You are on page 1of 22

GRUP ŞCOLAR “ALEXANDRU VLAHUŢĂ” ȘENDRICENI

ARGUMENT ...……..………………………………….………………………..……….……..4 CAPITOLUL I UZAREA MASINILOR, UTILAJELOR SI INSTALATIILOR ..................6 I.1 Definirea uzării ..............................................................................…………. 6 I.2 Uzarea maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor …………………………..………… 6 I.3 Etapele uzării ………………………………………………………….…………. 6 I.4 ontrolul uzării ...……………………………………………..…………………. ! I." #eto$e $e ameliorare a fenomenului $e uzare …………………..………….. % I.6 &imitele a$misi'ile ale uzurii şi meto$ele sta'ilirii lor ………………...……… % I.6.1 Criterii de stabilire a limitelor uzurii ………………………………….. ( I.! )a*torii *are influenţează uzura ……………………………………………….1+ CAPITOLUL II FACTORII CARE CONTRIBUIE LA UZURA PIESELOR COMPONENTE ALE UTILAJELOR .............................................. 11 II.1 ,relu*rarea pieselor ……………………………………………………….....11 II.2 alitatea materialelor utilizate……………………….………………………...11 II.3 alitatea lu'rifianţilor....................…………………………………………….11 II.4 -iteza relati.ă a pieselor /n fre*are ……………..…………........................ 12 II." )orţele şi presiunea $e *onta*t…………………………...............................12 II.6 0o*urile $intre piese /n fre*are ………………………….…………………….12 II.! #e$iul şi re1imul $e e2ploatare ……………………………….………………12 II.% )elul fre*ării ……………………………………...……….……………………. 13 CAPITOLUL III TIPURILE DE UZURI CE APAR ÎN FUNCŢIONAREA MAŞINILOR UTILAJELOR ŞI INSTALAŢIILOR ...................................................1" III.1 Uzarea fizi*ă .................................................……...…………....……........ 1" III.1.1 Uzarea de adeziune ( de contact) ..........….........................………16 III.1.1.1 3riparea……………………………………………….........16 III.1.2 Uzarea de abraziune....................................................................1! III.1.3 Uzarea la oboseala .................................................................... 1% III.1.3.1 ,itin1ul ......................................................................... 1( III.1.3.2 Uzarea prin e2foliere .................................................... 1( III.1.3.3 Uzarea prin *a.itaţie ..................................................... 1( III.1.4 Uzarea de impact ....................................................................... 1( III.1.5 Uzarea de coroziune....................................................................2+ III.1.".1 oroziunea *4imi*ă........................................................2+ III.1.".2 oroziunea me*ano*4imi*ă...........................................21 III.1.6 Coroziunea electrochimică ......................................................... 21 III.2 5lte tipuri $e uzuri .................................................................................... 22 III.2.1 uprasarcinile ............................................................................. 22 III.2.2 Imprimarea s!erică ...................................................................... 22 BIBLIOGRAFIE ………………..………………………………………………..……………23

PROIECT GRUPA 2

2

GRUP ŞCOLAR “ALEXANDRU VLAHUŢĂ” ȘENDRICENI

U ! "# $%# &#$!'('( &!)*( &!%( "(+(%,# - !$!%#.#! "(/(&+('0% (1+( )*)%!2 6ntreţinerea urmăreşte să menţină maşinile, utilajele şi instalaţiile /n *on$iţii normale $e e2ploatare /ntre $ouă reparaţii *onse*uti.e, re$u*7n$ posi'ilitatea apariţiei unor reparaţii a**i$entale. Este ne*esar *a perio$i* să se .erifi*e şi starea a**esoriilor $in $otarea maşinii, utilajului şi a instalaţiei respe*ti.e, *4iar $a*ă sunt situaţii *7n$ unele $intre a*estea sunt folosite mai rar. 5*ti.itatea $e /ntreţinere şi reparare a utilajelor este impusă $e faptul *ă, pe par*ursul folosirii lor pro$u*ti.e, a*estea sunt supuse pro*esului $e uzură fizi*ă şi morală. a urmare, a pro*esului $e uzură fizi*ă, are lo* un pro*es $e pier$ere treptată a .alorii $e /ntre'uinţare a utilajului, şi /n final o pier$ere a *apa*ităţii $e satisfa*ere a ne.oii so*iale pentru *are a fost *reat. 8'ţinerea unei $urate $e fun*ţionare normale *7t mai lun1i se poate realiza prin /n*etinirea pro*esului $e uzare fizi*ă a pieselor *omponente, a*easta asi1ur7n$u9se prin: e2ploatarea maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor la sar*ina normală ;prin e.itarea supra/n*ăr*ărilor<, /ntreţinerea *ore*tă şi *urăţirea zilni*ă, un1erea pieselor /n miş*are, o'ser.area *ontinuă a stării şi fun*ţionării lor, lu*rul $e 'ună *alitate a e*4ipelor $e /ntreţinere şi reparaţii şi e2e*utarea reparaţiilor la timp, *onform pres*ripţiilor /ntreprin$erii *onstru*toare. 6n .e$erea menţinerii *ara*teristi*ilor fun*ţionale ale utilajului şi a fun*ţionării /n *on$iţii *7t mai apropiate $e *ele iniţiale, /n *a$rul /ntreprin$erilor se or1anizează un ser.i*iu $e /ntreţinere şi reparare a utilajului $e pro$u*ţie. Din analiza *omportamentului utilajelor /n pro*esul $e uzură fizi*ă se poate *onstata *ă uzura /n timp a $iferitelor *omponente are lo* /n mo$ $iferenţiat. )enomenul $e uzură fizi*ă a utilajului poate fi ameliorat şi printr9un sistem $e a*ti.ităţi $e /ntreţinere a a*estuia, pre*um şi printr9un ansam'lu $e operaţii $e *ontrol şi re.izie, *are să permită $epistarea $in timp a e.entualelor $efe*ţiuni.
PROIECT GRUPA 2

3

GRUP ŞCOLAR “ALEXANDRU VLAHUŢĂ” ȘENDRICENI

Uzarea ata*ă şi $istru1e fără a fa*e $iferenţiere, astfel *4iar şi ţările *u o e*onomie sta'ilă au pro'leme in *ăutarea $e noi mijloa*e $e pre.enire şi re$u*ere a ine.ita'ilului pro*es $e uzură. Uzarea nu *onstituie o pro'lemă e2*lusi. pentru ţările *u o e*onomie in tranziţie, $eoare*e si tarile *u o e*onomie $e piaţa /nre1istrează preo*upări pri.in$ politi*ile optime $e re$u*ere a uzării. De multe ori in ţările *u e*onomie $e tranziţie lipses* resursele ne*esare, iar pro'lema re*lamă o soluţie 1lo'ală /ntru*7t e2istă inter$epen$ente intre ţările *u e*onomie $e piaţa şi *ele *u e*onomie $e tranziţie in pri.inţa re$u*erii 1ra$ului $e uzură. #ulte ţări *u e*onomie $e piaţă sa9u *onfruntat *u pro'leme pri.in$ pro*e$eele $e $iminuare a uzării, /ntru*7t numeroase unităţi in$ustriale au fost proie*tate fără a se a*or$a atenţia *u.enită a*estui aspe*t. onştiente $e *reşterea *osturilor pro.enin$ $in ne1lijarea $atorită aspe*tului mai sus menţionat in ultimele trei $e*enii multe ţări *u e*onomie $e piaţa au efe*tuat *er*etări şi stu$ii pri.in$ $ez.oltarea in$ustrială şi in1ineria in $omeniul pro*e$eelor $e pre.enire şi re$u*ere a uzurii. =ările *u e*onomie $e tranziţie nu au atins in 1eneral o poziţie *ompara'ilă *u ţările *u e*onomie $e piaţa pri.in$ informaţiile referitoare la pre.enirea uzurii pentru a ser.i *a 'aza $e $ate si $e formulare ale unor a*ţiuni /ntreprinse in .e$erea $iminuării uzurii.

PROIECT GRUPA 2

4

GRUP ŞCOLAR “ALEXANDRU VLAHUŢĂ” ȘENDRICENI

UZAREA MAŞ5N5LOR UT5LAJELOR Ş5 5NSTALAŢ55LOR I67 D(/# #%(! )*-%##
6n timpul e2ploatării maşinilor, piesele şi şi ansam'lurile a*estora, su' influenţa $iferiţilor fa*tori, se uzează. ,rin pro*es $e uzare, se /nţele1e ori*e pier$ere $e material $e pe suprafeţele soli$e in fre*are, a.7n$ *a urmare mo$ifi*area $imensiunilor, a formei 1eometri*e si a jo*urilor. 5*est pro*es apare *a un fenomen *omple2, $atorat unor *auze $i.erse si $eterminat $e un numar mare $e fa*tori si *on$itii ;proprietatile, me*ani*e, parti*ularitatile mi*ro sau ma*ro1eometri*e ale suprafetelor, parametrii fun*tionali, *alitatea un1erii, lu'rifintii folositi<.

I62 U*!%(! ,!8# #'0%,)+#'!9('0% 8# # 1+!'!.##'0%
Uzarea este pro*esul $e $istru1ere a suprafeţelor aflate /n *onta*t, $atorită fre*ării. Ea este urmată $e s*4im'area 1eometriei, *alităţii, pre*um şi a proprietăţilor stratului superfi*ial al materialelor. ,ro*esul $e uzare se $esfăşoară /n timp şi este /nsoţit $e pier$ere $e ener1ie *alori*ă şi $e material prin $esprin$ere $e material. >ezultatul uzurii se e2primă /n unităţi a'solute ; masă, .olum, lun1ime<, prin raportare la lun1ime, folosin$ o mărime numită intensitatea uzurii ; m1?4< sau .iteza uzurii sau prin raportare la timpul $e fre*are ; m1?4 , @m?4<.

I63 E+!$('( )*-%##
Etapele uzării sunt reprezentate $e .ariaţia uzurii /n timp.

PROIECT GRUPA 2

:

GRUP ŞCOLAR “ALEXANDRU VLAHUŢĂ” ȘENDRICENI

Fig.1-Etapele uzarii E+!$('( )*-%## 1) +:  I 9 Etapa $e ro$aj A este perioa$a $e a$aptare a suprafeţelor B  II 9 Etapa $e uzare normală A este perioa$a *7n$ .iteza sau intensitatea uzării se menţin aproape *onstante  III 9 Etapa $e uzare $istru*ti.ă A este perioa$a /n *are parametrii $e fun*ţionare au .alori *are nu mai *orespun$ unei fun*ţionări normale.

I64 C0 +%0')' )*-%##
&a $eterminarea uzării tre'uie ţinut seama $e mo$ul *um s9a format. De e2emplu, *7n$ pier$erea $e material s9a fă*ut pe $ire*ţia forţei se poate a$mite *ă uzarea a fost pro.o*ată : $e ulei insufi*ient sau prea flui$ *7n$ uzarea este mai pronunţată şi are un aspe*t mat şi rizat şi $e prezenţa unui a1ent *orosi. /n ulei $a*ă uzarea este apre*ia'ilă şi suprafaţa uzată are aspe*t nete$ şi lu*ios. ele mai fre*.ente meto$e $e măsurare a uzării sunt:  M(+0"('( ,#&%0,(+%#&( *are permit măsurarea $imensiunilor pieselor *u instrumente *urente; şu'lere $e e2terior, mi*rometre et*.< $upă un anumit timp $e fun*ţionare. 5*eastă meto$ă impune $emontarea pieselorB  M(+0"('( &) !,$%( +( *reează posi'ilitatea $e a *unoaşte e.oluţia uzării prin interme$iul măsurării perio$i*e a re$u*erii $imensiunilor unor amprente imprimate iniţial pe suprafaţa $e fre*are *u un anumit poanson; 'ilă, pirami$ă et*.<. Din a*eastă *ate1orie fa*e parte şi amprenta /n formă $e semilună ; /#<626=, pro$usă prin z17rierea suprafeţei 1 *u un *orp 2 $in *ar'ură $e Colfram sau $e titan, /n formă $e pirami$ă triun14iulară. #eto$a are a.antajul $e a nu $eforma suprafaţa prin $eni.elări *reate $e $eformarea plasti*ă a materialului /n jurul urmei, $upă e2tra1erea penetratorului. 5*este meto$e ne*esită aparatură opti*ă $e *itireB

Fig. 2-Metoda obţinerii unei amprente sub formă de semilună.  M(+0"('( &>#,#&( $e $eterminare a *onţinutului $e metal /n lu'rifiant, *are pot fi *ompletate *u analiza spe*tros*opi*ă pentru i$entifi*area materialelor respe*ti.eB sunt meto$e foarte pre*ise $ar *are *er un anumit timp şi aparatură a$e*.atăB  M(+0"('( &) #*0+0$# %!"#0!&+#?# *are prezintă a.antajul urmăririi e.oluţiei uzării şi /n timpul fun*ţionării, $ar ne*esită aparatură şi instalaţii spe*iale şi un personal *alifi*at.

PROIECT GRUPA 2

@

GRUP ŞCOLAR “ALEXANDRU VLAHUŢĂ” ȘENDRICENI

I6: M(+0"( "( !,('#0%!%( ! /( 0,( )')# "( )*!%(
După $emontarea maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor /n .e$erea reparării, /n fun*ţie $e uzarea pieselor se ale1e şi mo$ul $e /nlăturarea a ei. Eliminarea uzării unei /m'inări $e $ouă piese se poate fa*e prin:  /nlăturarea metalului $e pe una şi a$ău1area $e metal pe *ealaltă piesăB  intro$u*erea unei a treia piese /ntre *ele $ouă piese *onju1ate ; a$aosuri, inele et*.<B  metalizarea sau *romarea pieselor, tratament termi* sau termo*4imi* *are resta'ileşte $imensiunile şi proprietăţile iniţialeB  folosirea unor aliaje spe*iale /n *azul unor *răpături sau fisuri.

I6@ L#,#+('( !",#1#A#'( !'( )*)%## 8# ,(+0"('( 1+!A#'#%## '0%
8r1anele *are al*ătuies* ansam'lurile maşinilor, utilajelor sau instalaţiilor sunt $efinite prin &!%!&+(%#1+#&#'( '0% "( A!*-.  $imensiuniB  pre*izie $imensionalăB  pre*izia formei 1eometri*e,  pre*izia $e poziţie re*ipro*ăB  1ra$ $e netezimeB C!%!&+(%#1+#&#'( 0%,!'( sunt *ele *are *orespun$ tuturor *on$iţiilor pre.ăzute /n $esenul $e e2e*uţie. C!%!&+(%#1+#&#'( !",#1#A#'(, sau la limită, sunt a*elea la *are piesele mai pot fi refolosite /n ansam'lu, fără a fi re*on$iţionate, urm7n$ a fun*ţiona satisfă*ător p7nă la următoarea reparaţie. ,e măsura e2ploatării maşinilor, utilajelor sau instalaţiilor, tot mai multe piese *omponente ale a*estora ajun1 la limitele $e uzură. Ele urmează a fi /nlo*uite sau re*on$iţionate /n *a$rul lu*rărilor $e /ntreţinere şi a reparaţiilor. *are pot fi normale sau la limităB

PROIECT GRUPA 2

B

GRUP ŞCOLAR “ALEXANDRU VLAHUŢĂ” ȘENDRICENI

L#,#+('( "( )*)%- se pot $etermina prin meto$eC  ! !'#+#&(D  <%!/#&(D  eE$(%#,( +!'(D I.6.1 Criterii de stabilire a limitelor uzurii riteriile $e sta'ilire a limitelor uzurii sunt urmatoarele: a) *riteriul te4ni*B b) *riteriul fun*ţionalB c) *riteriul e*onomi*B d) *riteriul re*on$iţiona'ilităţiiB e) *riteriul si1uranţeiB a<C%#+(%#)' +(> #& De apli*ă pieselor *e fa* parte $in /m'inări a *ăror e2ploatare /n *on$iţiile unei uzuri peste limitele a$mise pot pro.o*a uzura $e a.arie . '< riteriul fun*tional ; *riteriul te4nolo1i*< De apli*ă a*elor or1ane sau /m'inări, *are $upă un anumit timp $e fun*ţionare, *u toate *ă intensitatea uzurii răm7ne *onstantă, nu mai asi1ură parametrii $e lu*ru satisfă*ători E2emplu: pompa $e ulei a preselor nu mai $e'itează *antitatea $e lu'rifiant ne*esară un1erii li*4i$e, *uplajul *are are patinări mari $atorită uzurii materialului $e fri*ţiune<. *< riteriul re*on$itiona'ilitatii  se 'azează pe limitarea uzurilor la a*ele .alori *are mai permit re*on$iţionarea şi repunerea pieselor /n fun*ţiune  se apli*ă pieselor mari, 1reu $e e2e*utat şi *u *osturi ri$i*ate *um sunt: roţile $inţate ale preselor mari, roţile *u e2*entri*, ar'orii e2*entri*i, ar'orii *otiţi et*. riteriul ţine seama nu numai $e posi'ilitatea re*on$iţionării, *i şi $e *osturile ei. 6n a*est s*op uzura se limitează la a*ele .alori *are permit o re*on$iţionare e*onomi*ă. $< riteriul si1uranţei Eine seama $e limitele *are asi1ură prote*ţia operatorului uman . e< riteriul e*onomi* Ia /n *onsi$erare a*ele limite ale uzurii *are nu afe*tează *onsumurile maşinii /n e2ploatare 6n a*este *on$iţii uzura se limitează la .alorile *are nu permit un *onsum mare $e ulei, *onsum $e ener1ie peste *el pre.ăzut ş.a. şi *are nu măres* *osturile $e fa'ri*aţie FU este e*onomi*ă ni*i limitarea la uzuri prea mi*i $eoare*e efe*tuarea re*on$iţionării sau s*4imărilor pieselor impli*ă s*oaterea temporară a maşinilor $in pro*esul $e e2ploatare şi *osturi $e reparaţie, *are pot fi mai mari $e*7t *ele *are ar fi ne*esare a*operirii *onsumului suplimentar $e lu'rifiant şi ener1ie.
PROIECT GRUPA 2

F

GRUP ŞCOLAR “ALEXANDRU VLAHUŢĂ” ȘENDRICENI

I6B F!&+0%## &!%( # /')( .(!*- )*)%!
)a*torii *are influenteaza uzura sunt:  F) &+#! pe *are o in$eplineste piesaB o piesa *are se roteste si se antreneaza si alte pieseB .a a.ea o uzura mai mare.  F0%,! $#(1(#9 piesele *u forme re1ulate si mu*4ii rotunjite se .or uza mai putin $e*at *ele *u forme re1ulate.  T%!+!,( +)' +(%,#& apli*at *an$ piesa, $upa prelu*rare, a fost supusa unui tratament termi*, rezista la uzura mai 'ine $e*at piesele netratate.  S0'#&#+!%#'( %($(+!+( *are soli*ita elementele *omponente *u *at soli*itarile .or fi mai mari si mai .ariate *a intesitate, piesa supusa unei sar*ini *ontinue se uzeaza mai putin $e*at $a*a este supusa a*eleasi sar*ini su' forma $e so*uri.

PROIECT GRUPA 2

G

GRUP ŞCOLAR “ALEXANDRU VLAHUŢĂ” ȘENDRICENI

FACTOR55 CARE CONTR5BU5E LA UZURA P5ESELOR COMPONENTE ALE UT5LAJELOR
6n *on$iţiile pro$u*ţiei in$ustriale mo$erne, maşinile, utilajele şi instalaţiile tre'uie să fun*ţioneze la parametrii optimi, fără /ntreruperi sau opriri a**i$entale, *on$iţie esenţială pentru o'ţinerea unei *alităţi superioare a pro$uselor *erute şi a unei efi*iente e*onomi*e ri$i*ate. 6ntru*7t /n timpul fun*ţionării maşinile, utilajele şi instalaţiile se uzează fizi*, a*eastă uzare poate pro.o*a erori $e prelu*rare, mărirea *onsumurilor spe*ifi*e şi *4iar a**i$ente $e mun*ă.

II67 P%(')&%!%(! $#(1('0%
Dat fiin$ faptul *ă forţele $e fre*are a*ţionează asupra straturilor superfi*iale ale pieselor, 1ra$ul $e uzură şi $e rezistenţă la uzură $epin$e $e prelu*rarea lor. 8ri*are ar fi a*eastă prelu*rare, se .or o'ţine totuşi /n final suprafeţele *u nere1ularităţi mi*ros*opi*e sau ma*ros*opi*e . D9a *onstatat *ă prin prelu*rare se pro$u* unele mo$ifi*ări /n stru*tura superfi*ială a metalelor sau aliajelor pieselor /n fre*are, *are influenţează rezistenţa la uzură.

II62 C!'#+!+(! ,!+(%#!'('0% )+#'#*!+(
>ezistenţa la uzură $epin$e /n mo$ *ert $e materialele utilizate la *onfe*ţionarea pieselor. 6n *onstru*ţia $e maşini se utilizează pe s*ară $in *e /n *e mai mare fontele aliate, şi /n spe*ial *ele *u 1rafit mo$ular. &a oţeluri, *ea mai utilizată stru*tură, *are $ă o 'ună rezistenţă la uzură, este *ea *u sor'ită şi perlită. De reţinut este faptul *ă $ura'ilitatea *reşte o $ată *u *reşterea $urităţii. De e2emplu: o piesă $in oţel *u $uritatea $e 6++ GH are o $urată $e fun*ţionare $e 1+ ori mai mare $e*7t a unei piese *u $uritatea $e 2++ GH. De menţionat este faptul *ă oţelurile aliate au o mare rezistenţă la uzură.

II63 C!'#+!+(! ')A%#/#! .#'0%
6n s*opul măririi rezistenţei la uzură a pieselor, se utilizează uleiuri. 5*estea tre'uie să fie lipsite $e a*izi şi impurităţi me*ani*e, $eoare*e pro.oa*ă *oroziuni. Uleiul tre'uie să formeze un film sta'il a'sor'ant, *ontri'uin$ /n a*est fel la mi*şorarea *oefi*ientului $e fre*are.
PROIECT GRUPA 2

7H

GRUP ŞCOLAR “ALEXANDRU VLAHUŢĂ” ȘENDRICENI

II64 V#+(*! %('!+#?- ! $#(1('0% I /%(&!%(
-iteza relati.ă a pieselor /n fre*are interesează mai ales *a mărime, prezent7n$ .alori $e la +,1 m?s p7nă la peste 1+m?s, fapt *are poate *ontri'ui la mi*şorarea sau intensifi*area pro*esului $e uzură.

II6: F0%.('( 8# $%(1#) (! "( &0 +!&+
)orţele *are soli*ită piesele /n fre*are pro.oa*ă o stare $e tensiune *are *ontri'uie la uzura lor. Din a*est pun*t $e .e$ere se $eose'es* $ouă feluri $e sar*ini :  sar*ini *e pro.oa*ă soli*itări stati*e, *are, pe l7n1ă menţinerea .alorii lor *onstantă, mai au şi $ire*ţia *onstantăB  sar*ini *e pro.oa*ă soli*itări $inami*e, *are pot fi $e $ouă feluri • sar*ini *e pro.oa*ă soli*itări prin şo*B • sar*ini *e pro.oa*ă soli*itări .aria'ile *ontinue. Uzura este $ire*t proporţională *u presiunea $e *onta*t. 6n *azul un1erii li*4i$e, o presiune $e *onta*t *onsi$era'ilă poate $u*e la ruperea şi /ntreruperea filmului $e lu'rifiant. De asemenea este important şi felul miş*ării $intre $ouă piese /n fre*are, miş*are *are poate fi:  $e alune*areB  $e rosto1olireB  *om'inatăB

II6@ J0&)%#'( "# +%( $#(1( I /%(&!%(
Uzura *reşte pe măsură *e *res* jo*urile $intre piesele aflate /n fre*are, $eoare*e apar soli*itări $inami*e *are pertur'ă re1imul $e lu*ru al maşinii sau utilajului. 0o*urile pro.oa*ă /n*ălzirea şi ruperea filmului $e lu'rifiant, put7n$ $u*e /n final la $istru1erea pieselor respe*ti.e, sau a altor piese /m'inate *u a*estea.

II6B M("#)' 8# %(<#,)' "( (E$'0!+!%(
#e$iul, *are influenţează *onsi$era'il $e mult fre*area, poate fi $e $ouă feluri:  *orosi.B  a'razi.. #e$iul *orosi. se /nt7lneşte /n spe*ial la maşinile şi utilajele *e fun*ţionează /n /ntreprin$erile $e pro$use *4imi*e, iar *el a'razi. la maşinile şi utilajele miniere, petroliere, metalur1i*e et*., a*estea furniz7n$ elemente suplimentare faţă $e *ele o'işnuite /n pro'lema fre*ării şi uzurii . 6n *e pri.eşte re1imul $e e2ploatare, se .a ţine seamă $e următorii fa*tori:  un1erea maşiniiB  *urăţirea eiB
PROIECT GRUPA 2

77

GRUP ŞCOLAR “ALEXANDRU VLAHUŢĂ” ȘENDRICENI

 prote*ţia suprafeţelor /n fre*are. Du' aspe*tul un1erii, se pune pro'lema $a*ă uleiul este sufi*ient sau $a*ă el este $e *alitate 'ună. 6n pri.inţa *urăţirii, se au /n .e$ere posi'ilităţile $e /n$epărtare a $iferitelor impurităţi, materiale a'razi.e et*. ,entru prote*ţia suprafeţelor /n fre*are tre'uie luate măsuri *orespunzătoare /n .e$erea etanşării şi perfe*ţionării *ontinue a mijloa*elor $e un1ere.

II6F F(')' /%(&-%##
6n fun*ţie $e felul miş*ărilor, unei suprafeţe faţă $e *ealaltă, se $istin1 următoarele tipuri $e fre*ări:  Frecarea de alunecare, *are se pro$u*e /n planul tan1ent *omun a $ouă *orpuri /n *onta*t, *are alune*ă sau tin$ să alune*e unul peste altul. E2emple $e fre*are $e alune*are: miş*area unei sănii pe 14i$ajele a*estuia, rotirea fusurilor /n la1ărele $e alune*are et*.  Frecarea de rostogolire este fre*area aso*iată miş*ării $e rosto1olire a unui *orp pe altul, *are $etermină un *uplu $e sens *ontrar miş*ării sau ten$inţei $e miş*are $e rosto1olire, rezultat $in a*ţiunea forţelor $e sprijin $in suprafaţa $e *onta*t $eformată plasti*. E2emple $e fre*are $e rosto1olire : *orpurile $e rosto1olire a unui rulment pe inele, roţile unui .e4i*ul $e *ale ferată pe şine et*.  Frecarea mixtă *are poate fi interpretată *a o *om'inaţie a fre*ării $e rosto1olire *u *ea $e alune*are. E2emple $e fre*are mi2tă : fre*area /n an1renaj, fre*area /n transmisii prin fi*ţiune et*. După *um /ntre suprafeţele /n miş*are e2istă sau nu su'stanţe $e un1ere, fre*area poate fi : 1< flui$ăB 2< semiflui$ăB 3< us*ată. 1< F%(&!%(! /')#"- se pro$u*e, /n mo$ normal, la fun*ţionarea $e re1im a maşinilor şi utilajelor. )re*area flui$ă se poate menţine *7n$ /ntre suprafeţe se realizează $eplasări *u .iteze mari, suprafeţele sunt supune unei apăsări mijlo*ii şi sunt alimentate /n mo$ *ontinuu *u lu'rifianţi. 2< F%(&!%(! 1(,#/')#"- poate să apară *a urmare a unei un1eri $efe*tuoase sau insufi*iente, pre*um şi la pornirea şi, oprirea maşinii *7n$, $atorită .itezei prea mi*i, nu se poate intro$u*e stratul $e ulei ne*esar /ntre *ele $ouă suprafeţe /n miş*are relati.ă. &a staţionarea maşinii, $in *auza sar*inii $e pe ar'ore, lu'rifiantul este /n$epărtat $intre *ele $ouă suprafeţe ale fusului şi ale *uzinetului, *onta*tul a staţionat un timp /n$elun1at ;/#<6 3, a=6 &a .iteze $e rotaţie mi*i, ar'orele /n*epe să transporte su' el lu'rifiant, *are, a.7n$ formă $e pană şi o oare*are presiune, /n*epe să9l ri$i*eB /n a*est *az, un1erea .a fi semiflui$ă ;/#<6 3, b, c=. &a *reşterea turaţiei, *entrul fusului se apropie $e *el al *uzinetului, pentru a *oin*i$e *u el la turaţie foarte mare. 6n a*est ultim *az ;fi1. 3, d<, teoreti*, 1rosimea peli*ulei $e lu'rifiant $e.ine *onstantă pe /ntrea1a periferie a fusului. 3< F%(&!%(! )1&!+- ia naştere *7n$ /ntre *ele $ouă suprafeţe /n miş*are relati.ă nu e2istă ni*i un strat interme$iar $e lu'rifiant, ni*i *4iar /n pun*tele $isparate, astfel /n*7t *onta*tul lor este $ire*t.

PROIECT GRUPA 2

72

GRUP ŞCOLAR “ALEXANDRU VLAHUŢĂ” ȘENDRICENI

Fig. 3. Frecarea în lagăre. &a staţionarea maşinii, $in *auza sar*inii $e pe ar'ore, lu'rifiantul este /n$epărtat $intre *ele $ouă suprafeţe ale fusului şi ale *uzinetului, *onta*tul fă*7n$u9se $ire*t pe .7rful asperităţilor suprafeţelor respe*ti.e, răm7n7n$ o *antitate foarte mi*ă $e lu'rifiant /n 1olurile $intre asperităţi. 5stfel, la pornire, un1erea .a fi in*ompletă, semiflui$ă sau *4iar us*ată, $a*ă sistemul te4ni* a staţionat o perioa$ă /n$elun1ată $e timp. &a .iteze $e rotaţie mi*i, ar'orele /n*epe să transporte su' el lu'rifiant, *are, a.7n$ formă $e pană şi o oare*are presiune, /n*epe să9l ri$i*e B /n a*est *az, un1erea .a fi semiflui$ă. &a *reşterea turaţiei, *entrul fusului se apropie $e *el al *uzinetului, pentru a *oin*i$e *u el la turaţie foarte mare. 6n a*est ultim *az , teoreti*, 1rosimea peli*ulei $e lu'rifiant $e.ine *onstantă pe /ntrea1a periferie a fusului. 6n *on$iţiile fre*ării flui$e se realizează:  mi*şorarea uzării suprafeţelor $e fre*areB  re$u*erea *onsumului $e ener1ie prin fre*areB  mărirea sar*inilor a$misi'ileB  mărimea si1uranţei /n fun*ţionareB  e*onomie $e lu'rifianţi.

PROIECT GRUPA 2

73

GRUP ŞCOLAR “ALEXANDRU VLAHUŢĂ” ȘENDRICENI

TIPURILE DE UZURI CE APAR ÎN FUNCŢIONAREA MAŞINILOR, UTILAJELOR ŞI INSTALAŢIILOR
,ro*esul $e fre*are $intre suprafeţele /n *onta*t ale pieselor *omponente ale maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor are *a efe*t pier$erea $e ener1ie manifestată prin *ăl$ura pro$usă şi uzarea fizi*ă, rezultat al $esprin$erii $e material şi al mo$ifi*ării stării iniţiale a a*estor suprafeţe.

III67 U*!%(! /#*#&on$u*e la mo$ifi*area $imensiunilor şi a formei 1eometri*e a suprafeţelor pieselor /n *onta*t. 6n anumite *on$iţii $e temperatură pot inter.eni simultan şi mo$ifi*ări stru*turale ale straturilor superfi*iale. Eoate a*estea influenţează, $ire*t sau in$ire*t, *apa*itatea portantă a or1anelor $e maşini, $e e2emplu /n *azul la1ărelor, pre*izia $e lu*ru a maşinilor, a utilajelor şi instalaţiilor, *inemati*a fun*ţională, fă*7n$ toto$ată să apară forţe $inami*e $ăunătoare şi o fun*ţionare ne*orespunzătore, $u*7n$ /n final la s*oaterea $in uz a maşinii, utilajului sau instalaţiei. U*!%(! /#*#&Este un pro*es pro1resi. *are poate şi tre'uie să fie *om'ătut pentru a se e.ita s*oaterea prematură $in fun*ţionare a maşinii, utilajului sau instalaţiei respe*ti.e. >ezultatul fenomenului $e uzare /l *onstituie uzura. U*!%(! ,0%!'Este o *onse*inţă a $epre*ierii unei maşini sau utilaj *a urmare a apariţiei /n e2ploatare a unor maşini şi utilaje $e a*eeaşi *ate1orie, $ar $e un tip mai perfe*ţionat, *u in$i*i te4ni*i şi e*onomi*i superiori *elor $in $otare. De asemenea, tot /n *a$rul uzării morale intră şi $epre*ierea unor maşini, utilaje sau instalaţii aflate /n*ă /n e2ploatare, $ar ale *ăror *osturi au fost re$use. ,entru *a uzarea morală să nu manifeste influenţă e*onomi*ă ne1ati.ă 2este ne*esar *a e2ploatarea maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor să se efe*tueze intensi., astfel *a amortizarea lor să se realizeze /ntr9un timp *7t mai s*urt. Uzarea fizi*a este un pro*es pro1resi., *omple2, $istru*ti., $e natura fizi*o9 *4imi*a *are are *a efe*t prin*ipal pro$u*erea uzurii. In raport *u pro*esele *are se $esfasoara in timpul fre*arii suprafetelor in *onta*t, *u formele $e intera*tiune ale suprafetelor, fenomenele si *u le1ile *are 1u.erneaza pro*esul $e uzare *are apare atat la fre*area us*ata *at si in prezenta lu'rifiantului, uzarea poate fi : $e a$eziune, $e a'raziune, $e o'oseala, $e *oroziune si $e impa*t. In pra*ti*a, la fun*tionarea *uplelor $e fre*are se intalnes* *om'inatii ale a*estor tipuri prin*ipale $e uzari si separat numai in *azuri spe*iale.
PROIECT GRUPA 2

74

GRUP ŞCOLAR “ALEXANDRU VLAHUŢĂ” ȘENDRICENI

&u7n$ /n *onsi$erare fa*torii *are *ontri'uie la $eteriorarea suprafeţelor şi aspe*tul a*estora, uzările fizi*e s9au *lasifi*at /n următoarele tipuri:  $e a$eziune,  $e o'oseală,  $e a'raziune,  $e impa*t,  $e *oroziune et*. III6767 U*!%(! "( !"(*#) ( ;"( &0 +!&+= Uzarea $e a$eziune ;$e *onta*t< apare in toate formele $e fre*are atun*i *an$ suprafetele *onju1ate nu mai sunt separate *omplet $e lu'rifiant, a$i*a in momentul *an$ lu'rifierea este intrerupta *a urmare a unor $efe*tiuni ale instalatiei $e lu'rifiere, utilizarea unui lu'rifiant ne*orespunzator in raport *u jo*ul, .iteza si in*ar*area *uplei sau a unei *antitati $e lu'rifiant insufi*ient intre suprafetele in *onta*t . Uzarea $e a$eziune se pro$u*e prin su$area si ruperea puntilor $e su$are intre mi*rozonele $e *onta*t, *ara*teriza$u9se printr9un *oefi*ient $e fre*are ri$i*at si o .aloare mare a intensitatii uzarii. #i*ro*onta*tele apar *a urmare a faptului *a suprafetele metali*e, *4iar si *ele mai fin prelu*rate, prezinta numeroase asperitati, *are la *onta*tul $ire*t $intre suprafete suporta pe .arful lor sar*ini foarte mari. Du' efe*tul a*estor forte e2*esi.e, asperitatile sufera o $eformare plasti*a, *are in*eteaza atun*i *an$ suprafata reala $e *onta*t $e.ine sufi*ient $e mare *a sa suporte sar*ina respe*ti.a. De *ele mai multe ori $eformarea plasti*a este insotita $e formarea mi*rosu$arilor pun*tiforme intre .arfurile asperitatilor opuse an$ mi*rosu$arile au a*eeasi rezistenta la rupere *u materialele *uplei $e fre*are sau mai mi*a, atun*i ruperea se .a pro$u*e *4iar la ni.elul su$arii . Da*a rezistenta lor este mai mare $e*at a materialelor *uplei, atun*i ruperea se .a pro$u*e fie la sprafata mai moale *u transfer $e material $e pe o suprafata pe *ealalta, fie in am'ele suprafete *u eli'erarea parti*ulelor $e uzare *are pot pro.o*a rizuri pe suprafata mai moale. III676767 G%#$!%(! 8 *onse*inta a uzarii $e a$eziune este 1riparea , *are apare la sar*ini mari , in lipsa lu'rifiantului sau la strapun1erea peli*ulei in urma unor in*alziri lo*ale ri$i*ate pana la temperatura $e topire a materialului. Du' a*tiunea sar*inii, suprafetele se apropie la o $istanta $e intera*tiune atomi*a. 5$eziunile sau mi*ro*onta*tele puterni*e *e se uzeaza nu mai pot fi forfe*ate si $eplasarea relati.a intre suprafete in*eteaza , *upla $e fre*are fiin$ astfel 'lo*ata. • In fun*tie $e temperatura la *are se pro$u*e , 1riparea poate a.ea $oua forme : griparea la temperaturi joase este *ara*teristi*ă unor .iteze re$use $e $eplasareBapar $eformaţii plasti*e ale stratului superfi*ial al suprafeţei $e fre*are . 5*eastă formă se *ara*terizează prin .alori mari ale *oefi*ienţilor $e fre*are şi fenomenul are o e.oluţie rapi$ă. griparea la temperaturi înalte ;1riparea termi*ă< este *ara*teristi*ă unor .iteze mari şi apare *a urmare a ener1iei termi*e a*umulate /n zona $e *onta*tB *oefi*ientul $e fre*are este mai mi* ;+,2…+,"<, iar .iteza uzării mai re$usă. 7:

PROIECT GRUPA 2

GRUP ŞCOLAR “ALEXANDRU VLAHUŢĂ” ȘENDRICENI

5pariţia 1ripajului poate fi /nlesnită $e un ro$aj ne*orespunzător, jo*uri prea mi*i /ntre suprafeţe sau $e suprafeţe superfinisate, lipsite $e posi'ilitatea *reării mi*ropun1ilor $e ulei, utilizarea unui lu'rifiant nein$i*at, $epăşirea unor parametri fun*ţionali ;sar*ină, .iteză et*.<, prezenţa unei pere*4i $e materiale anta1oniste et*. 5paritia 1ripajului este inlesnita $e un ro$aj ne*orespunzator : jo*uri prea mi*i intre suprafete sau $e suprafete superfinsate ,lipsite $e posi'ilitatea *rearii mi*ropun1ilor $e ulei: utilizarea unui lu'rifiant nein$i*at: $epasirea unor parametri fun*tionali ;sar*ina, .iteza ,et*.< prezenta unei pere*4i $e materiale De pro$u*e prin su$area şi ruperea punţilor $e su$are /ntre mi*rozonele $e *onta*t, *ara*teriz7n$u9se printr9un *oefi*ient $e fre*are ri$i*at şi o .aloare mare a intensităţii uzării. &a su$area unor asperităţi /n *onta*t ;/#<64,!=, not7n$ *u τ1 şi τ2 τeforturile unitare la forfe*are ale materialelor *elor $ouă suprafeţe1 şi 2 şi *u τs al mi*rosu$ărilor, pot a.ea lo* următoarele situaţii: • $a*ă τ2şiτs Iτ1 ;/#<646A=ruperea .a a.ea lo* /n interiorul *orpului mai moale. )ie*are $eplasare relati.ă pro$u*e un transport $e materiale $e pe *orpul 1, iar $upă un anumit timp fre*area se pro$u*e /ntre materialele *orpului mai moale. 5*est tip $e fre*are este $enumit fre*are prin su$are. #i*rojon*ţiunile *e răm7n prinse $e suprafaţa *orpului 1 pot pro.o*a rizuri pe suprafaţa mai moale, iar $upă un anumit timp se .or rupe, pro.o*7n$ parti*ule $e uzareB • $a*ăτ1 şiτsIτ2, pentru a se pro$u*e miş*area, se presupune, $e asemenea, ruperea *orpului mai moale, şi /n a*est *az se *onsi$eră *ă apare un tip $e fre*are prin su$areB • $a*ă τsIτ1 şiτ2;/#<64,&=,.or *e$a mi*rosu$ările fără smul1ere $e metal $e pe suprafeţele /n fre*are şi fără transport $e material. 5*est tip $e fre*are se numeşte !recare prin !or!ecare.

Fig.4.- c!iţa formării unor micro"oncţiuni #i a forfecării acestora

PROIECT GRUPA 2

7@

GRUP ŞCOLAR “ALEXANDRU VLAHUŢĂ” ȘENDRICENI

III6762 U*!%(! "( !A%!*#) ( Este pro.o*ată $e prezenţa parti*ulelor $ure /ntre suprafeţele /n *onta*t sau $e asperităţilor mai $ure ale uneia $intre suprafeţele $e *onta*t. 5*eastă uzare este uşor $e re*unos*ut prin urmele lăsate $e mi*roaş*4iere, ea a**eler7n$ uzarea prin *oroziune. ,arti*ulele $ure pot pro.eni $e la forfe*area preala'ilă a unor *onta*te ;uzare $e a$eziune<, $esprin$eri $e porţiuni $in stratul $e suprafaţă mai $ur, prin $esprin$erea şi e.a*uarea materialului unor *iupituri et*., pre*um şi prin pro$usele metali*e ale altor uzări. >ezultatele *antitati.e ale uzării a'razi.e sunt $epen$ente $e: • natura *uplului $e materiale, /n sensul *ă o $uritate mai mare a suprafeţei opune o rezistenţă sporită a*ţiunii $e ro$are şi, $impotri.ă, materialele plasti*e permit /mpl7ntarea parti*ulelor $ure /n eleB • natura a'razi.ului, $imensiunile şi forma lorB • *on$iţiile fun*ţionale. ,rin ro$area .7rfurilor asperităţilor se măreşte *ontinuu suprafaţa $e susţinere. Deoare*e presiunea $e *onta*t s*a$e in.ers proporţional *u *reşterea suprafeţei, la un moment $at, inter.ine un e*4ili'ru $e $urată mai /n$elun1ată, $eterminată /n prin*ipal $e /n*ăr*are, .iteză, temperaturăB a*easta *u at7t mai mult *u *7t parti*ulele a'razi.e, prin to*ire sa sfăr7mare, /şi pier$ *apa*itatea $istru*ti.ă. ara*terul uzarii nu se s*4im'a, in$iferent $a*a parti*ulele a'razi.e pro.in $in afara sau sunt *ontinute intr9unul $in *orpurile in fre*are ;*azul pieselor re*on$itionate prin *romare, metalizare, su$are et*.<. 5*est tip $e uzare se manifesta prin $eformatii plasti*e lo*ale, mi*roz1arierea si mi*roas*4ierea suprafetelor in *onta*t . >ezultatele *antitati.e ale uzarii a'razi.e sunt $epen$ente $e: natura *uplului $e materiale, in sensul *a o $uritate mai mare a suprafetei opune o rezistenta sporita a*tiunii $e uzare si, $impotri.a, materialele plasti*e permit implantarea parti*ulelor $ure in eleB $e natura a'razi.ului, $imensiunile si forma lorB presiunea spe*ifi*a si .iteza $e alune*are. Brazdarea este o forma se.era $e a'raziune, *u rizuri late si a$an*i, *are poate fi pro$usa $ire*t $e *ontrapiesa la an1renaje, *apul $intelui<, $e parti*ule mari, $ure, interpuse ;in *azul $is*urilor $e frana<, $e piese metali*e si alte materiale $ure ;la or1ane a*ti.e $e lu*ru al solului<. Zgarierea reprezinta forma *ea mai usoara $e a'raziune si se manifesta prin rizuri liniare, paralele, izolate et*. B poate aparea pe $iferite piese ;flan*urile $intilor unui an1renaj, *uzinetul unui la1ar, *amasa unui *ilin$ru< fiin$ pro$usa tot $e interpunerea unor parti*ule mai $ure, a*tiunea unei ru1ozitati et*. III6763 U*!%(! '! 0A01(!'! De pro$u*e /n urma unor soli*itări *i*li*e a suprafeţelor /n *onta*t, urmate $e $eformaţii plasti*e /n reţeaua atomi*ă a stratului superfi*ial, $e fisuri, *iupituri sau e2folieri. 6n 1eneral. 5*este uzări apar su' formă $e $esprin$eri $e parti*ule $in material, lăs7n$ urme *ara*teristi*e fie*ărui 1en $e asemenea uzare. Uzările $e o'oseală sunt:pittin1ul, uzarea prin e2foliere şi uzarea prin *a.itaţie.
PROIECT GRUPA 2

7B

GRUP ŞCOLAR “ALEXANDRU VLAHUŢĂ” ȘENDRICENI

III676367 P#+# <)' ,ittin1ul este o formă a uzării $e o'oseală a suprafeţelor *u *onta*te pun*tiforme ;$e e2emplu, *ăile $e rulare a la1ărelor $e rosto1olire< sau liniare ;$e e2emplu, flan*urile roţilor $inţate< şi se re*unoaşte su' forma *ara*teristi*ă $e 1ropiţe sau *iupituri ;$iferite $e *ele $e a$eziune pro.o*ate prin smul1eri<. 6n a*este situaţii, /nsuşi mo$ul $e fun*ţionare $ă naştere unor eforturi unitare /n /n pun*tele $e *onta*t, *u *ara*ter pulsator. 8'oseala stratului se e2teriorizează prin fisuri foarte fine /n lo*urile slă'ite $intre *ristale şi anume, la suprafaţă, /n pun*tele $e *on*entrare a tensiunilor, sau la o anumită a$7n*ime, /n stri*ta apropiere a suprafeţei, /n lo*ul /n *are e2istă efortul unitar ma2im $e forfe*are. Du' a*ţiunea unor presiuni mari $e *onta*t, /n prezenţa unui ulei $e .7s*ozitate insufi*ientă, a*esta pătrun$e /n *ele mai fine fisuri, *ontri'uin$ la $islo*area unor parti*ule $e material printr9o puterni*ă a*ţiune $e pană. 5stfel, la /n*eput apar mi*i *iupituri *are, prin *umulare, se transformă /n *ratere $e $imensiunile unei 1ămălii $e a* şi mai mari. III676362 U*!%(! $%# (E/0'#(%( Uzarea prin e2foliere ;*ojire< este *ara*terizată prin $esprin$erea $e mi*i parti*ule metali*e, $e or$inul a 1@m, sau $e o2izi $e or$inul a +,+1@m, *are se pro$u*e la materiale metali*e plasti*e, *7n$ este $epăşită rezistenţa la forfe*are, /n zonele $e *onta*t *u fre*ări *on*entrate. E2folierea este a*ti.ată $e tensiunile interne rămase /n urma tratamentelor $efe*tuoase $e *ălire, *ementare sau nitrurare, prin mi*şorarea mo'ilităţii atomilor $e reţea. on$iţiile iniţiale *are pro.oa*ă a*eastă uzare sunt $iferite $e *ele $in *azul pittin1ului. III676363 U*!%(! $%# &!?#+!+#( Uzarea prin *a.itaţie este $efinită *a fiin$ un pro*es $e $istru1ere a suprafeţei ; i $eplasare $e material su' formă $e mi*i parti*ule< pro$usă $e me$iul li*4i$ sau 1azos /n *onta*t *u metalul, fără prezenţa *elei $e a $oua suprafeţe $e fre*are *a /n *elelalte forme $e uzare. De mai numeşte şi eroziune $e *a.itaţie sau *oroziune $e *a.itaţie şi se pro$u*e, $e re1ulă, pe suprafeţele paletelor, rotoarelor $e pompă, *ilin$rii motoarelor Diesel et*., *are sunt /n *onta*t *u flui$e la .iteze mari. Uzarea prin *a.itaţie se e2pli*ă astfel: la miş*ările relati.e mari sau la s*4im'ări $e .iteză $intre un li*4i$ şi metal, presiunile lo*ale $e.in re$use, /n flui$ se pro$u*e transformarea $e ener1ie, temperatura li*4i$ului $epăşeşte pun*tul $e fier'ere şi se formează mi*i pun1i $e .apori şi 1aze ; 'ule $e *a.itaţie<. 7n$ presiunea re.ine la normal ;sau *reşte< se pro$u*e o implozie ;spar1erea 'ulelor<. u forţe mari $e impa*t pe mi*rozonele suprafeţei metali*e, pro$u*7n$u9se o'oseala stratului şi apariţia $e *iupituri $e *a.itaţie. III6764 U*!%(! "( #,$!&+

PROIECT GRUPA 2

7F

GRUP ŞCOLAR “ALEXANDRU VLAHUŢĂ” ȘENDRICENI

&a unele tipuri $e maşini, utilaje şi instalaţii, *a $e e2emplu: *on*asorul *u *io*ane arti*ulate, moara *u 'ile, maşina $e s*ris sau $e perforat et*., $atorită unor lo.ituri lo*ale repetate se pro$u*e un tip spe*ifi* $e uzare me*ani*ă, $enumit uzare $e impa*t. Uzarea $e impa*t se poate pro$u*e şi /n fun*ţionarea unor or1ane $e maşini: *ame, roţi $inţate et*. atun*i *7n$, /mpreună *u alune*area sau rosto1olirea ; $e e2emplu, pe flan*urile roţilor $inţate<, are lo* şi un impact compus. Uzarea $e impa*t poate fi *lasifi*ată /n $ouă *ate1orii: • uzare prin per*uţie • uzare prin eroziune. 6n 1eneral, uzarea $e impa*t *onţine me*anismele $e 'ază ale uzării: $e a$eziune, a'raziune, o'oseală $e suprafaţă, uzare *4imi*ă şi termi*ă. Uzarea $e impa*t se $atoreaza unor lo.ituri lo*ale repetate si apare atun*i *an$ impreuna *u alune*area sau rosto1olirea are lo* un impa*t *ompus ;*omponentele normale si tan1entiale<. 5*est tip $e uzare se intalneste la unele tipuri $e masini, utilaje si instalatii, *a, $e e2emplu: *on*asorul *u *io*ane arti*ulate, moara *u 'ile, masina $e s*ris sau $e perforat et*. Uzarea $e impa*t se poate pro$u*e si in timpul fun*tionarii unor or1ane $e masini:*ame, roti $intate, et*., *an$, impreuna *u alune*area sau rosto1olirea ;$e e2mplu, pe flan*urile rotilor $intate<, are lo* si un impa*t *ompus. Uzarea $e impa*t poate fi *lasifi*ata in $oua *ate1orii: uzare prin percutie si uzare prin eroziune. In 1eneral, uzarea $e impa*t *ontine me*anismele $e 'aza ale uzarii $e: a$eziune, a'raziune, o'oseala $e suprafata, uzare *4imi*a si termi*a. III676: U*!%(! "( &0%0*#) ( onstituie $eteriorarea suprafeţei $e fre*are şi $e*i pier$erea $e material, $e 1reutate, $atorită a*ţiunii simultane sau su**esi.e a fa*torilor *4imi*i a1resi.i $in *omponenţa me$iului respe*ti. şi a soli*itărilor me*ani*e. #e*anismul uzării$e *oroziune presupune *orelarea a $ouă efe*te $e *oroziune: *oroziunea *4imi*ă şi *oroziunea me*ano*4imi*ă. III676:67 C0%0*#) (! &>#,#&oroziunea *4imi*ă este o a*ţiune *4imi*ă *ontinuă a me$iului am'iant asupra suprafeţelor elementelor *omponente ale maşinii, utilajului sau instalaţiei. oroziunea *4imi*ă poate e.olua $iferit, /n fun*ţie $e parametrii fizi*o9*4imi*i ai materialului respe*ti.. 6n perioa$a $e repaus a*eastă *oroziune a*ţionează *a pro*es *4imi* numai asupra suprafeţelor $es*4ise, *are nu tre* prin zona $e *onta*t şi *elorlalte suprafeţe li'ere. a forme $e *oroziune *4imi*e se $istin1: uginirea" *are este o *oroziune ele*tro*4imi*ă a fierului *e se $atorează a*ţiunii *om'inate a o2i1enului şi apei şi poate să apară /n aer la temperatură normală. Coroziunea în mediu libri!iant " $e natură ele*tro*4imi*ă, apare /n *azul prezenţei /n lu'rifianţi a unor mi*i *antităţi $e apă *are, /n *onta*t *u suprafaţa, formează mi*ro*elule ele*troliti*e. orozi.itatea lu'rifianţilor se poate $atora şi sulfului pro.enit $in uleiul $e 'ază sau $in *om'usti'il. Da*a *oroziunea are lo* in 1aze, latemperaturi o'isnuite, pro$usul *oroziunii este .olatil ;$e e2emplu, rea*tia fierului *u *lorul<, iar la o2i1en, la temperaturi ri$i*ate, se formeaza peli*ule a$erente $e o2izi, *are mi*soreaza se*tiunea piesei. In li*4i$
PROIECT GRUPA 2

7G

GRUP ŞCOLAR “ALEXANDRU VLAHUŢĂ” ȘENDRICENI

neele*troliti* se pro$u*e o $izol.are a metalului fara formare $e peli*ule prote*toare ;$e e2emplu, alumiu in *lorura $e amoniu, plum' in *lorura $e plum' et*.< &a piesele $in otel, in*alzite in *uptoare, pentru a fi prelu*rate sau re*on$itionate prin $eformare plasti*a sau tratamente termi*e, *oroziunea este insotita $e o $e*ar'urare a *ementitei, *u formarea $e straturi $e o2izi, *are la prelu*rari se $esprin$, forman$ insemnate pier$eri $e metal. )enomenul este fa.orizat $e temperatura ri$i*ata $in *uptoare, $e peste (!3 J, un$e 4i$ro1enul $ifuzeaza in reteaua metali*a, pro$u*an$ $e*ar'urarea si formarea $e 4i$ruri. &a piesele $in fonta, o in*alzire $e lun1a $urata sau *u alternante fa*e *a patrun$erea a1entului o2i$ant la limita $intre *ristale sa $ea pro$usi $e *oroziune .oluminosi. )enomenul K$e *restereK limiteaza folosirea fontelor *enusii la temperaturi mai mi*i $e 6!3 J.

III676:62 C0%0*#) (! ,(&! 0&>#,#&Coroziunea mecanoc"imică ;tri'o*4imi*ă< se referă la mo$ifi*ările suferite $e suprafaţa $e fre*are /n timpul fun*ţionării. După natura soli*itărilor me*ani*e sunt a**eptate următoarele su'*lase: • coroziunea de tensionare" *e apare $atorită soli*itărilor me*ani*e stati*e prin *are se $istru1e stratul prote*tor, pro$u*7n$u9se o intensifi*are a efe*tului *orosi.B • coroziunea de oboseală" *are apare $atorită soli*itărilor perio$i*e, fenomenul $e o'oseală propriu9zis fiin$ a*ti.at $e prezenţa unui anumit me$iu am'iant. ,rin a*ţiunea *om'inată a fa*torilor me*ani* şi *4imi*, are lo* *reşterea uzării şi s*ă$erea a**entuată a rezistenţei la o'osealăB • coroziunea tribochimică propriu9zisă, *onse*inţă a soli*itărilor $e fre*are . Doli*itarile me*ani*e nu $e*lanseaza rea*tii *4imi*e. Ele pro.oa*a, in preala'il, mo$ifi*ari in starea suprafetei sau in stru*tura interna, $e1ajari mari $e enr1ie termi*a, a*umulari $e potential ele*trostati* et*., *are fa* posi'ile sau a**elereaza rea*tiile *4imi*e ale materialelor suprafetei $e fre*are *u me$iul am'iant respe*ti.. III676@ C0%0*#) (! ('(&+%0&>#,#&! oroziunea ele*tro*4imi*a presupune, pe lan1a rea*tiile *4imi*e, si un transfer $e sar*ini ele*tri*e la suprafata $e separare intre metal si me$iul *orosi.. In *azul *onta*tului metal9me$iu *orosi., metalele au ten$inta sa trea*a su' forma $e ioni in me$iul *orosi., lasan$ pe metal o sar*ina ele*tri*a, formata $in ele*tronii *orespunzatori atomului metali* ionizat ;fi1."<. Dar*ina ne1ati.a a suprafetei metali*e atra1e o *antitate e1ala $e ioni poziti.i, afati in ime$iata .e*inatate a suprafetei, *antitate e*4i.alenta *u numarul sar*inilor suprafetei. In a*elasi timp, la suprafata metalului imersat in me$iu *orosi. are lo* a'sortia $e *onstituenti ai me$iului, $ipolii apeii si mole*ulele polariza'ile, prezente in me$iul *orosi., orientan$u9se su' influenta sar*inii suprafetei. Intre metalul in*ar*at *u sar*ini $e un anumit semn si solutia *e *ontine sar*ina $e semn *ontrar ia nastere o $iferenta $e potential, $enumita potential de electrod" a *arui marime in stratul $u'lu $epin$e $e ten$inta ionului metali* $e a parasi reteaua.

PROIECT GRUPA 2

2H

GRUP ŞCOLAR “ALEXANDRU VLAHUŢĂ” ȘENDRICENI

5*easta rea*tie $e ionizare a metalului *onstituie rea*tia ano$i*a a pro*esului $e *oroziune. 5tomii *ei mai e2pusi ionizarii sunt *ei aflati in mu*4iile, no$urile sau $islo*atiile retelei *ristaline, *a a.an$ ener1ia *ea mai mare. Ionii formati pot tre*e su' forma $e *om'inatii, aflate in stare soli$a ;o2izi, *ompusi insolu'ili< sau su' forma $e *om'inatii solu'ile. Ele*tronii eli'erati in pro*esul $e o2i$are tre'uie sa fie a**eptati $e un *omponent al me$iului *orosi., a $oua rea*tie *onstituin$9o re$u*erea me$iului *orosi., ea fiin$ rea*tia *ato$i*a a pro*esului $e *oroziune. >ea*tia *ato$i*a prezinta mare importanta, $e multe ori putan$ $a nastere *oroziunii. ,rin $epistarea rea*tiei *ato$i*e si eliminarea ei sau *el putin prin re$u*erea .itezei a*esteia, se ajun1e $eseori la san*tionarea unor pro'leme importante $e *oroziune. #etalul si me$iul *orosi. .or fi $e*i stra'atute $e un *urent ele*tri* propriu, 1enerat $e pro*esele ele*tro*4imi*e, *are se $esfasoara la limita *elor $oua faze. Diferenta $e potential o pot *rea si aerosolii, praful, impuritatile atmosferi*e, *are *a$ pe suprafetele pieselor, se aseaza in mi*ronere1uralitatile suprafetelor, a'sor' umi$itatea $in atmosfera, *rean$ astfel transferul $e ele*troni. 5sa se e2pli*a $e *e suprafetele *u ru1ozitati mai mari si atmosferele mai poluate fa.orizeaza fenomenul.

III62 A'+( +#$)%# "( )*!%(
III6267 S)$%!1!%&# #'( Duprasar*inile *are pro.oa*a soli*itari ale or1anelor $e masini, putan$ $epasi limitele $e rezistenta. 4iar $a*a se respe*ta into*mai pres*riptiile $e lu*ru ;$e e2emplu, re1imurile $e as*4iere< se pot i.i suprasar*ini *an$ masina, utilajul sau instalatia sunt uzate. In a*easta situatie fre*arile *res* atat $e mult, in*at, prin a*easta, se $epaseste in*ar*area a$misa, Duprasar*inile, prin a*tiunea lor 'rus*a, mares* 'ataile, 1ra'es* uzarea si pot $u*e *4iar la $istru1erea unora $intre or1anele masinii sau ale motorului. Uzarea pro.o*ata $e folosirea unei anumite zone $in *ursa masinii, utilajului sau instalatiei se $atoreaza faptului *a la pro$u*tia in serie mare si in masa se e2e*uta a*eleasi operatii. Din a*easta *auza, se pot uza numai anumite zone $in suprafetele pe *are le fa* $eplasarile. 8 marire a $uratei $e e2ploatare se o'tine prin s*4im'area *at mai $easa a zonelor $e $eplasare, prin asezarea $iferita a s*ulelor, prin mo$ifi*area pozitiei opritoarelor et*. III6262 I,$%#,!%(! 1/(%#&! Imprimarea sferi*a ;'rinellarea<, spe*ifi*a la1arelor *u 'ile, supuse unor sar*ini mari, un$e apre $eformarea *ailor $e rulare in perioa$ele in$elun1ate $e repaus. In fun*tionarea masinilor, uzarile nu apar sin1ulare *i aso*iate ;a'raziune9 *oroziune, a$eziune9a'raziune et*.< sau multiple, *um este *azul uzarii prin *io*nire. ,e suprafetele prelu*rate me*ani* raman ma*ro si mi*ronere1ularitati, astfel *a la in*eputul fun*tionarii suprafata reala in *onta*t .a fi foarte mi*a, iar presiunea .a fi foarte mare. In a*este *on$itii, perioa$a initiala $e fun*tionare, uzarea pieselor .a *reste rapi$, intensitatea uzarii fiin foarte mare. Dupa uzarea initiala, se pro$u*e to*irea proeminentelor, *ele $oua piese in fre*are .or a.ea in *onta*t suprafete mai mari, presiunea spe*ifi*a $e.enin$ mai mi*a.
PROIECT GRUPA 2

27

GRUP ŞCOLAR “ALEXANDRU VLAHUŢĂ” ȘENDRICENI

1. 2. 3.

CCC.$i$a*ti*.ro CCC.1oo1le.ro A)E#'#!%( &)%%#&)'!%( $( +%) &#&')' 1)$(%#0% !' '#&()')# A Ee4ni*ian me*ani* pentru /ntreţinere şi reparaţii

alifi*area

PROIECT GRUPA 2

22