CURS I DEFINIŢIA ŞI OBIECTUL PSIHOPATOLOGIEI Născută în marginea practicii medicale psihiatrice, psihopatologia poate releva lucruri esenţiale despre

om, despre infrastructura existenţei conştiente şi aduce mărturie despre situaţii limită în care persoana umană conştientă alunecă spre minusul dezorganizării si anulării specificităţii sale, afirmă M. Lăzărescu ( !"!# a$ord%nd domeniul dintr&o perspectivă antropologică. 'icţionarul L()*+,,- consideră că există o sinonimie între psihopatologie si psihologia patologică (disciplina av%nd drept o$iect studiul tul$urărilor de comportament, de conştiinţă si de comunicare . N. ,illam/, !!0#. 1sihopatologia îsi propune să pătrundă în universul mor$id al su$iectului (N. ,illam/, !!0# pentru a cunoaşte viaţa psihică anormală în realitatea sa, mi2loacele sale de exprimare, raporturile sale de ansam$lu (3. 4aspers, !5"#. ,imptomele nu sunt a$ordate într&o perspectivă organică prin care s&ar răspunde la între$area 6de ce78, ci într&o perspectivă funcţională care se referă la desfăşurarea acestora în comportamente anormale răspunz%nd la între$area 6cum78. 1sihopatologia este un studiu sistematic al trăirilor anormale, cunoaşterii si comportamentului9 studiul manifestărilor tul$urărilor mintale ((. ,ims, !!0#. (cest autor su$liniază cele două direcţii importante ale psihopatologiei: cea explicativă . aflată în raport cu construcţiile teoretice, si cea de c!iptivă . care descrie si clasifică experienţele anormale relatate de pacient sau o$servate în comportamentul său. 3. ,chneider vor$eşte de psihopatologia clinică ( !00# ca fiind studiul anormalităţii psihice prin referire la cazuri clinice care conduc la cunoaşterea simptomelor psihopatologice şi la diagnostic. ;olosind metoda descriptiv&analitică, psihopatologia clinică s&ar afla, în opinia acestui autor, su$ semnul unui dualism empiric: pe de o parte a$ordarea anomaliilor psihice ca varietăţi anormale ale fiinţei psihice, iar pe de altă parte a$ordarea acestora drept consecinţă ale $olilor si malformaţiilor. <n acest fel conceptele utilizate si diagnosticele se su$ordonează at%t direcţiei somatice, c%t si celei psihice. -ste evidentă legătura psihopatologiei cu psihologia medicală căreia îi oferă mi2loacele de a$ordare ale unor situaţii decurg%nd din cunoaşterea topografiei si dinamicii unor situaţii patologice. noţiunile de psihopatologie vor face întotdeauna parte structurală din corpul psihologiei medicale. +na din afirmaţiile cele mai frapante ale lui ;reud este că viaţa omului considerat normal nu diferă calitativ de cea a celui anormal, nevrotic (care suferă de diferite simptome ca frică inexplica$ilă, deprimare, a$senţă, răceală afectivă, lipsa sentimentului sensului vieţii etc.#. =u alte cuvinte, nu există graniţă de netrecut între normal şi anormal în viaţa psihică. 'esigur că această afirmaţie ne frapează pentru că în general se consideră că anormalitatea psihică (nevroza# intră automat în colimatorul psihoterapeutului sau psihiatrului. =ă ea tre$uie tratată cu mi2loacele 1

2 .specifice psihoterapiei sau ale medicinii psihiatrice. Ne&am o$işnuit să facem distincţie clară între sănătos şi nesănătos din punct de vedere psihic. ceea ce ne determină să manifestăm anumite rezerve sau chiar repulsie faţă de pro$lemele psihice.

reud din cauza am$iguităţii sale: este înţelegerea în sens topic ca fiind ceva ce se află dedesu$tul conştiinţei. dacă ne referim la cea de a doua instanţă a personalităţii aflată la limita de tranziţie dintre conştient şi inconştient.a. Deplasarea: este mecanismul prin care accentul. 'in punct de vedere topic. Aermenul de preconştient pare mai adecvat. 'e regulă acced numai după ce au fost modificate su$ formă de compromis de către cenzură. frustrări. conflicte.d. etc. interesul.reud ca sinonim al inconştientului. intensitatea unei reprezentări se pot detaşa de aceasta pentru a trece la alte reprezentări iniţial mai puţin intense.m. conflictele.O!"a#i$a!ea pe! %#alită&ii Modul de organizare al personalităţii utilizat frecvent în psihopatologie este cel preluat din psihanaliză. =aracteristicile sale esenţiale sunt: a# =onţinuturile sale sunt reprezentanţi ai pulsiunilor9 $# (ceste conţinuturi sunt accentuate de mecanisme specifice procesului primar în special condensarea şi deplasarea.reud ca fiind rezervorul de conţinuturi refulate cărora li s&a refuzat accesul la sistemele superioare de preconştient şi conştient prin acţiunea de refulare. dar legate de aceasta printr&un lanţ asociativ.#. La acest nivel operează cenzurarea individului care filtrează pulsiunile inconştientului. su$liniază faptul că inconştientul este structurat pe trei niveluri: @. Aermenul de >su$conştient> a fost rapid a$andonat de . c# =onţinuturile inconştiente au la dispoziţie o mare cantitate de energie şi caută mereu să penetreze spre instanţele superioare. ş. d# 'orinţele din copilărie sunt cele care cunosc cea mai mare fixaţie în inconştient. su$ forma unui model ierarhic stratificat format dintr&o serie de trei instanţe specializate din punct de vedere funcţional şi dispuse succesiv de 2os în sus: I#c%#'tie#t(l )eprezintă primul sistem definit de către . III) I#c%#'tie#t(l c%lectiv & rezervorul amintirilor emoţionale ale întregii umanităţi reprezentate de arhetipuri. Noţiunea de >personalitate> este desemnată de .reud su$ denumirea de >aparat psihic> ? un sistem funcţional cu o organizare specifică. ş. II) I#c%#'tie#t(l pe! %#al care reuneşte toată istoria personală a individului: experienţe personale. precum si reprezentările sim$olice. tre$uinţe. în special 4ung (discipol şi apoi critic al lui .reud#. I#c%#'tie#t(l i# ti#ct(al a( i# ti#ct%"e# care cuprinde pulsiunile elementare (instincte. S(*c%#'tie#t(l a( p!ec%#'tie#t(l iniţial a fost folosit de . 3 . traume.m.d. Condensarea: este una din principalele modalităţi de funcţionare a proceselor inconştiente prin care mai multe lanţuri asociative capătă o singură reprezentare situată la intersecţia acestora.a.

autonomia sa este relativă. 'in punct de vedere funcţional această instanţă a personalităţii se opune at%t inconştientului. imagini. 'in punct de vedere dinamic -u&l reprezintă în special conflictul nevrotic. B.eca#i -ele pe! %#alită&ii i# p i. +) . formarea idealurilor. amintiri# legate de o pulsiune. se reîntorc în sfera inconştientului ca pulsiuni refulate. sau dimpotrivă. 5. factorii sociali şi culturali. 'in punct de vedere economic este un factor de legare a proceselor psihice. (ici acţionează at%t informaţiile venite din mediul extern. (. c%t şi (în mai mică măsură# preconştientului. mai exact spus modalitatea prin care aceste pulsiuni părăsesc sfera inconştientului pentru a accede în cea a conştientului a -u&lui.upra-u. precum şi de la nivelul structurilor (instanţelor# inferioare: inconştient şi preconştient. tot aşa există @nstanţele de $ază ale personalităţii au o dinamică ce se caracterizează printr&o serie de mecanisme funcţionale: & refulare & su$limare & deplasare & sim$olizare & cenzurare Mecanismele personalităţii în psihanaliză au un numitor comun: toate se referă la regimul pe care îl îm$racă dinamica pulsiunilor. =.reprezintă sursa energetică a sistemului psihic.upra-u. izvorul emoţional al impulsurilor şi al dorinţelor impulsive. Si#ele& este un rezervor primitiv şi neorganizat de impulsuri. specifică psihanalizei.reud ca fiind un 2udecător sau cenzor în raport cu -u&l şi av%nd ca funcţie conştiinţa morală autoo$servarea. 4 . polul defensiv al personalităţii. 'in punct de vedere structural conştientul este structurat pe două niveluri -u şi . 5. . prin mecanismele sale de apărare. se caracterizează printr&o mare energie vitală. E(&l (@ch# este instanţa personalităţii situată între .C%#'tie#t(l este instanţa superioară aflată în v%rful aparatului psihic. 'eşi se afirmă ca mediator. /) Re0(la!ea este operaţia prin care su$iectul încearcă să respingă sau să menţină în inconştient reprezentări (g%nduri. .B. 'in punct de vedere topic -u&l se află în relaţie de dependenţă at%t faţă de . constituit prin interiorizarea exigenţelor şi interdicţiilor parentale deşi unii psihanalişti consideră că formarea .ine c%t şi faţă de . locul reprezentărilor şi comportărilor arhaice şi al refulărilor. ca reprezentant al intereselor totalităţii persoanei. =lasic este definit ca fiind moştenitorul complexului lui *edip. 'in punct de vedere energetic. C.ine şi .a#ali$ă (şa cum există o anumită organizare structurală a personalităţii. S(p!aE(&l (+$er&ich# & instanţă descrisă de .upra-u&lui are loc mai devreme în stadiile pre oedipiene.upra-u.

.reud constată că pacienţii par să nu ai$ă acces la numite amintiri care&i păstrează însă întreaga forţă c%nd sunt regăsite.reud cenzura este o funcţie permanentă ce constituie un $ara2 selectiv între sistemul inconştient pe de o parte şi preconştient& conştient pe de altă parte afl%ndu&se aşadar la originea refulării. refula în afara g%ndirii sale inconştiente> a# 'in punct de vedere topic refularea este considerată ca o operaţie defensivă a -u&lui. dar aceasta presupune explicaţii în legătură cu ce anume face ca anumite exigenţe pulsionale să fie contrare -u&lui. 'upă . -fectele ei devin mai clare c%nd slă$eşte. ci şi între preconştient şi conştient. dar care se alimentează din forţa pulsiunii sexuale. c# 'in punct de vedere dinamic pro$lema esenţială o constituie motivele refulării & de ce o pulsiune a cărei satisfacere produce prin definiţie plăcere a2unge să genereze neplăcere astfel înc%t declanşează operaţia refulării 7 'iferenţierea topică a aparatului psihic permite afirmarea că ceea ce este plăcere pentru un sistem este neplăcere pentru un altul în speţă -u&l.reud mai remarcă că cenzura acţionează nu numai între sistemul inconştient şi cel conştient. într&o anumită măsură.reud pentru a explica activităţile umane în aparenţă fără legătură cu sexualitatea. 'in punct de vedere al mecanismului . )efularea aparţine at%t registrului psihologiei c%t şi psihopatologiei. Aermenul apare încă de la He!*a!t dar a fost remarcat şi descris de F!e(d ca un fapt clinic încă de la primele cazuri de tratare a isteriilor la care . ca agresiune internă. se poate raporta în ultimă instanţă orice pericol la relaţia individului cu lumea exterioară & pulsiunea fiind periculoasă ca urmare a pre2udiciilor reale pe care le poate aduce satisfacerea sa. Aeoria refulării este piatra unghiulară pe care se spri2ină întregul edificiu al psihanalizei. nesexual şi vizează direct o$iectele socialmente valoroase. respingea. Aot . . reinvestirilor şi contrainvestirilor ce vizează pulsiunile.reud a avansat două ipoteze: una $azată pe spri2inirea pulsiunilor sexuale pe pulsiuni de 5 . mai ales activitatea artistică şi investigarea intelectuală. +) S(*li-a!ea este procesul postulat de . >-ste vor$a despre lucruri pe care $olnavul voia să le uite şi pe care în mod intenţionat le menţinea. 1) Ce#$(!a & funcţia care tinde să interzică dorinţelor inconştiente şi formaţiunilor care derivă din aceasta.e consideră că pulsiunea este su$limată atunci c%nd ea este deviată spre un scop nou.)efularea se produce în cazurile în care satisfacerea unei pulsiuni & suscepti$ilă prin ea însăşi să producă plăcere & riscă să provoace neplăcere în raport cu alte exigenţe.reud a descris ca activităţi de su$limare. însă ele se pot opune dorinţei de a dormi.reud însuşi refuza o soluţie teoretică a pro$lemei: se poate considera pulsiunea însăşi ca fiind periculoasă pentru -u.u$limarea se face prin schim$area formei pulsiunii şi deplasarea sensului ei spre o formă nouă ce o înlocuieşte şi care este reprezentată de i-*%l . ca în timpul visului: în timpul somnului conţinuturile inconştientului nu&şi pot croi drum p%nă la motilitate. . ceea ce determină funcţionarea atenuată a cenzurii. accesul la sistemul preconştient& conştient. . $# 'in punct de vedere economic refularea presupune un 2oc complex al dezinvestirilor.

că visul sau simptomul sunt expresia sim$olică a dorinţei sau a conflictului defensiv (ele le explică indirect. al unui g%nd. o pulsiune îşi are sursa intr&o excitaţie corporala (stare de tensiune#9 scopul ei este de a suprima starea de tensiune din sursa pulsională9 pulsiunea îşi poate atinge ţinta în o$iect sau mulţumită lui. necesită un ti-p i#te!-edia! 2 !et!a"e!ea li*id%(l(i 3# EU4 ceea ce face posi$ilă desexualizarea. 6) Depla a!ea . localizarea.reud. devenite inconştiente9 în acest sens în psihanaliză orice formaţiune su$stitutivă poate fi considerată sim$olică. dar impus şi aparatului psihic. circumscrierea angoasei. de pildă. etc#. totuşi . La nivelul visului. -ste avansată ideea că su$limarea depinde mult de dimensiunea narcisiacă a -+&lui. compararea dintre conţinutul manifest şi g%ndurile latente ale visului evidenţiază o diferenţă de accent: elementele cele mai importante ale conţinutului latent sunt reprezentate prin detalii minime care sunt fie fapte recente (adesea indiferente# fie fapte vechi asupra cărora s&a operat o deplasare din copilărie. Mulţi psihanalişti consideră că nu se poate vor$i de sim$olizare dec%t în cazurile în care aspectul sim$olizat este inconştient.reud a vor$it şi de posi$ilitatea su$limării pulsiunilor agresive. <ntr&un sens larg putem spune. de exemplu. aşa încît să regăsim la nivelul o$iectului vizat de activităţile su$limate aceiaşi caracteristică de totalitate neştir$ită. <ntr&o fo$ie. 1ro$lema a fost reluată de continuatorii săi. <n acest sens. formarea simptomelor nevrotice şi în general în orice formaţiune a inconştientului. tot aşa. cu sensul lor latent. nu toate comparaţiile sunt sim$oluri ci doar acelea în care primul termen este refulat în inconştient.autoconservare. P(l i(#e 1roces dinamic const%nd intr&o presiune (încărcătura energetică. 1ulsiunea are deci o sursă (somatopsihică#. factor de motricitate# care face ca organismul să tindă spre un scop. 'upă . 5) Si-*%li$a!ea este modul de reprezentare indirectă şi figurată a unei idei conflict. de exemplu în cazul unui act simptomatic în mod evident ireducti$il la toate motivaţiile conştiente pe care i le poate da su$iectul. =ea de a doua ipoteză a fost ela$orată de . (acest mecanism a fost descris mai sus# -ste un fenomen repeta$il în special în analiza visului. tul$urările psihogene ale vederii. deplasarea asupra o$iectului fo$ic permite o$iectivarea. @poteza su$limării a fost formulată relativ la pulsiunile sexuale. figurat şi mai mult sau mai puţin explicit# & visul copilului este considerat mai puţin sim$olic dec%t visul adultului deoarece dorinţele se exprimă într&o formă puţin sau de loc deghizată. este definită ca un puseu exercitat de somatic. -ste vor$a despre un puseu care împinge spre acţiune. independente#. al unui cuv%nt. (şa cum funcţiile nonsexuale pot fi contaminate de către sexualitate (tul$urările de alimentaţie. <n psihanaliză. <ntr&un sens mai restr%ns termenul desemnează relaţia ce uneşte conţinutul manifest al unui comportament. un scop care induce 6 .reud odată cu introducerea noţiunii de narcisism: transformarea unei activităţi sexuale într&o activitate su$limată (am$ele fiind diri2ate spre o$iecte exterioare.

îndreptat de acţiuni reflexe şi eventual funcţion%nd pe $aza fixaţiilor condiţionate din copilărie. scopul pulsiunii parţiale nu este alter&ul ca o$iect. importanţa alter&ului nu are nimic de a face cu statutul său de altă fiinţă umană. anală etc.reud a definit pulsiunea ca un concept la graniţa dintre psihic şi corp. P(l i(#e a"!e ivă 7 . fiecare pulsiune pare să se specializeze într&o anumită parte a corpului sau o activitate corporală. fiecare pulsiune este una parţială9 apoi. fie într&una pasivă. fiecare pulsiune este parţială în relaţie cu corpul. <n ciuda aşa&zisei maturităţi genitale. 'ezvoltarea psihosexuală reprezintă o încercare de a aduna (a reuni# toate aceste pulsiuni parţiale su$ eticheta sexualităţii genitale sau 6mature8. şi dacă scopul nu a fost atins. fiecare pulsiune este în esenţă autoerotică..reud pentru sexualitatea infantilă. 'in contră. trec%nd prin alter şi întorc%ndu&se spre sine (oneself#. -ste eronată întruc%t ignoră două dintre caracteristicile fundamentale ale pulsiunii. 'in punctul de vedere al pulsiunii parţiale. pulsiunea este parţială în relaţie cu ideea de procreare. fie într&o manieră activă. anume că aceste pulsiuni fragmentate sunt îndreptate spre propriul corp. chiar în relaţie cu ideea de coit. (ceastă dezvoltare psihosexuală prezintă foarte clar şi a doua caracteristică. cu celălalt sex ca o$iect adecvat. . 1rimele două aparţin laturii somatice. cre%nd astfel un ciclu autosuficient. . dar această încercare nu este niciodată una convingătoare. conţin%nd patru componente de $ază: sursă şi presiune. coit. <n această privinţă. celălalt (alter&ul# răm%ne totdeauna un mi2loc. scop şi o$iect. în sensul că o pulsiune niciodată nu cuprinde întreg corpul. conceptul de pulsiune pare foarte uşor de înţeles. 'acă o$iectul nu a fost găsit. dar nu dispune de o pulsiune sexuală totalizată. 'efinită ca atare. ci scopul său este o anumită 2uisanţă. * persoană manifestă o pulsiune orală. (lter&ul are doar valoare instrumentală. care fac şi mai dificilă construirea unei imagini glo$ale. (ceastă perspectivă este la fel de uşor de înţeles pe c%t este eronată.reud a fost foarte critic cu privire la existenţa unei nevoie sexuale totale. pulsiunea nu este cu nimic mai mult dec%t un instinct. apare frustrarea şi o creştere a tensiunii care este trăită ca neplăcere. <n perspectiva acestui scop.satisfacţia şi descărcarea de energie investită. chiar la unul parţial. aceştia împărtăşind aceeaşi dispoziţie perversă polimorfă. nu va avea niciodată aceeaşi importanţă ca şi originalul. Numai în final o$iectul devine unul extern. Araiectoria pulsiunii parţiale este una cur$ată. <n al doilea r%nd. rezult%nd într&o presiune care urmăreşte o eli$erare. şi chiar şi atunci. Mai înt%i. celelalte două celei psihice. pro$a$il ceva ce ţine de organele genitale şi hormoni. şi este într&adevăr redus la un o$iect. -le sunt în esenţă autoerotice. (ceste sunt caracteristicile descrise de . adică. iar nu un scop (finalitate#. -l su$liniază faptul că nu există diferenţă între copiii de am$ele sexe în această privinţă. este destul de evident că fiecare are propriile sale predilecţii 6pre&genitale8. (re o sursă somatică. Mai înt%i. precum şi un o$iect în raport cu care scopul poate fi atins. (stfel. (spectul de a fi parţial se manifestă în două direcţii.

iecare dintre aceste elemente se defineşte printr&o sursă (de exemplu.reud. mai exact legate de funcDionarea unor zone corporale determinate (zone erogene#. se desemnează elementele ultime la care a2unge psihanaliza în analiza sexualităţii. la om. pulsiunea de a domina#. P(l i(#e de d%-i#a&ie Aermen utilizat in c%teva ocazii de . Aermenul >parţial> nu înseamnă numai că pulsiunile parţiale sunt specii aparDin%nd clasei pulsiunii sexuale în generalitatea sa9 el tre$uie luat mai ales în sens genetic şi structural: pulsiunile parţiale funcDionează mai înt%i independent şi tind să se unească în diferite organizări li$idinale. . P(l i(#e pa!&ială 1rin acest termen. P(l i(#i de a(t%c%# e!va!e Aermen prin care .reud desemnează o categorie fundamentală de pulsiuni care se opun pulsiunilor de viaţă şi care tind la 8 . P(l i(#e ex(ala 1resiunea internă căreia psihanaliza îi dă un c%mp de acţiune mult mai larg dec%t cel al activităDii sexuale în sensul curent al termenului. .reud pulsiunile de moarte în măsura în care sunt îndreptate spre exterior.'esemnează pentru . care nu se uneşte dec%t secundar cu sexualitatea şi al cărei scop este de a domina o$iectul prin forţa. -a se organizează su$ primatul genitalităţii doar la capătul unei evoluDii complexe şi aleatorii şi numai astfel. str%ns legată de un 2oc de reprezentări sau fantasme care o determina. care se deose$esc de instinct: o$iectul ei nu este $iologic predeterminat. fără ca semnificaţia lui să poată fi precis codificată. .copul pulsiunii agresive este distrugerea o$iectului. 1ulsiunile de autoconservare sunt opuse de . pulsiunea de a vedea.reud vede în pulsiunea sexuală un pol necesarmente prezent al conflictului psihic: ea este o$iectul privilegiat al refulării în inconEtient. se verifică perfect anumite caracteristici ale pulsiunii. @n cazul ei.reud înţelege prin acest termen o pulsiune nonsexuală. pulsiune anală# şi un scop (de exemplu. 'in punct de vedere economic.reud pulsiunilor sexuale în cadrul primei sale teorii a pulsiunilor. 1sihanaliza arata ca pulsiunea sexuală este. . 'in punct de vedere dinamic. .reud postulează existenţa unei energii unice în vicisitudinile pulsiunii sexuale: li$idoul. dar suscepti$ile să însoDească activităDile cele mai variate pe care se spri2ină. ea regăseEte fixitatea şi finalitatea manifeste ale instinctului. . (ceasta diversitate a surselor somatice ale excitaDiei sexuale presupune că pulsiunea sexuală nu e de la început unificată9 ea este mai înt%i făr%miDată în pulsiuni parDiale a căror satisfacere este locală (plăcere de organ#. modalităDile de satisfacere (scopuri# sunt varia$ile.reud desemnează ansam$lul nevoilor legate de funcţiile corporale necesare conservării vieDii individului şi al căror prototip îl constituie foamea. P(l i(#i de -%a!te @n cadrul celei de&a treia teorii a pulsiunilor. pulsiune orală.

el a considerat că există pulsiunile sexuale (orale. pulsiunile eului desemnează un tip specific de pulsiuni. încep%nd cu Dincolo de principiul plăcerii. el va introduce un nou dualism. manifest%ndu&se. Li$ido&ul este pentru pulsiunile sexuale ceea ce foamea este pentru tre$uinţele alimentare. . Li*id% Aermen latin (dorinţă# utilizat de .. care opune pulsiunile sexuale pulsiunilor euGego&ului (cele de autoconservare#. 'ar în lucrările ulterioare. desemnate si prin termenul -ros. adică la readucerea fiinţei vii la starea anorganica. 7%#ă e!%"e#ă 9 . .reud pentru a desemna energia psihică a pulsiunilor sexuale. 1%nă în !5F. între p(l i(#ea de via&ă (care acoperă simultan pulsiunea sexuală şi pulsiunea de autoconservare# pe de o parte.reud.reud a fost constant ataşat unei concepţii dualiste a pulsiunilor. a căror energie este pusă în serviciul eului în conflictul defensiv9 ele sunt asimilate pulsiunilor de autoconservare şi opuse pulsiunilor sexuale. dar şi pulsiunile de autoconservare. în acest caz su$ forma pulsiunii agresive sau de distrugere. cuprind nu numai pulsiunile sexuale propriu&zise. în ultima sa teorie. 'upă descoperirea narcisismului.reducerea completă a tensiunilor. acesta a fost deopotrivă un concept teoretic care îi permitea să explice psihoza ca o întoarcere a li$ido&ului asupra su$iectului şi un concept clinic care descrie un ansam$lu de atitudini umane dominate de două trăsături principale: dezinteresul pentru lumea exterioară şi o imagine de self grandios.#. <n prima teoria freudiană a pulsiunilor. <ndreptate mai înt%i spre interior şi tinz%nd la autodistrugere. le opune pulsiunilor de moarte.reud în anii ! F& ! 0#. pulsiunile de moarte sunt secundar diri2ate spre exterior. Na!ci i @niţial folosit în sensul restrictiv al unei perversiuni sexuale în care su$iectul are drept o$iect preferat propriul corp. li$ido&ul este unul din cei doi termeni fundamentali ai conflictului psihic.reud a introdus acest concept în mod diferit în funcţie de perioade şi de texte. anale etc. .reud nu a mai putut menţine o distincţie at%t de clară între interesele eului şi li$ido. . -le tind spre constituirea unor unităţi din ce în ce mai mari. P(l i(#ile e(l(i @n cadrul primei teorii a pulsiunilor (aşa cum este formulată de . -ul se opune cerinţelor li$idinale în numele exigenţelor proprii de autoconservare şi de adaptare la realitate. P(l i(#i de via&ă =ategorie mare de pulsiuni pe care . şi p(l i(#ea de -%a!te (pulsiunea agresivă. activitate musculară etc. . . de distrugere# pe de altă parte.. din care o parte este investită narcisic asupra eului. 1entru el.. 1ulsiunile de viaţă.# şi pulsiunile eului sau de autoconservare (alimentaţie.

orel. vulnera$ilizanţi şi fragilizanţi#. su$ numele de neuroză. scenariu pentru îndeplinirea dorinţei inconştiente care implică deformări defensive# care persistă nealterat în inconştient şi de care pulsiunea răm%ne legată. . * conciliere între şcolile somatice şi cele psihologice au condus la noţiunea de funcţional (tul$urare funcţională#. prin teoria reflexologică a lui M. adică de ce o anumită persoană face exact o anumită formă de nevroză şi nu o altă formă. (pogeul preocupărilor psihologice în domeniu. care nu se exclud între ele. îl formează comunicarea lui . tragice etc. un om este sănătos c%nd ştie şi poate să aducă la armonie necesităţile 10 . opţiunea nevrotică. într&o acceptiune legată de neuron. apoi MirchoN. Neuroză era considerată o leziune intermediară aflată între inflamaţie şi degenerescenţă. ia naştere şi o şcoală psihologică a teoriei nevrozelor. A(t%e!%ti <n sens psihanalitic. reprezentată de M. după studiile lui CumKe. Nev!%$a este o stare sufletească. grupa hipocondrie si grupa neurastenie. 1. la care un individ a2unge deoarece nu îşi poate integra în prezent experienţele (de o$icei traumatice. determin%nd patologicul. fantasme . modalitate a sexualităţii infantile precoce prin care o pulsiune parţială. ci la funcţiunea sa.ixaţia împiedică trecerea de la un stadiu la altul în cursul dezvoltării. traumatismul sau o$iectul. în sens clasic. adică de ce şi cum se îm$olnăveşte un om de o nevroză9 5. precum şi maladii neurologice. îşi găseşte satisfacţie pe loc (plăcere de organ#. <n acest timp.reud la congresul de psihanaliză de la Munchen din anul ! B. . 1atologia nevrozei este domeniul cel mai $ine tratat de psihanaliza freudiană. 4anet.ixaţia. care nu admite că pot exista maladii sufleteşti fără corelate corporale. regiune a corpului suscepti$ilă de a fi sediul unei astfel de excitaţii. ci şi epilepsia. deci anomaliile sunt de tip cantitativ şi pot foarte $ine să fie considerate variante ale fizicului şi psihicului sănătos. =harcot. CisNanger. 'ar corelatele nu înseamnă cauze. ci anomalii graduale. -voluţia acestui concept trece. are o multiplă determinare: stadiul dezvoltării li$ido&ului. Cell. Oestfal. Nissl şi -r$.# din trecut. . în care pro$lematica nevrozei o pune în două planuri complementare: . tremorul paral/sis agitans şi choreea. neurozele sunt împărţite de M. 1entru psihanalişti. =harcot şi )a/mond în trei grupe clinice: grupa histerie. ar fi fost ereditari. care nu se referă la structura ţesutului nervos. Fixa&ie Modul de înscriere a anumitor conţinuturi reprezentative (experienţe. 1rin !FI. Lull şi =h. în care neuroze erau considerate nu numai isteria. în funcţie de un organ sau de o zonă erogenă.Honă a corpului care este sursă de excitare sexuală. su$liniind că nevroza depinde de conlucrarea factorilor ocazionali traumatici şi constituţionali (predispozanţi. Aermenul a fost lansat în IIJ de =ulhan. patologia nevrozei. nu numai fără o$iect exterior. care potrivit spiritului epocii. conflictuală. ci şi fără referire la imaginea corpului unificat care caracterizează narcisismul.

constituţie sexuală (li$idinală# şi 5. inconştientul se reîntoarce su$ forma simptomului nevrotic exact la forma infantilă a existenţei. (l doilea este păstrătorul predispoziţiei native pe care o avem de la strămoşi. <ncă din ! I. accidentală @@.upraeul care persecută energia .upraeul (prin -ul @deal.trăirea infantilă. pană#. . înţeles uneori ca identic cu . fiind duşmanul instinctelor şi satisfacţiei acestora. dacă nu chiar un pretext pentru ca o trăire veche. mai $ine zis. *mul devine nevrotic atunci c%nd viaţa sa instinctivă a2unge în conflict cu . 'upă psihanaliză. 1rimul nivel este cel care păstrează amintirile copilăriei. în lupta sa cu excitaţiile instinctelor. 'eci suferinţa.actorul etiologic cel mai important pentru nevroze este fixarea li$idinală a adultului9 ea se descompune în două momente: .inelui. de o partidă pierdută în funcţionarea -ului. iar la cealaltă extremă evenimentul traumatic (refuz. .imptomul nevrotic este pentru psihanaliză un surogat (înlocuitor. =onstituţie sexuală P Arăire infantilă (ancestrala# .upraeu şi de . din conflictul dintre -ul presat de .uferinţă prin inhi$area evoluţiei9 Q. 11 . adică predispoziţia nativă a insului. .uferinţă în faţa unor cerinţe reale9 B. nefuncţionare. chiar primitive. ca şi odinioară. 'eci. primar. care permit satisfacerea. c%nd fixare li$idinală#. Li$idoul sau sexualitatea copilului tre$uie înţeleasă ca av%nd două straturi (niveluri#. primitivă. inconştientă să poată a2unge din nou la suprafaţă.reud sta$ileşte următoarele grade treptate ale ocaziilor de îm$olnăvire (suferinţă#: .uferinţă prin creşterea cantităţii li$idoului. .reud a menţionat că toate formele de nevroză se înseriază pe o cur$ă continuă. <m$olnăvire (suferinţă# la refuz exterior total9 5. energia. ..upraeul care 2oacă rolul unei autorităţi. un instinct doreşte să se satisfacă într&o direcţie în care at%t mediul încon2urător. armonie care va aduce după sine anularea oricărui conflict extern şi intern (Nun$erg#. exact la acele modalităţi la care odinioară individul a fost fixat mai mult.sale instinctive cu propriul -u. ce pare un fel de reprezentant al forţelor mediului.ine.chema ar fi: @. adică de&a fi concretiza$ilă. dar pe care le&a depăşit. . -ste vor$a de o lovitură greşită. sexualitatea infantilă înseamnă întotdeauna experienţa personală dar şi un $aga2 de experienţă ancestrală de care depinde. a instinctelor.. ia naştere o regresie la faze anterioare celei în care trăieşte individul şi el va căuta satisfacţia refuzată de prezent. formă de compromis# pentru o trăire semnificativă care a devenit inconştientă. . nevroza ia naştere din . şi cum elementul cel mai vechi.upraeul au o$iecţii. . Nevroza constă deci. 1redispoziţie P Arăire traumatică prin fixare li$idinală aleatorie.imptomele creează surogate prin regresie la faze anterioare. este numai con2ecturală. în modalităţi anterioare. . 'eci. primitiv este copilăria. c%t şi reprezentantul său interior & .upraeul#. dar important este faptul că niciodată unul dintre factori nu este complet a$sent. iar celălalt partener al conflictului este . ca manifestare exterioară şi exterioriza$ilă. . adică achiziţiile de dispoziţie emoţională c%ştigate de individ în prima copilărie. la o extremă precumpănind predispoziţia nativă (pe care o numeşte c%nd constituţie sexuală. +nul dintre partenerii conflictului este instinctul sexual sau energia sa nesatisfăcută. <n clipa în care la un om predispus la nevroză. Li$idoul.

individul devine nevrotic în mod fatal. de&a se adapta elastic la realitate. anumite persoane considerate normale pot a2unge la o potenţare.. <n primul caz (refuz total exterior#. nonmaladive. <n acest caz maturizarea aduce automat după sine nevrotizarea.unt cazurile de perseverare în mastur$are. iar reacţia maladivă va fi: a# introversia li$idoului şi $# regresia.. ( treia modalitate. fixare în situaţii autoerotice sau incestuoase&care nu pot fi părăsite în folosul unei situaţii noi. . fără ca el să fie înlocuit cu un surogat. <n schim$. care însă nu reuşesc din cauza unei dificultăţi şi rezistenţe insurmonta$ile exterioare. 1ersoana. individul se îm$olnăveşte datorită rigidităţii sale. deci printr&o formă de refuz total&a$solut.reud spune că era vor$a de o modificare în lumea exterioară. <n fazele critice (mai critice# ale existenţei (pu$ertate. este în realitate o amplificare. ( patra modalitate de îm$olnăvire este prin creşterea accentuată a li$idoului. la o exagerare a li$idoului. Maniera sănătoasă va fi fie forţarea situaţiei. menopauză. <n acest caz. care p%nă atunci era capa$ilă să&şi consume sau să su$limeze li$idoul dat. se îm$olnăveşte în aceste perioade critice prin faptul că li$idoul nu mai poate fi strunit de -ul care se simte inundat de tumultul 12 . =a urmare a acestui refuz. pentru că în locul satisfacţiei instinctive a intervenit refuzul. <n primul caz. li$idoul nu a părăsit niciodată fixarea infantilă. <n cazul introversiei. conflictul apare relativ $rusc. . un fenomen al dezvoltării vieţii psihice. individul tre$uie să renunţe la satisfacţia instinctivă. <n cazul regresiei. =onflictul dintre -u şi tendinţele lumii fanteziste sau ale regresiunii este concilia$il şi duce în mod necesar la formarea simptomului nevrotic. reale ale lumii. îm$olnăvirea intervine c%nd se va antrena constituţia latentă&predispoziţia. B. individul se îm$olnăveşte din cauza modificărilor intervenite în lumea exterioară. iar în cazul de care ne ocupăm. c%nd din cauza fixării infantile nu mai poate face faţă necesităţilor instinctive adulte. individul se reîntoarce din realitate şi se retrage în viaţa (planul# fanteziei. *mul răm%ne sănătos at%t timp c%t pentru satisfacerea necesităţilor sale li$idinale găseşte un o$iect real. dar în cazul al doilea accentul cade pe o modificare internă pentru că aici rezistenţa este un impediment de mentalitate a omului care nu vrea să accepte efortul la o anumită adaptare real necesară. <n al doilea caz. evenimente importante de viaţă#. Q. iar destinul individual va depinde de maniera în care va fi rezolvată această tensiune. individul tinde spre maniere infantile ale plăcerii li$idinale. momentul declanşator este o trăire reactivă. deci din cauza incapacităţii sale intrinseci de&a schim$a *$iectul. persoana suferă şi se îm$olnăveşte în urma strădaniilor ei de&a face faţă unor cerinţe pertinente. o dată cu maturizarea. . suferinţa prin inhi$area dezvoltării -ului.ireşte că la acest refuz total omul poate reacţiona şi prin modalităţi sănătoase. deci în urma încercărilor de adaptare la mediul exterior. <n cazul al doilea. în al doilea. fie su$limarea. 5. superioare. -l se îm$olnăveşte în clipa în care o$iectul exterior îi este refuzat. . exterior. <n primul caz. în al doilea. <n acest caz. ia naştere acumularea de li$ido resimţit ca o creştere a tensiunii psihice. o exagerare a suferinţei în faţa exigenţelor realului.

care a rămas fixat la o treaptă primitiv infantilă (deci insuficientă# a organizării instinctive.reud.crescut al energiei li$idinale. c%nd simptomatologia este cu precădere psihică (dismnezii. în pro$lematica nevrozei. 1sihoza ia naştere din conflictul dintre -u şi Lumea exterioară. cum ar fi profesional. de exemplu#. Nevrozele tre$uiesc diferenţiate de tul$urările calitative ale psihismului. deoarece pentru psihanaliză fenomenul nevrotic ia naştere într& o anumită situaţie care se clădeşte din diferite piese. fo$ia. familial sau loisir. nevroza este o maladie gravă. Nevrozele actuale: neurastenia şi nevroza anxioasă 5. care se limitează rar la c%teva episoade şi de cele mai multe ori se menţine în lungi faze. nu au relevanţă. c%t şi exogenă.enomenul nevrotic poate apărea pasager şi la indivizi a$solut normali. niciodată calitative. neuroendocrinologia şi eredo$ilogia dau o accepţiune unitară a nevroticului: nevroticul este o variantă extremă de individ. . 1sihanaliza. c%nd simptomatologia se fixează exclusiv pe un aparat sau sistem şi $# psihonevroza. -senţialul nevrozei stă în situaţie şi conflict. pentru 4aspers nici fenomenul nevrotic. 1sihozele cuprind un domeniu mai redus. 4aspers: . însă în predominanDe diferite.ine. de psihoze. schizofrenia. desistematizarea activităţii mentale. .#. 1sihoza are at%t o etiologie endogenă. iar discuţiile pe tema endogen sau exogen. constituţional fixată. +na din cele mai explicite diferenţieri a fost făcută de 3. Nevroticul între$uinţează mecanisme specifice... ş. dacă nu toată viaţa>. dar fiind incomprehensi$ile.pre deose$ire de . . -le se deose$esc de normal din am$ele puncte de vedere. . 13 . sau a regresat la ea (pervers polimorf#.tudiind aceste patru modalităţi o$servăm. Nevroza ia naştere în urma conflictului dintre -u şi . B.reud spune: >. 1sihozele lezează omul în întregime.. că între fenomenul normal şi cel nevrotic nu există dec%t deose$iri cantitative. distimii. . disprosexii. nici fenomenul psihotic nu pot fi considerate ca modificări exclusiv cantitative sau calitative. Nevroze de transfer (psihonevroze#: nevroza o$sesivă. . . B. <n realitate. împreună cu . 5. care modifică trăirile într&un sens care survine şi la normali (izolare sau disociere isterică.u$liniem că cele patru modalităţi de&a deveni nevrotic nu apar niciodată în formă pură. . diferenţele dintre nevroze şi psihoze sunt următoarele: . Iată clasificarea nevrozelor după S. Nevrozele cuprind două mari domenii de psihopatologie: a# nevrozele de organ.peranţa că tot ce este nevrotic poate fi vindecat îşi are originea în desueta idee profană cum că nevroza este ceva complet de prisos. Freud: 1915: Nevroze actuale şi Psihonevroze de transfer şi narcisice! 19"#: Nevroze actuale$ Nevroze$ Nevroze narcisice$ Psihoze% &ctual'ente: &fec(iuni psihoso'atice$ nevroze$ Psihoze P)D$ schizofrenie$ paranoia!. . structura lor psihopatologică permite mai uşor sta$ilirea unei limite de demarcaţie între $olnav şi sănătos. 1entru .reud. circumstanţială. glo$al.a.reud. ceva ce nici nu are dreptul la existenţă. isteria de conversie. Q. Nevrozele sunt anomalii sufleteşti care vizează persoana într&un anumit domeniu. (fecţiuni narcisice: melancolia.

deci. (ccepţiunea sa constă: . ea apare la suprafaţă fără nici un fel de rezistenţă. luat în primul r%nd în sensul unei actualităţi în timp. =onflictul nevrotic poate fi developat şi soluţionat printr&o îndelungată cură psihanalitică şi niciodată spontan. <n am$ele tipuri de suferinţă.reud o distinge de psihonevroză. dar aceasta nu echivalează cu sănătatea. la nevrotic.. această etiologie este mai mult somatică şi mai 14 . etc. 1e de altă parte. -le sunt manifestări contra angoasei şi constituie faţă de conflictul intern un compromis în care su$iectul vizează. dar primele pot fi căutate în dezordinile vieţii sexuale. refularea poate fi recunoscută spontan de $olnav. transformare prin similitudine sonoră#. 1sihanaliza contemporană după (ndre (lexander. . =uv%ntul. Lim$a2ul nevrotic răm%ne intact (e comprehensi$il#.. La psihotic. melancolic. iar ultimele în evenimentele importante ale vieţii trecute. în faptul că simptomele nu sunt o expresie sim$olică şi supradeterminată. J. la psihotic. (lături de neurastenie şi nevroza anxioasă. în cel al psihoticului.reud a propus ulterior şi ipohondria. ci numai pe asemănarea ver$ală. ci în prezent9 5. care sunt: tul$urări de conduite. Nev!%$e act(ale 'upă .reud.# Q. Nevroticul îşi formează surogate de o$iect prin asemănarea reală dintre o$iecte. ci rezultă direct din a$senţa sau inadecvarea satisfacţiei sexuale. cauza este sexuală. Aermenul de nevroză actuală a apărut în "!" şi su$liniază că opoziţia între nevrozele actuale şi psihonevroze este esenţială din punct de vedere etiologic şi patogenic. defineşte nevroza prin două accepţiuni: a# 1rin simptomele nevrotice. neurastenia şi nevroza anxioasă aparţin aşa&numitei nevroze actuale. Nevroticul pierde simţul realităţii numai parţial. lim$a2ul psihoticului se dezorgani&zează în mod o$ligatoriu (p%nă la psitacism&salată de cuvinte#. (cesta nu poate găsi în identificarea cu propria persoană (persona2# $une relaţii cu alţii şi un echili$ru interior satisfăcător. . =uv%ntul şi realitatea nu mai au nimic în comun. exact cea la care se referă refularea sa personală.5. . Aermenul actual tre$uie. 1sihoticul neagă întreaga realitate. pe asonanţa ver$ală. <n discursul nevrotic precumpănesc relaţiile o$iectuale (decupla2#. îi întoarce spatele şi construieşte o lume nouă (ruminaţie. Nevroticul a2unge în situaţia sa paradoxală de frică ca nu cumva decupa2ul de lume pe care l&a refulat să se reactiveze şi să&l indispună. relaţiile formal ver$ale (pur formale. )eprezentanţii realităţii oricărui o$iect este păstrat la nevrotic mai mult sau mai puţin normal. de grandoare. I. B.izionomia clinică a nevrozei>. Nevroticul nu vrea să ştie dec%t despre un decupa2 ($ucată# a realităţii. 1sihoticul refuză realitatea din frica de a&şi pierde lumea proprie pe care a construit&o sau ca nu cumva această lume să se pră$uşească (delir de gelozie. în faptul că originea nevrozei actuale nu va fi căutată în conflictele infantile. (ceasta reprezintă un tip de nevroză pe care . 0. surogatul o$iectului (sim$olizarea sa ver$ală# nu se mai $azează pe nimic faptic. 'ar la psihotic. în cartea sa >. sim$olizarea ver$ală acoperă realitatea. comprimare. în poziţia sa nevrotică. un profit (numit $eneficiul secundar al nevrozei#9 $# 1rin caracterul nevrotic al -ului. sentimente sau idei. pe nimic real. delir#.

fie în degradarea sa. Aermenul de actual vine să conoteze a$senţa mediaţiei care se găseşte în formarea simptomelor psihonevrozelor. dureri vagi. . . se impune o$ligatoriu în practica psihanalitică mai ales că un conflict actual acut reprezintă un o$stacol pentru cura psihanalitică. pentru că aici simptomele nu produc semnificaţii care nu pot fi intern elucidate prin analiză. o rarefiere. pierdere de chintesenţă. dar aceasta nu este un su$stitut sim$olic al unei reprezentări refulate.reud vede condiţiile acestei insuficiente ela$orări psihice în dezvoltarea insuficientă (ca derulare stadială# a sexualităţii psihice. Mecanismele de formare a simptomelor vor fi somatice (de exemplu. . în prezent. ele se află în domeniul psihic (exclusiv#. crize de angoasă sau de panică sau echivalentele lor somatice (verti2. în timp ce în isterie sau o$sesie. . Are$uie avut în vedere: . împreună cu simptomatologia aferentă.reud raportează nevrozei anxioase etiologii specifice în care sunt doi factori comuni: a# acumularea de tensiune sexuală9 $# a$senţa sau insuficienţa ela$orării psihice a excitaţiilor somatice pentru ca aceasta să devină li$ido şi să intre în conexiuni cu grupe preta$ile de reprezentări sexuale. fie prin 15 . caracterizată prin acumularea unei excitaţii sexuale care se transformă direct în simptome. tre$uie diferenţiată şi de isterie: nevroza anxioasă este o nevroză actuală. alături de simptomele specifice există un cortegiu de simptome de tipul nevrozei actuale freudiene: o$oseli ne2ustificate. uşurare.imptomatologia de model fo$ic sau afectul de angoasă sau atac de panică anxioasă.reud menţionează o idee excepţională: >simptomele nevrozei actuale& anxietatea şi neurastenia&constituie modul iniţial şi un stadiu precursor al simptomelor psihonevrotice de tip narcisic sau de transfer>. acest li$ido nesatisfăcut va fi şi la originea simptomelor nespecifice. fie printr&o tendinţă de regresiune a acesteia. această prezentare conduce la ideea că nevroza actuală. de exemplu#. prin satisfacere inadecvată (prin mastur$are. =onflictul defensiv va împiedica realizarea dorinţelor inconştiente şi. transformarea directă a excitaţiei în angoasă#. a$senţa descărcării excitaţiei sexuale şi în neurastenie. are rolul de&a preciza şi pune în evidenţă elementul actual. 'eci. dispnee. şi conflictele care sunt determinate prin situaţia actuală. etc. şi nu sim$olice. ca valoare. 'in punct de vedere terapeutic.ursa de excitaţie (pulsională#. se află într&adevăr legată de o reprezentare.. ideea că psihonevrozele sunt declanşate printr&o frustraţie a2ung%ndu&se la o stază li$idinală. fără o mediaţie psihică.puţin psihică. după cum se ştie. conceptul de nevroză actuală tinde. . =%nd excitaţia sexuală nu este însă stăp%nită. 5. în măsura în care aceasta prezintă o condiţie precipitantă a unor simptome care provin din conflicte mai vechi. factorul declanşant se află în domeniul somatic. (cest factor declanşator va fi: în nevroza anxioasă. <n psihonevroze (narcisice sau de transfer#.. . (poi. să se înfăţişeze în nosografie. +na dintre cele mai reprezentative forma ale nevrozei actuale este nevroza anxioasă. 'istincţia între conflictele de origine infantilă care sunt reactualizate. atunci ea este direct derivată pe un plan somatic su$ formă de angoasă. este diferită de neurastenie prin predominanţa expresivităţii angoasei: atenţie (vigilenţă# anxioasă cronică. sudoraţie#9 $# 'in punct de vedere etiologic. modificări neurovegetative. . care are două accepţiuni: a# 'in punct de vedere simptomatic. în aparenţă nu este relevantă pentru psihanaliză.

pentru că ele se pretează tratamentului situaţiei de transfer. . angoasa provocată de coitus interuptus. (cestea se constituie în 2urul relaţiei su$iectului cu analistul. .reud. determin%nd intercondiţionări. iar în isteria de angoasă sau în nevroza fo$ică avem angoasă. . reprezintă o nevroză artificială în care tind să se organizeze manifestările de transfer şi contra& transfer. 1sihanalistul va încerca să lase pacientul să retrăiască un anumit fragment din viaţa sa uitată..e poate spune că nevroza de transfer coordonează reacţiile de transfer. <nseamnă că diferenţa între reacţia de transfer şi nevroza de transfer propriu&zisă se înţelege astfel: în nevroza de transfer toate comportamentele patologice ale pacientului vin să se recentreze pe relaţia cu analistul. nevroza de transfer reprezintă reducerea capacităţii pacienţilor de a transfera li$idoul pe o$iect. angoasa a$stinenţei sexuale. în angoasă avem o supratensionare fizică care nu poate trece în psihic şi va fi remanentă în acest plan somatic. -lucidarea sa va duce la descoperirea cauzei infantile.. în care nu putem vor$i pur şi simplu de a$senţa totală a transferului.. dar îl va a2uta conferindu&i 16 . care poate fi foarte intens la psihotici. -ste necesară distincţia lor de psihonevrozele ma2ore narcisice. dar ea este fixată pe un o$iect su$stitutiv. investit pe -u. . la început difuze (transfer flotant. în loc de&a fi reţintit de la acestea pe -u.pre deose$ire de isterie.reud a introdus noţiunea de transfer în cartea sa >)ememorare. în raport cu ideea că pacientul repetă. între sexualitatea fizică şi sexualitatea psihică.instalarea unui ecart. unde are loc o conversie.e menţionează mecanismele care determină diferitele forme etiologice ale nevrozei anxioase: angoasa virginelor. nu poate valorifica terapeutic acest fenomen. în care o excitaţie psihică împrumută o cale falsă exclusiv către somatic (proiecţie#. pe care . după 3. isteria de conversie. repetiţie. ci de pertur$area unui anumit mod de transfer. în special în cazul neurasteniei anxioase şi al isteriei de angoasă.reud le deose$eşte de nevrozele narcisice înăuntrul grupei aşa&numitelor psihonevroze. (ceste două procese (conversia şi remanenţa# se com$ină extrem de frecvent. devenit ha$itual. ele se caracterizează prin faptul că li$idoul este întotdeauna deplasat pe un o$iect real sau imaginar. perla$oraţie>. Nev!%$a de t!a# 0e! (re două accepţiuni: . pentru că medicul va limita c%t mai mult domeniul nevrozei de transfer. <n sens nosografic. . . ($raham. după Rlover# şi totodată permite ansam$lelor de simptome şi conduite patologice să ai$ă o nouă funcţie în raport cu situaţia analitică.aţă de nevrozele narcisice. 'upă . fiind un fel de reeditare a nevrozei clinice.R. . (stfel. în cadrul transferului conflictele infantile. în neurastenie avem o nevroză în care clinic predomină o angoasă masivă fără o$iect net precizat şi în care rolul factorilor actuali este privilegiat. Medicul. )ezultă că aceste sunt mai accesi$ile tratamentului psihanalitic.. spre deose$ire de psiholog. 5. nevroza o$sesivă#. <n sensul teoriei curei psihanalitice. va impulsiona c%t mai mult conţinuturile psihice în afara rememorării şi va descura2a c%t mai mult repetiţiile. reprezent%nd categorii de nevroze (isteria de angoasă. 4ung pentru a desemna situaţia în care li$idoul este introvertit sau. Aermenul de nevroză de transfer a fost introdus de =.

nevrozei de transfer. de o importanţă mare (soc emoţional. constituţia psihică.%$a Aul$urare mintală caracterizată printr&o dezorganizare a personalităţii. de pildă#. s&a manifestat interes pentru maladiile cele mai direct accesi$ile investigaţiei analitice9 în interiorul acestui c%mp mai restr%ns dec%t cel al psihiatriei. 'in punct de vedere nosografic. de natură fizică sau psihică. @n această ultimă grupă. după v%rstele de BF&QF ani.e vor$eşte despre perversiune: c%nd orgasmul este o$ţinut cu alte o$iecte sexuale (homosexualitate. sarcina. replierea li$idinală pe sine.capacitatea de&a o suporta. . profilul psihologic sau de o dereglare a centrilor cere$rali ai stării de spirit. favoriz%nd o rezolvare nouă a pro$lemelor dintr&un trecut uitat. ma2oritatea simptomelor manifeste (mai ales. deci.# sau prin alte zone corporale (coit anal. parafrenia# şi psihoza maniaco&depresivă. Pe!ve! i(#e 'eviaţie în raport cu actul sexual. numitorul comun al psihozelor este o pertur$are primară a relaţiei li$idinale cu realitatea. viz%nd o$ţinerea orgasmului prin penetrarea genitală. Lim$a2ul medical curent rezervă termenul 6psihoză8 pentru $olile mintale nelezionale. cu o persoana de sex opus. PSIHO7A # @n clinica psihanalitică. -a ar putea fi determinată de ereditate. grupa nevrozelor narcisice cuprinde ansam$lul psihozelor funcţionale în care simptomele nu sunt efecte ale unor leziuni somatice.#. fie ca sunt manifest organo&genetice (paralizia generala. de asemenea. soc chirurgical. de&a o soluţiona. de exemplu#. 'in punct de vedere al teoriei psihanalitice. factori declanşanţi. 5# @n psihanaliză. conceptul de psihoză are adesea o utilizare extrem de largă. chiar schim$area anotimpurilor pot fi. )ăsturnările de situaţie. delirul cronic & paranoia. coit oral de exemplu#9 c%nd orgasmul este 17 . definit ca un coit. -le se opun. nevroze şi psihoze. în general. cum sunt psihozele acute ($ufeul delirant la acces delirant care apare şi dispare în mod $rusc schizofrenia. afecţiunile delirante# şi schizofrenia9 pe de altă parte melancolia şi mania. 1sihoza maniaco&depresivă este o tul$urare psihică caracterizată prin alternanţa crizelor de excitaţie (manie# şi a episoadelor depresive (melancolie#. acoperind o gama întreagă de maladii mentale. pedofilie. (. paranoia (în care sunt incluse. zoofilie. pierderea simţului realului şi transformarea în delir a experienţei trăite. care se caracterizează prin simptome esenţialmente psihologice. menopauza etc. construcţia delirantă# fiind tentative secundare de restaurare a legăturii o$iectale. etc. 1sihoza maniaco&depresivă se manifestă. psihanaliza a încercat să definească diferite structuri: pe de o parte. nu s&a urmărit de la început realizarea unei clasificări care să cuprindă totalitatea maladiilor mentale cunoscute în psihiatrie9 mai înt%i. >normal>.ursa 1sihanaliza =linica & (utor Masile 1erciune# P i. în general. fie că etimologia lor răm%ne în ultima instanţă pro$lematică (schizofrenia. diferenţierile ma2ore sunt cele care se sta$ilesc între perversiuni. Nevrozele narcisice reprezintă o terminologie psihanalitică pentru a desemna o maladie mentală caracterizată prin retragerea.

# şi devierile referitoare la scop (felaţie. . sadism. insistă asupra rolului evenimentelor din prima copilărie (doliu. travestism.reud a urmărit riscurile dezvoltării acestei organizări sexuale cu deviaţie de o$iect. de scop şi de mi2loace pentru o$ţinere plăcerii.reud consideră perversiunile mai degra$ă nişte a$eraţii sexuale. sado&masochism# ce provoacă prin ele insele plăcerea sexuală. @n general.reud a introdus o clasificare raţională a devierilor sexuale. exhi$iţionism. studiate în raport cu un model genetic al dezvoltării conform teoriei sexualităţii propuse în !F0. disting%nd devierile referitoare la o$iect (homosexualitate. seducţie.reud relevă la toate fiinţele umane o dispoziţie perversă polimorfă. .#. masochism etc. modalităţi de refulare a complexului *edip# în actualizarea la anumiţi su$iecţi a acestei dispoziţii perverse. se desemnează ca perversiune ansam$lul comportamentului psihosexual ce presupune condiţii atipice pentru o$ţinerea plăcerii sexuale) . zoofilie etc. voaiorism şi exhi$iţionism. . penetraţie anală. pedofilie.imperios su$ordonat anumitor condiţii extrinseci (fetişism. 18 . voaiorism.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful