pentru comunitatea c%rora le apar)in. Fn plus purtarea uniformei permite indivi(ilor s% se disting% 'n societate ca f%c.nd parte dintr$un anumit grup. J ;mo)iile- influen)ea(% alegerea Di purtarea veDmintelor care permit e8primarea unor sentimente Di a unei st%ri de confort psi&ic. J ,maginea corporal% proprie Di stima de sine. J 3entimentele etc. J 0egiunea de re(iden)% si clima- cea cald% o!lig% indivi(ii s%$Di aleag% veDminte care s% le permit% men)inerea temperaturii corpului6 pentru a 'mpiedica acumularea de c%ldur% Di umiditate se vor purta veDminte al!e largi ample uDoare 'n timp ce veDmintele de culoare 'nc&is% Di groase men)in temperatura corpului 'n limite normale 'mpiedic.nd pierderea c%ldurii. J3tatutul social- societatea prin normele sale. impune indivi(ilor un statut care$i o!lig% s% se 'm!race Di s% poarte o!iecte prin care s% dovedeasc% rangul lor social. 7up% condi)iile financiare pot ap%rea limite 'n alegerea si
196

Psi&ologici

3ociologici Di culturali

purtarea 'm!r%c%mintei. J+unca- condi)iile de munc% pot de asemenea influen)a alegerea Di purtarea veDmintelor.3iguran)a muncii este dat% de ec&iparea cu o!iecte speciale de vestimenta)ie protectiv 'mpotriva accidentelor frigului (gomotelor etc. JCultura- prin veDminte se poate contri!ui la conservarea tradi)iilor Di de aceea oamenii adopt% 'm!r%c%mintea care 'i va distinge ce ceilal)i 1portul popular2.

M%ni" $t+!i d ind ' nd n(+ 3emnifica)ia veDmintelor /legerea personal% 3ortarea veDmintelor Calitatea veDmintelor Proprietatea veDmintelor Purtarea de o!iecte semnificative ;8igen)e 'n intimitate Capacitatea fi(ic% de 'm!r%car% Di de(!r%care 9alie Di statur% $ veDminte tot ceea ce acoper% corpul uman 'l ascunde Di$l protejea(%6 ele sugerea(% apartenen)a sau neapartenen)a la un grup social profesional cultural religios etc.. $ veDminte alese dup% gust Di circumstan)e 1personalitatea individului oca(ii festive protejarea corpului de intemperii preferin)e vestimentare mod%2. $ adecvate func)iilor fi(iologice mediului 'nconjur%tor fi(ic Di social 'n concordan)% cu importan)a acordat% 'm!r%c%mintei Di )inutei personale6 $ adecvate climatului statutului socio$cultural6 $ starea de cur%)enie a &ainelor foarte !una. $ reliefea(% nivelul socio$economic statutul social. $ pune 'n eviden)% rangul social 'nsemn%tatea personal% 1prin medalion talisman2 func)ie religioas% secta religioas% calitatea de func)ionar de stat ritualuri etc. $ mod% norme sociale6 $ ordonat curat tot timput 'n orice activitate6 $ func)ional% estetic%. $ mo!ilitate articular% tonus muscular maturitate psi&o$motorie

$ v.rst% sarcin% grad de de(voltare a )esutului adipos etc.

Int !. n(ii) %$i$t nt i m di&%) ' nt!* m n(in ! % ind ' nd n( i n .oii $ 'nva)% persoana s%$Di aleag% 'm!r%c%mintea corespun(%toare climei temperaturii mediului 'nconjur%tor activit%)ii v.rstei6 $ e8plorea(% gusturile Di semnifica)ia veDmintelor la fiecare persoan%6 $ 'ncurajea(% persoana pentru a$Di alege singur% 'm!r%c%mintea ornamentele accesoriile dorite. II# DEPENDENA >N SATISFACEREA NE<OII
197

DE A SE >M=RCA I DEZ=RCA P!o- m% d d ' nd nt%: INA=ILITATE A SE >M=RCA I DEZ=RCA 7isfunc)iile ap%rute 'n organism pot duce la apari)ia unei singure pro!leme de dependent%- ne'ndem.narea 4 ina!ilitatea de a se 'm!r%ca sau a se de(!r%ca. /ceasta se poate raporta la luarea de deci(ii fa)% de alegerea &ainelor adaptate si 4 sau la capacitatea de a se 'm!r%ca Di de(!r%ca legat% de starea de s%n%tate a persoanei. =nele afec)iuni fi(ice sau mentale pot 'mpiedica luarea deci(iei fa)% de alegerea &ainelor adecvate pentru protec)ia 'mpotriva frigului sau c%ldurii. < afectare a motricit%)ii mem!relor poate s% 'mpiedice persoana s% se 'm!race Di s% se de(!race. Fn unele afec)iuni mentale persoana se 'm!rac% Di se de(!rac% continuu sau poart% &aine care arat% MdelirulH s%u. S*!$ d di"i&*)t%t 7e ordin fi(ic $ incapacitatea intrinsec%$ le(area fi(ic% 1fracturi arsuri pl%gi26 $ diminuarea motricitatii mem!relor superioare 1sl%!iciune parali(ie &ipotonie pare(e26 $ a!sen)a unui mem!ru superior sau unei por)iuni din mem!ru 1!ont26 $ incapacitatea e8trinsec%$ constr.ngeri fi(ice $o!stacole ce 'mpiedic% mo!ili(area mem!relor superioare 1aparate gipsate sisteme de imo!ili(are $ c&ingi !en(i ade(ive pansamente pl%gi26 $ de(ec&ili!re $ durere $ sl%!ire $ fatiga!ilitate. $ tul!ur%ri de g.ndire $ an8ietate $ stres $ pierderea imaginii de sine $ pierderea4separa)ia $ situa)ie de cri(%. $ conflictul de rol sau eDecul de rol familial sau social $ lipsa mijloacelor financiare pentru procurarea &ainelor adecvate. $ insuficienta cunoaDtere de sine a mediului 'nconjur%tor

7e ordin psi&ologic

7e ordin socio$ economic ?ipsa de cunoaDtere

M%ni" $t+!i d d ' nd n(+ 7ificultatea4 incapacitatea de a se $ dificultatea de a$Di 'nc&eia Di desc&eia nasturii6 $ dificultatea sau incapacitatea de a$si misca mem!rele
198

'm!r%ca Di de(!r%ca 7e(interesul fa)% de )inuta sa 0efu(ul de a se 'm!r%ca Di de(!r%ca /legerea inadecvat% de veDminte BeDminte inconforta!ile 7ificultatea de a$si p%stra veDmintele curate 7e(!r%care continu%

superioare 6 $ dificultatea de a se incalta si descalta 6 $ apatie in a se im!raca6 $ acces de melancolie 6 $ 'm!r%c%minte e8agerat% carag&ioas% coafuri !i(are6 $ neadecvate taliei masei corporale6

Int !. n(ii) %$i$t nt i m di&%) - '%&i nt &* in%-i)it%t % $ 5m-!+&% Ki d ,-!+&% O-i &ti. Pacientul s% cunoasc% importan)a satisfacerii de a se 'm!r%ca Di de(!r%ca 'n termen de... Pacientul s% se poat% 'm!r%ca Di de(!r%ca singur 'n termen de... Int !. n(ii) %*tonom Ki d ) 9%t $ educ% pacientul privind importan)a vestimenta)iei 'n identificarea personalit%)ii6 $ notea(% (ilnic interesul persoanei pentru a se 'm!r%ca Di de(!r%ca6 $ supraveg&ea(% cu ce se 'm!rac%6 $ e8plic% leg%turile dintre )inuta vestimentar% imagine Di stima de sine6 $ 'ncurajea(% pacientul. $ identific% capacitatea Di limitele fi(ice ale persoanei 'ngrijite6 $ 'i acord% timp suficient pentru a se 'm!r%ca Di de(!r%carecomand% dac% ame)eDte s% se 'm!race 'n fotoliu De(.nd6 $ sugerea(% apar)in%torilor s%$i procure pacientului &aine largi uDor de 'm!r%cat cu mod de 'nc&eiere simplu6 'nc%l)%minte f%r% Diret $face (ilnic e8erci)ii de motricitate fin% cu pacientul descriindu$i gestica necesar% 'm!r%c%rii6 $ asistenta 'm!rac% Di de(!rac% pacientul 'n ca( de parali(ii ale mem!relor sus)in.nd mem!rul parali(at 'n timpul 'm!r%c%rii6 'ncepe 'm!r%carea cu mem!rul parali(at Di apoi cu cel s%n%tos Di de(!r%carea 'n mod invers. $ evaluea(% gradul de confu(ie Di o!serv% sc&im!%rile de comportament orient.ndu$l regulat 'n timp Di spa)iu6 $ solicit% persoanei s% se 'm!race vor!indu$i clar distinct cu respect Di r%!dare respect.nd ritmul acesteia6 $ e8plic% gesturile pe care tre!uie s% le fac% pentru a se 'm!r%ca 'n lim!aj inteligi!il6 $ aDa(a o!iectele 'n camer% 'n aceeaDi ordine tot timpul iar tainele 'n ordinea folosirii lor Di solicit% pacientului la de(!r%care s% le pun% 'n ordine invers%.

Pacientul cu tul!ur%ri psi&ice rec.Dtig% independen)a de a se 'm!r%ca Di de(!r%ca 'n termen de...

199

INTERDEPENDENTA CU CELELALTE NE<OI /pari)ia pro!lemei de dependen)% sau de 'ngrijire MNe.ndem.narea 4 ,na!ilitatea de a se 'm!r%ca Di de(!r%caH poate duce la apari)ia unor semne de dependen)% sau a unor pro!leme de dependen)% ca$ modificarea amplitudinii Di ritmului respirator $ alimenta)ie inadecvat% prin surplus sau deficit $ eliminare inadecvat% $ imo!ilitate po(i)ie incorect% o!oseal% $ alterarea tegumentelor Di fanerelor $ vulnera!ilitate fa)% de afectarea integrit%)ii fi(ice Di 4 sau psi&ologice $ comunicare ineficient% la nivel afectiv $ frustrare $ devalori(are $ neputin)% $ diminuarea interesului fa)% de activit%)ile rela8ante. PROCESUL DE >NGRI?IRIANURSING C*) 9 ! d d%t +ve(i date4informa)ii referitoare la pacientul 'ngrijit. An%)i,% $i int !'! t%! % d%t )o! Pro0le3e #e #epen#en-%- ina!ilitatea de a se 'm!r%ca si a se de(!r%ca. =an";e t%r" #e #epen#en-%- dificultatea de a se 'm!r%ca si a se de(!r%ca refu(ul de a se 'm!r%ca4de(!r%ca vesminte inadecvate dificultatea de a$si p%stra vesmintele curate de(interes pentru 'm!r%c%minte &aine inconforta!ile. S!r e #e #";"c!ltate- atingere fi(ic% constr.ngeri fi(ice durere tul!ur%ri de g.ndire an8ietate stres situa)ii de cri(% s%r%cie conflict de rol esec profesional lipsa de cunostin)e etc. D"a$no t"c #e &n$r"j"r" preala0"le B P7E7S7 P)%ni"i&%! % 5n9!i:i!i)o! 0biective poten'iale pentru pacient $ pacientul sa cunoasca importanta satisfacerii nevoii de a se imbraca si dezbraca= $ pacientul sa se poata imbraca si dezbraca singur= $ pacientul cu tulburari psi5ice sa+si recastige independenta de a se imbraca si dezbraca. 1nteventii $ autonome $ delegate. A')i&%! % 5n9!i:i!i)o! 1. Procurarea unor &aine adecvate $ asistentul medical ajut% persoana s% se 'm!race Di de(!race $ asistentul medical respect% intimitatea persoanei in orice moment
200

2. 7iminuarea an8iet%)ii $ asigurarea 1securi(area2 persoanei fa)% de starea sa $ de(!r%carea Di 'm!r%carea !olnavului 3. Notarea oric%rei sc&im!%ri la nivelul$ amplitudinii miDc%rilor6 $ atitudinii persoanei fa)% de 'm!r%c%minte. E.%)*%! % 5n9!i:i!i)o! Se face in functie in functie de re(ultatele asteptate4 dorite6 sc&im!area s$a facut fara incidente4 pacientul reclama vreun inconvenientcare necesita remediere 1o!oseala manevre !rutale dureri lenjerie curata etc.2.

1/# NE<OIA DE A MENINE TEMPERATURA CORPULUI >N LIMITE NORMALE


D "ini(i : +en)inerea temperaturii 'n limite normale este necesitatea organismului de a conserva o temperatur% la un grad apro8imativ constant pentru a$Di men)ine starea de !ine. I# INDEPENDENA >N SATISFACEREA NE<OII

9emperatura corpului se men)ine constant% datorit% ec&ili!rului dintre termogene(% Di termoli(%. +en)inerea ec&ili!rului este asigurat% de func)ionarea centrilor termoreglatori situa)i 'n &ipotalamus. Fn producerea de c%ldur% $ termogene(a $ intervin procesele !ioc&imice c%ldura fiind re(ultatul proceselor o8idate din organism mai ales prin activitatea muscular% Di glandular% dar si prin aport de alimente 1'n special alimente energetice ca lipide Di glucide2 .+uDc&ii Di ficatul sunt organele principale ale termogene(ei. $roducerea de c&ldur& este re(ultatul$ activit%)ii fi(ice Di contrac)iei musculare6 $ aportului de alimente 1'n special alimente energetice ca lipide Di glucide2 $ aportului &ormonal 1secre)ie &ipofi(ar% sau tiroidian%26 $ varia)iei temperaturii mediului 'nconjur%tor. 3c%derea temperaturii aerului intensific% arderile din organism re(ult.nd eli!erarea compensatorie de c%ldur%. 3c%derea accentuat% Di continu% a temperaturii aerului conduce refle8ogen la apari)ia contrac)iilor musculare minore manifestate prin tremur%turi Di frison. Fn pierderea de c%ldur% $ termoli(a $ intervin mecanisme fi(ice c%ldura pier(.ndu$ se prin piele pl%m.ni rinic&i.
201

Pierderile se reali(ea(% prin$ evaporare care repre(int% pierderea c%ldurii datorit% elimin%rii transpira)iei Di evapor%rii ei prin piele. 0espira)ia antrenea(% o pierdere de c%ldur% Di astfel r%cirea corpului6 c&iar 'n stare de repaus c.nd pielea pare uscat% are loc evaporarea sudorii foarte lent $ perspira'ie insensibil&. $ radia'ie, care repre(int% pierderea c%ldurii su! form% de unde electromagnetice atunci c.nd temperatura mediului 'nconjur%tor este mai mic% dec.t temperatura corpului6 $ conduc'ie care repre(int% pierderea c%ldurii prin contactul direct al corpului cu o!iecte reci 1!%i reci cu!uri de g&ea)%26 $ convec'ie care repre(int% pierderea c%ldurii printr$o circula)ie de aer 'n jurul corpului. 9emperatura mediului 'nconjur%tor influen)ea(% termogene(a astfel$ c.nd temperatura mediului 'nconjur%tor scade pe cale refle8% se produce o creDtere a activit%)ii musculare 1tremur%turi2 Di deci se intensific% procesele o8idative. $ c.nd temperatura mediului 'nconjur%tor creDte se produce pe cale refle8% o diminuare a proceselor o8idative. Fn pierderile de c%ldur% intervin mecanisme fi(ice$ vasoconstric)ie 'n ca( de frig deci pierderi reduse de c%ldur%6 $ vasodilata)ie 'n ca( de temperatur% crescut% a mediului deci pierderi mal mari de c%ldur%. ;c&ili!rul dintre termogene(a Di termoli(% se numeDte &omeotermie. F%&to!ii &%! in")* n( %,+ $%ti$"%& ! % n .oii F%&to!i $ v.rsta -io)o9i&i Nou$n%scutul Di copilul mic au termoreglarea fragil% datorit% imaturit%)ii centrului reglator de aceea temperatura lor corporal% este uDor influen)at% de cea a mediului am!iant. 9emperatura corpului la nou$nascut este cuprins% 'ntre 36 1 Di 37 4c C. /dultul 'Di men)ine temperatura corpului 'ntre 36$36 9c C. B.rstnicul prin diminuarea proceselor nervoase este predispus la temperaturi 'n jur de 35$36c C 1prin diminuarea proceselor o8idative2. ;8erci)iul $ 'n timpul activit%)ii musculare foarte ,ntense temperatura corpului poate creDte cu 2 2$2 7c C peste valorile normale dar revine c.nd activitatea 'ncetea(%. 9emperatura corpului scade 'n timpul inactivit%)ii. $ alimentatia$ ingestia de alimente 'n special proteinele creste temperatura corpului6 $ ritmul circadian- temperatura corpului varia(% 'n func)ie de ora (ilei- este minim% 'ntre orele 3$5 diminea)a 1remisiune matinal%2 datorit% diminu%rii proceselor meta!olice 'n timpul somnului6 este ma8im% seara 'ntre orele 1#$23 1e8acer!area vesperal%26 valorile matinale sunt cu " 5c C mai mici dec.t vesperale6 $ se8ul $ la femei temperatura corporal% 'nregistrea(% valori peste 37c C 'n a doua jum%tate a ciclului menstrual 'n timpul ovula)iei6 $ activitatea &ormonala- temperature femeilor este mai fluctuanta decat a !ar!atilor din cau(a de perioada ciclului menstrual. F%&to!i $ an8ietatea emo)iile puternice pot determina o creDtere a '$i3o)o9i&i temperaturii corporale. F%&to!i $ locul de munc% cu condi)ii de creDtere sau sc%dere a temperaturii $o&io)o9i&i mediului am!iant pot determina deregl%ri ale temperaturii corpului
202

$ climatul $ umed Di cald determin% creDterea temperaturii corporale climatul rece Di umed determin% sc%derea temperaturii corpului $ locuin)a $ temperatura 'nc%perii influen)ea(% temperatura corpului. /stfel- camera supra'nc%l(it% produce creDterea temperaturii corpului prin radia)ia aerului c%tre individ. /celaDi fenomen 'n sens invers se 'nt.mpl% c.nd temperatura locuin)ei este sc%(ut%. M%ni" $t+!i d ind ' nd n(+ T m' !%t*!% &o!'o!%)+ $ nou$n%scut Di copilul mic 36 1$37 7c C6 $ adult 36$36 9c C o!)inut% prin m%surare 'n cavitatea a8ilara6 $ v.rstnic 35$ 36 9c C in functie si de activitate6 $ prin m%surarea temperaturii 'n cavit%)ile 'nc&ise 1rect vagin cavitatea !ucal%2 valorile sunt cu " 3$" 5c C mai mari dec.t cele a8ilare. ;8emplu- rect vagin $37 5c C a8ila$36 7 c C cavitatea !ucal%$ 37c C esofag$37 3c C. $ culoare ro( temperatur% c%ldu)% 6 $ transpira)ie minim%6 $ sen(a)ie pl%cut% fa)% de frig sau c%ldur%. $ pacientul e8prima stare de !ine6

Pi )

St%! d &on"o!t St%! % d $ fara modificari . &on$ti nt% $i "*n&tii) .it%) T m' !%t*!% $ 1#$ 24c C. m di*)*i %m-i%nt

Int !. n(ii) %$i$t nt i m di&%) ' nt!* m n(in ! % ind ' nd n( i 5n $%ti$"%& ! % n .oii $ c.nd temperatura mediului am!iant este crescut% 'nva)% pacientul$ s% reduc% din alimenta)ie alimentele cu valoare caloric% mare6 de e8emplu gr%simile6 $ s% consume lic&ide Di alimente reci6 $ s% ai!% o !un% ventila)ie 'n 'nc%pere la locul de munc%6 $ s% ai!% 'm!r%c%minte lejer% ampl% de culoare al!%. $ c.nd temperatura mediului am!iant este sc%(ut% 'nva)% pacientul$ s% creasc% cantitatea de alimente 'n general Di a celor calorigene 'n special6 $ s% ingere lic&ide Di alimente calde6 $ s% ai!% 'n 'nc%pere temperatura de 1#$25c C6 $ s% poarte 'm!r%c%minte c%lduroas%. II# D ' d n(% 5n $%ti$"%& ! % n .oii d % m n(in &on$t%nt+ t m' !%t*!% &o!'*)*i 3urvin dou% pro!leme de dependen)%1. Aipertermia
203

2.

Aipotermia

S*!$ ) d di"i&*)t%t %) %& $to! '!o-) m d d ' nd n(+ 3urse de $ deregl%ri func)ionale ale &ipotalamusului provocate de anomalii ordin fi(ic cere!rale de su!stan)e to8ice piretogene 1!acterii droguri26 $ imaturitatea sistemului de termoreglare 6 $ supra'nc%rcarea- c%ldura sau frigul e8cesiv la care este e8pus corpul6 $ deregl%ri &ormonale- &ipo$ sau &iperfunc)ia tiroidian%6 $ alimentatia$ s%rac%4!ogat% 'n$&idra)i de car!on6 $proteine6 $gr%simi6 $lic&ide. + sedentarism prin inactivitate temperatura scade. 3urse de $ an8ietatea6 ordin $ mania. psi&ologic 3urse de $ umiditatea Di temperatura ridicat% din mediu6 ordin $ umiditatea Di temperatura sc%(ut% din mediu6 sociologic $ calitatea necorespun(%toare a veDmintelor. ?ipsa $ cunoDtin)e insuficiente despre mediul 'nconjur%tor despre sine. cunoaDterii 1# @i' !t !mi% Pro!lema de dependen)% const% 'n ridicarea temperaturii corporale deasupra limitelor normale- 37c C la adult. Aipertermia poate constitui un mecanism de ap%rare a organismului pentru c% 'n momentul inva(iei micro!iene determin% producerea de anticorpi printr$o creDtere a meta!olismului. M%ni" $t+!i d d ' nd n(+ S*-" -!i)it%t % F -!+ mod !%t+ F -!+ !idi&%t+ @i' !'i! Ei F!i$o%n Pi ) !oKi 8 &%)d+8 *m d+ Pi)o ! &(i% Sind!om " -!i) E!*'(ii &*t%n%t F -!+ &ontin*+ $ men)inerea temperaturii corporale 'ntre 37$3#c C $ men)inerea temperaturii corporale 'ntre 3#$39c C $ men)inerea temperaturii corporale 'ntre 39$4"c C $ men)inerea temperaturii corporale peste 4"c C $reactie nervoasa la frig su! actiunea 3.N.B. datorita ascensiunii !ruste a temperaturii interne si se manifesta prin contrac)ii musculare puternice. $ pielea la 'nceput este palid% apoi roDie cald% Di transpirat%. $ piele de g%in% sen(a)ie de frig. $ grup de semne- cefalee cur!atur% ta&icardie ta&ipnee inapeten)% sete oligurie urini concentrate convulsii &alucina)ii de(orientare. $ macule papule ve(icule 'nt.lnite 'n !olile infec)ioase. $ men)inerea temperaturii corporale 'n perioada de stare a !olii
204

peste 37c C cu diferen)a su! 1c C 'ntre valorile 'nregistrate diminea)a Di seara. F -!+ $ diferen)% de c.teva grade 'ntre valorile 'nregistrate diminea)a Di int !mit nt+ seara 'n perioada de stare a !olii cele mai mici valori sc%(.nd su! 37c C. F -!+ ! mit nt+ $ diferen)% de c.teva grade 'ntre valorile 'nregistrate diminea)a Di seara 'n perioada de stare a !olii dar cele mai mici valori nu scad su! 37c C. F -!+ ! &*! nt+ $ perioade fe!rile de 4$6 (ile ce alternea(% cu perioade de afe!rilitate de 4$6 (ile trecerile f%c.ndu$se !rusc. F -!+ ond*)%nt+ $ perioade fe!rile ce alternea(% cu perioade de afe!rilitate trecerea f%c.ndu$se lent. Fn evolu)ia oric%rei fe!re 1&ipertermie2 se disting trei perioade$ perioada ini)ial% 1de de!ut2 6 $ perioada de stare 6 $ perioada de declin. P !io%d% d d -*t poate fi de c.teva ore $ de!ut !rusc $ sau de c.teva (ile $ de!ut lent. P !io%d% d $t%! poate s% dure(e (ile sau s%pt%m.ni aspectul cur!ei fe!rile fiind diferit 'n func)ie de !oal%. P !io%d% d d &)in poate fi scurt% $ declin 'n cri(% X sau de c.teva (ileXdeclin 'n li(%.

Int !. n(ii) %$i$t nt i m di&%) L'%&i nt &* 3i' !t !mi O-i &ti. Pacientul s%$Di men)in% temperatura corpului 'n limite fi(iologice Int !. n(ii) %*tonom Ki d ) 9%t $ aeriseste 'nc%perile f%r% sc%derea e8agerat% a temperaturii am!iante minim 1#cC6 $ aplic% comprese Di 'mpac&et%ri reci pungi de g&ea)%6 $ fric)ionea(a cu alcool pacientul6 $ asigur% toaleta pe regiuni Di general% a pacientului6 $ sc&im!% lenjeria de corp Di de pat6 $ sc&im!%m po(i)ia pacientului 'n pat6 $ asigura regim alimentar s%rac 'n proteine calorii regim alimentar !ogat 'n &idra)i de car!on6 $ unde nu sunt contraindica)ii supliment de Na6 $ 'n ca( de frison asigur% pacientului p%turi sticle cu ap% cald% etc6 $ administea(a medica)ia prescris% de medic cu ac)iune antitermic% anti!iotice6 $ administrea(a O/Y $ comunic% efectele medica)iei prescrise medicului6 $ foloseste aparate pentru ventila)ie Di climati(are a aerului6 $ efectue(a educa)ie pentru prevenirea &ipertermiei6 $ monitori(ea(a Di evaluea(a func)iile vitale6 $ supraveg&em starea de conDtient% a pacientului6 $ efectuea(a la indica)ia medicului recolt%ri sanguine 'n puseu fe!ril&emocultur.6
205

Pacientul s% fie ec&ili!rat &idroelectrolitic Pacientul s% ai!% o stare de !ine fi(ic Di psi&ic

$ prelevea(a pro!e !iologice pentru e8amene de la!orator. $ calculea(% !ilan)ul ingesta$e8creta pe 24 ore6 $ serveDte pacientul cu cantit%)i mari de lic&ide 6 $ administre(a solu)ii perfu(a!ile prescrise. $ sc&im!% des lenjeria de pat Di de corp 6 $ men)ine igiena tegumentelor 6 $ preg%teDte psi&ic pacientul 'naintea te&nicilor de recoltare Di e8aminare. /# @i'ot !mi%

Aipotermia repre(int% sc%derea temperaturii corpului su! limite normale 1[ 35c C2 cau(at% de un de(ec&ili!ru 'ntre termogene(a Di termoli(%. ;ste mai pu)in nociv% dec.t &ipertermia. ,n functie de temperatura &ipotermia se poate clasifica in$ usoara- temperatura corpului intre 35$32 c C 6 $ medie- temperatura corpului intre 32$2# c C 6 $ grava- temperatura corpului su! 2# c C . S*!$ d di"i&*)t%t $ in copil%rie &ipotermia este cau(at% de lipsa de maturitate a mecanismelor de termoreglare6 $ la adult $ de e8punerea prelungit% la frig de deregl%ri endocrine de a!u(ul de sedative Dl alcool6interventii c&irurgicale1 operatia pe cord desc&is26 malnutritia si4sau inanitia sepsis 1de o!icei !acterian2 le(iunile &ipotalamice 1tumori inflamatii2 le(iunile maduvei spinarii la nivelul primei radacini a nervului toracic sau deasupra acesteia $ la persoana v.rstnic% cau(a este 'ncetinirea activit%)ii sistemului nervos. M%ni" $t+!i d d ' nd n(+ 1.imediate $ tremuraturi6 $ frisoane6 $ pielea rece la inceput palida apoi roDie 1la nivelul fe)ei urec&ilor m.inilor2 sau al!astruie 1ciano(a26 $ apatie 1lipsa de interes sau grija26 $ afectarea capacitatiilor intelectuale6 $ tul!urari de ec&ili!ru6 $ tul!urari de vor!ire 1pronuntie nedeslusita26 $ pareste(ii 1amorteli2 la nivelul mainilor si degetelor6 $ dificultate in a indeplini sarcini. 2.tardive $ trunc&iul rece la palpare6 $ rigiditatea musculara6 $ !radicardia 1!atai cardiace cu frecventa su! normal26 $ respiratii superficiale si !radipnee 1respiratii cu frecventa joasa26
206

$ &ipotensiune arteriala6 $ sla!iciune6 $ somnolenta6 $ pierderea constientei6 $ frisoanele se opresc atunci cand temperatura scade su! 32 C. $ durere la nivelul e8tremitatilor e8puse la frig6 $ edem6 $ tumefiere a intregului corp6 $ degeraturi$ le(iuni de necro(% la nivelul pielii determinate de temperatura sc%(ut%6 Int !. n(ii) %$i$t nt i m di&%) - '%&i nt &* 3i'ot !mi O-i &ti. Pacientul s% ai!% temperatura corpului 'n limite fi(iologice Int !. n(ii) %*tonom K) d ) 9%t $ 'nc%l(eDte lent pacientul. 0esta!ilirea temperaturii normale a corpului se face lent nu !rusc 1cu apro8imativ 1 grad pe ora2 si consta in$ incal(ire pasiva- aducerea victimei intr$un mediu cald inlocuirea im!racamintei ude cu una uscata si invelirea cu paturi6 aceste masuri pot fi suficiente in &ipotermiile usoare si medii cu temperaturi peste 31 grade celsius6 $ incal(ire e8terna activa- imersie in apa calda 14" grade celsius2 acoperirea cu paturi electrice infasurarea in &aine sau paturi calde pungi sau sticle cu apa calda6 $ incal(ire interna activa- care se face dupa transportul victimei la spital 1ventilatie cu <2 cald fluide calde etc.2. Cea mai eficienta te&nica de reincal(ire este incal(irea sanguina e8tracorporala. 3e neglijea(a intentionat incal(irea mem!relor deoarece prin reincal(ire vasele de sange se vor dilata si vor prelua o mare cantitate de sange putand ap.rea reducerea circulatiei sangvine $ creDte treptat temperatura mediului am!iant6 $ recoltea(% s.nge pentru cercetarea glicemiei &emogramei &ematocrituiui6 $ monitori(ea(a functiile vitale electrocardiograma6 $ corectea(a depletia de volum circulant1perfu(ie cu ser fi(iologic incal(it 1sau gluco(a 5^4ser fi(iologic26 $ administrea(a medicatia recomandata de medic. $ administrea(% lic&ide uDor c%ldu)e 'n cantit%)i mici la intervale regulate de timp6 $ calculea(% raportul ingesta$e8creta pe 24 ore. $ pune e8tremit%)ile pacientului 'n ap% c%ldu)% de 37c C 6 $ masea(% e8tremit%)ile6 $ administrea(% tratamentul prescris- anti!iotice corticoi(i analge(ice.

Pacientul s% fie ec&ili!rat &idroelectrolitic Pacientul s%$ Di p%stre(e integritatea tegumentelor

INTERDEPENDENTA CU CELELALTE NE<OI


207

N $%ti$"%& ! % n .oii %" &t %,+ ! )%(i% d no!m%)it%t % & )o!)%)t n .oi A &om*ni&% J comunicare ineficace datorit% st%rilor de &ipo4&ipertermie. A $ miK&%8 % %. % o -*n+ 'o$t*!+ J diminuarea4incapacitatea mo!ili(%rii datorit% frisoanelor tremur%turilor convulsiilor. A ! $'i!% J aport insuficient de "2 prin &ipertermie sau !radipnee prin &ipotermie. A mOn&% Ki % - % J deficit alimentar sau regim alimentar neadecvat termoreglarii deficitare. A )imin% J eliminare neadecvat% cau(at% des fe!r% sau sc%derea e8agerat% a 9c. A do!mi8 % $ odi3niJ insomnie o!oseal% somnolen)% prin varia)ia gradelor de temperatur% Di st%rilor de &ipo4&ipertermie. A $ 5m-!+&% Ja!ilit%)i manuale deficitare prin &ipo4&ipertermie. A "i &*!%t8 % %. % t 9*m nt int%&t J diminuarea4incapacitatea auto'ngrijirii cu apari)ia de tul!ur%ri trofice Di cutanate prin transpira)ii e8cesive procese infec)ioase septicemii. A .it% ' !i&o) ) J risc crescut al le(%rii integrit%)ii fi(ice Di psi&ice cau(at de pertur!area procesului de termoreglare. A t!+i &on"o!m '!o'!ii)o! &on& '(ii $'i!it*%) J regim de via)% strict contrar o!iceiurilor pentru interven)ii 'n ca( de &ipo4&ipertermie. A $ ! %)i,% J indiferen)%4incapacitate autodevalori(are determinate de ac)iuni fe!rile. A $ ! &! % J diminuarea4incapacitatea de a participa la activit%)i recreative prin lipsa ec&ili!rului termic. A 5n.+(% J i(olare social% ignorarea factorilor predispo(an)i Di de risc.

PROCES DE >NGRI?IRIANURSING
C*) 9 ! d d%t $ ve(i date4informa)ii referitoare la pacientul 'ngrijit. An%)i,% $i int !'! t%! % d%t )o! Pro0le3e #e #epen#en-%- &ipertermie &ipotermie. =an";e t%r" #e #epen#en-%- temperatura corporal% crescut% 1peste 3#c C2 sau sc%(ut% 1su! 36c C2 frisoane diminuarea sau cresterea pulsului si a 9./. sen(a)ie de frig sau de c%ldur% piele cald% sau rece cefalee agita)ie rosea)% sau paloare ciano(% de(orientare
208

diafore(% convulsii &alucina)ii nevoia imperioas% de a dormi dureri la nivelul regiunilor afectate deger%turi4arsuri etc. S!r e #e #";"c!ltate- atingere fi(ic% deregl%ri in func)ionarea &ipotalamusului e8puneri e8cesive la c%ldur% sau la frig an8ietate condi)ii de mediu inadecvate 'm!r%c%minte inadecvat% lipsa de cunostin)e etc. D"a$no t"c #e &n$r"j"r" pro0a0"le B P7E7S7 P)%ni"i&%! % 5n9!i:i!i)o! 0biective poten'iale pentru pacient sa isi ameliore(e cur!a termic%6 s%$Di diminue(e 9c cu...............................grade s%$Di ridice 9c cu grade6 s% men)in% ec&ili!rul termic sa fie &idratat corespun(%tor. A')i&%! % 5n9!i:i!i)o! 1nterven'ii generale m%surarea interpretarea Di 'nregistrarea valorilor de 9c6 folosirea Di p%strarea termometrelor6 metode de m%surare a 9c6 atitudinea 'n ca(ul fe!rei atitudine 'n ca( de &ipotermie6 folosirea factorilor fi(ici pentru com!aterea &ipertermiei $ te&nici de 'mpac&etare6 com!aterea pierderilor de c%ldur% $ 'nc%l(irea pacientului6 atitudine 'n timpul frisonului &idratarea pacientului fe!ril igiena pacientului fe!ril. E.%)*%! % 5n9!i:i!i)o! %e va referi la J valorile 9.c corporale determinate de 2 sau mai multe ori424 ore6 J tipul de fe!r% transpira)ii diafore(% frison m%surarea corect% a 9c corporale6 J pre(en)a &ipo $ sau &ipertermie6 J cum se ac)ionea(% la valori e8treme ale 9c prin mijloace nefarmacologice6 J cantitatea de lic&ide primit% 'ngrijirea tegumentelor si mucoaselor starea psi&ic% comunicare nivel de cunoDtin)e alte semne asociate.

209

10# NE<OIA DE A FI CURAT8 >NGRI?IT8 DE A PROTE?A TEGUMENTELE I MUCOASELE


D "ini(i : / fi curat 'ngrijit Di a$)i proteja tegumentele Di mucoasele sunt o necesitate pentru a$)i men)ine o )inut% decent% Di pielea s%n%toas% pentru amentine integre func)iile sistemului tegumentar format din piele Di structurile complementare- p%r ung&ii glande. I# INDEPENDENA >N SATISFACEREA NE<OII

7atorit% alc%tuirii sale variate pielea 'ndeplineDte o serie de "*n&(ii8 Di anume$ ap%r% organismul 'mpotriva agen)ilor patogeni 'mpiedic.nd p%trunderea acestora1stratul cornos pentru microorganisme ac)iune uDor !actericid. a se!umului descuamare continu% a epidermului6 $ 'l ap%r% 'mpotriva unor radia)ii 1ultraviolete2 prin pigmen)ii pe care 'i con)ine organ de protec)ie 'mpotriva agen)ilor mecanici 1rol de amorti(or al Docurilor datorit% . stratului adipos din &ipoderm2 c&imici 1re(isten)a fa)% de aci(i !a(e en(ime prin Keratina din stratul cornos2 termici 1datorit% aceloraDi elemente structurale2 actiniei 1rol de protec)ie 'mpotriva radia)iilor ultraviolete conferit de Keratina din stratul cornos Di melanin% din celulele pigmentare ale epidermului26 $ recep)ionea(% e8cita)iile termice tactile Di dureroase6 $ particip% la e8cre)ia su!stan)elor re(ultate din meta!olism- prin glandele sudoripare elimin% apa clorur% de sodiu uree gluco(% corpi cetonici6 $ particip% la termoreglare at.t prin termoli(% c.t Di prin men)inerea temperaturii prin stratul adipos ce are rol de i(olator termic6 $ particip% la a!sor!)ie 1unele medicamente pot fi a!sor!ite prin piele intr.nd apoi 'n circula)ia general%26

210

$ particip% la respira)ie o cantitate mic% de <2 poate intra prin piele- la fel se elimin% o cantitate mic% de C<26 $ organ de depo(it al gr%similor de re(erv% 1'n stratul profund al pielii6 &ipoderm2 Di s.nge 'n vasele din stratul papilar intervenind la redistri!uirea acestuia 'n ca( de ne 'n favoarea organelor vitale- inima Di creierul Pentru a 'ndeplini aceste roluri tre!uie ca pielea s% fie curat% s%n%toas% Di 'ngrijit%. Pielea se prelungeDte prin mucoase care acoper% orificiile 1nas oc&i urec&i vagin rect2 care la r.ndul lor tre!uie s% fie curate Di 'ngrijite pentru a asigura !inele individului Di !una func)ionare a organelor respective. F%&to!ii &%! in")* nt %,% $%ti$"%& ! % n .oii F%&to!i -io)o9i&i J B.rsta. $ la copil Di persoanele 'n v.rst% pielea este mai sensi!il% mai pu)in re(istent% la varia)ii de temperatur% la micro!i Di la infec)ii. ,n urma 'm!%tr.nirii din)ii pot s% sl%!easc% 'n re(isten)% Di cad p%rul devine mai pu)in re(istent Di la fel ung&iile. $ datorit% procesului de 'm!%tr.nire la nivelul pielii fanerelor 1p%r ung&ii2 glandelor $ produc anumite pertur!%ri$sc%derea tonusului muscular pierderea elasticit%)ii6 $descuamare deficitar% a epidermului atrofia stratului adipos apari)ia ridurilor6 $diminuarea activit%)ii glandelor se!acee Di glandelor sudoripare6 $su!)ierea decolorarea c%derea p%rului6 $su!)ierea decolorarea Di fria!ilitatea ung&iilor cu 'ncetinirea creDterii acestora6 $formarea de pliuri tegumentare 'n e8ces fa)% de cele normale6 $prin 'm!%tr.nire creDte efortul pentru 'm!r%cat4de(!r%cat men)inerea igienei corporale Di riscul de e8punere la traumatisme sau infec)ii locale Di generale. J Climatul. $ datorit% varia)iilor de temperatur% pielea se usuc% se des&idratea(%. C.nd temperatura este prea ridicat% pielea particip% la termoreglare prin glandele sudoripare elimin.nd o cantitate de sudoare 1transpira)ie2. J ;8erci)iile fi(ice Di activit%)ile (ilnice care vi(ea(% miDcarea favori(ea(% circula)ia respira)ia men)inerea greut%)ii 'n limite normale etc cu impact direct pentru func)iile pielii 1facilitea(% eliminarea deDeurilor din organism prin piele2. J /limenta)ia. -o !un% alimentare Di &idratare a organismului 'mpiedic% apari)ia de(ec&ili!rului &idroelectrolitic Di acido!a(ic cu manifest%ri directe asupra st%rii tegumentului 1a!sor!)ia unei cantit%)i suficiente de lic&ide d% elasticitate pielii2. J %exul $ femeile prin natura !iologic% dar Di prin preocup%rile focali(ate pe aspectul estetic au nevoie de m%suri de igien% complementare. /natomia femeii ciclul menstrual procedurile cosmetice 1vopsitul p%rului coafur% manic&iur% pedic&iur% mac&iaj2 sunt tot at.)ia factori care cer aten)ie special% 'n asigurarea igienei. J Iactorul constitu'ional $ e8ist% persoane cu un num%r mare de glande sudoripare care transpir% mai a!undent dec.t altele. 7e asemenea secre)ia de se!um poate fi e8cesiv%. 9oate acestea impun comportamente igienice personali(ate. J .alia $ persoanele &iperponderale au nevoie de igien% corespun(%toare mai ales la nivelul pliurilor ce se formea(% din cau(a masei corporale 'n e8ces.
211

J %tarea de s&n&tate $ condi)ia fi(ic% Di psi&ic% la un moment dat a unei persoane este factorul cel mai important care influen)ea(% nevoia de igien% dar Di capacitatea individului de a o performa la nivel optim 'n concordan)% cu stilul de via)% Di cu o!iceiurile sale. J !eprinderi personale $ o!iceiurile individuale de vestimenta)ie Di igien% corporal% difer% de la un individ la altul const.nd 'n a acorda pentru unii (ilnic o aten)ie deose!it% toaletei din toate punctele de vedere pentru al)ii doar o toaleta par)ial% (ilnic iar unii omit sau neglijea(% no)iunea de cur%)enie corporal%. J 1magine de sine $ imaginea personal% asupra propriului corp$imagine corporal% $ depinde de personalitatea Di percep)ia individual% acordat% 'ngrijirilor pentru aspectul fi(ic. $ respectul de sine duce la promovarea 'ngrijirilor pentru o imagine corporal% po(itiv% Di invers degradarea 'ngrijirilor 'n ca(ul neglij%rii Di de(interesului pentru propria imagine. J st%rile emotive nervo(itatea la!ilitatea psi&oemo)ional% an8ietatea depresia pertur!% func)iile pielii Di necesit% m%suri specifice de igien% 1transpira)ie lacrimi mic)iuni frecvente emisie de materie fecal%2. J Pudoarea $ pudoarea individual% legat% de se8 adolescen)% v.rstnicii necesit% respectul intimit%)ii personale6 - 'n ca(ul v.rstnicilor- de foarte multe ori aceDtia necesit% ajutor pentru efectuarea 'ngrijirilor Di toaletei pe care 'l refu(% din cau(a sentimentului de pudoare e8acer!at sau a lipsei de respect Di preg%tire profesional% a celui care acord% 'ngrijirile. J .ipul de personalitate $ anumite categorii de persoane simt nevoia unor condi)ii igienice ieDite din comun. Nu numai mediul 'n care tr%iesc tre!uie s% fie foarte curat ci Di igiena personal% are rol esen)ial 'n e8isten)a lor. <rdinea Di cur%)enia 'n ca(ul acestor persoane nu mai repre(int% doar o condi)ie de asigurare a s%n%t%)ii ci c&iar ra)iunea lor de a tr%i. <rice pertur!are a GordineiH sta!ilite de persoana respectiv% devine un puternic factor de stres. $ alte categorii de persoane dimpotriv% au o tendin)% nativ% pentru de(ordine neacord.nd factorului igienic o prea mare importan)%. =neori este nevoie de presiunea grupului pentru a men)ine ordinea Di cur%)enia Di pentru a se sp%la mai des. J%tresul psi5ic $ stresul acest inductor universal de apari)ie a !olilor se face responsa!il de pre(en)a unor tul!ur%ri la nivelul tegumentelor Di mucoaselor. 7ac% se ia 'n considera)ie numai faptul singular c% stresul influen)ea(% nivelul de sudora)ie al indivi(ilor vom deduce importan)a condi)iilor de declanDare a stresului 'n comportamentele igienice. /daptarea la stres 1coping2 este un proces personal Di poate fi 'nso)it% de fenomene neurovegetative precum &iper&idro(a. /ceasta are impact social important scade imaginea de sine Di determin% o creDtere a preocup%rii individului pentru igiena corporal%. J,ultura + importan)a cur%)eniei difer% dup% nivelul de cultur%. ,ndivi(ii au o!iceiuri de igiena
212

F%&to!i '$i3o)o9i&i

F%&to!i $o&io-

)o9i&i

Di cur%)enie care varia(% ca frecven)% Di manifestare. J ,urentul social $ apar o!iceiuri de igien% Di cur%)enie dup% mod% 1coafur% produse cosmetice etc.2 J 0rganizarea social& $ o!iceiuri de igien% 'n func)ie de condi)iile fi(ice materiale sau de promiscuitate2.< locuin)% corespun(%toare prev%(ut% cu instala)ii sanitare 1ap% curent% c%ldur% canali(are !aie duD2determin% o!iceiurile personale pentru igien% Di vestimenta)ie. A %tatutul social + profesiunea sedentar% influen)ea(% direct componenta fi(ic% a imaginii de sine. AJocul de munc& $ anumite categorii profesionale implic% m%suri de igien% e8cep)ionale. Printre acestea se num%r% Di profesiile din sfera medical%. /t.t igiena locului unde se desf%Doar% activitatea c.t Di igiena personal% tre!uie s% fie riguroase. AEduca'ia $ comportamentele igienice se 'nva)%. < persoan% care a folosit periu)a Di pasta de din)i din fraged% copil%rie Di a f%cut duD (ilnic 'Di interiori(ea(% afectiv aceste comportamente Di simte acut disconfortul 'n lipsa lor. +%surile de igien% Gintr% 'n s.ngeH Di devin rutin%. A%tarea economico+financiar& $condi)iile de trai se reflect% asupra nivelului de igien% a popula)iei. ?ipsa apei curente lipsa c%ldurii dar Di a spa)iului corespun(%tor limitea(% comportamentele igienice. /colo unde e8ist% lipsuri produsele cosmetice sunt mai pu)ine iar oamenii prea pu)in preocupa)i de igiena lor Di a spa)iului 'n care tr%iesc. A,lima $ 'n regiunile calde datorit% transpira)iei a!undente sunt necesare m%suri crescute de igien%. 5recven)a duDurilor creDte. Aainele tre!uie s% fie de culoare desc&is% Di tre!uie sc&im!ate mai des. 5olosirea p%l%riilor protejea(% p%rul de efectele nedorite ale ra(elor solare.

M%ni" $t+!i d ind ' nd n(% $ lungime suple)e str%lucire. P+! Parul$este un produs cornos al epidermului cu aspect filiform si fle8i!il. $ configura)ie normal% cur%)enie. =rec&ea sau organul statuoacustic constituie segmentul intermediar de cale acustic% Di vesti!ular%6 configura)ia normal% determin% integritatea Di 'ndeplinirea rolurilor sale fi(iologice. $ mucoas% umed% fose na(ale li!ere. Nasul Di cavit%)ile na(ale alc%tuiesc un organ comple8 cu func)ie respiratorie Di sen(orial%6 mucoasa na(al% respiratorie este de culoare ro( iar mucoasa na(al% olfactiv% 1are 2$3 cm22 este de culoare g%l!uie. $ denti)ie al!%. complet% f%r% carii6 $ mucoasa !ucal% umed% Di ro(6 $ gingiile aderente din)ilor Di ro(6
213

U! &3i

N%$ C%.it%t -*&%)%

Un93ii

,n cavitatea !ucal% este situat% lim!a organ mhsculo$ epitelial care particip% la mastica)ie procesul vor!irii formarea salivei Di ca organ gustativ. $ curate t%iate scurt culoare ro(. =ng&ia este o lama cornoasa dura situata pe fata dorsala a ultimelor falange de la maini si de la picioare.@ona al!a semilunara dintre corpul si radacina ung&iei se numeste lunula. $curat% neteda catifelat% elastic% pigmentat% normal. Pielea are o suprafa)% neregulat% cu o culoare care varia(% dup% regiuni Di v.rst% fiind determinat% de pigmentul melanic Di gradul de vasculari(a)ie. Culoarea pielii varia(% 'n func)ie de mai mul)i factori$ determinarea genetic%6 $ starea de s%n%tate6 $ starea emo)ional%6 $ condi)iile climaterice. +elanina este pigmentul care confer% culoarea natural% a pielii. Cantitatea de melanin% pre(ent% 'n piele o ap%r% de agresiunea ra(elor solare. 7in aceast% cau(% o persoan% care se e8pune la soare intens are o piele 'nc&is% la culoare.

Pi )

$ !aie duD 1frecven)% durat%26 D '!ind !i $ sp%larea din)ilor 1frecven)% penaj corect produse folosite26 i9i ni& $ sp%larea p%rului 1frecvent% produse folosite2.

Int !. n(ii) %$i$t nt i m di&%) ' nt!* m n(in ! % ind ' nd n( i in $%ti$"%& ! % n .oii $ e8plorea(% o!iceiurile pacientului $ planific% un program de igien% cu pacientul 'n func)ie de activit%)ile sale $ 'l 'nva)% m%suri de igien% corporal% /tunci c.nd sistemul tegumentar este s%n%tos Di intact contri!uie la men)inerea &omeosta(iei la !una desf%Durare a activit%)ii celulare Di 'ndeplinirea 'n !une condi)ii a tuturor func)iilor sale. ,giena corporal% a fanerelor a p%rului lipsa caren)elor 'n igien% 1sp%lat pe din)i p%r 'ngrijit ung&ii t%iate etc2 asigur% individului stare de confort rela8are capacitate munc% Di 'nv%)at re(isten)% crescut% 'mpotriva agen)ilor patogeni6 Pe l.ng% 'ndeplinirea conditiilor de miDcare alimenta)ie &idratare igien% vestimenta)ie Di posi!ilit%)i materiale e8ist% c.teva principii pentru a evita apari)ia tul!ur%rilor trofice cutanate. Examineaza, controleaza + tegumentele pentru a o!serva$culoarea normal% sau modific%rile patologice consisten)a supl% sau aspr%6 $elasticitatea mirosul pre(en)a edemelor ulcerelor de presiune etc. +mucoasele, cu o not% aparte pentru cea !ucal% )in.nd cont de$culoarea Di starea lor denti)ia complet%4lipsa cu4f%r% carii6
214

$starea gingiilor Di a !u(elor depistarea eventualelor mirosuri Di le(iuni. + p&rul pentru$lungime suple)e str%lucire pigmenta)ie desimea6 $gradul de 'nc%rcare cu gr%sime 1uscat gras2 gradul de cur%)enie. + ung5iile pentru $consisten)% culoare fri!ilitate Di aspect general6 $gradul de cur%)enie depistarea eventualelor afec)iuni sau le(iuni. + nasul i cavitatea nazala Ypentru$mucoasa umed% fose na(ale li!ere depistarea eventualelor modific%ri + urec5ile pentru$configura)ie normal% starea de cur%)enie depistarea eventualelor afec)iuni Di le(iuni. evalu&m Evalueaza J deprinderile Di o!iceiurile igienice ale pacientului pentru$ num%rul Di durata duDurilor4 !%ilor6 $ frecven)a Di periajul corect la sp%larea din)ilor precum Di produsele utili(ate6 $ frecven)a pentru sp%larea p%rului Di produsele utili(ate6 $ t%iatul ung&iilor Di toaleta periung&iala. ;8aminarea tegumentelor si mucoaselor are rolul de a descoperi c.t mai precoce manifest%rile patologice care tre!uie aduse la &*no$tint% medicului constituind indici importan)i pentru sta!ilirea diagnosticului Di prevenirea complica)iilor.

II#

DEPENDENA >N SATISFACEREA NE<OII

C.nd aceast% nevoie nu este satisf%cuta apar urmatoarele '!o-) m d d ' nd n(%1. Caren)e de igien%$ murdaria 2. /lterarea tegumentelor Di a fanerelor6 alterarea mucoaselor 3. 7eficit de autoingrijire Modi"i&+!i) '%to)o9i& &%! %'%! )% ni. )*) t 9*m nt )o! Ki m*&o%$ )o! '!i.ind: $ transpira)ia e8cesiv%6 $ culoarea6 $ edemul6 $ descuama)iile6 $ erup)iile cutanate6 $ &emoragiile cutanate etc. S*!$ d di"i&*)t%t S*!$ d J insuficien)% intrinsec%o!din "i,i& $ sl%!iciunea sau parali(ia mem!relor superioare $ le(are fi(ic% $ circula)ie inadecvat% J insuficien)a e8trinsec%215

$ orice piedic% a miDc%rii $ imo!ilitate $ puncte de presiune J de(ec&ili!ru$ durere $ sl%!iciune $ de(ec&ili!ru endocrin $ tul!urari de g.ndire S*!$ d $ an8ietate stres o!din $ pierderea imaginii corporale '$i3o)o9i& $ situa)ie de cri(% S*!$ d $ s%r%cie o!din $ eDecul profesional $o&io)o9i& $ conflictul de rol $ lips% de cunoDtin)e Li'$% $ insuficienta cunoaDtere de sine Di a mediului 'nconjur%tor &*no%Kt !ii $ ignoran)a. 1# CARENE DE IGIENA DEFICIT DE AUTOINGRI?IRE Neglijen)a 'n m%surile de igien% sau incapacitatea de a se p%stra curat fie din cau(a !olii sau a sl%!iciunii fie prin refu(ul de a se sp%la are drept consecin)% aparen)a de ne'ngrijit. 9egumentele sunt murdare Di las% poart% desc&is% infec)iilor.

M%ni" $t+!i d d ' nd n(+ $ murdar Di gras 'n de(ordine '+!*) $ pediculo(%. $ murd%rie acumulat% 'n conductul auditiv e8tern *! &3i) $ pavilioane murdare $ murd%rie retroauricular% $ rinoree n%$*) $ cruste. $ a!sen)a din)ilor $ carii dentare $ culoare gal!en% a din)ilor &%.it%t % $ prote(e dentare ne'ngrijite -*&%)+ $ pre(en)a tartrului pe din)i 1depuneri dure Di ade(ive2 $ &alena fetid% 1miros nepl%cut al gurii2 $ lim!% 'nc%rcat% $ fisuri ale !u(elor. $ net%iate *n93ii) $ murd%rie acumulat% la cap%tul ung&iilor. 'i ) % $ gri sau neagr% 'n anumite locuri $ !ar!% murdar%
216

d '!ind !i i9i ni&

$ aspr% $ cu le(iuni de grataj. $ nu se spal%6 $ nu se piapt%n%6 $ de(interes fa)% de m%surile de igien%6 $ degaj% miros de(agrea!il.

Int !. n(ii) %$i$t nt i m di&%) - '%&i nt &* &%! n( i9i ni& O-i &ti. Int !. n(ii) %*tonom Ki d ) 9%t $ ajut% pacientul 'n func)ie de starea general% s% 'Di fac% !aie sau duD sau 'i efectuea(% toaleta pe regiuni6 $ preg%teDte materialele pentru !aie6 P%&i nt*) $+ $ preg%teDte cada6 '! ,int $ asigur% temperatura camerei 12"$22S C2 Di a apei 137$3#S C26 t 9*m nt ) Ki $ ajut% pacientul s% se 'm!race s% se pieptene s%$Di fac% toaleta cavit%)ii m*&o%$ ) !ucale s%$Di taie ung&iile6 &*!%t $ pentru efectuarea toaletei pe regiuni preg%teDte salonul Di materialele protejea(% pacientul cu paravan Di$l convinge cu tact Di cu !l.nde)e s% accepte6 $ efectuea(% toaleta cavit%)ii !ucale la pacien)ii inconDtien)i. $ identific% 'mpreun% cu pacientul cau(ele Di motiva)ia preocup%rii pentru P%&i nt*) $+-Ki aspectul fi(ic Di 'ngrijirile igienice6 ! do-Ond %- $ ajut% pacientul s%$Di sc&im!e atitudinea fa)% de aspectul s%u fi(ic Di fa)% de $&+ $tim% d 'ngrijirile igienice6 $in $ conDtienti(ea(% pacientul 'n leg%tur% cu importan)a men)inerii curate a tegumentelor pentru prevenirea 'm!oln%virilor. /# ALTERAREA TEGUMENTELOR I FANERELOR ?e(iunile la nivelul tegumentelor pot fi cau(ate de diminuarea circula)ie sanguine 'n punctele de presiune prin irita)ia produs% de veDminte 1&aine necorespun(%toare2 Di prin acumulare de murd%rie. <rganismul uman prin func)ia de ap%rare a pielii este protejat 'mpotriva agen)ilor e8terni. 9otuDi aceDtia reuDesc uneori 'n func)ie de gradul de vulnera!ilitate s% provoace le(iuni. < presiune e8ercitat% un anumit timp asupra unei regiuni prin tul!ur%rile trofice pe care le determin% produce apari)ia escarelor sau c&iar necro(a )esutului. +urd%ria acumulat% la nivelul pielii produce cruste ce pot degenera 'n ulcera)ii. <rice le(iune a pielii este o poart% de intrare a germenilor patogeni de unde re(ult% importan)a men)inerii integrit%)ii ei. M%ni" $t+!i d d ' nd n(+ ?7 Le1"!n" la n"vel!l p"el"" " 3!coa elor Fapar "n 0ol" #e p"ele, 0ol" "n;ecto. conta$"oa e #ar " "n a;ect"!n" $enerala, " te3"ce7 $ pat% congestiv% datorat% vasodilata)iei6 roseata a pielii sau a mucoaselor !it m care dispare la presiune6
217

m%&*)% E&o!i%(ii

'%'*)%

nod*)*) . ,i&*)

'*$t*) "i$*!i

d $&*%m%(i

"*!*n&*) .iti)i9o

*)& !%(ii

$&%!

.%!i& 3 mo!oi,i *)& !

$ modificare de culoare a pielii datorit% unei reacii inflamatoare pe o (ona limitata circumscrisa6 $ le(iune superficiala a pielii sau a unei mucoase cu pierdere de su!stan)% superficial% ap%rut% 'n urma unui traumatism sau pro"usa prin grata# 1frecvent dup% prurit26 $ leziune elementara constan" intr!o mica ri"icatura circumscrisa , consistenta si bine "elimitata la suprafata pielii 1d[5mm2 rosiatica sau neagra re(ultata fie prin &iperpla(ia celulelor din derm sau epiderm fie prin infiltrate seros locali(at in derm6 poate fi tran(itorie pruriginoasa persistenta6 are caracter re(olutiv nu las% cicatrici Di apare 'n urticarie fe!re eruptive etc. $ le(iune solida tridimensionala cu diametru mai mare decat al papulei locali(ata in derm sau &ipoderm6 $ridic%turi ale epidermului 1!%Dici cu d[5 mm22 rotunde de dimensiuni mici pline cu lic&id clar sau gal!ui Di de cele mai multe ori 'nso)ite de prurit Di durere6 $flictena- d _5mm. $ a!ces minuscul la suprafa)a tegumentului locali(at la r%d%cina firului de p%r Di constituind aDa$numitele le(iuni de foliculit% 1coDuri26 pot fi primitive sau secundare prin infectarea ve(iculelor care se pustuli(ea(%. $ 'ntreruperi liniare ale continuit%)ii tegumentului6 $ desprinderea celulelor cornoase superficiale din epiderm%$ furfuracee descuamare fin% $ Mt%r.)eN6 $ pitiria(ica6 $ lamelar 1descuama)ie !rut%26 $ in lam!our 1detaDare accidental% sau c&irurgical% a fragmentului de piele2. ?a copii 'n !olile infec)ioase descuam%rile sunt frecvente. $ infec)ie specific% foliculului pilose!aceu produs% de stafilococul auriu 6 $ leuco$melano$dermie de natur% pro!a!il neuroendocrin% caracteri(at% prin pete acromice m%rginit% de o (on% &iperpigmentat%6 $ pierdere de su!stan)% re(ult.nd dintr$un proces patologic ce ac)ionea(% asupra pielii6 $ poate fi superficial% 1ero(iune2 sau profund% 1e8ulcera)ie Di ulcera)ie propriu$(is%26 $ poate fi cutanat 1de gam!a2 sau de mucoasa 1gastroduodenal26 $ distrugeri tisulare ca urmare a unui deficit de nutri)ie local% de o!icei prin le(iuni vasculare sau prin compresiune continu% se pot produce Di prin ac)iunea direct% a unor factori infec)ioDi sau prin to8inele lor sau su! ac)iunea unor su!stan)e c&imice caustice $ dilat%ri permanente ale venelor superficiale 'nso)it% de insuficien)a valvulelor peretelui venos6 sensul circula)iei venoase este inversat 'n ortostatism $ afec)iuni ale ple8urilor venoase anale Di din partea terminal% a rectului const.nd 'n dilatarea acestor vene cu apari)ia de procese inflamatorii Di trom!otice. $ erodare a )esutului pe teren varicos.
218

.%!i&o%$ $repre(int% modificarea tegumentelor determinate de !oli infec)ioase acute 1scarlatina rujeola ru!eola varicela &erpes etc26 reac)ii alergice 1urticarie !oala serului26 &ipere8cita!ilitatea nervilor vasomotori ale pielii 1meningite *asedoO etc26 efectul to8ic Di de desensi!ili(are al unor medicamente 1iod morfin% salicilat anti!iotice etc2. $le(iune elementar% secundar% re(ultat% 'n urma usc%rii unei sero(it%)i provenite dintr$o ulcera)ie pre(ent.ndu$se ca mici depo(ite de fi!rina din plasma sanguin% 1ve(icula flictena2. $ afec)iune a pielii cau(at% de inflama)ia glandelor se!acee Di polise!acee6 locali(area este 'n general pe fa)% umeri spate iar forma cel mai des 'nt.lnit% survine 'n perioada pu!ert%)ii I acneea juvenil&<vulgar&. $ repre(int% inflama)ia unui folicul polise!aceu produs% de stafilococul auriu6 $ are aspectul unui !ur!ion g%l!ui care se elimin% la desc&iderea furunculului pre(ent.nd cicatrice dup% vindecare6 J aten)ie nu se stoarce sau presea(% furunculul 'n ideea de eliminare a puroiului deoarece e8ist% riscul de diseminare a micro!ilor si 'n func)ie de locali(are 1!u(a superioar%2 risc de trom!o(% a vaselor6 A furunculoza apari)ia succesiv% sau simultan% 'n diferite regiuni ale corpului a mai multor furunculi. $ apare mai ales la o!e(i la nivelul cutelor a!dominale sau interfesiere la noi n%scu)i la nivelul feselor Di p%r)ilor genitale6 $ mico(% cutanat% situat% la nivelul plicilor Di interdigital caracteri(at% prin eritem pruriginos apoi decolorare epidermica secre)ie Di depo(it al!icios prin macerarea epidermei cornoase cu fisurarea fundului pliului

!*'ti% &*t%n%t%

&!*$t%

%&n %

"*!*n&*)*)

int !t!i9o

97 =o#";"car" ale c!lor"" te$!3entelor2 J paloarea. repre(int% decolorarea pielii6 $ paloarea pielii este cau(at% de anemii Di deficit de irigare a pielii6 $ paloarea instalat% !rusc se constat% 'n &emoragii6 $ paloarea accentuat% se constat% 'n colaps Doc prin fipsa de irigare a pielii cau(at% de depo(itarea s.ngelui 'n vasele a!dominale. Jc"ano1a. repre(int% colora)ia al!%struie a tegumentelor Di mucoaselor6 $ este determinat% 'n ca(ul afec)iunilor aparatului respirator de$ o!turarea c%ilor respiratorii6 $ micDorarea suprafe)ei respiratorii6 $ deficit func)ional al muDc&ilor respiratori. $ apare 'n cursul afec)iunilor aparatului circulator !olilor cardiace congenitale6 Ciano(a poate fi locali(at%$discret la nivelul e8tremit%)ilor degetelor Di al lo!ului urec&ilor6 $ intens% la nivelul nasului !u(elor oc&ilor6 $foarte intens% la nivelul fe)ei Di lim!ii6 $ generali(at% la nivelul unei anumite regiuni prin trom!o(% sau compresie venoas%.
219

J ro8ea-a.repre(int% colora)ia intens% a pielii ap%rut% 'n emo)ii eforturi fi(ice st%ri fe!rile diferite afec)iuni &emoragice. ,n pneumonie aspectul roDu congestionat este caracteristic pentru jum%tatea de fa)% a p%r)ii afectate pulmonar. J &iperpigmentarea $ difu(a generali(ata in afara ca(ului care repre(inta o trasatura rasiala6 apare in !oala /ddison6 $ circumscrisa$ limitata$ periocular in &ipertiroidie nevro(e6 $ la fata$ cloasma gravidelor6 $ frunte o!raji perioral$ masca !iliara6 $ difu(a si circumscrisa$ al!inismul$ anomalie congenitala- tegument al!$ro(at iris ro($rosu par !lond su!tire si mat6 $ vitiligo$ pete decolorate cu margini &iperpigmentate neregulate si tegument normal in rest6 $ discromii$ datorate acumularii in piele a unor pigmenti patologici$ ciano(a$ coloratia al!astruie a pielii si mucoaselor datorita cresterii &emoglo!inei reduse in sange6 poate fi locali(ata la e8tremitati si generali(ata6 $ icterul coloratia gal!ena de nuante diferite$ intensitatea mica si nuanta flavinica 1 gal!en des&is2 ne orientea(a spre icterul &emolitic $ intensitatea moderata si nuanta ru!inica1 gal!en rosiatic2 ne orientea(a spre icterul &epatitic $ intensitatea mare si nuanta verdinica1 gal!en ver(ui2 ne orientea(a spre icterul o!structiv. $ icter melas 1cenusiu inc&is2 in cancerul de cap de pancreas

:7 Le1"!n" c!tanate va c!lare $poate fi cau(at% de$ tul!ur%ri de coagulare a s.ngelui6 $ fragilitatea capilar% e8agerat% de natur% to8ic% sau infec)ioas%6 . modificarea func)ional% sau cantitativ% a trom!ocitelor6 +petesii# &emoragii mici de form% punctiform% ovalar% sau rotund%6 3 mo!%9i% +ec5imoze I pat% &emoragic% de culoare al!%struie sau negricioas% &*t%n%t% produs% prin e8trava(area s.ngelui Di infiltrare difu(% 'n )esutul su!cutanat6 &emoragia cutanat% nu dispare la presiunea digital% ca 'n ca(ul eruptiilor congestive. +epistaxis I &emoragie na(al%6 +5emoragii gingivale= +5ematemeza# s.nge eliminat prin v%rs%tur%6 +melena# eliminarea 'n 3caun de s.nge negru 1digerat 'n tu!ul digestiv2.
220

3 mo!%9i% m*&o%$ )o!

@7 =o#";"car" #e a pect " #e vol!3 E#e3!l repre(int% acumularea de lic&id seros caracteri(at prin creDterea 'n volum a regiunii edema)iate6 pielea este palid% lucie str%ve(ie f%r% elasticitate Di p%strea(% impresiunea degetelor1godeu2. ;demul poate fi$ locali(at prin sta(a venoas% 'n p%r)ile declive 1'nclinate2 ale corpului6 $ generali(at 'n afec)iuni cardiace Di pulmonare I anasarca=lic5idul se acumuleaza in cavitatile seroase(pleuraal, peritoneala, pericardica)= $ cardiac- este de culoare al!astra6 apare la inceput in regiunile declive6 $ renale- al!e moi pufoase lasa semnul godeului6 $ caDectic6 consecinta scaderii proteinelor plasmatice 'n tu!erculo(% su!nutri)ie cancer prin sc%derea al!uminelor din s.nge creDterea permea!ilit%)ii pere)ilor vasculari6 $ inflamator locali(at 'n jurul proceselor inflamatoare 1de culoare roDie26 se insotesc de semnele inflamatie- ru!or dolor calor tumor le(area functiei segmentului respectiv. $ angioneurotic c.nd are o cau(% alergic% Di se instalea(% rapid6 U c%c"!nea la nivelul mucoaselor ne indic% o des&idratare. Secre-""le cu aspect modificat sau 'n e8ces au Di ele conota)ie patologic%. A7Alte 3o#";"car" la n"vel!l te$!3entelor " 3!coa elor Kiper5idroza 'nseamn% creDterea anormal% a secre)iei sudorale Di poate fi locali(at% sau generali(at%. 7easemeni poate fi transpira'ie continu& 'n st%rile fe!rile continue din cri(a pneumonic% si transpira'ia periodic& I 'n st%rile fe!rile intermitente. Aiper&idro(a locali(at% este de o!icei simetric% Di atinge (ona fe)ei a8ilele palmele Di plantele. ?ocali(%rile asimetrice tr%dea(% o tul!urare organic% cel mai adesea neurologic%. Aiper&idro(a a8ilar% palmar% Di plantar% sunt cele mai frecvente adeseori asociate una cu alta. Pre(int% caractere comune- de!ut la pu!ertate tendin)% la remisie dup% 4" de ani dispari)ia la su!iec)ii v.rstnici dar mai ales apari)ia unor cri(e sudorale psi&ogene la cel mai mic Doc emo)ional 1uneori c&iar frica de a transpira devine motiv 'n sine2. Cri(ele pot genera o stare de jen% mai ales la persoanele investite social la care imaginea are mare importan)%. Cau(a &iper&idro(ei palmo$plantare este genetic% dominant autosomal%. Aiper&idro(a palmar% este deose!it de jenant% Di poate fi declanDat% printr$o simpl% sugestie. ;ste incomod% afect.nd activitatea 'n anumite profesii- c&irurgi violoniDti electricieni etc. Aiper&idro(a plantar% antrenea(% macerarea fiind sursa unui miros ur.t dat de descompunerea !acterian%. 9alpa piciorului este adesesa !r%(dat% de erup)ii Keratolitice prin ac)iunea germenilor. Planta este &iper&idratat% devine sensi!il% la presiunea mersului Di poate de(volta dermite de contact la diverDi alergeni din 'nc%l)%minte 1vopsele tanini2. /stfel se e8plic% necesitatea sp%l%rii frecvente utili(area de pul!eri a!sor!ante evitarea ciorapilor din fi!re sintetice Di a 'nc%l)%mintei din 'nlocuitori de piele care 'mpiedic% evaporarea. Aiper&idro(a a8ilar% are acelaDi impact social. Cu toat% a!unden)a lor 'n a8il% glandele sudoripare apocrine nu joac% un rol important 'n &iper&idro(a a8ilar%. ;a este declanDat% de factori stresan)i Di e8ist% 'n afara cri(elor sudorale. ;ste inodor% din cau(a

221

dilu)iei sudorii apocrine Di constituie un adev%rat &andicap mai ales pentru femei prin aspectul inestetic Di implica)iile vestimentare. :cneea este o afec)iune comun% par)ial determinat% genetic o!servat% mai ales la pu!eri dar 'nt.lnit% Di la adul)i. Fn acnee coe8ist% le(iuni reten)ionale Di inflamatorii pe fond de piele se!oreic%. ?e(iunile de acnee induc o creDtere a reactivit%)ii emo)ionale cu o sc%dere a imaginii Di stimei de sine. Pacientul cu acnee are nevoie de suport psi&ologic pentru c% poate pre(enta modific%ri comportamentale. ,giena repre(int% principala preocupare a acestui pacient. ,elulita defineDte ca termen dou% condi)ii care nu au nici o leg%tur% una cu cealalt%- celulita estetic% sau comun% caracteri(at% prin depunerea inegal% de gr%sime su!cutanat% oferind un aspect de 'm!%tr.nire a pielii Di celulita infec)ioas% care are o conota)ie pur medical% fiind o infec)ie !acterian% ce poate lua forme grave. 5iecare form% de celulit% pre(int% ta!lou clinic specific Di necesit% 'ngrijiri speciale mai ales 'n spectrul igienei. Kemangioamele cutanate afectea(% structurile vasculare de la nivelul mucoaselor Di pielii Di sunt 'n general locali(ate. ;le au o structur% em!rionar% imatur% dar 'n timp se poate maturi(a. 7in acest motiv majoritatea &emangioamelor cutanate dispar spontan p.n% la v.rsta de 7 ani. Kirsutismul este o condi)ie ce se caracteri(ea(% printr$o creDtere 'n e8ces a pilo(it%)ii cu topografie specific masculin% la femei sau copii. Cau(a este cel mai frecvent ovarian% suprarenal% sau iatrogen% 1consum de medicamente2 dar poate fi Di idiopatic% 1cau(% necunoscut%2. 3e descrie o cau(% genetic% 'n (ona mediteranean%. Kipertricoza este o condi)ie caracteri(at% de creDterea p%rului 'n (one care 'n mod normal nu pre(int% pilo(itate sau 'n care pilo(itatea este sla! repre(entat%. Aipertrico(a generali(at% este o afec)iune congenital% rar%. 5ormele locali(ate sunt date de anumite afec)iuni precum mi8edem porfirie etc. sau de consumul de medicamente 1corti(onice difenil&idantoina sau mino8idil2. Cn'ep&turile de insecte pot produce diferite le(iuni de la o inflama)ie mare roDiatic% p.n% la una a!ia vi(i!il%. Fn)ep%tura de insect% poate fi o simpl% nepl%cere dar poate fi grav% uneori letal% mai ales dac% insecta a inoculat venin prin 'n)ep%tur%. ;ste recomandat% pre(entarea la medic. %cabia este o afec)iune dermatologic% pruriginoas% Di e8trem de contagioas% provocat% de un artropod 1%arcoptes scabiae2 ce para(itea(% 'n stratul superficial al epidermei. Fn urma sc%rpinatului Di prin interven)ia mecanismelor imunologice o parte din para(i)i sunt distruDi dar 'n ca( de suprainfectare num%rul lor poate fi foarte mare. Pruritul Di erup)iile sunt condi)ionate de reac)ia alergic%- infestarea primar% poate r%m.ne asimptomatic% pentru 4$6 s%pt%m.ni dar reinfestarea produce imediat o reac)ie de &ipersensi!ilitate. 67 =o#";"car" patolo$"ce la n"vel!l p%r!l!" 3&trea'a 1pitiria(is simple8 capitis2 este o descuamare fi(iologic% e8agerat% a pielii capului la care se adaug% 1sau nu2 o ciuperc% 1p&itVrosporum2. ;8ist% m%trea)% uscat% 1pitiria(is uscat2 Di m%trea)% gras% 1pitiria(is gras - atunci c.nd cantitatea de se!um este a!undent%2. 7eDi m%trea)a repre(int% un simplu de(ec&ili!ru al p%rului s%n%tos

222

datorit% implica)iilor sociale necesit% m%suri igienice speciale Di poate face adeseori o!iectul consultului dermatologic. :lopeciile repre(int% afec)iuni ale p%rului Di scalpului caracteri(ate prin c%derea difu(% sau locali(at% a p%rului. Fn mod normal se pierd (ilnic cam 5" de fire de p%r. =nele c%deri ale p%rului sunt fi(iologice 1c%derea p%rului la nou$n%scut Di cea aDa$(is% se!oreic% la se8ul masculin2. /lopecia androgenic% este responsa!il% de calvi)ia comun% la !%r!a)i Di are predispo(i)ie ereditar%. ;8ist% Di o alopecie cau(at% de stres 1e8emplu - un episod fe!ril o naDtere dificil% o interven)ie c&irurgical% un episod negativ psi&o$afectiv. 0efacerea complet% dup% un astfel de episod se reali(ea(% 'n 4 p.n% la 6 luni. /lopeciile to8ice sunt cau(ate de anumite su!stan)e to8ice 1e8emplu- citostatice antitiroidiene de sinte(% anticoagulante anticonvulsivante deriva)i ai vitaminei / etc.2. /lopeciile do!.ndite se 'nt.lnesc 'n anumite afec)iuni precum- mi8edem insuficien)% &ipofi(ar% dia!et sever colageno(e caren)e alimentare sifilis. $elada este o !oal% frecvent% de cau(% nepreci(at%. Poate surveni 'n urma unor traume psi&ice. ?e(iunea se pre(int% ca o (on% f%r% p%r de form% rotund% sau ovalar% la nivelul scalpului limita (onei f%r% p%r fiind !ine conturat% iar pielea str%lucitoare punctat% de orificiile foliculilor pilo$se!acei Di 'nconjurat% de fire rupte la apro8imativ 1 cm 'n form% de semnul e8clam%rii. ?e(iunea poate fi unic% sau multipl%. ;volu)ia merge spre creDterea spontan% a p%rului sau dimpotriv% spre generali(are. 3icrosporia i tricofi'ia sunt mico(e locali(ate la nivelul pielii capului. ?e(iunile se pre(int% ca niDte pl%ci rotunde sau ovale acoperite de scuame sau cu suprafa)a roDie Di acoperite cu pustule din care la ap%sare ies pic%turi de puroi. /ceste dermatomico(e sunt contagioase Di necesit% tratament Di m%suri igienice speciale. $ediculoza este dat% de infestarea cu p%duc&i. P%duc&ii se cantonea(% de o!icei 'n pielea cu p%r a capului mai frecvent la ceaf% sau retroauricular. /fectea(% mai frecvent preDcolarii Di Dcolarii dar se 'nt.lneDte Di la adul)i 'n condi)ii de igien% precar%. ;8ist% Di o pediculo(% pu!ian%.

G7 =o#";"car" patolo$"ce la n"vel!l !n$4""lor :spectul ung5iilor reflect% 'ntr$o oarecare m%sur% de(ec&ili!rele &idro$minerale dar uneori ne ofer% indicii pre)ioase despre eventuale condi)ii patologice. ,uloarea modificat% 'nseamn% ori o circula)ie periferic% insuficient% 1ung&ii palide2 ori o ciano(% 1ung&ii vine)ii2. Juciul ung&iei este un alt indicator de s%n%tate. < ung&ie s%n%toas% este transparent%. Eezisten'a ung&iei arat% ec&ili!rul mineral. =ng&iile moi fria!ile denot% lipsa calciului Di a altor minerale. Lng5ia 2ncarnat& repre(int% o pro!lem% pentru un mare num%r de su!iec)i ea devenind o cau(% a apari)iei infec)iilor. =ng&ia 'ncarnat% are drept cau(e t%ierea deficitar% a ung&iei sau purtarea de 'nc%l)%ri foarte str.mte. 1nfec'iile ung5iale i periung5iale 0nicomicozele sunt infec)ii fungice care apar de o!icei mai 'nt.i 'n (ona interdigital% sau pe plant% iar dup% o perioad% se e8tind la nivelul ung&iilor. Fn mico(e la 'nceput apare o modificare a culorii Di a grosimii ung&iei. ?a marginea ung&iei apare o pat% al!% ung&ia se 'ngroaD% Di 'ncepe s% devin% fria!il% 1se sf%r.mi)ea(%2. 7isconfortul de ordin estetic este cel mai frecvent simptom durerea lipsind de o!icei 'n ca(ul
223

onicomico(elor. 7in acest motiv multe persoane trec cu vederea simptomele neDtiind c% este vor!a despre o !oal%. +ico(ele se transmit relativ uDor prin contact direct sau indirect. 5olosirea 'n comun a unor o!iecte de igien% personal% 1ung&ier% forfecu)% pentru ung&ii prosop s%pun2 a &ainelor sau a pantofilor repre(int% mare risc de infec)ie. 7e asemenea contactul cu suprafe)e infectate 1vasele din saloanele de coafur% Di cosmetic% !a(inele de 'not gr%tarul din lemn din saune sau de pe plaj%2 pre(int% risc de infec)ie. <nicomico(ele afectea(% 'n primul r.nd persoanele care lucrea(% cu m.inile 'n mediu umed Di dulce 1cofet%rie !uc%t%rie sp%l%torie2 Di care nu poart% m%nuDi. Cele mai multe onicomico(e se g%sesc la ung&iile de la picioare. <nicomico(ele locali(ate la nivelul ung&iilor de la picioare sunt mai frecvente la persoanele cu ung&ii 'ncarnate sau care 'Di taie e8agerat ung&iile. Fnc%l)amintea str.mt% sau cea care p%strea(% piciorul cald Di umed favori(ea(% apari)ia onicomico(elor. $anari'iul este o inflama)ie a )esutului periung&ial. Panari)iul este produs de cau(e multiple. Poate fi de natur% infec)ioas% sau cau(at de un factor iritativ 1su!stan)e c&imice detergen)i2. .raumatismele, t%ierea cuticulei sau macerarea pielii prin ume(eala prelungit% a degetelor pot duce la apari)ia panari)iului 1copiii care 'Di sug degetul pot face panari)iu

Int !. n(ii) %$i$t nt i m di&%) O-i &ti. Int !. ntii) %*tonom Ki d ) 9%t $ ia m%suri de prevenire a infec)iilor nosocomiale 6 $ le(iunile care s$au suprainfectat vor fi protejate cu pansament efectuat 'n condi)ii de perfect% asepsie at.t a tegumentelor materialelor c.t Di a m.inilor persoanei care 'l e8ecut% 6 $ pansamentul se va face cu !l.nde)e pentru a nu distruge )esuturile nou formate prin procesul de vindecare 6 $ desfacerea pansamentelor se va face !l.nd ume(indu$le la nevoie 6 $ supraveg&ea(% ca pansamentele s% nu fie prea str.nse pentru a nu 'mpiedica circula)ia sanguin%6 $ multe dintre le(iuni sunt determinate de &ipersensi!ilitatea organismului fa)% de unele alimente6 ca urmare asistenta 'ndrum% pacientul s% consume alimente neiritante Di nee8citante6 $ controlea(% alimentele provenite de la apar)in%tori6 $ 'nva)% pacientul s% consume legume f%inoase fructe Di (ar(avaturi6 $ conDtienti(ea(% pacientul Di familia 'n leg%tur% cu rolul nociv al alcoolului cafelei condimentelor alimentelor pr%jite conservelor afum%turilor6 $ 'ncurajea(% pacientul 'n permanen)% 1le(iunile sunt sup%r%toare prin pruritul pe care 'l produc prin aspectul di(gra)ios prin posi!ilitatea de a l%sa cicatrice2 6 $ 'i e8plic% necesitatea interven)iilor6 $ prelevea(% produse specifice pentru investiga)ii de la!orator
224

P%&i nt*) $+ n* d .in+ $*!$+ d in" &(ii no$o&omi%)

P%&i nt*) $+ "i &3i)i-!%t n*t!i(ion%)8 ' nt!* "%.o!i,%! % &i&%t!i,+!ii ) ,i*ni)o! &*t%n%t P%&i nt*) $+ %i-+ o $t%! d -in "i,i& Ki '$i3i&

1cruste puroi fire de p%r ung&ii2.

DEFICIT DE AUTO>NGRI?IRE $ referitor la durere disconfort general sistemul perceptiv sau cognitiv deteriorat deprimare sistem neuromuscular modificat6 starea depresiv% o!oseal% sl%!iciune pertur!area imaginii de sine neadaptare la rol. +od de manifestare$ nu poate s%$Di acorde 'ngrijiri igienice f%r% ajutor nu simte nevoia de auto'ngrijire accept% situa)ia nou%4rolul 'i este fric% de e8acer!area durerii o!oseal% sl%!iciune. $ lipsa autonomiei referitor la po(i)ia for)at% imo!ili(area la pat contrangeri fi(ice intoleran)a la activit%)ii an8ietate grav%6 $ aspect murdar $ ne'ngrijit6 are nevoie de ajutor6 $ de(interes fa)% de m%surile de igien%- nu se spal% nu se piapt%n% 'Di neglijea(% sau refu(% aplicarea m%surilor4modalit%)ilor de 'ngrijiri igienice. O-i &ti. : $ sa se asigure cur%)enia corporal% Di sa 'nvete modalit%)i de p%strare a igienei6 $ pacientul sa fie capa!il de auto'ngrijire sa e8prime acceptul de a efectua 'ngrijiri (ilnice6 $ pacientul sa 'Di redo!.ndeasca interesul pentru desf%Durarea 'ngrijirilor6 $ pacientul sa fie ajutat 'n activit%)ile igienice sa fie promovata cur%)enia corporal% sau a unei regiuni6 $ pacientul sa e8prime diminuarea le(iunilor si a starii de disconfort6 $ pacientul sa pre(iente tegumente mucoase fanere normale curate integre. Int !. ntii: $ se evaluea(a caacitatile persoanei de a desfasura activitati de autoingrijire utili(and urmatoarea scala de coduri" $ complet independent6 1$ utili(ea(a autonom mijloace adaptate6 2$ are nevoie de ajutor minim6 3$ este asistat partial6 4$ este asistat total6 5$ are nevoie total de ajutor. $ se asigura mijloace de igiena adaptate gradului de autonomie4 dependenta6 $ se e8plorea(a o!iceiurile persoanei legate de igiena6 $ se planifica impreuna cu pacientul intalniri cu alte persoane care au trecut prin situatii similare si s$au adaptat6 3e permite pacientului sa$si e8prime sentimentele de neputinta sau frustrare la nevoie6 3e evidentia(a se lauda progresele facute de pacient. PROCESUL DE INGRI?IRI A NURSING C*) 9 ! d d%t despre modul in care pacientul 'si satisface nevoia. An%)i,% $i int !'! t%! % d%t )o!
225

Pro0le3e #e #epen#en-%- murd%ria alterarea tegumentelor si fanerelor deficit de autoingrijire. =an";e t%r" #e #epen#en-%- piele murdara le(iuni la nivelul tegumentelor semne de inflama)ie fanere murdare 1par gras secre)ii na(ale pre(en)a de tartru pe din)i2 &alen% pediculo(% de(interes pentru igiena corporal% edeme le(iuni de grataj etc. S!r e #e #";"c!ltate- imo!ili(area constr.ngerile fi(ice circula)ie inadecvat% tul!ur%ri de g.ndire an8ietate stres situa)ii de cri(% s%r%cia esecul profesional conflictul de rol lipsa de cunostin)e ignoran)a. P)%ni"i&%! % 5n9!i:i!i)o! O0"ect"ve poten-"ale pentr! pac"ent2 $ s% cure)e pielea de su!stan)ele str%ine Di de produDii de e8cre)ie6 $ s% men)in% integritatea elasticitatea Di starea de &idratare6 $ s% asigure permea!ilitatea sa pentru p%strarea 'n condi)ii adecvate a rolului de respira)ie a!sor!)ie Di e8cre)ie6 $ s% o proteje(e de agresiunea e8tern%. Intervent""2 . evaluarea gradului de dependenta al pacientului1 starea tegumentelor si mucoaselor gradul de mo!ilitate etc. 26 $ acordarea 'ngrijirilor igienice corporale6 $ efectuarea toaletei cavit%)ii !ucale la pacientul conDtient4inconDtient6 $ 'ngrijirea tegumentelor pentru prevenirea escarelor de decu!it6 $ o!servarea apari)iei unor manifest%ri - edem tul!ur%ri de colora)ie le(iuni de grataj erup)ii tul!ur%ri de sensi!ilitate tul!ur%ri de pilo(it%)i sau alte fic%ri ale tegumentelor sau fanerelor6 $ efectuarea igienei mediului am!iant6 $ 'ngrijirea p%rului a ung&iilor 'ngrijirea pl%gilor c&irurgicale sau traumatice6 $ efectuarea pansamentelor A')i&%! % 5n9!i:i!i)o! 1nterven'ii generale $ asigurarea igienei pacien)ilor este una din func)iile autonome ale asistentului medical. 3u! indicativul Gori de c.te ori este nevoieH dar nu mai rar dec.t se sta!ileDte prin protocoale Di standarde de calitate m%surile de igien% constituie o prioritate 'n 'ngrijirea pacien)ilor 1nursing2. /sistentul medical este responsa!il pentru$ igiena sec)iei 1coridoare saloane s%li de tratamente Di pansamente grupuri sanitare26 $ igiena patului !olnavilor6 $ igiena lenjeriei de corp6 $ igiena personal% a pacientului. /sistentul medical 'ndeplineDte urm%toarele sarcini$ sc&im!% (ilnic 1cel pu)in2 lenjeria de pat6 $ sc&im!% lenjeria de corp a pacientului6 $ asigur% materialele necesare aplic%rii interven)iilor 1s%pun prosop pieptene etc26 $ e8ecut% 4 supraveg&ea(% 1dup% ca(2 toaleta par)ial% 1toaleta cavit%)ii !ucale toaleta pe regiuni26 $ e8ecut% 4 supraveg&ea(% !aia general% a pacientului 1sau duDul (ilnic26 $ e8ecut% 4 supraveg&ea(% anumite manevre igienice necesare precum- piept%natul t%ierea ung&iilor etc.6
226

$ 'nva)% pacientul anumite reguli de igien%. ,giena sec)iei 'nseamn% aplicarea m%surilor de asepsie 1cur%)enie de(infec)ie de(insec)ie derati(are2. /sistentul medical tre!uie s% cunoasc% regulile de igien% c&iar dac% nu el e8ecut% cea mai mare parte a acestor sarcini ci numai le deleag%. J educatia pacientului pentru protec)ia tegumentelor Di mucoaselor pentru men)inerea integrit%)ii Di a func)iilor lor pentru p%strarea aspectului estetic 1culoare str%lucire elasticitate etc.2 prin respectarea urmatoarelor principii generale+ alimenta'ie corect& regim ec&ili!rat !a(at pe fructe legume Di produse lactate. 5actorii nutritivi proveni)i din alimenta)ie 'ntre)in pielea Di mucoasele. Numeroase afec)iuni de nutri)ie 1e8emplu- avitamino(ele / C etc.2 se reflect% la nivelul pielii. + odi5n& i somn suficiente. 3omnul Mde frumuse)eH nu este numai o vor!% lipsit% de con)inut ci o realitate. ?ipsa odi&nei precum Di somnul insuficient sau de proast% calitate determin% apari)ia cearc%nelor Di a ridurilor timpurii. Pielea resimte stresul psi&ic Di cap%t% aspecte maladive. + folosirea obiectelor personale de igien&. <!iectele de igien% personal% nu tre!uie 'mprumutate. Periu)a de din)i piept%nul prosopul etc. tre!uie s% ai!% caracter personal pentru evitarea transmiterii germenilor de la o persoan% la alta. + evitarea fumatului i a excesului de alcool. + evitarea expunerii prelungite la oare 8" v>nt7 3oarele are efecte !enefice pentru s%n%tate. 3u! ac)iunea ultravioletelor se sinteti(ea(% vitamina 7 care favori(ea(% a!sor!)ia calciului. 0a(ele solare stimulea(% formarea melaninei Di pielea devine !ron(at% !ron(ul fiind necesar c&iar pentru protec)ie 'mpotriva radia)iilor solare. Numai c% e8cesul de e8punere epui(ea(% resursele de ap%rare Di favori(ea(% apari)ia arsurilor iar pe termen lung Di a cancerelor de piele. B.ntul Di soarele usuc% pielea modific.ndu$i pA$ul Di ca o consecin)% reduc.ndu$i capacitatea de a se ap%ra Di de a ap%ra organismul. 5olosirea s%punurilor grase Di a uleiurilor sau lo)iunilor &idratante poate ajuta pielea s% re(iste mai !ine la ac)iunea radia)iilor solare Di a v.ntului. + evitarea temperaturilor extreme. C%ldura e8cesiv% sau frigul supun pielea unor eforturi ma8ime pe de o parte pentru men)inerea constant% a temperaturii corporale iar pe de alt% parte pentru men)inerea integrit%)ii sale. + evitarea contactului cu substan'e c5imice sau cu poten'ial alergic. 7etergen)ii produsele c&imice folosite pentru tre!urile casnice etc. pot afecta epiderma conduc.nd la apari)ia unor afec)iuni locale Di c&iar generale. + folosirea serviciilor cosmetice 2n mod adecvat. 3erviciile de fri(erie coafur% cosmetic% tre!uie s% fie asigurate prin re)ele controlate sanitar. =nele proceduri precum epilatul manic&iura pedic&iura tre!uie s% respecte reguli stricte pentru c% pun 'n pericol 'ns%Di via)a clientului. + folosirea corect& a cosmeticelor. Produsele cosmetice afectea(% func)ionarea pielii drept pentru care nu tre!uie folosite 'n e8ces. 3unt cunoscute afec)iuni locale cum ar fi dermatitele de contact care sunt cau(ate de folosirea inadecvat% a su!stan)elor cosmetice. +ac&iajul (ilnic tre!uie 'nso)it de demac&iere consecutiv% corespun(%toare. Bia)a modern% cu stresul continuu poluarea radia)iile atmosferice cau(ate de su!)ierea stratului de o(on impun utili(area unor produse adjuvante pentru 'ntre)inerea pielii Di fanerelor. Cremele tre!uie adaptate tipului de ten iar Dampoanele tipului de p%r. 7eodorantele vor fi alese cu grij% c.t mai pu)in agresive Di 'n niciun ca( antiperspirante. + consultarea specialistului. 5olosirea produselor cosmetice tre!uie s% ai!% avi(ul

227

specialistului pentru prevenirea unor efecte nepl%cute. Fn ca(ul apari)iei unor tul!ur%ri la nivelul tegumentelor Di mucoaselor automedica)ia este inter(is% fiind necesar% consultarea dermatologului. E.%)*%! % 5n9!i:i!i)o! Se va referi la aspectul tegumentelor Di mucoaselor- erup)ii culoare le(iuni de decu!it6 integritatea tegumentelor 1pl%gi26 po(i)ie imo!ilitate starea psi&ic% satisfac)ia pacientului re(ultatele o!)inute6 men)inerea sau redo!.ndirea independen)ei6 efectuarea de 'ngrijiri igienice (ilnice calitatea 'ngrijirilor6 nivel de cunoDtin)e alte semne asociate.

INTERDEPENDENTA CU CELELALTE NE<OI Nesatisfacerea nevoii de a men)ine tegumentele curate Dl integre afectea(% celelalte nevoi fundamentale. A &om*ni&% J comunicare ineficace la nivel sen(orial motor Di intelectual prin confu(ie de(orientare apatie de(interes cu efecte dintre cele mai negative pentru pacient prin lipsa de igien%. A $ miK&% Ki % %. % o -*n+ 'o$t*!+ J caren)ele de cur%)enie de(interesul pentru modul cum se pre(int% etc. determin% 'n final pe l.ng% sentimentul de i(olare afectarea tegumentelor Di mucoaselor cu implica)ii directe pentru mo!ili(are Di postura deficitar%. A-$i m n(in t m' !%t*!% &o!'*)*i in )imit no!m%) Jlipsa masurilor de igiena si alterarea mucoaselor4tegumentelor conduce la modificari ale temperaturii corpului1e8emplu-&ipertermie in ca(ul le(arii tesuturilor si suprainfectarea lor2. A ! $'i!% J doar prin afectarea mucoaselor respiratorii Di a c%ilor respiratorii superioare li!ere cau(ate de lipsa de igien% Di a celor mai elementare m%suri de autoprotec)ie nevoia de a respira devine deficitar%. A $ %)im nt% $i 3id!%t% J prin le(iunile pre(ente la nivelul cavit%)ii !ucale endona(al etc. sunt produse mari tul!urari 'n posi!ilit%)ile de &idratare Di alimentare. A )imin% J eliminare de urin% Di fecale neadecvat% cau(ate de le(area integrit%)ii fi(ice. A do!mi $i % $ odi3ni J diminuare4incapacitatea de odi&n% Di somn prin acumulare de murd%rie Di apari)ia tul!ur%rilor trofice cutanate. A $ 5m-!+&% Ki d ,-!+&% J incapacitate de a se$'m!r%ca Di de(!r%ca determinate de le(area integrit%)ii fi(ice. A .it% ' !i&o) ) Jvulnera!ilitate 'n fa)a pericolelor prin lipsa de cur%)enie igien% cau(at% de de(interes
228

lipsa deprinderilor igienice. / %&(ion% d*'+ &! din( ) Ki .%)o!i) $%) J diminuarea4imposi!ilitatea de a practica religia serviciul religios Di a ac)iona conform valorilor sale prin aspect neglijent murdar &alena fetid% etc. A $ ! %)i,%: Jincapacitatea de a se reali(a Di fenomenul de respingere al colectivit%)ii pentru partici$ pare la via)a social% Di profesional% prin i(olare lipsa m%surilor de cur%)enie de(interes fa)% de propria$i persoan%. / $ ! &! % Jdiminuarea posi!ilit%)ilor de recreere 'n colectivitate cau(at% de aspect fi(ic murd%rie miros nepl%cut etc. / 5n.+(% Jdiminuarea4incapacitatea de a 'nv%)a prin sentiment de i(olare neglijen)a Di refu(ul pen$ tru aspect 'ngrijit.

14# NE<OIA DE A E<ITA PERICOLELE


D "ini(i : Nevoia de a evita pericolele este o necesitate a fiin)ei umane pentru a fi protejat% contra tuturor agresiunilor interne sau e8terne pentru men)inerea integrit%)ii sale fi(ice Di psi&ice. I# INDEPENDENA >N SATISFACEREA NE<OII Bia)a oric%rui individ poate fi amenin)at% la un moment dat de o suferin)% !rusc% care 'l va aduce 'ntr$o situa)ie critic%. 7e$a lungul vie)ii oamenii sunt continuu asalta)i de stimuli veni)i din mediul 'nconjur%tor Di anturaj.

229

<rganismul uman este protejat contra agresiunilor de toate felurile 1agen)i fi(ici c&imici micro!ieni sau din alte motive2 pentru c% posed% numeroase medii naturale cap%rul la nivelul orificiilor secre)iile pielii ca o!stacole de penetrare a agen)ilor e8terni. ;l este capa!il s%$Di men)in% integritatea prin mecanismele naturale de autoap%rare 1re(istenta si forta fi(ica imunitate resurse fi(ice si intelectuale si de posi!ilitatea aplicarii masurilor si strategiilor in scop profilactic. T !mino)o9i ,ntegritate I insusirea de a fi integru si incorupti!il6 inusirea de a fi sau de a ramane intact intreg. ,ntegritatea fi(ica include cunoasterea si aplicarea masurilor de prevenire a accidentelor a im!olnavirilor a agresiunilor fi(ice c&imice precum si a agresiunilor umane sau animale. ,ntegritatea psi&ica presupune folosirea metodelor de rela8are destindere si control emotional dar si practicarea unui cre( o!icei religii. 3ecuritate I faptul de a fi la adapost de orice pericol6 sentiment de incredere si de liniste pe care il da cuiva a!senta oricarui pericol6 protectie aparare. 3ecuritatea sociala implica atat evitarea poluarii fonice c&imice micro!iene cat si asigurarea unui mediu salu!ru a mediului de siguranta si a protectiei sociale. F%&to!i &%! in")* n( %,+ $%ti$"%& ! % n .oii J v.rsta Persoana adult% are a!ilitatea de a se proteja. /re cunoDtin)e despre sine Di de(voltarea sa. Copilul percepe sensul pericolului Di 'n func)ie de ritmul de(volt%rii sale mintale descoper% pu)in c.te pu)in autoprotec)ia contra pericolelor p.n% la v.rsta adult%. Persoanele 'n v.rst% pre(int% diminuarea func)iilor sen(oriale Di motorii Di 'n consecin)% tre!uie s%$Di ia m%suri particulare de autoap%rare. J se8ul- se8ul feminin determina vulnera!ilitate si fragilitate6 J starea generala de sanatate6 J mecanismul de autoap%rare- individul posed% mecanisme de autoap%rare 'nn%scute 1e8emplu- termoreglarea2 sau 'nsuDite de$a lungul e8perien)ei sale6 re(isten)a la 'm!oln%viri este dat% de protec)ia sa imunitar% natural% sau do!.ndit% prin crearea de anticorpi specifici 'n urma unor 'm!oln%viri infec)ioase sau prin vaccinare6 J emo)iile Di an8ietatea pot provoca la individ utili(area mecanismelor de ap%rare ce permit conservarea integrit%)ii fa)% de agresiuni de ordin psi&ologic6 J stresul- fiecare stare de stres poate influen)a adaptarea individului la toate formele de agresiune stimulate de mecanismele de ap%rare6 J salu!ritatea mediului =n mediu s%n%tos este esen)ial persoanelor pentru un trai f%r% pericole in locuinta la locul de munca in institutiile pentru copii si !atrani. 3unt necesare urm%toarele condi)ii$ temperatura am!iant% 1#c $ 24c C6
230

F%&to!i "i,i&i

F%&to!i '$i3o)o9i&i F%&to!i $o&io&*)t*!%)i

$ umiditatea 'ntre 3"^$6"^6 $ lumina $ nici prea 'ntunecoas% nici prea luminoas%6 $ (gomot $ a c%rui intensitate s% nu dep%Deasc% 12" deci!eli6 $ mediul am!iant s% con)in% un minim de microorganisme produse c&imice fum6 $ condi)ii de securitate 1precau)ie atunci c.nd se folosesc aparate o!iecte care ar fi surse de accident26 J rolul social Fn func)ie de e8igen)ele locului de munc% Di ale muncii lor indivi(ii tre!uie s% utili(e(e m%suri de protec)ie 'mpotriva tuturor pericolelor. /stfel salaria)ii tre!uie s% ai!% un mediu 'nconjur%tor Di condi)ii de munc% care s% le permit% satisfacerea nevoilor de munc%6 cei cu un post cu responsa!ilit%)i tre!uie s% foloseasc% perioada de destindere pentru a preveni stresul Di surmenajul. J organi(area social% 3ocietatea prevede masuri legale care tre!uie luate pentru protec)ia individului contra pericolelor6 'n toate societ%)ile sunt legiferate m%suri de prevenire a accidentelor de prevenire a 'm!oln%virilor6 'n plus societatea se ocup% Di de !unul mers al individului pe parcursul anilor de via)% prin m%surile de protec)ie Di de asigur%ri sociale. /ceste m%suri vi(ea(%- prevenirea 'm!oln%virilor Di men)inerea st%rii de s%n%tate folosind un evantai multiplu de metode de educa)ie informa)ii pu!licitate etc. J clima Fn func)ie de clim% individul utili(ea(% metode de autoap%rare fa)% de condi)iile nefavora!ile climatice 'n locuin)% sau 'n locurile colective. J religia Practicarea unor religii este o preocupare ideologic% ce permite individului s%$Di men)in% securitatea psi&ologic%. J cultura +%surile de protec)ie contra pericolelor sunt variate 'n func)ie de cultur% ele sunt reliefate 'n tradi)ii fiind m%suri socio$economice ale unei societ%)i. J educa)ia P%rin)ii informea(% copilul 'n ceea ce priveDte m%surile de securitate ce tre!uie luate 'n lunga perioad% de creDtere6 Dcoala se ocup% de educa)ia copiilor adultul socialmente este o!ligat s% cunoasc% posi!ilele pericole pentru a sta!ili m%surile de prevenire pe care s% le aplice. M%ni" $t+!i d ind ' nd n(+ +%suri de prevenire a$ accidentelor6 $ infec)iilor6 $ !olilor6 $ agresiunilor agen)ilor fi(ici 1mecanici termici2 c&imici 1arsuri c&imice into8ica)ii2 agresori umani animale Di autoagresiuni 1mutil%ri suicid26 3tare de liniDte a individului care se simte la ad%post de toate pericolele.
231

3ecuritatea fi(ic%

3ecuritatea

psi&ologic%

3ecuritatea socio$ culturala

,ndividul poate reali(a control li!er asupra mediului 'nconjur%tor. +%suriJ metode de destindere de rela8are Di de control al emo)iilor6 J utili(area mecanismelor de ap%rare 'n diferite situa)ii6 J r%spuns eficace Di adaptat la agent stresant6 J practicarea unui o!icei cre( religie6 J+ediu s%n%tos$ salu!ritatea mediului6 $ calitatea Di umiditatea aerului 3"^$6"^6 $ temperatura am!iant% 'ntre 1#c$24c C6 $ f%r% poluare fonic% c&imic% micro!ian%6 $ mediu de siguran)%6 $ m%suri de protec)ie social%6 $ mediu de siguranta impotriva agresiunilor umane6 $ mediu de siguranta consolidate de masurile de protectie sociala6 $ mediu de siguranta asigurat de salu!ritate corespun(atoare6 $ locuin)a corespun(%toare limitea(% accidentele Di 'm!oln%virile6 J/partenenta sociala. J/ctivitatea. JBenitul material. J/partenenta religioasa. J;ducatia.

Int !. n(ii) %$i$t nt i m di&%) ' nt!* m n(in ! % ind ' nd n( i Pentr! 3en-"nerea !n!" 3e#"! %n%to 2 . educa pacientul pentru mentinerea unei locuinte corespunsatoare a unui mediu adecvat la locul de munca. Jocuin'a ar tre!ui s% asigure o securitate ma8im% Di s% de)in% o serie de caracteristici o!ligatorii$ s% ofere spa)iu suficient Di corect 'mp%r)it 1camer% de (i dormitor !uc%t%rie !aie etc.26 $ s% fie aerisit% dar i(olat% termic Di uscat% 1lipsit% de igrasie26 $ s% fie dotat% cu ap% curent% Di 'nc%l(ire eficient%6 $ s% fie i(olat% fonic6 $ s% fie curat% Di igieni(at% periodic6 Jocul de munc& tre!uie s% confere aceleaDi condi)ii. Fn ca(ul 'n care lucrea(% mai multe persoane 'ntr$o 'nc%pere tre!uie s% e8iste spa)iu suficient pentru fiecare persoan%. $ educ% pacientul pentru evitarea polu%rii atmosferei cu praf 'nc%rc%tur% micro!ian% prin Dtergerea umed% a mo!ilierului Di aerisirea 'nc%perilor6 $ 'ndep%rtea(% sursele cu miros de(agrea!il6 $ particip% la programe de propagand% Di control de educa)ie a popula)iei pentru men)inerea unui mediu s%n%tos 'n comunitate unit%)i de 'nv%)%m.nt6 Pentr! preven"rea acc"#entelor2

232

$ face educa)ie pentru prevenirea accidentelor verific% dac% sunt respectate normele de securitate a muncii normele ergonomice 'n unit%)ile cu activit%)i cu risc de accidente6 $ mo!ilierul s% fie adecvat 1e8emplu- paturile scaunele prea 'nalte pot favori(a accidente26 $ mo!ilierul s% fie astfel aDe(at 'nc.t s% nu devin% o!stacol pentru locatari6 $ s% pre(inte protec)ie la sursele de electricitate sau de ga(e 1pri(e ro!ine)i de ga(e etc.26 $ o!iectele casa!ile Di t%ioase tre!uie aDe(ate 'n locuri sigure6 $ e8plorea(% pericolele reale Di cele poten)iale la locul de munc% Di la domiciliu6 $ institu)iile pentru copii Di !%tr.ni vor fi amenajate astfel 'nc.t s% respecte 'n totalitate regulile de securitate raportate la gradul de risc pe care 'l determin% v.rsta su!iec)ilor. Pentr! preven"rea "n;ec-""lor$ supraveg&ea(% dac% sunt respectate normele de igien% salu!ritate de(infec)ie de(in$ sec)ie derati(are Di circuitele func)ionale6 $ asigur% implicarea popula)iei 'n aplicarea programelor pentru men)inerea Di promovarea s%n%t%)ii6 $ supraveg&ea(% starea de s%n%tate a popula)iei Dcolare prin controale periodice6 face controale periodice persoanelor cu risc crescut la infec)ie6 $ organi(ea(% $ efectuea(% imuni(%rile o!ligatorii6 II# DEPENDENA >N SATISFACEREA NE<OII

C.nd nevoia de a evita pericolele nu este satisf%cut% pot surveni mai multe pro!leme de dependenta 1. Bulnera!ilitatea fa)% de pericole. 2. /tingerea integrit%)ii fi(ice sau psi&ologice sau am.ndurora. 3. /lte diagnostice de ingrijire legate de pertur!area nevoii de a evita pericolele din lista de diagnostice de ingrijire ela!orate de /N/7N$ durerea acuta si cronica6 $ an8ietatea6 ! teama6 ! alterarea imaginii corporale6 ! alterarea stimei de sine6 ! alterarea integritatii tesuturilor pielii sau mucoasei !ucale6 ! risc de infectie ranire sufocare sau traumati(are6 ! intoleranta la activitate6 S*!$ ) d di"i&*)t%t $ deficit sen(orial6 $ afectare fi(ic%6 $ durere6 $ de(ec&ili!ru meta!olic6 $ de(ec&ili!ru electrolitic6 $ surmenaj6 $ satura)ie sen(oro$perceptual%6 $ tul!ur%ri de g.ndire 6
233

3urse de ordin fi(ic

3urse de

ordin psi&ic

3urse de ordin sociologic ?ipsa cunoaDterii

$ an8ietate 6 $ stres 6 $ pierdere : separa)ie6 $ pierderea imaginii corporale6 $ situa)ie de cri(%6 $ insalu!ritatea mediului6 $ poluare6 $ condi)ii deficitare de munc% 1a!sen)a m%surilor de protec)ie26 $ lipsa amenaj%rilor sanitare6 $ lipsa protectiei sociale6 $ s%r%cie6 $ promiscuitate6 $ insuficienta cunoaDtere de sine a altora Di a mediului 'nconjur%tor despre masurile de protectie si securitate6 1# <*)n !%-i)it%t % "%t% d ' !i&o) .

Pericolul fata de infectii accidente !oli este mare la organismele sla!ite o!osite surmenate. S*!$ d di"i&*)t%t : + v-rsta repre(int% unul din principalii factori responsa!ili de accidente. 7e la naDtere Di p.n% la v.rsta c.nd devine conDtient de pericolele din jur copilul tre!uie supraveg&eat 'n permanen)% pentru c% este e8pus continuu la pericolele din jur. B.rstnicul 'Di pierde din a!ilitatea de a se feri de agen)ii agresori din cau(a 'ncetinirii capacit%)ii de reac)ie dar Di a reducerii acuit%)ii sen(oriale. + deficit motor deficien'ele locomotorii 'ngreunea(% deplasarea Di favori(ea(% c%derile Di lovirile. $ deprivarea senzorial& poate fi congenital% 1surdomutitate cecitate vi(ual% etc.2 sau do!.ndit% pe parcursul vie)ii 'n urma unor !oli sau traumatisme. ;a apare Di ca o manifestare de tip degenerativ la persoanele v.rstnice. $ durere= $ dezec5ilibru metabolic si electrolitic= $ tulburari de gandire= $ detresa imunitara+ recunoscut& ca principala cauz& de apari'ie a 2mboln&virilor= $ anxietate= $ stres= $ surmenaj= $ tulbur&ri psi5ice determin% comportamente inadecvate protec)iei persoanelor din jur dar Di autoprotec)iei. /gresivitatea detaDarea de la relitatea 'nconjur%toare interpretarea eronat% a unor evenimente etc. sunt factori care conduc la apari)ia riscului crescut de incidente Di accidente6 $ insalubritatea mediului , poluare= $ saracie= $ conditie deficitara de munca= $ insuficienta cunoastere de sine , a altora si a mediului inconjurator=

234

$ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $

M%ni" $t%!i d d ' nd nt% : scaderea re(istentei organismului6 stare depresiva6 risc de infectii6 risc de aparitie a fatiga!ilitatii6 neatentia6 le(iuni ale tegumentului6 des&idratarea6 manifestari pulmonare ale aparatului cardiovascular din partea 3.N.C6 surmenaj I sla!ire fi(ica e8cesiva care influentea(a organismul6 fatiga!ilitate I sla!ire fi(ica lipsa de forta6 acte antisociale 1crima automutilare mergand pana la sinucidere2. Int !. ntii) %$i$t nt i m di&%)

O-i &ti. Pacientul sa fie in siguranta fara accidente si infectii permanent Pacientul sa nu fie vulnera!il fata de pericole

Paccientul sa fie ec&ili!rat psi&ic cat mai curand

Int !. ntii %*tonom $i d ) 9%t $ asistenta ia masuri pentru asigurarea conditiilor de mediu6 $ asigura po(itia fi(iologica si transportul adecvat starii generale a pacientului1 in siguranta26 $ amplasea(a pacientul in salon in functie de starea sa afectiune si receptivitatea lui6 $ ia masuri de prevenire a transmiterii infectiilor6 $ alege procedurile de investigatie si tratament cu risc minim de infectie6 $ aplica masuri de profila8ie nespecifica si specifica6 $ informea(a si lamureste pacientul asupra necesitatii respectarii masurilor de protectie impotriva accidentelor6 $ asigura o dieta adecvata cu surplus de legume si fructe pentru cresterea re(istentei organismului6 $ participa la e8aminarea !olnavului6 $ administrea(a medicatia prescrisa de medic si urmareste efectul acesteia6 $ favori(ea(a adaptarea pacientului la conditiile de spital6 $ comunica cu pacientul si$l lamureste asupra starii sale6 $ raspunde la intre!arile pacientului si facilitea(a mentinerea increderii in ec&ipa de ingrijire6 $ asigura intimitatea pacientului6 $ incurajea(a pacientul sa$si e8prime sentimentele ideile necesitatile6 $ invata pacientul te&nici de rela8are 6 $ crea(a conditii de lecturare activitati etc6 $ asigura legatura pacientului cu familia6 $ supraveg&ea(a pacientul si urmareste efectul terapiei6 $ administrea(a medicatia prescrisa de medic si urmareste efectul acesteia. $ participa la reintegrarea pacientului in societate.

235

/# Atin9 ! % int 9!it+(ii "i,i& $%* '$i3o)o9i& $%* %mOnd*!o!% a) Atin9 ! % int 9!it+(ii "i,i&
Surse de dificultate:

F"1"ce2 $ accidente prin r%niri traumatisme datorit% lipsei m%surilor de protec)ie Di de prevenire 1accidente la locul de munc% accidente rutiere accidente casnice etc.26 $ contamin%ri c&imice Di radioactive prin e8punere la mediu f%r% ec&ipament de protec)ie sau accidente nucleare6 $ afectare tegumentar% prin manipulare de su!stan)e iritante agen)i termici sau 'n ca(ul 1mai ales2 copiilor datorit% neglijen)ei Di neaten)iei supraveg&etorilor arsuri op%rit ingestie de su!stan)e caustice etc. $ mutilare fi(ic% prin risc profesional 1pompieri geniDti cascadori etc.& automutilare i
tentative de sinucidere# $ mucturile provenite de la agresori umani, animale, reptile# $ mbtr nire cu apariia handicapurilor fizice*

$deficit sen(orial 1au( vedere26 $deficit de mobilizare# $ durerea6 $ de(ec&ili!ru meta!olic6 $ de(ec&ili!ru electrolitic6 $ deficit de auto'ngrijire6 $ dependen)% fi(ic%6 $ 'm!%tr.nire cu sc%derea capacit%)ii de ap%rare a organismului$creDterea vulnera!ilit%)ii la !oli6 $ efect neasteptat, nedorit al terapiei medicale# $ consumul neadecvat de medicamente poate afecta anumite organe sau sisteme la nivelul absorbiei,
metabolizrii i eliminrii# poate induce reacii de dependen, somnolen, agitaie, pierdere de echilibru, pierderea contientei#

$ e8cesul de efort fi(ic prin munc% sau e8erci)ii fi(ice predispune organismul la o!oseal% surmenaj cresc.nd riscul de accidentare i lezare a integritii fizice# P "4olo$"ce2 an"ietate, stres, neliniste, tulburari de gandire. Soc"olo$"ce2 $ mediul fi(ic inadecvat mediul psi&osocial inadecvat6 $ condi)ii deficitare de munc%6 $ lipsa unui venit sigur6 $ a!sen)a contactelor sociale6 - lipsa de educaie i cultur; $ insalu!ritatea mediului poluarea constituie factorii determinan)i pentru apari)ia acci$ dentelor !olilor contamin%rilor6 $ lipsa amenajril r, i! larea, dependena i sup rtul insuficient ac rdat de s cietatea "n care triete indi#idul "l e$pune la insecuritate i lipsa "ngrijiril r pre#enti#e i curati#e; $ actele de agresiune #erbal, fi!ic, aband nul de ctre familie i prieteni pr duc fiinei umane pierderea "ncrederii "n sine, daune fi!ice, psi%ice i s ciale; $ consumul a!u(iv de medicamente Di alcool modific% personalitatea individului com$ portamentul randamentul fi(ic Di intelectual cu prejudicii directe asupra vie)ii socio$ culturale Di integrit%)ii sale fi(ice6
236

$ lipsa pr filului de t leran, siguran i a resursel r de trai induce indi#idului permanent stare de e$punere la peric le p teniale, simpt me depresi#e i neapartenena s ci cultural; $ lipsa activit%)ilor sociale neintegrarea social% lipsa motiva)iei Di a resurselor afectea(% individul determin.nd comportament antisocial tendin)% la automutilare Di tentative de suicid. L"p a #e c!no t"nte2 insuficienta cunoaDtere de sine a altora Di a mediului 'nconjur%tor despre masurile de protectie si securitate. M%ni" $t%!i d d ' nd nt% - $ mn ) in")%m%(i i: $ d*! ! Y $ !oK %(+ )o&%)% % ! 9i*nii ! $' &ti. Y $ t*m "%&(i Y $ )imit%! % miK&+!ii $ 9m nt*)*i %" &t%tY $ &+)d*!+ )o&%)+Y O-i &ti. : ?7Pac"ent!l a ;"e ec4"l"0rat ;"1"c7 Intervent""le a " tente" 3e#"cale2 $ evaluea(a gradul de afectare fi(ica6 $ asigura mediu securi(ant si de protectie6 $ asigura o po(itie fi(iologica in pat6 $ mo!ili(ea(a pacientul si$i asigura transportul6 $ supraveg&ea(a starea generala6 $ respecta masurile de asepsie4 antisepsie6 $ efectuea(a pansamentul plagii6 $ ajuta si suplineste pacientul in satisfacerea nevoilor organismului6 $ determina pacientul sa participe la luarea deci(iilor privind ingrijirile6 $ administrea(a tratamentul medicamentos la indicatia medicului6 97 Pac"ent!l a a"0a "$!ranta p "4"ca "n ter3en #eHHHHHH7 Intervent""le a " tente" 3e#"cale2 $ /sigura si mentine un mediu de protectie psi&ica adecvat starii de !oala a pacientului6 $ aplica te&nici de psi&oterapie adecvata6 $ foloseste metode de rela8are pasiva 1masaj mu(ica2. $ incurajea(a pacientul sa comunice cu cei din jur sa$si e8prime emotiile nevoile frica opiniile6 $ raspunde la intre!arile pacientului si facilitea(a mentinerea increderii in ec&ipa de ingrijire6 $ asigura legatura pacientului cu familia6 $ invata pacientul sa foloseasca mijloacele de autoaparare6

-GAtin9 ! % int 9!it+(ii '$i3o)o9i&

237

$ pierderea respectului de sine a imaginii afectarea poten)ialului intelectual au efect direct asupra propriei securit%)i modific.nd capacitatea de autoprotec)ie Di instituirea m%surilor individuale corespunztoare# Principalele cau!e de rdin psi%ic pentru e"punerea la pericole sunt* $ emo)iile an8ietatea teama stresul depresiile singur%tatea pierderea speran)elor6 $ tul!ur%ri intelectuale tul!ur%ri psi&o$motorii tul!ur%ri psi&ice6 $ altW tul!ur%ri organice 1e8- tul!ur%ri de activitate se8ual%26
+dams i ,ur-itz au grupat cele mai importante tulburri astfel*

+ tulburri psi%ice: -depresie, an$ietate, fric, pierderea iniiati#ei; $ tulburri intelectuale: -amne!ie, lipsa perse#erenei; $sc%derea puterii de 'n)elegere sc%derea capacit%)ii de judecat%6 $ tul!ur%ri psi&o$motorii$agita)ie apatie confu(ie refu( la orice ofert% st%ri delirante6 - alte tulburri psi%ice: $agno(ia 1incapacitatea de a recunoaDte corect o!iectele $ pacient f%r% tul!ur%ri sen(oriale26 $apra8ia 1incapacitatea de a e8ecuta corect gesturile $ pacient f%r% tul!ur%ri motorii; $ tul!ur%ri de sc&em% corporal%6 $anomalii propor)ionale6 $neglijarea membrel r parali!ate; $ pierderea personalitatii6 - tulburri de c mp rtament &agresi# fa de cei din jur); $ pacientul refu(% orice cola!orare devine negativist6 - pacientul pre!int tulburri de rientare temp r -spaial; M%ni" $t%!i d d ' nd nt%: $ agresivitate6 $ acte antisociale# $ insecuritate psi&ologica# $ agitaie6 $ neliniste6 $ agresivitate6 $ neincredere6 $ frica6 $ idei de suicid6 Atit*dini8 int !. n(ii %) %$i$t nt i m di&%) : $ 'ndep%rt%m o!iectele traumati(ante din jurul pacientului cu agita)ie psi&o$motorie6 $ pentru a evita r%nirea pacientului 'n ca( de cri(e convulsive 'l scoatem din mediul periculos6 la nevoie recurgem la imo!ili(area 1nu for)at%2 a pacientului6 $ com!atem starea confu(ional% Di de(orientarea pacientului Di asigur%m supraveg&ere permanent%6 $ nu 'ndep%rt%m sau elimin%m o!iectele care pot asigura pacientului ameliorarea func$ )iilor sen(oriale- oc&elari prote(e auditive etc.
238

$ asigur%m 'n ca( de necesitate accesi!ilitatea pacientului la !aston carje cadru de mers fotoliu rulant6 $ administr%m personal medica)ia oral% pentru a evita confu(ia erorile interac)iunile din$ tre medicamente6 $ efectu%m administrarea parenteral% a medicamentelor respect.nd riguros do(ele pre$ scrise modul orarul de administrare normele de sterili(are Di asepsie6 $ efectu%m perfu(iile transfu(iile sondajele clismele cu un grad nalt de profesionalism i
supraveghem pacientul pentru eventualele reacii post-intervenie# - pregtim fizic i psihic pacientul pentru orice fel de e"aminare, intervenie i tratament#

$ instituim toate m%surile necesare pentru prevenirea infec)iilor nosocomiale6 $ asigur%m integritatea psi&ic% a pacientului-respectm dorinele i intimitatea pacientului#

$evit%m comportamentul distant agresiv ver!al Di de tragere la r%spundere a pacientului 'n ca(ul eventualelor re)ineri ale acestuia 'n fa)a manoperelor de recoltare reparti(are 'n salon distri!uirea mesei feluri de m.ncare tratament Di investiga)ii6 $instaur%m un climat de 'ncredere Di speran)% 'n terapia medical% Di personal6 $diminu%m st%rile emo)ionale Di sentimentele de team% neliniDte prin e8plica)ii profesionale Di redarea speran)ei6 $'ncuraj%m vi(itele familiei Di prietenilor ce pot asigura un suport moral benefic pentru pacient#
-interzicem strile conflictuale ntre pacient i rude# -reducem stresul i an"ietatea pacientului prin informaii i eliminarea sentimentelor de inutilitate, neputin, devalorizare#

$satisfacem preocup%rile intelectuale ale pacientului6 $stimul%m interesul intelectual al pacientului6 $educ%m pacientul prin psi&oterapie adecvat%6 $indiferent de cau(a care a produs starea de agita)ie a pacientului acesta tre!uie f%cut inofensiv pentru a nu pune 'n pericol siguran)a propriei persoane c.t Di a celor din jur6 $supraveg&em atent comportamentul pacientului6
- la indicaia medicului administrm sedative, tranchilizante, hipnotice, etc. - educm pacientul i familia pentru*

$'nl%turarea sentimentului de dependen)% pentru 'ngrijire6 $instaurarea unui climat de apropiere Di empatie6 $'nl%turarea sentimentelor de devalori(are Di neputin)%6 $evitarea consumului a!u(iv de medicamente6 $redarea speran)ei 'n recuperare Di 'ns%n%toDire6 $'nl%turarea factorilor de stres Di a afect%rii imaginii de sine6 $respectarea regimului alimentar terapeutic Di de via)a impus de afec)iune6 $acceptarea !olii Di adaptarea pentru precau)iile de i(olare6 $comunicarea nevoilor Di complica)iilor survenite pe parcurs6 $evitarea e8ager%rilor 'n precau)iile de contact6 $evitarea i(ol%rii Di singur%t%)ii6 $evitarea e8ager%rii &andicapului func)ional6 $men)inerea 'ncuraj%rilor pentru activit%)ile duse la !un sf.rDit de c%tre pacient6 $planificarea de activit%)i de rutin% Di recreative6 $men)inerea metodelor de reeducare activ%6 $continuarea activit%)ilor sociale sau profesionale6
239

$reintegrare social% Di profesional% conform st%rii de s%n%tate Di posi!ilitate fi(ico$ psi&ic%6 $depunerea eforturilor fi(ice 'n mod gradat treptat cu autoevaluare pentru capacitate Di re(isten)%6 $'n ca(ul afec)iunilor cronice e8plic%m pacientului Di familiei cu r%!dare competent% c% este vor!a de o afec)iune 'n care poate avea o activitate 'ndelungat% Di o via)% relativ normal% I ergoterapie Di reinser)ie social%. ALTE DIAGNOSTICE DE INGRIJIRE LEGATE DE PERTUR'AREA NEVOII DE A EVITA PERICOLELE =nul dintre diagnostice se refera la .%)*%! % d*! !ii %&*t $i &!oni& pro!lema care influentea(a individul si il face vulnera!il fata de pericole sau ii alterea(a integritatea fi(ica si psi&ica. 7in lista de diagnostice de ingrijire ela!orata de /N/7, semnificative sunt urmatoarele! an8ietate6 ! teama6 ! alterarea imaginii corporale6 ! alterarea stimei de sine6 ! alterarea integritatii tesuturilor pielii sau mucoasei !ucale6 ! risc de infectie ranire sufocare sau traumati(are6 ! intoleranta la activitate. ,n lucrarea lui U.5uller si U. 3c&aller$/Vers Aealt& /ssessment : / Nursing /pproac& pe langa anxietate diagnostice asemanatoare intalnim in evaluarea conceptului de sine 1autonotiunii2 cum ar fi! imagine corporala pertur!ata6 ! diminuarea temporara sau permanenta a stimei de sine6 ! tul!urarea identitatii personale6 ! tul!urarea stimei de sine6 >rija de sine- curatenia si igiena reflecta imaginea de sine a persoanei. <amenii cu stima de sine diminuata neglijea(a aceasta nevoie de a se ingriji. ,m!racamintea poate da indicii pentru imaginea personala. 7e e8emplu o persoana care se im!raca intr$un stil potrivit poate avea o imagine de sine po(itiva. Pe de alta parte o mama de 45 ani im!racata ca fiica ei de numai 1" ani poate fi e8presia ina!ilitatii acceptarii varstei sau rolului de mama. ;8presia fetei poate da alte detalii despre imaginea de sine in special in ca(ul e8primarii ver!ale contradictorii. 7e e8emplu daca o persoana spune ca totul este !ine dar plange si evita contactul vi(ual este un indiciu suplimentar in culegerea datelor despre persoana 1si ulterior in anali(a si interpretarea lor2. Privirea incruntata speriata grimasele pot indica neintelegere durere in ascultare sau o reactie !rusca la ce se discuta. Privirea fi8a 1G&ol!atulH2 indica ingrijorare neincredere placere sau neplacere. ?ipsa contactului vi(ual poate repre(enta o insuficienta stima de sine sau poate fi un raspuns specific al culturii individului. ,nrosirea transpiratia e8cesiva sau paloarea pot fi indicii ale raspunsurilor afective ca teama an8ietatea sfiala 1jena2 sau supararea. ?acrimile pot repre(enta ma&nire durere sau !ucurie : in esenta sau o emotie intensa.
240

Postura care indica o diminuare a stimei de sine include aplecarea capului privire fi8a in pamant ase(are inro$o po(itie Gpra!usitaH cu umerii ca(uti. < postura foarte rigida poate indica disconfort fi(ic lipsa de receptivitate sau atitudine defensiva. 0aspunsurile afective cum ar fi an8ietatea iritat!ilitatea supararea retragerea 1i(olarea2 pot fi indicii in pertur!area conceptiei despre sine sau raspunsuri asociate ca pierderea puterii. AnEi t%t % AnEi t%t % este o stare patologic% de nelinite de team% din cau(a durerii traumatismului surmenajului4pierderii stresului4esecului4insuficientelor cunostine 1sursa de dificultate caracteristica pacientului4ca(ului studiat2. Fr"ca si an5"etatea repre(inta reactii afective la un pericol potential sau actual. ;ste foarte important sa se diferentie(e corect an8ietatea si frica deoarece interventiile de ingrijire sunt influentate de diagnosticul de ingrijire. Persoanei ii este frica de durere frica de a$si pierde controlul frica de interventii c&irurgicale. :nxietatea este relatata la cateva situatii si nu este intotdeauna asociata cu o amenintare specifica. ,n general an8ietatea repre(inta o reactie mai primitiva la o amenintare. 7e e8emplu un copil poate reactiona la un pericol intr$o maniera mai degra!a de an8ietate decat de frica. /n8ietatea are loc cand o amenintare este perceputa dar persoana nu poate intelege sau identifica sursa. ,nvers frica este reactia la o amenintare clara identificata. ,n re(umat frica este o reactie la o amenintare identificata pe cand amenintarea specifica este mai putin evidenta in an8ietate. Carpenito 119#72 sugerea(a ca frica si an8ietatea de o!icei coe8ista iar in acest ca( se paote formula diagnosticul de ingrijire ca G5rica4/n8ietate relatate laQ.H diagnostic la care se vor lua in considerare ingrijirile directe sau indirecte. S*!$ d di"i&*)t%t $ stresul la locul de munca la scoala din relatia personala cum ar fi casatoria financiar re(ultat dintr$o trauma emotionala cum ar fi decesul unei persoane dragi6 $ stresul cau(at de o !oala medicala grava6 $ efectele secundare ale unor medicamente6 $ utili(area de droguri ilicite6 $ manifestarile unei !oli medicale 1atac de cord accident vascular cere!ral &ipoglicemie2 $ lipsa de o8igen din cau(a a diferite circumstante 1cum ar fi altitudinea mare emfi(emul em!olia pulmonara2. M%ni" $t%!i d d ' nd nt%: tensiune musculara6 dureri musculare6 cefalee6 o!oseala6 modificari ale o!iceiurilor alimentare 1su!4 supraalimentare26 irita!ilitate6 depresie6

$ $ $ $ $ $ $

241

$ palpitatiile6

- incapacitate de concentrareY - diaree6 $ dureri toracice6 $ uscaciunea gurii6 $ transpiratii e8cesive6 $ insomnieY - sen(atie de sufocare de lipsa de aer6 $ &iperventilatie6 - pierderea impulsului se8ual# O-i &ti. 1: Dimin*%! %Aind '%!t%! % 9!%d*)*i d %nEi t%t sau P%&i nt*) $% n* m%i '! ,int %nEi t%t # Int !. ntii) %$i$t nt i m di&%) : cu rol propriu! asigura un mediu securi(ant si de protectie6 ! evaluea(a gradul de afectare si identifica factorii stresori6 ! identifica sursa de dificultate si incearca impreuna cu pacientul sa o indeparte(e6 ! supraveg&ea(a starea generala si comportamentul6 cu rol delegat! participa la e8aminarea !olnavului6 ! administrea(a medicatia prescrisa6 1vitamine26 O-i &ti. /: R "%& ! %Am ntin ! % &3i)i-!*)*i '$i3i& sau P%&i nt*) $% "i &3i)i-!%t '$i3i&# Int !. ntii) %$i$t nt i m di&%) : cu rol propriu! comunica cu pacientul si il lamureste asupra starii sale6 ! raspunde la intre!arile pacientului6 ! facilitea(a mentinerea increderii in ec&ipa de ingrijire6 ! incurajea(a pacientul sa$si e8prime sentimentele6 ! sta!ileste impreuna cu pacientul activitati care sa$i redea sentimentul utilitatii si increderea in convingerile personale6 ! supraveg&ea(a pacientul si urmareste efectul terapiei6 ! facilitea(a legatura cu persoanele apropiate6 ! pregateste pacientul pentru toate te&nicile de investigatii si tratament6 cu rol delegat! administrea(a medicatia prescrisa. T %m%F F!i&%G D "initi - stare de nelinite sufleteasc% cau(at% de un pericol adev%rat sau 'nc&ipuit6 /n8ietatea se asocia(% adesea cu frica. 5rica este un sentiment pe care 'l resimte persoana fa)% de un pericol fi(ic sau psi&ologic. Nu tre!uie s% minimali(%m importan)a acestui sentiment fa)% de un tratament fa)% de interven)ii sau fa)% de moarte. /tunci c.nd asistenta Dtie s% decele(e frica la persoane 'ngrijit% este important ca ea s% demonstre(e 'n)elegere voin)% sa de a$l asculta Di de a$l asigura.
242

M%ni" $t+!i d d ' nd n(+ team% nedesluDit%6 temeri6 spaim% groa(%6 panic%6 reac)ii psi&osomatice6 teroare6 O-i &ti. $ s%$Di e8prime diminuarea fricii 'n termen de Q (ile6 $ s%$Di e8prime dispari)ia fricii 'n termen de Q (ile 6 $ s%$Di diminue(e semnele fricii 'n termen de Q (ile 6 $ s% demonstre(e a!sen)a semnelor fricii 'n termen de Q (ile6 Int !. n(ii) %$i$t nt i m di&%) $ identific% 'mpreun% cu persoana natura intensitatea cau(ele fricii la nevoie6 $ familiari(ea(% persoana cu mediul nou6 $ furni(ea(% e8plica)ii scurte precise asupra 'ngrijirilor programate6 $ planific% cu o ec&ip% de 'ngrijire o perioad% de Q minute (ilnic 'n preajma persoanei6 $ e8plorea(% o!iectul fricii pentru a identifica cu preci(ie ce g%seDte persoana ca amenin)are 'n aceast% e8perien)%- mijloace de investigare aneste(ie interven)ie6 frica de diagnostic grav de durere de a fi singur%6 $ identific% nivelul an8iet%)ii persoanei6 $ clarific% perceperea eronat% fa)% de o!iectul fricii6 $ e8plic% persoanei care se teme de singur%tate c% un mem!ru al ec&ipei de 'ngrijire va fi la dispo(i)ia sa la nevoie6 $ asigur% un climat de securitate- ridic% lateralele patului elimin% toate o!iectele ce ar putea r%ni persoana sau pe ceilal)i. $ $ $ $ $ $

D*! ! % D*! ! % este sen(atia neplacuta si e8perienta emotionala ce insotesc o le(iune tisulara reala sau potentiala ori descrisa ca le(iune. ;a este 'nso)it% de reac)ii psi&ologice de preocup%ri sociale iar 'ntre!%rile cu caracter religios se intensific%. ;8ist% diverse forme de durere dar putem s% le clas%m 'n dou% mari categorii$ durerea acut% $ considerat% o manifestare de dependenta1un simptom2 Di anun)% o dereglare 'n fi(iologic este un terminal de alarm% care anun)% o !oal%6 $ durerea cronic%$ este o dereglare a mecanismului normal de protec)ie 'mpotriva agresiunilor interne Di e8terne o putem deja numi !oal% Di se men)ine 'ntre 1$6 luni sau c&iar ani6 0olul asistentei fa)% de aceast% dificultate const% 'n a$i administra medicamentele 'n a$i acorda 'ngrijiri care s%$i potoleasc% starea de r%u fi(ic dar comunicarea terapeutic% cu aceeaDi pacien)i care sufer% are o importan)% unic%. M%ni" $t+!i d d ' nd n(+ $ creDterea sau micDorarea frecventei respiratorii6
243

$ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $

)ip%t strig%t6 transpira)ii a!undente6 &ipotensiune sau &ipertensiune6 dilatarea pupilelor6 facies crispat6 geamete6 irita!ilitate6 miDc%ri continui6 pl.ngeri v%ic%reli6 pl.nsete6 ta&icardie6 P)%n d in9!i:i! a/#!rerea ac!t% O0"ect"ve $ s%$Di e8prime diminuarea durerii 'n Q ore6 $ s%$Di diminue(e semnele durerii 'n Q ore6 $ s% demonstre(e a!sen)a semnelor durerii 'n Q ore6 $ s%$Di e8prime a!sen)a durerii 'n Q ore6 Interven-""le a " tente" 3e#"cale2 $ evaluea(% caracteristicile durerii- locali(are intensitate durat% frecven)% factorii care cresc sau 'i diminuea(% intensitatea6 $ sta!ileDte sc&ema apari)iei Di diminuarea durerii pentru a regrupa 'ngrijirile 'n consecin)%6 $ o!serv% po(i)ia de protec)ie adoptat% de persoan%6 $ plasea(% persoana 'ntr$o po(i)ie antalgic%6 $ utili(ea(% mijloace suplimentare pentru reducerea durerii- !%i calde pung% cu g&ea)%6 $ recomand% persoanei s% semnale(e durerea de la apari)ie6 $ asocia(% medica)ia analge(ic% cu un masaj o atingere terapeutic%6 $ determin% persoana s% practice o respira)ie a!dominal% 5 : 1" minute dup% administrarea medica)iei analge(ice6 $ arat% persoanei c% se preocup% de ea ca un tot unitar nu numai de durerea sa6 $ informea(% pacientul asupra evolu)iei durerii a diminu%rii Di toleran)ei Di ac)iunii medicamentului6 $ ajut% persoana 'n activit%)ile (ilnice la nevoie pentru a$i permite s%$Di conserve energia6 $ sc&im!% po(i)ia 'n pat la QQQ ore6 $ e8plic% persoanei c% 'i este permis s% se pl.ng% sau s%$i fie team% s%$Di e8prime m.nia sau frustrarea6 $ 'nva)% persoana cum s%$Di administre(e medicamentele efectele lor secundare Di durata lor de ac)iune6 $ pentru diminuarea durerii ajut% persoana 'n activitatea (ilnic% alimenta)ie &idratare igien% mo!ili(are etc Di progresiv las% persoana s% le 'ndeplineasc% singur%6 $ ajut% persoana 'n deplas%rile sale la nevoie6 $ '$l determin% s% practice e8erci)ii ale musculaturii 'n limita toleran)ei6 $ administrea(% analge(icul cu 2" : 3" minute 'nainte de a face e8erci)ii sau activitate6 0/ #!rerea cron"c% O0"ect"ve $ s%$i e8prime diminuarea durerii 'n Q ore6 $ s%$i e8prime a!sen)a durerii 'n Q ore6
244

$ s%$Di diminue(e semnele durerii 'n Q ore6 $ s% demonstre(e a!sen)a semnelor durerii 'n Q ore6 Interven-""le a " tente" 3e#"cale $ foloseDte la alegerea persoanei mijloace de destindere- masaj lectur% mu(ic% etc6 $ imo!ili(ea(% regiunea dureroas%6 $ programea(% activit%)ile )in.nd cont de limitele persoanei6 $ sugerea(% s% creasc% progresiv durata e8erci)iilor Di miDc%rilor f%r% s% e8agere(e6 $ face un masaj al spatelui m.inilor Di picioarelor6 $ 'n ca( de migren% sugerea(% persoanei s% se culce 'ntr$o camer% liniDtit% cu o pung% de g&ea)% pe cap Di un Derve)el rece pe oc&i la primele semne ale migrenei6 A)t !%! % $tim i d $in D "ini(i - diminuarea sentimentelor propriei valori Di a competen)ei. M%ni" $t+!i d d ' nd n(+ idei pesimiste6 incapacitatea de a lua deci(ii6 lipsa 'ncrederii 'n sine6 reac)ii psi&osomatice6 sentiment de inferioritate6 sentiment de devalori(are6 O-i &ti. s%$Di e8prime creDterea stimei de sine 'n termen de Q (ile6 s%$Di e8prime sentimentele po(itive 'n termen de Q (ile 6 s%$Di e8prime capacitatea de a face fa)% dificult%)ilor 'n termen de Q (ile 6 s% ia deci(ii legate de activit%)ile cotidiene 'n termen de Q (ile 6

$ $ $ $ $ $ $ $ $ $

Int !. n(ii) %$i$t nt i m di&%) $ dup% ce ascult% persoana limitea(% e8presia sentimentelor negative6 $ identific% cu persoana situa)iile Di evenimentele care sunt cele mai amenin)%toare pentru ea 6 $ e8plorea(% cu persoana mecanismele de adaptare pe care le foloseDte pentru a face fa)% situa)iilor- cerere de informa)ii reflectare confiden)e repaus canali(area energiilor 'n munc% menaj alcool umor drog medicamente &ipersomnie 6 $ 'nt%reDte mecanismele s%n%toase de adaptare 6 $ determin% pacientul s% participe la activit%)i recreative educative care s%$i permit% rec.Dtigarea stimei de sine 6 $ e8plic% persoanei c% toate pierderile oca(ionale 1divor) Domaj retragere2 cer o perioad% de adaptare6 $ su!linia(% c% fiecare adaptare aduce la 'nceput un sentiment de insecuritate 6 $ ajut% s% accepte situa)ia e8plic.ndu$i c% dependen)a fi(ic% nu$i diminuea(% valoarea uman% 6 $ determin% pacientul s% participe pe c.t posi!il la 'ngrijirile sale pentru a$i da sentimentul de control a$l situa)iei 6 $ planific% 'mpreun% cu persoana 'ngrijirile cotidiene astfel 'nc.t s%$i redea progresiv independen)a.
245

A)t !%! % im%9inii &o!'o!%) D "ini(i : percep)ie negativ% pe care individul o 'ncearc% privind aspectul fi(ic 'n urma pierderii unui organ sau a unei func)ii sau amenin)are la adresa integrit%)ii personalit%)ii. M%ni" $t+!i d d ' nd n(+: $ perceperea negativ% a propriului corp Di a func)iilor sale6 $ reac)ii psi&osomatice6 $ sentiment de frustrare6 O-i &ti. : $ s% e8prime sentimente po(itive legat de imaginea de sine 'n termen de Q (ile 6 $ s%$Di e8prime acceptul de aDi atinge partea mutilat% a corpului 'n termen de Q (ile 6 $ s%$Di ating% partea mutilat% a corpului f%r% repulsie 'n termen de Q (ile 6 Int !. n(ii) %$i$t nt i m di&%) $ evaluea(% gradul an8iet%)ii care 'nso)eDte pierderea fi(ic% 6 $ permite s%$Di e8prime negarea la 'nceput pentru a o ajuta s% se adapte(e6 $ dup% c.tva timp va limita negarea Di o va readuce la realitate cu a!ilitate6 $ ajut% persoana s% se pun% 'n valoare prin aspectul ei- coafur% nou% 'm!r%c%minte nou% $ e8plic% persoanei c% e normal s% resimt% m.nie frustrare sau depresie 'n aceast% situa)ie6 $ o determin% progresiv s%$Di priveasc% plaga amputa)ia colostomia mastectomia arsura etc.6 $ 'l face s% participe progresiv la 'ngrijiri6 Into) !%nt% )% %&ti.it%t 119#22 D "ini(i : 1nsuficient& energie <biologic& i psi5ologic& pentru a+i desf&ura sau completa activit&'ile zilnice
cerute sau dorite.

C%!%&t !i$ti&i d "inito!ii 0%spunsul anormal al 9/ la activitate 0%spunsul anormal al ritmului inimiii la activitate 3c&im!%rile electrocardiografice reflect% aritmiile 3c&im!%rile electrocardiografice reflect% isc&emia 0elatarea ver!al% a o!oselii 0elatarea ver!al% a sl%!iciunii 7isconfort la efort 7ispnee la efort F%&to!i d ) 9+t*!+ 0epaus la pat 3l%!iciune generali(at% 7e(ec&ili!ru 'ntre re(erva de o8igen 4cerere ,mo!ilitate 3til de via)% sedentar
246

O-i &ti. : Pacientul sa e8prime stare de !ine la efort. Pacientul sa pre(inte functii vitale adaptate la efort. Int !. n(ii) %$i$t nt i m di&%) $ evaluea(% statusul pacientului la efort 6 $ permite pacientului s%$Di e8prime o!oseala sla!iciunea6 $ ajuta pacientul s% se adapte(e situatiei6 $ limitea(a activitatiole pacientului pana la rea!ilitarea acestuia6 $ ajut% pacientul in satisfacerea nevoilor fundamentale6 $ 'l determina pe pacient s% participe progresiv la 'ngrijiri6 $ supraveg&ea(a functiile vitale inainte in timpul si dupa desfasurarea activitatilor comportamentul starea de constienta6 $ asigura mediu de siguranta6 $ administrea(a medicatia prescrisa. INTERDEPENDENTA CU CELELATE NE<OI FUNDAMENTALE /fectarea nevoii de a evita pericolele influentea(a celelalte nevoi. A &om*ni&% J in&i!area4diminuarea4incapacitatea de a comunica prin afectarea !iofi(iologica 1deficit de vor!ire in urma traumatismelor craniene si afectiuni cere!rale2 si psi&ologica 1determinata de depresie an8ietate stres2. A ! $'i!% J afectare respiratorie determinata de tul!urarile psi&icului sau suprasolicitarilor nervoase si fenomene dispneice insuficienta respiratorie acuta prin le(area integritatii fi(ice 1aparatului respirator2 in urma agresiunilor sau traumatismelor. A $ miK&% $i % %. % o -*n+ 'o$t*!+ J afectarea mo!ili(arii prin traumatisme fi(ice si psi&ice lipsa de miscare activitate cu aparitia fenomenelor de dependenta pentru ingrijiri cau(ate de consumul e8cesiv de medicamente si alcool. A-Ki m n(in t m' !%t*!% &o!'*)*i 5n )imit no!m%) J pertur!area mecanismului de termoreglare pentru termogene(a sau termoli(a cau(at de lipsa de protectie si securitate in e8punere la agresiunea agentilor fi(ici c&imici si micro!ieni. A mOn&% Ki % - % J de(ec&ili!ru in &idratare si alimentatie prin stare depresiva si incapacitatea de nutritie in urma traumatismelor si ingerarilor accidentale de su!stante c&imice to8ice. A )imin% J aparitia tul!urarilor de mictiune si defecatie postafectiune depresiva consum a!u(iv de alcool si medicamente precum si in urma afectarii starii generale de sanatate cu modificarea mecanismelor de eliminare prin interventii c&irurgicale sau imo!ili(are terapeutica 1fortata2. A $ 5m-!+&% $i % $ d ,-!+&% J afectare majora prin o!ligativitatea de a se im!raca si de(!raca cu vestimentatie neajustata sau c&iar lipsa de vestimentatie prin le(area litegritatii fi(ice 1traumatisme fracturi arsuri aparat gipsat2.
247

A "i &*!%t8 % %. % t 9*m nt int%&t J diminuarea4incapacitatea de autoingrijire prin &andicap fi(ic cau(at de accidente raniri etc.si indiferenta pentru igiena si salu!ritate cau(ata de tul!urarile psi&ice. A t!+i &on"o!m '!o'!ii)o! &on.in9 !i $'i!it*%) J afectarea religioasa si a traditiilor prin s&im!area mediului si neintegrarea in noul mediu inconjurator. A $ ! %)i,% J eliminarea posi!ilitatilor de reali(are pe plan intelectual si social in urma afectarii integritatii fi(ice si psi&ice prin accidente traumatisme &andicap fi(ic si stari depresive. A $ ! &! % J lipsa activitatilor recreative prin sc&im!area mediului am!iental cu lipsa de cunoastere a noului mediu 1spital camin spital a(il2 sau imposi!ilitatea efectuarii acestora datorita le(arii integritatii fi(ice si psi&ice precum si lipsa posi!ilitatilor financiare. A 5n.+(% J diminuarea posi!ilitatilor de scolari(are la orice nivel prin neadaptare stari depresive &andicap intelectual sau imposi!ilitatea participarii cau(ata de traumatisme accidente raniri.

PROCESUL DE INGRI?IRIANURSING
C*) 9 ! d d%t despre modul in care pacientul 'si satisface nevoia. An%)i,% $i int !'! t%! % d%t )o! Pro0le3e #e #epen#en-% vulnera!ilitate fa)% de pericole atingerea integrit%)ii fi(ice sau psi&ologice sau am.ndurora. =an";e t%r" #e #epen#en-%- predispo(i)ie la accidente la infec)ii la !oli surmenaj depresie sau agresivitate semne de inflama)ie durere. S!r e #e #";"c!ltate- semne de insecuritate psi&ologic% tul!ur%ri de g.ndire an8ietate stres pierderea imaginii corporale situa)ia de cri(% mediul insalu!ru poluarea condi)ii grele de munc% s%r%cia promiscuitatea lipsa de cunostin)e deficit sen(orial. D"a$no t"c #e &n$r"j"r" preala0"le B P7E7S7 P)%ni"i&%! % in9!i:i!i)o! O0"ect"ve2 Pacientul sa sa !eneficie(e de mediul securi(ant Di de protec)ie. Pacientul sa fie ec&ili!rat fi(ic. Pacientul sa fie ferit de pericole permanent. Pacientul sa nu fie vulnera!il fata de pericole. Intervent""le a " tente" 3e#"cale ?7 A "$!rarea 3e#"!l!" ec!r"1ant 8" #e protec-"e +ediul securi(ant este mediul care reduce la minimum riscurile de r%nire accidente infec)ii reac)ii nedorite la tratament asigur% intimitatea pacientului. +ediul terapeutic de protec)ie are rolul de a crea o am!ian)% pl%cut% care are ac)iune favora!il% asupra sistemului nervos central Di i(olea(% pacientul de condi)iile negative ale mediului posi!il suprasolicitant sau epui(ant al scoar)ei cere!rale.
248

i Caracteristicile mediului securi(ant$ nevoile umane pot fi satisf%cute6 $ riscurile fi(ice c&imice sunt diminuate6 $ riscurile de transmitere a agen)ilor patogeni Di para(itari sunt minime6 $ m%surile de igien% sunt respectate6 $ poluarea este minim%. i ;fectele asigur%rii unui mediu securi(antCn spital $ reducerea duratei de spitali(are6 $ diminuarea frecven)ei accidentelor asociate Di riscului de urm%ri judiciare6 $ reducerea num%rului de 'm!oln%viri profesionale6 $ sc%derea costului glo!al al serviciilor de s%n%tate. Ja domiciliu $ reducerea riscului de accidente Di 'm!oln%viri de apelare la serviciile de s%n%tate6 $ promovarea s%n%t%)ii6 :sigurarea mediului terapeutic de protec'ie presupune $ crearea unei am!ian)e pl%cute 'n spital : &oluri coridoare saloane aranjate cu flori curate6 $ 'nl%turarea e8citan)ilor auditivi vi(uali olfactivi6 $ preg%tirea psi&ic% a pacientului 'naintea efectu%rii oric%rei te&nici de nursing6 $ asigurarea odi&nei pasive Di active a pacientului6 $ pre(en)a permanent% a asistentei 'n preajma pacientului6 $ atitudinea de !un%voin)% solicitudine r%spuns prompt la c&emarea pacientului Di familiei acestuia. :sigurarea securitatii pacientului + asigurarea satisfacerii nevoilor fundamentale. 0xigenul necesar respira)iei este asigurat prin aerisirea corespun(%toare a camerei. /sistentul medical are responsa!ilitatea s% aeriseasc% salonul 'n primul r.nd diminea)a dar Di 'n cursul (ilei dac% este nevoie. Lmiditatea adecvat% a aerului asigur% confortul 'n respira)ie. =n aer corespun(%tor pre(int% 'ntre 6" ^ Di 7" ^ umiditate. /dministrarea o8igenului ca form% de terapie se face av.nd grij% s% se asigure umectarea acestuia prin !ar!otare. .emperatura din mediul am!iant poate fi o alegere personal% dar confortul este asigurat 'ntre 1#oC Di 24oC. /sistentul medical are grij% ca temperatura din salon s% fie adecvat% Di s% nu se produc% curen)i de aer. "utri'ia corect% nu 'nseamn% numai cantitatea Di calitatea de con)inut a alimentelor ci Di p%strarea acestora 'n condi)ii corespun(%toare astfel 'nc.t s% se previn% alterarea Di contaminarea lor. 7e aceea frigiderul este indispensa!il. 7e asemenea depo(itarea Di manipularea alimentelor tre!uie s% respecte normele sanitare. ?ocul unde se serveDte masa tre!uie s% fie adecvat iar resturile alimentare 'ndep%rtate urm.nd circuitul corect. 5iecare pacient va avea tac.muri pa&are Di c%ni personale pe care le va folosi la servitul mesei sau la administrarea medicamentelor pe cale oral%. + reducerea riscului de accidente.

249

:sigurarea iluminatului previne c%derile lovirile sau alte tipuri de accidente mai ales pe timpul nop)ii sau 'n (onele neluminate natural 1s%li de !aie coridoare etc.2. Evitarea dezordinii. <!iectele aruncate la 'nt.mplare constituie o!stacole ce favori(ea(% c%derile Di lovirile. 7ac% mo!ilele Di o!iectele din 'nc%pere au un loc potrivit riscul de acidente scade. %ecurizarea spa'iului 'mpotriva intruDilor. Fn sec)iile de spital tre!uie s% e8iste pa(% sau sisteme de securitate pentru a preveni intrarea persoanelor inde(ira!ile 1&o)i v.n(%tori am!ulan)i etc.2. *utonul de panic% care este declanDat 'n ca(ul unui incident nedorit poate fi folosit Di 'n ca(ul unei alarme medicale. Pentru prevenirea incendiilor e8ist% detectoare de fum optice sau cu ioni(are care averti(ea(% personalul prin declanDarea unei sirene : alarm%. ;8ist% de asemenea detectoare de ga( detectoare de inunda)ii sau dep%Direa unui anumit nivel al apei 1de e8emplu 'n ca(ul piscinelor sau !a(inelor de tratament2. 7ispo(itivele de monitori(are sau comunicare pot fi su! form% de pandantiv inel !r%)ar% etc. ;le sunt purtate permanent Di au rol de a monitori(a copii !%tr.ni sau anumite persoane cu di(a!ilit%)i. 3unt sisteme de detec)ie video a c%derilor persoanelor Di dac% se 'nt.mpl% ceva anormal transmit automat sau la ac)ionarea unui !uton un semnal de alarm%. =nele persoane cum ar fi persoanele inconDtiente sau !%tr.nii cu pierderi de memorie au nevoie de monitori(area func)iilor vitale ale 1puls tensiune ritm respirator etc.2. + reducerea riscului de transmitere a agen'ilor patogeni i a parazi'ilor. Fn afar% de regulile de igien% general% care tre!uie respectate la domiciliu Di la locul de munc% 'n comunit%)ile de copii !%tr.ni sau 'n spitale se impun reguli stricte pentru prevenirea transmiterii germenilor. +%surile ce tre!uie luate 'n acest sens sunt m%suri antiepidemice. 1 actiuni impotriva verigilor lantului epidemiologic ac)iuni specifice pentru prevenirea infec)iilor nosocomiale2 $ aplicarea de masuri impotriva abuzului de substan'e alcoolul tutunul drogurile Di medicamentele care 'n ultimul timp au devenit o real% pro!lem% la nivel popula)ional. Consumul de su!stan)e de a!u( 'nseamn% nu numai dependen)% cu tot ceea ce decurge de aici dar mai ales pierderea capacit%)ii de a ra)iona cu grave tul!ur%ri de judecat% Di pierderea contactului cu realitatea. /!u(ul de su!stan)e repre(int% o pro!lem% a 'ntregii societ%)i dar asistentul medical are un rol c&eie de ordin educativ Di suportiv. Fn conclu(ie securitatea persoanei implic% o serie de ac)iuni unele la!orioase altele curente de rutin% care conduc 'mpreun% la limitarea pericolelor ce apar de$a lungul vie)ii. 97 Act"!n" " "ntervent"" prevent"ve pentr! ec!r"tatea cop"l!l!" 3"c /sistenta medicala va e8plica familiei necesitatea respectarii urmatoarelor o!iective! respectarea igienei 1personale a locuintei jucariilor lenjeriei etc.26 ! asigurarea ferestrelor6 ! restrictionarea accesului la !alcoane6 ! indepartarea firelor electrice accesi!ile copiilor si securi(area pri(elor6 ! asigurarea snururilor de la perdele sau jalu(ele6 ! acoperirea etansa si sigura a galetilor de gunoi6
250

! indepartarea mo!ilierului insta!il6 :7 In ca1!l per oanelor c! r" c cre c!t a! c! v!lnera0"l"tate ;ata #e per"cole, "ntervent""le a " tente" 3e#"cale !nt !r3atoarele2 asigura un mediu linistit securi(at si de protectie6 participa la programe de educare in masa si de control in institutii6 supraveg&ea(a starea de sanatate a populatiei6 aplica imuni(arile necesare6 e8plorea(a mediul persoanei si e8istenta eventualelor pericole6 evaluea(a deprinderile cotidiene ale persoanei. <!serva si notea(a o!ieciurile gresite ale individului6 e8plica si lamureste persoana 1sau grupul de indivi(i2 asupra importantei! mentinerii conditiilor unui mediu sanatos6 ! evitarii poluarii mediului6 ! respectarii masurilor de prevenire a accidentelor si a im!olnavirilor6 ! respectarii normelor de protectie si securitate6 ! respectarii normelor de igiena a salu!ritatii mediului6 cola!orea(a cu mem!rii ec&ipei. E.%)*%! % int !. ntii)o! %')i&%t ,n evaluarea interventiilor aplicate asistenta medicala respecta urmatoarele etape1. 3ta!ileste gradul de autonomie4dependenta a pacientului6 2. ;fectuea(a !ilantul ingrijirilor pe !a(a evidentelorJ foaia de o!servatie : evolutie6 J plan de ingrijire : o!iective reali(ate4nereali(ate6 3. /precia(a starea pacientului in raport cu nevoile de !a(aJ stationara ameliorata agravata6 J autonomie recastigata sanatate resta!ilita6 J nevoile de !a(a satisfacute 1I pacient independent2 nesatisfacute 1I pacient dependent26 4. 0evi(uieste etapele procesului de ingrijire in ca( de !ilant negativ. J Criterii de revi(uirej identificarea cau(elor !ilantului negativ6 j revi(uirea etapelor procesului de nursing6 j reformularea o!iectivelor refacerea planului de ingrijire evaluarea6

11 # NE<OIA A SE OCUPA DE PROPRIA REALIZARE


D "ini(i : / te preocupa 'n scopul reali(%rii este o necesitate a oric%rui individ de a 'nf%ptui activit%)i care$i permit satisfacerea nevoilor sau s% fie util celorlal)i. /c)iunile pe care le 'nf%ptuieDte 'i permit s%$Di de(volte sim)ul creator Di s%$Di foloseasc% poten)ialul la ma8im.

251

I#

INDEPENDENA >N SATISFACEREA NE<OII

5iin)a uman% simte dorin)a de a 'nf%ptui lucruri care corespund idealurilor sale. 0ela)iile necorespun(%toare 'ntre cei care lucrea(% 'n cadrul aceluiaDi serviciu sau Def $ su!altern pot genera starea de devalori(are inutilitate deoarece individul are nevoie de considera)ie dragoste stim% Di respect reciproc 'n activitatea pe care o desf%Doar%. Capacitatea individului de a se reali(a este unic% Di necesar% pe tot parcursul vie)ii. =nii au nevoie de sprijinul altora pentru a se pune 'n valoare 'n timp ce altii pot s% aprecie(e just criticile Di s% reg%seasc% resursele necesare pentru a se reali(a. +unca tre!uie s% corespund% nivelului de pricepere Di preg%tire a omului pentru a nu deveni o povar% ci o pl%cere. F%&to!ii &%! in")* n( %,+ $%ti$"%& ! % n .oii F%&to!i J/-rsta i creterea -io)o9i&i /ctivitatea dominant% a copilului este jocul. /cesta permite copilului s% se de(volte s% cunoasc% mai ad.nc lumea 'nconjur%toare Di s% se integre(e 'n societate. Prin joc el reuDeDte s% cunoasc%. Uocul influen)ea(% toate aspectele de(volt%rii copilului percep)ie memorie imagina)ie g.ndire sentimente interese voin)%. 3e practic% jocuri colective jocuri 'n care apar conduc%tori Di conduDi Di care dau posi!ilitatea de afirmare. Preadolescenta este v.rsta c.nd 'nsemnate sunt rela)iile lui cu societatea. /ctivitatea dominant% este 'nv%)%tura dar copilul preadolescent particip% Di la jocuri. 3unt preferate jocurile de ec&ip% de 'ntrecere care cer inventivitate d.r(enie d%ruire. 3pecific% v.rstei este imagina)ia creatoare ca form% de afirmare a personalit%)ii proprii. ConDtiin)a de sine se afirm% puternic 'ncepe s% cunoasc% o!serv.nd pe al)ii Di compar.ndu$se cu ei. ;ste mai critic fa)% de altii dec.t fa)% de sine. /dolescen)a $ e8perien)a nivelul intelectual Di e8perien)a social% permit o mai mare independen)% 'n atingerea Di conducerea unor activit%)i dar Di responsa!ilit%)i pentru faptele s%v.rDite. /dolescen)a este v.rsta form%rii unui ideal 'n via)% a proiect%rii personalit%)ii adolescentului 'n viitor6 el este capa!il s% lupte pentru reali(area acestora. 3e autoaprecia(% mai corect 'ncepe s% suporte criticile s% )in% cont de punctul de vedere al altora. +aturitatea $ adultul care joac% mai multe roluri 'n societate este pus 'n valoare pe m%sura alegerii acestora Di a satisfac)iei pe care aceste roluri le dau aspira)iilor lui. ,nteresul Di pasiunea fa)% de munc% atingerea scopului propus repre(int% un puternic factor de !ucurie. Persoanele 'n v.rst% pot de asemenea s%$Di pun% 'n valoare activit%)ile pe care le 'nf%ptuiesc conform gusturilor Di posi!ilit%)ilor fi(ice folosind e8perien)a acumulat%. ;ste unul din cei mai importan)i factori ai longevit%)ii. J ,onstitu'ia i capacit&'ile fizice. ,ndivi(ii tre!uie s%$Di aleag% activit%)ile care s% le permit% s% se reali(e(e 'n concordan)% cu constitu)ia Di capacit%)ile fi(ice 'ncredin)area unor mari r%spunderi sau activit%)i ce solicit% eforturi deose!ite unor persoane
252

nepotrivite pentru astfel de sarcini le copleDesc Di este cau(a major% a o!oselii fi(ice Di nervoase. J Emo'iile. /par 'n cadrul activit%)ilor pe care le desf%Doar% individul Di presupun P$i3o)o9i&i evaluarea acordarea de semnifica)ie valoric% activit%)ilor desf%Durate. *ucuria entu(iasmul speran)a pl%cerea Di !un%starea influen)ea(% satisfacerea acestor nevoi. J ,ultura. 'n func)ie de cultur% indivi(ii 'Di aleg o profesie care s% le permit% afirmarea prin folosirea cunoDtin)elor acumulate. J Eolurile sociale. So&io)o9i&i ,ndividul are li!ertatea alegerii studiilor Di a muncii sale se poate reali(a deplin 'n func)ie de normele sociale. 7e asemenea individul se reali(ea(% 'n func)ie de rolurile pe care le joac% 'n societate pe m%sura preg%tirii sale a voin)ei Di a dorin)ei de a$Di asigura men)inerea acestor roluri. M%ni" $t+!i d ind ' nd n(+ $func)ionarea optim% a mecanismelor fi(iologice 'n raport cu tipul constitu)ional6 $activitatea optim% a func)iilor fi(iologice 'n raport cu constitu)ia individului6 $de(voltarea armonioas% integritatea fi(ic% Di psi&ic% permit optarea pentru orice gen de activitate Di 'ndeplinirea rolurilor sociale6 M%ni" $t+!i d $ manifestarea !ucuriei Di a fericirii6 $%ti$"%&(i $ activitatea po(itiv% 1st%rile de satisfac)ie mul)umire !ucurie entu(iasm dragoste caritate2 este de o!icei creatoare sursa s%n%t%)ii organice Di psi&ice deoarece se asocia(% cu creDterea energiei vitale cu crearea unei atmosfere de destindere6 A*to&!iti&% $ tendin)a de a lua &ot%r.ri pe !a(a c&i!(uin)ei proprii ca form% de e8primare a independen)ei voin)ei se conjug% cu adoptarea unei atitudini critice fa)% de ideile Di ac)iunile proprii Di cu receptivitatea fa)% de opiniile celor din jur. L*%! % d d &i,ii $ rapiditatea cu care persoana deli!erea(% 'ntr$o situa)ie comple8% Di urgent% Di adopt% &ot%r.rea cea mai potrivit%6 Stim% d $in $ aprecierea o!iectiv% a capacit%)ilor a tr%s%turilor caracteriale predominante prin compara)ie cu al)ii6 o tr%s%tur% a cunoaDterii de sine este demnitatea6 demnitatea 'nseamn% conDtiin)a propriei valori 'n condi)iile respectului fa)% de al)ii a neaccept%rii 'njosirii Di a puterii de a adopta deci(ii6 Im%9in % d $in $ este satisf%cut de imaginea sa se consider% 'n stare de s%n%tate6 'o,iti.% $ la copii apar comportamente legate de stadiul de de(voltare Di comportamente fa)% de un succes Dcolar 'n timpul unei activit%)i operative 'n timpul unor servicii f%cute altora6 Con& 't*) d $ este conDtient de valoarea Di capacitatea sa6
253

A*tonomi%

$in <%)o!i,%! % '!o'!i i m*n&i

$ imaginea de sine6 $ la adul)i se de(volt% comportamente legate de munca prestat% valori(area prin munc% participarea la luarea deci(iilor satisfac)ia fa)% de recunoaDterea activit%tii de c%tre superiori fa)% de condi)iile de lucru promovarea am!i)ia motiva)ia. 3t%p.nirea diferitelor roluri sociale- valori(area fa)% de aceste roluri valori(area fa)% de 'mplinirea sarcinilor6

Com'o!t%m nt*) J ,opilul F) 9%t d $t%di*) +ul)umire fa)% de un succes Dcolar. d d ,.o)t%! G $ /precierile pe care le fac 'nv%)%torul4profesorul p%rin)ii colegii asupra muncii lui 'i provoac% emo)ii puternice de !ucurie Di satisfac)ie Di$i stimulea(% voin)a de a se afirma6 /ctivit%)i sportive$ inventivitate d.r(enie d%ruire pentru reuDita ec&ipei6 /ctivitate pe plan social familial$ 'Di d% seama c% munca depus% este important% o 'ndeplineDte cu serio(itate r%spundere 6 J :dul'i pi persoane 2n v-rst&. 7ragoste fa)% de munc%$ interesul fa)% de munc% d%ruirea influen)ea(% calitatea muncii Di capacitatea de a muncii 6 /precierea muncii$ munca tre!uie s% corespund% nivelului de pricepere Di preg%tire s% fie 'n ec&ili!ru cu capacitatea individului. *ucuria rodului muncii aprecierea colectivului Di condi)iile de lucru corespun(%toare $ respectarea tuturor normelor igienice aparatura corespun(%toare colectiv 'n care predomin% rela)iile de ajutor respectul reciproc $ sunt factori care stimulea(% activitatea 6 Am-i(i% $ dorin)a ar(%toare de a reali(a c.t mal mult 'n activitatea depus%6 Moti.%(i% $ totalitatea motivelor care$l determin% s% efectue(e activit%)i prin care s% se reali(e(e6 Ro)*!i $o&i%) $ st%p.nirea punerea 'n valoare a acestor roluri prin ac)iuni care s% determine satisfac)ia reali(%rii a !un%st%rii 1rolul 'n familie la locul de munc% 'n societate26 $ apartenen)a la un grup social6 Fo)o$i! % tim'*)*i )i- ! $ ocupa)ie individual% care permite satisfacerea nevoii6 $ e8primata prin apartenen)a la o grupare social% 1cultural% sportiv% politic% etc.2 dau posi!ilitatea de a folosi propriile credin)e Di valori 'n preocup%ri pl%cute Di utile6

II#

DEPENDENA >N SATISFACEREA NE<OII

254

?ipsa autonomiei persoanei duce la apari)ia uneia din cele dou% pro!leme de dependen)%- devalori(area sau neputin)a. D .%)o!i,%! % este perceperea negativ% a valorii Di a comportamentelor proprii. ,ndivi(ii caut% s% ac)ione(e 'n corela)ie cu mediul 'nconjur%tor natural Di social care r%spunde valorilor lor. 7ac% o persoan% are o imagine de sine modificat% ea percepe mediul 'nconjur%tor ca ostil se simte !locat% amenin)at% Di devalori(at% deoarece mediul Di anturajul nu r%spund sau nu corespund cu valorile Di dorin)ele individului. S*!$ d di"i&*)t%t S*!$ d o!din Fi,i& P$i3o)o9i& So&io)o9i& S*!$% $ diminuarea unei func)ii &andicap lipsa de control a sfincterelor neajuns fi(ic o!stacol pentru miDc%ri durere6 $ tul!ur%ri de g.ndire an8ietate stres pierderea imaginii de sine pierdere $ separare situa)ia de cri(% 6 $ eDec profesional conflict profesional condi)ie social% legi Di reglement%ri 'n de(acord cu valorile individului lipsa de cunoDtin)e- insuficienta cunoaDtere de sine a altora a mediului6

M%ni" $t+!i d d ' nd n(+ S ntim nt d in" !io!it%t Ki d 'i !d ! % im%9inii d $in Di"i&*)t%t % 5n % '%!ti&i'% )% %&ti.it+(i o-iKn*it $%* noi D $&*!%:%! 8 d '! $i S ntim nt d i,o)%! 8 d in*ti)it%t 8 d ! $'in9 ! In&%'%&it%t % d % t! & ' $t di"i&*)t+(i Somno) n(+8 '%$i.it%t A9! $i.it%t Dimin*%! % moti.%(i i8 int ! $*)*i8 &on& nt!+!ii In&%'%&it%t % d % "%& & % & '! " !+ $+ "%&+ Di$' !%! O-$ d%! d $ pacientul nu poate accepta noua stare 'n care se g%seDte modul cum arat% 'nf%)iDarea sa6 $ starea de dependen)% 'n care se afl% nu$i permite participarea la activit%)i6 $ stare sufleteasc% de triste)e asociat% cu nemul)umire 6 $ 'ndep%rtarea din colectiv nefolosirea 'n diverse activit%)i6 $ nu poate dep%Di anumite momente critice care i$au diminuat 'ncrederea 'n sine6 $ sen(a)ie de somn indiferen)% la ce se 'nt.mpl% 'n jurul s%u 6 $ comportament provocator pus mereu pe ceart%6 $ pacientul nu consider% necesar s% efectue(e activit%)i este de(interesat neatent6 $ starea de dependen)% fi(ic% psi&ic% sau social% nu$i permite pacientului efectuarea activit%)ilor preferate6 $ starea de de(n%dejde de(olare suferin)% deose!it%6 $ pacientul este preocupat 'n permanen)% de
255

'!o-) m ) $%)

pro!lemele sale care au prioritate fa)% de activitatea depus% 'n vederea reali(%rii6

P%&i nt &* $ ntim nt d d .%)o!i,%! Int !. n(ii) %*tonom K) d ) 9%t $ ascult% activ pacientul pentru a$i permite s%$Di e8prime sentimentele privind dificultatea de a se reali(a6 $ ajut% pacientul s% identifice motivele comportamentului s%u6 aprecia(% posi!ilit%)ile fi(ice Di intelectuale6 $ sesi(ea(% orice form% de interes pentru o anumit% activitate Di$l antrenea(% 'n desf%Durarea ei6 $ 'ndrum% spre acele activit%)i care sunt atractive pentru pacient Di totodat% utile6 $ o!serv% Di notea(% orice sc&im!are 'n comportamentul pacientului 1depresie satisfac)ie26 $ aplic% te&nicile de 'ngrijire adaptate nevoilor pacientului6 $ identific% cu pacientul factorii care o 'mpiedica s% se reali(e(efamilia limite economice starea de s%n%tate6 P%&i nt*) $+-Ki $ cunoaDte aspira)iile sentimentele interesele Di capacit%)ile ! &%' t int ! $*) pacientului6 "%(+ d $in Ki d $ 'l ajut% 'n reevaluarea capacit%)ilor Di aspira)iilor sale6 %)(ii $ 'l sus)ine 'n sta!ilirea unor proiecte6 $ ajut% pacientul s% se adapte(e la noul rol pe care 'l are sau la statutul s%u6 $ 'l ajut% s% reali(e(e o percepere just% a realit%)ii s% se integre(e 'n colectiv6 $ o!serv% reac)iile de satisfac)ie sau de nemul)umire ale pacientului6 $ e8plic% necesitatea cunoaDterii mediului 'n care tr%ieDte Di a celor din jur6 /#N '*tin(% J percep)ia individului asupra lipsei de control a evenimentelor 'ntr$o situa)ie dat%. M%ni" $t+!i d d ' nd n(+ $ incapacitatea pacientului de a da dovad% de comportamente adecvate fa)% de rolurile profesionale alese sau impuse6 $ se datorea(% conflictului dintre valorile individului Di normele sociale sau starea de s%n%tate6 $ nu reali(ea(% sarcinile o!ligatorii impuse care sunt legate de rolul profesional pe care l$a ales sau i s$a impus6 $ pacientul nu poate lua deci(iile cele mai potrivite 'n timp util nu poate cunoaDte Di corela evenimentele6 O-i &ti. P%&i nt*) $+ "i &onKti nt d '!o'!i% $% .%)o%! Ki &om' t n(+

Con")i&t ' !$on%) EK & '!o" $ion%) Di"i&*)t%t 5n % )*% d &i,ii Ki % &ont!o)%

256

. nim nt ) A'%ti R $ mn%! 8 $*'*n ! Do&i)it%t % A9! $i.it%t F%t%)it%t % Li'$% d %m-i(i A9%$%! T!i$t ( S ntim nt d in" !io!it%t $ pre(int% lips% de interes fa)% de activitatea impus% sau aleas% 6 $ renun)% la activitatea sau func)ia pe care o de)ine Di se complace 'n aceast% situa)ie 6 $ se supune cu uDurin)% unor deci(ii care nu$i apar)in6 $ caut% prilej de ceart% 'n permanen)% este provocator fa)% de colectiv 6 $ consider% c% mersul lucrurilor 'n via)% au fost influen)ate 'n mod presta!ilit de o for)% suprem%6 consecin)ele sunt de ne'nl%turat inevita!ile6 $ nu mai doreDte s%$Di ating% scopul s% reali(e(e ceva anume6 $ stare de enervare de iritare pe care pacientul o are 'n permanen)% sau periodic6 $ stare sufleteasc% ap%s%toare 'nso)it% de m.&nire am%r%ciune6 $ stare de de(avantaj pe care pacientul o percepe 'n compara)ie cu ceilal)i.

Int !. n(ii) %$i$t nt i m di&%) - '%&i nt &* $ ntim nt d n '*tin(+ O-i &ti. P%&i nt*) $+-Ki ! &%' t 5n&! d ! % Ki $tim% d $in Int !. n(ii) %*tonom Ki d ) 9%t $ identific% prin o!serva)ie Di conversa)ie cu pacientul cau(a neputin)ei sale Di situa)iile care 'i provoac% sentimentul de inutilitate6 $ c.Dtig% 'ncrederea pacientului prin modul s%u de comportament Di prin discu)iile purtate6 $ 'l ajut% 'n cunoaDterea Di reevaluarea capacit%)ilor sale6 $ 'l consult% 'n planificarea activit%)ilor propuse6 $ informea(% pacientul asupra dreptului s%u de a lua deci(ii care 'l privesc6 $ o!serv% reac)iile pacientului la luarea deci(iilor6 $ 'l convinge de importan)a lor Di de responsa!ilitatea ce$i revine . $ orientea(% pacientul spre alte activit%)i dec.t cele anterioare 'n raport cu capacit%)ile sale6 $ ajut% pacientul 'n recuperarea fi(ic% psi&ic% pentru reducerea &andicapurilor Di o!)inerea independen)ei6 $ ajut% pacientul s% cunoasc% Di s%$Di 'nsuDeasc% criteriile de control care$ l ajut% 'n aprecierea activit%)ii sale (ilnice a o!iectivelor reali(ate a idealurilor sale6 $ o!serv% o!iectivitatea aprecierilor pacientului6 $ notea(% orice modificare 'n comportamentul sau starea pacientului.

P%&i nt*) $+ 'o%t+ ! %)i,% Ki %'! &i% o-i &ti. %&ti.it+(i) $%)

Ro)*) %$i$t nt i 5n '!omo.%! % *n*i &on& 't 'o,iti. d $'! $in Con& 't*) d $in $repre(int% percep)ia su!iectiv% pe care o are o persoan% despre ea 'ns%Di din punct de vedere fi(ic emo)ional Di social6
257

Com'on nt ) &on& 't*)*i d $'! $in

F%&to!i &%! %" &t %,+ &om'on nt ) &on& 't*)*i d $'! $in

R %&(i% '%&i nt*)*i &* *n &on& 't d $in ' !t*!-%t

Int !. n(iiE &*(i

$se e8prim% prin comportament cuvinte sentimente 6 $identitatea$ se refer% la unicitatea individului o!)inut% 'n timpul fa(ei de sociali(are6 $imaginea corporal%$ este imaginea pe care un individ Di$o face despre propriul corp6 $stima de sine$ este aprecierea valorii personale6 $performan)a rolului $este comportamentul prin care o persoan% particip% la un grup social6 $identitatea$ pro!leme se8uale6 $ alcool droguri6 $ viol6 $ agresiune6 $ spitali(are6 $ separarea familial%6 $ imaginea corporal%$ alterarea func)iilor sen(oriale Di motrice6 $ pierderea unui organ sau a unei func)ii6 $ o!e(itatea6 $ pre(en)a unei cicatrice6 $ stima de sine$ incapacitate de satisfacere a nevoilor6 $ eDecuri repetate6 $ dependen)a de al)ii6 $ neglijen)a familiei prietenilor colegilor6 $ viol $ agresiune6 $ performan)a rolului6 $ incapacitatea de a 'ndeplini un rol6 $ i(olare social% for)at%6 $ interdic)ia de a 'ndeplini un rol pentru care eDti preg%tit6 $ evit% conversa)ia Di interac)iunea cu al)ii6 $ are aspect ne'ngrijit6 $ 'Di g%seDte refugiu 'n alcool droguri fumat e8cesiv este indecis6 $ nu poate s%$Di re(olve pro!lemele6 $ 'Di ascunde unele p%r)i ale corpului6 $ e8prim% critici severe fa)% de sine Di fa)% de al)ii6 $ pre(int% an8ietate team% disperare6 $ manifest% ostilitate m.nie furie6 $ se considera un ratat6 $ are impresia c% este neglijat de cei din jur6 $ 'Di e8prim% lipsa de 'ncredere fa)% de personalul ce$l 'ngrijeDte6 a2 sta!ilirea unei rela)ii terapeutice $ manifestarea unui interes sus)inut fa)% de pacient Di o atitudine 'n)eleg%toare6 $ ascultarea pacientului cu aten)ie ar%t.ndu$i c% are timp pentru el6 $ respectarea pacientului6 $ a!ordarea de su!iecte care$l privesc6
258

!2 ajutarea pacientului 'n definirea conceptului de sine $ i se vor adresa 'ntre!%ri pentru a afla modul 'n care pacientul se percepe ;8emple$ Ce face)i mai !ineL $ Ce talente ave)iL $ C.t de uDor v% e8prima)i opinia c.nd este diferit% de a celorlal)iL $ Ce p%rere ave)i despre profesia dumneavoastr%L $ B% sim)i)i apreciatL $ Care este idealul dumneavoastr%L $ Ce responsa!ilit%)i ave)i 'n familieL etc. $ va fi 'ncurajat s%$Di e8prime sentimentele 6 $ va fi ajutat s% descrie modul cum percepe el raporturile cu al)ii 6 c2 ajutarea pacientului de a se adapta la rolul de !olnav $ 'l 'ncurajea(% s%$Di priveasc% rana Di s% utili(e(e aparatele au8iliare 1!aston c.rj% cadru2 6 d2 men)inerea identit%)ii pacientului6 $ i se permite folosirea o!iectelor Di lucrurilor personale la care )ine mult6 e2 ajutarea pacientului 'n reg%sirea unui concept de sine po(itiv const% 'n$ a$l 'nv%)a auto'ngrijiri adaptate lui6 $ a$l 'ncuraja s% afirme Meu potN6 $ a$l incita sa ai!a ini)iativ% 'n materie de auto'ngrijiri Di readaptare6 $ a$l 'ncuraja 'n men)inerea unui aspect fi(ic pl%cut Di 'ngrijit 1sa se coafe(e s% se rad% etc.26 $ a face !ilan)ul progreselor sale efectu.nd 'mpreun% evalu%rile6 $ a$i aprecia progresele f%cute6 $ a$l 'ncuraja s%$Di identifice resursele pentru sc&im!area comportamentului 1interes pentru activit%)i artistice sportive estetice organi(atorice etc.26 $ a nu manifesta de(gust sau repulsie fa)% de aspectul pacientului6 $ a nu$l judeca sau critica 'n timpul acord%rii 'ngrijirilor6 $ a$i respecta intimitatea6 $ a 'ncuraja familia s%$i acorde suportul de care are nevoie Di s% accepte sc&im!area dinamicii familiale6 $ asigurarea unui climat de liniDte Di siguran)% 6 Z DE REINUT: $este important s% se planifice activit%)i pe care pacientul s% le poat% 'ndeplini 6 $sarcinile nu tre!uie s% fie dificile pentru c% este de preferat un succes mic dec.t riscul unui eDec 'ntr$o sarcin% important% 6 $sarcinile s% ai!% dificult%)i progresive pentru atingerea o!iectivului $sc&im!%rile s% se fac% gradat pentru a da pacientului timp suficient s% se adapte(e Di s% evite compromiterea din nou a conceptului despre sine 6 $ interven)iile tre!uie s% se !a(e(e pe principiul c% pacientul tre!uie mai 'nt.i s% ia cunoDtin)% de pro!lemele Di agen)ii stresan)i care$l asaltea(% Di apoi s% le 'n)eleag% Di s% ac)ione(e pentru a le dep%Di6 $ ,nterven)iile asistentei medicaletre!uie s% interac)ione(e cu pacientul Di familia acestuia.
259

INTERDEPENDENTA CU CELELALTE NE<OI Nesatisfacerea nevoii de a se reali(a afectea(% !una rela)ie cu celelalte nevoi. A &om*ni&% J comunicarea ineficace la nivel afectiv. A $ mi$&%8 % %. % o -*n% 'o$t*!% J imo!ilitate po(itie neadecvata. A ! $'i!% J modificari ale amplitudinii si rolului respirator. A-$i m ntin t m' !%t*!% in )imit no!m%) J scadere sau crestere usoara. A $ %)im nt% $i 3id!%t% J alimentatie si &idratare neadecvata in surplus sau deficit. A )imin% J eliminarea necorespun(atoare cantitativ4 calitativ. A "i &*!%t8 % %. % t 9*m nt int 9! J de(interes fata de masurile de igiena a tegumentelor si mucoaselor. A do!mi8 % $ odi3ni J insomnie disconfort o!oseala. A $ im-!%&% $i % $ d ,-!%&% J de(interes fata de im!racamintea sa. A .it% ' !i&o) ) J vulnera!ilitate atingeri ale integritatii fi(ice sau psi&ice sau am!ele. A %&tion% d*'% &! dint $i .%)o!i J neglijenta neputinta. A $ ! &! % J diminuarea centrului de interes. A in.%t% J ignoranta.

PROCES DE INGRI?IRIANURSING
C*) 9 ! d d%t despre modul in care pacientul 'si satisface nevoia. An%)i,% $i int !'! t%! % d%t )o! Pro0le3e #e #epen#en-%- devalori(area neputin)a. =an";e t%r" #e #epen#en-%- sentiment de inferioritate si de pierdere a imaginii de sine dificultatea de a participa la activit%)i o!isnuite sau noi6 dificultatea de a lua deci(ii si de a controla evenimentele i(olare depresie sau agresivitate sentiment de inutilitate de respingere. S!r e #e #";"c!ltate- &andicap fi(ic alterarea unor func)ii constr.ngeri fi(ice tul!ur%ri de g.ndire an8ietate pierderea imaginii de sine situa)ie de cri(% conflicte de rol constr.ngeri din mediul social lipsa de cunostin)e. D"a$no t"c #e &n$r"j"r" preala0"le B P7E7S7
260

P)%ni"i&%! % in9!i:i!i)o! O0"ect"vele pac"ent!l!" v"1ea1a 2 $ identificarea cau(ei devalori(%rii6 $ creDterea interesului fa)% de el 'nsuDi6 $ crearea unui mediu 'nconjur%tor adecvat6 $ creDterea controlului situa)iei 6 Intervent"" $ autonome6 $ delegate6 A')i&%! % int !. ntii)o! ,nterventii autonome$ ajutarea pacientului s% identifice motivele comportamentului s%u6 $ propunerea c%tre pacient a activit%)ilor care sunt conforme gustului s%u6 $ aplicarea te&nicilor de 'ngrijire adaptate 1mijloace de suplinire26 $ numirea pacientului pe nume de fiecare dat% c.nd ne adres%m6 $ consultarea pacientului c.t mai des posi!il 'n timpul planific%rii 'ngrijirilor6 $ informarea pacientului despre dreptul s%u de a participa la deci(iile privitoare la spitali(are c.t Di 'n via)a privat%6 $ ajutarea pacientului s% recunoasc% Di s% 'nve)e m%surile de control privind activit%)ile sale cotidiene controlul o!iectivelor reali(ate6 ,nterventii delegate $ supraveg&erea pacientului dup% administrarea medica)iei 1tranc&ili(ante Di antidepresive6 E.%)*%! 3e va anali(a gradul de reali(are al o!iectivelor.

12# NE<OIA DE A ACIONA CONFORM PROPRIILOR CON<INGERI ) <ALORI


D "ini(i : / ac)iona conform propriilor convingeri4credin)e Di valori este o necesitate a individului de a face4e8prima gesturi acte conforme forma)iei sale de !ine Di de r%u de dreptate de urmare a unei ideologii. 0eligia convingerile sistemul de valori pe care individul le$a interiori(at su! influen)a factorilor sociali determin% modul s%u de via)%. 5iecare set de valori cuprinde anumite atitudini Di conduce la promovarea anumitor activit%)i Di comportamente. ,nfluen)ele culturale repre(int% pentru fiecare persoan% un puternic factor motivant 1activator sau restrictiv2 pe parcursul 'ntregii vie)i.

261

Convingerile sunt puncte de vedere despre noi 'nDine despre al)ii Di despre situa)iile pe care le consider%m adev%rate. 3unt puncte de vedere emo)ionale nu !a(ate pe fapte interiori(ate 'n structurile noastre mentale prin influen)a factorilor e8terni de o!icei educa)ionali dar Di ca urmare a unor e8perien)e trecute. Convingerile noastre se reflect% su! forma atitudinilor$valori. Fn func)ie de aceste valori pe tot parcursul vie)ii lu%m tot timpul deci(ii care ne afectea(% e8isten)a. ;8emple de valori- genero(itate altruism responsa!ilitate respect !un%$cuviin)% onestitate sinceritate serio(itate etc. Balorile sunt mai a!stracte dec.t convingerile Di mai profunde. ;le constituie suportul moral al personalit%)ii individului. 3unt do!.ndite prin influen)a mediului socio$ cultural Di devin foarte puternice. Fnc%lcarea convingerilor Di valorilor personale determin% disconfort psi&ic ma8im. =neori convingerile Di atitudinile$valoare 'mpiedic% indivi(ii s% ia deci(ii ra)ionale. 7e e8emplu o persoan% care crede c% &omose8ualitatea este Gun p%cat de moarteH va avea atitudini ostile fa)% de comunitatea gaV. Balorile ne racordea(% 'ntreaga personalitate la via)a cotidian%. 5iecare are o ierar&ie proprie a valorilor de)inute iar aceast% ierar&ie este unic% pentru fiecare individ. Fn func)ie de priorit%)i individul ac)ionea(% Di 'Di re(olv% pro!lemele. Balorile sociale nu se nasc odat% cu individul. 5ormarea atitudinilor de valoare Di a sistemelor de valoare repre(int% o parte organic% a procesului de sociali(are. 3ociali(area este un proces de continu% interac)iune Di adaptare social% prin care se asimilea(% sistemul de valori al comunit%)ii Di devine sistem de valori propriu fiec%rui individ. 3istemul de valori este un sistem normativ. Balorile ca Di concept pre(int% generalitate Di centralitate 'n universul spiritual al societ%)ii Di 'n structura personalit%)ii umane Di se reg%sesc ca standarde 1criterii evaluative2 ale ac)iunilor umane vectori motiva)ionali care determin% Di orientea(% ac)iunea. /u caracter conDtient inten)ional 'n sensul de ade(iune la ceea ce se doreDte 'n sistem. Balorile nu pot fi identificate cu nevoile Di tre!uin)ele umane. ;le apar ca o repre(entare 'n plan mental a nevoilor ca o sinte(% a tre!uin)elor personale cu cele sociale. Balorile ocup% un loc central 'n configura)ia personalit%)ii umane Di g&idea(% deopotriv% atitudinile judec%)ile Di ac)iunile oamenilor. ;le determin% procesele de ap%rare Di manifestare a eului imaginea Di stima de sine. Balorile ca principii generale despre ceea ce este de dorit se transcriu 'n norme Di atitudini iar atitudinile se specific% Di se e8prim% 'n opinii. /stfel se poate considera c% Di profilul a8iologic al indivi(ilor se !a(ea(% pe sistemul de valori 'ncorporat prin sociali(are. I# INDEPENDENTA IN SATISFACEREA NE<OII Nu e8ist% fiin)% uman% i(olat%. ;a este 'n interac)iune constant% cu ceilal)ti indivi(i mem!ri ai societ%)ii Di cu via)a cosmic%k sau 5iin)a suprem%4a!solut%. /ceast% interac)iune scoate 'n eviden)% e8perien)a vie)ii lor convingerile credin)ele Di valorile propriei fiin)e Di pe de alt% parte de(voltarea personalit%)ii. C%utarea unei concep)ii unificatoare despre lume care s% ne ajute s% vedem via)a 'n ansam!lu Di s% g%sim o semnifica)ie 'n fiecare parte a ei este la fel de vec&e precum omenirea. /cest rol l$au jucat religiile antice precum Di credin)ele cu o orientare teologic% din timpurile ulterioare. /ntropologii constat% c% Di 'n culturile contemporane primitive e8ist% concep)ii despre lume prin care se interpretea(% e8perien)ele oamenilor Di le sunt g&idate activit%)ile.

262

Cultura apusean% a fost de asemenea influen)at% 'ntr$o asemenea m%sur% de Dtiin)% Di de te&nologie 'nc.t unii afirm% 'n pre(ent c% noi de)inem o concep)ie Dtiin)ific% sau te&nologic% despre lume- Dtiin)a Di utili(%rile ei ne conturea(% modul de a g.ndi Di dau o nou% dimensiune vie)ii noastre. C%utarea peren% a unei concep)ii despre lume este o c%utare a unei vie)i care s% fie mai degra!% !un% dec.t rea o c%utare a unui scop al e8isten)ei spre a acoperi un gol o c%utare a ceva care promite mai cur.nd speran)% dec.t disperare. Concep)iile despre lume difer% 'n aceast% privin)%. =nele sunt mai optimiste iar altele mai pesimiste. =nele sunt profund etice iar altele doar incidental morale. Nu toate satisfac 'n mod egal Di 'n acelaDi fel dorin)a omeneasc% 'ns% toate e8prim% o profund% nevoie uman%. Concep)ia despre lume este necesar% ca un g&id al g.ndirii. < lume plin% de lucruri la care ne putem g.ndi Di 'n care se afl% o mul)ime de idei Di teorii cu privire la tot ce e8ist% su! soare ne o!lig% s% fim selectivi. 'ns% concep)ia despre lume mai este necesar% Di pentru a ne c%l%u(i ac)iunile cum tre!uie s% &ot%r%Dti 'ntre nenum%ratele lucruri care tre!uie efectuate Di printre nenum%ratele locuri 'n care tre!uie s% te duci numeroasele genuri de ac)iuni Di numeroasele voca)ii posi!ila. ;ste necesar% o concep)ie despre lume pentru a clasifica activit%)ile posi!ile Di pentru a sta!ili priorit%)i pentru anumite ac)iuni 'n cadrul unei activit%)i concrete 1deci(ii cu privire la carier% deci(ii morale modul de utili(are a timpului viata de familie etc.2. Nici o societate nu poate tr%i f%r% un set de standarde asupra c%rora s$a c%(ut de acord6 dragostea grija onestitatea integritatea 'ncrederea iertarea li!ertatea alegerii iat% numai o parte dintre acestea. F%&to!ii &%! in")* n( %,+ $%ti$"%& ! % n .oii F%&to!i -io)o9i&i $ gesturile Di atitudinile corporale- permit pacientului s% 'Di satisfac% aceast% nevoie 'n func)ie de convingerile proprii de apartenen)a religioas% sau de am.ndou%6 $ c%utarea cercetarea sensului vie)ii Di mor)ii fiin)a uman% caut% de milenii sensul vie)ii Di al mor)ii6 urm%rirea acestui o!iectiv face individul s% reali(e(e gesturile Di ritualurile care r%spund credin)elor4convingerilor Di valorilor sale6 $ dorin)a de a comunica cu 5iin)a suprem% sau cu cosmosul- fiinta uman% 'n esen)a Di spiritul s%u se simte legat% de 5iinta superioar% sau energia cosmic% Di 'nf%ptuieDte ac)iuni care 'l permit aceast% comunicare6 $ emo)iile- emo)iile Di impulsurile individului determin% s% reali(e(e activit%)i umanitare religioase6 $ stresul6 $ cultura- toate societ%)ile ve&iculea(% prin tradi)iile lor credin)e Di valori fa)% de practicile religioase sau de aplicarea ideologiilor umanitare6 unele societ%)i permit o practic% religioas% specific% 'n timp ce altele ader% la practici religioase complet diferite6 cultura Di istoria popoarelor influen)ea(% 'n mare m%sura fiin)ele umane Di rela)iile lor cu 5iin)a suprem% sau rela)iile lor cu ceilal)i6 $ apartenen)a religioas%- influen)ea(% 'n mare m%sur% ac)iunile pe care le 'nf%ptuieDte individul pentru a$Di satisface nevoile6 pe parcursul
263

F%&to!i '$i3o)o9i&i

F%&to!i $o&io)o9i&i

sociali(%rii copilului p%rin)ii joac% un rol important 'n o!iDnuirea cu credin)e Di valori legate de o apartenen)% religioas%6 adultul este de asemenea influen)at de normele sociale fa)% de apartenen)a religioas%6 cu toate acestea e8ist% o anumit% alegere de a adera sau nu la o religie 'n func)ie de convingerile personale. ?a persoanele v.rstnice practica religioas% se intensific% sau reapare dac% a fost a!andonat% ulterior. /st%(i 'n lume sunt cunoscute$ creDtinismul cea mai r%sp.ndit% religie pe glo!6 $ islamismul pre(ent 'n <rientul /propiat Di +ijlociu6 $ !udismul 'nt.lnit la popoarele asiatice6 $ &induismul practicat de &induDi6 $ mo(aismul 1,udaism2 religia evreilor6 M%ni" $t+!i d ind ' nd n(+ $ convingeri personale ale individului fat% de realitate6 C! din( $ asistarea la ceremonii religioase6 $ folosirea o!iectelor religioase 1Dirag de m%t%nii imagini26 $ form% a conDtiin)ei sociale caracteri(at% prin credin)a 'n fiin)e for)e supranaturale6 R )i9i $ o!servarea regulilor unei religii6 $ parcurgerea scrierilor religioase spirituale sau umanitare6 $ ansam!lul de ceremonii religioase proprii unei religii6 Rit*%) $ apartenen)a la grupuri religioase sau umanitare6 $ ansam!lul de credin)e Di practici proprii sufletului6 S'i!it*%)it%t % $ timp de rug%ciune Di medita)ie6 $ gesturi Di atitudini corporale6 $ ansam!lu de reguli de conduit% Di valori considerate vala!ile 'ntr$o societateMo!%)+ $ participarea la fapte de caritate6 $ participarea la fapte de umanitate6 $ angajarea 'ntr$o ac)iune social% umanitar% sau creativ%6 $ ansam!lul de credin)e Di aptitudini care reflect% nu numai ceea ce este <%)o!i dorit dar 'n aceeaDi m%sur% ceea ce este !enefic individului6 de e8emplu frumuse)ea adev%rul !inele6 $ posi!ilitatea de a ac)iona conform propriilor credin)e sau dorin)e6 Li- !t%t % individul are li!ertatea deplin% de ac)iune Di s%n%tate mental% optim% 1adaptat26 Int !. n(ii) %$i$t nt i m di&%) ' nt!* m n(in ! % ind ' nd n( i: $ determin% pacientul s%$Di e8prime propriile convingeri Di valori6 $ planific% 'mpreun% cu pacientul activit%)i religioase6 $ 'l informea(% despre serviciile oferite de comunitate6 $ mijloceDte desf%Durarea unor activit%)i conforme cu dorin)ele Di credin)ele !olnavului6 /sistentul medical prin tipul de activitate pe care o desf%Doar% poate oferi 'ngrijire unor persoane provenite din spa)ii geografice diferite de religii diferite cu sisteme de valori proprii diferite de cele ale profesionistului. 7e aceea asistentul medical tre!uie s% adopte o atitudine tolerant% !a(at% pe respect Di 'n)elegere f%r% s% 'ncerce s%
264

sc&im!e convingerile pacien)ilor s%i. +ai mult dec.t at.t el tre!uie s% cunoasc% sau s% se informe(e asupra o!iceiurilor ritualurilor diverselor practici religioase ale pacien)ilor astfel 'nc.t s%$i ajute pe aceDtia s% 'ndeplineasc% acele activit%)i pe care le impune sistemul lor de valori. Fn clinicile moderne se construiesc anumite (one de spiritualitate 1capel% loc de rug%ciuni etc.2 'n care clien)ii pot s%$Di satisfac% tre!uin)ele lor 'n leg%tur% cu practicile religioase. ;ste !inecunoscut faptul c% omul mai ales 'n suferin)% are nevoie de descoperirea p%r)ii sale spirituale Di de o comuniune cu a!solutul. /cest de(iderat poate fi atins dac% este acceptat% practica religioas% sau ritualurile de tip spiritual de orice fel 'n func)ie de credin)ele clientului o!)in.ndu$se astfel o form% de dep%Dire a suferin)ei. /sistentul medical are responsa!ilitatea de a facilita accesul clien)ilor la practicile religioase Di de a$i ajuta s%$Di g%seasc% resursele proprii pentru dep%Direa stresului generat de !oal%. II# DEPENDENA >N SATISFACEREA NE<OII

7e fiecare dat% c.nd aceast% nevoie nu este 'mplinit% pot ap%rea pro!leme de dependen)%1. Culpa!ilitatea. 2. 5rustrarea. Cod*) ti& %) '!o" $i i m di&%) '! . d : $ 'ngrijirea !olnavului f%r% diferente de ras% credin)% ideologie culoare6 $ p%strarea secretului profesional Di a confiden)elor f%cute de !olnav6 S*!$ d di"i&*)t%t $ le(are fi(ic%6 S*!$ d $ de(ec&ili!re6 o!din "i,i& $ supra'nc%rcare6 $ durere surmenaj6 $ tul!ur%ri de g.ndire6 $ an8ietate6 $ pierdere separare $ divor) doliu6 $ situa)ii de cri(% $ aneste(ie !ariere lingvistice spitali(are6 $ pierderea imaginii Di a respectului de sine pensionare6 $ stres6 Printre factorii stresan)i se reg%sesc$ inter(icerea practicilor religioase6 $ neputin)a practic%rii ritualurilor6 S*!$ d $ apari)ia pro!lemelor de ordin etico$religios 1e8emplu- sarcina la o!din v.rste fragede impune avortul6 'n toate religiile avortul este '$i3o)o9i& considerat crim%26 $ marginali(area pe criterii socio$a8iologice 1sistem de valori religie26 $ separarea de grupul de apartenen)% religioas%6 $ perceperea suferin)ei ca o pedeaps% divin%6 auto!lamare Di autoculpa!ili(are6 $ angoas% din cau(a repre(ent%rilor cu caracter religios6 teama de pedeaps% divin%6 $ implica)iile de ordin etic6
265

S*!$ d o!din $o&io)o9i& Li'$% &*no%Kt !ii

$ conflicte sociale6 $ eDecuri6 $ contradic)ii cu familia Di societatea6 $ lipsa de cunoaDtere a situa)iilor a atitudinilor celorlal)i6 $ insuficienta cunoaDtere de sine Di a mediului6

1# C*)'%-i)it%t % 3entimentul dureros resim)it ca urmare a contra(icerii propriilor convingeri Di valori motiv pentru care individul se simte vinovat. <rice om este suscepti!il de a fi confruntat cu situa)ii 'n care ini)iativele luate sau evenimentele nefericite 'i pot provoca un sentiment de culpa!ilitate. >radul frecven)a Di ra)ionali(area acestui sentiment depind 'n mare parte de e8perien)ele tr%ite Di de educa)ia primit% 'n copil%rie. Culpa!ilitatea este un sentiment fundamental Di nemotivat care se manifest% in surdin% 'n afara cunoaDterii adev%ratei sale semnifiica)ii. +ai multe situa)ii pot cau(a sentimente de culpa!ilitate- !oala pierderea stimei Di a respectului an8ietatea conflictele sociale. M%ni" $t+!i d d ' nd n(+ $ am%r%ciune6 $ autopedepsire6 $ autoacu(are6 $ 'n)elegerea !olii ca o pedeaps%6 S ntim nt d $ sentiment de a fi nedemn6 &*)'%-i)it%t $ po(i)ie umila6 $ miDc%ri lente6 $ ta&icardie piele rece &iperventila)ie 6 $ manifest%ri de furie 'mpotriva lui 7umne(eu 6 $ pl.ns 6 $ insomnie6 $ !.l!.ial%6 $ auto'nvinuire 6 $ ta&icardie 6 $ tegumente reci umede 6 $ &iperventila)ie 6 $ furie 6 $ m.nie 6

M%ni" $t+!i d d '! $i

M%ni" $t+!i d %nEi t%t

Int !. n(ii) %$i$t nt i m di&%) L '%&i nt &* $ ntim nt d &*)'%-i)it%t O-i &ti. P%&i nt*) $+-Ki '+$t! , im%9in % 'o,iti.+ d $in Int !. n(ii) %*tonom Ki d ) 9%t $'ncurajea(% !olnavul s%$Di e8prime sentimentele 'n leg%tur% cu pro!lema sa6 $facilitea(% satisfacerea convingerilor sale6 $ ac)ionea(% pentru rec.Dtigarea stimei de sine a !olnavului6
266

P%&i nt*) $+ "i &3i)i-!%t '$i3i&

$ planific% 'mpreun% cu !olnavul activit%)i care s%$i dea sentimentul utilit%)ii6 $ 'l pune 'n leg%tur% cu persoane dorite apropiate6 $ administrea(% la nevoie medica)ie antidepresiv% tranc&ili(ante 1la indica)ia medicului26

/# F!*$t!%! Condi)ia individului care se simte refu(at sau 'Di refu(% satisfacerea unei nevoi. <!stacolele 'n 'ndeplinirea gesturilor sau a actelor conforme p%rerii personale de !ine r%u sau dreptate Di dificultatea de a participa la activit%)ile religioase dau individului sentimentul de frustrare. M%ni" $t+!i d d ' nd n(+ $ activit%)i 1ac)iuni2 oferite de normele sociale ce nu pot fi 'ns% S n,%(i% d folosite de individ datorit% nivelului cultural sc%(ut a caren)elor 'i !d ! % educative etc.6 aceasta 'l determin% la i(olare sau devian)% )i- !t+(ii d 1agresivitate2 6 %&(i*n $ ac)iuni contrare dorin)elor individului 6 S ntim nt d $ am%r%ciune triste)e6 In*ti)it%t $ plans6 $ tratament nedorit6 S*'*n ! )% *n $ medicare6 ! 9im $ al%ptare6 $ incapacitatea de a citi documente religioase de a participa la activit%)ile grupului sau de apartenen)% de a urma e8igen)ele propriei religii6 In&%'%&it%t % d% $ a!senta locurilor sau a modalit%)ilor de practicare6 % E !&it% '!%&ti&i $ c%derea la pat6 ! )i9io%$ $ constr.ngeri fi(ice6 $ deficit audio$vi(ual6 $ efecte secundare ale unei medica)ii6 T*)-*!+!i d $ confu(ie6 9Ondi! $ de(orientare6 $ &alucina)ii6 In9!i:o!%! "%t+ $ grij% fa)% de semnifica)ia suferin)ei sale 6 d $ n$*) '!o'!i i $ grij% fa)% de sensul vie)ii Di al mor)ii 6 $%) Ei$t nt $ preocupare pentru credin)e Di valoarea lor 6 Int !. n(ii) %$i$t nt i m di&%) L '%&i nt &* $ ntim nt*) d "!*$t!%! O-i &ti. P%&i nt*) $+-Ki ! &%' t 5n&! d ! % in $in P%&i nt*) $+ %)-+ o $t%! '$i3i&+ -*n+ Int !. n(ii) %*tonom Ki d ) 9%t $ ajut% !olnavul s% identifice cau(a frustr%rii6 $ 'l 'ncurajea(% s%$Di e8prime sentimentele Di nevoile6 $ 'l asigur% de confiden)ialitate Di 'i p%strea(% secretele6 $ comunic% des cu !olnavul ar%t.ndu$se plin% de solicitudine 6 $ caut% modalit%)i de practicare a religiei 1citirea unor documente religioase26 $ administrea(% la nevoie medica)ie sedativ% 6
267

INTERDEPENDENTA CU CELELALTE NE<OI Nesatisfacerea nevoii afectea(% !una rela)ie cu celelalte nevoi. NA &om*ni&% $ comunicare ineficacitate la nivel afectiv. N A d $ mi$&%8 d %-$i '+$t!% o -*n+ 'o$t*!+ - imo!ilitate postura neadecvata &iperactivitate. NA-Ki m n(in t m' !%t*!% &o!'*)*i 5n )imit no!m%) $ usoara crestere4scadere atemperaturii corporale. NA ! $'i!% $ dispnee. NA mOn&% Ki % - % $ alimentatie si &idratare inadecvata prin deficit sau prin surplus. NA )imin% $ eliminari inadecvate. N A ") &*!%t8 in9!i:it $i %-$i '!ot :% t 9*m nt ) $ modificari ale tegumentelor si fanerelor. N A do!mi8 % $ odi3ni - insomnii o!oseala disconfort. N A $ 5m-!+&% Ki d ,-!+&% - de(interes. N A .it% ' !i&o) ) $ vulnera!ilitate atingerea integritati fi(ice si4sau psi&ice. N A $ o&*'% d '!o'!i% ! %)i,%! $ dificultate in a se reali(a. J A $ ! &! % $ de(interes pentru activit%)i recreative. N A 5n.%(% $ nesiguranta.

PROCES DE >NGRI?IRIANURSING
C*) 9 ! d d%t +ve(i date4informa)ii referitoare la pacientul 'ngrijit. An%)i,% $i int !'! t%! % d%t )o! Pro0le3e #e #epen#en-%- culpa!ilitate frustrare. =an";e t%r" #e #epen#en-%- po(i)ie umil% : misc%ri lente insomnie pl.ns auto'nvinuire depresie manifest%ri de an8ietate 1ta&icardie piele rece &iperventila)ie2 agresivitate sen(a)ie de pierdere a li!ert%)ii sentiment de inutilitate etc. S!r e #e #";"c!ltate- atingere fi(ic% surmenaj dureri tul!ur%ri de g.ndire an8ietate stres pierderea : separarea situa)iile de cri(% pierderea imaginii si a stimei de sine esecuri personale si profesionale constr.ngeri familiale si sociale lipsa de cunostin)e.
268

D"a$no t"c #e &n$r"j"r" preala0"le B P7E7S7 P)%ni"i&%! % 5n9!i:i!i)o! O0"ect"ve poten-"ale pentr! pac"ent2 sa fie indepartat gradul de culpa!ilitate6 s% fie ec&ili!rat psi&ic6 s% fie ec&ili!rat psi&ic6 s% ai!a o imagine po(itiva despre sine6 s% nu fie frustrat6 sa fie capa!il sa ia propriile deci(ii6 s% fie im!unatatite4refacute relatiile sociale. Intevent"" $ autonome6 $ delegate. A')i&%! % 5n9!i:i!i)o! 1nterven'ii generale $aprecierea importantei credin)ei pentru fiecare pacient 'n func)ie de stadiul s.u de de(voltare$ credin)a influen)ea(% modul de via)% atitudinea sentimentele pacientului fat% de !oal% Di moarte6 $ copilul mic nu cunoaDte semnul !inelui sau al r%ului credin)a spiritual%6 spune rug%ciuni 'nainte de culcare imit.ndu$i pe p%rin)i6 $ preDcolarul pune 'ntre!%ri despre religie Di 'ncepe s% cread% 'ntr$o fiin)% supra$ uman% doreDte s% afle semnifica)ia s%r!%torilor Di ritualurile acestora6 $ Dcolarul Di adolescentul 'nva)% despre religie urmea(% practici religioase decide dac% accept% religia familiei sau se converteDte 'n func)ie de e8perien)a personal%6 $ adultul dedic% mai mult timp practicilor religioase6 $ sesi(area Di clarificarea impactului credin)ei religioase asupra 'ngrijirilor de s%n%tate$ restric)ii asupra dietei alimentare6 $ restric)ii la administrarea de medicamente vaccinuri s.nge6 $ refu(ul unei interven)ii c&irurgicale sau al altor proceduri terapeutice6 $ refu(ul unui transplant6 $ neacceptarea avortului6 $ neacceptarea intern%rii 'n spital Di a tratamentului 'n timpul unor s%r!%tori6 $ descurajarea eforturilor de prelungire a vie)ii6 $ dorin)a de a sta l.ng% pacientul muri!und Di a 'ndeplini anumite ritualuri6 $ identificarea persoanelor care au nevoie de asisten)% spiritual%$ pacien)ii singuri care au pu)ini vi(itatori6 $ cei care$Di e8prim% frica an8ietatea6 $ pacien)ii care vor fi supuDi unor interven)ii c&irurgicale6 $ pacien)ii care tre!uie s%$Di sc&im!e modul de via)% dup% !oal% sau interven)ia c&irurgical%6 $ pacien)ii care sunt preocupa)i de rela)ia 'ntre religie Di s%n%tate6 $ pacien)ii a c%ror !oal% are Di implica)ii sociale6 $ muri!un(ii6 $ cei care pre(int% manifest%ri de dependen)% 'n satisfacerea nevoii6 $ facilitrea satisfacerii nevoii spirituale$ permite vi(ita preotului6
269

$ permite pacientului citirea c%r)ilor religioase6 $ informea(a pacientul asupra posi!ilit%)ii de participare la serviciul religios din cadrul unit%)ii spitaliceDti6 $ r%spunde la 'ntre!%ri referitoare la su!iecte religioase6 $ marc&ea(a evenimentele religioase 1PaDti Cr%ciun2 utili(.nd decor adecvat Dl alte facilit%)i permise6 $ pacientul va fi ajutat s%$Di e8prime disconfortul spiritual6 $ educa)ia pacientului- 'n ca(ul unul conflict 'ntre doctrina religioas% Dl recomand%rile terapeutice pacientul s% fie informat despre necesitatea promov%rii s%n%t%)ii6 E.%)*%! % 5n9!i:i!i)o! Se va reteri la sta!ilirea gradului de autonomie 4dependenta a pacientului6 efectuarea !ilantului ingrijirilor pe !a(a evidentelor6 apreciera starii pacientului in raport cu nevoile de !a(a1stationara ameliorata agravata resa!ilita26 R .i,*i! % t%' )o! d in9!i:i! in &%, d -i)%nt n 9%ti.# =ENEFICIUL O=INUT PRIN PRACTICAREA RELIGIEI ?a nivel conDtient sau nu fiin)a uman% are nevoie s% se 'mpace cu sine Di s% fie valori(at% de ceilal)i. Comportamentele morale 'n general aduc satisfac)ii Di atrag stima Di respectul celor din jur. 7e aceea oamenii 'ncearc% s% se conforme(e normelor Di s% tr%iasc% 'n acord cu ei 'nDiDi Di cu ceilal)i. Pe de alt% parte norma asigur% securitate individului pentru c% 'i satisface e8pecta)ia. 0eligiile 'n marea lor majoritate promovea(% morala Di via)a. Conduc individul pe c%i decente Di ofer% sprijin atunci c.nd se afl% 'n impas. /t.ta timp c.t o persoan% este s%n%toas% practicarea religiei repre(int% o alegere personal%. Fns% atunci c.nd !oala aduce suferin)% Di neputin)% iar moartea devine din ce 'n ce mai apropiat% religia poate s% fie un refugiu Di o Dans% pentru acceptarea inevita!ilului. +ulte persoane 'n fa(a terminal% a !olii se spirituali(ea(% Di cap%t% liniDtea sufleteasc% de care are nevoie. Pentru fiecare persoan% convingerile credin)ele atitudinile$valoare stau la !a(a concep)iei despre lume Di via)% influen).nd 'n mod fundamental ac)iunile comportamentele Di deci(iile.

14# NE<OIA DE A SE RECREEA


<mul a fost dintotdeauna conDtient de necesitatea de a$Di ocupa o parte din timp cu activit%)i recreative pentru a reali(a un anumit ec&ili!ru afectiv compensator 'n raport cu 'ndeletnicirile sale cotidiene responsa!ile Di uneori stresante. Fn perspectiva educa)iei permanente activit%)ile recreative tre!uie integrate pe tot parcursul vie)ii Di concepute 'ntr$o leg%tur% nemijlocit% cu func)ia lor formativ%. Fn Dcoal% elevii tre!uie s%$Di 'nsuDeasc% diverse procedee ra)ionale de 'nv%)are Di practicare a jocurilor s%$Di forme(e atitudini favora!ile fa)% de activit%)ile recreative s% le aprecie(e valoarea s% 'n)eleag% importan)a Di necesitatea lor 'n via)a omului.
270

3edentarismul $ adic% lipsa de miDcare solicit%rile profesionale monotone uniforme Di mai ales necompensate plus via)a 'n atmosfera poluat% a oraDelor la care se adaug% Di alta cau(e predispun la o serie de tul!ur%ri organice Di psi&ice capa!ile s% (druncine s%n%tatea Di s% duc% 'n final la sc%derea capacit%)ii de munc%. ?oisir$ul no)iune caracteristic% civili(a)iei timpurilor noastre are un rol fundamental 'n efortul continuu al omului de a$Di men)ine ec&ili!rul fi(ic Di psi&ic respectiv s%n%tatea. 7ivertismentul distrac)ia rela8area sunt principalele func)ii ale acestor tipuri de activit%)i accesi!ile pentru toate v.rstele. I# INDEPENDENA >N SATISFACEREA NE<OII DE A SE RECREA

F%&to!i &%! in")* n( %,+ $%ti$"%& ! % n .oii F%&to!i -io)o9i&i I /-rsta $ copilul mic Di preDcolarul 'Di petrec o mare parte din timp juc.ndu$se ceea ce va favori(a de(voltarea lui fi(ic% Di va influen)a at.t sfera proceselor psi&ice c.t Di personalitatea acestora6 $ Dcolarul 'mparte timpul 'ntre 'nv%)%tur% Di joc6 $ adolescentul continu% jocurile copil%riei Di pu!ert%)ii 'n forme modificate Di face trecerea spre activit%)ile recreative ale tinerilor Di adul)ilor6 $ maturitatea fi(ic% Di psi&ic% permit adultului alegerea Di organi(area activit%)ilor recreative 'n raport de preferin)e timp li!er posi!ilit%)i Di anturaj6 $ dinamica psi&ic% mai redus% a v.rstnicului 'i limitea(% alegerea Di e8otic% interesul diminuat pentru activit%)ile sportive dinamice Di retragerea spre cele de interior. N ,onstitu'ia i capacit&'ile fizice $ activit%)ile recreative care impun un efort fi(ic deose!it tre!uie selectate Di practicate dup% constitu)ia Di capacit%)ile fi(ice ale fiec%rui individ. N 7e(voltarea psi&ologic%. $ jocul Di celelalte activit%)i ludice contri!uie la formarea principalelor tr%s%turi ale personalit%)ii Di conduitei copilului precum Di la reali(area controlului emo)ional. N ;mo)iile $ activit%)ile recreative permit individului e8teriori(area emo)iilor Di eli!erarea tensiunii6 $ pentru atingerea acestor scopuri individul optea(% pentru divertismentul care i se pare potrivit. N ,ultura 5iecare popor prin tradi)iile lui specifice propune organi(ea(% Di derulea(% activit%)i recreative specifice comunit%)ii respective. ?a noi 'n )ar% ser!%rile populare 1e8 s%r!%toarea narciselor lalelelor etc2 ceremoniile 1nun)i !ote(uri D.a.2 se !ucur% de o larg% participare ceea ce demonstrea(% eficacitatea acestor modalit%)i de satisfacere a nevoii de recreare. N Eoluri sociale
271

F%&to!i '$i3o)o9i&i

F%&to!i $o&io)o9i&i

Persoanele 'ncadrate 'ntr$o munc% organi(at% care le asigur% un timp optim pot s%$Di satisfac% aceast% nevoie printr$o recreare cotidian% periodic% 1la sf.rDit de s%pt%m.n%2 Di anual% 1vacan)e concediul de odi&n%2. Pensionarea m%reDte timpul li!er al indivi(ilor care pot s%$Di organi(e(e activit%)ile recreative dup% gustul Di posi!ilit%)ile lor. N 0rganizarea social& /sigurarea condi)iilor Di a accesului la activit%)i diversificate de petrecere a timpului li!er- odi&na distrac)iile 'nv%)area Di reali(area favori(ea(% satisfacerea acestor nevoi. ;le sunt diferite de la tar% la )ar% depin(.nd de condi)iile socio$economice. M%ni" $t+!i d ind ' nd n(+ 7estinderea $ starea de rela8are de 'ncetare a unei tensiuni nervoase sau a unei st%ri da 'ncordare. 3atisfac)ia $ sentiment de multumire de placere. Pl%cerea $ sen(a)ia sau emo)ia agrea!il% legat% de satisfacerea nevoii de rela8are. /mu(amentul $ distrac)ie divertisment 'nveselire. Int !. n(ii) %$i$t nt i m di&%) ' nt!* m n(in ! % ind ' nd n( i $ e8plorea(% gusturile Di interesul pacien)ilor pentru activit%)i recreative pentru petrecerea timpului li!er6 $ planific% activit%)i recreative 'mpreun% cu pacientul6 $ asigur% condi)iile necesare6 $ organi(ea(% activit%)i recreativa individuale sau 'n grup 'n func)ie de v.rsta posi!ilit%)i Di locul de desf%Durare al acestora$ jocuri distractive formativ$educative de ec&ili!rare Di tonificare6 $ audi)ii mu(icale6 $ vi(ion%ri de filme6 $ 'nt.lniri cu personalit%)i artistice6 $ facilitea(% accesul la !i!lioteci s%li de lectur% sau procur% c%r)i reviste $ antrenea(% Di stimulea(% pacien)ii 'n aceste activit%)i.

II#

DEPENDENA >N SATISFACEREA NE<OII DE A SE RECREA

0educerea sau lipsa autonomiei pacientului la nivelul nevoii de a se recrea poate fi e8primat% prin apari)ia unei pro!leme de dependenta1. Nepl%cerea de a efectua activit%)i recreative. 2. Nemul)umire pentru a 'ndeplini activit%)i recreative. 3. 7eficit de diversificare a activit%)ilor recreative.

272

7e(interesul fa)% de activit%)ile recreative duce la plictiseal% triste)e sau inactivitate Di i(olare. Fn cursul vie)ii indivi(ii pot s% resimt% la un moment dat pe o perioad% de timp mai lung% sau mai scurt% un sentiment de plictiseal% triste)e de pierdere a interesului pentru via)%. /ceste reac)ii pot s% se produc% f%r% o cau(% precis% sau 'n urma surmenajului stresului o!oselii sau a producerii unui eveniment nepl%cut. Persoana nu mai poate s% se !ucure s% se 'nveseleasc% s% se amu(e sau s% se distre(e. M%ni" $t+!i) d d ' nd nt% 'o$i-i) $*nt: $ aspect trist a!%tut cu apari)ia cri(elor de pl.ns6 $ pacientul e8prim% sentimente de descurajare6 $ lips% de interes fa)% de activit%)ile sau evenimentele vie)ii cotidiene6 $ dificult%)i 'n concentrare6 $ deregl%ri ale somnului- insomnie sau &ipersomnie6 $ lipsa poftei de m.ncare sc%dere 'n greutate6 $ sl%!iciune o!oseal% pasivitate stare de sl%!iciune de r%u ine8plica!il6 $ plictiseal% inactivitate i(olare6 $ agresivitate irita!ilitate6 $ indiferent% fa)% de aspectul igiena Di veDmintele propriei persoane6 $ incapacitatea de a se implica 'n activit%)i recreative distractive6 S*!$ ) d di"i&*)t%t implicate 'n apari)ia pro!lemei de dependen)% pot fi fi(ice psi&ologice sociologice sau insuficienta cunoaDtere de sine Di a resurselor proprii pentru dep%Direa dificult%)ilor. 0educerea autonomiei se poate datora tul!ur%rilor nervoase an8iet%)ii stresului pierderii sau separ%rii de cineva drag 6apari)iei unei situa)ii de cri(% modific%rii imaginii de sine pierderii sau diminu%rii stimei de sine neadapt%rii la starea de !oal%. +ai pot contri!ui singur%tatea dup% decesul partenerului de via)% sau plecarea copiilor dup% c%s%torie munca de rutin% sau pensionarea conflictul sau eDecul de rolneadaptarea la rolul de !olnav. P)%n d in9!i:i! Int !. n(ii) %$i$t nt i m di&%) 8 %*tonom Ki d ) 9%t $ asistenta medical% e8plorea(% ce activit%)i recreative 'i produc pl%cere pacientului6 $ anali(ea(% Di sta!ileDte dac% acestea sunt 'n concordan)% cu starea sa psi&ic% Di fi(ic%6 $ planific% activit%)i recreative 'mpreun% cu pacientul6 $ organi(ea(% activit%)i recreative specifice pentru copii adul)i v.rstnici6 $ antrenea(% !olnavul 'n activit%)i Di$l ajut%6 $ asigur% mediul corespun(%tor6 $ amenajea(% camere de recreare- pentru audi)ii mu(icale vi(ionari de filme 9B6 $ are 'n vedere ca activit%)ile s% nu$l suprasolicite s% nu$l o!oseasc% ci s%$ i cree(e stare de !un% dispo(i)ie6 $ notea(% reac)iile Di manifest%rile pacientului cu referire direct% 'n$ starea de plictiseal% Di triste)e6 P%&i nt*) $+- $ determin% pacientul s%$Di e8prime emo)iile Di sentimentele6
273

O-i &ti. P%&i nt*) $+ '! ,int+ $t%! d -*n+ di$'o,i(i

Ki ! &%' t 5n&! d ! % 5n "o!( ) '!o'!ii P%&i nt*) $+ - n "i&i , d $omn odi3nito! P%&i nt*) $+Ki %m )io! , &ondi(ii) "i,i&

$ c.Dtig% 'ncrederea !olnavului Di$l ajut% s% dep%Deasc% momentele dificile6 $ administrea(% Di supraveg&ea(% efectele tratamentului indicat de medic$ antidepresive6 $ tranc&ili(ante6 $ 'nva)% pacientul te&nici de rela8are6 $ 'l ajut% s% le e8ecute Di o!serv% modul cum le reali(ea(%6 $ va fi consecvent% 'n planificarea el organi(area activit%)ilor recreative6 $ perseverea(% 'n acele activit%)i recreative care corespund constitu)iei psi&osomatice a !olnavului6 $ asigur% o creDtere gradual% a dificult%)ii acestor activit%)i

A$i9*!%! % mi:)o%& )o! d ! &! %! % '%&i nt*)*i S&o' $ diminuarea an8iet%)ii6 $ favori(area repausului6 $ ameliorarea condi)iilor de spitali(are6 Ro)*) $ alegerea mijloacelor de recreare 1individuali(ate 'n func)ie de v.rst% %$i$t nt i preferin)ele pacientului Di starea lui fi(iologic%26 $ asigurarea condi)iilor optime pentru aceste activit%)i6 $ supraveg&erea pacientului 'n timpul activit%)ilor de recreare pentru a nu se produce agrav%ri ale st%rii lui fi(ice Di psi&ice6 $ aprecierea impactului activit%)ii lor recreative asupra pacientului6 E.%)*%! % in9!i:i!i)o! 3e va referi la reali(area o!iectivelor propuse.

INTERDEPENDENTA CU CELELALTE NE<OI Nesatisfacerea nevoii de a se recreea afectea(% !una rela)ie cu celelalte nevoi. A &om*ni&% J comunicare ineficace lipsa de comunicare. A $ mi$&%8 % %. % o -*n% 'o$t*!% J lipsa de activitate. A ! $'i!% J modificari ale respiratiei si circulatiei sangelui.
274

A-$i m ntin t m' !%t*!% in )imit no!m%) J usoara crestere sau diminuare a valorilor de temperatura corporala. A $ %)im nt% $i 3id!%t% J alimentatie 4 &idratare in surplus sau deficit. A )imin% J eliminari necorespun(atoare. A "i &*!%t8 % %. % t 9*m nt int 9! J de(interes fata de sine. A do!mi8 % $ odi3ni J insomnie sau &ipersomnie. A $ im-!%&% $i % $ d ,-!%&% J de(interes fata de aspectul estetic. A .it% ' !i&o) ) J vulnera!ilitate fi(ica si psi&ica. A %&tion% d*'% &! dint $i .%)o!i J frustrare vinovatie. A $ ! %)i,% J devalori(are neputinta. A in.%t% J ignoranta.

16# NE<OIA DE A >N<A FCUM S-I PSTREZI SNTATEAG


D "ini(i : / 'nv%)a este acea necesitate a fiin)ei umane de a acumula cunoDtin)e atitudini Di deprinderi pentru modificarea comportamentelor sale sau adoptarea de noi comportamente 'n scopul men)inerii sau redo!.ndirii s%n%t%)ii. I# INDEPENDENA >N SATISFACEREA NE<OII

275

Fnv%)area este o pro!lem% comun% a pedagogiei psi&ologiei eticii sociologiei Di a altor a altor Dtiin)e care cercetea(% comportamentul uman din diferite puncte de vedere. Procesul 'nv%t%rii este deose!it de comple8 si cuprinde organi(area 'ntregii comport%ri a individului pentru a deveni capa!il s%$Di dirije(e 'ntreaga sa activitate 'n mod creator 'n func)ie de condi)iile 'n care se afl% pe !a(a cunoDtin)elor priceperilor Di deprinderilor 'nsuDite anterior. Pedagogia Di medicina sunt dou% domenii care se interac)ionea(% Di au analogii. 5inalitatea practic% pentru medicin% este p%strarea s%n%t%)ii Di4sau vindecarea. 7e$a lungul vie)ii sale omul tre!uie s% se adapte(e continuu la sc&im!%rile de mediu care modific% m%surile necesare men)inerii s%n%t%)ii. CunoaDterea de sine este esen)ial% pentru a preveni Di anali(a unele o!iDnuin)e astfel 'nc.t s% poat% verifica dac% a luat m%surile adecvate men)inerii s%n%t%)ii. Fn urma acestei anali(e omul poate sim)i nevoia da a 'nv%)a mijloacele cele mai eficace de men)inere a s%n%t%)ii. 7up% ce a do!.ndit cunoDtin)e atitudini deprinderi pentru men)inerea s%n%t%)ii el cap%t% un sentiment de siguran)% prin care devine capa!il s% lupte 'mpotriva !olii an8iet%)ii Di stresului vie)ii cotidiene. T !mino)o9i N Fnv%)area $ activitate pentru 'nsuDirea de cunoDtin)e Di do!.ndireatea de noi deprinderi 'n toate sectoarele vie)ii psi&ice 1cunoaDtere voin)% emotivitate2. Produsul final al 'nv%)%turii poate fi- un concept teoretic o atitudne o deprindere motorie sau poate fi multidimensional. N 7eprinderea $ component% automati(at% a activit%)ii. Pentru men)inerea independen)ei 'n satisfacerea nevoii de a 'nv%)a s%$Di p%stre(e s%n%tatea pacien)ii sunt conDtien)i de necesitatea form%rii de atitudini Di deprinderi corecte necesare o!)inerii unei st%ri de !ine. N CunoDtin)e 1informa)ii2 $ reflectarea 'n conDtiin)% a realit%)ii o!iective. N7orin)a$ interesul 'n acumularea cunoDtin)elor. N ;duca)ia $ ansam!lul de ac)iuni de transmitere a cunoDtin)elor de formare a deprinderilor Di comportamentului. ;duca)ia pentru s%n%tate are rolul de a oferi pacientului modalit%)i concrete specifice de men)inere sau redo!.ndire a s%n%t%)ii 1rolul de educator al asistentei medicale2. N>.ndirea $ proces psi&ic ce reflect% nemijlocit $ dar a!stracti(at Di generali(at $ o!iectele fenomenele rela)iile dintre ele. N+emoria $ capacitatea de asimilare fi8are Di reproducere a e8perien)ei cognitive acumulate. N/n8ietatea $ sentimentul de disconfort Di de tensiune pe care le simte omul 'n fa)a pro!lemelor vie)ii. N3tresul $ de(ec&ili!rul 'ntre e8perien)a la care individul tre!uie s% fac% fa)% Di capacitatea sa de a reali(a acest lucru cu repercusiuni asupra st%rii de s%n%tate. N Cultura $ totalitatea valorilor materiale Di spirituale create de omenire 'n procesul practicii social$istorice. F%&to!ii &%! in")* n( %,+ $%ti$"%& ! % n .oii F%&to!i -io)o9i&i N B.rsta Copilul 'n timpul creDterii Di de(volt%rii sale 'nva)% cu uDurin)% metodele Di mijloacele de a$Di men)ine s%n%tatea dac% este instruit supraveg&eat Di controlat.
276

F%&to!i '$i3o)o9i&i

F%&to!i $o&io)o9i&i

/dultul 'nva)% Di se perfec)ionea(% pentru a utili(a toate mijloacele necesare men)inerii s%n%t%)ii. B.rstnicul acumulea(% mai greu noi cunoDtin)e 1amne(ia de fi8are2 dar are capacitatea de a le utili(a Di adapta pe cele 'nv%)ate anterior. N Capacit%)i fi(ice 5iin)ele umane potrivit condi)iilor lor fi(ice 1integritatea fi(ic% somatic% Di a organelor de sim) facult%)ile intelectuale2 fac posi!il% do!.ndirea de cunoDtin)e atitudini deprinderi pentru men)inerea s%n%t%)ii. N+otivatia $ totalitatea factorilor dinami(atori Di direc)ionali care 'l dinami(ea(% pe om 'l incit% la ac)iune 'i jalonea(% direc)ia acesteia. Printre factorii motiva)ionali de dinami(are sunt- tre!uin)ele Di n%(uin)ele. Fnv%)area ca activitate uman% r%spunde unor tre!uin)e sau interese ale persoanei deci se supune legii motiva)iei Di este 'ndreptat% spre un scop adic% se supune legii finalit%)ii- finalitatea practic% 'n medicin% care re(id% 'n p%strarea s%n%t%)ii sau 'n vindecare. N ;mo)iile ;mo)iile Di sentimentele legate de an8ietate pot accelera procesele de cunoaDtere 1pacientul devenind conDtient asupra propriei responsa!ilit%)i ce o are asupra s%n%t%)ii sale2. N 3entimentele. N +ediul am!iant =n mediu am!iant adecvat cu lumino(itate Di temperatur% normale atmosfer% de calm Di liniDte creea(% am!ian)a propice pentru 'nsuDirea de cunoDtin)e.

M%ni" $t+!i d ind ' nd n(+: $ e8primarea dorin)ei de a 'nv%)a6 $ manifestarea interesului de a 'nv%)a6 $ starea de receptivitate6 $ do!.ndirea de cunoDtin)e singur prin lectur%6 $ do!.ndirea cunoDtiin)elor 'mpreun% cu al)ii prin intermediul radioului tv cursuri conferin)e6 $ do!.ndirea de noi atitudini deprinderi si modificarea comportamentului pentru men)inerea s%n%t%)ii.

Int !. n(ii) %$i$t nt i m di&%) ' nt!* m n(in ! % Ind ' nd n( i $ asistenta medical% e8plorea(% nevoile de cunoaDtere ale pacientului6 $ ela!orea(% o!iective de studiu cu pacientul6 $ informea(% cu privire la mijloacele Di resursele pe care le poate asigura- !roDuri c%r)i pliante reviste diapo(itive etc6 $ sus)ine motivarea pacientului fat% de cunoDtin)ele care urmea(% s% le do!.ndeasc%6 $ organi(ea(% activit%)i de educa)ie pentru s%n%tate- convor!iri cursuri conferin)e filme demonstra)ii practice6 $ pre(int% materiale cu su!iecte interesante atractive cu mijloace Di procedee adecvate nivelului de cultura Di gradului de 'n)elegere a pacien)ilor6 II# DEPENDENA >N SATISFACEREA NE<OII DE A >N<A
277

7ac% nevoia de a 'nv%)a nu este satisf%cut% survin urm%toarele pro!leme de dependen)%1. ,gnoran)a fa)% de do!.ndirea de noi cunoDtin)e atitudini deprinderi. 2. 7eficit de conostinte. S*!$ d di"i&*)t%t 3urse de $ le(area integrit%ii fi(ice 6 ordin fi(ic $ deficitele sen(oriale 'n special auditive Di vi(uale tul!ur%rile de vor!ire 1dislalie afa(ie2 diminuarea sau a!olirea sim)ului sen(orial vocal 6 $ durerea 'n func)ie de intensitatea ei determin% manifest%ri fi(ice 1modific%ri ale ritmului respirator Di cardiac ale 9./. pan% la starea de Doc2 Di psi&ice 1neliniDte agita)ie irita!ititate team%2 6 3urse de $ afectarea st%rii de conDtient%- o!nu!ilare delir com%6 ordin psi&ic $ de(voltare intelectual%6 un interes redus limitea(% acumularea de cunoDtin)e6 $ tul!ur%ri de g.ndire Di memorie6 $ an8ietatea6 $ stresul6 $ situa)ia de cri(%$ este determinat% de situa)ii majore din via)%$ pierderea unei persoane dragi6 $ modificarea important% a sc&emei corporale6 $ modificarea modului de via)% 6 3urse de $ mediu necunoscut 1de e8emplu emigrarea 'ntr$o )ar% cu lim!% ordin necunoscut%26 sociologic $ lipsa interesului de a 'nv%)a legat% de educa)ie Di cultur%6 $ lipsa cunoDtin)elor sau un nivel sc%(ut de cunoDtin)e despre regulile generale de igiena fi(ic% Di mental% despre s%n%tate Di men)inerea ei6 $ insuficienta cunoaDtere de sine $ conduce la comportamente Di fenomene negative care dep%Desc posi!ilit%)ile de adaptare ale individului6 $ insuficiente cunoaDtere a mediului 'nconjur%tor. 1# I9no!%n(% "%(+ d do-Ondi! % d noi &*noKtin( 8 %tit*dini8 d '!ind !i M%ni" $t%!i d d ' nd nt% 0efu(ul de a $ neacceptarea insusirii cunostintelor noi invata ?ipsa de $nu are predispo(iie de a primi impresii sau influene din afar%. receptivitate Nesiguran)a Di $ datorit% unor evenimente neprev%(ute !olnavul tre!uie s% fac% fa)% frica de unor necesit%)i de sc&im!are a stilului de viat% Di a o!iceiurilor pentru necunoscut redo!.ndirea s%n%t%)ii. ;l ignor% m%surile ce pot fi luate pentru redo!.ndirea independen)ei 6 Neo!iDnuin)a 'n $ !olnavul nu acord% importan)a cuvenit% !olii nu respect% sfaturile a!ordarea medicale 'n tratarea 'm!oln%virilor sau prevenirea im!oln%virilor 6 anumitor ac)iuni pentru redo!.ndirea s%n%t%)ii

278

?ipsa interesulul de a 'nv%)a

$ este refractar la orice ac)iune sau cunoDtin)e necesare men)inerii sau redo!.ndirii s%n%t%ii6 /# D "i&it d &ono$tint

M%ni" $t%!i d d ' nd nt% CunoDtin)e *olnavul nu are cunoDtin)e referitoare lainsuficiente $ !oal% 6 $ prevenirea 'm!oln%virilor 6 $ importanta respect%rii tratamentului 6 $ prevenirea complica)iilor 6 $ perioada de convalescen)% 6 $ reintegrarea socio$profesional% 6 7ificultate 'n Nu 'n)elege necesitatea de a 'nv%ta Di nu este receptiv datorit%'nv%)area $ tul!ur%rilor de g.ndire6 m%surilor $ ritmul g.ndirii poate fi accelerat $ fuga de idei- ideile se succed cu preventive Di repe(iciune 'nc.t nu pot fi ordonate 'ntr$o 'nsuDire ra)ionala6 curative $ 'ncetinirea ritmului g.ndirii - sc%derea puterii de judecat% imposi!ilitatea de a g.ndi6 $ inoperan)a g.ndirii- priveDte leg%tura logic% dintre no)iuni si idei 1amestec de cuvinte f%r% leg%tur%26 $ tul!urari de memorie- amne(ie de fi8are si4sau de evocare 6 $ intelect limitat6 $ incapacitatea de asimilare fi8are Di reproducere a cunoDtin)elor6 $ caren)e educa)ionale- lipsa deprinderilor igienice a celor privind alimenta)ia ra)ional% etc.6 ?ipsa de $ !olnavul nu are acces la informa)ii dar nici nu este interesat de informa)ii procurarea lor 6

Int !. n(ii) %$i$t nt i m di&%) O-i &ti. Pacientul s% acumule(e noi cunoDtin)e Int !. n(ii) %*tonom Ki d ) 9%t $ e8plorea(% nivelul de cunoDtin)e al !olnavului privind !oala modul de manifestare m%surile preventive Di curative modul de participare la interven)ii Di la procesul de recuperare6 $ identific% manifest%rile de dependen)% sursele lor de dificultate interac)iunile lor cu alte nevoi6 $ stimulea(% dorin)a de cunoaDtere6 $ motivea(% importan)a acumul%rii de noi cunoDtin)e6 $ conDtienti(ea(% !olnavul asupra propriei responsa!ilit%)i privind s%n%tatea6 $ organi(ea(% activit%)i educative folosind metodele de 'nv%)%m.nt cunoscute$ e8punerea conversa)ia demonstra)ia respect.nd principiile pedagogice6
279

Pacientul s% do!.ndeasc% atitudini o!iceiuri Di deprinderi noi

$ verific% dac% !olnavul a 'n)eles corect mesajul transmis si dac% Di$a 'nsuDit noile cunoDtin)e6 $ identific% o!iceiurile Di deprinderile greDite ale !olnavului6 $ corectea(% deprinderile d%un%toare s%n%t%)ii6 $ )ine lec)ii de- formare a deprinderilor igienice alimenta)ie ra)ional% mod de via)% ec&ili!rat administrare a diferitelor tratamente6 $ efectuea(% demonstra)ii practice6 $ 'ntocmeDte programe de recuperare Di reeducare a !olnavilor cu deficien)e sen(oriale Di motorii 1gimnastic% medicala Kinetoterapie26 $ va 'ncuraja Di ajuta la do!.ndirea noilor deprinderi.

ROLUL ASISTENTEI >N EDUCAIA PENTRU SNTATE $ educa)ia este un proces interactiv ce favori(ea(% 'nv%)area $ cuprinde ac)iuni care au scopul de a promova s%n%tatea de a preveni !oala de a ajuta persoana s% do!.ndeasc% mai mult% autonomie de a asigura continuitatea 'ngrijirilor din spital la domiciliu $ creDte stima de sine a unei persoane pentru c%$i permite s%$Di asume responsa!ilit%)i mei mari fat% de propria$i s%n%tate C%!%&t !i$ti $ se !a(ea(% pe aplicarea principiilor de comunicare interpersonal% care constau 'n &i) a transmite mesaje semnificative unei persoane Di de a primi de la ea o '!o& $*)*i retroac)iune 6 d*&%(ion%) $ se desf%Doar% 'n domeniul cognituv afectiv Di psi&omotor utili(.nd metode adecvate fiec%rui domeniu 6 Id nti"i&%! % pe !a(a informa)iilor culese se va aprecian .oi)o! d $ nevoia de a 'nv%)a 1ce Dtie pacientul referitor la starea de s%n%tate actual% d*&%(i % e8perien)ele pacientului av.nd inciden)% asupra nevoii de a 'nv%)a informa)iile de '%&i nt*)*i care mem!ri familiei au nevoie pentru a r%spunde nevoitor pacientului26 $ dorin)a de a 'nv%)a 1capacitatea de concentrare c.nd i se pun 'ntre!%ri aten)ia factorii care motivea(% pacientul s% 'ntre!e tendin)a de a pune 'ntre!%ri26 $ capacitatea de a 'nv%)a 1stadiul de de(voltare a pacientului for)a fi(ic% coordonarea miDc%rilor pre(en)a unor deficien)e sen(oriale26 $ mediul de 'nv%)are 1pre(en)a surselor de pertur!are a 'nv%)%rii confortul camerei26 $ resurse de 'nv%)are 1felul 'n care familia percepe Di 'n)elege !oala pacientului Di consecin)ele ei dorin)a pacientului de a face familia s% participe la programul educa)ional resursele de care dispune pacientul la domiciliu26 St%-i)i! % $ <!iectivele educa)ionale pot fi pe termen scurt Di pe termen lung6 o-i &ti. )o! $ fiecare o!iectiv educa)ional va cuprinde trei aspected*&%(ion%) $ anun)ul Di descrierea unui comportament 1pacientul va fi capa!il s% 'ndeplineasc% o sarcin% 'n limitele perioadei de 'nv%)are26 $ identificarea condi)iilor educa)ionale 1de e8emplu pacientul va merge cu c.rjele din camer% p.n% la !aie26 $ sta!ilirea criteriilor de evaluare 1'n func)ie de gradul de preci(ie dorit de reuDit% de satisfac)ie26 P!in&i'ii $ s% se aleag% momentul potrivit 1la internare la e8ternare pe timpul spitali(%rii2 d*&%ti. c.nd pacientul este dispus s% 'nve)e 6
280

D "ini(i S&o'

Ro)*) %$i$t nt i 5n '!o& $*) d*&%(ion%)

$ durata s% nu dep%Deasc% 2"$3" de minute6 $ repetarea s% fie suficient de frecvent% pentru a consolida 'nv%)area6 $ structurarea materialului- no)iuni elementare e8plica)ii6 se va 'ncepe cu pro!leme mai importante se va recapitula6 $ se va utili(a lim!ajul pacientului put.nd recurge la analogii simple6 $ se va men)ine aten)ia pacientului care va fi determinat s% participe 1vor fi stimulate mai multe sim)uri se va discuta pe ton variat Di intensitate diferit% se va puncta prin gesturi aspectul mai important26 $ se vor completa cunoDtin)ele e8istente6 $ se vor adopta metode educative 'n func)ie de nevoile pacientului6 $ s% respecte principiile educative6 $ s% sesi(e(e orice comportament care indic% o sc%dere a interesului sau a aten)iei6 $ s% )in% cont de atitudinea pacientului fa)% de faptul c% a reuDit s% e8ecute o te&nic%6 $ s% sta!ileasc% 'mpreun% cu pacientul o!iectivele educa)ionale6 $ s% g&ide(e Di s% sf%tuiasc% pacientul d.ndu$i informa)ii pertinente6 $ s% o!serve progresele pacientului 'n auto'ngrijire Di s% r%m.n% la dispo(i)ia lui pentru a$l ajuta6 $ s% demonstre(e te&nicile ce urmea(% a fi 'nv%)ate de pacient 1etap% cu etap% f%r% gra!% cu e8plicarea fiec%rui gest26 $ 'nainte de demonstrarea unei te&nici s% 'nl%ture an8ietatea pacientului prin e8plica)ii preg%titoare $ s% utili(e(e metode de educa)ie 'n grup care permit sc&im!ul de idei Di participan)ii 'nva)% unii de la al)i6 $ s% 'ncerce integrarea educa)iei 'n procesul de 'ngrijire 1de e8emplu educa)ie sanitar% 'n timpul efectu%rii 'ngrijirilor igienice sau 'n timpul efectu%rii unui pansament26

INTERDEPENDENTA CU CELELALTE NE<OI Nesatisfacerea nevoii de a invata afectea(% !una rela)ie cu celelalte nevoi. A &om*ni&% J irita!ilitate neacceptare neadaptare. A $ mi$&%8 % %. % o -*n% 'o$t*!% J sedentarism &iperactivitate po(itie si circulatie sanguina necorespun(atoare. A ! $'i!% J modificarea amplitudinii si ritmului respirator prin necunoastere. A-$i m ntin t m' !%t*!% in )imit no!m%) J lipsa masurilor de protectie pentru caldura si frig. A $ %)im nt% $i 3id!%t% J alimentatie si &idratare neadecvata. A )imin% J eliminari necorespun(atoare.
281

A "i &*!%t8 % %. % t 9*m nt int 9! J o!iceiuri igienice nerespectate corespun(ator. A do!mi8 % $ odi3ni J insomnie disconfort o!oseala. A $ im-!%&% $i % $ d ,-!%&% J im!racaminte incaltaminte neadecvata. A .it% ' !i&o) ) J vulnera!ilitate atingeri ale integritatii fi(ice sau psi&ice. A %&tion% d*'% &! dint $i .%)o!i J frustrare. A $ ! %)i,% J neputinta. A $ ! &! % J incapacitate de a desfasara activitati pentru destindere.

PROCES DE >NGRI?IRIANURSING
C*) 9 ! d d%t +ve(i date4informa)ii referitoare la pacientul 'ngrijit. An%)i,% $i int !'! t%! % d%t )o! Pro0le3e #e #epen#en-%- ignoran)a deficitul de cunostin)e. =an";e t%r" #e #epen#en-%- insuficienta cunoastere a !olii sale a m%surilor preventive a tratamentului refu(ul de a 'nv%)a lipsa de receptivitate tul!ur%ri de 'nv%)are ne'n)elegerea informa)iilor lipsa interesului de a 'nv%)a dificultatea de a 'nv%)a m%surile preventive si curative. S!r e #e #";"c!ltate- atingere fi(ica &andicap durere tul!ur%ri de g.ndire an8ietate stres pierdere : separare situa)ia de cri(% mediul necunoscut lipsa de educa)ie sc&im!area rolului lipsa de cunostin)e. D"a$no t"c #e &n$r"j"r" preala0"le B P7E7S7

282

P)%ni"i&%! % 5n9!i:i!i)o! 0biective poten'iale pentru pacient $ sa fie 'm!og%)ite cunoDtin)ele pacientului aplic.nd principiile pedagogice despre !oala m%suri preventive curative6 $ pacientul sa participare la 'ngrijirile proprii. Intevent"" A')i&%! % 5n9!i:i!i)o! :c'iunile asistentului medical $ e8plorarea nevoilor de a 'nv%)a ale persoanei6 $ ela!orarea de o!iective de 'nv%)are cu pacientul6 $ verificarea motiva)iei persoanei pentru a 'nv%)a6 $ e8punerea 'n fa)a individului a resurselor Di mijloacelor folosite pentru a 'nv%)a6 $ acordarea ajutorului persoanei 'n timpul procesului de 'nv%)are6 $ o!servarea Di notarea ac&i(i)ion%rii do!.ndirii treptate a cunoDtin)elor atitudinilor Di deprinderilor a modific%rii comportamentului s%u a do!.ndirii unui comportament nou6 $ verificarea 'ndeplinirii o!iectivelor propuse 'mpreun% cu pacientul. E.%)*%! % 5n9!i:i!i)o! Se va re;er" la2 $ o!servarea si notarea do!andirii treptate a cunostintelor atitudinilor si deprinderilor modificarii comportamentului sau a do!andirii unui comportament nou6 $ urmarirea indeplinirii planului de educatie sanitara#

17# =I=LIOGRAFIE
1. /ne8a nr. 3 la <.+;9C nr. 2713429.11.2""76 C=00,C=?=+ P;N90= N,B;? 3 /B/N3/96 3C</?/ P<39?,C;/?l6C/?,5,C/0;/ P0<5;3,<N/?l/3,39;N9 +;7,C/? >;N;0/?,396 7<+;N,=?- 3lNl9/9; 3, /3,39;N]l P;7/><>,Cl 2. +/0C;/N C0,N M90/9/9 7; N=03,N> ;7,9=0/ +;7,C/?/H 2"1"6 3. +/0C;/N C0,N M+/N=/? 7; N=03,N> ;7,9=0/ /?? ;7=C/9,<N/?H 2"126 4. SSS de8online.ro4.
283

5. 9,9,0C/ ?=C0;9,/ G>A,7 7; N=03,N>H ;7 B,/9/ +;7,C/?/ 0<+/N;/3C/ 2""36 6. CA,0= 5?<0,/N G,N>0,U,0;/ <+=?=, *<?N/B 3, / <+=?=, 3/N/9<3H ;7. C,3<N 2""16 7. N/N7/ ?,39 <5 7,/>N<3,3#http%&&ncle'(ucoz(net&)l"&0&30)*+* +,-./0F -+1(p"f

284