You are on page 1of 142

r-{

{'
Fragmentul dedicat Autonomiei Bisericesti p. 210-490

Dr. Augustin Bunea.

Discursuri,

Autonomia bisericescfl,
Diverse.

Blas 1903 Tipografia Seminariului Arhidiecezan

Blr
'fipouralia
:l
Senri

il
.t

,l

JIII

ALJTONOMIA I]'ISERICESCA

TEI{ERI SI

SPEIIANTE.

2LL

instr urrcle va putd afl6 tr{inistrul intre profesorii ;r:r'llckrr romAnesci nisce trdditori atirt de iaqi ai nt:urnrrlui lori Si tocmai fiind-ci el scie, cd ast-fel tlr: trirtlltori nu p6te afld, opresce uanualele existente, pt:ntru ca s;i p6ti zice, ci gimnasiiie romAnesci nelrv0nrl manualele de lips[, scrise in limba romAni, trclruc sI primdsci uranualele magiare si ast-fel si so mirgiirriscze. Scopurile urmirite de dl rrrinistru srrnt tlestul de evidente, dr realisarea acestor scopuri r)rr s(l va put6 impedecf, dacl l{omAnii se vor tot r;crt/r ;i czrlumniii unii pe al1ii, ci numai atunci, rlacd" se vor inlelege ca frali intre sine asuPra ulteri6relor mijl<ft:e, ce trebue sd le intrebuinfdm spre a impedecd clesvoltarea tot mai ameninfitdre :r politicei esclusivismului de rassd. Ce s'a ficut, nu putem face, ca sd fie nef6cut, ori cdt de mult ne-am disput6, dar tofi ne putem infelege, 9i trebue si ne lnfelegem) ca si facem pe viitor, ce trebue si se facd' pentru mArrtuirea neamului nostru.

Articol re|rodtts tlin /L)ia ,C-nirett,' nuntdrttl -i1 diil 1892'

s. TEMERi

ql

SeTRANTE.
de

Abia a devenit vacant scaunul mitropolitan


Alba-lulia Archicpiscop
gi

Fd"gira; prin m6rlea nemuritorului nostru

;i N'Iitropolit loa.n Vancea, ;i lumea ronrindsc[ a $i inceput a-;i esprimil temeriie ;i irrurijirilc fali cu atitudinea guvernuhii in cesfiunea
rcst;ruri.rii acelui scaun. Accste temeri ;i ingrijiri caracterisezi fdrte bine sitrr;t!ia biserir:6sci si politici :r RomArrilor din fArile r:orirnci SfAntului $tefan.

principiile dreptAfii si ecuitalii nu se teme, c5.-gi p6te per:de drepturile sale, ci privesce cu deplind incredere ia guvernul sdii. inse cu :6te c5, RomAnii privesc cu 6re-care neincredere la pasii, ce-i va face guvernul nostru in cesfiunea umplerii scaunului mitropolitan, totu;i sunt fdrte multe motivele) cari trebue si indemne pe guvern a fi in acdstd cesfiune cu mult mai prudent, de cAt ca si justifice temerile 9i ingrrjiriie n6stre. Abstrig6nd de la imprejurarea, ci un drept aga important si intemeiat, cum este dreptul de alegere de Mitropolit, nu se p6te nici de cum ignoril, noud ni-se pare, cd guvernui nu p6te avd nici un motiv serios, ca si <lesconsidere acest drept, impedecAncl alegerea Ntitropolitului nostru, cf,ci t6te interesele de stat militizi F,entru liberul exerciliri al acelui drept. lJnicul motiv, care l'a:: face pe guvern) si propunir X{aestilii Sale sistarea dreptului de alegere, ce-l are preotirnea n6stri., este ca sf, ajungi pe
scaunul mitropolitan din })lug un inclivirl, care

CAnrl un popor este pururea ingrijat de s6rtea sa gi a bisericei sale, si acestei temeri ii dd espresiune in fiesce care zi gi la ivirea fiesce cdrei cesfiuni po)itice si bisericesci mai i.mportante, avem un semn invederat, cd acel popor este tratat ma.pter in patria sa, cdci poporul tratat cu dragoste 9i dupe

este )persona grata< celor de la putere. insi aci inclatd ni-se ivcsce intrcb;rrezr, ci omul pl5,cut, sari mai bine zis nrr nr:plhcrrt grrvernrrlrti, --cf,ci un RomAn ca atare iurcvorj r:st<: rtsthzi pllicut in sterele mai inaltc irle .grrvcrrrirnfilor lros{ri, arc sc zicc
l4*

cum

l'1.il'llrl{l

Fl tll'l'

l{AN I l'

2r2

AtiroNoMIA tltsBntcEsc'[

Ro6re pe ldngi sine si stima, iubirea si increderea ,r-rer-rilo, greco-catolici ? se Dace ornul acesta nu intrunesce insugirile) ce cum cer cle ia un dignitar bisericesc atit de inalt' incunjurat este nu cste un Nlitropolit' si daci acela gi de iubirea, veneraliunea ;i increclerea credincio;ilor guvernul tdte pdtra' bisericei n6stre, inzidar va miEcir'cf,ci j\{itropolit, realisarea scoca si ni-i numdsci

flirlt il sr: tirrri sirilri qi rlr rlislrosilitrttih: irrirrrilor c:roclincioqilor i;i clt:rrrltrl I'lrlil rrtt rlirrlil. l)acil lnsh gttvr:t'ttttl ltr vlrf' sit;rirrnglt 1lc scettttrul nostrtl lnitrolltllitittt tttt lri\t'lritt, r:itrc itr stts nu este pers6n'l ncJrht:ttti1, tlr irr .ios stl lrttr:ttrii ;i de iubirca lips'a, ca ;i ttl-^ RotnXnilor' ittttttt:I tttt t:stc rtici o

ve purilor politice legate de acesti numire nu se p,rtd aj,,nge nici odati' tln Mitropolit impus 6re-cum in .u fori" It n" lAngi aceea p6te ;l discreditatdin opiniunea'pnt tl.e a RomAniior, va fi intimpinat pa.teu cleiului si poporului nostru cu rdcdli' nein.red"re, 9i p6te chiar ;i cu adincf, amirdciune; ceea curent ce ar putd usor prorluce in biserica n6stri un t6te puternic de oposilir-ine, care se va incerc6 pe ialt" " paralis6 t6ie acliunile Nlitropolitului' chiar si cAnd acelea ar fi p6te bune 9i saiutare' Noi insf, credetn, ci un gllvern conscif tle mide pruclinfi siunea sa, si care are numai o schintee de politici, nu'se va incercS, sir sisteze dreptul nostru scaunr'rl pe asedri aiegere, numai pentru-ca sir p6t[ mitropolitan un prelat, care clin partea credincio;ilor

:f
li-.
"$1,

.lj
'r
:.::

s6ivaficonsideratnucleRomAn'cidestrf,in'nu
de Archiereri, ci cle agent

politic' 9i care prin urmare de Archinu-gi va putd implini sublima sa m.isiune si urgisit isolat ereri adevdr:rt, ci va fi osindit a sti cirora nu pirte <le aceia' fir[ de iubirea ;i increclerea

facenimEnuinicirrnservifiri,sicuatAtmaipulirr un serstatului, intocmai pe cum nu i-a fdcut nici


fost irnpusi vigiir nici until din acei Archierei, cari air

guvernul si .inccrce :r sista:t <lrr:ptttl uostrtt de alegere, pentru-ci un ;rst-fel cle biirbat cu ocasiunea alegerii ar intruni jn tot czrstll atAtea voturi, cite se cer' pentru-ca si intre in nun'rdrul ternar, ce se propune Maestilii Sale, numai cirt sf, scie 9i grivernui purcede in acdstir afircere cr-r tact si pruclinfi' Dar guvernul nu numai nu p6te av6 nici un motiv serios, ca si se incerce a ne sistd dreptul de aiegere, ci din contrii chiar gi interesele statuiui pretind respectarea acestui clrept' Este fapt, neti.giduit acuma nici chiar de foile magiare, cir popoml romAnesc este agitat de o adincl nemullimire falir cu stirile actuaie politice si c.u tratamentul, de care s'a ficut p5rtas in urma sumulirilor continue ale pressei ;oviniste' Cine insi nu pricepe, ci interesul vital al statului este) ca acdsti nemuilemire s5' inceteze cit mai cur6nd ? 9i cine nu vede, cir aceea nu numai nu va incetd, ci din cbntrf, va cresce si mai tare, daci in loc de a da RomAnilor rlrepturile politice cerute cu atAta insistinfi, li-se vor lud ;i drepturile bisericesci ? Un guvern, care este chemat a apdr6 interesele statului, nu p6te, nu-i este iertat, -- ori cAt de orbit ar fi c1e interese esclusiviste cle rassir, -- sf, produr:i ntiud motive cie nemullilmirc si amitrlicittnc in srrfle-

214

AUTONOMIA BiSERICESCA
I-'-stt--.

TEI{iiRi sI

SI'ERANTE.

215

tclc ltomiu-rilor, pe cum ar produce atunci, cAnd :rr v<li sil lc rdpescir dreptul de alegere, care I'ail respr:r:lirt clriar qi principii calvini inainte tie sfinta lJnire,

;i

guvcrnul irbsolutist de la anul 185O.

mAnilor air ajuns la convingerea' care este 9i a N{agiirrilor, c.l atAt pcntru clementul romdnesc, cAt ;i pcntru ccl magiar gi chiirr gi pentru celealalte popdre crrroponc Rusia constitue pericolul cel mai mare'

ln ziuir tle astdzi toii birbalii de lrunte ai Ro-

Acistir putcre insi atit in rdsb6iele sale, cit ririle

si

in luptele sale diplomatice a folosit tot-dd-una qi religiunea ca mijloc spre a-;i intinde influinfa si cucesale.

E drept, ci conclucdtorii politici ai RomAniior,

ff,ri

deosebire de confesiu.ne, sunt inaccesibili pentlu politica musc5ldsci, si ci acliunile lor politr'ce nu sunt influinfate de interesele generale ale uortodoxiei

interesul statului nostru, s5" nu slirbtisci posigiunea' ce o are biserica ur-riti ln mijlocul poporului romAnesc, cici acdsti biserici tinde a separii pe Romi,ni de influinfa representantului celui mai puternic al bisericei orientale, adecd' de ir"rfluinf:r imperiuiui mrrscilesc. Este insi evident, ci positiuneir si prestigiul bisericei unite s'ar sllbi f6rte mult, daci i-s'ar rdpi clreptul aceia, ce i'a exercitat tot-d6-una pinir in ziua de astizi cu ocasiunea restaur5rilor scaunului vacant archiepiscopesc de Alba*Iulia si Ff,girra;, dr slibirea posifiunii bisericei n6stre ar fi nu ntrmai in detrimentul ei, ci, intre anumite imprejurir-i, ar put6 stricf fdrte mult chiiir si statului nostru. Acestea sunt, dupi pirer:ca n6stri, consicleratiuniie, ce urt gtlvern conscii de rnisiunea sa trebue si le aibi cu ocasir-rnea umplerii scaunului nostru

chiar

in

muscilesci,u ci numai de iubirea lor de patrie ;i neam) dar cel-ce a studiat cu aterrfiune istoria omenimii, scie, ci massele poporului, intre anumite imprejuriri, de nici un motiv de pe lume nu pot fi miscate intr'o direcfiune saii alta a;a de ulol ) ca tocmai de motive religiSse. Ast-fel de irnprcjurirri pot si se ivdsci in t6te ziua, cici in t6t;1 zitta nc temem cie r6sboiri cu Rusia' si noi credem, clt ;tc;tlstli putere, in c:rs cAnd teatrul r6sboiului ar fi pc 1:i"rmintul patriei n6stre, ar cercai sir amlqdscl ;i ntltsst:lr: lroporului nostru in favorul sdir, partc prornif0rrtlrr-lr: imbrrniltftlirea sorfii lor materiale, partc a<lctnr:nitlr Ir t-lt': crr itlcntitatea credinfei.

mitropolitan. Noi nu scim, ce va face guvernul, dar una scimt ci. ne-atn ficut rlzrtorinfa, cind am desfdsurat motivele politice, cari trebue sii-l indemne ;i pe el, ca si nu ne irnpedece in exercifiul liber al dreptului nostru rle aiegere. Er r]aci cu t6te acestea guvernul nu va tin6 sami cle dleptr-rl nostru 9i de unanimile dorinle ale clerului ;i poporului uostru' atunci responsabilitatea pentru urmiri va cid6 numai asLrPra lui. Si sperim insi' cir nlt se va realisl-r si casul
itr)cst;r.

?16

AUTONOI'IIA ]]]Si'RICIi]SCA

DI{EPTUL DE A NE ALEG]., AI{CI]II]I']S(]()I'

'Jl7

6. DREPTUL f}E A NE ALEGE


ARCHIEPISCOP.
i\rotii artitoli refrodi;i ditt fdia ,Ltnireo,o ttttrudrii 35-/.? niil r,\'92.

In numdrul precedent al nUniriiu am afirmat, ci dreptul nostru de a n,: alege ;\rci-riepiscop este un drept vechii Ei intemeiat) pe care guvernul lirii
chiar

lost Atanasiil Anghel (1698- 171i3), cirrcle inairrt.cr dc a trecc la sfinta Unire a fost aies dr"rpf, norma incligitatf, in Zocot'ric sati cartea legilor citate cle Ciparifi in >acte si fragmenteu la pag. 259, unde szlt cetesce: ,Alegerea Vliciicii nostru romAtlesc aici in Ardeal

Cel dintAii Archiepiscop 9i Mitropolit ttrril t

numai din punctui sdir de vedere este ciator si-l respecteze, si in interesul statului s5. lucre pentru

;i

respectarea iui. insA nu este destul, ca preofii ;i credincio;ii bisericei n6stre si cun6scl adev6rul alirmat in . numdrul precedent al otJnjriin, ci intre imprejuririle

este din mila ;i voia craiului, care lucru ne este nou6 ingiduit de la craii cei mai de demult rdposafi, cAnd va fi lipsi, si se stringi toli protopopii si inci ;i dintre ceialalli preofi gi din voia a tot sf,borul, unindu-se tofi la tin cuvint, asa si-l alegir, care de se va pird ;i craiului, ci este halnic, asa-l va intiri

de astizi este bine gi chiar de lipsa, ca tofi s'i cun6sci si basele, pe cari cste a;ezat dreptul nostru cle a ne alege Archiepiscop, pentru ca, daci s'ar: ivi necesitatea, tofi cu mic cu mare sir apere acest rlrept avitic al bisericei. F rrndamentul cel mai puternic al dreptului nostru de alegere il avem noi in insa-;i praxa neintrerupti de apr6pe doud vdcuri, adeci de la

in

vlddicie.,,

timpul, cAnd ne-am unit cu biserica Romei pini in ziva de atlzl. in sirul acesta iung de ani am avut i0 Mitropolili, respective Episcop) , tiintre cari nici unul nu a lost numit de l{egele apostolic, far5. se fi fost ales gi propus de clertrl archidiecesei, respective diecesei ndstre de Alba-Iulia si Figiras) ceea ce dovedesc atAt actele sinoclale, cAt si scriitorii cci mai vechi, cari s'a[ ocrrpzrt cu tiecutrrl bisc:ricci
n6stre.

in care cu unanimitate de votrtri a lost ales Vencesiari Frantz, care fusese 14 ani secretar lingi r6posatul Mitropolit Atanasiii, qi care de qi erd cle origine din Silesia, totu;i se ronrd.nizase deplin in timpul pettecerii sale in mijlocul RomAnilor, aqa incAt pe lingi iimba germani ;i ceh5 sci6 scrie qi vorbi perlect romAnesce si er{ f6rte plAcut cleruh-ri. Alegerea lui insi nu a fost intirritd de Nlaestateer Sa pe motivul, cir alegdtori\ ,n'azi atrzt,t tinry) .rtti6cient, ca sd se y'dtd adznza czt to/ii<; cea ce este lesne de cre{utr dacl cugetim, ci la irccputul lunei lui Septembre din 1713 numitul sccretar era deja ales.') i., ,,rrrr,r acestei hotiriri Clerul a linut in anul 171 5 alt sinocl electoral si cu unanimitate de r) Nillt:s, Syn.rbol;1. i. I. p. 390. r) Nillcs, l. c. p. 3c)3-4O1.

Dupi mdrtea lui Atanasi[ Anghel intimplatir in 19 August 1713') indati s'a linut sinod electoral,

zltl

AUTONOi\,IIA IJISItRIC},:SCA

Dl{l1PTUI- DE A NE AI-I'GE

AITCIIIEPISCOP.

219

voturi a ales episcop pe Ioan Girrrgiri :rliir$ lratirky, care in acelasi an a fost numit de inrltdratulrege C?rrol VI, insd abia in 18 Mai lTZl a 1bst confirmat de Scaunul Apostolic al Itomei si dulrir. ce fu consacrat de episcopul gr. cat. clin Cris in Croafia,') se instali in 611? Aug. 1723,). Dupi m6rtea episcopulr-ri Ioan Pataky intimplati la 29 Octobre 7727 in SAmbita de jos lAngl Fig5,ras'), impdratul-rege Carol ;r1 Vl-leer a clat ordin,
sd.

si propunA /rei persdnc, preclrm se vede din diplon-ra sa de dto \7 April 1?28 publicat5 de Nilles I. c. pag. 497. in urma acr:stui mandat s'a linut sinoclul electoral in 4 Iuniir 1728 in Alba-Iulia, fiind de fali in czrlitirte de comisar imp6ritesc-regesc Episcopul latin transilvan loan Antalfi. Cu acisti ocasiune air fost ale;i ;i propusi impdratului trei individi, intre cari insi cel mai pdrtinit de cercurile puternice de atunci a fost Ioan Inocenfii Kiein, *) pe care regele l'a der-iumit in 25 I.-ebruar IJ29, dr Pontificele I'a confirmat in l3 Septembre 1?30,;i s'a consacrat in \,{uncaciir la
j) l\urernlrrc

se finA sinod electoral,

in

care

si

i-se candideze

_1:4.J.!e 1?:lo.')/

it-t ,rrmo stiruinfelor sale pr:ntrr-r fericire:r. nearnului si biselicei Klein zL fost silit a se refugia, in
') Nilles ]. c. p. 404- -4-13. ,) Stine'he, Istoria bisericei Scheilor pag. 63. ) Vezi I. Ilodorean, Biserica din Gherla, 1900. p.45. ') Nilles, Symb. v. I. p. 487 r'. si ll, p. 499. Vr:zi
acurn
si

anul 1744, la Roma, de unde numi in locul sei ca Vicar pe Petru Paul Arou, care administrd diecesa nu numai pind la an. 1746, cdrrd curtea impdritesci a suspins pe episcopul Ioan Inocenfiir de la eserciliul puterii episcopesci, ci pf,ni la anul 1751, cdnd acela-pi episcop i;i dede abzicerea 9i se facir alegere de r-rori episcop. Sinodul electoral se intruni irr 4 Novembre v. an. 1?51 qi ttztfci aechittl obiceii, cum zice Samuii Ciair-r, alese pe Petru P. Aron, Grigorie N{aior ;i Silvestru Caliani, cari tofi trci i;i fdcrrseri str-rdiile in Romzr ;i diduser.l dovezi eclatante despre erucligiunea si zelul lor apostolic. Curtea intiri dintre acesti treY pe Petru Paul Aron, care prin viela lui sfinti ;i prin deschiderea ;c6lelor din Illas iu anul 175:t ;i prin fundafiunile sale mari ;i-a ci;tigat ntrme neperitor in istoria biscricei si natiunii n6stre.') Dupi m6rtea episcopului Petru Paul Aron intimplati i" jt*-\#l 1764. sinodul electorai seintrr'rni in 30 Iuniri v. din ztcelir-qi zrn si alese pe Grigorie NIaior ctt 90, episcopul Iilein cu 72, Silvestru Caliani cu 16 ;i Atzrnasiri l{ednic cu 9 r'oturi. Curtea neluAnd, pe cum se cretle, in consideraliunc voturile tlate episcopului I(lein, a numit pe ,'\t;rnasiir ltednic, care a pistorit pind" in 2 l\{niri 1772, cind a murit oiisind t6te ale sale Seminariului dieceszrnn. intre ale;ii Sinoduiui de l:r 15 Auqust L772, fost Grigorie X'Iaior cu peste 100 voturi, ;i lgnalie
1r1

scrierea mea despre Klein.

,)

Vezi rlcsprc Iileitr, sclicrea lnca.

t) Ve{i tlespre Aron scrierea mca: Episcopii Aron


Novacovi ci,

si

220

AU'TONOMJA BISI'R I C)iSC"T,

DREPTUL DE A NE ALEGE

AR(:HI].-PISC0P.

22i

I)orobant si Iacob Aron, dintre ctrri l)c (irigorie Maior in 27 Octobre lj7'2. in sinoclul electoral de la 12 Arrgust 1Tl.l2 cnersicul si poporalui Episcop Grigorie il4aior si-a depus

Aron cu 57 si ioan Bob cu 37 voturi, dintre cari curtea nunii pe acest din urmi, care incdrcat de mcrite reposd in etate de 91 ani, in 2 Octobr-e 183O. in 15 Maiii 1832 se fecil alegerea cle episcop. r:Arrcl Ioan Lemeni h-rtruni 179, Isidor Alpini ZO g; 'l'codor Pop B rroturi. Dintre acestia curtea numi in 23 August 1832 pe Ioan Lemeni, care dupi ce si_a cAgtigat mari merite prin reformarea gi amplificarea scril<:lor din BIa.;, in urma turbur{rilor din 1g4B abzise de episcopie. in 30 Septembre I8b0 se aleserd" Alexarndru Sulug cu 96, Constantin Alutan cu ?9 ;i Con_ $t. stantin Papfalvi cu 72 voturi, dr Maestatea Sa in I B Novcmbre 1850 numi pe cel clintii[ ales, care clupi. ercL: ,si neobosite lupte pentru drepturile ndstre rratiorrale, reposA in 7 Septembr:e 1967, ldsAnd fru_ rnrisa lundatiune, ce p6rti" numele lui de vecinici
irrnirrl ir.e.

rlenrnitatea episcopdsci intre lacremile intregului cter adunat, care alese pe lgnafie Dorobar-rt cu 63, Iacob

spre a-l remunera pentru nenutndratelc mcritc ;i sacrificii aduse pe aitarul bisericei si nafiunil ndstre, cirora multe ;i mari fundafiuni a lisat 9i grandi6se institute de crescere a ridicat' incAt nu este lnirare) dacir lacr5"mile ndstre de durere 9i lecunoscinfi, ce ne podidesc, de cAte ori cugetim la acest pistor prea bun, nici peste ani nu vor inceta. I)in cele ce le-am desfi;urat pf,ni acum' este eviclent, ci dreptul nostnl cle a ne alege pe trpiscopii respective Archiepiscopii nostri cle Albalulia gi Fieiraq nu este r-rn drept de eri de alaltf,eri, ci este un drept avitic) pe care i'am exercitat tot-deuna de ia sfinta Unire inc<5ce, fira si fi ctrtezat cineva a ne despoia de e1, ceea ce tlovedesce totodati, ci dreptul ?]cesta este atdt de inridicinat in constitufiunea bisericei ndstre, !i a intrat afa de adinc in obiceiurile n6stre bisericesci, incAt nimeni nu se p6te atinge de el cu md'ni saclilege, fdrl de a sgudui insf,-gi biserica n6stri.
*

in 1l August 1868 se aleseri Ioan Vancea cu 59, Timoteir Cipariri cu 49 si Ioan F. Negruf cu 36 voturi.') Maestatea Sa numi in 21 Novembre 186g pe Ioan Vancea, care ne-a ocArmuit pArintesce pin6 in 3l Iuliir a. c., cAnd Dumnezeri I'a chemat la sine
') Vccii
N'Ioldovan, Acte si;r.

t. I. p. 174-176.

Pe lingi praxa veche ;i neintrerupti de Ia sfinta Unire pAni in ziua de astizi, noi avern si o mullime tle iegi, diplome ;i alte acte pubiice, cari ne asigurf, dreptul de a ne alege Archiepiscop, ;i in virtutea cerorzt ne-elm folosit de ercest tlrept nu numai clupi slinta Unire, ci si inainte tie aceea' Spaful dngust al foii n6stre nu ne permite a citil per extensum t6tc tr'ctele publice, pe c:rri se basdzd tlreptul nostru, clirr crcclem a ftrce cetitorilor nostri tun .scrvifiri plirctrt ;i ftirtt: oportun, daci vom indica

222

AUTONOMIA I.ilSh]{tCtl:S(:A

DR'EPTUL DE A NE ALF]G]' ARC}IJF]I']SCOP

mecar actele din cesliune si vr-rm ;rrilta locul, urrtlc: se pot ceti mai pe larg. inainte de sfinta Unire clenrl romAnesc nu num;li avea dreptul de a alege pe rnitropolitul sdri, rlar avea ;i dreptul de a alege numai o sittgur-ri pers6ntr, pe care o propunea principeh-ri spre intririre. l)espre acest drept vorbesce articolul 3 din legca adusd la anul L579 in dieta de la Turda, in caro sc zice: uPreotii romAnesci sf,-si aldgi episcop romAnesc, pe cine vor voi. rlaci va fi murit episcopul lor de pAnA aci. Si Domnitorul sA intS.r6sci pe cel ce vor fi ales ei dintre sine,<') in,,Approbatae Const:tutionesu partea prirni titul B art. 1. afld.m urmitdreie rlispositiuni iegislative: uDe;i nafiunea romAni. in patria acista nici nu s'a nurn6rat intre staturi, nici reiigiunea ei nu se fine de cele recepte, totu;i bisericanii romAni, pAni vor fi suferigi propter regni emoluntentum, si se tini. de acestea: 1. Se cdrf, de la principe ast-fel de episcop, pe care preofii romAni cu invoirea comune il cunosc aptl dacd principii r.or judeca cd alesui este potrivit, sd-l confirme.o') Degi principii calvinesci ail fost cei mai mari inimici ai bisericei romdnesci, .si air lucrat necrtntenit, ca sA o surpe gi sA o prefaci in biserici calvind:sci, ei totu;i ari respectat tot-di-una acest drept cle alcgere.') - 'l at friv pentm filol. si ist. pag. 1102 si 36O. ?) Moldovan Acte sin.'t. 1. p. 169.

Ast-fel d. es. principele George ltzlkoczi in rlrploma sa de la 10 Octobre 1643 ne spune' cil s'it linut sinod general de toli protopopii ;i preofii romenesci) in care ar1 depus pe mitropolitul Ilie lorest si a[ ales in locu-i pe $tefan Popa Sirron) pe care principeie l'a intirit. Principele Mihail Apafi I. in diploma sa de dto 28 Decembre 1630 spune, ci sinodul general al protopopilor si preolilor romAni ail depus dir-r demnitatea de metropolit pe Sava Brancovics si air zrles pe Iosif lSudai, pe care principele, la cererea clerului, I'a intlrit. Cu un cuvint alegerea si intirirea Mitropolitilor romAni inainte de sfinta Unire se ficea a;a) pe cum am aritat si in
numerul precedent cu cartea iegilor numitd uZaconic,n

in sensul cireia clerul alegea o singuri pers6ni, care o propunea principeiui spre intirire.')

Pe

Prima alegere dupi unirea bisericei ndstre cu Roma, s'a intimplat in anui 1'?13, imediat dupi m6rtea N{itropolitului Atanasiri Anghel, ceea ce se vede din epistola sinodului electoral de dto 9 Septembre 1? 1 3 aclresatf, citrd primatele din Strigoniu, unde se zice: uUnitis tandem onuzitt'rtz aoti-; juclicavimus pro successore proponendum D. \Vencesiaum Frantz.< Din acdsta episto15" si din alte acte publicate de Nilles') apare destul de limpede, ci clerul nostru gi de astai-datd a ales ;i propus numai o -rin{ut'ci iSersdttd, spre intirire din partea curfii imp6rf,tesci. Acdstf, aiegere a fost anulati,

in scrierea mea: ,Vecl.riie Episcopii romincsci,, sr: pote vede, curn ai f<rst alesi Episcopii romAnesci inccp0ntl din 1579 pini la s. Unire.

3)

t) Molclovarr Ibicl. pag. 170 :) Syrttlrolac l. 1r. 394 -39t3'

172.

AT]TONOI,IIA B1SERICESCA

Dl{til,1'tlt, t)lt A

Nt.,

At,li(itf, Alr('lill{t'ls('r,l'

insi nu din causd, cd nu s'ar fi propus spre aiegere si iirtirire trei persritze, ci din motivul just, ci sinodul s'a tinut asa tle curdnd dupf, m6rtea Nlitropolitului Atanasiir Anghel, in cAt n'ari putut si convind. toti, cari aveair drept de alegere, pe cum am aritat si in numdrul precedent al ,Unirii.n Dupi ce s'a anuiat alegerea lui Wenceslaf Frantz, s<r vede, c5. in clerul si poporul unit s'a rspAndit firirna, cI nu se va mai concede alegerea de episcop, r:i irccsta se va nrimi c1e curtea impdritdsci, fire a se mai intrebat gi pirrerea si a se cere si votul clenrhri. Existinfa acestei faime se vede din o epistolf, tle clto 1.1 Decembre 7'7121 scrisi de Mihail Puirl ;i $tefan Raf, curatorii bisericei romAnesci, cd.tri prilnatele Ungariei, in carea se cetesce: nSane non csset cautum ipsis episcopum obtrudere; sed secundum jam citatum clementissime collatum priviIt:gium caesareum propriae eot:um electioni comittere.< Adecd n'ar fi iucru infelept, si li-se impunir. episcop, ci s5. li-se lase si-gi aldgit ei insi-si episcopul <lupi privilegiul impdrdtesc dej:r citat si preagrafios
clat ').

anularca alegcril lrrl Wr:trr:r:slirir lir;rrtlz, lllr s'it lilcut in sensul acck:I <liplom<:, <lt:-tirt:-t:t: l)nvitl Mrtxai notar public in '.lransilvittrilt, (;ttrittor ltl r:lcrttltri qr.-

catolic si asesor jurat al cornitlttttlttl l)obt^rcci ast-fel sciie: >Contigit interca e vivis clect:dcrr: Atltanasium, praesulem unitorum, cujus loco sLrflragiis omnium... candidatus est Ioannes Pataki')'o Adecd pe romdnesce: nS'a intimplet intr'aceea, ci a rrrurit Atanasiii, archiereul unitiior, in 1ocu1 ciruia cu voturile tuturor a fost candidat Ioan Patahi.u Din acestea se vede) ci Ioan Pataki succesorul lui Atanasiir a fost unicul candidat al clerului greco-catolic, si ast-fel nu s'ari propus trei perstine N4zLestifii Sale Regelui.

Dupi mdrtea episcopuh:i Ioan Pataki intimplati in 1727 s'ar linut sinod electoral in primdvara anului
1728. Sinodul acesta este descris de scriitorr,rl contimporan Francisc Kazy , la care cetim: nPrima aestate anni 1?28 Alba-Carrolina clerum utriversum collegit. . . . itum dein in suffragia. quae temperante Patre Adamo, sine strepitl.l) eo omnia decurrerunt, ut carudic/ati, qui exierunt, ad tantum munus cltm dignitate sustinendum idonei viderentur 2).o Adeci: nin primivartr anr:lui 1728 a adr,rnat tot ClerLrl. r\ir purces dupi aceea la voturi, cari sub influinla pirintelui Adam (Fitter) firi sgomot aii egit tdte astfei, incAt candidafii s'air pArut destoinici a purtii cu demnitate un oficiil atAt de mare(. I)in cur,'intele acestea se vede, cA pe lingi loan Tnocenfiri Klcin
r) Nilles Symb. I. p. 409. ':) Nilles, Symb. v- I. p. 486, 487

Privilegiul, la care se prov6cd. curatorii bisericei


romAnesci (a Leopoldo imperatore Valachorum creati),

este diploma irnpdratului Leopold numitd. a cloua de dto 19 Martie 1701. insi cu t6re cd" in articolui XII al acestei diplome se zice, ci ari sri se propurri Reselui lrei persdtze spre alegerea 9i intirirea uneia de episcop, totusi se pare) cd alegerea proximA dupi
r) Ibid. pag. 403.

226

AUTONOMIA

I]I.SERICIJ],SCA

I)RI'PTUI, DE A NF] ALEGE

ARCTIIIIPISCOP.

221

air fost candidate la episcopie din partea clcrulul ;i alte pers6ne vrednice, dr numdrul lernar ir'l :rcestor persdr-re apare din diploma regelui Carol VI rl<: tlt<r l7 Aprilie 1728, rinde se cetesce: ,Quem in fint:m benigne inclulsimus et vo]umus, ut clerus illc unitus, in certo loco et termino per Vos ipsi colnpel-enter
praefigendo, confluat triaqtte sttbjecta opta, ic{onea ct qualitatibus atl id rlecessat'iis rite ac dcltite lraedita e confluxu suo) penes clementissimam instantiam suam Nobis pro benigna electione et nominatione Nostra humillime proponat').o liste deci evi<lent, ci primul cas, cAnd clerul nostru :r ales gi propus trei y'ersdna la episcopie, a fost la anul 1728 cu ocasiunea ale.geiii episcopului Inocenliii Kleir-r, si de atunci pdnA in ziua de astdzi tot trci pcrsdrre s'ath ales din partca clerului. Ar fi f6rtc intcrcsant, si se scie, ci pe ce basi s'a introrlus tlatirta <-1e a se candidi trei pers6ne, dar tlcsllrt: irt:ista vom tratai: in nurndrul proxim.
*"',k

[)in ccle ce le-am desfisurat pind acum) apare <lt:strrl rkr limpe<le, cf, clerul nostru de Ia inceputtrl sfirrtci I lniri tot-de-una g;a ales pe Nlitropolitul, rcspcctive episcopul seir cle Alba-iulia ;i Faqira;; mai tleparte este evident, ci inainte de sfir-rta [Jnire clerul proplrr]ea nnmai un singur candidat pentrlr a fi intirit de Mitropolit din partea Domnitrtrtrlui, er dupi sfrnta Unire incd s'ai intimplat dou6 alegeri gi anume la an. 1713 ;i an. 1715, in
1)

cari probabil s'air propus de succesod ai lui Atanasiir Anghel nrirrai cAte un singur candidat, si cd abia lit anul 1728, cu ocasiunea alegerii lui ioan Inocentift I{lein, s'ari propus trei candirlafi. Si vedern acuma, ci pe ce basi s,a introdus datina de a se alege si propune ca episcopi tot-cleuna cAte trei canclidafi) Spre a putd cerceta acest lucru treltue si citim actele mai moment6se, privit6re la Crcptul de alcgere de la infiinfarea sfintei Uniri pdnd. la anul l T2g. Primul act in privinta arcdsta este insu-si textul manifestului, ce i'a formula'c sinodul de la anul 169g, in care s'a declarat unirea Romdnilor cu biserica li,omei. in acest Sinod se zice intre altele; oinsir. intru acest chip ne unim -si ne md.rturisirn a fi miduidrile sfintei catolicescei biserice a Romei, cum pe noi si rdmdsifele n6stre diir obiceiul bisericei n6stre a rdsiritului s;i nu ne cldtdscd si pe cinstitul Vlddica nostm At:rnasie nime pdnd. in m6rtea sfinficl Sale sd n'aib5" putere a-l ciati din Scaunul Sfinficl Sale. Ci tocmai de i-s'ar timpia m6rte, sri .r/ait: itt z,oea Sobortr/tti /tc cinc at" a/ege, sd ,lt' l,'/rir/irri, y'c cttre ,.5'linlia ,\'o 1)oprt ,ri lrudllrtltt/ itttfirrr/ .rd-/ ittld.riscti r:are lucru l'zrnl intirrit crr 1lt:r:r:t<)ir Nlitropoliei nristre pentru mai marc mirrtrrr.ir:.<r) in manil'estrrl acr:sta nu nurral l.ru sc lirr:r: nit--i o amintire tlc proprrnereil ar l] cilnriirla{i llcntnr sr:a.. unul mitropolilan, ci clin contri.r st: v<irlrt:scu rrrrlrriri

lbid. v. ll. p. 49,S.

l_

.l_-;:T*"t

arlcs

I cccil cc sc tlovctlr:sr:t: r:rr irtit


l5r

r) Nilles, Symb. l. p. '204.

228

AUTONOT{IA BISIIRICESCA'

llt r,l''l'l

l, l )l{ A N !: A l.lr'( ; l'' n l{('l l l l''l'l's( l( )1")')()

mai virtos, ci cuvintele din acest manifest sunt

apr6pe identice cu cuvintele din legile aduse inainte oUnirii"") ,1. s. Unire si citate in num6rul 36 al cu singura cleosebire, cd pe cAnd in legile acelea ." 'oorb".." de intirirea alesului din partea principelui, pe atunci in manifestui Sinodului din an' 1698 Poy'ei i" r,orb"..e cle intirirea alesultd din T5urtea jn urma natural Si ittry)y'rattthd, ceea ce este lucru schirnbirii intrevenite in raporturile bisericesci ;i lioliticc.

carcllc-al.lltttritsittr.r:r(:llllist'rit:;tltrltlvtlrittl\'darr tot-odat.tt llc-illrl rcscrvltt ;i ol rlirlrrt 1i tttttrlc tlrcpturi clc a speciale, intrc t:lrrI cstt: ;i tlrt:ptul itnlrortltnt ne olege pe capii nostri biscrit:csci, si dacf, noi am pezit Jcdsta Uniune cu sfinlenie ;i :tm apdrat'o cu tarUali" in iirnp de d6ud vcacuri 9i suntcm gata cu trup si suflet a o apdrii ;i pe viitor, atunci avem tot dreptul si pretinderrl) ca ;i alli; s'l ne respecteze inci' cirepturile n6stre ;i intru cit nu ni-le-ar fi dat
sair ni-le-ar fi neconturbatf,'

ripit,

sf, ne

puni

ir-r posesiunea lor

A;a dari cind RornAnii greco-catolici s'ari unit cu biserica Romei, ei ;i-air reservat apriat dreptul <le a-ti alege un singrr individ destoinic pentru alege l;."r'rn.,I mitropolitan' ;i ast-fei usul de a se li canclidafi nu s'a introdus cu voea 9i invoirea sfintei Sinodului bisericei n6stre, nici la inceputul
IJniri.

impdratul Leopold I' cf,ruia s'a raportat despre le-a hotiiriril,e Sinodului din 1698, nu numai nu cuprinsul tot in reprobat, ci iutplicite le-a aprobat sa diplomil 1or, intru cit pe basa lor a dat renurnitar Romiimpirlit a care din 16 Februar 1699, prin mai unit nilor greco-catolici ;i in specizrl Clertrlui multe favoruri' Din aceste se vede) ci razimul principal pentru pe Mitroapdrirrea clreptuiui nostru cle a ne alege chiai 9i pe ceialalli episcopi zti provinciei

f"fn 9t

,-,0.,r"' bisericesci'

ar trebui si-l ciutf,m in insuqi 1698' in actul Unirii inclepiinite in Sinodul de la


') Vedi mai sus
Pag. 222'

Prima amintire despre 3 candiclafi pentru scaunul nostm mitropolitan se face in acteie conferinfei indati ce Mitropolinute in Viena in anul 1?01,) Februar din aceia-;i 5 in litul Atanirsiu a sosit acolo fa\i an. La acdsti conferinfi intre allii air fost de cardinalul primate irl Ungariei Kollonits, vice-cancelzrrui Samuil liirlnoky ;i Mitropolitul Atanasii' Acesta intre altele a cerut, ca t6te scutinfele si drepturile' 'lrzrnsilvaniei episcopilor si cari le clirduserA principii auccleruiui romAnesc, si se intire<sci din noil cu toritatea impdratului. Carclinalul a zrsigurat la inceput pe Nlitropolitul nostru, c'i impdratul va intf,ri aceste loc prii,ilegii, insi cu t6te acestea mai tArziir in ait ''r s'a pronunlat in modul urmitor:> Alientlm esse gritcci Caesaris et Romanae Ecclesiae mcnte' ut ritus uniti sua tranquillitate dejccti ullo unqLlilm tempore exturbentur e rcbr"rs httrnitnis' st)d contril' ut foveantr.tr et consoliclcnttrr, olltitri ()\ ittrillro'
r) r\illes, Symb. I. P.274 '28'l'

'.,:t0

AUI'ONOMIA IIISERICESCA

DREPTUL DE A NE ALEGE

ARCIIIEPISCOI.'.

2'.11

/.ilt't,ltt i/rtrTtrr; drtri c/aro aa/ac/zico, tlttotias -scrlutz ,t'iltt,t t,y'i.rr,y'u/cttt ?t.carc corttitz.gerct, lres arbi/t"io sttu r/t'/t't'/u.r y'ott/i./icii candidalo-r oilJZt.nzdi in scri/tis. ( -'lr<:sirrt:nr rrrri illsorurn suo adfuturum suffragio, ut is rlt:rnrrrrr prirc reliquis collocetur in cathedra et 2,il/ttc/ticrtttr Uulrr:rnet ccclesiatl.u Adecd pe romdrlcsoo: >listt: <lcp;rrtr: de intenfiunea impdratuh.ri si
conturlxrfi in lirristea loi: .si szi fie scosi vre-odati. clin bunurile omcnesci, ci clin corltri se doresce diir inirnil, ca sA fic iavodti si intAriti. Deci se va cla libertate tleplin:)" clerului romirnesc, ca. cle cAte ori va deveni I'acant scaunul episcopesc, si pdtl presenta in scris pentru demnitatea episcopdsci trei canc'lidati alesi dupi. voea sa. imperatul se va al6_ tura cu consensul s6ri la unul din acesti trei, ca acesta fafi cu ceialalgi sa fie a.lezat in cateclri si si. ocArmudscir biserica rominiscl..< Aci intimpini.m asa dar;i prima. intentiune cle a se restringe dreptul clerului nostru in alegerea de Mitropolit, intru cAt acleci acest cler in actui Uniunii a stdruit pe lingd, clreptul de a alege si propune numai o singurir persdnS pentru scaunul mitropolitan, dr primatele promitc, c6 se va obtind numai favorul de zr sc candiclli, nll una) ci trei persdne pcntnt accir rlcmr-ritirte. lntcn{irrrrcir lrcdsta s'a rcalisat fcirte cur6nd prin tlilrlornit irrrlri'r:rlrrlrri [-conolcl I. de clto 19 Martie 17()l nrrrrrit;"r lr rlorr;r. in articolul lZ clin acdsti tlilllorrril sr: t'r.lcstlc:,rAr: ltroincle modernis, pariter ct hrlrrris lr:rrrPorillrrs in littura v;rcantia, tres personas

pro dignitate episcopali aptas et idoneas nostra(i 1\4ajestati Regiae proponant) et quem eligere ex his, et denominare dignabimur, ille si episcopzrli dignitatc
graeci ritus prout et alii ecciesiastici majoribus oficiis gaudere voluerint) collationes, seu donationes per Cancellariam Nostram Auiico-Transilvanicam exPediendas a nemine, sed a Nobis impetrabunt, ab aliis vero impetrata praesentium per vigorem nullius tenebuntur esse vigoris').u Acdsti diplorni prescrie apriat pentru t6te timpurile, ca ori cie cite ori ar deveni vacar-it scaunul episcopesc de Alba-Iuiia, sf, se propuni din partea clerului trei candidafi Curfii regesci. Autenticitatea acestei diplome nu se pdte trage la indoilS, gi ast-fel trebue si susfinern cel pulin deo-cam-dati, ci al cloilea document, in care se face amintire despre cancliclarea a trci persdne pentru scaunul mitropolitan, si in care st: chiar impune acdsta candidare, este diploma Lcopoldinl numiti a doua de dto 19 Nlartie 1701. La ac6stA diplomi s'ai provocat curatorii bisericei romdnesci NTihail Puiir gi Stefan Ra! la anul 1714, pe cum am rrdciut in numdrul precedcnt al oljnirii". Este insi ptobabil, cd pind la anul 1728 clerul nostru nu a propus nici odati cAte 3 candidafi pentru scaunul mitropoiitan, respective episcopesc de Alba-lulia si Figira;r ci numai un singul candiclat, dr 3 candidafi a propus numai in an. 1728 cu ocasiunea alegerii lui l(lein, cAnd insu-;i impdratul Carol al Vllea a

a bist:ricci romAne, ca unigii cle ritul qrecesc s5 fie

') lhid. p. 299,

AUTONOX4IA BISEITICESCA

I)ti A Nli
unernitn

Al

A R( :l

II

l,:l',lsl(.()l'

prin diploma sa de dto 17 Aprile i72B citatil in numdrnl trecut al foii n6stre $. 226). Revenind tieci la intrebarea pusi. in fruntea acestui articol constatd,m, ci datina de a se propune
pretir-rs'o acdsta

de Alba-lulia se basdzA pe actele conferinfei \Iieneze djn 1TOl, pe diploma a doua Leopoldini de dto 19 Martie i701 ;i pe tliploma lui Carol al Vl-lea cle.dto 17 Aprilc 1728 gi cd, acdstA datini s'a observat totde-rrna pind in ziua de ast6,z\.

3 candidati pentru scaunul mitropolitan

Dreptul rle a ne alege i\4itropolit ru ni l'arl trirs l;r indodli si nu air voit sr ni-l ripdsci nici principii calvini din secolul a\ 17-lea, nici marii principi ai 'lransilvaniei, din veacul al 1S-lea, nici guvernul lui Iosif al ll-lea, de la sfirgitul veacului trecut, care ltu voia si" scie de drepturi constitutionale, nici guvernul trbsolutistic de ia 1850) care cu mAnS de fier apdsii
irsupra

tirei

intregi.

Gloria cle a se atinge de acest drept carilinai al bisericei n<istre se cuvine guvernului, sub c;tre s'a iuaugurat era constitufionali de la 186?, desi conr:cptul de erir constitufionali invdlvi in sine iergir-e;r qi asigurarea drepturilor ;i liberti,tilor, dr nu conliscarea ori restringer ea 1or. Itr drept, ci deja in conferinta tinutA la anul 1850 in Viena in cesfiunea >reactiviriiu lVlitropoliei srcco-catolice de Alba-Iulia "si infiintirii episcopatelor dc Clherla si Lugos s'a enuntat urrndtdrea pf,rcrc itprobatA si de Maestatea Sa si anume: ,X4ai departc

a p hrerc it c<ltt ft:riuf tli stl <:ollct:ntrdzil intr'accea, ctr dcnumirea Mitropolitrrlrrl, I)c clrm ;i a ct--lor doi episcopi dc Gherla si l.trgos;, lrittd la uiiltirca cdnd-r'a itz zttttuitdrc/c crrstrri rcp'tt/ttrc' si atirne nemijlocit de la N{aestatea Sa irnpdratr-rl.,' insi. ori cine p6te veci6 din c:ntextul acestei p?ir:eri, ci Nlaestatea Sa qi-a reservat numai numireit primului l{itropolit 9i a primilor episcopi de Gherla si 1-.'ugo;' dr cu privire la nviit6rele casuri< trebuia sir se faci o regulirre din partea factoriior comPetenfi. Cu tdte acestea, guvernrrl constitufional de la anul 1867, indatf, dupi rn6rtea ililitropolitului Aiesandru Sterca $ulu!, intimplati in 7 Septembre din acela-si an) in loc sh regtileze alacerea compietirii scaunuiui mitropolitan, n'a avut alt cuget, decit sir ne confisce dreptul de a ne alege 1\'iitropolit' inclati ce a ajuns la cunoscinla Consistorului archidiecesan din Rla; intenliunea gi-ri'enrului din Buclapesta, acel Consistor a adresat l\{aestifii Sale in 23 Septembre 1867 o rugare, in care cu t6ti insistinla cerea respectarea dreptului de alegere, in tocmai cutrl s'a intimpl;rt acista ;i in anul 1850 dLipA abzicerea episcopului Ioan Lemeni. r\cdsti ruga-te s'a trimis guvernului transilvan, ca sit o astdrni la inaltul tron, dr cu nuntiul apostolic si cu episcopii sufragani din Lugo;, Gherla ;i Oraciea-mart: s'a comunic;rt in copie, ca sf, st:truescit ;i ei pcntrlr respcctitrc;r clrcptrrlrri itviti<:. intr'ltr;cclt chiar 1i sirr6clele llrolopopt:sr:l tlirt nritl trtttltt: lrrtltopolliirtrl air trirnis l;t ('otrsistot'rrl ru"r:lrirlir:(:(tsittt rlirr llllr; ttt;ti lnttltt: sttlrlilr', r'lr sil ric cont:11rli lilrt:rrtl r:xctr:iliil itl rlt'r'lrttrlrri

234

fAll'l'1

1111

)l\,ltA ltllrt,trt(.tis(,4

DREPTUL DE A NI' AL]iGE AITC}]IEPJSCOP.

235

irr.r, llJ6? ;rir fost inaintatr: l;r {,lrrvcr.rrrrl lr.lrrrsilviln sl)r.o ;r lo irtlrrct: ler cunoscinfir M;rr:st.iil.il Sirlc, Ciurrr:l'nul nicl irr ur.nlir itcostor. r,:r:rcrl nrr a abzis de cugetul de ir cornplcl;i sr:irrrrrrrl nostnr mitropo_ litan prin simltlir rlcrrrrrnirt:, t:irr:l conrisanrl ,"g"." din Transilvania, Iim;rnuil I'<ir:lry, in ? NovemUre t.SOZ a cerut inf<rrmirfiuni clc lt cpiscopul Gherlci Ioan Vancea, ci 6re aclr:vdritt sir lic, cir RomAnii greco_ catoiici doresc a;a clc tarc sir-si aldgi Mitropolit, incdt dacd. nu li-s'ar concedc acdsta, s'ar produce intr'insii amiriciune si gener;rli nemultemire l qi ci dre consult ar fi atAt din punct de vedere politic, cdt si bisericesc, ca si se concdrli si pe viitor exer_ ciliul liber al dreptului de alegere i Episcopul Gherlei Ioan Vancea, desi i-s'a spus in mod confidential, c5 guvernul numai pe dinsui il rloresce de l\{itropolit in Blas, totusi in rdspunsul sri din l0Novembre 186?, despretuind ademenirea comisariului regesc, a avut puterea sufletdsci cle a pune la o parte interesele sale personale si a r6spunde cu tdtd hotArirea, ci dupd cum a avut ocasiune a se convinsc din clcclarafiunile fruntasilor romAni grecocatolici cll <tc;rsiurrea inmornrintdrii Mitropolitului Sulrrf, ;;i rlin cclr: r;c s'air J;ublicat pini atunci in ziart:, lionrirrril grr:t:o-cirtolici [z1ri nici o escepfiune rLrrr:st: s?1 li*sr: llrsr: nr:;tit-lrit <lrclttul cle alecere, si t:[ igrror;rrr:ir llr:cslrrY rlrr:1lt irr 1lr.<trlrrce o nemultimire Iol ir;;r rlr: gr.rtlrrli, Pt: r:ht ,lr: ucnenrlh r:ste dorinfa rLl lr sr: r:xclr:illi :lr:r:sl rlrt:pt. Miri rlcpartc zr cleclittirl r.1risr,o;rrrl, r'ir lrllt rlin ;trrrrr:1. <lc veclcre ltise-

din cesfirrrrc, (;ltrt t(')l(t lrr ,l Novr.rllrrc

ricesc, cAt 9i politic ar fi f6rte consult, si. se concddii exercifiul dreptului de alegere, de 6re-ce acdsta ar linigti spiritele si ar stirni simfdminte de mulgamiti fa![ de guvern, ceea ce este nu numai in interesul statului, ci si in al bisericei. in ,rt-a acestei declarafiuni, gurrernul, respective ministrul Eotvos, care si de la alte pers6ne ;i miri cu samS de la dei;utaiii romAni din Budapesta') cf,p6tase informafiuni sigure, ci ItornAnii greco-cirtolici cu nici un pre! nu voesc sd abzici de dreptul de alegere, s'a ldsat de cr.rgetul de a completlt scaunul mitropolitan prin simplir clenumire ;i a flcut MaestS.fii Sale propunerea. ca sA concddd alegcrea. insi gi in acdstl propunere s'a silit Niinistrui a ne despoiii de dreptui irostru) cdci el a cerut de la N{aestatea Sa, si se invodsc5" la alegerc numai condilionat si cu 6re-care restringere, ;i ast-fel, conlorm propunerii il{inistrului, a emanat cle la Maestatea Sa preainalta hotirire de dto 27 F-ebruar 1868, in virtutea cireia Maestatea Sa se invoesce, ca in casul presente, -- pe lAngi susfinerea clar| a dreptrrlui Setr de denumire gi f5re nici o consecinfi pentru viitor, sf, se completeze scaunul mitropolitan prin - si dupi modalitatea propusd de ministrul alegere de culte ;i instrucfiunea publici. AcdstA preainaltd hotirire X4inistrul de culte gi instruclirinea pr,rblicf, a comunicat'o separat si in Lot cuprinsul ei cu episcopul Gherlei deja in 1:J l\{artie 186ii, trimifdn<i acest,-,ia gi textul propunc:rii, ce o ftrcust: Nlacsti,lfii
r) Vezi mai sus bioglafil

lui I'irpl'irlvi

pai1, lltll.

lril(r

AUToNo),lIA TISERICESCA

t)l{lil''l't.ll, l,lr, A Nli Al,l',(,1' r\l{( lllli.l'lS(l()1"

237

Sirlc, tlar cu Vicariul capitular din Blas a comunicat'o rrrrrrr;ri in 6 Iunii 1868, si si atunci nu separat -si in I of r:rrllrinsul ei, ci ltumai intref6sutd in scrisdrea rrrinistcrialzi rle dto 6 Iunie 1868 Nr. 504 pres., Irr (:irrc sc prescrie modul, cum are si se faci
;tlr:gr:rr:at).

l'-r sinoriul electoral tinut in 11 August 1868 s'ir putut apoi vedd nemr-rlti.mirea ,si indignarea, (:(: ir prorlLrs'o rescriptul rninisterial citat mai sus. Atrrnci adr:ci. s'a luat urmi"toriul conclus remarcabil: ,Sinorlul, pc lAn.qi t6t[ omagiala supunere si aderinfI t:iltrii Nlacstatea Sa c. r. si veneratiune citri inaltui
Irrl I)rrrnrrezeri si a lumii in contra atacirii, gtirbArii ot'l tlcspoierii clerului de clreptr,rl de alegere al archiclriscopului pe scaunul mitropolitan de Alba-IulialiA.ghras din caus5.. cI dreptul acesta ai clerului nostru rtrr;lridieccsan este drept istoric, intemeiat pe dreptul <:clcsiastic ;i a1 patriei, dr usul si deprinderea ner:ontrrrbati si neintrerupti se trage nu nrimai dinaintea :;fintei Uniri fdcute cu biserica Romei la 1700, ci chiar si de la acest act al Unirii ir-r cdce sub tdte lornele de ocirrmuire pinir la alegerea acdsta de acum; erd. il,I;restatea c. r. ap. cu ocasiunea - sale incoronS.ri Sa striilucitei a jurat susfinereaL gi ap6rarea cu brat inalt a drepturilor si privilegiilor bisericesci 9i respective zr. bisericelor- ;i cultelor recunoscnte pr:in lege. Er in c6.t pentru amestecerrea Itscelenfei Sale a Domnului l{inistru cle cult in cele;r
1)

rt:girn t:onstitutional, protestdzi cu solemnitate inaintea

irrtt:rnt: itlt: tltllrrittrk:t il rlt r'lrtrtlrtl ttostrtt sfint ;i ner:ontcstitt, n(: rllHlllll rrrrrilill, rlil lritttlvotl:st:ft ll)scelenfa Sa ir nt: crttfit 1rr: viitot' tk: ilsol)l()lloiI invialiuni, pe cilrl llumal disciltlirrit 1i ortlint:ir ndstrir ierarchici, pe clrm s;i prirxa tl<: plurh at;i i'rit si ne-o prescrie si re vera ne-o ;i Prtlscrirh.o Pe lAngl accst concius luat la pr:otocol, Sinodul a mai agternut lzr Maestatea Sa si o rugare de dto 11 August 1868, in care intre zritele se zice: nClcrul si poporul nostru se alipesce cu tSti cilclura de acest <1rept sarcru, si fiind-ci" c de acea fitrni convingere, cum-ci nlt lovesce in drepturile maestatice, pe cari augugtii antece:ori ai X'laestifii V6stre ;i le-air cA;tigat in decursul timprrrilor ca regi apostolici: cu omagialf, aderin!f,, sLlprillere ;i nemf,rginitl increderc cutez'a a Ve rugzi, ca si Vd indr"rrafi preagrafios a susfind Biserica n6stri ;i pe viitor in accst sacrtt clrept al s6r1 '). n Ast-fel ,si-a ap6rat clcrul nostru la anul I UCrB clreptul de alegere, ;i noi suntem convin;i, c[ (lircil cineva ne-ar atic6 astizi acest drept, clerul si prlporul nostru archidiecesan ar protestd cu aceea-;i solemnitate, ca ;i in anul 1868, cici aiipirea de acest cirept este astdzi inci si m:ri mare ca in acel an' Dar si vedem) cit proceclura X4inistrului de cuite si instrucliunezr publici cle la I 868 este 6re corecti ori ba ? insi clespre acista in numdn-rl proxirn ai nUnirii'u

Dupe acte din Arcl'rivul rnctr. <lin lllas.

in numerul trec.ut atn fus i'rtrebarea' cf, dre corcct a iucrat gur,ernul in anul 1868, cAnd s'a int. L p. 38 ;i 46. ') l',loldovan Actc

AU'I'ONOMIA BISERICESC.[

DREPTUL DI.:, A NE ALI'GF] ARCHIE,PISCOP

ne ripdsci dreptui de aieger:e si a propus h4aestdtii Sale, ca pentru casul de atuncia sa con_ cddd" aiegerea de lVlitropolit, insi fird ca din acdsta si se pdti deduce vre-o consecinlA pe viitor? La acdsti intrebare trebue si rdspundem, ci guvernui a purces in 1868 nu numai necorect, ci
cercat
s5.

;i

ordonantA. in acdsti dip1om6, sari mai bine zicdnd lege fundamentali, se promite solemn, cd" se vor observa cu tdte sfintenia libertdfile, privilegiile Ei obiceiurile legale ftorvdnyszerii szokisait) ale Ungariei si aie fArilor asociate. intre obiceiurile legale ale lransilvaniei insd a fost fare indoiali ;i obiceiul de a se completa scaunul mitropolitan din Blag, nu prin simpli denumirc, ci prin alegere din partea Cleruiui. Acest obiceiri a esistat clin timpuri strivechi pi nu nunrai nu a fost aticat de nimeni, ci din contri a fost recunoscut prin legi adnse cie dieta firei, pe clrm am v6dut in numdrul 36 a1 ,Uniri\* (pag. 226). f)aci insi Nlaestatea S:L a jurat, cd va find cu sfinf enie obiceiurile legalc ale 'lransilvaniei, este lucru evident, c5 N{inistrul nu avea dreptul sA atace obiceiul nostru legal, nici sf, propuni Nlaestilii Sale restringerea cireptului de alegere prin o simpli hotirire emanati de 1zr capul statului, pentru-ci ast-fel

a dat o diploml solemni., care fiind inarticu1at5. intre legile LTngariei sub titltil de articoiul de lege 2 din 1867, nu se pdte infrAnge prin nici o
aceea

nelegal. Nlaestatea Sa, gloriosul nostru N{onarch, in anul 1867 s'a incoronat ca Rege apostoiic si cu ocasiunea

biceiuri legale intr'utr stat constitulional se pot e, modifica ori cassa numai prin o lege adusi ieta lirei gi sancfionati de Maestatea Sa. Ce ar protestanfii ilagiari' daci Ministrul le-ar de "r. ihiar ;i numai un neinsemnat drept autonomic .r,lo simpld ordonanlii Ore pe un ast-fel de Mjnu l'ar mitura indati de pe lotoliul de catifea) ;flacf, dreptul nostru basat in lege ;i garantert ijurtrmintul \{aestifii Sale, se p6tc sista prin o ordonatrf5, atunci nu ni-se mai spund, cd intr'un stat constitulional, lntr'un stitt de iEste deci eviclent, cir procedura N{inistrului de .si instrucfiunea publicd de la anul 1868 este jurimintului depus de -\{aestatea Sa si iculat in les-ile fundamenterle ale patriei n6stre atdmi greu legile Transilr'aniei privit6re la dreptul ru de alegere, pe cari corpurile legiuit6re ;i

Sa nu le-ari abrogat p5ni in ziua

de

Dar procedura Ministrului de culte ;i instrricpublici a fost contrari ;i iegilor fundamentzrle isericei n6stre, recunoscnte atAt de Siintul Scaun ;tolic al Romei, cirt si de N{aestatr:a Sa Regele tolic al Ungariei. ,ln manifestul Sinodului bisericesc de la anul intreg clerr-ri bisericei n6stre, pe cum am vdzut iumdrul 37 aLl oUrririi.,,,) a declarat solemn, cir cu biserica Romei pe lAngi condifiunea,
1)

Vedi la pag. 2Zi.

AUTONONIIA BISERICESCA

DR!:l'Ttll, Dli A Nl';

Al.l1:(;l':,

AR(:llllaPlS(:OP.

211

ca dirl obiceiul bisericei ndstre a rdsAritului sa nu ne cl5.tdsc5. si si steie in voia sinodului pe cine ar alege, si fie VIddicA, pe care Sfinfia Sa Papa si inilfatul impdrat s5-1 intArdscd". Acdstd condigiune a fost acceptati de inilfatul irnpdrat Leopold I, intru cAt pe basa manifestului din cesliune a dat diploma sa din 16 F-ebruar 1699 publicatd in dietatirei din B Septernbre 1699 tinuti in Alba-Iulia, pe cum si de Sfintul Scaun apostolic al Romei, intru cAt pe basa acelui manifest ari fost primifi RomAnii ir-r sinul bisericei catolice. Avem deci o lege lirndamentali a bisericei
nristre aprobatf, atAt de auctoritatea supremi politici,, cAt gi de cea bisericdsci. intr'un stat constitufional insi o ast-fel de lege fundamentalA a unei biserice recunoscute nu se pdte cassa prin o simplf, ordonanfi, ce ar enrand de la capul statului, ci la cassarea ei trebue sd. concurgi toti factorii competenfi, si mai r:irtos Sinodui bisericei n6stre gi auctoritatea supremi bisericdscS. Prin urmare Ministrul incercAndu-se sd. atace si chiar :rt5,cAnd in rnod unilateral o lege fundamentalir a bisericei n6stre gi ul-l drept cardinal al cierului nostru. a purces in mod illegal ;i despotic.
atdter

sin6dele szrle de mal tArziir lt'it voit nici si scie de acel rescript. Pentru aceea in cor-rciliul provincial I.

De aci sf, esplici, pentlu ce a protestat cu tirie clerul nostru in Sinodul electoral de la 11 August 1868 in contra ordonanfei }4inisteriale cle dto 6 Iunie 1868 Nr. 504 pres., prin care se restringea dreptul nostru de alesere la casul de atuncia. Dar clerul nostru nu uumai a protestat cu t6te solemnitatea in contra rescriptului ministerial, ci in

se afinnf, cu t6t'tr tlria clrel;tul avitic de alegere pentru t6te timpurile viit6re. Ast-fel de es' conciliul provinciai I. in Tit. II. cap Ill. vorbind despre vacanfa scaunului mitropolitan, se esprimi asa: nDevenind in vacanfi scaunul episcopesc mitropolitan) seniorul dintre episcopii sufragani e indatorat in conlelegere cu Ordinariatul mitropoiitan ;i ceialalfi episcopi comprovinciali a se ingriji despre complinirea acelui Scaun conducdnd actui de alegere, esamindzi abilitatea celor alesi ;i susterne propunerea pentru complinirea Scaunului vacant mitropolitan<. Tot acela*si concilii in Titlul II. c. V. zice despre canonici, cf, >ari vot viril la alegerea fiitorulul L,piscop<; la cap VIll zice despre protopopi >cir ari drept a incurge Ja alegerea episcopului cu vot virilu ; ;i la cap IX zice despre parochi, ci uair drept a lua parte in mod mijlocit la alegerea Episcopului dupi datina tiisericei n6stre<. Er conciliul prov. II. ia fit. II. Secf. L C. IIL $ 17 zice: nl-a actul aiegerii noului Mitropolit tofi canonicii capitulari, atit cei de fundafiunea Bobiani,, cdt ;i cei de fundaliune regdscS ai vot viril, cu care acei;r concurg personalminte la alegerea Mitropolitului.o Decretele Conciliilor ndstre provinciale de Ia lB72 si 1882 a[ fost apro]rate ;i de Sfintui Scaun apostolic; ceea ce dovedesce, ci nici Pontificele Roman nu a voit s[ scie nimica cle acea restringerc a dreptului nostru, ce ministrul dc r:ttltc ;i instrtrcliunea publici a voit s[ o lacii irr rrtrul I U(ru.
t6

242

n U'|'ON( )t\,ilA

iltsl,:lU('li:s(:A DREPTUL DE A NE AI-EGE

favorui nostru) cAci nu mult dupd ordonanfa Ministrului de culte si instructiunea pubrlicf, de dato 6 luni[ 1868 corpuriie legiuit6re ai votat si Nlaestatea Sa a sancfionat articolul de lege 43 din 1868, care in paragraful 11 ast-fel dispune: u'I'6te legiie Transilvaniei, cari pe teritorul transilvan si in pS.rfile numite mai inainte ungurene garantlzh libertatea de religiune si de autonomie a confesiunilor. recepte, a bisericilor si autorititilor bisericesci, pe cum si egalitatea lor in drepturi gi raporturile ior intre sine si respective sfera lor de activitate, nu numai se susfin nevitdmate, ci se estind tot_ odati si la biserica greco-catolici si la cea grecoorientali.
u

imprejurarea c?t Sflntrrl Scirurr irJrortolic rrl llomei a aprobat Conciliile ndstre lrrovinciirlt: ;i prin unnare ;i decretele lor privitrirt_. lit ;rlcut:rt:;r Mitropolitului, ne face si. sperdm, ctr intr'o cvcntuirlil h-rpti, ce ar trebui si o purtim pentnr clrqttul uostru, Roma nu numai va fi pe partezr ncistr-I, ci ne va, si apdrzi cu t6ti puterea sa acest drept. l-upta acdsta, dacd se va intirnpla, trebue si

ARCFI]EPISCOP.

243

se termine

in

cdlca in pici6re una dintre legile fundamentale ale firei, cum este articolul de lege 43 din 1868. Dar va zice cineva, ci ce-i pas.i. ministrului de legile favorabile RomAnilor ? Nu sunt 6re destule legi, cari daci s'ar aplica dupd. dreptate, ar ldsa gi pe bietul RomAn sd se fericisci in acdstd patrie, dar puterea esecutivS. nu vrea sd scie nimica de ele i Obiectiunea acdsta este fdrte intemeiati. si se basdzi pe o esperintd destul de tristd. ;i indelungati din trecut.

Articolul accst:r <ftt lcge ne garantdzd. sustinerea in <lcplinir vig<irc ;r lcgilor trausilvane privitdre la
libcrtlrtcir si irutononrin biseri<;elor recepte. intre Iegile trarrsilv:rnr: insil, p<: r:rrrrr ct:titorii nostri s,ati putut r:onvinqr: rlirr rrrrnrcril prt:r:cdt,rrrfi ai >Uniriiu, se afl5 tttitl tttttltr: lt:gl, 1;;11'J rrr: .qlrrirntrizii dreptul autonomic tk' ir rrt: irlt,1}: 1yq; Nlilrrlpolitrrl nostru. prin urmare Mirrisllrrl rlr. t:rrltc ;i irrstrrrr:!irrnca pr_rblici de present

insi credem, cI resuitatele, ce le-a proclus puterea esecutiv6 cu neintrerupta I'iolare a legilor esistente si mai virtos cu infrdngerea legii despre nationalitf,ti, va fi ficut si pe Mjnisteriul din Budapesta, si-gi vini in ori, si ast-fel ii va ji trecut pofta de a amiri si mai tare inimile cetifenilor leali cu noud violiri de lege. DacI insi., in contra speranfei n6stre, se vor verifica temerile de aztitz\,, atunci fie I in vidla popdrelor cu cAt se ingrdmd.desc mai tare faradelegile celor de la putere, cu zr.ti.t se apropie mai iute momentul desr-roddmentului final si limpezirea situafiunii, intocmai pe cum ceriul inci.rcat cr-r vapori si electricitate nu int|rzie a-si trimite sigefile sale curifitdre de aerul infectat. ***
in cinci numeri precedenti am dovedit, ci dreptui de a ne alege Archiepiscop si Nlitropolit este atAt de clar gi intemeiat, incAt nimeni nu-l p6te trage la incloild, dr Nlinistrul de culte si instrucfiunea publicd nu-l p6tc cirlca in picidre. fdrd a vbtma legile l'unr(f

nu \/it lrrrlrl

rli nrr r;t.rrrfisct: rlrcptul

nostru,

firi

r)li A
AU'IONOMIA BISERICESCA

Nl,:

Al.l':(;lt AR(:llll':l'lsclc)l'

tlamentaie ale

trebue si fie limpe{iti fiunea acdsta, astilz\ mai virtos, cleplin, nu voim a ascunde nici dificriltifile, ce s'ar pute ridicdr <iin partea rduvoitorilor nostri in contra accsttri rlrePt cardinal. Ar pute adeci zice cir-reva, ci dreptul cle'rului nostru cle a-;i alege pe Arcl'riereul sefi a durat numai pirni cAncl a existat aqa numita diecesi a Figirasului, insii <1upir ce acdsti rliecesf, s'a ridicat la rangul de N'litropolie, a trebuit si inceteze 9i dreptul Clerului rkr a alege pe \{itroPolitui sdri' C)biecfiunea acdsta insi nu are nici o va16re, tlacir consiclerf,m lucrui mai de apr6pe' 'l'o!i scirn' ci diecesa Firgira;ului s'a infiinfat lir anLtl 1727 prin bulla pontificie din acei an) carea sc inccpe cu cuvintele nRationi congruit' o Ac6sti cliccctsti ca atare a existat dupi drept pinir in anul l[351], cirncl a emanat de ia Sfintul Scaun apostolic llulla pontificie' ce se incepe cu cuvintele nEcclesiam ()hristi,o prin care scaunul episcopesc de Figirag s'a rirlicat lir rangul de Archiepiscopie si Mitropolie' Pe tle alti parte tofi scim, ctr diecesa Figirasului s'ir infiinfat pentru Romirnii greco-catolici in locul Nlitropoliei greco-catolice, care isi avea re;edinfa in Alba-Iulia. Din insu-9i faptul acesta

firei 9i constitufiunea bisericei n6stre' Fiincl-c'i insi suntem de convingerea, ci ces-

gi rlacit t:sl.e ittk:v{:rat, cit ;i in accst timp am ales Arr:hierci, ;i inci numai cdtc o singuri persdni' pcntrtr scitt,tnul mitropolitan' de la sine, urmdzd' cf, reactivirnciu-se acdsti Mitropolie prin bulla papali cle la an. 1853, trebue si se fi reactivat ;i dreptul r1e alegere esercitat pini la 1?21' Mai departe daci dreptol cle alegere a trecut la clerul nostru atuncia, cAncl i.t locul Mitropoliei de Alba-Iulia s'a infiinfat diecesa liigira;ului, cu atAt mai virtos a trebuit si trdci acest drept atunci, cAnd insa-si diecesa liirglrasuh-ri a fost riclicati la demnitatea de Archiepiscopie gi N{itropolie, cdci actul acesta nu inv6lve scaunului ;tirbirea dt epturilor avute, ci inzestrarea n6u6' archieresc cu drePturi Dreptul Clerului nostru de a-ii alege Archiepiscop nu se P6te trage la indoelA sub nici un pretext, ceea ce am rlovedit'o cu cele desfisurate in numerii precedenfi ai >Unirii'< Este insd intrebarea, ci in ce mod concurge Clerul nostru la alegerea Nlitropoiitului i Sari cu alte cuvinte, cari dintre preofii nostri sunt indreptilifi a-gi da votul la alegere Din Conciliile ndstre provinciale de 1a anii 1872 gi 1882 numai atAta scim, cd membrii capituluiui mitropolitan si protopopii ai vot nviriln la alegerea illitropolitului, dr parochii ai drept a luii parte in mocl mijlocit ia acdsti alegere, pe cum am accentuat gi in numdrul 39 al >Ilnirii'n insi in aceste doud Concilii nu ni-se spune in tlctaitr si hotilrit mrldul,
?

resulti, ci Archiepis-

copia gi Mitropolia greco-catolici de Alba*lulia a existat cle jure cel pufin pini la zrnul 1721' l)ac5 insii este aclevdrat, ci N{itroprlliir ntistrlt a existat qi pe timpul sfintei Uniri pirnir ll anrrl 172I '

24(I

AI.]TONONIIA BISERICESCA

T]ITEPTTJI, DE

A NE ALEGE ARCFIIEI]]S(]OP.

2,11

nrijlocit l:r itlr:qr:rc, nici nu ni-se indigitdzi. procedura, cc :rr trcl)rri sd o urmam la alegeri. De aceea, ca sd sr:im in dct:riir qi cu precisiune modul, in care Clerul luostrlr 1>articipil la alegerea N,Iitropoiitului s6ir, trebue s[ recurgem la praxa din trecut, adeci la datina observatl mai cu samd la cele din urrni trei aleger:i clc r\rchierei. Din actele sinddelor bisericei ndstre publicate pinf, in ziua de astizi se vede limpede ca lumina s6relui, c5. de cAte ori a clevenit vacant scaunul archieresc al Figlrasului, Clerul nostru s'a adunat in sinod eiectoral spre a. votii pentru viitorul s6ri Archiereri; ceea ce dovedesce, c5 Clemi nostru numai adunat in sinod este indreptd.fit a alege pe Mitropolit. La acest sinod ari fost chiemafi qi preste tot s'ari presentat: 1. Toti purtitorii ojiciilor protopopesci; 2. Cdte doi deputafi din fiesce-care eparchie sai cerc protopopesc. Adecd clerul fiesce ciirei eparchii inainte de aiegerea Mitropolitului se acluni la sinod protopopesc si aci isi alege mai intAiir un notar ad /toc, care in virtutea acestei alegeri are tot-odati dreptul de a merge la sinoclul electoral general si a votd" liber: ca si purti.torul oficiului pro_ topopesc, gi dupi aceea isi alege un deputat, care duce votul Clerului eparchial pentru viitorul Mitropolit, aga incAt acest deputat, dupd praxzr de comun observatd pin5. acum, este obligat a vot6 pentru accea pers6n5., pentru care a cd,p6tat mandat expres dc la clerul eparchial. 3. in fine la sinodul electoral irir

ln r:;rrc l)rrrthtorji oficiilor parochiale ari si participe

mitropolitar-r impreund. cu notariul acestuia' prepositul rrthnistirii dir-r }3lag gi doi deputafi ai profesorilor de la

drept

si participe tofi rnembrii capitulului

institutele de invdtimint din Bla;'). Se parc insf,, c'i in veacul trecut luzi parte la alegere tot clcnrl din Bla;, cici in catalogul votanfilor din sinodul electorai de la anul 7782') I'edem, ci pe lirngf, Vicarul general, figurdzi toli cdltigirii ir-r calitate de consistoriali ;i profesori, apoi un profcsor) care insa nu erd cilugir, ;i parochul Blagului, deqi clisirictul Blagului, pe atunci numit ai Ttirului, isi avea sepatat deputafii sdi la sinocl. Acdsti imprejurare noi o considerdm de f6rte mare insemnitate qi ddmni a se lual in consideratiune atunci, cind, reactivAndu-se deplin autonomia bisericei n6stte, se va regu16 definitiv si pentru t6te timpurile modul, cum are si participe clerul nostru 1a alegerea i\tlitropolitrilui, cdci in timpul din urmi, prin desvoltarea institutelor n6stre de inv6fAmint si a altor institufiuni gremiale, clcrul din Blag s'a inmullit a$a de tare, incAt nu ni-se pare a fi just si ecuitabil, si participe la alegere numai prin cloi cleputafi ai profesorilor. AfarS de aceea de present avem in Bla; ;i preofi, cari nefiind nici profesori, nici mernbri ai vre-ttnui tract protclpopesc' nr concurg nici inmediat, nici mediat la zrlegcrcil Archiereului lor; ceea ce este o nedreptate, caro ar meriti sir se curme cAt mai curnrl, clAndu-sc si acestor preoli clreptul, de care nu este lipsit nici trn llrcot din archidiecesa n6strf,. urm. ') I. M. Niolclovan Acte sin. t. I. pag. 185 si
,) 1..

c. png.129.

'Tfl-24s

AUToNorurA srsri{rctiscA

DI{JiPTUT, DE A NE AI,EGE AR(]HIEPISCOP

pundem la unele dificult:rti si la unele cesliuni, ce s'arf, ivit cu privire la competenta aleg6torilor. in anui 186? s'a fdcut si incercarea de a se validitii, fafi cu praxa observat5. p5ni atunci Ia alegerea N{itropolitului, dreptul , ce. se zice, cb. l'ar avd episcopii comprovinciaii pe basa canonului al 6-lea al Conciiiului de la Sardica, de a alege ei insi-;i pe Mitropolitul provinciei ndstre bisericesci. Noi nu tragem la indo6iA auctoritartea conciliului amintit, dar trebue si observdm fird" ;ovi.ire, c5 prcscrierile acelui Conciliir cu privire la completarea scirunelor vacante episcopesci gi mitropolitane nu sunt aga cle generale si obligit6re, incAt si nu se p<ltil susfini praxa ndstr5. ln biserica lui Christos putem deosebi mai multe peri<5tle cu privire la modul completirii scaunelor cpisc<ryesci si mitropolitane, insi nu se pdte ztce, r:?l modul acesta ar fi fost unul qi acela-si in t6te tirrrpurile si in t6te locurile, sail cd in un anumit periocl ar fi existat numai una gi aceea-si modalitate t:rr privire la alegerea Archiereiior. Ast-fel de es. Ia inceput episcopii ari fost ale;i rle ingi-si sfinfii Apostoli, sari din por,,rn"a sfinfilor Apostoli. Dupi m6rtea Apostolilor pin5 la Conciliul Nicen i. episcopii si nitropolitii se alegeari din partea episcopilor din jur cu concursul clerului si al poporului, insd asa ci. poy:oml nu alegea in intelesul strins al cuvintului, ci ar,ea numai sd.-si esprime dorinfa S?, sat si mir:turisdsci tlcspre vreclnicia, ori

Dupi ce cun6scem modul, in care Clerul nostru participi la alegerea Mitropolitului, trebue si 16s-

nevrerlnicia celui ales. De la Conciiiul Nicen I pini la Conciliul Constantinopolitan IV episcopii ;i mitropoligii adese-ori a[ fost alepi sair din partea preofimii, sari din partea episcopilor comprovinciali' er poporul laic aclese-ori a fost cschis cle la ast-fel de alegerY. Dupi aceea principii, mai cu sami in pirfile apusene) air inceput a-;i validitd tot mai tare influinfa la com-' pletarea scauneior archieresci, asa incAt acdsti influinfi in apus a degenerat in asa numitele investiturir conform cdrora obginerea scaunelor archieresci atirnd numai de lar capriciui principilor seculari. in seclul al XII-lea in apus alegerea episcopilor se ficea din partea capitulelor catedrale, cztre datini s'a pd.strat pini astizi in multe p.lrfl ale Germaniei 9i in Belgia. Cl'riar si in Austria sunt dou6 scaune archiepiscopesci, ;i anume cele din Salzburg 9i Olmttz, a ciror titulari se aleg din partea capitulelor. Archiepiscopul armeno-catolic clin Lemberg se alege tocmai aga, pe cum se alege de present Mitropolitul nostru, pentru-ci. ;i acolo Clerul presenti Maest'ifii Sale trei pers6ne, clintre cari l\4aestatea Sa nuillesce pe acela' care i-sc pare mai Potrivit' Din acestea ori cine p6te pricepe, ci in biserica lui Christos se observi de la inceputul crestin[tifii o varietarte asa de mare cu privire la modul completirii scaunelor episcopesci si mitropoiitane, in cAt nimeni nu se p6te provocd la auctoritatea cutirui conciliri ;i susfind, ci numai decretele- acelui Concilii pot fi hot5rit6re in causa alegerii mitropolililor' DacS canonul citat al conciliului din Sanlica al av6 o putere aga cle mare si hotiritdre, dc siour s'ar

350

AUTONOI\,IIA BISERICESCA

DI{EPTUI- DE A NE AI-EGIi AR(:I

III'I'I.S(]()I'.

'JI;I

ol)scrvii prct.utindenea si in tdte timpurile. El insi irstilzi nu se mai tine nici micar in pirfile orientale rupte de corpul bisericei catolice. Iiste deci evident, ctr praxa bisericei n6stre de ir completd scaunul mitropolitan vacant prin alegere din partea Clemlui nu se p6te nici de cum sterge cu auctoritatea Conciliuiui din Sardica, si acista cu atAt mai putin se p6te lntimpli{, cu cAt cf, praxa indigitati durdzi de veacuri in biserica n6stri cu scirea gi invoirea supremei auctoritifi bisericesci, adeci a Sfintului Scaun apostolic, care mai pc urmd. zr aprobat'o in modul cel mai solemn atunci, cincl a incuviir-rfat decretele Conciliilor n6stre provinciale de la anii 1872 si 1882.

***
in contra dreptului nostru de alegere se mai pdte face ;i obiectiunea, ci acest drept ai clerului nostru este incompatibil cu dreptul liber de numire, ce-l ai in Ungaria regii apostolici. Este adeci. cunoscut) cI regii apostolici zri Ungariei aii dobAndit
incA pe tirrrpul primului rege ungar, a sfintului Stefan, privilegiuJ de a putd numi liber pe teritorul Ungariei pe toli titularii beneficiilor mai mari din biserica
catolicir.

Noi recun6scem dreptul acesta al regiior apostolici, irrsir pe de alt1 parte susfinem cu t6ti hotirirea, cri accst drept nu este incompatibil cu dreptul clerului nostm de a-;i alege pe N{itropolitul s6[. Acrlrstir incompatibilitate in timp de aprdpc r,loui': vr:irt;uri n'a descoperit'o njmeni nici-odati cu

ocasiunei] alegerii celor zece Arr:hi<:rel, ' cltrl irri ocupat scaunul archieresc de la 1700 inr:tit:c' N'air descoperit acistd incorrpatibilitatr: rricl chiar regii apostolici, cari deosebit air fost intcrcsali in acdsti afacere si air fost conscii clc tlrcptul lor, ci din contri regii apostolici, pc clincl pc de o parte igi accentuezi in acte publice drepttrl de a numi pe Archiereii nostri) pe atunci de alt5" parte poruncesc expres) ca se se facf, alegere din partea C.llerului si numai pe basa acestei alegeri si se intiurple numirea. Ast-fel de es. Leopoid I, in diploma sa de dto 19 l\llartie 1?01 articolul Xll asa se esprimf,: oEt siquidem Majestati Nostrae tanquam Regi Apostolico, Summoque Ecclesiarum Patrono collatio universorum beneficiorum, tam in Provincia Transilvaniae' quam in partibus eiclem annexis, ex vi praerogativare Regis Apostolici, optimo jure competeret) ac proincle modernis, pariter et futuris temporibus in futura vacantin, tres personas pro dignitate episcop:rli aptals et idoneas Nostrae Majestati Regiae proponant, et quem eligere ex his, et denominare dignabimur, illi si episcopali clignitate graeci ritus prout et alii ccclesiastici majoribus officiis gaudere voiuerint, collationes, seu donationes per Cancellariam Nostram Aulico-Transilvanicam expediendas a nemine sed a Nobis impetrabunt, ab aliis vero impetratet praesentium per vigorem nullius tenebuntur esse vigorisu'). i.r aceste cuvinte regele apostolic Lcopold accentudzi cq t6ti puterea tlreptul seir de numire,
r) Nilles, Syr:nbolae v.1. p.
299.

252

AUTONOT,IIA BISEITiCESCA

DREPTUL DIi

n NE n l'f:(;l': AR( llll';l'ls(l()l''

2!i3

ce-i compete ca la rege apostoiic si patron al bise_ ricei catoiice din Ungaria si Transilvania, gi cu tdte acestea concede pentru tdte vacanfele viitdre, ca preofimea n6strd si. aldgA si propuni spre numire
candidafi pentru scaunul episcopesc, respective mitropolitan.

Tot asemenea a purces gi Carol al V,[-lea, m;rrele binefdcdtor ai bisericii ndstre. Acesta in cliploma sa de dto 23 Decembre I77b, prin care numesce pe episcopul loan Pataki, pune mare poncl pc dreptul sdri de numire zicdnd, cd face acdsti. numire >auctoritate juris nostri patronatus, quod veiut Princeps et Rex haereditarius generaliter in conl-erendis universis Regni nostri Hungariae, et consequenter Principatus etiam nostri Transilvaniae bencficiis ecclesiasticis, ad instar clivorum Hungariae Regum, Paedecessorum nostrorurn feiicissimae reminiscentiae, optirno jure habemus et exercemusu '). I)e alta parte acela-;i rege apostolic, indati rJupi mdrte:r episcopului Ioan Pataki, prin cliploma sa de rlto l7 Aprile 1728 dA, mzrndat, si se faci alegere pentru scaunul archieresc dertenit vacant, esprimAndu-se ast-fel: ,Quem in finem benigne indulsimus ct volumus, ut clerus ille unitus, in certo loco et termino per Vos ipsi competenter praefigendo) confluat triaque subjecta apta, idonea et qualitatibus ad id necessariis rite ac debite praedita e confluxu suo, penes clementissimam instantiam suam Nobis
') Ibid. pag. 410.

pro benigna electionc ct uominlttiorte Nostra humillime proponatn '). Este rleci eviclent, cir in;i-;i rcgii Ungirriei, cari at fost conscii de dreptul lor' iui voit, ca preolimea n6stri si alegf, ;i sf, propuni rnonarchului trei candidali pentru scauntrl mitropolitan' Daci insi in tloud veacuri regii Ungariei atr aflat a fi compatibil dreptui de alegere al Clerului nostru cu dreptul de numire al monarchului, atunci cum ar mai putd

cincva si susfinf, serios. ci aceste dou6 depturi sunl incompatibiiel Alt-cum insa-si natnra lucrului dovedesce' cIL aceste doue drepturi nu sunt incompatibile' Dreptul cle numire nLlmai atunci ar fi incompatibil cu tlreptul de alegere, cAnd clerul nostru si ast'izi ar av6 drept de alegere acievdratf,' adeci ala alegere luati in infelesul strins al cuvintului' in cit cel ales in virtutea actului de alegere sf, fie intr'ader,6r chemat la dcmnitatea episcopdscd ;i sirgi ciigtige drePt la aceea' Acest drept I'am avut' pe currt s'a doveclit in numerii precedenfi ai nUniriin, inainte de slinta unire, cand adeca N'[itropolia n6stri nu era dotati din partea principiiior Transilvanieil dar pe iAngi pu$na bunivoinfi ar trebui si ni-se dea acest drept din partea !i astezi, cAncl Nlitropoiia este dotati regilor, cu atAt mai virtos. ci Cierul nostru in stnoclul <ie la 1698, 'aprobat 9i de suprt:ma auctoritate' politic5;i bisericdsci, apriat a cerut' >si stea in

t) lbid. v. ll. p. 498.

lrll,l

At,.l\ )N()Mln ilt.slililcti.scn

DITEPTUI, DE A Nh] AI,Ii(;F) AI{CIIIIiI'IS(:()I'.

voeit Solx)l.ulnl lxr (:illo irr nlcge, si fie Vldclici, pe r:urc Slilrliir Srr l,;r;rit inrfll;rtul lmpdrat s5l inti_ ;i rrlsr:ll u. Al;rr.it rl'irco'il <lac{ rnclnarchii ail dotat Mitrolrolin rrristril, t:I irir putut sir o facd, acdsta, nu IrtAt r:rr sr:o1lrl, ca prin acdsta sii_,;i cAstige dreptul rlt: rrrrrnirr: ;i sh r:irssr:zr: drcptul nostru ci c.rr sr:opul, cit prin acdsta si arete, de alegere, cd corespund <lcplin chcmihril lor sublinre' ce le_o impune fr umo_ srrl titul rlc rcgi apostolici, de a infiinfii gi dotii cpiscopatr: si a se ingriji de prosperarea sfintei bi_ scrice. I)urerr: ins;i, cd nu s,a prr*. conform condi_ fiunilor juste rlin actul ur.irii, pe ldngS cari noi ar trebui sd. insistd.rn cu tdtA tiria, ci fdcdnclu_se abatere de la acele contligiuni de mare importanfi pentru sdr-tea bisericei ndstre intre tdte imprejuririle oolitice, dreptul nostru a fost redus numai fel de alegere in infelesul larg al cuvir_rtului, la un adecd. ja o adevdratA candidare 5i propuncre. Este insd sciut, ci monarchul nici odatd nu numesce pe cineva firi. de cantlidare ori propu_ nere. Daci undeva nu propune ori candicldzd" Clerul, atunci propune ori candiddzd l\{inistrui, cle al cdrui resort se tin afacerile bisericei. Deosebirea intre casul, cAnc,l clerul nu alege, si intre casul, cAnd Clerul alege, este numai aceea, cd. in prirn propune candiddzl nlinistrul ,si .casul de culte ;i instructiunea pubricd, dr in .urut nt- doilea cremi, fi de aceea pe cum nu este rimitat tlreptul a4aestitii Saie prin aceea, .1 nume.sce pe fd.cute de N,Iinistrul de_ culte ,i i.,rtr.r"1iuneir pnblic;i, tocmai asa nu prite fi scurtat nici prin aceca, cii

numesce pe basa propuncril gi :t r:rttt<lirlltril (lk:rrrlrrl nostru. in ce privesce irla <larit tlrclttrtl tlt: ntttttirr: al regelui este ir-rdilcrcut, ori sc fitct: proprtttt:rcit;i candidarea din pirrtea mirtistrttlrtl, orl so litr:t: rlirr partea Clerului, circi drel>tttl itcclit trtt t:stt: :ttitts ill nici un cas. I)entrtr clt:rul ;i crt:tlincio;il biscrict:I n6stre insi acesta nu este lucrrr inrlili:rcnt.

,#"il;#;

Clerul nostru, cirnd candicldz?i, elr() irl vtltlcrc, si ageze in scaunul mitropolitan rtrr r\rr:lticrcir arlr:v6rat, format dup5. voca lui Durnnczt:ir. \4inistrrrl insi cAnd presentdzf,, are ln veclere, si ptrntr c?t mitropolit pe un bdrbat, care sI l-ac:i politicir ;i st1 fie crescut dupi voea sa. Clerul are in vedere interesele generale irlc patriei, N{inistrul interesele partidului sdirCierul voesce sd vadi in arcbiereul sdir ur-l continuator neobosit al misiunii culturale, ce a avrtt'o tot-dd-una biserica uniti in mijlocul popor-ului rorrAn I Ministrui cdrcA in Archiereir ui-t birrbat, czrre si rumpi firul acestei misiuni culturale, care a cA;ti.gat bisericei n6stre atAtea simpatii in inin-rile RomAnilor. Clerr-rl doresce si aibi in fruntt-'a sil Lln preot) care si nu se pund nici odatS in cor-rflict cn aspir;rliunile legitime politice ale poporului romAnl N{inistml isi cautl omeni, cari si niiltusdsca ;i sttgrume aceste aspirafiuni inclreptifite, si sA sc ptrni in serviciul ;ovini;mrrlui. Clerul voesce si aibi lrn pistor, care si-;i puni sufletul pentru drepturile ;i independinla biserict:i n6strel \'Iinistrul vrca sir-qi cA;tigc un om, care sii

256

DItl':l'Tt)1, l)l', A Nl'l Al'l''(il'' All{'lllt'l'lli('()l'


AUTONOI{IA RISERICESCA.

25i

lase si pe viitor biserica ndstrl despoiati nomie gi sciavi volniciiior ministeriale.

de auto-

Etf, motiveie, pentru cari cleml nostru trebue sf, tinl cu tf,rie la dreptui sdri de alegere, si si se sildsci a-si recdgtiga dreptul de adeveratd. alegere, nu numai s6-si pistreze dreptul cle candiciare.

***
in
Sulr.r!,

anul 186?, indatA dup5. m6rtea X,Iitropolitului

l;t rlir:t:r:strk: sttfritganc dc aie Gherlei si l-uurllirlrrt nrt ;l-rtii pt:rtlttt tlrt:;rtul tlicccsc' alegere prin acoo?lr ci'r itit trr:t;ttl l" altt: p"n,r.,-"e intre tlieccs()lc srtfrilgltnt: ;i .<licccsa mitroAfar5 politane exist,l un fcl clc lcgirturir spirituali' i" o.""o, crr citt conlucrzi rnai rnulli la alegcrea de se tr'litropolit, cu atAt mtri mulgi alegdtori infelepli vor afla, cari vor sci cumpdni t6te imprejurlrile ;i vor alege lln birbat ) care si cordspundi deplin
cliecesa l'irgi'lr::rftrltrl 1i lttrrr'r;ttt:

Ministrul de culte si instrucfiunea publicd s'a inccrcat s5" combati dreptul nostru de alegere ;i cu argr.rmentul de tot neintemeiat, ci de vrerle ce diecesa l.igiragului s'a ridicat la rangul de Nlitropolie, ar trebui s5. se estindd dreptul de vot ;i la preofimea din diecesele sufragane, care pdnir atunci nu exer* citase drept de alegere; ceea ce l,[inistrul nici c]e cum nu ar putd incuviinfd. NIai tArzii insi v6{nd Ministrul, ctr trebue sA concidS. alegerea, a l:ecurs 1a alt.l apuciiturii. Nu a conces nici aceea, ca numai preofimea clin archidiecesi sA aldgi X{itropoiit, nici aceea, ca t6tf, preofimea rtin provincia mitropolitanA si" concurgd. intr'un moci dre-care la alegerea Mitropolitului, ci a propus Maestifii Sale, ca alegerea si o concdd:i asa, ca pe lingi preotimea din archidiecesa F5gArasului, si voteze si preofimea din acele districte protopopesci, cari p5ni la an. 1853 se linuseri cle diecesa Fegerasului, insd cu ocasiul-iea infiinfbrii dieceselor Gherlei si Lugosului a[ fost dismembrate c]in diecesa Fd.qirasului ;i alipitc la diecescle dc noir infiintate. Zibea adeci Ministrui, cA protopopiatele dismembrate din

inaltei posiliuni de N{itropoiit' Procedura acista a ministrului, dupi pirerea n6strii, este cu totul contr;rri sfintelor can6ne 9i de dreptate ;i ecuitate' principiilor I-a alegerea \{itropolituiui de Alba-lulia' respcctive a episcopr-riui cie Figirrag, nu numai inainte ptrni i" ,fi.,t,. Unire, ci 9i dupzi aceea air luat partejuri's' sub aflair la anui 1868 numai preofii, cari se ce drept t{ictitmea episcof iscti a acelui Archiereir' Cu alegerii actul la ca ciarir s'a prop,,. Nlaestilii Sale, din de Nlitropolit si concurgi ;i unele protopopiate
cliecesele Gl-reriei

a;ului este de present tot-oJati ;i X4itropolit al mai muitor diecese' insii imprejlrrarea acdsta nu pretincle' ca acel episcop si fie Je, ;i de o parte a Clerului din alte diecese' ori de intreg ClerLrl ciin provincia mitropolitanil ceea ce u;or o putem clovedi cu exemplele cele mai

E drept, ci

;i

Lugoqului I

episcopr-rl I'-5gir

palpabile.

jurisdicfir'rnea Archiepiscopul rlc Salzbtrrg ar-e sub 'll-iilent' sa 6 sufragani, 9i irllLlm(l pc cpiscolril rli:r 'l't:nr:rlos' ;i r:u t6tc Brixen, G*t, Scckitrr, l'itv:trtt;i

258
acestea

AUTONOMIA BISERICESCA

nici de clerul, nici cie capitulclc acestor diecese sufragane, ci numai de capitulul sdir din Salzburg. Pontificele Roman exercitdzd riupa drept in ;i cas de lipsd si de fapt, jurisdicfiune nu numai pa_
ales

nu este

l)lilil'l'tll. I)li n

NIrl,

;\t,liGli ARCFIIFI,PISCOP.

2se

peste tdte diecesele din lume, si cu tdte acestea nu estc ales tie clerul tuturor dieceselor episcopesci din lumc, nici de representantii tuturor bisericilor sair a unei pi"rti din biserica lui Christos, ci numai de carrlinalii bisericei din Roma, gi degi rrnii clintre acesti carclinali sunt episcopi, ori irrchiepiscopi ordinari in vre-o <liecesi de pe suprafata globului catolic, totu.si acestia nu concurg la alegerea Papei in caiitate de episcopi gi representanti ai dieceselor lor, ci numai in calitate de cardinali ai bisericei romane, va sd zicd in calitate de parochi si diaconi ai bisericelor

triarchalA, nu numai mitropolitanl, ci chiar episcopisc"l

,rslll)rr r:<:lor;rlirlt<: diccesc snfragzrne are o jurisdicf irrnt: ft'lrt.t: rrt:inscnrnirtii, care se manifestdzS. mai virtos in sr:ntinfclc aduse rie dinsul ca for apelator rlr: lr 2-rr instzrnfir, ;i inc[ ;i aceste sentinte nu le arlucc cl singnr, ci impreuni cu membrii Consist<trrrlui sdir mitropolitan. Din acestca de la sine urmdztr, ci la alegere:r Nlitropoiitului fdrte pufin este interesat cierul dieceselor stifragane, a cirui s6rte dcpinde de la episcopii lui, pe cAnd clcnrl si poporul archidiecesan esLe tocmai asa de interesat, pe cAt de interesat p6te fi o natiune poJiticir la alegerea capuiui suprem al statulrri. De aceea dreptul de a alege pe l\4itropolit, tocmai pentru-cd, acesta
este archiepiscopr-rl diecesei F'Agerasului, trebue si.-l aibi clerul acestei diecese, dr acest cler sciind, cA episcopul sdir are s;i pdrte si demnitatca de Nlitropolit, se va ingriji cu ocasiunea alegerii, ca alesul sdir si cordspun<1d. ;i demnitrgii tle i\4itropolit, si zrstlel va salvil t6te interesele clcrului ;i poporului din provincia mitropolitani., intru cit acestea sunt legatc de persdna Mitropolitrrlui.
Faf

curgi in parte sari in totalitatea sil gi clerul din celealalte diecese sufragane, ci din contri clupi ana-

ci din imprejurarea, ci episcopul F5g6ra;u1ui este tot-otlatA si N{itropolit ai provinciei mitropolitane de Alba-Iulia, ar urmd. in mod necesar) ca la alegerea lui sA con_

din Roma. Nu se pdte deci nici de cum sustind,

a cu

aceste irdcvdruri

logiir casurilor indigitate ;i basate pe dispositiunile sfintelor carn6ne urmdzd. in mod necesar, cf, la alegcrea Ntlitropoiitului de Alba-Iulia are drept a luii 1;a.rte numai clerul din arrchidiece-sa l.-Agirasului. Mitropolitrri de :\1ba-Iulia este in prima linit: cpiscop in diecesa Figirrasului, unde isi exercitiz;i tdt?i putcrea sa de principe bisericesc, pe cirnrl

obiecfiunea, ci daci ccl pufin o par te clin clerul dieceselor sufragane ar concLrrgc la alcgcrc, s'ar fircc o alegere mai nimeritd. inainte de t6te noi negirm, ci. de la mullimea alegdtorilor atirnir bunitatea alegerii. Apoi aci nu este vorba cle ce ar fi mai bine, ci este vorba, ce ce trebue sd se facii dupir rJrept, dr dreptui spune, ca numari clerul cliecesey liirg[rirsului are s5. alegi pe episcopul sd.[, care este tototlatrl. .si Mitropolir.

nu

ajune

nimica

l)ltl':l''l lJl, l)lr. A Nl'l ALItGIi AITCHIEPJSCOP'

?67

260

AIJTONOMIA I]ISEITICIIS(]A

Acea parte din clerul dieceselor Ghcrlci 9i l-ugogului, care odini6rd se linea cle diecesa FAgtrraryulul, prin clismembrarea sa din corpul acestei diecese ;i-a perdut dreptul de a alege pe episcopul de Figdrag, pentru-ci prin dismembrare se perd t6te acele drepturi, cari nu gi le-ari reserrrat cei interesati cu ocasiunea actului de dismembrare' Clerul trecut la diecesa Ghcriei si a Lugoqului insi clr ocasiunea dismembririi nu si*a reservat acest drept; si de aceea ;i-l'a perclut pentru tot-dd-una. Afirri de aceea clerul trecut la diecesele Gherlei si I:u$osului, pe cind se finca de diecesa Fdgirasului' avea drept asi alege pc episcopul sdi. lnsi episcopul acestui cler nu mai cste ast5zi episcopul diecesei Fdgf,raqului, ci episcopul diecesei Gherlei ori a Lugosului. Prin urmare clerul tlin cesfiune p<itl iiv'j dreptul de :r-;i alege pe episcopul s6ir din Gherla ori din Lugog, insf, nici tle cum nu p6te avd dreptul de a alege pe episcopul dieccsei Figdra;ului. ])aci cineva a trecut dintr'o parochie intr'alta, i;i percle drepturile exercitate ca membru ai parochiei prime gi-si cAstigi drepturile, ce allii le exercit6.zit ca membri ai parochiei a doua' Tocmai asa s'a intimplat ;i cu clerul trecut la diecesele Gherlei ori a Lugosului. El gi-a perdut drepturile exercitate in ciiecesa li'igirasului ;i 9i-a acuirat drepturile, cari se lin cle el ca membru al diecesei Gherlei, ori a
I-ugosului.

trrclrirlit:r:t:stl l"iigirrrrltrltri cu atAt mai virtos, ci in sinrrl itt:t:sl.ttI t:lt:r sc irfli clestui aleg6tori luminati, cirrt ctt t.rcitsitttrr:ir ltltl{crii si lini sami de interesele intrcucl n<istrt: biscricil dr ministrul de cuite si instrucliu,rea public?t a viitdmat acest drept si a purces contrar canouclor bisericei, cAnd a chemat ia aiegere protopopiate ale dieceseior Si pe clenrl din rruele
sufragane.

prncedurr. Domnului Ministru de la anii 1867 gi 1fi6S a fost nu numai anticanonici, ci si nedr6pt[ ;i neecuitabile. La alegerea din acest an at concurs 33 protopopiate rlin diecesele sufragane 39 protopopiate din archidiecesf,' Ori cine p6te

ba,

;i

Prin tirnrare ch:eptul de a alege pe episcopul Figira;ului) care este tot-odati ;i Mitropolitul provinciei nostre
bisericesci

'

compete numai clerului

vedd, ci doue diecese sufragane a[ concurs apr6pe cu atAtea voturi la alegerea episcopului diecesei Firgirasului, cu cdLte a concurs clerul cel mai interesat in acdsti afacere' A da insi putere unui cler din alte diecese, ca sd. aldgi episcop in diecesa F'ag[rasului, n6ue ni-se pare a fi un iucru, ce cu principiile dreptifii si ale ecuitdlii nu se p6te uni' si cu atAt mai pufin s'ar putd uni astdzi' cdnd protopopiateie diecesei F igirasului sunt reduse, de la anul 1884 in c6ce, la numerul numai de 31, si desi in ce privescc numdrul preolilor sunt mai mari, decAt respectivele protopopiate din diecesele Gherlei 9i Lugosului, totusi nu trimit mai mul,ti delegafi, decAt aceste protopopiate) asa incAt se pdte zice cu drept cuvint, cd astAz! ,.nu clerul din diecesa Figirasului ci preolii din alte cliecese il'ar ahge' ;i-ar alege "pisoop, ciclu clc articoli,' constatAntl' cf, inchiem acest drcptul clerultri nostrtt tlc lrli aleqe N{itropolit nu se

All I oN( ll\llA lllril, lll('li,S('A

GT\ITANTA CEA

[4Ai PUTIiITNICA

263

sh urr sr: l;rsc, c;r prin rcllcfit-t:;r t:clor intimplate ln I U6ti sil sc lntrorlrrr:i1 rrn us contrirr acestui drept.

;i

conrpete ttrrrrrirl r:krlulrrl rlirr irrr.lrirlit'r:r:sir lirltli|.;r;rrlul, care cste rlittor sit-;t vrrlirlitr:zt, irr:csl rlrt:1rt, r:rr llroxima alegere

lxitc rlr: ninlcut ncHil, Si r:i1 il('csl rlrcyrt

Arlicol rc1rodul. diu /dit , (.inireao, tznnjntl ,t+ (tiil t,\,92.

7. GARANTA CEA MAI PUTERNICA.

Ori cdt de l;imurit, internciat, vechiir si neatacabil este dreptul nostru de a ne alege Arcl-riepiscop, noi numai in casul acela ni-l vom put6 pistrd pentru timpul present si viitor, daci in mijlocul clerr_rlui nostru nu se va afla nici odatd nici un preot atAt de decidut, in cAt sd"l vindi. pentru interesele sale
private.

Guverneie de astizi si-ait uitat de Dumnezeir si de legile lui sfinte, si ast-fel nimic nu le mai refine, ca sd" nu caute t6te ciiie posibile spre a ne ripi dreptul nostru strirmosesc, pentm-ca ;i prin acdsta si crdsci. omnipotenla statului, ci.reia barbaiii politici de astdzi se inchini ca unui idol. Iiolosi-se-vor contrarii nostri de strf,lucirea orbit<jre a clemnitelii inaite de Nfitropolit si de promisiuni mari, ca prin acdsta sd-si afle un om) care si_;i inchidd ochii inaintea adev6ruiui si dreptdfii gi si-;i niidu;dsci glasul consciintei si ast*fel sd. se faci. tri.diitorul bisericei sale si al cirepturilor ei sfinte. Noi insi sperim) cJ.. 6meni asemcnea lui iuda nu sc vor afla in Clerul nostrri, si acdsta este garitntir cc;r mai puternici a dreptului nostru de alegere.

Legile fundamer-rtale si constitutive ale bi:ericei n6stre pretind, ca scaunul mitropolitan si se completeze numai prin alegere. Sinodul de la 1698 a creat legezr fundamentali si pentru tdte timpurile diinuit6re, ca nlrmai acei birbat si fic 1\{itropolit, pe care sinodui il va fi ales, si imp6ratrrl si Pzrpa il vor fi intirit. Er Conciliul nostru provincial din 1872, aprobat de SlintLrl Scaun Apostolic, a determinat modul, ln care are se se laci alegerea capului provinciei n6stre bisericesci. Ori cine va lucra in contra acestor legi funclamentale, se face responsabil pentm greir p6cat inaintea lui DumnezeiJt, inaintea sfintei biserice $i a ndmului romanesc) si tocmai prin acdsta arati, ci nu este vrednic de dernnitatea inalti de N1itropolit, ci de dispreful si bldst6mul clerului si al nafiunii
romAne.

Dumnezef, care in unul niscttt Fiul sdt ne-a aretat pe pistorui cel bun ;i adcvdrat, nu va lisa nepedepsit pe un archiereri, care cum zice sfintul 9i marrele Grigorie >numai locul pdstoriului il !ine, dar nu cdrci dobAnda sufletelor; numai bunurile pimAntesci vindz| si se lSlesce cu cinstea) ce o iea de la 6menin.') Fiul lui l)umnezeir ;i-a pronunfat deja sentinfa sa infricogztti asupra unui ast-fei de om nechemat ia demnitatea archier6sci pe calea prescrisd de legile sfintei biserice, numindu l fer, tdlltar si tttiitnit. . ..,.. tt., Pe L1n ast-fel de prot. care cu' disPreprirea. bisericesci ;i firi a fi chemat de cei

tqr]._t_l6"re
1)

tloln. 14 in

Evang

264

AUTONOX4IA i}1SE,R]CESCA

;Al{ At'l I

A t l'A t\l^l l'll'l

:,(

l;

indreptA{ifi, ar prinde in mAn6 cArjea irrchicrtl:st:lt, sfinta biserici l'a escbis de mai inainte din sintrl s6ir prin rostul Conciiiului Tridentin, care in sesiune;r XXXil ast fel se esprimi: oDin contri aceia cari chemafi ;i instituili numiri de popor si de puterea si auctoritatea lumdni se inal;d ia esercifiui acestor oficii (preofesci ;i episcopesci), nu trebue s5. se socotdscl de servitori ai bisericei. ci de furi ;i tllhari, cari nu air intrat Pe u$e<. Datorinfa cierului si poporului nostru faf i cu un ast-iel de om perdut ar fi, sf, nu-l recr'rncisci de ptistor al sdir, ci ocolindu-l ca pe un fur 5i tilhar, si-i laci imposibili funcfionarea lui ca pislor sufletesc, ciruia sunt incredinlate cele mai mari comori, de cari pot dispune individii si popdrele. I)acd de es. poporul magiar merge pdnf, acolo in alipirea sa de libertifile 9i constitufiunea patriei sale, in cit nici pe mogtenitorul puterii regesci nu-l recun6sce de cirp ar1 statului' pini nu a jurat pe constitufiunea firei, atunci in clerul si poporul nostru inci trebue si fie atAta sim! de iubire qi alipire citri constitufiunea biscricei ndstre, in cAt pe un birbat obtrus si impus cu puterea .;i cu cilcare;r in pici6re a autonomiei si legilor fundamentale ale bisericei n6stre, sl nti-l recundsci de archierei, ci de un usurpitor' care in 1oc cle a primi sprijin, meriti ir fi combd,tut ;i ff,cut imposibil pe t6te cdile, ;i insolit de bldstdmul tuturor fiilor adev6rali ai bisericci 9i nafiunii. orl Acestea sunt destule motive, pentru ca SC a induplccc care preot al bisericei ndstre si-l

ir$czlt p(r

ll'tllt ir ll ttottttl glorirr;tlot ttnrl ri lrtclrillrll r:lcrttlr'ri' rlltttttitlrtr: tL: volrtl ,.1*r".,t1.,,"',r l,r r,.,t,,t'r t:lriltr si rlin partca li,r tlirrlll t:itrt:vlt ltt' li lttrlt'rrrttltt tl:trrnit:rtcir tle N{itrocapulrtl statrtlttl, sit plittrtlst:i\ r:l cstt: tlrttor s'i respundi ctt n"itl rrrt ,1c alt'gt'rt'', )r'inciPii lunre sci tretrue sd se o l

. Conciliul Tridt:ntirr : in inlelesul acela' biser:icei ai protectori considere de si le venereze ;;^ ;;i" ." ,"t't cie dreptul biseric.esc' ale- iui I)umnezetr<')' cu sfinlenie ca pe ni"" po'onci pretir-rde' ca Mitropolitui insa dreptui hi'"'it"i t'O=tt" clenritii' Priu urmare ;i N'Iosf, fie ales din partea acestui dt"p-t il ::;1 narchul este clator a se suput-Ie a lui.Dumnezei manlvenereze ca pe cl porunci n6stre' festatl prin clecretele sin6delor p6te omul opune Dar va zicc cineva, ti 'to se daci ace;tia :"t--l: voii celor ,le tu p'tere' asa ci pnn tu el, si prirndscd clemnitatea mitropolitani denumire, trebue si se srtPuni' sfintei biA;a vorbest tu*ui laqii ;i triclitorii ap6rrltori ai drepturiior ei' serice, nu insf, qi adevdralii si ne apdrlm Chiar ;i in fala regilor trr:bue air fiicut sfinlii Pirinfi' clrepturile n6stre aia' pe* ctirt putere vriir si Clncl observim, ci cci tlt-: la sir imitAm pe calce legile bisericei n6stre' trcbtte str tlsprinr[: ol)ebes sfintul l-eon \'Iarrele, carc :rst-fcl tibi non inctinctanter advertcrc, rt:uiltttr lltltt:stlttt:m irrl l''<:clt:siae solum ad nruncli rcgimt:tr'' serl ttrlr'xitrtt: (:l)llll)l'lcollntatnt ttt itt,tstts tttll'ltrirls ' praesidium ct vtrrltln "eqse ,n"n,lo, et q.lae betrc sttrlt !tirttrtlt tlrrli:nrl;rs' '

t) Sess. 25 c.'Zo

266

AUTONOI\4IA tsISEITICESC:A

GAI{ANTA C]JA 1\'IAI

I'UTI]RNICA,

J(]

pacea n6strf,.

sunt bine stabiJite, cum este stabilit qi clreptul nostru de alegere, regele este dator se le apere, dr acelea, ce ni-le-ar fi luat pdni acuma contrarii nostri, el sf, ni-le restitudscd si ast_fel si restabildsci linistea si

his) quae sunt turbata, testituas.( r) Vlr sir ce ar fi espus aclemenirilor, ca sal lrrinrtisr:;l demnitatea mitropolitani cu jertfirt:a tlrcptulul rk: alegere, trebue sa respundi si regelui, cii cetc cc

zici,

P.acem

ce1

cas cAnd regele ar respunde, ci el este ju_ clecitor in acdsta cestiune, trebue si respr,rndi fiesce care preot ader.drat asa, cum a rdspuns Lucifer Ca_ laritanul citrd impdratul Constantiri: osed dicis isto in loco (Deut. XVII. 9) Deo clevotissimus i\{oysg5, quomodo Sacerdotum fecit mentionem, sic et Judicis. Proba te sztper nos lfactzutt jttdicent, proba ad fioc te cotzstitututn iu4beratorent, ztt nos orroi, tuis ad omne?lx int/lent{am uoltuttoten altici ltti Diaboli perdzrcercs. Cun /robat-e 7to7z gztia praecepttutt lbossis, sit libi ttotz so/urtt rzott t/orttitznri fiy'iscofis, set{ et i/a coj.?u/t o|cr{irc -rlo/u/is, ul -ri subaertrr) eor.ua, decrcta tcn_ laucris, tttorle nor.i .1trs..rtt-r. si-t, qztotttot/o r/iccre poteris, jttdico.rr; /c, y't.t.s-rt, d,: l!y'i:.cofii, qttiltzts ttisi obcdieris, jtun rluanltu:t rry'ttd /)t:tutt, tttortis pocna fttct.is
ttttt/rlrt/tr.r.r.2)
(

in

Ir: surpe, si in cas cAnd ei nu al voi si-si irnplinisclt it<;Cst;i datorinfd, datori suntem noi pr eotii sir irrpc<lccirn uslrrparea drepturiior cu ori ce pre!, clriar si cu rr6rte cle maltiri. Sperirn, ci Cor6na va sci prelui ;i in casul rie lafi atribr"rtul sei de Rege apostolic si va purcede ala, pe cum pretinde binele bisericeY. Dar cLr tdte acestea constat;rm) ci timprrrile sunt grele. I'oporui romiin, agitat;i preocupat astizi in prima linie <1e revendicarear drepturilor sale politice, se cutrieri, de citc ori vede fie pe guvcrn, fie pe vre-un RomAr-r fircdnd \ri:e-un pal, care s'ar piri indreptat in contra liber tf,tii n6stre nafionale, Numirea si primirea numirii de Mitropolit firir de alesere ar fi considerati de t6ti suflarea riomindsci ca un nori atac indreptat in contra esistenfei ;i libertafii n6stre nationale, ;i indat[ ce poporul nostru ar veni la conrringefea) ci biserica ndstri se p6te folosi ca armii in contra drepturilor ndstre ntrfionale, inirna lui s'ar instraiir-ra de cdtri. acea biserici. Cine insi ar putd prevecld urmirile acestci instriinAri ? Sarl cine prer'6dnrlu-le, i-ru s'ar cutremttrer

;i nu ar face tot ce cste cu


impedecei

ptLtinf

i, ca si

le

lrnlirrrn invhtirtrrrci slinfilor pirinti regii sr-rnt . <llrlorl sli irlrcr.c tlrcptut.ilc sfintei biserice, ir nu sd
S. l,r'r, Nl. ;rcl Lconenr Aug. <:p. l}b alias x) l,rrr:ilirr. ('rrlirrit. lilrr. l. p.o-Atlionorio ad
irrr;rt.r,"rl.

l)

erceea zicem tuturor preofilor romAni' ;i mai virtos ace lor:r, cari aspiriL la demnitatea <lc Mitropolit: Griji{i, si nu se adcverdscf, prin voi irrfricosatcle cur,'intr:: Perirea ta din tine, Israile!

De

?5.

littrrr

Constan_

268

AUTONOT{IA tsISEI{ICb,SCA

( tlM liA At

t,,{i1,,[4

')6q

8.
Articol

CUM SA ALEGEM.
din foia ,Linirea,n nunirul .1 din t.\'93.

rey'rodzrs

La irccstclt itrlltttrldttrl vottrtik' ttrr:trrlrrilor c:rpittllati in fapti


tiin
f

Preaveneratul Ordinariat mitropolitan a i-icut la timpul s6ir toli pasii de lipsi, pentru-ca sA se corlpleteze prin aiegere scaunul mitropolitan devenit \/acant prin m6rtea neuitatului miti.opolit I)r. Ioan \/ancea. Stlruingele preaveneratului Ordinariat mitropolitan au fost in parte incununate cu succes; ceea ce

li,tq, t:lrrl rltrlrh tlt'r:pt sttut lo' clar ;tpol votttl not;trulrri capit.uiar' abia vor fi 7 ti' Treimi votui sttperiorultri clt: llt nri"rtrhstirea Sfir-rtei

cste de

a se mulgimi ;i sprijinului binevoitor al unor factori puternici in ast-fel de cesfiuni si zelului tJr:sinteresat, cu care in aceste timpuri grt:le aii lucrirt rnulli din clerul nostru pentru asigurarea acestui
<lrept avitic.

vom avd clin Blag gi 2 voturi irlc corpului profcsoral' rrsturi' Noi dorim' clin archirliecesi cu totul 128-llp dupf, numdrul ca Archidiecesa sa concurgi ia urni daci va luf cici 1868' pioiopopiot"to, <le la anui pronumdrul parte- la alegerea de Nlitropolit dupi 32' atunci topopiatelor de astirzi, car-i sunt numai

scim, cI prin preainalta hotdrire din l2 Novembre 1892 s'a dispus, ca la completarea scarrnrrlui mitropolitan si se observe modul si procerlrrr;r, ce s'a[ observat la alegerea din anul 1868, ,yi irst-fel acum nu este intrebarea, ci 6re alege-vom i <:i t:stc intrebarea, cum sf, alegem ? irr anul 1868 an participat la alesere si 4 cerr:rrri 1;rotopopesci din diecesa Lugogului si 29 cercuri protclpopesci din diecesa Gherlei. Acestea t6te vor lrirrticipd. ;i la alegerea dir-r anul curent, aducdnd cu sirrt: ru-r contine'ent de gq aohryi. Archidiecesa, care in prima linie este interesati in ;rctisti, afacere, va putd aduce la urni mai numai ll iitca voturi, cu cAte concurg cliecesele sufraga.ne
rrrrrintitc.

'lofi

uoi.,ril" archiciiecesei vor scf,cle la 1O?-1013' ai I-a tot casul intre votantii l\rchidiecesei 9i pr: rlriptS'' dieceselor sulrag;rne tlu este proporliune din oUniliiu al cum am doveciii'o si in nr'rm6ru1 43 viitorul \{itropoiit 1892, si pentru aceea speri'm, ci reguiAntl se vzr sili a pune capdt acestei anomalii' atAt alei-O*""t ,t,r^ .ciultlli factori comp.etenfi sttg"r.,. \{itropo}ituhii, cirt ;i a cr:lora}a1gi episcopi bisericei i*g^"t in sensul can6nelot: ;i tradiliunilor faci 5i din nristre. Ac6std regulare trebue si se r-ru este in acel motiv, ci insu-qi Nfonarchul riostru hotf,rirea Sa prr:acontra ei, pe cum se vecle din a' aprobat ina'lti rlin 12 I)ecembre l85O' cu care reir'ctivarrell N'Iiclecisiunile comisiunii esmisc pcntrtt l-ugog;i iropofi"i qi infiinfarea episcopatclor tlc
(iherla.

. irr anul 1868 ai fost in archirliecesit.Jg ccrcuri lrrotopopesci, cari dai un contingcnt <lc ll7 votttri.

trcbue sir ir-rsi ;i pzinit atttncl ( ll<:rrrl ttrtstrtt irr t:it si-;i ptif ii, purcdcli lo ol"get.t'n llro'riflti"r I'i;ir' (:rl ptivir''' lit rt:rstitlt r: , validita clorinfa si voinJlt sil ce '(rre siL 1t: c;lntlitltrzc'
: I 1

,J',lo

(]UN,I

Alt't( )Nol\'ltA IilSIIRICIiSCA

SA

AI,E,GI.:,I,I,

2,j1

Arrr lrri:l;rl r:rr altil ocasiune, cf, Clerul nostru qii..it rcsln,irl pi r:rr ocasirrncil unirii dreptul sdri de it-qil lrlcllr. o sinurrrii llcrs<5ntr pcntru scaunul mitrolrolilirn ;i ;t o I)rol)uuc Nlacstlfii Sale spre intdrire. At:cst rlrr'pt. l)(r cirlca indigitirti in numdrul 3? al ,: I inirii< tlin irrr, trccut ir fost restrins asa, ci clerul sh <:lrntlirlr:zr: Mi,rerstirtii Sale trei pers6ne, din cari rrna irpoi sf, se alcgri si denumdsci X{itropolit.

in scnsul preirinaltt:i hotiriri din 12 Novembre trecut an. canclic.larea de trei pers6ne trebue sir se laci ;i cu ocasiunc;r proxin-rei alegeri. Noi insf, credem! ci acdsta candidare nu are nici o importantd, daciL nu se face ast-fel, in cAt si se dea votanfilor posibilitatea de a-si manifesta dorinfa ,si voinla cu privire la t6te trei persdneie, ce air sd intre in caniidatiunr:, gi de credinfa acdsta este tot clerul .si poporul bisericei n6stre, 6r noi prin acdstzr nu lacen a1t-ceva, decit esprimi.m pLrblice accca, cc tcti cred si simtesc. Este insir evident, ci dacd fiesce carc ;rlegdtor vot6.z5. numai o singurii datd si numai pentru cirte o singrrr-h llcrscinir, sari cu alte cuvinte daci se face tlttnliti tttr singttr scnrtirriir al voturilor datr: ltentru r:r^rtt: o sirrrlrrrir pcrsr'rni-r, se pdte intimpla si intre irt tr:r'rtrr ;i vrc-o Jrcrsrinii, care si fi primit numai un sitrrlrrr vot, ;i irst-lcl sir Avem de candidat al (lh'rrrlrrl o pr,1'5;1!11f1, l)o citre nrimai nnul clin Cler a voil'o ;i rlurit'o rlc Nlitropolit. ,,\r'rir.l;r nn t,slt: r;anrliciare, ci o batjocurit a rltr'lrlrrlrrl norltrr,lr: r:irrtrlirl;rre,

Candidare:r cleci trcbuc sir sc fac;i prin trei scrutinii, sali cu alte cuvinte alegdtorii s5. voteze de trei ori. Pers6na care lir prima votare intrunesce maioritatea voturilor, si fie candidatS in iocui prim, perstlna care la a doua votare iese cu maioritate, sf, fie candidatd in iocul al 2-lea, dr pers6na, care la a treia rrotare are maioritate, si fie candidattr in locul al treilea. Nutnai in chipul acesta p6te ardta Clerul, c5. pe cine doresce sf,-l vazi in fruntea celor candidafi, si numai in chipul acesta vor :{unq-e intrc candiclafi pers6ne dorite de maioritatea Clerului
nostru.

Acesta trebue si fie programul clerului nostnr pentru proxima alegere, proeram) pe care nu noi l'am inventat, ci este dorinfa universald. a tuturol preofilor provinciei nirstre, cari air in:rintea ochilor binele sfintei biserice.
Programul acesta este prescris t1e s{intcle canrincr, se aflA in deplini consonaniir cu actelt: relt:rittirc la dreptul de alegere. qi corespunrlc singur prirrcipiilor de dreptate si ecuitate.

Slrnteie can6ne prescriir, c:r acolo turtlt: r:ortrlllt:-

a beneficiilor bisericesci se fztr:r: Jrrin ztltls-t:r't:, nunai acela si obginzl beneficirrl, cirrc a intt'trrrit
tare

maioritatea voturiior alegtltorilor. I)itclh insit sc litr,:t-' numai un singur scmtir-riir, votlnrl ficsce cart: ltlt:ut':tor pentru cirtc o singuri persdnir, atunci pot vcni intre canclidafi ;i prin urmarc pot obfine scaunttl ntitropolitan si persdne, cari n'air avut traittritirtt;a alcgitorilor pc lAngir .sine,, si chiar ;i personc, citri

272

AUTONO}IIA BiSERICESCA

('l lM 5A Al,l,,l ;lr M

air a\:ut nulnai nn vot ori doud; ceea ce este o r,iolare ir sfintelor can6ueApoi sciut este, ci de nimic nu s'a lipit clerul nostrtr asa de tare, ca tle dreptul seir de alegere' Acesttii drept i-a dat espresiune ;i in actele de urliune de la sfir;itul vdcului al 17-lea' Si de;i acest <lrept, pe basa patronatului, ce ;i-l'air cAqtigat domnitorii nostri prin dotarea l4itropoliei. s'a restrins in ci\tvir, totu5i actele privit6re la acista restringere nu nc presclii, nici nu ne pttteari prescrie modalit;rtr:a, ctrtn arrem si facem candidarea, pentru-ci de l:r s;inc sc infelege, c5, ace?t candidare trebue szi se ljrch irst-lel, in cAt lucrul s5- cordspundd cul'intuiui, va sii zici trebue sir se lirci a;a, in cAt flesce c:lre <;rurrlid:rt si fre propus cle maioritatea alegdtorilor, t:ircl alt-cum candiclarea nu ar fi candidare, dr dreptul <l<: itlegerc al cierului ar fi o ilusiune' ['-stc constatat prin cele ce le-am scris in nurncrii 35-44 ai ''Uniriin din anul trecut, c'i prima r:irntiiilare de trei persrine s'a ldcut la anr'rl 1728, cu ocasiunea alegerii lui Ioan inocenfi[ i(]ein' Acdsta s'a intimplat pc basa diplomei imp6ratului Caroi al Vl-lea dn dto 17 Aprile 1728' in care se cetesc urmit6rele; oQuetl in frnem beniQne indulsimus ct volumus, ut clerus ille r,rnitr-rs, in certo loco et termino per Vos ipsi competenter praefigendo, confluat lriaqtte nfijccta u71ta, itlonea et qtta/iSa1i617t ad id tt.ccesariis t'ite ac tlebite' praadita e conlluxu suo' penes''clernentissimarn instantiirm suanl Nobis pro benigna electione ct nominatione Nostr;r hrrmillime
proponat. (

in itt:t(stlt

<lilllonr;1

llll sc zir:t', ('llll'l llvcm

sf,
szi

firccrn cautlitlitrr:lt, t:i ni-s(: l)orlll'l(l(lsoc simplu,

ciurtlitlilr.I.l trt:l 1rt:rsrirrt: ;t1t1tl, rlt:st.t-rinir:t: ;i inzestrate cum s<: cuviu,'' ;i r:rtnr sti <:irdtl crr calit:11ile de lipsi la demnitartea episcopdscii. lla dirch examinAm textul, putem u;or pricepe, ci impdratul ;i regele apostolic a voit, ca clerul si-;i manifestezc pirerea si voinla cu privire la toli lrei candidafii, pentru-c5 spune apriat, ci clerui unit si propuni trei candida\i aqlli

,ti

l)aci insf, se face numai un singur scmtinifi, rrotAnd fiesce-care alegdtor o singurd dati si pentru cAte o singuri pers6nii, atunci se p6tc candida ;i o pers6n5. neaptf,, nedestoinici si neinzestrati cu calitf,lile recerute, care gi-ar fi cumperat
tf e stoinici.

cu bani votui cAtorva alegEtori. J?ers<ine apte, destoinice ;i inzestrate cu calitalile de lipsl se pot candidzi nutnai in casrrl , cAncl asupra fiesce-cirui candiclat intreg clerul alesdtor isi p6te manilestd pirerea si vointa S?, dr acdsta se pdte intimpld numai prin trei scrutinii si nu prin un singur scrutiniri, din care p6te e;i un candidat, care numai dupi pitrerea unui singur preot este desl-oinic, dr dup1 pirerea celoralalli zrlea'etori ar fi nedemn de scaunul
mitropolitan.

ASo c1ar, daci vrerr sf, nll ne nilirtcm ric la diplomele impdritesci si regesci, prin cari ni-st: ct:r s5" propunem Nlaestllii Salt: trt:i pr:rstitrtl itpttl, ttt:lrrrc si insistim. si se fach trcl sr:rrrlinil, tit' ltrt trttnliti unnl, caci ;frt;T* droPtrrl tlti.rtltrgl:t'r' tti I hr:r:rtt trol inslne ilusor;i ne oxl)tlllorri 1rt:r'ir:ollrlrif ,lt'lt rlttt't:
.
ll{

.i-

* ht .i

yt4

/\I]1'ONOIIIA IjISERICESCA

DREPTUI,

ELECTORAI..
r,gr23.

275

l)(: Mrrt:sllrlr:lt Sa in rf,ticire, propundndu-i intre r:irrrrlirlirll si 1rt:rs<itrc, cari nu ar fi apte si destoinice
1rr:ntlrt sr:rttttrttl trtitrtlpolitau.

9. DREPTUL ELECTORAL
Arlicol refrodus din foia >L,nirca", nunirul t.l tlin

prr:tirrrl, r:ir la irlcgrrrcit Archiepiscopului si N{itropolitrrlrri rlin lJlas s?t fir: hotirit6re voturile preolilor din Archidi<-'r:r:sir, r:i!:i N4itroltolitul este tot-odati si episcopul ircclci :rrchirlieccse, ;i prin rlrmare pe nimeni nu-l intercsd:zir a;a <lc rrpr6pe pcrsdna viitorului Mitropolit ca tocmili pe Clerul ;i poporul archidiecesei n6stre. l)acd insf, se lace numai un sinqur scrutinit, atunci p6te cineva sir ajungi intre candidati Jiri sit fi oblinut nici micar un sinsur vot clin Archidiecesi, ceea ce ar fi cea mai mare nedreptate, ce s'ar putd facc irrchiclieccsei nristre. Vrem deci si fim drepfi ;i ecuitabili ?

ln lint: ;i lrrincipiilc de dreptate ;i

ecuitate

Am terminat articolul nostru publicat in fruntea nrimerului 11 al uUniriiu cu dorinfa, ca clerul nostru si. afie o cale potriviti pentru a elupta regularea dreptului de alegere de Mitropolit.
Insistim asupra aceslei dorinfe, c5.ci starea de ast,lzi nu se mai p6te suleri din partea factorilor, cari condtrc destinele bisericei ndstre.

I-a alegerea de N{itropolit pe viitor ar trebui si participe nurnai clerul archidiecesan, pe cum am dovedit pe iarg in numdrul 43 al ,Uniriiu din 1892, ori daci cuiva ii place si estincli acest clrept gi
asupra clerului din diecesele sufragane, atunci trebue sf, elupte mai intiiri acestui cler dreptul de a-si alege pe episcopii sdi proprii, cici este o anomalie a avd drept si alegi pe Archierer-rl unei diecese striine si si n'ai drept de a-ti alege pe episcopul tdu propriir. Apoi dreptul de a concurge ia alegerea de A{itropolit, claci nu se restringe numai la archicliecesani. trebue si se estindS. asupra preotilor din t6te diecescle sufragane, dr nu numai asupra preolilor cAtorva tracte protopopesci din doud djecese.sufragane, gi tot-odatd si se stabildsci si o proportiune ecuitibili intre numdrul alegdtorilor din archidiecesf, si intre al ii.lesdtorilor din t6te diccesele sufragane, circi nu se pdte nega, ci acela care este in prima linie intcresat la aleger*r. Miibpol;grlui, trebue si aibi cu mrrlt mai multe voturi, de cit' acbia, cari f<irte.pufin Itri cL: u lacc- cu i\llitropolitul.
1g*

Atunci se facem trei scrutinii si ast-fel sir implinirn prescrierile sfintelor can6ne, si satisfac-err-r rliplourelor regesci si si tiu mihnirn clerul ;i poporul archirliccesei, al cirui pistor avenl sdL-l alegenr.
T.urnea este fdrte binuitore. fiincl ldrte agitati <lc lrrptclc politice. Pentru aceea <leclarim, ci ir-r sr:ricrr:u ;rcestor ;ire nu pers6nele air fosl ir-r;Lintea ochilor nostri, ci interesele sfintci biserici si salvarca

clrc'pttrlui nostrtr cle alegere'

pe cit se p6tc s;tlv;i

prin candidare.

2i1i

AL]T{]NO]VI}A ts]S].]R IC]iSCA

I )l{

l,,l''l

1,.1.1,.(

"l'( )li A L,

'.r,,

l.a stabilirea nutndruiui votantilor din arclridiecesi trebue sI se inlziture anomalia aceea, ci unii prcoti sunt eschisi firi nici un terneii'r de la escrcitarea clreptului de i-tlegere. Cel clin urrnri capreliln estc inclreptifit a alege deputafi pentru sinodul electoral, pe cAnd mai mulli prcoti din qremiir, c;rri st.rnt aplicafi la unele dicasterii, clrm sunt oficiul turclridiecesan, esactorul archidiecesarr, sai in calitate <ie superiori la institute de invi:fdmint, nu ari nici rnricar clreptul ceiui din urmi capelan clin clieccsir. llt:gnlart:a participirii clerului .qremial ki actul rle irlcgere sc impunc ast;izi neasdmenat mai mult, cle cat in trecut. lnslitutele de inv6lArnint din l3iaq s'air inrnulfit si cr-r ele si numerul profesorilor, de la cari s(-. prctinde o crialificafiune superidrlL aceleia, cc trt:lrrrc sti o a.ib.1 ck:ml din ocrir:r anitn:irum<. Ast-

patrou trclxtc sit ailrit tnrtl tltrlll"r lillt:rl;rt<:;i rnai m;rri privilc:uii in ctlrrrlllt:tltrclt sr:;ttttrtrlttl rnitrclpolitan, atunci trebue sit re:gtrlirrn r:i:i prtfin tnocltll tie cantlidare. Cetitorii nostri scir-"t, cit rnoclul de cilndidare prescris de X{inistrttl de culte si instrucliunea publicd' face cu totul ilusor clreptul clerului ;i ci prin ulmare
ca.

trebue si elupt,lrl cu ori ce pre! cel pufin acel drept de candidare adeverati, in vittutea cSmia sf, nu p6ti ajunge irrtre candidafi, de cAt numai pers,irre dorite si voite de maioritatea absolutir a alee6torilorl ceezr ce numai aturtci se va putd ciobAndi, cAnd fiesce care alegctor va avd dreptul de a vota, nu pcntru un singur candidat, ci pentru trei candiclali' lnsa-si imprejurarea, ci in trecut fiesce care alegetor vota nnmai pentrn o singurl pers6n[, clovedesce pirni la cviclenfir, ci otlinitirf, Clerul presenta donlnitoriulr-ri nnm;rY o singurir persdnir spre intf,rire si ;rstlel se ldcea alegere in acler'dratul in[eles al cuvintu]ui. DacA insd s'a luat cireptul de a a1ege, si acest drept

It:l stind lucrul, intrebim, cd nu este 6re o ncrlrcpt;lte a lisa si rnai depatte, ca nisce pr:eofi clin grcrrir.'r, cirri;i cu nutnentl gi cu cualificaliuneer l)rcoliscii ;i sciin{ifici intrec pe pr-cof ii or:i cilrri 1r;rct protopopesc elin zrrchicliecesi, sA :ribir nuurai rl<iui voturi la aleqere;r dc X'fitropolit, pe cAnd ;i t:cle mai mici tracte protopopcsci, ca d, e. cele clin Scr:uirne, cu cite -l--5 preofi, inci trimit ciLte trei
votanfi

nu s'ar mai putd restitlii) fiincl lnlocuit cu dreptul de candidare trinir) atutrci cei pufin sti se lase fiesce cbmi preot rlreptul de a canciicla trei persdne, dr l-ru
sA se sildsc5
er

rrota 6esce care alegdtor numai pentru

clte o singuri persdnir, ca si cAnd gi astizi s'ar


esercitar dreptul de alegcre zrder'6ratA. Cu a.lte cttvinte

la

aleqerel insu-si

O anomalic fdrte marre aflim noi in

aclul de alegere. SuL[ adeci trebue sti avem dreptui dc a iriege o singurit pers6ne) ;i a o present:r spre intAr:ire f actorilor competenfi rnai lnalti, sati t.lilcii ircesta nu q'ar pLrtc obline din causi, c;i tr4itrtlllolittil ;i-;r c:lpdtat dotafiunea de la domnitoriui !drt:i, c;trt:

si esercitim dreptul tlc alegere ltrirt in infeles ;trict, sari sli avetn rlrcpttrl cle candiclarc luat in intclcs aclevdutt ;rl r:ttvintttltti, ;i ast-feJ sii ?e mintuim
sair

odirti

<lr: prirxrr,'.tlr: lr.tt;izi, <:ttrc nu-i nici alegere, tlici compus din t:ittrrlir.llrrt:, r'i .lul .irtottsllrt pt'rir:trlos iturrirrrlorri,

2'1t1

AUTONOA4IA tsISERICESCA

[,{IiPTUI,

F:I,Ii,CTOR

],,

2'11)

public[.

arbitrarir a n{inistrului de culte ;i

Acceir, ce asemenea este intoler-abiI in l)rirxir clc astaizi, o afldm noi in ingerinfa necompctcntii

altar, nici
timpul,

;i

in turn, nici in biseric'.r. l)e accea estc ca ilcestc iucruri si se reguleze dc factorii

-; il

,t

intnrcgiunt:ir

Odatf, imbraci cll ministru haina cie nlare ma* gistru al ceremoniilor rituale si sinodale, alti_dati se ascunde in mantua judecStoriului, care decide, ci cine este indreptitit a participa la alegere, degi ;i unal ,si altir cade in competinta sinoclului ele.tornl, sari a altor factori bisericesci. Dacd nu ne_ar durd, ar trebui si. ridem, v646nd cum un Ministru ifi spune) cAnd are sd se incipi sfinta liturgie ;i cdnd trcbuc sir se termine I cAnd trebue si. se tragi clo_ potelcl care din aceste clopote si se tragii cum trt:brrr: si sc pund clerul in pr-ocesiune? cum trebue slr rnirgi pe straddl cum si. se aseze mesele in bisr:ricil cine sd ocupe loc la o masi ;i cine la :rltal cinc rlintre preofi are s6 mai inainte si ;ddi, cint: m:ri inapoi? cAncl are si vorbisci episcopul i <:1incl irrc szi-;i casce gura un deputat ai capitulului? cirnt trehue s5-ti scrii r.otull cum trebue si_l impi_ tLrril si altele ascmenea, cari nu trebue sa le reguleze autoritatea politicir. A,Iinistrul n'ar.e sir tlisprru:-r la

ln afacerea completdrii scaunuiui mitropolitan numai trei factori sunt competenti a dispune: Si_ nodui electoral, N{aestatea Sa si Pontificeie roman. In actiunile unuia clintre acesti factori, adeci ale sinodului electoral tot-dd-una se amestecl ;i Mi_ nistrul de culte si instructiunea publici, desi insu_rsi Maestatea Sa i;i art: comisarii s6i l:r sino<1, ca sir se convingd., ci dre sinoclul purcerle corect ori ba?

corrrpetenfi, ,si sf, ne mintriirn de situafir-rneir penibilir gi umilit6re de a vecld pe un X{inistru ciispunind chiar si in sanctuariul bisericei'

Am zis apoi, ca ministrul ili ar6g1 in morl arbitrar ;i dreptul de a judeca, cir cine este
indreptllit a vota. Desi adeci \4aestatea Sa ir dccis, cf, participarea la alegere trebue si se faci dupl
modalitatea obserrratf, in 1868, totusi l4inistrul nu a conces, ca 1\rchidiccesa sf, pirrticipe lzr alegerc ciupd. cele 39 tracte din 1868, ci numai ciupir cele 32 tracte protopopesci de astf,zi. De alta parte pe diecesa Lugosului nu a litsat'o si par ticipe dupi cele 6 tracte protopopr:sci de asteizi' ci a obligat'o si se restringa la cele 4 tracte din 1868. Ast-I-el a redus in mod arbitrar atfit votLrrile archicliecesanilor, cAt si ale clerului din diecesa Lugo;ului cu un nrrmdr total de 27 votvri.

Dreptul de a. r,letermina, cir cine este indreptdlit a rrota, catlc in competinta orclinarizrtelor. Acdsta cstc atlit de eviclent, itt ci.t pe ctrm apare din circulara (lonsistoriului architlieccsar-r, prin care s'a conl,ocat sinoclul electorirl, insu-Ei -[\4inistrul in principiii a linut cont de zrcest rlrept, pentru-cd a provocat pe consistoriul arcl-ridiecesall) )a ardta tot-odatdL Di pe cei inclreptiilifi ar concurge cu votr-rl lor la alegerti dq ,Mitropolit,... ceea.. ce Ministrul ii'ar fi ficut'o, daci in principiir' n'ar' h"'recttnoscut Ordinariatului archiclieccsan dreptr-r1 'de a determina, cd

ALIT(,)NOA4

IA

].}ISETiI(.']1]SCA

)RI.-l'',l

tJI. I..l.l'-cT()liAL.

cine sunt inclreptdtity

dc

a vota cu

ocasiunea irleserii

A,litropolit.

Pe basa acestei provocd.ri, Consistorul archidie_ cesan a ardtat rllui Nlinistru, cd si notarul capitular este indrept5lit a vot6, si cu tdte acestea, Ir4inistrul a denegat notarului capitular acest clrept, sub pre_ text, cA acela n'ar fi fost chemat la alegerea din 1868. Suntem deci curiosi si veciem, ci ce posi_ tiune va lua Sinodul elcctoral fafi cu acdsti. stirbire ndu5. a dr-eptului electoral, ce compete unuia dintre rnembri clerului archidiecesan. I)e cAnd existd Capitulul din BJas s'au ficut trei alegeri de episcopi respective X{itropolipi ;i clesi notarul cilpitular nu a ibst nici-odati expres clremat, totusi Sinodul l'a verificat in fiesce-care cas) pentru-ci :ttunci, cAntl s'a chemat capitulul la alegere, sinodul ir presupus, c,a" eo ipso este chernat si notarul ca_ pitular. Ast-fel cea dintAiir alegere clup5 infiintarea capituluiui s'a intimplat in anui 1932, cAnd a fost alcs Ioan Lemeni. Pe cum doveclesce chiar raportul comisarilor ficut despre sinoclul electoral clin 1g32, la acest sinod a luat parte si 'l'eoclor Serenyi notar capitular, care nlr erd. canonic, si care in acel sinod a functionat ca notar qener-al al clerului. in sinoclul din 1850, cAnd fi) ales Alexanclru St. Sulufitr, in lista votantiior, dupi membrii veneratului Capitul, r,edem inclati pe nstephanus Manfi notarius,< care inci" nu era canonic, ir in sinodul din 1868, tot dupi.;.rn*:mbrii capitulari estc scris intrc votanti, .,;t"f,,n lVt,,,ri notar capitular,<< care nici in acer an nrr cr. inr:ir.
crrnonic.

'zis, c;i apriat a aiegerea proximd sir se fllc.i. tocmai ca in anul 1868, urmdzd de sine, cil notarul capitular trebue si aibi vot ;i la acea alegere' \/orn vedd deci cum va sci sinoclul electoral si apere clreptui unuia dintre menrbrii s6i gi s5J validiteze conform usului de plnl acum gi preainaltei hotdriri a Maestdlii Sale' cici daci vonr permite, ca ;i ce aveflI si ni-se iee pe rind prin arbitriul r-urui l4inistm necompetent a decide in ast-fel de lucruri, rnAne-poimAne ne vom trezi, ci nu mai avem nimic' Asa dari "rtideant consttlesl"

Dupir ce irrsi' I\4acstaiea

'Sa

tr
1

I'

rl

r!

i,i

"*1 ' ?''r: l


.L

ISTORIA EI.

10. ISTORIA AUTONOMIEI BISERICESCI.

dcplin limuritc, cred ci fac un lr:cru 'bun, . daci voiri ardtei fasele, prin cari a trecut acistir cesfiune pinA acum ;i voiri expune pe scurt ;i vederile mele in lafa situafiunii de astizi. Noliunea autonomiei. in iirfelesul propriir al
cuvintului, autonomia este insa-si neatirnarea canonice a bisericei romAnesci unite, ori neunite de la ori ce putere lumisci ;i de la ori-ce alti bisericd particulari din firile cor6nei ungare, gi dreptul ei de a se ocArmui clupi can6nele gr:nerzrle ale bisericei si dupi statutele sale proprii. in infeles mai iarg si in acceptiunea de astdzi a cuvintului, autonomia cuprinde nu tlumai independenfa canonicS" amintitii, ci ;i participarea elementului mirean la administrarea afacerilor materiale, fundalionalc ;i gcolare ale bisericei. Cesliunea autonomiei, in irccepfiunea proprie 9i stricti a cuvintului >atrtonomie,< existil tare tle mult, dr in accepliunea lui mai largir, numai de la 1848. Cesfiunea autonomiei pdnd la reformafiune. Dupd m6rtea sfintului N'Ietodiii, apostolul Slavilor, intirrplati la 885, crestinismul oriental, introdus 9i organisaf de cl pe o mare parte clin teritorul {Jngariei cle ast5.zi, a sulerit o grea infrdngere. La 886 Svatopluc principele I'Ioraviei-nari arunciL preste Dundre pe invdliceii si preolii marelui apostol. O biserici orientalir puternici nlt se mai putir organisd nici din motivui, cA [Jngurii, cari cuprinseri lara, primiri, sub sfintul $tc'fan, cre;tinismrfi ,apuSb;rn, ceea-ce fir rt rloi.ra lovitur:t 'pr'ca data cleqtihismului bizantin. in siir';it ur,rf, nef-c,-icita schismii c1e la 10540' Care

pretind drepturile acelei biserice. Acum insi. cestiunea zr ajuns intr,o fasA, care trebue si ne intereseze in griLdul cel mai inalt; cdci ori se va aproba din partea Maestitii Sale l,Ionar_ cului si a slintului pirrinte papa de 1,r. Ro_u, ,egu_ larmentul (sari statutul) preeatii de congresuI catolic ungar in 1902, ori se v;r refusa acdsti aprobare si se vor incepe tratiri nou6 in congresele catolice, ori se va permite ;i RomAnilor unifi a se intruni in congres separat cre ar Latiniior si a-si face si ei un regulament organic potrivit .,, irrdepe.rdenfa bisericei lor de la biserica latinA clin Ungaria: in t6te trei casurile trebrre si fim cleplin liimuriii si orientati asupra pasilor, ce avem sd_i facerl mai cleparte spre it salvzi interesele mari legate tie biserica romA_ niscd unitir. Acesta este motivul de cApetenie, ltentru care am scris studiul de fafi. Er daci vom avi in vcrlcrc, ci in literatura rominisci cesfiunea zrutononrit:i ;t fost pir.n.i. acum f6rte pulin cliscutatl 5i rrnil <lirrtr.c cei ce ari discutat'o rnai inair-rtt:, a[ pornit rlin prirr_ cipii gresite si din fapte istoricc nea.levcrilc, <lri nrr
_

tntroducere. Ccs!iunea autonomiei bisericei ro_ rnlirresci unitr: nurlai atunci va inceta a agit6 spi_ ritelc Rominilor, cAnc_l ea va fi deslegati asa) cllm

g, -

.."

1?s4 : r

' tauroNcrl,tteltspt<tcllscA

ts'it'tftn'o-:;''ir' '-'

2ss

fir littali pentru bisericele cle ritul grecesc cle pc Icritorul Ungariei si prin urmare si pentru ltiserica clc rit slavo-bizantin a RomAnilor.
l.-iind Ungaria situatd. cl-riar la gr anifa celor cloud r.niiri biserice indusrldnite, ura intre Greci si Latini treliuia sii fie mai puternicf, in acdsti fard, de cAt zrirea, si ast-fel si sdrtea bisericei orjcntale intr'un siat catolic ca IJnqaria trebuier sd" devini tot mai de nesLrferit, si tot a;a r1e grea trebuia si fic si sta.rea sociali. si poiiticzi a popdrelor, cari tineair la
crestinismril bizantin. MAnistirile grecesci si slavo-bizantine dispar, ci.ci le ocuparS. cilusd"rrli c1e rjtul latin si asuprirea bisericei clesbinate iea dimensiuni asa de nrari, in cdt in r-rnele tinuturi si in anu,rite timpuri ritul grecesc, sari slarro_ lrizantin nu este tolerat nici micar la dmeui, catri se prolcsari catolici si atirirari nurnai cle episcopii latini ai bisrr-icei catolicc. intre ast-f'el cle in-rprejurAri. Itom.lnii necum si aibir ;intonomie bisericdsci, dar nici ierarcirie proprie ,t-czuttsctttd. de autoritdtile statului nu intimpinirn in tiocumentele timpului privitdre la ei.

acestei vcuil t:i ;i lr, r,igiiiUt't;"t'"','9i"1^ "pi"opii tl irtare episcopie' fhrl, t:ir si"r irrliirr{.t:zt: ai lli-lea 1a Vcclt':m d. c. cir Papa lnocenlif latin din Oraclea-mare' 12O4 a tratat cu elliscopul grecesc din c;r din bisericelc ;i rninistirile cle ritul acela-si rit' t-tngurio str se inhinlezc o episcopie de

s,rpora nemijlocit sfintului Scaun apostolic';' Grigorie al IX-lea, la l2ll3 ;i 1234'

(al iV-lea) si rlrcsce ia pri,rcipele cie cor6n'i" Beia ritul oriental infiinleze pentru Romdni o episcopie cle Papa Gri;i sri o inzestreze cr-r veniJe cuviinci6se')' regele Lugorie XI. pe la an. 137-f, a tratat si cu ca pentrtl iouic-cel-Niilre ;i cu episcopii Uneariei'

I'apa

.stit-

o episl{cimAnii intor;i la catolicism si se infiinteze ctr cpiscoP' copic separati dc episc<-rpiile Unqurilor-'

Veacuri de-a r6nclul nu puterr.r da in lirile co_ ronei ungare de vre-c) episcopie grecdscir, ori slzrvobizar-rtin5" indigenir, carr: si" se p6tii socoti ca proprie

Romir-rilor.

Pontificii Romani 9,u. pWjfqa lo.1 agerd si larsA observari de timpuriir, 'ci in inieresirl certolicismului RoniAnii ar trebui sii. aibi o epi*.6c,pis propr-ie, selraratA dc cpiscopiile [-rngur-ilor. ])c accea ai inter-

caresdscieromxnesce,iicttfreo|irotlttitzir). lipsa f)ar t6te aceste incerciri, c;iri ne dovedesc rdmas ail unor episcopii i'ominesci in timpul acela' inriddcinase zdclarnice, nu numai pentru urar ce se cle ritul irtirt de aclinc intre ."' .]" ritul latin ;i cei impedece orientirl, ci ;i din motivul politic, ca sf, se deosebite biserici unor ;i pe calea arc6sta consoliclareir de stat' cle caracierul iatino-catolic al bisericei episAst-fel RomAnii au lost strpttsi juriscliclrunii mai copilor latini, ;i unde rlomnii <it': llirrlint crait llor-nlinii cir ;i violcnli, li-aii pus Pc caPt sull llrt:tcxt rlist:t: llrcoti <:ittolit:i' 1l<: sl'r trr fi, ori .a ot t'-ebui \. ,pil,t 1*rrir!' ..*' t) Hurltruz.alii, l)ocurleltrt" l"1tag' ll9";rrlrrr':t(X'; -'' r) Idem, ibid' pag" tlZS, tltZ' rrrrrri JoO li l()5 l2ll\,'217,220 lttrr,rr' l(iil' l()ii' l()1)' 3J ibid. .rr''u
ld.
!i2'

'
"1

''

2tt(1

AUTONOMIA BISERTCESCA

ISI'ORIA EI.

291

strhirrl rlc ne;.rmul, si ritul lor, adeci. magiari de ritul latin, cali tocmai pentru acista erair nesuferiti cle p<l1rorrrl romi.nesc, si at dat ansd la plAngeri si reclam;rfirrni pirri la Scaunui apostolic al Romci,). Acdstir implejurare explic5, ci. pentru-ce in comune, astirzi curat romAnesci, in secolul al XIIIlea si XIV-lea gisim preofi cle ritul latin.

in lipsir de episcopi propr:ii, RomAnii, cari nu s'air fiicut latiui, sau ltu se putcai impica cu preotii ;i episcopii latini, impusi fdri de voia lor-, isi aduceai, cAud nu era alt modru, pe ascuns preoti si cllugAri sfinlifi de episcopii din fArile vecine .si chiar clc la Constantinopol, cum vedem, ca air fdcut la l39l doi fr-afi din N{aramur6s. r,oevodul Baliga ;i mirgistrul Drae, la a ciror rugare patriarchul Antonie nrr nunt:ri a incuviinti.rt inzestrarea minl"stirii Sfintului
investinclu-l cu auctoritate apr6pe episcopdsci pe mosiile intinse ;rle cclor doi ii-afi, dar f.:ra a-l sfinfi si episcop J. pachomie era prjn urmare un abate cam asenlenea celui latin din Pannonhalma, care deqi nici mai inainte nu a fbst si nici astl,z\ nu este sfintit epriscttp, a :rvut totusi si are si acum jurisdicfiune episcopdsci in ce privesce ocArmuirea bisericelor sale. r) ldem, ibidem. t) I-a Maior, Istoria bis. a l{omAnilor, pae. 142 si urm; Dr, I. Nlih:ilyi, l)iplome maramur.Esene pag. 109. ,Act:r I'atriarclratus Constantinop. IL pag. 528 l)3'2.

Ar:trrl prlrtri;rrchului l\rrtonie clovetlesce, cA pe lt l.J9l ltorlAnii nu aveair in Transilvania si Ungariir --- pc ctlm igi inchipuesc unii firi nici un temeiil --- o iernrchie cu un mitropolit si mai mulfi episcopi, ci-ci claci ar fi avut ei pe atunci o mitropolie, ori chiar ;i num;ri o episcopie recunoscuti de autoritifile competente bisericesci ;i civile' atunci frafii Balila si Drag nu erari silili si cdri incuviinfarea ministirii din Peri qi instituirea eglrmenului Pachomie cle 1zr patriarchul din Constantinopol, ci sc adresari la mitropolitul, ori episcopul din lara 1or. Afari cle aceea) dacf, linuturile Puse sub jurisdicliunea egumenului Pachomie ar fi aparfinut unui mitropolit, ori episcop, atunci patriarchul nu le putezr scote de sub jurisdicfiunea acestui mitropolit ori epicop, Ei a
le supune jurisdicfiunii egumenului

!tt)v zai i';ug7o;), pe Pachomie,

Miluril tlin l)eri prin numifii frafi, ci a trimis si instituit in mS.nitstire si un esumen si exarch (i,fr-

flri invoirca mitrocare invoire ar fi re;pectiv, episcopului politului, sari exprimati ;i in actul patriarchal. il4ai departe insa-;i imprejurarea, ci patriarchul Antonie afli de trebuinli a investi pe egumenul Pachomie cu jurisdicliune episcopdsczi, inclici destul de clar lipsa de mitropolit ori episcop oriental in comitatcle Satmarului, Beregr-rlui, Solnocului, si Bihorului, pe unde s6 aflair mosiiie ti-afilor Balila 9i Drag. In fine <laci llomAnii ar fi avut un scaun l-ritropolitan' ori episcopesc in Transilvania gi Ungaria, patriarchul Antonie le-ar fi numit cu nutlele si le-ar fi autorisat si sfinfescf, preofi pentrtr bisericile supuse jurisdicliunii egumenului l?achomie, si nu ar fi zis t.rttmai in generpl' ci dacti vrc url sLlptls de ai sei (:ri patriarchului), architlltiscop ori episcop, ar petrece in treacit in ministirea

.it

."

."

IS'I'ORIA AUTONOMIA BlSI'R{(;f^${JA

lti *'

, ;:* ,.d$i { i-tir+i


",

,j

't,
'n
2Rq.

I
.i.' ....:,5 .'1

dirr Pcri, ori pe teritoriul" iupris' rrrAn{stiril, slt rlt:lt mini de ajutor egumenului, sfinfindLr-i preofl pc:ntrrt bisericile sllprlse aceluia-si egumen. S6rteir preofiior sfinfifi in !5ri strdine, ori importafi de acolo, cra tristf,, ci-ci atdrna de la volnicia regiior ;i domniior de pimtnt. IJnii dintre regi c:rari orai blAnr]i si mai toleranfi fali cu acei preofi, ca d. e. T-adisiafi IV Cumanul \127I--l'290)') alli; ir-rsi iuarf, cele mai drastice mdsuri in contra lor. Ast-fei Ludovic-cel-Mare (1342-1382), in anul 1366, hrainte de a s6 fi impicat cu Vladislarl Basarab, domnul N{r-rnteniei, dede porunci dregAtoriior clin comitatele Caras qi Cuvir-r (in Banat), si prindi pe tofi prcofii slavi de ritul oriental irnpreunf, cu muerile, pruncii ;i t6td ilverea 1or ;i sf,-i duc1 inaintea comitclui Benerlict, care) contorm porunr:ei rcgesci, i-a sr:os r.lin larir'z). Tot regele Ludovic a dispus, ca in tlistrictele Sebe; (Caransebe;) ;i l'Iihald (Mehadia) tlin banatul Severir-rului 9i in districtul l{afegului din comitatul I{uned6rei in Ardeal, t.tici un nobil ;i nici rrn chinez (cnez) romAn si nu p6ti al'c mo;ie, dacd rrrr-i czrtolic. Ac6sti constitufiune (constitutio) regele Sigismund o reinoi si intiri in 1428, adecd in anul, citncl si: pregf,tia penlrr-r ase{areir ordului teutorric irr banzrtr.rl Severinului'). A aflat cu mdhnire, zice r:1, r:?i in acele finuturi sunt nobili si chinezi, cari /in |t' uto;iilc lor lrcoli sc/tinttatici, duc in riticire

"popolrrl. (liiltruarii franciscrLni mintrri;i-din C)aran;ebe's';'

.r.-'

, ' ":;'--'

'

t,q..,r;i or;ova si grijt{scr-r i"liito'rtloU;tli si ihinczii" snlr potlt':psir de a-;i piercle mo;iile, si nu mai linl ast-fcl tle preogi' Pircilabii si diregitorii dishictului Sebe;ului, daci vor cla de un preot romAnesc amiuincl poporul catolic, .11 princil indat5 9i si-l clesp6ie cle t6ta averea- intre catolici 9i schismatici sA nu se incheie cisitorii, de cit daci romlmul sc}rismatic trece la cato]icism. Nobilii, chirrezii ;i chiar ;i f6ranii de rdnrl si-si boteze pruncii numai prin preofi catolici, cf,-ci cine si-i botdzi 1a preolii schismatici igi perde mo;ia1 er preotului botezf,tor' a ori uncle ar avd locuinli in farir' si t-lu i-se permiti petrece in clistrictele Sebe;ului, N'[eharliei ;i Ha!6gu1ui')' cei Ce acest decret regesc s':r esecutat 9i de cu ce l'arf thcut ;i cle urm5torii 1or, se prdte dovedi
i lipsi' casuri concrete. Vladislari II in 10 Ianuar 1500 pe nobilii Nlihail ;i Nicolair dr: mosia 1or din Poreceir (patria lui Baba-No\Iac) comrlni pc o insuli a Dunirei iin ,,r, de Orqova), din motivui, ci d6nsii despreluind ctr religiune:r creclinfei cre;tine (catolice), air linut uValachilor'o a tirite ia conclamnabila scctd schismaticri sal S6rbi]or'). Acista persecufiune' care dovedesce
1)

4O7' Battyiny, Leges Ecclesiasticae R' H' Ill' 405' 2) I)csti l.rigves, o. c. v. lII. p. 128. Acest autor in v' fidei r .,', 3i6; ;,;l,t.;X;in1s161 "Quocl contempta r-eligione Wolachorum schisn'raticae sectie triri.rlI",,.-li"t"lr""ulri

A szorCnyi bhnsag megye tortenete, I. pag. 344. 2) Llurrnuzaki, Doc. 11, pag. 732, i1 pesti Frigyes, o. .. l. \{.j,

1) l)esti Frigyes,

es Sztirgn'y vir.,
90.

ci Mihairj ti;; "ii;;;",;;;"ti :"llt";tti'sse rlic,'trtr o' in stnsul' trccttt lr ait si t"t"liti pitrirsit ari si Nicr.,lair "'fi[i"n"tt adhatrro ului v':rl al a'irvtirrrt ..rtl.*i,'p" *"li'.i"ftr strriirl :i,rt' 4hirrt tlc t:r:z'tt, !in'tii'c ht"cezin' trt:brir: Sr't in{qlcg*an': ':l'" r*' 1l:rs?tgiulci1i3tirslr,"ii''''iiiijntll.lilln':rirvrtitsi.tselaci t,tt.iici, ci iri licrsisr.:il itr st:ctit lor' l,

:'"

.,t"1,
2?)o

'lr.

AUTONOMI;\ BIS}:,RICESCA
i,

cf, nrr putea exista o mitropolie) ori cpiscoltic r()lriindsc:i intr'o fard, din care si preofii RonrAnilOr crau anmcati peste hotard, a sporit fdrte girurile nobilimii magi:rre cu voe\rodi, chinezi si nobili romAni din llanat gi comitatui Fluneddrei, trecufi la reiigiunea latini spre a-si putd pistra mosiile pirinfesci. Tot acea persecutiune explici aparitiunea, cd. in una si accea-;i lbrniiie, uir membru se botezii. si crescea ca latin si mirgiar, ca si p6tf, pistra si spori averea pirinfdsci, dr altul ca greco-oriental, cum s'a intimplat chiar si in familia Hunyadegtilor, in care eroul Ioair Huiryadi a fbst botezat /and; (Jdnos) la

ISTORIA

I],I

2t:)t

latini, er frate-se[ mai mic Iuon la

schismatici.

Acesta mai tArziii inca se fdcir latin'). Dar aceste prigoniri nu eraii pretutindenea intr'o form5. de violente. A;o d. e. tot Luclovic cel Nlare, care in pirtile sudice ale Ungariei aruncd preoiii Romdnilor peste hotare si despoiei de erveri pe chinezii gi nobilii romAni, cari nu voiair si se facd latini, in pir{ile nordice avea alti politica. Neputdnd restabili pe tron pe principele din Podolia T eodor Coriatovici, care se refugiase la ddnsul, I'a primit impreuni. cu un num6r mare de Ruteni in Ungaria pe domeniul de la \{uncacifi gi il{acovi1a, lisAndri-le excrci[iul liber al religiuirii lor orientale ;i atirnarca clc mitropo)ia clin principatuj l{aliciuliri, ctre ;r lost pr:
r) Flurn-ruzaki, Docum, I'2 pag. 462, rur. ll8l. ; l,'r'alirrrii, Nlityds liirrily, Budapest 1890, p. 7. 1i :r. t{; (ir.. 'l't:lclri Jrizsef, Llunyadiak kora X, 89--'92; Ioan Iiog<lirrr, l{r:lirliilr: 'JlSrei ron-rincsci cu Brasovul si Ungari:r, lltrr:ttrrst'i, l(.X)2, lrag. 4-l si urtnr.

atunci incorporat la Ungaria. ') Accla-gi rc.qc rdsJrlii_ tesce cu mosii fidelitatea RomAnilor din Mararnurdq, cari i-air lost de ajutor in expeditiunea in contr:r Tatarilor (1345) si n'ari tinut cu Bogclan intemeietorul N,Ioldovei, si-i 1as6 tot odati sa atirne si mai departe in cele bisericesci de mitropolitul Haliciului ) cu ca,re nu numai RomAnii din [,{aramur69, ci si cey r]in alte finuturi ale Transilvaniei si Ungariei, vor fi avut iegdturi inci de pe 1a lZJ4, cAncl-pe tronul l{ali_ ciului a ajuns Coloman, fiul regelui magiar Andreii II. Legdtura acdsta a Romdnilor cu mitropolia Hirli_ ciului n'a putut dura de cirt pini Ja 13g7, cAnd principatul Haliciului fu smuls din mAna Unguriior si incorporat la regatul polon r). De aceea l\{aramur6.senii B-alip ,ri Drag la 1391 rlu recurg la Haliciri, in afacerea mdndstirii clin peri, ci la Constantinopol. Nici episcopii catolici n'a[ fost to{i aga cle necru_ firtori fafi cu RomAnii de pe domeniile lor, pe cum air lost regii Ludovic si Sigismunci fafe cu cei clin Banat si din sud-vestul frarnsilvaniei. Pe domeniul episcopiei din Or:adea_mare, in comitatr-rl Bihorului, degi intimpinim ;i aci casuri de catolisare, totusi zri putut e*ista nr-rmdrrjse comltnc rom,tresci cu voe\ro4ii chinezii ior proprii. Rominii ;i tia,t:r'n clecimi., nici episcopului ca prelatului lor, ::
Iulian (ieschicr.rte cler union der lruthe') nischcn Iiirche, Wien, 1gg1, I. 2gZ si 410 si urrn. ')..U"4t Dr. I. X,Iihiilyi I)iplorne n-,".",r,.,.d."n", p"rrirn; ,, -, Uu.]:I, Originel'e frjrriipatelor romdnc, i:ag. ri4 9i l'""t).: "235 nunr. 15.. ../

t)r.

pclesz,

3)

-['t:lesz

L c. p.

182.

ls'l ott
ia)2

tn

t,.i.

AUTONOMIA

BI SI1:'IT ICTl:S(:A

nici capitulului 9i episcopului ca dournilor Ei pamint, ci nulnai cincidecime (quinquagesima)' nu episcopui i;i puteair alege preofii lor, de la cari pentru intravilanele fr"ilna"u nici o plata, sa': roboti casi)' pe cari locr'riail' Pr:eolii isesi,rr,,i interne, ioc de .,rpo;i nernijlocit unui protopop romiuesc din "r,.it judecati se putea Segi;te (Segesfalva), de la a cirui upJti ait".i lu epircopul latin' RomAnii in fine erari aleqi ;i jrr<1eca1i de ,roe,,od"l lo' si de 12 chinezi cleparte' de asa insS aceia, cari merg iurrrg;. ). 56 in;ali in cet zic, cit Rominii din pirfile lleiu;r"rlui a[ zrvut la 1205 un ePiscoPat in BeiuE Iiste adevdrat' ci papa h-iocenfir1 III' scria la informa'I 205 archiepiscopuiui d\n Co'locea' cd' dupi in episcopat acesta' exist'i rin lirinea pr;r"ita cle la
(le

lor

pulrrl littitt tlirr Orit<lclt-lllilror trtl^t:xista' nici o c1-liscopie grr,'ctisci't, <,rt'i slitvo-bizarrtiuit')' ir-r dicceser archiepiscopului de Calocea si chiltr 1i in orzr;ul , unde i;i avea Ll reqedin|a, intimpintrrr ;i la 1 376 preoli grecesci si schismatici, cari fiiceirir acte publice despre t-eliurite invoeli intre catolici ;i acatolici'?)' Cea mai tolerabili scirte arf avut'o insi biserica si preolii schismatici pe mo;iile domnilor de pAmint romini, cum ari fost mo;iile vaste ale voevodului Baliia si magistrului Drag nu numai din N''Iaramurdg' ci si tlin .o-itot"l" Satmarului' Beregului' Solnocului nu s6 ;i Bihoruiui, ") dar existinla unor episcopii pote adeveri din documentele cunoscttte pinf, acum niciiri nici Pe aceste mo;ii. Cele desfd;urate p5"nd aci ne arati, ci in tot

(quod quiclam episcopatus in lara fiilrcr lu\ Belekrtese t.,rra filioru m Bele/enass consistit) fi-l imputernicesce uniune pe archiepiscop, s5 aduci acel episcopzrt la din Calocea' bisericei cu biserica Romei si sil supuni
rlc cumtra nu este supus bisericei constantinopolitzrne')'

[)ar cine u" .rot.o o privire pe harta Ungariei ;i va ciuta vir vecld, ci ora;ul Calocea este pe I)unire' undeva intre Dunire ;i lara fiilor lui Beieknese ;i jl-,ro, ori pe la Dral'a gi Sava, 6r nu departe ln de nrunlii Bihorului, pe ter-itoriul episcopiei iatine
L)r;rdr:a"-mare, rtnde

in anul precedent 1204'


A

pe cum

episcoscim din scris6rea aceluiaqi pontifice aciresati

timpulc]elaschisms(i05a)pdnirlaconcilir-rlflorerrtin (14:19), tendinla in Ungaria eril) ca RomAnii sf, nu aibI episcopi proprii, nici ca schismatici, nici ca uniti de ritul grecesc! saf s]avo-bizantin' Acesti tendinfd. nu era ciupi gdndul Pontificilor Romani' cari cloriari infiin{area unei episcopii particulare pentru RomAni. in acela-;i timp se folosirf,, dupf, loc ii imprejuriri, t6te mijl6cele posibile, ca RomAnii si ;i mai virtos fruntasii 1or, adecf, voevodii, cnezii 1a nobilii 1or, si pirisiscl ritul orientai, sf, trdcd catolicismul latin, si instrAinindr.r-se ast-fei de grosul poporului romAn ;i iclentificir-rcltt-si interesele cu clasa
') Hurmuzaki, Doc.

')
si urm.

BunYitaY

V'

viiradi piisP6liseg tOrtcnete' I'


eccl. l.rung. II' pag'
'10

l.
c.

pag. 39. nr. llo

102 -302.

1 Ibid, ') DL.

ll,

pag, 231.
r-r.

?) PraY, SPecimen hierarchiae

I. X{ihalyi

p. 1(')9 Il1'

i\r

AUTONOTIIA nrssRicnscA

rrolriln rnrrgilrrir, si-;i pdrdi consciinta de Romi,ni, r(r 1ro;rorrrl rlt: rdncl pus in unele pdr:fi sub preofi cirlolill lrrtint, in altele lipsit chiar si de preofi cle rilrrl sr1ir, sit fic silit a se deda cu catolicismul, la t:irrr: irri ;i Lrccut multi din t6te finuturile locuite de r:l '). Nrr trr:buc ins5. si perdem din veclere, cd irr:ristit lrropireirndir catolicd se servia, ca cje un nrijlor: pcntnr irtragerea RomAnilor la catolicism, si rlc itrurrrlr:ntrrl, cii ei sunt descenderrtii coloniilor r()n1iulo ir<hrsc rlirr ltalia ;i Roma, ;i ast-fel acdsti lrroplrgirn<lir nrr lisii si pdrir cu totul consciinta latirritlfil in sirrrrl pclporului romAn, amenintat a fl inghi;it cle slavismul susfinut de biserica orientald. Cei mai mrrlgi dintre ltomAni si rnai virtos cei din poporul de rdnd si-a[ conservat ritul orienta] chiar si in plrfile, uncle era meri viui. lupta pentru catolisarea 1or, ca d. es. pe la Orsova, Caran.,sebe;, si Hafeg 2), si ast-fel slintul Scaun apostolic, pe timpul Concilir-rlui F-lorentin, cAnd era vorba de impdcarea celor d6ud mari biscrice invrf,jbite, avdnd ln vedere, ci o parte clin Rorndni, la stdruinfele iui loan de Capistran si Ioan l{unyadi, s'a declarat pentru unire, ca cl. e. cei 30,000 din pdrfile Caran;ebesului 3), si ci ceilalpi RomAni chiar in virtutea decretului de uniune al Conciliului Florentin (1a39) ai lost considerali ca uni1i, d5dir tuturor RomAnilor din Unr) Llurmuz:rlii, Doc. I. p. 697, nr'. 551, si I , p. 16, nr-. l!1, p. 216, r'rr. 164, p. 217 nr. 165, p. '22O, nr. 169. r) ldem, I)oc. 112 p. 5?5-580 nr. 481. :J) Vcdi Germania franciscana la Oipariir, Acte si frag,

IS.IORIA

Iii

garia gi Transilvania un episcop tlc ritrrl lor crr rrrr_ mele ,4,Itttcifi t) , clespre carc astiizy, r:orrl.rar r:ckrr scrise in alt loc r), sint mai inclinlrt ;r crt:<lc, t:lr n'i! fost'umit episcop-t'icar ori c<tatlj,t or zrl rr rc-rrn.I c Jlisr:,1 r latin, ci in sensul decretrrlui florcntin lr lirst l)us preste Rom6.r-ri ca episcop indt:pcntlcrrt rlt_. I.lirtinl r:tr titlul de lJaliciir, intocmai cir s.('.()s()rrrl sdir M;rcarie , despre cnre voiti anrinti indatit rrr;rl pt: llrre. Matcii a pAstorit pt: timpul, cirntl l.{rrny;rrli r:rir b;ur al Sc_ verinului (1+38 - 14.1(r),) si ptltc ;i rniti trirziir pilnir

pc la

1.1511.

Este insl cunoscrrtd reacfiune;r. porniHr iu contr:r hotf,ririlor Conciliului Florentin, sj cum patriarchiy rlin Alexandria, Antiochia si ierusalim sc sc.iard i. co.trir lui Mitrolan, patriarchului Constantinopolci, care voia si-i induplece a subscrie rlecretul uniunei. ltcacliunea ac6sta s'a resimtit;i in Transilvania. tJn episcop cu numele [oarz d.e CafLa, rle origine clin orasui Caffa (in Crimea), vcni in lJrrgaria si inccpi zr rdsvriti pe RomAnii din Rz'rnat si pirfilc sutlir:t: ale Transilvaniei in coritra uniunei, ast-fel n nirnici ;i opera lui Hunyadi, a lui Ioan cle Capistrirn si u r;onciliului florentin. ,Pseudo-episcopul o loan <lc Caplra a sfrnfit si preofi neunifi pentru Romirnii rlin piirfik; amintit--. I)ar activitatea lui ultcricjrir fit intliLti"r yritralizatA cu forta. Preofii sfintiti clc el, carl nrr s';rij lapedat de schismi in fata ci.lugi,nrlui c:ttoiir: Zt:r:ltt:|,

prin ordinul lui Ioan I-Iunvadi tle dto T

l,'r:lrrrrirr.

rrrt:ntc pag. XVI.

) ) )

Ibidem. Vecl.rile Episcopii romincsci 1.rag.

6r.

La Cipariir l.

c.

296

AUTONOX{IA BISERICESCA

l.S'l'(

)ltl1 lti.

2')'t

1456 an fost expulsafi de pe dorneniile acestuia rle la $oirnug (innga Lipova), Deva si Huned6ra, ;i pdle

tot a;a vor fi pAfit gi alli preofi de pe dorneniile altora. insu-;i uperfidul VledicA* fir prins ;i in 16

s"ltc irl:(lc6re-ce niciiri nu gS,sirn vrc-rtnr'tl clin ircclc ctt ;rtit lenesci intre scaunele cpiscopesci catoiice' ;i slavo-bizzurtirle' rnai pufin intre cele qrecesci ori Afl5m insi de aiti parte' ci Chievui din Itusia

Ianuar 1456 dus la Timi;5ra inaintea lui I. Hunyadi, care de aci il spedi la amicul sdir Ioan de Capistran. Acesta ii converti la catolicism si-l trimise la Roma, cle uncle convertitul s'a intors in calitate de episcop catolic in 'fara romAndsci (Valachia)'). Linistindu-se turburarca produsi de loan de Capl.ra, Papa Calixt al III (1455-1458) a putut numi cle urmas al lui I'fateiir un n<"iri episcop unit, anume pe Macarie, care purta titlul de Haliciri : Galiciit (Episcopus Galliciensis, llpiscopus licclesiae Ga1licensis, Episcopus Galliciensis) 5i numai Samuii Clain') il numesce nEpiscopus Galatiensis-.. Pe cum am sus* linut airea'), aga gi acum sint de pdrere, ci aci nti e vorbar nici de Galaful de lAngi Zlatna' nici cle cel de lAng5. Figira;, nici de cel din Valea tlafegului, ;i nici in fine de cel de lAngA Bistrifa' ci e vorba de I{aliciti, adecir de capitala de odinitlrd a principatului l{aliciri, rle 1a crtre ;i Galilia ;i-a luat numele'). Chiar si cdnd am cnn6sce pe acest episcop nunrai sub nrrmele de "Grz/atiefisis,<< incd n'ar trebui si ne girndim la vre-un G'ala! din 'fransilvauia, de
pag.

s'a numit odili6ri n ()alatLe .n Ast-fel cind Papa doIoan al XXll r-rumesce la 1320 pe un cf,lugir pro parte minican episcop al Chieviilui, ii scrie: Sane Ecciesia quocl tua nostro fuit apostolatui reservatum' Tartarorum' Kyoviensis in confir-ribus Ruthenorum et A;a darf, f.ri "ntiqoi tus Galatlt/ \rocabatur')o" "' ()alaticttsis" am putd zictl' ci titlul episc<lpatulrri ' Galatlte' sait ce la purtat N{acarie, este luat de \a a1 cirei Chiev, uncle a existat o episcopie catolici ' episcopi nume s'a putut conservd in tituiaturile unor titlul din detluce catolici. Clu atit mai pufin putem de de > Galatiensis,< al lui \'Iacarie, ci in Galagul vre-un lAngi Fig[ra; si-a avut regedinla vre-otiaid s'ar fi llf,gf,ras ,-o*a,l, si c5' prin urmare in "pi!.op o episcopie incd prin seclul 14-' ciim susline ir,t.-.lut dl Hagcld['), f'ari a ave nici un documet-rt despre a unui acdsta, tle cAt iructoritatea lui Fotino si veacul cronicar lrlLIntenesc) arnbii tare tlepirtali de

al

-t-lca.

') Vedi scrierea r-trea: Vechile episcopii ronrAnesci 6 si urm. si autorii citali aco1o. fr-agnr. P. XII. '9) La Ciparit, Acte ;i 3) Vechite Episcopii rotrAnesci p. 7 si urnr. 1) Slavii schirnb.l pc g cu h 9i vict:-rrcrsii.

de Dar aci' pe culr ?rm accentuat' este vorbzr capitala I-Iaiiciul cle pe Nistnr, care a lost oclini6ri existat a[ llaliciir in principirtului tle ircela-;i numc' catolici iOue mitr:op<llii ' una slavo-bizantini ' alta

latinir.

r) l .a l)t:lt:sz. o. c' p' 'l l1l. prttl' (:(lXXXlll' 'j N,,gi, 11 !orl;i irr l')lvlrtt'lt'llit:ttttl,

298

Atn'ONOj\,llA lllsll:t{l(:tis(;A

lsToRIA

.{ti.

29e

Cea slavo-bizirntinzl s'a in{infat pe la 1299 tlin episcopatul l{aliciului, care exist:i deja pr: la mijlocul vcacullri a' 12-lea, d:r din pirrtca pzrtriarchr_rlui constan_ tinopolitan loan al XIV fil rccunoscuti in forml ca_ nonicel la 1345. Pe 1a 14i4 I-laliciul era numai cpiscopic simpli ;i tot pe atnnci incetd a mai fi scauu r:piscopcscr dr teritorul si titiul episcopiei se itrlitrrsc la titlul gi teritorul rnitropoliei de Chier,'). Mitrol:olia catolici latini cle Ilaliciir tu infiinfati lrrin lrrrl,rir (lriqorie XI la an. 13?5, care i-a dat ca srrfrag;u-rc cpiscopiile clin Przemysl, Wladimir ;i Chelm, clitr lir 1414 prin Papa Ioan XXII acdsti mitropolie fir trirnslerati la l-emberg') si Haliciul inceti a mai fi scaun archiepiscopesc, rx-i episcopesc de ritul latin. Din acestea este evident, cd- atunci, cAnd Macarie a fost numit episcop de Halicil, intre ]456-145g, aci nu existti episcop, ori metropolit catolic, ori

de canonici, sirir coadjr-rtori ori sufi-agarri ai respectiviior episcopi diecesani latini de Transilvania, Caiocea') etc. Asemenea s'a pistrat amintirea episcopilor catolici de Nlilcov si Siret la nisce episcopi titulari, cari p6te nici nu sciair bine unde li-se aflari odinidri cpiscopiile'). in Ungaria pir-ri in ziua de astAzi se pdstr6zA amintirea a 24 episcopii, cari apartinuseri. coronei ungare, si ale cdror titule le dd regele ungar cu totul independent de s. Scaun Apostolic, curir sunt

episcopiile de Bdlsrad (Srbia), Cattaro,


nico, etc.
3).

Sebe-

si pdrte nume de la ull scaun episcopesc, in care n,a sedut nici odati Acista se esplicd prin imprejirrarea, cd in Un_ garia, ca si airea in lurnea catolici, intimpinim multi episcolti consacrati cu titlul cle ia scaune cpiscopesci,
?

slavo-bizantin. Cum s'a intimplat clar, ca el

Chiar si Haliciul il intimpinim la nisce episcopi titulari, cari n'air locuit in acel oras. Deja inainte de infiintarea mitropoliei catolice de Haliciri, adeci inainte de 1375, triia in Agria un episcop titular de Haliciir, care pdstra an-rintirea episcopiei, respective a mitropoliei slavo-bizantine de Haiiciri, ce aparfinuse bisericei catolice inairlte de scirismit'). Un ast-fel de episcop titular cle l{aliciri a fost ;i Nfacarie, carc apare ca episcop in mijlocul
1) Dintre scriitorii lr.rm:ini dl Ior-ga are o

listi ilc cpiscopi

cari fapticc nu mai existat.

s':r pirstrat 1-riinii prin ve;icul ai 17-lezr in tituiaturile unor r:ltiscopi clin [Jnqaria si l-ransilvania, cari insd" tutt cririr, dc cAt sa[ episcopi titulari cu beneficiri

.Amintirca scaunului episcopesc catojic rle Arges

de Argcs in Studii si l)ocurncntc I -[[, l9()1. Acte rc]ative la istoria cultului catolic in Principatc, l)as. XXIV --XX\r.

') I'r:lcsz l. c. p. 1178, 396-397. !) lbirlt:rrr, p. 416; Hurnruzal<i, Doc. Ii2 ir.

XXI ;i XXV si urm. Dr. Szercdy, Egyhiizjog. Pics 188 l, I p. 550. a) Despre cpiscopul acesta de Flaliciri, vcdi Studiul . lui lirdujhelyi Nlcnyhcrt: Nlagvaror;zrigi u6r.-liatholrkusol< a X'loh:icsi vesz elott in /{a/ltolikzts Szt,ut/e,, 1897. L luzet
3)

2) ibidem pag.

pag. 51 n.
4gZ.

2,

Ai',IONO}TIA BISERICI'SCA

ls'l'( )RtA lii.

301

in minastirea gre(jcscii llasilitanir a sfintului Ciprian din Constantinopol, r.rnde llorrinilor'). Ei,
fusese

crrre a cxistltt intr:':tlt

tlistingdndu-sd prin alipirea sa la decretrrl de uniurie al conciliuiui fiorentirr (1439), a fost iniilfat la denrnitateir rie episcop titular cle Haliciir ' si trirnis la l{ominii din Transilvania si Ungaria ca urmas al lui i\'Iateiir, <lespre care am arnintit mai sus' Zicem, ca rrrmal al lui Nlateiir, ori p6te al altui episcoP, ce a

loc, lltl l)(i tcritorul' unde ai irr biserica funcfionat ci' incii iri fost ncrlumdrali nu era scaun catoiica. A;a d' e' fiind-ch Nlrrncacitrl

rn:ri rtrmat dupir ilIateiir. de dre-ce beneficiul hri cpiscopesc se infili;dzi, nu ca neexistent, ci crl rracant inaitrte de el, ;i ast-lel a trebuit sf, rnai aibi cel putin un antecesor. Titlul de llaliciir s';r putut da 9i lui ;i cehii ce I'o prec.s, lui X'lateiir, cu atAt mai virtos, cti tiiecesa slavo-bizantini (rutealif,) a Haliciului de odinitirir sc: intinclea ;i peste o Parte a Ungariei si preste Ro2), mAnii din Nlaramurds, pe cum am amintit mai sus ir cliecesa catolicd latinf, a Haliciului cle odini6ri se intindea pf,ni aclinc in ,\{oidova, trnde din teri3)' in torul ei s'a iormat cliecesa latin5 a Siretului fine titlul de Haliciii I'air primit -t\'Iacarie ;i antecesorul sdfi unit I'{atciri Ei clin motivul, cil in lrilnsilvania gi Ungaria pe teritorul, unde aveari si pistorisci ace;ti doi episcopi, nu er-a nici o episcopie canonizati, care n'ar Ii fost ocupati de episcopi latini. Episcopi cu titlrri de la un scar-rn episcopesc, t) in sensul celor desfdsurate mai sus sunt de a se intregi si rectificzi cele scrise de mine despre ePiscolrul X'Iacarie ln ,Vechile Episcopii. pag , 7--10.
2:)

citnonizat, episctlpii ruteni de acolo purtafi Camillis in"pi..op".. titl,rl Je la alte scaune episcopesci' De t Olsavsky titulandu-se oEpiscopus Sebastensis'o oE,piscoPus Rossensis'';'" romxni de Avem deci cei pi-rfin doi episcopi in ser-rsui deritui grecesc, rtniti cu biserica Romei lost episcopi .."ruiu, conciiiului florentin' Cir ei ari episcopesc' cu peracleveraii, cu oficiu si beneficiir Oracle' neatirnare de episcopii lirtini de Agria' lecti -r"ndcl, Transilva'titt, p" teritoriul cirorzr se afld ;i jurisclicfiunea lor deplinf, se gi- ,li"."ro 1or, si ci Ungaria 9i 'fransilestinclezr peste toti RomAnii din publicate in locul vania, se vecle din documentele 'n" clujhelyi N{enyhdrt' Cu t6te acestea epislir .t,., ."toi;t lrnnsilvan' Nicolair' si cifi-va latin ."p"f mireni (fe,sigur <iiregitori) nrif.gr, clerici. cilugiri ;i ochi buni pe Macarie' clin Transilvania nu vedeaii cu in funcfir-rnile sale episcoI ir-t."pora a-l impeclecir a-1 amenir-rti asa de pesci, zrJ despoie cle venite si mare 16[' i.rior, ':n cat bietul episcop se temea de in contra apostolic Deci N'Iacarie se plirnse Ia s' Scaun al lllea in Martie celor ce i1 nepirciuiaft' Pirpir Paul cle Strigon 9i 1466 dede porttucir irrchicpiscoirilor si iLtluci iucleCalocea' si1 cerct:tt::zt) st;lro1t itrcntltri'

Pag. 297. 3) Hurnruz:rlii, Doc. 112 P. 160.

episcopul dupi clrcptittc, ;i sii siltl:scri ,;i pe cati preotagrn?t .latin rlin transilvan ;i l)o tofl r;rrilllll - -1 *'it'''t, Syttrlrrrl;rr'' lrirtl s6()' l{'/l'

ll"

'

irl[.r
irrrlrr:rrltlr).

Al)'l'r

rsTOlitA l:i.
1111

303

110,n tttstiXt<]ti_SC.A

ldsln, r:lllrrgilrrlsr:l ;i rnirr:nrjscit sir otrscrve

acdsta

Nrr zilrllrlnir;ir ;r lost intcn enirea Scatrnului irlrrrstolir., r:i1r:l lir;rrrrrl 146(), vtt si zicd. la 3 ani rlrrllil irrll'.v(init'(':^ ;rr:r!st:r, insusl vocvodui .Iransi]va_ rrir.l, lorur l'orrgrirtz, rlri :rjutor cpiscopului NIacarie, slrrr: rt-;l putti sr:ritr: vr:nitelc tle la preotii din pirfile
.SilrirrlrrY').

mitropolitului clin lJclsrarlul Sdrbici, rlcspre cale cetate scinr j,i pirni la J52l a aparlinut cordnei ungare. I)ovadii desprc irtirnare;r ltornAnilor de mitroPolitul j:lelgraduhri s6rtresc este decretul regelui
Matia din 1.1?9, irrin carc, la nrgarea rnitropolitului lourutic/ti/t Nrbtdoru/lcnsis, adeci a lui Ioanifiri din I3clgrzrdul s6r:besc, scutesce pe pre<-r[ii de religiunea grecescS. din Nlararnur6s, supusi accluia-;i rnitropolit (praefato rnctropolitur-ro subjectos), rle nesce ta.\c, ce acei preoli le platiari mai inaintc regr:lui').
Episcopia B6lgradului s6rbesc a fost infiinlati de S.

veacul al XV-lea. ljste ins?i proba.bil, ctr acisti episcopie, care ne rlovedescc, ctr biserica unitd si-a putut elupta mai curdnd. rle cAt cca neuniti, o ierarchie episcopdsci, a incetat cu nrrjrtea lui Nlacarie inainte de l4,lg, si ast-fel putern afinna, cd" ea a existat tle pe la I44O --1475. Iiste nrai departe probabil, ci cpiscopii latini vor fi lzicut tot ce le-a stat in putir.rti", ca s. Sca,n ir.postolic sir n, mai numti.scri lui _\,Iacarie alt rurntitor, circi lr: crt tarc dc rrnele venite, ce le jn_ cassirri tlc llr, poll<.rr-ul rorniin, care, in lipsi cle episcop prollr-iri rrnit, :rvr:a sir {ic in mrrltr: pirr(i supus Ior ,). It,r'Anil, r:;rrI nrr irrr fr>st silili si se supur-r:i jurisclictiunii t:1risr:o1ril'r llrtinl, slrri rrrr ;trr voit si scie tle biserica latini ;i pt,slc lot rlt: r:rrlolir;islrr, lir lbst supusi pe la 1479 r) liirtlrrjlrclyi l. r', p;rg.46 si l-r2. !) I'r'sl i l,'r i11vr,ri ,,gr. r.. l. ..147. irr u. 1. 1t. ') \/,,,1i Ti ritrrrlirrl rrrr.ii: l,lpisr:opi de Ilaliciir in Tr.anrlilvirlu't,l l)n11,rrr;r" in "l'r irros lrri l). A. Sturcjza.. I{ornc'I
,,

I'lrr sr:irrr, t:irl tirrrlr va nrai {i pdstorit _N,Iacarie 1i irst -ft:l rlu l)ut(iln Itot{ri ltrecis timpul, in care l(rl'rh'il rli' lJugar-ia gi Tr:rnsilvar-riir ;iri av.t o t:pist:o1ric rlt: ritul grecesc, dar unjti cu biserica

in

Sava I. la inceputul veacului 1.J.'). lrpiscopii de acolo nurnai per abusurn air purtat titlul de mitropolili, cum a ficut gi loanifiir. I-)aci mitropolitul sdrbesc din ipek a putut lua titlul de patriarch, fdri autorisare canonici, episcopii lui pentru ce si nu
se intituleze rnitropoJifi ? in fir-ie observlrn, ci. numai cine nu vrea si vadi adevdrul, pdte face din oNlindoralbensisn (de Belgradul Sdrbici)-oAlba-luliensisu (d. Belgradul Trai-rsilvaniei). cum air ficut mulli

la noi. I)ar nici atirnurca cle omitropolitul u din llelgradr,r1 s0rbes<: nu <-lur;) mult, chci sub Vladislav Il se recunoscir in nroci for-mal, cir ltominii de ritul grecesc ir neunifi cu lris,;r'ica Romci, ;i chiar si ltutenii de la Nlur-icitcitr trebuc sri atirne de mitropolitul firei romi.ncsci, cnm so veclt) din dccrctul lui Vladisla[
') I.a Maior', Ist. bis. lionr. ;rat. 141 si ur-n.r. Mihhlyi, I)iplorrrr: rrr:rr;rrrrrrl;cnt:, p. 5l)6. :) Vct!i Nillt:s, lirrlt:rr<l:tt'ir-rttt I. 1r.'t46 si urrn. si
Dr.

AI'TONOMIA

BISEITIC]]J..S(-A

ls't()l{IA Iii

ll

rerlele Ungariei clin 1494, in c;rre, dupl cun.r I'a ct-:tit Battr'5ny episcopul latin din Alba-lulia cle pre o: iginalul din archiva episcopiei sale, se face apriat amintire de archie\iscolo t{e Trort-ralpitt'a, er ntt r{e 7).ansylottrria,') pe cum ari fost obicinuili scriitorii rornAni a cc:ti dupir o copie publicati de Petru \ laior. i\,{itropolilii JArii ron-rinesci ({Jngror'lachiei) erari recunoscuti in ierirrchia bisericei orientale ca oexarclri ai Ungariei si Irlaiuriloru incd de la 1401 r,), dar pe cum am vddut, ei air fost ,-le comrtn impedecafi intru exer'citaretr drepturiior impreunate crr der'rnitatca de e-rarchi, din causi, ci pe la sfirqitul i'cacului la XIV ;i inceputul veacului XV in pirlile sudice ale Ungariei ;i Transih'aniei se intrebuinfair drastice mijldce pentru stirpirea chiar si a ritului grecesc' De la 1440 pind la 1475 ne ap?rr episcopii de ritul grecesc Ntateii ;i Nlacarie, cari fiind unili cu Roma, n'aveair nici urr amestec cu mitropolitul N{unteniei. De la anul l4?5 pini pe la 7491 ingerenla mitropolililor l irei rominesci tisupra bisericei din Ungaria ;i 'fransilvania a tbst impedecati prin omitropolitulu (episcopul) din Belgradul Sdrbiei. Alt-cum raportLirile bisericclor romXne sci din Ungaria si Transilvauia cu mitropoliile clin lirile vecine se schimbzri tocmai asir) pe culrl se schimbair relaliunile politice ale regatului ungar cu acele !f,ri' Clincl principatul l{aliciului era in rire-care depen-

dcrrlir fafl r:rr cor6ni sfintului Stefan, ori c.hiirr incorporat Ia l-lnearia, rnitropolitul din Haliciri exercitd jurisdicfiune asupra RomAnilor. CAnd B6lgradul Sdrbici era sub stipAnirca regilor ungari, episcopii acestui orag ari scittt sdL-si asigure jurisdicliunea asupra bisericeior romAnesci. CAnd domnul Munteniei Radul al l\2. cel Mare (1'194-1508) intrA, indati la inceputul domniei sale, in legdturi f6rte pretinesci cu regele Ungariei, cari la 1507 s'ari desvoltat pinzi la recun6scerea din partea lui Radu, ci Tara romdndscf, face numai o parte din regatul Ungariei") regele Vladislari 11. a dat decretul din 1+94, prin care pune bisericile romAnesci sub mitropolitui N{unteniei
(Transalpinei).

De la 1494 inc6ce atet mitropolia Jiri rominesci, cAt gi mitropolia N{oldovei a[ cAgtigat tot mai mare influinfi gi ingerinfi asuPra bisericilor romAnesci de sub cor6na sfintului $tefan, rnai virtos dupi ce atAt principii firei-romAnesci, cdt si ai Moldovei cAstigaseri ;i domenii mari aclinc in inima
lransilvaniei. indreptd"firea Mitropoiitilor N{oldovei de a se ingnji tle bisericele din nordr-rl Ungariei ;i Transilvaniei se vede cle acolo, ci ei inci primiseri, asemenea celor din Jara romindsci, titjul de e:vnrclti ai Pluiuri/or.2:).

i) Vedi Dr. A.
pag. 13
5.

Bunea, Vechile llpiscopii

t) Xenopol, Istolia RornAnilor,


v. l!. pag. i59.

edi1. Saraga,

Ia;i

1893'

romdnesci

) lbid.

pag. 4.

2) Nlelchisedec, Biserica ortodox;i in lrrptit cu l)rotcstantisrnul, Analele Acadernici romine, Scri;r ll 'l'. Xll, t,.;l: t.

"

30(r

AUTONOI'IIA IIISERICESCA

ISTORIA

IIi.

:I0?

Stefan cel Mare, Domnui Moldovei, cipdti la 1475 nu numai domeniul frumos de la Cetatca-del3alti cle pe Tdrnava-mici, nu departe de Bla;, ci gi mosiile aparfin6t6re castelului Ciceului cu vre*o 60 de sate in comitatul Solnocului din liuntru, unde se infiinic) episcopia romdndscir a Vadului pe Some;, nu tleparte de Dej. Sub urmf,torii lui Stefan, aceste posesiuni ln loc sd scadi, crescuri ln motl extr?rorclinar, cf,ci Petru Rares (151?--1539 9i 1541-1546) cipdtd chiar si districtele Bistrifei ;i Rodnei cu f6rte multe sate, si castelui Ungurasului, de care se lineair vre-o 24 comune situate spre cAmpia Ardealului' Existinfzr acestei episcopii este astAzi neindoi6si pe timpul de ia 1523 pSni pe la 1560' in care i-se
cLrnosc

'-lransilvania si Ungaria infiintari cu ajutor din priucipatele romAne rlou6 episcopii, clintre cari ir V;ldulrrl era atirndt6re de Mitropolia Sucevei safi Moldovcl, dr cea de la Geoagirl de Nlitropolia Jirii romAnescl. trpiscopii lor si-aii impirtit teritorul locuit de Romini in doue pirfi, asa, cd. partea de la medi-n6pte a lost sub episcopul Vadului, dr ceir de la meazi-zi sub al Geoagiului. E,ste de sine infeles, cd. pini. unde se intincle;ri mosiile principilor romdni, se intindezr si jurisdicfiunea,

si archiereii').
acela-.si

teni de la Strem! lAngd Teius (TOvis;, nu departe de Alba-Iulia, se infiinlezb' episcopia Geoagiului de sus de urmdtorii lui Radul IV cel l\tlare (1494-1508)' carele :r cigtigat acel domenifi de la regele Vladislau lI pe la inceputul anului 1508'). Ast-fel l{omAnii din
\re<]i pe larg Dr'. A. Bunea, Vechile lipiscopii ronr:incsci, pag. J5 27. 28-135. Si dupi prelioselc ':) Dr. A .Buuea, t. c. P. (ir-r uSate ii preofi din Iorga N. tlnul de obserr,Sri f.lcute ci Iladul cel tVare pdrerc, de sum 326), i\rcle:rlu p. 324 o cornPensatiutle ca la Strenll de Pentrtl domettiul a obfinut (lorga, in 1503 rcclart:i le inzidar cc Amlasul, I.-igirasul ;i Pretcnrlen!i clomnesci p' ZO(t 9i Ilurnruzirl<i, I)oc' ll'2 pag' 509). I)in lJ l)ccerlble 1507, cirnrl cl sr'r gisia la Tdrgoviste si inclrci:r lur tratat cu Sasii, p;irli lir inceplrtul luY F'ebruar 15()8, c/intl crir r:;trii-si in !ar';i, tl;rr bolnav, avuse destul
1)

in

timp pe domeniul principilor

rnun-

neturburatd cle nimeni, a episcopilor de la Vad -si Geoagiul de sus. Afari insi de acest teritor, pe mosiile aitor clomni ;i ale episcopilor catolici cle la Orade si Alba-Iulia, ei anevoie isi vor fi putut exercitd puterea episcopdsci.. Vor fi sfintit ei si pentru aceste tinuturi preofi de ritul sravo-bizantin, dar acei preofi nu vor fi putut functiona fare concesiune de
tinrp spre a pute face cilitoria la Ruda 5i a obline mosia d" ln St.",.r.r1. Er Aacl Istvanffy ,i.", .i ltadui cel Mar-e si-a continuat bur-rele rapolturi si cu regele l-udovic II, care incepir a domni ir.r 1516, provine din irnprcjurar-ea, ci in pasagiul respectiv el confundi pe Radu de la Afurnali cu Iiadu cel Nlare. Docuntentul publicat in colectiunea Hurtnuzalii vol. II. partea 1 pag. 17- 18, in care inci. se tr-atdzd despre donatiunea Stremtului, vorbesce despre un Radu ca actual voevod al Munteniei, care nu prite Ii de cAt Radulcel-[,Iare. in fine obserr,, ci sub A,ldiott nu se intelege comuna Al-(iyogy (t-ieoagirrl de jos) de asti"rzi, ci conluua Diod de astizi, care t-orndnesce se chianti .S/reml. in scnsul acesta este c]e a sc rectilici crirrea ficuti cle ril I). ( )nr:iul in uJi11u1 lui l\Iircea cel Rdtr-dnn (Con,,,. lit. an. 1901i, rrurn. 3. pag. 231).
20+

ts

t()lilA Iil

308

AI]TONONIIA BISERICESCA

la domnii de pf,mint, 9i in multe pirrfi acdstd concesiune nici nu li-s'a rlat, si ast-fel RomAnii in acele pirli trebuiaii s[ stea sub jurisdicfiunea episcopilor iatini. CAt de mare era puterea domnilor de pir mint asupra bisericei RomAnilor, ni-o arati urmitorul

exemplu. uMarchionul (rnargrnvul) George de Bralrdenburg, un nepot al regelui Vladislatt si birbatul Beatricei, vdtluvei rdtnase dupA Ioan Corvinul'), in caiitatea sa de stipdn al domeniului de la lluned6rir (Vajda-Hun1'ad), in 1526 numesce si dispune protopop la ,Zocztthn (Socct) pe Petru, firi a mtri intrebri pe vre-un ePisr:oP')' Cit timp ari existat episcopiile Vadului 9i Geoagirrlui cle odatir, nu se p6te adeveri o aitd episcopie in t\rdeal. Apariliunezr unui asa numit episcop '4farczt grccul pe la 1500 in Felr:ac lAngi Cluj, Ei a fiu1ui seir adoptiv Petm Dancilr tot ca episcop pe la 1538' nrr este dovadi pr:ntru existinfa unei episcopii in Iicleac'). Abusuri cu riemnitatea de episcop ;i de mitropolit aii cornis intrlgi inrlividi venifi din Orient, cari elevea erari llesce sarlatani si cutrierat lirile
s'a tipirit ') in Vechile Lpiscopii pag. 1'l din gregelS Nlatia Iui al nelegir-rit fiul N'lateiri in loc cle lo:rn Con'inul, regele Ungariei.

Acte ;i fragm' pag. ?2' In 'Vechile ePiscopii. p. 14, am intrebat, ci 6re Zoczath nu este identic cu l1a1!g l Acum insi constatind, cd spre aPus de flnneddra, nu departe de acesl ordsel, se afli conluna Socet (ung. scris Szocset.), crecl c,I acest sat cste de a se inlelege
2) Cipari,1, sul> Zocztttl2.
a)

n6stre spro ir am:l[i lumca'). Ast-fel de abusuri s'air putut lnt0rnpla rnai u;or la 1500, de cAt erstizi ;i totu;i in zilele nristre am vd4ut, cum un Beniarmin Popescu se da in RomAnia de protopop in Macedonia, trecdnd apoi in Transilvania la Bla,s, se numia archimandrit, dr pf,nA in Budapesta a devenit episcop de \{acedonia in;elind pe rnulli birbafi de positie inalti. Cele deslisurate pf,ni aci ne dovedesc pin5 la evidenfi, ci RomAnii dupi fatala schismi de la 1054, ne cum sir fi irvut in ldriie cor6nei sfintului $tefan o mitropolie cu mai multe episcopii sufragane si prin urmare o biseric5 independentd de alte biserice particulare din !ari. pe cum s'a scris de atAtea ori de algii, ei in tirnp de 500 ani, cu o mici intrerupere pe timpul episcopilor de Halicif unifi cu Roma, ai fost necontenit aservifi sub biserice striine, bulgarobizantine, ruso-bizantine, serbo-bizantine' ;i catolice magiare. Er cele doud episcopii, cari apar Ia inceputul veacului XVi in Vad si Geoagiul de sus) nu aveari caracterul unor institufiuni pub)ice recunoscute de stat si ast-fel nu erair apdrate cle volnicia puterii publice prin nici o lege, prin nici un drept. Ele atirnari de mitropoliile din 1:rincipatele romAne si, ca si acestea, erai't in scrvicittl slavisrlului' care finea intr'o cumpliti ignorarr![ clcrtrl rornirncsc ;i-l lacea incapabil de ori ce mrlnifcst;t!ittnc ;t ttnci vicfi culturale rominesci. in tocnral t:t lriscrit::r <:r;rir nmilifi

\rechile Episcopii rom. p.

10

14'

Ve{i Nillcs, SYrnbol:rt'', mente, IV/l p. 706 708.

341] n. .1, 1i I lrrrrrrrlzirlii, l)r'su-

310

AUTONOI'IIA

BISERIC]IT-SCA

lS'l t rttl^

1,,i.

:ll

cd"ci partea cea mai aldsir a lor, nobilii, voevodii si cnezii treceari ia biserica latini, sporiau Eirurile unei aristocratii, ctrre nu avea njmic comun cu poporul romAnesc, nici prin sdnge, nici prin credinfd, ;i intiriair o clasi, care trdia clin sud6rea RomAnului.

;i credincio;ii ei,

**it

Autonomia bisericescd de la inceputul reformatiunii pdnd la s. Unire. Reformatiunca introdusa in prima jumdtate a veacului 16 la pop6rele Transilvaniei, Ei anurne la Unsuri sub forma calvinismului si socinismului [unitarismului), er ia Sa;i sub forma luteranismului, a dat lovituri de m6rte episcopiei catolice gi a sguduit biserica slavo-bizantind,

calvino-romirn dc la 1566. $irrrl cpisr:olrilor tl<: lit (ieoaqiul dc sus itrcii s'rt intrt,'rtt1tt, 1i <lacf, rr:giua Isabellir n'ar fi iLvtrL sir-;i rtrulflmiscit tronul seti armelor principilor romlini gi mai ales ajutorului dat de Petra;cu-Vodi, e;t n'ar n-rai 1l contirtuat sin.rl acelir' rrunrincl la Geoagiir pe episcopul Christofor in 1557, mai de odati" cu ajutoriul capdtat de la dornnul
romAn.

RomAnilor.

La 1556 bunurile episcopiei catolice-latine din Transilvania furi seculerrizate, episcopul Borr-remisza isgonit din Ardealr gi un veac si jum6tate afarA de un timp scurt pe timpul iui Sigismund -Bdthory' gi ft{ihairi Viteazul, episcopi catolici nu s'a.ri mai putirt asezd in Alba-lulia. lot pe la anul 1556 s'a stins si episcopia romAndsci a Vadului, cdci dupi episcopul (]corse numit dc llie-\iodd, donrnul Nloldovei, la 1550, clin documentele existente nlr se mai pirte aclevcri nici un episcop in Vad'), ;i pdte nu ne ingcliim, ciurd b5.nuim, cS acest episcop a trecut la czrlvinisnr ;i este identic cu uGeorge de SAngeorgiir u episcopul
t) \/czi despre
,Vechile episcopii ronrduesci" si autor-ii citali at:olo,
acestea si cele ce urnrdz;i scricrt:it rrrt.l

Episcopul Geozrgiului impreuni cu intrcg clerul se fie insi aruncat curdnd sub pici6rele unei biserici calvino-rornAne. Dupi ce s'ai propagat doctrinele protestante prin cirli rominesci tipirite mai ales rle Sa;i, se ficir o inccrcare radicald pentru calvinirezl RornAnilor. Ei air fost supu;i tofi cu cler si cu episcopul 1or, Cl-rristofor, unui episcop de rit oriental, diir trecut, in ce privesce doctrina religi6sd, la calvinism. Ast-fel ei trebuiair si asculte toli de acest episcop a/es, sari mai bine zicdnd, impus prin un simulacru de alegere, cici cine se impotrivia, avea :;i fie pedepsit greir cll cei infierati cu nota in{rdelitltii. intr'o atlrnare injosit6re fafzl cu ast-fel de episcopi calvino-romdni, cari apar la 1566 cu Gcorge de Sdngeorgiir ;i dispar pe la i582 cu Mihaif fcrrtla;i, intre anii 1566-1572 biserica slavobizantir-li a Romir-rilor a fost lipsiti cle or-i ce drepturi autonomice. Cu atAt mai pr-r{in putea fi vorba de neatirnarea ei fafA cu puterea statului, cici biserica cea calvino-romAni cra o creafiunc politici, pusi in serviciul unor scopuri poiitice, si se guvern:i meri mult prin ordonanfele principilor, de cAt ltrirr can6nele sin6delor ci. cari sin6de se tincitit numai

sei

a.vea

312

AUToNOIIIA BtSl.lRlCt-S(-A

ts'l ( )RlA l,.l

.ll.t

atunci si numai unde doria principele, ir irotirririle lor tot principele le executa.') De starea acista miserabili si pericul6si fii mintuita biserica slavo-bizantini a Rominilor prin in[eleptul principe $tefan Biithory. care, fiind catolic, p6te nu vedea cu ochi buni intirirea calvinismului prin o procedurd aqa violenti. Profitind de nemultf,mirea poporului cu episcopii romAno-calvini, in 1572 numi Lrn episcop de religiunea slavo-bizantini in persdna pribeagului moldovean Eftimie, care, contrar obiceiului de atunci, se chirotonesce) nu in Suceava ori in Tdrgovi;te, ci in Ipek la Sdrbi, pe cum apare limpede din diploma lui $t. Bdthory din 3 Arg. 157'2, in care spune, >ci a afl:rt din scrisorile iui Macarie, pzrtriarch de lpek, cir el a f5.cut episcop pe Eftimie, popi romAnesc, gi cd episcopul vrea sir invele pe RomAnii din pdmdntul gi stipdnit-ea ndstri., 2). E1 pdte nu cutezd sd se cluci la chirotonire in Moldova, de unde fue,ise, nici in Muntenia, uncle p6te nu-i permitea principele l3Athory, si ast-fel trebui sd.

recurgi la Ipek. Alt-cum relafiunile ierarchiei romdnesci cu ierarchia sdrbdscd in tot cursul veacuiui al 16-lea ari fost intime, de cAnd pe la inceputul acestrii veac ajunse pe scaunul mitropo)itan al Ungro-Vlachiei un fii de despot sdrbesc, Maxim, si de cinrl cAh.rgf,rii aduceari de la Sdrbi ,martritele,o cu r:uri t) Vezi scrierea mea: nVechile episcopii cap. IV pag. 36 44.
'?)

tiphriirir t:rir\l sl;tvotrtrsr:I irt 'l'iruoviltc')' I)t: alti pirrtc patriarr:ltttl Mitt:arit: (ll->l-rtt - 1573) tlin lpeh erir Or" cum s;i inrlrcrplr"rfit ir sfinli pe liliimie, circi cip6tase cle lir 'l'urcl <lrcptul dc a institui episcopi 'lransilvania in Ungaria clc strtl, ;i scim si aceea, cA inci erd sub suzeranitatea Por-fii otornane' Apoi mai este de insemnat, cf, dupi*ce ciclir scaunul archiepiscope sc din Ochrida, ciruia erair suPuse odinidrf, qi bisericile romirnesci, sub stApdnirea Turcilor, gi ast-fel acest oraq se despirfi politicesce de lara sdrbdsci, Sdrbii gi-ai infiinfat patriarchiir' de Ipek (Peq) pe care o consideraf de legiuita rnoitenit6re a drepturilor archiepiscopiei din Ochrida'), chre\ vazi sci{n f6rte mult. Eftimie, cu care se incepe) dupd pf,rerea mea) ;irui episcopilor cu reqedinfa in Silva;' treculi apoi pe la 1599 la tsdlgrad (Aiba-iu1ia), ftr investit cu jurisdicfiune episcopdscA'>pretzttinderti itz /aro ;4rdetththti unde ajunQea ;i itt ltirlila un.gurescl,o adeci pini 'locmai acdsti dominafiunea lui Stefan Bdthory. Christofor' cu imprejurare iL va fi adus in conflict episcopul de la Geoagiul de sus, nutnit de Isabella, clar nu recunoscut si de $tefan Bzithor;'. Iscusitul iiftimie a sciut insi complana curdnd acest conflict' La 1574 oblinr) invoirea principelui, ca el sA fie episcop numai peste comitatele Turdzt' Ciuj' Doboca qi Solnocul din li.untru, adeci in pi"rfile, unde fusese
?1

1) Bian. Din 1tag. 177.

cirlile Vechi, in 'Prinos adus lui Sturclzan


1.

N. Iorga, Documentclc Bistri!ci, II,

1>;rg

r) r\'Ielchisedec

c. p.

46.

ill,l

t]'I'ONON{IA BISERICESCA

IS'IORIA EI.

nlitl lttitinl(: cl)iscol)ia Vaciului, si unde, murincl in lli?tl, lvir rrlrnrltor pini la 1609 pe Spiritton, care irrrrlrlilir:h tr:r'itririrrl episcopiei sale cu comitatele (lrirsrrr, Solnocr-rl rlc mijloc si Maramurdsul. ln lor:rrl lrri ljftimie urrnir 1a Silva;, ca episcop ;rl Arrlcirlulrrl ;i lrirfilor unguresci, dar iiri de cornitatclc inqirate, Christofor, dupd pSrerea mea, cel dr: la (-icoirgiul de sus. in scricrea mea oVecirile episcopii< (pag. 58; dupir Christof<rr anr pus pe Ghenadie I. Dar dupi ce air aplrr-rt prcli<isele documente publicate de curdnci rle clornnul L Bogtlan,') trebue si adnrit, ci
Christofor a fost cpiscop nunai

Ilste cleci evident, cil l)aniil :r frrst t:pist:op irl Ardcirlului, ca si urrna;ui scit Cihcnirtiit': l, li rrtrrnci, cind il vor fi chirotonit, probalril tot la lllt:k, unde a fost s6nlit si trftimie ;i probabil ;i Ghcnaditr l, in lipsi rje un scatln cpiscopesc canonizat in Ardeal, a cdpetat titlul de la uScvet:it-t,o tttttle Vladislair Basarab intemeiase o mitropoic la I ll70' care inse avuse f6rte scurti vid{.i.
t:11

'litlul

cle archiepiscop, sari

mitropolit, 1'a purtat

intre anii 1577--1579 trebue si punem pe Darriil ca succesor al lui Christofor. I)aniil era cunoscut pind. acum numai cu titlul de uarchiepiscopul Severinuluiu si nu se s;ia, cAnd si unde a pastorit, cdci notifa scrisl sdrbesce si romAnesce la cilcAiul unei !.vangelii aflate in F'eleac'), este conhrsi gi astizi putcm afirma elespre ea) c:l confine un anachronism. Din un clocument publicat tle d. Bogdan') verlcm, cA "Kyr l)tuziil mitroy'olit t{e Sezterin ;i da lrd,:o/,,, intre 1577-1578 se rriga de judeful Rrasovrrlui, sir-i incnsseze o g16bir de cAte 3 ducali de lir lic care pireche tle 6meni, ce trf,iafi necununati irr llrlr;ov.
r) Ilr:l:rfiilc Tirii Romdnesci cu Brasovul si tJnIaria, Ilrrr:rtrlsci, 1902, L) Vr:<li (,i p;rriri, Arclriv p. 775 si ur.m. ") L. .. prrg. .301{.

plni la 151i,

Daniil, nu numai pentru-ci scaunul Severinului, de la carre-;i etvca titlul, fusese mitropolie adeverati, ci si pentru-ci Sdrbii, pe cari incepuri a-i imitai si RomAnii, air introdus obiceiul de a nunri in mod anticanonic pe archiepiscopul lor din Ipek (Peq)' patriarch, si pe episcopii lor' mitropolili. Numele de patriarch a r6mas gini in ziua de astizi ia mitropolitul ior din Carlov6!, dar titulaturile de mitropolili ale episcopilor au fost cassate prin congresui sdrbesc din 17441). Daniil este cel dintiiti episcop al RomAnilor, care, clupi obiceiul S6rbilor, se intituidzi mitropolit' Pe el ii urm6.zi (ihenadie I, cttr: cu privire la teritoriul episcopiei sale imitAnd titlul , ce se cuvenia principilor transilvani in sensul tractatului incheiat in 16 Ausust l57O intre il'Iaximilian ;i Sigismur-rd Zipolya'), p6rtd titiul > fulitropolit a tot tinutul Ardealrrlrri si al Orf,cJeir),n adeverind prin numirea sa c1e ornitroPolit., ;i legIturile sale cu S6rbii.
r) l't:sti I'-rigyes, o' c. pag. 350 n. i. 2) Vcchilr: ll1>iscc-rpii pag. 54 9i 59' rr) llian-llotlos, 13iblioqralia leche pa8. 91

in

Cazania

rlin

l-rtl

I.

316

AUTONO]\IIA ]]ISEI{IC]ISCA

ls'f()l{lA

l,:l

317

LegS.turile episcopiior Eltirnir:, Daniil gi Ghenaclie I cu Ipekul, se v6d si din imprejurarea, ci in timpui acela chiar gi unii dintre preofii RomAnilor studiari la Sdrbi. A;a d. e. intre ani\ 1572 ;i 1576 >ati tenit (la Brasov) ,ri Jl,Iilta sin (fiu|) popei Dobre tlin lara sirbiscd t{c la inadldtztrd').u Aceste date ne lasd, s5. zirim, cA biserica slavo-bizantini a Rominilor din uArdeal ;i pirfile unguresci< de la 1574, incepdnd cu E,ftimie, pini lar 1585, cAnd m6re Ghe-

'l'rlnsilvlttriit,, '). llr rlach cineva siarum Valachalipm in i9i va lua osteniia s[ cctrlsr-:il ctt lttctr!itrnc <lecre-

nadie

I, a

atdrnat faptice cle patriarchul

sdrbesc

tlin

Ipek.

Ca si curmim odati pentru tot-dd-una ritf,cirile de pind a,cum) accet'rtudm din nori, ci nici unul dintre archiereii amintifi : Eftimie, Cristo[or, Daniil I ;i Ghenadie I nu si-air avut re;edinfa in

oVechile llpistele principilor publicittt': dc mint: in copii*. se va co.,vinge, cf, liftimie, Christofor' Daniii' smtf/ii cpisGhenadie I. 9i Ioan de Prislop ari fost pirlii comitatele clin co/i, lntocmai ca qi colegii lor din de nord a Transilv:rniei 9i t)ngariei, ;i ci acesti raport urmd (Eftimie ;i Spirlton) n'zrir fost in nici un tle subordinaliune la![ cu cei dintAiir' Existinla unui mitropolit adevdrat in sensul cap6te adnonic a1 cuvintului pe tiurpul acela nu se la incheiat tratatrrl mite nici din motivul' ci prin

Alba-Iulia, pentru-cd ei nicAiri nu se nutnesc omitropolifi ai I)dlg'radttlui,u slrn s'ari numit archiereii, ce ;i-ari avut regedinfa in Belgrad dupi 1599, ;i prin urmare este admisibili hipoteza, cd ei arf avut resedinfa ir-r ministirea inflorit6re pe timpul acela a Prislopului cle lAngir Sili'aqr-r1-de-sus, unde este sigur, ci a existat o episcopie. Nfai departe nici unul ciintre archiereii numili nu ai lost mitropoiigi cu episcopi sulraganir ceea-ce se vede limpede din numirea oficiali., ce li-se di in decretele principilor din timpui lor. Aqa d. e. Ghenadie I este intitulat de Sigismund B6thorf in decretul din 20 Martie 1585 numai ca episcop: , ()eruatlia episcopzts Ecclet) Stinghe, Istoria biselicei Scheilor Brasovului,
pag. 3.

25Maiirl5g5intrcNlihaiirViteazulsiSigismund puse sub Bzithory t6te bisericeie din Ardeal ari fost ,riurisrlicfitmea,ti t{isy'o'tititrneao mitropoiitului din daci in Tdrgoviste, ceea-ce nu s'ar fi intimplat ' mitropolie Ard-eai ar fi existat pc timpul acela o pe un miadevdrat6, cici nimenea nu p6te supune tropolit adevdrat unui alt mitropolit' flri a nesocoti
can6nele bisericei'

De-odati cu C'henadie I a oblinut

bisericir

slavo-bizantinial{omArri]orundreptautonomicdc l6rte mare importanfi la 15?9' Dieta finuti in s6-qi aldgi Turcla in acest an a dat cirept clerului' numai si inepiscop pc cine vrea, si <lomnitorul in putere teres.a pc ccl alt:s r\cel tlrept a r6mas ptrni in z.ittir tlt: irstirzi ;i t:lcrrrl a tinut ctl atita tirie lir t:I, in cltt ittttnt:[, r:fttttl rtn (]rr:c crr numele Ioasttf t voit s1 st: itttrttr lii irt lrisr'rt'ir:it r:it t'1lisr:op' fire de
r) VrtfI
rlct:t

r'lttl irl

"

Vlllrill

l'lpisr:r'l'ir lrirg'

CrO'

3III

AUTONOI{IA BISERICESCA

ISTORIA

EI.

:II9

;r

li

ales, clerul nu s'a odihnit pind nu l'a scos rlin

scarrn').

I)upi Ghenadie I urm6zd. la 1585 ca episcop ,in Ardezrl si pirfile unguresci< (in regno hoc 'l'ransilvaniae ct partibus reeni hungarici) Ioan de Prislop, carc insi nu avea nici o jurisdicfiune asupra bisericilor supuse episcopului Spiridon in pirfile de norcl
Ungariei (demptis tamen illis Ecclesiis, quibus Spiridon It piscopus, similiter valachus, ex annuentia nostra przreest).') Sub episcopul cle Prislop ,si colegul seir Spiridon biserica romAniscS. trece prin o mare schimbare. N4itraiii Vitearzul, inainte de a intra triLrmldtor in Alba-lulia, infiintdzd acolo asa numita omitropolie a l36lgraduluiu cu invoirea aliatului s6tr Sigismund
i3zithory.

c;rrc tle atunci in c6ce a fost regedinla ala nttmi) mitropolifi ai Belgradului' u ;i pentrtr ircccir f ilor s'a numit ;i ea nmitroPolie.o')

alc Triu-rsilvaniei

;i

Ci inainte de infiinfarea umitropolieio Bdlgradului prin Mihairi Viteazul nici un episcop romen nu ;i-a avut re;edinfa stabili in I36lgrad, apare nu numai tlin cele desfisurate mai sus in acdsta sctiere, ci ;i din expunerea amdnunfiti a lucrului in 'Vechile
Episcopii.
u

Pomelnicui Mitropoliei, ce se plstrezd in biblioteca universit5tii din Budapesta, numesce pe Mihaiir Vitdzul ,'ctitoru al mitropoliei, si zice despre el cu cuvinte ciare: <,Acesta uil fdczrt S/cnta Lfifuop('o)lia Be/gr((rthrhd.,, r:) Episcopul romano-catolic Dimitrie Napragy, care a petrecut la curtea lui Sigismund l3dthory ;i a lui Mihaiir Vitdzul, ;i pe care nu Iinl e<li Phl, ci Sincai ,l confundi. cu un mitropolit al RomAnilor neexistent, Dimitrie, *) intr'un raport, trirnis in 1602 imperatuh,ri Rudolf II. spr-rnc apriat, cir I'Iihaiir Vitdzul a clic_lit czt cLe/tttiy'ltz -rzz rnh'irstirr:lr,
') Vechilc lipiscopii rom. pag. 5li2)

Aci numai atAta mai accentudm, c5' pomelnicul umitropoliei() atAt cel publicat de dl Nicolari Densusianu, cAt gi cel cornunicat intreg de dl Iorga ne presenti o serie de episcopi, a cAtor cxistinfd se adeveresce numai de la 1599 iuc6ce, dr inainte tle acest an nu pomenesce nici mAcar un singur omitropolitn in Belgrad, Pe cum nu o pomenesce acesta nici un document dinainte de 1599; ceea-ce ar fi inesplicabil, dacf, qi inainte cle acel an ar fi lost cu resedinfa in Bdlgrad umitropolilio rorndni' Alt-cum, numai cine nu vrea se lind sdmi de organizatiunea catolici a statului ungar) de clisprosiiiunile sinridelor bisericei c:rtolice, ;i de puterea ;i influinla colosali, ce zrfi avut'o episcopii catolici din AlbnIuIa in ocArmuirca fdrei pind la 1556, isi p6te inchipui un mitropolit ori episcop romirn schishatic in
re;eclinfa acelui ePiscoP latin' N{ai departe trebue sf, zrccentuim clin no[) ceetr cc am rlovedit destul cle iimpede in uVechile !'piscrrpii,u ci asa numita 'tnitrofolie tle 'l9il{t''t'lu a fost t) Vecli fJurtrtuzal<i, l)ocutncnte l!' pag'
287'

-9

Ibicl. pag. 61. ,) N. Iorga, Studii ;i Doc. IV. p. 6(1 {) Cron. a. 1599 t.2 pag. 435.

;i ll3li
7.

l:ili.

321)

.\UTONO]\IIA tsISEITICII-SCA

ISTORIA E]

efist.opic, pe cum at numit'o corcct archiereii, cari air sfinfit in 2'2lanuarie 1698 pe Atanasie, zicind : o l)e vreme ce archiereul, care era mai tlinairrte vreme la E/iscopia Ardealului, anume 'leofil, i-s'ail sfirsit vidfa, $ Efisco/ia a r6mas v6tluvi,').,. ASu numifii >rttitroy'olili de Bdlgradn n'a[ irvut nici un episcop sufragan, cici episcopii, cari se amintesc de-odati cLr ei, sair nu s'ati recunoscut pe sine ca sufrarg;rni ai >mitropolituluin din Belgrad, ca <1. c. episcopii romdni din MaramureE, sirri air fost crr totul sco;i de sub jurisdicfiune:r omitropolituluiu, c:r rl. c. I)aniil, care a fost episcop romino-calvin ir.r ,to.ra Olhrhti,, (F.igira;ului) in 1662,-1685, sari n'lr[ existat de loc, ca d. e. episcopul din ]3istra, zr r;i"rnri existinfi se intemeiazf, pe cetirea gre;it;l a irctrrlui, prin care umitropolitulu Belgradului Stefan irrlr:r'cresce sfinfirea episcopului unit din Nluncaciri,

o sinzplti

rnitropolic unitir. Alt-cunr nici intr'un act oficiirl de stat arclri<rrt:ii din l3lgrad nu sunt numifi nmitropoligi,n ci nurrtai oepiscopi, superintendenfi ;i vlf,dici,n ceea-cc aratir limpede, ci ce ari fost ei intr'adevdr. NOTA: Acestea noi le-ant sustinut si le susfinern cu totd tiria si acunt, pentru-ci suntem de acord cu. principir.rl c.l nle vrai pariote n'est pas ceiui tlui cl-rerche a de-

l'artenic, la ir. 165 1 '?). Scaunul episcopesc al B6lgradului s'a numit ornitropolieu clupf, obiceiui amintit al Sdrbilor, pe curn s'irir nrimit cd.te odati archiepiscopii. 5i mitrollolii gi zrlte scaune episcopesci, cari n'arf fost nici odirtir N{itropolii,u ca d. e. episcoprile dtn Ru.zdti qi

naturer les faits et i se tromper soi-mdme, et le savant oublicrait son devoir s'il evitait de dire la vdrite' quelque penibie qu'elle doive etre.u t) Alfii insi cred, cii fac utr serviciri neamului rornAnesc, daci nu fin sami de resultatele studiilor din anii din ut'nti, ;i scriti tot pe basa datelor cunoscute, sari ldurite la sfirsitul veacului al 18-lea. Ast-l-el a ficut dortrnul cavalcr Ioan Puscarii in 'istoria bisericcscd romdnS,u din care fratele s6ii cll Dr. llarion Pu;cariri a publicat un capitol in fruntea scrierii: ,Nlitropolia Ron.rAuilor ortodocsi din Ungaria si 'lransilvania'o 5st1t5 udin ir-rsircinarea Consistorului metropolitan" la 1900. Istoria dlui cavaler Ioan Puscariri, menrbru ouorar si ordinar al Academiei romAne, este o massi inforlni de neadevdruri, din cari amintim nunrai cAteva, cari se referesc la cibiectul, de care tratim. Cipariu in 'Acte gi lragmenteo pag. XIV. scriind clespre ,scria crottologicdn a mitropolililor de Alba-Iulia, ce a fiurit'o Samuil Clain, dice asa: "Ci nice accsti serie e cle trit:i increderea clemni, ci daci in cei rnai de pc urnri Archiepiscopi smintesce, pe cum se r.'a ardta, cu cdt n'rai virtos in cei mai vechi, pcntm car\ nici tntr:z'ttz tna'
ttuscris

cllm o nulnesceprotopopul Vasile Barann), sai umitropolian din Bla;, care o gisim pe cirlile tipirite in lllas inainte de 1853, cAnd s'a infiinfat ader'dratn t) Cipariti, .t\cte si flragm. pag. 210. :) Vcchilc iipiscopii, passirn.
rJ)

uu adtrce

rlocutttcnlc ? !o

oficial;i cutdzi a nu tine sami de mirturia lui Cipariti si cu


auctoritatea acestuia acopcre ndscocitura

Cu t6te

acestea

di cavaler Puscarii intr'o

scriere

lui Sarnuil Clain

{) Stinghc, l)ocumente II, p:rg.

Vas.Popp, Disertatie desprctipourafiiPaQ.59, nota


261.

') Ovidr: Dcnsusianu, Ilistoire cle la langue roumaine t. I, pag XXXI: "Adevdratul patriot nu cstc acela, carc circi a schimonosi fapterlc si a sc in;ela pc sinc, ;i ornul invEtat i;i uit:-t clc clatorinfa
sa, cl:rcir nu spunc adcvdlul, chiar ;i cind accrll ar fi frlrtc supEritor."

2l

AUTONOMIA

BISERICESCA

ln
iln

,t-itt archiaa u.tih'opoliei de Alba-Inlia, r't' o,rrr" pripdditri prin revol utiun ea din 1 848, " ircuil'r I)artc "' j,]"lo o listi de mitropoliti ai Albei-lulie, insiri apoi lista de nurlre pitrtt: si '"t'i:lT::' Dl cavaler rlup;"r curn ,"tj']".-C,^'", care se incepe cu mitropolitul nefictivc a ltll ')""". cu anul 1348, si ne spune, ci Nlitroca su{ragane nu mai pu{in de "*::"n1. ':ii],-itl;" a avut
0

clrilrul.

-y1,\r."Cipariri dupd Clain aduce pe t,t'.t"^n'.',')),

.
basa

ISTORIA

EI.

323

Ii

tc n 0 vI,l

itoli:t oc 'll'-i ,r..i din aceste episcopiiinsirate cu nutnele, 16 t'piscoPti',"'^ 1,-,' .rirru, inainte de infiinfarea unritropocclc rnai tntl'ti.,"""',"i, pumai prin o cetire gresiti, ori inliei" I3clgrad:,i::;r;"r cocumentelor se pot insirii intre terpretarc t"""-1r,,.o..i. ori intre cele existente, altele ai episcopiilt:1:']i"";;ri latin, si in fine altele nu ari lost
f651 episcoPrr":;";,. tsdlgr-adului.

t""-.1 rrici odata ., alte multe niscocituri le cetisem in Tu,: t:"^:"^;ilor ortodocsi,u dar n'am reflectat la ele, autorului lor, si lratelui sei, ,XlitroPolla ^N''-u -.,,ur,. bucuria u"'o'l'^ nu cici o rnare auctorjtate.
car'e-l citasc-,"lr,ln.i cind dl Dr. llarion Puscariri a leeditat Chtar;' l,^ ,nn',and,, tote neadevErurile r-elative la

rcprocl'cc articolii si in brosuri, gi ast-fel o Au n,,u.t"udrrtrl o ltul;licitate f6rte extinsi, arn credut, ci ar fi utr pd,cat in contra adevirului, daci nu a-si tipdri aci rdspurrsul ce s,a[ dat ,Iiragrnenteloro in numerii l0 si 11 ai ,Unirii. clin an. 1903, pe curn urmdzS: ' ,Fragmente din istoria biseric6scA a Roma_ nilor de Non quis, sed quid., Acesta este titlul unei serie de articoli, ce ari inceput a apdrd in ,.fclegratul Ro_ mdnu din Sibiir, numErul '22 de la 10 Martie 1903. ,Articolii sunt scrisi - zice redactiunea Telegrafului in noti -- de un venerabil scriitor clin pleiada veche, ale cirui rnerite pe terenul literaturei istorice sunt de mult recunoscute. Are deci competenta de a vorbi in causi.u ,veche,o se vede din sldbiciunea judecifii, cu care tratlzi cesliunile, de cari s'a apucat, pe cum si din imprejurarea, ci nu se nrai numesce ,quisu aclccd personi sarl fiing;i in_ suflefiti, ci numai ,quid,n adeci. obiect neinsufletit. Cd are merite pe terenul literaturei istorice, cste nu numai adevdrat, ci ii recunoscern, ci are merite si pe alte terene Ii_ terare si anurne pe terenul literaturei pornogr:rfice, scrise in versuri, pe cum se pdte vede din fiim<isa lui operd publicatd sub titlul uDintre in'ritatiunile rui Ion de ra lJuceci 1),u si numai atAta adaugem cle la noi, cd rneritele lui pe terenul literaturei istorice, sunt cgale cu acelea de pe tcrenul iiteraturei poetice. cd pentru acestea er este u"n".otil inaintea domnilor dc la oT'elegraful Rom6n, <

liiind-c;i autorul , F-ragnrentelorn a aflat cle ltinc

a_si

Ci scriitorul articolelor din

cestiune este din pleiada

in ,ti":]t'T;:;;clului, n'am zis nimica, micar-cd

scrierea cortrbi.tute erarf invechitele carc MitroPollfl. .f*"?.,..opii,u in 6ls tipirirea rrascicolei respectirre din

HX,:]ff:*';;;,;';

"Iinciclopedic..", ,nOu,*,nru acesta a incuragiht pe altii, s?i Pote tttr""' lul RonrAn. din Sibiri o serie dc articoli trublice in .-'iL,"r" din istoria bisericdscd a Ronrinilor dc intitulali: "rjt"i];;',, ;, cari se denaturezi fapteie, se rischezii

Non ."ri nu se pot aduce nici o dovadi, se Ptt'il.l asertiuni, cari nu se aserliuni' ".l".t,itor' Episcopii" atlibue ."tlt^:l':::" lrri, se citezi intortocat cele sustinutc de
cluts

tt",tl,

nl se parc
RornAno

gisesc irr

lll'.'

cetitorilor "Telegrafului Rorndno se ",t-Lr cu o r.,a credinli ne mai pomeniti'


Rominilor ortodocsi

||:lj'ii:;1'ud'ud'o'i
=-,l u.qt Mitlopolia

pag

-4'

pirc, ci d_sa se lapEdi de paternitatea scrierii ',Dintrc imitatiunirc lui Ioan de ra B.ceciu si ar voi se faci lu'.ea si cridi, ci nunrai rEutatea altora i-"-"rrifrri, acdsti paternitatc. Si-a uitat insi cll ,euid", ci >Familiao numErul 16 tlin l900,scriincl biografia lui deT,uscarirfn glice rJesprc protluctclc literat'c alc: accstui "Joan6av. domn: ,Din lucr.irile salc literarc multe s'air publir:at in >,Familia.<, ztttcle tub fseztl,rrosi si douinul n/onn a/u/ Joott de la Bucecl., 'crsuri,
1903 s,ar-

1) Din cele publicate de dl ,euid" in "f6lg*r.gr1 numErul 29 de la 26. trIartie

2l*

3'24
Iucr"u

AUTONOMIA BISIIITIC:tSCA

ts't()Rt^

til,

:l:,1'

f6rtc firesc. Er ucotrlpetenla lui de a vorbi in causdn o vom vedc indatS. intr'r-r' stil vrednic de "ln.ritaliunileu pornografice se nipustesce dl ,quidu asupra istoriografilor N' Iorga si Dr' Aug' llun"", pentru-cd acestia n'ad urntat calea neader'6rurilor pusisten-ratice, sustinute cle cl-sa intr'utr lniserabil capitol blicatdefrate-sErjinfrunteaopului"-\,IitroPoliaRominilor ortoclocgi clin Ungaria si Transilvania'" Apoi se apuci d-sa a resusciti crorile ingropate prin cei doi istoriogr:afi' de a ciror pireli frate-sEir nici n'a voit si lini sam5, cdr.rd in ,Enciclopedia Romdni,o la articolul oortodo'xio (biserica)' a reeditat sistenrul cel veclrid de nrinciund si neader'6r, cu privire la urnitropolia' 86lgradului' Iiste clepalte de noi gAndul de a relev:i t6te dovedile sirrgur r-1e rea credinli si cle ignoranfi, ce ie gisirn intt'un ,fragtnentn al dlui uquid,u cici cine si-si pdrrlzi tirrrpul cu aberaliuniie unui ont, care ca sd potd inoda doud trei vorbe ftili rost, atribue dlor Iorga si Bunea asertiuni, cari in scr.ierile lor niciiri nu se gisesc' lVlai departe, fiind 16ia nostrl in prina linie bisericesci si neavnd spa! suficient) volll trata numai cesfiunile dc isiorie bisericdsci, ;i numai pe cele mai de cdpetenie' Dontnul oquidn citdzi rnai intAirl aceste cuvinte drn tractatul incheiat la 20 Maii 1595 intre Sigisn"rund Bdthory si Nliliairi Viteazul: ,onlnes eti;rm E'cclesiae Valaclricales in ditionibus Suae Serenitatis existentes erunt sub jurisdictionevelclispositioneArclri-Iipiscopi..[ergovistiensis juxta Ircclesiastici juris et ordinis illius l{c'gni dispositionenr,
proventusque suos solitos et ordinarios percipere poterunt'<

'l'r numai de biserice le rortrincsci rlirr ;rrrsilv;ttti;t, Pt:tttrlt-t:i: 1. Autonotnia biscricci tlitr Mttrttt'ttilt r:t;t itsigurat:i prin pasagiul, carc precedc inlttr:rliat:'Llnivct'suttt tlt'tlint:ltt

Noi din contri suslitrctrt, c;i irr pirslgitll t:it;tt cslt:

v<lrlr;t

et monachicurtr sivc t:altlgarotultl Screnitas sua relinquet in antiquo usu ct consuctur'linc, ritu, ceremoniis et libertate ipsorutn' qui solitos etiam suos pt'oventus libere percipere potcrutrt," si ast-fel ntr era lipsd
ecclesiasticum sd se mai asigure 9i prin alt pasagiir.

iurisclicliunea arciriepiscopuiui <1in'l'irgovistc asupra bisericelor ciin Nluntenia, si prin Llrrllarc nu era iipsi si {ie asiguratS. IJin cor.rtli in Arclcal i:piscopii rom'lnesci inci dc*pe la 1572 incepuri a se sfrn{i la Sdrbi in Ipelt;i astlel a nu I.uai recun6sce jurisciicfiunea archiepiscoirului din 'lAlgov i;te. 3. Este errident, ci cuvintelc f6rte clarc >omnes ctlam exisEcclesiae Valachicales in ditionibus suac Selenitatis romAbisericele tentes< nu pot fi infelese cic cAt desprtl nernijlocit nesci (valaclie), cari se aflair in poscsiunile supu-se clc 'Serctitasn in. lui Sigismuncl l3dthoryi, per.rtru-ci titlul er nu si Sigismund' lui ,"rrrul tractatului comPete numai

2. Nimenea ru triqca ll inrloicli

r.rici nu in-rpedcci

lui Niihaii, care are titlu de

Apoi cuvintul "clitio' insenrnczii poscsir:ne supusi nemijiocit sub puterea si judicatura cuiva, pe cAnd in Tara rominsci' in virtutca tr:rctatului, SiQisnluncl nu Putea si exerciteze voivodul locoliitor N{ihairl' sa, de cAt nijlocit
puterea
.1,

"N'lagnilicus

et Spgctabilis''

sustine, c.I in zrcest pasagiir nu estc vorba clesPre biscricc'le lomdtlesci din Ardeal, ci este vorba despre auto,'illius nornia bisericei dir-r N{unter-ria, pentru-c6 suil cuvintele >regnuln trallsalpinct.tsc'n cdt de inlelege p6te lcgnin nu se in care Nlihairl Viteazul in virtutca tractatului citat ajunscst: un sLmplu locofiitor alui Sigismund B;itholy'

si

cu 12 boieri' iudi."turo avea si o excrciieze voivodul 'infelege si despre 4. Cuvintcte ,illius Rcgniu sc pot -lransylvani:re," pt:ntrtr ci in tractat se anrintesc 'regnum
tt

1:r'in

"pcri

tr i ar:, N'l oldaviae' Valachiae c ) rcgn clrull) ll'.,1 in act:l tr';rct:rt itttinlpiniin-r regatul TlanTransalpinat:.u silvattit:i si sirlgrrr':'rlttoticsctlt-ttltlr) I)or screltissimum princilrcttr Itrrstrrl',, i,r /r!r''rl,,r sttltt: St'tt:ltit;ttis 7i'aruss1'laaniae cotttitiir itr<lic,'lt{rtt n. A;;r ,lirr' :rttlr t:rtvintclt: "illius l{egni'

trei regate (provincii): al'l'ransilvaniei. N'loidovci si Valachiei


-lranssl'lva

'lrar-r salpi

326

AUTONOMIA J]ISEITI()ISCA

ISTOIUA

Ei.

'.t27

se p6te, ba chiar trebue

niei, fiind cd se

si se infelCgii rt:g;rtul 'l'r;rnsilr,;rpur.r inmediat dupii post:siurrilc sultusc

drept archiepiscopi ai ,vlidicilol n din Ardeal, respecttve din Bdlgrad. Le-am analisat si le-arr explicat acestea ca la nisce prunci, ca si le pricepd si bdtrAnul ,quidu, si ca sd vadi, cd la 1595 nu exista in fransilvania nici o rnitropolie romdndscS. in inlelesul canonic al cuvintului, cici daci ar li existat, bisericile din -lransilvania n'ar fi fost supuse jurisdicliunii mitropoiitului din T6rgc-rviste. Domnul ,quido nu \rrea s.I recundscd, ci Mihairl Viteazul ar fi zidit catedrala si nrrinistirea din Bdlgrad, cici. zice d-sa ,Milraii Viteazul devenise domn peste Ardeal numai dupi debelarea Iui Andreirf Biithory, Ia Selimber iAngi Sibif in 28 Octobre 1599, pe cAnd inaintc de aceea el era numai aliatul lui Sigisrnund Bithory, prin urmare ei nu putea din propria putere s:i dispuni ceva in Ardeal fdri invoirea lui Sigismund si clr atdt mai pufin a fund:i mitropolii si a denurli rnetlopolifi in Alba-lulia." Iar nrai jos: uPe cind a intrat A{jhaiir Vit6zul. ca cuccritor in Alba-luliir lzr anul l599 rlSndstirea si catedrala cea noui cra gata si ispr:-rviti, in cAt nu mai avea lipsi si nrai faci si el:rltar.. Argurrrcntalt:a acesta atiita ajunge, cet ar ajungr: d.

nemijlocit lui Sigisrnund Bdthory, cari poscsiuni nu pot fi altele, de cdt cele din Ardeal. I)ar chiar si cdncl cuvintele ,illius Regniu ar fi de a se infelege despre r-egatul 1'ransalpinei (Munteniei), sensul pasagiului din cestiune tot nu ar putd fi altul, de cAt acela, cd bisericile din posesiunile supuse nemijlocit lui Sigisrrrund Bithoryi, adecir din Tr:ansilvania, ari si stea sub jurisdictiunea si dispunerea archiepiscopului din Tdrgovistea dupi. rinduiala dreptului bisericesc si intocmirea Tdrii-romdnesci, fiind cunoscut aceea, ci mitropolijii Tirii romAnescY tot-de-una s'ai consider:at

sunt ardtate tdte imprejuririle, intre cari s'a interneiat episcopia Beluradului, care numai per abusunr s'a numit >mitropolieu, cu tote acestea rroim si. ardtdm si mai de aprope, cu cati ignorantd .si apuci dl oquidu de istorie. Deja Sincai ne vorbesce despre oX{etropolia de la Belgrad cu biserica cea de Mihairl Voda cel Viteaz pe la anul 1600 ficuti. r). r\oi insi nu ne multuminr cu atAta si vrem sd dovedim cu rnirturii contirnporane, ci Xlihairi a zidit rnini.stirea din llelgrad, numiti ,nritropolie".
Episcopul ronrano-catolic transilvan Dimitrie Napragy, care a tr-iit Ia curtea luY Sigisrnund Bithory si a lui Mihairi Vitdzul in Belgrad, si pe care dl uquidn tot din ignor;rnf;i il confund:i cu un archiererf neunit Dimitrie, desprc carc nu existi. nici un document, ci ar h f<rst adus de Ntihairl ir.r Ardeal, ne spune in raportul sdri clin 1602 aclresat irnpd-

Nicolae din Brasov, ori Constantin Brancoveanu n,a iutrat nici odatd triurnfdtor in Ardeal, prin urnrare n'a zidit biserica siintului Niculae din Fdgira;. ln scrierea d-lui Dr. A. Bunea "Vcchile Episcopiiu

rium erexeratu e). Asa dari este aclevdrat. cd Sigisrnund Bdthory a pernris lui Iiihairl Vitczul, inainte dc ce accsta ar fi intrat triumfitor in Ardeal, si zidesci ,,mitropolian sari miinistjrea, regedinta episcopilol din l3elgrad pe cheltuiela sa (alui l\,Iitiain
Viteazul). sustine

ratului Rudolf II: "Atque intpr-in.ris Altra-luliae princeps in gratiam Nlichaelis Voivodae monasterium in colle penes civitatenr soutt/tibus Mic/zaelis extrui permiserat, lraediisque donaaerato , dr mai j os: "Michae I quoque \i'oivoda. sub pallio devotionis illud N{onasteSigismundus,

Asemenea este adevdr;rt din cuvintcle citate aceea ce dl Bunea in ,,Vcchile li,piscopii.,, ci Sigisrnund., er

orl;rtil Arrlr:;rlrrl, prin unnare n'a zidit biserica slintului

o. arl{llnl(itltarca ;rbsurdi: Ncaqoe Basarab n'a st;ipdnit t)ici

7a

Mihatn, pc cum citezi


1) Ohr.

din rdutatc cu totul intors


I\r. p.
282.

dl

a.

1715.

'1 Ilurmuzaki, f)ocunrente

ItlX
^r

,\IJTONON'1IA I]ISERICESCA

ls'l'()lilA

li:i

lrtrtl', ;r i nzcstrat n mitropolia<, sail. mdnistirea din.cesfiune cu rrrosii, si fiincl-ci este sciut din I'icfa episcopilor Klein si Aron, scrisi tot clc donrnul I3unea, cd 'nritropoliau Belgrarlului si dupi ut-tire a avut o mosie la Olda din tirlpuri vcchi, d-sa a putut afirma cu probalitate, cd mosia, cu care Sigisnrund a inzcstrat nnritroPolian din Belgrad, a fost cea din Orda. I]omnul nquido susfine, cd Ioan de la Prislrlp nu este cel dintiiri nritropolit, recte episcop in Bdlgrad, care s'a a;edat in acest oras dupi zidirea m.lnistirii prin N'iihairi Vitezul, 9i afirmi acest neadevdr in contra tuturor doPomelnicul "mitroPolifilor' Bdlgradului, publicat de cll N. Densusianu r), dar mai virtos ccl publicat de dl N' 2) ne spune limpede cle o parte despre Mihai[ ViJorga t6zul, cI nacesta ati ficut Sfenta Mitropolia B6lgraclului," cari cuvinte vor rusina Pentru vecie pe cll 'quid'n iar de alti parte ne inclici apriat, ci cel dintAirl 'archiepiscoPn (nritropolit) al iiElgradului a fost foan, care combinat cu urmitorii lui, nu prite fi de cAt Ioan de la Prislop' I)onrnul "quid* ca si poti dovedi, ci Mihaii Vitezul n'a avut nici o inriurinfi asupra infiinlirrii Nlitropoliei din Bclgrad, trage la indoielS, cA acest voivod ar fi dat lui Ioan cle Ia Prislop o cdrje de argint. Dar inz'{dar se indoiesce despre acista, cici insuqi Cipariri a vddut cirja si a cetit pe ea textul tiiat, ci a fost donatd de Nlilrait Vitezul lui ioan de la PrisloP.3) Este deci elideut, ci inilinte de llihaiir Vitdzul Ir'a existat ,mitropoliau din Bdlgrad, si ci cel dintAit episcop al ei este Ioan de lar Prislop, care s'a ase{at aci dc odati cu intrarea lui Nlihairi in Bdlgrad. Cu acestea aln fi terminat cu 'fagmentuln I al cllui uquid.u 'lrebue insi sd const:rtittt, ci o crrire tolusi a <les,)

clcsprc 'Veclrilc lipiscopcrit 1i tl-sa itt'citrtt:it rllui lJtrnca Bdthori a fost Andrcii ci cooiio si anlllrl(:' cir ntt Slt;1;rrt, nun.rai c6't si adevdrat' Este t";;; i" fvir'rolu la Selin.rber" er6re de tipar' trecuti orbot n,rr.o ved(:, cd aci cste o sinrpli cu vederea la corecturi in fragmentul lI. tipxrit in nrul 23 al "TeleQrafului'u Bunea, dl oratie studiilor' sr descoperiri.lor facute cie Jorga ;i

cumentelor.

ei-:';"i;.-"=te in fericiia posiliune cle a constata czrri insd el nu ingr-lrno, 'mitropoli!i," ;i episcopi' <lespre cend erai lnitropolili' nurniari sc pricepe, ci pentru ce cesliune acesti limuritl este de;i numai sin-rpli episcopi, F)giscopii" Bunea cilui scrierea in 'Vecl.rile nU"U ft "uid..,1,i vorn releva utreie si de aceea nu lTli}l irrsistim esupra ei, ci lumca' erori intenfionate, cu cari di ocluidu atrigesce de nn.ritropolililor Zice d-sa, cii esisti un diptich al
Alba-Iulia, ce se suie pAnd la anul 1348''
Acesta nu este aclevErat,

qi el csis-

pe cum se Pote convlnge tipirite de dnii ori cine din cliptichuriie sai pomelnicele. cronologicd'' de ie sef il"tt"U^t-;t Jo,-go, ci esisti numai 'o si tipdriti.de S-,. Clain de or"ti"pi."opi OI Belgracl fiuriti cre$mint' un nici dd nu-i Ciparii t), cnre .. o* prudent document' un nici pe pentru-cd aceea nu se razimi a tis: "l'a Di llunea in 'Vecirile Episcopii" Pag' 3 interneiazi Drag 1391 r,oevodii clin N{aramur69 I3aliJi li Ei nu Peri' din Nlihaii ;i inzestrezi rnindstirea stAntului din archiereri un vre 1a cer incuviinlarea acestui lucru de din Atilonie 1a de fatriarchul Transilvania, ori Ungaria' ci Ron'rinii daci intdmplat fi s'ar Constantinopol, ceea ce nu atunci o ierarchie clin Ungaria si 'fransilvania ar fi avut pe airea in Tr.anori Alba-Iulia' in cu mitropoiit

Il. l,)2 ') Analele Ac. Rom. scr'. ll t. Studii ;i documente lV. l,ag 66 7 Acte si fragrn. p. Xl\/.

bisericesci silvania si Ungaria.o' nquidn cuvintcltl dlui Ascultali acum' cum citt':zd cll nostri :tit aflat si Bunea: ,Si cu tote acestea hetor:ocloxii cli un pain contra acestui docuuent plcfios olriccfittlrr':ir,
r) Acte qi fragnr. P. X

:]30
existatn

AUTONOII]A tsISEI{ICESCA
n,a

ISTORIA

F]I.

:}3I

triarch cu numele Antotzie pe la anul l39l probabil

1479 sub nritropolitul,Iovanichik N:inclor-albensisu este de a se infdlege Ioanifiri rnitropolitul B6lgraduiui Srbiei. Dl u-quidn f;ird a pute rdsturna un singur argument adus c_lc dl Bunea, scrie fird nici un terneii istc.iric urntitorele: ,Dupi invasiunea lui NIol'ramea iI in anur 145g Srbia deoenise cu totul provincie turcdsci si sute de rrii de Sdrbi, parte emigrard, parte ciduri in sbrvitute si nu mai era vorbi de o stipdnire srbesci, nici de un nritropolit sdrbesc loanitie sai lovanychik in Bdlgradul sdrbesc sai in Ipec, care si st:ipdncsci peste bisericile ron.rAne din N,larmafia sari din
Alrlr:al.
o

Cetind acestea cuvinte si asemdnAndu-le cu alc cllr.ri lJunea. fi-se pare, ci dl .c1uid. nu scrie, ci aiurezi, de cumva nu a scris asa, cred6nd, ci pentru cetitor.ii ,.I.clcgrafului. si ast-fel de argumcntiri stupide si rdut:icidse sunt >compctenfi. de a vorbi in causi.n Este de sine irrteles, c:-r in clocumentul patriarchului Antonie dl ,quid,n halucindnd, vecle o dovadi despre ,legitura ierarchici la Romdnii din evul mecliri, incepnd de la Egunteni, Ilpiscoli ;i Arc/ziepiscopi pd.rxti la patriai.c/zi,* pe cAnd tdti chestia, in loc si ajbi n t^." cu episcopi si archiepiscopi din 'l-ransilania si Ungaria, se recluce la instituirea unui egumen (i1 ,trtr,n,) prin f,atriarcltul Antonie, care tocrnai fiind ci IlomAnii nu aveafi episcopi in tari. a investit pe egulnenul pacliornie cu puterc cluasi_episco_ pdsci, si ca sd arete, ci egumenul nu este supus altuia, alar.i de.. patriarchul, I'a nunrit nu numai eg.,men, ci ;i cxarch (:'lrutor) gi I'a investit cu clreptul de st.vropigie.;) ln scrierea sa ,Vechile Episcopiio (p. 2) dl Bunea a aritat ldrrurit, ca in docurnentul lui xfatia co^,inur din

balcanici nicliri n'aii cassat episcopiilc crtrstinilor. Allri cle ace ea Belgradul S6rbiei era in 1479 in poscsiuncit Ungurilor, nu a Turcilor, dr patriarchia din lpck a cxistat pini la 1690, cAnd patriarcl.rul ei Arscnii Ccrttocvici s'a rltutat cu 36.000 farnilii -.6rbesci pe teritoriul Ungarici. in docurnentul lui Vladislav din 1494 nu e vorba de 'Arclriepiscopo de Trattslh'ariao adecd dt-' un archiepiscop romAn din l-ransilvania, cum crede dl ,quidn, cicj numai in copia publicati de Maior este scris Transilvania, pe cind episcopul catolic Battydny, care a avut inaintea sa oriqhulul din archiv;r episcopiei salc, a cetit si tipirit: Arc}riepiscopo de Transalpips", adeci din Tara rom.lncsciEste deci evident, ci. de o rnetropolie r ontinisci pini la Mihaii Vitczul nu p6te fi r'orba, iar acea umitr'opolieu, pe cum s'a dovedit pind la cvidenfi in scrierea d-lui Bunea 'Vechile Episcopiio, a fost proplie o simpl;i
episcopie.

Dar si mai aducem, cAteva clovedi despre ignoranfa dlui ,quid. in cesfiunile de istorie bisericesci. -Dl ,quid. se prov6ci la Cedren si Zonara, pe cari dsa nu i-a cetit nici odati, spre a dovedi, ci la 947 "ortncipele Ardealului Iuliri (Gyula) botezAndu-se in Constantinopol, a adus de acolo pe Ieroteii de episcop, care reseQdnd lAngn principele in capitala Alba-lulia, a devcnit prinrul n-ritropolit al Ardealului.. Iii bine! Scriitorii bizantini Constarrti n Por'firoqenitul , Scyiitzes, Cedren si Zonara nu sciri nimic de niscocitura domnului ,quidi(. Ei vorbesc despre doi principi nlagiari Tebeies (alias Gylas) si Bultsu (alias Bolosucies) si spun,' ci patriarchul 'l'eofilact pc Ierotef l':r pus episcop, ntr al Ardealului, ori al Belgradului, ci al Ungariei (-lurcia, cum
se nunria pe atunci Tara ungurisci). L)ar niscocitura dlui ,quidu este imposibil;i si din motir,'ul, ci dupi cercctirile celt: nrai noud. de cari un bdtrin ovcnerabilu nu este (lator a fitttl sarna, Ardclul nici nrt era ocupat de tlnguri h 947' Cr lir:lgraclul din ncnorocire e dcvenit capritald rlc farir |i

lJit:tul
cun()scut,

bitrin ,quiclo erisi orbeci in intunerec. Flstc cii 'l'urcii in !driie ocupate cle ei in pcninsula
II. pag. S2g_
SgZ.

r) Ar:t:r I,:rtriar.ch. const.

ffir--

J?i:

ts'toRIA
AUTONOMIA tsIsERIc]i.SCA

I.lI.

333

in Transilvania. ln fragnrentul ill publicat in nunrcrul 24 al uTelesrafului Ronrdnu de la 14 Martie 1903, dl ,,quidu promite
r:piscopi suhagani indatir la inceput, cir va dovedi ulegitura de sulraganietateu ,intre cpiscopiilc sporadice de prin rari si intre Nlitropolia rle r\1b:r-Iulia.u si cAnd colo la lici una din acelc episcqpii n':rtlrrcc nici cea mai micd dovad:i desprc jcgiitur:r lor rle suborriinafiune fa{i cu Bdlgradul, ci nunr;ri inrlrugir

inc;i de pe atunci. Nu putem inse trece cu vederea credinta l.ea, cu care dl uquirl. afirmi. ci,'Papil Inocenliir llI la anul 1206 (recte 12O5) prorr6cz'r pe archiepiscopui de Calocea s;i ocupc episcopatul {:recesc din lJelenus-, pe cdnd acolo este vorba, nu cle Beius, pe cunl le-a plScut nrultora a crede, ci de un episcopat din tara fiilor lui Belehrtese (quidarn tpiscopatus in terra filiorurn Belehnese (nu Belenus) consistitu,) care :r putut fi undeva irr apropiere de episcopia Calocei, intre l)rrniire si 'lisa, er nu pe domeniul episcopului latin din Orarit:a-lnare, cici atunci Papa s'ar fi aclres;rt citri episcopul din Orade, t-lr nu citri archiepiscopul din Calocea. Vom vedei, daci venerabilul isi va mai continua imJ)()sturiie bizantine. Daci da. il vorrr dernasca tlupii vrednicia s:rr'r, rrrai bine zicnd, nevrednicia lui. In num6rul. preccdent am aritat, cd inainte de 1599 n':r existat asa numita,nritropolie" a Jlelgradului, si ci llirrti ca r> simpli episcopie, n'a putut ave njci dupi 1599

ruscdintil de principi nunrai la 1556, cAnrl regijia Isabella cu fiul -sd[ Sigismund Zdpolya s'a asedat in rcsedinfa episcopului catolic din Belgrad (A. Iulia) isgonit din tar.zi. ,'Conrpetenta" dlui uquid" isi ajunge culmea, cand din epistolile Papilor din seclul al 13 ;i 14 vrea si clovedesci existinta unor episcopi in Ardeal si Ungaria, pe cdnd cei ce r'or ceti acele documente in colcctiunr:a lui Hurn-ruzal<i, se vor convinge, c.l intr'insele este r,:orba tocmai de stiruinla unor Papi de a infiinfa episcopate pentru Ron.rAni, c(:(:;r ce nu s'ar fi intimplat, daci Ror-r-rAnii le-ar fi avut

la vorlrc gtlrlt:, in mlllte locuri fir:i nici un inteles' I-a o singuli episcopit)' - lVluncaciul - se incdrci a dovedi' ci fost sufrasani rnitrcipolitului din Albau."i," " "1rir.upi" Iulia, afirnrAnd: oArn vddut din diplornele anilor 1391, 1479, 1494 9i 1498, ci acdsta episcopie era subordinati Archiepiscopului Mitropolit cle Transilvania'" asa ceVa irr diplonrele citate, Ci nut-trai isi

Dornnul oquid,, itls:'t n'a vEdut, nici n'a putut vedd

instili

cetitoriY,

der]re_cecliplor-r.raclirrl3glesteactulpatriarchuluicot-tstantinopolitan AntolriL', priu care pune egunlen in Peri pe Paciromie si in care nu se polnenesce de nici un Mitropolit din Transilvania ori Ungaria; diirlorn:r din 1479 vort.rs.e d"spr. r-r-ritr-opoli tul n Io'an ichi li Nincioralb en sis u acleci din Bdlgradul Srbiei; ciiplonra din 1't94 vorLrescc dcsprc Archiepiscopul ode 'fransalpinao adeci din 14untenia; Ctclipionta din 1498 tratizi despre o Piensore a cgurllenului r)' diir Peri, Ilarie, in contra ePiscopului din Nluncaciri, loan
M a r a n u t' d ; aduce r-rici un argulrellt, ci aceea
D
es

pr

cp iscop i

a/----------------2l

> t1

tl

n nu

r <'r

te

gradului. Ce I nrai serios argutnellt Pentru cine nu cste iniliat in istorie ar fi aceste cuvinte ale dlui "qgid": 'losiI Stoica la anul 1699 luir titlul dc episcop ronrinesc al Maramurdsului, si in vacanta scaunului mitropolitan din Belgrad, losif se intituii clc acLninistrator irl acestuia si sfir'rfia prcofii din Ardt:al.u CAte cuvinte, atetea lleadcviruri iu contra actelor, ce ceti dl ,quiclu in uVecirile Episcopii" 1i in autorii putut ie-a citali in acesti scriere.
1692, nu

ar fi fost sufragani

l3El-

losif Stoica figurezi ca episcop ir.r Nlaramurds din anul din 1699. Deja pe ul'l antirnis din 1693 el se intitul6zi (slavonesce): nDin d:rrul lui lJun-rnezeri episcop ortodox al \[ara[tlurd;ultti, cxitrclt st:ivropiQici Constantinopolitane, acluinistrator al rl]itop()l ici l)rt:l g|ittlrtlui din Arcleal.'
r) Accstc diplrltnt: st: pol t'r'li ;i l:r Nl:riol lst. lrist:rictlsc;-t, la l. llihilyi, L)i1'lottrr: Ilirt:tltltttt :r'tt'
1t

334

AUTONOMIA lilst,:t{t(.li:,sc^

ISTOR]A

EI.

335

Aceste cuvinte de pc arrlilrris rlovt:rlr.sc rnai dcparte, ci Iosif Stoica nu se intitul:i adrrrinistr.;rtor:rl scaunului mitroirolitan din l3elgrad pc tirrrpul vacanft:i ;rccstuia, cici la anul 1693, cdnd el purta ilcest titlu, scirunrrl rnitropo_ litan era ocupat prin Teofil inc;i din anul precedcnt 1692, de ore-ce acest omitropolit. s'a sfinfit la lJucurcsci in 1g Septembre 7692r) si si-a primit invcstitura civilir in 1g De_

in

cembre 16922), dr in scaunul mitropolitan a stat pd.ni 3).


1697

!nil1rt.1

se represinti prin vicariatul episcopesc gr._cat. al N[arma_ fiei,n pe cAnd vicariul din }Iarmalia eite representantul episcopului din Gl.rerla. I)espre episcopia l,atlului nu aduce cll ,quid. nici un docunent ca si ne arete, c;i aceea ar fi fost sufragaDl scaunuiui rnitropolitar.r din B6lgrad, fi nu va pute aduce in vecii vecilor, cici episcopia Vadului a incetat cu vre-o 43 de ani inainte de infiinlarea ,mitropolieio Bdieradului, er episcopii ei toti ari fost sfinliti si trimisi ,ii,r Nlor,louo. pe cunt sc r,ede clin actelc .lol. clc numire, dr nu dc Ia in_ nlitror)olie a Fldlgradului.

ci nu atirni de la nici un mitropolit, ci numai de la pa_ triarchul, care-l investise cu cireptul de stavpropigie, adeci ii fdcuse exempt de ori ce alt archiepiscop, ori mitropolit. Dar de ast-fel dc lucruri ce-i pasi dlui ,quidlo El este mulldmit, daci-si o6te amdgi cetitorii, cirora le mai spune si absurditatea, >ci astizi episcopia Maramurdsului

CAnd iosif Stoica se intitul;i ,ttdmhtish,ator al mitropoliei Be/g-adulai,o el dovedia prin acdsta numai ci. 'u este sufraganul acelei mitropolii, ci si ci 'u pe mitropolitul din Belgrad nu-l considerh de ortodox, ci de eretic calvin, si prin urmare usurpitor al scaunului mitropolitan. in fine iosif, cind se intitula eranch, voia se arete,

t) (lilrar-iri, At:tc si friLgmcnte r) Nillt,s, Syrrb. pag. t53_160. l)ag. rj) Itlt:rn, lltitl, p. 1tiu.

239.

Trebue sX relcvim, 65 6ll "quid,n cirnd scrie desprt: infiinfarea episcopiei Vaclului, ili face impresiunea unui h6bluc, cici in loc si se.plecc adevdrului asa de limpede si documental desfdsurat in "Vechile Episcopiiu pune archierei in tdte ,nunr|r6sele. min.lstiri de prin ,vdile SomesuluY,n liri a put6 ardta cu numele nici micar pe unul si firi a lrutc indica o singuri dovadi, ci acei singur, SI ar fi existat. Er cdnd vine la voivo{ii Moldovei, epscopii ar cari apar limpcde din documente ca intemeietorii episcopiei, pe care ei ari inzestr-at-o cu lttosii, ca si cAnd i-s'ar fi stins lurnina rafiunii, nu pr5te vede acest ader'r din motivul, c.l un'a fost nevoe, ca episcopia \radului si o cteeze domnitorii Nfoldovei refugiali la Ciceri, Ungurag, Bistrita,. micar ci infiir-rtarea ePiscopiei se atribue lui Stefan cel Mare, care nu s'a refugiat, ci a fdcut pe allii se fugi cu sigeta in trup, dr vitzul Petru Rares a inzestrat episcopia cu mosii in un timp cdnd nu avea lipsi de a se refugia niciiri. Tcrt asemenea si despre ePiscopia Geoagiului, dl "quid' in loc s:i-i pari bine, ci in ,Vechile Episcopii' s'a deslugit' pe cAt s'a putut din documentele existente, originea ei, el se apuci si ne spurr:i, c/a "tttdttdstirea (Geoag'iului) e z'echia, intetneialti tle Cnezii cei Trchi Si proprielat'i ai utinelor de aur erezite incd. rle la Agatlzitsi-" l)in trite aceste secituri ntr estc adeverit, ori ader'Erat nici rrn cuvillt' nici cd ar fi cxistat Cnezii aceia, clc cari vorbesce nurtlai din fantasie, nici ciL al exista ori ar fi existat minc dc aur in fleoagiri, ori in jurul GeoagiuluY, unde se cultivi vii si se p6rti economie de vite, nici nu indici nici o urlni despre existinta nrini.stirii inainte de 1500. Desprre episcopia -F-eleacetlui nici nu iroli sci, ce vrea si z.ici cll ,<luicl.. I)estul, cii nu-i pote dovedi existinta ca cpiscopic acler,rati, si cu atAt mai pufin subordinarea ei sub n.ritropolia IlcJgradului, care la 1500 nici nu exista' (-u rrt:cxistirlta cpiscopici <lin Rish'a de pe Aries se irtrlracir t:u grt:it si cll ,quid.' c;ici ttd ce zicc: 'I)aci s'ar

:"i:16

A{.ITOJ\L)}{

IA

IJISF]RI(- L,SCA

l:'l()l{l^ l'i

ii3)

lxlcveri acesta nr:ri positit', anl perde inc'ir pc tili r-:Piscolr <lin Ardeal :i pitce. AtAta pagubir'. Apoi ltine cii oquicl'! ceea ce doresci dta si se adeVt:ri'sc,i, c:-r ;rdeci r:piscopui Partenie din l4uncacirj a fost c()r'rsacrat de ntitlopolitul Stefan dir.r Belgrad asistat de doi :rrclriclci, unul ('irigorie din r.rrinistirea \'Ioldavilei ;i altul S;rva din rniin:istii:ca Bistrilei din Aloldova' este mai pe srrs <.lc oli cc indqliaid. atieverit in oVeciiile llpisccipiio la -'101. inr'i;dat te mirY, ci pbntru-ce mitropolitui 1rrrg. 99 :t cbcmat arclrierei asistenJi la consacrar:e din nu Stt:lrrn Nlirr;rttturcs, <lri it:nopoiea, ori Bitrat, cici in llaratnurcs la l(r5 I ntr cra cpiscr:p rorninesc si insugi Stefan din l}dlgrad st,r:,rrrsitlcra in tituiatura s;r c;r episcop zil N{aralrluresului, rrl irr lt:nopr-rlca, ori ]lainat nu pofi dta adevcri, ci ar fi csist;tt t:piscopi romini ia 1651. (.;'i t:pisct,pi;t' (ialalului lingir Figiras n'a e:<istat nici orlrrti, r:stt: riovcrlit si nrai l;imurit in studiul dlrri Bunea: .l,,1,iscopi clt: Ilaliciil in 'lransilvania si Ungaria", publicat irr . I'rirr6s irr j l). A. Sturdzan pag. i 31 - 1,15. A:;ctrtctrca rlin inlprejurarea, ci din cAnd in cAnd trr:<:r:ir c;ite un e lliscop ;trin Vld'deni, ca si ajungii 1a llrasor', l)c cun) ari tl-ccut rnai n'rttlti. si ron'rini si s6rbi, uintenea rrrr v;r ptttt! rleduce existinta unei elriscollii in acr':1 sat' Ct: privcsce episccipia J;d,g-drarsztlzti, dl 'quicl* nu pote irrlrrcc pt:ntru edcvcrirea e-ristentei ei irt seculul al 1.4 ninlic irlt cc'rzr, :riarir de auctoritatea dlui I'lasdeil (in Nt:gru Vocli,

rlc lhrr;1i l;:it1,"ir';rl;, (:('l'il ( l! lttl t'stt: ;trlt:vtlt lrl, l)t' otllll s'il <lovr:tlit si tttlrj,lt: <.:ttt'itrtl irl stttdiul citat :rl tllu'i lJunca: ,ltpiscolri tlr: Ilaliciir itr 'l'rarrsilvania si Ljnsari'ro' in liagrrrentul al 4-lea Ei ccl din urr.n5' publicat in cle i:r 17 l{altic c. al ''Ielegr:rfuiui*, dl "quid' nu 25 nrul cste in stat'e a dovedi nirnic in contra celor susfinute de autorul,Vechilor Iipiscopiio clespre episcopia Silza;zrlui' ci ir.rsiri la nearJevEruri 9i absurditdfi dupi obicciul sdi' Ne spune, ci miuristirile din Stir lVl:rrja-de-Petr5 si dirl protlucc Colqu-lliuiui-de-rl-rdrrti ail avut arciriereii 1or, dzrr nu urtil episcopul pe Pune nici o rnirtulie despre acesta' ntr c1e caPlla; loan neuuit \{atciri intr'un scaun cu cel ilt'].t-att.gi/z.,ania Valac/nliult.z Spune' ci, elisctl|i acclasiarwtt ,o ,,, ";rU Uln'opi;1i din Bcl,grad,( ceea ce utttrt:ti aiurhtrtl sc p6te zice. Niscr-rcesce >nenumErate miltl'rstiri pr<-rvi:tlutt:
cu archiereio,

in stare s:i adevercsci existin|;r despre he,qru dc la' l;lv' Ptlvestesce unui sitrgur archiet'eri. si nu
este

giras, cum a introdus pe cei ctintiirl ier;rrchi ccva -errir.i, desi toli istoriografli romAni de

ilr'l-itra rri'
v:rl<"rrt: :rst;12'i

nu rrrai atlmit niscocitur-a dcspre Negzu cllui ''r1'rid. Nrr-i


placc ictina adevilati s i reald a trecutului, ci ii tr(jbtlo ncsce istoriogrirfi, cali sd aibl netusinat'ea de a irnbdta publicul rotttd.ncsc cu api rece, fabricAnd o istorie fals:i' cum o labricd dolnnia lui.

p:t1. 21.i3). l)ar dl I'lagrleri in 'Negru \iodiu ilrcS' nu cste irr st;irc sir aduci nici :i-ralcar un sinQur documcnt despre t:piscopia Irigiragului in secolul al 14-lea, ci se pror''oci la l.'trtintr;i 1a un cronicar llluntellcsc, cari ari triit sute de ;rrri rltil-ri veacu'l al t4lea. Milturia lui !'otino si a cronic:rrului niutrteltcsc nici dlui I'jasdei nu i-se pare dovaclzi suficienti despre existinta episcopiei Figirastilui si pentru accea sc inccr-c:i a dor,edi e,xistinta ei din titlul '(lalatien-si5.r a] episcopului unit lvlacarie din 1469- DI IIa;cltrI crr:rie, ci sub titlrll dc ,'Galatiensiso este ascuns 'Gal:rful"

Acestca aratir prir-ri Ia evidenfX, ci di 'quid" nu estc capabil a litnur:i nici <l cestiune, ce o tratezi' cici n'arc ,,rci ..,nos.infe1e' nici agerimea Inin!ii, nici iui-rirca dc adr:vdr' ce se [ecur intr'un istoriograf' Ontr.ri acesta in tote scrierile sale a cultivat nutnai neadev6rul, cu o {iivolitate si superficialitate uinritore. in ,I)ate istorice privitore la famiiiile rontinc,u si anurne in

>precuvintirrcan clc Ia partca I, pag' iV i;i bate ioc de creatiune, cle para<1is si clt: potop, ttutnai petltru-ci este atit tlc ignorant, ir-r cdt ttu scie, ci cei rlai vestifi natur:rlisti si gr:ologY ait prrtrtt atltrcrl ilr consonanli tlarafiunca bilrlit:ir <:tt rt:sultltcltr ittl t:tttt:iittr: alr: sciintr:i lilr nlai departc

lllH

'1t'lllNltl\llA ltl'ilil{lr lil,r'A

]STOI{IA lii,

:I39

Itt tcrl Itrlr! llltrr trllrlll';l l.lttilll rlr,irrr.lr.;r, (;ui s(:iit (lin lll(rFl ?l qlt ilrln?lt r rl tttl irtl loql tlrlrrlr,, t:i iolri'i11r,st:i si -yi Iru: ltle rlr, ar iittfrr rrrlrrririrlrllrlr I u r'rttr. rll "rprrirl. It.-;r Prrs Ittlr r rrr,lr rrrrlrilr,, ('irrrl vr,rfl r1i lllr,rr'l ;rt'rrsl,r r.:rt lr., trclrrrt: s;\ lr tttitl, r'tttrr rt'ir lllrlul lilrltrl rrrlr itur,pi(:iil(: si r:rr clrt:ltrrit!l;r .Asor'iirlirtnil,' rrr lr' lrr.rrllt r:r,t rrrrili, r:;rli ai rlat rllrrl ,rlrrirl* rlor:unrr.trlr'lt, r'rlr. nlrl rrrrrllr', irr lrrrn;i t:r'r'rlinti, cir l;rt; rttr lrrt:rrr lirlosilor', tlr:llrt. si1 i li:lir:itr:z.l pr:rrtrrr l-cri, cirt':t tlt: n li r:ottlttctitt ilt(.:()nsci(!trl r''i itlii-si l;r o caltc, irr
c;rre li-sc lrirtjocorr:scrl lr:ligirrrrr,l. Scriet'c:r ircdsl:r ;r l)us l)asir l;r ltrrrrrt:lt: litcrar al dlui
uquidu.

De aci inaintc i-a fost usor si }irr;i rliscurs clc reccpfiune la Acaden.ria ltomirnii in 1901 ricspre , U,{rinuso si si arnuseze pe savantii mernbri ai :tccstei corporatiuni cu o lllcrarc, ce ar fi nevrednic.l si dc un gimnasist mediocru, si si le rr-rai spund, cd inscripfiunea de pe casa lui lonascu Monea din Venefia-cle-jos cuprinde o genealooie adevdrati, pe cind 6menii versati in iucr-uri de istorie sci[, cii tocmai la ir"rceputul veacului al l8-lea in Ar-deal era mania de a fiuri genealogii, spre a putd obfind diplonre nobiiitare dc la inrpdratul din Vjena. f'ot atuncia a tinut dl , quid " ;i un discurs <lespre ,.lour, L'irca din (ttunbul,o construit intreg 1;e base false, si :rst-li'l rll ,'rluirl " a l)utut s:i spuni ,Acadenriei iiom6ne,, lrrt:r'rrlilr: cclc rnai rrinunate clcspre un pripirdit de popir lilo rtr;r1ial r:u)r'irriz;rnt, ;i conspirator itr contra tronului llirlrslrrrrLli<:, liir;;lnrlu-l cpiscop in -Nlaranrurds intr'un tin-r1l, cllrr,l irr:,'lo r:t-ait altii cpiscttp), si cAnd oCircau era pribcag itt i\'lol,lor,;r, tlrtltit cttrn arat:"r r-r -scristirc a 1ui citri. Raliotzi 1). r\cr::;tr.: sint gloriilc literarc in pros.l ale dlui,quid,,. ( l:lr' lrot:ticc: sunt si rtrai str;ilucitc, dar rlir-r ncnttlocirc sr: lrrilr: l)r'csonta crr elc rrurn:ri in gur-a corturilor. Altqui.t. 1) lrrrg:r, Sturlii si l)oc. 1V. pag. 7). VcrJi si D:'. .A. '\'r'r'lril' l'.1,isr,'f ii 1' It'.t.
]irrnc;r

Cu intrarea lui Mihaiir Vitcazul irr lidlur.irrl irr tdmna an. 1599 se perea) cir pontnl hist:r.ir:lr t.{)mineisc'i se incepe o epocar ndrrh rL: inlr. liir t.slc pusir sub jurisdicliunea mitropolit;rrrh ;r irr(:hicl)is(:opului din Tdrgoviste. Vitc;tzul vocvo(l i;i r.titor. (lir in mXna episcopului din A.-ltrlia <;irjr: irrtrirruirrtilii, st6rce de la dieti legea, cir preofii romi\n(isol ,y'r' tot /octtl,,, v?l sa zicA nu numai pe clomcl'liil<: fis<::rlt:, ci ;i pe ale privatilor, sunt scutifi dc jobhuio, ii chiar" si in L{uncaciir pune un episcop rornarnosc) pc
Serghie.

Grabnica cedere a lui \{ihaiir Viteazul lii dcsastrdsi pentru biserici. i., luptcle pentru tronul ardelean sd sfisie 9i corpul bisericei romanesci. in 1605 $tefan Bocskai prlne episcop in l-ipova pe sdrbul Saaa, nu nLrmzli peste bisericile sdrbesci, ci si peste cele romanesci din comitatul Aradului. Valentin Homonnai, pretendent de tron lafi cu Sigismund Rikotzi, pune in X{aramur6s un episcop romanesc cu resedinta in mdnd.stirea din Peri. intr'o \ireme, la 1605-1608, Spiridon episcopul Rominilor din comitatelc Turcla, Clu;, Doboca, Solnocul din lAuntru si mijloc ;i Crasna, ajunge a fi un lel de inspector general peste tdte bisericile romenesci din fransilvania si plrtile unglrresci) si prin Lrrmare ;i peste episcopul'leoctist din l3elgrac1, care intre 1b05--161.-J a urmat lui Ioan de la Prislop. intr'zrceea episcopii amintiti, Savzr, Spiri<lon si ccl l)us rle Ilomonnai in trIar;rrnuris dispar ;r la inccputul doniiriei lui Gavrild llethlr:n (la)l:J .lC2t)\ ii inccputul episcopiei lui Dosoftciir ( lril -l
,,,:_rrrr),

,1

il OI\OMIA

tsi-SEitICI,-SCIA

lti

tllitA

l,l

cirrc lllscsc ;rrlus dio trIoldorta pe scaltnul opis(lolrosc rrl llirltrrrclrrlrri (A.-iuiia), intrtigi triserica rornitr-ri tlirr l\r,lt:;rl ;i pf,rtilc unguresci ajun-*e sub stipAnirca
rrrirri sirrgttr arcltiereri.

Ionrilrto-cirlvittl itvtt:;r'lrlrol totttAtt r ltlt.itti;t:tl, pr: lit'tnr:ist: r\t'ltitlt! (';llr';t lrlsl rll l;rll1 l;t sitlrrtltrl r:;tlvitrcsc

l)ar ;i acrista stare duri pufin. Maramurdsul rrrlcscori (ir?l l)r.is clin partea principilor sub jurisrlir:tirrrrcir. cp;scopilor rtiteni din Mr.rncaciil, ori sd vtlirr ar:olo c,'rte un episcop, care se sfintia in N'lolrlova si nu vr:ja si scie dc episcopul legiriit din lli:lgr';rt1, r-rri ca Stoica, cle 1a stirgitttl veacrrlui 17-lca, :ri' r'onsirlcrri ca supus nemijlor:it patriarchuhri Constrrrrl ir-ropcrlitirn

I\4ai vi:tdmitDr era


rir:r':s<:ir imprejur:area,

itr virturea clreptului de siaz,ro?i.gie. insi pentru trutonomi'a bise-

ci incep6nd cu clomnizi ir.ri l(:iltotzi (]corse i (1630- i648), conlune si ciriiLr (irrrrtrrri intrt:9.i, locuite de Romiiri, erair scdse de
si puse sr-rb rnaqiar' calvjnesc sr-rpcrintentlentului irrrisrlictirrnea ttlJpiscopus Vzllacht)rum.''( (:irr() se intittrla -si l)ejrr sub principele Sigismund lRdkotzi (1()Oi-lfi( )S) irrtimpiriiirr lristot'i ,,j lredicrzloz'/ r-ottttitti de rcliqirrne:a orto,lold (a;a si numia ntlmai cea calvirrtisr:i), cari se lapddaseri tle rdtticirile Grcci.lor si irir t:iiptltat privilcgirrl de a se folosi cle tdte >obicciurilr:, riturile, onorurile, grafiile, privilegiile, Iibertiilile ;i preroeirtir,ele, cle cari s6 bucui aii p'istorii ortodoxi (caivinr:sci) de nalionalitate magiarf,.o lle eir:t-'ste privilegii se face pirtase in 15 lanuarie 16O8 si ccrrruna Vajtiaf;rlva (Voivodeni) de pe Criqul-alb, crrre cipriti un lredicutor, ntt pt tol, cu ntlnlole ltihail. Acd:stiL comuni si in secltrl al 16-lea :;ub r:piscc-rpii

srrlr .|rrrisdic{irtr.ri:a cpiscopului romAnelsc

rlirr ( )ritrlt: irt I ir(r() r). l)t: lrt \/oivorLrrri llr'()l):ruitn(l;t t:ltlvincsr:i\ apucd pc (.iri;rrl-allr iu stts ;i str':"rlr;"rtir in nrrrnfil locuiti nttmai clo l{onr,1ni. ,/\rJ intr:rttc'ih l.,rirrcilrclc (ir:orgc ltdkotzi J un protol)c)l)iat (scniorat ) calvincsc de rit grecesc strb numel: clc protopopiatul Cri;Lrlui, care sA intintlea pcste intreg comitatul Zaranelului. itr 1648 era protopop Petru Csuc-sy, adecd nobil de Ciucifi, o comunf, pe Cri.sul-alb. Scoborincl din mun{ii Zarandului in valea l\ilurdsulrri ;i anume in jur:ul Origtiei (Szisz-vlros, Broos) dim de mai multe conrune calvinite dup.1 chipul celei din Voivodeni ;i in special comuna 'lurda;, unde resirlaseri intre 1569 ;i 1582 episcopii calvino*rornAni Paul si N'Iihaiir Torrla;i. in Turda;. pe la 1652, cimenii nu mai erari mulff,r-nifi ctl un calvinism rominesc, ci trecezrfi cu totul l;i ca]vinismul magiar, schirnbAndu-si gi numele strirmoqe-sc, dirt Ioan IJolclea in Szatrniiri Jhnos, din IJumitrt 7'eledinlan in l-ozsadi I)erneter, din Aclam Ciprrrt in Kapronar Adri-. \,'ecin cu districtul Ori;tiei era districtul Hateqului, comitatul Huneddrei ;i comuna cea mirre llia, cari t6te er;Lri sc6se tle sub jrrris<licfirrnea episcopului romiinesc, si in cari numdr:risa nobilirnt: romiLnesci
r) jticz liiroly, Zzrriinricgylr:iztrtt:gyr: t(irttillr:tt:, l:r l. lloros, in stucliul sc:ir pul-rlicirt in ' LJttit'r'lt. tlin ljlll, Nr. 17

din I896.

ril

stl

AllltlNrll\ll;\ lll 'l'l{l( li s( A

LSl'()tUA

11l

:r4:

('ra

r,slilr llln afl lt r{r'fl lir l n lv irr irln r rl nlir{iiu-) pc cum llti Bi ltlcttl lrlt'lt' llulll, li-!'r"rr,lrr rrr: stipirni peste lrtrltl lnt rlt, orlrtririr fl rt\rrrirll lrr lr,liriiurrr:;r orientald..

sprc rtisirit, ?nlltttlrirtitrr, lrr pflrlilr. Hilrirrlrrt, collrln?l,Alinor, tttttlc st: lrrliirtltrsr: o lrisr.r'ir:i1 r()ntiulo-('lrlvintist,:i rJin ltt:sr:c l(orrrArrt, pt: r:irrl ( ir:orttt' l{:iliotzi l, i lticir nobili cu r:<lntliliunctt, r:h in rrrorrrr.rrtrrl, r:hrrrl sc vor liip6da tlt: >ttttir t'rt ( ('u l)is(:l'ir:;r <:irlt,irrrisr:i"r, sl"t 1-rcrclii si nobilitatt:ir qi avc:Lr:lr. Din pil'filt: Silrrulni trt:r:rirn in !.:tra Iiti.gir;rsului, unde cele trei pr<ttolropiate rornAncsci adcscori ait fost sc6sc de sub jurisrlictirrncrL episcoirikrr romdnesci din llelgrad si puse sub jurisdicfiuneir nemijlociti a strperintendcntului calvinesc magiar, gi intr'un timp

lrrrtirrlfitrrl rlitt I lrtrrr:rlrir;r

1i

( )r';'rslit:

(propter visrrn libcrtirtis'). Ast-li:l rlc lrrrrofl r:;rlvrrrill intimpinim in pirfilc acelcir lilc r:orrrit;rlrrlrrl lliltot'rrluI, cari sllnt situate s1;rc nord r,le (,'risrrl-rr:1rt,:rlr: ;i rlr: Oradea-mare) cil d. e. in comurr<tlc 'l';it.lrescl ('l'ittaros) 5i Popesci (Papfalva), untii: conft)rm r:elor cuprinse in protocohri cliecesci rclbrmatc, aparfinritdre f)obrifinului, din 17 Iuniir 1631 , erari preofi reforma{i, in comuna cczr dintdii I'ctnr de Iataros, ir in a doua Petm de Papfalrra'?). Din Htrneddra trecdnci prin Prirtar-de-fer la Cariinsebes si l-rigo;, afldrn, ci acolo crair doud leluri
de biserici calvinesci pentm Romiini, amdndoud deperrdente nurnai cle superintendcntul magiar. Amdndouc

(1t-r62-1685r) sub jurisdicliuneir episcopului rom6.irocalvin Daniil, care avea nrisiunea de zr propaga calvinisnrul. Ast-fel s':rri cirlvinit ;i magiarizat si aci mai multe lamilii, intre cari o larnilie mare a Bocrcscilot , care s'a rdspdnrlit in trjte pirfile firii. [)in srrc]-ostul 'lmnsilvaniei trec6nd la nord-vestul

t:i iu l.lnurrri;r, vcclcrn, ci RomAnii calvinigi din jurrrl


Sigr:trrlrri <lirr NIlrr:rnrur6s :tvt:ail un protopopiat (senioritt) propriir, cn t:cl rlin ZanLnd, ;i in fruntea lui pr: ;lrotolloprrl r:llvino-rornin Simeon Petrasko.
I

sd folosiari de rugiciuni ca a1e Calvinilor. Pentrr-r poporul de rdnd catechismul .si ntg.lciunile erari traduse pe lirnba romAnil, si cultul divin inci sd linca romAnesce, dr neme;ilor romAni calvinifi li se linea cultul divin ungurcsce. (latechism aveai si in unguresce si in romAnesce. Tipuri de popd calvino-romin pcntru poprorul rie rdnd erait Steftur Hercca ,propoveduitoriril (ntr prcot, saccrdos) Evangheliei lrri Christos in orasul Caransebesului., .5i l'e;tiscl l4oisc opropoveduitorirrl Evangheliei 1n orasul l-u.gosului,u cari zrir traclus o pnrte din vcchiul tc;stanrent la 1582, ir tip cle popi peutru ncmesi romini calvinili era
I'-ogarasi Istvein olugosi olfh-mao_yar Ecclesidnali lelki

)in

N4rrr

lrrurrri'; trr:r:drrrl sltrc

sr.rd-ost

la Dobrifin,

vt:rlctn, t'rrrrr r";itrorlrrl (.llrlvirrilor- sd ocupd" cu instituirca rlr: lrrololrolrl r'illvitro-r'ontirni ;.rcste preofii calvinili, rlt'r'rtl plololrogril ;rvt'lrri s:"r urijisci, sb fie calr,ini

pelsztora<

stt/lclesc y'ristoro). Acesta

(oal 1-ugosului t,rt/olto-nta!/tiorci a publicat in text

ecc/esii

magiar

rlirr

r'otrvint,r'l

t', rir rur nrunlri clc dragul libertifii

t) ilunfaivy I'/Ll, ,\z oliholt tiil'tencte, Il p. 334. :) Riit:z K:iroly l. c. la I. Boros in l. c.

:114

.\l-i'i't-rNc)fllA BISE,lrliliS("i

ll:t()l(lA

l'.1

si rolrlAn) cll litcre latine,

catecirisrnul

urrmit ,palatinu, 1;l 1648'). ,\sl-fel este evjtieot, cA pe cttm in jurnetatca ir rlotra ;r veacului a1 16 Rominii aveari dou6 biscrice, ullr\ cll ci.risr:op calvino-romdn, alta cu episcop {rec rlr i sllrvcl-trizantin, dintrc carri cea c1e a drtua citv;r tirrrp fusese intru tote supuse celei dinti.iri si prir"t Irt:r':sti! prir-rcipelui ferii, tot aselnenea atr {ost ei divis;rfi in doud biserice si jn veacul al 17-1ea, unA r:rrlvino-ronrino-maeiarA iirl de episcop prcipriii, ;i ;u;t-lel suJ)llsil inmecliat sLrperintendentului calvinesc, rrltrt sl;rvo-bizantin;i t:u episcop Propriir, dar supusi, inrlrrcrrnzi cr,r clerui 5i popon.rl ci superintendentrrlui r:;rlvirro-magi:rr. si calvinit.l si in crcdinfA ;i in or,qarrisrnul ci.

rcrrroniilt: <tri<rtttitlrl llt lttltt:z; irt loctrl ctltnirrccl"tttrrei vor introdrrt:tl lrittrt.: si vin r)coonsacratc; nu \Ior veneri sfinfii, nic-i s. crllct:) nici iconele, ci lc vor socoti numai ca pocl6bc I \ior sterge obiceiurile si cere-

(lirlviniti jn crldintri, pentrrr-cA in biserici se lirlosi;rI cdrfi riiuali:, din cari era eliminatS. doctrina lrrsr.:rir:ci slavo-l-iizirn1i6s, si in cari era introcltrsf, doctr.irrt calvindsci desprc sacramente irnpreund ctt cercrnriniil: rsi rugiciuriile cordspunc-l6trile ale C'alviniltx, l)() L:uln sr-: pi-lte i.'edti dirr nN[olitvenicui ronlAncsco, ;rl rliaconului L-orcsi, publicat de dl Nerva Hod,)s j) si pcntru-cA in momentul , cAncl e;,iscopul, slrir omitrripolitul o llelgraduiui intr;i in oficiir, el trebuia sir rlcr:lare in nr.rmelr: siir ;i al clerului ;i poporului, ci lrrimesc dogmele cuprinse in catechismul calvinesc, tiplrit si romirnesce in l6.lO; vor elimina trjtt,: cr:r 1 Vedi prefala acestui catechisnr la lli;Lnrr-F{oclos liibliografia vechc fasc. 2 p. 160 si urrrt. t) Prinos iui D. A. Strtr:dza, p.'249 si urrn.

rnoniile orientalc dr: Ia inmornrintf,ri; vor incheia cisitoriile ;i vor firce clespirlirile drtpS' cl:eptul l;iseiicei calvine ; \'or ldsa iiberir trecerea la bisericir calvini mag'.iarir; vliclicu va atjrni de o episc<-rptrl ortodox< (carh,inesc) in totc erfacerile privit6rc la numirea, inliturareir 5i disciplinare''r preotilor ;i protopopilor, in ju<lecart:a causelor mai grave, in cotru*"rao ;i tinerea sdbrjrelor, ;i dupir teiminitrc:it sinodului impreuni crl o cieputaliune tlin sirr<lrl vit slipune hotiririle spre revisiune superintt:trtlt:tllrtlttl rnngiar. Er cinrl Sarta Brancoviciil ) oitl c l)o Ilrl'' areptut trece si astitzi tlrept exemplar tlc statot'trir:irr in credinia biscricei grecesci, linir sirtorl irr 1(i'7i-i' aduse hotiriri clogmatice potrivite cu doctrinelt: r:rtlvinesci si ctt totul contrart: credinlei biserit:ci q'r(lccsci, si ca si se arete) ir-r ce ru;intisA atirnltrc t:rlt biserica ;i fafir cu puterca statului, dt:cri:teli: ircclui sinod nlr se pr-rblici numai in nrrmeie llri Sava, ci ;i in al principelui Nlihairl Apafi' Pt: cum se ptite vede 1a Cipariir, Acte si frztgmcnte, pag' 1-18' Acisti bjsericd ingenitnchiati iuzrintea calvinismulr-ri si inaintca ptLterii cie stat, primi in zrcela-;i timp organisatir.rne Prolcstantii, ctr sin6r-le clc preoti' cari isi dcpun arrclriercii in contra dreptului biscricei grr:cesci, cu t:titori , (ctlratori cillvincsci) ;i iur afi la srlrrunrtl cpistloptt:st:, la r:t:l 1lt'cltolrollt:sc si in paroclrii, ;i t:rr o tttttl!ilttr'r rlr': :tllr: irrtr-rcrltiri calvitrest:i'

il4rr

l) l ( )N( )l\,lln Blsl,tRt(tl.sc^

IS'loIrlA l,:1.

lr.l'l

il '), lrtrlrr,'jrrrirr.irr ('il lris.r'i.rr r(,rrrrrrrir,r n'ri pistrii ItltR tttu,lr. t:cg r.1111y11i1 ;i l.,r.,rtr: 9r.ir:rrtlrlr:, ntr trr:brrc ef, trr,rlrrr',1 lrr.rrirr., r.llrrrl sll'irrr sh jrrrlr:cinr situ._ llnnr,ll 1i r.;rtir.l.t.rrl .1, r:;'r.i rilrrl, (:irr() alt_r;ur.n fir vilirrt ln rrrrt,lr. pirr {l lrlc s;rlr: ,,;, lru ostc nota escn_ li;rl,l ;r rrrrr:l lris.r'rr:r:. llrrrr si ;rr:c.ir-si biscric:i pirte itvr!, 1rr: lAngil irk:rrtillrlt:;r r:rr:tlin!t:i, cl v;rrict.rtc cirt cle r1'litro in t'it ;i li_rrrn<t t:.\ttrrrrr), cunt cstc (i. es, in biscrica r:at<.rl it;ri. lgnorilnta in cler cr:r ;rtlt rlc trarc, inci.t adesc_ ori nici llu se putea cipdtal czrndidat pentru scaunul episcopesc in r\rdeal, ci trebuia s;i se caute cine_vir prin tArile vecine, de unde veniari de obiceiir dmeni, cari traficair ir-r mod scArbos asupra dogmelor bise_ ricei cu superintendentul calvinesc, numai ca si pdtl ajunge si ei, nu I;r episcopia cea acjeverati inteme_ iati de domnui Christos, ci la numele de oVliclicd.o Prcoiii lrumai prin presiunea puterii cle stat air prrtrrt. li rlesvi:tafi de a mai borborosi cuvinte ne_ irr[t:lt:sr:, <lc ci gi rlc popor, in lirnba slavi. Adese_ 'rl sc:r'vi;Li'r l:liri si fi ibst autorisati cle archiere.l I'r' si irr rr,clr: tin'trrri nici nLr aveail clocumentc rlt: rrlrirotorrirt:, r:i niscc scrisori cl;rte lor cle irrcclic:rtorii r:;rlvirri, prin r:lrri li-sc perrnitca a functionri. I)in lrist'r'ir:i, sr:riscri ic<'rncle si sfintcle cruci, si pc pol)or r) \/t:rJi I)r'. A. (iranra, Institufiunilc calvincsci irr lriscric;r lorniinriscir din .Ardeal. ljla; 189ir. !) VcrJi ,,rnolitcvniculn amintit triai sus.
IrrlRt ur

t'iul irir hrtrrr irs;l (1.;r(lin() irr ollir:<riurilc rrdstri:, ir-r r'itt ttttrlt'ttilt 1rirrl'l lrr zirr;r rlr: lsth<Ji nu s'air put.t

1l desvti,tarir tlt: la s. ctttttitttlciitrrrir si ltllr: rlr:1rr ittr lrt'l evlavi6sc, in cAt clc;i firtcrrit ritttl qrt:t:r:st:, tlc ll11v1 triiiru ca crcticii. Cli:ciL-r:c cstc irrsii;i rrrlrl tlltl'r:ros, putcair sir-;i culnPer() prcoliir tlc lit itrr:lriclt'i( lor si nisce indivicli, cari nrt sci:,rir, ctlnt so c;r<lt:, lticl Tat.ll nostru, nici numdrttl titirrr:lrtr, trjci r:ltl t,:cltisnrrrl crestinilor r). Privilegiul lui Gavril I3dthor:t' din 9 luniiL 1609, prin c;rre preolii crarj scutiti tle robole si li-st; 1.lermitea si. se mute dintr'un sat intr'altul, desi a fost

intirit si rle alli principi urmitori, in multe plrfi nu-l observa nimenea, si tot asa ati pilit ;i privilcgiile lui Gavriii llethicn clin 1624 si al lui Apafi
din 1663 ciespre scutirea preofilor de decime pentrtr fisc. 'firte acestc (lecrete si alte asemenea lor, cari aveari pufind val6re practicli, air fost in fine abrogate de dicta din Sighiqdra tlin 12 Izrnuar 1630. in timpul tcela, in ce prirrescL' pe Rornini, totul atirnii de ia voizr domnului cle pimint, dr acesta daci erd rdir, nu scutia pe biefii preofi de nici o sarcini si de nici o lucrare injosit6re, ;i claci-i pldcea, atr'rnci primia si suferia pc preotul rourdn pe domcnitrl sdii, dacir nu, ii da drumul. si mergi in lunre, a;a incirt instituirea ;i destituirea preo(iior atirna zillsolut dc la domnul de piimint, si pentru aceea a ccrut el)iscopul Teofil in sinodul din 1697, cAncl s'zr tr;rtat tle ttnire: >ut ad:requata clepcnclentia et dispositio p:trot:horrrm sit pcnes episcopllrr, nullo morkt y'cttcs stttrtr/rtrc,r, ttt Loctcttzts t).
t) Vctli Nillcs, Synrboiae, pas. 151. e) lt>itlt:nr p. 170.

:i.is

.{[11'ONL)}!IIA liiSl'I{lcltSCA

tr,t(tlilA

l,.l

'.\4()

t'
!

Ii

Starca poporului nu putea si fie ntai ltunii clc cirt ir clci-ului sErl. llisionarii de pe la sfir.situl vcat;rtlrri al lB-lea ne splul) ci lransih'ariia avea infii!i;arca }rgiptului, in care poporul romAn represerii:i l)c Israelitii clr: srrb jugul lui ].araon'). Aclev6rul ;t<:cstir l'a exprirnat si episcopr-rl Petru Par,el Aron, r:;ilttl scria I'ontilicelui Roman despre RomAni: ,uSunt rrplripe striviti de greutifile publice si ale domnilor r:rr liii ltri lacob in )igipt, cum se cetesce in aceste lintpuri. ... nuinai tiespre locuitorii Paraguayului si lri lirlrsiiiei').
iVai grea rle cit t,jte iitsd era sila. ce se fdcca t:orrsciintei r:eligi6sc a bietulLri popor impilat. Erau prrsi itnrrrne niscc rrisit.atori, cari ciutau in 6iele s6t'rtt:ile1-, .li-i silirLI sa filrbi ;i Nlercurea qi \,Iinr:rea ('rl n(iJ ciind ei nll aveari sa o mdnAnce nici in :rltt: ziic r).

virio-tlltgiitt'li, ttntlr: r't"ltii 1rt't ftlt:t lrsirrril;rfl ctl l)c)i)o(:ooit co zice rll Jancsci ,,,1 ,t,,giur' Ast-[r:l s'lt 'irnplirtit
lJencclel<: oMirrt:r.r sohintbi.rr(] interVcnitir

dupi

catas-

trof;r cle la tle frunte a poporului romAnesc in nobilimeel nlirca giari si a prorlus efcctul, ci poporul rominesc de pro;ti ,*rror" ,t'u fost alt-ctlva, de clt o masse
(lerant; ',1< . si Acdsta a fost starea adevdrati tr bisericei cea clescrisi poporului roman inainte de unite, 6r nu in timpul cle unii scriitori numai din fantasie' Chiar si jn contra tuturor din urmi s'a[ aflat scrii[ori, cari starea dirririnttl clocumentelor air voit si ne infili;czc Accstiit irii ft"rst c1e s. unite intr'o luninf, favorabili' tentlcnfidsil pttlrlic;rtlt -.edu,si mai ales prin scrierea 18911 srib titlrrl : "ltttl'' <,1e cll Nicolair Densr-rsianu la ir''tfilt'o1olici rttttttitrt' ir tl//'rt fanclenfo bisericy'scci :t nott lttr:r:tlrlo l .[tt/in; cerce tat'e isl'or'icri-critlrri u ' I-'ttctts (:()11 in loc de a cct-ceta ceva pe birstt dtlctrnrt:utt:lr)r it t:ttlcs timporane dinaintc cie tlnire, cil N' Dcnsu;iatrtt Sirlt:rri lit rlt: ,-r-,"i ,rro1t" pasagii cJin scriitorii romAni ar:t:ia inc6ce, ,""iiten.i tclte erorile' in cari czlduseri fic cc insultelc' ;i presentAncl intr'r-rn minunchifi tiite asupra Lrisericei igr.rort1o, fie rEutatea ari ingrlmiclit romi.ne unite. de Si este nrirare, c5. o carte atdt de lipsiti in ei critici qi care fir cr.rrrbituti intlartA 1a aparifia

Mo}rrrcii'r (l52er) a contopit perfect p:Lrtea

h
J

('r:ir (:u >r,'lidici,, rorniincsc 1i-se sgutluia r:reclin!;r irr rloqrncle bisericei orientale, .si ast-fel li-se pregf,tia t:rrlt:li llcntru treceren ior la biserica calvino-romAnornaqiarii, care mai p;i-.trd unele lorme si ceremonii oricntale, dar er;i atirn?it6re nernijlocit de superintr:ntlcntul calvinesc magiar. Aci se deprindeai binisor in limba rnagiar.l, ca sd. pdtd trece in biserica calNiiles, ibid. pag. l4-1. ') :) \teQi scierea nrea rlespre
Novirctrvicifi p. 426.

I,'iii poporrriui rornAn ireceai prin trei retorte lrirnit ce se prefiir:eair in calviiri magiari. in biscrica

episcopii ;\ron si I)ion.

:.1 Nilles l. c. p.

166.

rnai crr:rlui tltrvt:rlilt: ;rst'rtittttilor ttttrlc si ast-Jt:l n'attt lips;i lr tr:prrti r:ilrttirtltrlr.'

r1 Vedi clcspi't: tt'tte ceie scrise Inai sus scrlerea aflir citatt: t ontincsci ', unde st: "\ieclrilr: clriscopii

rncS t6t c:
cl r:

"G
ahil
AillttNt lr\ll,\ lil..,lrlil(,li.s(lA
ISTOI{IA l,:1.
llnl

ericd t.olt rittti ruttttr.e_f'a /ti o. C,rerlinta desirtir de:sprc o ilitonomie existcntf, inirilrtc dc nnire, trct:ir zrpoi si la rlomnul G. popo_ vicil, care in cartea citati la pag. l4g zice: , y'la_ clico ,.llotzaslil 1'ct tl) atttouotia biscricei ortodorc transilt.,tuteu, er la pag. 98 cjtezi, cuvintele cle mai sus ale rllui Densu.sianu, identificincjLl-se cu ele. A lbst, cr: e rirept, <-i relisiune inviol;rbili si ncaltcrati. si irlrirrtr: <lc rrrrirt:, rjar nrr crit orientald., ci calvi_ ntlsr;ir. Ar"r iLvrrt;i Iiomirrii rrn <lrept canonic, ce t'r:lrrrilrrr sh-l rtr:r',<lilictr.t, clar.nu era scos 'lrst:rvr: tlirr l'r'ir'illr, r:i rlirr r:'rlir:.lt: Cal'irilor. tyaatiusd. ertt i'rlt,P.rrrlr:rrltr lrisr:rir:risr:ir, rlirr .',tai a bisericei .lrlvirrr.s.l, irr r:;u't: r:r.;t itrlir'rllrti si ltiserica romAndscd. lt,t;t :tttl,,,,r;i lri:;r.t ir.:r t'.trr;'rnrlscti, tlacl o considel;lnr r';t 1r:rrll irrlt't.tlitr'rrc;r bisr:ricei calvinesci, cici se olilrrtrrriit ,lrr;,r'r k.gilt: s4le proprii calvinesci. Ea era
Ris

ttrlttsfl r'il rtrlllutilitlr' lrrrlr,rrrrr:ii ltrlr.rr linrlrt:zirc;r unor r'r,n[itrtrl Hl'r'h, rltrt lrnt lr.ir cr,lor. (:() ;rri st_-ris dupi lHl lil, r'ttut tr lAr,trl rll ( ir,rr1.;'r' l,olrovir:l irr <;:rrtea sa: n I 'illttttt,tt /r'rtttttlttt/rtt t/ltt /'t rttt.ti/;,rtttll/,( ill)ir.te ^n l.rrpioi lrr l(X)1, 1i rll l.rrr.irrrr liolr:ir; in brosura: r( llrr:sliir lrrrl,rr.rrri.l ,,, rilrfi ritri irr lll()() in rlucuresci. l),rrrrrrrl N, l)r,rrsrr;i;rr.rrr irr lrrrsrrr.ir r:itrrt:1 nc sp.1.lc lir p.3ll, r.I prirr irclrrl rrrrir"il rlirr l69ti olegea sair riirTr;rst: inlr.rr tt'rtr: ilr:r:r:lrsi, i'r,iolabil;i ;i 'r'litlitrrt.a ncaltur;rth. l)r'r:lrtrrl t:irrrrrrir: rrr:clrt-si ncmociifrcat. l'rl:1rcur lcrrtlr lrist:r.it:tist:ir lrt:rrti.sir. lJiscricrr ro_ rrAnA clc Alba-lrrlia rdnrirsc itrtocmai ca mai inainte

!, vrrliltrtrr rlr, " ( ,'t/luul,\, rlirrllr: r:;rr.l r:t:l dint,Aiir scris rL' llt' A, I irgIrrr, rit irl rlorllir rlr, rrrinc, a fost inci

nu numai aLitochefttlii intr'ttn tintll, ciltrr I lrisct ir'l antochefale nu existau, ci chiar polit:ltt'l'itlil, lrvCtttl mai mulEi capi, cici ul'l cir.l) r:t'ir sitttttlitr:tttl rlr Vli dicii rominesc din Bclgr;tcl, lrlt oitl) ittlcvt'it'ttl (:l il
superintenclentul calvinesc, al trt:ilt:;t c;rp, filt'i[ Ilit'I rr influinfi de cap, era tnitropolittrl '['irril rotnAttr:st:Y' t(r preofii aveati atAtea cipetenii, cirfl tlornrrl <k: lrillttittt

eral in !ard. Poli cleci vedd, iubite cctitorittlc, c(: ari ;tvttl de pdstrat nev6tdmat) ori de jertfit l{ornltrtii, r:ftnrl s'a[ unit cu biserica Romci, si po]i sf, 1;rir:cpi' t:ttrn ne-a pdstrat >pravoslal'iao nearnul, limba ;i k:gtl:t inainte de unirea RomAniior cu biserica l{clmci. $i ca si 'i'edi, la ce stare ticdl6sir ir ajttns limba, neamul gi cultura nalionali cirt timp n'a existat unirea cu Roma, ci a stipAnit ,pravoslavia.,, cetcscc cuvintele mitropolitului din IJucurcsci f'eoclosic din prefafa litrirghiei tipdrite ln I 680: >Aciasta rlaril viizi.ndir si noi, ce necum lipsd;te in limbir noastrir dc a fi ca si inlelegi Nirodulir, ce inci qi multi, cle ntt
mai rnul1i Preofi, gi alaltil cinir beserecescir cle ir cunoa;te orirnduiala, ;i leremoniile ei ctlm ;l sd sltrji trebue, si fie;te care la vrd:mil ei, dc a sd zicc ;i de a si glisui, putincio;i nu siinttl. .Si rnai vhrtos aciasta gi den neinvir!f,turi ;i cir:n neinfeldgerc lrrnbii pogoarf,, care noao jalnic si plinguros lucm iast<: intr'atita rnic;orare si cilcare roclului uostrtr ccsttti rumi.nesc, cirrele odati, ;i elu ntrtni'rzrt intre ptrttlrnicile ndmuri, si intre tarii oameni si ntttritrit, iitt'h actim atiter tle suptlsit, ;i cle ocirritu iirste, t:itt tlit:t: invititrrri, nicc stiinld, nice ttrrnir, nict: lcgi, nir:l

:\];:]
lti(--o

AI,]TONOI\'1IA J]ISEI{ICiJ]SCA

l:il(

'lil^

l,l,

lr5il

lrn obiciiriu iutru totu ri-r1lu1i, ca s5. p'ronreni;l.c iL-qtirzi rumirn t), rru iaste, ce ical neste nemirnici si orbi intr'rrn obor invdrtiurlu-sc si inlisurindu-se, riela streini y ciela v;rrvari) doar-i si ,Jela vrijmasii roclului nostru, cer si si impmmritdzi, ;i de carte ;i de linibA, si dc invi!5,turir. O gr:ea ;i duroasir int.lmplare t)n
!

irr pittlt: ittr:ttltil ;i

ttr:rs<l si c:()lnun() t:trrltt rtlll.tllll(fri('l! s(: r:t:ti;t ;i t:itnt;i it-t stritua rlrclltll in litrtllit sllrvi, r':r irr ;rtlrrritristt-afie se intrOduse
sl

rlritllt polrorrrltti. i'r

srlcccsiv lirllti-r sOr'llt'ts<;ir' [-.rr llostrrrile m;ri inalte bisericesci crait pcstc tot 1rrcft:rigi si aplicafi Sdrbi 9i ici colo cdte un rcncgat romitn, carele apoi spre a
secerd.

Autonomia bisericei de la descalvinirea RomAnilor prin unirea cu Roma pdnd la 1762. Neanul romAnesc p<ite nici odertA n'a fost in a$a nrarl: primejdie, ca pe 1a stirsitul l'eacului al I? ;i inceputul celui urmiltor. in !lrile romdne inr:epuse, sirir avea sf, se inccipi" in ctrrOnd epoczr Fanariotilor, () (-:poc?i de jaf si de exploat;ire a bietului Romin in f:rvr>nrl nes'itur;rlilor Greci, cari se gAsiaI mai iicasi aci. ck: cAt in ]ianar. in Bdnat, incd inainte (lL- ir sc fl truil Rorni'rni; ard,:leni cr.r li.oma, ierarchia sOrbrisci ii-rcirlecase asLrpra popomlui nostru de ?uroio 3). (-e starre s'a crcat RomAnilor prin ierarchia st^:rbr-(sci, ldsim si o spLrni un bf,nifan ortodox: ,Llretlincio$ii ort. romini din }Jirnat pe liingi scutul, r:r: a irvut biserica lor, a[ suferit multe si mari nerlrr:pt;ifi din partea coreligionarilor Sdrbi sult ierarr:hia acestora. Ace;tia nisuiarj ir introduce, cu desvolttrrca sovinismr-rlui, limba slavi in cultul public si 1-rrivat chiar, si impuneair s;rrr: pistorire o preofiine 1) lntre Rur-n:-rni." ri.e,rr, cuprindenr si pe l\lolriorcni. c:"r rot dintr-'o flitttini cur';i. ') Ijianu-lIodos, l3ibliour-afi;r vcchc, pirr;. 21i4. 3) Dr. A. Bunea, Episcopii ;\ron si Novacovici .'l() 1.rlu.

merite, persecuti mai aprig pe conlrafii s6i' Pe ciind de la canclitla{ii de pr:eofie sdrbi, se prctindea o cualificafiune mai brind, pe atunci comunelor romene, de multe ori prin nepotism si rnitir, li-se cia in mare parte o preofime inculti si stri'ini\ chem'irii preolesci. I)in tontlurile pub}ice biscrict:sr:I, prin imprumuturi si aquirarea de bunuri, se inst.itttr: jntre RomAni o boerime s6rbl, care ()rl clcrrrl illirlt s6rbesc, exploatizi, ne milos ;i ne unliln) lrliirrtlrrl r) ;i riltcluriul poPor romAn biniigeat.r. " t In rrlt scriitor >ortodox< ne splrne desprc t:lliscr-rlxrt rrl sOrbesc, ci odin motiv nafional s6rbesc p<:rst:t:tttii pini la m6rte pe romAni, pe cari cleja ii sr"rbjrrqastl ;ie-gi bisericesce, ci.utAnd cu ori ce pre! a-i clesnafionaliza si a-i prethcc in sdrbi.u') Aceste stiri trecura in jumitatea prirnd a veacului ai 18 ;i in Bihor, unde ierarchia sdrbisczi a cucerit aprdpe Pe toli Ron-rAnii'). Peste Romirnii din Setmar-' la 169O, adecir cu 8 ani inainte de unirea ;\rdelenilor cu Roma,
r) Dr. (i. I'opovicii, Llniurtea l{onrlinilol din Transilv;rrri:r, p.232. :) N. ['opt:;r, in oprrl Arlrh'ciir iJ, de Saguna, p_. 17. r) l)r'. A. llttttt::t, llpis<;rrlrii l'. l' . Arotr si [).. Novar:rrVil

g1. z[

2.

:lR{
lg1s,6l1rs,,ss1r

Al , l l rNl

rhll'\ lll''l'

1i 11

|l'st'A

IS'l'OlilA l'll

il

nn

N4rnlctrciit') ;i ('tll i'tlrl ilvl'll H,1 lll lllt'z(' rii :;trlrlrr'1ltr('it li()mAnilor din Mttrttttttttfl; rlitt pillllil itr'r'lli:r ;l ir:r'irrt:lrii'

ir,lrtr lriir

l{trlltttlt,l tlr: l;r

jertfit necontcnit avcr(la ;i


principatuiui Protivnic'

sAttgr:lrl 1rt:ltl ttt lrlltel't'il

N'rrr li llltlt ll'('l'tlli ltllit ttcttot ot;il't:' tle cit ca


ri:1

ltis(' r.ir:rr l{orrrllrrik,r rlirr AIrlr,trl

lrr lrllirriirrilttl lttlgiltt'o t'ltlvitt' ro,,,,t,,1 ,t,,1 lttlrt ttolril 5i lrtttt, pt:trtrrt cit lloporul de plrfile tritt: irl rrrhr.t(is(: (llllr()l)il ;i txplo:rtltt cel noiu)lltt'l ;i r:rrllrlrl stritill(l' sii lit: tlt:sfiinlat, ori pulin sit-;i pitirtlii ltitit ptrtt:rcir tlt: a tnai tlcvcni vreo<litth rrll!irrrrt: llolil ir:l'i. in monrt:nt.ttl. ciLntl poportrl nostrtt ajunsc Pe mdntui marginea pr:Ipastici, o minii proviilenlialli il zr;eqiase' cle .i.1"r". Ilra Ii.oma, cirrc il niscttse si-l rle cat Ardeal' in car si stirpAniscZt mai mult drir in alte !i.ri locr-ritr: tle cl' Ilonra se a1-iropii clc l{omAnii irrdeleni prin catsa de llabsburg. Multi vrelne actisti c;rsir a tost combirtuti de pi-incipii transilvAncni, cari sub suzeranipe tatca Por{ii ot<ltnatrc itrtenlciasct-d, in mare parte n)lln(:iI 5i vitcji;r Iirtrnirrlikrr, tl t'ionrtlie ungurdsci' cirr(i it lbst irr st;trt: lr tl;t tltl lrtitr-'il <;ri piept clt r:onstio;t ilr: t:ltst:I rl<: llllrslrtu'g, lt lrllir:i vct:hia lr s;tlvii t:lrrtlrt:ntrtl llnguresc lirrrr,t ,t t't:g:tlrllrtl ,t,,,1,,t, 1i irt tirlrlrttl, t:ittttl :tct:sllt t't:t rlt: rltirrti p;"Lrfi ltrnt:nin!at 'l'tttr:ttlrti si rliti lt Ncarntuhii' ,:rt tritr'ri, itt', ,litt lrltt'lt'lt .t\rtlcirlttl I )rrPi lrlrrrr|;il (.it l ilt, ilot rlirr IIrri:,irtiil, dc fiirnilici st:r:lltrttl Ittr';i;r lt'r,l r;ilil ;t rit'1rl|.r'li r'rrlr ('o tlltlttl(:trt ;i-ir l l;rl,'.lrrttll, ('lllr, itrrl;rl;r lrt tct'1rit, r:li rl Nill, i, l,\'llrlrnl,lr',
1r. St't)'

ri:tttltt'tit si rnai departe t:ltrt: ii stt)rscse deja tot

EraelementulrolrrAn'l)ltt:i"tlrr'r:slr.lt.tltr't.ttitt. fi r6mas si mai rlep:rrtc il1 cx1 rl<littitrt:lt r':tlVittistlttllttl

magiar'elarlrirrtAritttlr:nr;rllltlltt:t:iit,(:ilrI()rilli

socltili ca cei mai primej ciio;i pt:rrtrr r t lolrtttirt lir rrrilir:l lt: Habsburg. I)aci insA cttrtea clin Vicrrir ltr fi lttt:ritt' c:t lna{iaroelementul romin sA nu mai aparlinir bist:rir;ei ci in calvine, ci sf, fie oortodox,< nu in sensul calvitrc:sc' se vccine din firile sensul, in care ceilirlli lRomAni rnaltrataL numiair ortodoxi, atunci acel popor ar fi lost
<

pinA Ia extertninare dln partea Calvinilor atot-puternici' ie .uri el s'ar fi ldpddat, qi clomnii de pAmint ar fi putut sd izgondsci pe tofi preolii qi sd inchidir t6te tisericele romanc cle pe mogiile lor' fiind biseric;r slavo-bizantini si nafitrnea romAni numai tolerate' safi suferite pini la bunul plac al principilor si ciomnilor de pimint gi acdstii in virlutea unor iegi, pc cari si imp6ratul Leopolci a trebuit s'i le sancfioneze prin

diploma din

4 Dece.rrbre 1691' Nu era cleci alt modru cle a sc6te pe R'omirni de sub stdpinirea magiaro-calvinismului ;i ir face tlir-r ei un sprijiu puternic al tamiliei Flabsburgice' tle citt

unindu-i cr-r bisetica Romei, cari: in lcQile transilvant: era reclilloscutd' in principii cer eglil indrept;ilitit ctr celelalte confesiuni ircatolice, ;i carc srrll st:tttrrl itrmelor impdrzituh-ri catolic ntl trlzri putt:lt Il vi<lllttii faptice, camai inainte, din pirrtea ct:lorirlirltc t:<lnft:sitttri' Prin uniunezi cu biscricir Iiornt:i t:1'rist;olrrrl ltominilor, cel atit clc b;rtjocorit ;i rrrrlilit, ltvt:lt sit, intt'tr

:ti (,

l:'l(rl{l\ l'I
AU'lcNoN{lA }ll-sill{lcliscA

rlornn si ilnil6rat 111111; 1:6nsilicrii celui mai puternic ce se dzr pe :1i :;i i.r<irte cea mai inalti distinctiuner llrrrtt:l strslinritorilor trorrului Flabsburgic' lanf de aur ('u itnrt{itre a irnpdratului Leopold' Preotii si ciluq:rrii rt,rnrirni, in loc sf, fie izgoni!; - dupi plac pimint' ,1,, ,'ir,t,, tdlhzrri de pe mo;iile domnilor de stibrazcla ori :irt {ie imbrAnci,ti ca nisce rolli in cele mai de jos' l,inilor si s[ munciscir la lucrr'rri]e virlni' de taxc ile lr,'l lriirir si he scuti+i de robote, l;i rlt: tc-rt feliul r1e sarcini publicc impreuni cu toli ,. t ,lilr case:le si familiilc lor- lrci-.rtia si se pcrrniti, ridiczirea ( r:r'it {.ro rnlri inainte nu era' irr fie-care sat rrnt'i lrisr:rice rotli.ne, unei ci{se 5rarochiale pentrt.r o dotaliune prt:rlt.rtl rt)ntiin' si ir-rzcstrarea cleruirri cu r:rrviirrci6sir. I)eschi{6ndu-se ;i pentru Romini ca lionrirtri, lrite sc(lielr: catolice tiin Ilrrgzrrizr ;i'lranci a avd :,ilv:rtrilt 1i din \''iena ;i lloma, air lnccput si o t:lrrs',i culta in sinul 1or, czrrc pregiitia calea' ca si cel ocSrit;i batjocorit dc lroportrl cei de iobagi, originei sale alese t,lt,-r lu,nea, si ajungd ia consciiula sfdrmarea pretincii sir ;i rr dernnitirlii s'.tlc umane ;i religiuni ,;istctnului netolerant ciin Ardeal cu pirtru cari tttt lisaii pe 1'1;1;q-1lte si trei na(iuni t'ecLrnoscute' li,,rnAn ca Romen s5" aiungi Ia nimica intr'o larir suslinuti ciin suddrea ;i cu sAngele iui mai mult' t1c cAt cu a ori cui altui' Acestc singure avantagii erair destule' pentru-czr si. inalle moralul untri popor, zl cirtri s6rtc fusese 'distins clin sAngele sEri <ic a*si cla tot ce produceei st: ];r alte neatnrrri qi de a cirrcc o vii.:!ir, carc prr|irr deosebi;r cie a vitelor, ce 1e rnXr-rl'

l)irr:ii t:rrrtc;r rlitr \/it:rtir lt lttir:t:prrt, t:li Irirr r;rnrrlde rlcrt:a I{ornirr-rilrlt' tlirr Artlcitl tlitl stltrt:a ticirlrisir acestei :rstli)rir nai inirint.c c;t i;i itrtllrr:sctl stiphrrilcl din rt.tinir' llorr-rirnii !'iri, ce cle atiitea ori ii scipase utlitrnea cu biseprin nu mai pulin ari i-rriceput, cir ricir Romei ' pundnclu-se sub scutul legilor ' cari garantari existinfa catolicismului in :\rdeal' si sulll Icrotirea armelor impdritesci' se mtintuesc pe sinc rle perire ;i-si clupti o srSrte nrai burr:i'

Cu mintea lor de tjmeni simpli 'si necf,rturari' air priceput mai u;or cle cit Ilot -sA pricripli cirtttr*rii, a ciror minte atiese-ori este lnttrne cat?i rlt: patimi reie si interese egoiste, ci in crirfile lor' t:t: ir.:1ine biserica orientali;i n'irit fost vi!ialt: prin ecliiiun; luterane gi calvinesci' se cupritrtl t6tt: ;tt:rll'r (irct:il lt:-irit riogme ale bisericei catolicc' pc cari negat numai czr si aibi cl.r r:e-;i justiflcii schisrrtit {acuti din interese Politice' Ast-fel se <lescalviniri RomAnii ardeleni si inc;tre chei'.rr5 acea trniune a bisericei lor cu Roma' in sensul Conciliului -f'-lorentin nu avea si ]e schimbe cirlile lor liturc1e ioc rrici mAcar acele pirli tlin gice 5i chorale, cari cuprii'rdeaii clogrne' nici ritul' ii..lpti,-tu, oruanisafia bisericcscii, lelile orientale' lirnbn iiturgicl, ciiindanri, postr'rrile etc' cle drt:-ce c.lrfile bisericei orientirle conlin tlogrnc idenlicc cu alc bisericei aptisene chiar: si in r:t: llrivesct: primatul papal, purgatonrl, procesittnt-'rt Spiritulrri slirrt ;i dc liisr:iu l.iui etc. .er ritrrl, tlisciPlirrrt ;i orjuanizlr!i;r itr tlr:lrtitrsl i'tttittii ricclscd. prin trniutr(: irv<::tii sir t

@
I

;li,E

,\il l{

,N(

)i\il,\ lilstil{l(:ti.scA

IST(J]{IA ]'I.

r59

'sirlvin lrrtvrlr.pr;ir orrrrrrlrrrs tt jrrrillrls eorum.( Nrrnrrl prrlrrr;1 lrrrru'rvoirrIli si ccrea deci si de o lxrr tr' ;i rlr: lrlli, r.ir liil s(' l';rcri rrnirc.:r. Eer s'a si litr:rrl in rrr;rl rrrrrltr,sirrtirlr:1i s'lt tl:rt rlc scire celor irrtr:rcsirll prin tnirl rrrrrltc lrrirr:ili:stc, rlar rnai v6rtos prin rnlrrrilirsl rrl rlirr 7 ( )r:tollr-t: 1698, prin ciu.e, pe
biserica Romei, pc atrrnci <lr: altir llirrlr: r:i rrrservdzih bisericei Ior caracterul e\ rotttritzc,sr.', tlreptul rlc lr-si alege episcopul, indepenrlirr!:r ci clc ori cc altir biscrica rlin lari, ritul si clisciplina si organizatiir bisericdscd, ala llc cum se allf, acelca la biser:icele orientale ,). l,{anifestele :rcestea insi trebuiair si-;i cape te sanctiunea de ia factorii competenfi ai statului. Dupd. mrrlte tratiri in Vien:r, la cari a luat parte si episcoprrl Atan:rsie, hotirririle clerulrri si poponrlui ai-r lost lrrrtt: l:r cunoscintd., er impdratul Leopolcl prin diploma

vlrlrtlrtr lrrlrrrrrlr,l lrlr.slrirrc rlr: (lonciliui Fiorentin:

cAnd Ronrtnil sr: ull(.rs(: in crcrlintii cu

,faisificat climinaln. Neadevirurilc acestea le,am combitut, crccl, destui de tertreinic in scrierea nrea,Cestiuny clin dreptul si istoria biser.icei ronrAncsci uniteo II, pag 3 ;i urm. Cu t6te acestea dl Dr. (i. Popovicir,i in scrierea sa ,Unirca Itonrdnilor clin -Iransil.r,anian in nlai rnulte locuri, clar mai I'drios la pag-. 98 si urrn. nu s'a sfiit a re edit;i totc lalsititilt: cllr.rY Densugianu, si tot asa a ficut si dl i_ucian Iirlcls in oChcstia Antonornici., p. 7 si urm.

') Manilcstul sr: p<ite vedc la i\iiles, Syrnbolae, pag. 2()2. ()lrsr:r'vr'rrn, c:i <li Dcnsusianu in scrieree sa ,lndepen_ rlctrfa lriscricriscii a Mitropoliei romXne de Alba,Iulia" pag. 25 si rrlrn. intr''un stil irnflat spunc, fdrd nici un tenreiir. luai rnultc' nearlevdruri despre originea si cuprinsul accstui manil'est, dcspre cara z.ice, cd. in textul lat.inesc estc un

dc dto 19 \{artie 1701, numith diplonra l.t:opoltlirtii 1 douar)) a dat RomAnilor ur-rili privilt:qiile (:oruto. i.t articolui prim al acestei tliplomc s(t ziocrt) (ti"t bisericele si pers6nele bisericesci unitc cu l)iscrica Romei, se investesc cu tcite privilegiile, scutinfelc si prerogativcle, cari le ari pers6nele ;i bisericile dc ritul latin in sensul candnelor bisericei catolice ;i al privilegiilor obtinrite de la regii Ungariei si principii Transiivaniei. in articolul 2 se zicea, cit preotii sunt scutili de contributiune personali) nu air sl plltdscii nici vam.1 dc poduri, nici vami de t0rg si tr'au sit platdscI decime tlin mogiile bisericesci. in irrticoltrl 3 se zicea, ci chiar si mirer-rii nenobiii (!irani), claci trec la unire, sA fie incorporali statului catolic, -rr) fic socoti/i tnh'e sttttr t-i/e ltirii, sZl tle considr:rafi capabili de beneficiile patriei, pusi sub scutul legilor, trota/i ca /ii ai fatriei, dr nu ntlnai ca tolcrzrfi. Preofii si fie scutili de iob.lgie, si ninreni sir nu-i mai sildscd la robote, si pretindi honorare de la ddnsii, si-i bzrge in temnili li si-i jefudscd. in accla-;i timp insf, diploma confir-re si ttnr:le restr:ictiuni, cari de sigur n'ail. fost in intenfiunen l{omirnilor, dar cirora, in sper:rnfir, ci lucrrtrile sd vor putd schimba mai spre bine, ei se supusere. Jrrin articolul 5. se pune l6ngi episcopul un leolog catolic rlc ritul latin, care in calitate de >c.ttlsilrum irrrditor gcrrerzrliso si .qrijdsci) sii nu se mai intdmplc rtllrsuri, crori ;i sclrndale, ca cclc din trecut, isvorite
r) Vr:rli-o lrr Nillcs L c. p.292;i ur.rl. I)csprc gctluittilirlr:;r r:i vt'rJi si sct'it.rrti;r tnc:t,,Ccstiuni. II. P.57 9i urtn.

-F;l

:',(,()

AUTONO\,IIA l]lliElitcll.ScA

IS'l()lilA t,ll.

ilol

sy'ecinl (ab antelato Archiepiscopo Strigoniensi, tamquarn singulari patrono eornmclem cum toto clero principalem habebit deperrderrtiam). l)in acdsti dis-

rlin nr)sciintl. Tot prin articolul;rcesta episcopril Lrrrit se subordindzil l{itropolitului latin din Strigon, insri nu ca lir Mitropolit, cerla ce nici nu se putea face lird de jnvoirea llomei, ci ca la tuz frit.on

posilie se verle, cf, subordinarea bisericei unite la I,Iitropolitul din Strigon intru inceput nu a fost o subordinare ierarchici gi canonicd., ci mai mult o
subordinzlre diplomaticA) care irnl;unea acelui X4itropolit dir"torinla de a ocroti biserica unit5. ir. fine Jrrin urtic<-ilul 12 se restringe dreptul acela) ce bisericir l':r ;rvut si exercitat neintrenrpt de la 1579 iirr:ricr:, clc a-si alegc o singurA pers6ni. la sc;u,rnul cpisr:opt:sc, pe care principele avea sd, o int.irdsca, oll sir <.r rc:spingA. l)e arci inainte cleml avea si (:iul(li(lt:zo r-'irtc trei persdne si ciin acestea lmpdratul sir ;rlt'rg;"r pc cel ce jl va afla mai destoinic pentrll
r;r'lrrrrrrrl r:piscopesc.

(lu tritc aceste restricfiuni, diploma a doua Leopolrlirrit i.L fost un;rct de idrte mare irrportanti pcrrtt-rr bisericd si pentru dcsvoitzrrea ulteri<jrL a po-

,Olachi nec :rcl libertatem l'tlcuti, nec ad libertatern r.rali ') ., pentru prima 6rA aud ei mingditoriul cuvnt, l-a tlr'. Kemeny t. lll, p. 104.
1) ,firzscl-,

liri ll lor, a regelui Nlatizr, cuvintcle de ocari:

prrrrrlrri rourXn. I)upf, veacuri cle impilare, dupi-ce Itr.rrnfrnii firseseri osincliti sd aridi ,si din gura unui

-fuclom:in1'eli (iyiijtcrrieny

cf, si ei sr-rnt {iii patriei, si vdrl, L:rllll prt-'otittlea si biserica lor este ridicatir PC tl trdpti"L cti clertrl si biserica cea mai veche riin !;,rri,, cum firi lor sunt admi;i i-.i chiar intrefinufi in sctiie catolicc, uncle pentru ca si-i lege mai tare rle triserica celtolicii, li-se reamintesce glori6sa krr oligine de la Tloma, si :rst-fel se trezesce si intdresce in ei consciirifa nalfionali, 6r nobilimea romAnA, citi rnai r6misese intr'o stare aprripe egald cu a fdranilor, este admisii la funcfiuni publice. Staturilc {5rii, adec.l tlit:ta. celor trei na{irrni recunosctrte: a Ungurilor, Sticu jlor si Sa;ilor, air priceput inclati importanla <liplomei Leopoldine, ;i ast-fel cAnd aceea s'a public:tt ii-r dieta imului 1701i, ele au protestat in contrir ci' zic6nd, t;ri preofii romAni n'at sA se nrtmere intre staturile firii, er guvernului transihran are sf, i-se p'istrezc neatins dreptul ile a recurge la clrrtc?I din Viena'). Ceti importanfA politicd air dat lJnqutii, Secuii si Sarii urriunei ltomAriilor cr.r biserica ltornr:i' a exprirrat'o cu cuvinte clare dieta zrrdelc;rnii dir-r LTAI intr'un memorial adresat Curfii din Viena, in cttre se zic.-a: nDc acestea este ;i alace rea popilor romAnesci, despre cirre s.l spunir ori citre cn consciin{ir curati, ce iui folosit atiit !f,rii, cAt si religiunei catolice, a cirei propaQare se intenlicinasr-:: din contrl:t acdst'i larf, sufere o darrnf, publicd cumplit[, din cirrrsl cd contribufiunea. .ge Pletiari ei (adr:cii popii unifi) p;inii acum) estt: <-r strt.cinli, ce sc ttrc:i cel pulin la oft t) Nillcs,
ibi<lrrrrr,
.1r.

512.

iI(rI]

AUTON*OJVIA I-TISERICESCA

ISTOR1A

ItI.

3(i3

tttii -//ttt't:tt.i pc an) cat:c se incarci pe umerii altor rir:rcni brrrri. ]rrrist-lictiunca comitatelor si a districtelor cst.t.: tr-rrltrrr;rti.. Legile scrise despre acdsti tlzrtiune sc cirsstlzi. si violtlzl, si sd dea l)umnezeri, ca nu cumva r.ratiune;r ac6sta barbari gi producdt6re de prunci (prolifica) riupir un timp 6re care si se inalgr: spre a rdsturna pe celelalte rrafiuni: in cAt pentru interesele privatc ale domnilor de pf,mdnt. scie ;i simte fie care. cirtc claune si injurii sufer aceia'). Pe basa cliplomei l-eopoldine ir doua s'ari purtat apoi ulteridrele lupte pentru autonomia bisericdscir si nationali.. RonrAnii se nisuiri in continuii a obtine execirtarea perfectir a articolilor lavorabili bisericei ;i natiunii ;i rcvocarea articolilor asupritori din diplomi. De altir parte staturile firii puneaf in continuir pedeci la execritare articolilor lavorabili qi stAruiair pentru cAt mai aspra executare zt ceior
asupritori.

Dar clesi peclecile a[ fost multc, ca d. e. revolutirinea lLri Rikotzi (170:J-1711), vacanla de l0 ani a scaunului episcopcsc de la rnrlrtea episcopului Atanasiri pini )a instalarea lui lozin GiLrrgii (I'ataki) (li 13-- 17213) ;i alti vacanti cle 5 ani de la mdrtea lui Pataki pind la instalarcer lui In. Klein (1727 --7134, totusi nu se p6te t-iglclui progresul continuri, ce se f i.cea intru emancipzrrear bisericei ;i a poporului romlin.
') (i. iJaritiri, P.irfi alesc din ist. Tlans. I. p. 207, <1upi l'erdinarrrl von Zieglauer, Harteneclr (iraf dcr sacl-rsischen 1703) p. 286.

I-a anul 1715 episcopia ur-ritd fir inzestrati cu lrumdsele domenii de la SArnbdta de jos in lara Iiigirasului si de la Ghcrla: primul cas' ci o episcopie romirnisci a prin-rit de la capul statului bunuri imobile de ceva importan!f,. La 1721 se ficir un nori pas inainte. ,X'iitropoliau din Bdlgrad, cea zidite de I'Tihaiir Vitdzul. fusese ddrimati cu ocasiunea cladirei fortirelei Caroline la i71-1. Pe dc zrltA parte A.lulia devenise erigi re;edinfa unui episcop Iatin transihran, pe cuff) fusese ir-raintc r1e 1556. Spre a se preveni frecilrilc intre episcopul latin transilvan si cel romAnesc ut-tit, se canoriizd. prin bulla papalS" oRationi congruitu rlrn \721 scaunul episcopesc de Fdgira;: irA;i priniul cas) ca o auctoritate patriarcl-rali sI canonizeze pentru RomAnii clin Transilvania un scaun episcopesc. I)ar mai important este) cii prin bulja acista episcopia romirndsci uniti nu se subordindzf, nici episcopiei iatine transilvane, nici archiepiscopiei Strigonului, 9i in special prin bulla, cll care se preconisdzi

episcopul loar-r Giurgiri, i-se di zrcestuia cleplin:'i puterc episcop6sc,i-: >curam. regimen et administrationent ipsius E,cclesiae lr-ogarasiensis Tibi in spiritualibus et temporalibi:s plcttarie cotnmittenrlon' prin cari cuvinte ni-se zLrirtzi, ci Pa-pa nu a disptls) clt episcopul rome.ncsc sir aibi teolog latin lAngd sine, si cii cei cc air sustinut si mai de partc pe teolooul, at'r liicLrt'tl acistrr din motive politice'). Ia 1733 episcopul Ioan Inocenliii Kleir-r-N'lrcul episccipul rominersc trnit drcptrrl clc ;r

l!t:_" ry"tru

') Vezi bullcl,: la Nillt:s l.

r:.

p.'131 6, si 4liij'443.

r{,

ALl

li )N(-rxlii\

I"}ISEI{ICIjSCA

llilI)lilA
cl,liscopul I(lcirr
1lr

1,.1,

lr nrt:rnllrrr;rl dictci transilv;rne, ceea c:e istoria nu


rrr: pritr: inr<,:eistrir clesprc nici ttn episcop romailcsc iuaiutc de unire. ;\si-fcl cdpdti biscrica ;i nafiurrea ronrinS. un apEritor in diet:t tirriil). irnpdratul Carol \il. crr diploma din 21 August l?33, in schimb pcntiu ilomeniile de la SAmbita ;i Gherl:r, cari aduceair numai 3000 fl. R., inzestri episcopia romAndscd rrnitS. cu domeniul cel mare de ia iiias cu verrit de 6000 fl. R. -qi ast-fei se prine temciu independen!.ei materiale zr episcopului si existenfei qcdlelor ronrAnesci din llias. 1)upA greie lupte, ;i neobosite sti.ruinfe, clrora ?rscmcne?r) intr'o mic de ani jnainte de unire, nu gisim la nici unul rlintrc episcopii cei condusi tle spirit bizantin, r:liiscopul I{1ein, corrclus de spiritui Romei, reusesce a r:cistrinqe dusllinrjsele staturi transilvaner si in:rrtir:ulrlzc in legile fdrii, in articolul VII din I74+, t'1risr:<-l1ii;i l-iigirasrrlui si inzestrarea ei cu domcniul lil;rsnlrri, <lt:;i ltomirnii nu avuscserir nici odati de lrr st:lrisrrrr rlin lO54 in t:dce o episcopie inarticulittir in lr:gilt: lirrii. Acelasi episcop nLr se odihnesce piini t;t: lrrin articlul !'l de legc din 1744 r-ru se recururisct: clerului rorrAnsc unit gi nobilimei romAnr: tlrcptrrrilr: politict:, cari le aveat clerurile zrltor religiuni rr:ccpte si nobilimea altor nafiuni recunoscute'),

il.it l(orrtr:i vil ol)l:Ir icipa depli,r ncttor<lt:ilrrl si:ii l)()l)()r! olr!irli:rrtl rccrttr6sccrea Iu\ ctt rt y'alrtt tttrlitttt'', SCrllil irl,tr:lr:sl t;u ct:i-itlal!i du;mani ai RonrArriltir, ltit tt'it-nt:s ptr irnllostot'ul Visarion, care proiitirrrtl tlc absenfzr trrrl-ro'lor irnpdritcst:i ln rdsboiul de succesiunt-: ;i clc nr:rnullirmirea' ce stipAnia inimele pcntru ncirnplirlirea celor mai de cipetenie dorinfe nafionale' a sciut prin fel de iel de zrpuclturi bizantine a arndgi bietul popor' a sparge solidarit;rtc;r nzLfionali si irisericisci ;i a preg'iti ciderea nemtrritomiui episcop ;i cLr el ;i cdderea, pe timp inclelungat, a celui m:li tle llunte postulat national' Cinci-sprd-zece ani agenfii romAtri si stririni ai
irr rrilit r,;r crr lris(.
t

I)ar in momentui, cAncl t<lti tara ;i tofi prjvilceiatii ;i asupritorii se temear"r mai tare, cf,
r) \rezi scrierea rnc-a dcspr-e Klein paq. 1i. r) I)espre acestea ccle ce urnttizi si se vad[ ;i
-scri-

S6rbilor, ajuta{i de tofi zrsupritor ii l{omlinilor' air ltrirl rdscolit neintrel'uPt consciir-rf a bietului POpor(irr:ci pcrfiQii la fel tle fei cle czrlurnnii inv6fate de si vicleuii ;i violenlii Sdrbi, pirni ce in urmzl re\ioiuliunii generale iilsceirate cu ajutorul crimirralulrri a l.r etruit czilugSr: i,-,-r1rortu, Sofror-rie' curtea din Viena si imparti ctt putere armati poporul in drjtrd biseri.e, un:r rrniti li alta neuniti la 1761 ')' Autonomia de la L762-1'848' Ijiserica trniti' in ce privesce raportul sd:ri cu statul si cu altc i-iiaininserice' nlr se schirnbii c1e ioc, priir cataslroia titi. lia irisi i;i perdir partea cea mai ntarre' nt;ti compactd si ruai bine siluati a lloporului rominesc' ;r pntd siivirii ;l ori-f"t fi.i adusir in imposibilitatca dc rornin ca lucrarea perrtrtt rccttn6sccrc:a llollorului
r1a1111e

_lolitlca. :r) ilccst(';I si t:t:lrl rtt'tttitr'tt t: vorli st:t it't o;t ltttl;t:
l)r:s1rl'tl

't

erea fi)ea despre Klein.

Iipiscollii At t,tt si Nttvitt;trvit:i'

AL]TONOT{IA I]I.SL,RICESCA

l.\'l

()til,\

F.t.

391

Cc privesce biserica neuniti", ea] care nici oclati nu existase in acdstA tari", fdr5. si fi fost supusd. sair episcopilor latini, sair unor archierei clin firi strdine, saft superintendenfilor calvinesci, sari arbitriului domnilor de pimint, acurn ajunse la un fel de independenfi, ce are de a o mullimi bisericei unite. Pentru cine nu a studiat rnai adinc trecutLil poporului romAnesc clir-r Ardeal, asertiunea ndstri se va pi.rd un parar-lox. l)ar clacii considerirn, ci Reformatii, ca"ri finuseri. lrprr'r1.rc rltxrC ve;rcuri 1n ghiarele ior biserica rornAndsci., ;i n';rr fi l;"rsrrt nici odata acdsti pradir, de n'ar fi Iost. srnrrlsri <lin ntirnile lor prin lnsu-si domnitorul 1:it if :ti prrsii sulr scutul bisericei ca,tolice, acum clupA (rO tlc: ;rui ultir buni l;ucuroli si ei si l-uteranii lr srrli:ri si clriar ctr:roti o biseric6" neuniti. si nesulrrrslt lor, nunrai sii poti prin acdsta nimici, sair cel llrrfin sllilri ltiserica unitir intr'atitir, in cAt ea si nr,r rnai pclttr fi ltirghia cmancipiirii politice a poporului
romAnesc.

intr'o N{itropolie rontirndsci. r\ccstea rlt: lirnpc,lt:, cn ce putin temeiir a scris tll l)r. (ic:orge Alexici zrccste cuvinte: oMult cercata ntistri biserici. (cea neuniti) prin unire a devenit un Prometcir i5n!uit, ;i cii nu s'a prdpidit cu desevirsire, a\rem si mull5mim, nu buni.voinfei si dragostei fra[ilor nostri unili ') < . Raportul bisericei neunite fafi cu statul si cu celelalte biserici este rleterminat in )patenta( impdritesei Nlaria Teresizr din 6 Novembre 1762"). Conlorm acestei patente Episcopul de nafionalitate sdrbdsci are sd fie exempt, adecii sd nu atirne de la mitropolitui s6rbesc din Carlovig. Cultul divin se admite si tolerdzA. Episcopul lsi capetd dotatiunea de la stat (.2000) fl. 9i de la cler (cite un floren de la fie-care preot). Si cler ul ;i Iipiscopul at si se supuni legilor si obiceiurilor liirii ag-rrobate ;i confirmate. i)r:eofii neunifi sur-rt scutifi c1e darea
st: arlrrnt: crr to!.ii

Irrirt.ir <lestul

capului etc.

in sensul acesta este ader,6ratr cd biserica romindscir neunitir, ce s'a constituit in 176l in Arrleal,
arc c1e a rnulgimi existinta sa bisericei unite. Er dace vom consi(ler;i curentul cel ma.re nationai si ctiltural, pornit din tinire, care a stribi.tut intreg poporul romi.nesc, putem zice, ci numai unirea a contribuit, ca in biserica neunit.i., r-rici chiar sub jirgui Sdrbilor. si nu se stingd., ci clin contrd" sa se intardscdL acea consciintl nationali, czrre a ficut pe RomAnii neuniti tlin ,\rdelrl si se n-rintudsci cle cpiscopii sdrbesci; si si rlt:a rniLrrii rle .1 utor si celor din Ungaria pentru scrrl ur:rrr:a jugulrri ierarchiei sdrbesci si ast-f-el si

Acdsti situaliune a durat aprdpe neschirnbatir pind. 1:r 1848, cum se vede din instmcfiunr:a impdrS"tisci dati in 2l Decemtrrc 1810 episcopului Vasile N,loua'), care este primul episcop rontrin neunit in Ardeal de lir unire in c6cc, fiind arntccesorii sdi dc la 1761 -1796 tofi s6rbi si anume: Dionrsiu r\ovacovici, Ioan Georgeviciir. Sofron Chirilovicifi, Gedr:on Nichitici, (lerasim Adamoviciir.
') 'lciegr. I{omAn, an. 1903, Nr. lJ9. ') Iiste publicatir in scliclea mca: F.l,iscopii Ar.on Nor':rcovici pag. 244 in notri. 3) I-a N'laior, Ist. bis. Iion.rinilor p. 136 J-lr-r.

3OE
lJiscr

AIJTONONIIA BIS]]-RIT-]iS(-A

- tsl'()l(tA lii.

it(r()

ica l {,nt;indsca uniti, ctr ocasiuncrt rrttntirii eirisr:crpului Griglor:ic \ilaior' |a' 177'2, se rnAirtui de l6vel6rgul latin, pe care antecesorii sei air treiluit si-l tirri in riritrtea diplornci I-eopoldine a <loua din 1?01 si rlilrlonrei Carolinc din i738 si ast-fel se facir un
rroir 1'c,t a;a 1;as irrlporiant' din puncttrl tle vedcrc :rl rtr.rtonomiei bist:rice scri, este ;i infiinfare:r unei rrrlutl tliccese rornitrre unite la Oradea-mare' Diecesa :rr:rl:strr s'a foruttrt clin lrlinttlrile acelea ale poporain birtul tlrturor uneltirilot sdrbesci f irrrrr:i rUntine , cari Irir rt:ntas rrnitc 5i suptlse cpiscopului latin de Oradearrr;rrt:. Illtiscttpul latin Contele Nicul:rfi Cs;iky cipdtir l;^rnu;i sit-tt: ca episcop-r'icar sari sufr:igan r'lr: ritui qr()cosc pc Meletie Koveics in an. 174'3' Mai tirziri irrrlr{:ri-tLiisir l\'1. Teresia, in I776, numi in Oratleanru-() urr r:piscop indcpendent de cel latin' pe lloise [)riig<.rssy, cr in l6 Iuniir 1?7? rlrmi bulla papale, lrlirr r:art: se infiinli in mocl canonic diccesa ac6sta, (:irrc l;e cstinc,iea la inceput peste comitelteie Bihr'rr, ,\r;rtl, lSichiE. C-"aniid, Ciongrzrd' Timi;, 'I-orontal si ( i:rr;r;.
1,ras

al Vll a dismcmbrat din

tlicc:esa l-utt:ltnit

sPre emanciparea llisericei'

,\:;t-fcl tot biserica uniti fi cea dintAiil, ctrre prrtu infiirr;:r si in Ungaria o diccesl n;ifior-rali rontini!, cate prin bArbafii sdi lurninafi ;i prin instittrtclt: saie culturale, dar mai virtos prin gilnnasul de la l3eiu; infiinlat cle cpiscopui Samuil \"ulcarl la 1828, a pregStit spiritele la scuturarea jugr-rlr-riicrarr:iriilcir slave. scuturarczl juqului slav it irornit _ Actirrne;-r Pentrll tot rlin sinul irisericei r-rnite, cAnd la 132.1 l';rp;r I'iir

ciului artl-ridiaconatul S[tmarrr]rri cu 6 protopopiate romirlir ;i 92 piitochii, ;i I'e incorporat la tliccesi'r unit:r de Oradclt-nr;tl-c. IiomAnii i.rr'3ttli aclllrla 3 diecese nationaic: tlou6 unite, una in 'l-r:u-rsitrr'arria (a F-igirra;ului) si alt;r in I-ingar ia (a OrlicJii-meri), arnbele atdrnitrlre Inai tnult clupi nunre, cie ci,t cle fapt cle la Archicpiscopul latin din Strig-on, ;i o diece-si neuniti' a Ardcahriui' care in urma clecrctelol impdrirtesci din 30 Scpt' 178.1, 9 rJctobre 1783 ;i 8 Decernbrc i7l{6 ') inceti a m'.ii fi citiscopie exemptd, c1c-6rccc in r:cle spirituale gi disciplinare sd ff,cir ati;:nitdre de mitropolia sdrbisci dji'r Cariovd!' lirii a se face pdrta;e ;i de privilegiiic na{iunii sdrbesci. in fi,rr, prentru cci cr: s'ar tlrirl, c'r pcntrll-t:c cie la 1?78, cAncl s'a linut sinod sub episcopul Nlaior, pinil la 18'1.!, atit. in biserica uniti, i:At ;i in cc2l neur-riti s'ait tirrut aia de rar sin'jcic, liisirr sii urmeze aci textul ortlinului impdr6te:;c din tz Jl)ccettt/sre t78t, adresat episcopuJui ilJ:rior:' uncie se zice: l)e eo talnen dcntto moncri volutl-ttts llpiscopurn ut rluemadntorlunt st t-totlorunt, absquc aitissirno indultir nostro celebrartio per beniunrtm 'sttb z'S-r"t' t\iotetahris ct i\Iro. r8q.1 annt currelntis eraratum l{escriptum regium otrlnibtls in chirro nostro llagno lransilvaniac Principatu Rcligionibus interclicta extitit, iiir idcirt ctiam clum et clualrclo S1 notlos in tirturum

'' l\'littlt:l-

192

') Sc pof vcrlc la N.


3.

Popca, Vcclria S,Ietr6prl1ic, pag.

.24

370

AUTONOI{Iz\ tsISERICESCA

ISTORIA El

3?l

ceiebrar e voluerit)

prae

desuper assensum intermittat. n ').

et

altissimum indultum nostrum cxorare non


me

vie

dio vcstri

Autonomia bisericei de \a 1848 pdnd azi. in starea eicdsta rdmaserf, lucrururile pini in 1848, clnri in adunarea cle pe ucAmpul libertifiio Romirnii, irr prrrrctrrl 2 al clorinielor 1or, ari enunfat: uNatiunea rorrritni. lrrctinrlc, cir bise riczr romdnit. J'eirti distilclitme dt, rttnfi'sitozc sl fie ;i si rdmAni liberd, indepenrkrrrtir rlt: l:r ori care :rlti biserici, egaii in drepturi ;i [oLisr: r;rr cr:lr:-irlalte lriserice ale 'fr;insilv:r,niei. F-a rr.'t,' rt.t/tt/ti/iret ,4,/etroy'o/iezl ro;tttine si :r Sinodului gt:ncrirl arrrral ilupi vcchiul drepL, in c;rre sinocl sa fic rlcputafi bisericesci ;i gi mirenesci. in acela-si sinocl si se aldgi si cpiscopii ronrAnesci liber pr in maioritatea voturilor, fard. candidafiune')o. Acdsta doriufii ilnpreunf, cu cele-rilalte hotiriri furi. presentate troi'rului prin o cleptrtafirrne. CAt timp durari rcvolutiunile anilor 18+8 ;i 1849, nimenea nll avea timp de a se ocupa cu irstfel de petifiuni. Pe de aitd parte Ronrinii trebuiari s5-gi cigtige crr braiele si sitngelt: lor no[ titiu la o
scirtc mzri brrn[. [,-iind-ci scaunul cpiscopesc al diecesei romirne unitc de liigir;,rs, ir-r rrrrla susper-rsitrnii episcoprrlui Ioun I--en-reni dir-r9 Novcmbre 18-18, si irrin ai;zicerea Irri <lirr iVlzrrtie 1850, era vacant, se lngriji de reali-

in ce privcsce Metropolia rornAni unit'i, episcopul romAn unit clin Orzrdea-mare, Vasile Raron Erddlf i, care fir numit din partea impdratului pre;edinte al comisiunii regesci, ce aveu si pregitesci lucrf,rile pentm >reactis;rrea dorinfei naliunei romAne,

varea( Mitropoiiei de Alba-Iulia (Relgrad) si infiinfarca r:elor doud episcop;rte noud de l-ugo9 gi Gherla'). Comisiunea acdsta preg'iti lucrirrile iu curtea episcoptisci unitd din Oraciea-nrate, ludncl parte la lucrhrile ei 9i Dr. Ioan Vancea) care pe atunci era secrettrrul lui L,rdelyi'). Sinodul electoral intrunit in i3lair la 18r30 Sept. 1850 pentru a alege pe succesorul lui Ioan Letneni, t'nci adresd \{aestifii Sale o petifiur-re, in care cerea, ca uin biserica rorrrirnf, gr. catolica si se reaseze N4etropolia prin nedreptilirea tirnpurilor in iapti si in autoritate incetate, ;i metropolitul si fic capul bisericei romAne gr. cat. atirnitor singur de la ap. tron ai M. V6stre, si in cele spirituale nemijlocit de la Scarrnul ap. dir-r Itoira veclle) carea este capul bisericei universale')n. ln fine sd finir, in afacerea acdsta, men-rorabilir conferinld din lB Novembre 1850 in Viena, la cirre ari luat parte Ioan Scitovski archiepiscopul Strigonului ;i primate al Uns:-rriei, Vasile trrddlyi episcopui romin unit clin Oradea-mare, i\lex. Bach ministru c1e inteme, contcle 'l-hun ministru de culte, Eduard
r) Verfi Dr. Ioan Vancea, tsiografia lui Vasile Balon i' rle I')'ril-lyi 1'. 9 10. ') l)r'. i\. l3unezr, Iliograha iui Vancea p. 8. 3) I-a I. NI..IIoicltjvau, Acte sinoc1ale,.t. O. Or;,.

') Arch. clin Illas.


'?)

:rlr:st:

Vr:tli plotocolul arlrrnirii nationale la I3ari1it, Pirr!i riirt lst.'['ransilvlrnici II, p. 121.

',1't'.'

AU'|0I'(OMIA IiISIIRICE,SCA

l\'l

( )li

/\

l.

ll,rclr conlisirrilrl plenipoienfi;rt ai lllransilvaniei $i


r',,rrli'r

l'rivilz, r. r:onsilir':r dc scc{iune. Ceie lrotirite in acdsta intir hrrir ?rprobatc dc i\'faestatea Sa Francisc lr r:irl l. irr 12 Dccenrbrc I S50 ii in r.rrma tratS.rilor crr slirrtrrl sr(--;run apostolic ai Ronrei, Pontificele Piu l\ lrrirr bvlla "Ecclcsinnt Chrisli" din 26 Nr:vembre lfi5.t ;r sr:os r.lir:ccsa FrS..gArasului de sub jrrrisdicfiunezr rrrr'lrolrolitru-r"r ;i pr:imafr;rlir a archiepiscopului din Str.igorr, irriri!/indtro la rlenrnitatea de Archiepiscopie si Mitropolic cu titlul de Alba-lr-rlia. si i-a supus ca srrli-auanc, prr l/\ngi vechia iliecesA gr. cat. romiindi a Oradci-mari, qi pe cele cloud, atunci infiintate, de la Glrcrla si Lrrqos'). Ast-f-cl biscricer rominisci unitd ajunsc, ea mai int?iiu, a se emanciph de sub ori cc alte bisericf, de nerm striin ;i c1e rit latin, si prin acista, in raportul sdir cu alte biserice dc'lri.ndi autonomie perfectii.
Declindu-se cei pt.rtcrnici a vedd cel pufin o parte din RonrAni adunali inir'o bisericd nafionalA si aritonomri, mai ugor s'a prrtut realiza gi dorinta ltomirnilor or:)unifi de a zrvi si ei o mitroplolie nafionali si ilc a scritLrrti prin acista jugul Srbiior. in r'tr,ro st;iruinfclor episcripului ;\ntlrci'i Ilaron de $a.quna ;i

irltrtr fi untasi ai biscricei neunite, X.'Iaestatea

Sa

lirrrncisc losif prin chirogr:aiir1 clin 21 Deccrnlrre 1864 Irotl'rrcsce infiiirfarrca unei mitropolii pentru ltominii gr. oricntali din 'fransiir,:rnia si Ungaria, care si fie
r) I)r. A. B;ncn, lstolie scurt:i a bisericei romine r.rnitr: cu llolna. in Scherletisrrul Arciridiecesei de Albahrii:r qi Fiisiir"as pe 19t10 p. 4-1.

rle sirtt: slr-tt l'ilritl, ili t'ootttill;ttl'l t'tl t r:;t si'r'l rtlsr:it, si dc ilclatit irritll.rr l;r tltrrttttitlrtr:lt tlr: N/lilt'opolil: <lit:cesil clin Ardeal '). I'rirt tlil'lorttt'ltr irrlpi:r;'rtt:st:i tlin 8 luiiI 1865 ltominii nr:rrnili rlin Ilrttlrrri;r hrril sco;i de sub ierarctria sdrbdsci si sc iut;ttviirrtit, rrlsl-rcctive sc infiinlei esclusiv pct-ttt-ti ei t:i-riscopiilc din Arad si Caransebes ca sulragane irle Nlitropoliei transilvane')' Ast-fel si bisericrt romAndsci-i neuniti ajur-rse 1a autonomie deplinir in raportrrl scir cu aite biserir:e din !ari. Ambele rnitropolii iomAne furi" apoi inarticrrlate si in legile lirii si :rnrlme) cea neuniti. prin articlul de lege iX, (tr ceil uniti prin at ticlul de legt: XXXTX din I8b3. N'Iai r6milne a actlm' ca accste doud biserir:i rorrine sIL sc organi'zezc ;i in lilrntn'r, cr in atarli si-si reguleze raporl,ul fafi cn statirl. Ce privesce orgirnisalia interni este de it.tsctntlltt, cf, dc la 1848 tot mai viui s'ir manifestat dorinta, ca l;r aciministra{irtnelr afacerilor ;colare matcriitlc si 'lrtllrtrt: ftintlzrlionale si se admitA si elemcntul mire;Ill. insi sai rnirturisim sincerr, ci pc cit de in<lreptifitil ni-se pirre acdstzl clorint5 a intregei biserice, pe atit tle neintemeiate rri-se par motivcle aduse din domeniul clreptului canot.tic si al istoriei pentrr-r re:rlisarea ei.

Am v6rJut deja' ci
X'laii1 :, t i"'

nationali din 3 15 1848 cereir >restabilirca sittot/ttltti guterrtl anoal


arlunarezr

1) iJ:rrititr

2) Iclerrl. il.ridi:rrr p.

l. c. Ill, P. 2!(). li?l\ 9.

:17.1

AU'TONOT,IIA BISERICBSCA

.|.\TOltIA

lli.
o

315

dulri oechittl drcpt, in care . . . si fie deputafi biscricesci si si mircnesci. in acela-gi sinocl sf, se aldg[ Ei episcopii romlinesci liber prin maioritatea voturilor, lira candidatiunel),,., md.car-ci. uir ast-fcl dc osinocl generalo mixt nu existase nici odatf,, nici in biserica
nici in cea grecdsci. Ideile, de cari erari condusi cei mai de frunte birbafi ai RornAnilor in organiszrrea biscricei romAnesci, se vdd din uCorrqtitLrfiunea bisericei romdne< publicati in Viena la 1850 la cirlcAiul tratatului scris in 1846 de A. T. L. (Aog. 'freb. Laurianu) sub titlul cle >I)ocurrente istor"ice desprc starezt politicd si ieratici. a RomAnilor rlin 'f'ransilvania.o Constitufiunea aceea se presentb" <:lt ,itt/ctttcia/d. 1c crutzdtzele sinridc/or ertuttcttice,u pe cinrl r:a nu tr\rc;r er.sdm6nare nici cu constitutiunea biscri<:clor- apuscnc catolice, nici cu a celor grecoori slavo-bizantine, nici cu a celor doil6 mitropoiii rornlino-bizantir-rc din N,Iuntenia si N{oldova, t6te in_ terneiate pe candnele sin6delor ecumenice, ci era o organisatie intemeiati pe principiile dogmatice ale bisericelor protestante si copiati de pe o >consti_ tutiune< a vre-unei biserice protestante. oConstituliunea< amintiti iir principiile sale fun_ clamentale ;i chiar si in iinele disitosifiuni concrete a trecut apoi l,.;i h >st;Ltutul organicu al t\,Iitropoiiei rom6"ne rrcur.ritr:.
romAn6scd,

pc tinrr:rrl s:l stlcotdscir dropt


ccrrnrr:r.rirrL:u

liste insit interr:s;urt a sci, cinc si din ce in_ cidc't :r firrrrit or:r.rnst itrrtir'r:ru care a sed's 'coil
l) liuifiii, ,r. r'. ll. ,'r:,r. ,r.

car-rtine ale sint'ldelor niscc institufiuni protcstante. () r:pistolii irlui Aug. 'i-reb. Laurianu scrisi din Viena lzr 19 N4artie 1850 lui Birnufiti, care se afla la biile din Kaltenleutgeben ldngtr \iiena, ne de scrie l-aurianu deslu;irea cioriti. oSara la 6 6re air plecat Popescu si Iancu, ca si ajungi mai curnd 1a sinod, amindoi aii promis, ce se vor int6rce. ' . . Aloi atu tritnis utt fal de froiect, c?t carc sti se .folosy'scti la desbaterile sinodole').o In actisti scr:isdre e vorba de sinodul con\roczlt dc epi:icopul Sirgtrnzr lar Sibiif pe l2\2+ X{artie 18110'), dr oproiectulu nu este alt-ceva de cAt >Constitu;iunea bisericei romdne< amintiti mai sus. Cdnd l-aurianu, zice cb' >noi ottz tt'intis,< se infelege la t6t?i intimirlarea pc sine clc autor al ,proiectului,r cle >constitufiune.< i)e sigur ins5. h.rcrarea fiicuti de Laurianu va fi fost aprollatir ;i de cei alalgi membrii ai deputatiunii romdne, unifi ;i neunifi, cari erarf in Viena, ca Balint, Maior, Cip;rriri, Maiorescu, Florian, \'Iocioni, Babc;, l)obran etc. cari sunt amintili in epistolat citati' Sub inriurinfa icleilor din ,proiectulo de 'constitutiurre,, a putut apoi cere sinodul din Sibiri, ca oun "tht?d dre/tu/ cant'orzic ,ri istoric" si se conc6cli sobor, unde eparchiile romAne s'i fie rcprcsent:ttr: prin trimi;ii sei preo!\ si rttirettl, cari apoi sA pirsescil la consolidarea metropoliei ;i la aleqcrelt rnitropo-

r) F)pistola intrcgi publicaih''de V. l'ir.r'rrrt in 'Convorbiri liter.-n'e,,. an. .1903 num, 2. pag. 178. ') Barifif o. c. Ii. p. 658.

irl.

-'

:i:ii
lit;t::,t;i t).o
(

AIITCINOI\{IA i}lsll.}rli:riscA

llil()lil/\
Lrisc-

l'1.

',J'l'i

lrtriliri, ir il)iscopilor ;i a ..tu,-tuig, tlemr-ritar-i

l':ra ce rleputafiunr:a <lin Vjcita ficea pci-rtru Silrir.rni, nu-si uit6 a ferce si per-rtnt Bltiseni. nI)e la
allit6re in Vicna, :;';r lrilrri:r o scris6re intitulati Soborulrrio intrurrit in lll;rs l;L l8l:J0 Septembre 185[) pr:ntnr a]eQerea episcr rl ru lrrr, si desi acdsta scristjre nu s'zr pred:rt Sirro,lulrri tlin partca crtmis:rrilor reg. prest:ltti la actul ,ir: lrlt'ti:r'c, totrisi membrii sino,:ii-rlui air curtoscrit pe ;rll:r r::rl,: r:rrprinsrtl ci ;i sr-rb inr:iurinfa icleilor t;uprit-ise inlr irrs:r rrtr c-'nunfat cu clurere , cA -.inodrtl, ne hincl r'r rrrrl'rrs si clin nrireni. '>?2?1. sc lritc cotzstitui dtty'ri /'t ,t,'l/rr si t{rrlht.a cro rtc/tc,n si ast-lel ai ccrtrt tle l;r Vl:rcstrrl r:u S';r, ca rbiserica Rrtmiurijor gieco-cat. tu)it \t/t't// ,;tt.nrittt'/ot' sn/e dirt lti-rci'icru rc-:siritrr.lui si ,rilli i)rrl('rc le3-iiriti si nercstrinsir a-;i iinc sinoci ,/trf,ir ;,ir:/rttr..rrt tlatitt.rZ irr tot anul) coml)us si sisterf li:;r1. rlin birrbali aleqi ecclcsiaslir:\ ;i. cili/i. zciosi lr,'n1r ri or.gitnisaliLrnea szl intcr-ni ;i moralIr.t rjr viitorrilrrr cpi-scop, incir inaintr: de a-l iLlr:ge, i-eL[ pLls (', )lt(litiLlncar ))czr la Ssnra Sa ll:Lcsrzrte si stiruisci, r'.tt ;'tr/t)ttl drr'V/ -a| bist:rir:ei nc'rstre da o. -rc urltutr! itt lttl tntu/ iltn cler ,cl din lofctr, adecl din intreagir lri.t.'i, ;;. ::i -r: r't'sl ;rtr;r-t riCisr';'r t). . 'l'titi: irr:estea dovetlesc, cir birbafii nostri, preoii si r:rirtni, erafi pe la .l848-- i850 de crcr]intzr r5.tiI) Actclc sin6delor eparchialc clir.r l85U si lSfi() tip;iritr: il iilrc,giefia dieccs. din Sii.rii. ia Itopi':1, \,'cclri;r \'litr-orlr:1rrrilrtitrnt:;r naLtionald si imputerit.i. polir:. 1;ar'. l(.3. 2) I-a llolr-ic,van, Acte sinod;rie,

t'ilii, t:ir <ltrlrii r:;tttrittr:lc lriril'tir.r'l otir.trlirlr:' rlrrlr:"1 r''0,licclc,lt: lt:ril "['1;1yi111,'' rlttlrli rttt tlr-trlrt si t-tllicciil sill6de ver:lrit-t, laicii rtr lrt:llrri sii lrlrrticilrr: llt lros(l(i t: lli()ruttli(r ocinnLtir tlc biscr icesci cr.rrrsl.itLtitt: o:I sericdsciii si sir-si aleuit l-rtl tnitropolitul' eplsctrpii ;i ceilalti demnitari trisr:ricest:i, l)c cind in realitate' rrei afla nici cle ai ciutd cu lirn-r1la lui l)iogeilc' tlu irr ,,Piderlion,n nici in 'rfl11vjli,'r nici o inst.itufirine ,sitntlct/rin cL1 mireni) care si aibi dreptul de a >si()ermui biserica ;i cie a alege rlcnliritarii ci' tir n6stri noclul generarl.o cl:;i s'a ir-rtrodus in biserica

sub iniuinla biscricei reform?lte' iar noi nu s'a Putut acolrl' it-t ,16'svelta nici oclat5' ca la refr'rrmnli, pf,r-ri prc:o!i' cAt sa se compllni nu numai din protoilopi ;i ci si rlin mireni. (-)menii luri ins.'r ;i mai tare serlusi ;i irrtirli{i in rS.tacirile 1or prin o practicf, lntrotlusi clc Sltgtttrrt' care in I2 I'fartie 1850. pe basa conccsirinii olrtinrrtt: 10 Fccle legrtvernatorul transilvan Wol-rlgcmut}i in diecr:san' sirrocl bruaril 1850 Nr. I282' a irltruniltrn comisar gtrl'eruiai' ioan de lit-rut in prr:sen{a truui i(arabetz, la care pe langi 25 protopopi si 2 proft:sori r1e teologie. aii iost chcm:tti 5i i30 de nTircni' in cerc.,lara, ctt carc a con\rocilt sinoclul' episcopul a zi-*. c;i sinorlul oe interteiirt in can6r.rt:le Liiscricei orientale.u ') in 3 f)ctobre r'' 1i160 aceltr-s;i episcop convocd pe basa corcesiunii prirnitc cr'l datnl 30 trn alt Septembr:e 1860 de la.rninistrul dc culte'
:1)

?'

N.

I. y:.

t-l\, li0, S.l,

.8i-t.

gunar,i i). 77 E.

Popca, "Alcllieirjsctrptll
4

si llitlo|t'litul A

S;r-

.-.&rad

378

AtJ.l'C)N()i\,lt;\ tlllil,]{ t( ti.,s('A

lS-[OR];l EI

Aprilie

sinod de preoli si rnirenl 1i irr r:rrvf:rrlrrl rlt. tlr:sr:lrirlr:t.r: se exprimd.: >am conclrt:rnrrt pc: lrirs;t r:ltrtonrrlrri 'ZO de la Antiochia represcntanfi <lin Jrirrtc;1 ylrt:otriscl\ si mirendsc5').o Sinod rnixt tlirr 150 lriir.lrir{i, r:lcrit:i si mireni,, lint episcopul Saqrrn:r .5i Jlr inccputrrl lui
1864

Nliriestatea Sa prin hotirirea din 19 .August 1867, comunicate prin rescriptul ninistrului de culte ;i in-

besce despre sin6de compuse din orepre*entanti din partea preolsce si mirendsci,< ci despre sir-rodele, care ie tine lVlitropolitul cll episcopii sei sufragani, adcci din 'epai't:hia. sa, crinr se nrrmia pe iltunci provincia mitropolitand r). intr'accea situatiunea politici se schimbi in defavorul RomAnilor- Cei ce sciuri., ce sd facir in fafa acestei sitrr:rtiuni scl.rimbate:, se grdbird a_si asigurd drel>trrriie ;tvrrtc si a-;i c.igtiga altele n6u6. l(ornirno-czrtolicii din 'lranilvani:r se intmnird. in lO lrrrrrr;u'ic 1366 in o iLduitare genernld", care ei o lltllllos(: rllrlrrnlrrr,:a st:rtrrlui catOliC transiivan,n ;i t:r:r'urir, sir li-sc ;tsigurc dcplinii arrtonomie bisericdsci.

sdi ;i in general pe RomAni, desi in biscriczr orientali. nici nu sur-rt cunoscute a.sa numitele sindcje r/iecesone, fiincl aceete sindde o institufiune a bisericei lzrtine, dr canonul citat al sinocluiui din Antiochizr nu vor_

Ast-fe1 seducea episcopul Saguna pre credinciosii

llaritiri o. r_-. IIJ. p. 249. :t) \/ccli articolii publicafi de mine in ,Unir-ea., din lllas: ,Sinodalitatea lnainte de 1868 si 184g,(numdrul 50 1892) si "Ifirenii in Sinode " (numdrul 52- 1S92), si Ilr. A. Glanra, Institutiunile calvinesci in biserica ronr. ciin
Ardeal, pag. 58--61.

2)

r) l<lt:rrr, ibirlcnr.

1_iau.

1115.

structiunea publici din 12 Septerrbre 18(t7 Nr. presidial 8911, aprobi orgirnizarca statului cirtolic asa, Lle cum se hotarise in adunare a din l0 Januaric 1866 qi se invoi, ca tdte afacerile ecottomice, fundalionale si scolare , cari mai inaiute le-:r trzrtat ;i administrat a;a nur])ita oCatholica Commissiou clin sinul guvcl nului transilv:rn. pe viitor sa ,c 1r':rtczc un conritct ales cle adunarea qeneral'; a statului czitolic. Acest comitet compus din '21 membli) clcrici si mircni, s'a zrlcs si constituit ln irclunarea st:rtrilui catolic din 13 N{ai[ ] 873'). IlomAnji grcco-or-ierrtal;, alupA ce ;i-zrir dobAndit in{iinf area Mitropoiici, se gribiti ir. o si org-anizd pAni inci nLl era prea tArzit. Nlitropolitul Sagunrr, in,-laL1r ce-si vedil JVlitropolia inalticulati) cerir ;i ciobitndi de la X{aestatea Sn invoirea din 12 August i868, ca sf, p6t5. intruni cor-rgresul national din intreagi provir-rcia biserictisc:i, in 16 Septernbre 1868 '). in acest congrcs sc votai >stntutul organic,., prin care sc organisezi ir-rtrdq'iL biserica, incepdnd Ce la parochie p5.ni sus la l\'Iitr-opolie, in 176 pirrasrafi ;i se asisuri rnai multe drepturi fafi cu puterca de stat, intre cari ccl rnai rle cipetenie este alc:1erca mitropolitului ;i cpiscopiior prin obstea biscricci. t) Veszely'.Kziroi1',,\z ertlclyi rrinr. lratit. n)ogv(: iru tonomiija, pag. 3" si urmdtdrelc. r) N. Popca o. c. p. 156 ,'7.

/
l8o
l\41<:statca Sa
-AUT(lNr.lMiA BISERI(I11]S(.;A

1'l:r'ti.tltl:t lii

.)tsr

prin hotfu-ireir tljn 28 Maiu lti69 dr: crrite ;i instruc{iLllloil. ministrulrii l)r'()l)unerca
lrlicl'r,

Il
PLI-

rnoclificf,ri statttl.ul rrot.rrt rlt: col-rgres '). Acesr statttt nu organisizii lliscrica rrcrrnit;i dupei cum este ea organisati il-r statele ortocioxc, I{usia, Rornlinia, Grecia etc. pe basa cauinelor biscricei orientale. si cine-;i va lrta ostencirla a asdrn6na cnprinsul statutului ctt scricrea lrri Schuler v' Libloy': >Protestantisches Itirchcrrrecht vornehmlich das dcs evangelischen Augsburger llehenntnisses in Siebenblirgen,.< irp[ru'ii in Sibiiii ]a 1871, se va convinge, ci acei strrtut este lucr?It dupf, principiiie constitu(ii-rnii bisericei sA*sest:i din Transilvania, dir-r care a impr-ulnutat pinA 5i zrrndnrrnte. Unde insi conaprob;L

-'-

cu ptrtine

stitufirinea sisdsci nu se potrivia cle ioc cu firezr bisr:ricei orientale, statutul h-ri Saguna a :rtlnis citc ct':va 5i clin principiile Pravilci, si ast-I-el acela r.ri*se lrrc:sitrtri ca o rttcslccdlzn'd bizord a constituliunii biscricei or:ientale cu a bisericei protestantr:, pe cum il caractcrisdzi cle mai niulte oti vestitril canonist rlircan Vehring-'). (ia sir;i jLrstlfice .tPoi lilcriuca, rrritr'<;prolitul Saguna in scrierea sir ,rll,nchiridion sari cirrtc rnannalir r,ie c;lnrineu apdruti in Sibiir la 1871, :r irrturprctat lals canrincle bisericei orientale '').
r) Vedi e<litiurrea oFciald a statutr-r1ui, tip.lrit in Sibiri

lricru l);rr ot'i r:tttlt ;rr 1i orgzurisafia acistal un rorni'ni nu sc ptitr: t iigirtlrrir cii r:a intdri biserica ce sunt rrr:rrrritir ;i 1lr-in [<n'ltrt:lt: salc plrrlarnentare' RomAnii in stir:nit ;i la nrorlir irr vicflr p'olitit:il, a ast-fc1 orgalliserica ei si vcdti a-si unili tlorrrl <lr: striine clc rrisatit, tlcsi mrrltc clin acelc lorntt: sllnt bisericr rnAntui fire zr biscricei qrel:sci' 1i nLr pot neunitf, tie vccl-rilc ei s:cideri' 'lransiir':rnia Pe c.1nci Catolicii cle ritul latin clirr lor si le si Roniinii neuniti isi orgatrjz;rti bisericeie prepotentei asigurair, pe cAt eril cil 1-rutinfir, in contra :rtr'rnci ia Iloviit6relor gLr\rerne >corrstituliotlalc'o pe in rninii rrnili nu obst:rvritt.t pa;i hotlriti si encrgici raporce privesce orqanisatin bist:ricci si regularea turilor ei cri statul.

l:r
l(

lfJSl.

t) in
ir<:lr

scr:iere a

iiathoiisches und protestantisches


<1rcpt. bis.

cnr:ccirt.
rJ)

romini in t6mnn irnului 1364 11rai rnulii dcputafi ai dictei clin Sihit finirr."i in r--uartir-ul nriiropolitului mirer'ii Sulu! o conferint',i conhclr:r'rfiali' in care "rduelr rlali certrrl cu insislin!'i' sii se conr'6ce Sinod' i*se pernrite mitropolitul ar h clat tleslr'rsirea' cA nu intrrtrtit'clt Sinocluirii' )' ltominii i,-r anul 1865 ttlt nrai insistent cercati unili, si se t;onvoce sinode si ir-r special sinod archi* Aiex' cliecesan. Sd respinrlirir ve;ti' cit rnitro;roiitul gltvcrirr si concicld $t. Sulu! ar 1'r intt:rvenit la czi un se .onr,,ra,,r,-,., sinocltrlr.ri' cl:rr i-s':tt {i rdsllrrl-rs' erail cari invoescc liornll. t\trrrrci l{olrrirlii urri!i' membri in senrrtltl irnllc:rial rlirr Vit:rla' nrcrscrli -ltr atilNunliul apostrllir:. ii lirt:scrrllrr.ii rrtl . nit:rntl-ial"irr

Vedi I)r. A. (irarnzr, (-esfiuni din ist. si


154
5.

rt,nr. unite pag.

1l Bariliii, r'. .r:. lll. l

')(i2

:il{I'

NL]TONOMIA R]SERICESCA

I.ST0RIA Ei

(:or(iit silto(lrrlrri. [.i-se respunse insd, )Ci este greri iI s(: intck:ee cu actualul grlvern austriac r).< Din tnt lut:rrrl ;rccstu insA nnmai atAta p6te fi adevdrat, ch lioma tr'a 1tu1ut arrd nimic iir contra, ca mitro_ politrrl sil corrr;oce, fie sindde provinciale, fie sin6de dicccsanc, r:i"rci ;rcclelr sunt prescrise prin can6nele bisericci irpusenc) si fiind-ci Roma scia, cd- puterea politica irlpedeci finerea sin6delor, pe culn am v6dut mai sris si din decretul impdratului Iosil II, ea s,a ingrijit, ca in concordatul incheiat cu Nlaestd,tea sa impdratul si Regele in 1855, sir se asisure archiepiscopilor si episcopilor dreptul ile a nu fi impedecafi intru o zz cottc/tcnta si a lind conci/ii proztitzciale 5i sindde diecesruze dztpci. nonrza srf,tzfc/ot candne ;i Q publica actele lor 2) n.
.

sc afli, pe cum este prea bine sciut, rnulgi birrbafi politici, cari de cit si sufcre biserici cu caracter national, le-ar plf,cti mult mai bine sri cxterrnine nu nurnai ori-ce religiune positivii Ei o5i-ce rit religios,

ci

si ori-ce sentirnent religios din pepturile omenesci')o.

1i deci numai cle la guvernul ceea ce intr'alt ioc, unde se indici corect firrii, ciurdnele biscricei orientale si apusene cu privire la sindde, insusi Barifiu o recundsce cu cuvintele: nDin tdte acestea se cun6sce limpede, ci nu can,jnele, nri asezAmintelc bisericesci sunt in contra {inerii sinddclor, ci pedecile se pun de cirtri despotismul ircelor sisteme politice, cari nu sufer biserici cu ca_ rzrcter national si cari tind neincetat a cxtermina si din servitiul dumnezeesc limba r-naterni zr creclin_ cio.silor cu legi tirane si nerusiirate) cu care vor si stingir ori ce luminii gi degteptare. ir-i veacul nostru
Pedeca a. prrtr_rt

in primzivara anului 1865 George l3arili'i, ca membru in senatrrl impcrial, profitind cle discusiunea incinsi asupra budgetuh-ri ministrului cle externe gi z\supra concordertului, cerir, pe barsa unor arqttrnentc nu destul de bine cumpdnite, ca nrinistrtrl cle externe sd intervind 1zr iocr-rl competent, ca si biserica romAnir uniti s;1 pritd {ind sin<jde. I)err nici din acestd. cerere nu se alese nimic'). Care a fost linut:r N{itropolitului Sulu! in afacerea sinddelor, numai cercetarea atrchivelor o va putd lf,rnuri. -Este insi evident, cf, el in principiri nu a lost contrar nici chiar osin6delor mixtc< compuse din
preofi ;i mireni, cf,-ci alt-cum in literile din 23 Aprilie 1861 alc funclafiurrii sale grancli6se n'ar: 1i rOnduit anume) ca a\rerea acestei fundzrfiuni sd se administrezc) nu nulnai de capritrrl, ci si cle birbati
mireni.

X,Iitropohtul SulLri r-nuri in 7 SePternbre 1,9Cr7, tocma"i tttunci, caincl er;t timltrrl srrprcrrt cie zr face cevn pentru organisirrc:;r I-riscricei ;i rr:gulare;r raporturilor: ci ftLfi r:Lt st.at.ttl unuirr, clirrti:t itt.ut.tci i-sr: restituisc nc;rtirnarca si c<tnstitufirrrrc;r. NI rrlti rliu <:r:i rdn-rasi <lupi Sultr! irr ljlirs st: l)iIro, t:;'r trt';tit l)ro()-

rticcii

!) Vcdi concordatul (conventiunt_-a) latiu si ronr.{n in Blas la 1856. p. 6.

1) Icicm, ibidem,

p. Z9b-

6.

ilpanta in text

r) Ilariliri l. c. 1:. l.i()7 3()S. r) Idem, ibitl. p. 1t(),1 si rrrtn.

rt,, ,, i-.,,
3'

F'F-'
;S4

. _,'\lr'l'C)l\OUIA liiSE.RI(lllls(lA

t-F :::iri{.'

:tsrottt,,r l:l --.-J


.

r:rrllrrti mili miiit ilr: interesui, ca nu cumva si ajunga irr scarrrrul mitrc.politan vre unr-ri dintre >bdrbnlii t l t'st'itf t in iztst.ilitla iesuitict:')", de cit de interesul rlt: a studizr si rsigur:r intre ttlte irnprejuririle autonri;r Lriscricdsci, cir-ci alt-cum nu si-ar fi ,:lat in >corditiunile* puse'r'iitolrrlui mitropolit un testimoniir ir,;a r1e trist cfu:spre neorieutatea ior in cesfiune'). in (r l)eccrnltre 1868 si sancfiona articlul de iege XI-ili din 1868, czrre clin pui-rctLrl <1e vedere al autr)norliei, este fdrte important, c5.ci ir-r paragralui 14 r:nunfi principiul, ci clrepturilc autouomicc Qar:,rntate prin legiic ll'ransilvaniei cle odini6ra pentlu asil nrrrnitelc confesiui'ri recepte, se estir-rd ;i asuilra bisr:ricei greco-catolice !i a celei Qreco-tlrientttle 3l' (}r tirtc accste;r r,edent, ci ou privire la Romhnii rrrrifi rrici pi.r-rl i.stdzi nu cste executatir acdstii lcge firrrriamcntali. intr'aceeir Dr. k:iurVancea, episcopul Gherlei, dc;;i crcssrrt ;,ltz ittslilzttc iasttitice n tir candidat la scauuul rrritropolitan in locul prinr prin sinodLrl electoral din ll ;\nqtrst 1.968. I)in partea Regelui ftr nurnit mi-

lrtatii din ,cotitlilitt'tti/t'' inlpuse eiectoral din 11 August prin sint-rclul viitolrrlui.)litr-opc-'1it ll-i(lfl. l)csprc accsta si altc expresiut-ri tlecuviinciirse 9i viin t rl:rrriLtiire alc ace stui sinod vet]i articolrri rlleir publicat , I jnirr:a* din 1S92. numdtul -]9 sub titiul '(]azeta in retr;iqerg,, si I)r. r\lcx. (irirrtra, Cestiuni dirl rlrcptui si istoria lrisr;ricei ronrrinesci ur-rite, l. p. li1 si urnr. t) (iondiiiur-rile- suut publicatc de I. XI. Nloldorranu in r\ctr'.rirlrJalc l. p;rg.3l si urrl. 3l VccJi-l urai sus la pag. 178.
1)

lrste

t-'x'pt'esinne

:-OclEe'' 1{)$, tioi:olit ir-r 2l ;i tltrp;-r itrtirriri';t'sa rtrltratiii in 21 Sc:run ltptlstctlic, sfinirrlui partea din la Aprilir: 1869. in'rronizd in l3la; 1 I Dec. 1868, se Sciind rritr:opolitul tle o prtrte dor:ir-rta ferl>inte a clerului ;i poporului cle a sc intruni iir sir-i6cltl, ir de alt:r parte. ci pdni attuci numai guvet'nelc politice a[ oprit tincrea sinddelor, a trcia zi dgpe instalareai sa, in I3 Aprilir: 1869 sul; NIr. +92 se adresii cdtrir Ministml de culte si intrucfirrnea publir:i, si-i concdclir convocarea unui sinod dicces;ln. Vlinistrul cu ciata de 26 Apriiie 1869 Nr. 700'i i-:r rdspuns, ci concede linerea sinodului, ins;i 1lt: lirreir conditiunea, ci ia ilcela sir iee partc ntrmiri biirlr:rff din cler, ;i in acela si se tratezc: ntrmal ltlrtt:r:rl irrterne bisericesci i.ldlleve, hog-y abllan csak cg1 lr;izi eg1 dnek vesznel< riszt, 6s a zsinatnak czd:lja <:sirliis az ee:,hazntegye beliig-yeinek rcndczise lcenri) '). Sinodul se finir in '20 _23 Octobre 1869. in vorlrircu de deschidcre mitropolitul accentu), c:'r trebrrt: sii se conr'6ce corxgres' bisericesc aziottotttic, si rle ar:er.',:r sinodul a si prelucr;rt o lee'e eiectorali, pe basa cireia sd. sc irrtrrrnriscti acel congres. ']'ot ;rtunc:i dl I. NI. Moldovanri fecir propunerca in sinotl, c;r in cas) cirncl pentnl anumitc greutili rru s'ar putd convoca congresul autonomic /rttz;incia/, si se convrice congresul arrtonomic ttrcltidiecasfllr., cornpus tlin preofi si rnireni, in conforrnitatc cu nconditiunile,, impuse ir-r sinodul clectoral din 1 I August 1868.
al' "'
.1

r) \/ctli altir;lrr.l. :ttcir:. . Sinr-rclil'itatr-';r riup:"r ,l,inirt:ao rlirr lSlls ln. 11i92 nr'. 51.
?

i8(r,S

lll

'J?'r.

'lr,tr,

,\111'oNox,lIA l]lsERlcES(lA

ISTORIA Ei.

l\,l11lo1rolilrrl lu it:c1ru insir", cir declarafiunile clin accl r,itrrr,l -rrrt.l inrlt'r:1rtir!.esc la convocarea untii,rsinod

t,tii rtttt,l'tt'r uri.r'/,< (;ilrc nl1 este cunoscut nicliri

jn

r'irrrrirrlll lrislt iccI, ni()i l"lll cste incuviinfat dc auctoritltr:rr (:oir ttt:rl inlrltit lt statului si pentru aceea rlt:r:lirrir ltir lc t'orrrr:t, )ci-r. [acult;rti:a I]entru atare rrtlrrrrirrt: st: rll'r <ltr llt lor:ttt'ilc mai inaltr:. A stiuuit ;i phuir :rctrttt si vii stitri si <1c,. at;i ina.inte, ca sil se p6tir !int! r:ongrcsul provir.rr:irrl rnitropolitanI dr neputdndu-sc curn-va tint'r acr:la, va stf,rui Pentru ?rcea adltnarc mni strinrtii').o Nu a conccs n.rirristrul de cultc, pe cum am vddut, ca Mitropolitul \,'ancea si convdce >sinoclo compus din preoii si mit eni, cilci intenliunea lui gi a altora, cirora le pirea r6ir, ci RomAnii obtinuseri 2 Nlitropolii, era si stricc: ceea ce se ob{inuse dupd atAtezr sforfd.ri si jertfc nobile, si anume si se r-rimicdscS nai intiiir autonomizr sari independenfa bisericei romAnc unite de 1a irltc biserici din !ari, prin contopirea ei in organismtrl autonomiei bisericesci latine-catolice. Pe bas:r unei auctoriziri prirrite de la Maestatea Szi i{egele, primatele Ungariei }oan Simor, 1n primf,vara anului 1B(r9 r;onvoci nn collgres catolic la Budapcsta, invitirntl si pc archiereii Provinciei rnitropolitane unite) rlu prin ntitr-ttpol iLul 1or, ci pe fie cirre scparat) sl tlisprrnir ;tlt:gt:t-cit dcputalilor preofi si nrirt:ni, t:itri rtvt:;tti r;;i lrrtl-tir;i1rrl lrl cottqrcsrtl, il clirui tlisirtnr: crir! sli 1rt't:11l"r1risr:ir tlll t'egttlatrtt:nt l)('lntrLl itlt:gt:r't:rt tlc tlr:1rrtt;t{l l;t tttt rtort (:otlurc)sr t:<l trt,:t>ui:r s;i oltllrrtisr:zc trrt:r.ilirl'it: lrttlotlotttilt r:rttrllit:ii.
') l,,\1, !lol,lr,v;ttt, l\r'lc iittorl;rlr: ll. I
'.17.

Din .plrtea archier.eilof' bisericci unit<,: se courisr: atunci o gresdli mare. lli in loc sit sc irrtruniscit in conferenli ;i sri se siitudscir, cr.lm sii procidir solirlar si uniforrn, licir fie care) cum il tirii. capul. Mitropolitul Va"ncea, ca birbat pruclent gi prcvdgl6tor, a sciut, ci. ce amdrdciune ilr procluce ori ce presiune, ce s'ar lace asr-rpra clerului ri poporului, ca sd aldgi deputali la congresul clin cesfiune, 9i pentru aceea ci-r cerculara sa de dto 17 \{airl 1869 Nr. 705, hzuitri clerLrl si poporul, s:i se sff,triiescii, ci cire consult ar fi, si alegl ;i archidie cesa rle Alba-lulia gi IiegAras deputalil si cl:rci ar afla, cir" este consult, atunci si aiegi 4 deprutafi rnircni si un preot pentru congresul, ce avea si se linir in 20 Iunirl 1869. Cinci districte protopopesci air zrles, cele-alalte insir nu ari voit si aligd cleputafi, si tritc aii protestat in contra participarii ltomitnilor unili 1zr congresul catolicilor de ritul latin. Nlitropolitul aflind din rapdrtele trimise, ci cine ari fost aiesi ca tleputafi, prin scris6rea de dto 16 Iunie 1869 Nr. 991, nu a impus acelora obligamcntul cle a participh la congres, ci numai lr:-a notificat alceere;r, ldsAndLr-le deplini libertate cle a face curn vor voi. intre cei ale;i lt ;i George l3arrifiir, care intr'o epistoiir de dto ifrYq- 1869 notificd mitroirolitului, c;i el nu p6te lua p:Lrte la coneresul lirtinilor. i,-r urn.ra nccstorir r-iici rritropoiitul Vancen, nici deputatii, alesi nnrnai de 5 districte protopopesci, nu luar;i pilrte la congresui din 20 lLrnie 1869'j*i ' ') \'t'rli articolrrl rrrcri Sirror,Jalitatua .lu'1,1 r. llC6S irr "Unirea. din 1892 i\r. 51.
2l)+

'n;'.i-f

.:t

. 'l
1

:ir'iri
l)ict:c:srr
:r:;(:ln()lr(.,'a

AU'ILrliiir\11,\' bl:il.ltlCiiSCl

|s

t(

)lt|.\ l,.i.

3s9

r:i

,J^

(ihcrle), c;irc Pc atunci et'a v?Icanta, nu trinrise cieputa{i la congres.

r;etil

I intr'o

;t:dinllir pro.xintit

tlin ltitrtea- dcputatului

I)iccescie Oriclii-mr-Lri ;i I;ugoEului i;i aleseri rlr:1 lrrlati, rlar la corleres se presentari numai episr:o1,ii losif Papp-Szili{u,vi (Oradea) si Alexandru [)olrrir (l .oqol) impreunA ctr 2 deputali preofesci (intr-r: :rr:eqtitr era si ztctueilul episcop al Gherlei Esc. Sa I)r. l. Szab6) qi cti un singur cieputat mirean' Ioan (irtc, ncpot de sorir irl cpiscopului Sziligyi.

Iustin Popfiri. Acest preot hztrnic irrtri in sedinfa din 3 Novenrbre lii?O ;i presenla\ in numele s6r1 ;i al celorlurl{i rieputafi mireni mcmorabi]a declarnfiune cle cito Pesta 2 Novernbre 18?0, care pentru tonui ei birbf,tesc si argumentarea ei corect5 meriti sd o tipiirinr si aci, pe cum urmdzd:
Escelentissinze L)-/e

Princi/c Priltate !

In ;eciinlele conqrt:sr:ltti rlin iunie gi din tdmna rrrrrrlrri l8(r9 se plegziti un regrrlament, in cat-e se statori, ciii cieputali preoii;i cAfi rnireni ari s5 participe clin fie care cliecesi in congreseie proxilne, t:zrri avcar'r s?i fac6 si -qi vclteze ;lsa numitul >statut
iiutonomic.., Din archidieccsa dc Alba-lLrlia aveair si p;rrticipe ia;edinfele congresului proxim, care s'a deschis in 26 Octobre 1870, 2 preoli ;i 6 mireni; din die-

cesa Oriclii 1 preot li 2 rrirenil din a (lherlei 2 preoli ii 7 mireni si din a Lusosului 1 prcot ;i

mireni'

'lransilvania, l3inatrrl CAnd o parte a RomiLnilor din 'l'isa, itr atrrtl Timisan ;i din pnrlile Ungariei dirr colo de 1697, luna lui Faur, in :tdunarea lor nulnEr6si tinutir in 'I'eofil , a[ priruit Alba-Cirrolina sub archi-episcopul lor uniunea cu biscric:r allusctti, ci ail determinat prccis irl conciusul, carele a contillLrt conclitiunile uniunei, ci nuttlai in prirr-rirea celor patru puncte dogmatice se llnesc cu s' lllserici cle lJ.oma, 6r cu privirc la ritul, organismul intern si disciplit-ra bisericei lor orientaie, s'ari cleciarat a 1e pdstra 9i susfine neatinse; acest simf al lor este esprimat in conclusul uniunei cu ui-lnirttirclr: cuvinte: "Ita talnen, ne Per hanc unio;tcn'r :rliquo m,rcio ritus aut clisciplina ecclesiae
gfaecae sensim rnutarntuf et l;rtin;re ecclesiat-' substituercttrr-. In jucliciis trero ccclesi;rsticis nrln sccutlrlum graecae ecclesiae

Onot'atd '4tlunare !

I)rntrc accste dicct:se insi nurnai Orzrdea-nlare irlest-- ;i trimise cleputali 1a congres ;i ilnrlme: ptl lustin Iropfiir preot, losil l{oman ;i losif Vulczrn,
mircni.

canones

et disciplinarn proccclatur';< cri purlctul prirn al conclusului, respcctivc:rl pactulrti ultitttrei s'r st;rtorit itt urmitorele currintt:: " l't iltlr.r: s;lcrilll) utli('l-tclr contiucntja
sul> 1lr;tctttxttt lrrlig;rlttr.'',

trei' intruninclu-se in Bu<lapesta, hotirir;i, cir .tin0nd sdmi <le ver-lerile intrcgei biserici romine rrnite ;i flb convinscrile lor- llroprii, nu participii de loc la seclii-rlele conqre sului, si desprc acista \Ior incunoscir-ifa ;i congrcsril prir-r o scristjre motivate ii
Acestizr

quatuor Puncta (rlogrrr;rl icir ) l|r.'t PIltto ct in'crliissilliliter ccclt:sil vitlat:ltir:;t olrst:rvt:t c1 t(ill(:ttl. irtl lllttra auttlm null<r irr ;rr.r,l;t irrtr,lls slt t;itttt:liottat llactrrl tle ttttirtltt: ;rl l(lrrltllttrl',r 1,iirllil'l6rrrqlt' | ('ttrs(:i' r:'l)illlat(: in l1 Alrril. ltil)S .;r l6 l..lrrrt l()()') (.rrltsrrlitllrt.t:ll llc{.stul
Irr :rr:rlsli li,rrrrii :ri

;t,I)

,\lrl(

)N(

)t\ltA lilsl..l{t(.lll.s(jA

;..

rs'tot(tA

F.l.

t|el

.t

t:

a t'iirrri irrt lr.i;rr.r: rr1r,i, r'pist:.;rul At;rrrasir'i, vt_ijnrI a lumina 1it: r:r't:rlirrr:i.si'tlr.sPr.r: iloil;l star..:r lucrurilor:, a_i lir-risti tlt's1r'r' p'silirrrrt';r ()(:rl)ilri si :r-i intir'i i' ur-rua ror relisiur.re, scrist: ilr 1'r:rstor:rlrrl :;ilir tlirr I 700, arlrt:sat. cirtr-:i credir-rciosii sdi unt'riit<ire lt:: , ()utt/tt,t. Jturtcl(.t, /t;.itcdl/1rrs, atl /rlura autei:ttt tntllo sub y'rtlt'tt.rIu oh/i.qi;ttlt.,',. st:t,fer ittte.gttt,z tzobis .sit sei'itdl't t'ilzutt cl t/i.scilt/itt,tnt sttltclflL, ()7.it:nla/is gr&tcaL, acc/L_ -sitte, ct secutuluitt i/liu.s L,.ges, cLtT'o,csJ crrts,tehtd/nes ac sai.,c_ liottes in /e.gr:, tlisciplirttt ct .furibus diriget.e ttos ii,sos., lliserica I{orrrAnilor, trecuti ast-fel in sinu j bisericei universale catr_rlice, deterr-nir-rAuclu-si in rrodul ardtat positiunea sa special;-r si difer-it.I de :r s*rorei sale biserice lirtir-re prin rit, drcpt canonic. disciplinir, datine si organisatiune interni, este invederat, ci prin acrjsta a r,oit a da espresiunc individualit.ltii si :mtonomiei s:rle proprii si inclc_ pendente; t: invederat rnaY departc, c.i pr-in numirea ,r,ala_ chica ecclesir,,. i-S'a recuuosc't i'divicirralitatea'ationali
bisr':rictlsc;i.

it.l rr.li1r111i l;rt,1 r:rr p.silirrrr.;r l,;rtr.i.i si cu irnprejur:ir-ile 1r'lilir:r,rlr' 1rr'.111111r:f, rr';r r;'rrsirl.r.;rt tle-,''lart: monten_ Itt,sil;rlr,, rlr, rrrrrlr,;l t{:r,iult:rlr r;li ;r'cltieiriscopul Atanasir), ttrrilr'rl0r rtl lrri 'l'r',rlil, r:rrrclrrt:nr:irrrl o :rcluDare cle Ron-rar-ri nr;ri nrrilrirrisli, r:;r cr:ir ;rtrlr.'cCtlr:trti, rlesbirtir cu Iruntasii l-rist'r'it't,sr:i si lrrrrr.sr:i trtlrrrr:rli 1r'clrrl clet nori, ciuii 'niurrei

((iregorius XVI) nequivit ol) ' QuocJ perficere ipse difficultates t:t rcrLln-l et temporum, id nos, benciuvantc Dornino, aliqua c-x parte exsequi constituinius, plc.rpri:rn-t crigenclo pro Ilorn:rnis in Transilvania ecclesiasticatn gracci ritus plovinciarrr, quae constet tuln c dioeccsi magtlovaredinerrsi, .r strigoniensi archiepiscopatu subtracta, tuln ex duabus nortis pcr nos erectis dioecesibus, lugosiensi scilicct jn Banatu tcmesicttsi, et armenopolitana in fransilvania, cujus ecclesiasticae provinciae metroprlliticattr sedcm in ecclesia fogarasicnsi llgere decrevimus.n in intemeiarea acestei Provincic bisericcsci greco-cat. rorrine, principcle-priinate de ft:riciti tlentorie, h)minenla sa Joarrc Scitovszl<y, si-a cAstigat merite tlemurit6r'e, c:ici ir-r inielesul urnr:"rtdrrelor cuvinte ale numitei buile papale: ,exhibita nobis a vcncrabili etian-r lratre nostro at'chiepiscopo strigoniensi libera quoad haec metropolitici juris re,signationc,( a renunfat Ia drepturile sale asupra r-tlitlopoliei gr.-cat. de Alba-lulia. Iiri posiliunca cle drept public a rnitropolit:i gr.-cat. ror-nAne fali cu prirnatul strigonian, se vede linrurit rlirl cuvintelc des mentiouatei builc papale, relativit la dir:cesclt: de Figiras si de Oradca-nfare, prin cari, cu privire :llltll)l(l la ciiecesa primi, se cnunfi urmiittirele: 'Ad nlait.rrcrrr omnipotenti s I)ei g1 oriarr, catholicac reli gionis incrcurcntrtrtl, nec non spiritualerrr Rontanorutr cotrsolationeln ct collllll()dunr, rtotu ploprio, certa scientia ac Iratura cleliber"ationc, nostla dcque apostolicae potestatis plcnitudine, dioccr-:sim Iiogarasienscm in Transilvattia, quae iatn inde a sua institutione rletropolitico juri archiepiscopi strigouiensis arl haec usclue telnpora obnoxia fuit, alt eodetr jurc ct subjectione, cjusderl metropolit:rni arltistitis accedente collsensu praernisso, aucloritalc;ir.posJolica, exirnimus et dissolvirnus ita, ut ipsiu,s diocccsis antisti,tqs, ecclesiae .oppida, etc., etc., utriu-stluc se-xus pirsonae. cirjuSc'uncluc gradus et orrJinis, a p,-istin,,, cui atite:r sqL,.rerant, metropolitac.strigoniensis jttljsrlicli,,:rr, 1 l rlullrliS'alix l)olcstatc ct ln'ael'oqatira jtrris-

gr'.-cat. s'a tt:lc'sul

I)e aci a urntat, cir tlr:si rroir Iirr-rnat:r biserici. roirinryr

r'rri.jr,s cit;irr<l ;r l)()'till(;('lri pin IX,pr.o o'r'ibus t;;rtlr,li<:'rilrri ;rrltlir.lis irr;Lusl ri:rco intpcrio conrn.to_ r';rrlilrtrs Irrr:rtlr;rr.rrr .jrrsrrr.rii gr'. r'irtrs lrir:rarchialn rnol.itus t'sl i'slilrrr,t(',, r'l(:, r\r.rlst;i irlr.it' s;rltrl;rr.;i a a.jrrns la nilru_ t ilirlr: si si';r irrr';rr rr:rl t;r liorrr:^rrrii tJt..*c;rt ilt :rnii rluin13ua_ gl'ltittl l)tirr l,trlllr :t. l1t l11irrlr. l,iii lX rltt_r 2fi Ngyerubre (s'rl. r';rl'rrrl, | )r.r.r'rrrlrr ir) llilrli, lrrrlrlir:rrt;i i' 22 l,.aur 1Sir4, Prirr liur,,r r,',r lrrrrrl,rl ,ri l';r irrslitrril nrilropolia rorlAni !I, { itl. ,,t itt r,,rrr.,r r,r, zir.r. iunllt(.:
uIar.c()

llus :rtrrnci .sult irtspr:ctiuneir supr.cnti a:rrciti_ elliscolrrrlui tlc: Strigon, tlr,jrr 1rirlr;r Gr.t,,gor.ii ){\,'I. in in,

'r

A i_l

IoNr)x,rI A }lis-ER i(ll:s(,4

ls'l ( )lt

lA

l1l

''

:ii)3

ciictionali ir.r ticr irctuun] pariter e\enrptac sint et lilr,rraiar:.* Iiri specialrrinle t-r,r ltrivile ia clit:ce:sa orarlani gr'.-ca1. 1'cprcscntatl tie irr-csi;rte prin suirscrisii, in bulla |;.ipl1ii prin carc se fLrnrli rniiropolia nostri gr-.-cat. dc /\ll>a-lulia se afli rtrntdtirrelt: r;uf in1,,' . ittst-tper tnagnor':rradinettsetrt rlirtecesi nr . ab clitlent jurisdictione (atlccir: str-ig,,rricnsi) et poirist:rtc, rlr: nrett:opolitae ipsius libero conscn,su et resignatione, in lJ(jrpetuum ca ratione distrairin-rlls ct aYej-

limus,.

s1s.

I)ct:.i,;rcr-:r:pt;inrl I{<llllirtii ttttiuntr;r r:tl lrist:rjt:a si i:rtlintiindu sc cLl ,Iodalitalci! si su[) col](litil.rllilcr itrrlic:rtr:' cxplicat' tllcptuitti basa gr' pc t:lrt' pl'c)!incia 1or biscricesr:li liiului' itr lristlricir' i act'ls1 llu"erea se vecle Jii.';lurrt, cttl)l-(:ri o biserici' firrnrez':i salc autr-rnotniei ;i cliscilrliniri ':iifcljtr:' ea este cu totui cleoscbiii clc r:ert l:rtit-t'1. si, specialrttillte' prrirnatial al ast-i-el o biscrir:i ilrdcpcnrlcnli cle scatttrlil clirege, o-"'tl.: Strigor.mlrri, este autot'isati a-si couclLtcc ll. influinla altoLa' st s,rle'ir-rt-crne ea insli-si, lirli arnestecul -si

lionlei

Si, dupi t6t(-' accstea, autonornia nalionali si biserictisci a lneirop()liei gr. cat. ronrdne de Alba-luiia sr: st;rtor-csce

prin ncn tior-,ata br,rili in urnritorul rriorl:

,:

Ouae

bidin accstd posiliune a 'sa' ocupatd falI cu cele-alaltc cireia a sa' serici ale st:rtullti, se n:r-{ce inclividualitatea crcclincios suslincre zcirlsi r:stc tlat<-rt'inta religitisi a oti-c;ir-tti
iLl s11[ lrittr'-st'ttt:i1t'r.

cum ita sint, 'ruln rrragl-rovaraclincnsis ct lbgarasitDsis, tui'rr duarurn pcr nos Lriectzlrulr, lug<.rsicnsis irillrinlll ct arncl'rop()litanae, rlir-reccsjurl tcrritolia, una cunt ibi existentibus civitatibris, oppiriis, pagis, aliis(lue accesoriis, jn ccclesiasticarn lrrovinciarn gi aeco-catholicam unitar.u linguae ronlalla{) ;rlr;rrc arlt':o rrnanr ar-chiepiscopalenl n-retropolitica:l serlenr lirgj;rlasir:ltsc:r l{ornanor-urr} graeci ritus catltoiici ur:iti. eatlt'nr irl.rosl olicir ;it.tctoritiLtae, pel J)ctuo rlucrQuc er jgiltus e t
i

nsl itui rrrr.tsu.

Si t':risi, voirrd:r delinei rclzlliunca speciallrrinte a clieciitrir noiL inliintata tnctropoiii. lrrrlla papa)i desmention:rti cor-rtine rirrlirtoreie l)irs;rUc :,' I Ittic tror';re n)ctropolitanac ecclcsiae Fogarasir,:nsi l;ll)r(luarl -stt.f frqq-atu;;t..s, eadern ap{)stolica auctolitatc, r:1 i:Lrlr lrerp ctuo atldi ci rrlrrs i:t aritribu i mlrs tu n c /e si.d/ n ti) is cof o le r t tntt<iloutl'o(lilEttsi'ti? in Ilungaria, turn noYas pel' nos crcct:rs cPiscoirales itrrrr ccr;lr:si;rs, lugosienst-.m scilicrjt et arrltcnopolitananr ira. ut rnctropolitano antistiti lbgarasir:rrsi
r:t:sr:i gr. r--:rt. rorlinL: de ()i arlea-mare
c

pr() tcmpore exisitnt j_/7r:r:ia suuttt t'ihutz obsequente:i -subsint.n

Provinci:l biser:icr:sc;i, resfrcctive mctropo)ia ronlr'rne gr. cat. de Alba.Jrrii;r, infiintata in acest mod, s'a recunos-

cut si pL-.'tereuui rlreplului public pril ticul:rt iu !egile patriei.

ac.eea,

ci s'a

inar'-

I)e cirltrr,a dari, itr Cercul biSi:ficei rrrrir'r:rsalc catoijct: ct:r'irl!t:i sunt rje;r-sc intrcicluce stritlrutl-Lt'i cr'rrr:silunzlt6rc ca <t greco-cat' romAnli' iirnpului, sc inttllege, ci biscric:r dc il irre plopriii' sa indiviclualitatea biscrici, cart: isi ale si ritului ol-gatlisn'rttiui' collform introduce accle r-eforme, disciplirlci ;i ch'eptului srlit ccclcsiastic propriri si itndsurirt sunt lucrul'i irccstca ti)te t-le-rircce insi proprii; clatinel.:rr salc face' si tttt gr' ronlini cat' lrtitc bisericir aclministlrltiortuLli, iu nici cli al't) lnotivt)) ca sir facir cu a)fii causi cott'tul'ti rclttlnt t';t'ctil()i 1'1;lrtt-fllL" Si tritrtsi, cu disPref Lrl acestot- concePic iiisttr "i contra a posilirrlci s"ic inrlci-":'r11cnte, basal.ir pc drept' cu ')cl!iull( lna{'lliari' catolicilolconstituirci ar,lunirrci atlte-rttoltlice zr prcalaproviltcia gl. cilt. ronrirllir' litri tle o consultaliutle constituantc' acelci Lltri, fi irrdr:sati iu arlttl tr-r;cut lu cachul si sj;r chentat la actreasi a(lunare' illl ca.o intlividuaiitate sale diece'te inclepcn,lr:nti. ci nenlijlocit tlr'rtrr:ri clcost:bitele de Strigon' archielriscopatul priit pr:irlatul si lcspcctive r-rici adn|inici.jurisclicliorlal' tlrept carr:lc nu nt:ti arc t'r'tLr-r accsta a :li cat; rotllinr-"'gr' rlistr:ltiv, asuPra trlctrop<'rlit:i iptrtttt ltra parte' cu fost caltsa, cir l{orrr.iinii gl" (iitt' tltt ltt"i :rr:ca 't'dunat-r:'; cri vS.tdtttat't::l attl,litittticj' l"tl l'i't ' icrlsci' l:r pr(')ceiu arrtll prr;sitlt, pl olr";tLtl lionllitrilor collt'rif acCSte;

394

AIJTONO}IIA BISERICESCA

ISTOIiIA

Jri.

3')ir

dure cste cu atdt mai eviclent, cu cAt, _ toti Jumea o scie, -- trci diecese, cari fac si constituesc par-t(,a intregi_ ttlre a plovinciei lor bisericesci, nici ci. aii alt__s deputlli la presenta adunare, car.e isi incepir actirritatea, ci a ales numai singuri diecesa oradani, pe carea noi subscrisii avcrn ondlea de a o representa. insir, fiincl-ci diecesa oradani care, in intelesul cu_ 'r'iutelor nrai sus citate ale bullei papale) este sufi.agana nrctropolici gr. cat. romdnr: cic Figira;. respcctive cle Alba_ Iulia, ca disnlembrati. de citri corpul intrr:g si iirii concursul universitd.fii bisericei rnetropolitane gr. cat. ronrine nu p6tc direge actiunile sale rerative ra bisericd si n' se pote supunc autoritdlii si fapteior obligit6rr: ale unei provincii ltisericesci striine cu atat ntai putin, ci prin o ase_ menea irpucituri ilegali ar Iucra contra sensuiui si orcli* natiunei bullei papale, unde se zice: ,ct tj"tt:;::rJi":: his, a r1uoqu.,-',. quoui, auctoritate, scicnter contigerit attentari, irritum et inane riecernimuso: subscrisii, ca representanli ai cliccesci cle o'adea-mare, rbrosindu-nr: de ocasiunt:a present:i, cleclariim cLl tot respectul : c;i nrr putcrrr si nici cii vont p:rrticilia la acisti aclunare autono_ rttic:i r:atolicir, couvocat:i prin printatcle archiepiscop al I Ing;rri.i' ftirii irrv.i'r::r si con.scr.rsur universitaiiii prrvinciei lliscrict:sci !rr.. clt. t.()ntinc, ci 6ind_c:i delibcratiunea asupra ;rc.slt'i irrlrr.girrr';i'i catre ir conrpetirta uni\.crsititii biserir:r'l;r;i t'r'. c;r1 . rorr-riinr:, rugirnt cu tot respectul pe rlirita ;trlurr;rrt: si 1.lr: csccicntjssirnul ci presedinte, ca sd bine_ \'r(ist:;'r;r r.lt:l;itrir.;i pt:decilc, ce air sustat ac'rn in l)in:i (:()ntr:r ctinvociir.ii unrri congrcs gr. cat. ronr;in si a ne da rrrini tlc ajutor la convocarca aceluiasi coltgr.cs. l{r:rrr;in0nc-l cu on6re cuveniti. /:'c.sLLt, 2 i\oveinbre. 1g20.

J)upi seclinla ciin 3. Novcmlrre lliT()) ninr,:n'ia miri intrd in congrcsul catolir; rlin l3tttl:t1lcsta, alar:'r de episcopul Iosif Papp-Szilrigyi rlc l;r Or;rclcarrare) care insi fiind sinqur, n'a l)utltt repl-eserltii 1n
luLr

mod lcgiuit provincia mctropolitanA rornirniscir '). Decizrraliunea deputalilor oradani, presenterti si ministrului de culte liotvos, fir lLrafi la tlesbatere in scdinfa consresului din.l0. A,la'rtie 1871, cAnrl sd a(lirse asupra ei o hotirrire ameg;tcir(i $i confusi, pc c'.rre a:ienlenea o iIstim sir urmezc aci:

Deliberat. in unra raportului si opiniunii

conrisirrnii

de

27,

congresul catolic ia urn-rdt6rca hotirir-c: 1. Curnci ir-r ce privesce ritul. tliscipiina cclesiasticir, organisrnul intern si propriele lor fu;tclatiuni, petttru grecocatr-rlici sc sr-rstinr: autottornia lor, dt: uttdc aceste'a ntl apar!in compctcn{ci autononrici catolicc.

2. I{cgret:i, cri o pzrrte din ei

s'ar"t

Letras cle

la

con-

emcrse; sperzi si dorescc. cir si accia, clupi ce vor esperia, c5 drepturilc lor ldmAn neatittse, chiar din intercsul Ior propriLi, nu \:or denega ,lonlttcr;rt'ca lor cotrlunit

sfituirile

pr

si fritesci. Pc absenti ins.i nu vrea si-i constlingi, ci va folosi laf:'r de ci mijloccle iubirii si ;rlc paciintei, a'tept.lLrlti vcnilea 1t.rr ori cAnt1, cu bratelc deschise. 3- Cumcd cu privire kr crtuselc, crtt-i stttzt itulz,r-rt irz ot'gtr.rzi.strzul autottorrtit'i ft't.srttle, ca,tftrt'/itfttrit'c -rJ-n'ti tlc cotufteletttd a accste iiL, utt af-ld de lil.rsiL :i ltirtctcttil tttt c(tlt!t'L's scpttntl, si nici ci sc sirlttc chentat lr concr:rJc, ori a solicita utr asr-ful dc c,rriqr-s.

serrri un'riliti: Popfiu, ,ltptt/a/ f t.co/esc, Justfn_ Iosif _Roman, rlrfttht/,,)i,.ro)r ; Iosif ,Vulcan, dtftrta/ ntitrnu, (lln dlecesa gr. Cat. tlc Orarlt,ajrrarC.

r) Vcdi Autottotttia catolici di-r Ungeria, tnclttorial scris de un hir cr"cclinciob,' B1a;ov, tipografia iVlurtlsan p. 6'9si31 6. r'')

T!

i
I

lj
I

ftr.yltril.' ntsriHrci{cl. *. ' 4. 4i ,1.'lriiu,.i'1tdt,titifii,i i,t cet.c,r/' stabiln.tin. princifttl, irrcir si asu]lra acestor olriccic c geta a fanuite <j rlirn:-r rrr;ri lilrcrir frafi)'r gi.. cat. intr-i_i cdt iat:i dc aplicarca l'r 1r;rrtiitlri se \r()r llropune ast lel de rnodillciri pent.l circurr_ sl;iri slrcciale, rfin ltin.c/c ior tttlzntdri diece-satte ntluztzte lc htt.ta slflluluhti fre.reizi c;;ri apoi in pr.int;r aclun:rrc autonornici st: vor pet'tracta si clccide f.iri cle restrinqerea cLtplinsir in $ 27. (L)in acirrnar-ea rinuir,i la 30 l\,Iartie 1g7i r). intelesul scurt si limpcde al acestei hotiriri este cA Latinii nu vreeiri sir scie de o autor.ronie separati :r provinciei rnitropolitaue romAnc si ci. ei nu afld tle lipsf, sri intervin:r in i'avorul unitiior, .u ;i ei ,a-;i pritd tind: un cong,res, in care sir-si orq=anizeze au_ tonomia separat si inclclrenrlent de [_atini. Dar dacd ei n'air voit sd. scie de inriepenclenfa ndstrd, nici ai nostri n'air rnai voit sd" scie p,dna in cliua de zrstdcli tle arrtonomi:r lor. lr [-e caltLl sa iietl-ecc2lir acestea in 13udapcsta, l{itropolitul Ioan Vanct:;r neincetat stiruia la guvern, sir rnijiocisc.l de la j\laeslatea Sa conccsiunea, ca si l)rovincia ndstri n-ritropolitani sir se p6te intruni in congres mitropolitan mixt, ciespre ce srrnt dova.ci.i. mt:morialele saic din 7. St;pternbre i869 Nr. lTl6. I \{aiir l87O Nr. 25 pi.r:s, 1-t. Septembre 1BT0 Nr. I 846 $i .l1. Nlartie I 871 Nr. 598. La sti"ruintcle ;rctlstca ale mitropolituiui Vancea, si altele ale unei tlepiltatiuni trimise de Consiroriul plenirr din diecesa Ghcrlei si ale unor bdrba{i zelosi, cari etrari cleputafi irr dieta (camer:a) din Buderpesta,. - guvernul in 2re. Irrnitr 1870, a 1i.cut ,\,laestirtii Sale propunerca, sri
.,rq

r,){l

',.4'
r

r.

.)")i

;,;:'i+ffiii i".r', r,,p. pt' r rtlt: lrrivittir, l\lircsirrvoitt':t l;t lrcr':sl;t, insti prcat:lr:r'ttl:tl il.
r,tF\,',
i',

I)ttpi'i.-rtr: t:otttltt:srtl :ttttotlottti<: tlin Buclapcsta jn 30' N{artie i11 I-atinilor i;i tcrrnitrlL lrrt:rirril<: s?Ilc 187 1, ;i ir<:r:stc:t:tjrrnst;r'ii l;l cltlloscinta publicA, Ll agitaliune t:xtr;t-ortlitl;rr;i ctrprinsr: sufletele crcclincio;ilor biserit:ci rotliittle Llnite- lJarontrl Vasile Pop (lost pre;eclintc dt: senat la curia regdscA din I3urlapesta) conr'ctt).i t-r conle rin!f, la Alba-lulia pe zinit cie I 3. Aprilie 1 S? 1. La glasul 1ui alergarit vrc-o 50 de preoil ;i 85 nireni, ca"ri din vechia regetlin{i a episcopilor l3lgradului acll-esari Maestilii Saie o pctiliune, ii'r care cerea[) se nri aprirbt: statutui atttonomic prcgitil dc congresul catolicrlor latini, si si conct!ci;i si cr-e<lilrt:io;ilor rtnili a se intruni intr'un congl-es mixt. spre a-gi oi'ganizlr alltonotnia separatd pentru provincia ior metropolitani' I-a l{itropolitul Vancea irrcf, inaintari o atlresi, ir-t care, ai'lstrigdrld tle l;r rrnelt: aserfiuni neintemeiatt: clin <lomeniul istorici ;i dreptrtlui canonic si de la unele expresiuni oiensAtore pentrrr societatea pirin[ilt-ir iesuifi, sd fac consicleraf iuni intereszrnte asupra trectrtului bisericci n6stre, ;i apoi cei intrunifi in conferinli cleclari ))cll t6t5 solemnitatea' ci ori-cc conclttse si clecisiuni ale r:ongrcsultli romano-catolic lt]c ii:rarchigi rorrantl-cafoJicre, di1 regnicolar, ;ari, ';lranril,,',,ni" lt: consirlc:rirn :.tt, 'lt'1" il. . tjigaria ;i " ql'eco-cat' neexis-Lente Prtlltru lrt.Ovirtci;r' Mr:t ro1 rolit,i
.t'l

:r.

,9

';

ttria"n'l

p,1g.

,l'

:t')lt

AtJ,l

oNoNilA UrSERrCiiscA

ISIO1TIA Ei

tlr: Allrtr- lrrli;r r:rr .pisi:,piilg$alc Sufi.agan", .Uli;rr.-' r:k'rrrl si lroPorrrl l'.,ctr'-cifoiic it]i llt rrrrrr;r ;rcc:st'r 1t.si hotiriti;ri bisericei ro'rAnt: rrnitt: s';r ;tl.s rrirnic rli' st;rtritul autonomic vot:rt clc r:olrgr-csul l,irtinilor- rurgari, rlar dc altd" parte nici r.rr.ri l.rrr trrn lrrirnit. , nir:i pAnri in ziua rle astdzi, .__ conct:sirrnc clc a nr: intruni in congres separat. X,larele Nlitr o;rolit Vancea vecl6nd primejdiile, cari neincctat amerrjntei arrtonomia I,fitropoliei salc din partea cclor c1e alt neam qi de alt rit. creclir f6rte intelepfescc, c:i nu trebue sir mai ".;tepie nimic cie niciiri, ci fcrlosindu-se dc dreptul, ce i_l dair sfintele candne de a tind concilii safi sindde: provinciale comprrse din episcopi si preofi, sd ingrd_ ddscir din noi autonomia bisericei sale in .ontr,l atacurilor, ce ar veni clin afari, si si_si intocmdscii biserica cu aceie oreane) cari sunt recur-ioscute dc: can6ne, ori ;rir ir-rtrut in organismul ei in vremile trccute prin inriurinta statului si irltor biserice, cu cari ea a trdit in atingere intimd.

;rl I(ornci. clc r',e',purirlUn nvi .?,.fi* .1. . ).' ;i rnijkrc rL: rtlr:it';rrt' in .ondl-.***btli&t it'ftt##:r ,';+{ (lht rlc rrrrlt a dorit mitropolitul Vancezr si p6ti v<.:rlt'r si 1rr: rnirt:ni in jurul seri, ca impreunir cu ci s;'r 1r<ith ink:rri, inzil{;i ;i face cit mzri str.llucit Sionul rolniur, scr vct1c din imprejrl{area) cir in irnul l 87:l ir ,tinut, liirti a cere iltvoirea guvernului, primul congrcs architlie ce sau, colttpus din preofi ;i mireni, pentnr a orsaniza ;ccilele poporale, tir in 1875 al doilea congres de preofi si mireni pentru. a regula beneficiile parochiaie, si tot e1 a prcqitit si un stattrt pentru congrcsul autonilmic din intregS" pror.'incia mitropolitani, ce avea cle gind sir-l introduci in biscrici si ast-fel si chemc ;i pe mireni la conducere:l afacerilor economice, scolare ;i fundafionaie ale bisericei, dar dorinfa lui nu s'a ptrtut implini, de-rjrece, pe cum anl vddut, nu i-s'a pcrmis con\/oSr:;rrrn irl)(rst()li(:
c.r.rea congresultri prortinci;rl'

amincldue se relevizzi" inclividualitatea gi indepencienla bisericei romnne rinite cie la ori ." olr,l ltiserica cliir patrie, nu numai in ce privescc iirnba, ritul, clisciplina, obiceiurile si altele asemenea, ci si in ce privesce ocdrmrrireir ei in idte dircctiunilc. Si cle vr:eme ce arndnddue sinddelc air fost ir.probate dc Slintul

Ast-fcl tinir nritro;iolitul Var.rr:ea cele ddue si_ n<it1e provinciale, unul in 1872 si altul in 18g2. ir_,

r) Vedi mcnroriul citat p. 41 50. .Actclc conferintci din Alba-Iulia ar"r ap:irut si separar la \\/. Iiraflt, in Blas.

Nici unul clintre archicreii nostti nu a stiruit m;ri nult, de cit nritropolitul VeLncea, pentru ca si asigure in aceste tinrpuri grele si cooperarea mirenilor intrn consolidarttzl, ;i inflorire;r sfintei lrisericc, si ctl totc at:e stea, la morten lui, el a lcrst aticat n-iai rrehement sr,rb pretext, ci ar fi lost un despot si n'ar fi r'oit nici si sut-ere pe rnircni la ;rtln-rininistrati:r afiri:erilor economice, lirnda!iotrale si scolare. Acest atac publicat in numerii '232, 213.3 ;i '2!11 a\ >(lirzetei f'ransiivanieiu tlin 1892 a constcrnzrt pc tofi cci r:c air cunoscut ;i iubit pe mitr-opolitul Vancea. I'rofc-. sorii clc teoJoqie clin Bla;';. ln 'Trunte cu Dr. Alcxl Gmma, air fir-mt o con'.fcrinf?, la care m'g{r invitat'
'

'

,.

\,'

.l\'rr
'i-

Atr
-'+,e-

foit:til.',
*

I rl,:

li;,'-]rS, A

', r,, l" ''


n;
Ul1 l)rt:(,t, citt

ls'l ( )l'ilA I:'l:

.,1,

4111

''ljt i "r'

t";"'i1i '

uiiii'of,,,lit. 'fffitotatitlm,

i('lartrl plca vrt'il'icrrlr:i in uUnirezr", rl;rr r:irt se pdte inai r:nergic. la lovitur:ile date tritrtlpolitului ;i bisericei unite. S6rtea ci{tr pe mine ca sri sr:tiit, 9i ast-fel ;r ;rpirnt in rrumerul 46 al oLTniriiu r lin I 892 tu ticollrl ',AiurAriic [razetei.o Astirzi zrrn cotivingcre;.r, cit articolii din ,'Gazeta" :rii li.ist o aprtcdtrrrA eler:tor;rlii. Cinerta, dar ntt scirl t:irrt), lt voit si porrrdscii uli ctrrent contrar ,tloc/c' ti/ttt- itt, {cologic't, ctt si ajungil in sczrunul mitropolitrrn ulr nc-doctor. I )e :lccca re3ret asprimea r'rrvintt:lor t;e le-anr adrcs:ri cel()r din redacfiunea n(i:tzct.ci.,, pc cari asthzi nu-i mai lin tiirect vinovali rlr: :r1 itt:urile inclreptitte conira 1ui !-ancea si bisericei rrrritc. Cu tdte acestea cele cc ie-am scris atunci in rrrcrilrrl lucrr-riui si astlizi 1e srtslin crr t6t.i. hotirirea. I )irr rnotivul acesta, pc cum ;i din caus:i, ci articolul rur:ri ;rrrrintit a dat ansir i;r discutarr:a ttnor cesfiui"ri liir'1r: irnport;rnte pentru biscrici ;.i naliune si impuls lrr o t-t-tici literatr-tr.i. si in speciai la scrierea cl-nulni N. Dr:nsu;itinu oinclepgndrin!a mitropoliei cie Albal11li;1 r ;i l:r rrispttnsul clrLt l:r actl:sLii scriere sub {itlul t kr Cestiuni din dreptul ;i istoria bisericei unitco ', irflu a fi in ir-iteresul cr:sfiunei, cc o tratez', a rc1 rroduce aci articolul oAinririle Gazetei',r pc cum
1+p+

tnii-te, c",5&"Iris,{,'l-ll sc(

s.i rtispundenr

Alll desfist tr_lrt lrlroi, a fi'fost alcs dc cci crltrtIctt:tlti' dtci ar primi acca derlpEczrt mare ar conlitt: t'n p't't't' ce Lt:spon-sabilitate Inare ')-r ili^i" u.tt sinrpli dcnt.rr.tritt:' :;i ' a bisericei si a cidi asupra lui inaintea lt'i l)""t'-'c'ei'u' t-rne a'' spus) si nu iase nici ;;;:t;i"i rolttdn, si ir.r plin dinsul l'>Pe-rl:eit-X .cuvintele: ili., ,t se irnplindscii cuvitrt at.l't zis' cea mzll ci g:rranta din tine Israile," cu un sirnlul in ciuta a se. puternici a dreptului de alcgere este facc se nu a cle clcrul' rlc tlatorintS, ce trebut: sd-i aib; cu luptalr se a de ci ilstrurnent orb in nAnilc cotltrarilor' tundamental a1 bitlrept birrbitiic pentru apErarea lLccstui va fi silit a ne concc:dc guvernlrl atunci si sclicci nostle, insir' ci plin cuviutclt: alcgelca. De la sine sc ''i'-r1e1cut' cclealalte galanle "t:.1:::; n6stre llu arn voit si eschitlem iu uumcrtt tului de alegere, pe cari noi ler desfiisuraserim plececlcnli ai uUnirii'" in care am dcstirItleea tlesfd;Lirati cle noi si u'rotlul' trinevoitolii biscricei ll(')strc' sllrat'o a aflat rdsutlet viI in toli ciin mai nrulte pirrti si asa incit 'Uuireao a lost lclicitatir atit pentru at'ticolul anrit-ttit' ntui vit tos din partea mirenilor' :;;'u;";;;;tt"'i"'-'a'n""
tuluY clirr ces{iune'
sa dovetlitiL

"ffi"r114$i:"$Tli'" }fi*l:: :[:i;;:r;:i::ciHi t: sii 1ll'lt cc

i'

t<'rti cesfiunea drep-

rrrnrdzi:

AiurArile', Q62efsi.,. in nurndlul 4,1 a1 ,' Unir ii., sutr titlul "Garanfa cca rnai lruterniclir arqr.priblicat ittt articol, in carc in esenfi
;un:rcccrtLt:rt,

ci

drc;rtttl dr,'a

nl altgc i\'Iitropolit numai

in

casul acttla rri-l vorn putri p;istli'r pr:ntru tinrp"ul Pftiscnt

Numai,,(lazetl.lransilvar.rieiuarEnrasnerruilinlit:i, a.' c' :"t1,: :":l"j'l c,lci in nuurcrii sEi'232' 233 si'231clin vehcmcnt st nestil pr:estc nrEsur;"r --"-""'tt' 3 articoii, scrisi intr'tltl rlr;ctolilot' ir-l "Ljnrrii'u -asupr:r itl ct:i din c1'ribzuit, cli n:ivaii bisericei. n6stre teol,rgie si asupra guvcrrlirii i1e pc timpul feriurrni 20 -30 cle tnil .tiet:' a guvernirii o nrullirre cle sulcvincl \Iot""" ' .rt"t"t- ttntopotit to"t'' lcgiturd cu in st;rir nu l"tt""t istorjcc si juliclicr:' cari accste ccsfiuni cu suttitc celc sclise cic noi, :i ttatirlrl tf'."i1".tti',,::.t:,,,: errl'itt ' pt:r{rcialitatc si iqnorlitrrfi ife (rcrr::;:l l''i1i't'i'') :;' ;; ,',.'^,., ,1,, 'i'i-':.' \1't'l',n:,1llj;.1i,Ft''uiIr'r (:l irltlr(:7';l' trrrtllui, c;-r '(i;uz'r:i;t" llLl l111i111111zii' 2i,-i..

4{{

402

t],II'}NO]U]A BiS]j'RICLiSCA .. J-\'rarl(1.\ Ir.i. ..

a st'ilER: clr:i.u'i l.rutintii irf,c.nfusiuuca babilonicd de idei si cnunci:rtiuni antncate cle dinsa i.le_a valr-na pe l.r.1rtie, si, alcgdnc.l cnunciatiunilc l.t.t:ti rnarcantc ale foii din S.o.ou, le vont erupa intr'ur-r fel de orcline si apoi le vorn .",1.r.", pe cat ne iart.i spatul unui articor, ra varr-rrea lor arlevdrat:'r, rcscrvdnd tractarea mai largi a cestiunilor sulevate p:irtii literare a 'Unirii.*
lnairrtc dc ttite nGazetao, ca si pcitir bate cAnrpii si sii nc p6t;i irrsult;i, falsitjci inlelesul cuvinteior n6stre, prin cari arlr zis: ,Cii dreptul cle a ne alege archiepiscop noi nurrrai in c:rsul acel:r ni-l vorrt pute pistri pcntru tinrpul Prt:sc't si viitor., clzrci i'nrijlocul clerului nostru nu sc'a rrflri nici un preot atAt de clecridut, incit si_l vindi pentru irrtercsele sale private. ... i\oi insi sperim, ci omeni asetltcnea iui Iuda nu se vor afla in clerul nostru si ;rcista este garanta cea ntai puternicir a dreptului nostl.Ll.. Prin aceste cuvinte nu aut vojt srj esc/tidenz polotttl sefartim Clerul t{a fopor

r l'rcrvocali t.,r:yd1' rrcLr rleci uu ,,\ratzci-,t 'lransilvaniei.o dc ,Oazc.ta. lranSlhranlei,o t.}e r.le VOm Silf

-,:

4oll

rtostt'u tle
sri.

lo apirarea dterDhlltti tle altgere, nu am intentionat

drcpt, cotzsit{er't irt stltL-, t:stc'ealic'abil si'eprescriptibil. l'ot noi ant f,st acci;r, car-i rleja irr n.'rtirLrl 35 al ,,Uniriin anr acccntuat, ci pcntru:rccca lacerl cLutoscute basele clreptulrti n()str', l)olttr.u c:r rlaciL s'ar. i'i'ec.sitate:r, toti ct: rrric cu' ntiu c) v;r s;i zir:i (_lr:rLrl itrrllrr:nr.t:i cu popor,,l, sii ;rPr:rt:'r:t:st <l'r'1rt ;rr,ilir: :rl lriscr.ic.i'r.rstre. in contra

"Gazetan, de ore-ce roi a'-r fost cei dintdiir in zi:rristica romir-ri, cari i'tr'o set-ie de 10 articoii a'r ardtat, cit de Iirnurit, vechiri, intenrciat si ;reatacabjl este clrcptul nosrru de alegere, si am clovedit, c:i acest drept nu se pdte sgu,lui prin r-rici u'lel de rnotiv just si acccptalrir si ast-fer acest

-ta?i sd, igttordnz drcllutile /ai, nici nu am voit si. zicerrr, cd. drcftwrile bisericei td.rtre nu ar i6 neprescriptibile, ori s,ai 'pttty' sgzulz.ti priu zu.e-utt preo/ oti n/ht/, curn aiurrjzi

;i

.;d rztibu;inz g/aszrl f.,oporului,

1te

si si c;rssezc intrcg organisntul Plovinciei nitropolitanc. Alternativa clitr urmzi insi nici un glivcnr nu o va putc duce in rleplinire, pentru-ci inccrciirile ir-ri s'ar lrXnge cle stinca neclirtiti a \raticanului, care este atdt de oclics ir-r e-rchii ciomnilor de la o(jazcta.n Dar si vedenr, unde afli ,'(iazetao qaranta cca ntai prrterrrici a dreptului nostru cle alegere. lla o afli )ltturai itt z,oinla nesfn.btttttctli a loloru/tt/ craditci,ts.,, !'rasa este ltunrdsir, dar este nunrai liasir g(rld. i).. tr,., sciii ciornrrii de la o(iazeta,o ci inircg polrorul romiitresc de sub corona Sfintului Stelan dc sute de ori si-a rnanifestat vointa sa nestritnutati in cLea-cu pt'ivcscc c-lrepturile sale, si totrrsi uu si le-a putut elupt;ii dre nu este lapt nctirqicluit, cir vointa nestrirurutatli ;r pt-rporului ltu a putut s:i obtini uici rnicar atdta, ca si se observt-. legile aduse 11c prtllamt:nt si sanctir.lnate cjc Xlae,statt:.a Sa? [)e lAngii voint;i asa r]all:r nrrri tlcbt-re inci ce\r.\icr in c;rsttl nostlrt iLvrrrtl ncalttir-;rtii trcbuintzi, ca nici un l,r{.i)t sri nrr primdsc;i tlcnriritatt::r dc Nlitlopr:lit, fiilir a li lcrst aics"
alchidiecesa nrlstr.l
:F
36*

clrcpturilor pop,#iiu;':i,ric;lirj nii ,,'i..?, nici rn;ca. un cuvint legiutat, pcntrr.r-cri nici nu a lbst lort.ra cle ele, ci numai tlc cJreptul, ce I'a avut dir-r timpurile vechi clelul nostlu rle a-si alcge pe lliiropoiitul sEir. Noi prir-r articolul din nunrdrul ,14 al "Unirii,< pe cunt ar fi trebuit si pricripi si ccl ntai contus cap din lumc, nunai atAta am r:oit si ziccr-n, ci dupl ce astiizi guver-nele se nisuesc a conlisca t6te rJrepturile biscricci, noi n'elrtenr si asteptdrn multi bunz"L,"'ointi de ia birbafii dc st:rt. Ilstt-' inszi totusi.ur-r mijloc, pliu cale putern zidirnici tendintele dusmir-r6se ale quvcrnului in ceea cc privescc dreptul nostru de alegere, si acest rtrijlc-rc, care ne garanttiz:"r in rnodul cel mai putelnic dleptui din cestiune, este, ca nici un preot s?i r-ru prin-rdscir denrnjtatea de Nlitropolit, daci nu va fi fost alcs. tn casul acesta gu,,,crnului r-ru-i rdmine alta cle f.icut, clecAt sai si concedi alegerea, sarl s:i fini pcntru tot-de-una vacant scaunul firitropolitan, ori si clesfiintezc

'
-'a

;.
..\tj lONCll'lJA tsISI'.RICI-SCA

404.-."-

+;

si clirci pr'co!i! \'or rinrand rlestrirlrr.itali pe lAngb irnplinirca acestei daiorinlc, atunci nu cste putcre pe lunrc' uirre si ltc in)pedece iu exerci!iul dreptului nostru- Nc-'i nurt-iai lcdstir datorintir am incujcat'o cicrului nostru' si ocntru irc('rsl.:i n'am fi meritat irlsultele, ci nunlai recilttoscjnta
"
(

j rrzct ei.

",

**r:
in nurnt',rul '233 ,(iazcta< lle spune' ci noi ttu :rtn sciut cele mai puternice pcntru rpirarea rlrt:plului nostru de :r1egere, cici eti cc zice: oCe zirguntent l)utur'nic ar h ft-rst, szi le spuni celor de la putcre, ci z-lt.ldtttnl fe dre/ltrilc salc slrti,-tchi' din ctr!' cdtul a htclzitt
;rlr.:r1t: arQttnleittele

-j:,'. lE:."'.t: lj5 ( ' ' ?1e ;(la?.tlrr.. efirir,,i tl<ttrrrtri rlt: ll '' ':t;z't:t:to ntltttt:r-ui altlqol'ea l;ict:a sr: citrr: in ;tll:i' j;. r'tlt' Pt clin , Un c. si ;rcr.rltl Vlicticzii nostru Archiereului in;rii-ttc rlc Unii'r:' 'Alegcrca z'tcc Tnconit,ul,') - "estc din rorriinesc aici in Artle-;11 ., rtritti itz'tf irluit de /a rnila si voia craiultti ' L:ttrc ltIcru ila c''te fi ]ipsi. sir se cl.irii ct:i tltoi de nlt/l lt'|5at,t.stt.fi, cin,l' r'a din voia stringi toli ft'otufcfii;i dinrre ceidldlli lrcoli 1i alegi'o sil-l ilsa un cuvint zr tot s:lbtrrui. uninclu-se tofi la 'lurda din 1579 irr ilr't' ri ast-fcl se rlc la clietei i-egi1e
,

lsl()lilA

l''l.

'I

UJ

l' 'lir' 8' Art' I' "r1i.inta, cine yor. .;oi." :) Approbatae Const' Parsollyat' a kit zic ast fel: ,i'iis!,6ktjt a tt:-ieclelcrrtijl lierjenek
egy(rnl6tesilcsckb6lazO/'i/zltafokalkalrtr:rtosnaliesnlcrneii'<2) 'kite actele siloclale, c.1te s'air publicat pirni acurn, arati' pc llitropolilii rrostri' czi nulnai b';-rlbati clir' Cler zrir aleS i:l rlttrtli'rttl 4l tlirr Ciue nu cretlc celol- ce 1c-aln spus noi

''Pclii

pe rottfitzr'sr'i sir-si aleg;'r episcop rortrAt'resc'

./it.'

/r-,lillurd. cu hi-rerica Ilotnei, tla -saa'i/icot ttitttic, lloitotttl ctt:' rlincio.s tl bisericei rnttdrte lmilc ttt't ttz'nnai cd' pi'etir'xla a-;i t/t',q't' ittsu-si pe Arclticreii sii, tlar ft'e/iru'{e mai airlos ca sli' rr.sltbi/ite ltt lot ct|ltitz'sul pro't''ittcit:i milt'opolitaue in-s/itit-

liurtih cattanice sinodale , pe cari le-a practicat neimpedecat inainte de L848' cu un cuvint si se irtitil-rucula si t:l rle fr.uctcle constitulionalisntului in biserici irl irlieIr:srLl
<ie

l,l clar si in\'eclerat, cd. tlreptz't/ can'ottic elecloral nLt sle xul rlrt/t/ ttl clcrulzti, ci al bttre-g'ttlui !ofor credincios, ;i cd ace'st
r/t.tJ,1 itttpw.laut se

svoit:irii saie rrai libcre r cligitise', morale si naiionale'

si cettlsci colectiunr-':r Acl t'lr'rl sitrotlitltl "Uuire a., poltcsci ]:r rlrai ntttltt: de }. tr'I. ]\lolciolalrrr, unde Va afla cu privirr: aitls"l'ot rlin;tt:t<:lt: sint-rcle cl:riai'si li-sta Prt:otilor, cat'i air irr 't\r:tc si tj;rgaccst(ia si tlin ccle iublicatc dc Cipariil apriat' cir nll ,*i r1<: Ni'lles ir-r Syrnboiae sc rrecic

t.stliiiltd in irt.slziulituti/c cnrunicc coltslitttlionale ale bisericei tutite 1i tlc accea esle utrt t tt 'sitto'
rlt h tt.lttt.o

Tilte aceste vorire ttlat'i si late dovedesc ci con'rpieii'r ilecunoscintai cle istoriir si dreptul bi-.ericei totriirllr: ut.titc, si claci doinnii cle 1a '(lazetao ar fi avut utl ini(l1"cs :lsii ilc virj fati cu istor-ia si instituliuniie ca'ottict: ciin tt"r:cut alc
biscricei nrlstre, pe clt de rrlarc le-a ftrst dorui dc a nc lrLrli inainte:t cetitoriiol'sdi, atrinci ar fi cctit ccl 1'lr-riilr cei
7,cca :rrtiboii scrisi

clc noi llentru apEr-area drepl r'rlui dtr nlt:gercsi'ar-fia{1at,'cdpoporullaicnu'.nrttllait-iclautlit't: ittc6ce, ciar nici itlainte tlt act-'cn ilLr si-l ales lrc ''\r't:)rir:l-erii
si:i. trici nu_;r'pr:rctic;rt jnsiitrrriuDi:lt: -s:ll,: sittorlltlt:, rittrintitt:

mcntc sln<'-rt1c' cali uuntai ia Sinotlt:lc electorale, ci si ia celealatc nunrai biselicesci' sc ocupafi crt disciplina si alte afaceri []nile' siinra preotii lr-raii partc <;hiur ti inaintc -clc i\st J'cl stilncl lucrul cruclilii din reciacfiunt::r '(laz'etein t-tiistre' clind ar l-ace trtl setvititl llcspus cle nare bisericci cari si ser clin :rctelot'' gi-ar l,rutrlica ;i din;ii colec!ir"nea neinlpedccat practicat a v:,rdir, cir ittlrcg pttpttrul crcclincios arc}-ricrr:ii sii 9i inainte clc 184E .l,.,ptul rle a'si alrlgc pe si paradeze aceea dup;l nurnai si clc a iuii parte la sintirie' srts' Pini trai tle ntintrnat clorrniiir: lor ct't argumt:ntul in carc si cincl insi va apiire ;i '0""" "6elei zilc lericit-r' noi putem ceti il.oqurrx--ntol" utt"'tc in scr-iniile "(iizetein'
t) Cil)arji!,'.'Acte si

fr.ag'fpr:]51):' : :' ; ' ''i fii.;i'ist lrrig i|1)! } ; l(r()' I siir' Act I ,f'lola. 'i
,i,fr.t,;u:p.

1.:
:a

406

AUTOI\OA1

I.\

BISEITJCJ.:SCA

sir-si tlrrvt:rkisc;i sy'trilrtl hzaarilio.s,

.rgurncntrrl reconrirndat de domniile lc,r', pcntr-u-cii dacii ii intrelruinfarr-r si u<.ri, o( iazetein nu-i mai r6tldne:r nintica, cu cc
et.utlitiz.uu,a

tloctolii in tc'obgfu. le lpunent 1r,anc nGaz-etariloro, cii nu allr voit si folosinr de argumertul reconra'clat clc 'd.* domniilc lor, pentru-ci. arntele, cu cat-i lupt;iu.r noi, ltu sunt rninciuna si ignor-anta, ci aclevr!r.ul si sciinfa. Noi pretuim si stindn.r r.nai pe cetitorii rostri, de cat si-i i'rbdtin.r 'rult si si-i indopiint cu I'o'be slord.iti'-e cu cunr fac 'tirciu'i, clonruiilc lrr c* cetitorii ,(iazeteiu. I'Ju re-am forosit de
profuttdd

. -

ci acesti. ir-rsusire o ldsdrn acclora, cari ai stucliat aci aca.rd. Noi clr:si'obili numai cloctori in teolt.reic, mai sturiii.m si iegile politice ale firei n6stre, pe cdnd ,doctorii in drepturi,. de la u(jazetir< socotesc cle un lucru sub dcntnitatea lor a face acesta. Noi, cari nu ne arogin-r rolul de mari iu1;tiitori si conduc6tori nationali, n'arn voit sri lor,irn in latir yre cei 40,000 cle Ron.rini, cari in acju_ nalca anului 1,3413 cJc,',Pc cArnpril lilrertifii ar-r spus lun-rii, cii bist:ricr:lr: rorrrirnc inaintc clt:19-1g tirnp indelungat aii Iirst lipsitr: rlr: sirrricl.iit.tt: si ci Iaicilor nu Ie er-a iertat a Ir;i 1r;rrtr: lir sirr<irl., r) ci a't l;isat sd_i desa'ueze ntarii p.litir:i rlc l;r ' ( i;rzt:tiLo, car.i spuu Iun.rii, ci inainte clc
,onuiny'scd,

si P'int.r''i's,l lr c;istig:i Poqtorul,i trite ch-epturile ripitc tle tloctorii itr tcologie, car-i dup;i n(lazetau sunt causa, ci po_ lror-ul nu are drepturi sinocla)e, si pricinuitorii tuturor re_ lclor, de cari su{-cre bjserica nostrir. Noi doctor:ii in tcologie, cari arrr studiat in sh.ditttiltzlc, nu scim tl.ece cu vederea actelc lrrrblicate de zeci dc ari in Patria n.stri, si ir-r lirtba.

irrhirctt tlt nt/n.tit.. z\ccl argurrent colosal I'am lisat ,()azete\.,, cil si'r rr:rTriini t:i gloria dc a-l trimite,celor de la puteren

si

N,,i q,,,,,t,u ,,,1,'ui-,1 iilfi;' l,r.u,6s sttlerinr sir nt: hulcscir ,( iazct.a,,, cir osuntcm pr-oPagatorii -trhirilu/u.i tle c.schisit'itale clnra/-n.bso/u1|t7i6., de c:it s;i o in-ritir-l-r pc clinsa itr propagurc:t urei, disltrctului si a cclor llai cornurate lleaclevEluri faJrr ctr lriscric;t rtustri. Cir-rr-l ir-rsir constatiilll, ciL ce dre-pturY nu a avut poporul crrtlincios in trectlt, 1lu vren] si zict:nl, ci cu <>casiunca infiinlirii autonortriei ciellline a lriser-icei uostrt: si nu se dea si poporului acele clrcpturi, c:rri i-sc pot da in caclrul sfintelc-rt can6ue si a constitufiunii bisericesci interneiate <le Isus Christos. Cari ar fi accste dreptur-i, t-tu este locul a o ardta aci, pentru-cir dr: o cam datii voint nunrai si ne rifuinr cu o()azetao.
Sir ascultdrr cleci si tnai cleparte pe u(iazetan in lt:ctiile, ce ni-1e dzi, si in caraghiciselc sale deducfiuni /o.girr' 'Lot in numi:rLLl 2ll3 ast-fel -se esPrin'ri: 'Ore dreptul canonic electoral al biset'icei rotriinc utlitc nu este si cl un dre/t ttttlional) Si biserica incetat'it 6re de a fi bisericir nation;rl:-Li Vctlertr cu pirerc dc rdir, ci dtr carzrctdrul na!ioral al bisericei conft'afii nostri nu fac nici o amintire' Si totusi ce argument puternic ar fi fost Pentru dinsii in
apErarca rlrcptului cle :rlcgcre tocmai constatarea laptului ncrdsturnabjl, ci bist:ric;r rottldnii utliti numai si nuttl;ri ca

'-fs '" _ :1s., t-otrta ri. ... +.


\:'

4oi

F,L

lli.lu

ZaZ

/rftrt.'r,7 y'nrclicti rtt,itnrhatltca/ inslitttlizuilc sirtotlab.

nrsr:i,,, r::-rci rrinr,:rri :tu r:cre tlrcl;trrri1c, c:rr.i ic practisrlz:i ncirrrllctlrcat.

') Vt:rJi Xlr:rnor.i:riu) r:onfr:t.inlci alogitorilor rlin lSgl pag. 101. Islolirr 'l'r;rls. rk' (l llaritiri r.. l. 1t. 121. gi papiri llarian, tst. l{urrr. t. ll. ;r. ?4r,. .l);LciL piilrurul ar 1i cscrcitat ir.raintc dt: lli4u rl'r:ptrrri sirr,tl:rJr', r' c(rrcu .',Sinotr cu clcputati bisericcsci si rnirr:-

biserici nafionalii a existat.o f)e acest at'g'tntzctt /tttcntic noi ttu anr voit sd 1-acenl us, c:r sii lisim ;i ,(iazeteio ccva dc zis itl alacerca dreptului de alcgere, ca si nu fie cumva siliti a copia fciea t'risericcscii din 13la; atAt clc urgisiti clc ciirrsa' Apoi ast-fei de arlluilleltte nulnai capetc conluse pc-rt si le fblosescir, adec;i capete cari nu sciii tace tleosebirc intre tlt-tft hisericesc si rlrt'lt nalional Noi'asa sdirlr,' b:'r tli'ef itrr ile' cari lc esqrcitezi iiii ur.rei bisclici cu privirc 1a lucrtrli si ac!.iuni !iscriqesci, srtnl si scd rturllttsc nutnai bi.rt:ricl:s.ci, 1i nici dt ctllll 'lll' n6strc ar""fi un !.iott,r./c.' Dac:i clreptul electoral 1C iri-'ericci

,.'

ia D(

... I ^"

trL :,.
.

1i
ii?:-.

'ri',

t .

r, tl

,"f

.r{}fi

-...*n iil'ioviF'it;tnicttlit'.r -..1 . -..;:,: . _-;a=:_. _+. 3 tlrr:ytl nnliottal aturCi,<lti tli.iir-trLi tlii hiscricci ul-ritc, ci sr fiii bist:ricei netrttitc: ar pllte si ar-tl'cbui sii-l exerciteze itl hiserica n6strir. lrentru-c;i si acestia sunt rrrenlbri ai naliuiiii ronrine qi ca:rtzrri ilLl POt tl eschisi clc la exerciliui nici unui cl.ept n:ltiottal. i, firre ce privesce cu'aL:tirul ttalitttttt/ al biSericei, noi 1'arr acccntrlat de nenuniclrate ori in coltint:lcl nUnirii,,, dar nitnt;ri :tcolc undt: se potrivcsce) cr llu si utrclr: le trisnesce it-r cap la '(i:rzctari.<
,t '1' *

*'

Iroia clir-r lliasov dovedescc nu nut.tlai igr-rorarr!i. ci si rrralilie, cAncl liuditrril tir-npurilc patriarchalr:, itr c:rri tltt avcarn rrulti invEl:lti ciocrori in sfinta tcologie, ci Ilrulii plcof), cat'i:tbi;L 1lutcai ceti si scric'. sirutltj cctitorilol sci,

cloutl zeci, trei tec\ de ani, sair cunl se rectific-i zeci, va si zici, de t;in'l inlr'';rlt f<rc, clc pt:\t ttttii 'sef;/e tr:r'it:itrrl -N4itropolit l)r. Ioan \i'attcea a ocuPat sc:runul' 111i11'rrlrolitirt't, tloctorii tn s,/inla teo/o.gic ti !csta tot teolry;'i[, t'dt i (tt:t .s/zrrliat ia flotnn ;i |'e la setnittat'ii'le efiscolillor Ltlittt, rtt't t'srhi.r tht trtirntii cztifi, ctt ccn'la;i lt'Ltrthtali rlin bisetzcd, ;rir irrtlorlrrs st.t.tt czu'ctil sh',iit ctbsolzttislit: irt sirlul bisericei l onrin(' uttitt:, care tirtde a in,lbu;i gl;rsul poporului si a ttltrrrr ;r rllt:lrtrrriie lui'", 'u1t sfirit t'it:t ;i penic#s' carc tirrdc ;l s('l);rr;t t:ltrrttl rltl polloro', )'/ul 't''i7'it de e-sch'tsixitttlc cJt't t:t,t/ ,t/t.rttltt/i.s,/ al catolicistllului lll(rdcrn\<' tdJ-r tt -l'dctrt s'i tt,utf/.tc(l tttt rnrtnni .Elttsul tz'it ettiiot', ci ;i a/ lreolilor' Si lrpoi dupit tutt acrste s])jritc, cari nunrai niscc dupiL t6te aceste aserfiuni ncr:r.t:r:t i lroltruvi lc l-rot '.'crie , irrlr:rrrr:iirtr: si irttircrtitrcrrte, prit-t cari vrca si dor,edesc;i. ci sulr Nlttlopolitttl Vancea cu coirlucrarea doctorilor in teologitl s';rir r':iirit clreptulilr: ttaturale ale irrirenilpr gi p:-eofi1or-si s'l onrorit sinc-,daiitatea. "(i;rzcta ccscrie cpoca.Quvern.ii"ii biselicr:i rrti,stre sub nraleie rJ\rchii:rei Varitea cu c'Jlori asa rle trr:grc. in clit cu accstri inl-amic nu r,ret-tt si:r ruLtrdilirri si colc,rcie _loii rili-sp;'c.

cir

<1c

jjtct-;rt' vt:tcrailul tlc)strll cotltltlcltor lltllitic, llublicist si ulsit'rt-it:i al 3-lca al (icorqc tottlul l3:rriliir in Dolnnul 'lrattsilvattici" la Pa!:irra rl95' trucle zice: "in Mitropolia de Alba-lulia tiu1,r.i ,\1cxat'rtli-r'L St slrlu! a tn-trat il.t scaun loat-t (lberla' ln Vancea, tlrai itl:ritrt': r:piscoir al ciieccsei der la (rectius 11 i\ovembre 21 in intinlpiate urrna alcgerii s:rlc arclti:rtunci de 1869' r\prile in i 1 iustalat August) 1868, iniafi; alti totul cu iuat ar-i re;edinla si ca diecesa -sa altelc arlreliorate' si inavtttitc i cultur cic vcchi stitutcle clcr nc)ri6, in parte monunlcut:rlc' se inall;i' clisciplina it-r ci teor-ii' r pr;^ie ri,ticini; in institute se propun tlu nutnai ,i,t',,-tlte cunt.rscittte :;'irut-':tose pintrLr vi i:!a pr*eticti' " Ca siL poti cordspltt-idc aclevtlrultti descricrc:i' cc nc-() lace o(iazetan clcspre iter:i<;clu1, in carc a gttl'crnat l;unttl archierei Ioan Vatlcea, tl-rarii refornlatori dc la :rct:a lirr: ;rt trebui mai intiiri si dJlimc institutele lnirele cultur:rlt: sialtepodobealercsedittleit'tlitro2olitane:'totcr-iclicatt:' or; prniiusc cu jcrtfclc tn:rterialt, ori cu inclemnul si cr-'tlcursul acclui arcl-riereiL nerllriritor' Ei ar trebui rltai intAiir si nr,t mai la,se uici pt,ir.1 Pc pdtri rlir-r nurndrd)selc biscrici si scrile ziclite la sfzrtul si cu;Ljutorul lrri- Ei ar trebui mai intniii.i ard:i dipiorlrele tuturor tinerilor, cari in nurt-ii:r frirte tnnre Pc tritc carierr:le vietei si lnai virtos !rL- cal icl-a preotesci si literari si-le-air cAstigat cu sprijinui lui' lii ar tlcbui si rlimicti-sci rtlai intdirii archivele, cari dovcdesc iubirea, clevotarncntrrl si sti:t-ra cler.u]ui si poporului nutriti fafi cu el. Ili ar trebrri mai intiiir si prefaci itt cenuse actele sit'r6dr:ir-,i Ilrovinciale si clicct:sane si ale congresclcr de rlireni ;i prco!i, finutc sub rlinsul' lii ar tr-el>ui si snrulgi n-rai ir.rtiiri iuirnilc din pepturilt' ccl'rt'"9r;)ii,r.bjsttf birrba!Yainaliurliic:rriairvt"rt's;rtlat;rittlil;t:crlictuqul,lur'c:{rrc se -. ;;i r-runrai tlupi acei::r s;i sct'itr in ltli?L lol lrartrflt:itthselrtt: ;rrrii tlt: llt tlirstt'ir lris''l'ic;r t..nrini ctt cuvinttlltl. ci

litul

lrristfr'i su1; I{ltrr)poSt;rt'c:t, i11 r:;tt t' ,r ,,j'tit t Vatlctla, lr tlt:scl is'o ilt 1:rrlill<:' tlar ittlcvt''t;ttr: ctrvitrlc

,.,,W.il$#l -iiisi'tic"'

"I"

"iii

;.

'^'

2g6i

'r

11i1'1os

inaintt

ttrt t;ttt:tt/"i

lf1 . .r

,
,llq
I

1t.'

Al''l

( )N(

)t{t/\ lilst.ltitcliscA
l --l

;\*

I.STOIIIA Iii

'

:rifiiiCrfFrr)pui+l c Ier-j ciii: di nai rrie rlt'irttil lr,1rlr,z.r,r.'1, ,t',itttl ittr,l t/t.rtr/ ztttil ttzt tttntzh.a ht sirttt/.tltt rrhill irrztllrr/[ tloclrttl irt.sifdtt/tt. lcologi.eo, er poporul t:t crlirrt:ios isi ;rvt';r ,t.rlrrl li cuvintul st':ri in bi_serici, si plrrofil ul)ill s(: sliitrriirii r:u rrrir-t:nii cei luntin.-rti, cum si Ittptr: rrriri cu rillccos l)(:trtru ;rpi:r'ar.ea drepturilor bisericei rolnilnr.: rtnitt:-, r i ;r1roi sri t:crt:;irrr, cunr staI lucrurile, dc clinrl s'air inrtrtrlfit <loclorii in t<tologic in fr-unte cu Dr. Ioan Vanccl.
v t,r I r.r
r r

),rl s,i

!,.,r

nr

pzrrochiale. Ast-1el de congtesc+r'

''{ *a !!G. ., * r-,.?-dr rrithri:l' r,t(&[-r'"i.


r!ia.,j.'
'

?lfi'"

:'

'

Noi anr <Jovcclit rnai sus, c;i poporul inainte de 184g nu a avut sin6dt:, cali sii-i fj clat ocasiune a-si juca rolul si a-si pronunta cuvintul in lriscrici. insri nu numai inainte de 1848, dar nici inaintc de an. 1869, cAncl ;r venit Niitropolitul Vancea la IJlas, nu aflinr p:ini intldrdpt Ia anul 1833, necurn vre-un sinocl, ir-r carc nrirenii si-si aibd rol si cuvint, dar nici rr:'rcar sinod preotesc, afarir de sinodul clectoral de la anul 1850. in tc-rt vcacul al 19-lea pdni la anul 1869 ai fost numai doui sin6de linute in afaceri admi.nistratir.c bisericesci, si anLlt-ne unul la anul 1821 sub cpiscopul Ioan Rob, si aitul la anul ilJ33 sub episcopul Lerneni. insi nici in aceste sindcle rnirenii nu ari avut rol, ori cuvint, si ast-fel cste un neadevdr grosolan asertiunea n(iazeteio, ci doctorji de teologic de la anji septe zeci iuc<ice aii stricat sinocialitatca, air Iicut sii anrugcsczi clerul si poporul si a[ intro<lus ,,absolutismulu in biscrici. Din contrti dc Ia anii septe zcci incrice, r.a si zicd in era doctorilor in tr:ologic, s':r practi<:at nr:ri des sinodaiitatca, ciici in auul Ill72 s'ir tinrrt prin-rul sinod provincial, er in;rrrul l8lt2 al <loilca. lrr anii 1869, l8ti0, 1882 si 181J9 s'irri finrrt sinr'rrlr: si lr:s1rr:ctivc confcrintc archidicccsiurc, itt cari' lrilr: t:lt:t'rrl ;r avttt ocasiutre a-si esercitai ,rlrc/\/tr/ r/t' tt ,tr' t)(:u/,d. (lt.' t f ttt,t'i/r, bi.e tt ict.:ci". l);rl t:r: r:sl(.nt;li rrrrrll, ilr rr. ll.i7lt s'a !inut prin-rul congres ;ttt'ltirlirt'r.sirn, (:ontl)ll:i rlin lrrr:oli .si tttuctti pentru a ,se t.r';itrlri'1i oll';ttti\;i r,r'tjl1lr, lrgp11r';rlr,, r' i. l8?5 al doijea {;f }lrl'rf 'ri rlc pt r',rli :,i ttrittttl 1,,:.:'1,,-;1 sg rr:gul:i bcneficiilt;,

primirea unirlnii bisericci rolttine cu l)iserica Iionrci -nu ari esistat irr biscrica unitii, necurn irtainte dr: 1li4.S, dar nici de atunci:r inciice pinir la au. 1873, pc cuttt ot'i si cine se p(rtr: conrringe din actele siuorlalr: pulllicatc ir-t Illas cle I- NI. X{oldovanlr. Si totu::i '',(it&-etan arc irnpt:rtincnf;r s;"r spuni cetitorilor stli, ci nuntai cle la anii scptc ze ci inc6ce s':r introdus ,absolutistrttl,, si tot lelul <lc slriritc rclc si /tcttticii.rc in sir-rul biscricei ndstrc. Afle apc-ri ,Gazetau, ci tocrnai sub arclticrettl, in tin-rpu1 ci"rnria zice, c.i s'a introclus 'a'bsr.rltttisntul o, s(j l)rclucrase si un statut pentru cottg|esttl autonoltlic al bi:;elicci nostre, in care si mircnilor -se U.iduserd t.6te drcptulilc, cc -iffii;npet intrc rnarginile constitutlunii dr-iinnezct:sci a '*isericei, si ciaci fcr icitul I'litropr-,iit Ioan Vancc:t ar fi putut obfine tinerea congresului .lorit si zrprobarea acclui stalut din partea gurrernului. ceea cc c.lc reirefitr: ori s';r it.tcercat, si oblir-ri, atr-rnci si irt!elcp iii de la o (lazctan ar' fi ptitut face, s:'L le lEsune drigdlasul gias in bisr:rici, si acolo ar fi avut oc:rsiunc s.l dovedcsci, ci 'dreptul clector:rl a1 bisericei unite este utr drept national n, cir olnircnii inainte de 1848 air practicat lreimpe(lecati institufiunilc sinodale si si-air ales dup;i plac pc arcirit:r'eii sii., cii ,drcptul electoral este ula cu silodalit;r1g3,,, ;i alte absurclitdfi de I'e lr-rl acestor.r, pc cari , (-)azt:talii., 1e susl,in ctt rr hotirirc asa de neclititi. ca si cdnd ar fi ccle rrai clat't: si er.iclcnte lucruri c,lin lurrre. irr colgrcscle, ct: s'ar {i linrrt lt: basa statntului autononric, domnii dc la ,(iazet:r', ar fi I>ttttrt cele si exterminarea tuturor clocto:'ilor in tcologit: si ;r celor alal1i preoii lunlinai;, ca ast-fci s.i ri'nriuii irr sinrtl bisericei n6stre nunrai rrisce preofi, ceri cu gtlrit cilscalii sii adnrire emr-iitele prelegeri dc .istoric bisciicdsci si. rlrr;pt ..i r..'! catron.ic, ce li-lr:-ar h tinut lurninalii ,'( l:rzeiarin. i1,-ccin:3rt:,srrl i dinqii ar fi.irutut plbtcsta itr contla tlirnitt'rii l.iitrin' acela tclrr'i l(aclu la liuculc'ici. l,c carc il crcar'"csc l:rli ttici ttlt
'" "n' ".o'
;'

narea cea rnirre nation;rli

tliu

art

eft.

.-

.;F,

"

l'.

;',i

,'.,,
,"1' ,
,

,
'

ls'l r rli lA

11 :J

l'.1

4l:l
rlr,1

.'\UTONO}I];\ lilSIlRll'ESCA

$i

iv itr trumErul 235 al '('azetein, 9i tot odati ar h Putut ci ai'c atirti ,,g,,,tt,t, cir este o iltsine pcnti-lr lliscrica -n6siri' ar fi putrtt si altora' inrp''u'l'nita 9i 1,rlo1i t:rrlt), in cit pote preo!i' cu de ast-fel cl-esceln nlai , ,',1l ,r,, insistinli, sd tllr latiui sc fiilcsce r:rui tltt trumai noi, ci si biscrica cc:r cultii liL r;i i 1rt!tt: vt:dd hrcrAncl in sinul sEir' ci si ne lutorcenr guvernd' putca nu se lrrrrl,rrr ilt, aceltl;l, cirncl biserica t'ontAnii rit ;i nalior.inlitate cle biu'bafi sdri vicir'tl set l,tr ,i rt linti itl Atanasiri cu \Venceslaii r,l r;ritr;i, cllrll:l ficut Nlitropolitul care si I'a !ir-rut secr(jtar l"t ;rttz rlt: origine Silesian, pe

tl !'ttt/i/tre/ui .r1'.'ct!tlosttt/ tlttf'lttl tlt' ltrtivli;tittni sit1lrtllt' tt't :':"::' u;t''"1'otltin"i't'l'''""'j'' .si cd' rttntttti tr'ri,') 'i" "ir,, rl.is.1'elittu,ca I'alci c/u&r ttti'stra
TLtt

Rottt'rtt'

i;"'li'''ei ii'sciplitu:r' Si itzstitufiztrila te ceta ?rwescc tt'iirul ' ;i irz orientalc spalul toii ncistre a tlone permite cle astir ciat-i in. cari.a ci{ut di Denvedi ttite elorile "''";';;';;.'itice' .. 0,1' ":.:':::;tll,,:'l:l "li,.'l"i' j; " : J,ill' ::.:;; ,
f,,:t.:::
" "i"'., t:::*'

ln

Iti'"tt'''

r
F
i

lrlr,lt'l'l

irlti.

congresele pioiectate cea li';rr li <lat "(,i:rzetarilorn trillriterii iincrrr;ri lrtltt,t t.rcirsiunc. si proti:slt:zr: in contra nostt'c rrl,t l;t ltotlra, tlc utlde s';r :rdrts cot-tsciinla origir-rii unde 9i-a lirlittr' :ri tltrtlt: s'a crescut marele ct'onicar Sincai' Petru }'lzrior' istor-iograf i1cintl 11g1111f sciirl!i ttrtlt-rsa r .\,.tr1irri li in pieptul ,rlr. r.;irrri scricri air apt-ins focul t'ott-iiruistnului si Lrndr: J848' lrttltilot lrirrtasi la n'risciriit: riationaie din cu deschis a cal'e :,',rit lot ttt;tt lrirrllali c:r Petru Paui Aron' 'in c:r si tl'(lcut' -*ecolul lllvil tlin Ii.orlra scolele clin lllas n:r!ionalc' nostre ;rl1r rrrrrlli l)ropagatori zelosi ;ri crilturci ll-rai trirrriti tincri Ar,r'tttt:ttt:;t lrr fi putut ccre, sd nLi se ales la scolc connlai si rotrt,itti rtici 1a alte scole striirte, Inocentiir I(lein' un crescut ,1,,t,' ,1,, It,sui1i, in cari s'ai trccttt' si trn vcirculuY al roniin si t:r'l ttr:ti ttrare archiereil clenrlui buttitstare:r jertfit pclit-tl lr,;rn llob, carc tole siJe:a lris, t it r:, .ele.

.in

\4itropolit to"t-' Von*o' 1697 ;i *inottttt" tinute intre anii I)ende acolo, ci dirr ^t;; dl l;isr:rict:i rotr.tine cu Ron'la' 17C)0 in causa uniril

binecuvintati ;r rericiturui il ;-';;"'i" I'erhdia acesta' 5s vede limurit

:;; J* .:Ti::ll;;;J; :J:llilJ:'::;'J'


al"."rl 1697 si
5s vctlc apt'i:'rl' c;t si 1'arin!ii
1?0(t inc:i

til:"

,ffi :,#i:.y;:i:;;"i,;:ll,:*'!:{:,':.::i?'::.::'^: ttottic din /tts,'t tc,l ot stn':idelor r.lintlc lrrrii


;;';;';t't;t;t
jurisdreptul prirnatial de
J 1i'"1i,,

;;;1;;

ntirtur-isirea

viit, ce-l p6rt:i cionrnii cie ia '(lazetau lalS' ci si-:r[ t:u ct:sfittnile bistlricesci, stl tecle si de acolo' Acest consulteze' s;i*l care pe r:;'irtt;rt si ttn leolog erudit, lost.ului pers6na in T-]ucuresci in trrolog s':r ;i afl:rt toctlai ia dorinta o(iazt:tariloro
Itrtcresttl
,r,l7t1tl:r:t.l

Nicolari I)ensusianu, cirre intr'irrsui se sile sce scrir: in nurni:ru1 2116. un lunq articol. 9i Ioan lt'47x1:4:r:L a t.lovcdi, cti biserica unild' pdnd' la ilitropolitttl

'lstit?i si neciclnlli cale;r actista apoi Si Pe ;;;.tt."' ci numai Mitropolitul -;tt;"t'ttlc trrl scriito' to'"!"""".-tlt'vedescd' i1e lurisdicliune prinreti;rlir la sfirVa.cea a clat t;; pttt""". trt t,^'--",..3ilili]",:" 2rsupra bisericei ''tt-ljtt"' at li avut nici o sclrc' situl veacului al 1?-iea ilu cu ustudiul aPro.:..tt se L.rsi 'laudi '(i;';;;t"""' tl-l.iu act'l fuuciarncnt:rl ^fl" f " care RornAr.rii ai ficgt fu.clatu al d-f i ;#;;"';"';t i69'\' in dc uuirc ai'.t Z Otionrc de a 1i-se pirstrh 'estirbitc u'tirea pe lingi ;;;;;";;; otientale' mai sint si alte acte ritul si rliscipiina it'""t"t p"'t't't"':t v1]emn l'n'irrratul Papei in'i't'i l'undatuentalt" ii'onra' nu in lu'ntrtislrt: si st: llll(jsc biscricr:i nsuPrtl 'crt t'lrit:t'itrri' 1rc c;tri cil I)crlsulanu r:r'ut'ilt.: tlc lit, tfittttil'fltti'r'i cl: ll1l1l1&x tl{'11"t' 1t' rlr: tr'rrrlitr!:r' lltl l(: s(:i(r 'tt't''t't'i''ttt'' rtlttttittttt:lt' srl tltt' P6tt: ttir:t itt /trLttttih' 'l' 't.'"'/it-')''t"'''"t ''''
necrlr

" "' :ill::,1",';,liiil:X.',, slnccril

il

i: Jiiii1

{11
rtittl r logrrrr,lr

r\tI |{ rNil$l^ lill.t,.t{tt.ti.s(.A


?+l *

ISTORIA

I.:,i.

lrr!trlttl {'i iilltt! nt{,ntl}ttl lrt';r.r.rr.r.i rrrlr lr.t:lrrrr: sii fic crcdinti

A:il lr'l lrr :irr,rlrrl r..l'i l()!)7 lirrut s.l> 1\,litropoiitul 'l'rulil, lrrlrr, r'r,lr. llirlnt llln( lr, lrlintit(: rlt: biserica uniti, r:r'l rlirrtiirl r.sl(. ir(.(,\lit i , ('u,tt;,\t t'lt, (:tutt cti poy'a de lo /(ttnd r.rh' t ttft .itlt,/ttl tr. hill hi.tt't tt:tr /tri L'Lri.tto.t, carta cstc f Iti/rl 1r,,,rr,, t /,t1,ittt." 'l''l irr sirr'rlrrl irc.sta str.-rnlosii nostri irir Ir'ir'il t$i llunr'ttrl ;rl lrlrtt.rrlr';r rlt: urrir.e, itr carc sc zice: '(.'tttlrttt, ('ttt, cl /)ttt.:hul .t-/itt/, tr. /rc'itr ./ald ht f'reirtc, rJe lo '/it/d/ t/,' /a. /'i,/ si ftuxr't/t'. ,l'i 7t'ittti,t, tniirron.isi,t;i crcrlert /tilt'r't/r'ah/lc, t:ttrt' .sfitt/tt. trttticti bistt'icti i'07nrtltd.-ctJtolicli
ccl r'art: di' l-r St:Pt.rrrbr.c I ?(X), tirrrt sub Nlitropolitul At:rnasii, dc la calc a clllal)at si actul clc uniune cl.in T Octobrc l(r98, sia ntai lbr-nrulat un act solemn rle uniunc, .subscris de I'ilitlopolitul si dc 54 protopopi cu 1563 preofi. In actul accsta se zice ir-rtre alte le: ,llrinzitttl, ttdrlu.isirtcl ,ri creQhtd lile celc cc frinuscc, nrd.t.htri.sesce Si crede aceea (adcci biserica catolici), ttai ahto.s acele latru 1)urtctc, itt. cax'c ite ffu'eant ldtui aclttrz a ./i desbitati.o 2) lnire ccle patru puncte itrsi locul inti.iir I'a ()cupat tot-de_una dognta clcsprc prirnatul rle jurisdicfiunc al pontificelui l{onran. Iiti rlarir c;i pirinlii sinoclelor clintre anii 1697 gi 1?0t) ai recunoscut prirnatul I,apci, si air pron-ris a finc trite irtt,i/dlt,'i/t de ct'cr/irt/,i ali: lrisc:r.ict:i c:rtr,rlice si pri'urura,re
cstc Jhls;i ascrlirr'crL rl-lr.ri J )r.:nsus;,1',
frhtn'.sct:, tttit'lnri.stsce ,si ctt.:rlt'.or) NI;ri de parte in sinodul

PerEdia si teiiiliriga t1-luY ])r:nsu;;rnrr ,l!, rr 'r lisr rlrllll biserica nristri se.,vcEl,-*Pt asa clt: ;r1li;rt "qi 1gf,f; nl'tarrl, Er cc-l face cu actcic .sinodului elector';rl rlirr ll'ttiS,

Cu ocasiunea acestui sinod s'rrii lrus r,vr,trttt,rlttltti al N{itropolitului Sulug l() r:orrrlilirrrrl, t:trrt lr'rlr, x1, pot ceti in actele sinodalc cle r\{ol<iovarrrr lir 1r;rg. il4 1i illi
succesor

a volumului prim.

irr t:trrltr';r rtt /t'/or rh' u.tritt,, rrrurriri Mitr.oyrolitul Vancc:r si sittotlttl lrrovirrr:i,rl rlirr lli?il ;r prrs lrisr,r.ic.ir ntistr-ir sub jurisrlir:lirrrrt';r Irilrrrrliirlli ;r l,;r1rr.r si ;r irrlr.,ritrs it.r t::r c.lognt(:lc lrisrlir'r'i lirlolrr:r.. ') V',rJi l il,,rrrrr ,\r lr. ,,ri lr;r11rrr 1r '1,) I,ii| ;i Nillr.s S\rrlbolac r, L lt,,t tiil n) Nrll' r |iJ'trtlrll,tr, \, I l) :,,1(, :,,lrr.

al si rlr: rl'ulrrr:lr: 'itrric lrist:rict:i <:;rl,li<:r,. I)r: rrrrr,l. tlc la sine urrrrez;i, ci"r rsl t: lirls;'i si r:,rtr:ltrsiurrr.';r, (:(i () l;rcc <11 I)cnsusanu, ci,
<1. r)r.r:lrtrrl rlr:

v,it sii st:ir:

ci-r

jrrrisrlicti,nc

acci .pirrinti n'air

papei

Di Densusanu, ca si aretc, ci 1-r:ir irrtii siltorlulttt rlr.rrln ral din 1868 r-ru arf recunoscut pritr:rtul rlt: .irrr istlir:liurrrr nl Papei, citezi dintre cc;ndi!iunilc:rruintitt: intrt: ;rllr:lr, 1rr: ir patra, unde se intelzice apclatiunca rrrt:rrrlrr ilol lrisr:rilr,l nostre ,/a 'ut'e-u.uzt/ dinh'e cn'c/zit'ruii ,saii cott.si.shit't'/t' t'o,ntuto catolicco. ins;i cu o rea vointir condan-rnabilii rll l)r:nsrrs;rrrrr il.pr.. nLr sDLmc cetitot sii, .A.J...qr & ci aci uu cstt: vorl)il tlt: olr ilcrt .. ,41t''. lucllr'{c la l' cre(llucro.llor ij,.;1t[t d!;l ditt Sht,qtm, orl /u, tll oprirea 1or cicFltcuir$ /a frintalclc ,,','i,'';);,,f,:,,,,',",1,',']'),,',u,i, ;:::r'iiiT.#:iF;'i',',',:,;,,;,,^ eliscoy' latht rlin {h4q-aria. De alti partc <il l)r:nsusurru, rrtr citczi si condiliunea a 1l-a, in care p.lrirrtii sinorluiui rccun()s(; primatul de jurisdicliunc al Papei, cr'ici condiliunr';r :r tlt:i;r ast-fcl suni:'JJti,cttrltrla Iet'a.rcltiei ttds/rc rlt ln .scrrrttttt/ !H, . llort,'i tsle cio fi,t,itlulii. itt cottcih2/ dc lo I;/ott'nl.a. tl.t.'rt de!etduQd. circuttzscristi pria cotdncle at:e/ui cottci/iil. tt tz't:tr rtdscent ,ri sontte tn t{e ternirza.li tt o strsl.ittrin. Iir conr:ilirrl rlt, la Florenta, la care sc prov6ci piirin!ii sinorlultti r:llt:tor';rl din 1868, a hotairit urrnirtt'rrclc cu privirc l;r l'otttilir'r'lr' I{orran: ,,ltJtri ittco/o (cir:finirn'), cd, .9litt/u/ ,\it.,rtur .'lftrt.r/t'/it ;i Ponli/icele l?onatt littt lritnotul itt 1it,i /tnrtt'tr, .yi tii. itr.trt St PrnzliJicele Rotnalz tsl: rrt tttrilot tt/ ,5.1 itt/trltti ,ti /r't it:i/rr/tti Pe h-u coriJ-ertl Ay'o.sto/i/ot', .ti adcolnt/ul ztitttt' trltrl ('ltt i.t/tt.t, ,ri cn.f a ttitti bisericct, ;i p,irintele ,ri ittt'i:'lti./ottr/ /rt/trt'rtt' na;li.tti/ot', ,ri cd. tlln.strltt.i'i.rL ftct'.sdtttr Jrrici/u/ui I'r'lrtr i .r'r tlr/ rt /tt1.1, t', dc lo l)ottutttl troslr u Ivt.s C'h.ri.stos tL:/tlirtti f ttlt.')'t.' t/t' tl ttulrcll,i;i.gubenui bisctica utiz,ct'.salti, rlu.f,l rrtttt .';t'tr/rl .Si itt. aclele sitfttfuloi e cuttttttict ;i itt .s/irth /t' crtttrittt: t )n
i ') vedl (.onntj..trfos. l. I'aL. ,+- 3' -\.4!

,:j'{..I

f;

C,

/.

.:'

i,

,\i i -lONOllL\ Bl,sitRI('FISCA

lii

l(

tl{|i\

l,.l

l)in ;rce:r'.ca se rredc rnai littlpedt) de cit I'lrtlilta s,ilclLri', ci plnnlii sinodrtiui r-'lectoral dt: l;r anttl 1868 ari Iriculr()scilt irrin'ratul de jurisciicliune al }'epei, si cir prin ul n)irrc tll l)er-rsusanu lacc t-trare ttedreptete fr:r-icitului X'litr<lpolit \ancc:r, cind il ;rresenti cetitr:l.ilor "(razeteYo c:r Pc vinclItorrrl inrieirt:rrdinfei bisericei unitt:' care nul)lai Prin irr)cst archiclci a ltrst suptis:r jurisclicfiuiiii papalc.'lot din cclc ciLirtc se vedc, ci iv'litropolitui Yanceur nu a violat conrliiittttile tlt: alt:gcre dc la 1868 irrin ace ea) cir in (,oncilitrl prrtr,irtcial de la 1872 a l-ecunoscut prir-r'ratul
' L'apei, rle t-rtece decreteie Corlciliului plovinciai, in ceea ce clcosebc:sc tJe condifiunea a J)r'1r csce l'apa, in e stttf d nrt se 3-a citati ur:ri sus^ l\st-fel stincl lr.icrr'rj' rtot suntcm convinsi,

ritrrl, tlrscilrlitlir iii ;tr(rz,'illliltlr:lr lris' t ict'i Ittistrt'-, circi la pag' 26 a corrr:iliulilj s(' sl)lllll' itl)l ;rl, t:ii /'tttttt:fit:e/e a;a &1ts(ilti' t'.ti'1't:ilI:r.t: ltttltt t'tt ittrtlia/d, a.ttrft'a bi'sericel tztislre, itt ci'/ ,t'i/ul orirtt/al .t,1. t'tttutitr.d. ttt"t.,,!lltttat,rz .t,!. .re ld.rtt'czt tt't' s-lhtlatia di-;ciplhn, care indiltla de -schisntri o lineoti;i lro.fcsail Orinrirtl'ii... Llr Jontia ,ti adtnini-stralituta Pt'olittcici tle A/ba-Iulia sd. sc ittllciltiscd dzQ,i' ritul ;i ttisci2lhm bisericei
1tt

oticttltle".

penirll :ri-lr;rlea vechilor drepturi alc biscricei grcco-catolicc persecutrtc, liri tiesocotitc si cilcate in llicicirc de noui ;\litropolit loan Vaucea, ales chier- pe basa acestor

ci pc liesr:c c;rt'r: liotttlitt il'.rcco-catolic, alari de tlonrr-rii clc ia '(.lazi:1a., trebue si-l revolteze urnlittirelc cuvinte ale lui l)cirsusanu: ,Dat',t.ccslt' cotulilitttti (e vortra de concli1iu:rile sinor1ului eiectot'al din 1868) oblig:ltore si sfintc

Eti clar5, dle I)cnsusianu, ci I{itropolitul Vancea tocmai cu aceea ingrijire zrrchieresci a fost fali cu pistlarea ncstilbitS. a rituiui, discipiinei si ase{Sminttrlor biselicei unite, cu care ari. lost pirinlii aceia brtni, cari ar-L forrnuiat actui funclanrental tir: unire clin 7 Octobrc J.698, de carc ar ti trciruit si laci utt us cu mult mai bun, cle cit cun-r ai flcut in articolul lrublicat in ,Gazeta.u care :rrticol va rdrlrini pur:urea o pati nestersii pe numele dtalc, pentru-cir tlu ;ti umbl:rt si lulninezi pe oinenY. ci sd-i secluci' ;i ast-ft:l si compromiti o biscticS. calc si pe dta tc-;r crcscut la sinul

ir

I ,t
:r

o afl:inr noi in lrnple'jtrrare;r, c.i djn actele ConciiiLrlui provincial clt: 1a 1,9?2 rjc,runia sa citezi rtrtnlai pi.rrtea, unde e-stc vorba rJt:splc i-ilirrtatul Papei, irlsir lru atllinlr:s;ce si pasaqelt:' utrtlc sc giil-anfczi corlscrvar ca nesti|biti a t'ilului, riisciTlittti ;i trst't,i,itrtittlclttt-hiseritci ttrictttalc \n sinul iriscricei ll6strc. I'r'in at:csta proccduri necualificabili di I)ensusanu voiesce si rlovcr-lc:sc:i, ci llitropolitul \rancea a supus biserica nt'rstri lrrrisrl,ciiunii papale in tndsuri asa de nl;rre, itl ciit Papa :rr lrrrtr: .;it ttt ,r4ottrtt'z:e riltt/, di-;ciplirttt' -ri -sri trc sc/dnfic cltttu' littht ntlht/tti tn bisaricti. |t siL coll)itii si alte prepott:nte inchipuitc cie tll IJensus:in.u 1\tlt:vilu1 insi este, ci pe cArrd rle o pat'tt: Conciliul lrrr.,vincial a rtctltloscut pritlrittrtl I'ontificr:llri Itoman, pr: ;1111116i rlt: ali i parte si-a 1:icut rcscrve lc :;ale cu p'rivirc la
Culn-iea perfidiei dorrtnullti J)ensusailu

conditiuuio.

in care dl I)ensusianu sPune cctitori'ior ,,(iazetei,n cri a aflat acttll dc unire rjin 1698. dr-rv<:rlcscc, cir domni:r sa a voit cu tot pretul si discrcditezc biserica catolic;i si printr'ir-rs:r si biserica ntistr:i. I)insul arleci asa pres,snti lucrul, ca si cind iesLrifii ar fi linut ir:icurls acel act pzini ircume. si nurnai Irr: cale ntisteriisti l'a putui aili domtria sa uitrtre hirtiile unui Iesuit, vrdsnras liornArtiior,n I)e care il :rcusii, ci'r ar f, f:iisificat acest act ilt
Ciriar si rncdul,
traduccrea latini.
adegt':rul esie, cd t.cest act nu ultmai ci ntl a lost ascuus, ci din contri inrpreuni cu alte acte adunate dc pirinteic Iesuit Hevenesi a lost depus ia loc public si

sdir iubitor.

,l
ti
J
,;

insi

tc.rtii lurllea, ac.cci in bibiioteca universitilii din l3uclapcsta, un<lt-' l':r :iflirl si dl I)ensusiarru, pe cum insu-si rccutt6sce. rtit in ;rlticolul din ,( i;rzt;t;"t,u ci in rapoltul inaintat rlt: rlottrttilt s;t /\<:;trlr:trtitti rontinc, in care rai)ort sPrrflc alrriat, r:ii ilctul tlll t':;lc .ft/ri/icrzl, ci nutlai

acccsibil pentru

27

418

Al l'l'(

)N(,\ll A llll"lil{ l('li.S(l^

ISTOI{IA

l':,1.

4lg

tt;rrlLtct:t t:;r

r)' Apoi ceea-ce este ltti l;ttitlrlsr:ir t'slt' lrr'r"rrtrltl chiar de un si lnai iiltcl'('sillll, :tt:t:l ;lt:t s(r illlit l)lll)licat ad illusi"tt;;';, ,rnr,,tt,, rit: pirlirrt''lr: Nrllr:s in 'sytlrbolac 21'2' 203 I' vol' P' trirrrdanr histori;rtt't lLt:tllr:si;rtr otit'tllalisn falsi{ici si :tscuncl it'Lvinttit.cl' cir lr:suilii n:ia-"u,

lntr'aceea cesfiullea irutol-lomici catolicc din Ung:rria) care intre 18?i--18[J9 se pirrea ingroPat?i' ie kr 1890 in c6ce inccpir a se agitijl clin noft 9i tot-rld-una cu tendinta vedite de a nimici indepen-

Pliiesco ditr redactiunea cAt de silnpli trcl>ut: sii lit: rlonrnii ;i l)cnsusianu ".i"t", li;"r*"t 'lransilvanici,o cind t6lc vorbelc lui de l)unumdr in le ieari de bar.ri buni, si le publici -un l)cususianu dlui calulnniile ,-r-rin""a al acelei foi, ca ast-fcl colibe lirinesci' ur:m:i din cca in si pini sn strnbuti se face chiar l)ensusianu in fine observdm, ci dl nici o puterc recun6sce nu-i ridicul, cind de () parte Papei se ridici domnia-sa parte in biserica n6stri, er de altir rotlrin episcopatul peste obstea bisericei ndrstre' il" respectivc ari toli cari grcco-catolic 9i peste l'apa, .prinrit' din 1872' si nquasi aprobat decisiunile sinoclului provincial

excatlredraudeclariilrtr,untonhcltirit,casicAnd zic, cit .,decisiunile sitto<lonnia.sa ar fi infalibil. declari, ileg'ale. ;i uule Peilh'll' toli tlutu.i t{e la t87z stt'ut Si t'imdtz c/et'u/ ;i Jtoporul hisesecolii, .f,irii. ft'ttera obligtithc fientt't't accstir insd suni prost ricai rt) Atbi-Iutia". Declaragiunea care n'a sciut face alt-ceva' <lc tot rlin gura unui scriitor' istorice' cari spun apriat' cit clt: clit si abuscze de actele nu contine alt-ceva :ilnu,lul provincial cle la 1872 in esentir ale bisericei orientale cu plivirt: la l'ailar 5i asedlmir-rtele t-ttistrc,<lecitu.""n."ariirrvdlatsipiririfiisitrocltrlr-ri elcctoral din 1868' ori_ce cctitor l)in tote acestea se prite coll\'lnfle >lr snzlls biscrica nu n"pr.o.,tput, cd Nlitropolitul Vancea. din contri a ci si'gur"' iirz portt'tl ei cel reclitt Si ilrr, intirit'o si asigurat'o in acel port' cc le adrcsirrtt inchiem insi de astiiclati cu cuvintele 7:u /'as Densusianu: tll lor u(lazetarilorn si advocatuiui
t,onlu f)andin
r) Verti cerc<:tiri istorictr in ar chivelc Trannici dc Nic-. Dcnsuslttttl' 1':rg' 99.
1;

denfa Nlitropoliei n6stre' itt I I l)ecembrc 1890 in Nlinistrul de culte ;i instr'rcfiunea publici intruni catol3udapesta o conferin!f, de mai mulli lruntasi lici, iu care chiemd ii pe episcopul Oriqlii mari' cf, din N,Iihail Pavel. Acdsti imprejurare prevestia) noi se piinuesce contopirea biscricei n6stre in orautonomic al bisericei latine' in ls liebruar -go,rirnlol ?89t o .r.ta de frunta;i catolici tinuri o conferinli in Budapestzr' si o vie mi$carc inscerrari in favorul ungarc in autonomiei catolice si cetilenii capitalei 20 Februar 1891 ')' mii,-r urma acestor lniscf,ri clerul qi poporui tropoliei romAne unite incepir din noii a se nelinisti' gi .a.,a clerul se intruni in sinodul electoral din 13la; spre ia 16 Aprilie 1393, isi int6rse cu ir.rgrijire privirile^ intr'o bisericei' contla uneltirile, ce se flceari in conferinta linuti inainte rle sinod, se alese o copromisiune cie 12 membri, care si pregitdsci un ar ce incerciri' test pr-rternic in contra ori cirei tincle la subjusarea bisericei' Comisiunea imi irlcrtl-

mie formularea >rnanifestulttl,< care iu primit ;i clc conrisir'rne si de sinocl in textul ce urmdz:I:
clinfa'r 1) Vccli articolii scrisi cle mine
sul>

'

!
sl

titlul

,-Attttit-tott'tiito si clin 1'S99 nurr-r<:rii

in 'Unirea" din -1 8 sulr

Llngalirri

si

trt'rstrt:'' "1.;r situ;r1ia biscricci

!'

ll
t: ii

i.,
ii

$.

t&!

420

AUTONOMIA tsISERICESCA

IS'I'OI{IA

I,],I.

4?I

Manifestul Sinodului electoral din 16 April 1893' Urmdnd exen-rplul pdrinfilor nostri, cari in sin<idelc a-;i manifesta dorinlele Ei postulatele sale cu privire la del5turarea pedecilor, cari stiteat in calea prosperirii bisericei romAne grcco-catolice, si cu privire la mijl<icele,
cari ddn;ii le aflari corespunzdtore pentru ajttngerea scrlpului sublinr, ce-l urmiresce biserica nostrd in nrijlr-rcul poporului rornAn; si avdnd in vedere irnprejuririle grele, in cari se afl.l biserica n6stri in timpul de fafi, sinodul electoral irrtrunit in 16 Aprilie st. n. 1893 se simte dator inaintea lui I)umneze [, a clerului gi popor:ului romin greco-catolic a-si rnanifesta t6te acelea dorinte ;i postulatc, a cdror implinire o doresce si poftesce de la viitorul Metropolit si cle la ceialalfi factori clternati a coniucra la realisarea acelor postulate. Dorinlelc si postulatele, a cdror implinire o astepti sinodul electoral de la viitorul Metropolit si de la ceialaili factori competenfi, sunt urmlt<-rlele: 1. Ai'6nd iu vedere, ci biserica n6stri din timpurile strivechi de .1ure si-a avut tot-dd-una irrdependenla sa autonomici; Avnd in veciere, ci Pontificcle Roman Piri IX prin buila canonizitole de dato 26 Novembre 1853, care sc incepe cu cuvintele: nEcclesian-r Christio, a cleclarat Provincia rt6stri bisericesci greco-catolici ronrAn'1 dc AlbaIulia si Figiras cJ.e esentftd' si liberald dc ori-cc putere ori prerclgativdjurisdic!ionaliiascaunuluirnctroJl<llitarrdin Strigon si a ori c.1rci alte auctoritiifi bisericcsci din patria
n6str5; clecretat.l cu aprob;rrea St'intului Sr:autt Apostolic al I{ornei si prin Conciliul lrrovirtci:tl I rlr.: ia anul 1872, rnai v6rtos ca in -fitlul Il (lap 2, tltlrlt: s'l gilr;rlrtitt tot-odati si aceea, -nestirneatinsc tot-tlr':-ttnir t'i:rttl^rttir slj ;i in biscrit;ir trtjstIir

lritr:

electoralc din trecut si-ari linut de cca tnai sacrd datorinlir

:r: r:rlirtttintt:)t: t:i oLit:tltalt:, si allutne: ftrrma, adn'rinistrirliurrr:;r, r'itrrl si tlisciplina ei, asa PC cun) se afli acestea csl)tlso in (l:ttlrint:lt: gr:nuitre si autentice ale b'iser icei rlrir:nt:rlr: nc<.lcsbitratc clc cetrtrul cJc rinitate; Av0ntl it) r,edcrt:, ci indepenclenla Nletropoliei n6stre

si;r rlicccsclor r:i sutragatlc clc la ori care biserici din patrie a l'ost inarticulati ;i in legile patriei prin articolul de lcse XXXIX din 1868: Sino<1ul clcctoral cloresce, cir viitorul Nletropolit in-rprcuni cu }ipisct.rpii lui sufr-agani si cu clerul si poporul creclincios, sir lucre rlin t6te puterile intre irrprejuririle grele cle astdzi, ca independenla autonomici a bisericei nostre de la ori-ce alti biserici clin patrie sd {ie apdrati asa, in cit nici cca mai mic:i ir-rgc'rirlfi din partea celor necotnPetenfi in afacerile biselicci nostre si a institutiunilor ei, si nu se piita validiti, si cu atit nrai pufin si se p6ti sut;ordinii Provincia nostri biser icei de ritul latin din Ungaria, cu care biserica ncistri estc nulnai coordiuatir,
la nirneni altui, de cAt numai dc la Supremul Cep al bisericei catolice rolnane. 2. Consider6nd, ci in tinrpul clin urmi tot mai tare ies la ivdli tendinfe de a se crea pentru biserica dc ritr-rl
ncatdrnAnd cie

latin din Ungaria un organism autonomic' in care si fic contopiti si biserica nostr.i, prin ce esistinia si indcpendenfa provinciei metropolitane qreco-catolice rotnine dt: Alba-Iulia 9i Figiras t:ste gref arrrcnintati; Considerdnd, ci aceste tcndinfe si-ari aflat si espresiunea concret.i

in statutul autononrit-'i catolicedin

Ungaria

n<istr:i si-ar perde ctttrtopinclu-se ;rut{rnotlli"t, bisericii a sa dc t<itir itrcii,",idualitate

forrrulat la anui 11371, prin carc biserica

Ar'6nc1 ir-r vedcre,

ci

act':stii irttlcpctldcntir

lbst

cu privire la totc al-acerilc salc scol;trt:, ilnrlafionzrle si in rnare parte aclrltinistrative in or{anistttltl biscricci de ritul latin din Ungaria; ConsiderAncl in fine, cir artiiolul dc lcge XI-llI clin 1868 garantczii si bisericei n<'rstre :rceeasi autonolnic, de care se bucuri si conft:siunilc rccepte din patrie
:

't'-'!.

AUTONOivIIA IIISERIC!.S{]A

ls'l ()l{lA lil.

!'J:l

t""'"',';"1::l,l'1,,;,;l];1".,

Slinociul clectoral sc sitirt(, dirtor- zr prcrtcsti solenrn in (:onlril tr.:ndin!elor amintite si ruai rririo.s a stal,utului nte_ Irlor';rt, si cr:re de la r,iitorul nteiropolif, ca irupreun;i cu lpisr;opii r;or.r-rprovinciali s;i facir toti pasii de lipsi, ca birlrir';r rrristrz"r sir nu fid colttopiti in orgaitismul autonollic ;rl lriscricci latinc clin Ungari;,r cu nici un T)ret, nici chiar ,'tr l,r't'1ul congruei aclusr: in leg:itur-i cu accil autonomie. r r rlirr colrtlii sir sc esopor(.rze de la lt-rcrrI compa.teltt purllr t';r irr virlti cit rnai grabnici"r a unui .rrqanisnl autlrnouric r,r'l);r irl l)olttl'u biserica nt'.r-str5 si intru *.rite co-rfonrr cu ;r,,1rir';rlirnilt: si dorinfclc iegitinte si justc, accentuate dc l lrllitc oli ,:lc clerul si pol,rorul ron)ill, si in acest olt]arri,;rn ;rrrtolrorrric si se rlea si elr:ntr:ntului,iaic influinta cuvltril,i, (:c o lr:clanui esigjntele irnprc'jur:irilor. actr:ale, lrt'slr.r';,(iir invrlt;irtrdtltului ;i lunrJatiunjlttr. culturale, si lr { ;u r:rr t utrlror rnijlricelor materialc ncapdrat de Jipsi l'|r'nrr u (l()t:l|ca bisc|icelor si scrilelor rorndne g'eco-catrlice ', r rr ('lr,r rrlrri rrostru atAt de ntiser, liir:i ca prin zrcdsta sI '.," \ ;llr.l)le constitutirrue;r dat.1 sfintei biscrice clc insu,si

esi>irt'rAnrl sPrc accst;r inl'rlirt :L si :tPt rlbatc:t lacttlrilc-rr ln;ri inalti competenli. 4. Considerind, c.I sc iac tt;l nrlri nrultc incclciri si se jair disposifiuni nec()mpctcnt(j irc:ntrlr a se clespoia de

ior greco-catolic lolnirr rru numiri lcolele nostre medii, ci si celelalte institute de inr,dfirmdnt greco-catolice
caracterul
ro

mine: Sinodul electoral protesttlzi s(ilemll in contra acestor incerc:ili si disposiliuni, si cere ctr incredere fiesci de la viitorul Metropolit si dc l:r ceilalli episcopi. pe cum si de 1a clcrul 9i poporul nostt-u crcrlincios, ca si apcrc ctl birbifie:rut()nomia scolelor n(istre -si caracterul lor grecocatolic rolillin.

Iosif Hossu, Alimpiir Barbolovici, Basiliri Raf,


vicari'1.

Ioane lanza,
vicari[.

drcptur t:lccr'rar, r,",,,...it,,t rlrrr lilnprrli vcclti CIenll nostru la coruplet:rrea scaunului rrr,'llr,lroJit;rn, in urtr.ut ingcrintt-lor nccortDetentc, ce sc) rrr,rrrili'strlzi tlin zi in zi tot n'rai muit, a <lcverrit un drcpt ilrr:,,,r it"r, crlre nLt sti in consonanti nici cu principiile tie lr rril;rtt: si clrr:ptate, nici cu 1;rescr.icrile canonjce, nici ()u tlorintelc manifestatc in trecut clr: Clr:rul si poporuJ
nosllu.

..

Ioan V. Rusu,
protopop.

Dr. Ioan Pop, Dr. V, Szmigelski, Pop Avel Bociat,


Gerasim Domide, Alesandru Lem6nyi, Dr. Augustin Bunea,
rcfe rcnt

Nicolau Solomon,
protollop

(,lonsidcrind,

rlt: ti;rto 12 IJecen-rbr-r: 1850 a pus in pr-osirect o ,-f,il(;rc n co't1;letirii scaunelor. a'cliieresci tlin tirti oro_ vincia n6-.tri ntetropolitan;i: Sinodul dc,ire,sce, ca vitorui ll ctroirr.rlii si_si lir-ri de st'irrtd rjatorini:i a regula cor-..rpictai:e;r scaunului rnetropolira:r s';r scauneior cpi_scope5ci sulragatrc lrrin alce rtre,
t-t).r;t/./d.re,<

rrosttu inrpdr.at si llege apostolic prin prcainalta decisiune

ci insu-si.i\[aestrtea Sa prea qrafiosul

intr'aceea se ivi ideea' si se infiin{ezc autononlia catolic"i. numai in Ungaria propriu zise, l[sAndu-se afari Tr:insilvar-ria. Cei-cc a[ pus la cale acdstA miscare oblinuri cie la iVlaestatea Sa numire:l unei comisiuni de 30, czire sub presidiul primatelui 3d stabildsci modalitatea convocerii congresului regni colar autonomic) pe cllm 5i condiliunik:, intre cari ar fi se se facir or-ganizirrea irtltonomiei' in accstf comisiun() Ave:zr sir id partc --'- pe lrasa invitArii regesci ''-- si caltotlicrll l'arrl \Icla rlin c;ipituiul bisericei Llnitc tlc ( )rltrltlit-lntll'().

4')4

Al)l'()N()N'lln lllSIlltlCESCA

lS'f0RlA

l'.i.

42s

/\r't:stit st: lrrt:st:ntii l;r scdinfa din 24 Faur 1894, rl;rt lol tttttttcl r:r:li o tlt:t:l;tratirtue, prin care protestd irr r:orrlr:r tttlrt:rt:l <lit:r:csci tlc Oradea-mare din oruirnisrrrrrl Mitrollolicl rotuine unite, ;i care fiind un irr:t itttpot't lrnt prcu?ltit crr scirca gi invoirea episcoyrilor ttostt'i, o lirs,'itn si1 urmezt: ztci: lrr inlclcsul ltot;'rrirei Iu:rtc in conleren!a ilustruiui cor c1-riscollcsc, finutit la 30 Nov. 1893, chiemarea comisiunei

ast-fcl clc a se dcclara. ori a coopera ia aclucerea.-utlor escnliale ic' dirccf staveriri, cari pun irl uet'lc''t: in ori-ce eparchiei a canonic schirnbiri in positiutrea cie clrcpt public

I)in

crcdc compettlnt aceste motive sr:bscrisul nu sc

lrrcscritc cstt: n prclucra utl ft'oiect fenhzt qutottotttit'- ce va fi sir sc inliinlczc, c1e o partc pc basa unui sistem electoral. cr clc alti parto a utrui sistem de clenulnire Spre acest scop comisiunctr c()lrlpune un proiect cu privire 1a rnodalitatea, in care tra ave si fie convocat congresul pentru autonotnie ;i tot odate isi di pirerea asupra lucririlor congresului din 1371, ciL intru cirt pot fi aceste
folosite.

.le Oradca-mat'e. -'"r.ii.u" -r -.1i *' ;;;;. 'lcja irr accst stadiir :rl pcriracldrilor ttlea si nu fie luati cortrisiunei, nt6 rog, ce Presentarea o.ri-ce^ ct;,re.1lit1if clc drcpt basir a vt e-unui irejutliciir tnele cAstigate' st a pentru-ci si in urrlrarea cunoscinielc-ir schintllt"o in ori-ce direclie convinqerii rnele atirrgerca ori gr'-cat' de Oradeaeparchici a a stirii de drept pottti" calea fonrlui sprt: pe cait r1e malc lltl se p6te efeptui' competent' o.erto .lti",t-raf si irl in!e1esu1 catronelor 189'l' Faur Rurlapesta, la 2-l paul VeIa m. p. scr
canunic

al

rl'tcct

'"'1,?1a1,;"',]l

ci comisiunea are si dea un proicct pentru infiintarea unei corporatiuni bisericesci atit de inaltc, carc se vede chien-rati a realisa reforme radicale in guvernamcntul intern si estern al bisericei catolice din Ungaria: . Din
n'rotivul, norr-nativ Subscrisul printirrcl cu cel rnai profund ornagiir ordinul clistinctiv al -N{acstifii Sale l{cgclui Apostolic, s'a presentat la scclinlit acestci cornisiuni. <1c;i nu in!elege pentru ce a frrsl cltit:tnat cir un canonic gr.-cat. intr'o colnisiune' carc ir.r'o tlcr scol) t't:alisarea attl onorniei bisericcsci rornallo-

autonomiei ;i Catolicii 1n fine tlr-rserii cesiiunea paii la moin parlament' si siliri guvernul si faci

narchul Pentrtt resolvirea ei' p: b":': in urma acestora' Primatele lJngariei' din ]4 Sale ltegelui preainaltei hotiriri a \laest[;ii

catolicc? 'l'ot otlatii ttu 1t<itr: trece fdri dc a nu observa, cii prcaglr'irtir'rs:r iuvit;rrtr c'lat:i clir-r 13 l'au, 1894 sub nr. ad 2ll,l lrt'r:s. titttlscc l:r inl'rir..farea autonrlrniei biscricesci /,t'rtlttt lti.sr't it:,t t'otrttttto-cttltt/icli -- din Ungaria - luati in itrlclcs rlslritrs;, si r:it tlit:crtsit gr.-cat. Oli.<iani, ca o parte irttt'rlr'; ttl;'r ir or g;rttisrlttrltri 1\'let.t-opoliei gi:.-cat. de Aibalrrli:r si liig;ii;rs, t';t sittgurir nttttrai nu p,irte fi privitri din lrtrtrct rll vlrillt: r:tt lotul rlr:<lst:bit.

N,Iaiu1B9?,ci1Scris6feaSadeclto29x,Iaiir1897 ziria de 24 luniir Nro 2996, a dispus, ca inccpencl cu catolici' cari 189? si se conscrie toli acei credincio;i ce avea si air drept si alegi deputali la congresr'tl' seintrtlndsciin[3rrrlztpestaSpreaorganizdautoclisposifiunilor nomia catolici. $i tlincl-ca, co.,fcl:,lr ronane N'litropoliei luate dc primatele, diecesele congrcs acel la unite inci aveau si aldgir cleputali se linea sdmi nlt pas ii ^-t-f"i chiar de la primril n6strc) rje dreptul public si intlepcnclenfa- bisericei conatut-tci ci <lin colltrti se crlnterlpla inci rle pe

---

'1

lt"ioutiut citat' Pas' 50

55'

I t
!

lFtFFmsw:'"

'l!tt

A I r't'( )N(

)i\ltA l.ttstitil(. li.sci

l:i'l

)l{lr\

l,ll

topirca t:i irr ()r.q,utism ul ltisericci latinc.r : un lior (ie irLdigr-rare trectt prin corltul bisericei ntistre. L)e asti dati intrdgi oltstca, clerici si mireni, cie l;r. cej inzri mare p5.ni. la cel miri n.ric, sciurd. si-;i ihcir clatoria. Episcopii L\4ihail Pavel de ia Orade, Ioan Szabd de la Gherla, I)emetriir Raclu de lir Lugog, la .qlasul mitropolitului lor Victor Mih6iyi, alergari lit Blas, insofiti si de cere un preot si ast-fel se linu in 23 lur-rie 1897 conlbrenla episcopdsci, }a care afani cle episcopii nurnili. luarii parte din Blas: I. NI. I{olclovanu! I)r. Augustin Bunea, Dr. Vasile Flossu ;i Dr. \,'ictor Szmigelski; din Orade: Cornelirj Bulcrr; din Gherla: Vasile Pordea si clin Lugos Ioan Roros. Conferinta hotilri , cd episcopii nici nri conscriir aleg6torii gr.-cett. rlin provincia mitropolitani, nici nu .t;spu,, ,riegcrea rlt:prrtafilor, nici nu participd ei insi-si ia congrcs. l)r: orlati. cpiscopii air insirrcinat pe N,Iitropolitul, ca in nrrrnc-le lor si inainteze atAt prirnatelui fJngariei, r;irt ;i Mar:stiriii Sale ci.tr: un memorial in acisti.

dccuIs rlt: t> ltrrri si'i so coll\r(lcr.:

rlrganisrrca atltouotnici biscricci catolice rli;r Ung:rri:r, chestiunca autoniltttici a devcttit asa zicdnd sirgrtra preocupare, care a iticeput a stip.i-ri miiltea Ilpiscopilor' preolilor si cre,-jitrci<-rsilor mircni, cali apar{in I'roril-rcici bisericesci gr. cat. t-lt: Alb;r-ir.llia si l:r-rgilas' T'c'te ir'ri1e irolitice si literare. ca.ri a1>ar in limba ronrilrS, air tratat la loc

ttlt

tlotll c0n{rcs l)clltru

costiLlnca acesta, clAtlcl cspresiunr: convingerii aclinc inritlicittatrl in consciinla fic-cirui crcilincios romAn gr. cat. ci autonomia biscricei catolicc din Ungaria, as;l riupi curn er;L proiectaiii in anii 1869 - 187i ;i pe cutn

de lrurte

(lu dat;r de 2il Iuniir 189? Nro 2945 s,a trirnis rrr.m'rialul lzr Primateie, dr cu aceca-si dati Nro i]2ii I s';r inirintirt la l{inistrui de cuite ;i instmcfiunea pri_ lrlicir memorizrlul aciresat Niaestf,fri sute. Nlemorialul ;r<lrt:su-t ilIaestifii Sale nu-l publicim, fiind incii ne_ rcsolvit. D;rr ccl trimis primatelui il iisim s:i urmeze rrci irr traducere romAnA, pe cum s,a publicat in ljnirea Nro 12 --I9O2. llmincntissime Dle Car:ciinal primate si r\rchiepiscopl Abia a ajuns in publicitate hotiirirea prc;rin:iltI a l\4aestirtii Salc R e:gele nostru apostolic de dto I4 ],Iairi 1897, prin care .s'.t indurat preagralios a pcrrnitc. ca in

r:;tt

sit.

acestii orgattisat-e autolrortlici -se proiectizii si acunl, uu prite s:i fie rle cit latali pt:irtlu independenfa' cu care c ir-rzestrati incri si astizi tlurnita I'rovincie biserictlscl' I{orriirtii gr. c;rt. purt;intl la ini:ni s6rtc:r hisclicci lor', si-aii csprirnat dtja clc nrai rrtirlte ori, cr.l rliferite ocasii, convirtgcre;r lor- cu plilirc 1:i posi!ia de drcllt public ;r bi' sericci gr. cat. Lolnint:. F)piscopii Provincici biscricesci gr. cat' tlc Albrr-luli:l ;i liir!{ziras u'ail irur'ut trece cu vedeLca act':st:i tniscltrtr generaLi, lra a| il gresit ciriar in contra obliulrtiurrilot'I'()silii lor clc pistoli s',iprr:mi in biserica sfinti"r a I)onluttlui tlostru Isus Christo-., dai:i n'ar fi luat nutnai de cit in cea t-n;ri seri(rsiL consideratiune modtt'l. pritr care si sc pdtir potoli agitaiiutrr:a si telnere2l crt:c'i;trciosilttr sdi si sll se; 1'r(rtii apir"a de cvr:tttu:rlcle urmiri pcricultise aie actlstei ruiscdri, atet in ce prit'esce catolicismul itt general' cit rlrai ales iD ce plivesce unirca i{omii'rilor" cu slinta Biserici catolici a
Aceste sirrt, Flrl-rinentissinlt-- dle Car dinal si I'rinlate, rnoliveie, cati ait intrunit pe lr-pisco'pii Provit-tcici nristre bisericesci, si anutue pe subscrisul ;\rchicpiscoir si }litropolit, pe lisctrl. l-or- Ilpiscoirii gr' cat. de Oradea-rnare si Ghcr-1:r si in fir:re pc llustr. Sa Ir-piscr.'1-rul qr' cat- de I-ugo;, intr'o cotrft;rcrtt;i cpiscr,llriscd, tinrrti la 2l-J lunie zL' c. ca si se sfirtuit':scri i|t'tPt'cttl.t:"t itstlPra Procr.:dtlrii, ce ar li de urlnat.
I{omei.

i
t
t

4!H
sllr.(:

AI),I'ONC)MIA I]]SERICESCA

IS'TORIA EI

4:r,,

ir rlt,lriltrln pcricolul cc arrrcninti biserica, incredintati ingrijir il lor prrstr'rralr.. Olrir:clrrl llrincip;rl al accstei conlerente tinute in reseriinfl rrrr:;r rrlclricpiscoptlscii, I'a lbrmat inaltul rescript al firrrinerrlit,i V(rstrc rlc dto 29 Main .l897 nrl 2996, prin crrrc ali bitrcvoit a dispune, ca incepdnd cu ziua de 24 Iuuie s;i sc fircii conscrierea tuturor alegitoriior catoiici, cari ai drclrt electoral pentru congresul de organisare a autonomiei regnicolare. Numilii EpiscopY, ciupi o sericlsd cumpinire a lucrului, ari hotdrit, si. aduci la cunoscinfa Fiminenliei V6stre, ci intre actualele imprejuriri, nu pot lua asupra lor rdspunderea pentru urn-ririlc, ce s'ar nasce in detrimentul Provinciei biscricesci gr. cat. de Alba-iuiia si Figiras si al dieceselor lor sufragane in casul, cAnd ar
escrie alegerile pentru congresul autonomic regnicoiar din

catolice din []n*ali;r' pritt patronul suPrem al Risericii nEcclcsiarn Christi" rlc <ltrr Bulla, care incepe t" tttui"t"i" instituii pe sama l{omdnilor VI. Kal. l)ecembris 1853' a Stefan o Provincic biserict':scir' gr. cat. clin !5rilc tnr6"ei Sf' anume Provincia gr' cat' constititdre rlin patru diecese' pirfi constitutive sint: de Alba-lulia 1i Figirat' a c:irei qi Figdra;, diecesa gt' Archidiecesa gr. cat. .le !lb,,-lulia (lherla cle ;i I-ugo;' In cat. cle Oradea-mare 9i- di"t"'"1".

stir Archiepiscopul 9i Nlitropolitul fr-untea acestei Pror''incie care' fiind intr.-un organisrn format

Ungaria, conforrn celor cuprinse in amintitul rescript. Tocmai de aceea numilii Episcopi r6gi cu profundi stimi pe E,minenlia V6str5, ca in interesul maicii Biserice catolice si mai ales in interesul unirii bisericesci a Ilomdnilor, s5. binevoili a lua gratios la cunoscinti acsti hotirire a lor si a interveni tot odati la i\4aestatea Sa cesari si apostolici regescS, patronul suprem al Bisericii catolice din
Ungaria, ca
AlLra-iulia
afaceri

si se deie gi Provinciei

bisericesci gr- cat. de

de Alba-Iulia 9i Figdras' ale bisericii greccsci in'rpreunii dupi prescripliunile tuninit" supus in'rr.rediat SL Scaun cu episcopii sdi sutiuguni' este de ori ce aiti autoritate Apostolic din Roma qi neatirnitol cu t6te instituclirr.rpreuni 'e bisericsc5. Acstir i'ouintie' sub ori ce fcl de de semtd liunile si personcle -J" "tt" bisericcsci pcntru t(itc putere cie drcpt sau jttrisdicliune Striqoniensis jurisdictioue timpurile: uA Pristina M"t'oi'oiit^" '"i p'""'ogativa jurisdictionali in ct quavis utio pt-'tt'tnt" et liberatae'u p"ri"ttr- pariter exemptae sint gr'-cat' cle Alba-lulia si Clerul si poporul Provinciei acdsti i'depenIi.igrra; se aripescr: .o t.,19 it :"1::._.1."lactori bisericesci suplcmii denfii autonomic:i, garantati prin nici pe utt

le bisericcsci csterne intr'o organisafie autonomS. scl)irrati, conform posifii sale de drept public si conform lrrisiurrii, cc o arc in sinul. poporului romAnesc. l. I'rol'unda n6stri stinti lafi cu demnitatea inaltd, l)(: c:rr(: [.]rninentia 1'a o ocupi in Biserica sfinti a lui (.hristos si consideratiunea, ce o avem la!5 cu inalta perstin;-r a Ilrnincnliei V<istre, nu ne permite ca I'rotirirea lrct.rst;r :r r<istrii si o lSsdnt nemotivatd. Si ne perrniteti tlcci Iirninentia \/ostri, a. atinge in celea urmdt6re motivele, cari fornrez:i tr:rneiul hotiririi n6stre. 1. Pontilicele rornan de gloridsi amintire, Pin IX. cu consentimentul preainalt al Reseiui nostru apostolic,

;i

F-rigiras concesiunea prea

inalt; de a-si regula

;, J" ,,",.

nonlent ,a'o' p"t"'"*, ca prin in ori-ce directiune' sir str tolice din Ungaria sj {i" "tinsi si se altereze indepcnclcnla rcstringl, sa[ in o'i]t" olt chip ei speciali (kulonillisa) cle accstei Pror''incie ;t'O"tti'^ tlrcPt Pubiic bisericesc' insi de fapt * O :t"'ltf.1l.1::::ii Acestii independcn!i " ;i' g *, =' ^i' :""";' ;l :i,:;; . " .: :s'ar ;:':,, c., T" t^""-):l inclati -'n6stre' rr\r'r!rvt DlsurrLL, canonlc zlt ::;;t.";'";l*'''"t - )entrg ':F"1Til afacefile nunrat fie' ;i outonomic regnicolar unitar' l -^^, ^-...niqnr de caractcr rumesc' }.;'j,. ::-"11::I

Acesta.-preotinre

;i ^::-::^^:tP"t organisarea autonomiei

ca-

il;;
"

:':;:'i:tl

li;';':;

';i;;;;

J' "".' "I' ;l:;:nl, ;;; ;;;;'


lJl'".'Jll'i,";';;
"

n'

l" "i*-.'"' "' tri r' ai oritate

"

" .'i' T.: :::]:- :' :cosrp*s <lin : K:' :jil ":

ffi-'I
I

l\)

llr l ( )li

r\ I, i.

.1lil

irr ;rllrccrilc

lrt(:l;11)'st luircr); tlr: rii latin, ar avti in praxi o stip:,emetir: ;rsul)r;r lipiscopilor llrovincii gr'.-cat. de Altra-iulia si liigaras

sfintul Sclrtrn ttllt,s(olit: lrl liottr(li ltlr:t'it fttntlalnt:tl1al:i a accstor clouC sitrr]tlr: Prtrvillciltlt::t lirsl, t:ir l'rovittr;ia 1:ise-

clc- cleliberzrt asupra rnentl.ir ilor

torului lui Cirristos. 2. Ariicolul de lcge XXXIX. din i868 a inarticuiat in lege ridicarea l;r rang de Archiepiscopic a Episcopiei gr-.cat. de ll-igiras sub titlul ,1,{etropolia gr.-cat. cle AibirIuliao, nu nrai putin si Episcopiile cle l_ugos si (iherla, r-iclicate pe sama qreco-c;_rtolici)or; ir cercul c.le conrpt:tentiL si putr:re, care cornpcte zrcestei l,Iitropolii, nu se poie lui in alt inteles, de cdt in acela hotirit de;rrnirrtita bulzi papaii. De alti parte in intelcsul $-lui 14 al articl. rJc lt:ge Xl-lil. ctin 1868 totc acelc legi ardelene, cari asiguri lil-lcrtatea esercitiului religiunii confesiunilor, bisericclor si .ut.r'ititilor bisericesci recepte cle pe teritorul Arr.le:riului si piirtile asa nurnite adncxe, eg^litatca, relatiunile di.tr.r: clc si cercul lor de conlpetentii, nu nurnai s,aii sustinut rrt-';rltt:rate. ci tot oditti ari fost t:stinsc si bisericei ^s*pra sr.-car. Dintre lcuile, la c:rri se face aici pror.ocar-i, rrrcritii clcosebitri ateirtiune,\pprobatae constitrltiones rcgni 'l'r'ansilvaniae, pars. I. tit, VIiI si artic. cjc lege l_V. din 1797. in accst chip insasi lea-islativa tirii a :rsigurat prin It:gi funcl:rrncntale indepe'denta autonontic:i a ace:stci I'rovincii bisericesci. l). Indcpenclcnta acesta autonontici a provinciei bise_ rict:sci a lost regulati in cele doui sindcle tinute la jg72 si 18,S2, IJotiririle sinticl.l.r accstor.r ari fost aprrbate cit:

l'rovincia gr'.-cat. rie Aiba-Iulia si Fig,iras, car.e tjc iapt si rlr-r drcpt a fost dcja sc(isi pentru tote iirnpurile de sulr suprcnratia bisericdscl si puterea prer-ogativi de ori-ce categorie a Archiepiscopuiui de Strigon, ar. ajunge din nori sub suprematia nu nuntai a acestui Archiepiscop, ci in unna ijretensiunilor inr:xorabilc ale principiului ntaioritr-itii, ar ajunge si sub suurerna,ria r.cpresentantiior celoralalte dicccse catolice de rit latin rlin patrie, ceea ce ar I in direct:i oposilie cu rlispositiile amintitc mai sus ale loc1ii-

ei.

Ast-f'cl

ricesci gr.-cat. rle Allra-lrrli;r si tfig;ira; ctt <lit:ccsele salc' sufi'agane atilni irt coll)lll"l! t.'st:lttsiv si nr:rnijlocit t.tttt'rlai dt-' Sf. Scaun Apostolic ;tl Ilorlrci si cir nici o biscricii, fic tJin patrie, fie striini, nu are reservat asupr.r ei nici lrll fel de
iurisclicliune bisericisc;i. emotiune si agita!iune generit)i, care a sguduit preotimea si credinciosii Provinciei bisericesci gr- cat' de /\lba-h'ilia si Fdgirag, cincl ar1 trcbuit sd observe, cd deja la pregitirile cle orgartisare autononrici. posilia de drept pulrlic a Provinciei n6stre bisericesci tlu s'a impdrt:isit de atentiunea' cle care a fost indreptifitn a se impirtdsi pe basa celor mai sus c-spuse. I)in tote pnrlile se aud plAnoeri, ci actelc relcritore la circstia acest;r' in abatere de la postulatt:le olganisatii canonice a biscricii n6stre, n'ari fost impdrt'I;itc cu Episcopii Provinciei nostre pc calea 14itropolitului, firi cu 1ie carc'lc in dcosebi si nemijlocit) ca si cdr-rd ci n'ar fi rnembri unei corporatiuni provinciale bisericesci inclcpt:ndentc si escittPte de sutr ori ce suprematie l)isef icrjsci din patrie, sai dir-r a1ar5. 'lofi rlair cspresiune acelei convingeri, ci tleja ;i laptul participirrii la congresul pregititor al oreanisaliunii autoltomicc. frind-c;i :rcolo ilrtilai !inerea in eviderrliL strict5 a organisatiunii bisr:ricii ronlano-catolice a fost accentuatii, cleja cuprinrle tn sine abzicerea taciti dc drepturile si privilegiile auton<irne alt: Provittciei n6stre bisericesci gr' cat' Toqi amintesc trecutul biscricii t-t<istre, cu deosebire accentuXnrJ imprejurarea' sf' Unir:e de 1a an' 1698 si 1700 a enuntiat numai unitatca credirrfii si suPtlnerea cilnonicii faiii cu Roma, stislin6nd si mai departe desevirsita intiependenlS a bisericii ronline gr. cat. fati cu biserica sori catolicii de rit latin din patrie si clrcptui de a-9Y pistra ncschinlbati <tlganisatia callollicS, ritualul, regulalnenteie rlisciplina.i, lirrrl>;r 1itrrrgicir si institufiunile ei particulari'

4. in ast-fel ile irnprejuriiri e de esplicat

:Lce:r

arlincir

4,1"!

I'(

}N()MIA BI.SERICI'SCA

!t.i

433

Mirl itlr:r'trlttrtz:i :;i ;rr:r:ca, c;i dc cAte ori mai mariibisericei rlc lit lirtin rlin llatrie ari voit si esercieze o inllttinlii r'orrlr':rr;i ot gartisatii biscricci n6stre greco-catolice, rrtttr,slr,cttl ir(:{rstir :r :rvrtt cir rlrnlare tot-dd-una adinca sgutlttitl ir lrisrrrir:ii ;rt:cslci;r rlin urmi spre nu pufina dauni a c;rlolir:isrrrrrlul.'l'<>1i isi revoci in memorie celea intirttplrrtt: (:u ()cirsiullcrr cougreselor autonomice !inute in ;rrril llt69 I tt7l clirrrl <licccsclt-. provincii n6sirc bisericesci srrit n';rir alr:s lcplcst:utarr{i pcntru acelea congrese, sari cei irlt:si la c()r'lgros n'arf luat parte, sai in sfirsit cei cari ari luat llartc ari protcstat contra contopirii organisatiY autononricc a Provincii n6strc bisericesci in organisatia autonon"rici regnicolare catrrlicc. in chipul acesta s'a format un curent iresistibil contra participirii la alegerile rinduite de Erninr:ntia 'la. !-a!ir de acest curent ce era sI faci E.piscopii Provinciei nostrc nritropolitane Dacd ar fi hotdrit conscrierea alegdtorilor si alegerilc, ar fi intirnpinat din partea credinciosilor o rcsistinti neinvincibili si ar 6 dat ansd la o nemulturnire generali, ale cirei urrni.ri tlesastrose nici nu se puteai prevede ; si in urmd. autoritatea lor episcopdsci ar fi sul-erit o stirbire
r,rrlolir:r.
?

rnai Vancezr, fericitul Mitropolit clc Alba-lulia si F;igriras, ci in 7 Scpt' dto c1e rcpresentaliilc ales iu nrulte rncrnoral'tc1e' si mai i869 Nr. 1716 de dio I \'Iaid 1870 Nr. 25lprcs' in ct:a clc dtt>

Nr. 1846 si de dto 4 l{artic 1871 guvern si esoPercze dc la inaltul Nr. 598 a mgat
14 Septen.rbre 1870
l\'Iaestatea Sa regdsci aPostolici concesiunea, ca I'rovincia

bisericcsci gr. cat.

de Alba-Iulia si Figiras si se ptiti provincial bisericcsc deosebit, in care congrs un aduna iu Aceste rugiri pir-rir az"r ali autonomia. organiscze si-si n6uE nrotive acclora, cari la tld ce ceea neresolvite, rErnas par:te la cougresul organisator' ieie s; vreai nu cas un nici Preoiimea ;i Poporul Ta' E,minellta cie conchemi va ce se Provincici lr6strc biseticesci isi basezi dorinla l-erbintc' cle a i-se concede couvocat'ea uuui congres pentru t'l'ganisarea autonomiei salc, nu r-rumai pc acee:r, ci aci:sta Provincie e r:sclusiv indepenclcutii de biserica catolici dc rit latin' pe cum s'a dovedit Inai sus, ci si pe motivele urm:it6re: 1. tq. 14. clitr articoiul de lcge XLIII'' I868 asigur:i si

lt

irepara bild.

II. De alti parte in preotimea si credinciosii Frovinciei n6stre bisericesci s'a putut observa si un alt curent, tot asa de putcrnic, care tintia intr'acolo, ca in vederea schimbirii cserrtiale a irnprejuririlor pentru alacerile externe bisericcsci, si rnerr-rlrrii Provinciei nostre adunhndu-se in un congres separat, si sc organiseze independcnt si in consonanli cu postulatclc de clrept public bisericesc gi si-si alcirtuc'scir o corporatiurrt: autononricii provinciali. Nisuinla ;rccst:r ttr: alt-currr nu c n<)uii, ci din potrivir chiar asa c rlr: vcclrt:, ca si rrriscalc-lr :rut(,nolt'ricii a catolicilor de rit l:rtin rlirr 1r;rtlir:. I'r'r:otinrr:;r si poporul nostru) inccpdnd din ;rrrrrl Ill50, irr rlili:r'itr: r'irr<lrtri lr rl:rt csprt:siune dorinfii acesteia, ;rl/[t irr sirrrirlr,lr: rlir.cr:s;rrrr:, cl1 si crr prilcjul altor aduniri si t:ortriliilrriri. n(:(.stui ('ut'(:lll nll i-:r lrrrtnt sta in potrivi Ioarr

bisericei catolicc cle r:it grecesc acea indepenclcnfi si libt:rtate autonottrici, cu carc sunt ir-rvestite si celcalalte confcsiuni rccuPlc din Patrie. 2. Desi Rorninii gr.-cat. in privinla credinfei si a suborclinatiunii la sfintul Scaun apostolic al llonrei sunt identici cu conlpatriotii bisericci catoiicc dc rit 1atin, totrtsY st: deosjbesc de r:i prin orgzrtlisatiunt:a intclni bisericisci'r, basati pe cantine, irrin relatiullile ir>r dt: avere biscriccsci, tinta rnisiunei ic.rr, ritul, disciplina, relaliunile de drept catlonic, lirnba litursicri, clzrtir.rile si alte particularit;ili, pe cari cci 11c rit latin in unele casuri obvenienttl. nici nu le-ar putc pricepc si nici nu lc-ar pute curnpr-:ni in de ljuns'
irnpr-ejurarea acesta la toti intimplare a pretinde, ca I'rovincia bisericesci gr,-cat. clc Alba-lulia si f'dgiras si in alaceriie bisericesci si he investit:i cu o orqanisarc autorromici dc sine stititrilc si inclcpernclcnti de orqanisatia autonornic:-r a biscricci catolice de rit latin.
.,e

AI

|lONOil{iA

JtSIiR

l()rs(tn
ls

vitor la organisarea autonornicri indepentlenti a l,rovirrciei n6stre gr.-cat., c;ici <i<ir5 de accstea si in alte lncuri se pot vedd chiar in casuri analoge. As:r rle cs. Sdrbii neunigi dc rit grecesc si RomAnii ari organisatia lor autonomici separati si inrlcpendenti du;ri provincii bisericesci, desi crcdinta si afacerile lor de cariictcr estern l)isericesc sunt tot acelca-si si aparfin aceiuia-si stai. 4. Ii o axiomi in general prinriti, ci autonr>mia nu 1lr'rtr: avC alt scop finai, de cit intdrirea si rr:inflorirea cat'lir:isrnulrri la rroi in patric. Si stind lucrul ast-fcl, catolir:isrrrul asa va a.l,ri'iitor intrc Iir.,rnAni. d:rc:i pro,

3. I-egdtura unitiiii ,je crecl jntit ciintrt: cr.crjinciosii nostri cu catolicii de tit laiin, nri ptitc forrnii pc<lec;i pr:i-

l()ltl.\ Iii

'rrr'ai virrr:ir:i lrrist't: lriscricesci i-sc va cla o organisatie autonomici


ittrlr.lrr:rtrlr:rrtir, c;r ast-ft--l autonornia

irrrlrr';ifis;r lJrse.ica n6strir. l)rept aceca itr vederr:a binelui olrslcsr: ;rl c:rtolicisrnului, pc cunr si ilt considerarca clato_ 'itrlt:l'r ndstre grr:ie, cc ni s'zrii investit ciin partea slintului Scaun .{po-.tolic al Rornei pr-in misiunea nostr.l cle archierc.i

si seDarat;ir a bisericilor ca_ lolir:r,rlr.r'it l;rtin si grr:ce,sc n'ar irnpecleca pc credinciosii ir(rr,strt rlorrii lriscrici surori, ca in butul imprejuririlor vtltr,ll. rlr: ;rr:'r', dcsvrlt.4.nrlu-sc fie care in cercul pr.priri tlr,rrclivil;rlr, si lucrc si pe viitor uln6r la umdr pcltru ll r,Bplr,rrr.;r r;irtolicisrlrului in oatria ntistrd. lll. l)irr r:t:lr:a csl.rusr; binevoiti a lua cunoscintd, Ernirrlrrlr,r Vr'rilr';i, rlcslrrc putrctul de veclerc, pe care s'ari pus lrrr,ulllr.;r si r;r'r:tjinciosii ]rrclvincir:i bisericesci gr. cat. dc l\llrir lulilr si Iiirgr'rras in cr:stiunea autonorniei. Nu ne in_ rl,r'r, r';i l,lrrrirrc.ti:r Viistrii, c:r urrndtoriul antecesoriului de I'1,riri:iir ;rrrrirrtirc Leop,lci Krllonich, cardi'al archiepiscop rlr, lilrillou si I'rintaie, car-e afr. nrerite neperit6re pentru ttrrirt:lr lrisr:rictisci a Romdnilor, cu accr:asi bunirvoinfd veli

r:rrtulr;rlc ttrrirr:;r lriscrictlsci'i. li. ( )r11;rniza!j:t irutrtnorn.i.

It'rlrl lirr rrr/r 'lricctul tlori'tei'r greco-catolicilor si s;i nu pord li lrr rlriitrilt: nt:unifilor :rrrni potrivit.i, prin care si p6t.i.

l{orninilor neuniti si. nu

latin din Ungaria. Dupd cari recomandat inaltelor lavorur.i cu adinci si distinsS.stirnl arn rEnras al liminenliei Talc plecat serv. I)in incredintarea conferinfei Episcopatului provinciei bisericesci gr. cat. rlc Alba-Iulia gi F;igiras, finute in Bias, la 22 Iunie 1897 Arnbeie memoriale sunt un protest puternic in contra incercd"rilor catolicilor iatini de a subjugii bi_ serica ndstri si a o contopi in organismul autonomiei lor, er cel adresat Maestdtii Sale mai cuprinde $i cererea pentru a se rjoncede intrunirea unlri congres separat, care si. reguleze autonomia Mitropoliei
romane
.

Provincei nr5stre bisericesci convocarea unui nisitor, care ar ave de obiect organirur"" ,"ptoo.liJ"t" ,ilvinciei n6stre bisericesci de citri autonornia bisericei dc rit

tJr:;r ingrigi bjst:rica rroui incrcc.lintat:i, dar cu cleosebire in intr:resul in{loririi viit<irc a sf. Uniri in sinul popor.ului rorndn, cu aclncir stirnd rugint pe lintinenfia Ta sd te induri a-ti pune in cumpdni t6ti influinfa hotiritdre, cle care dispuni in puterea inaltului oficii, ce ocupi, ca positia de drcpt public a provinciei ndstre bisericesci gr. cat. sd rdmAni rcspectatd tot-de-una ;i de citri toli; tot-odatri sd intrevini la inaltul Guvcrn si la gloriosul nostru domnitor, la Maestatea Sa regescd apostolici, ca sd i_se conccdi si

ci <legi dupd rrrulte lidrnintdri in comisiunea adunArii, totu-si in urme se formulard. nisce hotiriri, in tdti privinfa corecte) si ast-fel si ob;tea bisericei s,a pus pe punctui de vr:clcrc al archiereilor, pe cum arata urmltdrele hotirriri:
28*

Cite-va zile mai tArzifi, in 29 Iuniu 1897, s,a finut in Clurs memorabila conferenti a credincio.silor N{itropoliei ndsrre, la care ari participat s?-;r;;fi ,ri 1ill mireni si trebue si. constatim cu mare bucurie,

ls't

()l{lA lii

4i|(r

AI.].I.ON()NJIIA BISERICESCA

(llr:rrrl si l)()l)orul creclincios a1 provincici metr-opolillnr: r'otttlttlc groc()-c;tt()lict: cle Alba-Iulia ;i Figiras intrunit irr <:ottli:rt:llti tlitl r.rt::rsirtnea nriscirjlor pornite pclltru orgain Irisiu(:ir au(()nonlici biselicei catolice din Ungalia, ]inuti (llu; lir 29 lunirl 1897 n', enunfi ca conclus urmit6rele:

l. l. Consitlcrind, cd prin actul unirii cu biserica uniRornci sivirsit:i in anii 1698-1?00 s'a enunJat numai

tatcir (le cr-cdinfi cu biscrica i{omei si supuuerea catlonici lalri de S. Scaun apostolic, rErnindnd intacte ;i nea)terate ritul, discipiina, limba liturgici si celelaite instituliurri dc retnintrrl drept public ale bisericei rEsiiritene si prin acestc de or i-cc: unite g"ron*"te independenia bisericei romine
autoritate bisericesc:i din patrid;

(lotllr:llttllr tlt:t:l:rr'ii solctlttt, c:-r st:i firni pc baselc rl,: ticsvr,llltt't: :rlt: rllt:ptttlrri istolic ;r biscricci totlrlne alt-' uttitr: si !irtr.: nr-rclirrtit la conrlilitrrtilc cle cxi-stinti nafional ei rul atct:sl t:i l.>ist:rici: inrlcpr:u<lt:uf a' caracte rr-rtrtintlsc si iustitu!iilc sale rds:iritenc' ln urmare cnuntii, c:'r crcelit-tciosii accstei lriserici tru pot lua cu parte la luctirile uttui cougres autontirnic colrun protestez.l dc-odatzi si latin tise.i.o catolici de ritul ori si ce ir-r potriva incercirilol dc a fi cor-rtopiti iu accle invinii public' si'ri clreptul . organisrn striin cle ce Parte' cer'ciri din ori si Il. Paralel cu enunfzirile de nrai sus' confcrin!a' zrles voinla clerului si urrr-rAncl esemplele trecutului si tnai
poporutui, manifestati

ri,

;l

4i

*i

i ii

2. Consiclerdnd, cir prin bulla Porrtificelui de pii amintire Pii IX, care se incepe cu cuvinteie 'Ecclesjam a anului 1853' Chlisti., datati din VI Kalendas Decenrbris ; n;" inaltn i,-rcuviinlare a Maestilii Sale tmpEratului 9i metropolie romdndsci
Itejelui Apostolic

sinodul r:lectoral cle la anul 1893' ocasiutlc' ca si 1ru'Pote irltrell-rsa de a insisti si cu acesti. Firgiras si i-se si Albalulia prouin"i.i biseliccsci unitc de pl-oPrii ;i independenti o organisare butonomicir

iir

in

il
lI

I
fl
rl

s'a reactivat vechia declarat clc esernptir pentru t6te timpurile s'a si cte'Alba-Iulia a Prir-natclui din Strigon si a ori

"rier,,." cle ori-ce alt organisnt autc'rnotnic din patrii' Organisrlul acesta autonornic propriri si indeilendent

il

rccl;rrltii:

de stlb ori-co;rutoritatc circi alte autoritifi bisericesci din patriS' ori de airea; il. Consirlcrind, cir indepenclenfa acdsta a provir.rciei garanla se prin rnt:tr.olrolitanc clt: Alba-lulia si-a prinlit lege XXXIX de articlul prin ei intirnplati
irr:rltictrlarca tlin I llfitl;

provinciaic din t:splt:sittnc laptic;i prin ccle cloutl conciiii mixte si sinodelor celeblarea prin apoi tSZZ ;i 1882, ",tii a cclor clttct<-,rale tinute in deosebite timpuri;
solemtl in contra l)rot(rstat in tot-de-una

4. (lonsiclcrAnd' ci independenfa acesta si-a aflat

ir. Considcrind'

ci clerul si poporul romdn unit

incet"cz"rrilor: continue:

bisericci r'1" inq.,,,-r-,inr" n bisericci unite iu organistnul tcrldintr'lor' incidentul clir-r virtos miri latinc rlin Ungaria si rlc acest soiii manifr:state mai cu setlri in arlii 1869-1871:

Fdgiral' cari ciJrlina pr:ovinciei biselicesci de Alba-lulia ;i ci chiar neatiuse' prin t,p,ut trnirii .ai rimas nu llumaY garantatc' si pentru tote tirnpurile asiguratc " a. sf' Unili in 2. Contliliile de csistinfi si prospcrare printr'utr organlsm rurijlocui ncanrului rorninesc, cal-i nuniai in al cirui cadru si clementul f,Ili-,tr.'o si indr:penrlent. iu*"on si-si p<iti ocupa locul cttvcnit' sc Pol ajunge' dirr !ari' 3. Echitatea si anaiogia cu alte biserici 1868' care clin 4. tn urnri chiar si zrrt' de legc XI-lll acela-si unite rorndne garar-tt6zi 9i llisclicei grcco-catolice recepte confesiunilc orgattisnt autonollllc. cle care se bucuri din patria l6str-i. nu pot III. Cor.ri'ercnla Jine a declarh, ci postulatelc ei isvorcsc ce hresci' sX alterezc citu-si c1e pufin legiturile

- 1. Instituliile

rEsiritene, limba liturgic6'

ritul si

dis-

,I3I{

AUTONOi\IIA BISERICESCA

ls'l()rilA

r,l.t

rlirr rrrrit;r1r.:r crt:dintc-i, cu care biserica l-omelldsci. grccor-;rtrrlicii c unitir cu biserica catolici de ritul latin din Llngrrria si ci accste postulate, nu cuprind nici decum o ;rbzict:rc-, lic chiar si tacit5, de la indrepiSlirea ei asupra frrldurilor cornune ale bisericei catolice din Ungaria. IV- Conferinfa isi line de datorie a da espresiune alipirii salc neclintite citri Scaunul apostolic al Romei; apoi tle omagiald supunere citrl Laestatca Sa impdratul si Rc-gele apostolic al Ungariei; in fine de reverinti fiesci. si incredcrc' deplini in arciriereii prcastinfiti ai provinciei bisericesci greco-catolice romAne de Alba-Iulia si Figiras. V. Confcrinta decide a aduce aceste conciuse la inalta cunoscinti a N!etropolitului de Alba-Iulia si liigiras si a ccloralalri episcopi provinciali, cu rugarca si trinevoiscd lr-lc lu:r spre sciinti si eventualdintrebuintarc gi tot-o-datd s;i intrt:r'in:i cu t6ti autoritatea lor la locurile competente
1rt:ntru lr:alisarea acestor postulate.

fiind cle ferlh la acistlt corrtcriritih, il lll'iltat cpiscopilor catolici iatirri motivclc) pcntrlr cui }ipiscopatul, clerul ;i poporul nostrLl nu p6te participri la congresul catolic, ci pretinde convocarea unui congrcs mitropolitan separat de ir1 bisericei latine. in conlcrenfa episcopilor catolici din 6 Novembre 1897 Mitropolitul Victor l'lih;llrvi a declarat din nori, ci episcopatul Mitropoliei rominc sti firrn pe liingi
postulatele desfigurate in memorialele adresate Prirnatelui ;i N4aestirlii Sale ;i tot acdsta a declarat'rr si in scrisdrei] de dto 1+ I)ecembre 1897 Nro 6148 adresatii primatelui, cAncl i-s':r- cerut pirerea cu privire 1:r laportul, cc voia sir-l inainteze cpiscopatul cirtolic ungar la sfintul Scaun apostoiic al Romei in afacerr:a autonomiei. CAncl sLrb-comisiunea de 9 a cc-imisiunei de 27 exrnisi cle congresul catolic, si-a terminat lucririle si in operatul sdii r-Iu a tinut samf, de indepcndenla provinciei ndstre mitropolitane, pe car"ci o infilndd in organisnrul atttonornic al bisericei latine, Mitr<lpoiitrrl Victor, in confelegere cu episcopii nostri sufragani, prin scris6rea de dto + N{ait 1899 Nro 2167 aciresati primatelui, zr ardtat din noi, cAt dc vdtd-

conferenlA de preofi rnilt:ni gi in Lugo;, cari aduse hotiriri asemenea ;i cr:krr rlr: la Clu;. ( lc s<jrte va fi avut memorialul adresat de r:orrfr:rr-:rrtl r:piscopdscf, Nlaestifii Sale, nu scim nici irstiizt, scirn ins5, cd nici primatele, nici congresul r:;rlr,lir', rrir:i comisiunile congresului nu arf tinut sami" rlr: rlrr:pturilc bisericei ndstre.
<:onlcrenfa episcopatului catolic ungar din l?'/ Sr:pternbre 1897 primatele a presentat si memorirrltrl corrlerentci episcopiior nostri dc dto 23 luniir lS97 Nro '2945 ;i de-odatd a declarat, ce nu se sirnl.t; competent a-l resolvil ci-l va da Congresului, rrntlc episcopii nostri vor putd avd ocasiune de a-gi apdri punctul lor de vedere. Mitropolitul nostru,

'l'ot pc atunci se !inr) o

lrr

mf,tor este acel operat pentru dreptul bisericei rr6stre de a avd posifie de sine stitdtdre si independenti rle biserica latind din Unqaria 9i a declarat, cii nu se p6te abate de lir pruncttrl de vedere exprimat in mernori;tlelc adresate Reilelui ;i primatelut din conferenla episcopilor rorrini tic la 23 luniri 189?. Scrisdrca din 4 N'laiir lSlgt-) incir rncritf, sf, fie cunoscutd. Pentru llcccil o l;'rsirrr si"t llrmeze aci in

i]

ll

ii
$

4l(r

\Il'l(

)N(

)l\4lA lllSl,.ltl( l'-SCA

rs'r'or{lA

1,.i.

li
it

lritrlttr:trt'trlt ttttttlttttlsr:ii, ;rrllrlir:ittir rlc n tjnirea.. in Nro I,l I9Ol: lirtritrr:ttliir Vristlii l)ottlnttlt: (-irr<linal Archicpiscop 9i
I

la loculilc tonomici a bisericei n<'rstrr: l)r'rciaraliuncir accstlt s'a dtlsacclciir ir-r sensul si scirc, sprc mai inaite s'a luat
unitd.

fl
:l
rl

qrecovoltat si susti pirnir in zilele n6stre biser-ica n6stlir

tl

ir

n;rl

t'!

Altr plirnit r;tl tttttll;itttil;i t:lallolatul, tlat din scdinii linutii la I Oct. lligtl,:t t:orlrisiutrci tlc 9 a cotlgresului ;rtrtottotttic, ct: lni's':t cottrtllticat cu illalta scrisore a Etnincnfci 'l'alt-- rlt: tltrt 2() Oct. 18!)8 Nr. 5r.>27. itt aceca mi-s'a lisat si vi aduc l:r cultoscitrfi cvcntuirlele observdri, ce Ie-asi avd lafi de acel elabolat. l'rovincia l-lisericcscir dc Alba-IulizL si FiuiLr-as, ca aparglccesc' isi ale autonotnia 1in6nd biscricii catolice dc ritul si t>rganist-t-tul sdir dcosebit, curn sa statoriti it-t sl-. catrone, Pe bisericesci si de stat' inalte prea recunc-rscut prin decisiuni jertfi nici chiar in afapotc a n'o sa, Acesti independenli in aseneni lumcsci:..nulnitii asa de natur:i bisericesci cerile afaccri bisericesci, pe terenul adtttitlistratiunii bisericesci nu pdte admite jurisdicfiunea nici ttnci corporatiuni biscricesci str.{ine de organismul sdr"r, fird a abzicc de ir-rdepender-rfa
sa autonomici.

Si bisericei n6strc ii sunt asigurate si statorite drepturilc si datorinfelc cc clupi cantinc ii compct, ii este hotirit cercul de rrctivilatc, ii sttnt lirnitatt: rclafiunile de ch-ept public si antttt-tit itrtrtr tn:rlgitlilc leqilor biscricei grecesci, ori riupir cuttt s'a t:splitttitt (lonciliul rle 1a F-lorenfa de la an. l,llJ9 in rleclt:1 ul sr:rl l.rrivitor lir Llrtirc ,sa1r.is videlicet
orrurilrus rforttltl irrrilrus ac privilt.qiis. " 'I.'radiliunca sf. Scaun .r\Postolit; ctt r'('sl){:(:t l;r ttttit t';r lrist:r'ictisc:i' r: cs1;ritnati serlr:itolr:sr't' si t:otttlrt'lt:ttl itt ltt<:it:lic:t glol iosulul llostru ponlifi<:r' l';rplr l,r'o Xlll rl,' rll,, ?O ltrrriir 189'1 care sc inccpc
r,:rt

Pe basa ac6sta biseiic:r greco-catolici de Alba-lulia provincial' si Figirlas la titiul lI. Cap' lll' al Conciliului sdf rnt la 1'1 A{ai[ 18?2 si aplotrat tlc suprr:ma autoritate l)rovincian-t ".t"t bisericesci, a zis: "Uua s<lletrlnitcr cleclzrrat Alba-Iuliensem ct Fogarasiensenl authogr"".o-.",ft.licam 'io*"-, Proatque a cuiuscu:rque alterius ecclesiastjcae imac soliquc esse' vinciae iulistiictione independeutem 'fot (llomAr.resce: rnediate S. Sedi Apostolicae subjectarn'" o<]aticutotiso]ernnitateadeclriardPror.irrciagr.-cat.cie de lir Alba-lulia si F-igilas de autonomri si inclcpenc'lentir atilndnd icesci' biscr Provil-tcii alte iurisciicliunea ori-calci ai Romei)' ea singuri si inmcrliat cle Ia S' Scaun -Apostolic ren6stre' bisericei al futiclar.uental Amdsr-irat principiului lic trecuti cu p.cs"ntnnl^ Provinciei bisericesci uu prit<: si u"d.,"" ler nici un fel de orqanisnr Lliscriccsc, {ie ca corpodisciir)irrar'' fic ca r"o1ir,,," lcgislativi, fic ca for judicial ori acceptez autoritate bisericcsci aclrninistrativii Eir pot sir cu numai o autonomie, care se va acluce itl cotlfotnlitate cudorinici organismul nostru proviricial si va respunde secretar de p.i-rr." in lescriptul llrninenfei salc cardinalului Nr' 42929 1898 stat \{arian liampolla' de clto 14 X'Iartic

il rl il

il
:l

care anume si fic in efectcie szLle "Ilcciesiae' si nenrijlociti clisciplinae corlsona'( Subordinare;r clirect'1 a afacerilor' regnicolar jurisdiciiur-rii organismului iiutonotlic

institlrtis ei

cttvittlllr',l't:tt't:littitr

gr';rlrtl;ttiotlis."

itt;rirrl,rrrrl rto',llrt Al;ttt;rsiit, r:;^rttrl la ollrlt:i cu clerul si tlrrlirtliorirl :;r'l,r lt{'(:tll lrr sl. IJrrirc, ;I a\iut in vederc lr;rtlilirrttr',r itlrl:,1;t ;i ilt ,llt llttitlitrtlr':r sirlorl:llii accr:ptatir 1a '/ ( )r't, l(rr)H .l lru!, ;rl)ri;rl rll r,ontlilittrtr: ittrlcpt:udenfa aur:tt

pers6nelo., averiior' beneficiilor si instituliunilor ai I'rovinciei sebitele dieccse: clesfacc organisnlul canotric sinQuraticilor alc bisericesci, sliibcsce sirnlul Je soliclaritate priu urlllare biscrici collcentrate in Provincii i'riscricesci' ii periclitczi disciplina biselicesci' in -sts' 51 ' Ft,nd-.i, asa clarir t-rpcratul corli-siunii de 9

din

deo-

;i

plovinci:r1 si 108 abia l:rcc pn'n*:t-'i"' clr':sprt: olganistr biscricei n6stre' restrirrge 1i altcrezi clr.ci.rtr-rrilr: cAstigate ale

AU TONOMIA lJ]SEITICESCA

ts't ( rlilA

t,,r

44'-l

irrstituli,uile lrtistrc cu enrancipare de sub autorii.rea lor filtlsc;i si compctenti, socotindu-le in mai rnulte privinie clriar r.le ncesistente: subscrisul se vecle silit a face ciin norf provocarc la rnotivele acelea, cari in cestiunea acrista arj aretat punctul de vedere al crerului si al credinciosilor
doud memorii. cari din incredintarea fratilor Episcopi ":",; con_ provir"rciali, le-arn inaintat unul cu crto 23 Innie rggz nrr 2945. Erninentei Tale, altul cu dto 23 lunie lg97 nru 32g1 pe calea guvernului regesc ungar llaestitii sale cesaro_ regesci Apostolice. A sta pe lAngi celea espuse in aceie Rccomandindu-rud pe mine si causa din cestiun e pirtinirii puternice a E,minentei Tale, arn rdmas cu deosebit gi adinc respect.
meurorii irni 1in dc cea mai sfint:i datorintd.

irrtt'rrltclc Prr:tcr.tiz:i de tot orga'ismul provinci;_ri, ba prin rlisyr.sifiilc s.lc ir'e<liate ir face fornral ilusorii si a'rcninlzi
11r'

nostri. t\lotivelc acelea se afli. espuse'amenuntit t,

Al

l,ln.rinentei I'ale Ill;rs, la-t I,lain 1fi99.

serv devotatl

Dr. Victor MihAlyi, m. p.


Archiepiscop si X{itropolit
rJe

A}ba-Iulia

si Figirag.

finuti in Iludapesta la 14 Septernbre 1g99, a des_ firsurat cu cuvintul motive le, pentru cari operatui comisiunii de 27 si raportul acesteia este r,itelmi.tor pentru dreptr,rrile bisericei unite si ci episcopii nostri

Nl;ri lArziir cAnrl comisiunea de 27 a conqresului r:;rlolir: ilrr:it si-lt termina't operatul s6tr despre orga_ nizirrclr ;rutonomir:i catolice, si acel operat a aiuns la rlr:sbat<:rc in conferenfa episcopilor catolici de la l5 Sr:ptcrni.,re 1899, Mitropolitul Victor, pe basa conclusrrlui altei conferenfe a episcopatului romen

rdulirrr llrr lAngf:trlcclrtr;tlittrrtilr rl;rtl"t llirrrttclui ir.r 4 I\4aiir I u9(-) Nro '2167. i''t rlirecfirrnc;t ltcista s'a 1>ronurrhtt atttrtt:l si cpist:oprrl rotttiitt N'lih;ril Pavel din Ora<lcrr-rnllro. It ste cle sinc infclcs, cir cpiscopat ul ttostl u a inlorrnat tlespre atcntatul plirnuit in contra bisericei unite, si pe sfintul Scaun apostolic al Romel, cdruia, pe cum zrm aflat, i-s'a trimis gi protestul credincio,silor greco-catolici din conferenfa de la Clus. .t\laturea cu pi;irea vrednice de recunoscinla tuturor timprrrilor ar Archiereilor si credinciosilor nostri, nu trebue sd uitf,m nici alte miil6ce, cu cirri s'a apdrat in decursul acestor lupte indivirlualitatca gi neatirnarea bisericei n6stre fafii cu as;rlturile contrarilor politici. De.ja in vara anuiui 1899, cAnd zr ap[rut in public operatul comisiunii de 27 a congresului catolic, gi am c.rbscrvat rea-vointa, cu care acea comisiune s'a purtat fati cu biserica ndstrf, chiar si in scris6rea, cu care isi asternea oper;rtul la congres) ;rm scris in numdrul 3l al "Uniriin din 11J99 urmiitc'riul articol:
Conrisiunca de 27 esntisi pentru pregitirea statutului
de :rutonomie a catolicilor din Ungaria si-a tcrminat lucrarea.

Contele Szap"i*y (iyula presidentul comisirrnii a inaintat proiectul de statut congresului, care probabil se va corlvoca la t<imni. in scrisdrea sa contele are doui pasage, cari ne interestlzd ltrrtc de aprripe, si cari in traduccre romAnesci ari urmdtorul cuprins: uin operatui nostru am fost. cu rna!-e atentillne, ca slera de drept a statului catolic transilvarr stnbi.lita Prin praxd indclungatir si prin lcge si nu'o rllstfingem Prln organismui, cc are sd se infiilttrtz.e pentru - triii !ara, si cu

!
i;i

lt
t;
l.l

't44

l'( )N( )t\,ltA

11.SCA

rSTOi{rA }]j

445

;.1.:

lii rlit'cr.sir lrt.rsilvunir s;i {ie reprr:selttati ilt crrrg|r'srrl t;rt'lir: ;1r:trr:r;rl :;i sli:t.;r tlc acti'itate a autonontiei
l('rl(.il(i(:stt.;r
{1r:ttt'r;rlt: s;i sr: r.stirrtlri

si asultr:r

regnicolar, s'ar opune rcscriptului preagratios al Maestitii Salc; si pcntru-cir interesul tuturor catolicilor ntagiari pre.. tinde, ca biscrica n6str;i si rdrtrAni itnpreunii in irrtregitatea sa in:rcr:st orrlanisrn si tineln a fi chiar in interesul core_ ligiou:u'ilor nostri rornano-catolici cle rit grcce sc, ca si ci si se laci pirtasi avantaeiilor- autor-tontiei ce se va infiintao r\ccste doud pasage ar-ati o deosebiti bunii.vointi lafi cu dieccsa rontano-catolici transilvani, cireia i-se lasd neatinsd autonorlia propr-id, si nurnai in aiaceri de interes gr:rrcral va fi repr-csentati in congresul catolic regnicolar plin delegatiune esmisi din sinul sdrj, si o liltsd totali cle scutilrrent f;rfi cu drepturile pr-ovi'ciei ndstr.c nritr'politane, calc si dupir praxir si dup.'r lege nu p<-rte fi supusi bisericilor si pcrsonelor de rit latin din Ungaria. Dispusr:tiunile conciliului ilor.entin din 14i39, care garalttczi'L bisericilor orientalc iote dr-epturile si privilegiile lor si org;rnizarea provincielor bisericesci in corpor.atiun"i neatirnitc'rrc una dc ;rlta conlolm canonelor bjsericei oricntale, _.., actt:lc sflntci Uniri clin 1698 si 1700, cari aii r.eservat bi-

pror,inciei archiepiscopesci si n-ritropolitane er. cat. de Alba_ iulia si Fdg:irag si se <,r.glr.risczc scpar.at. Cortrisiunea a aflat, ci acdsti dorinti llu se p6te inrplini, pentru-cir omi_ tcrca romano-catolicilor. de rit greccsc din acest organism

;r lrr:rt l;r I)(jrlractarc retpresentatiunea roilran0-r:at.licil,r- rlr: rit er(_.cosc aPar.l initori provinciei arclric;lisc.1tr:sci si trritr.Prlitant: clc .r\lba-l.lia si Figiras, in carc-si csltrirtrii clor.int;r, ca t:i sii fit: l:jsati alari clin acest orqanism ir.rtononric rcgnicolar, rt:S1;ectivr: ca ;rutononria
,Corttisrrrtrt'a

p;ir.filr_rr arclelenc."

stitdtolc ;i independcnta de,iurisdicliunea primaliali 1i archiepiscopcscii a mitropolifului din Sirigon ;i de iurisdictiunca ori ciror persone ecclcsiasticc si mircne de ritui latin; articlul de lege XXXIX din 1863, care a inarticulat mitropolia n6stri asa, pe cum a fost reactivatl cu tote clrepturile si privilegiile sale; articlul de lcge XLIII din 1868, cale garant6z.l si greco-catolicilol fafi cu statul acclea-si drcpturi autoi.lot.tricc, cari 1e ati calvitrii' unitarii si greco-olier-rtalii; - dccretcle conciliilor n6stre provinciale cle Sfintul Scautl apostolic al Romci' in scnsul "proirn," citora provincia n6stri bisericdsci s'a organiz:rt ca corpo-

ratiune de sinc stitdt6re si ne atirnirt6re de nirnc altul' afarir de l{otna, centrul unitifii catolicc: t6te accste actc' clnallato singuri cle la lactorii cei mai inalli de stat si biscriccsci si cotnirlc cornpeten!i in ast-{el de afaceri' a[ fost nesocotite
siurrea de 27, care

nu a voit sd !in:i cont nici dc rcclatrapoporuiui ct'edincios' tlicY !iunile soiemne ale clerului si de protestele energice ale capilor nostri bisericesci' a-si l\{otivele, cari le invdci comisiunea dc 27 spre legilc-'r contlarir si lirii' justifici procedura s:r anticanonici pe sunt numai nisce frase gole' cr'r cali p6te si amducsci lucrul' cullosc ce ienoranfi, dar nu si pe cei Cicic]aciNlaestateaSaadispus,cacongresulcatolic si-i presente un Proiect cu prilirc la tllodul' cutn si"r sc pe' orgonir"r" autouomia catolicilor, ninlica nu in-rpedeca provinciei c!'epturile tlc cont ca 27, lindnd conrisiunea tle represenrnitropolitat're de Alba-Iulia si lrigira; ;rttltate in

liri ilgerinta latinilor din Unuaria; __ bulla plpal:i 'E,cciesiam Christi,. din 1,S53, care cu aprobarca i\Iaiestilii Salc a reactivat i4itropolia greco-catolici de Alba-lulia si Fdg;iras ca pr.ovincid bisericesci de sine

guver'nii de sine

sericei n6stre ca conditiur-re shrc qzttt rton clrt:piul cle a

se

tafiunile arcliiereil<-rr nostri, si lacii congresului propunorcil in concreti, ca sal llu ct-rntopcsci cu sila acesti pr:ovililii Sir organisrnul regnicolar, ci sir-i esoperrjT-c de la Maestatea pritr un .nn."ril.tn"n pieinaltii cle a se orgallisi stPll at cornisiunca T)aci congres conlPus numai clin ttlernbrii ci' nu prcsclic rle 27 in colltra r:cscriptului N'Izrestilii Sale ' carc;rtlri nic.liri, ca diccesa rolllzl'no-catolici .trar-rsilvatrit si-si tlin catoiici ceialalii nt:srnintit :rutonollli!i separati cic ;tlr; :rutotlottrict: cirt:pturilc Iinqalia, a f irlrrt totusi cont clc

44b

A(r'r()No[4tA

BISI.:R1C]ISCA

. .
.r\c sPunc

ls'tol{l^

I'.1

irrirltl lt,soluliunt:. Actisti inrprcjurare ne t-ace si presupunem, c;'i rlrlrrrrrrl Ministru nu a inaintat }faestitii Sale rugarea Alr:lrit:r'r:ilor nostri. I)e cum-va ast-fel std lucrul, atunci intlr'lrIrn, t:;i rilt: nu suntenl tratati nu numai cu rea voitrl,'i, t:i si r:u lrcrli,Jic, c;]1d de o parte comisiunea cle "17 sr: lrrovrici l;r rcscriptul Maestitii Sale, dr cJe alti parte Mirristr rl lrr ir)irirt0zr'r Maesti!.ii Sale cererea archiereilor ttuxlt'i rlr: it li st: c<lncr:de, si convoce un congres separat ll('ntl u org;rnislrt:;r autonorniei provinciei nirstre bisericescil ('rrrrrisirrncrr tlc '27 zice ntai departe, ci intert:sele tri_ rrr,t it:it cirioli(:c l)retind, ca si greco-catolicii si fie bigati lu rlr: a sila in ()rganismul regnicolar al autononriei. Noi irrsr', cari cuu6scem lnai binc irnprejuririle, le spuncnr si rlt: rtstii dat;i, cI fac cel r'ai rdrf serviliri intereselor bise_ r ict:i catolice, cdnd caici in pici6re drepturile greco_catolicilor, si c;'r este f6rte periculos in lucruri cle religiune a vi.lcnta corsciinta ;rcestora. -Era daci interesele biscricei catolicc pretind, ca provincia nostrir, in contra cireptului ei, sd fie contopiti in ,autonornia bisericci latinc din Ljrrgar.ia, atunci pentru,ce acelea-si interesc nu itretind ca si autonomia diecesei latine transilvanc, .se fir_. zrscntenc:r cont()l)itii

acestci clir:cest:, cal'c alt-culn Lrste supusir si lritnatclui Ungarici si archir:piscopului din Calocea, atunci pcntru ce nu a tinut conr. si de drepturile autonomice ale unei provincie bisericesci inelependente si cle primate si de ori ce bisericd de ritui latin l{oi asa scim, cir archiereii nostri nu nuntai ari protestat in doue rinduri inaintea congresului si a comisiunii lui in contra contopirii provincei n6stre bisericesci in organismul proicctatci autonomii regnicolare, ci pe calea Ministrului t.le culte si instrucfiunea publici, ari cerur ;i de la Maestatea Sa si binevoesci a concecle provincei ndstre rltitropolitane, ca in congres cornpus numai clin credinciosii st":i, si seltarat de latini, si-si p6ti organis:i :ttrtonorrritr. I.;r acr!sti cererc pini. astizi nu a sosit prea_
?

in finc cor-trisiut)oa clc '2'l , ci ciliar intsreslle gr.,.,,:catolicilor prctincl, ca si ci si sc facii piliagi avantiigiilor autollomici' cc se va infiinf;i- La acesr'ea

qreco.dsprnd"m, cd atunc; cind este vorl;a de interesele si ci' interesele' sunt catolicilor, trebue intrebafi ei, cari le proprin contopirea dupi cum cun6scent noi situafiunea, regnicolar autononlic vinciei nostre bisericesci in organisrnul i-se nu numai nu se Prorrovdzi interescle ei, ci din contrl terr.relii' din sgudui pote di o lovituri' care o Drept incheiere intrebim, ci dupi cir glasul clerului

rlin si poporuitti Ilostru nu a fost luat in s6n5idsfnlg protcstele si cererile fr"rr"t comisiunei rJe '27 1i- clupit ce siatat din lrartea conesocotite fost ari archiereilor nostri de culte ii n.risiunei d'e 27, cet si diu partea il{inistruiui ca poporul timpul, sosjt a nu 6re publice, instructiunea si lati cu creditlcios impreund cu clerul si se pronunlc operat acest operatul comisiunei de 27 inainte de ce cong!cs or. ajunge la desbatere in seriinla proxinrului I regnicolar - -D acestui articol mi-am exprirnat pasfir;itul La corerea) cb. atr fi consult, ca ,si fali cu oper;ltui poporrrl' misiunei de 27 si se pronrinfe clerul 9i Si clerul s'a pronunfat in sinodul :rrchidiecesun i899' finut in Bla; la 22 Novembre i., 27 Septembre 1899 sub numerul cons' 5360

am

firc pentru sino<lul autonomiei archicliecesan un raport scurt in ccsfiunea' si un Proiect pentru hoti;i si presentez eventual in causi' ririle, ce ar fi s5 se iee

prinit ordln cle la Consistor si

Ast-lel am Pregitit un proiect rlc prottst' 1're cart: il care Sinodul l'a aprobat intrrt ttltc' si 1rc public si aci' Pe cuit urmdztr:
Iuiia si Fri{iras intrunit in
I

tlr: Sinodul archidiecesan al Archikiicct:sci gr"crtl'


L.}las

A.llrantr

in

la

22 Novt'rtll)rti lSl)9

organisrnul ;rutonornic regnicolar?

-'

ls'rol{lA Ei.

449

4,IIJ

NI']'ION()I'IIA

T]ISF;RIC]ESCA

adinci' a lrlllut tr'(rc(: ctl vcd(irc?l Ilclinisce'r si agitaliunca 'din incausa gr'-cat' ce s'a prorlus irt sintll creclinciosilor regcatolic congresului partea cerci,rilor-, cc s':rt-t tlicut din

pulinii men-rbrii de ritul tot-di:-una pot rnalorrza pe ca:-i eventual ar intr;i in acelc bisericei
apar-finEtori
corp oraliur-ri'

grcccsc

"O'tt""

qr'-cat' romAnd nicolar clc a corrtopi Provincia Nlitropoiitan;i al biseautouornic organismul in de Alba-Iulia si liigira;

ricci c;rtolice dc ritul iatin din Ungari:r' Acdsta .agitaiiunc si nenrullirnire adincz\, pe curl-t si chicrnarea, ce.o are Sinociul archidiecesan de,a vighii ncaclolinit asul)ra cltepturilor bisericei, air inrpus aceluia datorinta sfir-rti c1c a se ocup:i si cu cesliutlea au'tcrnotuici ir-rtru cAt pri.vesce iriserica uostri gr'-cat', si ast-fel Sinodul dc suprenrd irncsam.inaLrrcl irctele relative la accsta causi portant.-r si in special operatill comisiunci de 27 esnlise dc .nngrrrrul'catolic, a aflat irr I)ornnul a enunlii urmit6rele

7 Octobre 16911' 2. Vatdini marnrfestul Uniunii clin ;i obiceiur-ilc bisericci in sensul cdruia t6te agedirlintele air se fie scutitc cle ot'i-ct: ronrAnesci pentru t<ite tinlpurile aparlin biscricei n6strc gr'-cat ' atncstesc al altora, .o.i r-r.t
|

"'^nd. dirnitltcle

L Operaiul comisiunei de 27 a congrcsului autonomic ungar nu respcctezi dc loc autonontia si independenfa

Provinciei Mitropolitane gr.-cat' rontine tle Alba-lulia si l'irgiras, ;i in sPccial: 1. Vat6rni decretul Uniunei sinodului ecumenic de la li'lorenla clin 1439 in scnsttl ciiruia clrepturile ;i privilcgiilt: bist:ricci rt6stt'c ca bisericir.de ritul grccesc ari si se p:lr-stIczc ttcvEti:rrlatr: confortn sfintelor can6ne ;i disciplinei gr,tc.sci: ;Salvjs viclr:licet omllibus eorunl juribus ac privii,,,:iin." I'ri' urtlirre in sensul acestui clecret bisericeic iLdnii,,,.i,,,'1.,,1,, sttir It'ittlatul Por-rtificeliri Roman afi si si-' perori biserici altor' arucstecul firii gttvet-llc'z.tl rrisllt'z.r: si intleccclesiastici pro'"'incie tje-carc sr latin, rlr: r'itrrl srirrr: in conformitate cu c:rnonelc I)(:r)(l(:tll tlc;rlt?i ploriincie ;i tr'rte Cu orit:trt:rle. ?ccstea in anurnite afaceri 1i rrst:,lirlrrintt:ir: sc;tunt:lor episcopesci' conlp)tltarea slint: ctllll lriscticr:sci. ;tlirr:t'r'ilrr 5ciilltre, lunrlationale, cle berleliccn!a si tlc organis:rtit-ttrt: si litclc, - opcratul colnisiuucl de 27 a pus 9i Nlitropolia nostrii sub jurisdic!iunea congrcsului general r;alolic si a r,lirectoriului s6[, cari am1;e corporatiuni sut"tt c()nlplrsc in tllajorit:rtc prcpondcranti clin personc de ritlrl latin, ce nu apartin l'r'ovinciei nostrc rttitropolitanr:, s'i cari

IJ'':1"1,,1'" "31' "]1fi, t: bisct iccL 1;|,': se esP.n a'restccttlui :rtit irrla'rtilc' lt'i"t" :J';i"";";-", ritr'rl latine' cAt si :rl rnirenilor cle ;;";";JJ;'-"li"tio*it" vioiarea contii;iunilor din latin, de;i acest arnestec prir-r Uniunil' ,"l"it"t,rt citat ir.rvoivi tlcsfacereaRonan I'iir al iX-lea dtr 3. Vat6mi Bulla Pontihcelui 1853 (26 Novernbre 1853) dto VI-tas l(alendas D"t"'"n"' biserica tl6strd cu totc bise,,E,cclesianr (lirristi,' ptin tot:" cu totc schiturile 9i m;inistirile' ricele, i:aroctliile, nliieLc' ori seculare' cu t(lte cu tote institutele sale ecclesiastice si condiliune' a lost sc6sd de sale cle onlt"
pr:rsonele

o:t' :l ;'

j:,1

jll:,

'"* ori-ce pretosub jr'irisdictiunea nitr-opolitanl ;t,9"--rttb primaJiati) i 1{t^ch:, gativi iurisdiclionali (p'it.t "t'no'e 9i auctoritatea st Irall intr..nt"t din Strig;;' .a -t::Pttl" validitati intr'o puterca .I.,,.t'tn"'"""5t1 Pontificelut l^ttl:" incuviinlare a Nllacsllulli, -- etttatlati, ait-cunr' cu 1:rcvia Patron al bisericei . titii Sirle Regelui Apostolic ;i suprcrl opcrat*l comisiu'ci de 27 <l:i con:j;"t;;';t"iitgntio"'-' titt' cat.i irtnbt: cot'grcsului gcuer:LI catoiic si clircctoriuluj rlt: a st: rnsijitr1, i.r^liutti' start sttb 1'r' t:lllTil "ri'lli:"t.:]:,.','reirtul i'' ", "'" o ::"^1.,::::'"'j: ::, li::: s J ]' il,'i lTl,, ii",i ", ;:;;.,;"i"' ::.. rll;[ "Jl1,,]illi'1,I !:':['i]l'::'ii'1'"?H dirltrc gtttttt irltrrl ta[t Ltttul cltiar cassi cle binclaccre si scolutt'c' alhcerile iunanliottlit" biscriccsci a persrinclor aplicatc 1^ ]ill1,'lll it.r afacerilc a" tri"iffi'-te cuvitrt clrcPtui clc a sc lluorit o''' aliLccri clc ;rirelrrl iuni trr clupd Bulla intt'o tttttili''re <-1e atitccti' cali
si disl-rrtt'tt:

rP:rP:tl;i'

r't
I I

.4

,\

]I"()NO[,iIA []ISERICI'SCA
l,s't'(

cie ori-ce aiie biserici r_lin pairie, si cdnd se vatdlni accstc cjt:crete se desconsirlr.r:i ilsa-si auctoritatea pontificilor Ii._

cotnpi-:tinta auctoritdtilor diecesane si celci rrrilr'oJr.litanc a Provrnciei rrostre bisericesci cu cschiderea Irirralt:lui si orY c:'irei a'torititi constituite afari de provirrcj;t ntistrli Lri_serii;6s.5. 4. Vatdl;t:1 dccrctt:le conciliilor nostre provincialc riin 1672.si 1882, in sensul cjrora biserica nostri a fost orga_ nisati ca Provinciii initroporrtard ;rutononri si indepencreiitir

(;;r(l null);li

in

)litn

l,:1,

li

rnulte afaccri

o iructorilrrtri si

nr;r'i inirllir

sr irrcii

rrl;rrir dt:

est,

nrani, cari le-ari aprobat si arl dispus stricta lor r,ibservar-c. 5. Vatdm;i canonul 8 al Sinodului ecur.nenic de la liles, unde se zice: nsanctae el.go et universaii synoclo visurn

tocmirea si olganismul bisericei orientale, trite p1;insor-iic: si neregulalitiitilc, ce sc ivesc pe teritoriul unei provincic
1-risericesci,

cadrLrl :rcelei I'rovirrcrc lrisc,r'i,:t:st;i. 7. Intru c;it <.lircctoriul dc sulr prt:sitliul prinratt;lui prinresce si apclafiuni ciin l:'rovir:cia ntistri ltiscriccsr:i, c_ipcr atul comisiunci <k: 27 v;rti"rrrii dispusef iurrile sjnri<.lului i. ecurrrenic canotr 5; a Sinodr-rlui antit_rcltea.r Clanon l.'2, 13, 1.:1, 15 si 20: a Sinociulr-ri dc la'J-rulla c;rnon 8; si :r sinodului II de la Nicc:r carron 6., in scnsui czirora tirrpi. in-

ut

tluae scripta cst de gubernationibus regula, manil-estunr cst, rltrocl illa quae sunt per unamquant(lue provinciani z/sis lt"ot:ituia.e .\ltttodus d.isfctzset, sicut rric.eno constat clecretum csse concilio.., Operaiul comisiunei cle 27 in contra acestui c;lnon, prestq auctoritatea cea mai inalti in provitrcia nirstr:i
bisericc-scri, care este sinodtrl provincial, constituc ir-i rrrai

jura, rluae ab initio et multis retro annis habet sccu'clrrm consuetudinem, qlrae jarn olirn ser\rata, potestatent habentc l,llloqrioque mctropolitario actorum cxenrplaria ad su:trn _qc_ curitate'r accipei-e. si quis autem constitutionerri ariquanr iis, quae nunc definira sunt, repugnantem attulerit, eant (lu()(luc csse irritam visurn est toti sanctae et universali Synodo.u Operatrrl Conrisiunii de 27 nu tine aclcci sanri nici cie obicr:iui, tlupi care biserica nOstra, ca provincir: lriscriccscir, s';r guver-nat si aclministrat pind acurn in triie ;rlaccrilc sale separati de bjserica latini, nici de dreptu.I r:i garar)tat irrin acte en-rauate cle la cei rnai inalli Jactori bisr:r'ir:'sci si civili ric a se gu'ernil i'tru tote ca 1tr<ivincir: ;rr.rton<trnri si inrJcpcnclenti. 6. Vatdrni canonul 2 al Sino<lului ecuntenic c()nstan_ trnopolirrLn ]. ,,Non vocaii autenr episcopi, ultra suanr.dioc_ r:t:sirn non accedant, pl.opter ordinationcs facienclas aut l)r()1)ter alias dispe'sationes ecclesiasticas. Servata'cr'

unicui<1ue provinciac

pura ct jrrviolata sel.ventur

arl si se pertracteze si dccir_1zi din partea ep.iscopuiui collcerltelt si cle miliopolitul cu concursul cpiscopilor in sinod provincial, cr nici dc curn 1lrin arrrestecul nepoltii al vre-unui episcop tlin altl provincie eccie_si:rstic:i. 8. Intru cirt -se dd <-lirectoriului dc sub pr-esidiul prrimatelui rlreptul de a controii, supraveehiui si tinc in evitlin!i. fc-rr-rdurjjc si funciaiiunile b.isericei n6stre, operatul conrisiunci ric 27 r'atEmi c:rntltul 2/,> 1i'26 al Sinodiilui de la Chalcr:dr;n, canonul 3li al Sinoduiui trullan si canor.rrrl 11 ;rl Sinodr-rlui ll dc l;r Nicea, in sr:nsul cirora drcptul rlr: a nr:uripul:i, supravr:ghii si adrninistrri avcrilc bisrrriccsci', ori de ce soiir ar Ii acela, se cuvine autoritifii tliecesanc, si in c;rs dc lips:i X'iitropolitului lirir nici un arn{::stcc;tl auctor-itrl".i.lor din altc l.rrovincii bisericesci. f. intru t;At si primatelui si r-lirectorulrLi se atribuc rlreptul tlr: ingerinli in cornpletarr,'a scaunelor episcopcsci ciin I'rovincia nostri rlctropolitanzi, operatui contisiunii clc 27 r'atdrni catroultl 4 al Sinodului de la Nicea, canoppl 19 de ia Antiochia, canonul 12 de la l-aodicea, canonul 3 al ,Sinodului II de ia Nicea, in c:rri nurnai metroFoliiului si episcopi.lor con-rprovinciali ii-se atribue dreptul de a conluclii Ia alcgr:rea si constituirea episcopilor la scaunele vacante firi nici ult alt-lcstcc al cpiscopilol lljp xl1,_. prr,r incii histr iccsci. 10. Vatdrni si ignortiz;i rLijltor.itirtclr Sirr,,tlrrirri prr,vincial, intru cit (il)orirtul .,,.:,'1,,.,',, l-rrt:rtt f;rri rlc corrliicr:rrr;:r
'l')*

, 4ril'
All'l
( )N(

tMlr\ lll.Sl'.1{l(lli-SCA

ISTORIA

Ei.

.ltr3

si invrrilr';r lritt,rlttlttt l't ovittt:iri ll()stl'e biscl-icesci, care rlrtlrii rlisr:iplittit ;t ot'liitttistrrttl c;ttlottic al bisericii n6stre r:str lirllorttl 1rrittrrilrlrl si srtlr lrttlrtificcle rolllan ce1 nlai ir;rlt lirr' <lr' .irrrt:rrlit:lirtttt: itl ttjlc af:rccrilt:, iISuPr:r cdrora se

catolic itr organisatiunea lui de azi.'lrcbuc deci si ccrcnr! cd macar acum sli. se respecteze si esecutezt: lcgea citat;i' 13. Vat6rni t6te legilc si ordinatitinile mai inalte' in sensul c:irola biserica ndstri gr. cat' a fost considerati ca

'i .i.+ r ; 1t1.. r fi'1Lfqt

()stin(lr opllrrlttl t:otttisitttti)' rlc '27. Viitimar-ea si de sconsi<lcr;rlcl rtt;tisl;r t'slt' r:u ittl'ttlr ttt:ti gr;rvi, cLl cet nu s'a titlut sanlii rti(:i tlt: 1rt'otr:stttl t:lriscolrilor rlostt-i comprovinciali cuplins itt rne:tnot'i;tlttl :rtllt:sat llrirlnteiui si rcPeJit in confcrinlclr: cor'pultti r:piscopt:sc uttg:rr', nici de protestul clerului si 1-roporului nostru rirlicat in conlcrinta dc 1a CIus in 29

corporatiune destinctii cle biserica latini' si in special vatirrd -s 6. din art. de lege XL-III ex 1E95, unde biserica gr. cat. este insiratir ca cot'poratiune dcstincti de biserica

latini si de celelalte biscrici din patrie, si prin urtlare biserica distincti are si-si organiseze si autonomja'

ca

Iuniir

1897.

14. Vatdn'rii prea inalta l.rotiirire a \4acstirlii Sale dc dto Viena 29 Novembre 1895' in care se zice, c'l la in-

11. Vatinri art. de iesr: XXXIX dirr 1868, prin carr: Nletropolia Alba-lulici fil irrarticul;rti in lcgile titrii asa, pc curn era aceea constituiti atunci tlr-rpi disciplina bisericei

oricntale 9i dupi flulla canonisitore din 1853, c;rri asigurir autononria si indepcndenfa acelcia pentru t<lte timpurilc'
12. Vatdrni art. de lege

Xl-lll din

1868 clcspre uniuttc'a

'lransilvaniei cu Uugaria, prin care iegile anteri(;re transilvane, cari regultzir libcrtatea religionarir si :lutononlici' egalitatea si relaliunile reciproce ele confesiunilol' recepte

si ale jurisdicfiunilor bisericesci de pc teritoriul Transilvanici si pdrtilor adnerie' se estind si asupra greco-catolicilor' intrc legilc acestca atrtcri6re anrintinr part. l- titl' VIII din -I'ranssvlvani:re, si art' dt: Approbatae Cor-rstitutior-res regrli lege l-V din 1?9 1, pe cari se bas(:zi si autouomia dieccsci transilvane, si este durcros, ci pe cAncl operatul con-risiunii dc 27 respcctezi ;rutonot.tri;i rliectlsci catolice transih'anc cu organisltr scparat dt-' atttonotttia rcguicolari a bisericei catolict: r-lir-r [JnQirtia, l)(: .rtunc; l)e friscrica n(rstrit, cat'c inci se cstin(lc astli)ra'l-ratrsilvattit.:i si piirl,ilor adnexe, o lipst:scc tlc ;itttoltottrilt :tt:r.'t:lt scl)afat;i, cle care st-' bucurii ttitc r:()ill'csiurrilc rlirr 'l'r';trrsilvant;r si t:u cat-c lliscrica tr<.lstrir, in s,:ttsttl :trl. tlr: lt:;1r: Xl.lll ,lilr llJ68, ;rr fi tlt:lruit sc fii iuvr:stitii tlt:.1:t rlitr rrrrrll l36li, (:ill(l s':t or{atrisat si autonotni;r lrist'ricr'i llt. ot ' si rt ittt:t:1lttt ;r li.rnctiona si statul

fiinlarca autonomiei catolice sd sc fin'1 strict in vederc organisafiunea bisericci catolice; clupi cc insi can6nele .ir"ote gl altc mai multe ale sinddelor ecutnenice si topicc' ca biserica clupiL cati trebue si fie orQ-anisat5. biscrica n6strii eclcorganisaliur-rc greccsc, ori-cc asadzi catoiici r,le rit cpiscopi adtuite nu respcctive provinciale' siastici pc base liri rle rt.ritropolili, nici episcopatc lirii de plovincii rnitropolit:rne, gi dupir ce rle altii p''rltc in operatul comisiunii ci cle 27 nu sr: conietlpltizii rrici ulr trtgatrlsm provincial' estc numai parochial, diccesan si cetltral sari rcgnicolar' eviclcnt, ci tipcratul conrisiunii clc 27 vatEnls si disposifiune:r citatiL a Maestilii Sale. 15. V:rtdrni asiguririlc pline de rningiiere cuprrnse in etrciclica Sfinlici Sale i'ontificclui I{orran t-eon Xlll-lea cie cito 20 Iunirl 1894, carc se incepe cu cuvintcle: 'Praeolientai: clara gratulationisn si in care se zice celor de rit vel sucNos quiclquam Propterea "N"qu" est cur dubitetis privilegiis' patriarchalibus nostros rJe jure Vestro. de ""ror", de rituali cujusque ecclesiae consuetudine c-letracturos' Quippe hoc etranr fuit iclemque est perpetuo tuttrrum in consilicr cujusquc disciplinatlue apostolicae Seclis positunr, propriis parce non bono et aequo ex oonuli oliginibus rnoribusque "' tnirunr unione' Nobiscum iritro.r". l\to u",tu r-edintegrata decus prof-ecto, tluanta Flcclesiis" r'cstrjs clignitas, quantunt I divitro mulrt)re ilccedet.<

454

AU.ll()NO,!ttA II]SEIilUL,SCA

mai virtos daci si congresrrl catolic va dcsconsiderzi clrep_ turile bisericei ndstre, erit ct:i alalti lactori nrai inalti nu li: vor lud sub puternicul lor scut. 17. VatEnri car-itatea crestini, peutru_ci operatul co-. '27, in lrc sii apcre, se scutdsci, si se v.licli_ 'tisiu'ei de 1.czc drepturile Pror,inciei nristre bisericesci. pe cuul cl.l clrcpt cuvint s'ar pute :rstr:pt;i de la cei cc sullt uniti itrin credinti catolici, le nesocotesce si lc incalci. fdrir 'cr:ca-si rrici un scrupul, si prin acesta cli u,tsr'i'lr, nr:incredqrc, irrstr;iinarc si clisc.rdie i'tre fii acelcia-si biserici ,nivers:rie, t:;r'i rrniti fiind prirr aceeii-si cre dint:i, unili ar. trebui sc fic si prin iubire si stinrd reciproci. ll. De altd par-te Sinodul archicljecesan isi tir.rt: rlc rl;rlr>rin1;i a-si cxprimli pc lAngi sirnterriltelc s:rle cle oma_ r'i;rl;i sirPunere laf;i cu I'Iaestatca S;r pt-eaglor-iosul nostru l{c;'r: Ap<tstolic Iirancisc Iosil L si fafi cu Sfintul Scaun ;rlrostolic, si pe acr_-lc dc neperitrit-e gratitudine, pentru_cii ;rr:r:sli ltrcair.ralti f actori s'aii inclurat a garanti prin acte Ittl rl icc '.rto'or'ia si increpenclenta I'r'oi'incei r{itrop.iitanc i.,r'. c:rt. rlt: Alba-lulj;r si ]i'igiras. si-si cxprirli speranta, ci

16. \ratEmi intere seic cele mar.i,.;1lc qsf6iicislrrulrr), intru cit operatul conrisiunei de 27, r.rr:!ir.r6ncJ sunli, cle rlrepturile bisericei n6stre, a prod's in si'ul credinciosiior nostri o nernultiimir-e ;rt.lt cle adincd si ferbere atAr de nrare, incat i'sa-si existinta bisericei poie Ii a.ren.intatii,

is'I-ontA

].t;

ilor garaltate prirr acele acte. Acest protest fir trirnis Primatelui, ca si inter_ vinir lir coltgreslll alltonomiLr pentru lespectarea clrep_ turilttr n6stre, -- Nuntiaturci :rpostolice dir-r \riena, r:a sli intervin:i la sfintul Scaun apostolic al Romei Pcniru sLlstinerea jntactli a bullei papale "lLccle_ srarn Uhnstt, , --. ;i l{inistrului de cultc si instructrinea pulrlici, cil sd obfine rlc lu frltesLatca ,Sa regele
Irrr

rrit:) 11u't:r'ul 1\faest.itii Sale nu r.a perntite inc:ilc;rrca tJrcp-

invoirc:r pontr!r tirit:rca congresului Provincic? rijr:lropolitanc, pc crirn se (-'eruse ;i din conl-elcntir L'piscopdscir de la 23 {urriir 1897. l.-hcutu-s'a asa dare tot cc a fost cu puiiirti pcntrrr a prcvrini ori cc ptirnejrlie. Si totu;i, tinrr:nii orbifi tle so\rinisnr c.lc rass;i si-;iri uitat de jntercselc: cr:le rnari lilc catolicismului si de clatorinlele lor crestinesci lafi cu o biseticf, sorit, ce lc cert:a sr:ttt si bunivointir. Primatcle n trirnis la congres atirt adrt:s:t conf(rrenfei episcopilor nosti-i dir.r 2il iunrir 1,397, cirt si pro testul sirrodul LE a','t:hidiecesan clin22 t\rovc:tn lrrc I lj')9. f-ongresui lrrsli n'a invrctlnicit il(lostc tlt'rtil: ltr:lt: de o c.lesbaterc conviinci6szi. Lc-a fost. rttsil-tc ptilc: sd-gi audd pornelnicul pdc:ttelor, cari le t:onl it irr contra catolicislnului adevErat, a sfintt:lor cltnrilrt: ;i ur-rei biserice crestine. Firir zr se aninti in ni<:i c) ;edinfi anteri6t'i '.i congleslrlui i:atolic sosircz] actelor cle lir mitropolitu] nostru, abia irr momentul, cArr,-l, in 10 Martie 19)02, er:r si se inchidii congresul' c(;-;si tt:rrninase lucr;irilc, presedintele conte IuliI Sztrpiiry face cunoscitt, ci a[ sosit actele din cestiune' si propune) ci acel(ia sii fie retrinlise prirnatelui spre a le rcsoli i melitoric. J)ar ca s[ sc vatli llsurinla si rd:r,rtatea, cu ci]rc s'a tr:rtat din partea congrcsului catoJic magiar acte as:l de impor tante, lislrn sir urlneze insasi dr:straterea asupra lrtr, a.sa pe c(lm s'lL lrrrblic;.rt tltrpri nott; stenoerafir:e iir. 'lJ'nircao tlin 2!) N1artit: 1002. i\r- iii.1

';'3:'. ..*"*fif,,

cle zi

'tt'-;;,litt/;lt I'r'irnul punr;t al crrlinii "i 0rt. Oorrgl't'sl r1up.{ }roiir:irtrir clin riittlr"rl tlccttl a1. {i (s:i'.:tut]irn)

lrth

Ali'l

( )N(

)MtA lilst1t{lcliscA

ISTOI(IA.IiI.

tlr,slrirllt r'ir r (,1)r'(.r.i(,nlrrliun(.i lrinrisc clc ciitre I'r'ovincia bisrtir:rrsr:i\ gr'. ('irl, rlr,Allrrr. lrrli;r si lirigiila;.

nalior-ralir.

vi lrcr: cunclscut, ci in una din rcltt t:sr,trt;rlirrrrilr, ;rcr.sl r';r, (:;t!'(: (' irrlrcs;rtir la Ilmir.rentia Sa I't itturlllt', l'r'ovitrr:i;r lrisct ir:r!sr:it cr:rt:, c;r s:i se pern)iti si l)icct:sr:lor s;rlr: orLr;urisirrr);r irrtl<:Icrrrlcnti a autonomirii
lilrr.r

lrtri irri

llrlt,;r ;r

aduce hotirilea; dar zr irotirri asuPra 1or

rlispune

fiir a lc ccti' t:it coltsi(lel-lucrul acesta t.lc ceva ce nu coresprtrldc t'lici

accc;r Orl. Conqres, tlt'asi ruQa si"t bincvoili'a a cr:tirczr irct:stor l:ollrcsentaliuni si dupi"t acccla

l)c

prt.rv

irr r:iir

lc.
r1e

(lr:;rlrrlti r'('l)l'csontaliun(-' r' hiltj:r Nlitropolitului

Alba-lulia, t1r'isi atllr:satii l.)rrirrcntir:i Salr: I)rirnatelui, 1-rrit-t care substcrno rcl)roscntatiunt:a dc rnai sus si in consecintir ccrc si dorescc, ca iurlcpcnrlcnla Provinciei bisericesci si se sustini si rrai rlcpartc,;i si cLr acdsta isi nrotivrizi abscnta

clemnitirlii 116stre. uici autoritirtii rcprcserrtatiunilor' O posilie in tttcrit, chiar-cirld ar fi perltru resPingel'cr nulnlli otrrr-tci s'at. putd aducc. dacz-t artr autii rugirile' f,Io/nttt'. Nu tlr;-a frist adt-csatc troui' 1)zrr.: NIai doresce cineva si vot'bcsciL tQlort1,i Albcrt: l)n' Conqres! daci rcpre selrtaliunile ' cle cari ai fost rror:b:i aici, ar fi ib-tt arlt-e s;rte si inclteptatr: la Congres, nccouclitiotlltt asi cla rJrt-'pi stinlatului tlreti attlic
tlis?

de la confe-'rinta cpiscopcsci. Din caus5, ci Erninenlia S;r Primatcle a transpus acestc doud representatiuni Conqresului si de 6re-ce aceste t-louE reprcsc-ntatiur-ri sunt adresate Etninentici Sale primatclui si nu congrcsului, si de drre-ce congresul in ce privesce continutul 1or, abia ar fr in positie, ca in cercul sdfi de actirrit;rte sii hotir-isci asupra 1or, inri icarl libertate a ruga Onor. Congres si nu se dinriti in clesbaterca 1or, (aprobirri) fdr5, sd redeic representatiunile acestca ]lrnincntiei Salc, ca si binevoescd a rla rispr-rns (aprobiri). [Jgt'otz (]ribot'. On. Congrcs! O hotirire rneritrrrie ar fi acet:a, dacii am enunt:r, ci noi nu suntem competentY a desbattt aceste: rcprcsentatiuni; spre a pute aduce insi o hotdlire nreritorie, trcbuc si cunoscem cuprinsul lor, pentlu-ci ruumai ;rtunci puterl ac.lucc o atare hotirire, daczi anr sci, ci implinirea acclol cc se ccr in ele, ci disposiliile cerute si astel)tato lrrin accste ruqziri. nu cad in cercul de competin!ri a cr>ngrcsului. i\oi, faf:'r de celea dor-16 Provincii bist'rir:r:sci;rlrscntr:, trclrttc sir nc purtdnl cu cea lnai rlarc cultuo;rsit: si prt:vt:nirc, 1rt:ntlrr-cir c lolte dureros, ci I):lrt(: :r c;rtolir:ilol rlin IJng:rria, clin rnotivul, ci ai alti linrb;i Iilrrrrli<:i, sl;rir rlr: o l.rirr'1t:, si stiincl clc o partc I'rr:ai si lac5. rlitr o 1r;u lr: :r lriscricr:i catrilicc o l-rjscricir natirinali deosclril;'i, 1rc (:un) ;rnr inct:r'c:rt :r nt: alc;itui si noi o, t>isc':r'ic:i
c-,

vorbitor si ;i e i a;i fi cle p;-rrcr-c, ci lirli cle accst e s'1 nt: dour! Pror,incii bisericcsci. cari tltlIt:re, ait allscntat' sirlrpltr rtttrllai ci si purtirm cu cca lnai lllarc conrplersantii porl"r"t cle o Pal-te a dorintclor lo| sul;grcrnuto llou(:' n'ar c()nstacor"spurtde accstei comPlcsant(l' I):tt rlii scuzati' c()nadrcsatt) fc''st tl'at"t rcpl'oscnt'rntii tAndtt-se, cai accsto (lo ast(:l)ti nu rti<;i si c(ll l)rl tot grcsului, c:i petcnlii l)cstc i" Congr"s s;i sc pronutrtc (asa cl <l'c1tt), firli esclusiv o a cer accsta cle la Prinlatele si lrunlai att:t.ttiuilrla clt:ost'bitir Primateiui fat:i de ei, a fost catlsa' ci-I accstc rcPrcscnt;rtiuni ni-s'arf ficut cunoscutc si tlou6' firr.i tle a trc fi prouocirf la r-rici un lt:l dc ac!iune' rnie tl.ti-se pare, ci stir lucrrrl lati dc c1-riar intors si anr gl-esi itl cr.rntra cotrsicleratiurrilor itl () acele provit-tcii biscricesci. clacir tte''arn da pirrclca tru ci c;rre cic chestiune si lc-ant cla rt':spuus in o causri' apr(ltiind ne-ai intrelat (aprobiLti). I)in acestc cousitlcratii in principiir punctul cie vedere a stimalului rltciL atrtic suslin, ci tltl-i de lipsi sii cttnoscctn continutul rcprescntaliuni1or, ca si ct-rtlstatirtl, ci clc n u sutit adl'esi'Lte Cont grlesului si ci dc la accsta llu cer absolttt nici o cleclaraconstatart:' ca tlu l.tutltai fir,r-r", si e dcstull'r nuill:ri accsti ci ;i ca sI o (). sLrcciali, clrlsb.atcte. sir {inr scutiti cie '!inenr clc irttpo-sibilri, clc lccc;r nri: alitur- ;i cil la ctlttncia1iunt,,t plcsidiului (aplopiiri)'
ante

s1'( )li

l)\' ti:l, r-:',' r)

t 5tl
'

tj',ro

u-\l

A iilsr:ltlcr:-.-(r .,i

Llgrotz C;riiil"j'l*#TjraFfreri, ci incri oclzrti trebuc si \,()rl)csc, dar pc cnil arrr infclcs eir rr:fer:rda prcsidiului, rcprcsei'itaiiunilc acelea cuprind ir-r srne rugarea celor doui

ri.,r

"-.'?ft1--

;'ii

rc.rsti cutr:2.

Salr:

l)lui

Prcsttclitrtc, pcrttltt-ct'r

furilitil hjiFliu^,:t,U'lic,,l t ^.l,t.,piltflc*iff&\i ri:spr.rnsltl la actista va fi

Itrrivirrcii bisericesci de a-si orqanisa o.rutonourie propric, rlr spre a-si or[anisa o autonomie propiic in Ungaria, Primatelc rru 1e p6te da drept (rniscarc). Si.-mi iertafi, dar

pcnt'.u

organisare

a autouomiei

cati

Prirlatele a fost chemat de lilaestatca Sa, ci acest congres.

'iice in lJngaria,

nu

ili

rcpresentatiuni se pretind atari dispositii, de cari bine ari sciut, c;i nu se lin de cercul de activitate al Prirnatelui; rle aiti parte ai sciut li aceea, c:i ])rirratele este preserlintcle acestui corgres, gi ast-fel iui sunt tle a-se aclresa t6te petifiile. I)ispunerea alegerjlor ir.r tali. rap6rtele in c;rusa alegerilor, t6te ai fost de a-se tr'imite Prinratelui, ca plcsr:dintc a) Congresului. de acce:r aflu cir cle logic si de irccesal, ca col]grcsul si dispunri certire;r ace'lor representajiuiri si si le cleie lispuns. Dc :rlt-cunr, cunr dorifi, cunr vcti i-rinevoi a lroi:"u'i, eri stai :;i linriu pc lanqi punctul rneri de r,eclere Principial. l)r. Si.nrcrryi Senzatlam. S,indor. Escel. Vdstli Dle I'rt:scdinte, stin-r. Congresl Confratele nostru, deputatul Ugron (iribor, deja s'a dimis a trata cestiunea in mcrit, f;irir dr-.;r putc sci ;i firii dr: zr cun6sce nici noi cuprinsul
:Lt:cl<i;-:'r:lrresentatiur-ri. Rcpresr-'ntatiunilc sunt adresate clircct

lir pcrsirna F.rniuentiei Sale si nu la F-nrir-renfia Sa ca pr-esr:rlintcal L-ongresului (A;a-i!) Dc aceca nriuc ni-e absolut cu neputin!;i a ne rosti asupra lor, de-cire-ce mandatele rttistrc nu se releresc la aceea, cir si reflectim la scrisorile :;i rt:plescntaliurrilc cclor cle rit qr:cccsc, saii a ori si cui, Pcntru-c.l rlandatcle n6stre numai lir aceea se referesc, ci s;"r nr: alcrituinr propria nostri autonomie. De aceea lucrul accsta absolute nu se line rle noi gi nqj nici.,t1u iiputenl rliscuta aslrpix lui. nri' rog dari a prirrri lr',pun()rea presidiului (aprobiri). Dr. ,9Q'/zi Gyula: Ilsccl. Vr'lstr-ir Dle Ptr:serlinte, stim. Congresl (intrerurnperi vii: votirrrl :::i irudimi) inainte de a

lrotiritor asupla conviciiunii nlclt:. l-r'rnspus'a Ln-rilenfia Sa Prinlatele accste rePresctlt;ltiuni (jongresului nunrai sinrplu spre a-le ltra la cuno,scintir, sail sprc a decide asuPra lor'? Acesta c rtta,.-c deose ltire, clac;i ai fost t: anspuse tlunlai sprc a fi luatc la cunoscintii, atunci r;rd aiitur la propunerea presidialir, cr dacd ni-s'ail transpus spre a decide asilpr-a lor, atunci trebuc si facern cevaReli:rentul 'l h'. |{orttitti'i G}'ula: Erninen1ia Sa Primatele a transpus represel)tati,,rnilc accstc pur si sinrplu liscci. Sale dlui Szairar-t-. firr.i. ca sii 1r zis, ci le tlansputlt: I)r. Srigli ()yula sprc a fi luate la cunoscir-rti i f)r. t'Iot',itt:vi GJ,.. bFtri de nici o ettunciatiunt:. Dr. '1ri..qhi f'7. : Ast-t-el arrindoua sc pot intelt:qt:, si colrgrcsul, r.lacli ar vrti, ar putc si le discute in ccrcul sc:ti tlc activitatc. dlrl ei itt start:a ectualli a ccstiut"lii, :tctttlt ciutt,l congrcsrrl a tlesbiitrtt i-egulalrlclltul de orgattisartr ;t autonontici regnicolare, ciLnd noi in a,:t:1 rcgulanrcnt tt'lttt Jhcut nici o dispusc{iunc) care si lc p<iti cla asigut at-ca, cI ei se \ior putc organisa cleosebit liind clrcn-rati la acest congres. si 1a cart:, dac:-r n'air vtnit. ii privesce 1lr: eY: in statliul cle falii, mdr al:rtur 1a propunt:rcli 1)rcsidiali si nun"rai de aceea il rog prl Esccl. Sa c1l pre;edinte, sir nu
cnunte hot;"rrirca intocnrai Pc cunl si-a fir::nu1at pro])ullerca'

pr:ntru-cir ast-fcl usor ar cla priicj la neinlelegeri, ci s;i binevocsci a si-o fortnula asa, ca in '-'a sil llu se cuprindi

nici o recltnoscere a dor intcltlr si a pI etcnsiunilc-rr lor', ci hotdrirea simplantirttc si se aclucii asa: clc vl-emr: ' cc rcprr:sentatiunile ari fost acllesate F-rninen!iei Sale si Enli nenlia Sa tt'a rttgat Cotlgrr:sul si se lostcsci asupta"l9l.ad"."siiirri t.t:tr inrit c' s.ris.,r:i id *lrt,l#iifit'i(' x6uc1 f rngr.:sul'cu i Sale, -- alta si l'tu sc ttl;ti sllunr-r' l'ra.redirtla/t': Ni' fiirltl nirr"rr: ,insiuuat la cut'int, a;sa dar r-reclorincl tlilttc sii vot-best:l"t llrtrr itltlellarca: IJine.voili
r

4r,o

AlJ l ( )N(

)i\ll/\

lliSIr.l{lCli.SCA

s.roRrAr., ;r se
retri nrite

l\'

..1

:r'

..._

..; ,..,_,
,

111..

(l)rrl lr;rl) l)nil

spre resol\rare? r:lu'i prirrrcsc plopuncrea, nld rog si se sc6lc

i:ilji'i:.,:ii

(Sr: sr:/rlir). Nl;rior ilrttt::r c(,nqrcsului sr: :rl;ituri si eri infcles si r:rrunI hotirrilc;r.

in

accst

: ;r .ffi@si*,, ": ?t$i"ll' " pune in;i-qi Maestafii Sale persdncle, cari ari si tle
numite in beneficiile episcopesci ;i canouicaie, biscrica lzrtind n'a dobindit aevea nimica prin stzrtutui autonomic, ce 1'air pregdtit 5i asterrrut Nlaestiltii Salc, si autonomi:t ei se recluce la nisce congrese spienclide si costisit6re, dar paralizate in ori-cc ircfiunc inrlependenti pentru inaintzrrea intereselor ei. Situalia bisericei catolice prin autononli:r conternplati, s'ar afla intr'o conditir:r-re cu mtrlt mai rcir, de cirt a contesiunilor acatolice din farf,. Dar sa presupunem casrtl cel mai rdr-t. cil ar'L:ci, nstatutul< congresului catolic va fi aprobat si la Roma si la Vicnat, si sir ne intrebi.rn, ci pentru ctlsui acestti' ce este de ff,cut ir-itrebarea acista nu se pune acum mai intiriir si eri zrrn rdspuns odati la ea in oUnireao tlin llla;, numerii 41-3 din i899 sub titlul ol-upta in cestiunca autonomici' " Sunt unii, cari cred c:i l,rLrtem organiz/r ;i v:rliclit:i autonomizr biscricei romlne unite, scparzrt clc a Latinilor, fdri nici o pedeci rlin nici o parte, ck: clit cldri tlin partea Archiercilor nostri. Cei cic acd:stii credin{i inca in 1899 provocitir pe Romirnii t-initi oszi procdtlir in solidar itatt: cu t6tir hotdrirca si crlcrgia la validitarea de fhpt a drel.lturilor biserir:t:i, ccr0ntl cle la N,litropolitul ;i de la episcopii sufras-;tni stl rottLt t 14( h. z,d c c nt rrrc lc s iuotl ttt i t f 'd' "iliri\'in cic-i m i tioprt*itzrcC',i'' i\st-1el si esprirne\ un vr:ncrabil betrirr, 'itr ofiazt:t;r
?

"ill

dat gi acdsti dovadi de incapabilitnte de ;r sc ridicA la inf,lfimea marilor interese ale catolicisrrrrrluirri si ale patriei, de lipsi de bun sim! si de cuviin!f,, el si-a incheiat lucririle, dr protestele Romiinilor r-rnigi air irjuns iri-gi in minile primatelui. Acesta, ne sciind cc se facd cu ele) a cerut sfat de la Ministru. Nu scim cepetat'a sfat, ori ba ? I)ar atdta scim, ce primatele n'a rdspuns incA nimic Nlitropolitului nostru. Asemenea nu scitl, c5. ce va hotdri X4aestatea Sa regele asupra statutului pregAtit de congresul autonomic. Sperdn'r insd, ci nici lVlaestatea Sa Regele' nici slintul Scaun apostolic nu-l I'a irprobii. foIilestatea Sa llegele, intr'o cesfiune dc organiziLfic a acelei biserice, citreia ;i El aparfine, nu vir hotirri, oredem, nimic fera de a fi consultat yrc <:rr1-lul bisericei catolice, fiind vorba de o organizirfit:, cirre nu samdni cu organizaliile nici unci lriscricc c;rtolice din lume. dr sfintul Scaun apostolic nu vil aprobl acea organizalie, pentru-ci de o parte cil confiscf, drepturile Rominilor unifi de a fi in privinfa bisericiscd iu totul neatirnf,tori de latinii c{in Ungaria, ir de altA parte latinii nu profiti mai nimic prin autonomia lor, cici dacd nu li*se da in a<lministrafie Drrp1

cc

conurcsul

il

-i.-

'l-r.rr

silvani,'i.

}STOITIA
A r-1Ti).\ L) j'ti l

I). l'+:
a(restn

JISER ICL,SC.A
.
.;r,.1

Cei-ce ast-fi--i sct-i:iu lrr.r aviu i:rsii in base lc, pe cari sa r:rzimi particip;rrea elementultri mirean la adminisir;rfiuneir ltisericisc'i, he si nurrtzri in trlaceri .,.qcolzrre. furiti:rfionale ;i rnateriale. Ei nu bagi ,-ie szrmi, t:lr spi(t a se pi-it6 convocti corrgrt:su1 mirt autl.'nonric al bisericei catolicc, zr lost rlc lipsir conce siunca pre ainalti. a \'faestdfii Saic. 'lotf, lumca ar 'irebrii si scie, cii sinridele ;i coir[r(:selc rniric in biserica neuniti. a R.onrAni]or din 'lransih'ania gi lingaria, nll se intemeiazi pe canrineir: bisr:ricci oricnti.Llc, nici pe dispositii iuate +*+e+tn irroprio., cle $itropplitul ciin Siirii ;i episcopii lui sufraqani, ci 1.rt: ;rrl ir:t.rlrrl tit: legr: IX din 1868 si pc hotlirirt:it ltcgr:lrri rlin 2ti Nlaiii 1869. Asemenea ar tr<:lrrri sh sr:irrr, r'ri r:r.:l rlint.'iiir congrcs nafionai bisr:r i<'r:sr: ;rl l(orrtirrrilrir nctrniti a fbst convocat pe lr;u;r lrollrr iril rt:gr:sr;f rlirr l4 Arrqust 1368 qi chiar 1i rlrrlr;"r vollrrt:ir ''r;tatrrtulrri c.'rganico gi dupi aprolrlrlcir lrri tlin part<:;r r-cgt:1ui, congresul bisericesc nu prilrr li rrici astrizi conr,ocitt, r1e cAt numai dupii :rrrrrntrrrcrr licuti miii inainte la Regele, si luarca
;rr:t:lr-'i:r

- lrp am \czut. (i:i1.6r :ruclorirlt-,n 'l-1-face Iroldrirca rerclrri rlin I9 August S(r'r.

pl*li4p;f,.
"++

. Ifjn ccle cicsfir;urate aci este evident, ci, dupir asezdmintele firei, episcopri pot convoca coilgrese, sari osindde mixtcn, numai daci air asigr-rrat accst drept prin vre-o lege ori prin o hotdrire regisci, ;i

prin urmare rnitropolitul si episcopii bisericei rr;minesci unite numai atunci vor pute intruui osiuddc mixte<, -- daci, si acestea se pot nun'ri sinride cAnd vor avi asigurat acest drept prin o lege, ori prin o ciispositie reg6sc5,. I)ar va zice cinev4, Cri Mttropolia ndstri incir este inarticulatS. in @c.4*rei;ipB cun-r se scic clin.. articolul de lege XXXIX din 1868.
Acdsta este adev6rat, dar cine-gi va lua ostcndla sf, cetdsca acest articol de lege, care ste numai din cdte-va cuvinte *), se va 1imuri, ci" acplo este vorba numai de recunirscerea legali si constitufiona]f, a i\4itropoliei infiinfate pc timpul absolutismultri, cl:rr nu asiguri si organisarea autonomiei bisericesci cu participarea clenrt:ntuhii mir-ean, cum s'a fircut acdstit pentru greco-orientali prin articolul de iege lX din I868 ;i prin statuttrl api ob:rt tle Nlaest;rteir Sa. NIai departe va zice cineva, ci iriserica uniti incA este intre rehgiunile recepte, ;i ca atare igi p6te exercita t6ic drepturile sale asigrrratt-- prir-i ca-

.lr

la

cLrnr-rscinf l!.

Confesirrnile l)rotestanttl i;i aii ;tsigr.rrati. autorromia prin legi ;i ciisposifiuni ntai inalte din sccolii trecuti |l mtri virtos prin articolui de lege XXVI t.lin l79l ;i '\X din lS48 si prin statute erprobtrtc: ,lc calrrrl st;riulrri.

Chiar si ,>statul catolic transilvano nu sc intrnnc-qce in llc care qrli numai pentru-ci asa vre;l episcopul rorllano-catolic transilvan, ci pentru-ci, -p1:

n6nele si ageziimirrtcle ei orientaic. _ $.gds!a este asemenca aclertdrat, numni cdt carrtinele ;i a;ez:iminl:|: bis.pricei,, oricntalc nu scu-r de
1.-

.,.. L.. .Jr-' ff?.

*)

Sr: lrtitt: r,r:clti rnrrr 5v5..Jir"lrau. 1-16 n.

2.

..r

"I

'

4(r.1

A(l loN( )N4lA lllsEitlcliscA

ls'ri)Rl^

l':1,

.i

'l(rrr
. I i.. i 1-,. 'a

c()lrgl'cs(: rii siti<i<lt' II'li.\tr)r ci nunrai rle sinticle iirchi{)r(rs(:l) lx: (;tlitl (l()voclcsco acdsta pravila 9i constitrr!irrncir t.tittlror biscricclor orientale din l{usia' l{rllnhuia, (lrt:t:ilr t,:tc. undc r-nr irltimpinirm congrese

;i

lir dacii pc tinrpiul, cAnd s'a ficut unirea dAm tlc n-r:ri multc atltru;iri, la czrri ari luat partc episcopul, protopt-ri-rii, preofii si deputafii mireni de la surte) trebuc si bigim bine de santi, ci ace le intmniri n'air fost sin6dc in infelesul strict ai cllrrCntului, cir organe clc ocirrluire 5i zrdministrafic bisericcsci, ci air fost cnnvocltlc sl)rc tln singur s(:op' ca aclecir si se pronur.rte in cesliunca unirii, 9i ca mirenii incf, si aibi ocasiune a se declara asupr?r ei prin deputalii 1or, neputdndu-se convocii intreg poporul pinS la cel din rirnrf, individ. Alte intruniri, cari lc intimpinim pe timpul episcopilor Kicin ;i Arorr, si la cari a[ luat pairte si mireni 5i oneme;i* (boeri), ail avut caracter pcilitic' Iistc clcr:i rlcplirl clovettit adevdrul, ci N'{itropolitul ;i t:ptsr.:tll rii lrist:ricci rornAne unite nlt pot itrtr11rlrrr;r; ip lriscrir:ipsinddele.. ;i congresele mixte, l'arrit a li rtrrt:torizi.rfi sprc ucdsta prin o lece' ori prin
r

sirr<i<lt: rni-xtc.

r), 1i '1"" rl.ttttriit f)r. Alexanclru'tle Vitjrlir V,r:vtltI sa I'a. ufmalt t.;i'cioJnnrrl l.ttr:i:tlt llolt:irii ltt :ttrttl ttrmitor 1900, zicnd : 'sit nt: prt'glttittt ;t 1l t:t gr: ;i noi biserica aceea) carc nu ilr nlitl li lriscricit ll(:)str?l) ci numai o punte s[)re l)crzirrc( r)' Ceea ce ni-se ProPunc insit ;lrirr cuvintclc citate, n6ud ni-se p:rrc atstilzi o irrtlrtlsibilitatc nror:rli'' Ori-cAt cle inapoiat ar fi si irstitzi poporttl nostru in culturd, el totusi nu mai este pc trdpta aceea) de jor, pe care se afli in primlr jumdtatc a veacului al 18-lea, cAnd nesce impostori ca Visarion 9i Sofrorrie a[ fost in stzrre a face, la, 1744 si 1760' cu?)' noscutele pustiiri in sinui bisericei unite .' Nii clerul romirnesc unit' nri riiai c3te cel clin
prirna jum6tate a veacului'ai 18-lea, mostenit de la biserica slavo-bizantini-calvinita. Cine ar putd presupuner c6. clerul romAnesc unit de astizi, crescut cu ingrijire in acleveruriie religiunii, ce este ctremat a o predica, nu ar pigi cu zelul servitorului creciincios intru ap6rarea bisericei sale, si nu arr cercd sA impetlcce trecel-cil in masse :r poporului sdil la neunire ? trr clacA abstragem chiar de la feliuritcle motive, cari cletermini ac[iunile 6meni1or, 9i considerim numai legiturile intinse familiare, ce le are acest cler cu poporul credincios, usor putem 1-rricepc' c;i trecerea tuhror l{ornAnilor la neunire astdzi nimeni nu o mtri p6te fdptui. in -o-entul, in care
1899' "Tribunan din Sibiir, nrul de la ? Octobre p. 60. Chestlz(' f;ftoftrqrici ) 3\ Vezi scrieiilc 'rtie.le, Iipi-scopul, Ioan. I' KIein ;i / Iipiscopii I'. I'. Alotr si l)ion. Novacovici, .'.,

. r /:*

r':r'.+Ef#'
.,- -:-

,".f

lttr:rt:l r('t(:r"io Altii nr:ri raciicali ct'ctl, r:i. in ia!ir periclului, cu t':;rrc csto irntt:tlintatir lliscrir;a n6strii prin ar'rtonomizl rrngrtt't':scit trellrrc >si lttcritm din tcitc puterile intr'acolo, c;r in momel-rtr'ri, cind Ei (adec[ Ungurii) ar dr:crcti'rffirtea bisericei n6stre unitc nafionale, Noi sii ne inlllim ltr *noui vie!1 in sinrrl biscricei n6stre neunite nalionale "' Ast-fCl ne-a sfdtLrit D-nul

')

'30

,,.'.

4(fi

AUTONOMIA BISERICfSCA

lt,.iil(lirrft s'ar' porhi miscarea- dE trecere

tiiT()l{lA I,:l

46i

RomAnilor

rrrrifl ln neunire, s'ar putd incinge o lupti inver;urrntll lntre fiii aceluia-si popor, gi acdsti Jupttr p6te rtr tlt:gcnera la brutalititi asa de mari, in cAt statul s'itr vt:rld constrins, in interesul ordinii publice, a irrln:vcni spre a face linigte, o linigte care pentru ItornAnl ar insemna o infrAngere grea pe terenul bisrrrir:t:sc, cultural, national si politic. I)ar sf, presupunem pentru un moment, ci tofi ItonrAnil s'ar face neunifi. in casul acesta autonomia lriscricel romAne ar fi 6re adipostiti de ori-ce prirrrt:jtlie I 6re contrarii nafiunii romAne, cari astizi vo(:sc sf, rf,pdsci autonomia bisericei unite si limba cl liturgici, ar fi atAt de generosi, in cdt si respt:ctcze autonomia bisericei neunite ;i limba ei
liturgicf, I

ciparea bisericel nerrnite, ;i prin urmare incetAnd causa) va trebui sh incete gi efectul. Dar cum s'ar putd insufleti cineva, Romdn fiind, pentru o biserici, care a fost adevdrata causi, cd, RomAnii din Ungaria gi Transiivania ari fost greir prigonifi si nu s'at pLrtut ridica la nici o importanli politice inainte de unire, ;i care, in ldrile romAne, a fd.cut pe RomAn rob tuturor hemesililor Orientului, dr astizi pdte fi o undltf, pentru cutropirea n6stri de c5.trd colosul de la nord ? Ce pravoslavia a lucrat pllrurea in contra intereselor vitale ale romAnismului, ar trebui s5. o scie astirz\ fie-care RomAn cult. Pentru cei-ce nu ar sci-o Ei nu ar priccpe-o din cele desfi;urate mai sus' vrem a o dovecli cu pufine cuvinte qi aci, pe cum am mal clovr:dit'r.r

DesfiinfAndu-se biserica rrnitf, care are totusi un razim 6re-care in Roma, cea neunitdL inci gi-ar perde autonomia gi ar fi prefdcutd intr'un instrument de desnalionalizare, pe cum ;r fost ea tot-d6-una inainte de unire r), si pe cum este ea pretutindenea, unde nu se afli in rivalitatc cu biserica romAn5. unittr, ca d. e. in Bucovina, Rasarabia, Bulgaria, Sdrbia gi Macedonia. Ci desfiinfarea autonomiei bisericei neunite ar urma dupi desfiinfarea bisericei unite, este evident pentru ori-cine a urm5rit studiul nostru, in care am v6{ut, ci biserica uniti a deschis calea ;i la emanmiei,

S[ nu ne amigim.

intr'alt

loc.

') Vc{i articolii mei : Lupta in Cesfiunea in nUnirea" din Bla;, nrii 41--3 din 1899.

autono-

Limba este nu numai distinctivul cel mal caracteristic al unui popor, ci pi mijlocul cel mal puternic pentru pdstrarea individualititil lui. Biserica bizantini ne-a atecat tocmai acdsti comdr6. neprefuita, ci-ci in locul limbei iatine, ce am avut'o in vidfa n6stri biseric6sci si religidsf, mai multe veacuri, a introdus o limbi cu totui striini de firea limbei ndstre: limba slavoni, care deveni qi limbi de stat in principatele romAne, exilAnd limba romdndsci in coliba ciobanului gi la clasele cele mai de jos ale unui popor esploatat fir[ milf, de tofi striinii, cari tocmai prin biserici strdbiteari mai ugor la el. Prin inriurinfa limbei slave fisionomia latini a limbel n6stre s'a alterat aga de tare, in cAt inzidar s'ari silit unii filologl a{ reda vechiul chip, si la urmd
30*

4'III

/\UTONOMiA BISFRICESCA.

ISTORIA.EI.,

lrlfl ilnl tr clrrrit se ne convingem) ci direcliunea runnirtd rlc ci ar fiuri o n6ud limbi neinfeldsi de
lloporrrl romAn, si pentru aceea am pirdsit'o. Mir;carca pentru validitarea limbei romAne in vitlfa public.{ a RomAnilor nu a pornit din sinul biscriccl slervo-bizantine, ori greco-bizantine, ci de la propagandrt catolictr din veacurile 14 9i 15') si de la principil reformafl ai Transilvaniei, cari tocmai in bisericA ai intimpinat cea mai aprigd impotrivire. CAnd principil protestanfi ai Ardealului dideaf porunci peste porunci pentru introducerea iimbei gi cirlilor romAne in bisericd, archiereii ei ciutari fel de fel de pretexte spre a se feri de acdsta, si unii dintre ei numai atunci simliaii o bucurie si mAngiiere sufletdsci., cdnd putearl reedita cAte o carte slovendsci. Pe cei din firile romAne mai mult zelul de a combate protestantismul gi erorile virite in cirlile tiperite de acestia la noi in Transilvania, ii silia si editeze cirfi romAnesci, 6r nu dragostea de limba poporului desprefuit in fdrile lui p6te mai mult, de cAt in ale altora. Chiar gi in veacul al l8lea se mai au{ia prin unele biserici sitesci din fi.rile romAne limba slavondsci, dr oragele ;i mindstirile rdsunari numai de limba grecesci. Cu cdti indArjire se iupt6 biserica slavo- gi greco-bizantind in contra limbei romdnesci, ne do-, vetlesce insa-qi instrucfiunea ce a dat'o Dositeii, patriarchul Ierusalimului, c5.tr5. episcopul din Aiba-iulia Atanasii cu ocasiunea chirotonirii acestuia in Bu-

curesci la anul 1698 : nTrebue Archieria 'l'a' slujllil bisericei, adeci ochtaiul, mineiele ;i i,lalte cirti, cc se cAnti. duminecile gi sdrbdtorile, gi slujba de tr5tc zilele, sI te nevoesci cu deadinsul sd sE cetdscd tdtd pc linzba sloaitzdscd sa:iu elittiscd, eth nu rumAnesce sau intr'alt chipu. ') Atunci cAnd biserica siavo-bizantini a fost silitA si tolereze si in scriere limba romAndsci, cea dintiit nisuinli a sa a fost, si o imbrace in costum slav, adoptAnd alfabetul cirilic gi nu odati s'a intdmplat chiar ;i apr6pe de zilele n6stre, cd nesce archierei romirni ari afurisit pe cei ce se incercai a sc6te din cdrlile bisericesci slovele cirilice ;i a le inlocui cu literile latine. ') V6{6nd noi slugirnicia, cu care un mitropolit nortodoxu, Miron Romanul, ficir si triumfeze cu finuta sa una din legile politico-bisericesci ff,urite anume in contra n6strf,, ;i observAnd cum in necumpdtatele lupte pentru o mitri se lapddi principii profesate mai inainte, ;i cum mai vdrtos se cresce in sc6le protestante un cler >ortodox<) care tocmai pentru contrazicerea' ce existtr intre dogmele protestante qi cele ortodoxe, nu p6te avd nici o credinfl 9i prin

urmare este lipsit de ori ce basd eticl, 9i luind aminte, ci biserica orientale pretutindenia sti numai in serviciul statului, 9i despotismului, ;i ci chiar organul bisericei orientale oTelegraful Rominu reCipari[ Acte si frag. P. 243. afuriseniile acestea, Barigiri, Pdrfi '?) Vedi despre pag. 739. II. clin istoria Transilv.
1)
alese

') Vedi Ilic l3drbulescu, Studii privit<ire la linba istoria Romlinilor, p. 130 si urm.

si

470

AUTOr\Ol\,lIA IIISERICtsSCA

I.ST()lllA Iil.

comande deundzi credinciosiior din Arad, si-;i aldgi ca episcop o pers6ni plScutd guvernului, tare m6 tcm, cd. limba romAr-rdsci va putd fi cu timpul izgoniti, prin ordin politic, din bisericele romine, fdr6 nrare impotrivire din partea ierarchiei opravoslavnice,., care n'a avut nici odatd virtutea de a resista tir5niei, si acdsta se va putd mai ugor fAptui atunci, cdnd nu va mai existd. - dupS cum doresc unii rivalitatea ei cu biserica unitd.. Nici n'ar fi acdsta o surprindere pentru cei ce cunosc firea bisericei neunite, cdreia lipsindu-i caracterul universalititii, imbracd pretutindenia caracterul statului, pe teritoriul cdruia se afld. De aceea in Rusia Romdnii nu ari biserici romAndsci, ci rusdscd, iir Sdrbia srbdsc5, in Buigaria- bulgirdsci, in Grecia grecdscA. -, ln l\4acedonia, unde patriarchul grecesc exercitd. si anumite drepturi civile, RomAnii nu pot ajunge de loc la un cler si episcopat romAnesc. Ce mirare ar fi dari, daci in Ungaria s'ar infiinta o biserici ungurdscS neunitS prin volnicia guvernului ? Sd nu ne uitim, cd a fost un timp, cAnd insusi Saguna a presidat sedinfe consistoriale, ale cd.ror procese verbale s'ai redigeat in limba magiard. Dar mai vdrtos sd nu ne uitdm de ceea ce a fost biserica upravoslavnicdo inainte de unire. Pe cum insf, biserica bizantini. a cercat si ne / stingi limba, tot aga s'a incercat si. ne nddu;dscf, 9i consciinfa nafionali. Legiturile n6stre cu biserica slavo-bizantinf, ne-ari schimbat vederile asupra firii gi menirii n6stre aga de tare, in cAt RomAnii mult timp ,5a priaiail ;i ei ca fdcind parte din familia

4it

y'oy'tirclor dc -rudn'). Apoi cum ar fi putut sf, se nutrdscl cor-rsciinta national6. in RomAni. cAnd biserica, chiirr gi in fi.rile romAne, ii crescea numai slavonesce, dr mai tlarziit grecesce ?

I-ipsa acdsta de consciinfi nafional5 a smd,cinat apoi elementul romAnesc in multe pdrli mai de tot, contopindu-i in Greci, in Sdrbi, Bulgari, Muscali, Ruteni gi Magiari, in cAt din poporul cel mare, care se scS"ldd odini6ri in trei m[ri ;i-9i rivima capul pe virfurile Carpafilor nordici, astdzi ai mai rdmas nesce frAnturi, cari in parte mare nu sunt stipAne pt: sdrtea lor, ori sunt chiar amenintate in existinfa lor. Unde limba slavi oficea parte integranttt a ortodoxiei romdne, care era comun6. cu a tuturrtr pop6relor siave din prejurul Romd.niei< '), 5i undc sr: nidusia consciinfa nafionald, nu putea fi vorba de culturi nafionali. Noi am ajuns in orbita Rdslritulul tocmai cAnd acesta incepuse a dectrdd, cAnd locagurile vechi ale sciintei ;i civiiisafiunii, in urma schismei, incepuserd. a deveni asile, nu pentru culturd, ci pentru nesce dmeni, cari se alipiari numai de formele impetrite ale religiunii, gi in loc si fie insuflefifi de principiile detetdre de vidfi ale crestinismului, erai condu;i numai de ura nestinsi in contra catolicismului. Pe cAnd Rdsiritul apunea, pe atunci in apus sdminla bogatd de cultura ;i civilisatiune aruncati de Roma catolici incepea a r6siri
r) Melchisedec, Viefa si scrierile lui Grigorie Tamblac (in Analele Acad. r. seria II, t, VI s. II p. 67). ') Idem. ibid. p. 72.

472 sl)r'(: il

Al''l(

)N(

)Ml/\ lllsl',ll l( lll.s(

lA

IS'lORlA

l,:i

Pf(xltt(:(' itl)()l ll.tl(llolt: sitlt: lrirtt:r:rrvinl.atc. Noi nc-lun lipsit rlt: itt:t:stt: li'rtr:lt:, itttt ltttrt:rttpt comunir:afirrncir rlt: itlcl ctt lrolrtir{:lr: littinr: ;i ctl universitlfile lor infloritdrr:, qi ast-[t:l arn fost lipsifi de posibilitatca tle a initintzt alhture:r cu pop6rele civilisate gi de a find vie ;i vigurtSsi in noi consciinla originii si menirii n6stre pe pimdntul vechiei Dacie' Cei mai de frunte bdrbali ai RomAnilor erari in servicittl unei culturi striine, ;i chiar qi vechile mindstiri ;i frum6sele manuscripte pf,strate intrdnsele, intocmai ca ;i alte monumente architectonice, sunt mai mult o fale a slavismului si grecismului, de cAt a RomAnilor

a impedecat crearea untti ntarr: stlrt rotrtltnr';st: r:lliltr din veacuriie cle mijloc' ldeca ttctl:sta a tlt:sliisttritt'<-r ;r f6rte frumos Dr. Nerset Mnrian' 'Miii irl;tirrlc tlc llulse desbina bisericeie, nipidirea si statornicirr:it de goriio, in Dacia Aureliani risipi prin lintrtrrrile I"olo poporafiile romdnesci, dumicate ;i mai mult prin incrucisarea necor.rteniti a seminliilor slavone ascenproprir: zise. Cu t6te acestea noi avur5'm un la parte dent mare aslrpra acestor barbari, luarim cu incregtinarea 1or, infiinlarim de d6u6 ori impreund impotriva ei o imp6rilie puternici, qi intorcdndu-ne si in Grecilor, p"' .uri furim apr6pe si-i pirisim

exploatali de t6ti lumea. tr drept, ci dupi veacuri multe am avut ;i cAfi-va scriitori, cari n'ari desprefuit limba romindscd, insd acdsta nu avem si o mullimim bisericei slavobizantine, cdci cei mai de frunte scriitori moldoveni din secolul 17 ;i de la inceputul secolului 18 gi-air cAgtigat cunoscinfele si ari inv6lat a-si iubi limba strAmo;dscf, in sc6lele din Polonia catolicd gi in contactul lor intim cu acdsti !ard. Asemenea se p6te zice qi tlespre scriitorii din Muntenia. Ei incf, air lr:ccput :l pref ui cartea romAndscS, nu pentru-ci
ncCsta ar fi lost preluiti vre-o dati de biserica slirvo-bizantinf,, ci pentru-ci strabetusere 9i la ei i<lcile propagate' parte de unii Francesi, cari erai instructori pe la familiile boere:ci, parte de fecioril l>oerilor, cari invdfai carte in scdlele Jesuifilor din Ardcal.

si-i gomaterie religi6si, ii v6{urdm pe acestia invin;i nirim inaintea n6stri pdni la porlile Constantinopolei' de De am fi rdmas de mai inainte unifi cu Roma' Daciea am fi pistrat vechea organisafie ierarchici lor 9i impreuni cu dinsa vechea limbi ;i literaturS atrage a gintei n6stre' noi am fi isbutit de sigur a atAt in orbita n6strl pe nisce neofi1i' cari ne er:air orbita de pretini, in acela-;i chip cu care,-atraseri in

to, p" Vizigofi, fralii nostri dhr lberia' pe Fran-ci' Noi fia{ii din Galia, pe Longobar{i, frafii din ltalia' timpul pe insi ne perdusem ierarc-hia primitivi cle

Dar nu numai desastrele de pind aci le-a aclus asupra l{omAniloruortodoxiau, ci tot ea est(lr carc

trec6nd Iui Leon Isauric, impdrat bizantin (a' ?82)' in sub jurisdiclia patriarchiei din Constantinopole; cea cAt mai inainte de schismi, limba ritual'i deveni grecdscd, 6r dupd Ciril qi Metodie, cea slovendscf,' In lntf,ritf, apoi prin ivirea 9i stabilirea schismei' a ne chipul acesta am pierdut prilejul nepreluit de singuri asirnilir pe barbarii nostri formAnd cu dinqii o nafit: ncolatinh' ;i infiinfAnd mai curdnd sair mai

't'1

AU'IONO1\IIA BISERICI'SCA

ls'l ( )lilA

175

un stat mare rorninesc, cilare pe l)unire qi intins spre mdzin6pte pAnd in centrul Uncarjei actuale, 6r spre mzdzi pini la lermurele mirilor. Cine ar indrdsni, s[-gi inchipudscd. s6rtea eventuald a unui asemenea stat gi inriurirea lui asupra istoriei gintei latine si a intregei lumi civilisate I Abstragnd insi de la o asemenea ipotesd, de altmintrelea destui de plausibili pentru cine cun6sce legile istorice, esre un lucru de credut, ori cAt de strilucite ar fi isprivile Voevodilor nostri sevirsite mai in deobste cu o singurd. mini de dmeni in contra semiiunei, cd. mai mari ar fi lost ele ;i mai roditdre, daci nu ne desbina Pravoslavia de familia natiiior apusene, cu atAt mai mult, cd nu numai in periodul Cruciadclor, ci si in ori-ce altd vreme, initiativa si impulsui direct a intreprinderilor menite a ocroti crestinAtatea intregd in contra infidelilor, a fost o specialitate a pontificelui Roman, si de aceea nisuinfeie de apropiere religi6si intre sfintul Scaun gi Domnitorii nostri, pe cum si silintele cele mai incordate ale acestora pentru causa comunA a Europei, se intimplard tocmai atunci, cAnd aceia-si domnitori bituseri la usile Vaticanului pentru a cere si a obtind ajut6re. Daci n'am fi fost instrdinali de la Roma, am fi avut si. ne luptAm mai putin din partea Nordului ;i am fi, avut mai multe alianfe din Partea Apusului. Ungurii si Le;ii ar fi avut mai pufine pretexte de a se biga in afacerile ndstre, si mult mai rar ne-am fi rugat de Turci, s5. ne fie straje in contra crestinilorl 6r in minutul cel infricosat, cAnd ciderea Vienei era sd fi fost perirea civilisafiei moderne, n'ar fi fost
la'rrziit

ner,'oit Scrl;an-Votlir s:"r jtir:c rolul unui N4e!i[ Fufefiri in lagirul lui Krrra-Mrrstirljr. i,r ori-ce cas bitAliile, cari puseri o stavilt dcfinitivi" sumetiei musulmane, se incinseri, cdnd zilele unui Stelan si ale unui Mihairl erair f6rte departe ;i cAnd Domniatele romd,nesci inzrintari pe povirnisul decadinfei: Turcul insu-si scie mai bine de cAt ori cine, sub ale cd,rui auspiciuri bataliile acelea se cAstigari pentru Crestir-iAtate si cine jucd intr'insele rolul cel covir;itoru '). Dar ni-se va zice p6te, cd biserica neunitd, daci. nu a fost in trecut, este de presente si va fi cel putin de aci inainte un factor important in vi6fa n6stri, nafionalS". Noi insi ;i acdsta o tragem la indodld. in RomAnia biserica ortodoxi nu mai are aprripe nici o influinfi nici pe terenul social, nici pe cel crrl-

;i cu atAt mai pufin pe cel politic, dr pe cel reiigios adese-ori este mai hotdrit6re v6cea ministrului de cuite gi instrucliunea publicd, de cAt a Sfintului Sinod. Preofii sunt despretuifi de aprdpe intrdg;i societatea romAndscd. Ea nu susfine nici o scdii, nici o institufiune de binefacere, ;i pentru aceea nu dispune de nici o resursA morald ori intelectuali, cu care si se impuni. Glasul ei de se - qi in aude vre-odati este nebSgat in samd chiar cestiuni politico-bisericesci. Aci biserica a devenit un fel de sucursalf, a administrafiunii de stat ;i un instrument in mAna diferitelor partide, cari se succed la guvern. in Bucovina nu prea vedem clerul
tural
1) Pravoslavia Rorndni

lati cu clrdpta credin{i romand

pag. 56 si urm.

t"

AtJ'l ( )N(

)MlA lilst,.ttt(]i:s(:A

ISTORIA E]

rleqi irtttotrotttiir {11t'cl ;i slrrrt:a lrrl mitterialA bunA ii rlr:st:lritlr: rlcst rrl r:Arrrp lilrl:r sprr: ;rr:ista. Vedem insi qii irr:olr, (:unr so cliqtigit tot nrai nrult teren din llartt:ir clt:rrrr:ntclor strhirrc, 1i mai virtors a celor sluv,:. ln IJasarabia, llulgariir, Macedonia ;i S6rbia biseric:r >clrtotlox5.< este factorul cel mai puternic pentru desnafionalisarca RomAnilor din acele !5ri. RmAne numai biserica ortodoxtl din Transilvania si Ungaria, care la aparinfd servesce interesele RomAnilor. Zicem insd., cd, numai la aparinfi, de-6rece ceea ce se face in sinul acelei biserici, nu se face in virtutea principiilor crestine, cari chiar gi din partea bisericanilor sunt despretuite, ci numai in virtutea principiului nafional, care trezit Ei desvoltat de RomAnii uniti a strebatut si ia RomAnii neunifi, gi acestia in urma imprejuririlor politice nefavorit6re, neputdndu-si validita interesele nafionale in organismul statului, cdrcd ocrotirea lor sub scutul autonomiei bisericesci) in cele mai multe casuri in contra voinfei bisericanilor. CAnd ins6 imprejuririle politice se vor schimba in favorul RomAnilor, biserica ortodoxd din Transilvania si Ungaria inci se va reduce la rolul celei din Rominia. Un pericol mare va fi insi pentru Romini bi serica ortodoxi atunci) cAnd finuturile locuite de ei( prin o nenorocire, de care sd ne ferdsci Dumnezeri, ar ajunge in posesiunea l,fuscalului. Atunci se va sci prefui unitatea catolici atAt de desprefuitf, asttzi, dar va fi prea titrzi:6.. Atunci se va pricepe, ci pentru ce un popor catolic, ca Polonii, p6te si-Ei

Itr lrutrlctt lttlrlchrr lrolitir:r: ;i r:rrltrrrale

romAnesci,

pistreze individualitatea nafionala lagi cu t6te mijl6cele, cari le inventizi inteliginfa ;i le aplicd barbaria pentru nimicirea lui. Atunci se va vedd, ciL ce instrument puternic pentru desnafionalisarea ndstri este biserica orlodoxd, a cirei cap este sfintul Jar' Atunci se va auQi, cum vor rdsuna bisericile n6stre drf,gi numai de accentele limbei slavone, care ne-a smdcinat atAt de tare in veacurile trecute. Deie Dumnezefi, ca acdsta sd nu se intimple, insi nu ne putem refind de la implinirea datorinfei sfinte de a atrage atenfir-rnea tuturor acelora, cari isi iubesc neamul, asupra acestui pericol ameninfi'tor' La t6tf, intimplarea insi biserica ortodoxA nu este capabili de a conservd poporului romAn cregtinismul, care singur este garanfa iibertifii pop6r6lor gi a progresului lor- Este un fapt dureros, insi netigiduit, ci in clerui romAn ortodox de pretudindeni tot mai muit dispare credinfa vechei biserici orientale' De cdnd clerul acesta este crescut sari acasi sub influinfa ideilor voltairiane importate de pe malurile Senei, sari prin Germania in ;c61ele protestanfilor 9i rafionalistilor, s'a putut observa, cd el nu mai pune nici un pond pe principiile datat6re de vidfi ale crestinismuiui, ci numai pe unele forme externe, bune ca mijloc de exploatare a unui popor, care inci nu a inaintat aga de mult in culturi, in cAt si fie capabil a cun6sce amigirea' in care este tinut' Am avut deosebite ocasiuni a conveni cu membrii de frunte clin clerul ortodox qi tot-de-una ne-am convins, cf, acest cler de nimic nu este a;a departe, ca de invdfirtura sfinfilor pdrinfi 9i a sib6r1or ecumenice

l /t{

AUTONOil,IIA BISERICESCA

lS'l()ltli\ l,l,

479

()riontale in materie de religiune. Unul dintre cei rrrai inteligenfi preoli >ortodoxiu ne spunea in anii tr<:cuti, ci el nu crede nici micar in divinitatea Domnulul Christos. Ne-a uimit acdsti md.rturisire, ;i indatl i-am observat, cA atunci dinsul pentru ce rd-

mine preot al unei biserici, care in tot cuitul s6ri divin adordzS. dumnezeirea lVlAntuitorului lumii I Tot a.;a lac si ceialalti preoli gr. or. in num6r covirgitor. Daci stai de vorbd cu i, afli, ci nu mai admit supranaturalul. Pentru ei dogmeie sunt legende) minunile simb6le, ;i daci tu protestezi in contra acestei decddinfe a unor 6meni, cari se prolesezh preoli ai unei religiuni, pe care nu pun nici un pond, ei indati se uitd la tine cu compd.timire, creqldndu-te un ignorant rdmas de lume gi necunoscdtor de progresele, ce le-a ficut sciinfa, sari te desprefuesc, socotindu-te un fariseii, care numai in afari se arati, ci mai crede lncruri, peste cari lumea luminati, dupd pirerea lor, a trecut de mult la ordinea zilei. ,Sciinfele sacre nu s'air cultivat atunci, cAnd biserica ortodoxd. dispunea in RomAnia de averi colosale, pe cari le mAncau nisce cdlugiri ignoranfi din Orient, si nu se cultivd astbzi, cdnd statul RomAniei susfine ;i facultate teologici la universitatea din Bucuresci, ir daci ici ;i colea se face cAte-o micd. incercare pe terenul acesta) te trezesci, c5. biserica >ortodox[<
romAnA invafA doctrine protestante,

predictr miti clc ltlt:. (litrrtl l)r'. Nr:rst:t Nlrtrian :r zis, ci ceea ce sc llistl'czlt int:?t ,t/in rtr:c/teo l)ruuos/rtuie, e ntnnai. o scdrlri crt:y'rtlti ;i st'orburristi, rdii sloitti pe tlitz a/arrin, ') cl a spus un adcvdr, care 1'a recunoscut chiar in osfintul sinodo episcopul Duniriide-jos cu aceste cuvinte: nDin netlorocire insf, pare, cZr este un fdcut: ce atunci, cAnd avem vre-o ocasiune, si spunem ceva bun pentru bisericl, noi fugim, ne eschivim, sari spundnd ceva, acel ceaa este cu totztl corctra bisericei 5i tradilitttzilor ei.o 2)

ori ralionaliste

si

Biserica >ortodox6< romAndsci a sancfionat pretutindenea divorlul din cause f6rte u96re, ;i pe cum in RomAnia, asa a adoptat de cur6nd ;i in Transilvania ;i Ungaria legisialiunea statului in afaceri de cisdtorie. Prin acista insd ea a incuraj:rt adulteriul gi poligamia succesive, asa in cAt in straturile mai inalte din societatea RomAniei se schimbtr muierile mai aga de. des, ca hainele. Ast-fel s'a surpat constituliunea primitivi a familiei intemeiate pe indisolubilitatea ctrsitoriei, familia s'a prefecut intr'un cuib de discordie, nestatornicie) caprif, corupfiuqe si tot feliul de rele adinc tiiet6re in vidfa morale si in starea materiaii a societlfii- De alti parte simonia incuibati in biserica ortodoxd, de sus pinf, jos, a cdrei jertfd in ultima analisl este tot bietul popor, .- cdci de pe el se scot banii cei mul1i, cu cari se cumpdrir darui preofiei ;i oficiile

nici de cum doctrine, cari si fie in consonanli cu clogmele bisericei orientale. Cuvintul lui Dumnezeri, care inainte de schismi a avut oratorii cei mai rerrumiti, astlzi in biserica ortodoxS. romAndscd nu se

')

Op. cit. Pirs.

44.
18911.

Buculesci.

'?) Verfi ,LJnircan a.

Nr. 42, colespondinfa din

,lHll

Al,'l oNoMlA lilSIiRl(lfscA.

IS'TORIA

ET

481

sitrrottiit, t.i<'., ttlt miri tare ciatina t:rt:rlittIir lrollorrtlttl itt luisittnt:it clivintr a bisericei' Simotti:t ;i lilrsit totitlii ck: spirit crc;tinesc in cler a rlirt itpol itttsit lit t.ingtrirl infric<-r;;rte chiar 9i in unele scrit:rl tlitt zilclc ultilne, pt: cari le ignordzi chiar irccia, carl sciil, ctr s'a scris adevdrul. Adaugeli la ttlte acestca influinfa tot mai puternici a >spiritului moderno, care gi la Romdni se lifesce tot mai,tare producAnd o literaturd imorali gi voind a sc6te pe Dumnezeri din t6te instituliunile sociale 9i politice, si in faga acestui torent periculos inchipuifi-v6 o biserici, din care spiritul lui Christos dispare' cum se gatA uleiul din o candeli aprinsi: 9i apoi punndu-vd mAna pe inimi, mdrturisifi' daci crestinismul nu este in primejdie de a dispdrd cu totul din societatea romAndsci I Si care va fi urmarea ? Acdsta ori cine gi-o p6te inchipui, dacd cugeti, cd ff,ri religiune nici indivi{ii, ;i cu atAt mai pufin pop6r6le, nu se pot ferici. Nu vom cerca a dovedi acdsta tesi', pentru-ctr ar trebui si ne estindem prea departe. Vom face insi cAteva observafiuni. Este un fapt necontestabii' ci matrimoniul acolo este mai fecund, unde religiunea este adinc inridicinatf, in inimile 6menilor, pentru-cd numai acolo se respectdzi castitatea' Auctoritatea pdrinfilor p6te sta numai in acele fa/ milii, unde este considerati din partea fiilor ca un reflex al auctoritifii divine' Fiii sunt fericili numai acolo) unde pirintii ii iubesc ca qi cdnd ar fi fiii lui Dumnezeri. Familia intregi este linigtiti si neinfrAnti cl,iar gi in mijlocul celor mai marinenorociri,
I

rilc rir:r:sr:1,

acdsta este bine, si ;i-o insemne to!i, ctrri doresc inflorirea RomAniei. Unde stdpAnesce legea lui Dum-

nezeri, iegea omendsci nu are mult de ficut, si ast-fel bibertatea politici este posibili. insi unde legea lui Dumnezei nu mai reguldzi acfiunile dmenilor, legea umani trebue si pigesci tot cu mai multi forf[ gi asprime, ;i ast-fel despotismul devine o lipsd. neincunjurati. Acela, care nu mai ascultd de glasul intern al consciinfei, trebue terorisat in continuf de glasul puterii publice' Acela, care nu se mai teme de Dumneze[, se p6te line in frii numai cu tdma de om. Acolo, unde rdul nu se mai p6te impecleca cu frica de pedepsele vecinice, trebue si se inmulldscf, pedepsele vremelnice' llnde lucrarea preotului numai are efect' trebue sd se apeleze la acfiunea gAdelui. Unde poporul a devenit materie, singur despotismui mai este posibii, forfa trebue sI inlocuidsci dreptr.rl, pentru-ci nu se p6te guvern6, de cAt prin forfi. Adevdrata libertate nu este de cirt resultatul adevdratei credinfe;i al adev6ratei virtuli, ce o nutresce spiritul iui Dumnezeri in inimile dmenilor: , Llnde este Spirittt.l Dotmultti, acolo e libertate". Nisce dmeni, cari n'a[ alti religiune, de cAt cultul trupuiui si al intereselor materiale, si la cari spiritul de sacrificiir, basa ori cArei ordini sociale, a trebuit si dispari ;i si fac5 loc egoismului celui mai nebun ;i sdlbatic, nu pot constitui un organism social puternic si nu se rnai pot inspird de ideale mari pentru nafiune. tri se depdrLl.zi tot mai tare unul de altul alergdnd fiesce care pe calea boldului si patimiior sale, p5ni cAnd recad in barbarie 9i sclivie, cari

AUTONO\,IIA BISERICESCA

tot-cii-una sunt in fl6re, unde domnesce necredinfa ;i corupfiunea. De aceea nici Romd.nii asupriti nu-gi vor putd dobindi libertatea, nici cei cari o ari deja nu ;i-o vor putd pistrA timp indelungat firi" de religiune adinc sipati in inimile poporului nostm'). Er acdsti reiigiune nu ni-o p6te pistra si nu ni-o p6te da in ziua de astdzi biserica neuniti. Ea cei mult va putd sd-si repefdsci rolul din trecut, pe care di Iorga il infdfigdzi cu aceste cuvinte: ,Dar Cazacii Tarului pravoslavnic ai fost tot-dd-una stropifi cu aghiazma de binecuvintare a clerului moldovean sai muntean, ;i mitropolilii, episcopii, archiereii in odajdii gi-ari fdcut o datorie si steie la inceputul drumului triumfal, strtrbitut de acesti' cuceritori. in anumite imprejuriri) ne-am apropiat de m6rtea nafionali gi prin pravoslavnicia adaugem noi n6stri< t), care continuA si astizi rolul de a ne lind intr'o inferioritate rusindsi fafi cu pop6rdle culte ale Apusului qi nu contribue la organizarea ndstri mf,car in RomAnia intr'o societate puternic inchegati 9i capabili de a resistai rnfluintei disolvante a eiementelor strAine. Astfel stAnd lucrul, ori-ce RomAn unit, dacd cumpdnesce bine situalia) nu se p6te nici-odati simfi indemnat, fie din motive religidse, fie din motive nafionale a-gi rupe legitura stinti cu Roma ;i a trece la asa numita >ortodoxie<. El trebue sA pricdpi, cir daci alte pop6re, ca Ungurii, Croafii, Cehii, sA nu amintim natiunile cele mari si-ari ] Cl.;iunl, ll. pag. 322 * 332.

ls'l'()l{tA

t.t.

483

2)

Cuvinte adevdrate, p.

85.

putrrt 1r1lstrit ;i-;l pilstrczJr napionalitatea in sinul bisericei catolicr:, tot ascmene;r si-o pdte plstrat gi desvolta si el, ceca-ce ii aratf, si trecutul bisericei unite rle 200 ani. Eu insA merg $i mai departe si zic, cd si RomAnii >ortodoxio trebue si. se gAnddsci la o reformd. radicald pe terenul religios. zice domnul "Venim lorga dintr'un trecut greri gi triim- intr'un present de primejdie, intre dusmani si ff,ri un singur adevdrat prietin. Airea pdte fi vreme de petrecut, sarj si \art6. zd.bava. La noi, trebue lupta din fie-ce clipd, necontenita muncd harnici sub arme, stringerea la un loc intr'un minunchirl, gata spre jertfire, a tuturor puterilor ndstre, cdci din pirisirea acestor virtufi nu resuita pentru noi numai zirhxava gi afundarea in umbrA, ci peirea. Alegerea e pentru noi acdsta: ori ajungern un popor nzodel, ori pierint<,). t\oi insi nu putem ajunge popor model numai cu virtufile indicate de ilustrul scriitor. Ne trebue ;i o biserici, care si ne pdtd schimbii moravurile bizantine si si fie ea insa-si cel mai puternic factor civilizitor. Daci tofi RomAnii ar fi unigi cu Roma, daci clerul lor ar fi crescut micar in parte in institutele catolice din Italia, Francia si Germania, ca si vadd si si invefe ce se face acolo din partea clerului catoiic pentru binele si jnaintarea popdrelor, dactr prin biserici s'ar strecura ;i la noi ideile cele sdndtdse din apus, atunci am putd deveni si noi un popor model, si ne-am asigurii simpatii cu mult mai intime, mai intinse gi mai adinci, de cAt le putem -t A"inte ;rdevdrate, P. l0ll , 9.
3r+

lsToltlA
AU',t'( )N(

E,l

)MlA lllsl,ll{ I(lll.s(iA

lit l)olxirdlc cllrol)cnci l)Anlt ce nu suntem legafi cu religiunea' clc prin lt:gitturit ct:lt nr:rl ptttcrnich, cilre este suntem care de Arsadarh in fafit prirr-rcjdiei, nu ameninfafl prin autonomizr catolicf, a Ungurilor' trebue ctrutati salvarea n6stri in nimicirea bisericei unite, ci in casul extrem, cArrd lVlaestatea Sa ar noi nu sanclion6 statutul 1or autonomic, - ceea-ce facem' si atunci credemr s5 s6 p6t5 intimpla, si nu ne atingf, de loc acea organizalie bisericdsci' vom pundndu-ne fali cu ea in resistinfi pasivi' Nu ca ignord Lxecutd nimic din hotiririle lor' ii vom pe nesce rd"ticifi si nevrednici de numele 'catolico' p" .,-t- ii ignorim 9i in ziua de astizi' pAn[ cAnd ." uo, rugina si nu vor mai Pune piedeci la realisarea dorinfei ferbinfi a bisericei n6stre de a se put6 intruni intr'un congres separat spre a-gi organ\zi autonomia' Cu Lln cuvdnt vom tr5i 9i mai leparte ca qi cAnd autonomia latiniior nu ar exista' pe cum nici nu existi si in contra voiei n6stre ntr p6te exista pentru noi. Vom mai asteptii 9i ribdd' .A-"i suntem oldlili prin suferinlele 9i asupririle de a veacuri, , avdnd nddejde, cd Dumneze[, pentru odati ctrrui mlrire suferim, se va milostivi a pune in capdt trufiei acelora, cari iucri' asuprind pe allii' neprin .ontr^ religiunii celei adeverate' pentru-ci , socotita si trufa;a lor purtare fala cu noi' instrdtnezir' pop6r6le orientale de la catolicism' Afari de acdsti finuti pasivd, trebue si ne folosim gi de alte mijl6ce spre a ne leri ;i de prisi mejdia, ce ar veni de la autonomia catolicilor latini' anume: d" turr", ce ni s'ar intinde de biserica neuniti 9i
irvd:

Sa se lina sinoclelc provinciale tot lrt trcl ani, pe cum prescrie Sinodul provint:ial l' intrrrnit in Bia; la 1872. (Tit III., Cap. llt') I)rcpturilt: biscricei n6stre, ca ;i ale aitor biserici, in continuit sunt incdlcate si nesocotite. Trebue deci' ca episcopii si se intrundsci mAcar tot la trei ani cu ceialalfi fruntaEi ai Clerului in Sinod provincial spre a discutd afacerile publice ale provinciei metropolitane ;i a se infelege, cum si se apere biserica 9i institupiunile ei de primejdiile, cu cari este ameninfatA din t6te pirfile, gi cum sd se deslege problemele acelea, cari sfinteie can6ne le pune in sarcina sin6delor provinciale. Nu este de 1ips6, ca sin6dele provinciale sd trateze la fie care intrunire multe obiecte, cici prin ac6sta sunt sili{i cei chemali ia sinod a iipsi timp indelungat de la afacerile lor, ci este de ajuns a tratf in fie care sinod cAte una ori ddud cestiuni de importanfi' Adeseori vor avd si se aduci hot5rirl, cari se pot executd inainte de a fi inaintate spre aprobare la slintul Scaun apostolic, cum sunt d' e' hotiririle urgente relative la aprarea drepturilor provinciei metropolitane, ori dacd ar fi vorba de cesfiuni, cari nu pot formii obiect de discufiune in Sinod, episcopii presenli la Sinod ar putd hotdri asupra lor in conferinfele, ce le-ar !in6 cu ocasiunea Sin6delor Pro-

1.

vinciale.

se conv6ce in tot anul Sinod diecesan in fie care diecesd firi excepfiune. dar fera a se pune la desbaterea Sin6delor o serie nesfirgiti de obiecte. Chiar gi numai descoperindu-se clerului starea generalf, a diecesei in fie care an' se va stlrni

2. Si

.II](I

AUTONOMIA BISERICESCA

IS'f()RIN

I.,I.

487

irrtr'insul interesul

publice biserir:csci qi indemnul de a lucrf pe intrecute pentru bunistarea religi6s5, moralA, intelectuald gi chiar si materialA a poporuiui credincios.

fati cu afacerile

3.

Sin6dele provinciale sd deie impuls

indelungat, de cAnd s'a pornit acliunea pentru infiinfarea unei societf,$ literare provinciale, dar lucrul n'a ajuns nici pAni la aprobarea statutelor. Astdzi o biserici, care nu scie tratd. ln scris t6te cestiunile sciinfifice, sociale, politice, economice ale unui popor, igi pierde influinta, ce trebue sd o aibA asupra lui. Biserica romAndsci. unitd., prin misiunea culturalA. ce a indeplinit-o in mijlocul poporului romAn, gi-a cAgtigat simpatiile tuturor 6menilor cu judecati nepreocupatd. Misiunea acdsta nu trebue si o lisdm din mAnd. Din punctui acesta de vedere ne intristdzi finuta acelor preofi uniti, cari desprefuind limba bisericei si poporului 1or, care i-a crescut ;i i-a inf,lfat pe unii la demnitifi inalte, nu se sfiesc a tratd cesliunile, car\ agitdzd obstea bisericei n6stre, in alta limbi, de cAt cea romAndsci. Tot aga discreditdz6 biserica si acei preofi, cari neavdnd ocasiune a studiil in sc6le romAne, nu-si dari silinfa a-gi cAgtiga pe alte cale cunoscinfa perfectA a limbei romAnesci, si ast-fel in casele ;i familiile lor nu intrebuinfezA in conversafiune limba poporului, care-i hrinesce. Poporul nostru unit in unele pirfi este in contact

la crearea unei literaturi romAne scienfifice, istorice gi beletristice, scrise in spirit crestinesc. Doi dintre archiereii provinciei n6stre metropolitane ar putd da ;i sprijin materiai in acdsti direcfiune. Este timp

;i

sprijin

clt:nrcntr:lc neromAne, de cdt d. e. 1lr.'porrrl {r. oriental zrsezat in masse mai mari la granilele lzirel romAnesci. .1i daci el vede) ce preofii sdi ii despreluesc limba, ei incd incepe a o desprefui, si ast-fel pe incetul vom avd Ei ast-fel de parochii. din cari preotul romirn va fi scos cu fluerituri si cu ocdri, cum s'a intimplat nu de mult intr'o parochie din comitatul Sitmarului. Cei ce-gi iubesc biserica si se simtesc fericifi, ce sunt membrii ei, nu se multimdscd numai cu implinirea cu pietate a luncgiunilor preolesci, ci imbriliseze cu cilduri t6te interesele culturale si chiar si cele economice si materiale ale poporului si atunci nu vor mai asist6 la tristul spectacol de a nu putd intiri biserica nici mdcar pe un domeniri episcopesc. 4. Sin6dele diecesane si ieie in mAni cesfiunea cref,rii de fonduri pentru sprijinirea bisericilor qi qcdlelor in comunele mai serace ;i pentru coperirea cheltuelilor de lipsi la o administrafiune buntr, gi prompti si la inspecfionarea ddsi a districtelor protopopesci prin pers6ne harnice din centru gi prin exmiterea de comisari ori unde s'ar observa negli* ginfi grea in oficiri si administrare necorecti a averii

rrrirl irrtinr

cll

publice.

Asa cum suntem noi organisafi astizi, din punctul acesta de vedere, nu o mai putem duce. Nu este o ;ocietate pe lume, care s5. nu impund membrilor sdi anumite jertfe materiale. Micar taxele de membru trebue se le pletdsca ori cine, care intri intr'o societate. in faga lipselor celor multe, cari le are astdzi societatea cea marer biserica n6str5, cu

At I'l'( )N(

)MlA I lllil,,ltl(

;li.s(

ln

IST(

)ltlA

t,.1.

lrltc itrstitrrlirrnilt: t:l r:ttltrrrltlt)) olllrl creclem noi sil o rrrirl prtlr:ttt tlttcrl l'itrii tlt: a taxd r:leml si poporul
lliscriccl

lirea ajulorrrlui c-lc stat

Ntr vcck:tn noi, ctlln llomAnii neunili in sinCrtlr:lc lor ;l-ai irnpus sarcini 9i ;i-au creat fondurl, din cari i;i pot Pliti administrafia costisit6re gi-gi ajutl bisericile ;i ;c6lele cu sume mari ] Noi trAim ca gi cAnd am altepta' ca al1ii sd ne faci tot de ce avem lipsi. Ati trecut insd vremile acelea, cdnd puteam spera si de la allii ceva ajutor' Astizi suntem avisali numai la puteriie n6stre' Scim, ci ;i dupi unire clerul si poporul a fost neintrerupt taxat apr6pe intreg veacul al 18-lea pini ce s'ari putut inninla instituliunile, cari ni-air rdmas din timpul acela. De atunci pAni astizi trebuinfele ar1 sporit si prin urmare eri-;i trebue si contribuim cu tofii pentru coperirea acestor trebuinfe n6ud' Este adevdrat, cf, avem fundafiuni frum6se, cari sunt depuse sub grija si administralia bisericei. Dar t6te aceste fonduri gi fundafiuni i;i aii menirea lor speciali' de la care nu ne este iertat zr ne abate' 6r nu menirea de a coperi spesele de administrape bisericdsci 9i de a ajutai bisericile gi sc6iele. Acele forrduri, din cari se pot coperi gi ast-fel de trebuinfe, ca d' e' fondul gcol. in archidiecesi, ;i alte fonduri de asemenea naturf,, nici pe de parte nu sunt in stare a face fafi

o binefacere Pentru bist:rit:il, r:ftrrrl lxttril ntt s'ar a stabilir pirgi tu p"r.6na, ci s'ar rlil llerrtrrr tlotirrca

ll t:lt:r lltlnliri lttrrncl ltr fi

int-

numdr6selor trebuinfe 5. Episcopatul nostru in solidaritate deplini, cu o sforfare extraordinarf, ;i pe i6.ngi ori ce primejdie, trebue si facA tot ce-i cu putinfi pentru a scdte clerul de sub influinla desastr6si a impirlirii de pAni acuma a ajutorului tle la stat' impdr-

prescris de ieneficlul,-,i p:rrociriirl plir-rfr la nrinimul firi consicleraliunc la pcrs6na' care ocupi ofilege, 'gl lipsit beneficiul. Ast-fel preotul nu ar ptrtd fi auctoritifii "iit de ajutorui cle stat, cle cAt clin Partea comietente bisericesci qi pentru motive canonice' cari trag dupi sine peclepsirea preotylui cu subtraparochial' gerea i.t parte, ori cle tot a beneficiului cu aiutoregulalt a La noi insi guvernul, cAnd rui statului a;a numita congrui a preofilor confein cAt siunilor acatolice, a intocmit ast-lel lucrurile' usor preot) daci nu-i convine tinuta poiitici a unui stat' p6te gisi pretext pentru a-l lipsi de ajutorul de impf,rfirea ci Nimenea nu mai p6te r-regd astizi' o influinfi acdsta a ajutorului de stat a avut 9i are cledisciplinei stricici6si asupra finutei nafionale 9i rului bisericei neunite' Cu atAt mai stricici6sd a fost si este insi impirlirea ajutorului de stat, ce se df, preolirnei ronimic' mAne unite. O mulgime de preoli nu capdtf, pufin' tot de alfii, cari sunt fdrte sf,raci, cap6td sume algii cu stare materiali mai bunig6rA cap6ti colegilor date prea mari in proportiune cu sumele ior. No se fine asa dari sami de beneficiile parochiale, ci de consideraliuni personale qi politice ;i este aclese-ori cAte un amSrit de notar comunal in stare, prin rlenun!f,ri nedrepte 9i venin6se' a lipsi pentru tot-de-una pe un preot onorabil de ori ce ajutor de stat'

.lr)0

AUTONOX,IIA tstsERICESCA

care diecesd administrafiunea ;c6lelor, a unora dintre fondurile si fundafiunile diecesane a altor afaceri ;i economice cu sprijinul si conlucrarea permanenti a mirenilor. Cu alte cuvinte trebue sd ne asiguri.m prin un statut autonomic alegerea archiereilor nostri, dr mirenilor si le deschidem in fie care diecesd. un cAmp de activitate cam asemenea celui ce-l vedem in autonomia bisericei catolice transilvane. Daci se vor implini acestea tdte, biserica ro_ mAn5" unit5 va fi si mai departe o mare binefacere pentru poporul rom6.nesc, pe care ea este chemati in prima linie a-i duce la unitatea religi6sd si cul_ turald. cu centrul popdrdlor latine.

din averea bisericei catolice, s6 deie qi cle_ rrrlrrl unit ajutorul de stat a;a, pe cum se dd cle_ nrltrl neunit si clerului celorlalte confesiuni. Numai cine-si inchide ochii, nu vede, cd. ce ne_ norocire este pentru biserica ndstri ajutoriul de stat Irrrpilrfit in chipul indicat, ;i ce mare clatorintA gi rcsponsa,bilitate air cei dtn fruntea bisericei a face si inceteze cAt mai curnd acdsti stare. 6. Episcopatul nostru trebue se intervind chiar si in pers6nd la Maestatea Sa Reeele, sd permiti intrunirea congresului provinciei ndstre mitropoli_ tane. In acest congres trebue si se reguleze raportul bisericei fafi cu statul, si si se organiseze in fie
oonuruar

rlrArr rrnit nu i-se dd in proportiune nici pe de parte sut'r)ir rlceea) ce o capdtd clerul romAnesc neunit, <lc;i grrvr-'rnul este obligat, ca pAni ce se rra regulzi

Mai ad:ruge apor ,si nedreptatea, cd. clerului

ro_

II.

pivstrse.

You might also like