You are on page 1of 14

UNIVERSITATEA ALEXANDRU IOAN CUZA FACULTATEA DE DREPT

UNIUNEA ECONOMICĂ ŞI MONETARĂ

Coordonator: Prof. Dr. Cătălin Turliuc Student: Vasilache Bogdan-Iulian Anul II, Gru a B!

IA"I #$%#

&niunea 'uro eană reprezintă un spaţiu economico-social şi politic, in construcţie, de o natură şi consistenţă diferită faţă de formele tradiţionale de grupare a intereselor de natură economică şi socială la scară societală, care reuneşte 27 de ţări. Timp de peste o jumătate de secol a contribuit la menţinerea păcii, stabilităţii şi prosperităţii, a ridicat standardele de viaţă, a lansat o monedă unică şi a evoluat constant către crearea unei pieţe unice în cadrul căreia persoanele, bunurile, serviciile şi capitalul să poată circula liber, ca şi cum s-ar afla pe teritoriul unei singure ţări. !rocesul de formare şi consolidare a spaţiului european a presupus o serie de transformări ale structurilor economice şi socio-politice, care s-au concretizat in for(ele îmbrăcate de-a lungul timpului" - )ona de ca(eră li*er sau de li*er schi(*, care reprezintă acea formă a integrării prin care două sau mai multe ţări convin să înlăture barierele tarifare şi netarifare dintre ele, pe baza unui acord preferenţial de comerţ, dar fiecare ţară îşi menţine propriile bariere comerciale in comerţul cu ţările nemembre. - uniunea +a(ală, ca formă de integrare prin care ţările membre înlătură toate barierele în comerţul desfăşurat intre ele şi adoptă un tarif vamal e#tern comun faţă de terţi$ ta#ele şi cotele comerciale între statele membre au fost eliminate treptat între %&' şi %('. )ndustria a răspuns pozitiv şi comerţul peste graniţe a crescut rapid , ajung*nd să depăşească dublul său de-a lungul deceniului respectiv. +omunitatea a fost însărcinată de asemenea, să interzică practicile restrictive şi abuzul celor de pe poziţii privilegiate în sectorul privat$ +omisiei i s-a dat puterea de a controla fuziunile şi ac,iziţiile suficient de mari pentru a ameninţa competiţia în +omunitate şi puterea de a interzice subvenţiile acordate de un guvernul unui stat membru unei firme sau unui sector.2 - ia,a co(ună, care reprezintă o uniune vamală in cadrul căreia liberalizarea mişcării bunurilor şi a serviciilor este acompaniată de liberalizarea mişcării flu#urilor de factori intre ţările membre adică liberalizarea circulaţiei persoanelor şi capitalurilor - ia,a internă, formă care presupune, in afara realizării unei pieţe comune pentru libera circulaţie a bunurilor, serviciilor, persoanelor şi capitalurilor -cele . libertăţi fundamentale/, creşterea coeziunii economice, armonizarea politicii sociale, consolidarea instituţiilor comunitare şi eliminarea barierelor netarifare fizice, te,nice şi fiscale care st*njeneau sc,imburile - uniunea econo(ică -i (onetară, care se formează, pornind de la piaţa internă unică, in cadrul căreia are loc creşterea gradului de armonizare a politicilor economice naţionale, in special a celor
,ttp"00europa.eu0about-eu0basic-information0inde#1ro.,tm, data" 2&.2 .22 2. 3o,n !inder, Uniunea Europeană. Foarte scurtă introducere, 4dit. 5)), 6ucureşti, 222&, pp. ( -(2.

2

2

viz*nd sfera monetar financiară, pană la adoptarea unei monede unice şi a unor instituţii comune de gestionare a c,estiunilor monetar financiare la nivel comunitar$ !rivită ca o etapă superioară a integrării multinaţionale, 7niunea economică şi monetară este rezultatul ad*ncirii, a intensificării integrării şi presupune" politică monetară comună, str*nsă coordonare a politicilor economice ale statelor membre, monedă unică, liberalizarea flu#urilor de capital, un sistem instituţional care să coordoneze şi să administreze politica monetară$ - integrarea econo(ică co( letă -sau totală/ ca ultim stadiu al integrării in cadrul căruia unificarea politicilor economice este întregită prin stabilirea unei unităţi supranaţionale ale cărei decizii sunt obligatorii pentru statele membre şi care presupune parcurgerea tuturor etapelor descrise anterior, spaţiul integrat căpăt*nd trăsături apropiate de cele ale unei economii naţionale" instituţii comune care guvernează cu ajutorul unei legislaţii comune, utiliz*nd un buget comun şi adres*ndu-se unei pieţe de producţie şi de desfacere comună$ utilizarea unei monede unice şi a unui sistem bancar omogen, a politicilor interne şi e#terne comune.8 9n prezent, 7niunea 4uropeană se află in faza de construcţie a 7niunii economice şi monetare. Princi iile &niunii 'cono(ice si .onetare 5cţiunea statelor membre si a +omunităţii cuprinde instaurarea unei politici economice fondata pe îngustarea coordonării politicilor economice ale statelor membre, pe piaţa interna si pe definirea de obiective comune, in respectarea principiului unei economii de piaţa desc,isă şi în libera concurenţă. 5ceste acţiuni includ şi fi#area irevocabila a ta#elor de sc,imb conduc*nd la instaurarea unei monede unice 4+7, ca şi definirea şi conducerea unei politici monetare şi de sc,imb unice al cărei obiectiv principal este de a asigura stabilitatea preţurilor şi de a susţine politicile generale în comunitate.. :biectivul capitolului din tratatul de la ;aastric,t consacrat politicii economice şi monetare, este realizarea progresiva a unei 7.4.;., aceasta baz*ndu-se pe următoarele principii" / <istemul economiei de piaţă sau al concurenţei este liber acolo unde pieţele sunt desc,ise spre interior, dar şi spre e#terior$ 2/ <tabilitatea monetară este dată de dezvoltarea temeinică a economiei$ 8/ 4#istenţa unui nivel înalt al politicii în domeniile muncii şi al stabilităţii sociale$ ./ 4#istenţa unor finanţe publice puternice şi sănătoase în toate statele membre$ &/ =ibertatea deplină a mişcării capitalurilor si o perfectă integrare a pieţei financiare$ (/<tabilitatea irevocabila în ce priveşte cursul de sc,imb si, în final, o monedă unică. !olitica economică şi financiară este guvernată de principiul subsidiarităţii, care prevede că statele

8 .

,ttp"00>>>.ier.ro0documente0formare07niunea1economica1si1monetara.pdf, data" 2&.2'.22 2. ,ttp"00>>>.referatele.com0referate0economie0online 0?eferat-7niunea-economica-si-monetara---7niunea-europeanareferatele-com.p,p, data" 2&.2'.22 2.

8

membre păstrează responsabilitatea politicilor lor economice şi financiare, care sunt considerate totuşi ca fiind probleme de interes comun si coordon*ndu-se la nivelul +omunităţilor.& Princi alele (o(ente ale for(ării &niunii econo(ice -i (onetare 7niunea economică şi monetară europeană este rezultatul unui proces integrativ comple#, at*t în planul economiei reale cat şi în cel al economiei monetare, derulat de-a lungul unei jumătăţi de secol în spaţiul comunitar, proces care a presupus parcurgerea mai multor etape" - Siste(ul de la Bretton /oods 0 =a izbucnirea celui de-al doilea război mondial, majoritatea monedelor din ţările industrializate erau str*ns apropiate de dolar sub ceea ce s-a numit @standardul de aurA în sistemul de la 6retton Boods. <upremaţia de facto a dolarului şi devalorizările c*torva monede europene au condus politicienii europeni la căutarea unei soluţii de redresare a acestui balans printr-o integrare economică între naţiunile europene. - Crearea unui aran1a(ent (onetar numit 7niunea 4uropeană de !lăţi - %&2/ format nu doar din state europene ci, prin intermediul lirei sterline şi a zonei francului, şi din ţările africane aflate in spaţiul colonial. - Crearea Co(unită,ii 'cono(ice 'uro ene care a însemnat liberalizarea flu#urilor de bunuri şi servicii, şi a !ieţei +omune pentru liberalizarea mişcării factorilor de producţie$ )niţiatorii Tratatului de la ?oma au reţinut posibilitatea creării unei monede comune -a nu se confunda cu termenul de monedă unică/. 9n primii ani de funcţionare, activitatea în +44 s-a desfăşurat, conform cu acordurile de la 6retton Boods, cu rata de sc,imb fi#ă. +*teva comitete ajutau la armonizarea relaţiilor monetare între statele membre C +omitetul ;onetar, +omitetul guvernatorilor băncilor centrale, +omitetul de politică bugetară$ - Planul Barre C 7n prim semn de criză în sistemul monetar în %(', şi +omisia iniţiază un studiu, în %(% apăr*nd planul 6arre -după numele autorului C ?aDmond 6arre/. 9nt*lnirea de v*rf din %(% de la Eaga ,otărăşte înfăptuirea unei uniuni economice şi monetare şi însărcinează un grup de lucru în acest sens, grup prezidat de !ierre Berner, primul-ministru al =u#emburgului. <e pornea de la constatarea că o criză care afecta un stat membru se repercuta şi asupra +omunităţii şi afecta procesul de integrare. 5doptarea planului Berner este urmată de unele măsuri luate la nivel comunitar.( - 2a ortul /erner din %3!$, care a propus crearea 7niunii ;onetare 4uropene prin fi#area irevocabilă a parităţilor dintre monedele statelor membre şi liberalizarea totală a flu#urilor de capital$

& (

,ttp"00>>>.e-scoala.ro0drept0uniunea1economica1monetara.,tml, data" 2&.2'.22 2. :ctav 6ibere, Uniunea Europeană între real şi virtual, 4ditura 5)), 6ucureşti, %%%, pp. 22'-22%.

.

- Cri)a (onetară din %3!% -i na-terea 4-ar elui5 C ca urmare a deciziei <tatelor 7nite de a suprima relaţia stabilă între dolar şi etalonul-aur, criza pune capăt sistemului de rate de sc,imb fi#e. Fuvernatorii băncilor centrale ale +44 decid să reducă la 2,2&G marjele fluctuaţiei între monedele comunitare şi dolar. @HarpeleA monetar se dezvoltă, la 8 aprilie %78, prin crearea Iondurilor 4uropene de +ooperare ;onetară -I4+:;/.7 Jin diverse cauze, @şarpeleA monetar a mers, să-i spunem pe bucăţi$ unele monede nici nu au participat -lira britanică, cea irlandeză, cea italiană/, iar francul francez a abandonat de două ori sistemul. 9n %7', din acest prim sistem monetar comunitar nu făceau parte dec*t J;, monedele din 6enelu# şi coroana daneză -unele recomandări din planul Berner, precum protecţia monedelor mai slabe, nu fuseseră puse în practică/ '. Totuşi, şocul petrolier din %78 şi recesiunea care îi urmează slăbesc sistemul, care nu se consolidează dec*t ca urmare a deciziei luate la 6rKme, în iulie %7', de a crea sistemul monetar european. - Crearea Siste(ului .onetar 'uro ean 6%3!37 0 Tentativa de instruire a unei uniuni economice şi monetare între statele +44 a continuat cu crearea <istemului ;onetar 4uropean -<;4/ în %7', urmare a planului convenit între Fiscard dL4staing şi Eelmut <c,midt. <;4 a intrat în vigoare în 8 martie %7% -cu o perioadă de tranziţie care la un moment dat a fost depăşită de 74;, cu britanicii care s-au asociat la sistem doar în %%2, deoarece iniţial, britanicii considerau că rata de sc,imb fi#ă împiedică o politică monetară independentă, inclusiv funcţiile lirei în comerţul internaţional/. :biectivul <;4 era realizarea unei zone de stabilitate monetară între statele +44. : dată legalizată @cădereaA sistemului monetar fi#at la 6retton Boods în %.., prin acordurile de la 3amaica şi dispariţia etalonului aur-dolar, în cadrul <istemului ;onetar 4uropean este introdus 4+7 - European currency unit/, unitate de cont şi instrument de plăţi şi de rezervă emisă de Iondul 4uropean de +ooperare ;onetară -I4+:;/, pentru uzul băncilor centrale care participau la <;4. 4+7 era definit de un panier compus din monedele statelor participante, greutatea fiecărei monede fiind direct legată de puterea economică a statului respectiv. 5cestui 4+7 i se atribuie rol de monedă-unitate de cont pentru operaţiunile <;4, instrument de reglare între autorităţile monetare şi +44, monedă de rezervă, iar din %'&, monedă ce putea fi deţinută şi utilizată şi de alte state sau autorităţi internaţionale. 9nceput cu oscilaţii şi numeroase realinieri între cele % monede, din %'7 p*nă în %%2. <;4 a beneficiat de o perioadă calmă. Iără însă a se întări instituţiile şi mersul spre 74;.% <;4 se bazează şi funcţionează concomitent pe 8 elemente" 4+7, după cum am mai spus este un @coşA compus din monedele tuturor statelor membre, este numerarul în mecanismul de sc,imb, serveşte ca bază pentru stabilirea indicatorilor de divergenţă, este moneda folosită în mecanismele de intervenţie şi de credit, serveşte ca mijloc de armonizare între autorităţile monetare ale statelor$ 9n cadrul mecanismelor ratelor de sc,imb, fiecare monedă are un curs pivot ataşat unităţii de cont europene, sunt autoritate marje de fluctuaţie de 2,2&G în cursurile bilaterale, imediat ce o monedă sare un @prag de diferenţăA, autorităţile

7
'

!ascal Iontaine, Construcţia europeană de Ia 1945 până în ilele noastre, )nstitutul 4uropean, )aşi, %%', p. (' :ctav 6ibere, op. cit.! p. 22%. % I"ide#.! p. 22%.

&

monetare trebuie să intervină$ 5poi, în cadrul mecanismelor de credit, statele transferă I4+:;-ului 22G din rezervele lor în devize şi în aur. 2 - Actul &nic 'uro ean și Crearea, 8n %399, a Co(itetului entru Studiul &niunii econo(ice și (onetare C =a mijlocul anilor L'2, c*știgurile construcției europene nu apar la fel de evident la toți participanții săi. ?ecesiunea din 4uropa și conflictul din jurul bugetului comunitar subminează în %'. voința publică. <ubzistă numeroase obstacole în calea sc,imburilor. 9n %'&, 3acMues Jelors, președintele +omisiei 4uropene, pune capăt acestei perioade de neîncredere -calificată uneori drept @eurosclerozăA/, propun*nd suprimarea tuturor frontierelor economice din interiorul 4uropei înainte de 8 decembrie %%2, pentru a desăv*rşi piaţa interioară în conformitate cu tratatul de la ?oma. 5ceastă relansare a procesului de integrare a pieţelor presupune modificarea şi completarea acestui tratat. 5ceasta este obiectul 5ctului 7nic, semnat în februarie %'(. 9n aprilie %'%, acelaşi 3. Jelors remite un raport ce preconiza crearea unei 7niuni economice şi monetare -74;/ a cărei finalitate să fie o monedă unică şi comună tuturor ţărilor participante, gestionată de către o 6ancă +entrală 4uropeană. 5ceastă iniţiativă se concretizează în februarie %%2, prin tratatul de la ;aastric,t ce instituie 7niunea 4uropeană. - Tratatul de la .aastricht 6%33#7 C ?euniunea +onsiliului european de la Eanovra din iunie %'' a ,otăr*t constituirea unui comitet de specialişti condus de 3acMues Jelors, comitet însărcinat să studieze şi să propună un plan de 74;$ în aprilie %'% apare raportul Jelors referitor la 74;$ în iulie %'% +onsiliul 4uropean ,otărăşte ca prima etapă a 74; să debuteze la iulie %%2$ în octombrie %%2, cu ianuarie %%.. +um e#cepţia ;arii 6ritanii, +onsiliul 4uropean fi#ează a doua etapă a 74; pentru

se poate observa din cronologia acestui proces, +onsiliul 4uropean a ,otăr*t, iar instituţiile comunitare şi naţionale au pus în e#ecuţie părţi din 74; înaintea apariţiei tratatului propriu-zis de 74;, tratat semnat la 2 decembrie %% şi, cum am mai spus mai înainte, încorporat în Tratatul de la ;aastric,t. )ntrată în centrul dezbaterii privind ratificarea Tratatului de 7niune 4uropeană, 74; a debutat sub semnul întrebării. 9n iunie L%2 danezii resping tratatul -în al doilea referendum din mai următorul an îl vor accepta/. 9n Iranţa, dezbaterile aprinse prevedeau un rezultat pe muc,ie de cuţit -în final referendumul francez din septembrie %%2 a fost pozitiv cu o majoritate la limita limitelor/. )ncertitudinile privind viitorul T74, precum şi alţi factori din complicatul sistem monetar internaţional au determinat criza monetară din septembrie %%2, situaţie în care ;area 6ritanie şi )talia s-au retras din <istemul ;onetar 4uropean. 2 +riza economică şi reunificarea germană antrenează, încep*nd cu %%2, o creştere a ratei dob*nzii. ;arca se consolidează şi livra părăseşte <;4 în %%2. 9n august %%8, statele membre ale <;4 decid lărgirea temporară a marjelor de fluctuaţie la &G. 8

!ascal Iontaine, op. cit., p.(%. 6ertrand +ommelin, Europa econo#ică, )nstitutul 4uropean, )aşi, %%', p. %. 2 :ctav 6ibere, op. cit.! pp. 2 2-2 . 8 !ascal Iontaine, op. cit., p. (%.

2

(

- Cri)a din %33: -i re(edierea C =a doi ani de la ;aastric,t, 4uropa emana prin @toţi poriiA o stare perpetuă de criză. Jouă treimi dintre germani se opuneau cedării mărcii lor, av*nd astfel o perspectivă tipic germană asupra progresului, provocată de criza care se va e#tinde în cur*nd şi asupra uniunii economice şi monetare. !entru evitarea colapsului, se propune între %%. şi %%( un model de integrare diferenţiată intitulat 4uropa cu mai multe viteze pentru a evita situaţia ca statele membre cu ritmul cel mai lent să impună cadenţa generală de integrare, aşadar derogarea în acest sistem fiind posibilă, dar limitată şi temporară. +reşterea economică a Fermaniei era într-un proces de refacere, ajung*nd p*nă la 2,%G pe an, dar în general procentajul 74 în e#portul global de produse manufacturate a scăzut cu o cincime din %'2, cu o lipsă resimţită puternic mai ales la e#portul de te,nologie înaltă. Homajul din 74 ajunsese iarăşi la ratele din %'2, de peste 7 milioane, sau de 4uropeneA, instituită la începutul lui G, după ce scăzuse la doar 'G în %%2. !iaţa unică a 74 se aplica acum în interiorul @Nonei 4conomice %%., următoarelor ţări 54=<" 5ustria, Iinlanda, )slanda, Oorvegia, <uedia, 4lveţia şi =iec,tenstein, acoperind în total o populaţie de 8'2 de milioane de locuitori, reprezent*nd .8G din economia mondială. 5cest lucru a făcut ca piaţa unică europeană să fie mai populată dec*t cea americană şi a convins o mare parte din guvernele 54=< că, în condiţiile în care oricum intenţionau să se conducă după regulile economice ale 74, atunci ar trebui cel puţin să se ac,ite de obligaţia formală de a contribui la redactarea reglementărilor, devenind membri formali ai 7niunii. 7n pas important a fost făcut în primăvara anului %%& c*nd francezii au acceptat în cele din urmă ca 5cordul <c,engen semnat cu zece ani în urmă să intre în vigoare, renunţ*nd la controalele la frontieră şi autoriz*nd trecerea graniţei de către poliţia de frontieră în situaţii de urgenţă în cazul a 7 din cele % state semnatare" Iranţa, Fermania, statele 6enelu#, <pania, !ortugalia. Fermania renunţă la abordarea tradiţionalistă de a crea o uniune monetară în paralel cu una politică în cazul în care Iranţa nu dorea acest lucru şi astfel în %%&, numele jocului a fost 74;. Toată lumea era de acord că 74; era un pas foarte riscant. Oiciuna din uniunile monetare anterioare de o asemenea anvergură nu a rezistat fără o uniune politică în stare să o susţină. Hi dacă 74; ar fi eşuat, după ce o jumătate de duzină, sau o duzină de ţări aboliseră deja monedele lor vec,i de secole, nu era at*t de uşor să se revină la status Muo anterior. Jeparte de a unifica 4uropa, acesta fiind un argument al criticilor, o singură monedă ar fi distrus ceea ce se realizase deja cu eforturi mari în cadrul cooperării europene. ;ai mult, c,iar dacă se reuşea din punct de vedere economic, s-ar fi ajuns la o divizare a 4uropei din punct de vedere politic, au susţinut opozanţii. Jacă majoritatea specificată de opt membri 74 -sau c,iar şapte dacă din cauza opt-out-ului ;area 6ritanie era e#clusă din această numărătoare/, sfida aşteptările şi reuşea să îndeplinească criteriile pentru uniune monetară în %%7, ar fi ridicat bariere uriaşe între ei şi ceilalţi. Hi dacă majoritatea nu ar fi atins acest număr, ajung*ndu-se în %%% la o minoritate, acest lucru ar fi ad*ncit diviziunea. 5r fi întărit doar barierele între Fermania, 5ustria şi ţările 6enelu# care erau în zona de circulaţie a mărcii germane şi Iranţa ca membru fondator garant. .
4lizabet, !ond, $enaşterea Europei, 4ditura !andora ;, 6ucureşti, 2228, p. care #erită plătit, Iinancial Times, % decembrie %%&, p. 2.
.

, apud. Eolger <c,miedling, Un preţ

7

=a ;adrid, în acelaşi an, +onsiliul a pasat cartoful fierbinte al unui pact de stabilitate către 4cofin, am*n*nd sensibil data lansării 74; de la %%7 către sf*rşitul anului %%% şi accept*nd numele pe care Fermania îl dorea pentru noua monedă, @euroA. 9n plus, a luat în discuţie solicitarea 6undesbanP-ului ca deciziile cu privire la ratele de sc,imb ireversibile pentru membrii fondatori să fie luate la începutul lui %%', pornind mai degrabă de la actualele performanţe dec*t de la nişte prevederi care pot fi mult mai mult manipulate. +*ţiva critici anglo-sa#oni, 4d>ard ;ortimer &, Billiam !faff (, şi 6rian 6eed,am 7, credeau ca 74; începe să se destrame, întruc*t conflictele cu privire la interesele naţionale din 4uropa :ccidentală se ascuţiseră peste măsură şi Fermania împingea 4uropa prea repede şi prea departe. 9n august %%( un articol din Oe> QorP Times despre demonstraţiile din Iranţa şi )talia împotriva austerităţii, observa că numai =u#emburg, Janemarca şi )rlanda îndeplinesc criteriile ;aastric,t şi ajungea la concluzia că nervozitatea în legătură cu acest proiect era în creştere, ' în timp ce criticile nu încetau să apară în legătură cu proasta ideea a unei dorinţe disperate pentru o monedă comună, sau că euro este doar o ,imeră ori veneau acuze la adresa europenilor că acordă prioritate mai mare 74; dec*t integrării în 74 a central-europenilor. =a summit-ul de la Jublin de la sf*rşitul anului %%(, după un an de muncă de lămurire cu partenerii aliaţi. 6onn-ul a c*ştigat în cele din urmă pactul său de stabilitate cu unele modificări, numit @!actul de stabilitate şi creştere economicăA.
%

9n anul %%7, +onsiliul 4uropean de la 5msterdam a convenit at*t asupra noului tratat, c*t şi asupra !actului de <tabilitate şi +reştere 4conomică, pentru o coordonare mai str*nsă a politicilor statelor membre privind deficitul din sectorul public. :biectivul pe termen mediu este aducerea bugetelor @c*t mai aproape de ec,ilibru sau în surplusA. <tatele care nu rectifică un deficit ce depăşeşte plafonul de 8G pot fi penalizate, în afară de cazul în care se confruntă cu un dezastru natural sau cu o recesiune al cărei efect este o scădere a !)6-ului real de cel puţin 2,7&G. <copul urmărit este de a preveni situaţia în care unul sau mai multe state membre ajung să e#porte inflaţie şi instabilitate monetară în 7niune ca întreg din pricina unui management financiar defectuos.22 =a summit-ul de la Jublin au fost prezentate de asemenea monede şi bancnote euro care nu favorizau ar,itectura unei ţări în detrimentul alteia. Fermania nu îndeplinea însă criteriile de la ;aastric,t, iar creşterea sa a încetinit p*nă la ,.G. Je la acest summit p*nă la decizia finală din mai %%' de a lansa 74;, propunerea germană de a administra criza prin luarea în forţă a unor decizii a început să fie aplicată, nu însă lipsită de critici şi de temeri cum că 74; ar fi @moartăA şi că nu ar mai putea fi salvată.

I"ide#, p. ( apud. 4d>ard ;ortimer, %rioritatea &reşită, Iinancial Times, 7 ianuarie %%(, p. 2. I"ide#, p. ( apud. Billiam !faff, %ro&resul nu se des'ăşoară de la sine! el tre"uie să 'ie sti#ulat , )nternational Eerald Tribune, 2 ianuarie %%(, p. (. 7 I"ide#, p. ( apud. 6rian 6eed,am, (er#ania are un plan pentru Europa care #er&e prea departe şi prea repede , )nternational Eerald Tribune, % ianuarie %%(, p. '. ' I"ide#, p. % apud. 3o,n Tagliabue, Uniunea )onetară Europeană întâ#pină noi di'icultăţi, Oe> QorP Times, 82 august %%(. % I"ide#, pp. %%- %. 22 3o,n !inder, op. cit., p. 7&.
(

&

'

9n sf*rşit, leneşa economie europeană a început să se trezească. 9n momentul în care criza asiatică a început să fie resimţită, cei patru membri europeni ai F7 au luat pentru prima dată iniţiativa de a administra sistemul financiar mondial acord*nd +oreii de <ud o a doua linie de apărare. !reşedintele Iranţei, +,irac, fără să vorbească cu Ro,l, cancelarul german, a numit pe guvernatorul 6anMue de Irance, Tric,et, în funcţia de prim lider al 6+4 în defavoarea olandezului Billem I. Juisenberg, candidatul celorlalte bănci centrale şi al celorlalte guverne. 9n cele din urmă @+ultura <tabilităţiiA avansată de Fermania a triumfat şi cu această ocazie se ieşea din criză.2 - Introducerea (onedei 'uro, de la % ianuarie %333. 4uro a fost o monedă virtuală pentru cele 2 ţări ale aşa-numitei None 4uro C 6elgia, Iinlanda, Iranţa, Fermania, Frecia, )rlanda, )talia, =u#emburg, :landa, <pania şi !ortugalia. 5 fost folosit în contabilitate, şi companiile au putut să conducă tranzacţii euro-denominate sigure cunosc*nd că ratele de sc,imb între <tatele ;embre erau fi#e. Salorile euro au apărut în conturile bancare alături de monedele naţionale pentru a obişnui populaţia cu noua monedă. 9n pregătirea pentru introducerea monedei euro la utiliz*ndu-se 2&2.222 de tone de metal. 9n cursa din ianuarie 2222, peste . miliarde de bancnote valor*nd aproape (88 miliarde au fost imprimate, şi &2 miliarde de monezi au fost bătute ianuarie %%%, pesimiştii au c*ştigat, promov*nd teamă şi confuzie. 9n ştirile apărute în media s-a ve,iculat ideea că o astfel de sc,imbare masivă de monedă nu va reuşi. Jar astfel de temeri s-au dovedit a fi nefondate. 5utomatele bancare au furnizat noua monedă în primul minut de după miezul nopţii şi cetăţenii au c,eltuit euro în c*teva zile. ;a)ele &niunii 'cono(ice -i .onetare =a reuniunea +onsiliului 4uropean de la ;adrid din iunie %'% statele din +44 cădeau de acord ca prima fază a 74; să debuteze la iulie %%2 prin / suprimarea ultimelor bariere privind tranzacţiile monetare şi mişcările de capital, 2/ întărirea coordonării în politicile economice şi bugetare, 8/ întărirea cooperării între băncile centrale şi statele membre -Tratatul de la ;aastric,t va folosi denumirea de @6ănci centrale naţionaleA, art. 5 doua fază a 74; a debutat la centrale naţionaleA -art. 2./. Tot prin T74 -politica economică şi monetară/, s-au stabilit termenele şi condiţiile referitoare la faza a doua şi a treia a 74;. ianuarie %%. prin crearea )nstitutului ;onetar 4uropean -);4/, cu @personalitate juridică, dirijat şi administrat de un consiliu compus din guvernatorii băncilor 2% I/. <ediul );4 este la IranPfurt în Fermania. Jintre obiectivele principale ale );4 -art. 2% I, paragraf 2/ amintim" / să întărească coordonarea între politicile monetare ale statelor în scopul de a asigura stabilitatea preţurilor$ 2/ să pregătească instrumentele şi procedurile necesare aplicării politicii monetare în cea de-a treia fază$ 8/ să încurajeze armonizarea regulilor practice, să difuzeze statistici, să supraveg,eze evoluţia 4+7-ului etc. !e l*ngă capacitatea de a formula avize şi recomandări privind orientările generale ale politicii monetare, sau recomandări înspre autorităţile monetare din statele membre, );4, în colaborare cu
2

4lizabet, !ond, op. cit.! pp.

%- 22.

%

+omisia, elaborează rapoarte periodice în legătură cu starea fiecărei ţări în raport cu e#igenţele de admisibilitate în faza definitivă a 74; -criteriile de convergenţă/. +,iar dacă nu );4 va decide direct cine este apt şi cine nu de a intra în ultima fază a 74;, recomandările sale nu pot fi trecute uşor cu vederea de guvernele @localeA din statele membre ale 7niunii 4uropene. <tatelor membre care nu au îndeplinit condiţiile pentru adoptarea monedei unice de la început le-a fost acordată o perioadă de derogare, nedeterminată, in cadrul căreia nu li se aplică prevederile legate de politica monetară şi sancţiunile legate de deficitele e#cesive. 9n acelaşi timp însă, guvernatorii băncilor centrale din aceste state sunt membri ai +onsiliului general al 6ăncii +entrale 4uropene. 22 Jespre a treia fază a 74;, care a debutat la ianuarie %%%, două elemente e apar ca fiind esenţiale" / intrarea în această fază nu se mai face automat, în ea intr*nd numai statele care au îndeplinit criteriile de convergenţă, această listă fiind definitivată de +onsiliul 4uropean în %%'$ 2/ încep*nd cu această dată, politica monetară este de competenţa 6ăncii +entrale 4uropene, iar 47?:, monedă unică, va înlocui monedele naţionale din statele participante, 28 odată cu stabilirea ratelor de sc,imb irevocabile intre monedele statelor participante şi in raport cu euro. Jin ianuarie %%%, monedele naţionale ale statelor membre -ale zonei euro/ au continuat să circule numai ca e#primări nezecimale ale monedei unice, pană c*nd au fost complet înlocuite cu moneda euro. )n acelaşi timp, toate decontările dintre statele membre, emisiunile de titluri de stat, sau contractele înc,eiate in cadrul spaţiului sunt realizate în mod obligatoriu in euro. Je menţionat că moneda euro este utilizată ca şi însemn monetar şi in alte state, care nu sunt membre ale 7niunii 4uropene, cum ar fi 5ndora, )slanda, =iec,tenstein, etc. Criteriile de con+ergen,ă 5u fost stabilite prin Tratatul de la ;aastric,t, tratat care în opinia lui ;itterand @este unul dintre cele mai importante evenimente din ultima jumătate de secol. !unctul de ancorare a douăsprezece ţări într-o comunitate în care sunt constr*nse de acum înainte să acţioneze împreună în domeniile cele mai importante ale activităţii politice. Jar acest lucru este ireversibilA, declaraţie făcută la reunirea +onsiliului 4uropean din %a/ decembrie %% .2. <tabilizarea preţurilor$ condiţia ca un stat să fie considerat apt pentru a treia fază 74; este ca

în anul care precede 74;, rata medie a inflaţiei să nu depăşească ,&G din rata medie din trei state cu cea mai joasă inflaţie$ b/ c/ ?ata dob*nzilor$ pe termen lung, rata dob*nzilor într-un stat nu trebuie să depăşească 2G din ?ata de sc,imb$ în ultimii doi ani care preced 74;, rata de sc,imb nu trebuie să fi depăşit cel mai bun rezultat obţinut în trei state membre$ limitele de fluctuaţie convenite în <;4 -T 2,&G/$

22 28

,ttp"00>>>.ier.ro0documente0formare07niunea1economica1si1monetara.pdf, data" 2&.2'.22 2. :ctav 6ibere, op. cit.! pp. 2 -2 2. 2. +,arles Norgbibe, Construcţia europeană. *recut! pre ent! viitor, 4ditura Trei, %%', p. 8.8.

2

d/

Jeficitul public nu trebuie să depăşească 8G din !)6$ pentru cazurile care se dovedesc

e#cepţionale, dar temporare, se acceptă şi un deficit ce depăşeşte 8G şi care se arată a fi în scădere constantă$ e/ Jatoria publică$ pentru a intra în 74;, datoria publică a unui stat nu trebuie să depăşească 5lături de criteriile de convergenţă enumerate mai sus, numite şi criterii de convergenţă nominală, însă fără a face obiectul Tratatului de la ;aastric,t, au apărut, la iniţiativa +omisiei 4uropene şi a 6ăncii +entrale 4uropene o serie de criterii care merg pe asigurarea convergenţei şi coeziunii structurilor economice ale statelor membre şi ale celor candidate. 5ceste criterii numite şi criteriile de con+ergen,ă reală privesc" - gradul de desc,idere a economiei, calculat ca pondere a sc,imburilor comerciale e#terne in !)6, - ponderea comerţului bilateral că ţările membre ale 7niunii 4uropene in totalul comerţului e#terior, - structura economiei pe cele trei ramuri principale -industrie, agricultură şi servicii/, - !)6-ul pe cap de locuitor, calculat in funcţie de paritatea puterii de cumpărare$ 9ncep*nd cu mai %%', ca urmare a procedurilor şi foii de parcurs stabilite prin tratatul +4, pe baza recomandării +omisiei, +onsiliul a decis că 6elgia, Fermania, <pania, Iranţa, )rlanda, )talia, =u#emburg, :landa, 5ustria, !ortugalia, şi Iinlanda au îndeplinit condiţiile de adoptare a monedei unice, respectiv" - îndeplinirea criteriilor de convergenţa nominală$ - faptul că legislaţiile naţionale, inclusiv statutul băncilor centrale erau compatibile cu Tratatul şi cu statutul <istemului 4uropean al 6ăncilor +entrale. Jespre aceste criterii de convergenţă, interesează doar o remarcă din partea lui 3o,n ;urraD de la acea vreme"2& @de o parte ele reprezintă o formă de iniţiere, o probă că membrii sunt serioşi în angajamentul lor şi sunt demni de a face parte din uniune. 4 un fel de a spune că la admiterea în s*nul unei fraternităţi trebuie sa îţi probezi valoarea şi motivaţiaA. Hi astfel se pot trece în revistă candidaţii la acea @fraternitateA lu*nd ca reper situaţia lor din momentul admiterii" Fermania C un guvern ,otăr*t, o opinie publică fidelă idealului european, însă prudentă în faţa unei monede unice -.7G pentru, &8G contra, la începutul lui %%7/$ Iranţa C un guvern de st*nga ce acceptă moneda unică cu unele condiţii -în principal sociale/, o opinie publică indignată de rigorile impuse de 4uropa$ ;area 6ritanie C aşteaptă cu abilitate să vadă ce iese$ @ţările din clubul ;edA -)talia, <pania, !ortugalia/ fac eforturi de ameliorarea finanţelor lor, favorizate de o opinie publică foarte dispusă la integrare financiară$ :landa şi =u#emburg bine plasate, 6elgia însă cel mai prost plasată, cu deficit public şi o enormă datorie -6elgia şi =u#emburg au aceeaşi monedă din % %/$ )rlanda, lu*nd în considerare poziţia britanicilor, ezită$ 5ustria merge pe m*na Fermaniei, Iinlanda îşi manifestă buna intenţie, <uedia păstrează serioase rezerve.2( +am aşa era situaţia înainte de %%%. (2G din !)6$ pot fi acceptate statele care, depăşind această cifră, probează o revenire constantă.

2& 2(

:ctav 6ibere, op. cit.! p. 2 ., apud. 3o,n ;urraD, citat în T,e <enat of +anada, p.&.. I"ide#.! pp. 2 .-2 &.

Argu(entele 8n fa+oarea unei uniuni econo(ice -i (onetare 8n s a,iul &niunii 'uro ene au fost: - completarea pieţei unice, în sensul că o piaţă unică are nevoie de o monedă unică$ - creşterea vitezei de transfer a flu#urilor monetare şi eliminarea costurilor de conversie$ - reducerea riscurilor legate de sc,imburi comerciale şi investiţii prin eliminarea fluctuaţiilor ratei de sc,imb$ - transparenţa preţurilor şi prin aceasta o mai bună informare a participanţilor la tranzacţii$ - disciplina monetară, in sensul că guvernele nu vor mai putea utiliza valutele ca instrumente de politică economică$ - scăderea inflaţiei, datorită disciplinei impuse economiilor care formează zona 4uro$ - fuziunea pieţelor financiare, care poate conduce la economii la scară$ - creşterea eficienţei şi obţinerea unor ritmuri de creştere economică înalte$ - întărirea poziţiei 7niunii 4uropene în cadrul sistemului monetar internaţional$ - facilitarea atingerii ţelului creării uniunii politice$ Argu(entele 8( otri+a for(ării unei uniuni (onetare 8n s a,iul &niunii 'uro ene au fost " - pierderea controlului şi a puterii de decizie cu privire la problemele monetare$ - pierderea de fle#ibilitate, în sensul că guvernele naţionale nu vor putea să ia decizii de politică monetară care să permită protejarea economiilor lor de şocurile e#terne, in detrimentul altor ţări$ - diferenţe relativ mari in ciclurile de afaceri şi standarde de viaţă intre statele membre$ - pericolul de a diviza 7niunea 4uropeană în state din interiorul şi din afara 7niunii economice şi monetare$ - costurile materiale pe care le incumbă înlocuirea monedelor naţionale cu moneda unică, crearea instituţională şi modificările de natură legislativă cerute de acest demers. Sco ul &niunii 'cono(ice -i .onetare !entru a pregăti 74;, Tratatul de la ;aastric,t a stabilit că 6anca +entrală 4uropeană -6+4/ trebuie să fie complet independentă, la fel ca 6undesbanP-ul. 6+4 şi băncile centrale ale statelor membre sunt adunate sub numele de <istem 4uropean de 6ănci +entrale -<46+/. +ei şase membri ai +omitetului 4#ecutiv al 6+4, împreună cu guvernatorii celorlalte bănci centrale, compun +onsiliul Fuvernamental al 6+4. Hi niciuna dintre aceste bănci sau vreunul dintre membrii organelor lor de decizie nu pot primi instrucţiuni de la vreun alt organism. @:biectivul primarA al <46+ este acela de @a menţine stabilitatea preţurilorA, deşi trebuie, de asemenea, să sprijine şi @politicile economice generaleA ale +omunităţii, ca subiect al unei cerinţe mai înalte. 6+4 este singura îndreptăţită să autorizeze emisiunea bancnotelor şi să aprobe cantitatea de monede emise de monetăriile statelor. Je aceea, ca răspuns la preferinţa nemţilor, moneda unică a fost numită euro, şi nu 4+7, cu sonoritatea ei franţuzească.27

27

3o,n !inder, op. cit., p. ('.

2

Viitorul &niunii 'uro ene 74 a parcurs un drum lung din %& . Oumărul ţărilor membre a crescut la 27 p*nă în 22 2. 5 creat un corp comun de legi, practici şi politici şi un nivel de cooperare foarte mare între membri. !rogresul său însă n-a fost constant, perioadele de activitate au fost despărţite de mulţi ani de somnolenţă. 5cest lucru de datorează în special din pricina a două dezbateri care au fost aduse mai aproape odată cu propunerea integrării ţărilor din 4uropa de 4st. !rima este de a da prioritate Uad*nciriiA sau UlărgiriiA uniunii, adică de a se concentra asupra integrării actualilor membri mai mult sau a integrării altora noi. 5 doua c,estiune este supranaţionalismul împotriva interguvernalismului. +u toate că supranaţionalismul a fost acceptat de guvernele naţionale n-au vrut să cedeze controlului organelor 74 asupra unor domenii politice sensibile cum ar fi politica e#ternă şi sistemul judiciar. +ea mai imediată provocare pe care 74 a trebuit să o înfrunte este succesul monedei unice, dar în mare parte viitorul euro-ului depinde cat de acceptabile se dovedesc a fi instituţiile financiare si pieţele lumii. !e termen lung e#tinderea în est ar trebui să îmbunătăţească viitorul monedei prin e#tinderea pieţei unice şi prin stimularea creşterii economiei şi a comerţului. 9n acest an se împlinesc & ani de la declanşarea in <75 a crizei, mai înt*i cele bursiere din iunie 0 iulie 2227, monetare, apoi financiare şi apoi răsp*ndirea ei în economia reală a zonei euroatlantice. ?ăspunsul la criza 2227 C 222% a încercat să se facă în plan imediat prin întărirea disciplinei şi a aplicării mult mai prompte a pedepselor din !rocedura şi !act. Jar acestea nu au fost de ajuns, aşa că a fost nevoie suplimentar de stabilizarea fiscală şi economică, prin pomparea de către state a noi fonduri financiare, aduse în sistemul financiar-bancar pe bază de contractare de noi datorii publice. Jupă cum se ştie, pe l*ngă cele cel puţin 8 mii de miliarde de dolari pompaţi in economia <75, alte multe sute de miliarde de euro au fost pompate în zona euro pentru salvarea unor serii de bănci si evitarea colapsului sistemului bancar, ca şi pentru stimularea cererii în economia reală. <-a observat că poate să e#iste posibilitatea ca şi statele suverane să intre în faliment, nu numai agenţii economici, e#emplul cel mai la îndem*nă constituind-ul Frecia care dă semne mari de colaps şi ar putea trage după ea, r*nd pe r*nd fiecare stat p*nă la dispariţia 74Vdar este doar un scenariu sumbru şi pesimist imaginat de sceptici, printre care, recunosc, mă număr şi eu. <unt de părere că oric*t de bine sună o 7niune frumoasă, iubitoare şi paşnică, aşa cum unii descriu 74 şi implicit 74;, niciodată nu va ajunge să constituie un întreg dacă fiecare stat, fiecare popor, fiecare cetăţean continuă să îşi urmărească propriile scopuri, realizarea binelui propriu şi at*ta timp c*t nu vor încerca să fuzioneze măcar la nivel de mentalităţi, orice încercare de uniune economică, monetară, interstatală va fi doar o ,imeră din care se vor îndestula şi vor profita tot cei cu o economie puternică şi care au un sistem bine dezvoltat, iar statele de la polul opus au şanse mari să-i urmeze Freciei. ?ăm*n cu întrebarea, cel puţin la nivel formal, care e scopul 7niunii" de a face din 4uropa organizată o putere politică şi militară, un actor de greutate pe scena internaţionalăW <au de un spaţiu pasiv, desc,is liberului-sc,imb printr-un ansamblu de norme de drept, şi în cadrul căruia multinaţionalele americane sau0şi japoneze pot veni să-şi desfăşoare activităţile lor şi să-şi implanteze filialeleW 8

Bi*liografie:
. 6)64?4 :ctav, Uniunea Europeană între real şi virtual, 4ditura 5)), 6ucureşti, %%%. 2. +:;;4=)O 6ertrand, Europa economică, 4ditura )nstitutul 4uropean, )aşi, %%'. 8. I:OT5)O4 !ascal, Construcţia europeană de Ia 1945 până în zilele noastre, 4ditura )nstitutul 4uropean, )aşi, %%'. .. J7;)T?7 ;iron, -coordonator/, Economia Uniunii Europene, 4ditura =uceafărul, 6ucureşti, 2222. &. !)OJ4? 3o,n, Uniunea Europeană. 222&. (. !:OJ 4lizabet,, !enaşterea Europei, 4ditura !andora ;, 6ucureşti, 2228. 7. <)=5H) Frigore, Inte"rarea europeană monetară, 4ditura :rizonturi 7niversitare, Timişoara, %%'. '. N:?F6)64 +,arles, Construcţia europeană. #recut$ prezent$ viitor, 4ditura Trei, %%'. oarte scurtă introducere, 4ditura 5)), 6ucureşti,

Internet:
. ,ttp"00>>>.ier.ro 2. ,ttp"00ec.europa.eu 8. ,ttp"00>>>.e-scoala.ro .. ,ttp"00>>>.ecb.int &. ,ttp"00>>>.eu.journalists.eu (. ,ttp"00ro.>iPipedia.org 7. ,ttp"00referatele.>ordpress.com '. ,ttp"00>>>.euractiv.ro .