Colecia DIDACTICA Coperta: Liliana BOLBOAC Descrierea CIP a Bibliotecii Naionale

Didactica modern
Autori: Muata Boco, Vasile Chi, luliu Ferenczi, Miron Ionescu, Voicu Lscu, Vasile Preda, Ioan Radu; coord. Miron Ionescu, Ioan Radu. - Ed. a -a! re". - Clu#-Napoca: Dacia! $$% &$ p.' %( )!* c+. - ,DidacticaBiblio.r. I/BN )*0-01-%$2&-3 I. Boco4! 5u4ata II. C6i4! 7asile III. Terenc8i! luliu I7. Ionescu! 5iron ,coord.7. 9adu! Ioan ,coord.0*%.0 : Editura Dacia! $$% /tr. Osp;t;riei nr. &! 9O-0&$$! Clu#-Napoca Tel.<=a(: $>&<& -)>-*1 9edactor: 5onica C9E5ENE Te6noredactor: ?la"ia 5;ria @I5PEA Cule.ere co+puteri8at;: 5u4ata BOCOA 4i Ciprian BACIB Co+anda nr. & 0* CBP9IN/ A9CB5ENT %% CAPITOLBL I DE LA TEO9IA CO5ENIAN LA DIDACTICA 5ODE9N ,5iron Ionescu%.%. Aportul lui Co+enius la constituirea didacticii %0 %. . Continuatorii operei lui Co+enius 4i contribuia lor la de8"oltarea teoriei instruciei 4i educaiei %& %.0. Anali8a operaional; a conceptului Ddidactic;E: obiect de studiu! subra+uri! interrelaii cu alte 4tiine! =uncii $ %.0.%. Obiectul de studiu al didacticii $ %.0. . /ubra+urile didacticii 0 %.0.0. Interrelaiile didacticii cu alte 4tiine & %.0.&. ?unciile didacticii 1 %.&. Ele+ente de istorie a didacticii 1 %.1. Orient;ri actuale Fn didactic; * Biblio.ra=ie 0$ CAPITOLBL II P9OCE/BL DE GN7@5HNT ,Ioan 9adu%%.%. Co+ponentele principale ale procesului de Fn";;+Int 0 %%. . Procesul de predare-Fn";are' caracteri8are .eneral; 01 %%.0. Or.ani8area o=ertei de in=or+aie 0* %%.0.%. Acti"itatea de predare 4i teoria prototipurilor 0*

%%.0. . Predarea ca act co+unicaional 0) %%.0.0. 9epere psi6o.enetice &$ %%.0.&. 7olu+ul ateniei 4i +e+oriei i+ediate &0 %%.0.1. Or.ani8area coninutului sec"enei de predare &1 %%.&. 9adio.ra=ia procesului de Fn";are &2 %%.&.%. Ni"elul de +oti"are! de acti"are cerebral; &2 %%.&. . Fn";area: aspectul procesual 1$ %%.&. .%. Fn";area +otorie...........................................................................................................1$ %%.&. . . ?or+area noiunilor 4i operaiilor +intale 1% %%.1. Dina+ica situaiei de Fn";are 1& %%.>. 7alene nati"e ale procesului de Fn";;+Int.................................................................................1) Biblio.raa=ie >0 CAPITOLBL III P9INCIPIILE DIDACTICII - GN 7IJIBNEA P/IKOLOCIEI EDBCA@IEI AI DEJ7OLT9II ,7asile PredaCaracteristicile .enerale ale principiilor didacticii III. %.%. Caracterul .eneral-nor+ati" III. %. . Caracterul siste+ic III. %.0. Caracterul dina+ic! desc6is Caracteri8area principiilor didacticii din punctul de "edere al psi6olo.iei educaiei 4i de8"olt;rii Principiul psi6o.enetic al sti+ul;rii 4i acceler;rii de8"olt;rii stadiale a inteli.enei Principiul Fn";;rii prin aciune Principiul construciei co+poneniale 4i ierar6ice a structurilor intelectuale Co+ponentele de ac6i8iie Co+ponentele per=or+anei III. .0.0.5etaco+ponentele III. .&. Principiul sti+ul;rii 4i de8"olt;rii +oti"aiei pentru Fn";are III. .&. %. Acceptarea unui punct de "edere realist pri"ind aspectele reale ale =uncionalit;ii +oti"aiei ele"ilor III. .&. . E"aluarea +oti"elor Fn";;rii III. .&.0 De8"oltarea i+pulsului co.niti" Punerea Fn =unciune a unui ni"el adec"at al +oti"aiei De8"oltarea +oti"aiei co.niti"e Btili8area co+petiiei! a Fntrecerilor ca situaii didactice +oti"o.ene De8"oltarea +oti"aiei co.niti"e Fn interrelaia cu capacitatea de tr;ire 4i Fnele.ere a se+ni=icaiilor "alorice ,4tiini=ice! =iloso=ice! +orale! reli.ioase! econo+ice! estetice etc.- ale cuno4tinelor Biblio.ra=ie CAPITOLBL I7 ABO9DA9EA OBIECTI7ELO9 P9OCE/BLBI DIDACTIC ,7asile Preda! ?erenc8i IuliuI7.%. Punerea proble+ei I7. . Tipolo.ia 4i deri"area obiecti"elor peda.o.ice I7.0. Ta(ono+ii 4i in"entare ale obiecti"elor pentru do+eniul co.niti" I7.&. Principii de stabilire a ta(ono+iilor I7.&.%. Principiul didactic I7.&. . Principiul psi6olo.ic

I7.&.0. Principiul lo.ic I7.&.&. Principiul =uncional-inte.ralist I7.&.1! Principiul Fntrep;trunderilor structural-siste+ice dintre obiecti"ele ta(ono+ice ale di=eritelor Do+enii I7.1. Operaionali8area obiecti"elor peda.o.ice I7.1.%. Criterii de operaionali8are a obiecti"elor I7.>. 7aloarea 4i li+itele operaionali8;rii obiecti"elor peda.o.ice I7.>.%. ?uncia de or.ani8are 4i re.lare a procesului de predare-Fn";are I7.>. . ?uncia de anticipare a re8ultatelor pred;rii-Fn";;rii I7.>.0. ?uncia de e"aluare I7.*. Obiecti"e =or+ati"e din do+eniul a=ecti" 4i +oti"aional Biblio.ra=ie CAPITOLBL 7 CB99ICBLB5BL ACOLA9 AI A/PECTELE /ALE E/EN@IALE ,5u4ata Boco47.%. Eti+olo.ia 4i e"oluia conceptului de Dcurriculu+ )> 7. . Tipolo.ia curricular; )) 7.0. 9e=or+a curricular; - esen;! coninut! i+plicaii 4i tendine %$ 7.0.%. Esena re=or+ei curriculare %$ 7.0. . Coninutul re=or+ei curriculare %$ 7.0.0. I+plicaii ale re=or+ei curriculare %$0 7.0.&. Tendine Fn re=or+a curricuFar; %$& Biblio.ra=ie %$> CAPITOLBL 7I CON@INBTBL GN7@5HNTBLBI ,7oicu L;scu4! ?erenc8i Iuliu7I.%. Noiunea de coninut al Fn";;+Intului %$*L 7I.%.%. 9elaia dintre 4tiin; 4i obiectul de Fn";;+Int %$2 7I.%. . 9aportul dintre coninutul Fn";;+Intului! scopul educaiei 4i strate.iile procesului de Instruire %$) 7I. . Criterii de stabilire 4i structurare a coninutului Fn";;+Intului %%% 7I. .%. Criterii lo.ico-4tiini=ice %%% 7I. !%.%. E(plo8ia in=or+aional; 4i consecinele acesteia asupra prelucr;rii coninutului Fn";;+Intului............................................................................................................%%% 7I. . %. . Corelaia +etodolo.ic; 4i structural;: speciali8are! inte.rare 4i interdisciplinaritate%%0 7I. . . Criterii psi6opeda.o.ice %%1 7I. . .%. /copul .eneral al educaiei 4i obiecti"ele educati"e ale 4colii %%1 7I. . . . Corelaia dintre cultura .eneral;! cultura pro=esional; 4i cultura de specialitate %%1 7I. . .0. Ni"elul de abstracti8are 4i de abordare a coninutului Fn";;+Intului %%> 7I. . .&. Detalierea coninutului disciplinelor de Fn";;+Int %%* 7I. . .1. I+plicaii +etodice......................................................................................................%%2 7I.0. Transpunerea coninutului Fn docu+ente 4i suporturi %%2 7I.0.%. Planul de Fn";;+Int 4i pro.ra+ele 4colare %%2 7I.0. . 5anualele 4colare 4i alte suporturi % % Biblio.ra=ie % % CAPITOLBL 7II 5ETODOLOCIA ACTI7IT@II DIDACTICE GNT9E 9BTIN AI C9EATI7ITATE ,5iron Ionescu! 7asile C6i4-

7II.%. Conceptul de Dte6nolo.ie a instruirii % 0 7II. . 5etoda de Fn";;+Int - esen; 4i "aloarea ei instructi"-educati"; % & 7II.0. /e+iotica 4i i+portana ei pentru +etodolo.ia didactic; % * 7II.&. /tadiile de de8"oltare ale +etodolo.iei didactice - direcii de cercetare 4i per=ecionare% ) 7II.&.%. Asi.urarea caracterului dina+ic 4i desc6is al +etodolo.iei didactice % ) 7II.&. . Di"ersi=icarea +etodolo.iei didactice....E................................................................................. %0$ 7II.&.0. A+pli=icarea caracterului =or+ati" al +etodelor %0% 7II.&.&. Accentuarea caracterului practic-aplicati" al +etodelor didactice %0% 7II.&.1. 9ee"aluarea +etodelor Dtradiionale %0% 7II.&.>. Asi.urarea relaiei +etode-+i#loace de Fn";;+Int %0% 7II.1. Clasi=icarea +etodelor de Fn";;+Int %0% 7II.>. Acti"i8area ele"ilor - condiie a reu4itei 4colare %01 7II.>.%. De=iniia acti"i8;rii %01 7II.>. . E(i.ene ale acti"i8;rii %0> 7II.>. .%. Pre.;tirea psi6olo.ic; pentru Fn";are %0> 7II.>. . . /urse de distorsiune 4i pre"enirea lor %0* 7II.>. .0. Or.ani8area 4i des=;4urarea raional; a Fn";;rii %02 7II.>. .&. Btili8area unor +odalit;i e=iciente de acti"i8are %0) 7II.*. Pre8entarea selecti"; a unor +etode de Fn";;+Int %0) 7II.*.%. Abordarea euristic; %0) 7II.*. . Proble+ati8area %&$ 7II.*.0. Fn";area prin descoperire %& 7II.*.&. 5odelarea %&1 7II.*.1. Al.orit+i8area....................................................................................................................... %&* 7II.*.>. 5unca Fn .rup %&2 7II.*.*. Proiectul<te+a de cercetare %&) 7II.*.2. E(peri+entul %&) 7II.*.). /tudiul de ca8 %1% 7II.*.%$. Mocul de rol %10 7II.*.%%. Fn";area pe si+ulatoare didactice %1* 7II.*.% . Predarea 4i Fn";area sub asistena calculatorului %12 Biblio.ra=ie%>$ CAPITOLBL 7III 5IMLOACELE DE GN7@5HNT GN IN/T9BC@IA ACOLA9 AI ABTOIN/T9BC@IE ,5iron Ionescu! 7asile C6i47III. %. 5i#loacele de Fn";;+Int - locul 4i rolul lor Fn procesul didactic %> 7III. %.%. 5i#loacele de Fn";;+Int 4i inseria lor Fn practica educati"; %> 7III. %. . E"oluia +i#loacelor de Fn";;+Int Fn plan diacronic........................................................... %>0 7III. %.0. Necesitatea pre.;tirii cadrelor didactice Fn +etodolo.ia utili8;rii +i#loacelor te6nice de Instruire %>& 7III. %.&. Calculatorul electronic 4i posibilit;ile de utili8are a acestuia Fn procesul didactic%>1 7III. . 5i#loacele te6nice de instruire: esen; 4i =uncii %>* 7III. .%. Esen; 4i caracteri8are .eneral; %>* 7III. . . ?uncii ale +i#loacelor te6nice de instruire %>)

&

7III. . .%. ?uncia de instruire %>) 7III. . . . ?uncia de +oti"are a Fn";;rii 4i de orientare a intereselor pro=esionale ale ele"ilor%>) 7III. . .0. ?uncia de+onstrati"; %*$ 7III. . .&. ?uncia =or+ati"; 4i estetic; %*$ 7III. . .1 ?uncia de 4colari8are substituti"; sau de reali8are a Fn";;+Intului la<de la distan;%*$ 7III. . .>. ?uncia de e"aluare a randa+entului ele"ilor %*$ 7III.0. Caracteristici ale +i#loacelor te6nice de instruire %*$ 7III.&. O posibil; ta(ono+ie a +i#loacelor te6nice de instruire %*% 7III.&.%. 5i#loace te6nice "i8uale %* 7III.&. . 5i#loace te6nice audio %*0 7III.&.0. 5i#loace te6nice audio-"i8uale %*& 7III.1. E(i.ene psi6opeda.o.ice Fn utili8area +i#loacelor de Fn";;+Int %*& Biblio.ra=ie %*> CAPITOLBL I3 DE5E9/B9I TIPICE AI C9EATI7E GN P9EDA9E AI GN7@A9E ,5iron IonescuI3.%. /iste+ul =or+elor de or.ani8are a acti"it;ii educaionale %*2 I3. %. /curt istoric %*2 I3. %. L. Necesitatea or.ani8;rii 4i des=;4ur;rii procesului instructi"-educati" %*) I3.%.0. Ta(ono+ia =or+elor de or.ani8are a acti"it;ii didactice %*) I3. . Elaborarea strate.iei didactice - condiie a aciunii educaionale e=iciente %2& I3. .%. De=inirea! caracteri8area 4i ta(ono+ia strate.iilor didactice %2& I3. .%.%. De=inirea strate.iilor didactice %2& I3. .%. . Caracteri8area strate.iilor didactice %2& I3. .%.0. Criterii de stabilire a strate.iilor didactice %21 I3. .%.&. Ta(ono+ia strate.iilor didactice %21 I3. . . Proiectarea strate.iilor didactice............................................................................................. %2> I3. . .%. Esena 4i i+portana proiect;rii didactice %2> I3. . . . Condiiile unei proiect;ri didactice e=iciente %2* I3. . .0. Desi.nul acti"it;ii didactice %22 I3. 0. Lecia-=or+; i+portant; de or.ani8are a procesului instructi"-educati" %)% I3.0.%. De=inirea! caracteri8area 4i ta(ono+ia leciilor....................................................................... %)% I3.0.%.%. De=inirea leciei %)% I3.0.%. . Caracteri8area leciilor %) I3.0.%.0. Ta(ono+ia leciilor %)0 I3.0. . De+ersul +etodic al or.ani8;rii! des=;4ur;rii 4i conducerii leciei %)2 I3.0. . l. /iste+ul ele+entelor care contribuie la e=icienti8area de+ersurilor instructi"e %)2 I3.0. . . Obiecti"ul =unda+ental 4i obiecti"ele operaionale ale leciei %)) I3.0.0. In"esti.aii e(peri+entale re=eritoare la or.ani8area 4i des=;4urarea leciei %)) I3.0.0.%. E4antionare 4i sonda# Fn lecii - deli+it;ri ter+inolo.ice %)) I3.0.0. . Coninutul 4i +etodica in"esti.aiilor $% I3.0.0. .%. E4antionare 4i sonda# Fn "eri=icare 4i =i(are $% I3.0.0. . . Indicatorii de reu4it; a leciei $> I3.0.0. .0. ?eed-bacNul 4i obinerea lui Fn lecie $* I3.0.0. .&. /tabilirea .rupelor de reu4it; 4colar; $2 I3.&. Alternati"e educaionale<peda.o.ice instituionali8ate Fn siste+ul de Fn";;+Int din

9o+Inia %$ I3.&.%. Peda.o.iaLOaldor= %% I3.&. . Educaia 5ontessori %% P.&.0. Pro.ra+ul /tep bQ /tep % Biblio.ra=ie % CAPITOLBL 3 ELE5ENTE DE DOCI5OLOCIE DIDACTIC ,Ioan 9adu3.%. De=iniie %1 3. . ?unciile "eri=ic;rii 4i e"alu;rii %1 3. .%. 5o+ent al cone(iunii in"erse Fn procesul de instruire %1 3. . . 5;surare a pro.resului reali8at de ele"i................................................................................... %> 3. .0. 7aloarea +oti"aional; a e"alu;rii %> 3. .&. 5o+ent al autoe"alu;rii! al =or+;rii con4tiinei de sine %> 3. .1. ?actor de re.lare....................................................................................................................... %* 3.0. ?or+ele e"alu;rii %* 3.&. 5etode de "eri=icare 4i e"aluare %2 3.&.%. Obser"aia curent;.................................................................................................................... %2 3.&. . C6estionarea sau e(a+inarea oral; %) 3.&.0. Probele scrise! .ra=ice! practice................................................................................................ $ 3.&.&. Porto=oliul % 3.1. Procesul de e"aluare 4i notare 3.>. /e+ni=icaia pentru ele"i a notelor 4colare & 3.*. Di"er.enele de notare 4i sursa acestora > 3.*.%. Date e(peri+entale: di"er.ene Fn notare > 3.*. . 5etode de reducere a di"er.enelor Fn notare * 3.*. .%. Bare+ul * 3.*. . . Ar+oni8area sc;rilor de notare 2 3.*. .0. Testul doci+olo.ic 2 3.2. Contro"erse: Dpeda.o.ia curbei lui CaussE - Dpeda.o.ia curbei Fn M 0% Biblio.ra=ie 00 /B55A9R 01 9E/B5E 0* %$ A9CB5ENT Necesitatea unei peda.o.ii<didactici prospecti"e este tot +ai e"ident; Fn condiiile actuale! cInd se Fnre.istrea8; ac6i8iii tot +ai i+portante Fn siste+ul 4tiinelor educaiei iar re=or+a Fn";;+Intului 4i a educaiei este la ordinea 8ilei. Dep;4ind stadiul pur constatati" - cel +ult corecti" - caracteristic pentru didactic;! pIn; nu de+ult! peda.o.ia aplicat; a de"enit o 4tiin; cu tent; prospecti";! su.erInd tot +ai +ult c;i! +odalit;i 4i strate.ii de a+eliorare a practicii instructi"-educati"e. De alt=el! aceast; intenionalitate de a "eni Fn spri#inul practicienilor! este superpo8abil; cu dorina colecti"ului de autori ai lucr;rii de =a;! care constituie o "ersiune re"i8uit; 4i ad;u.it; a c;rii DDidactica +odern;E! ap;rut; tot la Editura Dacia din Clu#-Napoca! Fn anul %))1! sub coordonarea pro=. uni". dr. 5iron Ionescu 4i pro=. uni". dr. Ioan 9adu. 7alori=icInd e(periena didactic; proprie! precu+ 4i in=or+aii din surse biblio.ra=ice

>

repre8entati"e! auto6tone 4i str;ine! autorii propun o lucrare nu doar descripti";! ci 4i intero.ati";! .raie e(e+pli=ic;rilor! interpret;rilor 4i co+entariilor reali8ate! Fn acest =el! ei n;d;#duiesc c; cititorul "a =i pus Fn situaia de a e=ectua o lectur; acti"; 4i re=le(i";! care s; F+bine +o+ente de re=lecie! interpret;ri 4i anali8e critice cu e"alu;ri personale. Aceasta! cu atIt +ai +ult cu cIt! Fn te(t au =ost inserate sc6e+e! tabele! .ra=ice 4i =i.uri care spri#in; decodi=icarea 4i p;trunderea sensurilor autentice. /tructura c;rii e"idenia8; principalele aspecte care intr; Fn s=era de preocup;ri a didacticii .enerale! din perspecti"a procesului de Fn";;+Int: esena acestuia 4i a principalelor acti"it;i pe care el le presupune - Fn";area 4i predarea ,capitolul II-! principiile care stau la ba8a lui ,capitolul III-! =inalit;ile sale ,capitolul I7-! curriculu+ul 4colar ,capitolul 7-! coninutul Fn";;+Intului ,capitolul 7I-! +etodolo.ia didactic; ,capitolul 7II-! +i#loacele de Fn";;+Int ,capitolul 7III-! strate.iile de instruire ,capitolul I3- 4i doci+olo.ia didactic; ,capitolul 3-. Introducerea Fn proble+atica speci=ic; procesului de Fn";;+Int este reali8at; prin inter+ediul capitolului I! care F4i propune o trecere Fn re"ist; a principalelor +o+ente Fnre.istrate Fn e"oluia didacticii! de la teoria lui Co+enius la didactica 8ilelor noastre. Accentul este pus pe =aptul c; e(tensiunea conceptului Ddidactic;E a e"oluat +ult Fn ti+p! de la se+ni=icaia iniial;! atribuit; de Co+enius - cea de Dart; a pred;riiE - pIn; la accepiunea +odern;! aceea de 4tiin; care studia8; proble+atica procesului de Fn";;+Int! autoinstruirea 4i didactica adulilor. De alt=el! Fntr-unul din subcapitolele co+ponente ale capitolului I! autorul reali8ea8; o anali8; operaional; a conceptului Fn discuie! re=erindu-se Fn a+;nunt la obiectul s;u de studiu! la =unciile! subra+urile 4i interrelatiile sale cu alte 4tiine. Tot Fn capitolul I! pe lIn.; ele+entele de istorie a didacticii! autorul pre8int;! printr-o al;turare =ireasc; 4i bine"enit;! orient;rile actuale din didactic;! creFnd Fn acest =el punile de le.;tur; cu ur+;toarele capitole ale c;rii. Capitolul al II-lea propune o anali8; detaliat; a procesului de Fn";;+Int! care are la ba8; e(periena didactic; Fndelun.at; a autorului! precu+ 4i date din psi6olo.ia Fn";;rii 4i din alte 4tiine. Din acest capitol! a+inti+ cIte"a din subtitlurile cele +ai interesante 4i utile cadrelor didactice: or.ani8area o=ertei de in=or+aii! acti"itatea de predare 4i teoria prototipurilor! predarea ca act co+unicaional! or.ani8area coninutului sec"enei de predare! "olu+ul ateniei 4i +e+oriei i+ediate! radio.ra=ia procesului de Fn";are 4.a. O atenie special; este acordat; anali8;rii relaiei dina+ice dintre procesele de predare 4i Fn";are! precu+ 4i a posibilit;ii reali8;rii ec6ilibrului dintre acestea. Al III-lea capitol propune o +odalitate nou; de abordare a siste+ului principiilor didacticii! din perspecti"a cercet;rilor de psi6olo.ie co.niti";! de peda.o.ie prospecti";! de didactic; e(peri+ental; etc. /e re+arc; =aptul c; Fn abordarea acestei topici! pe lIn.; +oderni8area 4i actuali8area coninutului principiilor didacticii! antonii propune c6iar 4i +odi=icarea denu+irii lor. A+inti+! Fn acest sens! principiul construciei co+poneniale 4i ierar6ice a structurilor intelectuale. Capitolul I7 este destinat ta(ono+iei obiecti"elor procesului didactic! preocupare care a de"enit Fn ulti+ul ti+p siste+atic; pentru teoreticieni 4i pentru practicieni! atIt la +acro! cIt 4i la +icro ni"el. I+portana acordat; acestei preocup;ri este pe deplin #usti=icat; FntrucIt co+ponenta teleolo.ic; a acti"it;ii de =or+are a personalit;ii u+ane este cea care asi.ur; orientarea! direcionarea 4i di+ensiunea prospecti"; a aciunii educaionale. In capitolul 7! destinat curriculurnului 4colar! se propune o operationali8are a ter+enului Fn discuie! Fn pri+ul rInd prin de=inirea lui ca proiect peda.o.ic care e"idenia8; interdependenele ce se stabilesc Fntre obiecti"ele educaionale. %% coninuturile instructi"-educati"e! strate.iile de predare 4i Fn";are Fn 4coal; 4i Fn a=ara 4colii! precu+ 4i strate.iile de e"aluare a acti"it;ii educaionale. Operaionali8area ter+enului Fn

discuie este co+pletat; cu pre8entarea unei tipolo.i curriculare 4i cu re=eriri la esena! coninutul! i+plicaiile 4i tendinele din re=or+a curricular;. Capitolul 7I abordea8; principala co+ponent; a curriculu+ului 4colar! respecti" coninutul Fn";;+Intul care constituie suportul principal al procesului didactic. /unt in"entariate 4i anali8ate criteriile de stabilire structurare a coninutului Fn";;+Intului! docu+entele 4i suporturile 4colare ,planuri de Fn";;+Int! pro.ran 4colare! +anuale 4i alte suporturi-! ulti+ele =iind abordate din perspecti"a unor cercet;ri ale e(perilor BNE/CO. Prin structurarea capitolului 7I! autorul intenionea8; s; sublinie8e =aptul c; studierea relaiei dintre 4tiin 4i obiectul de Fn";;+Int este esenial; pentru abordarea +odern; a coninutului ideatic "e6iculat Fn procesul c Fn";;+Int! respecti" pentru aciunile de selectare 4i structurare a acestuia. Bn capitol e(tins - al 7K-lea - este a(at pe proble+atica +etodolo.iei didactice 4i F4i propune de=inirea 4i deli+itarea unor ter+eni cu care slu#itorii 4colii operea8; =rec"ent! cu+ ar =i te6nolo.ia instruiri +etoda de Fn";;+Int! acti"i8area ele"ilor etc. A"Ind Fn "edere i+portana +etodolo.iei didactice Fn practic 4colar;! autorii capitolului au Fncercat s; "alori=ice unele cercet;ri ale se+ioticii din perspecti"a pred;rii 4i Fn";;i 4i s; e"idenie8e e"oluia +etodolo.iei didactice! direciile de cercetare 4i per=ecionare ale acesteia. Pentru a "eni Fn a#utorul slu#itorilor 4colii 4i pentru a le o=eri un instru+entar operaional 4i =le(ibil! autori pre8int;! selecti"! cele +ai e=iciente +etode de instruire 4i autoinstruire! cu putere de in=luen; asupra Fntre.ului de+ers +etodolo.ic al cadrului didactic. A+inti+ cIte"a dintre ele: abordarea euristic;! proble+ati8area! Fn";are prin descoperire! +odelarea! proiectul<te+a de cercetare! predarea 4i Fn";area sub asistena calculatorului etc. Capitolul 7III se ocup; cu +i#loacele de Fn";;+Int! respecti" cu locul lor Fn procesul didactic 4i cu e(i.enele psi6opeda.o.ice care trebuie a"ute Fn "edere Fn utili8area lor. Din siste+ul +i#loacelor de Fn";;+Int! o subdi"i8iune e(tre+ de i+portant; o repre8int; +i#loace te6nice de instruire! c;rora! Fn +od =iresc! autorii le-au acordat atenie special;! e"identiindu-le esena! =unctiil posibilit;ile de clasi=icare 4i! desi.ur! "alenele peda.o.ice. De ase+enea! FntrucIt Fn ulti+ii ani a de"enit e"ident c; tinde+ spre o instrucie asistat; de +i#loace te6nice 4i Fn special de calculatorul electronic! atenie special; acordIndu-se acestuia 4i posibilit;ilor lui cu utili8are Fn procesul didactic. Fn capitolul I3 este anali8at siste+ul =or+elor de or.ani8are a acti"it;ii educaionale! iar pentru a o=eri cadrelor didactice un .6id! sunt in"entariate posibilit;ile de clasi=icare a acestora. Pornind de la ideea! su.erat; Fn unul din subcapitole! c; elaborarea strate.iei didactice repre8int; condiile aciunii educaionale e=iciente! autorul abordea8; detaliat proble+atica strate.iilor didactice: de=iniia! caracteri8area! criteriile de stabilire! ta(ono+ia! proiectarea lor. Bn subcapitol aparte este consacrat leciei! ca =or+; i+portant; de or.ani8are a procesului instructi" educati"! respecti" ur+;toarelor aspecte: de=inirii! caracteri8;rii 4i ta(ono+iei leciilor! de+ersului +etodic or.ani8;rii! des=;4ur;rii 4i conducerii leciei. De ase+enea! sunt o=erite 4i date ale unor in"esti.aii e(peri+enta re=eritoare la or.ani8area 4i des=;4urarea leciei! respecti" la e4antionare 4i sonda# Fn "eri=icare 4i =i(are! indicatorii de reu4it; a leciei! la =eed-bacN 4i obinerea lui Fn lecie. Fn =inalul capitolului sunt pre8entate cIte"a alternati"e educaionale institutionali8ate Fn siste+ul , Fn";;+Int din ara noastr;: peda.o.ia Oaldor=! educaia 5ontessori 4i pro.ra+ul /tep bQ /tep. A"Ind Fn "edere =aptul c; proble+ei e"alu;rii cuno4tinelor Fn Fn";;+Int i se acord; o i+portan; tot +ai +are Fn 4coal;! ur+;rindu-se elaborarea unor standarde naionale de e"aluare! capitolul ulti+ ,3-! este deosebit de util. El F4i propune s; de8";luie +ecanis+ul "eri=ic;rii! e"alu;rii 4i not;rii! s; anali8e8e +etodele de "eri=icare e"aluare! s; surprind;

di=icult;ile FntI+pinate de e(a+inatori 4i e(a+inai! toate acestea =iind Fnsoite de anali8e! e(e+ple 4i co+entarii utile practicienilor. Craie +odalit;ii de concepere 4i structurare .eneral; 4i a capitolelor! +odalit;ii concrete de abordare topicilor! detaliilor +etodolo.ice! anali8elor peda.o.ice 4i psi6olo.ice! sc6e+elor! tabelelor! .ra=icelor etc.! lucran de =a; F4i propune s; cree8e Fn rIndul cititorilor un cli+at de re=lecie personal;. Cartea se adresea8; speciali4tilor Fn 4tiinele educaiei! cadrelor didactice din Fn";;+Intul de toate .rade 4i studenilor - "iitoare cadre didactice - cu un dublu +esa#: de a depune e=orturi pentru a+eliorarea practic educati"e! pentru =unda+entarea 4tiini=ic; a de+ersurilor educaionale! e"itInd receptarea +ecanic;! necritic;! ac6i8iiilor stocate Fn unele studii cu caracter didactic. % CAPITOLBL I DE LA TEO9IA CO5ENIAN LA DIDACTICA 5ODE9N LI. Aportul Iui Co+enius la constituirea didacticii Conceptul Ddidactic;E a =ost introdus Fn circulaie de c;tre peda.o.ul ce6 M an A+os Co+enius ,%1) -%>*$-! prin lucrarea sa DDidactica 5a.naE! publicat; Fn anul %>0 Fn li+ba ce6;! Fn anul %>1* Fn li+ba latin; 4i tradus; Fn li+ba ro+In; la s=Ir4itul secolului trecut. Prin principiile Fnnoitoare pe care le pro+o"a! opera peda.o.ic; a lui Co+enius a deter+inat o autentic; re"oluie Fn teoria 4i practica Fn";;+Intului' secolul 37II s-a +ai nu+it Fn peda.o.ie Dsecolul didacticiiE! iar Co+enius a =ost supranu+it DCalilei al educaieiE 4i DBacon al educaieiE. Din punct de "edere eti+olo.ic! cu"Intul Ddidactic;E pro"ine din ter+enii .rece4ti: DdidasNeinE S a Fn";a' DdidaNtiNosE S instrucie! instruire' DdidasNoE S Fn";are! Fn";;+Int' DdidactiNeE S arta Fn";;rii. Cu alte cu"inte! s=era de cuprindere a conceptului Fn discuie este le.at; de proble+atica procesului de predare-Fn";are. /e+ni=icaia iniial; pe care Co+enius o atribuia ter+enului de Ddidactic;E era cea de art; a pred;rii! Darta uni"ersal; de a-i Fn";a pe toi totulE ,Do+nes o+nia docendi arti=iciu+E- sau D...un +od si.ur 4i e(celent de a Fn=iina ase+enea 4coli Fn toate co+unele! ora4ele 4i satele oric;rei ;ri cre4tine! Fn care tot tineretul! de a+bele se(e. =;r; nici o deosebire! s; =ie instruit Fn 4tiine! c;l;u8it spre +ora"uri bune 4i plin de e"la"ie! iar Fn acest c6ip s; =ie Fndru+at Fn anii tinereii spre toate cele necesare "ieii pre8ente 4i celei "iitoare 4i aceasta concis! pl;cut 4i te+einicE. De=inind didactica drept art; de a Fn";a pe alii bine! Co+enius arat; c; a Fn";a pe altul Fnsea+n; a 4ti ce"a 4i a =ace 4i pe altul s; Fn"ee s; 4tie 4i aceasta repede! pl;cut 4i te+einic. 5i#loacele prin care se poate reali8a acest de8iderat sunt e(e+plele! re.ulile! aplicaiile .enerale sau speciale ,care in cont de natura obiectelor 4i a te+elor de Fn";at 4i de scopurile propuse-: DPentru care noi s=;tui+ Fn pri+ul rInd ca =unda+entul s; re8ulte din Fns;4i natura lucrului! ade";rul s; =ie de+onstrat prin e(e+ple co+parati"e din artele +ecanice! stabilinduse des=;4urarea pe ani! luni! 8ile 4i ore! 4i Fn s=Ir4it calea ce se do"ede4te u4oar; 4i precis; 4i care duce la un re8ultat =ericit.E ,M.A. Co+enius! %)*$! pa.. 1Obiecti"ul principal al didacticii este sinteti8at ast=el: DDidactica noastr; are drept pror; 4i pup;: s; cercete8e 4i s; .;seasc; un +od prin care Fn";;torii! cu +ai puin; osteneal;! s; Fn"ee +ai +ult pe ele"i! Fn 4coli s; e(iste +ai puin; de8ordine! de8.ust 4i +unc; irosit;! dar +ai +ult; libertate! pl;cere 4i pro.res te+einic! Fn co+unitatea cre4tin; s; =ie +ai puin; be8n;! con=u8ie 4i de8binare - dar +ai +ult; lu+in;! ordine! pace 4i lini4teE ,M.A. Co+enius! %)*$! pa.. >-. Conceptul Ddidactic;E a =ost consacrat de Co+enius! dar Fnaintea sa =usese utili8at Fn secolul al 37II-lea de peda.o.ul Elios Bodinus Fn lucrarea DDidactica si"e ars docendiE ,%> %-! apoi de Ool=.an. 9atNe ,9atic6ius- Fn lucrarea DAp6oris+i didacticii paecipuiE ,%> )-. De alt=el! Co+enius a preluat +ulte idei introduse Fn cultura ti+pului! =ie de +ari pro=esori de la

s=Ir4itul 9ena4terii ,de e(e+plu loac6i+us ?ortius-! =ie de celebrii .Inditori u+ani4ti ai "re+ii ,de e(e+plu Eras+us 4i 7i"es-! care susineau c; Dni+ic nu este +ai uci.;tor Fn "iaa o+eneasc; decIt acea depra"are a #udec;ii care nu acord; lucrurilor preul lor. C;ci de aceea a#un.e+ s; rI"ni+ lucruri #osnice! ca 4i cu+ ar =i preioase! iar pe cele preioase s; le respin.e+ ca 4i cu+ ar =i =;r; nici o "aloare! adic; s; trat;+ lucrurile i+prudent! proste4te! ";t;+;torE ,M.A. Co+enius! %)*1. pa.. *$-*%-' alt=el spus! se sublinia ne"oia or.ani8;rii instruirii Fn 4coal; 4i ne"oia de disciplinare a +intii prin instruire. %0 Prin "aloarea sa intrinsec; pentru teoria 4i practica instructi";! prin stabilitatea sa 4i prin +i4carea pe care a produs-o! opera peda.o.ic; a lui Co+enius! nu a =ost e.alat; de ali peda.o.i. Aportul s;u la constituirea didacticii este =;r; precedent! iar contribuiile sale la =unda+entarea teoriei 4i practicii instructi"e sunt cu totul re+arcabile. A =ost preocupat nu doar de proble+ele de ordin ad+inistrati"! ci +ai ales de cele le.ate de obiecti"ele! principiile! coninutul! +etodele 4i =or+ele de or.ani8are a +uncii instructi"-educati"e! o=erind pro=esorului atIt orientarea necesar;! cIt 4i instru+ente de lucru. Opera lui peda.o.ic; se constituie Fntr-o doctrin; peda.o.ic; +ereu actual;' a+inti+ cIte"a din ele+entele care conturea8; concepia sa educati"; 4i care! a4a cu+ se "a "edea! 4i-au p;strat "alabilitatea! "aloarea lor =iind "alidat; de e(periena peda.o.ic; colecti"; a cadrelor didactice 4i a speciali4tilor! acu+ulat; de-a lun.ul ti+pului: T Fn concepia sa cu pri"ire la coninutul didacticii! F4i are ori.inea +odalitatea de or.ani8are a procesului de Fn";;+Int des=;4urat Fn li+ba +atern;! pe clase 4i lecii! cu pro.ra+e 4colare 4i +anuale! cu ele"i de aceea4i "Irst;! cu oa+eni speciali8ai! Fntr-un an 4colar! cu perioade de +unc; 4i de odi6n; ,"acane-! cu o or.ani8are anu+e a 8ilei de lucru ,cu un anu+it orar- etc. T Considera c; pro=esorul trebuie s;-% a#ute pe 4colar s;-4i Fnsu4easc; 4tiina 4i a 4ti Fnsea+n; Da putea reda ce"a =ie cu +intea! =ie cu +Ina! =ie cu li+baE ,M.A. Co+enius! %)*1! pa.. %*-. T /usinea c; o +etod; de lucru adec"at; asi.ur; re8ultate bune c6iar 4i Fn ca8ul unor dasc;li 4i ele"i +ai puin buni. T D...iscusina +etodic; ...cere ca Fntotdeauna 4i pretutindeni pro=esorul s; 4tie Fn pri+ul rInd s; pre.;teasc; su=letele ele"ilor pentru Fn";are! apoi s; trans+it; Fns;4i Fn";;tura 4i Fn s=Ir4it s; Fnt;reasc; ceea ce s-a trans+is 4i perceputE ,M.A. Co+enius! %)*1! pa.. &-. T Condiia de ba8; Fn trans+iterea cuno4tinelor este ca Dtoate s; =ie predate prin e(e+ple! prin precepte! prin aplicaie sau i+itaieE ,M.A. Co+enius! %)*1! pa.. 2-. T /inta.+a D4colarului i se cade +unca! pro=esorului - conducereaE este considerat; a(io+; a instruirii' D...d; Fntotdeauna Fn +Ina ele"ului uneltele! ca s; si+t; c; ni+ic nu e i+posibil! inaccesibil! .reu: Fndat; Fl "ei =ace acti"! a.er! dornicE ,M.A. Co+enius! %)*1! pa.. *-. T 6i concepia sa! Fn";;+Intul a"ea obli.aia de a cuprinde toat; populaia! spre a ridica ni"elul de Fnelepciune al oa+enilor! Fndru+Indu-i s; tr;iasc; Fn con=or+itate cu natura. T A pro+o"at 4i a susinut o serie de principii didactice care s; asi.ure o cunoa4tere raional;: - educarea cunoa4terii! ur+Ind dru+ul Dde la concret la abstractE! Dde la particular la .eneralE! Dde la u4or la .reuE! Dde la cunoscut la +ai puin cunoscutE! Dde la apropiat la Fndep;rtatE! totul =;cIndu-se prin Dobser"aie practic;E sau DintuiieE! aceasta din ur+; =iind Dre.ula de aurE a instruciei - rolul intuiiei Fn in"esti.area naturii - respectarea pro.resi"it;ii Fn p;trunderea necunoscutului - reali8area unui Fn";;+Int treptat! .radat 4i concentric! re.le+ent;ri care i+puneau elaborarea ri.uroas; a unor planuri 4i pro.ra+e de Fn";;+Int

%$

rolul acti"i8;rii prin e(erciiul "irtuilor +orale pro+o"area spiritului +etodic Fn acti"itatea de 4colari8are caracterul siste+atic al instruciei etc.

%. . Continuatorii operei lui Co+enius 4i contribuia lor Ia de8"oltarea teoriei instruciei 4i educaiei In tabelul %.%. sunt +enionai peda.o.ii care! pe parcursul ti+pului! au pro+o"at concepia lui Co+enius. %& Tabelul %.%. Contribuii la de8"oltarea teoriei instruciei 4i educaiei Teoria peda.o.ic; Ele+ente de=initorii Principii didactice pro+o"ate - principiul intuiiei Orient;ri pentni instruire

Teoria lui Ian A+os Co+enius ,%1) -%>*$-! peda.o. care a elaborat pri+ul +are siste+ de educaie.

- Fncrederea Fn =or+area o+ului! opti+is+ul peda.o.ic

Teoria lui Mo6n LocNe

- concepia opti+ist; asupra ,%>0 -%*$&-! peda.o. care puterii educaiei a introdus +unca Fn procesul educ;rii tinerilor.

LEUU

- cuno4tinele s; se Fnsu4easc; printr-o - principiul con=or+it;ii continu; e(tindere a coninutului lor! s; educaiei cu natura se reali8e8e un Fn";;+Int treptat. - asi.urarea unui .radat! concentric Fn";;+Int accesibil - s; se respecte Dordinea naturiiE: FntIi - Fnsu4irea con4tient; 4i lucrurile! apoi cu"intele te+einic; a - s; se Fn"ee nu+ai Dba8eleE a cuno4tinelor. ceea ce priceperilor 4i este DprincipalE! Fn +od deprinderilor te+einic! scurt - caracterul siste+atic al 4i repede instruciei - depistarea 4i - la ba8a cunoa4terii se a=l; de8"oltarea e(periena particularit;ilor de - Fn";area s; se ba8e8e pe "Irst; 4i tendina de indi"iduale ale ele"ilor! a acti"itate a copilului! pe curio8itatea sa Fnsu4irilor acestora: Fnn;scut; aspiraia spre libertate! - instrucia sub =or+; de #oc s; curio8itatea 4i pl;cerea pentru pre.;teasc; acti"itatea de acti"itate! Fn";are ca tendina spre e.ois+! +unc; la4itatea! te+eritatea etc. - reco+anda studiul ur+;toarelor - principiul intuiiei discipline: scris! citit! studiul

%%

li+bii latine! desen! steno.ra=ie! contabilitate! =rance8;! .eo.ra=ie! cronolo.ie anato+ie! .eo+etrie! etic;! drept ci"il! lo.ic;! retoric; - reco+anda c;l;toriile ca +odalitate de instruire - reco+anda ca tinerii s; Fn"ee dou;-trei +eserii ,pre=era .r;din;ria! tI+pl;ria! dul.6eria! par=u+eria! croitoria 4. a.Teoria lui Mean-MacVues 9ousseau ,%*% &**2-! peda.o. despre care se spune c; a descoperit copilul. $W - susinerea te8ei naturii bune a =iinei u+ane 4i a relaiei dintre natur; 4i cultur; - educaia s; se con=or+e8e naturii copilului! particularit;ilor sale de "Irst; - principiul periodi8;rii educaiei Fn con=or+itate cu treptele de "Irst; ale copilului - principiul intuiiei - principiul caracterului con4tient 4i acti" al instruciei - instrucia s; se ba8e8e pe acti"itatea ele"ului - recunoa4terea unor particularit;i proprii copil;riei - pro+o"area ne"oii de +ani=estare 4i de8"oltare liber; a copilului

Teoria lui Mo6ann Keinric6 - con"in.erea c; toi

- necesitatea respect;rii le.ilor Pestalo88i ,%*&>-%2 *-! oa+enii pot =i instruii naturii Fn procesul peda.o. educaiei! care a Fncercat s; elabore8e - ideea c; o+ul reali8area unei educaii o trebuie Fn teorie 4tiini=ic; asupra de8"oltat ca Fntre.! con=or+itate cu natura! %

- criteriile de selectare a cuno4tinelor s; =ie utilitatea 4i accesibilitate - copilul Ds; nu 4tie ni+ic pentru c; i-ai spus! ci pentru c; a Fneles el Fnsu4i' s; nu Fn"ee 4tiina! ci s-o descopereE - reco+and; ca tinerii s; Fn"ee +ai +ulte +eserii! Fndeosebi acelea care presupun acti"it;i =i8ice Fn aer liber - Fn";;+Intul ele+entar s; cl;deasc; Fn +od si.ur 4i te+einic cuno4tinele 4i deprinderile necesare "ieii 4i s; contribuie la de8"oltarea

educaiei! Dtrupul! a elaborat ba8ele spiritul 4i ini+a saE Fn";;+Intului ele+entar 4i a reali8at pentru pri+a dat; Fn istoria o+enirii! F+binarea or.ani8at; a +uncii producti"e cu instrucia! Fn localitatea Neu6o=.

care s; se des;"Ir4easc; Fn 4coal; prin: educaia =i8ic;! pre.;tirea pentru +unc;! educaia intelectual; 4i +oral; - respectarea particularit;ilor indi"iduale 4i de "Irst; ale copiilor

=orelor interne 4i a dispo8iiilor copilului - scopul instruciei ele+entare este acu+ularea de c;tre copil a cuno4tinelor Fnte+eiate pe e(periena sen8orial; 4i =or+area unui co+ple( de priceperi 4i deprinderi

- reco+anda ca Fn coninutul instruciei - principiul intuiiei ele+entare s; intre disciplinele citit! - principiul acti"it;ii scris! socotit! desen! cInt! libere acti"it;i - .radarea treptat; 4i practice! .i+nastica! ele+ente de succesiunea ri.uroas; Fn .eo+etrie instrucie Teoria lui /tep6an LudXi. 9ot6 ,%*)>-%2&)-! peda.o. care a =ost Bn =idel discipol al lui Pestalo88i 4i care a pro+o"at Fn ara noastr; siste+ul educati" al acestuia! adaptIndu-% la realit;ile transil";nene. Teoria lui ?riedric6 AdoFp6 - peda.o.ia poate aspira s; Oil6el+ DiesterXe. de"in; 4tiin; nu+ai Fn ,%*)$-%2>>-! adept al lui +;sura Fn care se .;se4te Pestalo88i 4i considerat . un principiu supre+! cu DFn";;tor al Fn";;torilor "aloare uni"ersal;: Cer+anieiE 4i DPestalo88i con=or+itatea al educaiei cu - con=or+itatea Fn";;+Intului cu natura copilului 4i cu condiiile sale de "ia; - necesitatea respect;rii le.ilor naturii Fn procesul educaiei! reali8area unei educaii Fn con=or+itate cu natura - respectarea particularit;ilor indi"iduale 4i de "Irst; ale copiilor - principiul intuiiei - Fn";;+Intul intuiti" s; =ie strIns le.at de de8"oltarea "orbirii L

- principiul con=or+it;ii - pro+o"ea8; o instruire acti"; care s; educaiei cu natura in; cont de particularit;ile indi"iduale - principiul con=or+it;ii ale ele"ilor 4i o cunoa4tere prin intuiie educaiei cu cultura care de8"olt; raiunea

- principiul acti"i8;rii .. - s; se asi.ure Fn=;ptuirea celor dou; =uncii ale Fn";;+Intului: in=or+area 4i

%0

Cer+anieiE.

<

natura' orrral posed; de la natur; anu+ite predispo8iii care trebuie sti+ulate prin educaie Y

=or+area! adic; s; se asi.ure caracterul educati" al Fn";;+Intului

Teoria lui Ponstantin Di+itrie"ici B4insNi ,%2 0-%2*$-! peda.o. care! ca 4i Pestalo88i 4i DiesterXe.! s-a ocupat de proble+atica Fn";;+Intului ele+entar.

- peda.o.ia trebuie s; - principiul intuiiei se constituie ca o unitate - principiul con=or+it;ii Fntre teorie 4i practic; educaiei cu natura - principiul Fnsu4irii con4tiente 4i acti"e a cuno4tinelor

- a elaborat te8a caracterului naional al educaiei! pro+o"Ind Fn";;+Intul Fn li+ba +atern;! studierea istoriei naionale! a .eo.ra=iei 4i a naturii patriei - pro+o"area tendinei spre acti"itate a copilului - asi.urarea unei strInse le.;turi Fntre obser"are! .Indire 4i li+ba# - consider; c; Fn";;+Intul este +i#locul principal de educaie .eneral;' 4coala nu este un a4e8;+Int Fn care se trans+ite un anu+it capital de

Teoria lui Mo6ann ?riedric6 - concepia sa este Kerbart ,%**>-%2&%-! care interesant; 4i a =ost "aloroas; de =or+aie =ilo8o= 4i prin substana sa

- principiul or.ani8;rii siste+atice a acti"it;ii ele"ilor - principiul respect;rii

+ate+atician! iar dup; ce psi6olo.ic;! +oral; 4i particularit;ilor de a "Irst; ale cunoscut acti"itatea lui te6nolo.ico-didactic;: ele"ilor

in=or+aie! ci un +ediu e=icien de Pestalo88i! 4i-a Fndreptat preocuparea de a - principiul respect;rii educaie' Fn";;+Intul a4e8a la =acilitea8; 4i preocup;rile spre educaie. ba8a procesului de speci=icului obiectelor de scurtea8; dra+ul e(perienei A =ost personale! pro=esor uni"ersitar de Fn";;+Int concepia Fn";;+Int Fndru+Ind-o! co+pletInd-o 4i peda.o.ie! r;sti+p Fn care +ultilateralit;ii concentrInd-o a Fn=iinat un se+inar intereselor! - reco+anda studierea peda.o.ic cu de8"oltarea ur+;toarelor 4coli de aplicaie. Este ideaiei copilului pe discipline: elena! latina!

%&

- reali8area celor dou; scopuri ale interesul ca "eri.; instruciei! rolul +oral instruciei: dobIndirea "irtuii esenial; Fntre al ,scop idee 4i aciune. Fn";;+Intului etc. Fndep;rtat- 4i de8"oltarea interesului +ultilateral ,scop apropiat- respectarea celor patru +o+ente ale leciei: claritatea! asocierea! siste+a. +etoda! care au =ost =unda+entate Fn teoria treptelor psi6olo.ice ale leciei. elaborat; pe ba8a teoriei apercepiei! a : interesului 4i a ateniei - necesitatea =or+ul;rii idealului educati" ,concreti8at Fn o+ul cu caracter ener.ic 4i +oral- - necesitatea asi.ur;rii unui Fn";;+Int educati" ,Kerbart a =ost printre pri+ii peda.o.i care a constatat 4i teoreti8at caracterul educati" al Fn";;+Intului- - reali8area educaiei +orale! care F4i propune ca obiecti" trecerea de la interes<dorin; la "oin;<aciune! iar ca +i#loc! deprinderile! acti"it;ile ,=apta produce "oina din dorin;-. Cratie siste+ului didactic pro+o"at! pro=undei ar.u+ent;ri =iloso=ice 4i psi6olo.ice! preci8iei 4i +eticulo8it;ii caracteristice! teoria peda.o.ului .er+an M.?. Kerbart a dete+inat apariia unui curent 6erbartian Fn peda.o.ie! ai c;rui adepi au preluat 4i de8"oltat ideile lui! str;duindu-se s; le aplice Fn acti"itatea educati"; practic;! Fi a+inti+! Fn acest sens! pe P.7. /toQ ,%2%1-%221-! T. Jiller ,%2%*-%-22 -! O. 9ein ,%2&*-%) )-. t. sin;torii teoriei lui Kerbart au Fncercat s; dea o interpretare practic; adec"at; siste+ului peda.o.ic 6erbartian! lunInd accent pe procesul recept;rii de c;tre ele"i a cuno4tinelor! pe Fnte+eierea Fn";;+Intului pe autoritate i pro=esorului 4.a.+.d. Dar! luInd Fn considerare +ai +ult psi6olo.ia lui Kerbart decIt peda.o.ia acestuia! au e(a.erat unele din ideile susinute de el 4i au nesocotit +odul nuanat Fn care el Fnele.ea respectarea succesiunii celor patru trepte ale leciei! atr;.Ind criticile repre8entanilor Deducaiei noiE. Principalele repro4uri aduse lui Kerbart 4i adepilor s;i sunt ur+;toarele: intelectualis+ul e(a.erat' =or+alis+ul Fn lecie' Fn;bu4irea indi"idualit;ii ele"ului' DrupereaE procesului instructi"-educati" de necesit;ile naturale 4i sociale ale indi"idului' reducerea scopului .eneral al educaiei la un aspect al

pri+ul peda.o. care elaborea8; o teorie a interesului! considerInd

ba8a dina+icii repre8ent;rilor! caracterul educati" al

+ate+atic;! 4tiinele naturii

%1

=or+aiei +orale a o+ului - caracterul. Fns;! +arele +erit al curentului 6erbartian a =ost contribuia sa la =unda+entarea 4tiini=ic; a peda.o.iei! respecti" la constituirea didacticii ca disciplin; de sine st;t;toare. Dac; la Co+enius! didactica era superpo8abil; cu peda.o.ia! la peda.o.ii care i-au ur+at! consideraiile didactice erau incluse Fn proble+atica peda.o.ic;! FncepInd cu Kerbart! didactica se constituie Fntr-o teorie cu un do+eniu bine deli+itat! =apt pentru care unii Fl consider; pe Kerbart p;rintele didacticii. Curentul 6erbartian s-a e(tins Fn nu+eroase ;ri. Fn ara noastr; a p;truns la s=Ir4itul secolului al 3I3-lea! iar la Fnceputul secolului 33 a de"enit o doctrin; peda.o.ic; o=icial;' dintre susin;torii 4i pro+otorii acestei teorii! Fi a+inti+ pe peda.o.ii: I. Popescu! 7.C6. Bor.o"an! C.C. Antonescu. Cei +ai +uli dintre cercet;torii peda.o.iei uni"ersale conte+porani! aprecia8; opera lui Kerbart 4i contribuia sa la Fnte+eierea peda.o.iei ca disciplin; 4tiini=ic;. Ast=el! 9obert Dottrens ,%)*%- susine c; Kerbart a =ost atins de aripa .eniului atunci cInd a elaborat teoria Dinstruciei educati"eE 4i teoria psi6olo.ic; a procesului de Fn";;+Int. Bnitatea dintre instrucie 4i educaie r;+Ine una dintre +arile cuceriri ale peda.o.iei 4tiini=ice. Prin contribuiile lor! continuatorii lui Kerbart au =;cut ca didactica s; cunoasc; atIt e(tensiuni ,de e(e+plu DiesterXe. 4i B4+sNi Fi e(tind aria la ni"elul celei stabilite de Co+enius-! cIt 4i restrIn.eri ale do+eniului s;u ,.Inditorii care pro+o"ea8; Fn continuare ideea de cultur; =or+ati";! =iind con"in4i c; "aloarea o+ului nu este deter+inat; de "olu+ul cuno4tinelor sale! ci de capacitatea de a le utili8a-. Pre8ent;+ Fn tabelul .%. di=eritele accepiuni atribuite conceptului Ddidactic;E Fn secolul 33: Tabelul .%. Accepiuni ale didacticii De=iniia didacticii Adepi - teorie a instruciei Paul Bart6 - do+eniu superpo8abil cu educaia intelectual;! ?. 3. E..ersdor=er! reali8at; prin "alorile culturii C.C. Antonescu - do+eniu care studia8; instruirea! ca proces lo.ic O.LaQ de Fn";are! cu consecine practice i+ediate - disciplin; care include educaia 4i reali8ea8; C. Persc6ensteiner! pre.;tirea ele"ilor Fn con=or+itate cu idealul de o+ A. ?erriere postulat de societate - o peda.o.ie practic; ,o su+; de nor+e A. 5att6ias pro=esionale pentru tot ce au de reali8at pro=esorii Fn cariera lor! indi"idual sau F+preun;! spre a o =ace +ai e=icient;- +etodolo.ia .eneral; 4i special; a Fn";;+Intului ?. Collard - teorie a culti";rii O. Oill+ann - teoria procesului de instrucie 4i educaie 4colar;! 9. Titone! K. ! Na.Q teoria Fn";;+Intului Plein /andor! N. B. Esipo"! BoldFre"! JanNo" %) Nu F+p;rt;4i+ opinia peda.o.ilor care de=inesc didactica doar prin pris+a laturii in=or+ai Fn";;+Intului! e"ideniind e(clusi" caracterul instructi" al acestuia 4i propune+ o pri+; de=iniie a dida +ai bo.at; 4i +ai cuprin8;toare: Didactica repre8int; o disciplin; 4tiini=ic;! ce studia8; procesul de Fn";;+Int ca pri+ +odalitate de cunoa4tere 4i =or+are! de instruire 4i educare' siste+ul de Fn";;+Int ca %>

ansa+blu al institi de instrucie 4i educaie' le.it;ile<principiile acti"it;ii didactice' coninutul Fn";;+Intului' te6nc didactic;' =or+ele de or.ani8are 4i des=;4urare a acti"it;ii didactice' =or+ele de educaie Fn a=ara inst: 4colare' raporturile pro=esor-ele"' stilul pro=esorului etc. Din de=iniia de +ai sus! se poate sesi8a c;! Fn pre8ent! s=era de cuprindere a didacticii este +ul lar.;! ea inclu8Ind proble+e peda.o.ice pe care le ridic; 4i le i+plic;! Fn pri+ul rInd! or.ani pro.ra+atic; a =or+;rii personalit;ii u+ane Fn 4i prin instituiile 4colare! dar 4i prin alte siste+e parase de in=luenare po8iti"; a personalit;ii ele"ilor. %.0. Anali8a operaional; a conceptului Ddidactic;E: obiect de studiu! subra+u interrelaii cu alte 4tiine! =uncii *.0.*. Obiectul de studiu al didacticii O de=iniie pri+ar; a didacticii este o=erit; de OincentQ ONon! care consider; c; obiectul dide este: - s; anali8e8e: scopurile 4i coninutul instruciei! procesul de Fn";;+Int 4i principiile acestuia - s; =ac; cunoscute: +etodele 4i +i#loacele de Fn";;+Int! or.ani8area Fn";;+Intului! or.ani8ai clase +i(te 4i plani=icarea +uncii didactice! personalitatea pro=esorului. Fnainte de a =or+ula o de=iniie co+plet; a didacticii! "o+ lua Fn atenie ter+enii Dproa Fn";;+IntE 4i DinstrucieE! pre8entInd accepiunile actuale asupra acestora. Fn";;+Intul! ca principal; =or+; de or.ani8are a educaiei! poate =i de=init ast=el: - Proces de instruire 4i educare Fn 4coal;! or.ani8at 4i des=;4urat pentru a reali8a obiec peda.o.ice ale educaiei 4colare! stabilite la ni"el de siste+ 4i de proces. - Do+eniu Fn care este "alori=icat; structura aciunii educaionale la ni"elul corelaiei =unci dintre cadrele didactice 4i ele"i! e(ersat; Fn nu+eroase 4i "ariate situaii educati"e ,C. 5ialaret! %)) ! pa.. %&! Z - Ansa+blul instituiilor 4colare dintr-o ar;! care particip; la or.ani8area ar6itecturii 4colare proiectarea unor cicluri! orient;ri! =iliere! reali8abile la ni"elul unor structuri speci=ice educaiei<inst =or+ale dar 4i ne=or+ale ,Dictionnaire encQclopediVue de lLeducation et de la=or+ation! %))&! pa.. )1> Procesele de instruire 4i educare a o+ului sunt deosebit de co+ple(e! "ariabile 4i di"erse 4i au car probabilistic. Caracterul 4i des=;4urarea lor sunt deter+inate de cele +ai co+ple(e corelaii dintre =a obiecti"i 4i subiecti"i. Asupra acestor procese F4i pun a+prenta atIt particularit;ile personalit;ii ele"u pro=esorului! cIt 4i speci=icul strate.iilor utili8ate. A+inti+! de ase+enea! in=luenele +ediului de instruiri e(perienei de "ia; a ele"ilor! ale realit;ii Fncon#ur;toare! ale di"er4ilor =actori. Toate acestea =ac ca procesul didactic s; aib; o i+portant; tr;s;tur; - se des=;4oar; de o neuni"oc! ceea ce Fnsea+n; c; aciunea con#u.at; a unor =actori de instruire 4i educare obiecti"i 4i identic de e(e+plu: curriculu+! +etode! te6nici 4i te6nolo.ii! +i#loace! +oduri de or.ani8ar; etc.- poate a"e =iecare ca8 particular! re8ultate +ai +ult sauL+ai puin di=ereniate Fn =uncie de particularit;ile =actc subiecti"i 4i ale circu+stanelor necontrolabile care in=luenea8; des=;4urarea procesului instructi"-educ Neuni"ocitatea des=;4ur;rii procesului instructi"-educati" este .enerat; de ele+entul aleator! pre8ent Fn obli.atoriu. E"eni+entul aleatoriu este acel e"eni+ent care Fn condiii date! uneori are loc! alteori nu. E(e+plu: Pot =i considerate e"eni+ente aleatorii toi =actorii obiecti"i 4i subiecti"i "ariabili care in=luent instruirea 4i =or+area o+ului 4i pot a"ea loc Fntr-un ca8 concret. $ 5;ri+ea aleatorie este acea +;ri+e care Fn condiii date! poate lua uneori anu+ite "alori! iar alteori "alori di=erite. E(e+plu: Pot =i considerate +;ri+i aleatorii toate caracteristicile =actorilor +ai sus +enionai! care Fn di=erite situaii concrete pot iua "alori di=erite.

%*

Procesul aleatoriu este acel de+ers care Fn condiii date! poate lua o anu+it; =or+; concret; ce nu poate cunoscut;Edinainte. L E(e+plu: Poi =i considerate =uncii aleatorii toate "ariaiile posibile 4i nepre"i8ibile aFe caracteristicilor cantitati"e ap;rate Fn procesul didactic. Datorit; caracterului "ariabil 4i neuni"oc! procesele 4i =eno+enele peda.o.ice pot =i trecute aproape Fn e(clusi"itate Fn cate.oria e"eni+entelor sau =unciilor aleatorii. Pentru ilustrare! pre8ent;+ Fn tabelul 0.%. e(e+ple de e"eni+ente! +;ri+i 4i procese aleatorii din do+eniul didacticii: Tabelul 0.%. E(e+ple de e"eni+ente! +;ri+i 4i procese aleatorii W. Iposta8ele W5leatoriului ?actorii N. E"eni+ente 5;ri+i aleatorii Procese aleatorii aleatorii bino+ului [. educaional W U re8ol"area \ nu+;rul de U dina+ica corect; a unui e(erciiu re8ol";ri corecte re8ol";rilor corecte Fntr-o clas; de la ele"ii unei clase ele"i Cadrele U capacitatea de U nu+;rul U de8"oltarea didactice situaiilor cercetare educati"e Fn care capacit;ii de 4tiini=ic; a unui ele"ii unei clase cercetare 4tiini=ic; ele" oarecare de+onstrea8; c; la ni"elul unei clase dein capacitate de ele"i de cercetare 4tiini=ic; U o do"ad; de U nu+;rul ele"ilor U de8"oltarea. creati"itate din dintr-o clas; care capacit;ilor partea unui ele" au capacit;i creati"e la ele"ii oarecare creati"e unei clase U "arianta de U =rec"ena 4i U +odul de durata F+binare co+unicare =olosirii unei a "ariantelor educaional; anu+ite "ariante co+unic;rii de Ele"i =olosit; de co+unicare educaionale pro=esor educaional; U =olosirea ] U =rec"ena 4i U inte.rarea durata +uncii resurselor utili8;rii +uncii Fn .rup Fn Fn .rupului de .rup strate.iile ele"i

%2

U controlul 4i e"aluarea re8ultatelor instruirii

obiecti"ele propuse re8ultatelor 4i la +etodele instruirii utili8ate De4i instruirea este un siste+ probabilistic! FntI+pl;torul =iind +ereu pre8ent Fn di=erite =or+e! aceasta nu Fnsea+n; c; Fn acest do+eniu nu acionea8; le.ile cau8alit;ii. ?actorii care in=luenea8; Fnsu4irea cuno4tinelor! =or+area 4i de8"oltarea priceperilor 4i deprinderilor! =or+area tr;s;turilor de caracter! acionea8; ri.uros le.ic. Dar! Fn procesul instructi"! F+binarea acestor =actori este! Fntr-o anu+it; +;sur;! % aleatorie! deoarece atIt rolul! cIt 4i aciunea =iec;rui =actor! depind de toi ceilali! iar re8ultatele coaciunii cu ace4tia! Fn ca8ul concret dat. sunt +ai +ult sau +ai puin aleatorii! .reu de pre";8ut. Totu4i! este posibil s; se stabileasc; le.it;ile .enerale obiecti"e ale procesului +structi"educati"! de4i ele su=er; atIt de puternic in=luena di=eriilor =actori 4i circu+stane aleatorii! de +ulte ori necunoscute. La =el cu+ Fn natur; e(ist; o dina+ic; a FntI+pl;torului 4i a necesarului! datorit; unor le.i interne ascunse! pute+ "orbi de le.i ascunse 4i Fn cadrul procesului de Fn";;+Int. Bna dintre cele +ai i+portante +ani=est;ri ale unor ase+enea le.i ascunse este Dstabilitatea unei anu+ite distribuiiE a e"eni+entelor! +;ri+ilor! =eno+enelor 4i proceselor aleatorii! la care ne-a+ re=erit +ai sus. E(e+plu: Nota nici prea +ic; nici prea +are obinut; de un ele" oarecare! luat la FntI+plare! este un e"eni+ent aleatoriu! Fns; la un eie" bun! obinerea unei note slabe "a a"ea loc Fn +od obli.atoriu +ai rar decIt la un ele" slab. Cradul posibilit;ii obiecti"e de apariie a unor e"eni+ente ,=eno+ene! procese- Fn condiii deter+inate! este +;surat Fn 4tiina +odern; cu o +;ri+e care poart; denu+irea de probabilitate 4i se notea8; cu si+bolul P. Este o noiune =unda+ental; Fn +ate+atic; 4i e(pri+; +;sura Fn care sunt posibile obiecti" anu+ite e"eni+ente! Fn anu+ite condiii. Probabilit;ile unor ase+enea e"eni+ente! +;ri+i 4i =uncii aleatorii se e(pri+; prin =racii ordinare cuprinse Fntre 8ero 4i unu. E(e+plu: Probabilitatea unui e"eni+ent A este: P,A- S %<&$. 9e.ulile de operare cu probabilit;i 4i le.ile care le .u"ernea8; sunt studiate de o ra+ur; a +ate+aticii nu+it; teoria probabilit;ilor! Fn aceast; teorie! e"eni+entele! +;ri+ile! procesele 4i =unciile aleatorii nu sunt Fnelese ca =iind Dlipsite de cau8;E! ci sunt acelea a c;ror apariie 4i "aloare nu pot =i pre";8ute precis pentru =iecare ca8 Fn parte' sunt! totu4i! +;ri+i aleatorii re.labile ,controlabile-. Conceptul de instruire este corelat Fn principal cu Fn";;+Intul! Fns; nu se pot ne.a autoinstruirea 4i o sea+; de =or+e adiacente ca: Fn";area! acti"it;ile e(tra4colare! +ass+edia 4.a. De alt=el! ter+enul DinstrucieE este utili8at =rec"ent cu cel puin trei nuan;ri: - instruire .eneral; - acti"itate de Fn8estrare cu cuno4tine din do+eniile culturii! 4tiinei! te6nicii 4i de aplicare a lor Fn practic;' - instruire pro=esional; - acti"itate al c;rei scop este Fnsu4irea unei specialit;i! a unei pro=esii concrete' ea se ba8ea8; pe Fnsu4irea cuno4tinelor pro=esionale! pe =or+area abilit;ilor pro=esionale 4i pe de8"oltarea interesului 4i preocup;rilor le.ate de pro=esia respecti";'

U nu+;rul situaiilor educati"e Fn care pro=esorul a reali8at controlul 4i e"aluarea

educaionale U +odul de adaptare a controlului 4i e"alu;rii ac6i8iiilor ele"ilor la

%)

- autoinstruire - instruire reali8at; prin e=ort propriu! Fn a=ara unei instituii 4i Fn absena Fndru+;rii unei persoane din a=ar;. A instrui pe cine"a Fnsea+n; a-% Fn8estra cu ceea ce el nu cunoa4te! a-% a#uta s; se trans=or+e! s; se +odele8e din punct de "edere al calit;ilor psi6ice 4i de personalitate. A te instrui presupune cunoa4tere independent;! trans=or+are! +odelare a propriului cu prin e=orturi personale! =;r; inter"enia cui"a din a=ar;! ne+ai=iind necesar; pre8ena unui +artor e(tern al =aptelor tale. Noiunea de instruire! care se re=er; la in=luenele din a=ar;! dar 4i la autoinstruire! cuprinde Fn coninutul s;u nu+ai aciunile con4tiente care ur+;resc Fnsu4irea unui siste+ de abilit;i! de8"oltarea capacit;ilor 4i intereselor de cunoa4tere! =or+area concepiei! spre deosebire de educaie! care cuprinde toate aciunile con4tiente ale o+ului a"Ind ca scop trans=or+area Fntre.ii personalit;i a celui supus aciunii educati"e. 9e8ult; c; obiectul didacticii nu se reduce la instrucia 4colar; 4i nici la Fn";;+Intul Fneles ca proces! preocup;rile sale e(tin8Indu-se +ult dincolo de 8idurile 4colii. In plus! didactica are ca obiect de studiu de8";luirea le.;turilor proceselor didactice nu nu+ai pentru toate obiectele de studiu! ci 4i pentra toate treptele siste+ului 4colar 4i pentra toate tipurile de 4coli. Aceasta asi.ur; didacticii caracterul ei .eneral! .raie c;ruia repre8int; punctul de plecare Fn anali8a disciplinelor care studia8; predarea di=eritelor obiecte de Fn";;+Int ,+etodicile-. Din p;cate! pIn; acu+! studiile teoretice 4i practice ale peda.o.ilor s-au a(at cu prec;dere pe proble+atica Fn";;+Intului de cultur; .eneral; 4i +ai puin pe cea a Fn";;+Intului de specialitate 4i a Fn";;+Intului superior. De ase+enea! se resi+te c; pIn; acu+. didactica a a"ut ca obiect de studiu +ai +ult procesul de predare 4i +ai puin pe cel de Fn";are ,accentul s-a pus pe trans+i;tor! respecti" pe surs; 4i s-a ne.li#at receptorul-! l;sIndu-se de o parte! aproape total! proble+ele de autoinstruire a c;ror i+portan; nu poate =i contestat;. Fn conclu8ie! obiectul de studiu al didacticii este instruirea 4i autoinstruirea! ur+;rirea cu prec;dere a proble+elor peda.o.ice pe care le ridic; 4i le i+plic; or.ani8area pro.ra+atic; a =or+;rii tuturor laturilor personalit;ii u+ane. Aceste proble+e "i8ea8; procesul de Fn";;+Int! esena sa! ta(ono+ia! +odalit;ile de reali8are! coninutul! te6nolo.ia didactic;! +odalit;ile de instruire 4i educare! siste+ul educaional etc! Didactica repre8int; a8i o ra+ur; co+ple(; a 4tiinelor educaiei care studia8; 4i =unda+entea8; 4tiini=ic anali8a! proiectarea! des=;4urarea 4i e"aluarea pred;rii 4i Fn";;rii ca proces de instruire 4i educare! atIt Fn 4coli 4i alte instituii! cIt 4i prin autoinstruire. /=era de cuprindere a conceptului Ddidactic;E s-a l;r.it: "orbi+ a8i de etape<ni"ele ale didacticii! respecti" de o didactic; tradiional;! clasic; 4i de o didactic; +odern;! nou;! psi6olo.ic;. Didactica clasic; a. a"ut ca obiect de studiu esena procesului de Fn";;+Int! cu scopul 4i sarcinile sale' procesul de Fn";;+Int 4i =actorii acestuia: coninutul Fn";;+Intului' principiile! +etodele 4i =or+ele or.ani8atorice ale acti"it;ii instructi"-educati"e' or.ani8area Fn";;+Intului: clasa! 4coala 4i siste+ul educaional' pro=esoral. Didactica +odern; Fncorporea8; Fntrea.a s=er; de cuprindere a didacticii clasice! e(tin8Indu-4i coninutul prin includerea a noi te+e. cu+ ar =i: didactica adulilor! Fn";area cu a#utorai +a4inilor! instruirea 4i autoinstruirea asistate de calculator! utili8area +i#loacelor te6nice de instruire! pro.ra+area peda.o.ic;! alte +odalit;i de or.ani8are a acti"it;ilor instructi"-educati"e 4.a. E(e+plul %: 9e=eritor la autoinstruire! didactica se preocup; de +ecanis+ul acesteia: esena! procesul propriu-8is! condiiile unei autoinstruiri autentice si e=iciente etc. E(e+plul : 9e=eritor la pre.;tirea continu; a adulilor! didactica "i8ea8; cu prec;dere speci=icul acestei acti"it;i! =or+ele de reali8are! +odalit;ile adec"ate de +eninere a unui ni"el instructi" +ulu+itor! strate.iile speci=ice etc. Cele +ai i+portante deosebiri dintre s=era de cuprindere a didacticii tradiionale 4i cea a

didacticii +oderne sunt surprinse Fn =i.ura l .%.: Didactica tradiional; W%< Procesul de Fn";;+Int 7 W^< NM3 7 W%< WM< /cop. Or.ani8are Coninut 5etodolo.ie Principii Personalitatea /arcini pro=esorului Didactica +odern; Procesul de Fn";;+Int Autoinstruirea __ML_ R Didactica ad ulilor /cop! Or.ani8are Coninut 5etodolo.ie Principii Personalitatea /arcini pro=esorului ?i.ura LI. Deosebiri eseniale Fntre s=erele de cuprindere ale didacticii tradiionale 4i +oderne %.0. . /ubra+urile didacticii ?eno+enul educaional! respecti" =uncionalitatea 4i structura aciunii educaionale constituie obiectul de studiu al peda.o.iei. Co+ple(itatea crescInd; a realit;ii educaionale a i+pus sinta.+a D4tiinele educaieiE< D4tiinele peda.o.iceE! ce se re=er; la ansa+blul disciplinelor teoretice 4i practice care spri#in; studierea 4tiini=ic; a proble+elor le.ate de educaie! la toate "Irstele. 0 /inta.+a D4tiinele educaieiE a =ost =olosit; pentru pri+a dat; de Eduard Claparede Fn %)% 4i a i+pus Fn anii L>$ o autentic; sc6i+bare de paradi.+;! FncepInd cu anii L>$ 4i pIn; Fn pre8ent! pe plan +ondial s-au elaborat di"erse +odele de clasi=icare a 4tiinelor educaiei! FntrucIt nu s-au identi=icat criterii unani+ acceptate de speciali4tii do+eniului! elaborarea unei ta(ono+ii a 4tiinelor educaiei r;+Ine! Fn continuare! Fn atenia acestora. Ca ra+ur; a 4tiinelor educaiei! didactica studia8; ur+;toarele patru +ari do+enii: - Fn";;+Intul Fn ansa+blu s;u! pe toate treptele de 4colaritate 4i autoinstruirea! ca8 Fn care poart; denu+irea de didactic; .eneral;' - procesul de Fn";;+Int din perspecti"a peda.o.ic; a pred;rii 4i Fn";;rii obiectelor de studiu! ca8 Fn care poart; denu+irea de didactic; special; sau +etodic; ,=iecare obiect de Fn";;+Int are deci didactica< +etodica sa! care studia8; coninutul! principiile! +etodele 4i =or+ele de or.ani8are proprii obiectului respecti" Fn detaliile concrete aplicati"e-' - didactica adulilor' - autoinstruirea. Didactica .eneral; sinteti8ea8; e(periena po8iti"; acu+ulat; Fn practica 4colar;! o.lindit; Fn +etodici 4i elaborea8; re.uli 4i le.it;i "alabile pentru procesul de Fn";;+Int Fn ansa+blul s;u. In aceia4i ti+p! stabile4te principiile necesare des=;4ur;rii acestui proces! asi.urInd ast=el ba8a de8"olt;rii didacticilor speciale! o=erind 4i orientarea necesar; soluion;rii proble+elor speci=ice oric;rei didactici speciale! precu+ 4i didacticii adulilor. 9e8ult; c; didactica .eneral;! didacticile speciale 4i didactica adulilor se a=l; Fntr-un raport de interdependen;. De alt=el! didacticile speciale 4i didactica adulilor pot =i considerate subra+uri ale didacticii .enerale. *.0.0. Interrelaiile didacticii cu alte 4tiine Didactica se =olose4te de un "ast siste+ de cuno4tine 4i +etode din do+eniul particular al altor 4tiine. In conte(tul actual! nu+ai adoptarea unei "i8iuni pluridisciplinare! cu concursul di=eritelor 4tiine Fn abordarea aspectelor educaionale asi.ur; ba8a 4tiini=ic;! e=iciena 4i utilitatea de+ersurilor in"esti.ati"e! =ie ele teoretice! =ie practice.

Pentru didactic;! o i+portan; special;! prin +aterialul o=erit! o are psi6olo.ia! din do+eniul c;reia cuno4tinele despre Fnsu4irile psi6icului! despre posibilit;ile sale de de8"oltare 4i posibilit;ile de a Fn";a! sunt indispensabile. A+inti+! de ase+enea! psi6olo.ia .Indirii! a +e+Ir;rii! a +oti"aiei! a intereselor! psi6olo.ia social; - alte subdo+enii ale psi6olo.iei utile didacticii. /tudierea procesului Fn";;rii este +ult =acilitat; de biolo.ie! =i8iolo.ie! .enetic;! 4tiine despre acti"itatea siste+ului ner"os central! dar 4i de 4tiine ca +ate+atica! lo.ica! cibernetica! in=or+atica! teoria cunoa4terii! +odelarea 4i al.orit+i8area! care spri#in; studierea procesului instruirii ca autentic siste+ de co+and; 4i control. A+inti+ 4i aportul 4tiinelor socio-u+ane: =iloso=ia! istoria 4.a. care! pe lIn.; +aterialul =aptic o=erit! asi.ur; orientarea 4tiini=ic; a cercet;rilor 4i a acti"it;ii didactice! precu+ 4i +etoda .eneral; de lucru! pe =ondul c;reia! de"in operante +etodele speci=ice. O=eri+ Fn continuare cIte"a e(e+ple pentru a ilustra di"ersitatea 4tiinelor care spri#in; conceperea 4i reali8area e=ecti"; a aciunilor educaionale de di=erite tipuri 4i la di=erite ni"ele: E(e+plul %' Aciunile de adoptare a +;surilor de politic; a educaiei nu pot =i i8olate de ac6i8iiile din do+enii cu+ ar =i: sociolo.ia! econo+ia! +ana.e+entul! =iloso=ia 4i de relaiile obiect de Fn";;+Int-4tiin; ,pentru ca8urile Fn care 4tiinele au corespondent Fn obiect<obiecte de Fn";;+Int-. E(e+plul : /tabilirea =inalit;ilor educaiei este spri#init; de 4tiine ca teleolo.ia! a(iolo.ia! sociolo.ia! 4tiinele econo+ice! =iloso=ia educaiei 4.a. E(e+plul 0: De+ersurile care in de peda.o.ia adulilor au la ba8; date o=erite de psi6olo.ia "Irstelor! psi6olo.ia social;! sociolo.ie! +ana.e+ent 4.a. E(e+plul &: Co+unicarea educaional;! care condiionea8; reu4ita oric;rei aciuni educaionale este spri#init; de in=or+aii din teoria co+unic;rii! teoria cunoa4terii! teoria in=or+aiei! psi6olo.ia "Irstelor! sociolo.ie 4.a. &L %.0.&. ?unciile didacticii Fn calitatea sa de teorie 4i +etodolo.ie a instruirii 4i autoinstruirii! didactica Fndepline4te dou; =uncii! care nu pot =i separate! Fntre ele stabilindu-se relaii de interdependen;: =uncia de cunoa4tere 4i =uncia utilitar;<practic; ,"e8i tabelul &.L-: ?unciile didacticii Tabelul &.%. ?uncia E(plicitarea = un ciei E(e+ple de situaii Fn care se e(ercit; =uncia De cunoa4tere Didactica studia8; un anu+it sector de acti"itate social; 4i anu+e instruirea<autoinstruirea 4i Fn";;+Intul! de8";luie le.itatea actului didactic! e(plic; +oti"ele care deter+in; anu+ite re8ultate! de8";luie 4i e(plic; relaiile dintre in=luenele instructi"e 4i de8"oltarea personalit;ii ele"ilor! stabile4te raporturi cantitati"e 4i calitati"e Fntre ele. - Asi.urarea corelaiei dintre =inalit;ile educaiei! coninutul 4i strate.iile educaionale. - /tabilirea principiilor didactice .enerale 4i a principiilor speci=ice di=eritelor discipline de studiu. - /tabilirea structurii aciunii educaionale e=iciente la ni"el +acro 4i +icro. Btilitar;< Practic; Didactica .6idea8; acti"itatea educaional;! o=erind #aIoane! orient;ri .enerale! nor+e de acti"itate etc. - /tabilirea cerinelor pentru ale.erea 4i utili8area +etodelor 4i procedeelor didactice. - Identi=icarea criteriilor de stabilire a e=icienei +i#loacelor te6nice de instruire Fn studiul di=eritelor discipline 4colare.

- Identi=icarea criteriilor de e"aluare 4i notare a randa+entului 4colar._________ %.&. Ele+ente de istorie a didacticii Cele +ai i+portante +o+ente Fn de8"oltarea teoriei 4i practicii instruciei Fn plan diacronic sunt pre8entate Fn tabelul 1.%. Tabelul 1.%. 5o+ente principale Fn de8"oltarea teoriei 4i practicii instruciei 5o+entul 9ele"ana sa peda.o.ic; Elaborarea unui +odel de lucru de c;tre - este pri+ul siste+ peda.o.ic! care repre8int; Man A+os Co+enius 4i detalierea sa Fn un ade";rat edi=iciu teoretic re=eritor la lucrarea DIpidactica 5a.naE. proble+ele =unda+entale ale teoriei instruciei 4i educaiei Elaborarea unui siste+ peda.o.ic ba8at pe - este un siste+ peda.o.ic care =unda+entea8; un +odel con"enional de c;tre Mo6ann o structur; unic; a leciilor ,treptele =or+ale ?riedric6 Kerbart 4i discipolii s;i. ale leciei- - Kerbart este pri+ul peda.o. care a elaborat o teorie a interesului Cristali8area unei concepii peda.o.ice - introducerea unor te6nici noi de cercetare .lobale ,Mo6n DeXeQ! Ernst 5eu+ann! -e(peri+entul 4i calculul +ate+atic care au 5;ria 5ontessori-. =acilitat stabilirea unor relaii cau8ale Fntre di=eritele =eno+ene educaionale 4i le.ile peda.o.ice Elaborarea unor +odele ale instruirii ,B. ?. - +odelele instruirii sunt a(ate pe anu+ite /Ninner! Mean Pia.et! Piotr laNo"le"ici teorii ale Fn";;rii CalperinElaborarea unui +odel de lucru de c;tre - are la ba8; Fncerc;ri de elaborare a unei teorii Mero+e /. Bruner e(plicite a Fn";;rii. 1 La Fnceputul secolului 33 a Fnceput s; se +ani=este tot +ai accentuat o dina+ic; a .Indirii peda.o.ice! deter+inat; atIt de noile necesit;i sociale! cIt 4i de apariia di=eritelor curente de .Indire Fn a doua #u+;tate a secolului 3I3. Aceste curente au deter+inat ca didactica s;-4i e(tind; preocup;rile pIn; la Fn";;+Intul +ediu! "i8Ind un coninut +ai bo.at de cuno4tine 4i abilit;i! precu+ 4i alte =or+e de or.ani8are! Fn a=ara siste+ului de Fn";;+Int pe clase 4i lecii! cunoscut pIn; atunci. In centrul preocup;rilor de didactic;! aceste curente plasau indi"idualitatea copilului! ceea ce a repre8entat un lucru cu totul nou ,"e8i tabelul >.%.-Tabelul >.%. Curente noi Fn didactic; la Fnceputul secolului 33 Curentul Fn ce a constat l Caracteristici 9epre8entani Acoala acti"; - Curent peda.o.ic =ecund pentru de8"oltarea .Indirii peda.o.ice 4i a Fn";;+Intului conte+poran! inte.rat Fn +area direcie a Deducaiei noiE. - /usinea "alori=icarea tendinei spre acti"itate 4i e=ort propriu al copilului! iar principalul instru+ent de reali8are a scopului Fl constituiau +etodele acti"e din educaia =i8ic;! intelectual; 4i +oral;. /copul educaiei era pre.;tirea copilului ast=el FncIt s; se asi.ure de8"oltarea plenar; a personalit;ii sale: - /usinea ur+;toarele principii =unda+entale ale educaiei: principiul acti"it;ii proprii! principiul acti"it;ii practice! principiul intuiiei! principiul respect;rii indi"idualit;ii copilului. - /e distin. ur+;toarele orient;ri: a- orientarea rnanualist;! care punea accent pe +unca +anual; 4i din care s-a de8"oltat DAcoala +unciiE' 0

b- orientarea intelectualist;! care punea accent pe acti"itatea intelectual;' c- orientarea inte.ral;! care preconi8ea8; o ar+oni8are a acti"it;ii practice! +anuale! cu cea intelectual; 4i +oral-cet;eneasc;. Ter+enul de D4coal; acti";E a =ost lansat de Pierre B o "et Fn %)%* Adolp6e ?erriere ,%2*)%)>$- %-a =unda+entat teoretic Fn lucr;rile sale: DAcoala acti";E! DPractica 4colii acti"eE! DAutono+ia 4colarilorE 4.a. a- Ceor. Persc6ensteiner b- Oil6el+ Au.ust LaQ c- Adolp6e ?erriere! O"ide DecrolQ! Celestin ?reinet Ion C;";nescu! Ceor.e C. Antonescu! I.C. Petrescu! I. Nisipeanu! A. 5anolac6e! T. Ceant; Acoala +uncii - Este un curent Fn cadrul 4colii care a i+plicat +unca +anual; Fn procesul instructi"-educai "! Fn +od direct. - O.T. BooNer a or.ani8at o 4coal; nor+al; 4i industrial; Fn statul Alaba+a! unde! "iitorii Fn";;tori Fn";au 4i o alt; +eserie: a.ricultura! 8id;ria! dul.6eria 4.a. - Ceor. Persc6ensteiner ,%21&-%)0 - a elaborat o concepie ori.inal;! F+binInd educaia prin +unc; cu educaia cet;eneasc;. - /i+Fon 5e6edini ,%2> -%)> -________ Peda.o.ia e(peri+ental; - Este un curent care a abordat proble+atica .instruirii 4i educaiei Fn spirit po8iti"! si+ilar 4tiinelor naturii 4i societ;ii. - A utili8at cu prec;dere +etoda e(peri+ental;. - In Europa: Al=red Binet! Oil6el+ Au.ust LaQ! Ernst 5eu+ann! Eduard Claparede! Nicolae 7asc6ide - Fn /tatele Bnite: K. 5ann! /tanleQ Kali! M.5. 9ice! O.K. PilpatricN! M. DeXeQ! Ed. T6orndiNe > - Fn ara noastr;: 9;dulescu-5otru! Cri.ore T;b;caru! 7ladi+ir C6idionescu! C6eor.6e Co+icescu! Petru Ilcu4_______ Educaia liber; - Este un curent ap;rut la s=Ir4itul secolului 3I3 4i Fnceputul secolului 33! care susinea libera de8"oltare a indi"idualit;ii copilului 4i noninter"enia educatorului! pentru a nu Fn;bu4i dotarea ereditar; a acestuia. - 9;d;cinile acestui curent se a=l; Fn concepiile lui Mean MacVues 9ousseau 4i K. /pencer. Fn di=erite =or+ul;ri 4i .rade de acceptare! la repre8entanii acestui curent! re.;si+ idei din Deducaia nou;E sau Deducaia 4colilor noiE. Le" Tolstoi! 5;ria 5ontessori 4i Elen PeQ %.1. Orient;ri actuale Fn didactic; /ecolul 33 4i +ai ales a doua #u+;tate a acestuia! a Fnse+nat pentru didactic; preocup;ri +ai intense! c6iar in"esti.aii 4tiini=ice cu pri"ire la proble+atic; 4i siste+ul s;u conceptual. Ase+enea preocup;ri s-au a=lat sub in=luena .Indirii psi6opeda.o.ilor A. Binet! O.A. LaQ 4i E. 5eu+ann. Noile de+ersuri Fn didactic;! utili8area ac6i8iiilor psi6olo.iei copilului 4i abordarea e(peri+ental; a proble+elor ei speci=ice nu au Fnse+nat nicidecu+ renunarea 4i nici discreditarea a ceea ce =usese "alidat ca e=icient pentru instruire 4i educaie. Aplicarea Fn siste+ul 4colilor noi a didacticii +oderne! care este o didactic; psi6olo.ic; 4i acti";! a reali8at trecerea de la didactica preponderent nor+ati"; la didactica e(plicati"; 4i nor+ati";! .enerInd un salt necesar Fn de8"oltarea sa. In e"oluia actual; a didacticii sunt e"idente trei tendine +a#ore Fntre care se constat; o con"er.en;! un consens ,4i nu di"er.en;-! Fn sensul c; =iecare din ele F4i aduce contribuia la

&

+oderni8area continu; a didacticii: - Tendina de a p;stra unele ac6i8iii din didactica tradiional;! cu reconsiderarea Fntre.ului ei siste+ de idei cu pri"ire la natura! coninutul! procesul! =or+ele! +etodele de Fn";;+Int! din perspecti"a cuceririlor 4tiinei 4i te6nicii conte+porane' este tendina de "alori=icare continu; a ceea ce a ac6i8iionat didactica Fn ulti+ul ti+p. Tendina de a ad;u.a! prin prelucrare! la didactica clasic; re8ultatele 4tiini=ice care per+it +oderni8area Fn";;+Intului 4i pre.;tirea calitati" superioar; a cadrelor didactice' este tendina de F+bo.;ire continu; a arsenalului didactic. - Tendina de a acorda atenie e.al; celor dou; aspecte ale procesului didactic: in=or+ati" 4i =or+ati"' este tendina de a trans=era .reutatea speci=ic; de la educator la educat. In pre8ent! proble+atica didacticii se constituie! .raie cercet;rii 4tiini=ice proprii! Fntr-un corp unitar de cuno4tine! Fn stare s; diri#e8e 4i s; u4ure8e reali8area obiecti"elor =or+;rii o+ului prin +i#locirea instruirii! autoinstruirii 4i a pre.;tirii continue a adulilor. Aceste cuno4tine se re=er; la noiuni! concepte! principii! nor+e didactice "alabile pentru toate obiectele de studiu 4i pentru toate tipurile 4i .radele de 4coli. Co+ple(itatea proble+aticii instruirii este Fn cre4tere! atIt Fn plan "ertical! cIt 4i ori8ontal. E(tinderea cercet;rilor Fn adInci+e are rolul- de a =urni8a clari=ic;ri din punct de "edere lo.ic! sociolo.ic 4i psi6opeda.o.ie! iar pe ori8ontal;! de a e(tinde aria sa de cuprindere! de la obiecti"e! coninut! principii! te6nolo.ie didactic;! pIn; la tipul de ar6itectonic; 4colar; 4i pIn; la relaia cu =actorii u+ani 4i te6nici i+plicai Fn procesul didactic. In pre8ent! didactica Fncearc; s;-i arate pro=esorului ce poate spera s; obin; bino+ul educaional prin Fn";;+Int! a"Ind Fn "edere circu+stanele date 4i resursele de care dispune. 5ultitudinea! "arietatea 4i intensitatea cercet;rilor de didactic; sunt .enerate de cererea de instruire 4i educaie 4colar; 4i e(tra4colar;! e(pri+at; Fn 8ilele noastre Fn =or+e 4i .rade ne+aiFntIlnite! de pro.resul 4tiinelor! +ai ales al celor rele"ante pentru didactic; 4i de cuceririle te6nicii. * Ne "o+ re=eri Fn continuare la cIte"a orient;ri! respecti" direcii de studiu 4i aciune Fn didactica +odern;: U Aciunea de prospectare are! ca Fn orice alt; 4tiin;! o i+portan; special;. In ca8ul didacticii! ea const; Fn studierea anticipati"; a instruciei 4i educaiei societ;ii "iitoare pe un inter"al +ai +are de ti+p! de obicei! de pIn; la 1$ de ani. /peciali4tii do+eniului 4tiinelor educaiei susin c; principala =uncie a cercet;rii peda.o.ice este cea de elaborare! e(peri+entare 4i "alidare a 4colii de +Iine 4i c; e(ercitarea acestei =uncii Fnsea+n; Fnainte de toate Fndeplinirea unei datorii =a; de pre8ent! cu atIt +ai +ult cu cIt pro.resul didacticii este condiionat de o "i8iune prospecti";! .lobal;. PIn; Fn pre8ent! cercetarea peda.o.ic; a studiat +ai +ult starea decIt sc6i+barea! adaptarea decIt creaia! pre8entul decIt "iitorul! stare de =apt care nu +ai poate =i acceptat;. Ele"ii de a8i "or atin.e ape(ul intelectual peste dou; decenii 4i #u+;tate! cInd condiiile "or =i radical sc6i+bate' ei trebuie =or+ai acu+ de a4a +anier; FncIt atunci s; poat; s; se adapte8e noilor situaii 4i s; se inte.re8e acti" Fn societate. E"ocInd con=lictul Fntre dou; +ari curente - Dpeda.o.ia e(isteneiE 4i Dpeda.o.ia eseneiE! pro=esorul polone8 Bo.dan /uc6odolsNi! "ede Fn educaia Fndreptat; spre "iitor Do cale per+iInd s; se e"ite ori8ontul de ale.eri rele 4i de co+pro+is al peda.o.iei bur.6e8eE. In tan.en; clar; cu a+bele concepii peda.o.ice! dar =;r; a se identi=ica cu "reuna! peda.o.ia prospecti"; Fi apare ca un +od de Dre8ol"are a antino+iei .Indirii peda.o.ice +oderneE ,B. /uc6odolsNi! %)>$! pa.. %%*! %%)-. 9e=eritor la instrucia 4i educaia care se "or reali8a Fn "iitor 4i! i+plicit! la aciunea de prospectare! se pun di"erse proble+e! dintre care "o+ a+inti dou;. Pri+a dintre ele este adaptarea instruciei 4i educaiei la rit+ul rapid de de8"oltare a societ;ii!

stare de =apt Fn le.;tur; cu care Caston Ber.er a=ir+; c; s-au sc6i+bat raporturile dintre ieria8i-+Iine. A8i nu +ai apare deter+inat atIt de ieri! cIt de +Iine. D7iitorul nu trebuie a4teptat! ci construit 4i! Fn consecin;! 4i Fn pri+ul rInd! in"entat.E ,C. Ber.er! %)*0! pa.. %*A doua proble+; este aceea a posibilit;ilor de care poate dispune o+ul pentru aceast; adaptare. Cenetica +odern;! a=ir+; Ate=an 5ilcu ,%)>>! pa.. 1-! desc6ide sperane Fn aceast; pri"in;! ar;tInd c; o+ul dispune de potenialit;i care n-au =ost Fnc; su=icient =olosite. De alt=el! 4i sociolo.ia de+onstrea8; c; ase+enea posibilit;i pot =i 4i sunt puse Fn e"iden; de societatea +odern;. Este rIndul peda.o.ilor 4i psi6olo.ilor s;-4i aduc; aportul - prospectInd! +oderni8Ind! curriculu+ul 4i strate.iile educaionale! studiind . obiecti"ele Fn";;+Intului! ierar6i8Indu-le 4i inde(Indu-le! operaie cunoscut; sub denu+irea de ta(ono+ic didactic;. Bna dintre cele +ai +ari ac6i8iii ale cercet;rilor didactice actuale este Fnele.erea ade";rului c; si+pla instruire ,debitarea<depo8itarea de date- nu +ai poate =i =or+ulat; ca ideal sau obiecti" e(6austi" de instruire 4i educare. I+plantarea ri.id; 4i =i(; a unor cuno4tine Fn spaiul +intal al unor indi"i8i poate =i d;un;toare! a4a cu+ debarasarea de aceste date poate constitui o pre+is; a cre;rii elasticit;ii necesare adapt;rii la noi condiii. Ele"ul DidealE care asi+ilea8; Fn +od i+pecabil 4i durabil 4i care reine cuno4tine detaliate este ire+ediabil pierdut deoarece cuno4tinele desuete Fi epui8ea8; resursele de in"enti"itate! Fi ocup; celula ner"oas;! Fi FntIr8ie asocierile noi! Fl epui8ea8; toc+ai atunci cInd este adus Fn pra.ul "Irstei de creati"itate. A4a cu+ arat; Cri.ore 5oisil! ele"ul ideal este cel care peste %$ ani de"ine cet;eanul ideal. U 9ee"aluarea 4i selectarea coninutului Fn";;+Intului! introducerea Fn pro.ra+ele 4colare nu+ai a cuno4tinelor eseniale! pentru a putea =ace =a; rit+ului accelerat de ac6i8iie al 4tiinei 4i te6nicii 4i a-% pre.;ti pe tIn;r pentru "iitor! repre8int; o alt; direcie de studiu 4i aciune pentru didactica +odern;. Peda.o.ia Fn";;rii are obli.aia de a selecta +ereu esenialul 4i de a e"ita ceea ce este trec;tor 4i perisabil Fn cunoa4terea u+an;! de a nu Fn.loda +e+oria =i8ic; a ele"ului cu ceea ce este disponibil Fn +e+oria public; a centrelor de docu+entare 4i a bibliotecilor! a publicaiilor tip;rite sau a =il+elor care pot =i "i8ionate. 2 Fn anul %)>> a a"ut loc la Budapesta o de8batere cu participare internaional;! intitulat; DInter"iu internaional despre pre8entul 4i "iitorul didacticiiE! cu prile#ul c;reia au =ost e"ideniate cIte"a tendine ale didacticii conte+porane 4i obiecti"ele de pri+; i+portan; ale acesteia. Fn ceea ce pri"e4te relati"a stabilitate a coninutului Fn";;+Intului Fn condiiile unei per+anente reFnnoiri! este i+portant ca siste+ul de cuno4tine asi+ilate Fn 4coal; s; cuprind; ulti+ele cuceriri din 4tiin; 4i te6nic;. Cu+ durata Fn";;+Intului are-li+ite! se caut; soluii noi de selecionare 4i ordonare a cuceririlor 4tiini=ice! cu adaptarea lor la condiiile psi6olo.ice ale Fn";;+Intului! Fn a4a =el ca ele"ii s; =ie pre.;tii pentru perioada Fn care "or lucra Fn producie! peste l O-%1! ani. Ale.erea cuno4tinelor dup; criteriul i+portanei lor! al esenialit;ii sau al pro.ra+;rii #udicioase! sunt proble+e de "iitor ale didacticii. U Identi=icarea unor +odalit;i! a unor strate.ii de lucru 4i =or+e de or.ani8are a acti"it;ii 4i de an.a#are a ele"ului operante 4i producti"e! este o alt; direcie de studiu. PIn; acu+ %$$ de ani! un bun siste+ 4colar se +ulu+ea s; aib; +anuale 4i rec6i8ite su=iciente. Ast;8i! Fns;! nu +ai este su=icient atIt! este necesar s; proiecta+ 4i s; =olosi+ siste+e! +ecanis+e! care s; i+ite =eno+enele ce se produc Fn natur; 4i Fn .Indire. ?olosirea +a4inilor 4i a instru+entelor Fn 4coal; este absolut obli.atorie deoarece Fl pre.;te4te pe o+ Fn "ederea unei "iei care! "olens nolens! se "a des=;4ura Fn co+pania +a4inilor. O 4coal; sau o sal; de clas; =;r; +a4ini 4i instru+ente este o contradicie =la.rant; a lu+ii te6nice pentru care sunt pre.;tii tinerii! este o i+a.ine in"ersat; 4i despuiat; a lu+ii industriale Fn care se poart; un dialo. per+anent Fntre o+ 4i +a4in;. Introducerea aparaturii Fn

>

4coal; 4i utili8area ei Fn scop in=or+ati" se i+pun ca =eno+ene ire"ersibile. DCu+ trebuie s; se procede8e ` E! D CInd s; se =ac; acest lucru ` E! sunt Fntreb;ri la care didactica trebuie s; r;spund;. U Asi.urarea unui +ai +are .rad de certitudine a reu4itei Fn or.ani8area Fn";;+Intului! atIt Fn ceea ce pri"e4te re8ultatele obinute de ele"i! cIt 4i independena lor =a; de cel care pred;. U Intensi=icarea procesului de Fn";are Fn a4a +anier; FncIt! Fntr-un ti+p relati" scurt! ele"ul s; asi+ile8e cuantu+ul necesar de cuno4tine 4i +ai ales s;-4i =or+e8e instru+entele +intale de lucru! Fn";area este rod al intercondiion;rii dintre +unca de Fnsu4ire! de8"oltare 4i diri#are. Procesul intern al acestei corel;ri! declan4at prin re8ol"area contradiciilor dintre in=luenele e(terne 4i condiiile interne! trebuie cunoscut 4i st;pInit. U C;utarea unei +etrii proprii! a unor te6nici de e"aluare obiecti"; atIt a dru+ului parcurs! cIt 4i a randa+entului obinut de bino+ul educaional. Este o direcie i+pus;! Fntre altele! de necesitatea de a +;ri procenta#ul de certitudine! ri.uro8itate! +ate+ati8are! Fn +;surarea 4i aprecierea +uncii didactice. O ase+enea necesitate 4i preocup;rile deter+inate de ea! au contribuit la apariia 4i constituirea doci+olo.iei 4i +etrolo.iei didactice! disciplin; +enit; s; +;reasc; procenta#ul de obiecti"itate Fn ur+;rirea 4i e"aluarea randa+entului 4colar. \ Cre4terea 4i "alori=icarea potentelor educati"e ale-instruciei! repre8int; o alt; tendin; 4i necesitate. Este "orba atIt de +;rirea randa+entului Fn";;rii! prin de8"oltarea capacit;ilor intelectuale! cIt 4i de Fndreptarea acestor capacit;i spre calit;i creatoare! care s; o=ere! absol"entului posibilitatea de a contribui la de8"oltarea =orelor de producie' acestora li se adau.; .ri#a pentru acele tr;s;turi de caracter care Fl =ac pe o+ s; +unceasc; cu pasiune. U Asi.urarea unui raport pro=esor - ele" ba8at pe relaii de colaborare 4i Fndru+are ne+i#locit;! care s; =acilite8e indi"iduali8area +uncii! de8"oltarea opti+; a capacit;ilor indi"iduale! ceea ce "a constitui o pre+is; i+portant; pentru o acti"itate post4colar; producti";. U Orientarea spre educaia per+anent;! necesar; FntrucIt pra.urile Fn";;+Intului au disp;rut! educaia Fncepe din pri+ul +o+ent al "ieii 4i nu se Fnc6eie la %>- 1 de ani! iar pe parcursul "ieii! o+ul poate e(ercita pro=esii di=erite. U Asi.urarea unui =eed-bacN per+anent! a circuitului continuu al in=or+aiei Fntre a+bii ter+eni ai bino+ului educaional ,pro=esorul 4i ele"ul de"in! pe rInd! e+i;tor 4i receptor de in=or+aii-. ) U Trans=or+area siste+ului de acti"itate pe clase i lecii Fntr-o acti"itate pe .rupuri 4i +icro.rupuri pentru a deplasa accentul pe de8"oltarea resurselor interne ale ele"ului! an.a#Indu-% Fn propria sa =or+are. U Pro+o"area Fntr-o +;sur; cIt +ai +are a indi"iduali8;rii Fn";;+Intului. Pre.;tirea +ultilateral; a ele"ilor! precu+ 4i de8"oltarea particularit;ilor indi"iduale ale acestora Fn scopul =or+;rii lor pentru do+eniul Fn care "or putea da +a(i+u+ de randa+ent! este o proble+; di=icil;. In acest sens! soluiile ar putea =i constituirea unor clase +obile sau o+o.ene! prin reor.ani8area clasei Fn .rupe etc. U Este un ade";r recunoscut de oa+enii 4colii c; prin "alori=icarea +i#loacelor te6nice +oderne se re8ol"; +ulte din proble+ele cu care se con=runt; Fn";;+Intul conte+poran. Ceea ce trebuie =unda+entat este +etodolo.ia utili8;rii lor Fn scop didactic. l U Elaborarea unei +etodolo.ii a cercet;rii 4tiini=ice! care s; dispun; de instru+ente de lucru +ai +ulte 4i +ai ri.uroase! precu+ 4i de aportul +ate+aticii 4i al statisticii! Fn procesul didactic un rol i+portant Fl are bino+ul educaional! ale c;nii re8ultate se +ateriali8ea8; Fn asi+ilarea de cuno4tine! priceperi 4i deprinderi! con"in.eri 4i concepii! Fn Fnsu4irea unor criterii de e"aluare a "alorilor' ca ur+are a acestui proces! se produc la ele"i sc6i+b;ri care trebuie luate

Fn atenie! Fn ca8 contrar! cercetarea acti"it;ii bino+ului pro=esor-ele" "a a"ea caracter super=icial. Biblio.ra=ie Antonesei! L. ,%))>-. Paideia. ?unda+entele culturale ale educaiei! Editura Poliro+! Ia4i Ar+stron.. C.C.! Kenson! T.P.! /a"a.e! 7.T. ,%))0-! Education An Introduction! 5ac+illan Publis6in. Co+pari Q! NeX-RorN BIrs;nescu! At. ,%)2&-! Peda.o.ia! Editura Acade+iei! Bucure4ti BIrs;nescu! At. ,%)*>-! Bnitatea peda.o.iei conte+porane ca 4tiin;! ediia a -a. Editura Didactic; 4i Peda.o.ic;! Bucure4ti BItlan! L ,%))1-! Introducere Fn istoria 4i=iloso=ia culturii! Editura Didactic; 4i Peda.o.ic;! Bucure4ti Ber.er! C. ,%)*0-! O+ul +odern 4i educaia sa! Editura Didactic; 4i Peda.o.ic;! Bucure4ti BotNin! M.. El+and#ara! 5.! 5alia! 5. ,%)2%-! Ori8ontul =;r; li+ite al Fn";;rii. Lic6idarea decala#ului u+an! Editura Politic;! Bucure4ti C6irce"! A. ,coord.- ,%)>*-! Psi6olo.ia peda.o.ic;! Editura Didactic; 4i Peda.o.ic;! Bucure4ti Cole! T.! 7isser! M.! Bpton! C. ,%)))-! E==ecti"e /c6oolin. =or Pupils Xit6 E+oional and Be6a"ioural Di==iculties. Da"id ?ulton Publis6ers! London Co+;rnescu! P. ,%))&-! PoloNa.at6on! Editura E+inescu! Bucure4ti Co+enius! M.A. ,%)*$-! Didactica 5a.na! Editura Didactic; 4i Peda.o.ic;! Bucure4ti Co+enius! M.A. ,%)*1-! Arta didactic;! Editura Didactic; 4i Peda.o.ic;! Bucure4ti Cos+o"ici! A. ,%))>-! Psi6olo.ie .eneral;! Editura Poliro+! Ia4i De Lands6eere! C. ,%))1-! Istoria uni"ersal; a peda.o.iei e(peri+entale! Editura Didactic; 4i Peda.o.ic;! Bucure4ti DeXeQ! M. ,%)) -! ?unda+ente pentru o 4tiin; a educaiei! Editura Didactic; 4i Peda.o.ic;! Bucure4ti TTT ,%))&-! Dictionnaire encQclopediVue de lLediication et de la=orrnation! Editions Nat6an! Paris TTT ,%)2 -! Didactica! "oi. II din D/inte8e de peda.o.ie conte+poran;E! coord. D. /alade! Editura Didactic; 4i Peda.o.ic;! Bucure4ti Dottrens! 9. ,%)*%-! Institutori ieri! educatori +Iine! Editura Didactic; 4i Peda.o.ic;! Bucure4ti Du"i.naud! M. ,%)>>-! Instruction ; la sociolo.ie! col. Idees! N9?! Calli+ard! Paris Ciur.ea! 5. ,%)*$-! Didactica .eneral;! Bni"ersitatea Bucure4ti Coldsc6+it! B.5. ,%)* -! 5odelor Instruction in Kei.6er Education: a 9e"ieX! O(=ord TTT ,%))&-! Crande dictionnaire de la psQc6olo.ie! Larousse! Paris Kalpert! M. ,%))0-! Pada.o.isc6e DidaNtiN! Andreas 7erla.! 5unc6en Keiland! K. ,%))0-! /c6ul praNtisc6e! /tudien! PlinN6ardt! 9e.ersbur. TTT ,%)>>-! Inter"iu internaional despre pre8entul 4i "iitorul didacticii 4i peda.o.iei 0$ Ionescu! 5. ,%)*)-! Pre"i8iune 4i control Fn procesul didactic! Editura Dacia! Clu#-Napoca Ionescu! 5.! 9adu. I. ,coord.- ,%))1-! Didactica +odern;! Editura Dacia! Clu#-Napoca Ionescu! 5.! 9adu! L! /alade! D. ,coord.- ,%))*-! De8bateri de didactic; aplicat;! Editura Presa Bni"ersitar;

Clu#ean;! Clu#-Napoca Ionescu! 5. ,coord.- ,%))2-! Educaia 4i dina+ica ei! Editura Tribuna Fn";;+Intului! Bucure4ti Ionescu! 5. , $$$-! De+ersuri creati"e Fn predare 4i Fn";are! Editura Presa Bni"ersitar; Clu#ean;! Clu#-Napoca Ionescu! 5.! C6i4! 7. ,coord.- , $$$-! /tudii de peda.o.ie. O+a.iu pro=esorului Du+itru /alade! Editura Presa Bni"ersitar; Clu#ean;! Clu#-Napoca Ionescu! 5.! 9adu! L! /alade! D. ,coord.- , $$$-! /tudii de peda.o.ie aplicat;! Editura Presa Bni"ersitar; Clu#ean;! Clu#-Napoca Itelson! L.B. ,%)>*-! 5odele +ate+atice 4i cibernetice Fn peda.o.ie! Editura Didactic; 4i Peda.o.ic;! Bucure4ti 5a6eu! 9. ,%)>2-! Ci"ili8aia uni"ersalului - in"entator al "iitorului! Editura Atiini=ic;! Bucure4ti 5alia! 5. ,%)*%-! 9eno"area peda.o.iei 4i educaiei Fn spiritul 4tiinei +oderne! Fn D9e"ista de peda.o.ieE! nr. l! pa.. %* 5alia! 5.! Jid;roiu! C. ,%)* -! 5odele +ate+atice ale siste+ului educaional! Editura Didactic; 4i Peda.o.ic;! Bucure4ti 5ar.a! A. ,%))&-! E(plor;ri Fn actualitate! Biblioteca Apostro=! Clu#-Napoca 5ialaret! C. ,%)) -! Peda.o.ie .enerale! Presses Bni"ersitaires de ?rance! Paris 5ilcu! At. ,%)>>-! Cenetica 4i peda.o.ia! Fn D9e"ista de peda.o.ieE! nr. 0! pa.. 1 Neac4u! I. ,%))$-! Instruire 4i Fn";are! Editura Atiini=ic;! Bucure4ti Neac4u! I. ,coord.- ,%))*-! Acoala ro+Ineasc; Fn pra.ul +ileniului III! Editura Paideea! Bucure4ti Neculau! A.! Cos+a! T. ,coord.- ,%))&-! Psi6opeda.o.ie! Bni"ersitatea DA.I. Cu8aE Ia4i! Institutul de Atiine ale Educaiei! ?iliala Ia4i! Casa Corpului Didactic! Ia4i! Editura /pira Karet! Ia4i Nicola! I. ,%))>-! Tratat de peda.o.ie 4colar;! Editura Didactic; 4i Peda.o.ic;! Bucure4ti ONon! O. ,%)*&-! Didactic; .eneral;. Co+pendiu - "ersiune pro.ra+at;! Editura Didactic; 4i Peda.o.ic;! Bucure4ti Pestalo88i! M.K. ,%)1)-! Orele de sear; ale unui si6astru! Fn DDin istoria .Indirii peda.o.ice uni"ersaleE! "oi. I! pa.. 2 9adu! L! Ionescu! 5' ,coord.- ,%)22-! Introducere Fn didactic;! Bni"ersitatea DBabe4-BolQaiE! Clu#-Napoca TTT ,%)2*-! /ens et place s des connaissances dans la societe! /ous la Direction de lLAction Locale Belle"ue! Centre National de la 9ec6erc6e /cienti=FVue! Paris /tanciu! C6.I. ,%))1-! Acoala 4i doctrinele peda.o.ice Fn secolul 33! Editura Didactic; 4i Peda.o.ic;! Bucure4ti /uc6odolsNi! B. ,%)>$-! La peda.o.ie et Ies .rands courantsp6ilosop6iVues! Edition du /carabee! Paris Aerb;nescu! B. , $$$-! 7alorile naionale 4i educaia! Editura Bni"ersitar; DCarol Da"ilaE! Bucure4ti T6o+as! M. ,%)**-! 5arile proble+e ale educaiei Fn lu+e! Editura Didactic; 4i Peda.o.ic;! Bucure4ti Todoran! D. ,%)>>-. Di+ensiunile educaiei 4i s=era de

cercetare a peda.o.iei! Fn D9e"ista de peda.o.ieE! nr. %$! pa.. %$ B=er! C. ,%) &-! 5arii peda.o.i' III Peda.o.ia 5Kerbart! Ed. I7! Casa Acoalelor! Bucure4ti 7;ideanu! C. ,%)22-! Educaia la =rontiera dintre +ilenii! Editura Politic;! Bucure4ti 0% CAPITOLBL II P9OCE/BL DE GN7@5HNT II.l. Co+ponentele principale ale procesului de Fn";;+Int /cena acti"it;ii cotidiene a pro=esorului este lecia 4i clasa! cuprinse Fn peri+etrul unei unit;i 4colare. Acestea =ac parte dintr-un siste+ +ai lar.! care trebuie considerat ca atare. Pri"it ca siste+! Fn";;+Intul co+port; Fn pri+; apro(i+are: ,%- un =lu( de intrare! repre8entat de resursele u+ane 4i +ateriale ,personal didactic! contin.entele de ele"i! spaii 4colare! dot;ri te6nice etc.-' , - un proces - Fn spe; procesul de Fn";;+Int - care an.a#ea8; resursele Fn "ederea atin.erii obiecti"elor 4i ,0- un =lu( de ie4ire! repre8entat de re8ultatele siste+ului! Fn ca8ul nostru de seriile de absol"eni! Fn8estrai cu co+petene 4i atitudini pre";8ute de cererea social; de educaie. ?i.ura LII. red; sc6e+atic aceast; caracteri8are: ?LB3 DE ?LB3 DE INT9A9E X bT IEAI9E 9esurse 4i +i#loace X Procesul de Fn";;+Int O Tineri instruii

?i.ura LII. Caracteri8area sc6e+atic; a siste+ului de Fn";;+Int E"ident! siste+ul 4colar nu =uncionea8; Fn "id' el se Fnscrie ca subsiste+ Fn ansa+blul social 4# se p;trunde de +utaiile acestuia. Ast=el! Fn Ddatele de intrareE se ine sea+a de e"oluia de+o.ra=ic;! de structura pe "Irste a populaiei Fn "ederea cuprinderii tinerei .eneraii Fn =iliera 4colar;. Inter"ine! de ase+enea! politica 4colar;! care e(pri+; Fn +od condensat cerinele +a#ore ale de8"olt;rii econo+ice 4i culturale a societ;ii. In pre8ent! 4coala este cuprins; Fntr-un conte(t social Fn plin; sc6i+bare' nu se Fntre";d! deoca+dat;! decIt linii de e"oluie pe ter+en =oarte scurt! ast=el FncIt politica 4colar; e .reu s; capete contururi precise. In Ddatele de ie4ireE ale siste+ului ar trebui pre";8ute ne"oile de =or; de +unc; Fn di=erite sectoare ale "ieii econo+ice 4i sociale! precu+ 4i ni"elul de cultur; al populaiei! Fn condiiile tran8iiei spre o econo+ie de pia;! siste+ul de alocare a resurselor u+ane este re.lat de #ocul pieii. 9ata ridicat; a 4o+a#ului 4i necesit;ile con"ersiei pro=esionale +odi=ic; cererea social; de educaie! solicitInd =or+e ale educaiei per+anente! care s; Fnlesneasc; trecerea de la un sector de acti"itate la altul. Dincolo de aceste constrIn.eri de ordin econo+ic! societatea de +Iine "a =i o Dsocietate a Fn";;rii continueE. Creaia 4tiini=ic; 4i te6nic; e"oluea8; Fn c6ip accelerat! iar rit+ul de di=u8iune a noilor cuno4tine este e(tre+ de rapid .raie +i#loacelor per=ecionate de co+unicare ,de e(e+plu! Internet-ul-. /e aprecia8; c; pri+a prioritate Fn in"estiii este Fn";;+Intul. Dina+ica pro=esiunilor 4i cerinele repro=il;rii la scar; +are i+pun necesitatea unei pre.;tiri de ba8; =oarte te+einice! pentru a =a"ori8a speciali8;ri rapide ulterioare. /e esti+ea8; c; absol"entul de liceu de ast;8i "a sc6i+ba! Fn +edie! Fntre * 4i %$ locuri de +unc; 4i -0 pro=esii pe parcursul unei "iei acti"e. De ase+enea! se aprecia8; c; nu+ai 2 a din locurile de +unc; de +Iine "or cere +ai puin decIt liceul! 01 a din posturi "or cere cel puin liceul! iar >$ a din posturile de +unc; "or necesita Fn";;+Int postsecundar de 0 sau +ai +uli ani ,E. Carcia! %))2-. Orientarea prospecti"; a 4colii este o necesitate. Procesul de Fn";;+Int poate =i e(a+inat sub un.6i psi6opeda.o.ie din +ai +ulte puncte de "edere' ne interesea8; aici dou; aspecte: ,%- acela al co+ponenei 4i structurii sale 4i , alprocesualit;ii interne.

0$

Consider;+ +ai FntFi pri+ul aspect. Co+ponentele principale ale procesului de Fn";;+Int! desprinse prin anali8e socio-peda.o.ice ,I. Cer.6it! %)2>! T. 9otaru! %))$ 4.a.-! sunt cuprinse sc6e+atic Fn =i.ura .II. 0 l .Obiecti"e .A.enii aciunii: - pro=esori - ele"i! p;rini 0. Coninuturi &.5i#loace! te6nici 1. ?or+e de >. CI+pul or.ani8are: - relaional: lecii T pro=esorie(cursii ele"i - "i8ite - cerc T ele"i - ele"i - etc. T .rupul-clas; ?i.. .%%. Co+ponentele principale ale procesului de Fn";;+Int ,%- Dup; cu+ reiese din sc6e+a a+intit;! pe pri+ul loc se situea8; =inalit;ile! obiecti"ele procesului de Fn";;+Int! care condensea8; cerinele de instruire 4i educaie puse de societate! tipul de re8ultate scontate. Aceste obiecti"e corespund unor opiuni 4i priorit;i sociale +a#ore cu pri"ire la in=or+aia 4i deprinderile pe care trebuie s; le dobIndeasc; ele"ii! cu pri"ire la #udec;ile bde "aloare 4i co+portarea acestora. MalonInd +;car pe ter+en scurt acti"it;ile instructi"-educati"e din 4coal;! obiecti"ele stabilesc ce ur+ea8; s; cunoasc; ele"ii ca in=or+aie! ce anu+e s; 4tie s; =ac; ei ca aciune<deprindere! apoi ce atitudini 4i #udec;i s;-4i aproprie 4.a.+.d. Ca orice acti"itate! elurile sau obiecti"ele se pre=i.urea8; la Fnceputul aciunii! dar dobIndesc e(presie palpabil; la Fnc6eiere! re8ultatele =iind cele care atest; atin.erea obiecti"elor. , - A doua co+ponent; principal; o repre8int; resursele u+ane! a.enii aciunii - pro=esorii 4i ele"ii -! la care se adau.; aportul p;rinilor etc.! reunii Fn acela4i e=ort con"er.ent. /ituaia co+ple(; de interaciune care se instituie conturea8; ceea ce s-ar putea descrie prin noiunea de DcI+p educaionalE! Fn care ter+enii de ba8; r;+In pro=esorul 4i ele"ii. Orice disciplin; 4colar; ar preda! pro=esorul trebuie s; posede o co+peten; co+un;: aceea de a =or+a! cu +i#loacele specialit;ii sale! inteli.ena 4i +odul de co+portare a ele"ilor. Ni+eni nu contest; =aptul c; =or+area inteli.enei! ca 4i +odelarea conduitei repre8int; Fn sine procese co+ple(e! a c;ror st;pInire recla+; cuno4tine precise despre structura 4i co+ponena acestor =eno+ene psi6ice! despre le.ile lor de de8"oltare! despre +odalit;ile practice de instruire 4i de =or+are a acestora. DFnsu4irile care dau distincie unui pro=esor - arat; I. Cer.6it ,%)2>- - sunt: st;pInirea disciplinei de predat 4i a"ans Fn in=or+aie! co+petena peda.o.ic;! +unca de pre.;tire! +;iestria 4i tactul peda.o.ic! stilul de predare ,educaional-! de"ota+entul 4i e(i.ena! personalitatea etc. La rIndul lor! ele"ii se distin. prin caracteristici de "Irst; 4i indi"iduale! se(! ni"el de de8"oltare =i8ic; 4i intelectual;! capacit;i 4i aptitudini! inteli.en;! stare de pre.;tire .eneral; 4i special;! +oti"aie pentru studiu etc. ,pa.. &-. Didactica +odern; pune Fn centrul ateniei ele"ul! intind s;-% =ac; p;rta4 la propria sa =or+are. Pro=esorului Fi re"ine r;spunderea or.ani8;rii DcI+pului educaionalE' el are rolul de a proiecta! de a conduce 4i Fndru+a acti"it;ile +ultiple din 4coal; 4i! Fn parte! din a=ara ei! Fn "ederea =or+;rii inteli.enei 4i conduitei ele"ilor. ,0- /uportul de ba8; al instruirii 4i educaiei Fl constituie coninutul! =or+at din ba8ele 4tiinei 4i ale culturii ,reli.ia constituie una din =or+ele culturii-. Procesul de Fn";;+Int "e6iculea8;

0%

coninuturi 4tiini=ice! te6nice! literar-artistice! =ilo8o=ice! reli.ioase! etice etc.! pro.ra+ate dup; o anu+it; lo.ic; 4i Fn =uncie de ni"ele de di=icultate. Ele"ul ur+ea8; s;-4i Fnsu4easc; noiuni 4i le.it;i! +odalit;i de aplicare ale acestora! te6nici de +unc;! precu+ 4i anu+ite repre8ent;ri asupra lu+ii. Esenial este s; se "alori=ice Fntre. potenialul instructi" 4i educati" al coninutului! ceea ce depinde de calitatea acti"it;ii didactice. ,&- O alt; co+ponent; o constituie +i#loacele de Fn";;+Int 4i +aterialul didactic. In"entarul te6nicilor tradiionale de instruire se reducea! Fn esen;! la +i#loace "erbale! cret; 4i tabl;. Ca+a acestor +i#loace s-a l;r.it si+itor! Fn.lobInd ast;8i! pe lIn.; aparatura audio"i8ual; ,diapo8iti"ul! =il+ul! banda +a.netic; etc.-! calculatorul electronic cu prelun.irile sale ,Internet-ul etc.-! ceea ce a+pli=ic; nea4teptat de +ult posibilit;ile clasice. Procesul de instruire este susinut! DasistatE tot +ai +ult de +i#loace te6nice +enite s; Fnlesneasc; predarea 4i Fnsu4irea cuno4tinelor 4i deprinderilor! Fn care sunt Fncorporate cuceririle pe plan teoretic 4i practic ale .eneraiilor anterioare. Nu este de a4teptat! Fn "iitor! ca o te6nolo.ie e=icient; a instruirii s; =ie +ai si+pl; decIt electronica sau +edicina! spunea B.?. /Ninner Fn %)*%! creInd pri+a =or+; a 00 Fn";;+Intului pro.ra+at. A4a cu+ nu pute+ construi o sc6e+; nou; a unui aparat de radio! plecInd de la cIte"a principii .enerale de electricitate! tot a4a - spunea acela4i autor - nu pute+ sconta o F+bun;t;ire a Fn";;+Intului bi8uindu-ne doar pe bunul si+. ,1- ?or+e de or.ani8are. A"Ind preci8ate obiecti"ele! a"Ind suportul Fn coninuturi 4i aplicInd di=erite te6nici! se pune Fntrebarea: cu+ sunt acestea an.renate! articulate Fn =or+e de +unc; adec"ate` Istoria educaiei a acreditat or.ani8area Fn";;+Intului pe clase 4i lecii ca =or+; statornic; de des=;4urare! care a cunoscut o di"ersi=icare 4i F+bun;t;ire continu;. A4adar! procesul de Fn";;+Int F+brac; di=erite =or+e care asi.ur; cadrul de or.ani8are a acestuia: leciile! acti"it;ile practice! acti"itatea Fn cercuri de ele"i! e(cursii didactice 4i "i8ite! cu =or+aiile de lucru speci=ice. Ele sunt +enite s; +ultiplice e(perienele de cunoa4tere 4i aciune ale ele"ilor! s; l;r.easc; aria de contacte cu realitatea concret;. ,>- Fnscris Fntr-un cadru or.ani8aional ,unitatea 4colar;- 4i des=;4urIndu-se Fn =or+aii colecti"e de lucru - clasa! .rupa +ai restrIns;! cercurile opionale - procesul de Fn";;+Int d; na4tere unui e"antai lar. de relaii psi6osociale: relaii pro=esor-ele"i! ele"-ele". Acestea alc;tuiesc o co+ponent; i+portant; a cI+pului educaional! cu "alene =or+ati"e certe. Acoala! .rupul-clas;! =or+aia cultural; sau sporti";! cercul de ele"i etc. de"in! practic! un DlaboratorE de Fn";are social;. Ele"ii F4i des=;4oar; prestaia curent; Fn =aa clasei! se e(pun #udec;ii colecti"e! resi+t opinia colecti"ului! Fndeplinesc roluri Fn .rup! F+pru+ut; aprecieri 4i cli4ee din .rupul de "Irst;! dobIndesc anu+ite po8iii ,status-uri- =a; de ceilali etc. De relaiile pro=esor-ele"i depinde cli+atul acti"it;ilor! at+os=era tonic; de +unc; 4i culti"area si+ului de r;spundere. Aceste relaii trebuie s; se caracteri8e8e prin apropiere 4i Fnele.ere =a; de ele"i! =;r; a c;dea Fn =a+iliaris+! prin e(i.en; do8at; din partea pro=esorului =;r; a a#un.e la se"eritate e(cesi";! prin autoritate lipsit; de ener"are! prin ec6itate Fn apreciere! e"itarea D+orali8;riiE e(a.erate 4.a.+.d. 9aporturile pro=esor-ele"i sunt! pe de o parte! raporturi interpersonale! pe de alt; parte! ele sunt +ediate de colecti"ul clasei! FntrucIt .rupul-clas; constituie =or+aia stabil; de +unc;! el acionea8; Fn +od latent sau desc6is: ,a- este +artorul colecti" al prestaiei ele"ului! deci un public aprobati" ori critic! ,beste cadrul unui =eno+en continuu de co-aciune =iind "orba! Fn esen;! de o acti"itate co+un; - Fn";;tura - Fn care per=or+anele r;+In predo+inant indi"iduale ,reu4ita 4colar; este o int; personal;-. De4i Fn";area este! Fn esen;! o acti"itate indi"idual;! procesul de predare Fn";are d; loc unor raporturi "ariate de interaciune: raporturi de co+unicare 4i in=luen;! de atracie!! de indi=eren; sau respin.ere! relaii de cooperare! e+ulaie 4i co+petiie! de do+inare - supunere etc. 9e8ultanta co+ple(; a acestor =eno+ene se re=lect; Fn cli+atul psi6osocial al clasei! cu a+prenta sa asupra acti"it;ii 4i co+port;rii ele"ilor. Colecti"ul

de"ine =or+ati" Fn sensul propriu al cu"Intului' el este Dcreu8etulE de =or+are al caracterului. Craie +i#loacelor noi de co+unicaie - cu+ este Internet-ul - ponderea in=or+;rii indi"iduale cre4te si+itor. ,*- In s=Ir4it! procesul de Fn";;+Int se des=;4oar; Fn ti+p: an 4colar! se+estru! s;pt;+Ina de 4coal;! 8ile de 4coal;! ore de clas; etc. Coninutul Fn";;+Intului apare se.+entat Fn unit;i de ti+p: pro=esorul F4i plani=ic;! e4alonea8; 4i =racionea8; acti"itatea sa Fn ti+p. DEle"ul lucrea8; Fn +od necesar Fn di+ensiunea unic; a ti+pului! dar ceea ce Fn"a; este +ultidi+ensionalE ,B.?. /Ninner! -%)*%! pa.. %2>-. A4adar! Dti+pul 4colarE este cana"aua co+un; a acti"it;ilor 4colare. Btili8area opti+; a ti+pului constituie o proble+; i+portant; Fn 4coal;' Fns;4i aptitudinea de Fn";are este +;surat; prin ti+pul necesar ele"ului pentru Fnsu4irea unor cuno4tine 4i deprinderi. Co+ponentele desprinse prin anali8a de +ai sus se a=l; Fn strInse relaii de interdependen; 4i interaciune' =i8iono+ia 4i +odi=ic;rile =iec;reia se r;s=rIn. asupra celorlalte! ceea ce rele"; caracterul de siste+. /uccesul aciunii de +odelare a inteli.enei 4i conduitei copilului depinde de calitatea personalului didactic! de condiiile +ateriale de instruire! de aptitudinile indi"iduale ale ele"ilor! de coninutul leciilor etc. La rIndul lor! ace4ti =actori se +odelea8; Fn =uncie de e=ectele lor! de re8ultatele obinute pe parcurs 4i Fn =inal. 9e.la#ul continuu prin e=ecte se datorea8; cone(iunii in"erse. ?eed-bacNul sau cone(iunea in"ers; dese+nea8; in=or+aia pro"enit; de la Die4ireaE siste+ului! se+nali8Ind re8ultatul atins. Aceast; in=or+aie se adresea8; din nou Dintr;riiE siste+ului pentru ca acesta s;-4i +odi=ice datele acti"it;ii Fn =uncie de scopul 0& propus. Asist;+ ast=el a o des=;4urare ciclic; ce se Fnscrie Fn spiral;! cone(iunea in"ers; asi.urInd Fnc6iderea continu; a con=i.uraiei. II. . Procesul de predare-Fn";are' caracteri8are .eneral; ] Considerat Fn procesualitatea sa! Fn";;+Intul repre8int; o alternan; continu; de acti"it;i de predare 4i Fn";are! care alc;tuiesc o unitate or.anic;. Analistul procesului de predare-Fn";are are de r;spuns la cIte"a Fntreb;ri ce se =or+ulea8; relati" si+plu: ,%- cu+ se or.ani8ea8; sec"enele de predare ` , - ce anu+e s; Fn"ee ele"ul ` ,0- de ce Fn"a; el ` ,&- cu+ Fn"a; ` ,1- cIt anu+e Fn"a;` Pri+ele dou; Fntreb;ri se re=er; la coninutul 4i or.ani8area pred;rii! iar cea de-a treia "i8ea8; +oti"ele acti"it;ii de Fn";are! Fntrebarea a patra - Dcu+ Fn"a; ele"ul `E - pri"e4te +odul de diri#are al acti"it;ilor 4i procesul intern al Fn";;rii! iar cea din ur+; are Fn "edere in"estiia de e=ort 4i de ti+p! precu+ 4i re.la#ul acti"it;ii de Fnsu4ire a cuno4tinelor 4i deprinderilor. Desi.ur! r;spunsurile la cele cinci Fntreb;ri nu sunt independente. De pild;! dac; ne Fntreb;+ asupra in"estiiei de e=ort<ti+p Fn dobIndirea unei ac6i8iii! aceasta depinde de coninutul care se Fn"a; ,o poe8ie! o teore+; de .eo+etrie! o lecie de istorie etc.-! apoi de +oti"ele acti"it;ii de asi+ilare 4i de te6nicile de Fn";are indi"idual;. 9;spunsurile la Fntreb;rile a+intite pri"esc didactica. Didactica tradiional; - didactica +odern; W Didactica tradiional;! conturat; ca prelun.ire a si+ului co+un! abordea8; procesul de predare-Fn";are pornind de la psi6olo.ia asociaionist; clasic;. Potri"it acestei concepii! puntea de contact Fntre subiectul cunosc;tor 4i lu+ea e(tern; o reali8ea8; percepia. Actul cunoa4terii este reductibil la si+pla Fnre.istrare prin si+uri! la Dlectura percepti";E a lucrurilor! indi"idul =iind +ai +ult pasi"! doar recepti". 5ecanis+ul de Fnsu4ire a cuno4tinelor ar consta! Fn esen;! Fn =or+area de i+a.ini despre lucruri 4i asociaii Fntre aceste i+a.ini ,asociaia de"ine principiul "ieii +intale-' Fn";area ca proces era redus; la stabilirea de cone(iuni ,asociaii-. Dar copilul nu Fn"a; .raie unei si+ple e(puneri la =aptele sau sti+uFii din +ediu.

00

Ade";rurile sau propo8iiile 4tiinei - adic; ceea ce noi nu+i+ cuno4tine - nu se DcitescE! de re.ul;! ne+i#locit din percepia =aptelor 4i e"eni+entelor e(terne. In consecin;! nu este su=icient s; pune+ ele"ul Fn =aa unor obiecte sau e"eni+ente concrete! pentru ca s;-4i desprind; spontan din ele in=or+aia rele"ant; din punct de "edere 4tiini=ic. /pre e(e+pluc dac; "o+ pune ele"ul Fn =aa unui plan Fnclinat pe care alunec; o .reutate! el nu "a descoperi sin.ur relaiile de ordin =i8ic! nu se "a co+porta - cu+ se e(pri+; /Ninner - ca 4i Calilei Fn persoan;. ?aptul =i8ic nu este accesibil - c6iar de la constatare - decIt prin +i#locirea unor instru+ente +intale! a unui cadru lo.ico-+ate+atic ,M. Pia.et! %)*0-. Asi+ilarea presupune FntIlnirea! corelarea dintre o structur; co.niti"; ,un ec6ipa+ent +intal- 4i =eno+enul sau e"eni+entul nou FntIlnit Fn e(perien;. Cuno4tinele de =i8ic;! de +ate+atic; etc. sunt cuceriri ale acti"it;ii de cunoa4tere a o+ului Fn procesul istoric' ele repre8int; +tr-un sens Dinteli.en; cristali8at;E! iar trans+iterea in=or+aiei 4tiini=ice Fn procesul de instruire constituie trans=er de inteli.en; Fn ti+p! Fntre .eneraii. /iste+ul de cuno4tine 4i te6nici de lucru se Fnsu4esc nu+ai prin or.ani8area propriei acti"it;i a ele"ului. 9ealitatea e(tern; nu-4i de8";luie propriet;ile 4i le.ile decIt dac; este e(plorat;! in"esti.at;. Procesul de Fn";are de"ine ast=el proces de cunoa4tere reali8at Fntr-un cadru or.ani8at 4i pe calea cea +ai direct;! e"itIndu-se ocolurile care au a"ut loc Fn de8"oltarea istoric; a cunoa4terii. Propriu-8is! ele"ul nu descoper; ade";ruri noi pentru o+enire! dar pentru el Fnsu4i trebuie totu4i s; le descopere sau s; le DredescopereE. Orient;rile +ode+e Fn psi6olo.ie ,P. Manet! L./. 7F.otsNi! M. Pia.et! P.I. Calperin 4.a.- pun la ba8a Fnsu4irii cuno4tinelor 4i noiunilor aciunea Fn dubla ei iposta8; de aciune e(tern;! obiectual; 4i aciune +intal; ,operaie-. Nota de=initorie a aciunii este +anipularea sau trans=or+area - aplicat; obiectelor 4i<sau 01 in=or+aiilor. 7orbi+ de aciuni +ateriale! e(terne! care i+plic; trans=or+area pe plan obiectual! concret 4i de aciuni +intale sau operaii! Fn sensul de trans=or+;ri aplicate nu+ai in=or+aiilor. In"ocInd 1$ de ani de e(perien; Fn do+eniul psi6o.ene8ei cuno4tinelor! M. Pia.et ,%)*)sublinia8;! de pild;! c; punctul de plecare al uni"ersului 4tiinei trebuie c;utat Fn lu+ea aciunilor 4i nu al percepiei deta4ate de conte(tul ei practic. DNici o cuno4tin; - scrie el - nu este e=ecti" datorat; percepiilor sin.ure! pentru c; acestea sunt totdeauna diri#ate 4i Fncadrate prin sc6e+e de aciuni. Cuno4tina pro"ine din aciune...E ,pa.. 10-. Pornind de la aceste orient;ri! o nou; didactic; F4i croie4te dru+! o didactic; a +etodelor acti"e! participati"e! Fn care ele"ul nu +ai este un si+plu receptor de in=or+aie! ci subiect al cunoa4terii 4i aciunii. Acesta este speci=icul didacticii +oderne. /-a re+arcat pe bun; dreptate c; nu se poate aduce Fn 4coal; - c6iar bene=iciind de +i#loace audio-"i8uale - decIt o +ic; parte din lu+ea real;! iar Fn a=ara 4colii poate =i e(plorat doar un =ra.+ent ce"a +ai +are. DCu"intele se i+port; +ai u4or - notea8; /Ninner - dar "erbalis+ul educaiei clasice a ar;tat la ce pri+e#dii poate duce aceast; u4urin;E ,%)*%! pa.. )1-. Pentru un Fn";;+Int care d; o =or+aie +ai +ult li"resc;! este caracteristic; disocierea Fntre teorie 4i practic;! Fntre +In; 4i inteli.en;. Li+itIndu-se +ai +ult la st;pInirea cu"intelor! deci la un Fn";;+Int "erbal! nu se a#un.e la cunoa4terea lucrurilor. Ele"ul 4tie! st;pIne4te cu ade";rat anu+ite cuno4tine cInd reu4e4te s; le aplice! cInd poate!opera cu ele nu nu+ai Fn situaii-tip! dar +ai ales Fn condiii "ariate! Fntrea.a in=or+aie 4i cultur; dobIndite Fn 4coal; trebuie s; aib; deci o tent; aplicati";. Nu este "orba nu+ai de =i8ic;! c6i+ie sau discipline te6nice! dar 4i de literatur;! istorie! =iloso=ic etc. De e(e+plu! dac; +aterialul poetic studiat Fn 4coal; nu se "a pierde Fn Dnisipurile +e+orieiE! ci "a o=eri tIn;rului +i#loacele de e(presie pentru decantarea unui senti+ent inti+! el F4i "a =i do"edit! la rIndul lui! utilitatea. 9e8u+Ind cele spuse 4i punctInd +ai ales di=erenele! pute+ sc6ia! Fntr-un tabel de sinte8; paralela Fntre cIte"a idei directoare Fn didactica tradiional; 4i cea +odern; ,Cer.6it! %)*>!%.

0&

9adu! %)*)-: X Tabelul LII. Paralel; Fntre didactica tradiional; 4i didactica +odern; Didactica tradiional; Didactica +odern; - consider; percepia drept surs; a - consider; aciunea e(tern; 4i +intal; drept cuno4tinelor' surs; a cuno4tinelor! percepia =iind un +o+ent al aciunii' - DcelulaE .Indirii este i+a.inea' cunoa4terea - Dcelula .IndiriiE este aciunea +intal;! este un act de DreconstrucieE +intal; a operaia' cunoa4terea este re=lectarea acti"; realului' 4i nu doar copierea realit;ii' - pune accent pe trans+iterea de cuno4tine - pune accent pe latura =or+ati"; 4i educati"; .ata iacute' a Fn";;rii! pe culti"area creati"it;ii' - ele"ul este pri"it +ai +ult ca obiect al - ele"ul de"ine 4i subiect al educaiei! ca educaiei' receptor de in=or+aii! pe pri+ul plan st; cunoa4terea cucerit; prin e=ort propriu' - predo+in; =or+aia li"resc;! orientare - pune Fn centrul ateniei F+binarea predo+inant intelectualist;. Fn";;turii cu acti"it;i aplicati"e 4i de in"esti.aie. Procesul de predare - Fn";are F+bin;! a4adar! un act de co+unicare! de trans+isiune social; cu un e=ort de Fnsu4ire! de apropriere din partea ele"ului. Pro=esorul este cel care iniia8; dialo.ul! selectea8; 4i structurea8; +aterialul! propune 4i or.ani8ea8; acti"itatea ele"ului cu acest +aterial! inclusi" =i(area sa Fn +e+orie. I+plicIndu-se acti"! ele"ul F4i =or+ea8; noi +ecanis+e de ac6i8iie! adic; noiuni! operaii! structuri co.niti"e Fn +;sur; s;-i Fnlesneasc; pe un plan +ereu nou preluarea in=or+aiei rele"ante din datele concrete 4i "erbale ce i se o=er; pro.resi"! Fntotdeauna +esa#ele e(terne - cu+ ar =i leciile! acti"it;ile practice etc. -acionea8; prin inter+ediul condiiilor interne! Fn conte(tul de =a; se Fnele.e prin condiii interne -ec6ipa+entul +intal al ele"ului =or+at din structuri co.niti"e operatorii. Ast=el! Fn e(periena a+intit; +ai sus 0> cu planul Fnclinat! aceasta presupune - din partea ele"ului - o anu+it; capacitate de disociere a =actorilor! precu+ 4i o putere de co+binare pe plan +intal! Fn stare s; anticipe8e e=ectele eli+in;rii<ad;u.irii unor =actori! i+plicai Fn e(perien;! la care se adau.; 4i st;pInirea unui aparat +ate+atic +ini+ pentru e(pri+area relaiilor dintre +;ri+ile date. II.0. Or.ani8area o=ertei de in=or+aie II.0.L Acti"itatea de predare 4i teoria prototipurilor A preda nu este sinoni+ cu a spune! e"entual a dicta 4i a cere lecia "iitoare restituirea "erbal; a celor spuse. ?or+alis+ul - notea8; /Ninner - se na4te toc+ai din ec6i"alarea =acil; Fntre Da predaE 4i Da spuneE. A preda Fnsea+n;: U a pre8enta =apte! e(e+ple! +odele! e(ponate! decupa#e din realitate' U a propune ele"ilor o acti"itate asupra acestora! adic; a-i conduce s; le anali8e8e! s; le co+pare etc.' U a e(tra.e apoi esenialul care s; se condense8e Fn de=iniii! le.i! principii! re.uli' U a or.ani8a 4i Fndru+a actul de Fn";are' U a =ace operante cuno4tinele Fn e(erciii! acti"it;i aplicati"e. 5i#loacele de trans+itere a in=or+aiei sunt Fn 4coal;-e(e+plul! +odelul! decupa#ul din realitate! sc6e+a! de=iniia! re.ula! te(tul descripti" etc. Pe scurt! o=erta de in=or+aie a pred;rii cuprinde date concrete Ai "erbale. U -Tc-c.c'` Lc Proble+a care se pune: cu+ "o+ or.ani8a procesul 0e predareT = CuF=t "o+ reu4i s; 01

Fntruc6ip;+ noiunea - care este o abstracie - Fn e(e+ple! i+a.ini! e(plicaii "erbale! de+onstraii e(peri+entale etc.! pentru ca la cap;tul sec"enei de instruire ele"ul s; a#un.; la noiunea scontat; ` Fnc; de la "Irst; pre4colar;! copilul decupea8; cate.orii de obiecte din +ediu: =ruct! +obil;! auto+obil etc. /e operea8;! de =apt! cu pre-concepte! cu prototipuri! care reunesc e(e+plarultip al unui .rup de obiecte. Acoala restructurea8; aceste pre-noiuni! substituindu-le concepte 4tiini=ice. E(e+ple: La =i8ic;! se introduce la Fnceput noiunea de pIr.6ie! plecInd de la anali8a unor sec"ene concrete de +unc;! a unui e(e+plu-prototip! de pild;! ridicarea unei .reut;i cu ran.a ,=i.ura /.II.a-. Aici pIr.6ia este pre=i.urat; Fn percepie. Conceptul de pIr.6ie nu reiese Fns; din si+pla Dlectur;E percepti"; a =aptului brut. Este necesar un e=ort de anali8; 4i abstracti8are Fndru+at de pro=esor - care s; desprind; con=i.uraia =orelor! punctul de spri#in etc. /e suprapune ast=el =aptului concret un +odel abstract! stili8at Fn i+a.inea unei bare ,=i.ura /.II.b- - redat; printr-un se.+ent de dreapt; - pe care se notea8; ele+entele de=initorii: 9! ?! O. PIr.6ia este de=init; ca o bar; ri.id; care se poate roti Fn #urul unui punct de spri#in ,O- 4i asupra c;reia acionea8; dou; =orte: =or; re8istent; ,9- 4i =or; acti"; ,?-. Dup; +odul Fn care se situea8; punctul de spri#in ,O- se =ace apoi clasi=icarea pIr.6iilor. ?i.ura 0.II.a ?i.ura 0.II.b 0* Proble+a se co+plic; Fn e(e+plul al doilea: transportul unei .reut;i cu roaba ,=i.ura &.II.aunde lipse4te ele+entul de su.estie din percepie ,ran.a poate =i u4or asi+ilat; unei bare ri.ide! dar roaba nu-. Pri"irii ele"ului i se o=er; un =apt de "ia; Fnc; neanali8at' ur+ea8; s; se identi=ice 4i s; se nu+easc; ele+entele! sec"ena de +unc; =iind treptat adus; la o Dstili8areE .eo+etric; ,=i.ura &.II.b-. Pentru aceasta! se =ace abstracie de o sea+; de aspecte 4i interaciuni prin care =eno+enul =i8ic se inserea8; Fn realitatea practic; -relaia dintre roat; 4i sol ,=recare-! .reutatea proprie a roabei Fn econo+ia =orelor Fn actul de +unc; etc. -! relie=Indu-se interaciunea principal;! =eno+enul =i8ic Fn =or+a lui Dpur;E. I+a.inea iniial di=u8;! .lobal; a =aptului brut apare ast=el sc6e+ati8at;! redus; Fn cele din ur+; la o bar; ri.id; care se poate roti Fn #urul unui punct sau al unei a(e =i(e. Punctul de spri#in O se a=l; locali8at pe a(ul roii! .reutatea transportat; -acionInd Fn #os - constituie re8istena pe care o Fn"in.e+! iar =ora acti"; ,a braelor- se e(ercit; Fn sus. Cei doi "ectori ? 4i 9 redau sensul 4i +;ri+ea =orelor respecti"e! Fn =inal! suprapune+ =aptului brut o stili8are .eo+etric;! o sc6e+; co.niti";! prin care cel dintIi cap;t; transparen;! este Fneles 4i e(plicat. O ? t ?i.ura &.II.a ?i.ura &.II.b Tot a4a! la c6i+ie! se procedea8; trecInd de la datele percepiei la structura intern;! ascuns; a substanelor 4i de aici Fnapoi. /tudiile de psi6olo.ie co.niti"; ,E. 9osc6! %)2$- arat; c; repre8ent;rile noastre despre obiecte 4i =eno+ene se structurea8; pe ba8a prototipurilor. DNucleulE unei cate.orii sau .rup;ri naturale este un prototip! iar apartenena ele+entelor la o cate.orie se esti+ea8; Fn =uncie de distana =a; de prototip. ?or+area prototipului precede adesea =or+area noiunii. Pe ba8a unor e(periene nu+eroase! E. 9osc6 ,%)2$- susine: Dcate.oriile nu sunt codate Fn +inte! nici prin listarea =iec;rui +e+bru al cate.oriei! nici prin listarea caracteristicilor co+une! necesare 4i su=iciente pentru toti +e+brii cate.oriei! ci +ai de.rab; Fn ter+eni de prototip sau +e+bru tipic al unei cate.orii. Cel +ai econo+ic cod co.niti" pentru o cate.orie este! de =apt! o i+a.ine concret; a unui +e+bru +ediu al cate.orieiE ,pa.. * -. Prin ur+are!

0>

pentru teoria prototipurilor! cate.oriile sunt repre8entate nu atIt Fn =uncie de notele lor de=initorii! cIt de e(e+plele care le ilustrea8;. E(e+plul care ne "ine cel +ai u4or Fn +inte Fn le.;tur; cu un ter+en este nu+it prototipul cate.oriei! constituind 4i suportul iniial al =or+;rii noiunii corespun8;toare. Intr-o serie de e(periene s-au ales cIte"a noiuni curente - de e(e+plu! =ruct! "e6icul! +obil; -ata4Indu-se liste de obiecte care aparin acestora. /-a notat rapiditatea deci8iei asupra apartenenei obiectelor la =iecare cate.orie 4i .radul de acord Fn aprecieri. Datele au =ost concordante sub cele dou; aspecte. De pild;! Fn noiunea de =ruct se Fncadrea8; rapid +;rul 4i +ai lent sau cu e8it;ri baca ori .rep=rut-ul. Ar reie4i c; unele e(e+ple sunt +ai ilustrati"e decIt altele. Acestea sunt e(e+plele cu "aloare de prototip. De pild;! la botanic; =a+iliile se studia8; prin plante-tip! la c6i+ie se studia8; substane-tip 4.a.+.d. Prototipul poate coincide cu un e(e+plu real al cate.oriei de obiecte sau poate =i un +odel ideal! un portret re8u+ati" al cItor"a e(e+plare ale acesteia! =;r; a a"ea neap;rat un re=erent concret. Prototipul nu nu+ai precede! dar 4i coe(ist; adesea cu noiunea ,5. 5iclea! %))&-. 02 Pe parcursul 4colarit;ii copilul Fn"a; +ai curInd 4i +ai u4or nu+ele prototipului decIt al cate.oriei' de4i se =olosesc acelea4i cu"inte! .Indirea ur+ea8; traiectorii di=erite. ?eno+enul este e(plicabil: inde(;+ cu acelea4i cu"inte prototipuri di=erite! =apt care .enerea8; #udec;i di=erite! .Induri di=erite ,5. 5iclea! %))%-. E(e+plu: La clasele +ici cuno4tinele despre =run8; rein atribute e(terne: =or+;! +;ri+e! culoare! p;ri principale ,li+b! peiol! teac;-! ner"uri etc. La clasa a 7-a 4i apoi a I3-a se adau.; alc;tuirea intern; ,seciunea trans"ersal;- 4i date despre DlaboratorulE intern al =run8ei - =otosinte8a! respiraia! transpiraia - cu ele+entele de c6i+ie necesare. Ter+enul r;+Ine acela4i! dar conceptul este e"ident +ult F+bo.;it. 9epre8ent;rii nai"e despre =run8; i se suprapune o construcie care transcende si+pla percepie i+ediat;. GL 0. . Predarea ca act co+unicaional Teoria +odern; a procesului de instruire sinteti8ea8; Fn acela4i corp de cuno4tine datele 4i conclu8iile o=erite de dou; do+enii: teoria co+unic;rii 4i teoria Fn";;rii. Procesul de predare-Fn";are poate =i considerat ca o =or+; speci=ic; de co+unicare 4i Fn consecin; poate =i e(a+inat prin pris+a +odelelor o=erite de teoria co+unic;rii. Not;+ c; reu4ita actului peda.o.ic este dat; Fn bun; +;sur; de succesul actului de co+unicare! ceea ce presupune anu+ite cerine precise pentru lecia oral;! pentru de8baterea sau con"orbirea etic;! pentru elaborarea +anualului etc. Fn =i.ura 1.II. este redat; sc6e+ati8area .ra=ic; a co+unic;rii interu+ane ,dup; 5eQerEppler! %)>0! A. 5oles! %)*&-. J.o+ot Coda E+i;tor ,E9eo9r ?i.ura 1.IL 5odelul .ra=ic al co+unic;rii interu+ane Distin.e+ Fn aceast; sc6e+;! +ai FntFi! e+i;torul 4i receptorul! care sunt - Fn situaia 4colar; -pro=esorul 4i ele"ul. Intre cele dou; puncte ,surs; 4i destinatar- se interpune DcanalulE sau calea de co+unicare. Pentru ca in=or+aia s; treac; prin acest canal! ea trebuie redat; Fntr-o =or+; apt; de trans+isie. 5esa#ul trebuie deci transpus iatr-un cod ,siste+ de se+ne 4i re.uli de co+binare a acestora-! care s; =ie co+un ce] puin + parte e+i;torului 4i receptorului ,practic niciodat; co+plet superpo8abile-. Fn sc6e+a de +ai #os! aceast; relaie este redat; de cele dou; cercuri secante: unul din cercuri ,9.- indic; repertoriul e+i;torului! al doilea ,9r- - repertoriul receptorului! iar partea 6a4urat; +arc6ea8; repertoriul co+un ,9. intersectat cu 9r-! care se l;r.e4te necontenit ca e=ect al Fn";;rii.

0*

Co+unicarea Fns;4i este o relaie' ea presupune - cu+ s-a spus - un cod interiori8at co+un! care este Fn +od curent li+ba! F+preun; cu +i#loacele ne"erbale de e(presie ,+i+ica! .esturile etc.-. Li+ba repre8int; codul =unda+ental' Fn procesul co+unic;rii cu"Intul 4i .estul! inclusi" +i+ica! =or+ea8; un corp co+un. Fntr-un siste+ de co+unicare! la punctul de destinaie ,9- +esa#ul ur+ea8; s; se trans=or+e Fn =or+a sa ori.inal;: in=or+aie! idee! concept etc. E"ident! Fntre parteneri nu Dcircul;E in=or+aia propriu-8is;! ci 0) +esa#ul purtat de undele sonore sau de se+ne .ra=ice Fn ca8ul te(tului tip;rit. 5esa#ul a=ecti" este trans+is prin .esturi! +i+ic;! postur; corporal;! precu+ 4i prin subte(tul e+oional al "orbirii. De4i Fnscris; Fn lucruri - in=or+aia nu este un DlucruE' ea se constituie ca atare la destinaie .raie unui subiect "iu! Fn8estrat cu +ecanis+e de receptare 4i prelucrare. De notat c; orice e+i;tor u+an este Dpro.ra+atE Fn +od nor+al 4i ca receptor! situaia curent; =iind aceea de dialo.. Prin repertoriu se Fnele.e - Fn teoria co+unic;rii - ansa+blul de se+ne =i(ate Fn D+e+oriaE indi"idului 4i re.uli lo.ico-.ra+aticale de =olosire a acestor se+ne. Al;turi de "ocabularul Fnsu4it 4i de Dsinta(aE co+unic;rii! trebuie s; include+ aici 4i =or+ele lo.ice care constituie cana"aua co+unic;rii pro=esor-ele". 9elaia pro=esor-ele"i are 4i o i+portant; di+ensiune a=ecti";. Practic! pro=esorul pred; - ele"ul Fn"a;' aceasta presupune con"er.ena 4i desc6iderea reciproc;! deci un suport +oti"aional! participarea la un nucleu de "alori co+une pe care .rupul social +ai lar. Fl propune celor doi ter+eni a=lai Fn relaie. Pro=esorului i se cere apropiere! d;ruire! iar ele"ului i se su.erea8; desc6idere! receptare! sIr.uin;. ?;r; aceste "alori! co+unicarea de"ine precar;. T6. NeXco+b propune un +odel al actelor co+unicati"e! ba8Indu-se pe ideea de con"er.en; a(iolo.ic;! Fn situaii si+ple! dou; persoane A 4i B co+unic; despre lucruri! e"eni+ente ,3-! care =ac parte din uni"ersul lor co+un. Prin sc6e+ati8are re8ult; +odelul A-B-3! Fn care operea8; dou; cate.orii de "ectori: pe de o parte desc6iderea! atracia reciproc; Fntre persoanele a=late Fn dialo.! pe de alt; parte - atitudinile lor =a; de ele+ente tere ,3-: e"eni+ente! persoane! "alori! idei. ?i.ura >.%%. 5odelul A-B-3 9aporturile dintre A 4i B sunt condiionate de atitudinile lor =a; de aceste ele+ente tere. Atitudini identice sau apropiate sporesc desc6iderea 4i con"er.ena reciproc;! Fn ti+p ce atitudinile di=erite sau opuse separ;! distanea8;. Preuind acelea4i lucruri - Fn";area! reali8area prin pro=esiune! sIr.uin; etc. -pro=esorul 4i ele"ul se a=l; Fn =ireasc; re8onan; 4i co+unicare. E"ident! dac; repertoriul e+i;torului ,notat +ai sus 9.- 4i repertoriul receptorului ,notat 9r- sunt total di=erite ,dis#uncte- co+unicarea nu este posibil;' cele dou; cercuri care redau relaia a+intit; ar =i co+plet e(terioare unul altuia. Totodat;! ca e=ect al Fn";;rii! are loc e(tinderea pro.resi"; a p;rii co+une a celor dou; repertorii ,ceea ce indic; Fn =i.ur; linia punctat;-. II. 0.0. 9epere psi6o.enetice Co+unicarea dintre pro=esor 4i ele" se =ace pornind de la ni"eluri di=erite de de8"oltare a .Indirii. /tructura lo.ico-=or+al; a .Indirii! proprie adultului! este Fnc6eierea unei Fntre.i e"oluii. Ceea ce se o=er; Fntr-un +anual de lo.ic; repre8int; sc6e+ati8area proceselor de .Indire a#unse Fn stadiul deplinei +aturit;i. Or! 4colaritatea acoper; o perioad; ,de la > la %2 ani- +arcat; de anu+ite stadii de de8"oltare: stadiul operaiilor concrete! stadiul inter+ediar! stadiul operailor =or+ale! Fn consecin;! pro=esorul nu poate r;+Ine cantonat Fn propria sa lo.ic; ,de adult-' el trebuie s;-4i Fnscrie lecia! +esa#ul s;u Fn "ocabularul 4i Fn =or+ele de .Indire proprii copilului de di=erite "Irste. Este un loc co+un Fn peda.o.ie a spune c; lo.ica celui care 4tie ,pred;- nu este aceea4i cu lo.ica celui care Fn"a;. Cel care 4tie - Fn ca8ul nostru! pro=esorul - este tentat s; pre8inte

02

lucrurile Fn =or+; =init;! condensat;! +ai ales deducti";' cel care Fn"a; ,ele"ul- pre=er; procedeul inducti"! se.+entarea +ateriei Fn pa4i +ai +ici! cu re"eniri la p;rile di=icile. E(ist; apoi rit+uri di=erite de asi+ilare Fn clas;! dup; cu+ e(ist; ni"ele di=erite de inteli.en; 4colar; 4i sIr.uin; ,+oti"are-. /ub un.6i psi6o.enetic! lo.ica este pre=i.urat; la &$ ni"elul aciunii! +ai e(act Fn +odurile de coordonare a aciunii! cu+ se spune! Fn Dsinta(aE aciunii. Pia.et "orbe4te de stadiul inteli.enei sen8orio+otorii care acoper; pri+ii doi ani de "ia;. PFn; la >-* ani do+in; .Indirea Fn i+a.ini! nu+it; de acela4i autor DpreoperatorieE. CIndirea este cantonat; Fn concret 4i Fn actual' ea acu+ulea8; in=or+aii prin percepie! dar acestea r;+In =ra.+entare 4i disparate! nu se coordonea8;<co+bin;! Fn +edie! pe la >-* ani se re+arc; indicii unui de+ers lo.ic-siste+atic! copilul de"ine capabil s; co+bine pe plan +intal doi sau +ai +ulti bii de in=or+aie pentru a =or+a o conclu8ie! ceea ce constituie in=erena propriu-8is;. 9ed;+ Fn continuare! Fn =or+; sc6e+atic;! repere psi6o.enetice rele"ante pentru de8"oltarea intelectual;: CIndire concret; - Fntre >-* ani 4i % % ani - percepia lucrurilor r;+Ine Fnc; .lobal;! D";8ul lor se opre4te asupra Fntre.ului Fnc; nedesco+pusE! lipse4te dubla +i4care rapid; de disociere - reco+punere ,Oallon-' co+paraia reu4e4te pe contraste +ari! nu sunt sesi8ate st;rile inter+ediare' - do+in; operaiile concrete! le.ate de aciuni obiectuale' e(e+plu: o in=eren; tran8iti"; A [ B ! B [ C! re8ult; A [ C! reu4e4te pe +ateriale concrete! dar nu o re.;si+ pe un +aterial pur "erbal cu acela4i coninut' - apariia noiunilor de conser"are a cantit;ii! .reut;ii! "olu+ului etc.' e(e+plu: Fn e(periena de trans"asare reiese noiunea de conser"are a _ substanei ,>-* ani-' apare co+punerea 4i re"ersibilitatea operaiilor +intale! ceea ce duce la de+ersul lo.ic ca atare' -putere de deducie i+ediat;' poate e=ectua anu+ite raiona+ente de tipul Ddac;......atunciE cu condiia s; se spri#ine pe obiecte concrete sau e(e+ple' nu apare cate.oria posibilului al;turi de CIndirea =or+al; ,abstract;- Fncepe pe la %$-%% ani 4i de"ine siste+atic; pe la %&-%1 ani' - de+ersul analitico-sintetic! de8"oltat' +ultiplicarea punctelor de "edere' - operaii propo8iionale! care au loc asupra propo8iiilor ca atare! - reconstruie4te 4i dep;4e4te cu +i#loace "erbale! ceea ce a cucerit anterior Fn +od practic' li A B - st;pInirea instru+entelor deducti"e! +obilitate! co+utarea dintr-un siste+ de re=erin; Fn altul' &% planul real' posibilit;ile e(tinderii sunt li+itate! asociaiile sunt locale' - Dintelectul cu o sin.ur; pist;E ,Bruner-' nu Fntre"ede alternati"e posibile' - capabil de clasi=ic;ri pe ba8a unui sin.ur criteriu - pre8ena! raiona+entului pro.resi": de la cau8; sp#reLe=ect! de la condiii spre consecine - se instituie de+ersul ipotetico-deducti"! capabil s; in"entarie8e alternati"e din aproape Fn aproape ,pornind de la condiii date-' - capabil de clasi=ic;ri Fn =uncie de +ai +ulte criterii - alternan; +obil; Fntre raiona+ente directe 4i in"erse! Fntre de+ersul pro.resi" 4i cel re.resi". Fn siste+ati8area de +ai sus au =ost surprinse +ai ales e(tre+ele procesului e"oluti". Este de

0)

+enionat! =aptul c; ciclul .i+na8ial se situea8; Fntr-un stadiu inter+ediar - nu+it de unii autori stadiu pre=or+al - Fn care FntIlni+ decala#e: o parte din ele"i se +enin Fnc; la ni"elul operaiilor concrete! Fn ti+p ce alii au atins stadiul .Indirii =or+ale. Tot a4a! Fn unele do+enii - cu+ sunt 4tiinele naturii - .Indirea abstract; apare +ai curInd decIt Fn altele ,de e(e+plu! Fn studiul 4tiinelor sociale-. ?ire4te! cerinele instruciei ,pro.ra+ele 4colare- +er. cu un pas Fnaintea de8"olt;rii intelectuale' ele cap;t; contururi concrete nu atIt Fn =uncie de stadiul de#a atins Fn .Indire! ci de 8ona pro(i+ei de8"olt;ri a inteli.enei copilului sau adolescentului ,L./. 7F.otsNi-. Aceasta nu Fnsea+n; Fns; Da s;riE Fn predare cu +uli pa4i Fnainte. /tudii asupra Fnele.erii +eta=orei! a li+ba#ului =i.urati" Fn .enere! la copii 4i preadolesceni .;sesc o corelaie ridicat; Fntre capacitatea deplin; de a sesi8a 4i produce +eta=ora de c;tre ele"i 4i de8"oltarea operaiilor propo8iionale la ace4tia! Fnainte de acest stadiu! Fnele.erea e(presiei =i.urati"e este absent; sau parial; ,A. OrtonQ 4i colab.! %)*2-. Le.it;ile construciei psi6o.enetice i+pun ca Fn =or+area noilor noiuni 4i operaii +intale s; porni+ de la suporturi concrete! obiectuale. Capul nostru nu este DtransparentE pentru a Fnlesni o Dlectur; percepti";E direct; a actelor +intale. Cele +ai a"ansate te6nici electronice de e(a+inare optic; a =uncion;rii creierului -cu+ ar =i to+o.ra=ia cu e+isie de po8itroni ,PETscan- - per+it obinerea de =il+e ,ecrane- asupra acti"it;ii bioc6i+ice proprii unor structuri cerebrale: di"erse 8one apar colorate pe pelicul;! Fn nuane de ordinul 8ecilor! Fn =uncie de ni"elul de acti"are! de distribuia 4i ratele de utili8are a .luco8ei. Ele nu ne spun Fns; ce anu+e 4i cu+ .Inde4te o+ul. Este ne"oie deci de o e(teriori8are a actului +intal sub =or+a unor aciuni +ateriale sau +ateriali8ate. In aceast; pri"in;! si+pla co+unicare "erbal; nu se do"ede4te su=icient; la anu+ite "Irste' iar Fn ca8ul noiunilor noi 4i di=icile! apar .reut;i la orice "Irst;. CInd nu se poate opera cu lucrurile Fns;4i! se utili8ea8; substitute ale acestora - +odele! +ac6ete! sc6e+e .ra=ice etc. - care s; per+it; D+ateriali8areaE actului +intal ,P.I. Calperin! %)*$-' c6iar trans=or+area unei e(presii +ate+atice prin Doperaii de condeiE ec6i"alea8; cu o aciune +ateriali8at;. E(teriori8area Fn aciuni obiectuale 4i Fn plan "erbal per+ite preluarea operaiei! apoi controlul 4i diri#area procesului =or+ati". 9e8ult; din cele spuse c; trebuie s; a"e+ +ereu Fn "edere Fn o=erta de in=or+aie Fn ce re.istru urinea8; s; lucre8e e=ecti" ele"ul: re.istrul acionai ,de +anipulare obiectual;-! re.istru =i.urai sau re.istru si+bolic. 7 n e(e+plu: Noiunea de ecuaie poate =i predat;: a- pe ba8a unui +odel intuiti" ,balana care F4i ec6ilibrea8; braele Fn condiii de=inite-! b- ca o e.alitate "alabil; pentru anu+ite "alori date literelor! c- ca propo8iie cu "ariabil; ,"ariabile-! Fn care apare o sin.ur; dat; se+nul DSE e.al ...! a4a cu+ se Fncearc; Fn "ersiunea +oderni8at;. & /e+nele<si+bolurile F4i F+pru+ut; Fnelesurile de la lucruri 4i aciuni. In e(presia si+pl; a d a S 0a nu este "orba de a aduna doar literele din al=abet. Tot a4a e(presia ,adb- ,a-b-S ac-bc - care se "e6iculea8; cu u4urin; - nu repre8int; doar o =or+ul; +ne+ote6nic; pe care ele"ul s; o DreciteE la lecie: ea condensea8; un raiona+ent! care pate =i oricInd re=;cut la ne"oie! Fn locul lui a! respecti" b! se a=l; potenial orice nu+;r. Fn se+n r;+Ine transparent; se+ni=icaia. Dac; ne situ;+ direct Fn planul se+nelor<si+bolurilor Fntr-o etap; +ai ti+purie de de8"oltare intelectual; - s;rind peste aciuni 4i obiecte sau +odele obiectuale - risc;+ s; pierde+ se+ni=icaia! Fn 4coal; e(ist; tendina de a Fnlocui Doperati"ulE prin D=i.urati"E ,Pia.et-! de a substitui aciunii sau operaiei - si+pla intuiie sen8orial;. E(e+ple: %. Fncercarea de a pre=i.ura noiuni de teoria +uli+ilor la pre4colar ,stadiul preoperator- s-a soldat! se pare! cu un e4ec. 5ate+aticianul N. Teodorescu ,%)2&- relatea8; un =ra.+ent cu "aloare de e4antion din acti"it;ile de Fn";are pe te+a a+intit; ur+;rite la .r;dini;. Aceste acti"it;i erau susinute de un +aterial bo.at: p;pu4i +ulticolore! cuburi! bei4oare! ele=ani

&$

etc. Copiilor li se cerea s; =or+e8e +uli+i! apoi reuniuni de ele=ani 4i pisici etc. La Fntrebarea educatoarei DA"ei toi cIte o +uli+e de ele=ani: cIi ele=ani a"ei Fn +uli+ea lor `E! copiii au r;spuns rapid: DTreiE. Dialo.ul a continuat. DAtii "oi cu+ se c6ea+; un ele=ant cInd este Fntr-o +uli+e ` Ce este el Fn +uli+e `E La insistena educatoarei s-a .;sit un copil care s; dea r;spunsul corespun8;tor: DBn ele=ant! cInd este Fntr-o +uli+e de ele=ani se nu+e4te ele+entE. 9;spunsul a =ost repetat apoi cu cIi"a copii. Totu4i! Fn e(e+plul dat! coninutul noiunii de ele+ent nu a putut =i cI4ti.at. Dac; copilul este Fntrebat ce Fnsea+n; ele+ent al +uli+ii! el "a indica ele=antul! p;pu4a etc.! deci nu se poate desprinde de re=erina obiectual; 4i nu par"ine la noiunea abstract; de Dele+ent al +uli+iiE. . 5ate+aticianul C. PapQ ,%)*$- susine c; toate conceptele =unda+entale ale +ate+aticii de ast;8i se a=l;! Fntr-o =or+; "a.; 4i i+precis;! Fn cunoa4terea co+un; a copiilor. Aceste DprenoiuniE trebuie doar puse Fn relie=! pornind de la situaii =a+iliare pentru a se a#un.e spre conceptele +ate+aticii. ?ire4te! re+arca este #ust;! nu+ai c;! pentru a decanta noiunile +ate+aticii +oderne! o=erta didactic; trebuie s; se Fnscrie Fn =or+ele lo.ice 4i Fn "ocabularul ele"ului. CInd acela4i +ate+atician s-a adresat Ia ele"i de % ani! pentru a preda ele+ente de +ate+atic; +odern;! a propus un .ra=is+ +ulticolor! a introdus ele+ente de #oc! a scris +anuale cu 8eci de e(e+ple 4i a dat de=iniii cu re=erine =i.urale. De e(e+plu! de=iniia l din capitolul D?unciiE apare sub =or+a ur+;toare: Do relaie este nu+it; =uncie dac; 4i nu+ai dac; din orice punct al .ra=icului ei pleac; cel +ult o s;.eat;E. Tri+iterea la D=i.ur;E! Ds;.eat;E constituie re=erine concrete. ?ire4te! la un stadiu +ai a"ansat al de8"olt;rii intelectuale ne ba8;+ pe trans=erul de se+ni=icaii: o noiune se de=ine4te punInd-o Fn ecuaie cu alte noiuni care-i F+pru+ut; sensul. Aceasta presupune de#a stadiul operaiilor prepo8iionale. OricInd! la orice "Irst;! o noiune di=icil; este Fnsu4it; +ai u4or dac; o=eri+ suporturi concrete! +odele obiectuale sau =i.urale pentru Fnele.erea ei. II. 0.&. 7olu+ul ateniei 4i +e+oriei i+ediate Atenia - pri+a condiie a recept;rii 4i Fn";;rii - const; Fn orientarea 4i concentrarea acti"it;ii psi6ice asupra unor obiecte! e"eni+ente! idei etc.! a"Ind ca e=ect sporirea capacit;ii de receptare a +aterialului! precu+ 4i a e=icienei operaiilor co.niti"e 4i +otorii. /pre deosebire de celelalte procese psi6ice - cu+ ar =i percepia! +e+oria! .Indirea - atenia nu dispune de un coninut in=or+aional propriu! =uncia ei constInd Fn acti"are! =iltrare 4i selecie! Fn +;rirea sensibilit;ii anali8atorilor! Fn F+bun;t;irea oric;rui proces cu care se cuplea8;! precu+ 4i Fn controlul aciunii. Potri"it studiilor e(peri+entale! o+ul! de4i posed; +ai +ulte or.ane de si+! se co+port; ca 4i cu+ ar constitui o cale unic; de co+unicare a"Ind capacitate li+itat; de trans+itere a in=or+aiei! Fn e(periene si+ple! dac; un se+nal sau +esa# inter"ine Fnainte de a se obine r;spunsul la cel precedent! atunci r;spunsul la cel de al doilea +esa# "a =i decalat Fn ti+p! adic; trebuie s; se a4tepte pFn; cInd DcanalulE de"ine liber. ?aptul acesta se re=lect; Fn "olu+ul li+itat al ateniei! respecti" al +e+oriei i+ediate! precu+ 4i Fn caracterul serial al proceselor de .Indire. 9eelele neuronale co+ple(e per+it Fns; prelucr;ri paralele. Practic! sa &0 n;scut ideea de a deter+ina "ite8a de DdebitareE a in=or+aiei! .radul de Fnc;rcare pe unitatea de ti+p! adic; densitatea +esa#elor ,la lecie! Fn acti"it;i practice etc.-. /e =ace distincie Fntre cantitatea de in=or+aie ,K- o=erit; Fn +od obiecti" de o surs; 4i cantitatea de in=or+aie ,9preluat;! receptat;! trans=or+at; Fn r;spuns. E(ist; un punct sau ni"el critic pFn; la care relaia dintre 9 4i K este proporional;: in=or+aia preluat; cre4te paralel cu in=or+aia o=erit; de surs;. Dincolo de un anu+it pra. sau ni"el critic! DcanalulE u+an de"ine saturat! reacti"itatea or.anis+ului =ie c; sta.nea8;! =ie c; decade c6iar! din cau8a densit;ii prea +ari a +esa#elor. ?i.ura *.II. ,dup; Coo+bs 4i colab.! %)*1- red; aceast; relaie. Dup; unele esti+;ri DcanalulE

&%

u+an este saturat! Fn aproape toate do+eniile sen8oriale! apro(i+ati" la 0 bii! adic; la * e ele+ente discrete. Nu+;rul +a(i+ de rubrici sau etic6ete "erbale cu care poate opera si+ultan un indi"id pentru a inte.ra =;r; .re4eal; un +esa# nu dep;4e4te apro(i+ati" ci=ra %$. Fn pri+-planul con4tiinei se a=l; Fn consecin; un "olu+ dat de in=or+aii - su.erat de nu+;rul D+a.icE stabilit de C. 5iller ,* e -! iar cInd e "orba de aciuni co+ple(e! Fn pri+plan se a=l; =ie o operaie co+ponent; =ie alta! restul r;+InInd Fn a=ara controlului ateniei! ceea ce se soldea8; cu o+isiuni! .re4eli etc. Ni"el asi+ptotic 9+fPScca0 bii ?i.ura *.II. 9elaia dintre K 4i 9 Tabelul .%%. Nu+ere de 9eproduceri i+ediate e(acte cIte ci=re ,+edia%.2 0 .) & 0.& > 0.* * .). 2 .) ) .* O dat; cu Fn";area +aterialului de"ine posibil; atenia distributi";! e(ecutarea paralel; a operaiilor 4i l;r.irea capacit;ii de cuprindere. Capacitatea +e+oriei de lucru este li+itat; potri"it acelora4i le.i. Pentru practic; este i+portant s; se esti+e8e +a(i+ul de in=or+aie care poate =i "e6iculat; pe unitate de ti+p ,respecti" pe sec"ene de lecie sau acti"it;i practice-. O e(perien; si+pl; poate ilustra cele spuse. Pre8ent;+ ele"ilor nu+ere =or+ate din cIte ci=re 4i "eri=ic;+ +e+orarea lor i+ediat;. 9e8ultatele unei ase+enea e(periene ,C. 5ialaret! %)*&- sunt redate Fn tabelul .K. /e poate "edea cu+! o dat; cu cre4terea "olu+ului +esa#ului ,.rupa#e de nu+ere de cIte dou; ci=re-! +edia reproducerilor e(acte e"oluea8; la Fnceput paralel! apoi sta.nea8;! pentru a decade cInd sarcina de"ine prea di=icil; ,dup; .rupa# de &-1 nu+ere-. 9eiese c; anu+ite di=icult;i Fn Fn";are sau erori pro"in din supraFnc;rcarea cI+pului de cuprindere al ele"ului: tabla este prea Fnc;rcat; de date ,=or+ule- sau se cer a =i relaionale Fn +e+oria de lucru prea +ulte ele+ente - e"entual distanate Fn spaiu ori ti+p - pentru a putea =i inte.rate Fntr-un sin.ur act +intal de Fnele.ere! de re8ol"are de proble+e etc. Ele"ul F4i poate +enine atenia concentrat; asupra unui =apt sau obiect Fn +edie %1- $ +inute! e"entual 4i +ai +ult dac; Fl obser";! Fl e(a+inea8; etc. E(ist; "ariaii Fn .radul de concentrare! anu+ite && oscilaii u4oare! =;r; a se Fntrerupe direcia! orientarea de ba8; a ateniei. Pe parcursul acti"it;ii asist;+ la o alternan; Fntre distra.ere 4i concentrare din partea ele"ului. Di=icultatea la ore const; Fn a +enine stabil; i concentrarea ateniei. i - . Or.ani8area corect; a acti"it;ilor poate pre"eni sau eli+ina Fn bun; +;sur; di=erite =or+e de neatenie. Printre procedeele e=icace Fn Eaceast; pri"in; se +enionea8; .ri#a de a da sarcini concrete! de a =ace ca =iecare ele" s; =ie ocupat' apoi asi.urarea unui coninut 4i a unor +etode "ariate Fri cadrul leciei! 4i des=;4urarea acti"it;ii Fn rit+ opti+. De e(e+plu! e(plicarea noului +aterial Fntr-un rit+ prea rapid Fn.reunea8; Fnele.erea! dar e(punerea prea rar; obose4te' la =i(are sau repetare! Fn sc6i+b! rit+ul "a =i +ai rapid 4.a.+.d. &

Pre8int; i+portan;! de ase+enea! punctarea +o+entelor acti"it;ii prin indicaii de lucru! prin sublinieri! aprecieri sau conclu8ii care s; +arc6e8e Fnc6eierea unei etape 4i trecerea la alta. /trIns le.at; de acest procedeu curent este di=erenierea sarcinilor co.niti"e 4i +ne8ice pe parcursul acti"it;ii! ceea ce "a deter+in; la ele"i do8area e=ortului! selecti"itatea notielor! sc6e+ati8area necesar; a +aterialului. 9it+ul pred;rii! sc6e+ele pe tabl;! +aterialele proiectate! +odulaiile e(punerii etc.! toate acestea su.erea8; ele"ului +odul de ascultare! de luare n notielor etc. /pre e(e+plu: DCopii! acu+ ur+ea8; esenialul! s; ne pre.;ti+ s;-% Fnele.e+ bine]E ...DAcest lucru Fl "o+ nota Fn caiete 4i-% "o+ reine e(act! trebuie s;-% +e+or;+ pentru toat; "iaa]E... DAcu+ a+ s; "; pre8int un lucru interesant pe care "a trebui nu+ai s;-% po"estii...E ,c= PruteNi! LuNin! %)>$! pa.. & -. La clasele +ai +ari! a"erti8;rile se "or =or+ula Fn ter+eni adec"ai! Fn =lu(ul alt=el +onoton al pred;rii! =iecare +o+ent se indi"iduali8ea8;! cap;t; un relie=! o =i8iono+ie particular;: se deta4ea8; D+o+entele de "Ir=! se conturea8; partea de naraiune! de Fncadrare Fn conte(t etc.' Fn consecin;! se preci8ea8; pentru ele"i sarcinile co.niti"e 4i +ne8ice! sublinierile! perspecti"a aplic;rii! cerina =i(;rii su+are sau detaliate etc. In s=Ir4it! sunt indicate 4i +o+ente de destindere Fn cursul acti"it;ii - o re+arc; 6a8lie! relatarea unui episod interesant de "ia;! un +o+ent de naraiune etc. - e"itInd D+orali8areaE e(cesi";! didacticis+ul! pedanteria. II. 0.1. Or.ani8area coninutului sec"enei de predare Prin predare Fnele.e+ Fn +od curent trans+iterea de cuno4tine 4i te6nici de +unc;. Cuno4tinele sunt +oduri de repre8entare! in=or+aii condensate - sub =or+; de i+a.ini! noiuni! principii etc. - cu pri"ire la obiectele lu+ii e(terne 4i la relaiile dintre ele. In=or+aia esenial; despre o clas; de obiecte<=eno+ene este re8u+at; Fn noiuni! care sunt cuceriri ale acti"it;ii co.niti"e 4i practice ale o+ului Fn decursul procesului istoric. De=iniiile selectea8;! din coninutul noiunilor! cIte"a note eseniale! considerate a =i necesare 4i su=iciente pentru conturarea conceptelor. Noiunea este abstraciune! Fn ti+p ce i+a.inea este o repre8entare =i.ural; a"Ind un .rad de sc6e+ati8are. Adesea! asocie+ noiunilor anu+ite i+a.ini! ca Fn .eo+etrie. 7orbi+ Fn acest ca8 de concepte =i.urale 4i la ele"i FntIlni+ siste+atic ase+enea constructe +intale. Cuno4tinele sunt in=or+aii care Fntrunesc atributul de ade";rate. Dru+ul de la percepie la noiune se =ace adeseori - dar nu obli.atoriu - prin prototip. Prototipul este 4i el un +od de repre8entare a unei cate.orii! dar proiecia ,re=lectarea- +intal; a cate.oriei se =ace Fn ca8ul acesta prin e(e+plare-tip ale .rupului de obiecte. In predarea cuno4tinelor se porne4te =ie de la e(e+ple<=apte concrete pentru a a#un.e - prin anali8;! sinte8; 4i .enerali8are - la de=iniia noiunii! la enunul unei re.uli etc. ,calea inducti";-' =ie c; se introduc iniial de=iniii ori descrieri concise! care se ilustrea8; apoi cu a#utorul datelor concrete ,calea deducti";-. Adeseori cele dou; procedee alternea8;! se F+bin; Fn "ariate +oduri. Pre8int; interes Fn acest conte(t proble+e cu+ sunt: aportul in=or+aional al e(e+plelor! articularea lor Fn anu+ite sec"ene! alternan; Fntre enunuri teoretice 4i e(e+ple! rolul sc6e+elor! respecti" +odelelor 4!a. /e =ace distincie Fntre e(e+plele care ilustrea8; i#e+i#locit o noiune sau cuno4tin; a"Ind "aloare de prototip 4i e(e+ple de contrast! de di=ereniere sau contra-e(e+ple! care rele"; prin opo8iie ceea ce nu &1 constituie sau nu aparine unui concept. De pild;! e(plicarea procesului de .Indire apare +ult Fnlesnit; dac; se ia ca noiune de contrast percepia: pri+ul proces sesi8ea8; .eneralul! esenialul din obiecte! Fn ti+p ce al doilea re=lect; indi"idualul! =iind i+a.inea unui obiect particular. Aceast; opiune Fn pre8entarea noiunii de .Indire i+pune apoi ale.erea e(e+plelor corespun8;toare. Cantonarea Fn e(e+ple-prototip =olosite la lecie duce la Fn.ustarea coninutului noiunilor ce se =or+ea8; la ele"i ,C. Predescu! I. 9adu! %))$-.

&0

Pentru ilustrare! spicui+ cIte"a situaii din 4coal;. La clasele a 7l-a 4i a 7BI-a le.area re8istorilor Fn serie 4i paralel e su.erat; prin =i.urile /.II.a 4i /.II.b. 9i 9: E! 6 9: Dac; pro=esorul cere ele"ilor s; recunoasc; tipul de le.are a re8istorilor Fn sc6e+a circuitului electric din =i.ura /.II.c! atunci apare 4ansa de a obine r;spunsuri .re4ite ,re8istori considerai Fn paralel-. Aceasta se datore4te suprapunerii repre8ent;rii =or+ate la ele"i pe e(e+pleprototip: asocia8; denu+irea tipului de le.are cu aspectul intuiti" al =i.urii .eo+etrice. Prototipul .6idea8; procesul de co+paraie. Fntr-o cercetare! T: Pudrea"e" ,%)2%- constata c; o bun; parte din ele"i , 0 din 0$- din clasa a 7K-a au .enerali8at desenele din +anual Fn =or+area noiunilor a+intite. Ei au asi+ilat le.area Fn serie cu dispunerea Fn linie a re8istorilor ,=i.ura 2.II.a- ar;tIndu-se co+plet derutai cInd li s-a cerut s; nu+easc; =elul de Dle.areE a becurilor din =i.ura ).II. & ?i.ura ).%%. De ase+enea! cInd li s-a dat s; =ac; sc6e+a unui +onta# de le.are Fn paralel a trei becuri! ele"ii Fn cau8; n-au reu4it s; dep;4easc; i+a.inea iniial; din +anual plasInd becurile Fn dreptun.6iuri ,=i.ura %$.II!-. La ace4tia s-a .enerali8at Da4e8area Fn dreptun.6iE ca =iind de=initorie pentru le.area Fn paralel. DPrototipul se substituie adesea conceptului 4i +onitori8ea8; procesul re8oluti"E ,5. 5iclea! %))&! pa.. $)-. i rf26_ -.? ?i.ura %$.%%. La .eo+etrie! +uli ele"i concep Fn;li+ea ca =iind totdeauna interioar; triun.6iului 4i sunt derutai Fn =aa unui triun.6i a"Ind un un.6i obtu8! la care Fn;li+ea corespun8;toare un.6iurilor ascuite cade Fn a=ara triun.6iului ,=i.ura %%.%%.-. &> ?i.ura %%.%%. De ase+enea! triun.6iul dreptun.6ic nu este recunoscut de unii ele"i decIt Fntr-o anu+it; a4e8are standard - cu un.6iul drept la ba8; ,Mos Fn stFn.aE-' ro+bul este recunoscut nu+ai dac; este a4e8at pe unul din "Ir=uri ,4i nu pe una din laturi-' pFn; Fn clasa a 7K-a! o parte din ele"i sunt con"in4i c; cercul are nu+ai dou; dia+etre 4.a. La .eo.ra=ie! s-a pre8entat +ac6eta - =ire4te! la scar; redus; - care ilustra noiunea de Dcu+p;na apelorE. Pe ba8a acestei sc6e+e! o parte din ele"i au tras conclu8ia - pri"itor la cu+p;na apelor - c; este o ridic;tur; +ic; de teren. In noiunea care s-a =or+at! ei au cuprins 4i o Fnsu4ire neesenial;! anu+e Fn;li+ea +ic;! pentru c; Fn +ac6eta pre8entat; Fn;li+ea era Fntr-ade";r +ic;. In ca8urile +enionate! cuprinderea Fn coninutul cuno4tinei a unor ele+ente =i.urale 4i neeseniale este consecina ilustr;rii conceptelor respecti"e printr-un +aterial intuiti" prea puin "ariat! pentru a Fnlesni discernerea Fntre esenial 4i neesenial. Pro=esorul trebuie s; st;pIneasc; =or+e succesi"e de e(e+ple-prototip pentru a introduce acelea4i noiuni pe trepte di=erite de co+ple(itate! co+plicInd pro.resi" aspectul lor intuiti". : TU !...L!.. Fnsu4irea noiunilor noi presupune st;pInirea unor repre8ent;ri sau noiuni anterioare ,noiu+ancor;-! care s; o=ere pre+ise pentru Fnsu4irea noilor cuno4tine. Bn coninut .anu+it! un set de noiuni se consider; accesibil cInd bene=iciul! sporul de cuno4tine datorat Fn";;rii! este

&&

proporional cu in"estiia de e=ort<e(erciiu depus' ne interesea8; deci cu ce pre este obinut un anu+it re8ultat. Desi.ur! anu+ite noiuni pot =i asi+ilate +ai de ti+puriu! dar cer un e=ort 4i un ti+p +ult prea +ari ,relaia nu +ai este liniar; Fntre e=ort 4i re8ultat-! Fn";area pre+atur; este Fnsoit; adesea de 4anse +ari de e4ec! de unde apoi atitudinea ne.ati"; Fn replic; =a; de acele do+enii ,de e(e+plu +ate+atic;-. O noiune se consider; accesibil; cInd Fntrune4te cel puin >> a reu4it; Fn testul de "eri=icare. CInd procentul de Fnsu4ire este +ai +ic apar se+ne de Fntrebare. Acest procent de reu4it; trebuie s; se apropie de 2$ a. Fn s=Ir4it! procesul de co+unicare! de trans+itere a in=or+aiei nu se Fnc6eie cu de8";luirea coninutului noiunilor - prin de=iniii! descrieri concise etc. - ci Fnsea+n; totodat; 4i Fncadrarea! situarea lor. Fn siste+ul de noiuni cone(e 4i desi.ur Fn conceptul care le Fn.lobea8;! =or+Ind ceea ce se nu+e4te Dba8a de cuno4tineE. /ec"enele de predare se articulea8; ast=el! =or+Ind siste+e: re8ultatul scontat nu e un +o8aic! ci o structur; sau ierar6ie bine de=inite. 5odul de articulare 4i siste+ati8are poate lua =or+a Fncadr;rii Fntr-o reea se+antic;! adic; Fntr-o clasi=icare ,ta(ono+ie- ba8at; pe raporturile .en-specie! +enit; s; conture8e Fn +intea ele"ului corelaiile dintre cuno4tine. Dup; cu+ obser"a M. Pia.et ,%)>1-! o noiune cap;t; contururi precise DFnL=uncie de toate ele+entele c;rora ea le este opus;! sau Fn care este Fn.lobat; ,sau pe care le Fn.lobea8; ea-E ,pa.. 2*-. Prin ur+are! st;pInirea uriei noiuni co+port; situarea ei Fn co+ple(ul relaiilor ierar6ice ,.en-specie-s ca 4i pe ori8ontal; ,specie-specie-. Corelaiile dintre concepte F+brac; ast=el =or+a aportului direct de in=or+aie - ca Fn de=iniie! unde o noiune se de=ine4te prin altele - dar 4i aspectul raporturilor de contrast sau opo8iie! cInd aportul in=or+aional apare Fn e=ectele de clari=icare reciproc;! de deli+itare precis;. &* II.&. 9adio.ra=ia procesului de Fn";are Ter+enul de Fn";are 4colar; dese+nea8; procesul de ac6i8iie +ne8ic;! asi+ilarea acti"; de in=or+aii! =or+area de operaii intelectuale! deprinderi +otorii 4i de atitudini. Dup; cu+ se "ede! de=ini+ procesul Fn";;rii 4colare prin produsul acestuia - in=or+aii! operaii intelectuale! deprinderi +otorii! atitudini etc. - deci Fn =uncie de ceea ce se Fn"a;! de coninut. E(ist; totu4i o relati"; autono+ie a procesului =a; de produs! de unde e(istena unor le.it;i co+une procesului ca atare. Din studiul proceselor de Fn";are s-a desprins un corpus de =apte 4i de principii! care se +enin "alide Fntr-o +are "arietate de situaii. Acestea alc;tuiesc teoria Fn";;rii! ale c;rei date 4i conclu8ii sunt preluate! Fncorporate Fn didactic;.. Ar =i .re4it s; se pun; se+nul e.alit;ii Fntre acti"itatea de Fn";are 4i procesul de +e+orare. Cu+ obser"; A. C6irce" ,%)**-. DFn";area nu este reductibil; la si+pla DFn+a.a8inareE a in=or+aiei trans+is; de c;tre pro=esor! la stocarea acestei in=or+aii Fn D+e+oria-depo8itE a ele"ului 4i nici actuali8area Fn +o+entul "eri=ic;rii datelor ac6i8iionateE ,pa.. %*-. Nu rareori Fn practica 4colar; se FntIlne4te o ase+enea ec6i"alare Fntre Fn";are 4i di"erse =uncii +ne8ice ,recunoa4terea! p;strarea! reproducerea cuno4tinelor-! Fnsu4irea cuno4tinelor! =or+area deprinderilor nu constituie doar sarcini de +e+orie' inter"ine aici atenia - ca o pri+; condiie a Fn";;rii - apoi percepia ,sub =or+a obser"aiei- 4i .Indirea - cu operaiile ei de anali8;! sinte8; 4i .enerali8are - dup; care ur+ea8; =i(area Fn +e+orie. In ansa+blu! Fn";area este un do+eniu .u"ernat de le.it;i statistice. O pri+; distincie se i+pune de la Fnceput. ConsiderInd o aciune sau o sec"en; tipic; de Fn";are 4colar;! aceasta pre8int; anali8ei 4tiini=ice dou; laturi sau aspecte solidare: a- aspectul +oti"aional 4i b- aspectul procesual al Fn";;rii. Cele dou; laturi alc;tuiesc o unitate indisolubil; 4i se des=;4oar; Fntr-o alternan; sau suprapunere u4or contrapunctat;. ?ire4te! ne interesea8; interaciunea acestor +o+ente! co+binarea lor dina+ic; 4i co+ple(;. Necesit;i de ordin didactic ne obli.; la disocierea 4i pre8entarea lor separat;. Aspectul +oti"aional se re=er; la .radul de an.a#are sau i+plicare al ele"ului Fn actul Fn";;rii! deci la relaia ele"-sarcin;! Fn ti+p ce aspectul procesual cuprinde

&1

+o+entele sau procesele care co+pun o sec"en; de Fn";are ,obser"are! .Indire! +e+orare etc.-. <<. &.%. Ni"elul de +oti"are! de acti"are cerebral; Fnele.e+ prin +oti"aia Fn";;rii totalitatea +obilurilor care declan4ea8;! susin ener.etic 4i direcio-nea8a acti"itatea de Fn";are ,P. Colu-. Constituie +oti"e ale Fn";;rii anu+ite trebuine de ba8; cu+ sunt trebuina de autoreali8are! de a=ir+are prin succes 4colar<para4colar' apoi i+pulsul curio8it;ii! care este o prelun.ire a re=le(ului de orientare' dorina de a obine note bune pentru a satis=ace p;rinii sau pentru a =i Fntre pre+ianii clasei' tea+a de pedeaps;! de e4ec' anu+ite interese! opiuni pro=esionale etc. 7ectorul +oti"-scop Fndepline4te o dubl; =uncie: una de acti"are! de +obili8are ener.etic; 4i o =uncie de direcionare a conduitei. E(ist; o le.e a opti+ului +oti"aional. Orice act de Fn";are este de re.ul; pluri+oti"at. Din co+punerea +oti"elor 4i i+boldurilor apare o re8ultant;! un .rad de +oti"are =a; de sarcina respecti";! care cap;t; e(presie concret; Fntr-o anu+it; +obili8are ener.etic; sau ni"el de acti"are cerebral;. Intre acest ni"el de acti"are 4i prestaia e=ecti"; sau randa+entul obinut e(ist; o anu+it; relaie care este Fn=;i4at; Fn =i.ura % .%%. /e poate ur+;ri intuiti" aceast; relaie: linia ascendent; a ni"elului de acti"are este dublat; de o curb; Fn =or+; de DBE in"ersat a per=or+anei. Ni"elul prestaiei ] ni"el critic Curba per=or+anei Ni"el de acti"are ?i.ura % .%%. &2 /ub un ni"el +ini+ de acti"are Fn";area nu are loc! nu se produce reacia de orientare. 9anda+entul e=ecti" cre4te paralel cu ni"elul acti";rii pFn; la un punct sau ni"el critic! dincolo de care un plus de acti"are antrenea8; un declin al prestaiei! supra+oti"area pre8int; e=ecte ne.ati"e. /e citea8; Fn acest sens +obili8area ener.etic sna(i+; a 6iper+oti"ului - Fn raport cu orice sarcin; - ceea ce duce la de8or.ani8area conduitei. E(ist; dec + opti+ +oti"cttional! care este o 8on; Fntre ni"elul +ini+ 4i cei +a(i+ al acti";rii 4i care di=er; Fntro +;siL de la o persoan; la alta Fn =uncie de .radul de di=icultate al sarcinii! de aptitudini! de ec6ilibrul e+oti" 4i ten. `era+ental etc. Dac; un opti+u+ de atenie corespunde unui ni"el +ediu de acti"are cerebral;! care =acilitea8; inte.rarea +esa#elor e(terne! - sub un anu+it pra.! nu are loc reacia de orientare -! Fn sc6i+b.! dep;4irea ni"elului opti+! e(cesul de +oti"aie produce +ai curInd o reacie de alar+; ce distorsionea8; percepia! soldIndu-se cu e=ecte ne.ati"e. Practic.! Fn";area are la ba8; atIt +oti"e e(terne ,nota! lauda! pedeapsa-! cIt 4i +oti"e interioare acti"it;ii ca atare. Bn 4colar Fn"a; la Fnceput sub presiunea unor cerine e(terne controlul iiea"ersi" are un e=ect sti+ulati" -! pentru ca! ulterior! descoperind coninutul unei +aterii de Fn";;+Int! s; =ie ani+at de un interes co.niti"! care ine de cate.oria +oti"elor intrinseci al;turi de aspiraiile cu direcionare pro=esional;! de satis=acia Lucrului bine =;cut 4. a. Trebuie s; di=erentie+ co+ple(ul subiecti"! di=u8! =luctuant =or+at din atracii! pre=erine! dorine! =a; de anu+ite acti"it;i pro=esionale 4i interesul propriu-8is de=inii ca Do atitudine stabili8at; de natur; e+oti"-co.niti"; =a; de obiecte 4i acti"it;i! Fn care +oti"ele acionea8; din interiorul 4i nu din a=ara acti"it;ii respecti"eE ,A. C6irce"! %)*&! pa.. % *-. Atraciile 4i pre=erinele pentru o disciplin; sau alta! spre o pro=esiune sau alta! constituie doar pre+isele =or+;rii intereselor. De=initoriu este ceea ce in"este4te ele"ul pentru reali8area unor ase+enea dorine! nu si+pla declaraie de opiune sau pre=erin;. Adesea Fn clasele 7I-7III nu e(ist; nici o concordan; Fntre pre=erine pro=esionale 4i succesul 4colar Fn do+eniile respecti"e ,=eno+en FntIlnit pFn; la >$ a din ele"i-! ceea ce denot; c; atraciile 4i dorinele

&>

respecti"e sunt di=u8e! =luctuante! +ai curInd Fn planul "is;rii! al re"eriei! decIt Fn planul aciunii ,A. C6irce"! %)*&! pa.. %&>-. Do+eniile de succes ,4colar- se do"edesc cele +ai predicti"e pentru opiunea 4colar; 4i pro=esional; la ele"ii +aturi. Di=erite stadii "orbesc! de ase+enea! de un declin relati" al +oti"aiei pentru Fn";are Fn clasele +edii ,9.C. Le=rancois. $$$-. De =apt! proble+a nu este de a a4tepta apariia spontan; a +oti"aiei! ci a pune accentul pe or.ani8area condiiilor de Fn";are' ast=el FncIt acestea s; de"in; =actor de Fnt;rire. Produce e=ecte +oti"aiionale percepia clar; a scopului! a obiecti"elor acti"it;ii! care #usti=ic; dru+ul ce ur+ea8; a =i parcurs' apoi perspecti"a aplicabilit;ii Fn practic; sau pentru pre.;tirea ulterioar; care +erit; e=ortul depus. De ase+enea! ni"elul de +oti"are este Fntreinut de con4tiina unui spor de cuno4tine sau a deprinderii unei te6nici. La acestea se adau.; crearea de situaii-proble+;! or.ani8area de e(periene! de+onstraii etc. Orice lecie sau acti"itate practic; F+bin; ele+entul cunoscut! =a+iliar! cu o in=or+aie inedit;' interesul este tre8it de cota de ne=a+iliar din coninutul sau din +odalitatea de predare. E(ist; un ni"el opti+ al cotei de proble+atic! de inedit! care Fntreine curio8itatea' un "olu+ prea +ic de D4ituaii-prpble+;E! deci a unor oca8ii reduse de a Fn=runta di=icilul sau noul! produce plictiseala. Pe de alt; parte! dincolo de un ni"el opti+! co+ple(itatea dep;4e4te pe ele" 4i produce blocarea! suspendarea e=ortului. /e.+entarea sarcinii sau e4alonarea e=ortului sunt soluii de ie4ire din i+pas. Bn +oti" se+ni=icati" Fl constituie sti+a de sine! care se conturea8; din dina+ica succeselor 4i e4ecurilor proprii! din co+paraia continu; cu ceilali 4i din aprecierea .nipului-clas;. Orice ele" tinde s;-4i +enin; statutul 4colar. Intre ni"elul de aspiraie 4i per=or+ana 4colar; e(ist; o relaie circular;. 5oti"aia poate e"olua dup; o spiral; ascendent; dar 4i dup; una re.resi";! Fn =uncie de senti+entul e=icienei personale. 9eu4ita Fntr-un do+eniu este condiionat; de aptitudini! iar succesul obinut spore4te interesul pentru disciplin;! =apt care aduce o in"estiie +ai +are de e=ort 4i concentrare Fn +;sur; s; duc; la de8"oltarea aptitudinilor! la re8ultate 4i +ai bune. E"oluia acestei +oti"aii se Fnscrie pe o spiral; ascendent;: aptitudinile duc dup; ele interesele! iar de8"oltarea intereselor potenea8; aptitudinile! Fn sc6i+b! insuccesul repetat! =rustrarea se Fnscriu adeseori Fntr-o spiral; re.resi";' dac; ele"ul nu reu4e4te s; Fnelea.;! s; =ac; =a; &) cerinelor! atunci =ie c; renun; la e=ortul de Fnele.ere! se rese+nea8; - ceea ce se +ani=est; prin indi=eren;! descura#are - =ie c; se opune de-a dreptul e=ortului! +ai ales cInd inter"ine 4i presiunea celor din #ur ,7. Pa"elcu! %)> ! pa.. 2$-2 -. /pirala re.resi"; constituie aici spirala Dde+oti";riiE! a stin.erii interesului 4i a coborIrii ni"elului de aspiraie. Cercet;rile arat; c; "olu+ul de e=ort pe care un ele" este dispus s;-% in"esteasc; Fntr-o sarcin;! depinde de con4tiina e=icacit;ii proprii. II.&. . Fn";area: aspectul procesual Acti"itatea de Fn";are 4colar; pre8int; o des=;4urare procesual; Fn care distin.e+ o serie de =a8e. Este "orba +ai FntFi de perceperea<receptarea +aterialului! ceea ce Fnsea+n; +ai FntIi inducerea unei st;ri de atenie! de acti"are cerebral;! a4a cu+ s-a ar;tat. Pe =ondul acesteia are loc Fnre.istrarea! perceperea acti"; a datelor concrete 4i "erbale cuprinse Fn o=erta leciei sau acti"it;ii practice. In continuare! .raie proceselor de anali8;! sinte8; 4i .enerali8are ,asupra +aterialului- se desprind relaii 4i note rele"ante! are loc!Fnele.erea! p;trunderea prin .Indire a datelor! ceea ce "a Fnse+na condensarea in=or+aiei Fn noiuni! le.i! principii etc. Inter"ine apoi =i(area Fn +e+orie! DstocareaE in=or+aiei 4i Fn =inal utili8area ei!! actuali8area cuno4tinelor sub =or+a reproducerii 4i +ai ales a oper;rii! a trans=erului Fn condiii apropiate de cele de la lecie sau Fntr-un conte(t nou. De notat c; Fn aceast; succesiune! procesul de +e+orare prelun.e4te actul co.niti" ca atare' +ai precis! e(ist; Fn parte o suprapunere a +e+or;rii peste aciunea co.niti"; - orice cunoa4tere =iind i+plicit o Fnre.istrare -! pentru ca!

&*

Fn continuare! s; aib; loc o aciune +ne8ic; autono+;! subordonat; elului Dstoc;riiE ca atare. ?ire4te! =inali8area sec"enei de Fn";are o constituie aplicarea cuno4tinelor! operarea cu ele. O ase+enea decupare Fn =a8e! cu+ este cea Fn=;i4at; +ai sus - repre8int; doar oLpri+; apro(i+aie. Etapele reperate 4i +odul lor de articulare Fn structura procesului de Fn";are cap;t; aspecte di=erite Fn =uncie de coninutul ce se Fn"a;! de particularit;ile clasei etc. Dac; la Fnc6eierea sec"enei de Fn";are se scontea8; o deprindere +otorie! co+ponena 4i succesiunea +o+entelor "a respecta condiiile 4i etapele =or+;rii deprinderilor' dac; "a =i "orba de Fnsu4irea unor concepte! succesiunea "a =i alta. Teoria Fn";;rii este abordat; tot +ai +ult din perspecti"a orient;rii co.niti"e ,C. Le=rancois! $$$-. E. &. .%. Fn";area +otorie Pro.ra+ele de acti"it;i practice incluse Fn 4coal; pre";d un "olu+ Fnse+nat de deprinderi +otorii! a c;ror =or+are se Fncadrea8; Fn bun; +;sur; Fn ceea ce nu+i+ Fn";area sen8orio+otorie. Tot a4a acti"it;ile de educaie =i8ic; 4i sport se Fncadrea8; Fn acest tip de Fn";are! Dac; ne re=eri+! de pild;! la o operaie de +unc;! pute+ distin.e o sea+; de co+ponente. Este "orba +ai FntIi de actul +otor de +Inuire a unei unelte ,co+ponenta +otorie-! apoi de cule.erea de in=or+aii "i8uale - cu pri"ire la supra=eele prelucrate etc. - ca 4i de se+nale propriocepti"e sesi8ate de e(ecutantul operaiei ,co+ponenta in=or+aional;-. La acestea se adau.; re.la#ul 4i controlul actului prin anu+ii indici de calitate - preci8ia di+ensional; etc. i+pu4i de sarcina de +unc; Fn care o operaie sau alta se inte.rea8;. Fn s=Ir4it! se poate desprinde 4i o co+ponent; intelectual; concreti8at; Fn +o+entele de .Indire! Fn strate.ia de +unc;. Dup; cu+ se "ede! deprinderile de +unc; nu sunt reductibile ia Fnsu4irea actului +otor ca atare! ci presupun +o+ente de in=or+are! de plani=icare! de reali8are +otorie! de control! care alternea8; sau se suprapun. In e(presie "i8ibil;! acestea se reduc la o co+ponent; sen8orial; ,percepti";- 4i una +otorie! =ie c; este "orba de Fntoc+irea unui desen! e(ecutarea unui +onta# electrote6nic! e=ectuarea unei operaii de +unc;! reproducerea unei sec"ene de +i4c;ri la .i+nastic; etc. Toate acestea sunt Fn esen; acte sen8orio+otorii! FntrucIt co+port; le.;turi sau relaii ordonate Fntre anu+ite date sen8oriale 4i .estul +otor. E(ecutInd! de pild;! un +onta# pe ba8a unei sc6e+e! +Ina ur+ea8; parc; oc6iul! o percepie "i8ual; este transpus; Fntr-o reali8are +otorie. Este "orba Fn =inal de o con#u.are! datorat; e(erciiului! Fntre percepie 4i .estul +otor care =or+ea8; laolalt; o unitate: deprinderea +otorie. Punctul de plecare Fn Fnsu4irea unei deprinderi practice! a unei aciuni +otorii Fl constituie preluarea prin obser"aie a unui +odel al actului. Br+;rind de repetate ori sec"ena de +unc;! Fnsoit; de e(plicaii 1$ "erbale detaliate pe ele+ente sau +o+ente! se =or+ea8; o i+a.ine iniial; care - pe ba8a unei serii de taton;ri -apro(i+ea8; tot +ai bine actul respecti"! de"enind treptat o sc6e+; anticipatoare! un +odel intern al actului. Aceast; sc6e+; anticipatoare se traduce Fntr-un pro.ra+ al aciunii care pre=i.urea8; .esturile +otorii! direcia 4i a+plitudinea lor! +odul de articulare. Dup; o pri+; =a8; co.niti";! de orientare 4i =a+iliari8are! Fn care se conturea8; +odelul aciunii! ur+ea8; o etap; a Fn";;rii analitice! pe operaii! Fn care aciunea +ai co+ple(; se decupea8;! se =racionea8; de re.ul; Fn acte co+ponente ce se Fnsu4esc pe rInd. Pe parcurs inter"in =a8e de uni=icare a ele+entelor Fntr-un ansa+blu. Datorit; "olu+ului li+itat al ateniei! aceste Fncerc;ri se soldea8; obi4nuit cu erori: =iind atent la e(ecutarea unei operaii! 4colarulle o+ite pe celelalte! reali8area corect; a unei operaii se asocia8; cu eroare +a(i+; la celelalte! Fn pri+-planul con4tiinei a=lIndu-se cInd o operaie! cInd alta. O dat; cu e(erciiul se produce o auto+ati8are parial;. Inter"ine ast=el cea de-a treia etap; Fn =or+area deprinderilor: +o+entul or.ani8;rii 4i siste+ati8;rii p;rilor sau detaliilor aciunii.

&2

Actele disparate se uni=ic;! se F+bin;' sunt selecionate detaliile corecte Fn ti+p ce erorile se eli+in;! se reduc +i4c;rile para8ite 4i e=ortul inutil. In=or+aia util; este prele"at; nu+ai Fn +o+ente nodale ale sec"enei de r;spunsuri. 9eperarea se+nalelor utile se =ace Fn a"ans =a; de .estul +otor: apare ast=el o anticipare percepti";! un decala# util Fntre in=or+aie 4i reacia propriu-8is;. De e(e+plu! la dactilo.ra=ele antrenate! oc6ii sunt +ereu Fn a"ans =a; de +In;' de ase+enea! Fn citirea oral;! oc6iul D=u.eE Fnaintea pronuniei "ocale cu cea 1 cu"inte! =apt care or.ani8ea8; Fn anticipaie r;spunsul "ocal! Fn =inal! se produce sinte8a 4i inte.rarea operaiilor Fntr-o aciune unitar;. Bn sin.ur se+nal ,indiciu- a#un.e s; declan4e8e Fntrea.a sec"en; de r;spunsuri. Concentrarea ateniei se deplasea8; de ia detaliile aciunii la ansa+blul ei. O trans=or+are tipic; Fn re.la#ul actelor +otorii const; Fn trecerea de la controlul e(terocepti" la cel propriocepti"! =apt care +arc6ea8; apariia auto+atis+ului Fn e(ecutarea sec"enei de acte. O dat; cu aceasta se constituie ceea ce nu+i+ deprinderi. Deprinderile sunt co+ponente auto+ati8ate ale acti"it;ii! +oduri de aciune Fn";ate! auto+ati8ate .raie e(erciiului! repet;rii. De =apt! ter+enul de deprindere indic; .radul de st;pInire! de =i(are a unei aciuni sau operaii! rele"Ind caracteristica psi6olo.ic; a des=;4ur;rii acti"it;ii ,4i nu o =or+aiune distinct; de aceasta-. E(ist; deprinderi +otorii 4i deprinderi intelectuale. De=initoriu pentru a+bele cate.orii de deprinderi este auto+ati8area secundar;! =aptul c; au =ost +ai FntIi acte con4tiente 4i au de"enit ulterior Fn +are parte auto+ate .raie e(erciiului. Ceea ce le deosebe4te este =aptul c; deprinderile intelectuale repre8int; aciuni interiori8ate! "eri.a lor +otric; reducIndu-se la +ini+u+ ,notare sau sc6e+ati8are .ra=ic;! relatarea "erbal; a r;spunsului =inal ca Fn calculul al.ebric! trans=or+area unei ecuaii tipice etc.-. De ase+enea! deprinderile intelectuale ad+it o +ai +are "ariaie 4i elasticitate! +oti" pentru care ele pot =i nu+ite sc6e+e! Fn sensul c; aceste deprinderi =i(ea8; doar articulaiile unei +etode de lucru! linia tipic; de +i4care a .Indirii! raiona+entul tipic Fn re8ol"area unui .en de proble+e etc.! restul detaliilor r;+InInd "ariabile. <<. &. . . ?or+area noiunilor 4i operaiilor +intale ?or+area noiunii constituie unitatea de ba8; sau !!+odululE instruirii! +oti" pentru care nu+eroase cercet;ri au =ost dedicate acestei te+e. Dup; cu+ s-a ar;tat! cuno4tinele 4i noiunile se =or+ea8; pornind de la o=erta de date concrete 4i "erbale. Este "orba adesea de o colecie de date sau e(e+ple Fn alternan; cu e(plicaii! descrieri condensate! re.uli etc. ConsiderInd un uni"ers B de obiecte! +ai precis un e4antion u din acest uni"ers! colecia de date 4i e(e+ple cuprinse Fn predare constituie o parte din acest e4antion. /unt alese obiecte<e(e+ple cu "aloare de PI . i## =iltru o noiune. In =or+area cuno4tinelor! a prototipurilor 4i a conceptelor! ele"ul a"ansea8; prin apro(i+aii succesi" /-au conturat anu+ite trepte psi6o.enetice pe parcursul 4colarit;ii. Este "orba de patru ni"eluri ,K. Plausiuciui! %)*> 4.a.- 4i anu+e: ,%- ni"elul concret! , - ni"elul identi=ic;rii! ,0- ni"elul clasi=icator 4i ,&- ni"elul =or+al. Ele+entele ce conturea8; un concept - ter+enul! denu+irea notelor de=initorii 4i re=erentul 1% ,cate.oria de obiecte la care se re=er;- - le pute+ FntIlni la oricare din cele patru paliere! care nu sunt de alt=el trepte obli.atorii. ?iecare ni"el Fn.lobea8; pe cel precedent 4i Fl dep;4e4te! ceea ce nu Fnsea+n; c; Fnsu4irea unei noiuni nu s-ar putea situa - la o anu+it; "Irst; - direct la un ni"el superior ,clasi=icator sau =or+al-. La ni"elul concret FntIlni+ ter+enul corespun8;tor dar acesta este si+pl; etic6et; "erbal; aplicat; unui lucru ,prototip-' ele"ul recunoa4te un obiect FntIlnit Fn e(periena anterioar;! Fl distin.e de celelalte 4i Fi atribuie denu+irea adec"at;. De e(e+plu! 4colarul +ic recunoa4te un triun.6i! Fl ale.e corect din colecia de piese a=late la Fnde+In;! =;r; s; =ie Fn +;sur; s;-i dea o de=iniie. Este! Fn continuare! ni"elul prototipului. Procesul ca atare F+bin; un cu"Int-etic6et; cu o percepie sau repre8entare. Ni"elul identi=ic;rii presupune recunoa4terea aceluia4i obiect - cFe+i+it

&)

printr-un ter+en dat - Fn di=erite iposta8e spaio-te+porale sau =iind perceput Fn +odalit;i sen8oriale di=erite ,"i8ual! auditi"! tactil etc.-. Inter"ine un ele+ent de .enerali8are FntrucIt lucrul! de4i Fn iposta8e sau =or+e di=erite! este considerat acela4i. De e(e+plu! +asa de lucru! +asa de la cantin;! +asa rotund; etc. sunt cuprinse sub aceia4i ter+en! conturInd un portret re8u+ati"! =;r; a alc;tui propriu-8is clase. Ni"elul clasi=icator se caracteri8ea8; iniial prin capacitatea ele"ului de a subsu+a aceluia4i ter+en dou; sau +ai +ulte e(e+ple distincte - pe ba8a unor atribute direct perceptibile -! =;r; a putea #usti=ica clasi=icarea Fns;4i! Fntr-o colecie de obiecte! ele"ul separ; corect e(e+plarele care ilustrea8; un concept - reperInd pe celelalte ca =iind di=erite sau Dnon-e(e+pleE - dar nu reu4e4te s; dea o de=iniie. In s=Ir4it! la ni"elul =or+al! 4colarul poate l;+uri precis conceptul Fn ter+enii notelor sale de=initorii! reu4ind s; e"alue8e corect e(e+ple 4i contra-e(e+ple ,pre8entate sau nu+ai descrise- Fn =uncie de atributele eseniale cuprinse Fn de=iniia 4tiini=ic acceptat;' de ase+enea! conceptul de"ine operant Fn re8ol"area de proble+e ,Plausnieier! op. cit.! pa.. >-%&-. Br+;rind dina+ica procesului co.niti" pe un anu+it itinerar 4colar se poate constata predo+inarea! respecti" suprapunerea unor ni"eluri! al;turi de o e"oluie uneori Fn 8i.-8a. cu l;r.iri 4i restrIn.eri Fn coninutul noiunilor - Fn =uncie de tr;s;turile +aterialului-suport utili8at Fn predare! Fn c6ip =rec"ent! ele"ii r;+In cantonai Fn concepte =i.urale! Fn care in=or+aia este asociat; unui e(e+plu sau +odel-intuiti" luat ca prototip la lecie sau din +anual. Din +i#loc ds ilustrare! e(e+piiil-prototip de"ine purt;torul noiunii Fns;4i cu o sea+; de distorsiuni inerente ,I. 9adu! %)*&-. 9eiese - a4a cu+ s-a subliniat - c; noiunile se construiesc a"Ind ca suport prototipurile sau e(e+plele tipice! +ai curInd decIt lista atributelor de=initorii. Dru+ul spre conceptul abstract =rece adesea prin conceptul =i.urai! care se suprapune e(e+p5ui-prototip. Fn =uncie de +odul de structurare a. o=ertei de in=or+aie la lecie 4i Fn alte acti"it;i pute+ Fn=;i4a ce] puin dou; strate.ii tipice Fn =or+area noiunilor la. ele"i. Este "orba +ai FntIi de strate.ia nu+it; inducti";! Fn care noiunea se =or+ea8; pe ba8a desprinderii notelor co+une unui .rup de obiecte<e(e+ple pre8entate ,F. 9adu! %)2>-. ?iecare Fnsu4ire ,not;- .;sit; -Fn cursul acti"it;ii de anali8; 4i co+paraie - la %- obiecte sau =eno+ene din colecia de date constituie o ipote8; de "eri=icat Fn pa4ii ur+;tori. Intre +aterialul concret pre8entat 4i r;spunsul cerut ele"ului se interpune un +ecanis+ intern de=or+are 4i triere de ipote8e asupra esenialului. Ad;u.area de e(e+ple ,obiecte- din aceea4i clas; i+pune notele co+une! eseniale - ceea ce Fnsea+n; pe plan +intal o triere succesi"; de ipote8e prin eli+inare<adaos de ele+ente - =apt care =acilitea8;. .enerali8area. Bn e(e+plu si+plu' La o lecie de .ra+atic; Fn ciclul pri+ar se introduce noiunea de subiect! pon+idu-se de la cIte"a propo8iii scrise pe tabl;: Clasa noastr; este +are. 5arcela este ele"; de ser"iciu. Copiii ud; =lorile. /oarele Fnc;l8e4te tot +ai puin. Pe ba8a anali8ei 4i discuiei colecti"e se reperea8; - prin subliniere - subiectul din =iecare propo8iie! apoi se enun; de=iniia! care este repetat; de +ai +uli ele"i! Fn e(erciiul aplicati" i+ediat se constat; o .re4eal; 4i anu+e! un nu+;r de copii a#un. la o .enerali8are Fn.ust;: subiectul - pri+ul cu"Int din propo8iie. Aceast; .enerali8are a =ost =a"ori8at; de .rupa#ul de e(e+ple discutate. Pentru corectarea .re4elii se pre8int; 4i se anali8ea8; Fn continuare %- e(e+ple de contrast ,de pild;! DIn =aa b;ncilor se a=l; catedra.E- care contraria8; .enerali8area pripit; 4i duce la noiunea corect;. 1 Pornind de la o=erta de date a leciei! ele"ul a#un.e - printr-un cu+ul structurat de note

1$

co+une - la un DconstructE +intal! la o .enerali8are! pentru ca prin introducerea unui ele+ent de contrast ,e(e+plu di=ereniator-! aceast; i+a.ine s; se trans=or+e Fntr-o noiune unitar;! inte.rat;! dobIndind e(presie "erbal; Fntr-o de=iniie! descriere etc. ,I. 9adu! %)2>-. Dup; cu+ a+ ";8ut la un +o+ent dat! noiunea .enerali8ea8; e(e+plul-prototip. De aceea pentru a Fnlesni procesul de decantare a esenialului din obiecte<e(e+ple etc. s-au conturat procedee de =acilitare a acti"it;ii de .enerali8are. /-a constatat! de pild;! c; ad;u.area de ele+ente<obiecte din aceea4i clas; Fnlesne4te procesul de conceptuali8are dac; se p;strea8; constante notele eseniale - care intr; Fn de=iniie! caracteri8;ri - =;cInd Fn acela4i ti+p "ariabile notele neeseniale ,N.A. 5encinsNaia! Al. 9o4ea-. De ase+enea! a reie4it i+portana introducerii ele+entelor de contrast! a e(e+plului di=ereniator! care deli+itea8; - prin opo8iie - un concept de altul ,Al. 9o4ea! %)1>-. Contra-e(e+plul sau e(e+plul de contrast este necesar s; =ie introdus ori de cIte ori apare tendina spre .enerali8are pripit;. La o serie de discipline! s-au in"entariat din practic; di=icult;i 4i .re4eli tipice! indicInd surse posibile de eroare Fn or.ani8area sec"enei de predare-Fn";are! precu+ 4i =elul e(e+plelor de contrast. CInd Fn predare a"e+ de-a =ace cu +etode e(po8iti"e! iar in=or+aia esenial; este trans+is; "erbal! =or+area noiunii se ba8ea8; pe trans=erul de se+ni=icaie: o noiune nou; este Fnsu4it; .raie ec6i"al;rii! punerii ei Fn ecuaie cu alte noiuni cunoscute care-i F+pru+ut; sensul ,trans=er se+antic-. Totodat; coninutul conceptului se de8";luie prin e(e+ple care-% ilustrea8; 4i se deli+itea8; +ai clar! prin e(e+ple de contrast. Aceast; strate.ie ar putea =i nu+it; deducti";. Fnsu4irea noiunilor 4i operaiilor +intale =ace ca acestea s; se inte.re8e Fntr-o ar6itectur; co.niti";! conturInd Dba8a de cuno4tineE Fn care ele+entele se asocia8; ,de"in solidare-! traseele se prescurtea8;. Bn itinerar co.niti" o dat; parcurs se +odulari8ea8;! adic; apare Fn.lobat 4i dep;4it Fn pa4ii care-i ur+ea8; 4i pentru care constituie pre+ise subFnelese. E(e+plu: La arit+etic;! Fn clasa I! un calcul si+plu! cu+ este &d0S*! apare la un +o+ent dat ca o asociaie care =uncionea8; auto+at. Anali8a psi6o.enetic; ne de8";luie procesul sec"enial care a dus de la =or+a iniial; e(tern; la actul +intal prescurtat! care =uncionea8; ca o si+pl; asociaie 4i Fn care este DFncapsulatE Fntre. de+ersul anterior. Punctul de plecare Fn =or+area acestei operaii +intale la 4colarul +ic Fl constituie aciunea e(tern;! cu obiecte concrete. Adunarea Fn cadrul pri+elor 8ece unit;i ia =or+a unui act sen8orio-+otor: se deplasea8; 4i se adau.; Fn +od real un .rup de obiecte la altul! dup; care copilul le consider; F+preun;. A"Ind s; adune D&d0E! copilul =or+ea8; FntIi .rupe de obiecte ,bei4oare! castane etc.-! apoi socote4te Fn parte =iecare unitate din a+bele .rupe ,Dl! ! 0! & -Y 1! >! *E- 4i stabile4te su+a acestora ,D=ac *E-. Blterior procesul se transpune pe planul li+ba#ului intern! adic; pe planul +intal propriu-8is! Fn care operaia se reali8ea8; ca act de .Indire. In ur+a acestui =apt! ea se "a abstra.e! adic; se "a deta4a de condiiile concrete! neeseniale ,de bei4oare! castane! de a4e8area lor Fn spaiu etc.-! dobIndind un caracter .enerali8at. TrecInd la socotitul Fn +inte! pentru Fnceput copilul p;strea8; iteraia si+pl; a unit;ii! de4i Fntr-o =or+; pur "erbal;. Treptat! Fns;! procesul +intal se precurtea8;: Fntr-o anu+it; etap;! ele"ul adau.; la pri+ul ter+en pe al doilea luat pe unit;i ,D& g[ 1! >! *! =ac *E- pentru ca ulterior! la pri+ul ter+en al adun;rii s;-% adau.e pe al doilea! luat ca tonalitate ,D&d0 =ac *E-. Traseul co.niti" o dat; parcurs se +odulari8ea8;! de"ine un +ecanis+ relati" autono+! care prescurtea8; dru+ul Fnsu4irii altor cuno4tine. Practic! nu+ai =inalul! outputul acestui +ecanis+ particip; Fn continuare la celelalte procese ale lanului co.niti". De8"oltarea ba8ei de cuno4tine se construie4te +ereu pe un alt ni"el. De e(e+plu! adunarea o dat; Fn";at; pas cu pas! ulterior Fn+ulirea! "a putea =i introdus; ca adunare repetat;! =;r; recursul obli.ator la aciunea obiectual;: aceasta se poate reduce ast=el la si+ple Doperaii de condeiE! operInd cu si+boluri. In ba8a de cuno4tine inter"in +ereu ase+enea prescurt;ri 4i condens;ri. In ca8ul

1%

rutinelor de lucru! =i(ate ca deprinderi! Fn cursul raiona+entelor cInd a#un.e+ la ase+enea rutine - condensate Fn etic6ete "erbale - nu este necesar s; le +ai e(ecut;+' ele"ul se +ulu+e4te doar s; le presupun;! /unt trasee parcurse repetat care se +odulari8ea8;! de"in autono+e 4i la care se poate recur.e ori. and cu u4urin;! ast=el FncIt e(ecuia lor e=ecti";! de =iecare dat;! nu +ai este necesar;. -% de cuno4tine o dat; elaborat; +;re4te "ite8a de procesare a in=or+aiei Fntr-un do+eniu. Cuno4tineic! iiXi pot a"ea acces +ai rapid Fn +e+oria de lun.; durat;! Fnele.erea de"ine +ai rapid; .raie inte.r;rii 4i asis icLii Fn sc6e+ele co.niti"e de#a =or+ate. 10 Este de +enionat! Fn continuare! c; Fnsu4irea te+einic; a unui +aterial ur+ea8; s; F+bine! s; =ac; solidare dou; +o+ente: =or+area 4i utili8area! respecti" aplicarea cuno4tinelor<noiunilor. De notat c; .Indirea operea8; nu nu+ai cu noiuni! dar 4i cu repre8ent;ri sau concepte =i.urale ,=or+e .eo+etrice-! cuprin8Ind note eseniale 4i relaii rele"ante! +enite s; oriente8e acti"itatea. Aceast; in=or+aie condensat; constituie propriu-8is cuno4tinele. s-E(e+plu: Fn 4tiinele biolo.ice descrierea unei =a+ilii sau specii o=er; in=or+aia necesar; pentru identi=icarea unei plante! Fn practic; se postulea8; c; din +o+eai ce s-au trans+is anu+ite cuno4tine! in=or+aia respecti"; de"ine auto+at e=icace! operati";. Or! trebuie =or+ate strate.iile de utili8are 4i aplicare. /pre e(e+plu! la botanic; ar =i indicat; transcrierea in=or+aiei Fnsu4ite Fn sc6e+e de recunoa4tere di6oto+ice! /pre e(e+plu! Fn =aa unei plante ,pre8u+ti" din =a+ilia co+po8itelor-! ele"ul constat; +ai FntFi c; are =run8ele cu ner"uri ra+i=icate ,nu paralele- - ceea ce Fnsea+n; c; are de-a =ace cu p/ante dicotiFe - apoi "a re+arca Fn"eli4ul =loral si+plu! =apt care i+pune continuarea anali8ei =lorale pentru particulari8are' Fn pasul ur+;tor "a reine c; este "orba de =iori co+plete ,cil sta+ine 4i pistil-! dup; care r;+Ine s; se preci8e8e tipul in=lorescenei. Iu =ina]! 4colarul "a recunoa4te in=lorescena capitul! care d; i+presia unei sin.ure =lori! 4i "a conc6ide =a+ilia co+po8itelor. Aceast; suit; de pa4i este stabilit; Fntr-o sc6e+; recapitulati";! Fntr-un tabel deter+ina tor si+plu! pre";8ut pentru Fncren.;tura an.iosper+elor! care conduce din aproape Fn aproape Ia re8ultat. E"ident! tabelul care Dpro.ra+ea8;E acti"itatea de recunoa4tere ur+ea8; s; se Fncadre8e Fn do+eniul studiat de ele"i. EI nu trebuie +e+orat ca atare! ci utili8at ca .6id! ceea ce asi.ur; o =i(are pe parcurs! prin utili8are. Fn +od analo. pot =i concepute aplicaiile 4i la alte discipline. ?i(area 4i reactuali8area. CInd 4colarul este pus s; opere8e cu noiunile Fnsu4ite! s; =oloseasc; e=ecti" in=or+aia dobIndit;! el reactuali8ea8; cuno4tinele! =ace do"ada st;pInirii lor. Aceast; reactuali8are din +e+orie a cuno4tinelor poate lua =or+a recunoa4terii - ca Fn e(e+plul de +ai sus -! a reproducerii in=or+aiei "erbale sau a utili8;rii deprinderilor Fn condiii inedite. /e consider; adesea c; ele"ul cunoa4te =apte sau e"eni+ente pentru c; le descrie sau le Dpo"este4teE' de +ulte ori se accept; o de=iniie drept +;rturie a cunoa4terii unui lucra. Alt;dat; se aprecia8;! c; ele"ul 4tie cInd reu4e4te s; Fncadre8e =aptele! obiectele Fntr-o noiune ,4tiine biolo.ice! .ra+atic;! istorie etc.-. 9eactuali8area din +e+orie a in=or+aiei "erbale poate a"ea loc .raie unor +ecanis+e asociati"e sau dup; principiul reor.ani8;rii acti"e a +aterialului. 9e8ol"area de proble+e! precu+ 4i de sarcini practice! i+plic; actuali8area deprinderilor =or+ate! Fn s=Ir4it! repre8ent;rile se "eri=ic; cu a#utorai sc6e+ati8;rii .ra=ice! al desenului etc. Pentru a conduce cu succes procesul de instruire! pro=esoral trebuie s; obin; o in=or+aie continu; despre re8ultatele acti"it;ii Fntreprinse: despre Fnsu4irea e=ecti"; a cuno4tinelor! stadiul de =or+are al priceperilor! capacitatea de a utili8a noiunile Fn";ate Fn practic; etc. Aceast; in=or+aie pe care pro=esorul o obine despre re8ultatele acti"it;ii instructi"-educati"e s-a nu+it in=or+aie in"ers;! pentru c; sensul ei -spre deosebire de predarea propriu-8is; - este de ia ele" la pro=esor.

Nu pot =i adresate ele"ilor Fntreb;ri dup; =iecare cuant; de in=or+aie' Fn predare se pre";d D=i(;riE pe etape ori la Fnc6eierea acti"it;ii! se re8er"; un +o+ent Fn lecie pentru e(a+inarea oral;! se or.ani8ea8; lecii de "eri=icare a cuno4tinelor 4i deprinderilor etc. II.1. Dina+ica situaiei de Fn";are O sec"en; deLFn";are F4i are ori.inea Fntr-o sarcin;<te+; dat; de pro=esor la lecie sau asu+at; de ele"ul Fnsu4i Fn pre.;tirea leciilor acas;' ea F4i .;se4te Fnc6eierea Fn obinerea unei ac6i8iii: Fn";area unei ... TU poe8a! cunoa4terea unei teore+e! st;pInirea unei operaii de +unc; etc. In acest inter"al +;surat Fn ti+p -Fntre sarcin; 4i re8ultat! 4colarul reali8ea8; o anu+it; in"estiie de ener.ie! de resurse co.niti"e! de ti+p 4i de pricepere Fn or.ani8area +uncii proprii Fn =uncie de ceea ce scontea8; sau aspir; s; obin;. /; consider;+ nu+ai Dintr;rileE 4i Die4irileE! respecti" sarcina<te+a dat; ori asu+at; 4i re8ultatul. Pute+ apro(i+a cele 1& spuse Fntr-un .ra=ic si+plu ,=i.ura %0.%%.-. Fntre punctul de plecare 4i re8ultat a"e+ un inter"al c;ruia Fi ata4;+ o +;ri+e t! =iind "orba de o in"estiie +;surabil; de e=ort sau ti+p ,t S ti+p-. /e pune Fntrebarea: Cu+ F4i do8ea8; ele"ul ti+pul ` CIt anu+e Fn"a; ` Care sunt pentru el indicii de Fndeplinire a sarcinii ` CInd aprecia8; c; 4tie o te+; ` sarcin; re8ultat ?i.ura %0.GL /c6e+ati8area sec"enei de Fn";are Fn studiul unei acti"it;i co+ple(e a de"enit =a+iliar; distincia Fntre co+ponente 4i +etaco+ponente care este o a doua distincie Fn anali8a unei sec"ene de Fn";are 4i se asocia8; ideii de structurare ierar6ic; a prestaiei respecti"e. /; ilustr;+ aceast; distincie cu cIte"a e(e+ple: CInd ele"ul de clasa I Fn"a; s; scrie! s; 8ice+ litera +! el dispune pentru aceasta de un +odel e(tern: litera + scris; de Fn";;tor pe tabl; 4i Fn caietul propriu. E(ecutInd +i4c;rile de trasare a literei respecti"e! copilul co+par; re8ultatul cu +odelul 4i =olose4te .u+a de 4ters! scriind succesi" aceea4i liter; pIn; se apropie de +odel. Cu ti+pul! ele"ul nu +ai are ne"oie de +odelul e(tern' acesta s-a interiori8at - Fn ur+a e(erciiului -Fntr-o repre8entare proprie! adic; un +odel +intal care-% =ace s;-4i corecte8e succesi" literele trasate pFn; cInd +odelul +intal 4i e(ecuia propriu-8is; de"ia superpo8abile 4i Fn consecin; re8ultatul este acceptat! sarcina apare Fndeplinit;. A"e+ de-a =ace cu o alternan; Fntre operaii de e(ecuie 4i cele de +onitori8are ,control- pIn; se atin. para+etrii intei Fn cursul des=;4ur;rii ei! aciunea se +odi=ic; - inclusi" do8a#ul 4i topo.ra=ia .esturilor +otorii - pIn; cInd +odelul +intal cap;t; acoperire Fn e(ecuia proprie. ?ire4te! nu Fntotdeauna re8ultatul este un produs palpabil! ca Fn e(e+plul de +ai sus. Nu+eroase discipline 4colare! respecti" capitole ale acestora! i+pun Fnsu4irea<st;pInirea unui +aterial e(pus te(tual pe un +un;r de pa.ini! ia care se adau.; notiele. De e(e+plu! la 4tiine naturale! istorie! li+ba ro+In;! ele"ul are de Fn";at an +aterial +ai e(tins. Pentru a se pre.;ti dispune de un +ateriaF-suport: notiele 4i te(tuF de circa & pa.ini din +anual. A4adar! ele"ul nu +ai are pre=i.urat un +odel palpabil - litera +! de pi]d ; - +aterialul int; =iind destul de e(tins. PIn; Fn clasele 7-7I! ele"ii au tendina de a +e+ora te(tual. /e pune Fntrebarea: Fn";Ind! cInd "a aprecia ele"ul c; 4tie ` Ele"ul din clasa a 7-a "a aprecia c; 4tie lecia pentru a doua 8i atunci cInd o poate reda ,po"esti- ca Fn carte. Ele"ul din clasa a 7BI-a "a esti+a c; 4tie lecia cIad poate reda +aterialul studiat Fn cu"intele proprii. Cu alte cu"inte! 4colarul este con"ins c; 4tie cInd! pe ba8a prelucr;rii te(tului! "a obine Fn li+ba# intern para=ra8a +aterialului-sti+ul. Acest Da 4tiE repre8int; o +;ri+e di=erit; de la un do+eniu la altui! de la o "Irst; la alta 4i de la un ele" la altul. Ai un alt e(e+plu: un ele" din clasele +ici se o=er; cu u4urin; s; r;spund; la lecie. Ascultat

10

=iind! Fn";;torul este ne+ulu+it de prestaia copilului 4i-% ta(ea8; Fn consecin; cu o not; +ai +ic;! respecti"! cu o apreciere ne.ati";. Ele"ul se scu8;! +oti"Ind: DDoar a+ Fn";at ]E. El +;soar;! ec6i"alea8; acest D a 4tiE cu e=ortul depus 4i aprecia8; c; 4tie Fn =uncie de ti+pul in"estit! Fn =ond! a"e+ de-a =ace cu o Dcon4tiin; =als;E! cu ilu8ia de a 4ti. In e(e+plele date re.;si+ acea alternan; Fntre planul co+ponenial 4i cel rnetaco+ponenial! Fntre sec"ena co.niti"; propriu-8is; - +arcat; de percepere! Fnele.ere! p;trundere prin .Indire! apoi +e+orare -4i sec"ena +etaco.niti";! de +onitori8are 4i re.lare! care alternea8; sau se suprapune celei dintIi. Distin.e+! a4adar! un ni"el de e(ecuie 4i un +etani"el! adic; un Dprocesor centralE! care pre=i.urea8; re8ultatul! +onitori8ea8;! e"aluea8; 4i re.lea8; e(ecuia! Fn condiiile Fn";;rii 4colare! aceast; acti"itate este iniial F+p;rit; Fntre Fn";;tor<pro=esor 4i ele"! o parte din control =iind e=ectuat; de cel dintIi! pentru ca! Fn =inal! s; =ie preluat; de ele"ul Fnsu4i. A In ter+eni obiecti"i! o te+;! respecti" un +aterial! se aprecia8; a =i cunoscute! st;pInite atunci cInd anu+ii indici de control au =ost atin4i. E(ist;! deci! criterii concrete care Fnlesnesc aprecierea asupra .radului de cunoa4tere<st;pInire a di"erselor te+e din pro.ra+ele 4colare. De e(e+plu! o poe8ie se consider; a =i 11 Fn";at; cInd ele"ul o reproduce de dou; ori =;r; .re4eal;! nerecur.Ind la te(t. O teore+; de .eo+etrie se aprecia8; a =i cunoscut; dac; ele"ul cunoa4te enunul ei! 4tie s; =ac; de+onstraia 4i reu4e4te s; o aplice Fn re8ol"area unei proble+e. O lecie de istorie se consider; a =i cunoscut; cInd 4colarul reu4e4te s; o pre8inte 4i s; o susin; +ai ales Fn cu"inte proprii - s; obin; deci Dpara=ra8aE ei - Fn cadrul "eri=ic;rii orale sau a probelor scrise 4.a.+.d. Dup; cu+ se "ede! criteriile sau indicii de control di=er; de la o te+;<sarcin; la alta! de la un coninut la altul. Purt;torul iniial al acestor criterii este pro=esoral' ele cap;t; e(presie concret; Fn e(i.enele dasc;lului Fn cadrul "eri=ic;rii 4i aprecierii cuno4tinelor. Acolarul ia act de aceste cerine din ceea ce-i pretinde pro=esorul la lecie! din ceea ce =ace siste+atic obiectul preuirii! al e"alu;rii 4i not;rii! al reco+pensei! respecti" al penali8;rii 4i nu atIt din enunarea "erbal; a criteriilor. Dac; ni"elul obiecti" nor+at al cunoa4terii unor te+e este Fn principiu acela4i! criteriile e=ecti"e de cunoa4tere - pentru ele"i - a unei te+e repre8int; in situ o D+;ri+eE =oarte di=erit;! Fn practic;! ceea ce la unii Fnsea+n; Da 4tiE! la alii se situea8; abia la #u+;tatea dru+ului. ?iecare operea8; cu un etalon propriu 4i aprecierea asupra e.al;rii standardului personal - pentru care consider; c; a +uncit atIta cIt este necesar - r;+Ine Fn +are +;sur; la latitudinea ele"ului. In condiiile unui Fn";;+Int colecti" - pe clase 4i lecii rit+urile de pro.resie indi"iduale se a=l; nu+ai parial 4i episodic sub controlul didactic. E(ist; pe de alt; parte di=erene! uneori sensibile! Fn e(i.enele pro=esorilor! Fn siste+ul de e"aluare 4i notare. PendulInd Fntre cerinele pro.ra+ei 4i o=erta clasei! pro=esorul apro(i+ea8; 4i el un standard propriu al e(i.enei! al per=or+anei-etalon cerut; de la ele"i. In consecin;! ni"elul nor+at al cunoa4terii di"erselor te+e din pro.ra+ele 4colare cap;t; 4i el e(presii di=erite Fn cerinele puse de pro=esori di=erii Fn =aa ele"ilor. Ni"elul de re=erin; la care se raportea8; ele"ul 4i care ar trebui s; =ie Fn principiu acela4i! pre8int; Fn =apt o anu+it; "ariabilitate Fn =uncie de pro=esori di=erii. Pentru 4colar! cadrul de raportare r;+Ine! Fn esen;! clasa de ele"i c;reia Fi aparine 4i pro=esorii s;i. 9e"enind acu+ la un.6iul de "edere al 4colarului! acesta c;utInd s; se situe8e la ni"elul Dnor+atE al cunoa4terii te+elor din pro.ra+ele 4colare! apro(i+ea8; g pe ba8a #ocului reu4itei 4i e4ecului - standardul propriu Fn =uncie de resursele sale! re=lectat Fn ni"elul propriu de aspiraie. Pe scara de notare 4colar; =iecare ele" F4i decupea8; D8ona de aspiraieE +;r.init; de dou; repere: pe de o parte ni"elul +a(i+ al prestaiei esti+at ca posibil ,de c;tre copil-! pe de alt; parte ni"elul +ini+ ad+is Fn e"entualitatea e4ecului ,5. Boro4! %)*1-. Desi.ur! acest ni"el de aspiraie ascunde 4i i+a.inea de sine! adic; o anu+it; con4tiin; asupra capacit;ilor

1&

proprii. Cu aceast; con4tiin; de sine 4i +oti"aie abordea8; ele"ul o sarcin; sau alta de Fn";are. In"estiia de ti+p 4i de +obili8are ener.etic; este Fn pri+ul rInd e(presia acestui "ector +oti"aional co+ple(. E(e+plu ,dup; B. Jor.o! %)*$-: Ele"ii unei clase sunt pu4i s; Fn"ee i+ediat dup; predare lecia la c6i+ie! cu te+a /tructura ato+ului! iar; s; li se li+ite8e ti+pul de studiu. ?iecare a"ea latitudinea s; se pre8inte la testul de control cInd aprecia sin.ur c; 4tie! c; st;pIne4te +aterialul. /-a constatat c; o parte din ele"i se pre8int; pentru testul de control dup; un ti+p destul de scurt 4i obin la proba de control nota 1 sau >' ali ele"i considerai +ai slabi Fn"a; destul de +ult! dar lucr;rile lor sunt apreciate cu acelea4i note la li+it;! Fn ti+p ce ele"ii buni 4i =oarte buni se situea8; - ca in"estiie de ti+p - Fntre cele dou; e(tre+e dar cu o e=icien; +ult +ai +are. ?iecare ele" are parc; +;sura lui! 4i aprecia8; c; pentru a obine nota rI"nit; ,1-> sau %$- a Fn";at cIt este necesar! Fn consecin;! o parte se +ulu+esc cu i+presia "a.; c; st;pInesc +aterialul 4i se pre8int; pre+atur la proba de control' unii se +ulu+esc cu si+pla recunoa4tere cInd se con=runt; cu te(tul! alii se "eri=ic; ri.uros alternInd studiul cu reproducerea acti"; a +aterialului! Fns;4i lucrarea de control! poart; a+prenta acestor Dnor+eE interiori8ate: un ele" care aspir; la nota %$ lucrea8; cu .ri#;! se "eri=ic; la tot pasul! F4i re"i8uie4te lucrarea de control pFn; la certitudinea reu4itei. In ansa+blu! se poate apro(i+a c; re8ultatele e=ecti"e obinute de ele"i re=lect;! Fn e(e+plul dat! +ai FntIi ni"elul sau .radul lor de +oti"are pentru sarcin;' inter"ine apoi i+presia! respecti" ilu8ia cunoa4terii te+ei! la care se adau.; 4i te6nica Fn";;rii! Fn situaii obi4nuite! Fn con=i.uraia de +oti"e ale Fn";;rii intr; 4i =actori de con#unctur;: 4ansa de a =i ascultat! starea de oboseal; sau saturaie! ti+pul a=lat la dispo8iie 4.a. 1> /tudiile de psi6olo.ie nuanea8; consideraiile de +ai sus! ar;tInd c; Fn Fndeplinirea oric;rei sarcini 4colare concur; dou; tipuri de +oti"e: dorina de succes 4i tea+a de e4ec. Din un.6iul de "edere al ele"ului care le tr;ie4te! reu4ita sau e4ecul sunt relati"e la ni"elul de aspiraie stabilit Fn =uncie de .radul de di=icultate al sarcinii. Cu cIt prestaia ele"ului se Fnscrie la li+ita superioar; a sc;rii de di=icultate - unde 4ansele de succes<i! succes par a =i e.ale - cu atIt senti+entul succesului este +ai +are. CInd tea+a de e4ec pre"alea8;! aceasta =i -e pe ele" s; se a4tepte la +ai putin Fn notele obinute decIt s; ri4te decepia. Bn rol #oac; 4i standardele .rupului-clas;! Fn raport de care F4i situea8; propriile prestaii. Intr-o clas; +ai slab; aspiraiile se pla=onea8;! Fn ti+p ce Fntr-o clas; bun; se ridic; 4i D4tac6etaE ni"elului de aspiraie al =iec;ruia ,E. Potorac! %)*2!%. 9adu! 5. Ionescu! %)2*-. De +are i+portan; este a 4ti curn s; Fn"ei Nelson 4i Narens ,%))>- propun un cadru de anali8; a unei sec"ene de Fn";are indi"idual; ,=i.ura %&.%%.-. Pe banda +edian; a =i.urii de +ai #os apar decupa#ele clasice ale sec"enei de Fn";are: +e+orare! p;strare 4i reactuali8are. I+ediat sub acestea apare o se.+entare sec"enial; pe +o+ente de ti+p: Fnainte de Fn";are! pe parcursul sec"enei de Fn";are! la Fnc6eierea actului de =i(are! apoi stocarea Fn +e+orie! c;utarea Fn +e+orie 4i producerea r;spunsului ,output-. 5ONITO9IJA9E esti+are eu esti+are predicia! si.urana Fn u4or<.r pro.resului ' Fn Esenti+entulE r;spunsul dat cunoa4terea te+ei c; 4tii c bE -E ------M! ----5e+orare P;strare 9eactuali8are Fnainte de Fn";are Fn ti+pul Fn";;rii stocarea cuno4tinelor c;utarea Fn +e+orie output: r;spuns

11

cc c Ui c alocarea W /trate.ia de c;utare ti+pului ale.erea +odului de Fnc6eierea Fn";;rii eierea sec"enei procesare Fnc6 .lobale 9ECLA9E ,CONT9OL?i.ura %&.II. Cadrul de anali8; pentru sec"ena de Fn";are ,dup; Nelson 4i Narens9adio.ra=ia sec"enei de Fn";are indi"idual; e"ideniat; Fn =i.ura %&.%%! ne Fnlesne4te o anali8; +ai detaliat; a procesului de Fn";are Fn care se distin.e - cu+ s-a spus - planul co+ponenial! repre8entat de succesiunea +o+entelor co.niti"e ale procesului de Fn";are ,banda +edian;- 4i planul +etaco+ponenial! repre8entat de operaiile de +onitori8are! de e"aluare 4i de autore.lare ale actului de Fn";are. Acestea din ur+; se nu+esc procese sau strate.ii +etaco.niti"e. Pornind de la datele cuprinse Fn =i.ura %&.%%. 4i de la alte studii publicate ,M. ?la"ell! Ann BroXn! 9. /ternber.-! pute+ =i(a Fntr-o enu+erare cIte"a strate.ii +etaco.niti"e: a- a decupa 4i plani=ica Fn +od concret procesul de Fn";are b- a do8a ti+pul 4i e=ortul de concentrare pe ansa+blu 4i pe =ra.+ente' c- a discerne Fntre si+pla +e+orare 4i Fnele.ere a +aterialului! a +odi=ica strate.ia de procesare Fn consecin;' d- a e"alua sec"enial re8ultatul! a e"alua pro.resul Fn Fn";are 4i a decide cInd 4tii sau a aloca Fn continuare resurse co.niti"e ,sensibilitate la =eed-bacN! predicia per=or+anei-' e- a =i con4tient de potenialul de Fn";are 4i li+itele proprii ,?la"ell-' =- a de8"olta<+odi=ica strate.ia de lucru 4.a.+.d. Aceste strate.ii dau contur unui stil de +unc; intelectual; independent;. Fn ceea ce pri"e4te te6nica Fn";;rii ca atare! la un procent Fnse+nat de ele"i ,cea 1$ a- se +ani=est; pFn; prin clasa a 7l-a tendina de +e+orare te(tual;! Fn ca8ul acesta e=ortul de Fn";are const; Fn repetarea interiori8at; sau cu "oce tare pFn; la obinerea "ersiunii te(tuale Fn li+ba# intern! standardul de co+paraie =iind Fnsu4i te(tul-suport. CInd +aterialul de Fn";at este de "olu+ +ai +are - ca la li+ba 4i literatura ro+In;! la istorie! 4tiinele sociale! biolo.ie 4.a. Fn clasele +ai +ari - atunci e=ortul "a tinde spre o "ersiune condensat;! reali8at; cu +i#loace "erbale +ai econo+ice sau cu resurse ce tin de o i+a.istic; "i8ual; 1% -..-.. . :--U : . -U U U.. <!..L speci=ic;. Ele"ul tinde s; obin; para=ra8a +aterialului-suport! =or+at din notie! te(tul din +anual sau din alte surse. /e pune Fntrebarea! care "a =i Fn ca8ul acesta Dacceptorul aciuniiE ` CInd "a aprecia ele"ul c; st;pIne4te te+a studiat; ` 9;spunsul este: cInd 4i-a conturat ele+entele de spri#in! care s;-i Fnlesneasc; para=ra8a +aterialului la o reconstituire Fn .Ind sau la o nou; parcur.ere a +aterialului. O ase+enea para=ra8; este Fn +;sur; s;-i asi.ure reu4ita Fn cadrul e(a+in;rii la lecie sau Fn proba scris;. Nu ne pute+ a4tepta ca toi ele"ii s;4i stabileasc; sin.uri criteriile opti+e. Acestea trebuie Fn=;i4ate +ai FntFi la ni"el +ani=est! Fn plan e(tern - de c;tre pro=esor - ur+Ind a =i Fnsu4ite! interiori8ate drept criterii proprii ale 4colarului Fn +unca sa independent; ,I. 9adu! $$$-. Procesul Fn";;rii - notea8; A. C6irce" ,%)**- - Dnu se des=;4oar; rectiliniar! =;r; =lu(uri<re=lu(uri 4i nici =;r; di=icult;i ,S bariere- ce se ridic; Fn =aa scopului! di=icult;i care trebuie s; =ie Fn"inse ,S e=ort "oluntar- de c;tre subiectul care Fn"a;E ,pa.. %1-. Pentru a Fnele.e aceast; dina+ic;! s; suprapune+ situaiei de Fn";are +odelul topolo.ic - al incintei cu bariere - elaborat de P. LeXin 4i 4coala sa. Noiunea central; a acestui +odel este aceea de cI+p!' care cuprinde indi"idul F+preun; cu ele+entele sau datele care-% deter+in; la un +o+ent dat. /ituaia este o 8on; din a+bian;! de=init; de o sarcin; sau un scop. De aici 1>

denu+irea de cI+p al sarcinii sau cI+pul aciunii! care Fn.lobea8; persoana Fn cau8;! scopul sau obiecti"ul ei concreti8at Fntr-un ele+ent! sti+ulii din a=ar; ,surse de distra.ere-! obstacole ce se i"esc! presiunea .rupului! cli+atul 4.a. ?i.ura %1.%%. red; sc6e+atic cele spuse. bariera intern; scop cI+pul sarcinii bariera e(tern; ?i.ura %1.%%. 5odelul incintei cu bariere Fn cursul e=ectu;rii te+ei! a re8ol";rii unei proble+e! apar di=icult;i' ele"ul nu Fntre"ede soluia iar +e+oria nu-% a#ut;. Apar deci obstacole! piedici care se interpun Fntre ele" 4i obiecti"ul de atins. Acestea au =ost nu+ite bariere interne! Fnc; de la pri+ul e4ec! 4colarul ar =i probabil .ata s; p;r;seasc; sarcina! s; ias; din cI+pul aciunii! dar e(ist; obli.aia +oral;! a+biia de a duce lucrul pFn; la cap;t sau presiunea e(tern; care-% =ac s; r;+In; 4i s; persiste. Aceasta constituie bariera e(tern;! redat; Fn =i.ur; prin linia continu;. Trebuie spus c; este "orba de bariere sociopsi6olo.ice 4i nu de bariere =i8ice. 9;+InInd Fn cI+pul sarcinii! ele"ul =ace e=orturi repetate de a Fn"in.e di=icultatea: caut; precedente Fn caietul propriu ,proble+e si+ilare-! re"ede partea teoretic; ce ar a"ea tan.en; cu te+a! recur.e e"entual la =racionarea ei 4i abordarea pro.resi";. Dac; te+a Fl dep;4e4te totu4i! inter"ine e"a8iunea din sarcin; - ascult; +u8ic; la caseto=on! cite4te un 8iar etc. - sau re=u.iul Fn plan i+a.inar! e=ortul de "oin; =iind pus Fntre parante8e. Proble+a este de a a"ea sub control raportul de =ore Fntre datele situaiei! de a e"ita e"adarea din sarcin;. Aici inter"in indicaiile supli+entare la te+e<proble+e! a#utoare .radate! surse de spri#in ce trebuie c;utate etc. Dac; insuccesul se +enine dup; e=orturi repetate! apare e4uarea Fn e+oie: ele"ul se +Inie! rupe =oaia cu proble+a! inter"in e"entual "iolene "erbale 4i odat; cu toate acestea reacia a"ersi"; =a; de te+;! e"adarea din sarcin;. Ele"ul cu e4ecuri repetate la Fn";;tur; F4i in"este4te e=ortul Fn acti"it;i din a=ara 4colii Fn care poate obine per=or+ane sau se an.a#ea8; Fn Dacte de bra"ur;E pentru a cuceri preuirea cole.ilor' de ase+enea! copilul ne+ulu+it la 4coal; se descarc; acas; etc. Apare deci substituirea printr-un Dsuro.atE! inclusi" re=u.iul Fn planul i+a.inar! al re"eriei .oale. 12 Desi.ur! este de dorit con"ertirea =rustr;rii Fn ce"a po8iti": la adolesceni - Fn acti"it;i sporti"e! Fn lectur;! Fn e(presia .ra=ic;' la tineri - Fn acti"itatea social; din .rup etc. Desc;rcarea ener.iei co+pri+ate se =ace pe o cale po8iti";! social+ente "alori8at;. II.>. 7alene =or+ati"e ale procesului de Fn";;+Int Pe b;ncile 4colii! ele"ii F4i Fnsu4esc un =ond de cuno4tine de ba8; din toate do+eniile 4tiinei 4i culturii! un siste+ unitar 4i cuprin8;tor de in=or+aii despre natur;! societate 4i .Indire. Dup; cu+ s-a ar;tat! in=or+aia 4tiini=ic; se acu+ulea8; Fns; Fntr-un rit+ rapid' "olu+ul ei cre4te -potri"it unor calcule - dup; o le.e e(ponenial;! Fn acela4i ti+p! capacitatea percepiei! .Indirii 4i +e+oriei indi"idului este! practic! li+itat;. Proble+a este cu+ pute+ concilia cerina de a asi+ila in=or+aia rele"ant; pentru cultura 4i e(ercitarea pro=esiei! pe de o parte! 4i puterea li+itat; a capacit;ilor +intale 4i =i8ice ale indi"idului! pe de alt; parte. O soluie care se i+pune tot +ai =er+ este aceea a reali8;rii unui Fn";;+Int =or+ati"! ceea ce Fnsea+n;: selectarea #udicioas; a coninutului! de8"oltarea capacit;ilor intelectuale 4i a creati"it;ii! culti"area intereselor co.niti"e 4i pro=esionale! =or+area aptitudinii de in"esti.are 4tiini=ic;! precu+ 4i a unui stil de +unc; independent; ,Da Fn";a cu+ s; Fn"eiE-. Bn Fn";;+Int cap;t; "alene =or+ati"e +ai FntFi prin selectarea #udicioas; a coninutului s;u! inInd sea+a de anu+ite cerine. /e 4tie c; o parte uneori Fnse+nat; din cuno4tinele predate se pierde dup; un ti+p' anu+ite cuno4tine r;+In neutili8ate! se suprapun apoi altele! apar adesea inter=erene! inter"ine uitarea. Cota de pierdere este +a(i+; Fn condiiile Fn";;rii +ecanice. Practic! nu se poate repeta Fn per+anen; totul 4i nici nu se prescrie o ase+enea e(i.en; 4colii pentru c; ar

1*

Fnse+na o risip; inutil; de ener.ie. Cultura .eneral; a unei persoane - spune o +a(i+; cunoscut; - se co+pune din ceea ce se reine Fn +inte dup; ce uitarea 4i-a =;cut #ocul. Este i+portant s; cunoa4te+ ce anu+e se p;strea8; dup; ce a inter"enit uitarea. Anu+ite cunp4tine =iind Fn";ate! ele se pot rea+inti ulterior cu +ai +are u4urin;. Fn =i.ura %>.%%. este Fn=;i4at; curba p;str;rii +aterialului inteli.ibil 4i paralel curba +aterialului =;r; Fneles. /e obser"; c; Fn ca8ul +e+oriei +ecanice se pierde Fn perioada i+ediat ur+;toare circa >$ a din +aterial! Fn ca8ul unui +aterial inteli.ibil - +e+orat Fn +od lo.ic - tr;inicia se pre8int; la cote superioare. 2$ %>$ &$ 0 $ &$$ ?i.ura %>.%%. ,dup;9.A. Da"ies 4i C. C. 5ooreCercet;rile arat; Fns; c; o dat; cu cre4terea "olu+ului +aterialului procentul p;str;rii scade! iar curba respecti"; se apropie de curba p;str;rii unui +aterial lipsit de sens! Fn ciuda Fnelesului lo.ic al =iec;rui ele+ent Fn parte. A4adar! o dat; cu cre4terea "olu+ului - +ai ales Fn condiiile supraFnc;rc;rii - curba uit;rii +aterialului inteli.ibil pre8int; o e"oluie analoa.; cu aceea pe care o FntIlni+ Fn ca8ul Fn";;rii +ecanice. Desi.ur! Fn condiiile +e+or;rii lo.ice! cuno4tinele Fn";ate se pot reconstitui ulterior +ai u4or. A =i(a Fn +e+orie Fnsea+n; a putea deduce rapid la reluare! Fnc;rcarea a=ectea8; Fns; cota de p;strare. 1) Pornind de aici! autorul +anualului! ca 4i pro=esorul la lecie! trebuie s; discea+; Fntre ceea ce constituie coninutul esenial al disciplinei 4i ceea ce poate =i acceptat s; =ie uitat sau l;sat la o parte. In +anualele 4colare! de=iniiile 4i clasi=ic;rile in un loc +ult +ai Fnse+nat decIt Fn +unca o+ului de 4tiin;. In optica o+ului de 4tiin;! cap;t; prioritate +etodele de lucru! de anali8; 4i interpretare a =aptelor! articulaiile de+ersului co.niti"! strate.iile de .Indire! pe scurt! ceea cecine de paradi.+a cercet;rii! de co+ponenta +etaco.niti"; a ar6itecturii intelectuale. Dar +etodele! de+ersurile co.niti"e tipice operea8; totdeauna pe un coninut' nu pute+ disocia =or+area inteli.enei de trans+iterea in=or+aiei rele"ante. /e scontea8;! de pild;! c; introducerea in=or+aticii! nu nu+ai ca +aterie de Fn";;+Int! dar +ai ales ca unealt; curent; de lucru! "a aduce cu sine o sea+; de e=ecte =or+ati"e de+ne de toat; atenia. O. ?euer8ei. 4i colab. ,%)2%- le enu+era: ,a- spore4te sensibil disciplina .Indirii! preci8ia e(presiei! apare ne"oia de a e(plicita presupo8iiile ,ceea ce in de =actura al.orit+ic; a calculatorului-' ,b- se asi.ur; Fnsu4irea precoce a unor concepte .enerale! cu+ sunt cele de procedur; =or+al;! de "ariabil;! =uncie 4i trans=or+are ,ter+eni utili8ai Fn pro.ra+are-' ,c- apare u4urina Fn utili8area procedeelor euristice! Fn abordarea e(plicit; de proble+e Fn orice do+eniu! cu+ ar =i D=actori8areaE! anali8a +i#loace-scop etc.' ,d- se desprind te6nici de ie4ire din eroare printr-o acti"itate constructi"; 4i planic;! aplicabil; Fn "ariate do+enii ,ca e=ect al procesului interacti" de punere la punct a pro.ra+elor-' ,e- se scontea8; un plus de con4tienti8are asupra procesului de .Indire ca atare! .raie descripiei +inuioase a acestui proces ,re8oluti"- Fn cursul operaiei de pro.ra+are cu a#utorul unui li+ba# speci=ic' +ini-calculatorul interacti" Fnlesne4te ast=el ele"ului s; de"in; con4tient de +odurile sale de .Indire 4i deci s; le +odi=ice la ne"oie. Aceste e=ecte =or+ati"e sunt! =;r; Fndoial;! re8ultate plau8ibile. E(ist; e(periene =rapante! studii se.+entare do"editoare! c6iar dac; nu dispune+ Fnc; de cercet;ri pe ter+en lun.. /e constat;! de pild;! c; pro.ra+area ar constitui o acti"itate sau strate.ie +eFaco.niti";! a4a cu+ susin unii autori. Trans=erai noiunilor de in=or+atic; asupra do+eniilor "ecine inclusi" asupra proceselor co.niti"e superioare - nu se produce Fns; de la sine. Ie4irea din conte(t! Ddeconte(tuaii8areaE nu se do"ede4te a =i spontan;. Obser"aia este "alabil; pentru orice cate.orie de coninuturi ,Pea! 9.! Purland! %)2&-.

12

Procesul de Fnsu4ire a cuno4tinelor duce la cristali8area continu; a unor instru+ente +intale: noiuni! operaii! sc6e+e de .Indire 4i deprinderi de lucru! care constituie +ecanis+e de ac6i8iie pentru noile date 4i in=or+aii. Prin acu+ul;ri pro.resi"e! aceste instru+ente +intale dau =or+; concret; inteli.enei Fns;4i. Orice act de Fnsu4ire a cuno4tinelor presupune! ca pre+is; - pe lIn.; pre8ena unor noiuni-ancor; - un ni"el corespun8;tor al .Indirii 4i duce la rIndu-i la crearea unor noi pre+ise - condiii interne pentru Fnsu4irea altor cuno4tine. Alt=el spus! asi+ilarea de cuno4tine nu crea8; doar un =ond +ereu l;r.it de noiuni-ancor;. ci pro+o"ea8; Fn acela4i ti+p ni"ele operatorii superioare ale inteli.enei. Procesul Fn";;rii constituie i+plicit DconstrucieE siste+atic; a inteli.enei. Este necesar s; distin.e+ - cu+ propunea D.O. Kebb Fnc; din anii L1$ -potenialul Fnn;scut al de8"olt;rii +intale ,nu+it inteli.ena !!AE- 4i ni"elul e=ecti" atins! e=iciena +intal; a persoanei Fn di"erse etape ale de8"olt;rii sale: inteli.ena DBE. Inteli.ena DAE nu poate =i e"aluat;! +;surat; pentru c; la noul n;scut ea nu este conturat; Fnc;! iar ni"elul inteli.enei DBE - accesibil e"alu;rii prin teste -nu indic; Fn +od necesar ni"elul inteli.enei DAE. Nu se poate postula un paralelis+ deplin! o relaie liniar; Fntre inteli.ena DAE 4i inteli.ena DBE! de "re+e ce e(ist; atItea contrae(e+ple: .rupuri sau persoane de8a"anta#ate cultural sau educaional care nu-4i reali8ea8; potenialul lor intelectual. Din "ariate +oti"e! inteli.ena DAE poate r;+Ine latent;. Inteli.ena DBE poate =i cunoscut; practic cu deosebire la "Irsta 4colar;! prin re8ultatele sale: Fnsu4irea cuno4tinelor! noiunilor! principiilor etc. ?ire4te de8"oltarea inteli.enei DBE este deter+inat; de in=luenele e(terne ,Fn pri+ul rInd cele educaionale- 4i Fn acela4i ti+p de inteli.ena DAE! care se in"este4te necontenit - .raie procesului Fn";;rii - Fn inteli.ena DBE. Ceea ce nu+i+ coe=icient de inteli.en; ,CI-! stabilit pe ba8a unor probe psi6olo.ice acreditate! constituie Fn =apt +;sura inteli.enei DBE! Fn care se a=l; Fn.lobat; - Fn proporii abia apro(i+ate - 4i inteli.ena DAE. >$ 9. Cattell ,%)*%- distin.e Fntre inteli.ena =luid; 4i inteli.ena cristali8at;. Pe ba8a +etodei .e+enilor! autorul esti+ea8; o cot; de deter+inare ereditar; de >$a pentru inteli.ena =luid; 4i o cot; de &1a pentru inteli.ena cristali8at;! care se apropie de inteli.ena DBE +enionat; +ai sus. Ceea ce aduce instrucia 4colar;! pe lIn.; co+ponenta co.niti"; i+ediat;! este o structurare continu; - o structurare +a#orant; ,care aduce +ereu un plus- - de procese 4i operaii intelectuale pe di=erite trepte ale e"oluiei indi"iduale. Este ceea ce nu+i+ inteli.ena cristali8at;. /e Fnele.e c; de8"oltarea! acestor procese 4i capacit;i co.niti"e nu se produce de Ma sine! ci presupune acti"itate proprie! e=ort personal. Oricine recunoa4te c; ele"ul se de8"olt; prin acti"it;ile 4i e(erciiile pe care le e=ectuea8; el Fnsu4i 4i nu prin acelea care se =ac Fn =aa lui. /piritul e(peri+ental! de pild;! nu se de8"olt; asistInd doar la e(perienele de+onstrati"e inserate Fn lecii sau lucr;ri practice ,M. Pia.et-. O e=icien; particular; pre8int; =or+a euristic; de instruire! care nu se +;r.ine4te s; trans+it;! pur 4i si+plu! cuno4tine! s; le o=ere Dde-a .ataE ca un repertoriu de conclu8ii. E(periena 4colar; atest; ideea c; a de8"olta .Indirea independent; a ele"ilor Fnsea+n; a pune Fn =aa lor sarcini co.niti"e! proble+e care pot =i re8ol"ate prin +etode obi4nuite! luate de-a .ata! =urni8Indu-le Fn acela4i ti+p +aterialul +ini+ necesar ,=apte! noiuni- 4i Fnar+Indu-i cu anu+ite procedee de .Indire lo.ic;! F+bo.;irea 4i siste+ati8area cuno4tinelor -paralel cu de8"oltarea operaiilor lo.ice - i+pri+; o +obilitate tot +ai accentuat; .Indirii ele"ilor. O ase+enea +obilitate este pro+o"at; 4i prin contrarierea stereotipurilor! a sc6e+elor ce tind spre =i(itate. E(e+plu: Pentru +uli ele"i! Fn+ulirea Fnsea+n; ,sau duce- la D+;rireE! Fn ti+p ce F+p;rirea - la D+ic4orareE. /e adresea8; Fntrebarea: care nu+;r este +ai +are: > sau ><$!0' apoi $!0 sau $!0 ` /-a constatat c; *$a din ele"ii din clasa a Rl-a au r;spuns c; > este +ai +are decIt ><$!0

1)

pentru c; Dpri+ul este Fntre.E! Dpentru c; al doilea se F+parteE! Fn e(erciiul al doilea! &0a din ele"i spun c; $!0 este +ai +are Dpentru c; este Fn+ulit cu el Fnsu4iE. A4adar! proble+a este de a inter"eni Ia ti+p cu contra-e(e+ple pentru a contraria stereotipurile ,dup; Al. 9o4ea! %)2%-. Pe +;sur; ce se constituie aparatul .Indirii lo.ice! Fn cursul adolescenei! sunt date pre+isele pentru =or+area aptitudinii de in"esti.are 4tiini=ic;. Aceste pre+ise sunt: posibilitatea de a e=ectua raiona+ente ipotetico-deducti"e! capacitatea de a disocia =actorii pre8eni Fntr-o situaie! de a-i co+bina pe plan +intal! de a pre"edea consecine =;r; apelul la e(perien; direct; 4.a. E(peri+entele de =or+are a .Indirii 4tiini=ice la 4colari pornesc de la ideea c; ,aacti"itatea co+ple(; a o+ului de 4tiin; este anali8abil; Fn acti"it;i +ai si+ple! ele+entare' ,b- aceste acti"it;i si+ple sunt co+une +ai +ultor do+enii! =iind deci .enerali8abile Fn raport cu disciplinele 4tiini=ice' ,c- ele pot =i Fn";ate treptat! FncepInd cu cele +ai si+ple cu+ sunt obser"aia 4i +;surarea' ,d- dup; Fnsu4irea acestor cuno4tine 4i deprinderi se poate accelera Fn";area unei 4tiine Fn ter+enii structurii ei teoretice ,9. Ca.ne! %)*1-. Fn =elul acesta se culti"; .Indirea 4tiini=ic;! spiritul de obser"aie! priceperea de a sesi8a nu nu+ai date care se de8";luie pre.nant percepiei! dar 4i aspecte ce nu se i+pun u4or ateniei 4i care - datorit; unei pre8ene +ai discrete - presupun o acti"itate de in"esti.are +ai nuanat;.! Fncadrarea obser"aiei Fntr-o sec"en; co.niti" 4i practic;! a"Ind o =inalitate precis;! este Fntotdeauna indicat;. 9e8u+Ind! pute+ Fn=;i4a - de acord cu lucr;ri recente ,9. /ternber.! %)21! 5. /olner! %)2>! 5. 5iclea! %))& 4.a.- - cel puin trei ni"ele de or.ani8are a ac6i8iiilor co.niti"e: ,a- ni"elul co+ponenial! ,b- ni"elul +etaco+ponenial 4i ,c- ni"elul paradi.+atic sau nor+ati". Ni"elul co+ponenial cuprinde cuno4tine 4i operaii intelectuale sau +otorii distincte ase+enea c;r;+i8ilor unei construcii. Ni"elul +etaco+ponenial cuprinde +etode 4i strate.ii de Fnsu4ire 4i aplicare ,utili8are- a cuno4tinelor. Acest ni"el are o structur; ierar6ic;: anu+ite +etode cu+ sunt strate.iile al.orit+ice se auto+ati8ea8; - prin utili8are repetat; - 4i de"in subrutine Fn strate.ii re8oluti"e de ran. superior! Fn acest ca8 subrutinele sunt Detic6etateE printr-un nu+e' procesul +intal se des=;4oar; spri#inindu-se pe ele ca =iind subFnelese! =;r; s; recla+e parcur.erea lor des=;4urat;. De e(e+plu! Fn re8ol"area unei proble+e co+ple(e se a#un.e la un +o+ent dat la o ecuaie de .radul II! care co+porta un al.orit+' pa4ii ur+;tori =iind cuprin4i F6tr-o sec"en; auto+ati8at;! sunt subFnele4i 4i nu +ai este ne"oie s; =ie parcur4i. Este o econo+ie de resurse co.niti"e! procesul de .Indire >% continu; =;r; a descinde la detalii. De ni"elul +etaco+ponenial in 4i strate.iile de selecie! ordona+ co+binare a cuno4tinelor<operaiilor - Fn =uncie de te+; sau sarcin; - precu+ 4i +onitori8area ,controlul Fntre.ii sec"ene de lucru. Fn s=Ir4it! ni"elul paradi.+atic se re=er; la =or+area aptitudinilor de in"esti.are! la culti"area spiritului 4tiini=ic! la Fnsu4irea de+ersului co.niti" 4i e(peri+ental propriu unui do+eniu sau altul al 4tiinei. 7alenele =or+ati"e ale Fn";;+Intului Fncep la ni"el +etaco+ponenial 4i se des;"Ir4esc la ni"el paradi.+atic. /trate.iile +etaco.niti"e cuprinse Fn stilul de +unc; independent; repre8int; o latur; =or+ati"; de +are i+portan; a procesului de Fn";;+Int. A studia - ar;ta /Ninner - Fnsea+n; a citi Fntr-un +od special. Este "orba de un +od de lectur; care s; duc; la +e+orare: se sublinia8;! de pild;! cu"intele te+atice! ter+enii de su.estie! se rein anu+ite pasa#e care cuprind =or+ul;ri condensate ale unor noiuni! idei! principii' se e(tra. citate! =i.uri de stil deosebite etc. Aceast; prelucrare a +aterialului este ast;8i +ult Fnlesnit; de calculatorul electronic! de copiatoare ,(ero(- 4i alte +i#loace. Bn +aterial se consider; Fnsu4it - a4a cu+ sa spus - cInd 4colarul! FncercInd Dpara=ra8aE acestuia! se poate lipsi de te(tul-suport. 9;spunsul la lecie presupune apoi trecerea din li+ba#ul intern Fn li+ba#ul e(tern! ad;u.Induse o parte de Di+pro"i8aieE Fn sensul bun! cInd este "orba de un ele+ent de creati"itate! 4i Fn

>$

sens r;u! cInd se recur.e la D"orb;rieE pentru a suplini ne4tiina. 9e.ula de aur a peda.o.iei este aceea ca ele"ul s; +e+ore8e pe ba8a Fnele.erii! a p;trunderii prin .Indire a +aterialului pre8entat! Fn acest scop! el trebuie instruit cu+ s; recur.; la dicionare! enciclopedii! +i#loace electronice de co+unicare! pentru a-4i l;+uri ter+eni necunoscui sau noiuni di=icile! e"itInd +e+orarea +ecanic;. Este indicat! de pild;! ca scopurile Fn";;rii s; =ie di=ereniate! adic; s; F+brace =or+a unor sarcini speciale: de a +e+ora pentru un ti+p anu+e! cIt +ai precis! Fntr-o anu+it; succesiune sau ordonare lo.ic; etc. E=ortul depus se do8ea8; corespun8;tor sarcinilor asu+ate. E=ectul Ebert-5eu+an! descris de psi6olo.ia Fn";;rii spune: DFn";area pentru o anu+it; dat; condiionea8; uitarea dup; aceast; dat;E. O dat; cu stabilirea "eri=ic;rii sau reproducerii pentru o anu+it; dat; Dse pro.ra+ea8;E pe plan intern 4i uitarea ulterioar;. Toat; lu+ea recunoa4te rolul pe care Fl are repetiia Fn procesul de +e+orare. Trebuie spus Fns; c; nu oricInd! 4i Fn orice condiii repetarea duce la e=ecte po8iti"e. /e pune proble+a do8;rii opti+e a nu+;rului de repetiii' pot s; apar; situaia de subFn";are - .raie unui nu+;r insu=icient de repetiii -- sau de supraFn";are! ba8at; pe un nu+;r de repetiii Fn e(ces. /ubFn";area este le.at; +ai ales de Dilu8ia cunoa4teriiE te+ei sau de atitudine super=icial;! iar supraFn";area de"ine neproducti"; prin saturaie. Fn e=ortul de +e+orare! e4alonarea repetiiilor la inter"ale opti+e este +ai producti"; decIt concentrarea lor. E4alonarea are ca e=ect un ti+p +ai scurt de Fn";are 4i duce la o p;strare +ai trainic;. Inter"alele prea scurte Fntre repet;ri nu per+it repausul 4i reacti"area! iar inter"alele prea +ari deconectea8; ele"ul de la studiu 4i =a"ori8ea8; uitarea. Este! de ase+enea! stabilit; in=luena po8iti"; a Fncerc;rilor de DreproducereE a +aterialului intercalate Fntre repetiii. In ceea ce pri"e4te +etoda de studiu! ele"ii trebuie iniiai Fn te6nicile de prelucrare a +aterialului! Fn =uncie de "olu+ul +aterialului este indicat; o +etod; co+binat;: o pri+; lectur; inte.ral;! apoi Fn";area pe p;ri sau =ra.+ente lo.ice F+binat; cu Fnse+n;ri! sc6e+e! e(tra.eri de citate etc.! pentru a se Fnc6eia cu o nou; parcur.ere inte.ral;. /e pune tot +ai +ult accentulE pe Fnsu4irea te6nicilor electronice de in=or+are 4i de studiu! ur+;rind s; culti"e la ele"i un stil de +unc; intelectual; independent;. Apare su.esti"; Fn acest sens re+arca unui psi6olo. ,K. Cer#ouQ-: DAnal=abetul de +Iine nu "a =i cel care nu 4tie s; citeasc;! ci "a =i cel care nu a Fn";at cu+ s; Fn"eeE. Pentru a-4i Fnsu4i un ase+enea stil de lucru! tIn;rul trebuie antrenat spre clasele ter+inale Fntr-o acti"itate siste+atic;! Fn care s; i se arate pas cu pas cu+ se identi=ic; sursele de in=or+are Fn le.;tur; cu o te+;! cu+ se consult; un dicionar sau o enciclopedie 4i cu+ se utili8ea8; Internet-ul Fn aceste scopuri. LucrInd Fn +od independent! ele"ul a#un.e s; selecte8e te6nicile de +unc; cele +ai potri"ite cu rit+ul s;u de > icti"itate!L cu preocup;rile 4i proiectele sale pro=esionale. A#utorul esenial acordat unui tIn;r se re=er; la +etode de or.ani8are 4i prelucrare a datelor. E!:te "orba de a-% iniia Fn anali8a! structurarea 4i condensarea in=or+aiei! Fn transpunerea datelor in structuri .ra=ice! Fn sc6e+e! planuri lo.ice etc. Abundena de in=or+aii i+pune de8"oltarea selecti"it;ii! culti"area te6nicilor de do+inare a di"ersit;ii +aterialelor. ?;r; Fndoial;! pentru a =or+a aceste deprinderi de +unc; nu este su=icient un si+plu instructa#! c6iar repetat de cIte"a ori. Fnsu4irea te6nicilor noi de +unc; pe ba8a calculatorului! presupune un e(erciiu<antrena+ent! practic; Fndelun.at; 4i siste+atic;. Procesul =or+ati" F4i are treptele sale. Dac; la Fnceput ele"ul F4i =ace te+ele! des=;4oar; o +unc; independent; preocupat de nota pe care "rea s; o obin; -iar uneori de tea+a penali8;rii cu o not; +ic; -! cu ti+pul a#un.e s; Fncerce satis=acia lucrului bine =;cut! bucuria c; a Fneles +aterialul studiat! 4i-a Fnsu4it coninutul s;u. Biblio.ra=ie

>%

Boro4! 5. ,%)*1-! Ni"elid de aspiraie al ele"ilor Fn raport cu prestaiile 4colare! Te8; de doctorat. Bni"ersitatea din Clu#-Napoca BroXn! A. L.! Ca+pione! M. ,%)*2-! 5e+orQ st+te.ies in learnin.: trainin. c6ildren to studQ strate.icallQ! in DApplication o= basic researc6 in psQc6olo.QE ,PacN! K.! LeiboXit8! M.! /in.er! A. and K. /te"enson! eds.-! NeX RorN! Plenu+ Press Cattell! 9. ,%)*%-! Abilities: t6eorQ! structure! .roXt6 andaction! Boston! Kou.ton! 5i==lin Co+panQ! Cer.6it! I. ,%)*>- 5etode de Fn";;+Int! Editura Didactic; 4i Peda.o.ic;! Bucure4ti Cer.6it! I. ,%)2>-! Procesul de Fn";;+Int - cadru principal de instruire 4i educaie a ele"ilor! Fn D/inte8e pe te+e de didactic; +odern;E! Cule.ere DTribuna AcoliiE! Bucure4ti C6irce"! A. ,%)**-! Proble+atica pro.resului < succesului 4colar! Fn DPro.resul 4colarE! Clu#Napoca Coo+bs! C.! DaXes! 9.! T"ersNQ! A. ,%)*1-! PsQc6olo.ie +at6e+atiVue! ! Presses Bni"ersitaires de ?rance! Paris ?euer8ei.! O. ,%)2%-! 5icroco+puter in education! Ca+brid.e ?la"ell! M. K. ,%)*2-! 5eFaco.niti"e de"elop+ent! Fn D/tructural process t6eories o= co+ple( 6u+an be6a"iorsE ,/candura= Brainard! eds.-! Alp6en and9i#n! T6e Net6eriands: /it#o== h Nord6o== Calperin! P.I. ,%)*$-! Psi6olo.ia .Indirii 4i teoria =or+;rii Fn etape a aciunilor +intale! Fn D/tudii asupra .Indirii Fn psi6olo.ia so"ietic;E! Editura Didactic; 4i Peda.o.ic;! Bucure4ti Ca.ne! 9. 5. ,%)*1-! Condiiile Fn";;rii! Ed. Didactic; 4i Peda.o.ic;! Bucure4ti Carcia! E. ,%))2-! 9e=or+in. Education and its Culture! Fn DA+erican Be6a"ioral /cientist Kebb! D. O. ,%)* -! Te(tbooN o= PsQc6olo.Q! P6iladelp6ia! London! /aunders! B. O. Co+panQ Plaus+eier! KM. ,%)*>-! Conceptual De"elop+ent. durin. t6e /c6ool Rears! Fn DCo.niti"e Learnin. in C6ildrenE! LeXin M.! Allen 7.! edit.! NeX RorN Acade+ic Press PruteNi! 7.A.! LuNin! I./. ,%)>$-! Psi6olo.ia preadolescentei! Editura Didactic; 4i Peda.o.ic;! Bucure4ti Pudrea"e"! T. 7. ,%)2%-! Psi6olo.ia .Indirii te6nice! Editura Didactic; 4i Peda.o.ic;! Bucure4ti Le=rancois! 9.C. , $$$-! PsQc6olo.Q o=Teac6in.! %$ t6 edition! OadsXort6 Bel+ont! C.A. 5encinsNaia! N. A. ,%)11-! Psi6olo.6ia obuceniie ari=+etiNe! Neiped.6i8! 5osN"a 5eQer-Eppler! O. ,%)>0-! Proble+es in=or+ationnelles de la co+unication parlee! Fn DCo+unications et lan.a.esE! A. 5oles edit.! Paris 5ialaret! C. ,%)*&-! AnalQse psQc6olo.iVue des situations educati"es! Fn DTr;ite des sciences peda.o.iVuesE! 5. Debesse! C. 5ialaret dir.! &! Presses Bni"ersitaires de ?rance! Paris 5iclea! 5. ,%))%-! Psi6olo.ia co.niti"; si inteli.ena arti=icial;! Fn DIntroducere Fn psi6olo.ia conte+poran;E! ,coord. I. 9adu-! Editura /incron! Clu# - Napoca 5oles! A. ,%)*&-! /ociodina+ica culturii! Editura Atiini=ic;! Bucure4ti Nelson! T.! Narens! L. ,%))&-! O6Q In"esti.ate 5etaco.nition! Fn D5etaco.nition: PnoXin. o= PnoXin.E!

>

,5etcal=e h /6i+a+ura-! ed.! T6e 5IT Press! Ca+brid.e OrtonQ! A.! 9eQnolds! 9.! Arter! M. ,%)*2-! 5etap6or: t6eoretical and e+piricul researc6! Fn DPsQc6olo.ical BulletinE! "oi. 21! nr. 1 PapQ! C. ,%)>*-! 5ate+atica +odern;! Editura Atiini=ic;! Bucure4ti! "oi. l! >0 Pa"elcu! 7. ,%)> -! Psi6olo.ie peda.o.ic;. /tudii! Editura Didactic; 4i Peda.o.ic;! Bucure4ti Pea! 9.D.! Purland! D.5. ,%)2&-! On t6e co.niti"e e==ects o=learnin. co+puter pro .ra+in.! Fn DNeX Ideas in PsQc6olo.QE! nr. Pia.et! M. ,%)*0-! Episte+olo.ie .enetic;! Editura Dacia! Clu#-Napoca Pia.et! M. ,%)*)-! La psQc6o.enese des connaissances et sa si.ni=ication episte+olo.iVue! Fn DT6eories du lan.a.e! T6eories de lLapprentissa.eE! Edition du /euil! Paris Potorac! E. ,%)*2-! Acolarul - Fntre aspiraie 4i reali8are! Editura Didactic; 4i Peda.o.ic;! Bucure4ti Predescu! C.! 9adu! I. ,%))$-! 7aloarea 4i li+itele e(e+plelor prototip Fn predarea =i8icii! Fn D9e"ista de peda.o.ieE! nr. l 9adu! I. ,%)*&-! Psi6olo.ie 4colar;! Editura Atiini=ic;! Bucure4ti 9adu! L! Ionescu! 5. ,%)2*-! E(perien; didactic; 4i creati"itate! Editura Dacia! Clu#-Napoca 9adu! I. , $$$-! /trate.ii +etaco.niti"e Fn procesul Fn";;rii la ele"i! Fn D/tudii de peda.o.ie aplicat;E! ,coord. 5. Ionescu! I. 9adu! D. /alade-! Editura Presa Bni"ersitar; Clu#ean;! Clu#-Napoca 9osc6! E. ,%)2$-! Classi=ication o= 9eal-Oorld Ob#ects: Ori.in and 9epresentation in Co.Lnition! Fn DT6inNin.: 9eadin.s in Co.niti"e /cienceE! ,P. Oason! M. Laird! ed.-! 5IT Press 9o4ea! Al. ,%)>%-! LL acti"iteL dL abstraction etde .eneralisatlon c6e8 lLen=ant' Fn DEn=anceE! 0 9o4ea! Al. ,%)2%-! Creati"itatea .eneral; 4i speci=ic;! Editura Acade+iei 9./.9.! Bucure4ti 9otaru! I. ,%))$-! ?unciile 4colii Fn noile condiii de+ocratice din 9o+Inia! Fn D/tudia Bni"ersitatis Babe4-BolQaiE! /eria D/ociolo.ieE! nr. l /Ninner! B.?. ,%)*%-! 9e"oluia 4tiini=ic; a Fn";;+Intului! Editura Didactic; 4i Peda.o.ic;! Bucure4ti /olner! 5. ,%)2>-! Adult Co.niti"e and Episte+olo.icul De"elop+ent in /Qste+ Education! Fn D/Qste+ 9esearc6E! & /ternber.! 9. ,%)21-! BeQondI.i.: Atriarc6ic t6eorQ o=intelli.ence! Ca+brid.e Bni"ersitQ Press Teodorescu! N. ,%)2&-! /trate.ii 4i coninut Fn Fn";area +ate+aticii de c;tre pre4colari! Fn D9e"ista de peda.o.ieE! nr. l Jor.o! B. ,%)*$-! Le ni"eau dLasplration et lLauto appreciaiion des connaissances c6e8 Ies ele"es' Fn D/tudia Bni"ersitatis Babe4-BolQaiE! /eriaDPsQc6olo.ia-Paeda.o.iaE E9AT indi=erent_dac;#iceasa iul sti+ul;rii si >& CAPITOLBL III P9INCIPIILE DIDACTICII - GN 7IJIBNEA P/IKOLOCIEI EDBCA@IEI AI DEJ7OLT9II II%.%. Caracteristicile .enerale ale principiilor didacticii Principiile procesului de Fn";;+Int sau principiile didacticii sunt te8e =unda+entale! nor+e

>0

.enerale! care stau la ba8a proiect;rii! or.ani8;rii 4i des=;4ur;rii acti"it;ilor de predareFn";are! Fn "ederea reali8;rii opti+e a obiecti"elor educaionale. 9e8ultat al e(perienei educaionale 4colare! Fn special a celei didactice! precu+ 4i al concepiilor +arilor peda.o.i 4i psi6olo.i ,din s=era psi6olo.iei educaionale! +ai ales-! principiile didacticii au la ba8; raportul de condiionare dintre natura copilului! scopul educaiei 4i 4tiin;! pe de o parte! 4i e=ectele instructi"-=or+ati"e! pe de alt; parte. Atiini=ic =unda+entate pe datele psi6opeda.o.ice 4i .noseolo.ice! principiile didacticii ser"esc drept Fndru+ar Fn proiectarea 4i reali8area procesului de Fn";;+Int ,At. BIrs;nescu! %)>)! pa.. -. In totalitatea lor! principiile procesului de Fn";;+Int e(pri+; concepia de ba8; 4i proiectarea .eneral; a Fntre.ului proces educaional. Atunci cInd a"e+ Fn "edere aspectele cele +ai .enerale! cu aplicabilitate lar.; Fn toate do+eniile educaiei! se poate "orbi de Dprincipii =unda+entale ale educaieiE ,A. DancsulQ! %)*)-. Dar! desi.ur! aceste note .enerale pri+esc "alene speci=ice Fn raport cu obiecti"ele! coninutul! =onnele de reali8are! +etodolo.ia di"erselor s=ere ale educaiei ,educaia intelectual;! educaia +oral;! educaia estetic; etc.-1 =;r; ca prin aceasta s; se perturbe caracterul siste+ic! unitar al educaiei. Principiile didacticii au un caracter .eneral-=or+ati"! siste+ic 4i dina+ic! desc6is. III. LI. Caracterul .eneral-nonnati" al principiilor procesului de Fn";;+Int re8ult; din ba8ele lor le.ice! e(plicati"e! =unda+entate episte+olo.ic! psi6olo.ic 4i psi6osocial! 4i! desi.ur! din esenialitatea lor. Prin aceasta ele "i8ea8; toate co+ponentele =uncionale ale procesului de Fn";;+Int 4i sunt aplicabile Fn procesul de predare-Fn";=are la toate disciplinele 4i Fn toate acti"it;ile didactice! pe toate ni"elurile de 4colari8are. Caracterul nor+ati" al principiilor didactice re8id; Fn =uncia lor orientati"; 4i re.latoare! care F4i .;se4te ecou Fn stabilirea obiecti"elor! Fn structurarea coninutului! ale.erea =or+elor de reali8are a procesului de predare-Fn";are 4i a di"erselor "ariante ale acestuia! Fn stabilirea 4i aplicarea strate.iilor didactice prin Fn.e+;narea opti+; a unor seturi de +etode de predareFn";are cu +i#loace de instruire! precu+ 4i Fn reali8area "eri=ic;rii<e"alu;rii randa+entului. Datorit; caracterului lor .eneral-nor+ati" precu+ 4i a celorlaltor caracteristici! principiile didacticii aplicate adec"at! duc la Dun co+porta+ent didactic +odelat teoretic de nor+e 4tiini=ice care e(plic; procesele psi6opeda.o.iceE i+plicate Fn acti"itatea de predareFn";are! Fn acti"it;ile educaionale! Fn .eneral. In acest sens! Dproiectarea opti+al; a leciei este pri"it; ca un act de creaie directi"at de principii didactice ,s.n.- care e(pri+; cerinele 4i condiiile interne 4i e(terne ale Fn";;rii! care sinteti8ea8; cele +ai recente date 4tiini=ice i+plicate Fn e(plicarea procesului de Fn";;+Int! a pro.ra+ului educaional de =or+are a personalit;ii celor de pe b;ncile 4coliiE ,I. Cer.6it %)20! pa.. >%-. III.]. . Caracterul siste+ic! interacionist al principiilor didacticii re8ult; din =aptul c; ele e(pri+; cerinele =unda+entale - de nuan; nor+ati"; - ale procesului educaional care are un caracter unitar! dar cu obiecti"e 4i o structur; =uncional; co+ple(;! Fntre laturile sale =iind strInse interdependene. Principiile didacticii trebuie aplicate Fn ansa+blu Fn =iecare =or+; de acti"itate! ele repre8entInd siste+e de nor+e Fntre care e(ist; strInse interrelaii. Fnc;lcarea unui anu+it principiu didactic poate conduce la anularea sau atenuare celorlalte. De ase+enea! aplicarea adec"at; a principiilor didactice trebuie ";8ut; Fn interrelaie cu toate co+ponentele >1 procesului de predare-Fn";are! pe ba8a unei abord;ri siste+ice! racordat; la ie.it;iile 4i principiile psi6olo.iei educaiei 4i de8"olt;rii. Totodat;! Fnele.Ind caracterul siste+ic-interacionist pro=esorii "or con4tienti8a c; principiile didactice au 4i un caracter dina+ic 4i desc6is! ceea ce Fnsea+n; c; ele nu sunt ri.ide 4i nu F+piedic; +ani=estarea creati"it;ii Fn proiectarea 4i reali8area acti"it;ilor instructi"educati"e.

>&

III. %.0. Caracterul dina+ic! desc6is al principiilor didactice este deter+inat de cerinele noi ale de8"olt;rii sociale! de pro.resele reali8ate Fn 4tiinele socio-u+ane! Fndeosebi Fn psi6olo.ie! Fn D4tiinele Fn";;riiE - toate acestea raportate la scopul .eneral al educaiei ,de8"oltarea +aturi8;rii sociale a tinerilor- 4i la idealul educaional al societ;ii ci"ile! de+ocrate! Fn tentaia ei de culti"are a "alorilor. Trebuie s; re+arc;+ c; nu+;rul principiilor didactice nu este =i(! el +ultiplicIndu-se sau! di+potri";! - prin restructurarea coninutului 4i eseniali8area +ai pronunat; - unele se inte.rea8; Fn principii cu o s=er; +ai lar.;. In ulti+ii ani! datorit; pro.reselor reali8ate Fn psi6olo.ia educaiei 4i de8"olt;rii Fn psi6olo.ia co.niti";! Fn e(plicarea structurii 4i de8"olt;rii inteli.enei ,Dteoria triar6ic; a inteli.eneiE - M!9! /tern6er.! %)21-! Fn episte+olo.ia .enetic; etc.! s-a accentuat caracterul interacionist al principiilor didacticii! +ulte dintre ele F+bo.;+du-4i coninutul! se+ni=icaiile 4i interrelaiile cu di=eritele co+ponente ale procesului de Fn";;+Int. Asupra unora dintre aceste principii ale didacticii +oderne! =unda+entate psi6olo.ic! ne opri+ Fn acest capitol rele"Ind i+portana acestora pentru =or+area 4i de8"oltarea co+petenelor 4colare ale ele"ilor! datorit; in=luenei pe care o au asupra tuturor co+ponentelor procesului didactic! precu+ 4i pentru =or+area inte.rat; a personalit;ii ele"ilor. III. . Caracteri8area principiilor didacticii din punctul de "edere a] psi6olo.iei educaiei 4i de8"olt;rii III. .%. Principiulpsi6o.enetic al sti+ul;rii 4i acceler;rii de8"olt;rii stadiale a inteli.enei Con=or+ constructi"is+ului .enetic pia.etian! inteli.ena se =or+ea8; 4i se de8"olt; stadial! .raie sc6i+burilor siste+atice cu +ediul socio-culturaF! educaional! prin procesul de asi+ilare-aco+odare < ec6ilibrare de nuan; pro.resi";! Fn concepia lui M. Pia.et! Dinteli.ena este un concept operaional utili8at pentru dese+narea =or+elor superioare de or.ani8are 4i ec6ilibru a structurilor co.niti"e. /tructurile co.niti"e se succed dup; o le.e de de8"oltare! Fn a4a =el FncIt =iecare dintre ele s; asi.ure un ec6ilibru - din ce Fn ce +ai lar. 4i +ai stabil proceselor! operaiilor +intale care au ap;rut Fn cadrul stadiului precedent! cu structura sa particular;. Principiul psi6o.enetic ai sti+ul;rii 4i acceler;rii de8"olt;rii stadiale a inteli.enei se relaionea8; strIns cu principiul ipote8ei opti+iste Fn acti"itatea educaional; 4i cu principiul abord;rii di=ereniate 4i indi"iduali8ate a ele"ilor Fn procesul de Fn";;+Int! =unda+entIndu-le ba8a 4tiini=ic; psi6olo.ic;. Pentru opti+i8area procesului de predare-Fn";are! Fn";;torii 4i pro=esorii trebuie s; cunoasc; tr;s;turile eseniale ale structurii 4i =uncionalit;ii inteli.enei Fn cadrul di=eritelor stadii psi6o.enetlce! precu+ 4i =aptul c; este posibil; .r;birea trecerii dintr-un stadiu psi6o.enetic Fn cel ur+;tor! dac; se apelea8; la +etode 4i procedee didactice acti"i8ante! =or+ati"e! Fn acela4i ti+p este bine s; se cunoasc; =aptul c; +odi=icarea structurilor +intale ale copilului necesit; un ti+p opti+! antrena+ent co.niti" =unda+entat 4tiini=ic! psi6opeda.o.ie 4i +etodic! apelIndu-se la +etode acti"i8ante! =or+ati"e! prin punerea Fn lucru a tipurilor de Fn";are ,=i.ura >.III.- care do+in; la o anu+it; perioad; de "Irst;! a"Ind o +a(i+; =uncionalitate 4i e=icien;! 4i reali8Ind acti"it;i didactice di=ereniate care "i8ea8; D8ona de8"olt;rii pro(i+eE ,L./. 7F.otsNi-. Fn";area prin aciuni concrete! prin +anipularea obiectelor! prin spri#inirea operaiilor +intale pe operarea cu repre8ent;ri este caracteristic; ele"ilor din stadiul operaiilor concrete ,>-%%<% ani-! Fn sc6i+b! Fn";area prin proble+ati8are! Fndeosebi pe c;i predo+inant euristice! Fn";area prin i+plicarea re=le(iei personale! pe ba8a anali8ei 4i sinte8ei Fn.e+;nate cu abstracti8area 4i .enerali8area! caracteri8ea8; pe ele"ii a=lai Fn stadiul operaiilor =or+ale! lo.ico-+ate+atice ,dup; "Irsta de cea % ani-. Corespondenele 4i >> interrelaiile stabilite intre stadiile psi6o.enetice ale inteli.enei 4i tipurile de Fn";are i+plicate ,/. Ball! %)*2- nu e(pri+; nicidecu+ i+posibilitatea absolut; a unui tip de Fn";are sau altul la o "Irst; +ai +ic;! dac; se apelea8; la o +etodolo.ie adec"at;. Aceasta este 4i

>1

ideea subliniat; de +uli psi6olo.i 4i peda.o.i 4i Fndeosebi de M. Bruner ,%)*$-! care au pornit de la =aptul c; Fnsu4i M. Pia.et a constatat e(istena unor con=licte Fntre +odaliti! 'le de=initorii ale di=eritelor stadii psi6o.enetice! Fn etapele de tran8iie. M. Bruner - care a elaborat 4i el o teorie psi6o.enetic; a inteli.enei! considerInd de8"oltarea intelectual; ca un proces de interiori8are a procedeelor de aciune! a celor i+a.inare 4i de si+boli8are - arat; c; Dnu trebuie s; a4tept;+ pasi"i +o+entul apariiei capacit;ilor de asi+ilare a unor cuno4tine! ci acest +o+ent trebuie pro"ocat! creatE. Pentru a-4i i+pune aceast; opinie M. Bruner e+ite o ipote8;! care ni se parc peste +;sur; de opti+ist;! dar care! desi.ur - Fn anu+ite li+ite - are acoperire Fn realit;ile didactice ba8ate pe +etode acti"i8ante! =or+ati"e. Psi6olo.ul a+erican spune: DOrice te+; poate =i predat; e=ecti" Fntr-o =or+; intelectual; corect;! oric;rui copil! la orice "Irst;E. Dar el =ace 4i ur+;toarea re+arc;: orice te+; din pro.ra+; poate =i pre8entat; Fn =or+e care s; pun; accent =ie pe aciuni obiectuale! =ie pe i+a.ini! =ie pe +i#loace "erbale. Desi.ur! de aici trebuie s; deduce+! Fn c6ip raional! c; luarea Fn considerare a particularit;ilor de "Irst;! respecti" a caracteristicilor psi6o.enetice ale =uncionalit;ii intelectuale! nu Fnsea+n; nicidecu+ o subordonare a educaiei =a; de aceste particularit;i! ci! di+potri";! ba8Indu-ne pe potenialit;ile psi6o.enetice! detectate adec"at! educaia este c6e+at; s; acti"e8e aceste potenialit;i! accelerInd de8"oltarea intelectual; a copiilor! preadolescenilor 4i adolescenilor. In acela4i ti+p! dup; cu+ se 4tie! copiii pot a"ea rit+uri di=erite de de8"oltare! Fn =uncie de potenialit;ile Fnn;scute! cIt 4i de calitatea condiiilor instructi"-educati"e! de .radul adec";rii acti"it;ilor =or+ati"e des=;4urate de copii. /e i+pune! deci! indi"iduali8area pred;rii-Fn";;rii! creIndu-se condiiile ca =iecare copil s; se de8"olte Fn rit+ul s;u propriu! acti"i8Indu-i Fns; potenialit;ile reale 4i "alori=icIndu-le la +a(i+u+. Pe =ondul lu;rii Fn considerare a particularit;ilor de "Irst; 4i a celor indi"iduale! se "or Fn.reuna acti"it;ile 4i strate.iile didactice reali8ate cu Fntrea.a clas; de ele"i! cu acti"it;i 4i strate.ii di=ereniate - pe .rupe de ni"el - 4i cu cele indi"iduali8ate! toate "i8Ind +ai ales aspectul =or+ati" al Fn";;+Intului. Di=erenierea 4i indi"iduali8area pred;rii-Fn";;rii are la ba8; 4i principiul accesibilit;ii cuno4tinelor 4i deprinderilor. Acesta se reali8ea8; prin selecionarea 4i .radarea in=or+aiilor 4tiini=ice 4i a e(erciiilor care conduc la =or+area unor deprinderi. Prin e=ort .radat! cu a#utorul 4i sub Fndru+area pro=esorului! cuno4tinele 4i deprinderile stabilite a =i dobIndite prin obiecti"e operaionale de"in accesibile pentru ele"ii clasei respecti"e! dac; li se acti"ea8; potenialul intelectual real. Condiiile opti+e de +ediu socio-cultural! de instrucie 4i educaie =a+ilial; 4i 4colar;! utilitarea unor +etode acti"i8ante precu+ 4i a instrurii di=ereniate etc.! pot accelera +ersul de8"olt;rii intelectuale! pot .r;bi trecerea Fn ur+;torul stadiu psi6o.enetic! dup; cu+ condiiile ne=a"orabile socio-culturale! socio-a=ecti"e 4i o instruire de=ectuoas; pot Fncetini de8"oltarea intelectual;! Fnsu4i M. Pia.et ,%)*%! pa.. *- 2- recunoa4te aceste =apte cInd scrie: DCre4terea intelectual; F4i are rit+ul s;u 4i \creodeleY sale! la =el ca 4i cre4terea =i8ic;! ceea ce nu Fnsea+n;! desi.ur! c; +etodele peda.o.ice +ai bune ,Fn sensul de +ai acti"e- nu ar accelera FntrucIt"a "Irstele critice! dar aceast; accelerare nu poate =i inde=init;E. Fntr-ade";r! accelerarea se produce Fn D8ona pro(i+ei de8"olt;riE de care "orbea L./. 7F.otsNi. Psi6olo.ul rus ar;ta c; instrucia 4i educaia +er. Fnaintea de8"olt;rii 4i dobIndesc contururi precise! concrete! nu atIt Fn =uncie de stadiul atins de#a Fn de8"oltarea .Indirii! ci de 8ona pro(i+ei de8"olt;ri a inteli.enei copilului. 9elaiile dintre Dcursul de8"olt;rii in=antile 4i posibilit;ile de Fn";areE nu pot =i Fnelese decIt prin luarea Fn sea+; a ni"elurilor de de8"oltare la care ele"ul poate s; se ridice - Fn raport cu potenialit;ile D8onei de8"olt;rii pro(i+eE -! sub conducerea Fn";;torilor < pro=esorilor! care Fi pot "eni Fn a#utor cu e(e+ple! indicaii! de+onstraii etc. Ceea ce copilul reu4e4te s;-4i apropie Dast;8iE cu a#utorul adultului! de"ine D+IineE e"eni+ent al acti"it;ii proprii! independente! de sine st;t;toare! 4i! i+plicit! cI4ti. al de8"olt;rii ,L./. 7F.otsNi! %)*%! pa.. 0%% -0% -.

>>

Pe parcursul 4colarit;ii! .raie cerinelor didactice noi 4i .radat +ai co+ple(e puse Fn =aa ele"ului! precu+ 4i a o=ertei de in=or+aii structurate adec"at! eseniali8ate 4i de"enite accesibile! pe ba8a unor strate.ii >* didactice di=ereniate! acti"i8ante! procesul de instruire !-!F+pin.eE Fnainte de8"oltarea intelectual;. Dup; cu+ spune /.L. 9ubinstein ,%)>0! pa.. %&>- Fnsu4irea cuno4tinelor 4i de8"oltarea .Indirii alc;tuiesc un proces dialectic Fn care cau8a 4i e=ectul F4i sc6i+b; Fn per+anen; locurile. Orice act de Fnsu4ire a cuno4tinelor presupune! ca o condiie interioar;! un ni"el corespun8;tor al .Indirii 4i duce la rIndu-i la crearea unor noi condiii interne pentru Fnsu4irea altor cuno4tine. Toc+ai de aceea - sublinia8; I. 9adu 4i 5. Ionescu ,%)2*! pa.. &&- ac6i8iia de cuno4tine nu creea8; pur 4i si+plu doar un =ond +ereu l;r.it de Dac6i8iiiancor;E! ci pro+o"ea8; ni"ele operatorii superioare. In pri"ina e=ectelor Fn";;rii asupra cronolo.iei stadiilor psi6o.enetice! B. In6elder! K. /inclair 4i 5. Bo"et ,%)**! pa.. 12- arat; c; DFn";area co.niti"; ,respecti"! accelerarea Fn";;rii co.niti"e - n.n.- const; Fn a =a"ori8a contactele Fntre or.ani8area sc6e+elor ,co.niti"e- ale subiectului 4i datele obser"abile ,...-. Este necesar s; articul;+ procedeele e(peri+entale ,4i didactice - n.n.- Fn a4a =el FncIt subiecii s; poat; FntIlni toate aspectele pertinente pentru re8ol"area proble+ei puse 4i Fndeosebi pe acelea pe care Fn +od natural ar =i s; le ne.li#e8eE. Anali8Ind e(peri+entele Centrului de /tudii Co.niti"e de la Kar"ard condus de M. Bruner -! B. In6elder 4i colaboratorii arat; c; prin ase+enea e(peri+ente s-a reu4it s; se D+obili8e8e siste+ul psi6o.eneticE! FncIt este e"ident c; DF+bo.;ind sc6e+ele co.niti"e ale subiectului reu4i+ s; .r;bi+ de8"oltarea saE ,%)**! pa.. 10-. Dar Fn pri"ina .r;birii de8"olt;rii intelectuale prin sarcini co.niti"e tot +ai di=icile! care dep;4esc =uncionalitatea +ani=est; a structurilor intelectuale speci=ice unui stadiu! M. Pia.et este +ai re8er"at! atr;.Indu-ne atenia c; trebuie s; =i+ DprudeniE! pentru a nu a#un.e la o D=orare a de8"olt;rii intelectuale! cu e=ecte i+pre"i8ibileE ,c=. P. Popescu-Ne"eanu! %)**! pa.. 0%-. Desi.ur! Fn";area! considerat; Fn e=ectele ei pe ter+en lun.! repre8int; Fn esen; =or+are 4i construcie a inteli.enei Fns;4i ,I. 9adu! %)2*! pa.. 10-. Dar o Fn";are =orat;! pre+atur;! poate =i steril; 4i c6iar d;un;toare sub aspectul cerinelor i.ienei +intale. Bn coninut 4tiini=ic! un set de noiuni se consider; accesibil cInd bene=iciul! sporul de cuno4tine datorat Fn";;rii este proporional cu in"estiia de e=ort < e(erciiu depus. Ast=el o noiune este considerat; accesibil; cInd Fntrune4te cel puin >>a reu4it; Fn testul de "eri=icare! iar Fn =or+ula Dstrate.iei Fn";;rii deplineE procenta#ul de Fnsu4ire s-ar ridica la )$a. Datorit; =aptului c; Fn nu+eroase clase 4colare a"e+ de-a =ace cu o de8"oltare intelectual; ine.al; a ele"ilor! nu e(ist;! desi.ur! o "ersiune unic; de pre8entare 4i succesiune a +aterialului de predat 4i nici procese indi"iduale identice! sub un.6iul =uncionalit;ii < e=icienei! de receptare! asi+ilare! Fnele.ere 4i prelucrare a in=or+aiilor! ceea ce presupune apelarea la Fn";;+Intul di=ereniat! a4a cu+ se procedea8; 4i Fn ca8ul Dstrate.iei Fn";;rii deplineE. Adept al unor strate.ii de predare-Fn";are di=ereniate 4i acti"i8ante! M. Bruner ,%)*$! pa.. 22sublinia8; =aptul c; Dun +aterial care e(pri+; coninutul Fn";;+Intului trebuie s; cuprind; +ai +ulte piste care s; duc; la aceea4i int; co+un;E. In opinia sa! orice te+; din pro.ra+; poate =i pre8entat; Fn =or+e care s; pun; accent =ie pe aciuni obiectuale! =ie pe i+a.ini! =ie pe +i#loace "erbale. Cu alte cu"inte! .;si+ aici subliniat; i+portana aplic;rii Fn procesul de Fn";;+Int a principiului unit;ii dialectice dintre sen8orial 4i raional! ponderea acestor dou; aspecte ale acti"it;ii co.niti"e =iind di=erit; de la un ciclu de 4colari8are la altul! respecti" de la un stadiu la altul al de8"olt;rii inteli.enei. Ast=el. Fntre ><* ani 4i %%<% ani ,Fn stadiul operaiilor concrete- accentul se pune pe aciuni obiectuale 4i procedee i+a.istice! iar Fn =a8a preoperatorie ,% -%& ani- 4i Fn stadiul operaiilor lo.ico-+ate+atice se pune accent pe

>*

procedeele de si+boli8are 4i pe +i#loacele "erbal-lo.ice. De alt=el! intuiia poate Fndeplini roluri "ariate Fn procesul cunoa4terii: acti"itate e(ploratorie concret-sen8orial;' +o+ent inter+ediar Fntre concretul sen8orial 4i noiunea abstract;' =acilitea8; =ie procesele de abstracti8are! =ie consolidarea noiunii Fnsu4ite pe cale "erbal;! =ie concreti8area! particulari8area unor principii sau te8e .enerale ,A. DancsulQ! %)*)-. Pornind de la ideile lui M. Bruner 4i transpunInd Fn =apt principiul psi6o.enetic! al acceler;rii de8"olt;rii stadiale a inteli.enei 4i principiul Fn";;rii prin aciune! unii cercet;tori ,B. Jor.o! %)>*! %)*&! Al. La8;r! %)*1 4.a.- au de+onstrat c; +etoda +odel;rii obiectuale a operaiilor +intale per+ite ele"ilor din clasele a III-a 4i a I7-a s; Fnelea.; =oarte u4or unele sarcini 4colare care! dac; sunt pre8entate prin +etode "erbale! dep;4esc c6iar 4i capacit;ile de Fnele.ere a unor ele"i din clasele a 7K-a. Ast=el! aplicarea +etodei >2 +odel;rii obiectuale! Fn concordan; cu principiile psi6olo.ice care stau la ba8a lor! per+ite ele"ilor din clasele a IlI-a 4i a I7-a s; descopere relaiile cantitati"e! s; se deta4e8e de "alorile nu+erice concrete! s; opere8e cu si+boluri 4i s; .Indeasc; la un ni"el +ai Fnalt de .enerali8are! reali8Ind pro.rese e"idente Fn acti"itatea de re8ol"are a proble+elor de arit+etic;. Ai e(e+plele de +ai sus ne arat; c; inteli.ena este pre+is; ,condiie- 4i totodat; re8ultat al Fn";;rii. !Ca pre+is; - Fn calitatea sa de potenial ereditar acti"i8at - ea se rele"; Fn rit+ul ac6i8iiei! Fn bene=iciul e(tras din e(perien;! Fn producti"itatea e=ortului de Fn";are! Fn indicii calitati"i ai prestaiei de care este capabil copilul sau tIn;rul. Ca re8ultat! ea apare ca un siste+ de procese 4i operaii intelectuale! cristali8ate pe di=erite ni"ele ale de8"olt;rii indi"idului ,I. 9adu! 5. Ionescu! %)2*! pa.. *0-. Tot +ai +uli psi6olo.i 4i peda.o.i consider; stadiile pia.etiene drept ni"eluri procesuale Fn de8"oltarea inteli.enei! care conin potenialit;i a c;ror reali8are e=ecti"; depinde de spectrul de solicit;ri! de sarcinile intelectuale! proble+ele de re8ol"at! speci=ice unui +ediu sociocultural! de calitatea procesului instructi"-educati" etc. Deci! +ai pe scurt! c6iar stadiile pia.etiene sunt caracteri8ate prin structuri co.niti"e care conin potenialit;i ale de8"olt;rii inteli.enei! ele sur"enind +ai de"re+e sau +ai tIr8iu - Fn raport cu "Irstele DstatisticeE stabilite de M. Pia.et - Fn =uncie de calitatea de+ersurilor =or+ati"e la care a =ost solicitat copilul! preadolescentul sau adolescentul s; participe! i+plicIndu-se acti"! Fn ulti+ele decenii! cercet;rile din do+eniul psi6olo.iei co.niti"e 4i al peda.o.iei +edierii! e(peri+entate Fn do+eniul pred;rii-Fn";;rii! +ai ales pe ba8a teoriei 4i +etodolo.iei elaborate de 9. ?euerstein ,%)*)! %)2$-! au in=luenat +odul de Fnele.ere 4i de aplicare al principiilor didacticii. Ast=el! s-a e"ideniat interaciunea Fntre procesele co.niti"e 4i cuno4tine 4i! +ai ales! rolul proceselor +etaco.niti"e Fn procesul de Fn";are. 5etaco.niia se re=er; la cuno4tinele pe care ele"ii Fe-au dobIndit pri"ind =uncionalitatea 4i caracteristicile propriilor procese co.niti"e! i+plicate Fn di"erse do+enii ale Fn";;rii. De ase+enea! +etaco.niia "i8ea8; capacitatea de re.lare < autore.lare a acestor procese. /-au pus Fn e"iden; di=erene inter-indi"iduale Fn or.ani8area structurilor cuno4tinelor! Fn disponibilitatea 4i utili8area acestora! precu+ 4i di=erene Fn ceea ce pri"e4te strate.iile indi"iduale de re8ol"are a unor proble+e. E(periena +etaco.niti"; include 4i capacitatea ele"ului de a e"alua calitatea 4i e=iciena Fn";;rii! cu in=luen; asupra +oti"aiei Fn";;rii ,M. Mu6el! %)))-. Teoria Fn";;rii +ediate! elaborat; de 9. ?euerstein! 4i-a pus a+prenta asupra +odului de transpunere Fn acti"it;ile de predare-Fn";are a principiului psi6o.enetic al sti+ul;rii 4i acceler;rii de8"olt;rii stadiale a inteli.enei. E(peri+entarea pro.ra+ului de F+bo.;ire instru+ental; ,P.E.I.- Fn nu+eroase ;ri ale lu+ii constituie o +;rturie a =aptului c; inteli.ena nu este i+uabil;. Ast=el! aplicarea acestei +etode la copiii cu e4ec 4colar! la copiii sau adolescenii cu FntIr8iere sau de=iciene +intale! precu+ 4i la adulii i+plicai Fntr-o +ai bun;

>2

cali=icare pro=esional;! a de+onstrat c; a Fn";a s; Fn"ei este posibil Fn +ult +ai +are +;sur; decIt se credea Fnainte. Deci! a Fn";a sau a reFn";a s; .Inde4ti inteli.ent este posibil. Ori.inalitatea teoriei 4i +etodolo.iei elaborate de ?euerstein re8id; Fn de+onstrarea posibilit;ii de +odi=icare a structurilor co.niti"e. Acesta a de=init relaiile peda.o.ice Fn acti"it;ile instructi"-educati"e ca =iind ba8ate pe +ediere! ceea ce per+ite =or+atorilor s; e"alue8e 4i s;-4i +odele8e altitudinile 4i stilurile de predare Fn raport cu particularit;ile ar6itecturii 4i stilurilor co.niti"e ale ele"ilor. ' Principiul psi6o.enetic al sti+ul;rii 4i acceler;rii de8"olt;rii stadiale a inteli.enei trebuie! Fns;! pri"it di=ereniat! dac; a"e+ Fn "edere teoria inteli.enelor +ultiple elaborat; de K. Cardner ,%))>-. Acest psi6olo. consider; c;! Fn realitate! e(ist; 4apte =or+e ale inteli.enei! care acoper;! prin speci=icul 4i nuanele lor! ansa+blul capacit;ilor u+ane. Cele 4apte =or+e ale inteli.enei sunt: inteli.en; "erbal;! lo.ico-+ate+atic;! spaial;! corporal; 4i Nineste8ic;! +u8ical;! interpersonal; 4i intrapersonal;. Or! Fn pre8ent! doar inteli.ena "erbal; 4i lo.ico+ate+atic; sunt! Fn +od predo+inant! sti+ulate Fn acti"it;ile 4colare. Teoria lui Cardner per+ite Fnele.erea unui +are nu+;r de di=icult;i FntIlnite ast;8i Fn siste+ul educati" 4i! Fn .eneral! Fn societate! F+bo.;irea acestui principiu al didacticii cu ideile +a#ore ale teoriei inteli.enelor +ultiple poate produce +utaii eseniale Fn procesul didactic-=or+ati"! per+iInd =iec;rui ele" s;-4i de8"olte potenialul >) inteli.enei sale Fn s=era unei lar.i .a+e aptitudinale. In spri#inul acestei idei "in 4i cercet;rile ba8ate pe utili8area +etodelor co.niti"e pentru o nou; concepie pri"ind Fn";area 4colar; ,5. Perraudeau! %))>-. Btili8area +etodelor co.niti"e presupune cunoa4terea particularit;ilor =uncion;rii ar6itecturii co.niti"e a =iec;rui ele" 4i recunoa4terea =aptului c; =iecare are posibilitatea de a reali8a un pro.res Fn Fn";are 4i Fn de8"oltarea aptitudinilor. <<<. . Prin cipiu l Fn";;rii prin aciune Didactica =unda+entat; psi6olo.ic! are drept cadru de re=erin; esenial principiul Fn";;rii prin aciune. Con=or+ 4colii psi6olo.ice a aciunii ,P. Manet! M. Pia.et! P.I. Caiperin 4.a.-! personalitatea se =or+ea8; 4i se e(pri+; Fn 4i prin acti"itate! iar structura =uncional; a con4tinei indi"idului Fn.e+;nea8; ele+ente de natur; acional; 4i re=le(i";! care intr; Fn lucru cu o pondere di=erit; Fn de8"oltarea onto.enetic; -+er.Ind de la acionarul De(ternE la cel interiori8at! deci la re=le(i". De ase+enea! ponderea acionarului e(tern sau interiori8at! structurat Fn operaii +intale! respecti" a re=le(i"ului! di=er; 4i Fn raport cu natura sarcinilor de re8ol"at. 9e8ult;! deci! c; Fntr-ade";r - dup; cu+ spune 5. Colu ,%)*1! pa.. %$2- - Daciunea de"ine principalul \laboratorY Fn care se pl;+;desc! cap;t; =or+; 4i se consolidea8; atIt di=eritele structuri 4i procese psi6ice particulare! FncepInd cu percepia 4i ter+inInd cu .Indirea! cIt 4i inte.ralitatea e+er.ent; a siste+ului psi6ic Fn ansa+bluE. Principiul Fn";;rii prin aciune asi.ur; 4i totodat; presupune participarea con4tient; a ele"ilor Fn procesul de predare-Fn";are! de instruire 4i autoinstruire! de educaie 4i autoeducaie. Cu alte cu"inte! principiul Fn";;rii prin aciune ,respecti" prin aciuni obiectuale 4i aciuni +intale- se Fn.e+;nea8; cu "ec6iul principiu al particip;rii con4tiente 4i acti"e a ele"ilor Fn cadru] procesului de Fn";;+Int. Totodat;! consider;+ c; Fn cadrul acestui principiu se inte.rea8; 4i o e(i.en; pe care I. Neac4u ,%))$! pa.. 0$)- o ridic; la ran.ul de principiu: este "orba de Dautocunoa4terea re8ultatelor pariale 4i totale ale Fn";;rii! cu asi.urarea =eedbacNului necesar pro.reselor ulterioareE! Fn opinia lui I. Neac4u! Dprincipiul cone(iunii in"erseE contribuie la D=or+area! consolidarea! per=ecionarea 4i trans=erul structurilor acionaleE! dar! desi.ur! 4i al cuno4tinelor =uncionale! al strate.iilor re8oluti"e etc. ,n.n.-! i+plicInd D+ecanis+e de corectare! co+pensare! adaptare 4i inte.rare Fn structuri noiE. De4i orientat; predo+inant spre e(pFicitarea rolului aciunii Fn do+eniul co.niti"! Fn de"enirea intelectual; a indi"idului! peda.o.ia 4i psi6olo.ia peda.o.ic; actual; sublinia8; =aptul c;

>)

principiul aciunii trebuie luat Fn sea+; Fn structurarea 4i de8"oltarea tuturor subsiste+elor personalit;ii! deci 4i cInd este "orba de structurarea 4i e(pri+area "ieii a=ecti"e! a +oti"aiei! a atitudinilor 4i tr;s;turilor caracteriale ce deri"; din atitudini 4i din "oin;! a aptitudinilor 4i deprinderilor! sau cInd este "orba de +odelarea te+pera+entului. Principiul Fn";;rii prin aciune 4i a +odel;rii personalit;ii prin aciune! este! deci! c6eia e=icienei procesului instructi"-educati" 4i a procesului de autoeducaie Fn care trebuie s; se i+plice =iecare tIn;r! sub Fndru+area co+petent; a pro=esorilor! Fn cadrul unor situaii de Fn";are<educare acti"i8ante! =or+ati"e. Cercet;rile rele"; =aptul c; Fn";area prin aciune - prin aciuni obiectuale! concrete 4i prin aciuni +intale! re=le(i"e! precu+ 4i prin interaciunile dintre acestea - este calea care duce la de8"oltarea psi6ic; a copiilor 4i tinerilor! =iind o Fn";are constructi";! e=icient;. A"Ind Fn "edere c; orice deprindere intelectual; sau +otorie! orice aptitudine sau strate.ie co.niti"; etc. se de8"olt; pe ba8a contactelor acti"e 4i repetate Fn c6ip opti+ cu ele+ente 4i e(i.ene din realitatea natural; 4i social;! trebuie s; se sti+ule8e acti"is+ul ele"ilor Fn conte(tele 4i situaiile de predare-Fn";are 4colare 4i Fn cele e(ta4colare. /tudiile e(peri+entale arat; c; spre deosebire de ele"ii DbuniE la Fn";;tur;! cei DslabiE au ne"oie de o cantitate de ti+p de cIte"a ori +ai +are pentru a st;pIni acelea4i cuno4tine sau deprinderi. Aceasta se poate e(plica prin speci=icitatea interaciunii dintre di=erii =actori- ai Daptitudinii 4colareE a ele"ilor 4i caracteristicile acti"it;ilor didactice proiectate 4i reali8ate de pro=esor 4i ele"i Fn clas;! la o anu+it; disciplin; 4colar;. /e pot +eniona ur+;toarele situaii ,dup; T. Pulcsar! D. 5orar! %)2%-: *$ r a- Fn perspecti"a D+odelului Fn";;rii 4colareE ,M.B. Carroll-! aceast; di=eren; de ti+p se poate e(plica prin di=erenele aptitudinale interindi"iduale! iar prin pris+a psi6olo.iei co.niti"e - prin stilul co.niti" +ai lent! +ai ri.id! ceea ce =ace ca ti+pul necesar proces;rii in=or+aiei s; =ie +ai lun.! +ai ales Fn condiiile unor aptitudini insu=icient de8"oltate. Deci! aptitudinea +ai +ult sau +ai puin de8"oltat; - necesar; asi+ilat! unor cuno4tine =uncionale sau unor deprinderi intelectuale - poate =i e"aluat; Fn =uncie de cantitatea Le ti+p necesar; ele"ului pentru abordarea unui capitol! a unei te+e 4colare etc.! ast=el FncIt Fn +o+entul l scerii la un alt capitol! la o alt; te+;! cea precedent; s; =ie de#a st;pInit;. jg Ti+pul necesar g[[U 5o+entul te+poral de pornire Fn acti"itatea de Fn";are ?i.ura LIII. Criteriu <reali8area obiecti"elor< b- Dar cantitatea de ti+p necesar; acti"it;ii de Fn";are! prin i+plicarea con4tient; a ele"ului Fn procesul de predare-+";are proiectat de pro=esor! depinde 4i de calitatea instruciei condiionat; de strate.iile didactice utili8ate! de =or+a de or.ani8are a procesului instructi"=or+ati". Fn condiiile unei instruiri de ni"el calitati" sc;8ut se di+inuea8; 4i 4ansele de succes ale ele"ilor! Fndeosebi a celor cu aptitudini slab de8"oltate! cu un stil co.niti" lent! inert. Ti+pul necesar Fn ca8ul instruciei de ni"el calitati" slab Ti+pul necesar Fn ca8ul instruciei de ni"el calitati" bun 5o+entul te+poral de pornire Fn acti"itatea de Fn";are Criteriu <reali8area obiecti"elor< Criteriu

*$

<reali8area obiecti"elor< ?i.ura .*<*. c- Practica 4colar; de+onstrea8; c;! adesea! insu=icientul acti"is+ al ele"ilor Fn acti"it;ile didactice se datore4te +oti"aiei sc;8ute a ele"ilor. 7 g c c[ j ----Ti+pul =c# ........ in"estit de ele" ..... 7 , 5o+entul te+poral de pornire Fn acti"itatea de Fn";are Criteriu +oti"aie <reali8area obiecti"elor< t ?i.ura 0.***. d- In acti"itatea de Fn";are a ele"ului! +ai ales a celui lent! poate s; apar; o cri8; de ti+p! ceea ce duce la i+posibilitatea Fnsu4irii te+einice a cuno4tinelor! 4i aceasta! Fn po=ida =aptului c; Fn cadrul acti"it;ii didactice unii ele"i leni ar dori s; in"esteasc; +ai +ult ti+p pentru Fn";are! dar lecia este Dcrono+etrat;E. *% Ti+pul pe care %-ar in"esti ele"ul Fn Fn";are Ti+p disponibil U Criteriu 5o+entul te+poral de pornire Ti+p +otr"aie <reali8area Fn acti"itatea de Fn";are disponibil obiecti"elor< E ' t t ?i.ura &.III. Din acest e(e+plu re8ult;! pe de o parte! i+portana antren;rii rit+ului de Fn";are al ele"ilor leni! iar pe de alt; parte! i+portana indi"iduali8;rii sarcinilor 4colare - pe .rupe de ni"el! luInd Fn sea+; 4i rit+ul Fn";;rii ele"ilor. Totodat;! re8ult; 4i i+portana aplic;rii principiilor didactice! concepute ca =iind interrelate! dup; cu+ "a re8ulta din acest capitol. Instruirea e=icient; a ele"ilor se ba8ea8; pe i+plicarea acestora Fn Fn";are prin aciuni e=ecti"e de e(plorare! de redescoperire! de re8ol"are a proble+elor! de cercetare etc. 9a+pa de lansare Fn =or+area operaiilor +intale la copil o constituie aciunea e(tern; cu obiecte concrete. Dac; la Fnceput planul aciunii +ateriale se obiecti"ea8; Fn +i4c;ri! operaii 4i acte e(terne! ulterior procesul se trans=er; din do+eniul aciunii e(terne pe planul li+ba#ului e(tern ,spri#init pe i+a.inea! pe repre8entarea operaiilor respecti"e-! al D.Indirii cu "oce tareE. In =inal! procesul acionai se transpune pe planul +intal propriu-8is! operaiile reali8Indu-se ca acte ale .Indirii ,=i.ura 1.III.-. Aciunea +intal; re"ersibil; S operaie +intal; ,li+ba# interiorI 7eri=icarea aciunii! li+ba# e(terior ,E.Indire cu "oce tareEAciune obiectual;! +aterial;! e(tern; Anali8; - sinte8; Co+paraie Cenerali8are

*%

Abstracti8are Clasi=icare /eriere 9aiona+ente inducti"e! ipotetico-deducti"e /tructura cE-operatorie a .Indirii ?i.ura 1.I%I. Din =i.ura l .III. re8ult; c; .Indirea u+an; este "erbal-lo.ic;! ea a"Ind o structur; operatorie ba8at; pe =uncionalitatea co.niti"; a li+ba#ului interior! des=a4urIndu-se ca un 4ir de aciuni +intale racordate la e(i.enele Fnele.erii realit;ii! la e(i.enele re8ol";rii-unor situaiiproble+;! a unor proble+e etc. In acela4i ti+p! noiunile sunt Daciuni +intale condensateE! prin eseniali8are! abstracti8are 4i .enerali8are. Cunoa4terea adec"at;! ba8at; pe DFn";area cu sensE ,D+eanin.=ul learnin.E- nu Fnsea+n; nicidecu+ doar o Fnre.istrare de date sen8oriale! =;r; an.a#area structurilor operatorii! ci di+potri";! i+plic; operati"itatea .Indirii! a=lat; la un anu+it ni"el de =uncionalitate Fn raport cu stadiul de8"olt;rii intelectuale * ,stadiul operaiilor concrete sau stadiul operaiilor =or+ale! lo.ico-+ate+atice-. C6iar 4i cele +ai =idele reproduceri! i+a.ini-repre8ent;ri! sunt +ai de.rab; reconstrucii! prelucr;ri ale obiectului! care depind de operaiile +ultele speci=ice =iec;rui stadiu! 4i nu si+ple copii ale obiectului. Deci! principiul Fn";;rii prin aciune nu poate =i Fneles adec"at 4i nici transpus Fn =apt decIt Fn +od di=ereniat! luInd Fn considerare reperele psi6o.enetice! particularit;ile de "Irst; 4i indi"iduale ale ele"ilor. Iat; cIte"a te+eiuri psi6o.enetice ale acestui de+ers didactic siste+ic. Fn optica episte+olo.iei .enetice de8"oltarea stadial; a inteli.enei este dependent; de cre4terea pro.resi"; a rolului acti"it;ii operaionale ori a cunoa4terii operaionale! cunoa4terea =i.urati"; a"Ind un rol secundar! de suport al operaiilor. Con=or+ teoriei pia.etiene! cunoa4terea =i.urati"; se re=er; la actele inteli.enei care presupun un e=ort de repre8entare +intal; a realit;ii! iar cunoa4terea operaional; se re=er; la actele intelectuale care trans=or+; aceste repre8ent;ri. In ti+p ce cunoa4terea =i.urati"; se ba8ea8; pe actele percepiei! i+itaiei sau repre8ent;rii unor ele+ente! aspecte ale realit;ii! cunoa4terea operaional; se re=er; la actele care trans=or+; aceste repre8ent;ri 4i<sau la i+plicarea re=le(iei ba8at; pe anali8;-sinte8;! abstracti8are-.enerali8are! e+iterea de raiona+ente ipotetico-deducti"e etc. Actele =i.urati"e sunt oarecu+ ec6i"alente cu actele de reproducere i+a.istic;! iar cele operaionale cu cele de trans=or+are a propriilor repre8ent;ri despre realitate! Fntr-un e=ort de .enerali8are! de sc6i+bare! de trans=or+are ,MaNob /aied! %)2 -. Transcendena relati"; a operaionalului asupra =i.urati"ului cre4te pe +;sur; ce se de8"olt; inteli.ena copilului! Fndeosebi pe parcursul stadiului operaiilor concrete 4i Fn substadiul pre=or+al ,?. Lon.eot! 5. Nasse=at-! atin.Ind ni"elul +a(i+ Fn stadiul operaiilor =or+ale! lo.ico-+ate+atice ,Fn #urul "Irstei de %0-%& ani-. Prin Fnsu4irea operaiilor =or+ale! nu+;rul! 4i "arietatea trans=or+;rilor posibile ale obiectului cunoa4terii de"in i+presionante. Con4tienti8area de c;tre pro=esori 4i Fn";;tori a acestor aspecte psi6o.enetice are i+portan; Fn procesul didactic. Ast=el! pe ba8a interiori8;rii aciunilor +odelate obiectual! ele"ii din ciclul pri+ar asi+ilea8; noiunile operati"e! cu suport i+a.istic! precu+ 4i cuno4tine =uncionale! F4i elabore8; deprinderi intelectuale! un stil adec"at de .Indire 4i de"in capabili s; re8ol"e din ce Fn ce +ai u4or 4i +ai precis proble+ele analoa.e! ba8ate pe principii si+ilare cu cele DFn";ateE! desprinse prin aciunile cu +odele obiectuale! concrete. Deci! Fntre aciunile practice! concrete! obiectuale 4i ac6i8iiile +intale sunt le.;turi dialectice. Ele"ii din .i+na8iu 4i liceu! a=lIndu-se Fn =a8ele =inale ale stadiului operaiilor concrete 4i Fn substadiul operaiilor pre=or+ale! respecti" Fn stadiul operaiilor =or+ale ,lo.ico-+ate+atice- Fn"a; +ai ales pe ba8a aciunilor +intale! interiori8ate! re=le(i"e! abstracte! =;r; s; +ai apele8e - Fn

+area +a#oritate a ca8urilor - la spri#inul aciunilor concrete. Ei sunt capabili de re=lecii personale e=iciente! de raiona+ente deducti"e 4i ipotetico-deducti"e. In procesul de Fn";are! Fnsu4irea neoperaional; a unei repre8ent;ri sau i+a.ini si+bolice ,cunoa4terea =i.urati";- nu este su=icient;. O repre8entare de"ine se+ni=icati"; doar atunci cInd reu4e4te s; induc; o operaie sau un set de operaii +intale. Educaia! instruirea constructi"ist; o=er; posibilitatea de asociere a repre8ent;rilor cu operaiile 4i a operaiilor cu repre8ent;rile ,MaNob /aied! %)2 -. Pornind de la ase+enea considerente psi6olo.ice 4i de la cercetarea +odalit;ii de soluionare a unor #ocuri cu re.uli! K. 9iippel 4i colaboratorii ,%)2 au elaborat un +odel nor+ati" de Fnele.ere 4i =or+are a unor procese co+ple(e de .Indire ,procese re8oluti"e- prin inter+ediul unei Dsc6e+e analoa.e cu aciunea spri#init; pe i+a.iniE ,/AA/I-. O sc6e+; /AA/I este considerat; drept o unitate =uncional; rele"ant; pentru procesele co+ple(e de .Indire cu un anu+it coninut! care lea.; sc6e+ele noionale de i+a.ini 4i de operaiile de re8ol"are a proble+elor. AtIt repre8entarea situaiei de re8ol"are a proble+ei! cIt 4i realitarea aciunii de"in posibile datorit; .Indirii spri#inite pe i+a.ini! Fn aceste condiii se poate concepe Fn";area! construirea operaiilor de re8ol"are a proble+elor Fn do+eniul =i8icii! .eo+etriei! c6i+iei etc. Dar! desi.ur! sunt 4i situaii 4i coninuturi de Fn";are cInd o operaie poate =i se+ni=icati"; c6iar 4i =;r; repre8entarea ei i+a.istic; sau sunbolic;. 4i aceasta FntrucIt repre8ent;rile 4i si+bolurile nu sunt indispensabile Fn Fnsu4irea oric;ror noiuni ,Fndeosebi a noiunilor abstracte- 4i Fn toate =or+ele de cunoa4tere. Totu4i! Fn nu+eroase ca8uri! Fn";area cu sens stabile4te interaciuni Fntre datele sen8oriale ,i+a.ini percepti"e! repre8ent;ri 4i aciunile =i8ice sau<4i +intale pe care le i+plic;. Aceasta nu Fnsea+n;! desi.ur. *0 apelarea doar la +etode intuiti"e 4i la Fnele.erea Fn.ust;! ri.id; a "ec6iului principiu ai intuiiei. De ase+enea! +etodele intuiti"e nu trebuie con=undate cu +etodele acti"e. Dup; cu+ spune M. Pia.et ,l )* . pa.. >1- D...unii peda.o.i F4i Fnc6ipuie c; +etodele intuiti"e sunt totuna cu cele acti"e sau c; cel puin ele asi.ur; obinerea celor +ai +ulte bene=icii pe care le procur; +etodele acti"eE. Dup; e(presia lui Pia.et! +etodele intuiti"e nu =ac altce"a decIt s; E ilocuiasc; D"e 6olis+ul cu"IntuluiE cu D"erbalis+ul i+a.iniiE. D5etodele intuiti"e se reduc pur 4i si+plu la a =urni8a ele"ilor repre8ent;ri sau i+a.ini =ie ale obiectelor sau e"eni+entelor! =ie ale re8ultatelor operaiilor posibile! dar =;r; n duce la re8ol"area e=ecti"; a acestoraE ,M. Pia.et! %)* ! pa.. >1->>-. In acest sens. de e(e+plu! este neindicat; =olosirea +odelelor obiectuale! =i.urati"e! drept +ateriale intuiti"e! FntrucIt pura intuiie nu Fnsea+n; instruire acti";. Deci! nu +odelul Fn sine 4i nu si+pla lui intuire duce la Fn";area cu sens 4i are e=ecte =or+ati"e! ci aciunea cu +odelul! prin care ele"ul Fnsu4i descoper; relaii! prL icipii! le.it;i! re8ol"; proble+e prin Fnele.erea operaiilor structurate Fn +odel etc. De ase+enea! orice e(a.erare Fn =olosirea +odelelor obiectuale poate FntIr8ia apariia 4i de8"oltarea operaiilor =or+ale. Toc+ai de aceea! Dpeda.o.ia constructi"ist;E 4i didactica psi6olo.ic; ,K. Aebli-. ba8ate pe teoria pia.etian; 4i a 4colii postpia.etiene. pun pe pri+ul plan posibilit;ile de construire a cunoa4terii prin acti"itate! prin aciuni concrete 4i apoi prin aciuni +intale! Fn raport cu =uncionalitatea .Indirii Fn di=erite stadii psi6o.enetice. Totodat;! Fn didactica +odern; s-a dep;4it con=u8ia Fntre Fn";area =i.urati"; ,prin repre8ent;ri! prin i+a.ini- 4i Fn";area operaional;! iar Fn";area D"erbal;E a =ost reabilitat;! subliniindu-se =aptul c; ea trebuie s; =ie o Fn";are conceptual; ba8at; pe re=le(ie. Caracterul operaional al Fn";;rii - =ie operaional-i+a.istic! =ie operaional-abstract -! se reli8ea8; atIt prin e"itarea ancor;rii prea ri.ide Fn concret! cIt 4i prin e"itarea "erbalis+ului. Aceasta per+ite de8"oltarea .Indirii lo.ico-+ate+atice 4i a strate.iilor de raiona+ent =or+ai. III. .0 Principiul construciei co+ponentiaie 4i ierar6ice a structurilor intelectuale Principiul construciei co+poneniale 4i ierar6ice se ba8ea8; pe le.it;ile 4i ideile rele"ate de Dteoria triar6ic; a inteli.eneiE! Fn special de Dsubteoria co+ponenial;E! de psi6olo.ia

*0

co.niti"; 4i de psi6olo.ia .enetic;. Pentru Fnele.erea naturii 4i =uncionalit;ii inteli.enei! M.9. /ternber. ,%)21- sublinia8; necesitatea sesi8;rii proceselor care =onnea8; co+ponentele din care se structurea8; co+porta+entul inteli.ent! care la rIndul s;u trebuie e"aluat Fn raport cu conte(tul sociocultural! cu "alorile sociale dintr-o cultur;. O co+ponent; a inteli.enei este un proces in=or+aional care operea8; cu repre8ent;ri sau si+boluri ale obiectelor respecti"e! este un Dse.+ent in=or+aionalE cuprins Fntre un DinputE sen8orial 4i traducerea acestuia printr-un DoutputE de r;spuns. Dru+ul de la colectarea datelor la prelucrarea! elaborarea 4i retrans+iterea noii in=or+aii este denu+it procesarea in=or+aiei ,Din=or+ation processin.E-. Cunoa4terea u+an; poate =i ast=el de= i; Fn ter+enii c;ilor prin inter+ediul c;rora subiecii Dprocesea8;E in=or+aia. /ternber. arat; c; Fn co+porta+entul inteli.ent inter"in trei [.!puri de co+ponente! care interacionea8;. Trecerea lor Fn re"ist; atenionea8; pro=esorul asupra necesit;ii proiect;rii acti"it;ilor didactice de nuan; =or+ati";! pentru de8"oltarea tuturor acestor co+ponente ale inteli.enei! a"Ind Fn "edere principiul construciei co+poneniale 4i ierar6ice. III. .0.%. Co+ponentele de ac6i8iie a cuno4tinelor sunt cele care au =uncia de a inter"eni Fn colectarea! Fn ac6i8iia noilor in=or+aii! trans=onnIndu-le Fn cuno4tine =uncionale. Este "orba de trei co+ponente: Fncadrarea selecti";! co+binarea 4i co+pararea selecti";! cu rol Fn structurarea cuno4tinelor 4i utili8area lor e=icient;. III. .0. . Co+ponentele per=or+anei inter"in Fn cadrul di=eritelor strate.ii re8oluti"e! pentru obinerea per=or+anei. Ele tind s; se or.ani8e8e Fn stadii succesi"e! =or+Ind DproceduriE corespun8;toare soluion;rii sarcinii<proble+ei. *& *<*. .0.0. 5etaco+ponentele inter"in Fn plani=icarea! conducerea 4i luarea deci8iilor pri"ind reali8area unei per=or+ane! =iind procese de +are co+ple(itate. /ub in=luena psi6olo.iei co.niti"e! /ternber. identi=ic; 4apte iretaco+ponente: deci8ii asupra proble+elor care trebuie re8ol"ate! selecia uneia sau +ai +ultor repre8ent;ri sau or.ani8;ri pentru co+ponente sau in=or+aii! selecia! strate.iilor pentru co+binarea co+pon Aelor! deci8ii pri"ind alocarea unor resurse ale ateniei! conducerea soluion;rii! sensibilitatea pentru =eedbacN- L e(tern. Aceste +etacc+ponente sunt de o deosebit; i+portan;! de o Fnalt; pre"alent; Fn co+porta+ ntul inteli.ent. /ub teoria co+ponenial;! din cadrul Dteoriei triar6iceE a inteli.enei! acoper; Duni"ersalii co.niti"iE! re=erindu-se li +o+entele ce inter"in Fn re8ol"area de proble+e! puse Fn orice conte(t! 4i toc+ai de aceea este utili8abil; Fn didactica +odern;! Fndeosebi Fn cadrul Fn";;rii prin re8ol"are de probleirL'. Asupra i+portanei Danali8ei co+ponenialeE a co+porta+entelor co.niti"e i+plicate Fn re8ol"area proble+elor ne atra. atenia 4i cercet;rile e=ectuate de di=erii e(poneni ai psi6olo.iei co.niti"e. Ace4tia au rele"at =aptul c; procesul de re8ol"are de proble+e poate =i desco+pus Fn +icro-sec"ene de procesare a in=or+aiei ,subrutine al.orit+ice! operaii! ele+ente DoperaBonal-intuiti"eE de tip euristic etc.-. Aceste +icro-sec"ene pot =i apoi inte.rate Fntr-un tot unitar! care re=lect; procesul re8ol";rii proble+ei. Actual+ente! asupra i+portanei didactice a Danali8ei co+ponenialeE ne atra. atenia siste+eFe-e(pert care stau ]\. ba8a elabor;rii unor pro.ra+e-co+puter. Dup; cu+ spun I. 9adu 4i 5. Ionescu ,%)2*! pa.. 2)- siste+eFe-e(pert care pornesc de la rele"area prin Drai: na+ent cu "oce tareE interrelat cu alte tenrLci de Dobiecti"areE a .Indirii unor e(peri u+ani Fn re8ol"area de proble+e - si+t o clas; de pro.ra+e-co+puter capabile de prestaii inteli.ente! cu+ ar =i acelea de a anali8a! a dia.nostica! a =or+a concepte! a clasi=ica etc. ?;cInd apel la Danali8a co+ponenial;E! la structurarea lo.ic;! in=ra-lo.ic; 4i +ai ales euristic; a +icro-sec"enelor co+porta+entului re8oluti"! pro.ra+ele-e(pert ne atra. atenia 4i asupra rolului e"alu;rii =or+ati"e 4i a posibilit;ii ca ele"ii s; a#un.; la o autoe"aluare =or+ati";.

*&

Pe principiul construciei ierar6ice - propriu =uncion;rii creierului u+an - se ba8ea8; 4i reali8;rile din do+eniul inNci.enei arti=iciale ,I. 9adu! 5. Ionescu! %)2*! pa.. %)0-. Dup; cu+ spune K. /i+on ,%)**-! unul dintre e(ponenii de +arc; ai psi6olo.iei co.niti"e! ase+;narea dintre creierul u+an 4i ordinator nu re8id; Fn D+or=olo.ieE! ci Fn or.ani8erea ierar6ic; a proceselor<operaiilor. Ai pro.ra+area peda.o.ic; Fn "ersiunea instruirii asistate de calculator! respecti" proiectarea DdidacticialuluiE! ine sea+a de principiul construciei co+poneniale 4i ierar6ice. Ast=el! coninutul in=or+aional! +ateria de studiu dintr-un siste+ de lecii sau dintr-o lecie se Dse.+entea8;E Fn DcuanteE de in=or+aie sau Dpa4iE ,sec"ene-! a c;ror di+ensiune se apro(i+ea8; dup; criterii lo.ice 4i e(peri+entale ,practice-. Acti"itatea ele"ului se F+parte! la rIndul ei. Fn sec"ene de Fn";are! care i+plic; aciuni! respecti" Dse.+enteE ale acti"it;ii +ai co+ple(e! care contope4te Fntr-o structur; unitar;! Fntr-un tot inte.ral! +o+entele co+porta+entului co.niti" ce se =inali8ea8; Fn Fnsu4irea unor noiuni! principii! le.i! strate.ii de .Indire ,strate.ii re8oluti"e- etc. Deci! Dsec"enele de predareFn";are se articulea8; Fn unit;i +ai cuprin8;toare pe cana"aua unor ta(ono+ii sau ierar6ii ale Fn";;rii...E. DAc6i8iiile se or.ani8ea8; ierar6ic: o sec"en; de procese ele+entare se co+bin; Fntr-un proces co+pus! procesele co+puse alc;tuiesc apoi co+ple(e de procese 4.a.+.d.E ,I. 9adu! 5. Ionescu!%)2*! pa.. %)0-. Principiul construciei co+poneniale 4i ierar6ice ne a#ut; s; Fnele.e+ 4i s; proiect;+ adec"at de8"oltarea Fn onto.ene8; Fn cadrul di"erselor stadii ale e"oluiei inteli.enei copiilor! sub in=luena instruciei 4i educaiei! a tuturor capacit;ilor ,co+ponentelor- co.niti"e care se structurea8; Fn tipuri ,=or+e- ale capacit;ii de Fn";are! tot +ai co+ple(e. ?or+ele Fn";;rii pot =i redate Fn cadrul unei pira+ide cu 4ase ni"eluri structurate ierar6ic ,=i.ura >.III.-. *1 Fn";area strate.iilor de re8ol"are a proble+elor: strate.ii al.orit+ice 4i strate.ii euristice Fn";area de re.uli 4i principii Fn";area de concepte ,noiuni e+pirice 4i noiuni 4tiini=iceDe8"oltarea capacit;ii de .enerali8are 4i de discri+inare prin noiuni e+pirice 4i noiuni 4tiini=ice prin. Fn";area obser"aional; <___________________________Fn";area senior io-+otorie prin:______________________ < condiionare clasic; kcontinuitate /-9 ^ condiionare instru+ental; r#iodelarea i+itaiei ?i.ura >.III. Capacit;ile u+ane de Fn";are se .;sesc sub incidena principiului construciei co+ponentele 4i ierar6ice FntrucIt! pe +;sur; ce copilul a"ansea8; Fn de8"oltarea intelectual;! =or+ele din partea de +ai sus a pira+idei tipurilor de Fn";are de"in din ce Fn ce +ai operante! +ai e=iciente. De ase+enea =or+ele Fn";;rii de pe palierele in=erioare - care apar Fn onto.ene8; 4i pe parcursul 4colari8;rii +ai de"re+e - se Fn.lobea8; 4i se subordonea8; =or+elor superioare ale Fn";;rii. Tipurile in=erioare sub8ist; cu cele superioare o perioad; de ti+p! =iind Fn cele din ur+; dep;4ite =uncional 4i Fn.lobate adesea ca DrutineE sau DsubrutineE ale =or+elor superioare ale Fn";;rii. Ast=el! de e(e+plu! Fn";area de strate.ii prin re8ol"are de proble+e presupune o bun; =uncionalitate a anu+itor concepte principii! st;pInirea unor le.it;i! dup; cu+ Fn";area creati"; presupune 4i ea =uncionalitatea unor strate.ii! Fndeosebi euristice 4i! desi.ur! a celor creati"e ca atare! acest tip de Fn";are antrenIndu-se 4i de8"oltIndu-se +ai ales prin re8ol"area unor proble+e noi. Principiul construciei co+poneniale 4i ierar6ice a structurilor intelectuale! al;turi de principiul Fn";;rii prin aciune 4i de principiul psi6o.enetic al sti+ul;rii 4i acceler;rii! de8"olt;rii stadiale a inteli.enei repre8int; suportul 4tiini=ic e(plicati" al "ec6iului principiu al ipote8ei opti+iste din didactica tradiional;. Ai procesul de structurare a .Indirii 4tiini=ice are la ba8;! printre altele! principiul construciei co+poneniale 4i ierar6ice. Obser"aii utile 4i interesante re=eritoare la di"ersele aspecte

*1

psi6opeda.o.ice i+plicate Fn procesul de structurare a .Indirii 4tiini=ice la preadolesceni 4i la adolesceni .;si+ Fn lucr;rile lui L./. 7F.otsNi! ,%)* -! M. Bruner ,%)*$-! K. Aeb6 ,%)*0-! 9.5. Ca.ne ,%)*1-! I. 5In8at ,%)20! %)22- 4.a. Dup; cu+ spune L./. 7F.otsNi ,%)* ! pa.. & -! Dinte.rarea noiunilor Fn siste+e repre8int; noul care apare Fn .Indirea copilului odat; cu =or+area noiunilor sale 4tiini=ice 4i Fnal; Fntrea.a sa de8"oltare pe o treapt; nou;E. K. Aebli de+onstrea8; c; de8"oltarea .Indirii copilului se reali8ea8; dac; acesta este antrenat Fn in"esti.aii 4i cercet;ri cu caracter 4tiini=ic! deoarece Dcercetarea d; na4tere unui proces al .Indirii! adic; duce la construirea unei noiuni! unei operaii sau le.i noi! dep;4ind! prin structura sa! sc6e+ele anterioareE ,%)*0! pa.. 2&-. M. Bruner consider; c; principala cale de educare a .Indirii 4tiini=ice a ele"ilor este instruirea ba8at; pe descoperire! care trebuie s; duc; la Fn";area structural;. Or aceast; Fn";are structural; este i+plicat; +ai ales Fn predarea-Fn";area interdisciplinar;. M. Bruner ,%)*$! pa.. 10- arat;: DE(ist; cIte"a idei care re"in adesea Fn +ai toate ra+urile 4tiini=ice. Dac; cine"a 4i-a Fnsu4it bine! Fn .eneralitatea lor! aceste idei Fntr-un do+eniu! el le "a asi+ila +ai u4or! cInd le "a FntIlni sub o alt; =or+;! Fn alte do+enii ale 4tiineiE. OcupIndu-se de condiiile psi6opeda.o.ice ale DFn";;rii 4tiineiE! 9.5. Ca.ne arat; c; re8ol"area de proble+e este de o "aloare deosebit; pentru predarea-Fn";area 4tiinelor. 9e8ol"area de proble+e presupune *> elaborarea unor strate.ii! care au rol DatIt de proe+inent Fn Fns;4i acti"itatea 4tiini=ic;E ,%)*1! pa.. 2-. Totodat;! 9.5. Ca.ne ,%)*1! pa.. )- sublinia8; =aptul c; re.ulile de re8ol"are a unei proble+e 4tiini=ice cer Fn";area anterioar; a unor re.uli pentru 4tiin;! DFn sensul c; se ocup; cu procesele de obinere a in=or+aiei 4tiini=iceE! indi=erent aceasta este din do+eniul biolo.iei! =i8icii! c6i+iei sau de alt; natur;. III. .&. P Lncipiul4i de8"olt;rii +oti"aiei pentru Fn";are Dup; cu+ se 4tie! inteli.ena este pus; Fn =uncie 4i orientat; spre anu+ite scopuri de =actorii e+oti"i-acti"i! +oti"aionali! ai personalit;ii. Orice acti"itate u+an;! deci 4i acti"itatea de Fn";are se des=;4oar; Fntr-un DcI+p +oti"aionalE care ar =i de dorit s; =ie opti+ ,B. Jor.o! %)*>-! +ai ales pentru c; realitatea arat; ponderea relati" ridicat; a +oti"aiei e(trinseci! la un nu+;r +are de ele"i din cadrul =iec;rei clase! care se Fn.e+;nea8; - pentru unele discipline 4colare - cu +oti"aia intinsec;. Dup; cu+ spune 4i %. 9adu ,%)2* pa.. >%-. restricia pri"ind +oti"area de ni"el +ediu nu +ai este "alabil; pentru +oti"ele intrinseci! pentru ade";rata +oti"aie co.niti";! care odat; constituit; nu +ai cunoa4te saturaie. Principiul sti+ul;rii 4i de8"olt;rii +oti"aiei co.niti"e se i+pune ca o necesitate pentru a .;si c;ile trecerii de la +oti"aia e(trinsec; la cea intrinsec;! pentru e"itarea ne+oti";rii 4colare! pentru trecerea de la +oti"aia ne+i#locit; a sarcinii la +oti"aia social; a Fn";;rii ,D. Ausubel! %)2%-! pentru cristalitarea intereselor pro=esionale Fn interrelaie cu +oti"aia co.niti";! intrinsec; 4i cu aptitudinile 4i deprinderile cu .radul cel +ai +are de =uncionalitate. Dac; se ia ca unitate de anali8; o sec"en; de Fn";are! atunci contea8; +oti"aia sarciniic+oti"atia pe ter+en scurt! dar pentru reali8area scopurilor 4i =inalit;ilor educaiei ne interesea8; +oti"aia social;! pe ter+en lun.. Dup; cu+ arat; M. Nuttin ,%)2$-! pe ba8a sinte8ei unor cercet;ri reali8ate Fn Bel.ia raportate la propriile sale in"esti.aii! ele"ii cu re8ultate 4colare superioare acord; studiilor un .rad +ai +are de instru+entalitate Fn ur+;rirea obiecti"elor-scopuri Fndep;rtate 4i obiecti"elor situate Fn Dpre8entul desc6isE spre perspecti"a "iitorului. Dup; cu+ au rele"at 4i alti cercet;tori ,7an Calster! %)*)-! ele"ii care "edeau studiile Fn relaie cau8al; cu "iitorul lor socio-pro=esional! reali8au per=or+ane 4colare relati" superioare! Fn ti+p ce subiecii care obineau re8ultate sub capacit;ile lor se nu+;rau +ai =rec"ent printre cei a c;ror studii nu sunt inte.rate Fntr-o perspecti"; a "iitorului. Pentru cre4terea e=icienei procesului de predare-Fn";are! Fn acord cu D. Ausubel 4i ?. 9obinson ,%)2%! pa.! &&2-&1$-! I. 9adu! 5. Ionescu ,%)2*- 4.a.! consider;+ utile ur+;toarele

*>

aspecte psi6opeda.o.ice care contribuie la de8"oltarea +oti"aiei 4colare: III. .&.%. Acceptarea unui punct de "edere realist pri"ind aspectele reale ale =uncionalit;ii +oti"aiei ele"ilor. Pro=esorii trebuie s; accepte c; +oti"aia e(trinsec; 4i +oti"aia intrinsec; pot duce - prin Fntrep;trunderea lor - la cre4terea randa+entului 4colar. AdoptInd drept scop cre4terea la +a(i+u+ a +oti"aiei intrinseci! pro=esorul trebuie s; recunoasc;! totodat;! rolul di=eritelor =or+e ale +oti"aiei e(trinseci! precu+ 4i a trebuinei de autoa=ir+are! a trebuinei de per=or+an; relaionat; cu ni"elul de aspiraie! care pot in=luena calitatea Fn";;rii ele"ilor. III. .&. . E"aluarea +oti"elor Fn";;rii. In ca8ul Fn care unui ele" nu i se poate capta atenia 4i interesul cu procedee obi4nuite de +oti"are e(trinsec;! pro=esorul trebuie s; detecte8e 4i s; e"alue8e e(act structura 4i =uncionalitatea siste+ului +oti"aional! e+oiilor 4i senti+entelor co.niti"e ale ele"ului respecti"! con#u.Indu-le cu sarcinile didactice. In acest sens! trebuie create situaii de predare-Fn";are Fn cadrul c;rora ele"ul s; tr;iasc; senti+entul succesului! care de"ine =actor +oti"aional. Dup; cu+ spune D. Ausubel! accentul trebuie pus pe or.ani8area condiiilor de Fn";are<studiu! ast=el FncIt acestea s; de"in; =actor de Fnt;rire' succesul! per=or+anele obinute "or de"eni surse pentru +oti"area Fn";;rii. III. .&.0 De8"oltarea i+pulsului co.niti"! pe ba8a sti+ul;rii 4i orient;rii trebuinei de acti"is+ 4i a trebuinei de e(plorare! paralel cu sti+ularea 4i de8"oltarea e+oiilor 4i senti+entelor co.niti"e ,curio8itatea! +irarea! Fndoiala! Fntrebarea' bucuria descoperirii ade";rului-. /e pune! deci! Fn ali ter+eni! proble+a trecerii de la curio8itatea percepti";! care este o si+pl; prelun.ire a re=le(ului Fnn;scut de orientare 4i a trebuinei de ** e(ploatare! la curio8itatea episte+ic; ,D. BerlQne! %)>0-! adic; ne"oia de"enit; intrinsec;! autono+;! de a 4ti! de a cunoa4te! de a descoperi noul. In acest sens! Fn cadrai leciilor! lucr;rilor practice de laborator! "i8itelor didactice etc. se reco+and; apelarea la Dsurpri8;E! la noutate! la contrast! crearea unor situaii care s; produc; Ddisonana co.niti";E! Fn acest +od se captea8; atenia ele"ului 4i se tre8e4te interesul! cl;dindu-se +ai FntIi atraciile 4i pre=erinele pentru o anu+it; disciplin; 4colar;. Pro=esorul ca 4i ele"ii! de alt=el! trebuie s; di=erenie8e atraciile! pre=erinele! =a; de anu+ite acti"it;i 4colare de interesul propriu-8is! acesta =iind de=init ca o atitudine stabili8at; de natur; e+oti"-co.niti"; =a; de obiect 4i de acti"itate! Fn care +oti"ele acionea8; din interiorul 4i din a=ara acti"it;ii respecti"e. Captarea ateniei se lea.; de +oti"aia sarcinii! de +oti"aia pe ter+en scurt! Fn cadrai sec"enelor de instruire! iar tre8irea! sti+ularea! de8"oltarea interesului co.niti" se lea.; 4i de +oti"aia social;! pe ter+en lun.! =iind 4i e(presia +;iestriei peda.o.ice a pro=esorului. ,I. 9adu! 5. Ionescu! %)2*-. Dup; cu+ a de+onstrat M. Carroll ,%)>0-! Fn cadrul Dstrate.iei Fn";;rii deplineE! +oti"aia opti+; scurtea8; ti+pul necesar Fn";;rii! inclusi" la ele"ii cu rit+ +ai lent! la care prin acti"itatea proceselor co.niti"e se antrenea8; 4i rit+ul Fn";;rii. D/trate.ia Fn";;rii deplineE atra.e atenia pro=esorilor asupra necesit;ii Fn";;+Intului di=ereniat! pe ba8a cunoa4terii pro=unde a ele"ilor clasei! inclusi" sub un.6i +oti"aional! a=ecti" 4i atitudinal! 4i asupra .;sirii soluiilor de F+.e+;nare opti+; a di=eritelor =or+e ale +oti"aiei e(trinseci 4i de =or+are treptat; a +oti"aiei intrinseci a ele"ilor. Desi.ur! predarea Fn absena +oti"aiei ridic; o serie de proble+e! ca de alt=el 4i predarea Fn ca8ul Dde+oti";riiE! a atin.erii interesului co.niti". In aceste condiii! +;iestria peda.o.ic; F4i spune cu"Intul! pro=esorul bun =iind capabil de a stIrni curio8itatea ele"ilor prin Dele+entesurpri8;E incluse Fn de+ersul didactic. Ast=el! de e(e+plu! ele"ul poate s; nu arate nici o atracie! nici un i+puls co.niti" pentru Fnsu4irea unor cuno4tine de al.ebr;! dar el poate =i intri.at de un parado( lo.ic sau de o contradicie "i8ibil;! de la care s; se plece Fn predareFn";are. De ase+enea! prin =ora entu8ias+ului! a persuasiunii raional-a=ecti"e! un pro=esor care D"ede ideile 4i le tr;ie4teE poate cl;di +oti"aia Fn";;rii disciplinei sale la ele"ii care erau ne+oti"ai la Fnceput. De ase+enea! predarea Fn absena +oti"aiei pune 4i proble+ele

**

delicate ale re+odel;rii pro.ra+ului de sanciuni po8iti"e 4i ne.ati"e! de reco+pense 4i pedepse! Fn consens cu cerinele psi6opeda.o.ice. %%%. .&.&. Punerea Fn =unciune a unui ni"el adec"at al +oti"aiei. Cercet;rile au de+onstrat =ora +obili8atoare 4i e=iciena opti+u+ului +oti"aional! care di=er; de la o persoan; la alta Fn =uncie de particularit;ile tipului de siste+ ner"os! de ec6ilibrul te+pera+ental 4i e+oti"! de capacit;ile co.niti"e raportate la di=icultatea perceput; sau anticipat; a sarcinii de Fn";are. Opti+u+ul +oti"aional se lea.; 4i de trebuina de per=or+an; 4i ni"elul de aspiraie al ele"ului! de capacitatea sa de autocunoa4tere 4i de e"aluare adec"at; a di=icult;ilor reale ale sarcinilor didactice. /-a constatat c; Fn ca8ul anu+itor ele"i! supra+oti"area poate a"ea acela4i e=ecte neadec"ate ca 4i sub+oti"area! 4i anu+e apariia descura#;rii 4i a de+obili8;rii la pri+ul e4ec! sau c6iar dup; pri+ul succes se poate de+obili8a un anu+it ele". Ni"elurile =oarte Fnalte ale i+pulsului co.niti" pot in6iba uneori Fnsu4irea te+elor! deoarece Dpunerea sub presiuneE a ele"ului care FntI+pin;! de e(e+plu! di=icult;i cu o proble+; "a crea o stare de an(io.en;. De =apt! probabilitatea supra+obili8;rii este Fn .eneral +ai +are la copiii al c;ror co+porta+ent se caracteri8ea8; printr-un ni"el ridicat de an(ietate. De ase+enea! s-a constatat c; stabilirea unor obiecti"e precise ,operaionale- posibil de atins ,de e(e+plu! cele din cadrul bare+ului +ini+-! +ai curInd decIt si+plele Fnde+nuri .enerale adresate ele"ilor de a D=ace tot ce potE sau +ai +ult decIt Dcontrolul a"ersi"E sunt utile pentru +obili8area adec"at; a ele"ilor care dispun de un .rad sc;8ut de +oti"aie Fn acti"itatea 4colar; ,?.R. BrQan! E.A. LocNe! %)>*! B.?. /Niner! %)*%-. %%%. .&.1. De8"oltarea +oti"aiei co.niti"e pentru ca ele"ii s; atin.; co+petenele .Indirii lo.ico-+ate+atice 4i s; utili8e8e ori de cIte ori este posibil strate.iile de raiona+ent operaional =or+al. /e 4tie c; o+ul =olose4te Fn "iaa cotidian; strate.iile de .Indire Fn scopuri di"erse! adesea .re"ate de e+oii 4i senti+ente! de +oti"e +ultiple. Deci nu este de a#uns s; 4ti+ dac; un tIn;r sau un adult a atins ni"elul co+petenelor de raiona+ent =or+al! ci 4i dac; el posed; +oti"aia care s;-% deter+ine s; utili8e8e aceast; *2 co+peten;. Ilustrati"; Fn acest sens este e(periena reali8at; de C. Na"arre ,%)20-! care a o=erit unor aduli o proble+; ce se putea re8ol"a prin trei re.istre de co+peten;: la ni"elul operaiilor concrete! la un ni"el inter+ediar 4i la ni"elul operaiilor =or+ale. Contrar a4tept;rilor! s-a constatat c; din lotul de aduli nu+ai 2-%&a au =;cut apel la operaiile lo.ico+ate+atice pentru re8ol"area proble+ei! Fn ti+p ce +a#oritatea ,& a- au a"ut un co+porta+ent co.niti" inter+ediar Fntre operaiile =or+ale 4i cele concrete. Pre=erina pentru re.istrele in=erioare re8oluti"e poate =i e(plicat; prin insu=icienta de8"oltare a +oti"aiei co.niti"e! a curio8it;ii episte+ice de a accede la strate.ii +ai co+ple(e! de .enul celor ba8ate pe raiona+entul operaional =or+al! ceea ce a declan4at un Dprincipiu de econo+ieE! Fn sensul c; s-au ales co+porta+ente co.niti"e +ai auto+ati8ate! +ai bine st;pInite! care necesitau o in"estiie ener.etic; +intal; +ai redus;. Din cele de +ai sus re8ult; c; Fn procesul didactic se i+pune cu necesitate un +ediu instructi"-educati" de nuan; =or+ati";! care s; sti+ula8e de8"oltarea +oti"aiei co.niti"e 4i a dorinei 4i "oinei de a st;pIni 4i a utili8a strate.ii de raiona+ent operaional =or+al! con"in.Indu-i pe ele"i c; ast;8i Fn acti"it;ile pro=esionale se solicit; tot +ai +ult ase+enea co+petene! Fn ase+enea condiii instructi"-educati"e de nuan; =or+ati";! le.ate de "iitoarea pro=esiune pentru care se "or pre.;ti ele"ii! capacitatea de raiona+ent =or+al F4i de8";luie ade";rata se+ni=icaie 4i utilitate social;. Ast;8i apar tot +ai nu+eroase studii care sublinia8; i+portana aspectului +oti"aional al .Indirii! respecti" a +oti"aiei co.niti"e ,D. Pu6n! %)*)! K. 9uppel! %)2 -. In acest sens a+inti+! de e(e+plu! c; Fn cadrul unui siste+ e(peri+ental de predare-Fn";are ,/PIB- de la Bonn s-au distins dou; +ari tipuri de procese! de co+ponente ale actului Fn";;rii: procesenucleu 4i procese Fnsoitoare. In acest +odel al Fn";;rii se distin. patru procese nucleu

*2

succesi"e ,codarea! restructurarea! elaborarea 4i speciali8area- interrelate! respecti" susinute de patru Dprocese FnsoitoareE! acti"i8ate! +oti"o.ene: re.larea ateniei! +oti"area supraordonat;! tr;irea succeselor la Fn";;tur; 4i adaptarea la noile sarcini < proble+e didactice ,K. 9upper! %)2 -. <<<. .&.>. Btili8area co+petiiei! a Fntrecerilor ca situaii didactice +oti"o.ene. Aceste +odalit;i se spri#in; pe trebuina autoa=ir+;rii =iec;rui ele" 4i a .rupului! a colecti"ului clasei. Ele"ul poate =i deter+inat s; intre Fn Dco+petiieE cu propriile sale reali8;ri din trecut! cu anu+ite bare+uri sau cu anu+ite taIoane ideale! Dde per=eciuneE. De +are utilitate sunt 4i Fntrecerile Fntre clase! Fntre 4coli! concursurile pe discipline 4colare! oli+piadele etc. Cercet;rile psi6opeda.o.ice ,L. Ne.re! %)20! pa.. 0>- - reco+and; utili8area inteli.ent; a co+petiiei Fntre .rupele o+o.ene ale clasei! Fn condiiile reparti8;rii unor sarcini de Fn";are a c;ror natur; este co+un;! dar di=er; Fntre ele prin nu+;rul de cerine. De ase+enea! practica 4colar; a de+onstrat c; sunt utile 4i Fntrecerile Fn care sarcinile didactice pre8entate sub =or+a unor teste de cuno4tine las; libertatea ale.erii de c;tre ele"i a unor ite+i supli+entari! .radual +ai di=icili! +ai co+plec4i! pe lIn.; ite+ii obli.atorii! Fn aceste condiii se antrenea8; 4i se de8"olt; trebuinele de per=or+an; 4i ni"elul de aspiraie al ele"ilor! care sunt =actori +oti"o.eni puternici. <<<. .&.*. De8"oltarea +oti"aiei co.niti"e Fn interrelaia cu capacitatea de tr;ire 4i Fnele.ere a se+ni=icaiilor "alorice ,4tiini=ice! =iloso=ice! +orale! reli.ioase! econo+ice! estetice etc.- ale cuno4tinelor. Fn procesul asi+il;rii in=or+aiilor 4tiini=ice ale di=eritelor discipline 4colare! Fnele.Ind principiile! le.it;ile 4i e(plicaiile 4tiini=ice din di=erite do+enii! ele"ii dobIndesc treptat 4i capacitatea de tr;ire 4i Fnele.ere a se+ni=icaiilor "alorice ale cuno4tinelor! Fn raport cu natura 4i particularit;ile in=or+aiilor asi+ilate prin studierea di=eritelor obiecte de Fn";;+Int! tinerii de"in capabili s;-4i e(pri+e opiunile "alorice 4tiini=ice! =iloso=ice! +orale! reli.ioase! politice! ideolo.ice! econo+ice! ecolo.ice! estetice etc. Acestea se spri#in; pe +oti"aia co.niti"; a ele"ilor! care se con"in. treptat c; abordarea siste+ic; este o +etod; .eneral; D6er+eneutic;E de obinere a ade";rului obiecti"! de rele"are a le.it;ilor naturii 4i ale "ieii sociale a4a cu+ e(ist; 4i se +ani=est; ele Fn realitate! este +etoda esenial; care st; la ba8a =or+;rii 4i e(pri+;rii unei concepii 4tiini=ice 4i u+aniste pri"ind realitatea =i8ic; 4i socio-u+an;. Pe ba8a cunoa4terii declan4ate 4i susinute de +oti"aia co.niti";! tinerii con4tienti8ea8; =aptul c; nici 4tiina 4i nici =iloso=ia! nici ideolo.ia 4i nici te6nica! te6nolo.iile 4i artele etc. nu se pot desprinde de aspectul de subordonare =a; de social! nu pot r;+Ine indi=erente! neutre! =a; de idealurile o+enescului! ale u+anis+ului autentic 4i toate trebuie puse Fn slu#ba o+ului! c;ci nu+ai a4a au sens. *) Biblio.ra=ie Aebli! K. ,%)*0-! Didactica psi6olo.ic;. Aplicaii Fn didactic; a psi6olo.iei lui M. Pia.et! Editura Didactic; 4i Peda.o.ic;! Bucure4ti Ausubel! D.P.! 9obinson! ?.C. ,%)2%-! Fn";area Fn 4coal;. O introducere Fn psi6olo.ia peda.o.ic;! Editura Didactic; 4i Peda.o.ic;! Bucure4ti BabansNi! P.I. ,%)*)-! Opti+i8area procesului de Fn";;+Int! Editura Didactic; 4i Peda.o.ic;! Bucure4ti Ball! /. ,%)*2-! Procesul de Fn";are 4i predare! Fn DPsi6olo.ia procesului educaionalE! coord. M.9. Da"it8! /. Ball! Editura Didactic; 4i Peda.o.ic;! Bucure4ti! pa.. %0->* BerlQne! D. ,%)>0-! 5oti"ational Proble+s 9aised bQ E(ploratorQ and Episte+ic Be6a"ior! Fn DPsQc6olo.Q: A studQ o= a scienceE! edit. /. Poc6! 5cCraX-Kill! NeX RorN BIrs;nescu! At. ,%)>)-! Dicionar de peda.o.i- Conte+poran;! Editura Enciclopedic; 9o+In;! Bucure4ti Bruner! M. ,%)*$-! Pentru o teorie a instruirii! Editura Didactic; 4i Peda.o.ic;! Bucure4ti Bruner! M. ,%)*$-! Procesul educaiei intelectuale! Editura Atiini=ic;! Bucure4ti

*)

Carroll! M.B. ,%)>0-! A 5odel o=/c6ool Learnin.! Fn DTeac6ers Colle.e 9ecordE! >&! pa.. * 0*00 Cer.6it! L! ,coord.- ,%)20-! Per=ecionarea leciei Fn 4coala +odern;! Editura Didactic; 4i Peda.o.ic;! Bucure4ti DancsulQ! A.! Ionescu! 5.! 9adu! L! /alade! D. ,%)*)-! Peda.o.ie! Editura Didactic; 4i Peda.o.ic;! Bucure4ti DebraQ! 9. ,%))*-! Apprendre Ipenser. Le pro.ra++e de 9. ?euerstein: une issue I lLec6ec scolaire! Ceor. Es6el! Paris ?euerstein! 9.! 9Ind! R.! Ko==+an! 5.B. ,%)*)-! T6e DQna+ic Assess+ent o= 9etarded Per=or+ers. T6e Learnin. Potenial Assess+ent De"ice! T6eorQ! Instru+ents and Tec6niVues! Bni"ersitQ ParN Press! Balti+ore ?euerstein! 9.! 9Ind! R.! Ko==+an! 5.! 5iller! 9. ,%)2$-! Instru+ental Enric6+ent! Bni"ersitQ ParN Press! Balti+ore Ca.ne! 9.5 ,%)*1-! Condiiile Fn";;rii! Editura Didactic; 4i Peda.o.ic;! Bucure4ti Ca.ne! 9.5.! Bri..s! M.L. ,%)**-! Principii de desi.n al instruirii! Editura Didactic; 4i Peda.o.ic;! Bucure4ti . Calperin! P.L! TalF8ina! N.! Aal+ina! N.C. 4.a. ,%)*1-! /tudii de psi6olo.ia Fn";;rii! Editura Didactic; 4i Peda.o.ic;! Bucure4ti Cardner! K. ,%))>-! Le4 intelli.ences +ultiples! 9et8! Paris Colu! 5. ,%)*1-! Principii de psi6olo.ie cibernetic;! Editura Atiini=ic; 4i Enciclopedic;! Bucure4ti In6elder! B. ,%)*>-! Des structures co.niti"es au( procedures de decou"erte! DArc6i"es de PsQ6olo.ieE! %*% Fn6elder! B.! /inclair! K.! Bo"et! 5. ,%)**-! Fn";area 4i structurile cunoa4terii! Editura Didactic; 4i Peda.o.ic;! Bucure4ti Macob! /.K. ,%)2 -! Pia.et and education: Aspects o= a t6eorQ! Fn DT6e Educaional ?oru+E! Colu+bus! &>! 0! pa.. >1- 2% Mu6el! M. ,%)))-! Di==erences indi"iduelles et processus co.niti=s! Fn DPsQc6olo.ie di==erentielleE! P.-R. Cilles ed.! Breal! Paris! pa.. %*$- 0 Pu6n! D. ,%)*)-! T6e si.ni=ication o= Pia.etLs =or+al operations sta.e in education! Fn DMournal o= EducationE! Boston! %>%! l! pa.. 0&-1$ PulcsIr! T.! 5orar! D. ,%)2%-! Ti+pul ca di+ensiune a Fn";;rii 4colare! Fn D/tudia Bni"ersitatis Babe4-BolQaiE! /eries P6ilosop6ia! nr. l! pa.. >0->2 5artin! M.! Para"Q! C. ,%))>-! Peda.o.ies de la +ediation! C6roniVue /ociale! LQon 5In8at! I. ,%)20-! De8"oltarea .Indirii 4tiini=ice la ele"i! Fn DPsi6olo.ia educaiei 4i de8"olt;riiE! coord. I. 9adu! Editura Acade+iei! Bucure4ti 5In8at! I. ,%)22-! ?uncionalit;i speci=ice ale trans=erului Fn Fn";area structural constructi";! Fn !!9e"ista de psi6olo.ieE! nr. 0! pa.. &1- 1> 5oise! C. ,%))>-! Concepte didactice =unda+entale! "oi. I! AnNaro+! Ia4i Na"arre! C. ,%)20-! T6eorie operatoire de lLintelli.ence' VuelVues etudes recentes! Fn DPerspecti"es Pia.etiennesE! Ed. Pri"at! Paris Neac4u! I. ,%))$-! Instruire 4i Fn";are! Editura Atiini=ic;! Bucure4ti Ne.re! I. ,%)20-! Predarea 4i Fn";area li+bii 4i literaturii ro+Ine din perspecti"a psi6opeda.o.ie] +oderne! Fn D5etodica pred;rii li+bii 4i literaturii Fn liceuE! coord. C. B;rboi! Editura Didactic; 4i Peda.o.ic;! Bucure4ti! pa.. %*-&1 2$ Nuttin! M. ,%)2$-! 5oti"ation al Perspecti"es DLA"enir! P.B. de Lou"ain! Lou"ain! Paris Perraudeau! 5. ,%))>-! Le4 +et6odes co.niti"e s. Apprendre autre+ent ; lLecole! Ar+Ind Colin! Paris Pia.et! M. ,%)>1-! Psi6olo.ia inteli.enei! Editura Atiini=ic;! Bucure4ti

2$

Pi.et! M. ,%)* -! Di+ensiunile interdisciplinare ale psi6olo.iei! Editura Didactic; 4i Peda.o.ic;! Bucure4ti Pia.et! M. ,%)* -! Psi6olo.ie 4i peda.o.ie! Editura Didactic; 4i Peda.o.ic;! Bucure4ti Popescu-Ne"eanu! P. ,%)**-! Curs de psi6olo.ie! "oi. ! Bni"ersitatea Bucure4ti Preda! 7. , $$$-! Orient;ri teoretico-pra(iolo.ice Fn educaia special;! Editura Presa Bni"ersitar; Clu#ean;! Clu#-Napoca 9adu! I. ,%)2*-! Calculatorul Fn 4coal;: aspecte psi6olo.ice 4i peda.o.ice! Fn DDirecii noi Fn didactic;E! Bni"ersitatea din Clu#-Napoca 9adu! L! Ionescu! 5. ,%)2*-! E(perien; didactic; 4i creati"itate! Editura Dacia! Clu#-Napoca 9iippel! K.! u.-a. ,%)2 -! Die Le6re No+ple(en DenN"er6altens! Fn DJeitsc6ri=t =ur peda.o.iNE! Oei+6ei+-Basel! 0! pa.. & 1-&&$ /i+on! K. ,%)**-! 5odels o=disco"erQ! 9eidel Publ. Co+p. 7F.otsNi! L./. ,%)*% - "ol.I! %)* - "oi. II-! Opere psi6olo.ice alese! Editura Didactic; 4i Peda.o.ic;! Bucure4ti Jor.o! B. ,%)>*-! 9olul aciunilor cu +odele obiectuale Fn =or+area .Indirii +ate+atice a 4colarului +ic! Fn DCreati"itate! +odele! pro.ra+areE! red. Al. 9o4ea! Editura Atiini=ic;! Bucure4ti Jor.o! B. ,%)*&-! De la aciunile pe +odele obiectuale la operaii cu si+boluri! Fn D9e"ista de psi6olo.ieE! nr. 2% CAPITOLBL I7 ABO9DA9EA OBIECTI7ELO9 P9OCE/BLBI DIDACTIC I7. l. Punerea proble+ei Fn ulti+ele trei decenii! pe plan +ondial! proble+atica obiecti"elor peda.o.ice! relaionale cu scopurile 4i =inalit;ile procesului instructi"-educati"! a i+pus nu+eroase cercet;ri 4i Fncerc;ri de clari=icare a se+ni=icaiilor acestora! a =unciilor 4i +odalit;ilor de reali8are e=icient;! Fn acest sens este su=icient s; +enion;+ ta(ono+iile% elaborate pentru do+eniul co.niti" ,B./. Bllo+! %)1%! De BlooN! %)*0! De Corte! %)*0 in"entarul ta(ono+ic al lui DLKainaut! %)** etc.-! pentru do+eniul psi6o+otor ,sen8io+otor-: M.E. /i+pson! %)>*! K.9. Da"e! %)>)! M./. Bruner! %)*0! 9. Pibler! %)*$! A. KarroX! %)* 4.a. 4i pentru do+eniul a=ecti" 9.D. Prat6Xo6l! %)>&! E.N. Cronlund! %)*$! L.I. /+it6! %)*$ 4.a. De ase+enea! sunt ta(ono+ii .lobale! Fn care se Fn.e+;nea8; obiecti"e co.niti"e! a=ecti"e 4i c6iar sen8io+otorii: ta(ono+ia Ca.ne-5errill ,l)*%-. FntrucIt Fn literatura peda.o.ic; e(istent; Fn li+ba ro+In; .;si+ pre8entarea +a#orit;ii acestor ta(ono+ii! precu+ 4i unele aprecieri critice! nu insist;+ asupra! lor! ci "o+ relua doar unele idei din cIte"a ta(ono+ii +ai cunoscute! pe care pro=esorii le pot "alori=ica Fn de+ersurile lor pri"ind operaionali8area obiecti"elor didactice 4i Fn =i(area unor obiecti"e care nu pot =i operaionali8ate. Fnainte de a pre8enta proble+atica actual; a operaionali8;rii obiecti"elor peda.o.ice! a+inti+ c; Fn cadrul unor si+po8ioane 4i con=erine BNE/CO ,%)*)! %)2%- s-a de8b;tut proble+a Dintenionalit;ilorE procesului educaional! FncercIndu-se 4i unele preci8;ri conceptuale. Ast=el s-a stabilit prin consens c; ter+enii =inalitate! scop 4i obiecti"! care Fn li+ba# curent sunt adesea sinoni+i! s; dese+ne8e Fn li+ba#ul peda.o.ic trei .rade de .eneralitate a intenionalit;ilor educaionale ,BNE/CO! %)*)! pa.. %$- 4i 9. CoXen ,BNE/CO! %)2%-! adoptInd criteriul .radului de .eneralitate! consider; =inalit;ile ca Daspiraii! intenionalit;iE Fnalte! pe ter+en lun.' scopurile sunt Daspiraii! intenionalit;iE pe ter+en +ediu 4i cu .rad de .eneralitate +ediu! iar obiecti"ele ar =i sarcini particulare! +ai analitice 4i +ai concrete ale procesului educaional. Obiecti"ele pot =i atinse Fn inter"ale de ti+p relati" +ici! Fn cadrul acti"it;ilor didactice! respecti" a siste+elor de lecii! a unei lecii etc.

2%

I7. . Tipolo.ia 4i deri"area obiecti"elor peda.o.ice Datorit; =aptului c; siste+ul de Fn";;+Int se inte.rea8; or.anic Fn suprasiste+ul sociocultural 4i socio-econo+ic al unei ;ri! a=lat pe un anu+it ni"el al de8"olt;rii sale! raportat la idealul spre care aspir;! se i+pune o deri"are a scopurilor 4i a obiecti"elor educaionale 4i o Fncadrare tipolo.ic; co+ple(; 4i nuanat; a acestora! prin luarea Fn considerare a para+etrilor intenionalit;ilor educaionale: .radul de .eneralitate! durata de reali8are! coninutul la care este ane(at scopul! obiecti"ul! s=era de aplicaie! s=era e"alu;rii etc. ,D. Potolea! %)22-. La aceasta ne in"it;! de =apt! 4i necesitatea abord;rii siste+ice a procesului de Fn";;+Int. Or! dup; cu+ spune B. Banat6Q ,%)>2! pa.. % -! Dscopul unui siste+ se reali8ea8; prin procese Fn care co+ponentele siste+ului! a=late Fn interaciune acionea8; pentru a da un r;spuns predeter+inat. / opul deter+in; procesul dar acesta Fi condiionea8; speci=icul. /uprasiste+ul este cel care o=er; siste+ului scopul i+pulsul resursele 4i restriciile. Pentru a se +enine! siste+ul trebuie s; satis=ac; suprasiste+ulE. Totodat;! elaborarea obiecti"elor de di=erite ni"eluri inclusi" a celor operaionale! de"ine posibil; nu+ai prin pro+o"area unei concepii siste+ice Fn proiectarea 4i reali8area di=eritelor ele+ente constituti"e ale procesului-Fn";are ,coninut! strate.ii didactice! =or+e de or.ani8are! e"aluarea-. Din punct de "edere teoretic! dar +ai ales practic! este deosebit de util; Fnele.erea nu nu+ai a di=erenierii! ci 4i a deri";rii<inte.r;rii obiecti"elor peda.o.ice! structurate pe ni"eluri ,=i.ura LI7.-. % Ta(ono+ia ,.reac; Dta(isE S ordine! Dno+osE S re.uli! le.e- este teoria care "i8ea8; re.ulile! criteriile clasi=ic;rilor. 2 Dup; cu+ se obser"; Fn =i.ura LI7.! sc6e+a deri";rii<inte.r;rii obiecti"elor peda.o.ice Fn raport cu scopurile 4i =inalit;ile educaiei are +ari ni"eluri! =iecare cu +ai +ulte trepte. Ni"elurile sunt le.ate Fntre ele de o "ariabil; cu rol de direcionare 4i re.lare a scopurilor 4i obiecti"elor peda.o.ice. Aceast; "ariabil; re8id; Fn politica 4colar; actual; 4i de perspecti";! care prin rolul ei directi" 4i re.lator! prin scopurile 4i obiecti"i% b! peda.o.ice "i8ea8; atin.erea =inalit;ilor educaiei! con=or+ e(i.enelor 4i deter+in;rilor +acrosoc. Le! cu tendina unei apropieri cIt +ai +ult posibil de idealul educaional. In iport cu idealul educaional! scopurile .enerale ale educaiei "i8ea8;! cu prec;dere: +aturi8area unor stiluri co.niti"-pra(iolo.ice e=iciente' - +aturi8area pentru acti"itatea pro=esional; no"atoare' -de8"oltarea intereselor 4i .ustului estetic' - =or+area con4tiinei ecolo.ice' - +aturi8area socio-a=ecti"; pentru "iaa cLe =a+ilie' structurarea unui stil de "ia; ba8at pe autentice "alori +oral-cet;ene4ti! +oral reli.ioase! pro+o"ate Fn societatea ci"ic;! de+ocrat;' - de8"oltarea capacit;ilor =i8ice ale persoanei 4i a con"in.erii c; starea de s;n;tate - ca bun con=ort =i8ic! psi6ic 4i social - este o "aloare. A. ?inalit;ile educaiei 4i deter+in;rile lor +acrosociale Idealul eduacional sociocultural 4i u+an ^ ic#.# --------- ! -------Ns[ Pro.ra+ele prospecti"e ale de8"olt;rii socioecono+ice 4i culturale ?or+area personalit;ii inte.rate a co+ponentelor socio-pro=esionale no"atoare

-c

c%

Politica 4colar; actual; 4i de perspecti"; B. /copurile 4i obiecti"ele educatei 4colare I. /copurile .enerale ale educaiei reali8ate prin siste+ul de Fn";;+Int n. Obiecti"e educaionale inter+ediare pro=ilate! de ni"el prospecti" +ediu Obiecti"e pe ni"eluri de 4colari8are ,cicluri de Fn";;+IntObiecti"e pe tipuri 4i pro=ile de pre.;tire 4colar; 4i pro=esional; KI. Ur Obiecti"e .enerale 4i speci=ice disciplinelor de Fn";;+Int N+. b. Obiecti"e educaionale care nu se operaionali8ea8; Obiecti"e educaionale I7. Ierar6i8area 4i interrelarea obiecti"elor operaionali8ate 4i neopera4ionali8ate Fn cadrul proiectului siste+ului de lecii! al proiectului de lecie! respecti"! Fn acti"itatea instructi"-educati"; ?i.ura LI7. /c6e+a deri";rii<inte.r;rii obiecti"elor peda.o.ice Fn raport cu scopurile 4i =inalit;ile educaiei 4colare In sc6e+a pe care o propune+! scopurile .enerale ale educaiei se transpun! prin deri"are! Fn obiecti"e educaionale inter+ediare! pro=ilate! de ni"el +ediu de .eneralitate 4i ni"el prospecti" +ediu. Ele se di6oto+i8ea8; Fn obiecti"e pe ni"eluri de 4colari8are ,pe cicluri de Fn";;+Int- 4i obiecti"e pe tipuri 4i pro=ile de pre.;tire 4colar; 4i pro=esional;. In stabilirea acestor obiecti"e este bine s; se porneasc; de la pro=esio.ra+a +eseriilor pentru care se pre.;tesc ele"ii! pri"ite prospecti"! Fn raport cu de8"oltarea te6nicii 4i te6nolo.iilor! a cercet;rii 4tiini=ice! cu pro.resele pre"i8ibile din toate do+eniile de acti"itate. Prin aceasta se "i8ea8; 4i pre.;tirea ele"ilor<studenilor pentru autoinstruire<autoeducaie 4i educaie per+anent;. 20 Din aceste obiecti"e din cadrul ni"elului II a! 4i II b! sunt deri"ate obiecti"ele III! respecti"! obiecti"ele .enerale 4i speci=ice di=eritelor discipline 4colare. Pe lIn.; deter+in;rile "enite din partea obiecti"elor de la ni"elul II! obiecti"ele ni"elului III sunt elaborate 4i Fn raport cu episte+olo.ia 4i structura lo.ic; a 4tiinelor! cu episte+olo.ia 4i lo.ica didactic;! Fn interrelatie cu principiile 4i le.it;ile psi6olo.iei Fn";;rii! prin pris+a psi6olo.iei .enetice ,Fndeosebi a de8"olt;rii stadiale a inteli.enei-! Fn raport cu obiecti"ele .enerale 4i speci=ice =iec;rei discipline 4colare se stabilesc! - prin anali8; psi6olo.ic; 4i anali8; co+ponenial; a coninutului! prin anali8a tipului de sarcin; 4i a tipului 4i ni"elului Fn";;rii i+plicate! - pe capitole ! pe siste+e de lecii 4i pe lecii! obiecti"ele =or+ati"e operaionali8abile 4i a celor care nu pot operaionali8a te+e. Dup; cu+ se 4tie! se pot operaionali8a obiecti"ele psi6o+otorii 4i obiecti"ele din do+eniul co.niti"' cu e(cepia celor care "i8ea8; re8ol"area de proble+e pe c;i euristice 4i a obiecti"elor de nuan; creati";. Celelalte tipuri de obiecti"e =or+ati"e ur+;rite prin procesul educaional nu se operaionali8ea8;! ele ne=iind e(pri+abile Fn ter+eni co+porta+entali direct obser"abili 4i D+;surabiliE! Fn cadrul strict al di=eritelor sec"ene de predare Fn";are a4a cu+ pre"ede operaionali8area preconi8at; de ?.9. 5a.er ,%)> -! de 9. Pibler! L. BarNer 4i D. 5iles ,%)*$-. Obiecti"ele care nu se operaionali8ea8; din do+eniul a=ecti"! +oti"aional 4i caracterial - pot =i conco+itent ,dar! desi.ur! cu ponderi di=erite Fn cadrul di"erselor situaii 4i sec"ene educaionale- atIt pre+ise! cIt 4i e=ecte ale procesului de predare Fn";are! inclusi" ale operaionali8;rii obiecti"elor co.niti"e sau psi6o+otorii. Obiecti"ele care nu se pot operaionali8a "i8ea8; capacit;i 4i tr;s;turi deosebit de co+ple(e! a c;ror =or+are! de8"oltare 4i inte.rare 4i inte.rare se reali8ea8; Fn inter"ale

20

te+porale lun.i! a"Ind totodat; un caracter dina+ic! desc6is' capacit;ile 4i tr;s;turile psi6ice co+ple(e ,a=ecti"e! +oti"aionale! atitudinale- apar ca Dproduse cu+ulati"eE! dup; interiori8area se+ni=icaiilor "alorice ale +ai +ultor acti"it;i 4i situaii educaionale. Btilitatea ierar6i8;rii obiecti"elor didactice re8ult; 4i din +odelele propuse de ali cercet;tori. Ast=el! Fn ierar6i8area elaborat; de E. De Corte ,%)*)- sunt +enionate ur+;toarele ni"ele: ,I=inalit;ile 4i scopurile educaiei' ,II- obiecti"ele de=inite dup; +arile cate.orii co+porta+entale ,ta(ono+iile-' ,III- obiecti"ele operaionale. PreluInd unele idei din teoriile elaborate de 7. de Lands6eere 4i C. de Lands6eere ,%)*)- 4i De Corte ,%)*)-! la noi Fn ar;! D. Potolea ,%)22- a reali8at o sinte8; deosebit de util;! FntrucIt ta(ono+ia obiecti"elor peda.o.ice este particulari8at; la conte(tele siste+ului educaional ro+Inesc. Ast=el! aspectul intenional al procesului educati" este anali8at pe trei ni"ele de .eneralitate: ne"oile practicii sociale! ale pre.;tirii =orei de +unc;' pro=ilul 4i ne"oile de de8"oltare sociospiritual;' idealul u+an 4i social. Din aceste =inalit;i educaionale! re8ult; idealul educati" 4i politica 4colar;. Br+;toarele trepte din sc6e+a obiecti"elor peda.o.ice sunt: scopurile siste+ului de Fn";;+Int' obiecti"ele pro=ilate pe cicluri de Fn";;+Int 4i tipuri de 4coli' obiecti"ele disciplinelor de Fn";;+Int' obiecti"ele co+porta+entale din cadrai acti"it;ii instracti"-educati"e. Fn stabilirea tuturor acestor obiecti"e se ine sea+a de structura lo.ic; a 4tiinelor<disciplinelor 4colare! de principiile psi6olo.iei Fn";;rii! Fndeosebi Fn ceea ce pri"e4te particularit;ile clasei 4i particularit;ile indi"iduale ale ele"ilor. I7.0. Ta(ono+ii 4i in"entare ale obiecti"elor pentru do+eniul co.niti" Fn peda.o.ie! ta(ono+iile! ca teorii 4i abord;ri siste+atice clasi=icatoare! descripti"e 4i e(plicati"e s-au i+pus Fndeosebi prin cercet;rile 4i lucr;rile publicate de B./. Bloo+ 4i colaboratorii s;i ,%)1%! %)>&. %)>)-. Ele au ca suport 4tiini=ic Fndeosebi! pe de o parte teoria 4i principiile psi6olo.ice ale 4colii aciunii! con=or+ c;reia Fn";area se ba8ea8; pe e=ectuarea unor operaii! aciuni 4i acti"it;i pe de alt; parte! 4i te8a teoriei Fn";;rii! con=or+ c;reia Fn";area se+ni=ic; sc6i+b;ri calitati"e Fn co+porta+entul co.niti"! a=ecti"! psi6o+otor etc. Pe lIn.; aceste ba8e teoretice bine de=inite! ta(ono+iile D"eritabileE se pre8int; 4i ca or.ani8;ri ierar6ice! pe di=erite ni"eluri! =iecare ni"el +ai co+ple( inclu8Ind propriet;ile eseniale ale treptei in=erioare. Totodat;! ta(ono+iile trebuie s; satis=ac; 4i criteriul co+pletitudinii! Fn sensul cuprinderii ierar6ice a tuturor proceselor<=eno+enelor se+ni=icati"e din do+eniul la care se re=er; ,D. Potolea! %)22! pa.. %&>-. Clasi=ic;rile D+or=olo.iceE ale obiecti"elor! cu+ sunt cele cu punct de pornire Fn +odelul +or=olo.ic al structurii intelectului elaborat de Cuil=ord ,clasi=icarea lui De Corte! clasi=icarea lui De BlocN2& se deosebesc de ta(ono+ii Fndeosebi prin relati"a abandonare a structur;rilor ierar6ice! a relaiilor dintre obiecti"e! luInd Fn considerare +ai ales ni"elul calitati" ,al e=icienei- 4i co+ple(itatea obiecti"elor. Deci! ele se apropie +ai +ult de in"entarele de obiecti"e! =;r; pretenii ta(ono+ice. PIn; Fn pre8ent! cel +ai elaborat in"entar al obiecti"elor peda.o.ice este cel al lui DLKainaut ,%)2%! pa.. 0>ELUo2 -. El a elaborat o tipolo.ie interdisciplinar; a de+ersurilor intelectuale! care se apropie +ai puin de erinele ta(ono+ice! apropiindu-se Fn sc6i+b de lo.ica didactic;! =iind util Fn operaionaii8area obiecti"ele Fn conte(tul unor situaii sau cate.orii de situaii de predare Fn";are. Fn acord cu C. de Lands6eere 4i 7. de Lands6eere ,%)*)-! pute+ considera c; ta(ono+iile ,dar 4i +odelele +or=olo.ice 4i in"entarele de obiecti"e- trebuie s; se stabileasc; pe ba8a unor principii. Noi le consider;+ utile pe ur+;toarele: I7.&. Principii de stabilire a ta(ono+iilor I7.&.%. Principiul didactic! con=or+ c;ruia ta(ono+ia ,+odelul +or=olo.ic! in"entarul

2&

obiecti"elor- trebuie s; se a(e8e pe +arile .aipuri de obiecti"e ur+;rite Fn procesul de Fn";;+Int! respectIndu-se episte+olo.ia 4i lo.ica didactic;. Pentru pro=esor! lo.ica didactic; ur+;rit; Fn procesul cunoa4terii<Fn";;rii este =actorul deter+inant al ierar6i8;rii obiecti"elor co.niti"e. Pentru a .;si soluii constructi"e! e=iciente! pro=esorul "a raporta orice ta(ono+ie la coninutul disciplinei 4colare ,al capitolului! al te+elor! al siste+ului de lecii! al leciei! al "eri.ilor ei etc.I7.&. . Principiul psi6olo.ic re=eritor la le.it;ile 4i suporturile psi6olo.ice ale acti"it;ii de Fn";are 4i proceselor de =or+are a tr;s;turilor personalit;ii! rele"ate de psi6olo.ia educaional;! psi6olo.ia Fn";;rii! psi6olo.ia .enetic; . I7.&.0. Principiul lo.ic "i8ea8;! caracterul Fnl;nuirii lo.ice! structural-siste+ice a cate.oriilor ta(ono+ice. I7.&.&. Principiul =uncional-inte.ralist! care! Fn opo8iie cu concepia ato+ist-su+ati";! "i8ea8; or.ani8area! structurarea! ierar6i8area Fn di=erite subsiste+e a acelora4i ele+ente ta(ono+ice. I7.&.1. Principiul Fntrep;trunderilor structural-siste+ice dintre obiecti"ele ta(ono+ice ale di=eritelor do+enii ,psi6o+otor! co.niti"! a=ecti"! +oti"aional! caracterial-. Orice obiecti" c6iar dac; are e=ecte =or+ati"e predo+inante Fntr-un do+eniu ,de e(e+plu! co.niti"- "i8ea8;! de =apt! 4i alte substructuri ale personalit;ii ele"ului. Ai aceasta! FntrucIt! Fntotdeauna procesul de predare-Fn";are antrenea8; Fntrea.a personalitate a ele"ului! Fn cadrul c;reia substructurile co.niti"e! psi6o+otorii! a=ecti"e! caracteriale! conati"e se Fntrep;trund! unele e(pri+Indu-se +ai pre.nant decIt altele Fn raport cu natura 4i di=icultatea sarcinii de Fn";are. Blti+ele dou; principii speci=icate +ai sus ne atenionea8;! de =apt! asupra acestor ade";ruri. Ast=el! pentru a e(e+pli=ica 4i a concreti8a cele +enionate! sublinie+ =aptul c; a=ecti"itatea are 4i o =uncie in=or+aional;! care deter+in; direcia acti"it;ii! orientea8; atitudinea prin se+nali8area 4i anticiparea intelectual; a .radului de ener.ie! de e=ort solicitat Fn actul de satis=acere 4i ec6ilibrare a indi"idualit;ii "i8a"i de o sarcin; sau situaie- proble+;. Dup; cu+ se 4tie! inteli.ena este pus; Fn =uncie de =actorii e+oti"-acti"i ai personalit;ii! iar M. Pia.et ,%)>1! pa.. 1)- arat; c; senti+entele re.lea8; ener.iile interioare necesare aciuni 4i diri#ea8; conduita! atribuind o "aloare scopurilor ei. Iat; de ce pro=esorul trebuie s; utili8e8e cu suplee cate.oriile ta(ono+ice ale =iec;rui do+eniu! s; ierar6i8e8e 4i s; relaione8e Fn c6ip lo.ic obiecti"ele operaionale cu cele neoperaionale! s; con4tienti8e8e =aptul c; =iecare obiecti" psi6o+otor sau co.niti" are 4i o co+ponent; a=ecti";! +oti"aional; 4i atitudinal;. dup; cu+ di=erite substructuri a=ecti"e! di=erite +oti"e! interese! atitudini - "alori! con"in.eri etc. au 4i co+ponente intelectuale. Desi.ur! dup; cu+ spune D. Potolea ,%)22-! ar =i util; o sincroni8are a ta(ono+iilor pentru di=erite do+enii ale obiecti"elor educaionale. Dar acest lucru este di=icil! FntrucIt 4i criteriile ta(ono+ice di=er;. Ast=el! pentru do+eniul co.niti"! ta(ono+ia lui B./. Bloo+ are drept criteriu principal de or.ani8are a 21 obiecti"elor ordonarea de la si+plu la co+ple(. Pentru do+eniul psi6o+otror! +a#oritatea ta(ono+iilor au drept criteriu ni"elurile de or.ani8are a actelor Fn aciuni 4i a aciunilor Fn siste+ul acti"it;ilor! respecti"! .radul de di=icultate 4i<sau .radul de st;pInire al unor acte! al unor deprinderi +otorii! Fn sc6i+b! pentru do+eniul a=ecti" ta(ono+ia lui Prat6Xo6l! ca 4i altele elaborate pIn; acu+! criteriul de clasi=icare Fl repre8int; .radul de interiori8are. Toc+ai de aceea noi consider;+ arti=icial; 4i neoperant; pentru acti"itatea pro=esorului al;turarea de tip ato+ist<ri.id! Fn cadrul unei Dpira+ideE! a ta(ono+iei lui /i+psons pentru do+eniul psi6o+otor a ta(ono+iei lui Bloo+ pentru do+eniul co.niti" 4i a ta(ono+iei lui Prat6Xo6l pentru do+eniul a=ecti"! c6iar dac; Dse #usti=ic;E aceasta prin ordonarea ierar6ic; a Dclaselor co+porta+entaleE Fn =iecare din acestea trei do+enii. In sc6i+b! ader;+ la opinia pri"ind necesitatea anali8ei +ulti=uncionale a obiecti"elor!

21

reali8at; prin aplicarea unor criterii "ariate asupra aceluia4i obiecti" 4i inte.rarea tipurilor principale Fn structuri ierar6ice! pe ba8a principiilor +enionate Fn pa.inile anterioare. De ase+enea! ni se pare util; pentru acti"iatea concret; a pro=esorilor! re+arca potri"it c;reia Dta(ono+iile sunt .Indite ca sc6e+e elastice ,orientati"e - n.n.-! care se aco+odea8; la structura particular; a obiectelor de Fn";;+IntLL ,D. Potolea! %)2>! pa.. %>-! precu+ 4i tendina 4i e(periena de#a dobIndit; de a elabora sc6e+e clasi=icatoare proprii di=eritelor discipline 4colare! pornind de la ta(ono+iile e(istente! adaptate Fn c6ip =le(ibil ,pentru +ate+atic;! =i8ic;! c6i+ie! biolo.ie! .eo.ra=ie! =iloso=ie! li+bi str;ine etc.-. Fn acest conte(t este i+portant; Ddeplasarea in"esti.aiilor Fn direcia rele";rii unor i+plicaii ale obiecti"elor peda.o.ice asupra conceperii 4i des=;4ur;rii acti"it;ii didacticeE ,I.T. 9adu! %)20! pa.. % -. 5odelele ta(ono+ice ale obiecti"elor adaptate di=eritelor discipline 4colare pornesc Fndeosebi de la ta(ono+ia lui Bloo+ pentru do+eniul co.niti". 9ed;+ Fn tabelul LI7. cele 4ase clase 4i cele % tipuri sau trepte ale obiecti"elor co.niti"e din ta(ono+ia lui B. /. Bloo+. Tabelul LI7. Ta(ono+ia lui B. /. Bloo+ %. Ac6i8iia cuno4tinelor %.%. Cunoa4terea datelor particulare %.%.%. Cunoa4terea te+inolo.iei l. l . . Cunoa4terea =aptelor particulare %. . Cunoa4terea c;ilor care per+it prelucrarea datelor particulare %. .%. Cunoa4terea re.ulilor ,con"eniilor%. . . Cunoa4terea tendinelor 4i sec"enelor %. .0. Cunoa4terea clasi=ic;rilor %. .&. Cunoa4terea criteriilor l . .1. Cunoa4terea +etodelor %.0. Cunoa4terea ele+entelor .enerale aparinInd unui do+eniu de acti"itate %.0.%. Cunoa4terea principiilor 4i le.ilor %.0. . Cunoa4terea teoriilor . Fnele.erea ,co+pre6ensiunea. l. Transpo8iia ,trans=or+area. . Interpretarea .0. E(trapolarea ,trans=erul0. Aplicarea &. Anali8a &. l. Anali8a ele+entelor &. . Anali8a relaiilor &.0. Anali8a principiilor de or.ani8are 2> 1. /inte8a 1.%. De=inirea unui concept 1. . Elaborarea unui plan al aciunii 1.0. Deri"area unui ansa+blu de relaii abstracte >. E"aluarea >.%. E"aluarea pe ba8a unor criterii interne >. . E"aluarea pe ba8a unor criterii e(terne 9e8ult;! din cele de +ai sus! c; ta(ono+ia lui Bloo+! cu toate li+itele ei! are +eritul de a ordona ierar6ic cele dou; +ari cate.orii de obiecti"e: a- in=or+ati"e! din cadrul seciunii I! Dcunoa4tereE - cu o +are "arietate de tipuri posibile! de la e"ocarea ele+entelor de ter+inolo.ie! a datelor =actuale! a re.ulilor a clasi=ic;rilor etc. proprii unei discipline 4colare! la enunarea +etodelor! a principiilor 4i le.ilor! a teoriilor speci=ice disciplinei respecti"e' bobiecti"e =or+ati"e deprinderile intelectuale 4i capacit;ile speci=ice Fn clasele ->. din

2>

ta(ono+ia lui Bloo+! a c;ror =uncionalitate are Fn "edere ni"elurile 4i +odurile Fn care se utili8ea8; sau se operea8; cu cuno4tinele ac6i8iionate ,ast=el! ele pot =i interpretate! aplicate! anali8ate! sinteti8ate sau e"aluate-. Dintre criticiile aduse ta(ono+iei lui Bloo+! +ai i+portante ni se par ur+;toarele: a- cele 4ase cate.orii din do+eniul co.niti" nu pot =i con=ir+ate Fntru totul pentru instruirea 4colar; la o serie de discipline ,de e(e+plu! la 4tiinele sociale! la li+b; 4i literatur; etc.! ele trebuie pri"ite +ult +ai =le(ibil 4i rea#ustate sub un.6iul ierar6iei-' b- Danali8aE nu condiionea8; neap;rat Dsinte8aE 4i De"aluareaE ,5adaus! Ooods! Nuttal-' c- siste+ul cate.orial din do+eniul co.niti"! a4a cu+ este propus de Bloo+! este etero.en! unele cate.orii suprapunIndu-se 4i nu se e(clud reciproc ,De Corte! %)*0-' ast=el! de e(e+plu! dup; cu+ spune 4i DLKainaut ,%)**-! este =oarte di=icil s; distin.e+ DinterpretareaE! din cate.oria Dco+pre6ensiuneE! de aptitudinea de Da .;si 4i opera cu relaii Fntre ideiE! din cate.oria Danali8;E. M.P. Cuil=ord a repro4at ta(ono+iei lui Bloo+ pentru do+eniul co.niti" =aptul c; nu +enionea8; +e+oria! considerInd-o ca un aspect particular al cate.oriei Dcunoa4tereE. Acest lucru Fl reali8ea8;! Fn sc6i+b! E. De Corte .4i colaboratorii s;i ,%)*)-! Fn cadrul unui +odel +or=olo.ic! la carer ne opri+ Fn cele ce ur+ea8;! FntrrucIt poate =i =ructi=icat de pro=esori Fn de+ersurile didactice! printr-o interpretare =le(ibil; 4i inte.rarea lui Fntr-o ta(ono+ie pentru do+eniul co.niti" de tip sintetic! adaptat; la speci=icul obiectului de Fn";;+Int. 9ed;+! +ai #os! spre ilustrare clasi=icarea D+or=olo.ic;E elaborat; de E. De Corte 4i colaboratorii ,%)*)! pa.. > ->0-! care propun o sc6e+; de clasi=icare a obiecti"elor co.niti"e pornind de la +odelul structurii intelectului elaborat de M.P. Cuil=ord. Acest +odel sublinia8; caracterul ierar6ric al DoperaiilorE 4i DproduselorE. /c6e+a de clasi=icare propus; de E. de Corte 4i colaboratorii cuprinde 4apte cate.orii de obiecti"e co.niti"e! =iecare repre8entInd o =or+; de co+porta+ent co.niti" ,operaiideter+inat ,e-. Aceste 4apte operaii intelectuale se pot .rupa Fn dou; cate.orii principale: operaii recepti"o-reproducti"e 4i operaii producti"e. 9elaiile acestora cu di+ensiunile structurale ,operaii- din +odelul Cuil=ord poate =i repre8entat prin sc6e+a ur+;toare ,adaptat; dup; De Corte-: Cunoa4tere 5e+orie Producie con"er.ent; Producie di"er.ent; E"aluare - 9ecepionare ,perceperea- in=or+aiilor - 9ecunoa4terea in=or+aiilor - 9eproducerea in=or+aiilor - Producie interpretati"; de in=or+aii - Producii con"er.ente de in=or+aii - Producie di"er.ent; de in=or+aii - Producie e"aluati"; de in=or+aii De Corte propune =iec;rei cate.orii a clasi=ic;rii D+or=olo.iceE a obiecti"elor o de=iniie operaional;! dInd e(e+ple ilustrati"e! cu tri+iteri peda.o.ice directe. Acest =apt este apreciat de C. De Lans6eere 2* 4i 7. De Lans6eere ,%)*)! pa.. )*-)2-! care arat; c; siste+ul lui De Corte =ructi=ic; +odelul structurii intelectului elaborat de Cuil=ord! =;cInd din clasi=icarea D+or=olo.ic;E elaborat; de el un instru+ent util Fn "ederea de=inirii obiecti"elor co.niti"e ale educaiei. I7.1. Operaionali8area obiecti"elor peda.o.ice Operaionali8area se+ni=ic; transpunerea! respecti" deri"area scopurilor procesului didactic Fn obiecti"e speci=ice 4i a acestora Fn obiecti"e concrete! prin preci8area unor co+porta+ente co.niti"e sau<4i psi6o+otorii direct obser"abile 4i D+;surabileE. In "i8iunea lui ?.9. 5a.er! T.D. 5iles! B.9. 5iller! M.9. Pibler 4.a.! obiecti"ele operaionale ar =i acele obiecti"e de=inite Fn +od concret! care "i8ea8; co+porta+ente obser"abile 4i +;surabile 4i care per+it

2*

reali8area e=icient; a strate.iilor instruirii Fn raport cu i+a.inea clar; 4i concret; a ceea ce "a trebui s; obin; ele"ul ca per=or+an; 4i. deci ceea ce "a =i e"aluat! pe ba8a unor criterii precise. Operaionali8area presupune! +ai FntIi! transpunerea unui obiecti" Fn ter+eni de aciuni! acte operaii! +ani=est;ri directe obser"abile! ceea ce presupune o deli+itare 4i sec"enierea analitic; a obiecti"elor! concreti8area lor. Dar! Fn acela4i ti+p! Operaionali8area presupune 4i un aspect Dte6nicE care re8id; Fn enunarea obiecti"elor sub =or+a co+porta+entelor obser"abile 4i D+;surabileE! cu a#utorul D"erbelor de aciuneE. Esenial pentru operaionali8are este =aptul c; se preci8ea8; ceea ce "a =ace ele"ul! per=or+ana! 4i<sau co+petena de care "a =i capabil dup; anu+ite sec"ene ale procesului de predare Fn";are. Dup; cu+ spune C. BIr8ea ,%)*)-! criteriul per=or+anei sin.urul dup; care se conduce DOperaionali8area clasic;E ,5a.er! 5iller 4.a.- se re=er; la ceea ce ele"ul "a =i apt s; reali8e8e i+ediat dup; ter+inarea unei sec"ene de instruire 4i Fn raport cu un coninut in=or+aional precis deli+itat. Al doilea criteriu propus - criteriul co+petenei - interrelat cu pri+ul dac; pri"i+ instruirea Fn derularea ei procesual; pe ter+en +ai lun. - se re=er; la capacitatea de conser"are 4i trans=er superior! ceea ce =acilitea8; atin.erea unor per=or+ane "i8ate de obiecti"e operaionale ulterioare. Deci! Fn +od =iresc! orice per=or+an; presupune punerea Fn lucru a unor co+petene! cu atIt +ai +ult cu cIt "i8;+ obiecti"e +ai co+ple(e. Operaionali8area obiecti"elor este un de+ers peda.o.ic co+plicat! posibil de reali8at +ai ales Fn cadrul disciplinelor 4colare =or+ali8ate! care operea8; predo+inant cu structuri al.orit+ice e"idente! certe. cu+ este ca8ul +ate+aticii! =i8icii! c6i+iei! .ra+aticii. La disciplinele care conin in=or+aii a c;ror st;pInire este e"aluabil; prin criterii co+binate -cantitati"e 4i calitati"e g cu+ sunt disciplinele u+aniste 4i sociale! Operaionali8area obiecti"elor pe ba8a criteriilor clasice ,tip 5a.er! 5iller etc.- - este di=icil;. Probabil toc+ai de aceea L. DLKainaut concepe Operaionali8area Fntr-un sens +ai lar.. Peda.o.ul bel.ian ,%)2%! pa.. %&*- scrie: DA de=ini obiecti"ele operaionale nu Fnsea+n; ni+ic altce"a decIt a preci8a cu cea +ai +are .ri#; acti"it;ile .raie c;rora cel care Fn"a; "a pro.resa spre des;"Ir4irea educaiei sale' aceasta Fnsea+n; a c;uta co+ponentele scopurilor educati"e Fn ter+eni de acti"it;i +intale! a=ecti"e 4i psi6o+otorii ale celui ce Fn"a;' cu alte cu"inte! este "orba de preci8area situaiilor Fn care ast=el de acti"it;i se "or e(ersa sau se "or +ani=esta. Ast=el! a speci=ica un obiecti" Fn ter+eni operaionali i+plic; 4i cuprinde de=inirea unei situaii! Fn care cel ce Fn"a; e(ersea8; pentru a st;pIni o deprindere sau un co+porta+ent! sau! 4i +ai bine! Fn care d; do"ad; c; a atins acest obiecti"E. In concepia lui DLKainaut! obiecti"ele operaionale nu au sens real 4i nu se #usti=ic; decIt Fn calitate de co+ponente ale unor scopuri +ai .enerale care le preced 4i a c;ror e(presie o constituie Fn ter+eni de aciune concret; 4i i+ediat;! ele repre8entInd "eri.a central; care une4te intenia cu aciunea. DLKainaut ne atenionea8; asupra necesit;ii ca paralel cu includerea Fntr-un proiect de acti"itate didactic; a unor obiecti"e operaionale! pro=esori s; .Indeasc; 4i s; proiecte8e ri.uros 4i situaiile! +ai bine 8is condiiile de e(ersare 4i de +ani=estare a co+porta+entelor preconi8ate prin Operaionali8area obiecti"elor. De ase+enea! ne atenionea8; asupra necesit;ii deri";rii obiecti"elor operaionale din unele +ai .enerale! cu+ sunt cele denu+ite Fn peda.o.ia noastr;! obiecti"ele =unda+entale ale acti"it;ilor didactice. Desi.ur! al;turi de stabilirea obiecti"ului =unda+ental scopului leciei! stabilirea obiecti"elor operaionale repre8int; pri+e co+ponente ale oric;rei situaii instructi"e ,L. 7l;sceanu!%)22! 5. Ionescu. %)2 -. I7. 1.%. Criterii de operaionali8are a obiecti"elor Fn pri"ina Criteriilor operaionali8;rii! C. BIr8ea ,%)*)-! pe ba8a sinteti8;rii unor lucr;ri repre8entati"e Fn acest do+eniu! +enionea8; trei criterii: TR1!*.*. Orice obiecti" operaional preci8ea8; +ai FntIi o +odi=icare calitati"; ,4i nu nu+ai cantitati"! a capacit;ilor ele"ilor. ?;r; nici o e(cepie! toate te6nicile de operaionali8are

22

conin acest ele+ent! C +;rturie a unei acti"it;i instructi" - educati"e diri#ate! ele"ul "a +ani=esta o sc6i+bare e"ident; a capacit;ilor sale! sub =or+a unor indicatori cu+ sunt: o aciune +intal;! o operaie lo.ic;! un nou al.orit+ al Fn";;rii! un nou concept etc. Aceste +odi=ic;ri repre8int; noi ac6i8iii 4i noi capacit;i pe care ele"ul nu le poseda Fn +o+entul plani=ic;rii obiecti"elor peda.o.ice 4i pe care pro=esorul Fncearc; s; le =or+e8e la ele"i. prin i+plicarea acti"; a acestora! pe parcursul unei<unor sec"ene<etape de instrucie. O.1.%. . Pentru orice obiecti" operaional se preci8ea8; situaiile de Fn";are! respecti"! condiiile care deter+in; +odi=ic;rile educati"e preconi8ate ,solicitate-! Fn toate ca8urile! operaionali8area "a ur+a dou; direcii: preci8area 4i descrierea condiiilor Fn care per=or+ana "a =i =or+at; 4i preci8area condiiilor Fn care per=or+anele "or =i e"aluate. Aceste orient;ri in de dou; aspecte: - proiectarea unor acti"it;i peda.o.ice! a unor situaii de predare - Fn";are! Fn "ederea construirii suporturilor didactice adec"ate.Fn literatura de specialitate acest aspect este dese+nat prin ter+eni di=erii: Dsituaiile Fn";;riiE ,5. La"alle-! Dsuportul per=or+aneiE ,5.M. Petele-! Dprescripiile Fn";;riiE ,P.I. Da"ies- etc.! inIndu-se sea+a de Dobiect 4i coninutul s;uE ,?.N. TalF8ina! N.I. Landa! 9.5. Ca.ne! L. DLKainaut-' - co+unicarea unei intenii peda.o.ice Fn scopul e"alu;rii ei: Dcondiiile e"alu;riiE ,?.9. 5a.er-! Dsituaiile e"alu;riiE ,5. La"allee-! Dindicatori de controlE ,B.9. 5iller-. I7.1.%.0. Ni"elul reali8;rii este a treia co+ponent; indispensabil; pentru de=inirea unui obiecti" operaional. 5odi=ic;rile enunate printr-un obiecti" operaional nu sunt abstracte! ci sunt precise! concrete. Ele se preci8ea8; cu a#utorul ur+;torilor para+etri: absena sau pre8ena unei capacit;i! a unei calit;i! tr;s;turi' ti+pul de reali8are a unei sarcini' caracteristicile erorilor acceptabile' concordana sau non-concordana cu un standard' nu+;rul Fncerc;rilor ad+ise' caracteristicile unui produs +aterial obinut prin acti"itatea practic; etc. Fn scopul asi.ur;rii unor li+ite ale inteniilor peda.o.ice pro.ra+ate printr-un obiecti" operaional trebuie preci8at ni"elul +ini+ de reali8are a acestuia. Condiiile! respecti" +odelele 4i te6nicile operaionali8;rii obiecti"elor +ai cunoscute sunt cele ale lui 5a.er 4i 5iller! pe care le red;+ co+parati" dup; C. de Lands6eere! %*$! pa.. $&! Fn tabelul .I7.: Tabelul .%7. Condiiile operaionali8;rii obiecti"elor Condiiile Condiiile dup; operaionali8;rii dup; operaionali8;rii 5a.er 5iller %. Denu+irea % . Cu"Intul ,L co+porta+entului 7erbul de aciuneL care obser"abil. dese+nea8; " . Enunarea condiiilor co+porta+entul Fn care ele"ii "or e(ersa obser"abil ur+;rit 4i "or de+onstra c; au prin obiect . atins co+porta+entul Indicator d control ,sc6i+barea- preconi8at 0. Indicaia de ,preconi8ata- de r;spuns corect obiecti". < 0. Criteriul de reu4ita! Eni"elul de per=or+an; acceptabil;E 9e8ult; 4i din cele de +ai sus c; atIt 5a.er cIt 4i 5iller! dar 4i ali cercet;tori ,Pibler! BarNer! 5iles! Ca.ne etc.- insist; asupra Fnele.erii sinta.+ei Dobiecti" co+porta+entalE drept Dco+porta+ent obser"abilE 4i D+;surabilE! posibil de e"aluat cIt +ai ri.uros! +ai obiecti"!

2)

+ai precis. Toc+ai de aceea! pornind de la o corect; operaionali8are a obiecti"elor - Fn raport cu ceea ce o=er; 4i ceea ce i+pune coninutul in=or+aional al unui siste+ de lecii sau al unei lecii - se pot elabora teste de e"aluare ,doci+olo.ice- e=iciente 4i se poate reali8a e"aluarea =or+ati";. /; anali8;+! pe rInd! criteriile operaionali8;rii. ,%- Operationali8area i+pune ca orice obiecti" s; se re=ere la acti"itatea de Fn";are a ele"ului! nu la acti"itatea pro=esorului. Obiecti"ele operaionale trebuie s; se centre8e pe procese! aciuni! acte! operaii obser"abile! u4or constatabile 4i s; dese+ne8e cu preci8ie re8ultatele scontate! i+ediate! Fn cadrul di=eritelor sec"ene 4i situaii de predare-Fn";are. De ase+enea! "erbele de aciune ,Dcu"intele aciuniE- trebuie alese adec"at! 4i anu+e cele ce se re=er; la aciuni! acte! operaii obser"abile! 4i nu la procese psi6ice DinterneE ce nu pot =i Dobser"ateE 4i e"aluate precis. Dar! desi.ur! pro=esorul - prin anali8a de sarcin; - pornind de la identi=icarea naturii 4i tipurilor Fn";;rii i+plicate Fn asi+ilarea de c;tre ele"i a anu+itor coninuturi in=or+aionale Ddecodi=ic;E din aciunile! operaiile actele +ani=este cerute de obiecti"ele operaionale! =uncionalitatea proceselor 4i abilit;ilor psi6ice ale ele"ilor. Bn ase+enea de+ers este u4urat! de e(e+plu! dac; pro=esorul "a utili8a Fncercarea de Dinstru+entali8areE a ta(ono+iei lui Bloo+! propus; de N. 5et=essel! O. 5itc6ael 4i D.9. Pirsner ,%)>)-! care pentru =iecare ni"el ta(ono+ic au dat e(e+ple de "erbe de aciune ce per+it s; se treac; de la procesele! capacit;ile +intale la co+porta+ente obser"abile. Di=erii autori au elaborat 4i liste de Dcu"inte aciuniE ad+ise! care nu sunt susceptibile la interpret;ri "ariate ,de .enul celor din tabelul de +ai #os- 4i liste de enunuri inter8ise! a+bi.ue! care pot a"ea se+ni=icaii di=erite de la un pro=esor la altul. E(e+ple de enunuri a+bi.ue! inter8ise: a cunoa4te! a Fnele.e! a asi+ila! a 4ti! a sesi8a se+ni=icaia! a se =a+iliari8a cu ...! considerate D"erbe intelectualisteE ,C. de Lands6eere! %)*)! pa.. $*-! susceptibile de a pro"oca de8acorduri Fntre educatori! FntrucIt per+it interpret;ri "ariate. Din cele de +ai sus re8ult; c; Fntr-ade";r 9.5. Ca.ne are dreptate s; considere c; Dale.erea "erbului Fn de=inirea unui obiecti" este o proble+; de o i+portan; decisi";E! deoarece Dcu"intele-aciuniE au calitatea de a preci8a clar natura per=or+anei ur+;rite prin atin.erea =iec;rui obiecti" operaional. De ase+enea! se i+pune ca =iecare obiecti" concret s; =ie =or+ulat Fn cIt +ai puine cu"inte 4i Fn ter+eni co+porta+entali e(plicii ,D"erbe de aciuneE-! care s; "i8e8e o operaie! o aciune sin.ular;. In acest +od se =acilitea8; re=erirea la coninutul speci=ic al obiecti"ului operaional! precu+ 4i +;surarea 4i e"aluarea .radului s;u de reali8are. De e(e+plu! un obiecti" =or+ulat ast=el: Dele"ul s; reproduc;! s; Fnelea.; 4i s; aplice toate "ariantele =or+ulelor de re8ol"are a ecuaiei de .radul IIE nu este corect e(pri+at! FntrucIt "i8ea8; trei operaii ,reproducere! Fnele.ere! aplicare-! dintre care una este a+bi.u;! di=icil de e"aluat uni=or+: Ds; Fnelea.;E. In ca8ul unei ase+enea =or+ul;ri se Fn.reuia8; orientarea instruirii! =iind "orba de trei obiecti"e operaionale dintre care unul e(pri+at a+bi.uu! printr-un Denun inter8isE! c;rora li se asocia8; criterii di=erite de testare 4i e"aluare! FntrucIt 4i operaiilor pe care le i+plic; li se asocia8; coninuturi di=erite. E(e+ple de obiecti"e operaionale e(pri+ate corectL. La lecia DCelula "e.etal;E ,Botanic;! clasa a 7-a-! pornind de la obiecti"ul =unda+ental care trebuie atins ,cunoa4terea de c;tre ele"i a =or+ei 4i structurii celulei "e.etale! Fn "ederea =or+;rii 4i consolid;rii noiunii de celul;-! se pot =or+ula ur+;toarele obiecti"e operaionale: Ele"i "or =i capabili: - s; selecte8e ,s; alea.;- cel +ai potri"it +aterial "e.etal pentru studiul +icroscopic al celulei "e.etale' - s; e(ecute corect preparate +icroscopice pentru studiul +icroscopic al celulei "e.etale' - s; recunoasc; 4i s; denu+easc; principalii constitueni celulari ,+e+bran;! citoplas+;! nucleu! "acuole! cloroplaste-'

)$

- s; descrie principalii constitueni celulari' - s; redea .ra=ic - Fntr-o sc6i; - desen - =or+a celulei "e.etale 4i principali constitueni ai celulei "e.etale. , - Operationali8area a nu+eroase obiecti"e presupune 4i speci=icarea condiiilor didactice! psi6opeda.o.ice! Fn conte(tul c;rora ele"ii "or e(ersa 4i "or do"edi c; au a#uns la sc6i+barea calitati"; 4i<sau cantitati"; preconi8at;. Proiectare condiiilor presupune con=i.urarea unor situaii de Fn";are! cu =acilit;ile 4i restriciile speci=ice pentru rele"area atin.erii obiecti"elor! Fn cadrai condiiilor se includ - ca =acilit;i sau restricii - +ateriale didactice! in=or+aii! instruciuni! +i#loace te6nice ,instru+ente! aparate etc.-. Deci! condiiile "i8ea8; atIt procesul Fn";;rii pentru atin.era obiecti"elor operaionale! cIt 4i conte(tele didactice concrete ale "eri=ic;rii < e"alu;rii per=or+anelor < capacit;ilor preconi8ate. )$ Dintre =or+ulele "erbale utili8ate Fn preci8area condiiilor +enion;+: dup; citirea te(tului , .ra=icului! tabelului! 6;rii etc.- .... ' a"Ind acces la..........' =iind date......' pus Fn situaia de.......' utili8Ind......' cu a#utorul....' =;r; a utili8a........' etc. Prin speci=icarea condiiilor de +ani=estare a co+porta+entului co.niti"! psi6o+otor preconi8at! ele"ii pot =i pu4i toi Fn situaii e.ale de aciune! de e(ersare si de "eri=icare. Dar dac; se apelea8; la Fn";;+Intul di=ereniat! atunci se de=inesc +ai +ulte ni"eluri de per=or+an; 4i! deci! pot s; "arie8e 4i condiiile de +ani=estare a unui co+porta+ent la di=erii ele"i. ,0- Criteriul de e"aluare este a treia condiie a operationali8;rii obiecti"elor. Criteriile de "eri=icare<e"aluare "i8ea8; ni"elul reu4itei sub un.6i calitati" 4i cantitati"! indicInd cIt de e=icient trebuie s; =ie co+porta+entul ele"ilor! la ce ni"el trebuie s; se situe8e cuno4tinele! deprinderile intelectuale sau +otorii! capacit;ile etc. C6iar dac; Fn optica operationali8;rii DclasiceE! la care ader; +uli autori! Fn e"aluare se insist; asupra reu4itei +ini+ale! dup; cu+ susine 4i L. 7l;sceanu ,%)22! pa.. 11-! D. Potolea ,%)22! pa.. %1&- 4i ali peda.o.i! +etodolo.ia operationali8;rii trebuie relaionat; cu un Dcriteriu de opti+alitateE i+pus de e(i.enele Fn";;+Intului di=ereniat 4i de strate.ia Fn";;rii depline. Este "orba deci de proiectarea obiecti"elor Fn raport cu +ai +ulte ni"eluri de per=or+an; ,+ini+ale! +edii! +a(i+ale-! e"aluInd predicti" proporia ele"ilor care "or acoperi respecti"ele ni"eluri. Criteriile cantitati"e se Fn.e+;nea8; cel +ai adesea cu criterii calitati"e! FntrucIt 4i per=or+ana se inter-relea8; cu cu co+petena preconi8at; de di=erite obiecti"e operaionale. Criteriile cantitati"e ,nu+erice! te+porale- 4i cele calitati"e "i8ea8; o +are "arietate de standarde. /tandardul +ini+ =i(at se re=er; la: a- nu+;rul +ini+ de r;spunsuri corecte pretinse' b- nu+;rul de principii ce trebuie aplicate' c- proporia de reu4ite pretinse! li+ita de ti+p' d- criteriul-+odel de nuan; calitati"; 4i cantitati"; etc. /tabilirea criteriilor pare +ai u4oar; Fn ca8ul obiecti"elor co+porta+entale din cate.oria celor denu+ite de 9.5. Ca.ne 4i de C. de Lands6eere Dobiecti"e de st;pInire a +aterieiE. Pentru cele +ai co+ple(e! de .enul Dobiecti"elor de trans=erE 4i celor care se re=er; la un uni"ers co+porta+ental care nu este strict deli+itat! criteriile sunt .reu de preci8at. In acest ca8! pentru a aprecia succesul unei per=or+ane se "a ine sea+a Fn e"aluare atIt de di=icultatea proble+ei! cIt 4i de repre8entati"itatea e4antionului de sarcini Fn raport cu uni"ersul co+porta+ental considerat ,C. de Lands6eere! %)*)! pa.. %1-. Cercet;rile au ar;tat c; ta(ono+iile obiecti"elor peda.o.ice! cel puin pentru do+eniul psi6o+otor 4i pentru cel co.niti" au o =unda+entare psi6olo.ic; care e(plic; suportul teoretic al operationali8;rii! Fn sensul c; di"ersele clase 4i ni"eluri ale obiecti"elor presupun capacit;i psi6ice care corespund unor tipuri de Fn";are bine deli+itate ,=i.ura >.III.-. Anali8Ind =i.ura >.III.! deduce+ c; de8"oltarea .Indirii inte.rati"e a ele"ilor presupune

)%

=uncionalitatea opti+; a tuturor capacit;ilor +intale "i8ate de ta(ono+iile +enionate! Fntre ele =iind strInse interaciuni! pe ba8a c;rora spore4te! totodat;! e=iciena =iec;rei capacit;i Fn raport cu de8"oltarea celorlalte. Datorit; =aptului c; la ni"elul re8ol";rii de proble+e 4i +ai ales la ni"elul creati"it;ii este posibil ca actul produs de un ele" s; nu =ie deloc pre";8ut de educator! 5.D. 5errill ,%)*%! pa.. *- propune ca Fn ca8ul co+porta+entelor co+ple(e Dobiecti"ul ,ur+;rit - n.n.- s; consiste Fntr-o descriere a condiiilor Fn care trebuie s; se produc; co+porta+entul! dar s; nu speci=ice actul co+porta+ental particularE. La acest lucra se re=er; 4i 9. Pibler cInd scrie: DDe =apt! se pare c; un obiecti" este cu atIt +ai .reu de +;surat! cu cIt este +ai i+portant. E(e+ple de obiecti"e de acest .en! .reu preci8abile 4i .reu +;surabile! se .;sesc Fn do+eniul re8ol";rii de proble+e! al creati"it;ii! al atitudinilor 4i al "alorilor. In aceste ca8uri nu "ede+ decIt o sin.ur; soluie: s; preci8;+ cIt +ai bine aceste obiecti"e 4i s; ne Fncrede+ Fn spiritul in"enti" al pro=esorului Fn ceea ce pri"e4te construirea unor instru+ente de e"aluare...E ,c=. C. de Lands6eere 4i 7. de Lands6eere! %)*)! pa.. $1-. TT T Idei interesante pri"ind necesitatea operationali8;rii obiecti"elor didactice - c6iar dac; nu e(puse e(plicit - .;si+ nu nu+ai la peda.o.i! ci 4i la ali speciali4ti! de e(e+plu la +ate+aticieni. Ast=el! C. PolQa! pornind de la =aptul c; re8ol"area de proble+e este o per=or+an; speci=ic; inteli.enei u+ane! arat; c; a a"ea sau a pune o proble+; Fnsea+n; a c;uta! Fn +od con4tient! o aciune adec"at; pentru a atin.e un scop clar conceput! dar nu i+ediat accesibil. Cu+ se obser"; o +are "arietate de proble+e! clasi=icarea lor e )% necesar;! FntrucIt! identi=icInd tipul de proble+; "o+ .;si calea corespun8;toare de re8ol"are. In =uncie de scop! C. PolQa! distin.e dou; tipuri de proble+e: de a=lat 4i de de+onstrat. /copul ,cite4te obiecti"ele - n.n.- proble+ei de a=lat este s; construiasc;! s; calcule8e! s; obin;! s; identi=ice. /copul unei proble+e de de+onstrat este s; se stabileasc; dac; o anu+it; aseriune este ade";rat; sau =als;. /oluia acestui tip de proble+e este o de+onstraie! Dadic; o succesiune de operaii lo.ice bine coordonate: o succesiune de etape care porne4te de la ipote8; 4i se ter+in; la conclu8ia dorit; a teore+ei: =iecare etap; deduce cIte"a puncte noi din p;ri con"enabil alese ale ipote8ei! din =apte cunoscute sau din puncte deduse anteriorE ,%)*%! pa.. %&%-. Iat;! deci! Fn aceste opinii! utili8ate "erbe de aciune care intr; Fn lucru Fn operaionali8area obiecti"elor Fn ca8ul re8ol";rii unor proble+e! precu+ 4i atenionarea asupra unor #aIoane necesare Fnl;nuirii lo.ice a obiecti"elor operaionale. Fnl;nuirea lo.ic; a obiecti"elor operaionale se poate reali8a pe ba8a anali8ei de sarcin;! inInd sea+a de lo.ica 4tiinei ,a coninutului in=or+aional al leciei- 4i lo.ica didactic;! precu+ 4i de ierar6i8area operaiilor 4i Dtipurilor de Fn";areE i+plicate pe treptele procesului de ac6i8iionare de c;tre ele"i a cuno4tinelor! deprinderilor! capacit;ilor "i8ate de obiecti"ele preconi8ate. I7.>. 7aloarea 4i li+itele operaionali8;rii obiecti"elor peda.o.ice 7aloarea obiecti"elor operaionale re8ult;! +ai FntIi din =unciile pe care le Fndeplinesc. I7.>.%. ?uncia de or.ani8are 4i re.lare a procesului de predare-Fn";are Obiecti"ele operaionale per+it reali8area obiecti"ului =unda+ental al acti"it;ii didactice! ele interrelIndu-se cu obiecti"ele de nuan; =or+ati"; care nu se pot operaionali8a. Obiecti"ele operaionale! prin e(pri+area clar; - pe ba8a D"erbelor de aciuneE - diri#ea8; sec"enial! Fn +od ri.uros! procesul de Fn";are! Fn cadrul unei co+unic;ri peda.o.ice ba8ate pe =eedbacNul continuu. In cadrul procesului de predare-Fn";are =ocali8at pe obiecti"ele operaionale! ele"ii sunt Fn +od i+plicit Fndru+ai spre di=erenierea esenialului de neesenial! iar cuno4tinele asi+ilate "or =i e=iciente! =uncionale. Anunarea ele"ilor asupra obiecti"elor ur+;rite #oac; un rol nu nu+ai orientati"! ci 4i sti+ulati". Obiecti"ele operaionale per+it eseniali8area coninutului 4i accesibili8area acestuia! a#un.Indu-se +ai u4or cu +area

+a#oritate a ele"ilor s; se atin.; Dobiecti"ele de st;pInire a +aterieiE 4i Dobiecti"ele de trans=erE. 7aloarea re.latoare a obiecti"elor operaionale re8id; 4i Fn =aptul c; ele per+it o +ai adec"at; dia.nosticare a di=icult;ilor de Fn";are ale ele"ilor 4i! Fn consecin;! se poate apela Fn c6ip opti+ la Fn";;+Intul di=ereniat! ale.Indu-se strate.iile didactice e=iciente! prin i+plicarea unor +etode! procedee 4i +i#loace de instruire racordate la capacit;ile di=eriilor ele"i. Operaionali8area obiecti"elor peda.o.ice introduce criterii +ai =er+e pentru proiectarea! des=;4urarea 4i e"aluarea procesului de predare-Fn";are 4i pentru re.larea din +ers a acestuia. I7.>. . ?uncia de anticipare a re8ultatelorpred;rii-Fn";;rii /e reali8ea8; Fn +od ri.uros prin operaionali8area obiecti"elor! Fn Fntrep;trundere cu speci=icarea obiecti"elor =or+ati"e care nu se pot operationali8a! dar sunt ur+;rite de pro=esor. In proiectarea siste+elor de lecii! a leciilor sau a altor =or+e de acti"itate didactic; - Fn raport cu coninutul in=or+aional 4i cu capacit;ile co.niti"e ale ele"ilor! cunoscute prin e"aluarea predicti"; - se speci=ic; per=or+anele 4i co+petenele la care se a4teapt; pro=esorul prin atin.erea de c;tre ele"i a obiecti"elor operaionale 4i a celor neoperaionale. I7.>.0. ?uncia de e"aluare se reali8ea8; prin Fns;4i criteriile ce stau la ba8a operaionali8;rii obiecti"elor peda.o.ice: criteriul per=or+anei 4i criteriul co+petenei. De =apt! obiecti"ele operaionale repre8int; serioase puncte spri#in Fn elaborarea de c;tre pro=esor a unor teste doci+olo.ice! ele contribuind! totodat;! la reali8area unei e"alu;ri =or+ati"e 4i la de8"oltarea capacit;ii de autoe"aluare Fn rIndul ele"ilor. Obiecti"ele operaionale per+it introducerea unor criterii +ai precise 4i +ai =er+e Fn e"aluarea acti"it;ii de Fn";are a ele"ilor! Fn cadrul =iec;rei lecii! a#un.Indu-se la un .rad +ai +are de obiecti"itate Fn notare. ) Li+itele operaionali8;rii au =ost relie=ate atIt Fn literatura de specialitate! cIt +ai ales Fn practica didactic;. Ast=el! uneori unii peda.o.i! +etodicieni sau pro=esori din Fn";;+Intul preuni"ersitar au Fncercat s; D=ore8e notaE 4i s; Fncerce s; operaionali8e8e 4i ceea ce nu este posibil ,obiecti"e a=ecti"e! caracterial-atitudinale etc.-. La =el s-a FntI+plat 4i cu Fncerc;rile de operaionali8are a re8ol";rii de proble+e pe c;i euristice! Fn acest +od s-a a#uns la Dcultul obiecti"elor co+porta+entaleE ,P.D. 5ic6ell! %)**-. De ase+enea! uneori s L a#uns la ato+i8area pred;rii-Fn";;rii! la o =;rI+iare a inteniilor instructi"-educati"e! ale procesului de predai Fn";are! care a de"enit .reoi! di=icil de transpus Fn practic; toc+ai din cau8a nu+;rului e(a.erat de obiecti"e operaionale ,sute de obiecti"e pentru un siste+ de lecii! pentru un capitol al unei discipline 4colare-. Dup; cu+ spune 4i 5. Ate=an! a=ir+Ind c; totul trebuie operaionali8at! unele cadre didactice au a#uns pur 4i si+plu s; spIn; D"erbe de aciuneE Fn =aa unor obiecti"e ce practic nu se pot operaionali8a 4i pentru a c;ror atin.ere trebuie parcurs un proces educaional +ai Fndelun.at! uitInd! deci c; e(ist; capacit;i care prind consisten; treptat 4i ale c;ror per=or+ane obser"abile nu pot =i produse ad-6oc ,%)22! pa.. %1$-. 9e8ult; deci! c; atIt obiecti"ele care se pot operaionali8a! cIt 4i cele care nu se pot operaionali8a trebuie cIt +ai bine preci8ate de pro=esor 4i ur+;rite spre a =i atinse prin inter+ediul celor +ai adec"ate strate.ii! FntrucIt obiecti"ele sunt preioase prin coninutul lor 4tiini=ic! cultural! a(iolo.ic Fn sens lar.. contribuind la asi+ilarea 4i structurarea unor cuno4tine =uncionale! a unor deprinderi intelectuale sau<4i psi6o+otorii! a unor priceperi! strate.ii co.niti"e etc.. precu+ 4i a unor tr;s;turi ale proceselor psi6ice i+plicate Fn Fn";are 4i a unor tr;s;turi de personalitate. I7.*. Obiecti"e =or+ati"e din do+eniul a=ecti" 4i +oti"aional Pornind de la ade";rul c; inteli.ena este pus; Fn =uncie 4i orientat; de =actorii e+oti"-acti"i ai personalit;ii 4i de =aptul c; Fn structura aptitudinii 4colare al;turi de =actorii intelectuali =iinea8; 4i =actori nonintelectuali! Fn rIndul c;rora cei +oti"aionali 4i a=ecti"i dein o pondere Fnse+nat;! orice pro=esor ur+;re4te ca intenionalit;i per+anente! cu posibilitatea de

)0

atin.ere dup; perioade te+porale +ai lun.i! 4i obiecti"e co+ple(e! de nuan; =or+ati"; din aceste do+enii ale personalit;ii. Desi.ur! +oti"aia intrinsec; a Fn";;rii! interesele episte+ice! senti+entele episte+ice se =or+ea8; +ai .reu 4i nu la toi ele"ii! dar alte co+ponente a=ecti"e le.ate de cunoa4tere 4i di"erse trebuine 4i +oti"e co.niti"e pot =i sti+ulate 4i de8"oltate la ni"eluri care s; per+it; "alori=icarea potenialit;ilor co.niti"e reale ale ele"ilor ,tabelul 0.I7.-. Tabelul 0.I7. /c6ia unui in"entar al acti"it;ilor =or+ati"e pentru +oti"aia Fn";;rii 4i e+oiile 4i senti+entele co.niti"e Autore.larea +oti"aional; Interese episte+ice ,reali8area opti+; a Econ=lictelorE __1Lln ClG1EKL +oti"aional Ni"el de aspiraie 5oti"e de autoreali8are 4colar; < pro=esional; /enti+ente episte+ice 5oti"e de concordan; Fntre cunoa4tere! tr;ire a=ecti";! aciune /atis=acie co.niti"; Bucuria descoperirii < redescoperirii ade";rului: bucuria cunoa4terii Trebuina de per=or+ana 5oti"e co.niti"e: trebuina de a descoperii trebuina de a Fnele.e trebuina de a 4tii Fncrederea capacit;ile co.niti"e /perana re8ol";rii adec"ate a sarcinilor < situaiilor - proble+; /tarea de e(pectan; EDistonanta co 5oti"aia intrinsec; 5oti"aia e(trinsec; Opti+ul +oti"aional Fn situaiile 4i acti"itaiile de predare-Fn";are Fndoiala episte+ic; 5irarea _C_urio8itatea Pl;cerea de a Fn";a Atracia =a; dEe coninutul disciplinei 4colare /i+patie! ata4a+ent =a; de_pro=esor Ec6ilibru a=ecti" 9e.larea < autore.larea ni"elului 4i sensului an(iet;ii )0 Obiecti"ele din do+eniul +oti"aional 4i a=ecti" nu se pot operaionali8a Fn sensul clasic! +a.erian! dar ele sunt intenionalit;i per+anente ale pro=esorului Fn cadrai de+ersurilor instructi"-educati"e! pe care le poate atin.e prin crearea unor situaii de predare-Fn";are sti+ulati"e. Transpunerea Fn =apt a principiului Fn";;rii prin aciune 4i a principiului sti+ul;rii 4i de8"olt;rii +oti"aiei co.niti"e =acilitea8; atin.erea unor ase+enea obiecti"e didactice =or+ati"e. Br+;rind tabelul 0.I7.! ne d;+ sea+a c; o parte din obiecti"ele +oti"aionale ,de pild;! +oti"ele e(trinseci! Ddisonana co.niti";E! trebuina de a 4ti! trebuina de a Fnele.e- pot 4i trebuie sti+ulate! puse Fn aciune! de8"oltate Fn =iecare acti"itate didactic;. De ase+enea! Fn strIns; interrelaie cu crearea opti+ului +oti"aional se "a ur+;rii de =iecare pro=esor! Fn orice acti"itate didactic;! de8"oltarea unor st;ri a=ecti"e stenice! care s; reduc; an(ietatea unora dintre ele"i! s; se +ani=este la toi - pe =ondul ec6ilibrului a=ecti" -atracia =a; de coninutul disciplinei 4colare predate. Pornind de aici! pe ba8a strate.iilor didactice acti"i8ante! a unor te6nici +oti"o.ene! s; se sti+ule8e 4i s; se de8"olte pl;cerea de a Fn";a! curio8itatea! +irarea! Fndoiala episte+ic;! Fncrederea Fn capacit;ile co.niti"e! bucuria succesului! bucuria descoperirii<redescoperirii soluiilor unor proble+e! a unor re.uli! principii etc. /ubstructurile psi6ice 4i tr;s;turile "i8ate de obiecti"ele a=ecti"e 4i +oti"aionale sunt atIt pre+ise! cIt 4i consecine ale atin.erii obiecti"elor co.niti"e! ";8ute Fn des=;4urarea lor procesual;! inclusi" a celor operaionali8ate. Pentru atin.erea obiecti"elor co.niti"e este necesar ca pro=esorul s; sti+ule8e e+oiile 4i senti+entele co.niti"e ale ele"ilor! s; declan4e8e! s; +enin; la cote opti+e 4i s; cl;deasc; treptat +oti"aia Fn";;rii de nuan;

)&

intrinsec;! s; 4tie re.la adec"at +oti"aia e(trinsec;' dar! desi.ur! este necesar Fn strIns; interrelaie cu co+ponentele a=ecti"e 4i +oti"aionale le.ate de cunoa4tere! s; de8"olte la ele"i 4i e+oii 4i senti+ente estetice! +orale! precu+ 4i atitudini<"alori 4i tr;s;turi caracteriale po8iti"e. Ase+enea obiecti"e! precu+ atitudinile-"alori! con"in.erile! senti+entele estetice sunt =oarte co+ple(e 4i presupun de+ersuri educaionale con"er.ente. In cadrai tuturor acti"it;ilor 4colare 4i peri4colare ele necesit; o coordonare adec"at; a acti"it;ilor instructi"educati"e pe ter+en lun.! FntrucIt procesul structur;rii 4i or.ani8;rii unor ase+enea tr;s;turi psi6ice este co+ple(. In proiectele de siste+e de. lecii 4i de lecii trebuie s;-4i .;seasc; locul obiecti"ele =or+ati"e din do+eniul a=ecti"! +oti"aional 4i atitudinal ur+;rite prin crearea unor situaii adec"ate! a c;ror se+ni=icaie "aloric; s; =ie relaionat; cu pra(isul social. Desi.ur! Fn =uncie de caracteristicile coninutului in=or+aional al acti"it;ilor didactice 4i de +etodele! procedeele 4i +i#loacele de Fn";;+Int =olosite! se sti+ulea8; 4i se de8"olt; treptat 4i senti+ente estetice 4i +orale! capacit;i de "alori8are a=ecti"-co.niti";! se =or+ea8; opinii 4i s; sti+ule8e procesul de =or+are a unor atitudini 4i con"in.eri. Or! toate acestea sunt scopuri din care deri"; nu+eroase obiecte de nuan; =or+ati"; pentru a c;ror atin.ere este necesar; nu nu+ai opti+i8area procesului instructi"-educati"! ci este necesar; 4i conlucrarea tuturor =actorilor educaionali Fn conte(te de "ia; 4i +unc; stenice! Fn cadrul +ai lar. al unei societ;i care parcur.e co+ple(ele trepte ale de+ocrati8;rii. Biblio.ra=ie Banat6Q! B. ,%)>2-! Instructional /Qste+s! Tearon Publis6ers! Palo Alto Cali=ornia BIr8ea! C. ,%)*)-! 9endre operationnels Ies ob#ecti=s peda.o.iVues! Presses Bni"ersitaires de ?rance! Paris Bloo+! B./. ,%)*%-! Ta(ono+Q o= Educaional Ob#ecti"es! KandbooN I: Co.niti"e Do+ain! Da"id 5cPaQ Co+p.! Inc.! NeX RorN : Cer.6it! I. ,coord.- ,%)20-! Per=ecionarea leciei Fn 4coala +odern;! Editura Didactic; 4i Peda.o.ic;! Bucure4ti Csen.eri! E. ,%)2 -! Didactica! Editura Didactic; 4i Peda.o.ic;! Bucure4ti! pa.. 01-0) De Corte! E. ,%)*)-! Le4 =onde+ents de lLaction didactiVue! A. De BoecN! Bru(elles DLKainaut! L. ,coord.- ,%)2%-! Pro.ra+e de Fn";;+Int 4i educaie per+anent;! Editura Didactic; 4i Peda.o.ic;! Bucure4ti ?erenc8i! L! Preda! 7. ,%)2 -! Psi6opeda.o.ie! lecii pentru pro=esorii din Fn";;+Intulpreuni"ersitar! "oi. I! pa.. 1-& )& Ionescu! 5. ,%)2 -! Lecia Fntre proiect 4i reali8are! Editura Dacia! Clu#-Napoca! %)2 5a.er! 9.?. ,%)* -! Co++ent de=inir Ies ob#ecti=s peda.o.iVues `! Caut6ier 7illars! Paris 5errill! 5.D. ,%)*%-! Instructional Desi.n! En.leXood Cli==s! N.M.! Practice Kali 5ic6ell! D.P. ,%)**-! Proble+e de te6nolo.ie didactic;! Editura Didactic; 4i Peda.o.ic;! Bucure4ti! pa.. ) -%$0 5oise! C. ,%))>-! Concepte didactice =unda+entale! "oi. I! AnNaro+! ia4i No"eanu! E. ,coord.- ,%)20-! 5odele de instruire =or+ati"; la disciplinele =unda+entale de Fn";;+Int! Editura Didactic; 4i Peda.o.ic;! Bucure4ti Potolea! D. ,%)22-! Teoria 4i +etodolo.ia obiecti"elor! Fn !.!Curs de peda.o.ieE! coord. I. Cer.6it! L.

)1

7l;sceanu! Tipo.ra=ia Bni"ersit;ii Bucure4ti Pia.et! M. ,%)>1-! Psi6olo.ia inteli.enei! Editura Atiini=ic;! Bucure4ti Potolea! D. ,%)22-! Curs de peda.o.ie! Bni"ersitatea din Bucure4ti! pa.. %0*-%12 Preda! 7. ,%)2%-! I+portana obiecti"elor operaionale ale educaiei! Fn D/tudia Bni"ersitatis Babe4-BolQaiE! /eries P6ilosop6ia! nr.l! pa.. >)-*> 9adu! L! Ionescu! 5. ,%)2*-! E(perien; didactic; 4i creati"itate! Editura Dacia! Clu#-Napoca 7l;sceanu! L.! Proiectarea peda.o.ic;! Fn I. Cer.6it! L. 7l;sceanu ,coord.-! op. cit.! pa.. &)- *$ O6eeler! K.A.! ?o(! L.O. ,%)*)-! Le.ea educaiei 4i Fn";;+Intului! Editura Politic;! Bucure4ti O6eeler! K.A.! ?o(! L.O. ,%)*)-! T6e8aurusLde LlLeducation! BNE/CO )1 CAPITOLBL 7 CB99ICBLB5BL ACOLA9 AI A/PECTELE /ALE E/EN@IALE 7.l. Eti+olo.ia 4i e"oluia conceptului de Dcurriculu+E Conceptul de ..curriculu+E repre8int; un concept-c6eie pentru didactic; 4i pentru teoria 4i practica educaiei! Fn .eneral. Eti+olo.ic! el pro"ine din li+ba latin;! din ter+enii Dcurriculu+E ,sin.ular- 4i DcurriculaE ,plural-! care Fnse+nau Daler.areE! Dcurs;E! Ddru+E. Pri+ele conotaii educaionale ale conceptului Dcurriculu+E au ap;rut Fn a doua #u+;tate a secolului al 37I-lea! Fn docu+entele uni"ersit;ilor +edie"ale din Leiden ,Olanda- - Fn %12 4i Clas.oX ,/coia- - Fn %>00. De atunci 4i pIn; Fn pre8ent! e(tensiunea acestui concept co+ple( a e"oluat! o dat; cu pro.resele Fnre.istrate de 4tiinele educaiei 4i cu identi=icarea unor necesit;i e"idente Fn practica 4i teoria instruirii. PIn; la #u+;tatea secolului al 3l3-lea! conceptul de Dcurriculu+E a =ost "e6iculat Fn Fntrea.a lu+e! aproape e(clusi"! Fn accepiunea sa restrIns;! tradiional;! cea de coninut al Fn";;+Intului' el se+ni=ica un set de docu+ente 4colare sau uni"ersitare care plani=icau coninuturile instruirii! un instru+ent de e=icienti8are social; a acti"it;ii 4colare 4i uni"ersitare! un pro.ra+ de Fn";are o=icial! or.ani8at instituional. In accepiune +odern;! Fn sens lar.! curriculu+ul nu "i8ea8; nu+ai coninuturile instructi"educati"e incluse Fn pro.ra+ele 4colare 4i uni"ersitare ,planuri de Fn";;+Int 4colare 4i uni"ersitare! pro.ra+e 4colare 4i uni"ersitare! +anuale 4colare 4i uni"ersitare! arii de studiu! arii te+atice! subiecte punctuale etc.-! ci 4i siste+ul e(perienelor de Fn";are 4i =or+are! directe 4i indirecte! ale ele"ilor 4i studenilor! e(periene corespun8;toare celor trei +ari cate.orii de educaie! care se F+bin; 4i se co+pletea8; reciproc: educaia =or+al;! ne=or+al; 4i cea in=or+al;. Cu alte cu"inte! Fn sens lar.! curriculu+ul are sensul de proiect peda.o.ic! care e"idenia8; +ultiplele 4i co+ple(ele interdependene ce se stabilesc Fntre obiecti"ele educaionale! coninuturile instructi"-educati"e! strate.iile de predare 4i Fn";are Fn 4coal; 4i Fn a=ara 4colii ,Fn conte(te =or+ale! ne=or+ale 4i in=or+ale- 4i strate.iile de e"aluare a acti"it;ii educaionale! a4a cu+ se poate obser"a Fn =i.ura l .7. De ase+enea! Fn calitate de proiect peda.o.ic! curriculu+ul F4i propune s; sublinie8e i+portana e(cepional; a obiecti"elor educaionale atIt la ni"elul +acropeda.o.iei! cIt 4i la ni"elul +icropeda.o.iei. La ni"el +acro! pornind de obiecti"ele educaionale .enerale =or+ulate! se selectea8; coninuturile Fn";;+Intului 4i se proiectea8; strate.iile de predare 4i Fn";are! precu+ 4i strate.iile de e"aluare a e=icienei acti"it;ii educaionale. Aceea4i relaie de subordonare o FntIlni+ 4i la ni"elul +icro! la care! pornind de la coninuturile stabilite Fn +anualele 4colare ,4i Fn =uncie de obiecti"ele cadru 4i de re=erin;- se =or+ulea8; obiecti"ele instructi"-educati"e 4i cele operaionale! pornind de la care! se stabilesc e(perienele de Fn";are cele +ai adec"ate pentru ele"i! strate.iile de Fn";are 4i de predare! strate.iile de e"aluare a randa+entului 4colar 4i! dup; derularea acti"it;ii didactice 4i reali8area =eedbacFcului! strate.iile de re.lare a acti"it;ii didactice.

)>

)> Eu /trate.iile de e"aluare a acti"it;ii educaionale Coninuturile instructi"-educati"e /trate.iile de predare 4i Fn";are Fn conte(te =or+ale! ne=or+ale 4i in=or+ate ?i.ura %. 7. /=era de cuprindere a conceptului!! curriculu+ E Fn accepiune actual; PIn; la cristali8area! Fn ti+p! a accepiunii actuale asupra curriculu+ului au e(istat +ulte contro"erse Fntre speciali4ti! suprapuneri de ter+eni cu intensiuni di=erite! con=u8ii etc. Pentru ilustrare! a+inti+ cIte"a din cele +ai de sea+; +o+ente le.ate de circu+scrierea s=erei de cuprindere a acestui concept 4i de elaborarea teoriei curriculu+ului: Contribuia lui ?ranNlin Bobbill Dup; 7i"iane 4i Cilbert de Lands6eere ,%)*)! pa.. %%-! ?ranNlin Bobbitt! .raie lucr;rii sale DT6e Curriculu+E ,%)%2-! a =ost pri+ul peda.o. care a propus o +etod; =or+ali8at; pentru =or+ularea obiecti"elor! considerate puncte de plecare Fn anali8ele peda.o.ice. Ad+iInd c; scopul .eneral al educaiei Fl constituie pre.;tirea ele"ilor pentru "iaa adult;! ?ranNlin Bobbitt include Fn s=era conceptului Dcurriculu+E Fntrea.a e(perien; de Fn";are a ele"ilor! respecti" atIt acti"it;ile =or+ale! des=;4urate Fn +ediul 4colar! cIt 4i cele des=;4urate Fn +ediul e(tra4colar! plani=icate 4i proiectate Fn 4coal; Fn "ederea reali8;rii unei educaii .lobale! inte.rati"e. Contribuia lui Mo6n DeXeQ In anul %)$ ! Fn lucrarea sa intitulat; DCopilul 4i curriculu+ulE! Mo6n DeXeQ a"ansa ideea curriculuinului centrat pe copil! care s; Fi per+it; acestuia s; utili8e8e Fn acti"itatea cotidian; ceea ce a Fn";at la 4coal; 4i Fn acti"it;ile din 4coal;! e(periena de 8i cu 8i. DeXeQ propunea ca s=era conceptului de Dcurriculu+E s; cuprind; nu nu+ai in=or+aiile! ci 4i de+ersurile didactice de asi+ilare a acestora' el considera c; sursa a. tot ceea ce este inert! +ecanic 4i =or+al Fn 4coal; se a=l; Fn subordonarea "ieii 4i e(perienei copilului =a; de curriculu+. In "i8iunea sa! copilul 4i curriculu+ul constituiau dou; li+ite care de=ineau un sin.ur proces' pe de o parte copilul! pe de alt; parte =aptele 4i ade";rurile studiilor! de=ineau! Fn concepia sa! instrucia. Dintre contribuiile lui DeXeQ Fn do+eniul curriculu+ului! +ai a+inti+: - e(tensia coninutului social al pro.ra+elor - introducerea Fn planurile educaionale a unor noi obiecte de Fn";;+Int 4i acti"it;i didactice Fn "ederea apropierii 4colii de "iaa social; 4i de ne"oile copilului )* - e(cluderea din planurile educaionale a obiectelor de Fn";;+Int care nu asi.urau apropierea 4colii de "iaa social; 4i de ne"oile copilului - cre4terea nu+;rului disciplinelor de studiu la ale.ere. Contribuia lui 9alp6 O. TQler 9alp6 O. TQler este considerat pri+ul peda.o. care elaborat o =or+ulare +odern; a teoriei curriculu+ului! Fn lucrarea intitulat; DBasic Principles o= Curriculu+ and InstructionE ,%)1$-. In concepia sa! elaborarea curriculu+ului i+plic; patru aciuni! cu "aloare de nor+e peda.o.ice aplicabile Fn ur+;toarea ordine ierar6ic;: - =or+ularea obiecti"elor Fn";;rii! respecti" a obiecti"elor educaionale ale procesului de Fn";;+Int - selectarea e(perienelor de Fn";are 4i a coninuturilor cu "alene =or+ati"e! Fn concordan; cu obiecti"ele educaionale =or+ulate - stabilirea +etodolo.iilor de or.ani8are aT e(perienelor de Fn";are! =uncie de +etodolo.ii 4i de coninuturile selectate - e"aluarea re8ultatelor acti"it;ii de instruire.

)*

Acu+ul;rile pro.resi"e din teoria curriculu+ului au per+is conturarea siste+ului principiilor .enerale de elaborare a curriculu+ului 4colar! care cuprinde trei +ari cate.orii de principii: a- Principii re=eritoare la curriculu+ ca Fntre.: a. l.- subordonarea =a; de idealul educaional al 4colii ro+Ine4ti! =or+ulat Fn Le.ea Fn";;+Intului a. .- luarea Fn considerare a particularit;ilor de "Irst; 4i indi"iduale ale ele"ilor a.0.- respectarea principiilor de psi6olo.ie a Fn";;rii a.&.- adec"area la dina+ica social; 4i cultural; a societ;ii a.1.- de8"oltarea .Indirii di"er.ente! critice 4i creati"e a ele"ilor a.>.descoperirea! sti+ularea 4i "alori=icarea disponibilit;ilor ele"ilor. b- Principii re=eritoare la acti"itatea de Fn";are: b. l.- Fn Fn";are se adopt; stiluri di=erite! te6nici di=erite 4i se atin. rit+uri di=erite b. .- acti"itatea de Fn";are se ba8ea8; pe in"esti.aii continue! pe e=orturi intelectuale 4i +otrice 4i autodisciplin; b.0.- Fn";area se poate produce prin studiu indi"idual 4i prin acti"it;i de .rup b.&.- prin Fn";are se =or+ea8; 4i de8"olt; atitudini! capacit;i 4i se contribuie la Fnsu4irea de noi cuno4tine b.1.- este reco+andabil ca Fn Fn";are s; se porneasc; de la aspecte rele"ante pentru interesele ele"ilor! pentru de8"oltarea lor personal; 4i pentru inte.rarea lor acti"; Fn "iaa social;. c- Principii re=eritoare la acti"itatea de predare: c. l.- acti"itatea de predare s; sti+ule8e 4i s; susin; Fn per+anen; +oti"aia ele"ilor pentru Fn";area continu;! per+anent; c. .- prin acti"itatea de predare! cadrele didactice s; descopere! s; sti+ule8e 4i s; de8"olte aptitudinile 4i interesele ele"ilor c.0.- prin acti"itatea de predare! cadrele didactice s; o=ere oportunit;i de Fn";are di"erse 4i e=iciente! care s; =acilite8e atin.erea obiecti"elor instructi"-educati"e propuse c.&.- Fn cadrul acti"it;ii de predare se reali8ea8; nu nu+ai trans+itere de cuno4tine! ci 4i de co+porta+ente 4i atitudini c.1.- actul pred;rii s; per+it; ele"ilor s; reali8e8e trans=eruri de in=or+aii 4i de co+petene de la o disciplin; de studiu la alta c.>.- predarea s; reali8e8e le.;tura dintre acti"itatea didactic; 4i "iaa cotidian;. )2 7. . Tipolo.ia curricular; E(tinderea s=erei de cuprindere a conceptului Dcurriculu+E 4i conturarea accepiunii actuale asupra acestui concept! su.erea8; i+portana cunoa4terii 4i caracteri8;rii di=eritelor tipuri de curriculu+! atIt pentru de+ersurile teoretico-e(peri+entale ale speciali4tilor! cIt 4i pentru de+ersurile practic-aplicati"e ale cadrelor didactice. I. Fn =uncie de criteriul cercet;rii =unda+entale a curriculu+ului! distin.e+ cate.oriile: %.%. curriculu+ .eneral<curriculu+ co+un<trunc6i co+un de cultur; .eneral;<curriculu+ central< core curriculu+<curriculu+ de ba8; %. . curriculu+ de pro=il 4i speciali8at %.0. curriculu+ subli+inal<curriculu+ ascuns %.&. curriculu+ in=or+ai.

)2

Curriculu+ul .eneral<curriculu+ co+un<trunc6i co+un de cultura .eneral;<curriculu+ central< core curriculu+<curriculu+ de ba8; se re=er; la obiecti"ele .enerale ale educaiei 4i la coninuturile educaiei .enerale - siste+ul de cuno4tine! abilit;i intelectuale 4i practice! stiluri atitudinale! strate.ii! +odele acionale 4i co+porta+entale de ba8; etc.! obli.atorii pentru educai pe parcursul pri+elor trepte ale 4colarit;ii. Curriculu+ul de pro=il 4i speciali8at se re=er; la =or+area 4i de8"oltarea co+porta+entelor! co+petenelor! abilit;ilor 4i strate.iilor speci=ice anu+itor do+enii ale cunoa4terii! care F4i .;sesc corespondent Fn di=erite pro=iluri de studii ,4tiine e(acte! 4tiine u+aniste! +u8ic;! arte plastice! sporturi 4.a.+.d.-. Curriculu+ul subli+inal<curriculu+ ascuns cuprinde ansa+blul e(perienelor de Fn";are 4i de8"oltare directe sau indirecte! e(plicite sau i+plicite! re8ultate din a+biana educaional; ,condiionat; de cli+atul psi6osocial 4i cultural al clasei de ele"i sau al .rupei de studeni! de cli+atul speci=ic 4colii sau uni"ersit;ii! Fn ansa+blul lor! de siste+ul relaiilor interpersonale stabilite Fntre a.enii aciunii educaionale: pro=esori! ele"i! p;rini! a.eni sociali etc.- 4i din cli+atul psi6osocial .eneral! Fn care se des=;4oar; acti"itatea didactic; ,dependent de caracteristicile +ediului de instruire! de calitatea spaiului 4colar! de ti+pul 4colar disponibil! de stilul de acti"itate didactic; 4i de personalitatea cadrului didactic etc.-. Curriculu+ul in=or+ai ,asociat cu educaia de tip in=or+ai- cuprinde ansa+blul e(perienelor de Fn";are 4i de8"oltare indirecte! re8ultate ca ur+are a interaciunii educatului cu +i#loacele de co+unicare Fn +as; ,+ass-+edia-! a di=eritelor interaciuni Fn +ediul social! cultural! econo+ic! =a+ilial! al .rupului de prieteni! al co+unit;ii etc. II. In =uncie de criteriul cercet;rii aplicati"e a curriculu+ului! distin.e+ cate.oriile: II. l. curriculu+ =or+al<curriculu+ o=icial II. . curriculu+ reco+andat II. 0. curriculu+ scris %%.&. curriculu+ predat %%.1. curriculu+ de suport %%.>. curriculu+ Fn";at %%.*. curriculu+ testat. Curriculu+ul =or+al<curriculu+ o=icial ,asociat cu educaia de tip =or+al- este cel o=icial prescris! deci cu statut =or+al 4i cuprinde toate docu+entele 4colare o=iciale! care stau la ba8a proiect;rii acti"it;ii instructi"-educati"e la toate ni"elele siste+ului 4i procesului de Fn";;+Int. El repre8int; re8ultatul acti"it;ii unei ec6ipe interdisciplinare de lucru! este "alidat de =actorii educaionali de deci8ie 4i include ur+;toarele docu+ente o=iciale: - docu+ente de politic; a educaiei - docu+ente de politic; 4colar; )) - planuri de Fn";;+Int - pro.ra+e 4colare 4i uni"ersitare - +anuale 4colare 4i uni"ersitare - .6iduri! Fndru+;toare 4i +ateriale +etodice-suport - instru+ente de e"aluare. Curriculu+ul reco+andat este cel susinut ca .6id .eneral pentru cadrele didactice! de .rupuri de e(peri Fn educaie sau de autorit;i .u"erna+entale. Curriculu+ul scris are! de ase+enea! caracter o=icial 4i este speci=ic unei anu+ite instituii de Fn";;+Int. Curriculu+ul predat se re=er; la ansa+blul e(perienelor de Fn";are 4i de8"oltare o=erite de educatori celor educai Fn acti"it;ile didactice curente. Curriculu+ul de suport cuprinde ansa+blul +aterialelor auriculare au(iliare: cule.eri de proble+e! cule.eri de te(te! Fndru+;toare didactice! atlase! so=tXare etc.

))

Curriculu+ul Fn";at se re=er; la ceea ce educaii au ac6i8iionat ca ur+are a i+plic;rii lor Fn acti"it;ile instructi"-educati"e. Curriculu+ul testat se re=er; la e(perienele de Fn";are 4i de8"oltare apreciate 4i e"aluate cu a#utorul testelor sau al altor probe de e"aluare. III. In =uncie de criteriul episte+olo.ic! distin.e+ cate.oriile: III. l! curriculu+ =or+al<curriculu+ o=icial III. . curriculu+ coinun<curriculu+ .eneral<trunc6i co+un de cultur; .eneral;<curriculu+ central< core curriculu+<curriculu+ de ba8; III. 0. curriculu+ speciali8at %%%.&. curriculu+ ascuns<curriculu+ subli+inal %%%.1. curriculu+ in=or+ai III. >. curriculu+ ne=or+al III.*. curriculu+ local. Curriculu+ul ne=or+al ,asociat cu educaia de tip ne=or+al- se re=er; la obiecti"ele 4i coninuturile acti"it;ilor instructi"-educati"e ne=or+ale! care au caracter opional! sunt co+ple+entare 4colii! structurate 4i or.ani8ate Fntr-un cadru instituionali8at e(tra4colar ,de e(e+plu! Fn cluburi! asociaii artistice 4i sporti"e! case ale ele"ilor 4i studenilor! tabere 4.a.+.d.-. Curriculu+ul local include o=ertele de obiecti"e 4i coninuturi ale acti"it;ilor instructi"educati"e propuse de c;tre inspectoratele 4colare ,4i aplicabile la ni"el teritorial- sau c6iar de c;tre unit;ile de Fn";;+Int! Fn =uncie de necesit;ile proprii. I7. Tipolo.ia ,4i ter+inolo.ia- Curriculuinului Naional operant Fn cadrul siste+ului de Fn";;+Int din 9o+Inia: I7. l. curriculu+-nucleu I7. . curriculu+ la deci8ia 4colii: I 7. .%. curriculu+ e(tins I 7. . . curriculu+ nucleu apro=undat I7. .0. curriculu+ elaborat Fn 4coal;. Curriculu+ul nucleu repre8int; trunc6iul co+un! obli.atoriu! adic; nu+;rul +ini+ de ore de la =iecare disciplin; obli.atorie pre";8ut; Fn planul de Fn";;+Int. Practic! a4a cu+ a+ ar;tat +ai sus! trunc6iul co+un circu+scrie acel siste+ de cuno4tine =unda+entale! capacit;i 4i co+petene! abilit;i intelectuale 4i %$$ practice! stiluri atitudinale. strate.ii! +odele acionale 4i co+porta+entale necesare pre.;tirii tuturor indi"i8ilor. Ast=el! actualele pro.ra+e 4colare pe discipline de studiu cuprind obiecti"ele cadru! obiecti"ele de re=erin;! coninuturile Fn";;rii 4i standardele curriculare de per=or+an;! obli.atorii pentru toate 4colile 4i pentru toi ele"ii! Fn acest =el se asi.ur; respectarea dreptului! a e.alit;ii 4anselor de acces a tuturor indi"i8ilor la Fn"; nIntul public. L Triculu+ul nucleu repre8int; unicul siste+ de re=erin; pentru di"ersele tipuri de e"alu;ri 4i de e(a+in;ri eterne ,naionale- din siste+ 4i pentru elaborarea standardelor curriculare de per=or+an;. Curriculu+ul la deci8ia scolii asi.ur; di=erena de ore dintre curriculu+ul nucleu 4i nu+;rul +ini+ sau +a(i+ de ore pe s;pt;+In;! pentru =iecare disciplin; 4colar; pre";8ut; Fn planurile-cadru de Fn";;+Int! pe an de studiu! Fn cadrul acestui tip de proiect peda.o.ic! obiecti"ele instructi"-educati"e 4i ele+entele de coninut 4tiini=ic cuprinse Fn pro.ra+ele 4colare ale disciplinelor obli.atorii! sunt =acultati"e! parcur.erea lor =iind decis; la ni"elul instituiei 4colare. Co+ple+entar curriculu+ului nucleu! 4coala poate o=eri ur+;toarele tipuri de curriculu+: curriculu+ e(tins! curriculu+ nucleu apro=undat! curriculu+ elaborat Fn 4coal;. Curriculu+ul e(tins este acel tip de proiect peda.o.ic care are la ba8; Fntrea.a pro.ra+; 4colar; a disciplinei! respecti" cle+entele de coninut obli.atorii 4i =acultati"e. Ast=el!

%$$

di=erena pIn; la nu+;rul +a(i+ de ore pre";8ute pentru o anu+it; disciplin; se asi.ur; prin F+bo.;irea o=ertei de cuno4tine! capacit;i! atitudini! co+porta+ente! strate.ii etc. Curriculu+ul nucleu apro=undat este acel tip de proiect peda.o.ic care are la ba8; e(clusi" trunc6iul co+un! respecti" ele+entele de coninut obli.atorii. Ast=el! di=erena pIn; la nu+;rul +a(i+ de orc pre";8ute pentru o anu+it; disciplin; se asi.ur; prin reluarea 4i apro=undarea curriculu+ului nucleu! prin di"ersi=icarea acti"it;ilor de Fn";are. Curriculu+ elaborat Fn 4coal; este acel tip de proiect peda.o.ic care conine! cu statut opional! di"erse discipline de studiu propuse de instituia de Fn";;+Int sau alese de aceasta din lista elaborat; la ni"el de +inister! Fn acest =el! i se asi.ur; =iec;rui pro=esor oportunitatea de a participa Fn +od direct la elaborarea curriculuniului! =uncie de condiiile concrete Fn care se "a des=;4ura acti"itatea didactic;: resursele u+ane 4i +ateriale ale 4colii! interesele 4i per=or+anele .enerale ale ele"ilor clasei! per=or+anele acestora la disciplina de studiu respecti";! ni"elul de de8"oltare intelectual; a ele"ilor! anu+ite situaii speci=ice 4colii 4.a.+.d. Disciplinele opionale se pot proiecta Fn "i8iune +onodisciplinar;! la ni"elul unei arii curriculare sau la ni"elul +ai +ultor arii curriculare. Curriculu+ul elaborat Fn 4coal; nu constituie obiectul e"alu;rilor 4i e(a+in;rilor e(terne! naionale. Pro=esorului care elaborea8; acest tip de curriculu+ Fi re"ine sarcina de a proiecta! pe lIn.; obiecti"ele instructi"-educati"e 4i coninuturi! co+petenele 4i per=or+anele a4teptate de la ele"i! precu+ 4i probele de e"aluare! ite+ii de +;surare a acestora. A4a cu+ se poate obser"a Fn =i.ura .7.! curriculu+ul nucleu repre8int; apro(i+ati" *$ a! iar curriculu+ul la deci8ia 4colii - apro(i+ati" 0$ a din Curriculu+ul Naional: Curriculu+ Ia deci8ia 4colii ?i.ura . 7. 9aportul dintre curriculu+ul nucleu 4i curriculu+ul la deci8ia 4colii Fn cadrul Curriculu+ului Naional \TIE-.-. . . L -U . !!-!. %$% 7.0. 9e=or+a curricular; - esen;! coninut! i+plicaii 4i tendine 7.0.%. Esena re=or+ei curriculare E"oluia per+anent; a societ;ilor! dina+ica lor continu;! .enerea8; dina+ica per+anent; a siste+elor educaionale 4i =ace necesar; re=or+a anu+itor co+ponente ale acti"it;ii instructi"-educati"e. Desi.ur! o co+ponent; esenial; o constituie curriculu+ul! ceea ce a =;cut ca re=or+a curricular; s; stea! Fn ulti+ul ti+p! Fn atenia speciali4tilor. Dac; re=or+a Fn";;+Intului este de=init; de La8;r 7l;sceanu ,%)*)! pa.. 0)- ca =iind Dacel tip de ino"aie care a=ectea8; =uncionarea 4i raporturile structurale din Fntre. siste+ul de Fn";;+IntE! a+ putea de=ini re=or+a curricular; ca =iind un tip de ino"aie care asi.ur; interdependenele necesare Fntre coninuturile instructi"-educati"e! strate.iile de predare 4i Fn";are utili8ate Fn conte(te educaionale =or+ale! ne=or+ale 4i in=or+ale 4i strate.iile de e"aluare a acti"it;ii educaionale. Anali8a re=or+elor siste+elor de Fn";;+Int conte+porane prin studii de peda.o.ie co+parat; 4i de prospecti"; educaional; a scos Fn e"iden; di=erene! uneori substaniale! datorate speci=icului siste+ului de Fn";;+Int! di=erenelor Fn proiectarea politicii educaiei! perspecti"elor de8"olt;rii sociale! e(i.enelor di=eriteL ale societ;ilor 4i! i+plicit! cerinelor di=erite care stau Fn =aa Fn";;+Intului etc. Pe de alt; parte! Fns;! s-a constatat c; e(ist; 4i o serie de note co+une ale re=or+elor de Fn";;+Int conte+porane! a"Ind Fn "edere pro.resul Fnre.istrat de 4tiinele educaiei 4i! Fn .eneral! de 4tiine! pe plan +ondial. Bna din aceste note co+une este toc+ai punerea accentului pe re=or+a curriculu+ului 4i Fn special pe re=or+a coninuturilor Fn";;+Intului. 5ai a+inti+ cIte"a puncte co+une ale re=or+elor educaionale care se des=;4oar; Fn lu+e: - "alori=icarea noilor te6nolo.ii de in=or+are 4i co+unicare ca +i#loace didactice Fn instrucie

%$%

4i autoinstrucie: pro.ra+ele de radio 4i tele"i8iune trans+ise prin satelit! siste+ele +ulti+edia de tip interacti"! reelele in=or+ati8ate! siste+ele-e(pert! Internetul 4.a. - pre.;tirea ele"ilor pentru a =ace =a; Fn "iitor situaiilor de "ia; cu care se "or con=runta! pentru a 4ti cu+ s; acione8e 4i cu+ s; le soluione8e! prin proiectarea unor siste+e de aciuni +enite s; sti+ule8e iniiati"a! i+plicarea 4i participarea acti"; a ele"ilor! s; le de8"olte capacit;ile! co+petenele 4i abilit;ile intelectuale 4i practice! i+a.inaia 4i creati"itatea etc. - pro+o"area Fntr-o +;sur; tot +ai +are a interculturalis+ului! FntrucIt nu+ai recunoscInd 4i cunoscInd di=erenele culturale din cadrul unei societ;i se poate reali8a pre.;tirea e=icient; a "iitorilor cet;eni pentru "iaa Fntr-o societate Fn care coe(ist; +ultiple siste+e de "alori - respectarea principiului peda.o.ic al educaiei per+anente 4i considerarea pre.;tirii indi"idului pentru autoinstruire 4i autoeducare! pentru educaie per+anent;! un obiecti" .eneral al Fn";;+Intului! de cea +ai +are i+portan;. 7.0. . Coninutul re=or+ei curriculare FncepInd cu anul 4colar %))2-%)))! Fn ara noastr; se operea8; cu un nou Plan-cadru de Fn";;+Int la clasele I-7! iar din anul 4colar %)))- $$$ 4i la clasele 7-I3! ur+Ind ca aplicarea acestuia s; se .enerali8e8e 4i la liceu. Acest Plan-cadru st; la ba8a unui nou Curriculu+ Naional! care propune o anu+it; articulare a obiecti"elor educaionale! a coninuturilor Fn";;rii! a +etodelor de predare 4i Fn";are 4i a e"alu;rii! Fntr-o +anier; se+idescentrali8at;. Ast=el! Curriculu+ul Naional este alc;tuit din dou; se.+ente: curriculu+ul nucleu 4i curriculu+ul la deci8ia 4colii ,"e8i subcapitolul 7. .-. La ba8a elabor;rii noului Plan-cadru de Fn";;+Int st; un siste+ de principii .enerale care F4i propun s; =acilite8e =or+area unei noi culturi curriculare: %$ a- Principiul e.alit;ii 4anselor! care se re=er; la dreptul =iec;rui indi"id la educaia co+un;! reali8at; Fn cadrul Fn";;+Intului obli.atoriu! prin parcur.erea trunc6iului co+un. b- Principiul descon.estion;rii! care reco+and; selectarea 4i eseniali8area coninuturilor pro.ra+elor 4colare 4i di+inuarea supraFnc;rc;rii in=or+aionale. c- Principiul descentrali8;rii 4i al =le(ibili8;rii curriculu+ului! care se re=er; la F+binarea trunc6iului co+un cu curriculu+ul la deci8ia 4colii. d- Principiul seleciei 4i ierar6i8;rii culturale! care a condus la inte.rarea disciplinelor de studiu Fntr-un siste+ 4i interrelaionarea lor! precu+ 4i la consacrarea conceptului de Darie curricular;E. Ariile curriculare repre8int; do+enii ale cunoa4terii care o=er; o "i8iune +uli- 4i<sau rnterdisciplinar; asupra disciplinelor de studiu ,Fn concepie tradiional;! ariile curriculare cuprindeau un ansa+blu de obiecte de Fn";;+Int de8"oltate +onodisciplinar! Fn con=or+itate cu do+eniul de cercetare al =iec;rei 4tiine particulare-. Pe Fntrea.a durat; a 4colarit;ii obli.atorii 4i a liceului! ariile curriculare r;+In acelea4i! Fns; ponderea lor pe cicluri 4i pe clase este "ariabil;. In ara noastr;! Curriculu+ul Naional este structurat Fn ur+;toarele 4apte arii curriculare! stabilite pe ba8a unor criterii episte+olo.ice 4i psillopeda.o.ice: DLi+b; 4i co+unicareE! D5ate+atic; 4i 4tiine ale naturiiE. DO+ 4i societateE! DArteE! DEducaie =i8ic; 4i sportE! DTe6nolo.iiE! DConsiliere 4i orientareE. e- Principiul =uncionalit;ii! care reco+and; adaptarea disciplinelor de studiu 4i! i+plicit! a ariilor curriculare la particularit;ile de "Irst; ale ele"ilor. /-a consacrat conceptul de Dciclu curricularE' ciclurile curriculare repre8int; periodi8;ri ale 4colarit;ii pe +ai +uli ani de studiu! care au Fn co+un anu+ite =inalit;i educaionale 4i siste+e +etodolo.ice. Prin obiecti"ele ur+;rite 4i prin strate.iile didactice adoptate! ciclurile curriculare trebuie s; asi.ure continuitatea de+ersului instructi"-educati" de la o treapt; de 4colari8are la alta. Curriculu+ul Naional din ara noastr; cuprinde ur+;toarele cicluri curriculare: ciclul

%$

ac6i8iiilor =unda+entale ,.r;dini; - clasa a Il-a-! ciclul de de8"oltare ,clasa a IlI-a - clasa a 7l-a-! ciclul de obser"are 4i orientare ,clasa a 7ll-a - clasa a I3-a-! ciclul de apro=undare ,clasa a 3-a - clasa a 3l-a-! ciclul de speciali8are ,clasa a 3K-a' clasa a 3lII-a-. =- Principiul coerenei! care se re=er; la asi.urarea ec6ilibrului opti+ Fntre ariile curriculare 4i disciplinare de studiu! Fn plan ori8ontal 4i "ertical. .- Principiul racord;rii la social! care sublinia8; necesitatea asi.ur;rii unei le.;turi opti+e Fntre instituia de Fn";;+Int 4i cerinele sociale! Fntre instituia de Fn";;+Int 4i co+unitate. 7.0.0. I+plicaii ale re=or+ei curriculare A"Ind Fn "edere co+ple(itatea conceptului Dcurriculu+E 4i e(tinderea s=erei sale de cuprindere! este =iresc ca o re=or+; curricular; s; aib; i+plicaiii +ultiple 4i co+ple(e Fn cI+pul educaiei. Ele pot =i e"ideniate Fn a+bele planuri ale de+ersurilor educaionale! respecti" Fn planul teoretic 4i Fn cel practic-aplicati". Ca e(e+pli=ic;ri pentru planul teoretic a+inti+ rede=inirea din perspecti"; curricular; 4i reali8area de anali8e operaionale +ai pro=unde pentru o serie de concepte peda.o.ice de +a(i+; i+portan;! cIte"a dintre acestea =iind coninute Fn tabelul l .7.: %$0 Tabelul].7. /e+ni=icaii ale unor concepte peda.o.ice din perspecti"; canicular; Conceptul peda.o.ic /e+ni=icaia din perspecti"; curricular; Didactica .eneral; Teorie a procesului de Fn";;+Int! care pune accent pe acti"itatea de predare-Fn";aree"aluare 4i consider; c; sursa principal; a cunoa4terii este aciunea e=ecti"; a subiectului cunosc;tor! interiori8at; .raie utili8;rii anu+itor strate.ii.________ ___________________________________________ Procesul de Fn";;+Int Acti"itate de predare-Fn";are-e"aluare! proiectat; Fn sens curricular prin centrarea sa pe obiecti"ele educaionale 4i prin asi.urarea interdependenelor dintre obiecti"ele educaionale! coninuturile instructi"-educati"e! +etodolo.ia didactic; 4i e"aluare. Proiectarea peda.o.ic; - De+ersul de anticipare 4i structurare a acti"it;ilor care asi.ur; =uncionalitatea siste+ului de Fn";;+Int la ni"el +acro 4i +icro! Fn con=or+itate cu =inalit;ile educaionale =or+ulate la ni"elul politicii educaiei! cu accent pe .;sirea r;spunsului la Fntrebarea DCu+ Fn";;+ `E. - Proiectarea curricular; concepe criteriul de opti+alitate Fn le.;tur; cu interdependenele dintre obiecti"ele educaionale! coninuturile instructi"-educati"e! +etodolo.ia didactic; 4i e"aluare.___________________________ 5etoda didactic; - Cale de cunoa4tere propus; de educator! cale de Fn";are ur+at; de educat Fn cadrul instruirii =or+ale 4i ne=or+ale 4i cale de e"aluare a re8ultatelor instruirii. - ?iecare +etod; este conceput; ca posibilitate sau cale de predare-Fn";are-e"aluare. In planul practicii instruirii! re=or+a curricular; spri#in; aciunile e=ecti"e de proiectare! or.ani8are! des=;4urare 4i conducere a acti"it;ilor didactice! de8";luind +ultiplele corespondene ce se stabilesc Fntre co+ponentele procesului de Fn";;+Int. O serie de docu+ente co+ponente ale curriculu+ului =or+al! cu+ ar =i: planurile de Fn";;+Int! pro.ra+ele 4colare 4i uni"ersitare! .6idurile 4i Fndru+;toarele! o=er; practicienilor repere 4i su.estii +etodice .enerale! "alabile pentru Fntrea.a disciplin; de studiu! dar 4i punctuale! re=eritoare la anu+ite capitole! te+e! subiecte etc. 5ai a+inti+ =aptul c; la ni"el naional! Fn pro.ra+ele 4colare ale di=eritelor discipline de studiu sunt =or+ulate obiecti"ele cadru 4i obiecti"ele de re=erin;! Fn ter+eni de co+petene 4i capacit;i! Fn acest =el! este e"ideniat; subordonarea obiecti"elor cu .rad de .eneralitate +ai

%$0

+ic =a; de cele cu .rad de .eneralitate +ai +are 4i este spri#init; aciunea de operaionali8are a obiecti"elor 4i de =or+ulare a obiecti"elor de e"aluare. 7.0.&. Tendine Fn re=or+a curricular; Prin coroborarea re8ultatelor cercet;rilor reali8ate de speciali4tii Fn curriculu+ cu datele 4i in=or+aiile obinute Fn practica instruirii! s-au conturat cIte"a tendine Fn re=or+a curricular;! dintre care le a+inti+ pe ur+;toarele: - desc6iderea spre educaia per+anent; - reali8area unui i+pact siste+ic - elaborarea curriculu+ului di=ereniat! indi"iduali8at! personali8at - elaborarea curriculu+ului de pro=il 4i speciali8at 4.a. Desc6iderea spre educaia per+anent; Principiul educaiei per+anente poate =i respectat nu+ai cu aportul tuturor cate.oriilor educaiei 4i al co+ponentelor educaiei =or+ale 4i ne=or+ale: obiecti"e educaionale! coninuturi instructi"-educati"e! +etode didactice! =or+e de or.ani8are a acti"it;ii educaionale! te6nici 4i strate.ii de instruire 4i autoinstruire etc. Ast=el! le.;tura dintre respectarea principiului educaiei per+anente 4i elaborarea curriculu+ului ne apare ca %$& =iind =oarte strIns;. Esena acestui principiu ne conduce la ideea c; Fn conceperea unui curriculu+ este necesar s; se ia Fn considerare nu nu+ai "alenele instructi"-educati"e ale conte(telor educaionale =or+ale! ci 4i ale celor ne=onnale 4i in=or+ale. De ase+enea! =uncie de o serie de =actori! dintre care a+inti+: tr;s;turile de personalitate ale =iec;rui indi"id' inter"alul de "Irste Fn care se situea8;' e(i.enele actuale 4i de perspecti"; ale societ;ii' sc6i+b;rile sociale! econo+ice! culturale care au loc la ni"elul societ;ii 4.a.! se "or identi=ica cele +ai adec"ate 4i +ai operante +odalit;i! te6nici 4i strate.ii de acti"itate! co+ponente ale Dcurriculu+ulurilor educaiei per+anenteE ,5. /tanciu! %)))! pa.. &%-. Din perspecti"a educaiei per+anente! re=or+a curricular; F4i propune Fn principal! ur+;toarele: - s; ur+;reasc; idealul educaional preci8at Fn Le.ea Fn";;+Intului! precu+ 4i =inalit;ile educaionale stabilite la ni"elul politicii educaiei - s; respecte particularit;ile de "Irst; 4i indi"iduale ale celor care se instruiesc 4i s; le corele8e cu principiile de psi6olo.ie a Fn";;rii - s; reali8e8e descentrali8area curricular;! care presupune asi.urarea ec6ilibrului opti+ Fntre se.+entele obli.atorii ,curriculu+ul nucleu- 4i opionale ,curriculu+ul la deci8ia 4coliiale curriculu+ului! prin cre4terea proporiei celor opionale o dat; cu cre4terea "Irstei de 4colaritate - s; "e6icule8e unele coninuturi instructi"-educati"e adaptate Fn per+anen; intereselor 4i necesit;ilor indi"idului! dar care s; re=lecte cIt +ai pronunat proble+atica lu+ii conte+porane! dina+ica socio-cultural; a societ;ii! precu+ 4i e(i.enele acesteia - s; reali8e8e descon.estionarea coninuturilor instructi"-educati"e! inclusi" prin trans=erarea unor arii de coninuturi dinspre 4colaritate spre post4colaritate - s; structure8e coninuturile instructi"-educati"e Fn "i8iune interdisciplinar;! ast=el FncIt s; se reali8e8e inte.rarea "ertical; a acestora - s; reali8e8e le.area cuno4tinelor de "ia;! s; spri#ine inte.rarea social; acti"; 4i creati"; a indi"i8ilor 4i participarea acti"; a acestora la "iaa societ;ii - s; asi.ure operaionalitatea 4i =uncionalitatea cuno4tinelor 4i abilit;ilor intelectuale 4i practice ale ele"ilor! s; le descopere 4i "alori=ice disponibilit;ile! aptitudinile! interesele etc. - s; ur+;reasc; utili8area cuno4tinelor! co+petenelor 4i a abilit;ilor pe care ele"ii la dein! Fn a4a =el FncIt ace4tia s; F4i de8"olte .Indirea di"er.ent;! critic; 4i creati";! i+a.inaia etc. - s; cree8e 4i s; sti+ule8e +oti"aia pentru studiu a celor care se instruiesc! disponibilitatea de a reaciona po8iti" la sc6i+bare 4i s; sti+ule8e recepti"itatea lor =a; de nou.

%$&

9eali8area unui i+pact siste+ic Fn ulti+ele decenii! +etoda abord;rii siste+ice a de"enit tot +ai des utili8at; Fn toate do+eniile 4tiini=ice. Ea s-a i+pus atIt Fn de=inirea curriculu+ului! conturInd o perspecti"; siste+ico-6olistic; asupra acestui concept! cIt 4i Fn teoria curriculu+ului. De ase+enea! orice re=or+; curricular;! pornind de la +ultiplele corespondene care se stabilesc Fntre co+ponentele procesului de Fn";;+Int! trebuie s; aib; la ba8; o "i8iune siste+ic;! inte.ratoare! care s; per+it; obinerea de in=or+aii Fn le.;tur; cu +odi=ic;rile care au loc la ni"elul procesului de Fn";;+Int ,pri"it ca siste+-! Fn +o+entul introducerii unei "ariabile! Fn acela4i ti+p! o re=or+; curricular; este o re=or+; siste+ic; de co+patibili8are a per=or+anelor Fn";;+Intului din ara respecti"; cu cele ale siste+elor de Fn";;+Int ale societ;ilor conte+porane! per=or+ante din punct de "edere educaional! social 4i econo+ic. /uccesul unei re=or+e curriculare este asi.urat nu+ai de e=orturile co+une ale an.a#ailor +inisterului! ale ec6ipelor de speciali4ti cu care colaborea8;! ale inspectorilor 4colari! ale directorilor de 4coli 4i ale tuturor cadrelor didactice din Fn";;+Intul de toate .radele. Elaborarea curriculu+ului di=ereniat! indi"iduali8at! personali8at are drept obiecti" adaptarea acti"it;ilor de predare-Fn";are-e"aluare la ni"elul de de8"oltare intelectual; al ele"ilor! la rit+urile 4i stilurile lor de Fn";are! la aptitudinile! interesele! aspiraiile 4i talentul lor etc. %$1 Elaborarea curriculu+ului de pro=il .[L< speciali8at F4i propune s; reali8e8e di=erenierea personalit;ilor 4i pre.;tirea indi"i8ilor pentru inseria pro=esional; Fntr-o societate cu o anu+it; di"i8iune a +uncii ,Dictionnaire encQclopediVue de lLeducation et de la =or+ation! %))&-. La ni"el liceal! di=erenierea coninutu=ilor Fn";;+Intului se reali8ea8; o dat; cu elaborarea planurilor de Fn";;+Int cu desc6idere spre do+enii de specialitate di=erite! Fn =uncie de pro=ilul liceului! stabilindu-se proporia .rapelor de discipline! natura disciplinelor opionale etc. La ni"elul 4colii .enerale! unde e(ist; trunc6iul co+un de cuno4tine! di=erenierea se reali8ea8; +ai ales prin apro=undarea cuno4tinelor! respecti" prin curriculu+ul nucleu apro=undat 4i prin F+bo.;irea cuno4tinelor! respecti" prin curriculu+ul e(tins. De ase+enea! curriculu+ul di=ereniat poate =i reali8at prin studierea unor discipline opionale. C6iar 4i pentru trunc6iul co+un de cuno4tine se poate reali8a o di=ereniere! =ie de c;tre pro=esoral clasei ,dac; di=erenierea se reali8ea8; Fn interiorul unei clase de ele"i-! =ie la ni"el de catedr; sau la ni"elul conducerii 4colii ,dac; se lucrea8; cu clase de ele"i o+o.ene din punct de "edere al aptitudinilor-. ?or+a de or.ani8are a procesului de Fn";;+Int repre8int; unul din =actorii care asi.ur; e=iciena strate.iei de personali8are a curriculu+ului ,C. Creu! %))2! pa.. >*-. Biblio.ra=ie Bobbitt! ?. ,%)%2-! T6e Curriculu+! Kou.6ton! NeX RorN Creu! C. ,%))2-. Curriculu+ di=ereniat 4i personali8at b C6id +etodolo.ic pentru Fn";;torii! pro=esorii 4i p;rinii copiilor cu disponibilit;i aptitudinale Fnalte! Editura Poliro+! Ia4i Creu! C. ,%))2-! Coninuturile procesului de Fn";;+Int - co+ponent; a curriculu+ului! Fn DPsi6opeda.o.ie pentru e(a+enele de de=initi"are 4i .rade didacticeE! coord. C. Cuco4! Editura Poliro+! Ia4i Cristea! /. ,%))2-! Dicionar de ter+eni peda.o.ici. Editura Didactic; 4i Peda.o.ic;! Bucure4ti De Lands6eerc! 7.! De Lands6eere! C. ,%)*)-! De=inirea obiecti"elor educaiei! Editura Didactic; 4i Peda.o.ic;! Bucure4ti DeXeQ! M. ,%)$ -! T6e C6ildandt6e Curriculu+! Bni"ersitQ Press! C6ica.o DeXeQ! M. ,%)**-! Copilul 4i curriculu+ul! Fn DTrei scrieri despre educaieE! Editura Didactic;

%$1

4i Peda.o.ic;! Bucure4ti TmT ,%))&- Dictionnaire encQclopediVue de lLeducation et de la =or+ation! Editions Natlian! Paris Kussen! T.! PostleuiXaite! N.T. ,%))&-! T6e International EncQclopedia o= EducalionL. Ediia a II-a! Per.a+on Press 5.E.N.! Consiliul Naional pentru Curriculu+ ,%))2-! Curriculu+ Naional pentru Fn";;+Intul obli.atoriu. Cadru de re=erin; /6ip+an! 5.D.! Bola+! D.! MenNins! D.9. ,%)*&-! Inside a curriculu+ pro#ect! 5et6uen h CoLtd! London /tanciu! 5. ,%)))-! 9e=or+a coninuturilor Fn";;+Intului - Cadru +etodolo.ic! Editura Poliro+! Ia4i TQler! 9. O. ,%)1$-! Basic Principie s o= Curriculu+ and Instruction! Bni"ersitQ Press! C6ica.o 7l;sceanu! L. ,%)*)-! Deci8ie 4i ino"aie Fn Fn";;+Int. Editura Didactic; 4i Peda.o.ic;! Bucure4ti %$> :APITOLBL "i CON@INBTBL GN7@5HNTBLBI 7I. l. Noiunea de coninut al Fn";;+Intului Coninutul Fn";;+Intului! ca un subsiste+ esenial al siste+ului didactic! Fn 8ilele noastre constituie obiectul de cercetare nu nu+ai al peda.o.iei Fn .eneral 4i al didacticii Fn special! ci 4i al in"esti.aiilor interdisciplinare! siste+ice! atIt pe plan naional cIt 4i pe cel +ondial. Ca =actor de ba8; cu "alene =or+ati"e deter+inante! ca pre+is; sine Vua non a reali8;rii Fntre.ului siste+ al procesului didactic! coninutul Fn";;+Intului este supus Fn per+anen; unui proces de "eri=icare 4i e"aluare! de adaptare 4i trans=or+are datorit; de8"olt;rii 4tiinei 4i a te6nicii! a "ieii sociale Fn .eneral! cIt 4i a trans=or+;rilor eseniale ce se produc Fn +etodolo.ia 4i paradi.+ele 4tiinelor conte+porane. Crearea unui cli+at 4colar Fn concordan; cu e(i.enele 4tiini=ice! te6nico-pro=esionale! etice! estetice ale societ;ii conte+porane! pre.;tirea noilor .eneraii Fn con=or+itate cu cerinele secolului 33I! Fntr-un cu"Int - +oderni8area Fn";;+Intului - Fnainte de toate recla+; +oderni8area Fns;4i a coninutului Fn";;+Intului. ?or+area cadrelor necesare unei societ;i Fn plin; trans=or+are 4i cu perspecti"; de de8"oltare! care s; aib; o pre.;tire de cultur; .eneral; 4i de specialitate nu DFnc6is;E ci desc6is;! apt; pentru restructurare! reor.ani8are 4i de8"oltare! recla+; Fn +od conco+itent 4i de8"oltarea capacit;ilor co.niti"e! a=ecti"e 4i psi6o+otorii ale personalit;ii ele"ilor la un ni"el calitati" superior. Or! de8"oltarea =le(ibilit;ii 4i di"er.enei .Indirii! =or+area =luidit;ii ei 4i a capacit;ii de re8ol"are a proble+elor Fn situaii DinediteE este reali8abil; doar pe =ondul unui coninut adec"at al Fn";;+Intului. In cadrul =lu(ului in=or+aional 4i al sc6i+b;rilor structural siste+ice ale 4tiinei conte+porane! Fn trecerea de la cercet;ri concrete 4i speciali8ate! la abord;ri interdisciplinare! 4i de aici la aplicaii Fn di"erse do+enii! +oderni8area coninutului Fn";;+Intului de"ine o proble+; central;! o "eri.; deter+inant; a per=ecion;rii Fntre.ului siste+ de Fn";;+Int 4i totodat;! un =actor esenial pentru de8"oltarea Fntre.ii societ;i. Fntr-o pri+; apro(i+are pute+ a=ir+a c; prin noiunea coninutului Fn";;+Intului Fnele.e+ siste+ul in=or+aiilor! aciunilor 4i operaiilor! care pe ba8a unor criterii lo.ico-4tiini=ice 4i psi6opeda.o.ice! pe de o parte sunt selectate din "alorile culturale ale o+enirii ,4tiini=ice! te6nice! etice! estetice-! iar pe de alt; parte sunt structurate! ierar6i8ate 4i inte.rate Fn coninutul disciplinelor 4colare. /tudierea c;ilor 4i +odalit;ilor de +oderni8are a coninutului Fn";;+Intului presupune Fnainte de toate preci8area locului 4i rolului acestuia Fn =or+area personalit;ii ele"ilor.

%$>

De-a lun.ul ti+pului! Fn istoria peda.o.iei s-au conturat trei orient;ri sau curente pri"ind locul 4i rolul coninutului Fn";;+Intului Fn procesul de =or+are a personalit;ii ele"ului. Curentul a4a nu+it D+aterialE! ap;rut la Fnceputul secolului nostru! concepea ca obiecti" =unda+ental al educaiei trans+iterea 4i asi+ilarea tuturor in=or+aiilor acu+ulate de cunoa4terea u+an;. Este! deci! "orba de o orientare enciclopedist; Fn care accentul se punea doar pe +e+orarea cuno4tinelor elaborate de-a lun.ul istoriei o+ene4ti. In=luenele acestei orient;ri se +enin 4i a8i Fn tendina de a se cuprinde Fn coninutul pro.ra+elor 4i +anualelor 4colare cantit;i cIt +ai +ari de in=or+aii. Ast=el! pe lIn.; datele recente ale cunoa4terii 4i practicii u+ane! se +enin Fnc; nu+eroase cuno4tine a c;ror pre8en; Fn coninutul Fn";;+Intului nu este strict necesar;. E=ectele ne.ati"e ale acestei orient;ri 4i practici se +ani=est;! pe de o parte! Fn supraFnc;rcarea 4i suprasolicitarea ele"ilor! cu tot corte.iul de e=ecte ne.ati"e pe care ele le aduc! iar! pe de alt; parte! Fn reducerea posibilit;ilor +etodolo.ice de e(ersare 4i de8"oltare a capacit;ilor co.niti"e 4i creati"e ale ele"ilor. Fn opo8iie cu acest curent! la scurt ti+p dup; conturarea lui! a ap;rut curentul D=or+alE! care a pus pe pri+ul plan =or+area personalit;ii ele"ului 4i a redus "aloarea =or+ati"; a coninutului Fn";;+Intului la %$* se+ni=icaia unui instru+ent al scopului. Pornind de la ideea! "alabil; 4i a8i! c; Fn 4coal; nu se poate preda Fntrea.a cantitate de in=or+aii culturale 4i 4tiini=ice acu+ulate de o+enire! acest curent considera c; =inalitatea Fn";;+Intului "i8ea8; cu prec;dere =or+area capacit;ilor intelectuale! Fn special de8"oltarea .Indirii creati"e. Trebuie s; sublinie+ c; "aloarea psi6opeda.o.ic; a acestor obiecti"e r;+Ine actual; 4i a8i. +ai ales dac; o pri"i+ prin pris+a e(plo8iei in=or+aiei! caracteristic; 4tiinei conte+porane. Ins;! supraesti+Ind necesitatea =or+;rii capacit;ilor de .Indire! concepia a+intit; a dus la o separare Fntre coninutul 4i =or+a .Indirii. Ca ur+are! asi+ilarea unui cuantu+ de in=or+aii 4tiini=ice strict necesare e(ers;rii .Indirii! =or+;rii unui anu+it +od de .Indire 4i unei concepii 4tiini=ice! au r;+as pe un plan secundar. In accepiunea psi6opeda.o.ie] +ode+e! raportul dintre coninutul 4i =or+a .Indirii! este pri"it Fn +od dialectic. /.L. 9ubinstein ,%)1)-! anali8Ind po8iia lo.ico-=or+al; a lui M. Pia.et Fn de8"oltarea stadial; a .Indirii! a=ir+; c; .Indirea nu ia na4tere pur 4i si+plu prin operaiile .Indirii 4i c; nu operaiile .Indirii deter+in; procesualitatea ei. CIndirea ia na4tere Fn situaiile proble+atice ap;rute Fn ur+a con=runt;rii cuno4tinelor e(istente cu realitatea obiecti";. Operaiile .Indirii inter"in Fn procesul re8ol";rii acestor proble+e! deter+inInd calitatea .Indirii. 9e8ultatul procesului de .Indire se o.linde4te Fn cantitatea 4i calitatea cuno4tinelor acu+ulate 4i Fn ni"elul de de8"oltare a operaiilor .Indirii. Pute+ deci conc6ide c; prin pris+a psi6opeda.o.ie] +oderne! coninutul Fn";;+Intului este conco+itent 4i un scop 4i un +i#loc al procesului de Fn";;+Int' capacit;ile intelectuale! practice etc. nu se pot =or+a =;r; asi+ilarea anu+itor in=or+aii 4i Fn acela4i ti+p! in=or+aiile nu se pot asi+ila 4i aplica e=icient =;r; de8"oltarea capacit;ilor. Al treilea curent conturat Fn acest do+eniu! este cel Dpra.+atistE. /pre deosebire de cele dou; curente pre8entate +ai sus! el nu porne4te de la considerente de ordin psi6opeda.o.ie! ci de la anu+ite necesit;i de ordin practic. El s-a +ani=estat prin +ai +ulte direcii! cu+ ar =i: 4coala acti";! 4coala +uncii! utilitaris+ul didactic etc. Dup; adepii acestui curent! coninutul Fn";;+Intului trebuie s; cuprind; doar atItea cuno4tine cIte sunt strict necesare Fnsu4irii unei pro=esii practice! a"Ind la ba8; o cultur; +edie sau sub +edie. Aceast; orientare! ne.li#Ind "aloarea culturii .enerale Fn =or+area personalit;ii! nu a asi.urat perspecti"a e"oluiei =orei de +unc; cali=icate nici pe plan indi"idual 4i nici pe plan social. Este de obser"at! Fns;! c; acest curent se re.;se4te Fn unele din lucr;rile din ulti+ul deceniu care se re=er; la perspecti"ele Fn";;+Intului Fn epoca post+odern;. 7I. %.%. 9elaia dintre 4tiine 4i obiectul de Fn";;+Int

%$*

Pentru conturarea clar; a tr;s;turilor speci=ice ale obiectului de Fn";;+Int! ca =actor inte.rator al coninutului Fn";;+Intului! se =ac necesare o sea+; de preci8;ri! care s; conduc; la deli+itarea s=erei acestui concept. Dup; cu+ este cunoscut! 4tiina ca o =or+; speci=ic; a con4tiinei sociale re=lect;! prin acu+ul;rile cunoa4terii 4i practicii u+ane! realitatea sub =or+; de noiuni! concepte! re.uli! le.i! principii etc.! Fn +od eseniali8at! abstracti8at 4i .enerali8at. Cu toat; cuprinderea pe care o reali8ea8; 4tiina Fn .enerali8;rile cu care operea8;! ea nu include niciodat; Fntrea.a bo.;ie 4i in=initate a realit;ii obiecti"e! Fn =ond! 4tiina se constituie din totalitatea in=or+aiilor pe care o+enirea a i8butit s; le acu+ule8e 4i s; le "eri=ice Fn practic;! atIt din ideile .enerale ale acesteia! cIt 4i din ipote8ele de cunoa4tere Fn curs de cercetare. Pe de alt; parte! Fn 4tiin; se include 4i +etodolo.ia 4i orient;rile cercet;rilor utili8ate Fn di=eritele etape ale de8"olt;rii ei. Pri"it; din aceste un.6iuri! 4tiina se pre8int; ca un siste+ desc6is! "ast de in=or+aii Fn per+anent; sc6i+bare 4i de8"oltare. Dac; Fn secolele precedente +ai e(ista posibilitatea ca unele personalit;i ,enciclopedi4ti- s; poat; cuprinde 4i sinteti8a datele eseniale ale 4tiinei Fn ansa+blu! aceast; practic; a de"enit i+posibil; Fn secolul nostru! +ai ales Fn ur+a e(plo8iei in=or+aionale din ulti+ele decenii. Cu toate c; 4tiina constituie sursa principal; de selectare a in=or+aiilor pentru coninutul Fn";;+Intului! nu se poate pune un se+n de e.alitate Fntre 4tiin; 4i obiectele de Fn";;+Int. Aceasta deoarece %$2 coninutul Fn";;+Intului se elaborea8; nu nu+ai Fn =uncie de lo.ica 4i coninutul 4tiinei! ci 4i Fn =uncie de lo.ica didactic;! Fnsoit; de deter+in;rile 4i cone(iunile econo+ice! politice! sociale din epoca dat;. Bn aspect speci=ic al obiectului de Fn";;+Int re8id; Fn =aptul c; el cuprinde un "olu+ de in=or+aii selectat din ba8ele 4tiinei respecti"e. Ai anu+e! Fn obiectul de Fn";;+Int se rein in=or+aiile =unda+entale "alidate W procesul cunoa4terii 4i practicii u+ane. L -c; Fn istoria 4tiinei cuno4tinele se distribuie liniar! Fn coninutul obiectului de Fn";;+Int ele se redau sistei lic! prin inte.rarea dialectic; a ade";rurilor de +ult dobIndite cu cele +ai noi cuceriri 4tiini=ice e(pri+Ind concepia nou;! +odern; 4i unitar; despre realitate 4i re8ultatele cunoa4terii. In selectarea in=or+aiilor Fntotdeauna se ia Fn "edere! ca =actor deter+inant! scopul 4i obiecti"ele =unda+entale ale educaiei! respecti" acele e(i.ene sociale care se pun Fn =aa pre.;tirii personalit;ii u+ane. Deci! obiectul de Fn";;+Int operea8; cu acele cuno4tine care asi.ur; =or+area unei culturi .enerale 4i de specialitate care contribuie la de8"oltarea tr;s;turilor personalit;ii cerute de societatea conte+poran;. In=or+aiile selectate sunt structurate! e4alonate 4i distribuite dup; particularit;ile de "Irst; 4i indi"iduale ale ele"ilor cIt 4i Fn =uncie de le.it;ile psi6opeda.o.ice speci=ice Fn";;rii 4colare. Ast=el. coninutul obiectului de Fn";;+Int apare Fntr-o prelucrare +etodolo.ic; speci=ic; pentru u8ul didactic. Ne.li#area acestor criterii 4i le.it;i ale construirii coninutului obiectului de Fn";;+Int =ace ca acesta s; apar; ca un co+pendiu! +ai +ult sau +ai puin Fnc;rcat 4i detaliat al 4tiinei. Este cert c; ase+enea +anuale Fn.reunea8; sau c6iar =rInea8; aplicarea +etodolo.iei +ode+e ba8at; pe principiul asi+il;rii acti"e! operaionale! a"Ind repercusiuni cu totul nedorite! nu nu+ai Fn aria =or+;rii siste+elor de cuno4tine! ci 4i Fn cea a e(ers;rii 4i de8"olt;rii capacit;ilor creati"e. C6iar dac; Fn coninutul obiectului de Fn";;+Int se cuprind cuno4tine selectate din 4tiin;! Fn el se includ 4i date! =apte concrete din Fns;4i realitatea obiecti";. Or! acest raport se reali8ea8; Fn pri+ul rInd prin inter+ediul 4tiinei! Fn sensul c; sunt selectate pentru cuprinsul obiectului de Fn";;+Int Fn pri+ul rInd! =apte concrete din realitatea obiecti"; care sunt se+ni=icati"e 4i su=iciente pentru ca ele"ii! operInd cu ele! s; a#un.; la ..descoperireaE le.it;ilor cuprinse Fn

%$2

4tiin;. Din cele ar;tate +ai sus se e"idenia8; tr;s;turile speci=ice ale obiectului de Fn";;+Int' ast=el! el nu se con=und; nici cu realitatea obiecti"; 4i nici cu 4tiina! ci obiectul de Fn";;+Int este o structurare speci=ic; a unui cuantu+ de cuno4tine 4i operaii adaptate caracteristicilor =inalit;ilor didactice. 7I! %. . 9aportul dintre coninutul Fn";;+Intului! scopul educaiei 4i strate.iile procesului de instruire Pentru a stabili locul 4i rolul coninutului Fn";;+Intului Fn siste+ul didactic! este necesar; e"idenierea raporturilor care apar 4i se i+pun! Fntre coninut! +etode! +i#loace 4i =or+ele de or.ani8are a procesului de Fn";;+Int. Toate acestea se raportea8; la coninutul Fn";;+Intului prin inter+ediul obiectelor de Fn";;+Int ca unit;i didactice cu o deter+inare 4i conturare +ai e"ident; decIt s=era =oarte lar.; a conceptului de coninut al Fn";;+Intului. Intr-o "i8iune siste+ic;! Fntre scopul educaiei 4i coninutul Fn";;+Intului se reali8ea8; o cone(iune bilateral;. Este cert c; scopul educaiei este un =actor deter+inant Fn selectarea cuno4tinelor cuprinse Fn obiectul de Fn";;+Int. Prin de=alcarea scopului .eneral a#un.e+ la conturarea precis; a scopurilor 4i obiecti"elor speci=ice care stau Fn =aa di=eritelor tipuri 4i ni"ele de 4coli. Aceste obiecti"e! concreti8ate speci=icului tipurilor 4i ni"elelor 4colii! constituie! la rIndul lor! criterii nuanate de selectare 4i structurare a cuno4tinelor cuprinse Fn coninutul obiectelor de Fn";;+Int. Coninutul Fn";;+Intului elaborat de#a! stabilit! e4alonat Fn planurile de Fn";;+Int 4i pro.ra+ele 4colare! prelucrat detaliat Fn +anualele 4colare! la rIndul lui! constituie un criteriu obiecti" Fn elaborarea 4i stabilirea scopurilor 4i obiecti"elor concret operaionale ur+;rite Fn di=erite etape 4i =a8e ale procesului. Acti"itatea obiectual intelectual; a ele"ilor! care "i8ea8; prelucrarea in=or+aiilor cu a#utorai +etodelor 4i +i#loacelor didactice! duce! Fn +od treptat! la interiori8area acestor scopuri 4i obiecti"e! care de"in tr;s;turi ale ele"ilor 4i dobIndesc =or+a unor cuno4tine! priceperi 4i deprinderi! capacit;i! tr;s;turi psi6ice din do+eniul co.niti"! a=ecti"-+oti"aional 4i "oliti"-caracterial. %$) Cone(iunea bilateral; dintre obiecti"ele educaiei 4i coninutul Fn";;+Intului "i8ea8; una din proble+ele de ba8; ale cercet;rii peda.o.ice 4i practicii 4colare! Fnainte de toate se pune Fntrebarea: cu+ se pot stabili 4i care pot =i considerate acele criterii care s; stea la ba8a select;rii in=or+aiilor din do+eniul di=eritelor 4tiine! 4i totodat;! pe ba8a re8ultatelor psi6opeda.o.ie] actuale! ce anu+ite principii trebuie s; stea la ba8a structur;rii! inte.r;rii! ierar6i8;rii in=or+aiilor selectate Fn structura obiectelor de Fn";;+Int. /ub raport didactic! Fntre coninutul Fn";;+Intului 4i celelalte co+ponente - subsiste+e ale siste+ului didactic ,+etode! +i#loace! =or+e de or.ani8are! raporturi pro=esor-ele" etc.- apar o serie de cone(iuni! interaciuni! deter+in;ri reciproce! care! Fn ulti+; instan;! sunt deter+inate! re.le+entate! coordonate 4i inte.rate Fn =uncie de scopurile 4i obiecti"ele ur+;rite Fn procesul didactic ,=i.ura l .7I.-: ?or+e de Wor.ani8are 7 /copul educaiei I

%$)

=c Coninutul . Fn";;+Intului r II c c i H L r

5i#loace didactice I7 b______U retroaciune deter+inare aciune 5etode de Fn";;+Int III ?i.ura %. 7I. 9aportul dintre coninutul Fn";;+Intului! scopul educaiei! +etodele! +i#loacele 4i =or+ele de or.ani8are a procesului de Fn";;+Int /ub aspect +etodolo.ic! Fntre coninutul Fn";;+Intului! +etodele 4i +i#loacele didactice! apare un raport de deter+inare! retroaciune 4i aciune. Ast=el! +odul de structurare a in=or+aiilor! ni"elul de abstracti8are 4i .enerali8are a cuno4tinelor! do8area 4i prelucrarea +etodolo.ic; a acestora Fn +anualele 4colare! are un caracter deter+inant asupra +etodolo.iei cu care "a opera pro=esorul. O elaborare tradiional;! linear;! ba8at; cu prec;dere pe pre8entarea! descrierea! e(e+pli=icarea 4i e"entual de+onstrarea in=or+aiilor Fn +anualele 4colare! i+pune cu prec;dere Fn procesul de trans+itere - asi+ilare a cuno4tinelor =olosirea +etodelor corespun8;toare +etodolo.iei +anualului tradiional ,+etode de e(punere oral; 4i continu; a cuno4tinelor! de+onstraia! e(e+pli=icarea etc.-. Dac; Fns; coninutul Fn";;+Intului este pre8entat sub =or+; pro.ra+at;! proble+ati8at; sau ur+Ind calea +odel;rii! i+punInd participarea acti"; a ele"ilor Fn redescoperirea cuno4tinelor! atunci 4i +etodolo.ia utili8at; de pro=esor i+plic; +etodele de acti"i8are a ele"ilor ,pro.ra+area! proble+ati8area! descoperirea! +odelarea! studiul de ca8 etc.-. Din cele de +ai sus! reiese c; +odul de siste+ati8are a coninutului Fn";;+Intului Fn obiecte de Fn";;+Int deter+in; +ersul .Indirii peda.o.ice a pro=esorului Fn selectarea 4i aplicarea +etodelor didactice! Fn acest sens! pro=esorul! indi=erent de +odul elabor;rii coninutului obiectului de Fn";;+Int! poate utili8a Fn cadrul leciei strate.ii +ode+e! acti"i8ante. In ca8ul Fn care Fns;! coninutul pro.ra+elor 4i +ai ales al +anualelor! prin +odul lor de elaborare nu i+pun participarea acti"; a ele"ilor Fn reelaborarea! DredescoperireaE in=or+aiilor! atunci aplicarea strate.iilor ba8ate pe descoperire! re8ol"are de proble+e! +odelare etc.! presupune restructurarea in=or+aiilor cuprinse de#a Fn +anuale con=or+ lo.icii Fn";;rii acti"e. %%$ Coninutul Fn";;+Intului! structura acestuia! are repercusiuni 4i asupra =or+elor de or.ani8are a procesului didactic. In ca8ul Fn care pro.ra+ele 4i +anualele 4colare sunt standardi8ate 4i uni=or+i8ate pentru toate 4colile de pro=il 4i parcur.erea lor este obli.atorie atIt pentru pro=esor! cIt 4i pentru ele"! atunci este aproape de neconceput reali8area unui Fn";;+Int di=ereniat. 9eali8area unui Fn";;+Int ba8at pe acti"itatea real; a ele"ilor 4i nu pe trans+iterea in=or+aiilor de-a .ata elaborate de pro=esor! recla+;! cu p;strarea Fn anu+ite condiii 4i a or.ani8;rii acti"it;ii Fn +od =rontal! or.ani8area acti"it;ii de Fn";are pe .rupe 4i +ai ales! prin luarea Fn considerare a particularit;ilor psi6ice indi"iduale ale ele"ilor! prin =or+e 4i +etode indi"iduali8ate. Or! reali8area acestor considerente presupune di=erenierea 4i a coninutului Fn";;+Intului. Al;turi de pro.ra+e DcadruE se i+pune elaborarea nu nu+ai a pro.ra+elor dar 4i a +anualelor alternati"e! care s;-i o=ere pro=esorului! pe de o parte! posibilitatea stabilirii unor obiecti"e di=ereniate pentru antrenarea 4i e"aluarea ele"ilor! iar pe de alt; parte! s;-i asi.ure libertatea Fn plani=icarea! ordonarea cuno4tinelor de predat! dar 4i Fn %%$

elaborarea strate.iilor e=iciente! Fn =uncie de condiiile concrete. 7I. . Criterii de stabilire 4i structurare a coninutului Fn";;+Intului Elaborarea unui coninut +odern al Fn";;+Intului se a=ir+; pe plan +ondial! ca o proble+; de cercetare 4tiini=ic; de pri+ ordin. In acest conte(t! .;sirea 4i stabilirea criteriilor de selectare! structurare 4i inte.rare a in=or+aiilor 4tiini=ice Fn coninutul obiectelor de Fn";;+Int este o proble+; de real; di=icultate! care i+pune o +are ri.uro8itate 4tiini=ic; nu nu+ai prin pris+a lo.icii tradiionale a 4tiinei! ci 4i prin "i8iunea interdisciplinarit;ii 4i a abord;rii siste+ice. Elaborarea acestor criterii! structurarea 4i inte.rarea coninutului obiectelor de Fn";;+Int din punct de "edere didactic st; sub se+nul F+bin;rii a dou; do+enii: pe de o parte! stabilirea coninutului Fn";;+Intului se reali8ea8; a"Ind Fn "edere pro.resele 4tiinei! atIt sub aspect in=or+aional cantitati"! cIt 4i prin pris+a +odi=ic;rilor calitati"e e(pri+Indu-se Fn di=erite orient;ri paradi.+atice! iar pe de alt; parte! dispunerea coninutului Fn pro.ra+ele 4colare! se conduce dup; cele +ai recente re8ultate ale cercet;rilor psi6olo.ice! peda.o.ice 4i +etodice. In aria =iec;rui do+eniu se .rupea8; cIte o cate.orie de criterii de elaborare a coninutului Fn";;+Intului care! prin e(tracia lor din cele +ai se+ni=icati"e cuceriri ale 4tiinelor 4i psi6opeda.o.iei sunt! i+plicit! prin interaciune 4i intercondiionarea lor. 4i criterii de +oderni8are a Fntre.ului siste+ de Fn";;+Int! ca proces didactic. 7I. .%. Criterii lo.ico-4tiini=ice In aceast; cate.orie de criterii a"e+ Fn "edere =eno+ene ce au loc Fn 4tiina conte+poran;: ,ae(plo8ia in=or+aional; 4i ,b- trans=or+;rile Fn +etodolo.ia 4tiinei! inte.rarea 4i interdisciplinaritatea. ?iecare din cele dou; =eno+ene are repercusiuni directe asupra select;rii! structur;rii 4i or.ani8;rii interne a coninutului Fn";;+Intului. 7I. .%.%. E(plo8ia in=or+aional; 4i consecinele acesteia asupra prelucr;rii coninutului Fn";;+Intului E(plo8ia in=or+aional; "i8ea8; elaborarea coninutului Fn";;+Intului cel puin sub dou; aspecte: "olu+ul sau cantitatea de in=or+aie! precu+ 4i ni"elul de .eneralitate a cuno4tinelor elaborate. In ceea ce pri"e4te pri+ul aspect! sunt de luat Fn considerare cIte"a date se+ni=icati"e! care ilustrea8; de8"oltarea 4tiinei conte+porane. Din nu+eroasele date pe care ni le o=er; cercet;rile din ulti+ul ti+p asupra 4tiinei! a+inti+ =aptul c; rit+ul de dublare a coninutului in=or+aional al di=eritelor 4tiine este tot +ai intens! petrecIndu-se Fntr-un inter"al de ti+p tot +ai scurt. De e(e+plu! se aprecia8; c; Fn do+eniul biolo.iei +oleculare cercetarea 4tiini=ic; a produs Fn ulti+ele patru decenii! o cantitate de in=or+aie +ai +are decIt acu+ul;rile reali8ate Fn %) secole precedente. 9it+uri +ai lente se Fnre.istrea8; Fn do+eniile 4tiinelor u+aniste ,estetic;! teoria literaturii! critic; literar; 4i artistic;! +u8icolo.ie! istoria artelor etc.-! dar 4i Fn aceste do+enii! dublarea "olu+ului de in=or+aie se petrece la inter"ale de nu+ai %$-%1 ani. %%% Atunci cInd aceste realit;i nu au =ost considerate! +odi=ic;rile din coninutul Fn";;+Intului au dus la supraFnc;rcarea pro.ra+elor 4i a +anualelor. Cre4elile de aceast; natur; ne-au ar;tat c; nu se poate proceda nu+ai prin continua DF+bo.;ireE a coninutului. Constatarea de +ai sus! de4i i+portant;! nu este su=icient; pentru stabilirea criteriului opti+ de selectare a in=or+aiilor 4tiini=ice pentru elaborarea unui coninut +ode+ al Fn";;+Intului. Ie4irea dintr-un atare i+pas este posibil; dac; a"e+ Fn "edere cel de al doilea aspect al e(plo8iei in=or+aionale - ni"elul de .eneralitate la care acionea8; e(plo8ia in=or+aional;. Atiina a a#uns la o anu+it; .enerali8are pri"ind coninutul structural al =iec;rui do+eniu. Indi=erent de coninutul do+eniului cercetat! =iecare 4tiin; poate =i conceput; Fntr-o =or+; pira+idal;! Fn care apar di=eritele ni"ele cu .rade de abstracti8are 4i .enerali8are succesi"e. Cunoa4tere

%%%

Euristic< WAl.orit+ic Cateaorii <_ Teorii W Principii W Aplicare Lesi 9e.uli Noiuni-Conepte Date-?apte-E"eni+ente W W ?i.ura . 7I. Ni"ele de abstracti8are 4i .enerali8are Fn coninutul structural al 4tiinei Dac; pri"i+ =i.ura .7L! se poate desprinde cu u4urin; constatarea c; e(plo8ia in=or+aional; nu se petrece cu aceea4i intensitate 4i cu acelea4i e=ecte re=or+atoare la toate ni"elele 4tiinei. /unt +ai puternic a=ectate ni"elele in=erioare ,date! =apte! ele+ente! noiuni! re.uli-. Dincolo de acestea! e=ectele e(plo8iei aduc Fn ni"elele superioare +odi=ic;ri +ai puin spectaculoase! pe care le pute+ cali=ica doar ca Dtrans=or+;riE. Ast=el! de e(e+plu! cercet;rile de bio.enetic;! cu toat; a+ploarea i+presionant; a in=or+aiilor aduse asupra structurii 4i =unciilor celulei! nu au +odi=icat Fn esen; concepia biolo.ic; .eneral; pri"ind unitatea dintre structur; 4i =uncie! a raportului dintre or.anis+ 4i +ediu. Este tot atIt de ade";rat c;! dac; Fn ni"elele superioare se petrec anu+ite Dtrans=or+;riE ,sc6i+b;ri paradi.+atice-! acestea aduc dup; sine restructur;ri Fn +etodolo.ia 4tiinei care. la rIndul lor! conduc la ree"aluarea Fntre.ului "olu+ al in=or+aiilor 4tiini=ice! 4i i+pun interpretarea acestora Fn con=or+itate cu noile orient;ri ale 4tiinei conte+porane. In aceast; caracteristic; a e(plo8iei in=or+aionale .;si+ puncte de spri#in reale Fn =unda+entarea 4tiini=ic; a criteriilor de selectare a in=or+aiilor necesare elabor;rii coninutului Fn";;+Intului. - Dac; de8"oltarea 4tiinelor ,apariia noilor date! ne.area datelor anterioare! +odi=icarea se+ni=icaiei datelor! sc6i+barea locului 4i =unciilor lor etc.- este +ai dina+ic; la ni"elurile in=erioare ,date! noiuni! re.uli-! iar la ni"elurile superioare ,le.i! principii! teorii- au "alabilitate relati" Fndelun.at;! este nor+al ca in=or+aiile cuprinse Fn coninutul obiectelor de Fn";;+Int s; =ie selectate din acestea din ur+;. Din ansa+blul datelor! =aptelor! ele+entelor! proceselor etc. trebuie reinute doar acelea 4i atItea cIte sunt su=iciente 4i se+ni=icati"e pentru ca! prin operarea cu ele! ele"ii s; a#un.; la cunoa4terea ade";rurilor 4tiini=ice cu un .rad de .eneralitate! care s; le asi.ure "alabilitatea pe perioade +ai Fndelun.ate. - /electarea 4i distribuirea in=or+aiilor Fn coninutul obiectului de Fn";;+Int nu poate =ace abstracie de +odi=ic;rile ce se acu+ulea8; Fn +etodolo.ia 4tiinelor. 9e8ultatele 4tiinei +ode+e! care au adus +odi=ic;ri calitati"e Fn lo.ica cercet;rii 4tiini=ice 4i Fn +odul de interpretare a =eno+enelor studiate nu pot apare separat! sau ca un apendice al coninutului Fn";;+Intului! ci trebuie inte.rate Fn interpretarea 4i e(plicarea tuturor cuno4tinelor pre";8ute la ni"elul capitolelor 4i leciilor. - Elaborarea coninutului Fn";;+Intului nu poate ur+a doar calea liniar;' de la date 4i =apte concrete spre noiuni 4i re.uli! de la abstracti8;ri cu o s=er; redus; spre .enerali8;ri cu o "alabilitate uni"ersal;. %% Aceast; cale - inducti"; - este necesar; 4i =ireasc; atIt Fn cunoa4terea 4tiini=ic; cIt 4i Fn cea didactic;. In ca8ul select;rii in=or+aiilor necesare pentru elaborarea coninutului Fn";;+Intului! a"e+ Fn "edere! Fns;! structura 4tiinei constituit; de#a! cu un siste+ de in=or+aii ierar6i8ate! cu ni"ele de abstracti8;ri 4i .enerali8;ri precis conturate. In acest sens! selectarea in=or+aiilor pentru stabilirea coninutului obiectului de Fn";;+Int trebuie s;

%%

porneasc; de la ni"elele superioare ale 4tiinei. 5ai precis! de la stabilirea le.ilor .enerale 4i speciale ale 4tiinei! de la principiile +etodolo.ice pe ba8a c;rora se poate contura stadiul actual 4i de de8"oltare ulterioar; a 4tiinei respecti"e. Prin apro(i+area ni"elului de de8"oltare a di=eritelor 4tiine! pute+ contura nu nu+ai principiile 4i le.it;ile particulare! ci 4i cone(iunile 4i raporturile .enerale ale acestora! ceea ce crea8; pre+isele elabor;rii +ai precise a unor concepte de ba8;! =unda+entale pentru selectarea 4i inte.rarea in=or+aiilor 4tiini=ice Fn coninutul Fn";;+Intului. Ast=el! se i"e4te posibilitatea pentru a da r;spuns la unele Fntreb;ri cu+ ar =i: Care este! sau Fn ce const; coninutul D concepiei biolo.ice +oderneE`! Ce se Fnele.e prin cultura estetic; conte+poran; ` Care sunt notele de=initorii ale unei pre.;tiri te6nico-pro=esionale ` etc. In li+ba#ul educati"! aceasta Fnsea+n; conturarea relati" precis; a ni"elului de de8"oltare a ele"ilor la care trebuie s; a#un.; Fntr-un anu+it inter"al de ti+p. Din aceste cerine de ordin 4tiini=ic 4i peda.o.ic! pute+ e=ectua selecia 4i e4alonarea re.ulilor! conceptelor 4i a =aptelor concrete! strict necesare redescoperirii ade";rurilor .enerale ale 4tiinei. Nu+ai Fn acest ca8 se pot crea pre+isele opti+e ale inte.r;rii cuno4tinelor Fnsu4ite anterior de ele"i Fn siste+e de cuno4tine tot +ai cuprin8;toare. - In +od =iresc! apare 4i constatarea c; Fn stabilirea coninutului di=eritelor obiecte de Fn";;+Int! se poate opera nu+ai Fn ec6ip; interdisciplinar;! care! pornind de la concepia +odern; a 4tiinei! s; no+inali8e8e le.it;ile 4i principiile .enerale ale 4tiinei! strict necesare =or+;rii culturii .enerale 4i de specialitate pentru ca +ai apoi! din ele s; desprind; datele! noiunile! re.ulile 4i le.ile! a c;ror Fnsu4ire de c;tre ele" asi.ur; =or+area unei concepii 4tiini=ice +ode+e. 7I. .%. . Corelaia +etodolo.ic; 4i structural;: speciali8are! inte.rare 4i interdisciplinaritate 5oderni8area coninutului Fn";;+Intului trebuie s; ia Fn considerare 4i trans=or+;rile +etodolo.ice 4i structurale care au loc Fn 4tiina conte+poran;. Or! o proble+; =unda+ental; a 4tiinei conte+porane este abordarea interdisciplinar;. Interdisciplinaritatea constituie unul dintre cele +ai actuale principii +etodolo.ice ale =iloso=iei 4i 4tiinei! care condiionea8; soluionarea adec"at; a proble+elor cunoa4terii 4tiini=ice 4i aplic;rii re8ultatelor Fn pra(isul social. /ub aspect teoretic! interdisciplinaritatea deri"; din teoria .eneral; a siste+elor! ca ra+ur; a episte+olo.iei! precu+ 4i din +etodolo.ia abord;rii siste+ice! ca cea +ai adec"at; +odalitate de re=lectare prin cunoa4tere a structurilor! cone(iunilor 4i interaciunilor sincronice 4i diacronice! care acionea8; Fn natur;! societate 4i .Indire. : Conceptul unit;ii interne a di"erselor do+enii ale cunoa4terii ocup; un loc tot +ai i+portant Fn abordarea =iloso=ic;! +etodolo.ic; 4i sociolo.ic; ca 4i Fn anali8a 4tiini=ic; concret; ,/.N. /+irno"! %)2>-. /ub aspect practic! interdisciplinaritatea apare din necesitatea dep;4irii li+itelor create de cunoa4tere! care a pus .ranie arti=iciale Fntre di=erite do+enii ale ei. Ar.u+entul care pledea8; pentru interdisciplinaritate! const; Fn =aptul c; ne o=er; o i+a.ine inte.rat; a lucrurilor care sunt anali8ate separat. De8"oltarea cunoa4terii 4i a +etodolo.iei de cercetare! Fndeosebi din a doua #u+;tate a secolului nostru! cone(iunea din ce Fn ce +ai strIns; cu lo.ica +ate+atic;! a l;r.it s=era de cuprindere 4i interpretare a +aterialului =aptic! Fn scopul desprinderii aspectelor .enerale 4i eseniale co+une +ai +ultor do+enii de cercetare 4i pentru asi.urarea trans=erului de in=or+aii! te6nici! +etode 4i operaii! 4tiinele particulare au recurs la un +od nou de abordare 4i prelucrare a in=or+aiilor! Fn care accentul s-a pus pe al.orit+i8are! =or+ali8are! si+boli8are 4i a(io+ati8are. Doar la acest ni"el al de8"olt;rii 4tiinelor particulare s-au creat pre+isele 4tiini=ice 4i +etodolo.ice ale abord;rii co+ple(e! stabilindu-se le.;turi! interdependene 4i interaciuni Fntre do+eniile ei! ceea ce a dus la apariia disciplinelor de

%%0

.rani; cu+ sunt: bio=i8ica! bioc6i+ia! psi6olin."istica! psi6osociolo.ia etc. %%0 Constituirea 4tiinelor de D.rani;E 4i a unor +etateorii asupra 4tiinelor ,teoria .eneral; a siste+elor! cibernetica 4.a.- a i+pus apariia unor +odalit;i di=erite de cercetare a aspectelor co+une! care! Fn ulti+; instan;! pot =i considerate ca ni"ele sau etape ale abord;rii siste+ice. Fn teoria 4tiinei apar ur+;toarele +odalit;i de interpretare: +ultidisciplinaritate! pluridisciplinaritate! transdisciplinaritate 4i interdisciplinaritate. %- 5ultidisciplinaritate; apare ca =or+; i+ediat; pre+er.;toare abord;rii siste+ice! constInd Fn pri+ul rInd! Fn #u(tapunerea anu+itor ele+ente ale di"erselor discipline pentru a eseniali8a aspectele lor co+une. Acest +od de abordare presupune anali8a relati" i8olat; a aceleia4i proble+e de c;tre di=erii speciali4ti! din un.6iul propriilor discipline 4i Fn =uncie de obiecti"ele cercet;rii. Ca ur+are! re8ultatele acestor cercet;ri F+bo.;esc cunoa4terea =eno+enelor cu noi aspecte dar nu pun! Fnc;! Fn e"iden; raporturile 4i cone(iunile interdisciplinare. De e(e+plu! studiul Dcunoa4terii percepti"eE presupune cercetarea =eno+enului percepiei de c;tre bioc6i+ie! =i8iolo.ie! psi6olo.ie! =iloso=ie. ?iecare dintre ele pune Fn e"iden; aspectele necesare cone(iunii! =;r; a reali8a Fns; abordarea interdisciplinar;. - Pluridisciplinaritatea presupune o co+unicare si+etric; Fntre speciali4tii di=eritelor discipline! ceea ce Fnsea+n; c; in=or+aiile elaborate Fntr-o anu+it; 4tiin; sunt preluate de c;tre 4tiinele care au tan.en; cu o proble+; studiat;. Ca ur+are! Fn anali8a unui =eno+en se e"idenia8; 4i aspectele deri"ate din cercet;rile altor 4tiine! =;r; ca aceste re8ultate s; =ie Fncorporate Fntr-un tablou inte.rati" pe ba8a cone(iunilor interdisciplinare. /e poate considera c; Dproble+a cunoa4teriiE Fn procesul de Fn";;+Int a =ost studiat; prin preluarea in=or+aiilor din .noseolo.ie! sau din psi6olo.ie! =;r; ca peda.o.ia s; =i elaborat un tablou inte.rati" al cunoa4terii 4i al asi+il;rii in=or+aiilor Fn .ene8a lor! pe ba8a cerinelor speci=ice ale de+ersului didactic. 0- Transdisciplinaritatea se caracteri8ea8; prin Fntrep;trunderea +ai +ultor discipline 4i coordonarea cercet;rilor Fn "ederea constituirii unor noi discipline sau a unui nou do+eniu al cunoa4terii 4tiini=ice. Intr-un ase+enea conte(t! apare o nou; "i8iune asupra apartenenei! co+ple(it;ii 4i i+portanei unui do+eniu al realit;ii! Fn sensul c; acesta nu +ai este considerat ca entitate proprie unei anu+ite 4tiine particulare ci ca obiect propriu de studiu! cu +etode 4i le.i speci=ice unei 4tiine .enerale. In consecin;! apare ca necesar; o nou; optic; asupra do+eniului de cercetare! o nou; +etodolo.ie de in"esti.are! precu+ 4i o nou; pre.;tire de specialitate care s; asi.ure inte.rarea in=or+aiilor din do+eniile cone(e. Aceast; orientare se a=ir+; ca o necesitate 4i se +ani=est; Fndeosebi Fn ca8ul 4tiinelor de D.rani;E. Bioc6i+istul de e(e+plu! nu +ai este nici pur biolo. 4i nici pur c6i+ist! el are ne"oie de speciali8are Fn a+bele 4tiine Fn "ederea interpret;rii 4i e(plic;rii cu a#utorul c6i+iei a =eno+enelor biolo.ice. &- Interdisciplinaritatea se +ani=esta! Fn secolele precedente! +ai ales prin Fncerc;ri de uni=icare a cunoa4terii pe ba8a unor =iloso=ii ale 4tiinei 4i a unor siste+e teoretice .lobale ale 4tiinei. In etapa actual;! =eno+enul do+inant Fl constituie Fnt;rirea =unda+entelor sociale 4i episte+olo.ice ale interdisciplinant;tii! respecti" inte.rarea tot +ai puternic; a di"erselor s=ere ale "ieii sociale 4i i+pune +ai ales elaborarea unor +etodolo.ii care F4i .;sesc aplicare Fn "ariate do+enii 4tiini=ice. Aplicarea Fn practica 4colar; a unui siste+ in=or+aional inte.rat! subordonat unor scopuri bine preci8ate 4i operaionali8ate! i+pune elaborarea unei te6nolo.ii didactice! care s; "i8e8e atIt restructurarea cIt 4i reor.ani8area +odului de Fn";are! a +etodelor 4i +i#loacelor de Fn";are! precu+ 4i a =or+elor de or.ani8are adec"ate Fn";;+Intului inte.rat. Acest +od de abordare 4i cercetare a coninutului Fn";;+Intului se .;se4te! Fn pre8ent! Fntr-o =a8; de Fnceput 4i FntI+pin; o serie de di=icult;i. O parte din acestea sunt .enerate de ni"elul de de8"oltare a 4tiinei Fn .eneral 4i a 4tiinelor particulare care n-au reu4it Fnc; s;-4i elabore8e

%%&

un siste+ ierar6i8at de re.uli! concepte proprii' de co+ple(itatea practic; a proble+ei le.ate de e(istena planurilor! pro.ra+elor 4i a +anualelor elaborate pe ba8a unor criterii dep;4ite de ni"elul de pre.;tire al cadrelor didactice ,cu o sin.ur;! e"entual dubl; speciali8are-! precu+ 4i de necesitatea acut; a societ;ii de a pre.;ti! Fn ti+p relati" scurt! +uncitori speciali8ai pentru un anu+it do+eniu de acti"itate. %%& 7I. . . Criterii psi6opeda.o.ice Criteriile 4tiini=ice pri"ind structurarea 4i or.ani8area coninutului Fn";;+Intului! de"in "iabile Fn +;sura Fn care ele sunt corelate 4i inte.rate cu cerinele psi6opeda.o.ice. Nu+ai Fn =uncie de inter"enia acestor criterii! coninutul obiectelor de Fn";;+Int pri+e4te "alene =or+ati"e! speci=ice procesului de Fn";;+I. W Intie criteriile psi6opeda.o.ice care acionea8; Fn selectarea 4i +oderni8area coninutului Fn";;+Intului! cele care au rol =unda+ental sunt: scopul educaiei 4i obiecti"ele speci=ice ale di=eritelor tipuri de 4coli' raportul dintre cultura .eneral;! te6nic; 4i cultura de specialitate' operaionalitatea 4i obiecti"area cuno4tinelor' stabilirea ni"elului de abstracti8are.enerali8are 4i abordarea adec"at;! elaborarea +etodolo.ic; a di=eritelor +anuale 4i a altor instru+ente didactice. 7I. . .%. /copul .eneral al educaiei 4i obiecti"ele educati"e ale 4colii /copul .eneral al educaiei - de8"oltarea inte.ral; a personalit;ii - poate =i e(a+inat din dou; un.6iuri: sub aspect =or+al! el "i8ea8; de8"oltarea potenialelor nati"e din punct de "edere intelectual! te6nic! pro=esional! +oral estetic 4i =i8ic! iar sub aspectul coninutului! el se re=er; la asi+ilarea "alorilor culturale .enerale acu+ulate de o+enire. Din un.6iul celui de al doilea aspect! coninutul Fn";;+Intului F4i pune a+prenta asupra de8"olt;rii plenare a personalit;ii. Aceasta datorit; =aptului c; orice epoc; social; r;spunde! prin elaborarea coninutului Fn";;+Intului speci=ic "re+ii ei! la Fntreb;rile: De ce cultur; .eneral; au ne"oie +e+brii acelei societ;i `! Care trebuie s; =ie raportul dintre cultura .eneral; 4i cultura te6nic; pe de o parte 4i dintre acestea 4i cultura pro=esional; ,de specialitate- pe de alt; parte ` Or! la ase+enea Fntreb;ri! Fntotdeauna r;spunsul s-a c;utat 4i s-a .;sit Fn cerinele i+puse de ne"oile actuale 4i de perspecti"; ale de8"olt;rii societ;ii u+ane. Fnc; la Fnceputul secolului nostru a ap;rut cu intensitate =eno+enul acceler;rii acu+ul;rii in=or+aiilor. 9e=or+a Fn";;+Intului prin racordarea lui la aceast; realitate s-a =;cut =ie prin tri=urcarea Fn";;+Intului +ediu! liceal ,Fn seciile clasic;! u+anist; 4i real;-! =ie prin bi=urcarea aceluia4i ni"el 4colar ,Fn seciile u+anist; 4i real;-. La ti+pul respecti"! pentru cIte"a decenii! aceast; +;sur; a r;spuns ne"oilor sociale de atunci. 5ai apropiat de 8ilele noastre! =eno+enul s-a accentuat! trans=or+Indu-se apoi Fn ceea ce nu+i+ e(plo8ia in=or+aional;! care a i+pus o sea+; de e=ecte nu nu+ai Fn acu+ularea de cuno4tine! ci 4i Fn rit+ul! tot +ai intens! de aplicare a descoperirilor 4tiini=ice Fn practic;! Fn per=ecionarea 4i apariia te6nolo.iilor noi etc. Cu aceasta au ap;rut 4i noile cerine sociale =a; de Fn";;+Int! de a =or+a cadre cu Fnalt; pre.;tire de cultur; .eneral; 4i de specialitate! care s; acione8e opti+ Fn +ediul 4tiini=ic 4i te6nolo.ic al e(plo8iei in=or+aionale. Ca ur+are! s-au i+pus +odi=ic;ri 4i Fn =or+ularea acelor tr;s;turi =unda+entale ale personalit;ii care sunt solicitate de noile e(i.enele de8"olt;rii societ;ii. Ai anu+e! preocuparea pentru de8"oltarea +e+oriei de lun.; durat;! a cedat locul de8"olt;rii .Indirii creati"e 4i di"er.ente! acu+ularea 4i stocarea de in=or+aii utili8abile de-a lun.ul "ieii este Fnlocuit; cu capacitatea de a restructura! reor.ani8a Fn per+anen; cuno4tinele anterior Fnsu4ite Fn concordan; cu noile cuceriri ale 4tiinei' tendina de saturare de in=or+aii se +odi=ic; prin de8"oltarea +oti"aiei 4i capacit;ilor de desc6idere spre nou! prin sti+ularea atitudinii episte+ice care s; asi.ure aducerea per+anent; a cuno4tinelor Dla 8iE' acu+ularea cuno4tinelor nu +ai poate r;+Ine un scop Fn sine! ci ea este pus; Fn slu#ba "alori=ic;rii acestora Fn practic;! =iind ast=el necesar; 4i =or+area 4i de8"oltarea capacit;ilor practice! producti"e ale ele"ilor.

%%1

Este e"ident c; ase+enea obiecti"e! care decur. din adaptarea scopului educaiei la cerinele sociale per+anent noi! nu se poate reali8a decIt cu un coninut al Fn";;+Intului adec"at lor! 7I. . . . Corelaia dintre cultura .eneral;! cultura pro=esional; 4i cultura de specialitate /copul educaiei "i8ea8; direct stabilirea unui raport opti+ Fntre "olu+ul de cuno4tine aparinInd! pe de o parte culturii .enerale 4i pe de alt; parte! culturii pro=esionale ,te6nice- 4i de specialitate. /tabilirea acestui raport este o proble+; de real; di=icultate din +ai +ulte considerente! Fn pri+ul rInd este de reinut c;! %%1 de4i Fn ulti+ele decenii de=inirea conceptului de cultur; .eneral; a constituit obiectul de cercetare a nu+ero4i speciali4ti 4i de de8batere Fn +ai +ulte con=erine 4i con.rese internaionale! Fnc; nu dispune+ de o conturare adec"at;! unani+ acceptat; a coninutului acestui concept. Este se+ni=icati"! Fn acest sens 4i =aptul c; se Fncearc; +ai +ult de=inirea conceptului prin ne.are! speci=icIndu-se ce nu poate =i cuprins a8i Fn ceea ce nu+i+ cultur; .eneral;. Oricu+! este cert =aptul c;! =a; de accepiunile tradiionale! s=era acestui concept se l;r.e4te! cuprin8Ind! al;turi de cultura clasic;! u+anist; 4i cultura 4tiini=ico-te6nic; .eneral;. Totodat;! apare tendina unor speciali4ti de a cuprinde Fn s=era culturii .enerale nu atIt "olu+ul de in=or+aii! cIt capacit;ile de dobIndire a in=or+aiilor! de operare cu ele Fn di"erse do+enii ale "ieii sociale. Dup; opinia noastr;! Fn s=era culturii .enerale se cuprind! pe de o parte! cuno4tinele .enerale! despre natur;! societate 4i .Indirea u+an;! care deter+in; concepia 4i orientarea .eneral; Fn lu+ea conte+poran; 4i. pe de alt; parte! capacit;ile intelectuale 4i practice cu a#utorul c;rora! indi"idul poate cunoa4te 4i trans=onna realitatea obiecti"; Fn conte(tul per+anentei ei sc6i+b;ri 4i de8"olt;ri. O deosebit; i+portan; pentru conturarea 4i elaborarea coninutului concret al obiectelor de Fn";;+Int o are stabilirea opti+; a raportului dintre cultura .eneral; 4i cea pro=esional;. Cuno4tinele pro=esionale trebuie s; =ie intercalate 4i interpretate Fn s=era culturii .enerale. Aceasta presupune ca Fn coninutul di=eritelor obiecte de Fn";;+Int s; apar; cu o pondere +ai +are e"idenierea le.;turilor reciproce dintre 4tiin; 4i te6nic;! 4tiin; 4i arte! te6nic; 4i arte etc. Nici una dintre aceste co+ponente ale culturii ,cea .eneral;! pro=esional; - te6nic; sau cultura de specialitate-! oricIt de cuprin8;toare 4i i+portante ar- =i ele! nu pot r;spunde sin.ure la co+en8ile societ;ii conte+porane pri"ind de8"oltarea ar+onioas; a personalit;ii. 7I. . .0. Ni"elul de abstracti8are 4i de abordare a coninutului Fn";;+Intului Distribuirea cuno4tinelor 4tiini=ice Fn pro.ra+e 4i +anuale 4colare! al;turi de cerinele lo.ico-4tiini=ice 4i psi6opeda.o.ice pre8entate +ai sus! trebuie s; aib; Fn "edere 4i raportul care apare Fntre ni"elele de abstracti8are a in=or+aiei cuprinse Fn coninutul obiectului de Fn";;+Int 4i +odul de prelucrare didactic; a acestora. Pentru elucidarea acestei proble+e! Fn tabelul l .7I. pre8ent;+ pe dou; coIoane! cele dou; cate.orii de ni"ele! a"Ind Fn "edere 4i =aptul c; =or+a de prelucrare 4i abordare a in=or+aiilor are o anu+it; structur; ierar6i8at;. Tabelul %. 7I. U 9elaionarea .radului de abstracti8are a coninutului cu =or+a de abordare a in=or+aiilor Ni"ele de abstracti8are 4i Ni"ele ale =or+ei de abordare a .enerali8are ale coninutului in=or+aiilor Cate.orii ,C*?iloso=ic ,?*Teorii ,C>/tructural-siste+ic ,?>Principii ,C1Cibernetic ,?1Le.i ,C&Lo.ico-+ate+atic ,?&9e.uli ,C0Lo.ic ,?0Noiuni ,C 5oional ,? %%>

Date-?apte ,CIE+piric ,?IDin tabelul l .7I. pute+ desprinde cIte"a idei c;l;u8itoare! atIt sub aspectul ordon;rii 4i structur;rii in=or+aiilor Fn concordan; cu +odul lor de abordare Fn +anier; tradiional;! cIt 4i din perspecti"a pred;rii interdisciplinare. A"Ind Fn "edere c; entit;ile in=or+aionale ale di=eritelor 4tiine constituie di=erite ni"ele de abstracti8are! .rade de .enerali8are 4i inte.rare tot +ai co+ple(e! este de e"ideniat c; 4i prelucrarea acestor entit;i presupune apro(i+area 4i abordarea lor adec"at;! aplicarea unui +od de abordare Fn concordan; cu ni"elul de .enerali8are 4i abstracti8are al in=or+aiilor. Ast=el! de e(e+plu! datele ,CI- ! noiunile ,C -! re.ulile! ,C0- pot =i apro(i+ate la ni"el e+piric ,?I-! noional ,? - 4i respecti" lo.ic ,?0-! principiile ,C1-! teoriile ,C>-! %%> presupun Fns; un ni"el superior de abordare lo.ico-+ate+atic; ,?&-! cibernetic; ,?1-! structural-siste+ic; ,?>- a aceleia4i in=or+aii! Fn ca8 contrar! in=or+aiile abstracte 4i .enerali8ate r;+In Fn =a8a descrierii e+pirice sau noionale! i+plicInd cu prec;dere! ca +od de asi+ilare! doar +e+orarea.! =;r; posibilitatea de interpretare 4i aplicare la ni"el adec"at. In acest conte(t! dac; ne re=eri+! de e(e+plu! la predarea istoriei! la care pe plan +ondial se pune proble+a trans=or+;rii ei dintr-o disciplin; a +e+oriei Fn una a .Indirii! Fn pre8ent a"Ind Fnc; la ba8; predo+inant lo.ica cronolo.ic; a e"eni+entelor istorice! ea r;+Ine! Fn +are parte! la ni"elul descrierii 4i e(plic;rii noionale a =aptelor 4i =eno+enelor istorice. Or! =or+area .Indirii istorice pretinde o interpretare structural-siste+ic; ,?>- 4i =iloso=ic; ,?*- 4i nu una noional; ,? -. Ca8uri si+ilare FntIlni+ 4i Fn predarea 4tiinelor naturii! care pun un +are accent asupra cunoa4terii detaliate a ele+entelor co+ponente! =;r; s; o=ere 4i s; pretind; ele"ilor elaborarea operaional; a ni"elelor de or.ani8are 4i de de8"oltare a +ateriei ne"ii 4i "ii ca scop =unda+ental. Pute+ conc6ide deci! c; studiul 4tiinelor particulare la ni"elul actual al obiectelor de Fn";;+Int! o=er; date 4i =apte! uneori +ai +ult decIt su=iciente ca nu+;r! dar! datorit; ni"elului in=erior de abordare 4i de interpretare a acestora! ele nu contribuie Fn +;sur; adec"at; nici la de8"oltarea .Indirii =or+ale a ele"ilor 4i nu =a"ori8ea8; nici trans=erul in=or+aiilor la un ni"el adec"at de .enerali8are 4i eseniali8are. In 4tiin; e(ist; o relati"; concordan; Fntre coninutul proble+ei de cercetat 4i de+ersul +etodolo.ic. De e(e+plu! datele =actuale! precu+ 4i anu+ite procese se rele"; cercet;torului prin si+pla obser"aie! Fn ti+p ce le.ile 4i principiile ce le .u"ernea8; recla+;! de re.ul;! utili8area e(peri+entului! a +odel;rii lo.ico-+ate+atice 4.a. In procesul didactic! Fns;! F4i =ace loc un oarecare decala# Fntre ni"elul de abstracti8are 4i .eneralitate al coninutului 4i ni"elul de predare. De pild;! pro=esorul este tentat s; proiecte8e propria sa lo.ic; drept lo.ica ele"ilor! recur.Ind la tratarea structural-siste+ic; ,?>- a unor te+e pentru care ele"ii sunt capabili s; opere8e cel +ult la ni"el noional ,? -. 9;+InInd Fn acela4i cadru al discuiei! +enion;+ un e(e+plu cu pri"ire la coninutul obiectului DIstoria 9o+InieiE! clasa a I7-a sau DIstoria uni"ersal;E! clasa a 7-a! unde apar de#a principalele cate.orii ale istoriei ca : +od de producie! societate! stat! producia de +;r=uri! cultur; etc. ?ire4te! aceste cate.orii istorice Fn procesul didactic ar i+plica! dup; lo.ica 4tiinei! o tratare =iloso=ic; ,?*-! Fns; ni"elul de de8"oltare a .Indirii ele"ilor din clasele I7-7! ca 4i e(periena lor de cunoa4tere recla+; cu prec;dere o tratare noional; ,? -. Predarea acestor cate.orii la ni"ele superioare de e(i.en;! peste re.istrul de Fnele.ere al ele"ilor! nu nu+ai c; nu =ace transparente notele lor de=initorii! ci! Fn plus! sunt asi+ilate ca si+ple cli4ee "erbale. Trans=erul in=or+aiilor de la o disciplin; la alta! se reali8ea8; Fn ca8urile Fn care cuno4tinele sunt predate la un ni"el opti+ de abstracti8are 4i .enerali8are Fn cadrul =iec;rei discipline. De e(e+plu! dac; la obiectul DC6i+ieE! ele"ul nu dep;4e4te ni"elul noional de =or+ali8are 4i .enerali8are! pro=esorul de biolo.ie nu se poate =olosi de aceste cuno4tine Fn interpretarea le.ilor sau principiilor biolo.ice. Tot a4a! dac; la D?i8ic;E nu se dep;4e4te ni"elul descripti" al interpret;rii! nici pro=esorul de c6i+ie sau cel de +ate+atic; nu poate inte.ra aceste

%%*

cuno4tine Fn predarea disciplinelor respecti"e. Trans=erul 4i inte.rarea ur=br+aiilor din do+eniul 4tiinelor particulare Fn cel al sociolo.iei este posibil Fn ca8ul Fn care la disciplinele particulare se a#un.e la ni"elul de interpretare al +eta4tiinei. Fn acest ca8! este Fnlesnit; parcur.erea dru+ului cunoa4terii de la date 4i =apte concrete! la le.i 4i principii particulare ale di=eritelor 4tiine! apoi la .enerali8;ri sociolo.ice 4i =iloso=ice 4i de aici la aplic;ri pluridisciplinare 4i interdisciplinare. In consecin;! corelarea adec"at; a ni"elurilor de abstracti8are 4i .enerali8are a cuno4tinelor cu structurile co.niti"e ale ele"ilor! repre8int; o proble+; c6eie Fn =unda+entarea 4i de8"oltarea .Indirii 4tiini=ice! interdisciplinare a acestora. Deci! nu este "orba de o proble+; pur +etodolo.ic;! care poate =i l;sat; doar pe sea+a pro=esorului! ci de un principiu =unda+ental al didacticii conte+porane! care trebuie a"ut Fn "edere Fnc; Fn =a8a select;rii 4i inte.r;rii in=or+aiilor 4tiini=ice Fn coninutul obiectelor de Fn";;+Int. 7I. . .&. Detalierea coninutului disciplinelor de Fn";;+Int Fn didactica +odern;! procesul de Fn";are este considerat ca acti"itate obiectual-+telectual;. Asi.urarea caracterului acti" al cunoa4terii Fn procesul de Fn";;+Int presupune 4i adaptarea coninutului %%* obiectelor de Fn";;+Int la speci=icul acti"it;ii 4colare. A preda nu este sinoni+ cu a spune! a e(pune' coninutul nu se constituie din cuno4tine .ata =;cute. Oricare obiect de Fn";;+Int cuprinde un ansa+blu de date. =apte! ele+ente! aciuni 4i operaii! sarcini 4i proble+e! cu care ele"ii trebuie s; opere8e con4tient pentru a a#un.e prin e=ort propriu atIt la eseniali8area 4i .enerali8area in=or+aiilor! cIt 4i la dobIndirea unor capacit;i de aplicare a lor Fn di"erse do+enii ale acti"it;ii didactice. Transpunerea acestui de8iderat Fn pro.ra+e 4i +anuale 4colare presupune e=ectuarea a dou; de+ersuri: selectarea! operaionali8area 4i e4alonarea cuno4tinelor Fn structuri 4i siste+e de cuno4tine descriind 4irul aciunilor 4i operaiilor ,obiectuale-intelectuale- care sunt strict necesare re8ol";rii proble+elor 4i asi+il;rii in=or+aiilor. Apoi. transpunerea cuno4tinelor Fn ter+eni de aciuni! operaii! conduite +;surabile 4i e"aluabile! ast=el ca ele"ul s; =ie nu Fn situaia de a stoca ,+e+ora- cantit;i de in=or+aii! ci de a soluiona situaii! sarcini! proble+e co.niti"e! teoretice 4i practice. 7I. . .1. I+plicaii +etodice Toate cerinele lo.ico-4tiini=ice 4i psi6opeda.o.ice pri"ind elaborarea coninutului Fn";;+Intului se obiecti"ea8; Fn +odul Fn care sunt elaborate pro.ra+ele 4i +anualele 4colare. I+plicaiile +etodice care decur. de aici "i8ea8; ur+;toarele aspecte principale: - e4alonarea adec"at; a siste+ului in=or+aional! FncepInd de la in=or+aiile cele +ai ele+entare 4i a#un.Ind pIn; la cele +ai .enerale! Fn con=or+itate cu cerinele psi6opeda.o.ice ale de+ersului co.niti" didactic - corelarea lo.icii 4tiinei cu lo.ica didacticii Fn elaborarea 4i structurarea coninutului obiectelor de Fn";;+Int - asi.urarea particip;rii acti"e a ele"ilor Fn asi+ilarea con4tient; a in=or+aiilor prin prelucrarea lor cu +etode "ariate 4i acti"i8ante! precu+ 4i cu +i#loace didactice adec"ate - adaptarea in=or+aiilor 4tiini=ice 4i a +odalit;ilor de operare cu ele! la ni"elul de de8"oltare a ele"ilor! a"Ind Fn "edere atIt in=or+aiile asi+ilate anterior! cIt 4i capacit;ile lor intelectuale 4i psi6ice .enerale - redactarea coninutului obiectelor de Fn";;+Int Fntr-un li+ba# 4tiini=ic adec"at! accesibil pentru ele"i Fn raport cu "ocabularul 4i cu +odul lor de .Indire - di=erenierea coninutului obiectelor de Fn";;+Int sub aspect calitati" a"Ind Fn "edere! pe lIn.; particularit;ile de "Irst; 4i pe cele indi"iduale ale ele"ilor. Toate aceste cerine se aplic; Fn elaborarea pro.ra+elor 4i +anualelor nu prin.si+pla adaptare a coninuturilor la ni"elul dat de de8"oltare a ele"ilor! ci 4i Fn perspecti"a =or+;rii 4i

%%2

de8"olt;rii lor Fn concordant; cu obiecti"ele instructi"-educati"e stabilite Fn +od obiecti". 7I.0. Transpunerea coninutului Fn docu+ente 4i suporturi Cercet;rile 4tiini=ice +ai recente asupra +oderni8;rii coninutului Fn";;+Intului acord; o atenie deosebit; aplic;rii criteriilor discutate +ai sus Fn +etodolo.ia elabor;rii concrete a coninutului obiectelor de Fn";;+Int! ceea ce se o.linde4te Fn noile structuri ale planurilor de Fn";;+Int! pro.ra+elor 4i +anualelor 4colare! precu+ 4i Fn apariia unor noi instru+ente de redare 4i "e6iculare a in=or+aiei didactice. 7I. 0. L Planul de Fn";;+Int 4i pro.ra+ele 4colare Planul de Fn";;+Int este docu+entul de stat Fn care se conse+nea8; para+etrii .enerali de or.ani8are! ierar6i8are 4i dispunere a coninutului Fn";;+Intului pe cicluri 4colare! ni"eluri 4i tipuri de 4coli! precu+ 4i pe clase 4i obiecte de Fn";;+Int! stabilind nu+;rul de ore s;pt;+Inal ,anual- pentru =iecare din ele. Prin +odul s;u de alc;tuire 4i prin coninutul pe care Fl conse+nea8;! planul de Fn";;+Int re=lect; orient;rile 4tiini=ice! social-politice 4i psi6opeda.o.ice care stau la ba8a or.ani8;rii procesului instructi"-educati" Fn perioada dat;. Ca ur+are! planul de Fn";;+Int se constituie Fntr-un docu+ent per+anent per=ectibil datorit; %%2 dina+icii de8"olt;rii 4tiinei 4i a te6nicii! a trans=or+;rilor econo+ice 4i sociale Fn concordan; cu ceea ce nu+i+ co+and; social;. Ast=el! asupra lui acionea8; orice +odi=icare care se introduce Fn structura siste+ului de Fn";;+Int sau Fn di+ensiunea 4i distribuirea coninutului obiectelor de Fn";;+Int. Fntr-o "i8iune actual;! c6iar interdisciplinar; 4i siste+ic;! planul de Fn";;+Int a dobIndit noi "alene 4i o +u. +ai lar.; s=er; de re=erine. Ca 4i pro.ra+ sau cadru .eneral al educaiei! Dcurriculu+E! planul de Fn";;+Ii are o alt; structur; 4i o alt; orientare peda.o.ic;! Fn pri+a parte! cuprinde scopurile 4i obiecti"ele .enerale ai 4colii! e4alonate pe cicluri 4colare 4i ni"ele de de8"oltare a ele"ilor. In a doua parte! sunt e(plicit conturate acele criterii care au stat la ba8a or.ani8;rii coninutului Fn";;+Intului ,atIt pentru Fn";area D4colar;EL! ca%: 4i pentru Fn";area Dsocial;E-! cu re=eriri la speci=icul di=eritelor discipline sau blocuri de discipline 4colare. In a treia parte! sunt pre8entate acele strate.ii 4i te6nolo.ii didactice 4i e(tradidactice! care au o pondere Fn reali8area di=eritelor acti"it;i educati"e! iar Fn a patra parte! sunt pre8entate acele teste! =i4e standardi8ate! care ser"esc la e"aluarea randa+entului 4colar! atIt la ni"elul disciplinelor predate pe clase! cIt 4i a disciplinelor Fn ansa+blul lor. Coninutul obiectelor de Fn";;+Int este redat sintetic 4i siste+atic Fn pro.ra+ele 4colare! care Fl e4alonea8; Fn capitole! te+e 4i lecii! conducIndu-se dup; pre"ederile 4i concepia adoptat; Fn planul de Fn";;+Int. De alt=el! pro.ra+a 4colar; este docu+entul care re=lect; cel +ai pre.nant criteriile 4tiini=ice 4i psi6opeda.o.ice care stau la ba8a elabor;rii 4i +oderni8;rii coninutului Fn";;+Intului. Acesta este un ar.u+ent Fn plus pentru a considera 4i utili8a pro.ra+a 4colar; ca cel +ai i+portant docu+ent opional! dup; care se conduce pro=esorul Fn toate co+parti+entele +uncii sale didactice ,plani=icare! siste+ati8are! aplicare 4i e"aluare-. In etapa actual;! Fn care +odi=ic;rile pri"ind coninutul Fn";;+Intului sunt tot +ai =rec"ente 4i +ai nu+eroase ca ur+are a necesit;ilor de +oderni8are a Fn";;+Intului! pute+ "orbi de dou; cate.orii de planuri de Fn";;+Int sub aspectul conceperii 4i al =or+ei lor 4i anu+e: planuri tradiionale 4i planuri +oderne. Pri+a cate.orie de planuri de Fn";;+Int re=lect; +aniera tradiional; de dispunere a obiectelor de Fn";;+Int a"Ind Fn "edere or.ani8area lor pe anu+ite .rupe ,u+aniste! realiste! te6nico-practice etc.- Fn +od linear 4i concentric. Cercet;rile care "i8ea8; +oderni8area planului de Fn";;+Int iau Fn considerare interaciunea +ai +ultor criterii Fn care. =oarte =rec"ent! se au Fn "edere! Fn pri+ul rInd! necesit;ile actuale 4i de perspecti"; ale de8"olt;rii societ;ii. Ca 4i criterii de selecie! apar scopul educaiei! siste+ul de sarcini 4i obiecti"e! "alorile sociale. Toate aceste criterii de elaborare a planului de

%%)

Fn";;+Int trebuie s; =ie adoptate din perspecti"a unei culturi +oderne 4i Fn corelaie cu perspecti"a de8"olt;rii psi6o.enetice a ele"ilor! criterii ce se re.;sesc 4i Fn elaborarea 4i structurarea pro.ra+elor 4colare. Orice inter"enie de +oderni8are a concepiei 4i a coninutului planului de Fn";;+Int trebuie s; se re=lecte 4i Fn structura 4i coninutul pro.ra+elor 4colare. Aceast; cerin; =unda+ental; se aplic; Fns; nu nu+ai dinspre planul spre pro.ra+ele 4colare! ci 4i in"ers. Inter"eniile Fn pro.ra+ele di=eritelor obiecte de Fn";;+Int! au e=ectul dorit nu+ai Fn ca8ul Fn care trans=or+;rile aduse sunt Fncorporate Fntr-o "i8iune unitar;! siste+ic; Fn ansa+blul planului de Fn";;+Int. Tendina actual; de de8"oltare a 4tiinei la ni"elul interdisciplinarit;ii F4i i+pune a+prenta pe structura 4i coninutul planurilor 4i pro.ra+elor de Fn";;+Int actuale. Cercet;ri psi6opeda.o.ice des=;4urate Fn di=erite ;ri au Fncercat s; elabore8e +odalit;i 4i =or+e noi de or.ani8are a coninutului Fn";;+Intului Fn planurile de Fn";;+Int! ca de e(e+plu! prin Ddiscipline siste+iceE. Pe aceast; linie se Fnscriu 4i cercet;rile interdisciplinare e=ectuate la noi! care F4i propun s; aborde8e posibilit;ile de predare interdisciplinar;. Din aceste cercet;ri! se pot desprinde cIte"a +odalit;i 4i ni"eluri! relati" distincte! de or.ani8are a coninutului Fn";;+Intului Fn discipline siste+ice: discipline inte.rate! discipline inte.rale! discipline co+ple(e 4i discipline de bloc. La un ni"el superior se situea8; disciplinele inte.rate! care inte.rea8; 4i sinteti8ea8; in=or+aii din di=erite do+enii ale 4tiinelor. In acest ca8! se renun; la lo.ica particular; a di=eritelor 4tiine 4i Fn selecionarea in=or+aiilor se au Fn "edere aspectele co+une ale di=eritelor le.it;i .enerale. Ast=el! Fn An.lia! %%) OJl BJB)BpB# .#. U+nA.p p` +ont ap niu#u BM #o +BAo.pB pi=eiiiBAB Fs u+o.#d iA)p Fs uos.#oid oinu.d .unipB ap B#u.pu.d.pui .iBui IBIB o onpB L.iVBdBpB Lu.snps.pE .puiB#/o#d Fs .unuB#=# U./Bp I/BppOB BA)p l^oc TBiB.d @l MBMO)/ BB nl).lMBI lBcB.d )nBp c./llpBlE MOplBB#.Old B)Ml/Bd.p B pMn/B )/-npuBlunkB LEepi/u .uipio o B BlVo nu Fs ,)ns.nunsuionnB as )-reo n#npB i(Vuad il n BO L#oso#oid tu#irad nBnB- BMOn/))B lB)l)B B)BlpnKnB I/ B/B )npOBl Bdnp nipn. U)^BB$&pT0MM ))BI%0MlO#d @l )Btlired BT BduiBBT as u+o %%0M%0ABI .p %0B)%T0BI nu il ^KA)Z) puBM nuiud ut La#.paA ui ss-upuEAtF Lindsouoo )M/) tncnpoui Lnoi rera M%0IIM0 L,l%0%%%%$] )P )plB)ttK0FMOdlBOO @l al#LBciVLB L)^@I)pBBd)p- )^BBO@GBM)do )AIp)@VO l EJB)JIA k) ap T0)ni i@nui $ reu+u +i B/BI Bordra #nnipo#c U#uBuiBiLBAui ui aon#ncnuiiuoo %0 ).reurc.iloid il ureKci -V- )Mi0ppoui I)i'd)ouoo I )i)onpo.Vui uiid )onpi0M)i l )Ai#Bnu+o lBBurerBABl . I)lnd)$BOO T0)MIlBd)p BJ%0)I)ln/ )/ L^)MM/Q LB'B)BBBB)d %0@il0$np) %TO @M/B+/ lBBI I %0)MLCM)pI/B$) )p LiV)/$)pBl L.#l#p 'BB/ lBniJIA )ZIOM/k L)Mk% Z$)l ))^%0nB+B .p .+ured ui #uBureFcAui .p #o.paiVo +ninuiiuoo B )#iF8iuBl#o il .#.d.ouoa .p ion ut Lundo#d )0 OO/0NT% )IP`Monl Fc .o.iu)iunoop ui Lsns re+ .#i#uiure M$^)iuipii)# BI Ldui# BI .p IMB%)$I)$ #oi+ u8-eV .d reop .uVisod #uns p)McnoiQBd #opuidpsp W" #BAo.pu +noo lg )MB^$$l IOp/T0p T0)Bni/)$)%%/ BI - BOlM/A )d ll - EB/I/p I/T0))$%0 BZ -

% $

-BIcBOJIIO .d MireiBBil0ABI )p T0#o#s.)i0 "! )Mi0iiopl. .p #oi#.#uo Ba#isc/ LUBio#u % un#u.A. l L.aura#sis .+dpsip %$%0))%0 L, p2>% Lcpa-td LA L?OB)M)M L# L2<c>% LMslc. LK- cuon .p pi/o#opopui B l #oui'-BM)do Liooii'i0uuo#ui pa ITua#siren LC#n/sB % +#u.d Bio#saoc B B/TOK/ )#-EioVi0^oo o l .#BMonuoo o .undns.#d B#su.oB \p uoss#oid .p .#up.#d #uns ,Lop piuV.' B La#upos i$^.#uii'l u Ln#n#Bu #opiuiVI nnrauiop uip .puidpsip- ooV +un pu+npEdc aeo8i= .puidpsii L+aiEoat# %0 )^B)pu.d)pui Ai@epi ipi/o B)M)ii&u.ra no L.uidpsip lop#u.#ip .p .pi+iIouno -BJB.8i#.iuis .p BD #n#dB# ui B'/BOO L8oiV ap MopB@idpsp no.pads U.sui@(. )Ai'BuuV# p.ciViscd no LB)ip's) siMBonp. o il cBO LLop tun#dnios LBanpid LBoi8niu up BQe .p #op#.do BJIcBBB il iu up puQnVii#uoo Linpiuu# il BVuiiVE Bui^dpsip no /MBO .puudno u M .pun ui Lndra.(. )i L.#B#noiiMBd )^un#l aoun .#B nu)uiop )#u)#p uip dWduii;psip .+ii#suoo o ))iui)#sis #opuidpsip B .uo..po BMMB i LOP lt)BpO/ IIG)%A B )IBinpnK/ )p )ppAIoQk E L!.pB)@BBI "! ).re.+pn.ns ap .ppAi=s#E Lnidui)3) .p Li# B.#nd IB .#B#/sur l .#B8iB#.u./ .p #Boipu pB#l un no LBiii^diosip T0)u.ui.sB o Lsps#.Aiun #oiLB#i/.Z B.iopuud#ns il B.iBuoi8npuoo ni#u.d ipa# u.#.' pire.#o BJB)8ipiuis ) L.#renoi#red .uidpsip .#u.#ip BM aBipn#s L.ireiun uiipuBl B l .Bpos iiWaZh Llun#Bu .pc aB#suo/ il .iBnoiiBd ionl.^ B)MBnp# uud L.#BO Lc.#B/#.Aiun il )MB^noiQBd il.VE nduio(. .p LB#B#.pisuoo i# .Bod Buidpsip .p PMI/B o L%%0%$ % Ai@epM #oua#uB .#Bpn#s #opu)iuou)# B nVaresire )p )uilBiui o BIBMOM B n.nii)d .uidpsip )#i.i)#ip EM MOB)M.BB .#Bipns .iui#/ouno #opuinuB B.#re8iBnpB.# os)MBuun p LBiu.puad.pui Ai#Bpi Boi/oZ o no LBui^dpsip #iuinuB o-8iui BMl)cui B=op IIGBBIMOMBI .p iu)#sis un .+i#suoo nu )Z. BO p#dB# ut BM/BOO )#BMl)nui .pui#dpsip )p BnBM B).IiV)/$)i L0W7M. dlBl dWdBlldp/lp BdnOO ^I L)$%BI)M/I/ MOpBI^dp/lp #nipBO BI L)MMBdB OO^ B=k UuiB'iB.# pa AiBMl.'ui no#VBn +un B.aBioVBp )'l.#Buun as .#BO ui L.n[uiuti)i .p/Bp ui l 'BO L.#B+oiired #opuidpsip Fn+pn#s B B'BMl.#ui B)#B#u)uiBpun# doos BO KB apun L.iBO@ed.oui .psBp ui MBMB aBipns i# iod )'B#l)'ui apurdpsii W#n+uio B B#Bpos il BOIMOM/I LBoi#BMlo.l BGBIAML Buidpsip B#ui8.#d.# Wi L/IBIB IBBI il .#.pui#(. .p )iiB o )MB )MBO Lndul.(. VB u=n LMOKA.p iuipBBl il +^nMBViui u#B@#oA8ap )#Biiop.ioVns il .iB##u.ouoo #uns LBin#Bu ui B'BIA BJB)JIA .#BO .po il rano.#d L.paoo puo#si .pa apiauiaa .p )'Bl) .po il BVuii .p .Z.^uilouno L@IEM oipiui IBBI ui LQc# - i .psup ui tpu#)Bin @iVuiiVE B).rep).id + L #oun lBBp.id .pAip.iVo l ndoos MBiio in#icsuoo .cBod i .'BMl)iui apui#dpsip ui B .#B8iuB.#o il .#BMl)#ui .p nu)ip0 LBA pi#.#Biu B .#B8iuB/io .p ppAiu il +pB#. .d p Lt#npiuio pi/opi8. il laiuio#BuQE W#.i/otoo E Lc#piuBio.E B Biu.pu.d.pui Boi/oZ .d BJB.8BV as nu L#o#iiiBuuo#+ B .iB8iiiBl#o ap nuaauo LaiBO ui t#un#BB ap'uiiilE Buidpsip a#s. BiB#..#ui Buidpsip B)u.ui.sB o LIMBG )i^B ui Fs Bip.n. ui O alt; +odalitate aplicat; Fn unele ;ri este siste+ul creditelor. Prin ele se renun; la ordinea strict;! uneori ri.id;! 4i Ia continuitatea Fn ti+p ,care de8a"anta#ea8; studiul adulilor-! dar se +enine ponderea unor coninuturi 4i se consider; ca unitate de +;sur; ora de acti"itate 4colar;. ?a; de aceast; +odalitate! siste+ul unit;ilor de "aloare ,B. /c6"art8! %)*>- pune accentul pe =or+are celui care Fn"a;! tar; a +ai considera unitatea orar; ca 4i criteriu de or.ani8are 4i +;surare. Bnitatea c "aloare este conceput; ca o etap; Fn care se "i8ea8; =or+area co+ple(; a unui anu+it ni"el.

% %

/i e+ul unit;ilor de "aloare poate s; =ie F+binat cu concepia +odular;! +odulele de"enind co+ponente ale unit;ilor de "aloare. 7I.0. . 5anualele 4colare 4i alte suporturi Dac; pentru pro=esor docu+entul operaional principal este pro.ra+a 4colar;! pentru ele"! un ase+enea docu+ent este +anualul 4colar. El este pri+ul 4i principalul =actor 4i i8"or de in=or+aie pentru ele". Coninutul Fn";;+Intului proiectat Fn planul de Fn";;+Int 4i e4alonat pe obiecte de Fn";;+Int! capitole 4i te+e Fn pro.ra+ele 4colare! este e(pus pentru ele"! Fn detaliu! Fn +anualul 4colar. In e=ortul +oderni8;rii coninutului Fn";;+Intului! +anualul 4colar este supus! la =el ca celelalte docu+ente de obiecti"are a coninutului Fn";;+Intului! unor trans=or+;ri eseniale! +enite s; transpun; pe ele" din postura lui de a DFnele.eE! de a +e+ora cuno4tinele elaborate 4i siste+ati8ate Dde-a .ataE! Fn subiect acti"! parcur.Ind dru+ul cunoa4terii! redescoperind in=or+aiile 4tiini=ice! Fn 8ilele noastre! +anualul nu +ai poate =i considerat doar ca un i8"or de in=or+are! ci ca un instru+ent de lucru care per+ite 4i i+pune ele"ului adunarea! selectarea! siste+ati8area datelor 4i a =aptelor! prelucrarea acestor in=or+aii prin aciuni 4i operaii co.niti"e! parcur.erea dru+ului de la concretul obiectual la cel lo.ic 4i in"ers! ast=el conco+itent cu asi+ilarea acti"; a in=or+aiilor se asi.ur; 4i de8"oltarea personalit;ii ele"ilor. Al;turi de +anualele tradiionale! Fn 8ilele noastre sunt elaborate 4i alte tipuri de +anuale! ele a"Ind =or+a de +anuale pro.ra+ate! orientate spre descoperire 4i re8ol"are de proble+e! care sunt corelate cu =i4e de lucra! cu caiete de +unc; operaionali8ate 4i care i+pun totodat; =olosirea pe scar; lar.; 4i a +i#loacelor didactice. 5i#loacele didactice! pe de o parte! au +enirea s; =urni8e8e pentru ele"i in=or+aiile necesare 4i eseniale pentru prelucrarea in=or+aiilor cuprinse Fn +anual! iar pe de alt; parte s; asi.ure e=ectuarea acelor operaii +aterial<+ateriali8ate 4i intelectuale care s; asi.ure asi+ilarea acti"; a acestora. Pentru a se asi.ura utili8area +anualelor Fn =uncie de particularit;ile de "Irst;! de .rup 4i indi"iduale ale ele"ilor s-au introdus! Fn ulti+ii ani! 4i Fn Fn";;+Intul ro+Inesc +anualele alternati"e. 7erla. Biblio.ra=ie b Airasian! P.O. ,%)*&-! Proble+e de peda.o.ie conte+poran;! Bucure4ti! "oi. 1 Bernliard! A.! 9ot6er+al! L.! Krs..! ,%))*-! Kandbuc6 Pristisc6e P;da.o.ic! Oein6ei+! Deutsc6er /tudien Blauber.! 7.I. ,%)*&-! 5etoda cercet;rii siste+ice! Editura Atiini=ic;! Bucure4ti Bruner! M. ,%)*$-! Pentru o teorie a instruirii! Editura Didactic; 4i Peda.o.ic;! Bucure4ti Cer.6it! I. ,coord.- ,%)20-! Per=ecionarea leciei Fn 4coala +odern;! Editura Didactic; 4i Peda.o.ic;! Bucure4ti Cuco4! C. ,%))2-! Peda.o.ie! Editura Poliro+! Ia4i DancsulQ! A. ,%)*$-! Coninutul Fn";;+Intului 4i de8"oltarea 4tiinei! Fn D/tudia Bni"ersitatis Babe4-BolQaiE! /eries PsQc6oio.ia-Paeda.o.ia ?erenc8i! CQ.! Kor"at6 A.,%)2$-! Pors8eru oNtatasel+elet! Editura Dacia! Clu#-Napoca ?erenc8i! L! Preda!7. ,%)20-! Pre+ise lo.ico-4tiin=i=ice 4i psi6odidactice ale =or+;rii .Indirii interdisciplinare la ele"i! Fn D9e"ista de peda.o.ieE! nr. % % In6elder! B.! /inclar! K.! Bo"et! 5. ,%)*)-! Fn";area 4i structurile cunoa4terii! Editura

Didactic; 4i Peda.o.ic;! Bucure4ti DLKainaut! L. ,%)2%-! Pro.ra+e de Fn";;+Int 4i educaie per+anent;! Editura Didactic; 4i Peda.o.ic;! Bucure4ti Ionescu! 5.! 7;ideanu! C. ,%)2 -! Coninutul Fn";;+Intului - co+ponent; =unda+ental; a procesului didactic! Fn DDidacticaE! "oi. II din D/inte8e de peda.o.ie conte+poran;E! coord. D. /alade! Editura Didactic; 4i Peda.o.ic;! Bucure4ti L;scu4! 7. ,%)*2-! Ele+ente de psi6opeda.o.ie pentru cadrele didactice te6nice! Clu#-Napoca Pia.et! M. ,%)* -! Di+ensiunile inter disciplinar e ale psi6olo.iei! Editura Didactic; 4i Peda.o.ic;! Bucure4ti /alade! D. ,%)*>-! Dina+is+ul 4tiinei 4i te6nicii conte+porane 4i coninutul Fn";;+Intului! Fn D9e"ista de peda.o.ieE! nr. 1 /e.uin! 9. ,%))%-! Elaboration et +ise un oeu"re des pro.ra++es scolaires. Cuide +et6odolo.iVue! Paris! BNE/CO 9ubinstein! /.L. ,%)1)-! Prinipii i pui ra8"itia psi6olo.6ii! 5osN"a 7;ideanu! C. ,%)22-! Educaia la =rontiera dintre +ilenii! Editura Politic;! Bucure4ti 7;ideanu! C. ,%)21-! Peda.o.ie - .6id pentru pro=esori! Bni"ersitatea DAl.I. Cu8aE! Ia4i 7;ideanu! C. ,%)21-! Pro+o"area interdisciplinarit;ii Fn Fn";;+Intul preuni"ersitar! Bni"ersitatea DAl.I. Cu8aE! Ia4i % CAPITOLBL 7II 5ETODOLOCIA ACTI7IT@II DIDACTICE GNT9E 9BTIN AI C9EATI7ITATE 7ILI. Conceptul de Dte6nolo.ie a instruiriiE Conceptul de Dte6nolo.ie a instruiriiE a =ost "e6iculat Fn +ai +ulte accepiuni! cele +ai =rec"ent FntIlnite =iind ur+;toarele ,I.P. Da"ies! %)*%-: a- Intr-o pri+; accepiune! te6nolo.ia instruirii repre8enta ansa+blul +i#loacelor te6nice de instruire ,care s-a de8"oltat +ai ales datorit; introducerii aplicaiilor =i8icii 4i te6nolo.iei Fn procesul instructi"-educati"-. Aceast; accepiune este caracteristic; anilor L>$! cInd se susinea e(istena unei le.;turi strInse Fntre te6nolo.ia +a4inilor 4i strate.iile de predare 4i Fn";are! suprae"aluIndu-se =unciile 4i posibilit;ile +i#loacelor audio-"i8uale. Ast=el! se considera c; e=iciena pred;rii este asi.urat; de utili8area celui +ai +odern aparat de proiecie sau de "alori=icarea unui laborator audio-"i8ual. Este ade";rat c; trans+iterea! a+pli=icarea! distribuirea 4i reproducerea +aterialului de Fn";at cu a#utorul +i#loacelor te6nice a a"ut un i+pact cu totul deosebit asupra e=icienei procesului instructi"-educati". Ins;! le.;tura dintre dispo8iti"ele te6nice ,denu+ite ele+ente de 6ardXare! Fntr-o ter+inolo.ie +ai recent;- 4i acti"itatea didactic;! nu se constituie de la sine. /; a+inti+ doar c; toate +i#loacele audio-"i8uale utili8ate Fn instruire au =ost create pentru cu totul alte scopuri decIt cel al pred;rii 4i Fn";;rii. Atiinele e(acte =i8ic; - in.inerie +ecanic;! optic;! in.inerie electric;! electronic; c6i+ie - 6Irtie! cerneala! =oto.ra=ia +ate+atica - teoria probabilit;ilor! statistica

% 0

in=or+atica - teoria in=or+aiei! pro.ra+area! siste+ele e(pert cibernetica ginteli.enta arti=icial; Atiinele educaiei peda.o.ia psi6olo.ia l sociolo.ia educaiei ?i.ura l! 7II. Principalele 4tiine care au spri#init de8"oltarea +i#loacelor te6nice de instruire 4i a te6nolo.iei instruirii In =i.ura l .7II. pre8ent;+ 4tiinele care au contribuit la de8"oltarea +i#loacelor te6nice de instruire 4i! i+plicit! a te6nolo.iei instruirii. b- Intr-o alt; accepiune! te6nolo.ia instruirii se re=erea la pro.ra+ele instrucionale propriu8ise! Fn special la acele pro.ra+e denu+ite Fn ter+eni te6nici so=tXare 4i care sunt destinate +a4inilor. La ba8a elabor;rii acestor pro.ra+e! st; corelarea ac6i8iiilor 4tiinelor despre co+porta+ent cu procesul Fn";;rii 4i cu +oti"aia! aparatura =iind considerat; un ele+ent cu i+portan; secundar;! cu rol doar Fn pre8entare. Aceast; accepiune ec6i"alea8; te6nolo.ia instruirii cu producerea 4i utili8area de so=tXare didactic! "alori=icabil sub asistena unor +i#loace te6nice. Ea a ap;rut 4i s-a de8"oltat la inter=erena a trei +ari do+enii 4tiini=ice: 4tiinele despre co+porta+entul u+an! +ate+atica 4i =i8ica! F+preun; cu aplicaiile sale te6nolo.ice. % 0 Contro"ersele Fn interpretarea te6nolo.iei instruirii au condus! uneori! la opunerea =orat; a unor ter+eni 4i sinta.+e peda.o.ice. E(e+ple: 5i#loace 4i +etode de Fn";;+Int tradiionale - +i#loace 4i +etode de Fn";;+Int +oderne! acti"itate didactic; centrat; pe pro=esor - acti"itate didactic; centrat; pe ele"i! +i#loace te6nice de instruire - pro.ra+e! acti"itate centrat; pe predare - acti"itate centrat; pe Fn";are 4.a. A ap;rut c6iar tendina de a considera i8olate unele de altele co+ponente ale procesului de Fn";;+Int a=late +ereu Fn interaciune: obiecti"ele! coninutul instruirii! a.enii aciuni didactice! +i#loacele 4i +etodele de instruire! =or+e de or.ani8are a instruirii etc. In realitate! cele dou; accepiuni asupra te6nolo.iei instruirii trebuie corelate. Conceptul F4i rele"; deplin se+ni=icaia nu+ai prin abordarea tuturor co+ponentelor i+plicate Fn procesul de instruire! prin cunoa4terea 4i respectarea interdependenelor dintre co+ponentele curriculu+ului 4colar: obiecti"e-coninuturi-=or+e de or.ani8are-strate.ii de predare 4i Fn";are-strate.ii de e"aluare. In aceast; abordare +odern;! te6nolo.ia instruirii se+ni=ic; un +od siste+atic de proiectare! reali8are 4i e"aluare a Fntre.ului proces de Fn";are 4i predare! Fn concordan; cu obiecti"ele peda.o.ice asu+ate. Cu alte cu"inte! te6nolo.ia instruirii F4i propune! Fn principal! ur+;toarele: T s; deplase8e accentul +ai +ult spre Fn";are 4i spre re8ultatele Fn";;rii decIt spre predare & s; asi.ure un +ediu propice pentru Fn";are T s; structure8e! s; se.+ente8e 4i s; or.ani8e8e coninuturile instruirii! Fn a4a =el. FncIt acestea s; poat; =i inte.rate Fn structurile co.niti"e ale ele"ilor & s; proiecte8e strate.ii opti+e! adec"ate de predare! Fn";are 4i e"aluare & s; inte.re8e +i#loacele de instruire Fn procesul pred;rii 4i Fn";;rii. Te6nolo.ia instruirii repre8int; un concept inte.rati" 4i dina+ic! alc;tuit din dou; subdi"i8iuni +ai +ari: +etodolo.ia acti"it;ii didactice! +ai bine de8"oltat; 4i cu o istorie +ai Fndelun.at; 4i +i#loacele de Fn";;+Int! o di"i8iune =oarte dina+ic; 4i cu in=luene se+ni=icati"e asupra tuturor co+ponentelor procesului instructi"-educati". 7II. . 5etoda de Fn";;+Int - esena 4i "aloarea ei instructi"-educati"; Bna din co+ponentele eseniale ale curriculu+ului 4colar o constituie +etodolo.ia didactic;! respecti" siste+ul de +etode 4i procedee didactice! care asi.ur; atin.erea obiecti"elor in=or+ati"e 4i =or+ati"e ale Fn";;+Intului. La =el ca orice aciune u+an;! acti"itatea de instruire 4i educare! se situea8; Fntotdeauna Fntrun conte(t concret! deter+inat! Fn interiorul c;ruia e(ist; anu+ite condiii 4i acionea8;

% &

anu+ite "ariabile! anu+ii =actori. Bnele dintre "ariabile sunt bine cunoscute! altele pot =i identi=icate. Dac; unele din "ariabile trebuie acceptate a4a cu+ sunt! e(ist; altele care! dac; sunt +eninute sub control! potL =i adaptate necesit;ilor procesului didactic. A"Ind Fn "edere cele de +ai sus! pute+ contura principalele caracteristici ale acti"it;ilor instructi"-educati"e: S[ an.a#ea8; ca participani! ur+;torii a.eni ai instruirii - pro=esori 4i ele"i S[ au ca puncte de start o +oti"aie a ele"ilor! datorat; con4tienti8;rii obiecti"elor ur+;rite S[ "e6iculea8; anu+ite coninuturi instructi"-educati"e Sc[ recur. la siste+e de +etode de predare 4i Fn";are S[ recur. la +i#loace de instruire S[ i+plic; o anu+it; =or+; de or.ani8are a +uncii S[ ur+;resc re8ultate care sunt supuse aciunii de e"aluare S[ se des=;4oar; Fn con=or+itate cu anu+ite nor+e! re.uli 4i principii etc. % & Fntre ele+entele co+ponente ale procesului instructi"-educati" e(ist; o interdependen; =uncional;! +etoda didactic;! Fneleas; atIt ca +etod; de predare! cIt 4i ca +etod; de Fn";are! #ucInd un rol i+portant. De alt=el! procesul instructi"-educati" repre8int; o acti"itate co+ple(;! constituit; dintr-o continu; F+pletire de aciuni de predare 4i aciuni de Fn";are! Fn cadrul c;rora! +etodolo.ia didactic; ocup; po8iia central; a4a cu+ se poate obser"a Fn =i.ura .7IL: Ele"i Pro=esor Obiecti"e operaionale Obiecti"e operaionale De+ersuri de Fn";are De+ersuri de predare 5etodolo.ia didactic; 5odi=ic;ri Fn personalitatea ele"ilor ,cuno4tine! abilit;i! co+porta+ente etc.9eali8area =eed-bacNului ,percepia pro=esorului! aciuni e=ecti"e 4. a.9e.larea de+ersurilor didactice ?i.ura . 7IL 5odelarea coninutului acti"it;ilor de Fn";are 4i predare Pentru atin.erea obiecti"elor propuse! este necesar ca pro=esorul s; transpun; inteniile Fn aciuni didactice concrete! respecti" s; detalie8e sarcinile pe care ele"ii le au de e=ectuat. Pentru aceasta! el dispune de proceduri acionale 4i co.niti"e speci=ice =i(ate Fn +e+orie prin e(perien; 4i prin studiu indi"idual - strate.ii! te6nici! +etode! procedee de predare co+ponente care alc;tuiesc repertoriul abilit;ilor de predare. Acest repertoriu ia o =or+; concret; Fn =iecare acti"itate tlidactic; 4i se obiecti"ea8; Fn de+ersuri didactice e=ecti"e! care au drept re8ultat +odi=ic;ri Fn structurile co.niti"e! a=ecti"e 4.a. ale ele"ilor. Anu+ite reacii ale ele"ilor! .raie transparenei lor! sunt u4or percepute de pro=esor 4i deci u4or +onitori8ate. E(e+ple: cunoa4terea de=iniiei unei noiuni este de+onstrat; de utili8area noiunii Fn conte(te noi! Fnele.erea unui =eno+en este de+onstrat; de identi=icarea unor aplicaii practice ale acestuia! Fnele.erea sau! di+potri";! con=u8iile! nedu+eririle pot =i sesi8ate .raie co+unic;rii ne"erbale 4.a.+.d. Craie percepiei pro=esorului! +onitori8;rii anu+itor reacii ale ele"ilor 4i e"alu;rii lor! se elaborea8; ansa+blul de criterii care ur+ea8; s; =ie aplicate Fn selecia +etodelor didactice cele +ai adec"ate 4i apoi Fn reali8area e=ecti"; a sec"enelor de instruire 4i educare. E(ist;! Fns;! cu certitudine! +odi=ic;ri Fn personalitatea ele"ilor! care sunt =oarte .reu sau i+posibil de obser"at Fn +od direct' e"idenierea lor constituie obiectul unor studii siste+atice de e"aluare. In conclu8ie! aciunea instracti"-educati"; se pre8int; ca un proces de trans=or+are a o+ului! ce se des=;4oar; Fn condiii speci=ice! Fn care inter"eniile pro=esorului! Fndreptate spre obinerea unor +odi=ic;ri Fn personalitatea ele"ilor! sunt FntI+pinate de propria aciune de

% 1

Fn";are a acestora. E"ident! ceea ce Fntreprinde cadrul didactic! ca aciune e(terioar;! nu se r;s=rIn.e Fn +od auto+at asupra de8"olt;rii ele"ului! ci de"ine condiie a unei sc6i+b;ri nu+ai Fn +;sura Fn care reu4e4te s; an.a#e8e ele"ii Fntr-un e=ort intelectual 4i +otric! Fntr-o tr;ire a=ecti"; 4i +ani=estare "oliional;. % 1 Aciunea de instruire 4i educare tinde s; ia Fn practic; o =or+; de or.ani8are opti+al;' +oda opti+al; de or.ani8are a aciunii instructi"-educati"e! care F+bin; inti+ e=orturile cadrului didactic ele"ilor! se asi.ur; .raie 4i a ceea ce repre8int; +etoda de Fn";;+Int. Conceptul D+etod; de Fn";;+IntE F4i p;strea8; 4i Fn pre8ent se+ni=icaia ori.inar;! F+pru+uta .recescul D+et6odosE! ceea ce Fnsea+n; dru+ spre! cale de ur+at Fn "ederea atin.erii unor se deter+inate Fn prealabil. Aceast; se+ni=icaie s-a p;strat pIn; Fn 8ilele noastre! Fns; s=era 4i coninutul ne s-au e(tins! surprin8Indu-se noi caracteristici ale +etodelor didactice ,No"aN! M.D.! CoXin.! B.D.! %)2&Fn accepiune +odern;! +etodele de Fn";;+Int repre8int; +odalit;i de aciune! instru+en a#utorul c;rora ele"ii! sub Fndru+area pro=esorului sau Fn +od independent! F4i Fnsu4esc cuno4tin =or+ea8; 4i de8"olt; priceperi 4i deprinderi intelectuale 4i practice! aptitudini! atitudini. A Fneleas; ca plan de aciune! +etoda didactic; repre8int; o succesiune de operaii reali8ate Fn "ef atin.erii unui scop! un instru+ent de lucru Fn acti"itatea de cunoa4tere! de =or+are 4i de8"oltare a abilit;i! Btili8area unei +etode de Fn";;+Int i+plic; e(istena unui ansa+blu de operaii +intale 4i pra ale bino+ului educaional! .raie c;rora! c subiectul cunosc;tor! respecti" ele"ul! de8";luie ef e"eni+entelor! proceselor! =eno+enelor Fn +od independent sau aceasta i se de8";luie de c;tre cadrul didac In sens +ai lar.. +etoda de Fn";;+Int repre8int; o practic; raionali8at;! o .enerali8are con=+ de e(periena didactic; sau de e(peri+entul psi6opeda.o.ie 4i care ser"e4te la trans=or+area 4i a+elior naturii u+ane. 5etodolo.ia didactic;! siste+ul +etodele de instruire 4i educare se re=er; la ur+;toarele aspecte: UU[ la +odul cu+ se trans+it 4i se asi+ilea8; cuno4tinele Uc la de8"oltarea unor calit;i intelectuale 4i +orale Uc la controlul dobIndirii cuno4tinelor 4i al =or+;rii abilit;ilor intelectuale 4i practice. 9e8ult; c; +etodele ser"esc la atin.erea a trei scopuri =unda+entale: 9# scopuri de cunoa4tere! care se re=er; la st;pInirea +etodelor 4i nor+elor de .Indire =i scopuri de instruire! care se re=er; la asi+ilarea de cuno4tine! priceperi! deprinderi! te6nic: operaii de lucru 9# scopuri =or+ati"e! care se re=er; la =or+area 4i per=ecionarea tr;s;turilor de personalitate. /e poate spune c; or.ani8area e=icient; a aciunii instructi"-educati"e presupune o c;utare! respec o elaborare +etodic;' din punct de "edere +etodolo.ic! procesul de Fn";;+Int poate =i asi+ilat cu ansa+blu de +etode! Dc;iE de instruire. Acest proces! =iind orientat +ai ales spre obiecti"e de cunoa4tere 4i aciune! adic; spre elaborarea structurilor co.niti"e 4i operaionale noi ale ele"ului! esena +etodei Fn";;+Int re8ult; din Fns;4i esena acti"it;ii de Fn";are ca =or+; speci=ic; a cunoa4terii u+ane supus;! principiu! acelora4i le.i ale cunoa4terii 4tiini=ice. Pri"it; din aceast; perspecti";! +etoda de Fn";;+I repre8int; o cale de acces spre cunoa4terea 4i trans=or+area realit;ii Fncon#ur;toare! spre Fnsu4irea cultur 4tiinei! te6nicii! Fn .eneral! a co+porta+entelor u+ane. .A In didactica +odern;! +etoda de Fn";;+Int este Fneleas; ca un anu+it +od de a proceda! care tine s; plase8e ele"ul Fntr-o situaie de Fn";are! +ai +ult sau +ai puin diri#at;! care s; se

% >

apropie pIn; identi=icare cu una de cercetare 4tiini=ic;! de ur+;rire 4i descoperire a ade";rului 4i de le.are a lui c aspectele practice ale "ieii. Pri"it; ast=el! +etoda poate de"eni o Dcale de descoperire a lucrurile descoperiteE! dup; opinia lui C.N. 7olco". 5etoda didactic; ine de siste+ul condiiilor e(terne ale Fn";;rii! respecti" de acele ele+ente care =a ca Fn";area s; de"in; e=icient; 4i s; i+pulsione8e =or+area 4i de8"oltarea! de"enirea celui care Fn"a; FntrucIt orientea8; 4i Dpro.ra+ea8;E aciunile de predare 4i Fn";are! +etoda r;+Ine +ereu subordonat' acestora 4i se supune ri.orilor lor' deci. +etoda Fnsoe4te! aciunile instructi"-educati"e! dar nu se identi=ic; ci acestea. Fn sens restrIns! +etoda didactic; repre8int; o te6nic; de care pro=esoral 4i ele"ii se =olosesc Fr aciunile de predare 4i Fn";are! ea asi.urInd reali8area! Fn practic; a acti"it;ilor anticipate 4i proiectate +intal! con=or+ unei strate.ii didactice. 9e8ult; c; +etoda e"idenia8; o +odalitate de lucru! o +anier; de a % > aciona practic Fn +od siste+atic 4i plani=icat! un de+ers pro.ra+at care se a=l; Fn per+anen; Fn atenia pro=esorului 4i care constituie pentru acesta subiect de re=lecie. A4a cu+ se poate obser"a Fn =i.ura 0.7II. +etoda de Fn";;+Int! care nu poate =i deta4at; de conte(tul practic! re=lect; caracterul procesual! Fns;4i de+ersul aciunii didactice: c Coninutul \c instruirii 9esurse u+ane 5etoda didactic; A Obiecti"e 9esurse +ateriale A Principii 4i nor+e 7eri=icare! Uc e"aluare 4i p-notare ?i.ura 0. 7II. Interrelaiile +etodei didactice cu co+ponentele procesului de Fn";;+Int la ni"el +icro Pornind de la de=iniia pe care 9o.er 5ucc6ielli ,%)2 - o d; +etodolo.iei - totalitatea +etodelor utili8ate de o 4tiin; 4i teoria .eneral; asupra acestei totalit;i! pute+ de=ini +etodolo.ia didactic; ast=el: teorie 4i practic; a +etodelor de Fn";;+Int! 4tiina care se ocup; cu de=inirea! clasi=icarea 4i "alori=icarea siste+ului +etodelor de Fn";;+Int! ba8ate pe o concepie unitar; despre actul pred;rii 4i Fn";;rii! pe principiile 4i le.ile care stau la ba8a acesteia. 7II.0. /e+iotica 4i i+portana ei pentru +etodolo.ia didactic; Procesul de Fn";are se des=;4oar;! de la un indi"id la altul 4i de la o situaie la alta! Fn condiii e(tre+ de di=erite. Cu toate acestea! principalele condiii care deter+in; 4i susin Fn";area! pot =i asi.urate 4i or.ani8ate Fn anu+ite +oduri. In acti"it;ile de or.ani8are! conducere 4i des=;4urare a procesului de Fn";are apar o serie de Fntreb;ri! cu+ ar =i: DCe tip de acti"itate trebuie s; des=;4oare ele"ul! pentru ca s; dobIndeasc; cuno4tine! priceperi 4i deprinderi intelectuale 4i practice` LE! DCe +i#loace didactice pot =i =olosite Fn acest scop`E! DCu+ se "a putea stabili dac; Fn cadrul procesului de Fn";are 4i predare s -au atins sau nu re8ultatele! per=or+anele! co+petenele! pre=i.urate Fn obiecti"ele operaionale`E 4. a. C;sirea r;spunsurilor la aceste Fntreb;ri ec6i"alea8; cu conturarea unui +odel teoretic al procesului +structi"-educati". Acesta F4i propune s; stabileasc; ce acti"it;i interne 4i e(terne ale ele"ului conduc la atin.erea scopurilor Fn";;rii. Dup; criteriul cronolo.ic! pri+a concepie psi6olo.ic; despre Fn";are a =ost teoria asociaionist;! care susinea un +odel al Fn";;rii ba8at pe diri#area procesului de acu+ulare 4i prelucrare a e(perienei sen8oriale. Condiiile de producere a Fn";;rii pe ba8a asociaiilor au =ost studiate +ai bine de o sut; de ani. e"ideniindu-se 4i li+itele +odelului asociati". Ast=el!

% *

la s=Ir4itul secolului al 3l3-lea! au Fnceput s; cucereasc; teren teoriile Fn";;rii ba8ate pe re=le(ul condiionat! care susineau un +odel al instruirii ba8at pe sti+ularea co.niti"; prin orientarea 4i or.ani8area acti"it;ii practice. Cele dou; +odele ale Fn";;rii au contribuit la =unda+entarea unor +etode de instruire ca po"estirea 4i e(plicaia - care asi.ur; perceperea in=or+aiei! e(erciiul - care =acilitea8; consolidarea anu+itor le.;turi co.niti"e 4i utili8area lor! precu+ 4i la =unda+entarea "eri=ic;rii 4i aprecierii re8ultatelor Fn";;rii! aciuni i+portante pentru re.larea procesului Fn";;rii. % * E(periena practic; a de+onstrat c; nu toate =aptele 4i e"eni+entele le.ate de acti"itatea de Fn";are pot =i e(plicate pe ba8a asociaiilor. /u.esti"! Fn acest sens! este e(e+plul o=erit de T6orndiNe 4i /Ninncr! care arat; c; la Fntrebarea: !!Ce se Fnsu4e4te cInd se Fn"a; o li+b; str;in;`E! r;spunsul Dreacii "erbaleE! respecti" Dle.;turi Fntre cu"intele din li+ba +atern; 4i cu"intele corespun8;toare din li+ba str;in;E! nu este satis=;c;tor. De =apt. procesul Fn";;rii este +ult +ai co+ple(. Pentru a Fnele.e o li+b; str;in; sau pentru a studia o disciplin; 4colar;! nu este su=icient; st;pInirea cu"intelor! a noiunilor! a conceptelor! ci trebuie asi+ilate structurile .enerale Fn care pot =i articulate noiunile 4i conceptele! precu+ 4i relaiile dintre acestea 4i structurile din care ele =ac parte. Acest tip de Fn";are a =ost denu+it de psi6olo.ul a+erican Tol+an Fn";are se+iotic;' aceasta const; Fn Fnsu4irea relaiilor de tipul se+n-se+ni=icant 4i Fn raportarea i+plicit; sau e(plicit; la structuri se+iotice. Ast=el! s-a a#uns la elaborarea unui nou +odel al Fn";;rii - +odelul se+iotic! potri"it c;ruia! instruirea trebuie conceput; ca proces de =or+are la ele"i a procedeelor de acti"itate +intal;. E(e+plu: Le.;tura dintre i+a.inea .enerali8at; a triun.6iului dreptun.6ic 4i cu"Intul Dtriun.6i dreptun.6icE se poate =or+a pe ba8a asociaiilor. Ins; le.;tura dintre cu"Intul Dipotenu8;E 4i conceptul Dsu+a p;tratelor catetelorE presupune raportarea la o structur; se+iotic;' Fn acest ca8 a"e+ de-a =ace cu o le.;tur; de cod! se+iotic;. 9elaiile se+iotice 4i rele"ana lor pentru Fn";area u+an;! au =ost studiate de L./. 7F.otsNi! care a elaborat teoriile se+iotice asupra Fn";;rii' acestea susineau abordarea instruirii ca proces de =or+are la ele"i a siste+elor noionale .enerali8ate 4i a procedeelor de acti"itate +intal;. Pe ba8a teoriilor se+iotice ale Fn";;rii! s-au stabilit noi orient;ri +etodolo.ice pentru procesul de instruire: U /-a =unda+entat "aloarea cu"Intului 4i a li+ba#ului! Fn calitate de instru+ente de instruire! care spri#in; perceperea 4i acti"itatea obiectual;. U /-a =unda+entat rolul interpret;rii! al Fnele.erii 4i al Fnsu4irii relaiilor lo.ice! care spri#in; +e+orarea 4i repre8entarea. U /-a de+onstrat necesitatea includerii Fn sursele Fn";;rii a e(perienei sociale a o+enirii! =i(at; Fn 4tiin;! te6nic;! cultur; 4.a.! desi.ur! al;turi de- e(periena personal;. \ Obiectul co+unic;rii educaionale! respecti" al Fn";;rii! Fl constituie principiile .enerale! cate.oriile! conceptele 4i noiunile! care! dup; ce sunt asi+ilate! se trans=or+; Fn instru+ente ale acti"it;ii +intale etc. In paralel! pe ba8a teoriilor se+iotice ale Fn";;rii s-au =or+ulat principii noi de structurare a procesului instructi"-educati" 4i de or.ani8are a coninutului instruirii: U Procesul de instruire s; nu Fnceap; nu+ai cu particularul! ci 4i cu .eneralul! Fntre.ul sau structura. U Coninuturile instruirii s; =ie abordate 4i parcurse Fn ordinea articul;rii lo.ice a noiunilor! conceptelor 4i principiilor corespun8;toare 4tiinei care asi.ur; coninutul obiectului de Fn";;+Int. U Procesul de Fnsu4ire a cuno4tinelor s; se des=;4oare Fn con=or+itate cu ur+;torii pa4i +etodici: anali8a 4i clasi=icarea unor obiecte concrete! re8ol"area unor clase de proble+e! introducerea siste+elor se+iotice corespun8;toare disciplinei de Fn";;+Int! respecti" 4tiinei

% 2

repre8entate de aceasta Fn 4coal;. A4a cu+ se poate "edea! teoriile se+iotice ale Fn";;rii susin un +odel al instruirii orientat preponderent spre de8"oltarea laturii co.niti"-re=lectorii a ele"ului! dar care nu acoper; "arietatea de ac6i8iii dobIndite de subiectul u+an Fn procesul de Fn";are. Au ap;rut ast=el! teoriile operaionale ale Fn";;rii! care concep procesul instructi"-educati" ca diri#are a acti"it;ii psi6ice a ele"ilor! prin or.ani8area acti"it;ii lor obiectuale 4i "erbale. 9elaionarea acti"it;ilor obiectuale! de +anipulare e=ecti"; a obiectelor 4i a celor "erbale! de denu+ire! 4i desi.nare a lucrurilor! se reali8ea8; .raie principiului interiori8;rii! con=or+ c;ruia structurile co.niti"e ,noiunile! procedurile de operare Fn plan +intal! etc.- deri"; din aciuni practice. Interiori8area! ca =apt psi6olo.ic! nu se produce spontan! de la sine! ci datorit; unui proces didactic denu+it =or+area pe etape a aciunilor +intale 4i a structurilor co.niti"e ,P.I. Calperin! %)*1!%. 9adu. %)*& 4.a.-. % 2 Pentru interiori8area corect; a in=or+aiilor 4i pentru =or+area operaiilor +entale! subiectul cunosc;tor trebuie s; acione8e cu obiectele 4i +odelele 4i s; le descopere esena. A4a cu+ a+ ar;tat +ai sus. +i#locul de reali8are a acestui tip de instruire Fl constituie +etoda pe etape sau +etoda a"ans;rii pro.resi"e: la Fnceput se apelea8; la ele+ente de orientare Fn cadrul aciunilor cu obiectele! apoi se reali8ea8; aciuni "erbale! Fn li+ba# e(tern ,cu "oce tare-! se utili8ea8; ele+ente i+a.istice de orientare ,repre8ent;ri- 4i se a#un.e la structurarea operaiilor +intale 4i a ele+entelor de orientare sub =or+a se+ni=icaiilor ,noiuni-! respecti" la DproduseE ale interiori8;rii. 9eu4ita procesului de interiori8are Fn cadrul instruirii! este condiionat; de utili8area +etodei +odel;rii 4i de respectarea principiului aciunii' pentru ca s; se produc; interiori8area! este necesar ca ele"ul s; acione8e e=ecti" asupra obiectelor sau +odelelor corespun8;toare acestora. 7II.&. /tadiile de de8"oltare ale +etodolo.iei didactice - direcii de cercetare 4i per=ecionare De8"oltarea 4i +oderni8area +etodolo.iei didactice repre8int; un proces continuu! deter+inat de ur+;torii =actori: Uc rit+ul rapid al sc6i+b;rilor care au loc Fn societate Uc cererea crescInd; de educaie Uc e(i.enele care stau Fn =aa procesului de Fn";;+Int -[ proble+atica tot +ai co+ple(; a procesului de predare 4i Fn";are Uc acu+ul;rile din 4tiinele educaiei Uc cre4terea rolului 4tiinelor 4i acu+ul;rile Fnre.istrate Fn do+eniile 4tiini=ice Uc necesitatea de a apropia acti"itatea instructi"-educati"; de cea de cercetare 4tiini=ic; 4.a. Uc necesitatea apropierii practicii 4colare! a pred;rii! de procesul Fn";;rii 4.a. Bna din direciile de ba8; ale per=ecion;rii +etodolo.iei didactice o constituie accentuarea caracterului euristic! de acti"is+ 4i de creati"itate al +etodelor de instruire 4i educare. Alte direcii de +oderni8are 4i per=ecionare a +etodolo.iei didactice! ar putea =i ur+;toarele: 7II.&.%. Asi.urarea caracterului dina+ic 4i desc6is al +etodolo.iei didactice repre8int; o direcie de per=ecionare care sublinia8; necesitatea dep;4irii ideilor e+piris+ului clasic! ba8at pe psi6olo.ia asociaionist;! care susinea c; actul cunoa4terii! independent de +etoda de predare este reductibil la o si+pl; Fnre.istrare prin si+uri! la Dlectura percepti"; a lucrurilorE! la o colectare de i+a.ini despre obiecte ,ele"ul =iind considerat receptor pasi"-! la asocierea i+a.inilor cu substitutele lor "erbale 4i la e"ocarea! la reproducerea lor la cererea pro=esorului. Cu alte cu"inte! ideile e+piris+ului clasic s-au re=lectat Fn procesul didactic Fn practici educaionale le.ate de i+itaie! de e(erciiul natural! de co+unicarea cuno4tinelor prin te(tul scris 4i pe cale oral;. Didactica tradiional; considera c; procesul de predare-Fn";are se des=;4ura Fn con=or+itate cu ur+;toarea ierar6ie a obiecti"elor educaionale: cuno4tine - priceperi 4i obi4nuine -

% )

atitudini 4i capacit;i intelectuale. Ast;8i! aceast; ierar6ie este din ce Fn ce +ai contestat;. Ac6i8iiile din 4tiinele educaiei au de+onstrat i+portana sinte8elor! a atitudinilor 4i capacit;ilor intelectuale! ceea ce conduce la in"ersarea ierar6iei obiecti"elor educaionale: atitudini 4i capacit;i intelectuale - priceperi 4i obi4nuine g cuno4tine. /c6i+b;rile Fnre.istrate Fn Fn";;+Int! +ai ales Fn ulti+ele decenii! au =ost le.ate de cele +ai +ulte ori de elaborarea unor noi +etode de predare 4i Fn";are. Peda.o.ii P. Manet! L./. 7F.otsNi! P.I. Calperin! M. Pia.et 4.a. consider; c; la ba8a Fnsu4irii cuno4tinelor se a=l; aciunea Fn dubla ei iposta8;! de aciune e(tern;! obiectual; 4i aciune +intal;. Pe ba8a re8ultatelor cercet;rilor din do+eniul psi6o.ene8ei cuno4tinelor! 4i al 4tiinelor educaiei! Fn .eneral! s-a conturat o nou; didactic;! o didactic; a +etodelor acti"e! pentru care ele"ul nu +ai este un si+plu receptor de in=or+aii! ci un subiect al cunoa4terii 4i aciunii! al propriei =or+;ri ,I. 9adu! 5. Ionescu! %)2*! 5. Ionescu! I. 9adu ,coord.-! %))1! 5. Ionescu! $$$-. % ) ?uncie de noile e(i.ene ale societ;ii 4i ale Fn";;+Intului! de ac6i8iiile Fnre.istrate Fn despre Fn";are! de pro.resele teoriei 4i practicii instruciei 4i educaiei! =iecare +etod; didactic; a +odi=ic;ri. 5etodolo.ia didactic; a a"ut Fn per+anen; caracter dina+ic 4i a r;+as desc6is; cercf e(peri+ent;rii peda.o.ice. In +od =iresc! la unele +etode s-a renunat! altele au =ost supuse +oderni: desi.ur! au =ost elaborate noi +odalit;i de predare 4i Fn";are. Caracterul dina+ic 4i desc6is al +etodolo.iei didactice la Fnnoiri este deter+inat 4i de rIpe sale cu 4tiine ca: psi6olo.ia! peda.o.ia e(peri+ental;! sociolo.ia educaiei! episte+olo.ia! cibe# in=or+atica! 4.a. 7II.&. . Di"ersi=icarea +etodolo.iei didactice se re=er; la F+bo.;irea ansa+blului de +o prin care relaion;+ di=eritele teorii ale Fn";;rii cu posibilit;ile reale ale ele"ilor. /-a constatat c; +etod; tinde s; pun; Fn corelaie nu+ai anu+ite "ariabile ale procesului didactic! celelalte r;+In u+br;! Fn a=ara controlului i+ediat. In acest sens. 5ircea 5alia ,%)2*- ar;ta c; sub =iecare +eti predare st; ascuns; o ipote8; asupra +ecanis+ului de Fn";are a ele"ului. Con=or+ construciei psi6o.enetice! Fn Fnsu4irea cuno4tinelor 4i Fn =or+area abilit;ilor! se pa dru+ul din e(terior spre interior! de la aciuni +ateriale la noiuni! concepte 4i operaii asupra aceston ce i+plic; +odalit;i di"erse de predare 4i Fn";are. O noiune sau o operaie +intal;! cu+ ar =i ai co+paraia 4.a.! nu se constituie dintr-odat;! spontan! nu+ai cu a#utorul con"ersaiei! al e(e+plelor sau i +etode i8olate. Capul ele"ului - re+arc; I. 9adu 4i 5. Ionescu ,%)2*- nu este pre.;tit pentru a rea lectur; percepti"; direct; a operaiei +intale. De e(e+plu! dac; "o+ pune ele"ul Fn =aa unui plan Fncli: care alunec; o .reutate! el nu "a descoperi de la sine le.ea =i8ic;! nu se "a co+porta ca un =i8ic: persoan;. 5etodele de Fn";;+Int sunt cu ade";rat utile dac; se ine cont de re.istrul Fn care "a lucra e re.istrul acional<de +anipulare obiectual;! re.istrul =i.urai sau re.istrul si+bolic! FntrucIt e(ist; +etodi se pretea8; la utili8are Fn unul din cele trei re.istre +enionate. E(e+plu: 5odelarea io.ico - +ate+atic; se pretea8; la utili8are Fn re.istrul si+bolic! +odelarea obiecii re.istrul acionai s.a.+.d. E(periena a de+onstrat c; oricInd! la orice "Irst;! o noiune +ai di=icil; se asi+ilea8; +ai u4or cu a#utorul unor suporturi concrete! +odele obiectuale! e(e+ple 4i contrae(e+ple etc. Aceast; obser"aZ conduce la necesitatea di"ersi=ic;rii +etodolo.iei de predare dintr-un alt un.6i de "edere. Bnii autori ,I Corte! %)*0- consider; c; +aniera de lucru a pro=esorului este! Fn linii +ari =i(at;! c6iar deter+inat; de sau etapa procesului didactic corespun8;toare. Ast=el! unele +etode didactice! cu+ ar =i e(plicaia! con"ei 4.a. se =olosesc preponderent Fn etapa pred;rii 4i asi+il;rii pariale a cuno4tinelor! altele! ca! de e(en e(erciiul! sunt +ai utile Fn etapa de =i(are 4i consolidare. 9e8ult; c; printre criteriile care stau la stabilirii +etodolo.iei didactice se Fnscriu natura acti"it;ii didactice! coninutul instruirii! =or+eL or.ani8are! +i#loacele de Fn";;+Int utili8ate! etc.! Fn relaie cu te6nicile de in=luenare ale acti"it;: Fn";are pe care o des=;4oar; ele"ii. Desi.ur! toate aceste co+ponente ale procesului de

%0$

Fn";;+Int trebu =ie corelate Fntre ele! Fntr-o "i8iune siste+ic;. E(e+plu: 7alenele psi6opeda.o.ice ale unui +i#loc te6nic de instruire in=luenea8; +ult +etodol procesului de predare si Fn";are. Ast=el! pre8entarea unui =il+ reduce durata e(punerii pro=esoruN con"ersaiei cu ele"ii! c6iar dac; i+a.inile pre8entate sunt Fnsoite de co+entariul "orbit. 9e8ult; c; pro=esorul nu poate s; se re8u+e la o +etod; sau la un .rup restrIns de +etode de pred ci! prin de+ersurile sale didactice s; tind; s; "alori=ice Fn acti"it;ile instructi"-educati"e repertoriul de , raii lo.ice de care este capabil ele"ul de "Irsta respecti";. Apropiind acti"it;ile didactice de potentialit' ele"ilor! pro=esoral nu "a in=luena doar stadiile de de8"oltare intelectual; de#a atinse de ele"! ci 4i st superioare! enunInd cerine +ai co+ple(e 4i reali8Ind ast=el dis#uncta necesar; Fn co+unicarea educaion Mero+e Bruner ,%)*$consider; c; orice te+; din pro.ra+a 4colar; poate =i abordat; 4i pre8entat; Fn =o care s; pun; accent =ie pe aciuni obiectuale! =ie pe i+a.ini! =ie pe +i#loace "erbale. Ale.erea uneia din acf +odalit;i sau co+binarea lor o=er; noi posibilit;i de di"ersi=icare a +etodolo.iei didactice. %0$ 7II.&.0. A+pli=icarea caracterului =or+ati" al +etodelor Educaia =or+al; deine un rol deosebit de i+portant Fn =or+area 4i +odelarea personalit;ii u+ane! FrF pre.;tirea indi"idului pentru acti"itatea post4colar;! Fn care autoinstruirea 4i autoper=ec=ionarea trebuie s; de"in; atribute de=initorii ale sale. In cadrul acestui proces de +odelare! de culturali8are! de inte.rare social; 4i pro=es inal; acionea8; 4i +etodele de lucru ale pro=esorilor 4i ale ele"ilor. P. ti inter+ediul "alorilor care le sunt trans+ise ele"ilor! al a+bianei peda.o.ice! al cli+atului din +acro.rupul 4colar 4i din +icro.rupul clasei! sunt sti+ulate acte de esen; cultural;. In +ediul educaional! caracteri8at de +ultiple in=luene! ele"ul nu deine nu+ai rolul de DreceptorE de +esa#e educaionale! ci! prin inter+ediul +etodelor =olosite! el este deter+inat 4i a#utat s; se an.a#e8e Fn aciuni de "e6iculare 4i c6iar de creare a "alorilor culturale 4i 4tiini=ice. Culti"area dorinei 4i a .ustului pentru nou! sti+ularea c;ut;rilor intelectuale! a descoperirilor! a aspiraiilor creatoare! a Fncerc;rilor literare! artistice! 4tiini=ice! obinerea per=or+anelor intelectuale superioare sunt rodul aciunii +etodelor didactice! aciune care poate constitui un autentic e(erciiu de =or+are co.niti";! +orala=ecti"; 4i estetic; a ele"ilor. 7II.&.&. Accentuarea caracterului practic-aplicati" al +etodelor didactice constituie o- direcie de per=ecionare care deri"; din necesitatea tot +ai e"ident; ca siste+ul de cuno4tine 4i abilit;i intelectuale 4i practice pe care ele"ii le ac6i8iionea8; Fn 4coal; s; =ie re8ultatul particip;rii lor e=ecti"e la acti"itatea din sala de clas;! din laboratoare! cabinete! ateliere! la in"esti.aia 4tiini=ic; etc. Nu+ai Fn acest =el se asi.ur; pre.;tirea necesar; pentru trecerea =;r; +ari di=icult;i de la o treapt; de 4colari8are la alta! de la un .rad de Fn";;+Int la altul 4i se u4urea8; inte.rarea social; 4i pro=esional; a absol"enilor de liceu. 7II.&.1. 9ee"aluarea +etodelor DtradiionaleE se re=er; la trans=or+area unui .rup de +etode! asi+ilate +ult ti+p doar ca +i#loace de trans+itere a cuno4tinelor e( cat6edra! Fn +odalit;i e=iciente de or.ani8are! conducere 4i Fndru+are a acti"it;ii co.niti"e a ele"ilor! de acti"i8are 4i +obili8are a acestora. E(periena practic; a de+onstrat c;! practic! nici o +etod; didactic; nu poate =i utili8at; ca o reet; ri.id; 4i Fn +od i8olat! ci ca un siste+ de procedee! aciuni 4i operaii! care se corelea8; 4i se structurea8; Fntr-un .rup de acti"it;i! Fn =uncie de o sea+; de =actori ,A. DancsuFQ! 5. Ionescu! I. 9adu! D. /alade! %)*)! 5. Ionescu! I. 9adu ,coord-! %))1! 5. Ionescu! $$$-. De ase+enea! Fn siste+ul +etodelor didactice au =ost incluse unele +etode =olosite 4i Fn alte 4tiine: proble+ati8area! descoperirea! al.orit+i8area! +odelarea! anali8a structural;! in=or+ati8area! instruirea asistat; de calculator 4.a. 7II. &.>. Asi.urarea relaiei +etode - +i#loace de Fn";;+Int este o direcie care pretinde ca

%0%

acti"it;ile de predare 4i Fn";are s; nu des=;4oare nu+ai Fn sala de clas;! ci 4i Fn laboratoare! cabinete! ateliere! pe terenuri e(peri+entale etc.! iar +i#loacele de Fn";;+Int s; se utili8e8e ori de cIte ori ele ar putea =i e=iciente! atIt Fn acti"it;ile =rontale! cIt 4i Fn cele de .rup 4i indi"iduale. 7II.1. Clasi=icarea +etodelor de Fn";;+Int Fn ulti+ii ani s-au Fnre.istrat pro.rese re+arcabile re=eritoare la posibilele clasi=ic;ri 4i deli+it;ri Fn I+pul de aciune al +etodolo.iei didactice! la reconsider;ri de concepte peda.o.ice! la raporturile letodolo.iei cu principiile didactice 4i cu +odurile de instruire 4i educare etc. Pro.resele reali8ate pot =i "ideniate 4i prin co+pararea capitolelor destinate +etodelor de Fn";;+Int din +anuale 4i din alte lucr;ri de '=erin;! Fn di"erse +o+ente ale de8"olt;rii Fn";;+Intului ro+Inesc: Peda.o.ie! E.D.P.! Bucure4ti! %)>&' eda.o.ia! partea I 4i partea a II-a! Bni"ersitatea din Clu#-Napoca! %)*1' Peda.o.ie! E.D.P.! Bucure4ti! `*)' Peda.o.ie! Bni"ersitatea din Bucure4ti! %)22' 5etode de Fn";;+Int! E.D.P.! Bucure4ti! %)2$' tda.o.ie! .6id pentru pro=esori. Bni"ersitatea din Ia4i! %)2>' Peda.o.ie! E.D.P.! Bucure4ti! %)) ' Tratat Upeda.o.ie 4colar;. E.D.P.! Bucure4ti! %))>' De+ersuri creati"e Fn predare 4i Fn";are! Editura Presa li"ersitar; Clu#ean;! Clu#-Napoca! $$$ 4.a. %0% Pentru ilustrare! pre8ent;+ cIte"a ta(ono+ii ale +etodelor de Fn";;+Int! "e6iculate de Iu caracter didactic! +ai repre8entati"e: a- Clasi=icarea +etodelor didactice clasice - dup; /t. /toian: O 5etode ba8ate pe aciune: TT e(erciiul " lucr;rile de laborator TT lucr;rile de atelier " +unca cu +anualul 4i cartea D 5etode iconice ,la ni"elul pri+ului siste+ de se+nali8are-: ET de+onstraia TT obser"area " e(cursiile 4i "i8itele O 5etode si+bolice ,la ni"elul celui de al doilea siste+ de se+nali8are-: TUY e(punerea TT con"ersaia b- Clasi=icarea +etodelor didactice Fn =uncie de scopul didactic ur+;rit: D 5etode de predare a +aterialului nou! de =i(are a cuno4tinelor! de =or+are a priceperilor 4i deprinder TT e(punerea ,prele.erea! e(plicaia- TT con"ersaia TT de+onstraia TT +unca cu +anualul 4i cartea ET obser"area independent; TUT e(erciiul D 5etode de "eri=icare 4i apreciere a cuno4tinelor! priceperilor 4i deprinderilor: TY "eri=icarea oral; TT lucr;rile scrise N. "eri=icarea cu a#utorul +a4inilor c- Clasi=icarea +etodelor de Fn";;+Int Fn Peda.o.ie - A. DancsulQ! 5. Ionescu! I. 9adu! D. /i E.D.P.! Bucure4ti! %)*): TT e(punerea siste+atic; a cuno4tinelor " con"ersaia TT proble+ati8area ,Fn";area prin proble+e! instruirea proble+ati8at;" +odelarea " de+onstraia " e(peri+entul TY e(erciiul " +etoda acti"it;ii pe .rupe

%0

TT +etoda acti"it;ii independente TEY instruirea pro.ra+at; " +etode de "eri=icare 4i e"aluare d- Clasi=icarea +etodelor de Fn";;+Int Fn 5etode de Fn";;+Int -I. Cer.6it! E.D.P.! Bucure4ti! %)2$: O 5etode de co+unicare oral;: s. +etode e(po8iti"e ,a=ir+ati"e" +etode intero.ati"e ,con"ersati"e! dialo.ate" +etoda discuiilor 4i de8baterilor TT +etoda proble+ati8;rii ,instruirea prin proble+ati8areD 5etode de co+unicare ba8ate pe li+ba#ul intern TT re=lecia personal; %0 D 5etode de co+unicare scris; UUY lectura 0 5etode de e(plorare a realit;ii: " +etode de e(plorare ne+i#locit; ,direct;- a realit;ii: -[U obser"aia siste+atic; 4i independent; -TU e(peri+entul " +etode de e(plorare +i#locit; ,indirect;- a realit;ii: -TU +etode de+onstrati"e -TU +etode de +odelare D 5etode ba8ate pe aciune ,operaionale sau practice-: " +etode ba8ate pe aciune real; ,autentic;-: -TU e(erciiul -TU studiul de ca8 -TU proiectul sau te+a de cercetare-aciune -TU lucr;rile practice TUY +etode de si+ulare ,ba8ate pe aciunea =icti";-: -[ +etoda #ocurilor -TU +etoda dra+ati8;rii ,Fn";area prin dra+ati8are-TU Fn";area pe si+ulatoare O Instruirea pro.ra+at; ,Fn";;+Intul pro.ra+ate- Clasi=icarea +etodelor de Fn";;+Int Fn Peda.o.ie - Ioan Nicola! E.D.P.! Bucure4ti! %)) 4i Fn Tratat de peda.o.ie 4colar; - Ioan Nicola! E.D.P.! Bucure4ti! %))> &. 0 5etode 4i procedee e(po8iti"-euristice: " po"estirea " e(plicaia N! prele.erea " con"ersaia s proble+ati8area " descoperirea TT de+onstraia " +odelarea " obser"aiile independente " +unca cu +anualul 4i alte c;ri " lucr;rile e(peri+entale " lucr;rile practice 4i aplicati"e " lucrul Fn .rup O 5etode 4i procedee al.orit+ice: " al.orit+i8area " instruirea pro.ra+at; " e(erciiul 0 5etode 4i procedee e"aluati"-sti+ulati"e: " obser"area 4i aprecierea "erbal; " c6estionarea oral; TUY lucr;rile scrise TT testele doci+olo.ice TT "eri=icarea prin lucr;ri practice " e(a+enele TT sc;rile de apreciere ET "eri=icarea cu a#utorul +a4inilor %00 =- Clasi=icarea +etodelor de Fn";;+Int Fn De+ersuri creati"e Fn predare 4i Fn";are - 5iron Io Editura Presa Bni"ersitar; Clu#ean;! Clu#-Napoca! $$$ D 5etode de trans+itere 4i Fnsu4ire a cuno4tinelor: TT +etode de co+unicare oral;: -TU +etode de co+unicare oral; e(po8iti";: - e(punerea - e(punerea cu oponent - po"estirea - descrierea

%00

- e(plicaia - in=or+area - prele.erea 4colar; - prele.erea-de8batere - con=erina-de8batere - cursul +a.istral -TU +etode de co+unicare oral; con"ersati";: - con"ersaia - discuia - de8baterea - asaltul de idei - coloc"iul -TU +etoda proble+ati8;rii " +etode de co+unicare scris;: -TU lectura ,e(plicati";! diri#at;- -TU acti"itatea cu +anualul NN +etode de co+unicare la ni"elul li+ba#ului intern: -TU re=lecia personal; -TU introspecia O 5etode de cercetare a realit;ii: TT +etode de cercetare direct; a realit;ii: -TU obser"aia siste+atic; 4i independent; b[ e(peri+entul -TU abordarea euristic; ,Fn plan +aterial-[ Fn";area prin descoperire ,Fn plan +aterial- " +etode de cercetare indirect; a realit;ii: ETU abordarea euristic; ,Fn plan +ental-TU Fn";area prin descoperire ,Fn plan +entalbT- de+onstraia -[ +odelarea D 5etode ba8ate pe aciunea practic;: UT +etode de aciune real;: : -TU e(erciiul -[ re8ol";rile de proble+e -TU al.orit+i8area -TU lucr;rile practice -YU studiul de ca8 -TU proiectul<te+a de cercetare TT +etode de aciune si+ulat;: -[ #ocuri didactice -[U #ocuri de si+ulare D Instruirea 4i autoinstruirea asistate de calculator. %0& Di=erenele dintre clasi=ic;rile de +ai sus e"idenia8;! pe de o parte! caracterul dina+ic al +etodolo.iei didactice 4i! pe de alt; parte! pro.resul reali8at! Fn ti+p! Fn do+eniul peda.o.iei Fn";;rii. 5oderni8area +etodelor didactice de la pri+ele lor =or+e: co+unicarea oral; sub =or+a naraiunii! a po"estii Li apoi la con"ersaia +aieutic;! +etodele ap;rute o dat; cu in"entarea tiparului! cele susinute de curentele educaiei noi etc.! pIn; la +etodele cu care se operea8; Fn didactica +odern;: proble+ati8area! Fn";area crin descoperire! +odelarea! studiul de ca8! instruirea 4i autoinstruirea asistate de calculator 4.a.! constituie un proces care a contribuit 4i contribuie la cre4terea e=icienei actului educaional. De e(e+plu! +etodele "erbale! care +ult ti+p au =ost sin.urele la dispo8iia pro=esorului! sunt utili8ate ast;8i al;turi de alte cate.orii de +etode "alidate Fn practica instruirii. De alt=el! +etodele "erbale nu pot =i abandonate! Fn ciuda nu+eroaselor critici! care li se aduc! uneori #usti=icat. Educaia r;+Ine un act de

%0&

co+unicare! care presupune utili8are de cu"inte! pre8entare de =apte! de procese! ceea ce i+plic;! Fn +od =iresc! ne"oia de propo8iio-nali8are! de inte.rare conceptual; prin inter+ediul cu"Intului. Cu atIt +ai +ult cu cIt! co+unicarea oral; se caracteri8ea8; printr-o +are =le(ibilitate. Ea o=er; pro=esorului posibilitatea de a =i spontan! de a seleciona +esa#ul Fn =uncie de speci=icul te+ei! de ni"elul 4i repertoriul co.niti" al auditoriului! de disponibilit;ile de ti+p 4.a.+.d. De ase+enea! +etodele de co+unicare la ni"elul li+ba#ului intern sunt tot +ai necesare FntrucIt o+ul are la dispo8iie din ce Fn ce +ai puin ti+p pentru asi+ilarea 4i prelucrarea datelor 4i =aptelor realit;ii Fncon#ur;toare! datorit; rit+ului alert Fn care acestea se derulea8; 4i datorit; cre4terii co+ple(it;ii interdependenelor dintre =eno+ene! a pro=un8i+ii acestora. In acest sens! Mean Pia.et ,%)* -! considera re=lecia interioar; 4i abstract; ca una dintre cele +ai .eneroase +etode! cu o +are "aloare descoperitoare 4i un rol de +e+ento pentru pro=esori 4i ele"i. De ase+enea! Ioan Cer.6it ,%)2$! pa.. %0*-%02-! arat; c;: D...operInd Fn plan interior cu obiecte 4i =apte i+a.inate! re=lecia este .eneratoare de noi structuri operatorii 4i co.niti"e. Construciile deliberate ale .Indirii 4i ale i+a.inaiei sunt de neconceput =;r; +editaie personal;. ?;r; re=lecie nu e(ist; cunoa4tere! elaborare! creaie' si+pla in=or+aie nu este ade";rat; cunoa4tereE. 9e=lecia personal; presupune o concentrare Fn sine! Fntr-un +o+ent li+itat de lucid; retr;ire a Fntre.ii e(istene' ea i+plic; un ti+p interior! de +are pro=un8i+e 4i de autentic; tensiune! pe care ceasornicul nu-% poate +;sura. Consideraiile de +ai sus! sper;+ s; aib; rol de +e+ento pentru cadrele didactice! care trebuie s; .;seasc; ti+p 4i =or+e de e(ersare a re=leciei ele"ilor 4i de eseniali8are a acesteia. O ase+enea necesitate presupune descon.estionarea pro.ra+elor 4i +anualelor 4colare! reducerea supraFnc;rc;rii in=or+aionale! or.ani8area raional; a ti+pului necesar lecturii! studiului indi"idual 4i re=leciei personale. 7II.>. Acti"i8area ele"ilor - condiie a reu4itei 4colare 7II. >.%. De=iniia acti"i8;rii Acti"i8area ele"ilor repre8int; o suit; de aciuni de instruire<autoinstruire! de de8"oltare 4i +odelare a personalit;ii lor prin sti+ularea 4i diri#area +etodic; a acti"it;ii pe care o des=;4oar;. Aceast; suit; de aciuni cuprinde! Fn principal: O sti+ularea 4i culti"area interesului ele"ilor pentru cunoa4tere C[ "alori=icarea inteli.enei ele"ilor 4i a celorlaltor =uncii psi6ice ale acestora prin e=ortul pe care ei Fl depun O =or+area 4F e(ersarea la ele"i capacit;ii de Fnsu4ire a cuno4tinelor O =or+area 4i e(ersarea la ele"i a abilit;ilor de orientare autono+; Fn proble+e practice %01 C- culti"area spiritului in"esti.ati"! a c;ut;rilor personale 4i a atitudinii episte+ice prin antrer ele"ilor Fn or.ani8area! conducerea! des=;4urarea 4i e"aluarea acti"it;ii didactice 4colare 4i e(tra4colare Ionescu! %)2$! $$$-. Acti"i8area const;! deci! Fn +obili8area<an.a#area intens; a tuturor =orele psi6ice de cunoa4tere : creaie ale ele"ilor! Fn scopul obinerii Fn procesul de Fn";;+Int a unor per=or+ane +a(i+e! Fnsoite con' de e=ecte instructi"-educati"e cu rol po8iti" pentru de8"oltarea tuturor co+ponentelor personalit;ii. Fntr-o alt; "i8iune! reducionist;! acti"i8area ar consta Fn antrenarea ele"ilor Fn toate =or+eli acti"itate 4colar; - independente 4i neindependente! Fn cre4terea treptat; a e=ortului depus de ace4tia! pentn a#uta s; se Fnscrie Fn curba e=ortului ,"e8i =i.ura &.7IL-: c ti"itatea Fn";;rii Vn .

%01

2O *$ =in CA &$ cn $ -%$ n

cc fr

TEEW -Tccc

luni +ari +iercuri #oi "ineri sI+b;t; 8ilele s;pt;+Inii ?i.. &. 7IL Curba e=ortului A"Ind Fn "edere consideraiile de +ai sus! re8ult; c; acti"i8area constituie atIt un re8ultat al proces lui instructi"-educati"! cIt 4i o pre+is; a instruciei 4i autoinstruciei de ni"el superior. In aceast; ultin calitate! acti"i8area i+plic; utili8area unui ansa+blu de +i#loace psi6opeda.o.ice cu rolul de a an.a indi"idualitatea =iec;rui ele" Fn procesul didactic! Fn +od constant 4i continuu. ConsiderInd acti"i8area W re8ultat al procesului instructi"-educati"! a+inti+ =aptul c; utili8area +etodelor de Fn";;+Int acti"e asi.u structurarea proceselor 4i +ecanis+elor .Indirii! precu+ 4i o +oti"aie adec"at; pentru Fn";are! aciune cercetare. 7II. >. . E(i.ene ale acti"i8;rii Aciunile de acti"i8are a ele"ilor Fn procesul de Fn";;+Int di=er; de la o etap; la alta a de8"olt;r onto.enetice! Fn =uncie de: atitudinea ele"ilor =a; de Fndatoririle 4colare! de .radul con4tienti8;rii scopurilor : obiecti"elor de reali8at! de natura intereselor care stau la ba8a acti"it;ii lor! de ni"elul de de8"oltare i proceselor psi6ice 4.a.+.d. 5odalit;ile concrete de antrenare a ele"ilor Fn procesul didactic sunt +ultiple f neuni=or+ distribuite pe parcursul treptelor de 4colari8are! ceea ce i+pune respectarea ur+;toarelor e(i.ent .enerale ale acti"i8;rii: 7II.>. .%. Pre.;tirea psi6olo.ic; pentru Fn";are Este o cerin; absolut necesar; FntrucIt an.a#area ele"ilor Fn instruire 4i autoinstruire este di=icil d, reali8at Fn absena unei ba8e +oti"aionale adec"ate' natura +oti"aiei! =ora ei dina+i8atoare deter+ini' calitatea Fn";;rii. 5oti"aia repre8int; un i+puls interior! o tensiune interioar; orientat; spre reali8area unui scop acceptat subiecti"' ea are =uncii de acti"i8are! orientare! diri#are 4i conducere a conduitei ele"ului spre scopul %0> pentru care s-a optat 4i pe care ele"ul %-a acceptat. De ase+enea! +oti"aia asi.ur; sensul 4i coerena intern; a conduitei! +i#locind stabilirea! acceptarea 4i atin.erea unor scopuri con4tienti8ate. /ensibili8area! respecti" orientarea ateniei! a interesului spre ceea ce ur+ea8; s; =ie Fn";at! #oac;! de ase+enea! un rol i+portant Fn procesul Fn";;rii. In calitate de "eri.; indispensabil; 4i de condiie a Fn";;rii! sensibili8area presupune crearea surpri8ei! a +o+entelor de dis#unctie Fntre ineditul situaiei pre8entate 4i a4tept;rii ele"ilor! precu+ 4i luarea Fn considerare a =actorilor care u4urea8; =or+area percepiei ,"e8i =i.ura 1.7IL-. Fn plan psi6olo.ic! sensibili8area "i8ea8; pre.;tirea actului percepti"! care constituie punctul de start Fn cunoa4terea realit;ii Fncon#ur;toare de c;tre ele"i. Este necesar s; ur+e8e =a+iliari8area ele"ilor cu coninutul de Fn";at! prin e=ort propriu! o=erindu-li-se +aterial =aptic! propunIndu-li-se anu+ite acti"it;i Fn le.;tur; cu acest +aterial 4i te6nici +entale de

%0>

lucru. A+inti+! de ase+enea! i+portana pe care o au crearea 4i +eninerea unui cli+at de Fncredere 4i asi.urarea unei at+os=ere de lucru sti+ulatoare. Cli+atul peda.o.ic are ca =unda+ent relaiile interindi"iduale stabilite Fntre pro=esor 4i ele"i 4i Fntre ele"i! relaii care pot =i sti+ulatoare sau! di+potri";! =renatoare. Corectitudinea! sinceritatea! +odestia! tactul Fn raporturile interpersonale! culti"area ade";rului 4i pasiunea pentru +unc; contribuie la crearea unui cli+at toni=iant 4i an.a#ant! bene=ic pentru Lreu4ita acti"it;ilor de instruire 4i autoinstruire. E"eni+ente ?actori co.niti"i ?actori +oti"aionali ?actori e+oionali Percepia ?i.. 1.7II. ?actori care =acilitea8; =or+area percepiei 7II. >. . . /urse de distorsiune 4i pre"enirea lor In co+unicarea educaional; pot ap;rea perturbaii! la ba8a c;rora stau cau8e di=erite! perturbaii care pot =i .rupate ast=el: [U perturbaii deter+inate de proiectarea neadec"at; a acti"it;ii didactice [b perturbaii deter+inate de or.ani8area 4i reali8area de=ectuoas; a pred;rii 4i Fn";;rii [- perturbaii deter+inate de +ediul a+biental [- distorsiuni cau8ate de starea de oboseal; sau neatenie a ele"ilor sau a pro=esorului [- distorsiuni cau8ate de in6ibiia ele"ilor sau a pro=esorului [U perturbaii datorate incon.ruenei psi6olo.ice 4i a=ecti"e etc. Toate aceste cau8e Fn.reunea8; co+unicarea peda.o.ic;! .enerInd di=icult;i Fn trans+iterea! perceperea 4i receptarea in=or+aiilor 4i c6iar +odi=icarea sensului iniial al +esa#ului trans+is. Trans+iterea! receptarea! perceperea 4i asi+ilarea in=or+aiilor sunt posibile .raie intersect;rii repertoriilor pro=esorului 4i ele"ilor! deci repertoriului co+un! care =acilitea8; co+unicarea dintre pro=esor 4i ele"i. 9epertoriul co.niti" 4i co+porta+ental se re=er; la siste+ul de noiuni! operaii 4i aciuni +intale! re.uli %0* 4i ac6i8iii cu care operea8; indi"idul. 9epertoriul co+un ,spaiul 6a4urat din =i.ura >.7II.- se re=eri siste+ul de noiuni! operaii! aciuni +intale! ac6i8iii 4i aciuni utili8ate de bino+ul pro=esor-ele"! sau! d cu+ arat; Ion 9adu! la "ocabularul co+un! la re.ulile de construire a +esa#ului! la aparatul lo.ic al .Ind care concur; la structurarea +esa#ului. 9P ?i.ura >. 7II. 5odel pentru e"idenierea repertoriului co+un Co+unicarea educaional; este posibil; dac; repertoriul co+un! respecti" intersecia repertoriiZ pro=esorului ,9p- 4i ale ele"ilor ,9E- are o "aloare po8iti"; destul de +are pentru a =ace +esa#ul re8istent perturbaii 4i pentru a e"ita ast=el distorsiunile 4i consecinele lor nedorite. O anu+it; dis#uncie e(ist; Fntc deauna! ea este c6iar de dorit pentru a antrena ele"ii 4i acti"i8a ele"ii! prin tre8irea interesului lor. Ins;! da repertoriul co+un este prea +ic! co+unicarea nu se poate reali8a! ele"ii neputInd s; recepione8e +esa#i Dac; repertoriul co+un este prea +are! scade interesul 4i +oti"aia ele"ilor! co+unicarea educaiona de"enind ine=icient;. 7II. >. .0. Or.ani8area 4i des=;4urarea raional; a Fn";;rii repre8int; o e(i.en; care se re=er; ur+;toarele aspecte: [U Includerea cIt +ai +ultor anali8atori Fn procesul de percepere a in=or+aiilor 4i asi.urare recept;rii =eno+enului psi6ic Fn co+ple(itatea sa. Fntotdeauna aciunea co+ple(; 4i con#u.at; a tuturc Fnsu4irilor obiectului studiat are un e=ect +ai +are! +ai si.ur 4i +ai i+portant! FntrucIt ansa+blul e(citaiile acionea8; +ai puternic 4i +ai si.ur decIt e(citanii i8olai. Pe

%0*

de alt; parte! din punct de "edere =i8iolo.ic includerea succesi"; 4i alternati"; a di=eriilor anali8atori Fn percepie reduce epui8area ner"oas;! eli+in oboseala! u4urea8; perceperea co+plet; 4i acti"; a coninuturilor de studiat. [- Crearea unor =ocare de e(citabilitate opti+; la ni"elul scoarei cerebrale. Perceperea clar; co+plet; 4i corect; a coninutului predat necesit; un e=ort de atenie din partea ele"ilor. Din punct de "eder =i8iolo.ic! stareaL de atenie se traduce prin e(istena Fn scoara cerebral; a unor condiii =a"orabile di e(citabilitate! a unor re.iuni cu e(citabilitate opti+;! care contribuie la =or+area re=le(elor condiionate noi 4 la elaborarea di=erenierilor Fntre coninuturi relati" ase+;n;toare. Pentru crearea unor =ocare de e(citabilit;i Fn scoara cerebral;! un rol aparte Fl #oac; Dre=le(ul de orientareE sau re=le(ul Dce se FntI+pl;E! .enerat df introducerea ele+entelor de noutate Fn coninuturile 4i Fn =or+a pred;rii 4i Fn";;rii! ele+ente care pot tre8 interesul! curio8itatea 4i pot sti+ula c;ut;rile intelectuale ale ele"ilor. [U Elaborarea 4i e(ersarea in6ibiiei de di=ereniere Fn perceperea! anali8a! co+pararea ele+enteloi ase+;n;toare 4i di=erite ale +aterialului =aptic pre8entat. In6ibiia de di=ereniere repre8int; +ecanis+ul =i8iolo.ic care spri#in; des=;4urarea operaiilor .Indirii: anali8a! sinte8a! co+paraia! abstracti8area 4.a. Dac; di=erenierea optic;! auditi";! c6ineste8ic; etc. este insu=icient;! apar erori tipice Fn perceperea 4i asi+ilarea coninutului ideatic trans+is. E(e+plu: Dac; Fntr-o situaie de instruire di=erenierea optic; este insu=icient;! ele"ii pot .enerali8a un aspect neesenial al coninutului predat! substituind notele eseniale cu cele neeseniale. Acest =eno+en este deter+inat! de re.ul;! de lipsa de "arietate a e(e+plelor utili8ate pentru ilustrare! Fn aceast; situaie! .Indirea ele"ului tinde s; utili8e8e indicii ase+;n;tori o=erii de datele percepiei! care sunt! de =apt! +ai bine stabili8ai! dar care %02 conduc la elaborarea .re4it; a conceptelor. /pre e(e+pli=icare! Fn literatura de specialitate se a+intesc con=u8iile pe care le =ac ele"ii Fntre circuitele electrice le.ate Fn serie 4i cele le.ate Fn paralel ,la =i8ic;- sau Fntre di=eritele tipuri de triun.6iuri - dreptun.6ic! isoscel! ec6ilateral ,la .eo+etrie-. [U Includerea ele+entelor co+ponente ale sti+ulilor co+plec4i Fn siste+e inte.ratoare repre8int; o alt; cerin; a Fn";;rii raionale. /ti+ulii co+plec4i se caracteri8ea8; prin =aptul c; se co+pun din +ai +ulte ele+ente! Fntre care se stabilesc corelaii: "olu+! =or+;! +;ri+e! culoare! .reutate etc. [UL F+binarea per+anent; a li+ba#ului cu suporturile intuiti"e! asi.urarea unei interaciuni opti+e Fntre acestea Fn toate etapele procesului didactic: predarea 4i asi+ilarea parial; cu subetapele sale ,sensibili8are! =a+iliari8are! =or+ali8are! "erbali8are! .enerali8are! abstracti8are-! =i(area 4i consolidarea cuno4tinelor! =or+area priceperilor 4i deprinderilor! aplicarea Fn practic;! "eri=icarea! e"aluarea 4i notarea. Cercet;rile Fntreprinse de Ale(andru 9o4ea 4.a.! de+onstrea8; rolul cu"Intului Fn co+unicarea educaional;! aportul s;u la DadIncireaE tuturor proceselor co.niti"e! de la cel al percepiei pIn; la cel al .Indirii. Acti"it;ile de =or+ali8are! "erbali8are! .enerali8are reali8ate de ele"i presupun utili8area cu"intelor! respecti" a li+ba#ului. Acesta asi.ur; Fn per+anen; unitatea dintre i+a.inea iconic; 4i se+ni=icaia acesteia. U 7II. >. .&. Btili8area unor +odalit;i e=iciente de acti"i8are este o e(i.en; care se re=er; la utili8area unor strate.ii de instruire 4i autoinstruire ba8ate pe acti"itatea proprie a ele"ilor! respecti" pe un siste+ de +etode de instruire 4i autoinstruire acti"i8ante! F+binate cu +i#loace de Fn";;+Int e=iciente 4i adec"ate! pe care practica instruirii 4i cercetarea peda.o.ic; le-au "alidat. 7II.*. Pre8entarea selecti"; a unor +etode de Fn";;+Int 7II. *.%. Abordarea euristic;

%02

De+ersul euristic este utili8at ca +odalitate de descoperire a ade";rului Fnc; din antic6itate' Fn ti+p! el a =ost aplicat tot +ai +ult! atIt Fn acti"itatea de cercetare 4tiini=ic;! cIt 4i Fn procesul de Fn";;+Int. In didactica +odern;! euristica nu nu+ai c; nu se reduce la con"ersaia euristic;! ci dep;4e4te statutul de +etod; didactic;! c;p;tIndu-% pe cel de idee directoare! de principiu director Fn Fntrea.a +etodolo.ie didactic;. Acest principiu reco+and; ca ele"ii s; descopere ade";rul! re=;cInd dru+ul elabor;rii cuno4tinelor prin acti"itate proprie! independent; ,5. Ionescu! %)2$! $$$-. A4a cu+ se poate obser"a Fn =i.ura *.7IL! abordarea euristic; i+plic; procesele co.niti"e ale ele"ilor Fn ur+;toarele aciuni: LYT Fn pre8entarea datelor! =aptelor! obiectelor! =eno+enelor! e"eni+entelor LYT Fn =or+ularea proble+ei sau a Fntreb;rii centrale! pentru care se caut; o soluie! un r;spuns YETU Fn "alori=icarea ele+entelor coninutului structural: noiuni! concepte! structuri conceptuale! re.uli! le.i. principii! teorii! cate.orii! concepii .enerale 4i a relaiilor care se stabilesc Fntre acestea LLYTU Fn aplicarea procedurilor 4i a +etodolo.iilor de producere<elaborare a cuno4tinelor. Din =i.ura *.7IL re8ult; rolul de ele+ent or.ani8ator Fn strate.ia euristic; pe care Fl dein conceptele! care = ac obiectul procesului de predare-Fn";are! rol care const; Fn ur+;toarele: Sp[ conceptele sunt cele care deter+in; selecia datelor! =aptelor! obiectelor! =eno+enelor 4i e"eni+entelor care le "or =i pre8entate ele"ilor Sc[ raporturile particulare Fn care se a=l; di=erite concepte in=luenea8; +odul de punere a proble+ei sau a Fntreb;rii centrale ST[ preci8area lor cu claritate cre4te 4ansele de succes ale procesului de elaborare a cuno4tinelor de c;tre ele"i. Abordarea euristic; poate include +o+ente de incertitudine! c;ut;ri! taton;ri! dar 4i de selecie a posibilit;ilor! de ale.erea c;ilor cu 4ansele cele +ai +ari Fn re8ol"area proble+ei! Fn acest scop! ele"ul se %0) an.a#ea8; Fntr-o sarcin; de cunoa4tere! Fn condiiile Fn care deine o e(perien; co.niti"; insu in=or+aie +o+entan inco+plet;' procesul de Fn";are a"ansea8; pe parcursul unei Dcercet;riE perse Pre8entarea de date! =apte! obiecte! =eno+ene! e"eni+ente ?or+ularea proble+ei sau a Fntreb;rii centrale T s C;utarea soluiei! a r;spunsului " / & c& 6! 7alori=icarea ele+entelor Aplicarea procedurilor 4i a coninutului structural: +etodolo.iilor de producere< noiuni - concepte elaborare a cuno4tinelor: structuri conceptuale aplicare de cuno4tine - e(ersare re.uli -le.i - principii de abilit;i - reali8are de teorii - cate.orii in"esti.aii - obser"are! concepii .enerale Fnre.istrare de date! =apte interpretarea datelor! =aptelor obinerea re8ultatelor producerea cuno4tinelor - .;sirea soluiei! a r;spunsului

%0)

?i.ura *. 7IL Etapele abord;rii euristice 7II.*. . Proble+ati8area Necesitatea de a con=eri Fn";;+Intului caracter proble+ati8at! respecti" de a tra principiul proble+ati8;rii din psi6olo.ia .Indirii Fn psi6olo.ia Fn";;rii a =ost =unda+entat; peda.o.i ,T.7. Pudrea"e"! %)2%- pe ba8a analo.iilor e(istente Fntre procesul de instruire 4i de cercet;rii 4tiini=ice. U scopurile celor dou; .enuri de acti"itate sunt ase+;n;toare! atIt cercet;torul! cIt 4i ele"a resc Fnele.erea =eno+enelor! a proceselor! stabilirea de relaii cau8ale! F+bo.;irea cuno4tinelor! =orn e(ersarea abilit;ilor etc. U Fn a+bele ca8uri! subiectul cunosc;tor intr; Fn raporturi acti"e cu obiectul de studiu! de i+ 4i cu un anu+it do+eniu al realit;ii! des=;4urInd o +unc; si+ilar;! cu caracter reproducti"creator U Fn a+bele ca8uri subiectul cunosc;tor .Inde4te 4i acionea8; independent! pe ba8a unor ra' interese proprii. /pre deosebire de +etodele e(plicati"-e(e+pli=Fcati"e! ba8ate pe co+unicarea unor cuno4tinl =;cute ,+etode care contribuie! +ai de.rab;! la de8"oltarea .Indirii reproducti"e 4i a +e+oriei-! problen rea ur+;re4te de8"oltarea .Indirii independente 4i producti"e. Din punct de "edere psi6olo.ic! proble+a] de8"olt; sc6e+ele operatorii ale .Indirii di"er.ente! antrenea8; aptitudinile creatoare 4i asi.ur; +o intrinsec; a Fn";;rii. Este ade";rat c;! uneori! sarcinile 4colare =ac necesar; pre8ena +e+oriei! a .Indirii reproduci unui ansa+blu de cuno4tine .ata elaborate 4i operarea dup; anu+ite +odele! Fns;! sec"enele Fn c' ac6i8iionea8; cuno4tinele 4i Fn care se operea8; Fn con=or+itate cu un anu+it al.orit+ sau dup; un a: +odel! pot =i inte.rate Fn conte(tul +ai lar. al re8ol";rii unor sarcini co.niti"e +ai co+ple(e! cu+ re8ol"area unei proble+e. Proble+ati8area a =ost considerat; pe parcursul ti+pului principiu didactic =unda+ental de depinde Fns;4i e(istena celorlaltor principii +etodice ,I. Cer.6it! %)2$-! +etod; de predare! Do nou; tec %&$ Fn";;riiE ,O. ONon! %)*2-. Di"ersitatea de p;reri se datorea8; abord;rii proble+ati8;rii din un.6iuri de "edere di=erite! care nu asi.ur; Fntotdeauna consensul Fn ter+inolo.ia peda.o.ic;. Didactica +odern; concepe proble+ati8area nu doar ca +etod; de Fn";;+Int! ci ca orientare didactic; 4i ca principiu +etodolo.ic =unda+ental! care direcionea8; atIt predarea! cIt 4i Fn";area ,5. Ionescu! $$$-. Proble+a sau situaia-proble+; repre8int; o interaciune co.niti"; Fntre subiectul cunosc;tor 4i obiectul cunoa4terii! interaciune care pre8int; ur+;toarele propriet;i: O e(ist; anu+ite lacune Fn siste+ul co.niti" al subiectului cunosc;tor ,al ele"uluiO deter+in; o trebuin; de cunoa4tere la subiectul cunosc;tor O acti"itatea des=;4urat; de re8ol"itor are drept scop Fnl;turarea 8onei de incertitudine! de necunoscut 4i descoperirea unor cuno4tine sau procedee de aciune. 9e8ult; c;! indi=erent de +etoda concret; de predare utili8at; de pro=esor! este posibil ,4i Fn acela4i ti+p util- s; se cree8e situaii-proble+;! care s; in; cont de natura obiectului de studiu 4i a te+ei respecti"e. Ele"ii "or anali8a situaia-proble+; 4i "or elabora soluia ei! Fn acest =el a"ansInd procesul de Fn";are. Pentru ca o te+; s; dobIndeasc; un caracter proble+ati8at! ea trebuie s; tre8easc; o reacie %&$

de surpri8;! de +irare! c6iar de ui+ire ,I. 9adu! 5. Ionescu! %)2*-. E(e+ple: Fntreb;ri de .enul: DDe ce la +ontarea podurilor se las; un spaiu Fntre capetele a dou; .rin8i +etalice`E! DDe ce corpurile par s; =ie +ai u4oare Fn ap; decIt pe uscat`E etc.! produc surpri8; 4i incit; la c;ut;ri. Pentru re8ol"area situaiilor-proble+;! ele"ii parcur. ur+;toarele etape =unda+entale: EEd perceperea proble+ei ca atare 4i a pri+ilor indici orientati"i pentru re8ol"are! etap; Fn care: - pro=esorul descrie situatia-poble+;: e(pune =apte! e(plic; anu+ite relaii cau8ale etc. - ele"ii con4tienti8ea8; e(istena unei situaii-proble+; - ele"ii resi+t dorina de a re8ol"a situaia-proble+; LETU studierea apro=undat;! Fnele.erea proble+ei 4i restructurarea datelor sale. prin acti"itatea independent; a ele"ilor E\T c;utarea soluiilor posibile la proble+a pus;! ceea ce presupune: - anali8a condiiilor sarcinii proble+atice - =or+ularea ipote8elor - "eri=icarea ipote8elor YETU obinerea re8ultatului =inal 4i e"aluarea acestuia prin con=runtarea<co+pararea di=eritelor "ariante. Etapele pe care pro=esorul 4i ele"ii le parcur. pentru re8ol"area unei situaii-proble+; sunt pre8entate Fn =i.ura 2.7II. E(periena practic; arat; c; proble+ele din "iaa de 8i cu 8i a ele"ilor! sau cu re=eriri la acti"it;ile pro=esionale! pot tre8i! spontan! interesul ele"ilor.. Proble+ati8area asi.ur; +oti"aia intrinsec; a Fn";;rii! =iind prin ea Fns;4i surs; de +oti"aie. ?ire4te! pro=esorul trebuie s; asi.ure resursele necesare re8ol";rii proble+ei! care nu trebuie s; =ie nici prea u4oar;! pentru a-i +obili8a pe ele"i! dar nici prea .rea! pentru a nu-i descura#a. %&% Acti"itatea pro=esorului Acti"itatea ele"ilor ?or+ularea proble+ei Descrierea situaiei-proble+; Perceperea proble+ei 4i apariia pri+ilor indici orientati"i pentru re8ol"are /tudierea! Fnele.erea proble+ei 4i restructurarea datelor sale C;utarea soluiilor: anali8area condiiilor sarcinii proble+atice' =or+ularea ipote8elor' "eri=icarea ipote8elor Descoperirea unor ade";ruri! corelaii! re.uli! le.it;i etc. Obinerea re8ultatului =inal 7alidarea soluiei ?i.ura 2. 7II. Acti"itatea pro=esorului 4i a ele"ilor Fn re8ol"area unei situai i-prob lent; 7II. *.0. Fn";area prin descoperire Fn";area prin descoperire este le.at;! ca 4i abordarea euristic;! de conte(tul +ai lar. al euristicii situea8; pe ele" Fn iposta8a de subiect al cunoa4terii 4tiini=ica Ea repre8int;! deci! o +odalitate de lucru # inter+ediul c;reia! ele"ii sunt pu4i s; descopere ade";rul re=;cInd dru+ul elabor;rii cuno4tinelor # acti"itate proprie! independent;. Fn";area prin descoperire nu este o ac6i8iie a didacticii +oderne' "alenele sale educati"e au =ost depisl Fn ur+; cu +ult ti+p. Fntr-o pri+; accepiune! +etoda Fn";;rii prin descoperire a =ost denu+it; +aieutic; 4i con Fn ur+;toarele: pro=esorul Fi deter+ina pe ele"i s; .;seasc;

%&%

re8ultatul dorit! soluia! printr-o serie de Fntreb;ri puse abilitate! =lecare Fntrebare corespun8Ind unei etape sau unui se.+ent din descoperirea =inal;. Y Abordarea Fn";;rii prin descoperire din punct de "edere psi6olo.ic! trebuie s; o=ere r;spunsurile la serie de Fntreb;ri! cu+ ar =i: DCare este contribuia in"esti.aiei! a cercet;rii de tip 4colar Fn proces! Fn";;rii 4i de8"olt;rii co.niti"e a ele"ilor`E! DCunoscut =iind =aptul c; operaia ,4i nu percepia- repre8i+ celula .Indirii! Fn ce +od inter"ine operaia Fn c;ut;rile ele"ilor`E! DCu+ apar noile ac6i8iii Fn procesi de c;utare 4i in"esti.are` E 4.a. Pornind de la ideile lui Mean Pia.et! Kans Aebli consider; c; procesul .Indirii se construie4te la eleW Fn cursul cercet;rii diri#ate! la =el cu+ acesta se de8"olt; Fn acti"itatea o+ului de 4tiin;! a cercet;torului. %& Fn ceea ce pri"e4te operaiile +intale! a4a cu+ a+ ar;tat +ai sus! acestea nu apar nicidecu+ spontan! dintr-o dat;. Fn concepia lui Mean Pia.et! o operaie nou; este Fntotdeauna pre.;tit; de un 4ir lun. de conduite pri+iti"e DanterioareE. E(e+ple: Pre8ent;+ re8ultatele a dou; cercet;ri asupra Fn";;rii conceptelor 4i =or+;rii operaiilor +intale: =or+ari i noiunii de Dp;tratE ! e=eritor la =or+area noiunii de p;trat! M. Pia.et 4i B. In6elder! au studiat 4i identi=icat ceea ce Fnele. copiii prii! !p;tratE Fn di=erite stadii de de8"oltare psi6ic;: /tadiul %: PIn; la "Irsta de ani 4i > luni - ani 4i %% luni! copilul nu di=erenia8; =i.urile .eo+etrice! deci nu reacionea8; co.niti" la sti+ulul nu+it Dp;tratE. /tadiul : PIn; la "Irsta de 0 ani 4i > luni - & ani! copilul Fnele.e Dp;tratulE ca o-Dcurb; Fnc6is;E 4i nu sesi8ea8; di=erenele Fntre Dp;tratE 4i Dtriun.6iE 4i nici Fntre Dp;tratE 4i DcercE sau Delips;E. Conclu8ia este c; pIn; la & ani! copiii abordea8; =i.urile .eo+etrice doar pe ba8a propriet;ilor topolo.ice! +oti" pentru care ei nu di=erenia8; liniile drepte de cele curbe! proporiile laturilor 4i di+ensiunile un.6iurilor. /tadiul 0: Dup; "Irsta de & ani! copilul di=erenia8; =i.urile curbilinii de cele rectilinii. /tadiul &: Dup; "Irsta de 1 ani! copilul distin.e di+ensiunile 4i proporiile! ceea ce-i per+ite s; deosebeasc; p;tratul de alte =i.uri .eo+etrice. Pentru studierea +odului Fn care se =or+ea8; operaia de +;surare! li s-a cerut copiilor s; construiasc; un turn cu Fn;li+ea e.al; cu cea a unui +odel! Fntre acesta 4i +asa de lucru s-a instalat un para"an! care =;cea i+posibil; co+paraia "i8ual; direct;. Toi subiecii a"eau la dispo8iie! pe +asa de lucru! su=iciente piese circulare pentru a reproduce construcia! bei4oare! =I4ii de 6Irtie! ri.lete! care puteau =i =olosite pentru a +;sura 4i co+para construcia proprie cu +odelul. Conclu8iile cercet;rii au =ost ur+;toarele: /tadiul %: Fntre & ani 4i & ani 4i > luni! copilul se re8u+; la reali8area de Dtransporturi "i8ualeE de la +odel la propria construcie. /tadiul : Fntre & ani 4i > luni 4i > ani! copilul Fncearc; s; re8ol"e proble+a prin deplasarea propriei construcii Fn apropierea +odelului! reali8Ind un Dtransport +anualE. /tadiul 0: Fntre > 4i * ani! copilul D+;soar;E +odelul 4i propria construcie cu a#utorul pal+ei! al de.etelor! reali8Ind un Dtransport corporalE sau o Di+itaie corporal;E. /tadiul &: Dup; "Irsta de * ani! copilul =olose4te pentru +;surare instru+entele pe care le are Fa dispo8iie pe +asa sa de lucra: bei4oare! ri.lete etc.! reali8Ind un Dtransport instru+entalE. Fn cele dou; e(e+ple pre8entate +ai sus! este e"ideniat; procesuaFitatea +etodei! respecti" a actului descoperirii unei raiuni sau a unei operaii. /e poate constata u4or c; =iecare nou; ac6i8iie i+plic; sc6e+ele operatorii anterioare 4i c; toc+ai aciunea in"esti.atoare este aceea care per+ite pro.resul .Indirii. /e pune Fns; Fntrebarea DCu+ se declan4ea8; acti"itatea de in"esti.are a ele"ului 4i cu+ este ea , orientat; spre scopul pre=i.urat `E O serie de psi6olo.i ca M. Pia.et! Ed. Claparede! T.7. Pudrea"e" 4.a.! au susinut =aptul c;

%&

orice cercetare are ca punct de plecare o Fntrebare-proble+; sau o situaie-proble+;. Fntreb;rile Fnsele pot conduce la apariia unei situaii proble+atice. E(e+ple: Fn tabelul L7II. pre8ent;+ cIte"a Fntreb;ri care! prin ceea ce solicit; de la ele"i! pot deter+ina apariia unei situaii-proble+;: Tabelul %. 7II. E(e+ple de Fntreb;ri car e pot deter+ina apariia unei situaii-proble+; Fntrebarea Ce solicit; Fntrebarea din partea ele"ilor D Ce este aceasta ` E - clasi=icarea obiectelor sau =eno+enelor DBnde`E - ordonarea lucrurilor Fn spaiu DCInd`E - ordonarea lucrurilor Fn ti+p D Din ce cau8;` E - o=erirea de e(plicaii DCIt`E - e=ectuarea operaiei de nu+;rare D Este +ai +ult sau +ai - reali8area de co+paraii! e"idenierea 4i a ec6i"alenelor puin` E di=erenelor DIn ce scop`E - reali8area de e"alu;ri O anu+it; Fntrebare sau o proble+; se trans=or+; pentru subiectul cunosc;tor Fntr-un proiect de aciune sau Fntr-un pro.ra+ de operaii! pe care el ur+ea8; s; le aplice pentru a .;si soluia. Cu alte cu"inte! %&0 Fntrebarea sau proble+a conine o sc6e+; anticipatoare! care su.erea8; operaiile de aplicat! operaii care bW an.a#a ele"ul Fntr-o aciune de in"esti.are! de cercetare. Pri"it; din aceast; perspecti";! Fntrebarea-problei are statul de proiect de in"esti.are-descoperire. Consecina i+ediat; este aceea c; +etoda Fn";;rii pZ descoperire este +ai .reu de utili8at Fn raport cu celelalte +etode! Fns;! Fn acela4i ti+p! ea este cea +ai bo.c Fn =lu(uri in=or+aionale in"erse! atIt de necesare cadrului didactic. Dac; Fntr-o prele.ere! pro=esorul nu reu4e4te s; +enin; sub control pro.resia Fn";;rii! FntrucIt el pre8int; e(punerea de la Fnceput pIn; la =inalul pre";8ut Fn proiectul s;u! indi=erent dac; ele"ii pot asi+ila s' nu +aterialul respecti"! cu totul alt=el se pre8int; lucrurile Fn ca8ul Fn";;rii prin descoperire. Aceasta are ba8; cercetarea! in"esti.area proprie reali8at; de ele" ,care Fn acest ca8 asi+ilea8; =oarte e=icient noul-! dai se respect; ur+;toarele condiii: Y situaia proble+; s; se Fnscrie Fn siste+ul de operaii concrete 4i +entale de care ele"ul este capabi Y o=erta de cuno4tine s; nu =ie nici prea s;rac; nici prea co+plicat; Y ele"ul s; perceap; 4i s; +e+ore8e date! =apte! in=or+aii etc. Y ele"ul s; prelucre8e 4i s; asi+ile8e raional +aterialul acu+ulat Y ele"ul s; =or+ule8e .enerali8;ri 4i s; le inte.re8e Fn siste+e! Fn ipote8e operatorii. Dac; aceste condiii sunt Fntrunite! actul descoperirii poate a"ea loc. De =apt! Fn instrucia 4colar; a: loc un proces de Fn";are prin descoperire diri#at;! FntrucIt nu pro=esorul este cel care Fndru+; procesul d descoperire e=ectuat de ele"i! prin inter+ediul su.estiilor! al indicaiilor! al punctelor de spri#in etc. In practica instruirii se utili8ea8; ur+;toarele tipuri de descoperiri! care se F+bin; Fn +oduri "ariate F =uncie de speci=icul proble+ei abordate! de particularit;ile clasei de ele"i etc.: D descoperiri inducti"e ,care au la ba8; raiona+ente de tip inducti"D descoperiri deducti"e ,care au la ba8; raiona+ente de tip deducti"O descoperiri analo.ice ,care au la ba8; raiona+ente prin analo.ie-. Etapele pe care ele"ii le parcur. Fn Fn";area prin descoperire sunt ur+;toarele ,"e8i 4i =i.ura ).7IL-: EET con=runtarea cu situatia-proble+;! etap; Fn care se reali8ea8; 4i declan4area dorinei lor de c;utare 4i e(plorare EETU reali8area actului descoperirii! care presupune structurarea -4i interpretarea datelor! utili8area operaiile .Indirii 4i e"idenierea noului YETU "erbali8area .enerali8;rilor! respecti" =or+ulare conclu8iilor 4i .enerali8area lor LELT e(ersarea Fn ceea ce s-a descoperit! etap; care const; Fn aplicarea celor descoperite Fn noi %&0

conte(te situaionale. Acti"itatea pro=esorului Acti"itatea ele"ilor ?or+ularea proble+ei 4i punerea Fntreb;rii 9eali8area actului descoperirii 4i obinerea re8ultatului descoperirii 7erbali8area .enerali8;rilor E(ersarea Fn ceea ce s-a descoperit ?i.ura ). 7IL Acti"itatea pro=esorului 4i a ele"ilor Fn utili8area +etodei Fn";;rii prin descoperire Potenialul acti"i8ator! dina+o.en +are al +etodei Fn";;rii prin descoperire Fi asi.ur; o serie de a"anta#e! identi=icate de M./. Bruner 4i con=ir+ate Fn practica didactic;: %&& kT[ asi.ur; condiiile necesare unei acti"it;i intelectuale intense IE[ re8ultatele descoperirilor se constituie Fn ac6i8iii trainice! care contribuie la de8"oltarea unei +oti"aii intrinseci E[ contribuie la Fnsu4irea unor +etode euristice! de descoperire K[ per+ite +eninerea sub control a pro.resiei Fn";;rii! asi.urInd trans+iterea unor =lu(uri in=or+aionale bo.ate de le ele" la pro=esor. Pentru e"itarea unor con=u8ii! se i+pune reali8area unei di=erenieri Fntre DFn";area prin descoperireE 4i Da Fn";a s; descoperiE: ast=el! DFn";area prin descoperireE presupune predarea anu+itor cuno4tine prin utili8area unei +etode de descoperire ,"alori=icat; atIt Fn predare! cIt 4i Fn Fn";are-! Fn ti+p ce Da Fn";a s; descoperiE se re=er; la predarea al c;rei scop =inal este de8"oltarea la ele"i a capacit;ii de a =ace descoperiri. 7II. *.&. 5odelarea 5odelarea repre8int; o +etod; de e(plorare indirect; a realit;ii! a =eno+enelor din natur; 4i societate cu a#utorul unor siste+e nu+ite +odele! Fn literatura de specialitate e(ist; dou; tendine Fn pri"ina abord;rii +odel;rii: una care consider; +odelarea ca aparinInd +etodei de+onstraiei 4i alta! care o tratea8; ca o +etod; de Fn";;+Int de sine st;t;toare. Consider;+ c; aceast; ulti+; tendin; este #usti=icat;! FntrucIt! spre deosebire de de+onstraia ba8at; pe +odele! prin +odelare se e(pri+; relaii! le.it;i .reu accesibile obser"aiei directe 4i nu pur 4i si+plu obiecte! =eno+ene concrete etc. E(e+plu: O =or+ul;! o e(presie +ate+atic; repre8int; un +odel care e(pri+; o le.itate =or+ulat; Fn ter+eni +ate+atici. 9e8ult; c; +odelele nu trebuie pri"ite ca si+ple suporturi ilustrati"e! ci ca instru+ente cu care trebuie s; se opere8e e=ecti". E(e+plu: Principiile +ate+atice nu se deduc direct din +odele! prin inter+ediu] percepiei! ci nu+ai din aciunea e=ectuat; cu +odelele! Fn con=or+itate cu un anu+it pro.ra+. 5ai +ult! +odelarea nu +ai este considerat; ast;8i o si+pl; +etod; de predare-Fn";are! ci o +odalitate e=icient; de reali8are a unui Fn";;+Int acti"! euristic! o cale de =a+iliari8are a ele"ului cu cercetarea 4tiini=ic;. /copul +odel;rii unui siste+ ori.inal co+ple( este asi+ilarea e=icient; a cuno4tinelor de c;tre ele"i' alt=el spus! Fn";area cu a#utorul +odelului =a"ori8ea8; o cunoa4tere u4oar;! +ai rapid; 4i +ai substanial;. E(e+plu: Fnele.e+ +ai .reu succesiunea ni"elurilor Fn prelucrarea intern; a in=or+aiilor din pre8entarea "erbal; a acestora! Fn co+paraie cu studierea lor cu a#utorul +odelului din =i.ura %$.7II. I+a.inea retiniana 5e+orie l Prelucrarea pri+ar; a in=or+aiilor "i8uale - Prelucrarea in=or+aiilor "i8uale la ni"ele tot +ai Fnalte

%&&

l Ac6i8iia con4tient; ?i.ura %$. 7II. 5odelul ac6i8iiei con4tiente a in=or+aiilor "i8uale cu a#utorul +e+oriei La ba8a +odel;rii st; analo.ia dintre +odel 4i siste+ul ori.inal pe care Fl repre8int;' analo.ia se re=er; la =or+a! structura! =uncionarea Fn ansa+blu sau a unor co+ponente ale siste+ului. %&1 Noiunea =unda+ental; cu care se operea8; este D+odelulE! prin care Fnele.e+ un siste+ +ateria ideal! care reproduce +ai +ult sau +ai puin =idel ori.inalul! cu scopul de a u4ura descoperirea unoi propriet;i ale acestuia. 5odelul poate =i considerat un DdecalcE si+pli=icat! care i+it; Fntr-o anu+it; +; un siste+ or.ani8at +ai co+ple(. E(e+ple: - Fn +ate+atic;! +odelul se re=er; ia relaii sau =or+ule care caracteri8ea8; co+porta+entul i =eno+en real. Ast=el! +odelul +ate+atic al c;derii corpurilor este Fn=;i4at sub =or+a unei ecuaii care e(pi le.ile c;derii corpurilor. 5odelele +ate+atice cuprind =or+a cea +ai ri.uroas; a analo.iei. /-a constatai e(e+plu! c; Fn descrierea lor +ate+atic;! =eno+ene din di=erite do+enii au la ba8; acelea4i siste+e de eci di=ereniale. - Bn .ra=! o +atrice! o sc6e+;! un +ula#! o +ac6et; etc\! pun Fn e"iden; tr;s;turi eseniale =eno+enelor sau proceselor pe care le reproduc. - Fntr-o alt; accepiune! +odelul este pri"it ca un ca8 particular! dar repre8entati" pentru o Fntre clas; de obiecte sau =eno+ene. De e(e+plu! Fn Fn";area li+bilor str;ine! +odelul poate =i alc;tuit dintr-un . de propo8iii care surprind cel +ai =idel +odul de e(pri+are Fn li+ba respecti";! iar Fn Fn";area +u8 +odelul poate =i un cIntec! un sol=e.iu repre8entati" pentru un .en +u8ical. Clasi=icarea +odelelor A"Ind Fn "edere +uli+ea iposta8elor realit;ii reproduse de c;tre +odele! "arietatea acestora e e(tre+ de +are! iar posibilit;ile de clasi=icare a lor sunt di"erse. O Clasi=icarea +odelelor dup; structura lor: TT +odele obiectuale - sunt +odele +ateriale! obiecte concrete! corpuri .eo+etrice! +ac6ete etc. TT +odele =i.urati"e - sunt sc6e+e sau repre8ent;ri .ra=ice ale unor obiecte sau =eno+ene! +onte =il+e de ani+aie etc. TT +odele si+bolice - sunt =or+ule lo.ice sau +ate+atice care stau la ba8a construirii ui raiona+ente! a =uncion;rii unor dispo8iti"e te6nice. D Clasi=icarea +odelelor dup; =or+a lor: UT +odele +ateriale ,reale-: UTU .rupa construciilor - reproduc relaiile spaiale ale obiectului: +ac6ete! +odele spaiu ale +oleculelor! ale cristalelor etc. -TU .rupa +odelelor +ateriale si+ilare ,identice- - au la ba8; ase+;narea =i8ic; cu obiect repre8entat! sunt +iniaturi cu structur; =oarte ase+;n;toare cu cea a siste+ului ori.in' +ula#e! diora+e! 6;ri Fn relie= etc. -TU .rupa +odelelor +ateriale analo.ice - reproduc nu+ai co+ponentele care e"idenia' =unciile ori.inalului: sc6e+a anali8atorului! sc6e+a re=le(ului! structura ato+ului ,du# Bo6r 4i 9ut6er=ord- etc. TT +odele ideale ,+intale- - constau din ecuaii lo.ico-+ate+atice de di=erite .rade de .eneralitat cu+ ar =i: Teore+a lui Pita.ora! Le.ea psi6o=i8ic; a lui ?ec6ner! al.orit+ul de calcul a r;d;cinile ecuaiei de .radul II 4.a. D Clasi=icarea +odelelor dup; rolul Fndeplinit Fn procesul de Fn";are: TT +odele e(plicati"e - care spri#in; procesul de Fnele.ere: sc6e+ele! repre8ent;rile .ra=ia dia.ra+ele de des=;4urare a pro.ra+ului etc. c +odele predicti"e - care de8";luie trans=or+;rile care "or sur"eni pe parcurs Fn siste+ul studiai .ra=urile conceptelor! +atricile lui Da"ies etc. Dintre a"anta#ele +odel;rii! care o reco+and; ca +etod; cu +are e=icien; Fn instruire 4i

%&1

autoinstruire le a+inti+ pe ur+;toarele: IE[ .raie eseniali8;rii pe care o presupune! Fnl;tur; ele+entele descripti"-statice! asi.ur; caractei dina+ic! intersiste+ic! =uncional 4i operant procesului de Fn";;+Int E[ per+ite reali8area unui Fn";;+Int +odern! acti"! euristic! preponderent =or+ati" %&> E[ utili8area +odelului per+ite reali8area autore.l;rii siste+ului in=or+aional 4i opti+i8area co+unic;rii peda.o.ice! FntrucIt reproduce sc6e+a lo.ic; a trans=or+;rilor su=erite de in=or+aii Fntr-un conte(t deter+inat E[ introduce ele"ii Fn raiona+entul prin analo.ie! u4urea8; =or+area 4i e(ersarea operaiilor +intale pe ba8a iteriori8;rii aciunilor obiectuale! sti+ulea8; cunoa4terea euristic; 4. a. ol s utili8area +odelelor 4i! +ai ales! elaborarea lor de c;tre ele"i! asi.ur; o Fn";are te+einic; 4i crea8; +In posibilit;i de predicie asupra pro.resiei Fn";;rii. 7II.*.1. Al.orit+i8area Procesele de instruire 4i autoinstruire se derulea8; Fn condiii 4i situaii educaionale care reunesc atIt ele+ente inedite! di=erite! cIt 4i unele note co+une! repetiti"e. Prin identi=icarea 4i .enerali8area ele+entelor co+une! constante! repetiti"e! s-au conturat Fn +etodolo.ia didactic; anu+ite re.uli 4i prescripii care caracteri8ea8; reali8area sarcinilor de predareFn";are. Cu alte cu"inte! Fn procesul de predare-Fn";are se utili8ea8; al.orit+i! care constau Fntr-o suit; de operaii ce se cer parcurse Fntr-o ordine apro(i+ati" constant;. Bn al.orit+ este caracteri8at prin trei note de=initorii: c caracterul precis deter+inat! succesiunea uni"oc deter+inat; a etapelor 4i operaiilor c "alabilitatea sa pentru o Fntrea.; clas; de proble+e c =inalitatea cert;! Dre8ultati"itateaE! respecti" re8ol"area cu certitudine a sarcinii propuse 4.a. Fn literatura de specialitate se "orbe4te de Dsc6e+e al.orit+iceE sau Dprescripii al.orit+iceE ,L.N. Landa! %)>>-! ceea ce con=er; un sens +ai lar. conceptului al.orit+ lo.ico-+ate+atic. FntrucIt Fn practica 4colar; se operea8; cu un coninut se+antic 4i nu strict =or+al! .radul de auto+ati8are al prescripiei al.orit+ice! 4irul de re.uli! precu+ 4i re8ultati"itatea repre8int; proble+e care au! adesea! caracter statistic! probabilistic! ceea ce se r;s=rIn.e! e"ident! asupra preci8iei al.orit+ului. , I. 9adu! 5. Ionescu! %)2*. 5. Ionescu! %)) ! %))2! $$$-. FntrucIt al.orit+ii presupun o succesiune apro(i+ati" ri.id;! =i(; a operaiilor! de +ulte ori! Fn literatura peda.o.ic;! al.orit+i8area a =ost situat; la polul opus co+parati" cu Fn";area de tip euristic' ar.u+entaia era aceea c; prin al.orit+i8are ele"ul F4i Fnsu4e4te cuno4tine prin si+pla parcur.ere a unei c;i de#a stabilite! cunoscute! iar Fn de+ersul euristic Fn";area se reali8ea8; .raie propriilor c;ut;ri 4i cercet;ri ale ele"ului. Apare Fns; Fntrebarea: !=oate ele"ul s; parcur.; o sarcin; de Fn";are nu+ai pe cont propriu! =;r; s; posede anu+ite instru+ente de lucru `E /-a constatat c; Fn practica 4colar; +odul Fn care se dobIndesc 4i se structurea8; ac6i8iiile! a e"ideniat nu atIt o opo8iie Fntre de+ersul al.orit+ic 4i cel euristic! cIt o unitate! o continuitate: un al.orit+ de lucru o dat; Fnsu4it! este supus ulterior unei restructur;ri continue. E(e+plu: Operaia de adunare se des=;4oar;! la Fnceput! Fn =a8a de Fn";are! ur+Ind =idel etapele prescrise Fn al.orit+ul de calcul. Blterior! prin c;ut;ri proprii! ele"ul si+pli=ic; de+ersul! descoperind +odalit;i de re8ol"are +ai subtile. Pe plan psi6olo.ic! acest de+ers coincide cu +o+entul de trecere de la deprindere la pricepere! adic; la capacitatea de aplicare a cuno4tinelor 4i deprinderilor Fn condiii "ariabile. 9e8ult; c; e(ist; o le.;tur; Fntre prescripia de =actur; al.orit+ic; 4i conceptul de deprindere. Deprinderile sunt aciuni auto+ati8ate ale acti"it;ilor co+ple(e! iar auto+ati8area! .raie e(erciiului 4i Fn";;rii! presupune de+ersul al.orit+ic. De ase+enea! un procedeu euristic odat; Fnsu4it 4i =i(at Fn e(periena co.niti"; proprie poate! prin si+pli=icarea sec"enelor sale! s; Fntruc6ipe8e caracteristicile unui al.orit+! adic; poate s; de"in; un al.orit+ apro(i+ati". E(e+plu: Fn re8ol"area unei proble+e +ai co+ple(e!

%&>

re8ol"itorul procedea8; +ai FntIi euristic! FncercInd di=erite +odalit;i de soluionare. La un +o+ent dat! se conturea8; calea opti+; de re8ol"are! care "a =i utili8at; ulterior Fn re8ol"area proble+elor si+ilare. %&* In literatura de specialitate se +ai pune! Fnc;! proble+a statutului al.orit+i8;rii Fn raport cu +etodi de Fn";;+Int. Adeseori ea este considerat; +etod; de Fn";;+Int' Fns;! al.orit+i8area poate =i pre8ent; interiorul oric;rei +etode didactice. E(e+ple: - instruirea pro.ra+at;! instruirea 4i autoinstruirea asistate de calculator se ba8ea8; Fn +are parte al.orit+i8are - e(erciiul pre8int; o structur; al.orit+ic; - de+onstraia! e(plicaia! e(peri+entul! studiul de ca8 etc.! se pot des=;4ura Fn anu+ite sec"ene de instrui dup; anu+ite re.uli de =actur; al.orit+ic; ,5. Ionescu! %)2$!%))2-. 7II.*.>. 5unca Fn .rup 5unca Fn .rup este o +etod; de Fn";;+Int care presupune cooperare 4i acti"itate co+un; re8ol"area unor sarcini de instruire. ?;r; a desconsidera indi"idualitatea ele"ului! aceast; +etod; "aloritl a"anta#ele +uncii 4colare 4i e(tra4colare Fn .rup! asi.urInd Econdiiile necesare pentru ca e=ortul co+un ele"ilor s; =ie bine or.ani8at 4i susinut. De alt=el! +unca Fn .rup poate =i considerat; o +odalitate de F+bina a Fn";;rii indi"iduale cu cea Fn .rup 4i Fn acela4i ti+p o +;sur; de atenuare a unei indi"iduali8;ri e(a.erai De aceea! se poate spune c;! Fn calitate de +etod; de instruire! +unca Fn .rup este orientat; +ai ales sp aspectul social al Fn";;rii! ur+;rind de8"oltarea co+porta+entului social al ele"ului. Aplicarea acestei +etode nu necesit; condiii speciale! dar! =ire4te c; ea este +ai u4or de utili8at instituii de Fn";;+Int care dispun de +aterial didactic! au Fn dotare cabinete! laboratoare! aparate! instala etc.! care u4urea8; or.ani8area 4i des=;4urarea +uncii Fn .rup. A4a cu+ a+ +ai ar;tat! aceast; +etod; poate =i utili8at; cu succes atIt Fn clas;! Fn cadrul acti"it;iL educati"e =or+ale! cIt 4i Fn a=ara acesteia! Fn cadrul acti"it;ilor educati"e ne=or+ale. Este ade";rat c; nu toa disciplinele de studiu se pretea8; la =el la aplicarea +etodei! dar Fn practica instruirii cI+pul de aplicare s e(tins de la acti"it;ile practice ,Fn cadrul c;rora se poate aplica u4or- la literatur;! istorie! li+bi str;in =i8ic;! c6i+ie! biolo.ie! .eo.ra=ie 4.a. In aplicarea +etodei s-au obinut re8ultate bune Fn acti"it;i care Fndea+n; ele"ii la +editaie ,anali unei opere literare! =iloso=ice etc.-! Fn acti"it;i ba8ate pe concepere sau construirea de sc6e+e! +odel aparate! instalaii 4i Fn acti"it;i care prin speci=icul lor i+plic; +unca Fn ec6ip; ,+unca Fn atelier concursurile 4tiini=ice! sporti"e! artistice etc.-. Cercet;rile de psi6olo.ie! peda.o.ie 4i de sociolo.ia educaiei au e"ideniat producti"itatea +ai +are ele"ilor care lucrea8; Fn .rup 4i! Fn acela4i ti+p! au contribuit la elaborarea unei +etodolo.ii a +uncii F ec6ip;. In pri+ul rInd! utili8area +etodei i+pune cadrului didactic s; cunoasc; +odul Fn care pot =i alc;tui] .rupele! date despre +;ri+ea 4i stabilitatea lor! despre conducerea! e"aluarea 4i aprecierea acti"it;ii lor. E(periena practic; a de+onstrat c; cea +ai +are e=icien; o au .rupele de lucru alc;tuite din &-+e+bri. Crupele pot =i alc;tuite dup; criterii di=erite ,o+o.ene! etero.ene etc.- 4i pot =i per+anente sa oca8ionale. Toate acestea sunt stabilite de cadrul didactic Fn =uncie de natura disciplinei de studiu! de "Irsta 4 ni"elul de pre.;tire al ele"ilor! de e(periena sa Fn aplicarea +etodei. De obicei! +unca Fn .rup este proiectat;! or.ani8at;! condus; 4i e"aluat; de cadrul didactic! con=o+ ur+;toarelor etape +etodice: EET anali8a te+ei 4i a sarcinilor de instruire sau autoinstruire EETU F+p;rirea sarcinilor pe +e+brii .rupului EET docu+entarea asupra te+elor 4i aspectelor de interes prin cercetarea di=eritelor surse YET e+iterea unor ipote8e 4i opinii asupra re8ultatelor probabile

%&*

%&2 LET e=ectuarea de in"esti.aii practic-aplicati"e sau teoretice Bld conse+narea re8ultatelor obinute YLTU interpretarea re8ultatelor obinute YYTU Fntoc+irea re=eratului =inal EET aprecierea 4i e"aluarea re8ultatelor. O atenie special; trebuie acordat; aprecierii re8ultatelor +uncii =iec;rui ele" 4i a .rupelor! ceea ce presupune +odi=icarea siste+ului obi4nuit de notare! respecti" =olosirea unui siste+ de puncta#e! utili8area unor .rile 4.a.! pentru a r;spunde dublului caracter al +uncii ,indi"idual 4i colecti"-. De ase+enea! este i+portant ca =or+a co+petiti"; de lucru s; =ie F+binat; cu cea cooperati";! de a#utor reciproc! ast=el FncIt s; se de8"olte 4i s; se e(erse8e la ele"i si+ul responsabilit;ii! atIt pentru +unca proprie! cIt 4i pentru cea a cole.ilor din .rupa de lucru. 7II.*.*. Proiectul<te+a de cercetare Proiectul<te+a de cercetare repre8int; o +odalitate de instruire 4i autoinstruire .raie c;reia! ele"ii e=ectuea8; o cercetare la ba8a c;reia se a=l; obiecti"e practice 4i care se =inali8ea8; Fntrun produs +aterial: +odele +ateriale! obiecte! aparate! instalaii! albu+e te+atice etc. Aceste produse sunt re8ultatul unor acti"it;i de proiectare! cercetare 4i al unor aciuni practice e=ectuate =ie indi"idual! =ie Fn .rup 4i care se caracteri8ea8; prin ori.inalitate 4i utilitate practic;. FntrucIt proiectul! care presupune o acti"itate de durat;! F+bin; in"esti.aia 4tiini=ic; cu acti"it;ile practice ale ele"ului! el repre8int; un +i#loc e=icient de inte.rare a Fn";;+Intului cu cercetarea 4tiini=ic; 4i cu practica "ieii cotidiene. Fn practica instruirii! proiectul<te+a de cercetare poate =i utili8at Fn di=erite =or+e 4i inte.rat Fn di"erse acti"it;i instructi"-educati"e! dintre care a+inti+: D e=ectuarea de in"esti.aii Fn +ediul Fncon#ur;tor - acti"it;i care "i8ea8; cule.erea de in=or+aii re=eritoare la o anu+it; te+; 4i "alori=icarea lor ulterioar; Fn cadrul proiectului E(e+ple: elaborarea +ono.ra=iei unei localit;i! a istoricului unei instituii de Fn";;+Int! a istoricului unei instituii de cultur;! elaborarea unor cule.eri de =olclor! e=ectuarea de studii asupra r;spIndirii unor cu"inte pe o arie .eo.ra=ic; etc. D proiectarea 4i con=ecionarea unor +odele +ateriale! aparate! instalaii etc. necesare Fn procesul instructi"-educati" D elaborarea de lucr;ri 4tiini=ice pe o te+; prestabilit; 4i pre8entate Fn cercurile de ele"i la di=erite discipline! la si+po8ioane 4i sesiuni 4tiini=ice or.ani8ate de ele"i. D participarea ele"ilor la elaborarea unor proiecte de a+plasare a unor obiecti"e industriale! socio-culturale! de siste+ati8are a localit;ii! precu+ 4i la reali8area e=ecti"; a acestor obiecti"e. D elaborarea lucr;rii de diplo+; ba8at; pe cercetarea 4i acti"itatea practic; des=;4urat; de ele"i pe o perioad; +ai Fndelun.at; ,%- ani- 4i =inali8at; Fntr-un produs util. 7II.*.2. E(peri+entul E(peri+entul repre8int; o +etod; de cercetare utili8at; Fn e.al; +;sur; Fn 4tiinele naturii! 4tiinele te6nice 4i Fn 4tiinele sociale! care presupune +odi=icarea de c;tre subiectul u+an a unor =eno+ene sau "ariabile ale realit;ii! Fn scopul descoperirii 4i studierii le.ilor ce le .u"ernea8;. Ca +etod; de instruire 4i autoinstruire! e(peri+entul i+plic; acti"it;i de pro"ocare! reconstituire 4i +odi=icare a unor =eno+ene 4i procese! Fn scopul studierii lor! a4a cu+ se

%&2

poate "edea Fn =i.ura %% .7II.: %&) Acti"itatea pro=esorului Acti"itatea ele"ilor Crearea la ele"i a +oti"aiei pentru acti"itatea e(peri+ental; C6idarea acti"it;ii ele"ilor E#ggckObser"; =apte 4i<sau anali8ea8; date! in=or+aii etc Identi=ic; 4i =or+ulea8; o proble+; ?or+ulea8; o ipote8; de cercetare Elaborea8; un plan de cercetare E=ectuea8; e(peri+entul<e(peri+entele Obser"; =aptele e(peri+entale Conse+nea8; datele 4i re8ultatele e(peri+entale I Prelucrea8; datele 4i re8ultatele e(peri+entale ?or+ulea8; conclu8iile Co+par; conclu8iile cu ipote8a Ipote8a se con=ir+; Co+unic; r;spunsul pro=esorului ?or+ulea8; r;spunsul la proble+; % t Ipote8a se in=ir+; i r ?or+ulea8; o nou; ipote8; de cercetare 4i un nou plan e(peri+ental Pri+e4te r;spunsul 4i Fl discut; cu toi ele"ii Aprecia8; re8ultatele acti"it;ii ele"ilor ?i.ura l L7II. Acti"itatea pro=esorului 4i a ele"ilor Fn cadrul e(peri+entului cu caracter de cercetare <de descoperire /tudiile de psi6olo.ie ,M. Pia.et! %)* - arat; c; ele"ii pot =i iniiai Fn cercetarea e(peri+ental; Fn #urul "Irstei de %%-%& ani! FntrucIt Fn acest inter"al de ti+p se structurea8; .Indirea =or+al;! se dobIndesc instru+ente +intale! respecti" #udec;i! raiona+ente inducti"e! deducti"e 4i ipotetice! capacitatea de a =or+ula ipote8e 4i de a le co+bina! de a le "eri=ica pe cale e(peri+ental;! se =or+ea8; abilit;i practice 4.a.+.d.! toate acestea =iind necesare Fntr-o acti"itate de natur; e(peri+ental;. Clasi=icarea e(peri+entelor Dintre posibilit;ile de clasi=icare a e(peri+entelor FntIlnite Fn literatura de specialitate! a+inti+ clasi=icarea care are la ba8; scopul didactic ur+;rit prin e=ectuarea e(peri+entului. %1$ 0 Clasi=icarea e(peri+entelor dup; scopul didactic ur+;rit: N. E(peri+entul cu caracter de cercetare<de descoperire! care const; Fn e(ecutarea de c;tre ele"i a anu+itor e(periene de pro"ocare a unui =eno+en! Fn scopul obser";rii! studierii 4i interpret;rii propriet;ilor sale. Prin inter+ediuZ e(peri+entului cu caracter de cercetare! ele"ii sunt =a+iliari8ai cu de+ersul in"esti.aiei 4tLini=Fce! care presupune: punerea proble+ei! =or+ularea de ipote8e! elaborarea unui plan e(peri+ental! des=;4ura ca propriu8is; a e(peri+entului! Fnre.istrarea! conse+narea 4i prelucrarea re8ultatelor! =or+ularea conclu8iiloi 4i ar.u+entarea lor. " E(peri+entul de+onstrati"! care const; Fn ilustrarea unui =eno+en sau a unui proces .reu accesibil obser"aiei directe! Fn scopul Fnele.erii noilor cuno4tine! al =or+;rii unor %&)

con"in.eri 4tiini=ice etc. E(peri+entul de+onstrati" se e(ecut; Fn =aa clasei de c;tre pro=esor sau un ele"! ele"ii din clas; obser"; =eno+enul produs! e+it ipote8e 4i e(plic; esena acestuia. Dup; natura lui! e(peri+entul de+onstrati" poate pre8enta dou; "ariante: -TU e(peri+ent de+onstrati" calitati"! care e"idenia8; procesualitatea 4i relaiile cau8;-e=ect E(e+ple: e"idenierea Fnc;l8irii unui conductor parcurs de curent electric! Fnro4irea 6Irtiei de turnesol Fn contact cu anu+ii produ4i c6i+ici. \ -TU e(peri+ent de+onstrati" cantitati"! care e"idenia8; le.i! interrelaii Fntre +;ri+i! presupun deter+inarea anu+itor +;ri+i! e=ectuare de calcule! stabilire de relaii +ate+atice etc. E(e+ple: deter+inarea alun.irii unui resort Fn =uncie de +asa corpurilor atIrnate de e-! deter+inarea curbei de solubilitate a unor s;ruri. Dup; re8ultatul lui! e(peri+entul de+onstrati" poate =i: -[ e(peri+ent de+onstrati" po8iti"! care e"idenia8; e(istena unor propriet;i! a unor interrelaii Fntre +;ri+i etc. E(e+plu: e"idenierea =aptului c; +etalele situate Fn seria de acti"itate Fnaintea 6idro.enului! substituie din co+binaiile lor! +etalele situate dup; 6idro.en. -TU e(peri+ent de+onstrati" ne.ati"! care e"idenia8; absena unor propriet;i! a unor interrelaii Fntre +;ri+i etc. 4i se e=ectuea8; cu scopul de a corecta sau in=ir+a anu+ite repre8ent;ri .re4ite ale ele"ilor ,repre8ent;ri care sunt luate ca ipote8; de lucru- despre un =eno+en sau proces E(e+plu: La =i8ic;! Fn studiul =rec;rii corpurilor! ele"ii =ac! adesea! o eroare tipic;! tin8Ind s; a=ir+e c; =recarea este cu atIt +ai +are cu cIt sunt +ai +ari supra=eele Fn contact. Prin e=ectuarea unui e(peri+ent de+onstrati" ne.ati"! li se "a de+onstra ele"ilor c; aceast; a=ir+aie nu este ade";rat;. " E(peri+entul destinat =or+;rii deprinderilor practice<+otrice! care const; Fn e=ectuarea repetat; de c;tre ele"i a anu+itor e(periene! aciuni 4i operaii! Fn "ederea =or+;rii unor priceperi 4i deprinderi de acti"itate practic; 4i Fn "ederea Fnsu4irii unor cuno4tine re=eritoare la =eno+enele 4i procesele pro"ocate Fn e(peri+ent. E(e+ple: e(peri+entele destinate +Inuirii aparaturii! a instalaiilor! a instru+entelor 4i +aterialelor! a substanelor c6i+ice etc. Dintre a"anta#ele e(peri+entelor le a+inti+ pe ur+;toarele: E[ reproduc =eno+enele Fn procesualitatea lor =([ se pot repeta de +ai +ulte ori dac; sunt Fntrunite condiiile necesare reproducerii =eno+enelor respecti"e K[au =uncie =or+ati"; 4i in=or+ati"; E[ e(peri+entele cu caracter de cercetare ,de descoperire- 4i cele destinate =or+;rii deprinderilor practice<+otrice contribuie la reali8area unui Fn";;+Int acti"! euristic 4i creator. 7II.*.). /tudiul de ca8 /tudiul de ca8 repre8int; o +etod; de cercetare des utili8at; Fn do+enii ca: +edicin;! psi6olo.ie! peda.o.ie! sociolo.ie! econo+ie! istorie! literatur; etc. 4i const; Fn anali8a 4i de8baterea unui Dca8E propus! de %1% e(e+plu! o situaie particular; a unei persoane! a unui ele"! a unei or.ani8aii! instituii! Fntreprinderi e ,Dicionar de peda.o.ie! %)*)! /. Cristea! %))2-. Ca +etod; acti"; de instruire 4i educare! studiul de ca8 presupune des=;4urarea acti"it;ii didactice ba8a anali8;rii 4i de8baterii unor situaii reale! a unor Dca8uriE! ca pre+ise pentru =or+ularea unor conclu8 re.uli! le.it;i! principii etc. Este Fn acela4i ti+p o +etod; de cercetare care per+ite con=runtarea direct; cu situaie real;! =a"ori8Ind ast=el cunoa4terea

%1$

inducti";. /tudiul de ca8 poate =i utili8at atIt Fn scopul dobIndirii de c;tre ele"i a unor in=or+aii cu caract teoretic! cIt 4i Fn studierea unor situaii concrete! luate din practica "ieii! din conduita u+an;! el repre8entaZ o +odalitate e=icient; de apropiere a procesului de Fn";are de conte(tul e(tra4colar ,"e8i =i.ura % .7IL-: Acti"itatea pro=esorului Acti"itatea ele"ilor Identi=icarea ca8ului ?a+iliari8area cu ca8ul C6idarea acti"it;ii ele"ilor Anali8a-sinte8a ca8ului! procurarea in=or+aiei prin: U Fntreb;ri adresate pro=esorului' U docu+entare practic;' U docu+entare biblio.ra=ic;. /tabilirea "ariantelor de soluionare Ale.erea soluiei opti+e Discuii ?i.ura % . 7II. Acti"itatea pro=esorului 4i a ele"ilor Fn utili8area studiului de ca8 Peda.o.ul 9o.er 5uc6ielli ,%)2 - in"entaria8; ur+;toarele tipuri de ca8uri: c incidente se+ni=icati"e care denot; o stare de =apt a+bi.u;! neclar;! dis=uncional; TT o situaie particular; 4i e"oluia sa Fn ti+p TT situaia unui indi"id a=lat la un +o+ent dat Fn Fncurc;tur; ,cu di=icult;i de di=erite naturiTT un +o+ent proble+atic Fn "iaa pro=esional;! 4colar; etc. a unei persoane. In utili8area studiului de ca8 se parcur.! de obicei! ur+;toarele etape +etodice: LELTU ale.erea ca8ului' DdecupareaE lui din realitate EETU pre8entarea ca8ului! =a+iliari8area cu el 4i siste+ati8area in=or+aiilor EETU anali8a-sinte8a ca8ului 4i obinerea in=or+aiilor necesare - prin Fntreb;ri adresate pro=esorului prin docu+entare biblio.ra=ic; 4i practic; EETU stabilirea "ariantelor de soluionare EEcale.erea soluiei opti+e! respecti" luarea 6ot;rIrii prin con=runtarea "ariantele! co+pararea "alon lor! ierar6i8area lor Fn =uncie de "aloare 4i optarea pentru soluia opti+;. %1 Pentru ca un ca8 e(tras din realitate s; poat; =i utili8at cu e=icien; Fn procesul instructi"educati" ,dup; o pre.;tire prealabil;-! trebuie s; se Fntruneasc; anu+ite condiii: Y ca8ul s; =ie strict autentic ,de aceea! pentru cule.erea datelor se recur.e la inter"iuri! studierea dosarelor! a unor docu+ente - scrisori! date bio.ra=ice 4i autobio.ra=ice! con=esiuni etc.' se pot anali8a ca8uri =il+ate! ca8uri Fnre.istrate pe ben8i de +a.neto=on! ca8uri scrise! cu a#utorul celor din ur+; putIndu-se alc;tui ca8uoteciY ca8ul s; repre8inte o situaie Dtotal;E! adic; s; conin; toate datele necesare Y pre8entarea ca8ului s; .enere8e o situaie-proble+;! care s; solicite din partea ele"ilor adoptarea unei deci8ii! stabilirea unui dia.nostic sau a+bele Y s; se identi=ice 4i s; se "alori=ice =uncia instructi"-educati"; a =iec;rui ca8! ast=el: - prin crearea cadrul teoretic necesar anali8ei - prin "alori=icarea =unciei de +odel pe care o Fndepline4te ca8ul pentru Fntrea.a clas; de =eno+ene din care =ace parte! respecti" prin e(trapolarea 4i .enerali8area e(perienei acu+ulate! ast=el FncIt structurile co.niti"e ac6i8iionate s; =ac; posibil trans=erul de cuno4tine 4i s; se i+plice Fn anali8a 4i Fnele.erea altor ca8uri. De4i studiul de ca8 repre8int; o +etod; cu caracter acti"i8ator! rolul pro=esorului nu este di+inuat! ci! di+potri";! potenat 4i const; Fn ur+;toarele: Sp[ selectarea unei "ariet;i de ca8uri! adaptate obiectului de Fn";;+Int 4i particularit;ilor

%1%

de "Irst; ale ele"ilor Sp[ e"idenierea re.ulilor de soluionare a +ai +ultor ca8uri si+ilare SpU pre8entarea ca8ului! or.ani8area 4i conducerea Fntre.ului proces de anali8; a acestuia! diri#area de8baterilor! su.erarea +ai +ultor "ariante de soluionare! incitarea ele"ilor la c;utarea celei +ai bune dintre acestea ,=;r; s; anticipe8e ipote8ele! soluiile 4i opiniile la care pot a#un.e ele"ii sin.uri 4i =;r; s;-4i i+pun; Fn +od necondiionat propria soluie! pe care ele"ii s; o adopte doar pentru c; "ine de la pro=esorST[ conducerea Fntre.ii acti"it;i didactice Fn cadrul c;reia se utili8ea8; studiul de ca8! ast=el FncIt s; asi.ure e=iciena utili8;rii +etodei! e=ectuarea de c;tre ele"i a unui autentic e(erciiu ba8at pe c;ut;ri! descoperiri! .;siri de r;spunsuri 4i ar.u+entaii. 7alenele psi6opeda.o.ice ale studiului de ca8 sunt +ultiple: E[ repre8int; o +odalitate de apropiere a procesului de Fn";are de +odelul "ieii! al practicii! cu o +are "aloare euristic; 4i aplicati"; E[ ele"ii se obi4nuiesc cu colectarea de in=or+aii! cu selectarea acestora! cu "alori=icarea lor! cu elaborarea de deci8ii 4i cu ar.u+entarea lor E[ are rol =or+ati" deosebit con=erit de aciunile de studiere a situaiilor tipice! a ca8urilor! din un.6iuri de "edere di=erite! de c;utarea 4i .;sire a +ai +ultor "ariante de soluionare a ca8ului etc. E[ crea8; pre+isele reali8;rii unui Fn";;+Int acti"! FntrucIt ele"ii sunt pu4i Fn situaia de a-4i ar.u+enta ipote8ele 4i e(plicaiile proprii 4i de a participa acti" la soluionarea ca8ului prin a=larea opiniilor cole.ilor! prin e"aluarea lor! prin reali8area sinte8ei acestora cu ale sale! conturIndu-se Fn acest =el "arianta opti+; E[ contribuie la =or+area 4i de8"oltarea spiritului critic la ele"i! a capacit;ii de e(a+inare critic; a di=eritelor strate.ii 4i "ariante de soluionare E[ =a"ori8ea8; capacitatea de a anticipa e"oluia e"eni+entelor 4i! pe aceast; ba8;! de a lua deci8ii e=iciente. 7II.*.%$. Mocul de rol Mocul de rol ,role plaQin.- repre8int; o =or+; de aplicare 4i utili8are Fn Fn";;+Int a psi6odra+ei +etod; psi6oterapeutic; creat; de M.B. 5oreno Fn anul %) % 4i intrat; Fn circulaie +ai ales dup; anul %)0&. %10 El =ace parte din cate.oria +etodelor acti"e de predare-Fn";are 4i se ba8ea8; pe si+ularea unor =uncii! relaii! acti"it;i! =eno+ene! siste+e etc. Prin aplicarea acestei +etode! ele"ii de"in DactoriE ai "ieii sociale pentru care! de alt=el! se pre.;tesc' FntrucIt ei "or ocupa Fn societate po8iii sau status-uri pro=esionale! culturale! 4tiini=ice! etc.! este util s; D#oaceE rolurile corespun8;toare acestora! =or+Indu-4i ast=el anu+ite co+petene! abilit;i! atitudini! co+porta+ente! con"in.eri etc. E(e+plu: 7iitorii +uncitori! +ana.eri! pro=esori! +edici! speciali4ti Fn di=erite do+enii! trebuie ca! o data cu cuno4tinele de specialitate s;-4i =or+e8e 4i tipuri de co+porta+ente necesai-e relaion;rii cu ali indi"i8i! Fnele.erii 4i in=luen;rii partenerilor de interaciune! cu alte cu"inte! este necesar s; Fn"ee rolul corespun8;tor status-ului. 7alori=icarea e=icient; a acestei +etode presupune st;pInirea de c;tre cadrele didactice a unor concepte: DrolE! DstatutE! Dcontrapo8iieE! Dpo8iie =ocal;E! DactorE! Dparteneri de rolE! Dco+porta+ente de rolE! Dobli.aii de rolE etc. ,5. Ionescu! %)2$! %))0! $$$-. FntrucIt Fn utili8area #ocului de rol este si+ulat; interaciunea u+an;! el poate =i utili8at pentru atin.erea unuia sau +ai +ultor obiecti"e! dintre care a+inti+: c =acilitarea inseriei sociale a ele"ilor! .raie interpret;rii 4i Fn";;rii rolurilor necesare ocup;rii ulterioare a unor noi status-uri =cE =or+area 4i +odelarea co+porta+entului u+an pe ba8a si+ul;rii interaciunii ce caracteri8ea8; o structur;! o relaie sau o situaie social; de .rup! prin distribuirea Fn rIndul

%1

participanilor la instruire a unor status-uri =oarte bine preci8ate 4i relaionale Fntre ele c=a+iliari8area cu +odurilor de .Indire! tr;ire 4i aciune speci=ice anu+itor status-uri ==cL- de8"oltarea capacit;ii de e+patie 4i Fnele.ere a opiniilor! tr;irilor 4i aspiraiilor celor din #ur =N- de8"oltarea capacit;ii de a surprinde! de a Fnele.e 4i de a e"alua opiniile 4i orient;rile "alorice ale indi"i8ilor cu care relaionea8; c =or+area capacit;ii de a re8ol"a situaiile proble+atice! di=icile! acu+ularea de e(perien; Fn acest sens c[- "eri=icarea corectitudinii co+porta+entelor =or+ate! "alidarea celor Fn";ate corect 4i in"alidarea celor Fn";ate .re4it =NE =or+area 4i per=ecionarea aptitudinilor de +unc; Fn .rup 4i de conducere colecti";. In proiectarea! pre.;tirea 4i utili8area #ocului de rol se parcur. ur+;toarele etape +etodice: YYTU Identi=icarea situaiei interu+ane care se pretea8; la si+ulare prin #ocul de rol 4i care s; corespund; obiecti"ului ur+;rit! respecti" co+porta+entelor! co+petenelor! abilit;ilor etc. pe care ele"ii trebuie s; 4i le Fnsu4easc; Fn ur+a interpret;rii rolurilor. YET 5odelarea situaiei 4i proiectarea scenariului: situaia de si+ulat este anali8at; din punctul de "edere al status-urilor 4i tipurilor de interaciuni i+plicate! reinIndu-se pentru scenariu nu+ai aspectele eseniale! respecti" status-urile 4i rolurile cele +ai i+portante! care ser"esc la de=inirea unui +odel interacional. Apoi se elaborea8; scenariul propriu-8is! respecti" noua structur; de status-uri 4i roluri! structur; care "a =i "alori=icat; Fn instruire 4i care! =iind adaptat;! este +ult si+pli=icat; =a; de situaia real;. EETU Ale.erea partenerilor 4i instruirea lor Fn le.;tur; cu speci=icul 4i e(i.enele #ocului de rol! respecti" distribuirea rolurilor 4i =a+iliari8area participanilor cu sarcinile de reali8at. Pentru =iecare participant sunt descrise a+;nunit status-urile 4i rolurile! pe o =i4;' distribuirea rolurilor poate =i la ale.ere sau prestabilit; de c;tre conduc;torul acti"it;ii. NlT Fn";area indi"idual; a rolului de c;tre =iecare participant prin studierea =i4ei' pentru aceasta! participanii sunt l;sai %1- $ de +inute s; F4i interiori8e8e rolul 4i s; F4i conceap; propriul +od de interpretare. \ETU Interpretarea rolurilor de c;tre toi participanii EETU De8baterea cu toi participanii a +odului de interpretare 4i reluarea sec"enelor Fn care nu s-au +ani=estat co+porta+entele a4teptate. La aceast; de8batere particip; 4i obser"atorii #ocului de rol! Fns; este necesar s; li se dea prioritate participanilor direci ,interpreilor-! pentru a co+unica ceea ce au si+it interpretInd rolurile ,"e8i =i.ura %0.7IL-. Ui %1& 9olul pro=esorului Fn utili8area #ocului de rol este deosebit de i+portant! Fndeosebi pentru c; el trebuie aib; Fn "edere o serie de cerine +etodice! care s; asi.ure e=iciena +etodei: Sc[ Fn distribuirea status-urilor 4i rolurilor! pro=esorul trebuie s; porneasc; de la aspiraiile! aptitudinile 4i pre=erinele =iec;rui participant -[ este reco+andat ca Fnainte de derularea #ocului de rol! s; se or.ani8e8e e(erciii pre.;titoare ,indi"idua c sau Fn .rup-! s; discute ca8uri ase+;n;toare sau si+ilare 4i +odalit;ile de soluionare a=erente Sp[ pro=esorul este cel care proiectea8;! or.ani8ea8; 4i conduce +odul de des=;4urare a #ocului de rol Sp[ pro=esoral trebuie s; ur+;reasc; cu atenie! la =iecare interpret! +odul Fn care F4i asu+; 4i interpretea8; rolul! +;sura Fn care se identi=ic; cu el SpU Fn cadrai acti"it;ii s; se cree8e o at+os=er; pl;cut; de lucra! pentru a-i sti+ula pe interprei! pentru a e"ita bloca#ele lor co.niti"e 4i e+oionale! con=lictele dintre ei etc. ST[ =iecare interpret trebuie s; cunoasc; nu nu+ai co+porta+entele 4i conduitele proprii ,pe care le "a adopta Fn cadrai #ocului de rol-! ci 4i pe cele pe care le a4teapt; de la parteneri

%10

ST[ participanii s; =ie a#utai s; nu se abat; de la rolul pri+it Sc[ este reco+andat ca un #oc de rol s; =ie interpretat de +ai +ulte ori de aceea4i cate.orie de ele"i! pentru a se asi.ura Fnsu4irea 4i auto+ati8area deprinderilor! conduitelor 4i co+porta+entelor ST Fn cadrai unui anu+it #oc este util ca interpreii s; Fn"ee noi roluri ST pentru =or+area 4i e(ersarea unor deprinderi 4i co+porta+ente +ai co+ple(e! este util s; se recur.; la seturi de roluri cu co+ple(itate crescInd;! pe ba8a c;rora s; se poat; asi.ura .enerali8area 4i trans=erai deprinderilor 4i al co+porta+entelor pentru alte situaii ase+;n;toare sau si+ilare. Acti"itatea pro=esorului Acti"itatea ele"ilor Identi=icarea situaiei interu+ane care "a =i si+ulat; Pre.;tirea .rupului Fn "ederea utili8;rii #ocului de rol Disctutarea scenariului ,anali8area situaiei! stabilirea persona#elor! a rolurilor 4i a obser"atorilor Interpretarea rolurilor! des=;4urarea #ocului de rol Anali8a #ocului de rol ,inter"ie"erea actorilor! anali8a coninutului! anali8a. +odului de interpretare a rolurilor! inter"ie"erea obser"atorilor?i.ura %0. 7II. Acti"itatea pro=esorului 4i a ele"ilor Fn ca8ul utili8;rii #ocului de rol %11 Fn practica instruirii la di=erite discipline de Fn";;+Int se pot utili8a #ocuri de rol de +ulte tipu EY Mocuri de rol cu caracter .eneral: ETU Mocul de repre8entare a structurilor! care a#ut; ele"ii s; Fnelea.; +odul de =uncionare structuri or.ani8atorice inte.rate Fntr-un siste+ socio-econo+ic! socio-cultural etc. /e poate utili8a cu succes Fn studiul istoriei! al +ana.e+entului 4.a. E(e+plu: Or.ani8area unei Fntreprinderi sau a unei instituii poate =i reprodus; - Ia scar; +ai +ic; -sal; de clas;! prin distribuia spaial; corespun8;toare a +obilierului! a status-urilor 4i rolurilor de Fndep. -[ Mocul de deci8ie! care const; Fn si+ularea unor conte(te situaionale Fn care ele"ii trebuie : deci8ie i+portant;. Desi.ur! pentru a lua deci8ii corecte! participanii la #oc trebuie s; cunoasc; obie ur+;rite de c;tre or.anul de deci8ie! s; stabileasc; o ordine de prioritate a lor! s; =or+ule8e soluiile pe s; anticipea8; posibilele e=ecte po8iti"e 4i ne.ati"e ale apestor soluii 4i s; decid; asupra "ariantei opti+e Acest tip de #oc de rol poate =i utili8at Fn studiul istoriei! +ana.e+entului! al 4tiinelor #u econo+ice etc. -TU Mocul de arbitra#! care =acilitea8; de8"oltarea capacit;ilor de Fnele.ere! +ediere 4i soluioi proble+elor con=lictuale care apar Fntre dou; persoane! dou; .rupuri! dou; unit;i econo+ice e soluionarea liti.iului sunt i+plicai: conduc;torul procesului de si+ulare! respecti" cadrul didactic! a respecti" participanii! p;rile con=lictuale! care pot =i persoane! .rupuri! instituii 4i e(peri. Este un tip de #oc aplicabil Fn studiul disciplinelor #uridice 4i =inanciar-contabile -TU Mocul de co+petiie ,de obinere a per=or+anelor-! const; Fn si+ularea obinerii unor per=on unor per=or+ane de Fn"in.ere a unui ad"ersar real sau i+a.inar! In cadrul acestui tip de #oc! participanii sunt distribuii Fn perec6i de cIte dou; persoane s' +icro.rupuri! li se distribuie status-urile 4i rolurile 4i li se co+unic; obiecti"ul co+petiiei. Apoi! ei sunt s; alea.; Fntre "ariabilele posibile de #oc! s; adopte strate.ii di"erse! s; identi=ice soluii opti+e! des respectInd re.ulile #ocului. In elaborarea strate.iilor de lucru

%1&

proprii! #uc;torii dintr-un .rup "or ine co: prestaia ad"ersarului! =iecare parte str;duindu-se s; i+pun; soluia considerat; cea +ai e=icient;. Mocul de co+petiie poate =i utili8at la toate obiectele de Fn";;+Int Fn cadrul c;rora se pot or.p situaii co+petiti"e. E(e+ple: Fn studiul istoriei - si+ularea strate.iilor 4i tacticilor unor b;t;lii! a r;8boaielor! al +ana.e+entu si+ularea strate.iilor de conducere 4i de8"oltare a unei instituii de Fn";;+Int! econo+ice etc.! al econo politice 4.a. TT Mocuri de rol cu caracter speci=ic: -[U Mocul de-a .6idul 4i "i8itatorii! Fn care pro=esorul proiectea8; o acti"itate ipotetic;: "i8itarea i obiecti" socio-cultural! a unei unit;i econo+ice etc.! or.ani8ea8; sala de clas; cu 6;ri! plan4e! plic =oto.ra=ii etc. Fn con=or+itate cu natura acti"it;ii si+ulat;. Ele"ii sunt F+p;rii Fn cIte"a .rupuri 4i M distribuie roluri! =ie de .6i8i! =ie de "i8itatori. E(e+plu: Fn studiul li+bilor str;ine ,en.le8;! =rance8;! .er+an;! rus; 4.a.-! #ocul de-a .6idul 4i "i8itatori poate or.ani8a cu a#utorul ur+;toarelor .rupuri: - o ec6ip; restrIns; de .6i8i ,translatori-! care o=er; e(plicaii "i8itatorilor 4i r;spunsuri la Fntreb; acestora - un .rup +ai nu+eros de "i8itatori - o ec6ip; de =oneticieni! care obser"; .re4elile .6i8ilor 4i "i8itatorilor 4i le aduc la cuno4tin; Fn cad anali8ei =inale - o ec6ip; de le(ico.ra=i 4i .ra+aticieni! care obser"; .re4elile .6i8ilor 4i "i8itatorilor 4i le aduc cuno4tin; Fn cadrul anali8ei =inale. Fn #ocul de-a .6idul 4i "i8itatorii pre8entat +ai sus! ele"ilor li se crea8; oportunit;i pentru a-4i e(e cuno4tinele! pentru a-4i de8"olta capacitatea de e(pri+are! pentru a-4i consolida deprinderile 4i pentru i corecta .re4elile de e(pri+are. %1> -TU Mocul de ne.ociere! care 4i-a do"edit utilitatea Fn si+ularea operaiilor de "In8arecu+p;rare! a tran8aciilor co+erciale 4i =inanciar-bancare! contribuind la de8"oltarea capacit;ilor de ne.ociere a celor care lucrea8; sau "or lucra Fn do+eniul relaiilor co+erciale. Pro=esorul F+parte ele"ii Fn dou; .rupuri sau Fn perec6i de +icro.rupuri! care sunt puse Fn situaia de a reali8a tran8acii co+erciale. ?iecare .rup sau +icro.rup Fncearc; s; con"in.; partenerul de ne.ociere s; Fi accepte condiiile de ne.ociere. -TU Mocul de-a pro=esorul 4i ele"ii! Fn care unul din ele"i #oac; rolul pro=esorului! iar restul clasei pe cel al ele"ilor. Este un tip de #oc util Fn si+ularea situaiilor educaionale 4i contribuie la de8"oltarea capacit;ilor speci=ice necesare unui cadra didactic. CIte"a din "alenele instructi"-educati"e ale #ocului de rol ar =i ur+;toarele: E[ punInd ele"ii Fn situaia de a relaiona Fntre ei! Fi acti"i8ea8; din punct de "edere co.niti"! a=ecti" 4i +otric-acional WE[ interaciunile dintre participani per+it autocontrolul e=icient al conduitelor! co+porta+entelor 4i ac6i8iiilor E[ dra+ati8area .enerea8; situaii proble+atice! spri#in; Fnele.erea co+ple(; a situaiei 4i deter+in; participare acti"; a ele"ilor kK[ e"idenia8; +odul corect sau incorect de co+portare Fn anu+ite situaii E[ repre8int; o +etod; e=icient; de =or+are rapid; 4i corect; a con"in.erilor! atitudinilor 4i co+porta+entelor. Dintre de8a"anta#ele sau di=icult;ile le.ate de utili8area +etodei! a+inti+: O este di=icil de aplicat! FntrucIt solicit; din partea cadrului didactic! pe lIn.; aptitudini peda.o.ice speciale! aptitudini re.i8orale 4i actorice4ti f0 proiectarea 4i pre.;tirea acti"it;ii didactice ba8ate pe utili8area #ocului de rol solicit; din partea cadrului didactic e=ort deosebit 4i ti+p ,de4i acti"itatea didactic; e=ecti"; durea8; relati" puin - apro(i+ati" o or;-

%11

O la unii ele"i pot ap;rea bloca#e e+oionale Fn preluarea 4i interpretarea rolurilor O poate ap;rea riscul de"alori8;rii #ocului de rol! dac; ele"ii a#un. s; Fl considere o acti"itate =acil; sau c6iar pueril;. 7IL *. lLl. Fn";area pe si+ulatoare didactice Din punct de "edere +etodolo.ic! si+ulatoarele sunt siste+e analoa.e sau i8o+or=e cu o cate.orie de obiecte sau situaii reale! care =acilitea8; studierea anu+itor "ariabile. E(e+ple: cabinele de instruire Fn conducerea auto"e6iculelor sau a a"ioanelor! instalaiile de reproducere a unor =eno+ene .eo=i8ice sau at+os=erice la scar; redus; etc. Ca +i#loc de instruire 4i autoinstruire! si+ulatorul este Fneles ca un siste+ te6nic! arti=icial! construit prin analo.ie cu un siste+ te6nic ori.inal! ast=el FncIt s; e(iste o coresponden; biuni"oc; Fntre ele+entele structurale 4i =uncionale ale acestuia 4i siste+ul luat ca +odel de ba8;. Ast=el! prin utili8area instalaiilor de si+ulare se ur+;re4te reali8area unei a+biane cIt +ai apropiate! de aceea Fn care se des=;4oar; acti"itatea ba8at; pe =olosirea siste+ului te6nic ori.inal! respecti" se ur+;re4te: TE =acilitarea studierii 4i e(plic;rii aciunilor co+ple(e Wc =acilitarea obser";rii p;rilor co+ponente ale siste+ului 4i a =uncion;rii lor Fn ansa+blu c e(ecutarea anu+itor operaii co+ponente ale unei acti"it;i +ai co+ple(e =eT =or+area unor abilit;i te6nice speci=ice =ec "eri=icarea unor priceperi! deprinderi! cuno4tine etc.! solicitate ulterior Fntr-un conte(t de acti"itate real;! Fn condiii de securitate 4i cu costuri econo+ice reduse. %1* 7II.*.% . Predarea 4i Fn";area sub asistena calculatorului In ulti+ii ani a de"enit e"ident c; tinde+ spre o instrucie asistat; de +i#loace te6nice 4i Fn special de calculatonil electronic. CIte"a din do+eniile de aplicabilitate ale calculatorului! "alidate de#a Fn practica instruirii! sunt e"ideniate cu a#utorul +odelului .ra=ic din =i.ura %&. 7II! respecti" prin 8ona de inter=eren; a s=erelor corespun8;toare noiunilor DFn";;+IntE 4i DcalculatorE. Calculatorul electronic a ?<.. %&. 7II. 5odel pentru "i8uali8area inter=erenei s=erelor Fn";;+Intului 4i ale calculatorului electronic De8"oltarea e(plo8i"; a te6nolo.iei in=or+aionale! a calculatoarelor 4i +icrocalculatoarelor! a o=erit "ariate posibilit;i de a+eliorare 4i +oderni8are a acti"it;ii din toate sectoarele 4i =;cut s; se constituie! treptat! un +ediu in=or+ati8at! deter+inat de 4tiina prelucr;rii auto+ate a in=or+aiilor. Instruirea asistat; de calculator! prescurtat I.A.C.! necesit; un pro.ra+ de instruire! care este un produs peda.o.ic! respecti" re8ultatul pro.ra+;rii peda.o.ice' acesta ur+ea8; s; =ie transpus Fntr-un pro.ra+-co+puter! care repre8int; un produs in=or+atic. Cele dou; tipuri de pro.ra+e! respecti" pro.ra+ul de instruire 4i pro.ra+ul-co+puter! constituie ceea ce in=or+atica nu+e4te Dso=tXareE. Ec6ipa+entele electronice propriu-8ise! care asi.ur; "alori=icarea Fn practic; a celor dou; tipuri de pro.ra+e! sunt cunoscute sub denu+irea de D6ardXareE ,"e8i =i.ura %1.7IL-. Fn le.;tur; cu instruirea asistat; de calculator se conturea8; patru sectoare sau direcii de acti"itate: ,%- Fn";;+Intul de in=or+atic;! respecti" predarea in=or+aticii cu toate ra+urile sale , - pro.ra+area peda.o.ic; a coninutului! respecti" a +aterialului de studiat 4i a acti"it;ii ele"ului Fn le.;tur; cu acel coninut ,0- elaborarea pro.ra+ului-co+puter ,&- sectorul care se ocup; cu proble+ele de 6ardXare Fn =or+e speci=ice Fn";;+Intului. I+pri+ant;:

%1>

- 5atricial; - InN Met - Laser +ode+ /caner +anual sau auto+at ?i.ura %1. 7II. Calculatorul electronic 4i principalele sale peri=erice %12 Instruirea asistat; de calculator nu presupune introducerea e+piric; a calculatorului electronic Fn procesul de Fn";;+Int! =;r; o linie didactic; bine preci8at;! =;r; orient;ri peda.o.ice! psi6olo.ice 4i +etodice 4i =;r; cadre didactice cu pre.;tirea psi6opeda.o.ic; necesar;. Ast=el! di=u8iunea instruirii asistate de calculator Fn practica 4colar; i+plic; adoptarea unei strate.ii! care presupune cu necesitate +unca de ec6ip;! precu+ 4i asi.urarea anu+itor condiii! cu+ sunt: c[ Adaptarea educaiei la necesit;ile actuale 4i de perspecti"; ale societ;ii! Fn a4a =el FncIt educaia s; constituie Fntr-ade";r un =actor acti" al de8"olt;rii. ST[ F+bo.;irea 4i +oderni8area per+anent; a siste+ului +etodelor de Fn";;+Int! eli+inarea DFntIr8ierii cronice a 4colii Fn raport cu "iaaE! pentru a se putea reali8a pro.rese Fn toate sectoarele de acti"itate ,toate =iind condiionate de calitatea educaiei-. Consider;+ se+ni=icati";! Fn acest conte(t! re+arca lui 9. Le=ranc ,%)>>! pa.. 0$-: D este ui+itor cIt de puin au =ost in=luenate pIn; acu+ +etodele de Fn";;+Int de pro.resul acesta continuu. In +ulte ;ri! ele nu di=er; prea +ult de acelea care erau aplicate cu secole Fn ur+;. Aceast; FntIr8iere cronic; a 4colii Fn raport cu "iaa corespunde! =;r; doar 4i poate! unui =eno+en de psi6olo.ie social;! educatorul =iind! prin natura sa! destul de neFncre8;tor Fn =aa in"a8iei pro.resului Fn pro=esia saE. Sc[ In=or+ati8area pro.resi"; 4i accelerat; a di=eritelor sectoare ale "ieii econo+ico-sociale - un proces ire"ersibil! care se Fn=;ptuie4te! cu rit+uri di=erite! Fn toate ;rile. SpU 9eali8area de pro.rese Fn do+eniul in=or+aticii! al calculatoarelor 4i al te6nolo.iilor de co+unicare. Pentru ca =acilit;ile calculatorului electronic 4i ale te6nolo.iilor de co+unicare s; poat; =i "alori=icate Fn Fn";;+Int! se i+pune elaborarea! Fn cadrul pro.ra+ului de re=or+; a curriculu+ului! a unui se.+ent re=eritor la aceast; proble+atic;! a unei strate.ii co+ple(e! re=eritoare la ni"el de +acrosiste+ 4i cu i+plicaii la ni"elele inter+ediar 4i +icro! care ar trebui s; "i8e8e ur+;toarele obiecti"e: ?t- Or.ani8area de acti"it;i speci=ice ,in=or+;ri! de8bateri! si+po8ioane! cursuri practice etc.- Fn scopul sensibili8;rii 4i al =a+iliari8;rii cadrelor didactice din Fn";;+Intul de toate .radele Fn proble+atica in=or+aticii! respecti" a instruirii 4i autoinstruirii asistate de calculator! care s; =ie .Indit; ca strate.ie de pro+o"are a unui nou +od de instruire 4i Fn";are. pb Elaborarea de pro.ra+e de ,auto-instruire 4i ,auto-testare pentru di=erite discipline de studiu! de c;tre ec6ipe =or+ate din: pro=esori! psi6opeda.o.i 4i pro.ra+atori 4i utili8area Fn practic; a acestor pro.ra+e! "alidarea lor e(peri+ental;. ^i Pentru reali8area unor cercet;ri e(peri+entale +ai a+ple re=eritoare la I.A.C.! care s; duc; la conclu8ii pertinente 4i pentru +ai buna in=or+are 4i =or+are a practicienilor! se pot constitui unit;i pilot. ?b Dotarea pro.resi"; a 4colilor de toate .radele cu +i#loacele te6nice de instruire necesare! Fn special cu calculatoare electronice 4i =acilitarea accesului ele"ilor la e-+ail 4i Internet. Introducerea calculatorului Fn 4coal; nu trebuie s; constituie un scop Fn sine! ci o +odalitate de cre4tere a calit;ii! a e=icienei Fn";;rii 4i pred;rii. I.A.C. repre8int;! a4a cu+ a+ +ai

%1*

ar;tat! o nou; strate.ie de lucru a pro=esorului 4i a ele"ilor! un nou +od de concepere a instruirii 4i Fn";;rii! care F+bo.;e4te siste+ul acti"it;ilor didactice pe care ace4tia le des=;4oar; 4i care pre8int; i+portante "alene =or+ati"e 4i in=or+ati"e. 7alenele acestui au(iliar al pro=esorului 4i ele"ilor ur+ea8; s; =ie anali8ate a"Ind Fn "edere =aptul c; siste+ul de Fn";;+Int pe clase 4i lecii "a constitui pentru +ult; "re+e cadrul de inserie a +i#loacelor te6nice de instruire 4i! Fn consecin;! ceea ce poate =ace cadrul didactic si+plu 4i econo+ic cu arsenalul didactic clasic! nu are sens s; =ie =;cut cu +i#loace co+plicate. De ase+enea! s; nu uit;+ c; .rupul! respecti" clasa de ele"i r;+Ine spaiul de contacte interpersonale! un tip de DlaboratorE Fntr-o lu+e pur te6nic; dac; ele"ul ar r;+Ine Fn dialo. per+anent sau e(clusi" cu calculatorul ,I. 9adu! 5. Ionescu! %)2>-. Calculatorul electronic si+ulea8; procese 4i =eno+ene co+ple(e pe care nici un alt +i#loc didactic nu le poate pune atIt de bine Fn e"iden;. Ast=el! prin inter+ediul lui! se o=er; ele"ilor +odel;ri! #usti=ic;ri 4i ilustr;ri ale conceptelor abstracte! ilustr;ri ale proceselor 4i =eno+enelor neobser"abile sau .reu obser"abile din di=erite +oti"e! Fn acela4i ti+p! calculatorul Dconstruie4teE conte(te pentru aplicaii ale conceptelor! %1) o=erind celor ce studia8; 4i li+ba#ul cu a#utorul c;ruia ei F4i pot descrie propria acti"itate. Ast=el! utili8area calculatorului electronic se i+pune Fn sec"enele de instruire pe care pro=esorul nu le poate or.ani8a 4i reali8a cu re8ultate +ulu+itoare Fn acti"it;i didactice obi4nuite! tradiionale: - si+ularea unor procese 4i =eno+ene Fn +i4care prin i+a.ini ani+ate 4i suplinirea! Fn =elul acesta! a unor de+onstraii e(peri+entale - crearea de situaii proble+; cu "aloare sti+ulati"; 4i +oti"ational; pentru ele"i sau cu statut de instru+ent de testare a ni"elului cuno4tinelor 4i abilit;ilor Fnsu4ite de c;tre ele"i - F+bun;t;irea procesului de cone(iune in"ers;! .raie posibilit;ilor de +eninere sub control a acti"it;ii ele"ilor - des=;4urarea de acti"it;i di=ereniate pe .rupe de ni"el - des=;4urarea de acti"it;i de autoinstruire - des=;4urarea de acti"it;i de autotestare - des=;4urarea de acti"it;i recapitulati"e - or.ani8area de #ocuri didactice Fn scopul apro=und;rii cuno4tinelor 4i abilit;ilor sau Fn scopul F+bo.;irii acestora. E(periena didactic; a de+onstrat c; Fn practic; apar Fn per+anen; idei! teorii! e(periene peda.o.ice noi' dru+ul introducerii unei nout;i 4i al .enerali8;rii ei! nu este neted! ci! di+potri";! contradictoriu 4i! adeseori! Fnsoit de riscul distorsiunii. Cine 4i cu+ "a reu4i s; e"ite acest risc ` Este o Fntrebare care ne duce cu .Indul la re+arca: D...ri.oarea crescInd; introdus; Fn practica educati";! te6nolo.ia! desi.n-ul nu "or =i sterili8ante decIt pentru peda.o.ii care sunt de pe acu+ sterili' celorlali! ele le "or o=eri! di+potri";! +i#loace de adaptare subtil;! de indi"iduali8are +ai si.ur;! posibilit;i +ai =uncionale de cucerire a +ediului 4i a propriului euE ,7. de Lands6eere! C. de Lands6eere! %)*)! pa.. >>-. Biblio.ra=ie Aebli! K. ,%)*0-! Didactica psi6olo.ic;. Aplicaii Fn didactic; a psi6olo.iei lui M. Pia.et! Editura Didactic; 4i Peda.o.ic;! Bucure4ti Allen! O.K. ,%)*1-! Intellectual abilities and instructional +edia desi.n! Fn DAudio"isual Co++unication 9e"ieXE! nr. As6bQ! E. ,%)>*-! 9e=lections on tec6nolo.Q in educaFion! Institute o= Tec6nolo.Q! Tecl+ionIsrael Bossuet! C. ,%)2 -! LLordinateur I lLecole! Presses Bni"ersitaires de ?rance! Paris

%12

BotNin! M.' El+and#ara! 5.' 5alia! 5. ,%)2%-! Ori8ontul =;r; li+ite al Fn";;rii. Lic6idarea decala#ului u+an! Editura Politic;! Bucure4ti Bruner! M. ,%)*$-! Pentru o teorie a instruirii! Editura Didactic; 4i Peda.o.ic;! Bucure4ti BroXn! C. ,%)*1-! 5icroteac6in.: apro.ra++e o=teac6in. sNills! 5et6uen and Co. Ltd! Londra Cer.6it! I. ,%)2$-! 5etode de Fn";;+Int! Editura Didactic; 4i Peda.o.ic;! Bucure4ti Cristea! /. ,%))2-! Dicionar de ter+eni peda.o.ici! Editura Didactic; 4i Peda.o.ic;! Bucure4ti CroXl! P.T6. ,%))0-! ?unda+entate o= Educaional 9esearc6! O+.! C. BroXn Co++unication! /BA Cuco4! C. ,%))1-! Peda.o.ie 4i a(iolo.ie! Editura Didactic; 4i Peda.o.ic;! Bucure4ti DancsulQ! AD Ionescu! 5.! 9adu! L! /alade! D. ,%)*)-! Peda.o.ie! Editura Didactic; 4i Peda.o.ic;! Bucure4ti Da"ies! I.P. ,%)*%-! T6e +ana.e+ent o=learnin.! 5c CraX-Kill! Londra TTT ,%)2%-! Dicionar de in=or+atic;! Editura Atiini=ic; 4i Enciclopedic;! Bucure4ti TTT ,%)*)-! Dicionar de peda.o.ie! Editura Didactic; 4i Peda.o.ic;! Bucure4ti De Corte! E. ,%)*0-! Les=onde+ents de lLaction didactiVue! A. de BoecN! Bru(elles De Lands6eere! 7.! De Lands6eere! C. ,%)*)-! De=inirea obiecti"elor educaiei! Editura Didactic; 4i Peda.o.ic;! Bucure4ti Dr;.;nescu! 5. ,%)2*-! In=or+atica 4i societatea! Editura Politic;! Bucure4ti %>$ Calperin! P.I. 4i colab. ,%)*1-! /tudii de psi6olo.ia Fn";;rii! Editura Didactic; 4i Peda.o.ic;! Bucure4ti Kerr+an! 5. ,%)2&-! Inter=ace usa.e-applicaFion dans un atelier de .enie lo.iciel! Crenoble Kuber+an! A.5. ,%)*2-! Cu+ se produc sc6i+b;rile Fn educaie: contribuie la studiul ino"aiei! Editura Didactic; 4i Peda.o.ic;! Bucure4ti Ionescu! 5. ,%)*%-! Instrucia - un +od particular de co+unicare interu+an;! Fn D/tudia Bni"ersitatis Babe4-BolQaiE! /eries PsQc6olo.ia-Paeda.o.ia! pa.. 2*-)0 Ionescu! 5. ,%)2$-! /trate.ii de acti"i8are a ele"ilor Fn procesul didactic! Bni"ersitatea din Clu#-Napoca Ionescu! 5.! C6i4! 7. ,%)) -! /trate.ii de predare 4i Fn";are! Editura Atiini=ic;! Bucure4ti Ionescu! 5.! 9adu! I. ,coord.- ,%))1-! Didactica +odern;! Editura Dacia! Clu#-Napoca Ionescu! 5. ,coord.- ,%))2-! Educaia si dina+ica ei! Editura Tribuna Fn";;+Intului! Bucure4ti Ionescu! 5. , $$$-. De+ersuri creati"e Fn predare 4i Fn";are! Editura Presa Bni"ersitar; Clu#ean;! Clu#-Napoca Ma"ier! C. ,%)21-! Didacticiel! pro.ra+rnation et interdisciplinarite! Fn !MEn=anceE! nr. -0 Pudrea"e"! T. 7. ,%)2%-! Psi6olo.ia .Indirii te6nice! Editura Didactic; 4i Peda.o.ic;! Bucure4ti Landa! L.N. ,%)>>-! Al.orit+i8area instruirii! I8d. Pros"e4cenie! 5osco"a Le=ranc! 9. ,%)>>-! 5i#loace audio-"i8uale Fn slu#ba Fn";;+Intului! Editura Didactic; 4i Peda.o.ic;! Bucure4ti 5alia! 5. ,%)2*-! Predarea 4i Fnsu4irea 4tiinelor! Fn D?oru+E! nr.

%1)

5arin! C. ,%))>-! Teoria educaiei -=unda+entarea episte+ic; 4i +etodolo.ic; a aciunii educati"e! Editura AII! Bucure4ti 5iclea! 5. ,%))&-! Psi6olo.ie co.niti";! Casa de editur; Cloria /9L! Clu#-Napoca 5oreno! M.B. ,%)) -! Orientacion educati"a: la acction tutorial diri.en! Munta de Andalucia! Cordoba 5uc6ielli! 9. ,%)2 -! 5etode acti"e Fn peda.o.ia adulilor! Editura Didactic; 4i Peda.o.ic;! Bucure4ti Neac4u! I. ,%)2>-! Educaie 4i aciune! Editura Atiini=ic; 4i Enciclopedic;! Bucure4ti Neisser! B. ,%)*>-! Co.nition and realitQ! O.K. ?ree+an and Co.! /In ?rancisco! O(=ord! Nicola! I. ,%)) -! Peda.o.ie! Editura Didactic; 4i Peda.o.ic;! Bucure4ti Nicola! I.L ,%))>-! Tratat de peda.o.ie 4colar;! Editura Didactic; 4i Peda.o.ic;! Bucure4ti No"aN! M.D.! CoXin.! B.D. ,%)2&-! Learnin. 6oX io learn! Ca+brid.e Bni"ersitQ Press! Londra ONon! O. ,%)*2-! Fn";;+Intul proble+ati8at Fn 4coala conte+poran;! Editura Didactic; 4i Peda.o.ic;! Bucure4ti Pia.et! M. ,%)* -! Psi6olo.ie 4i peda.o.ie! Editura Didactic; 4i Peda.o.ic;! Bucure4ti Preda! 7. ,%)22-! E(plorarea "i8ual;: cercet;ri =unda+entale 4i aplicate! Editura Atiini=ic; 4i Enciclopedic; Bucure4ti 9adu! I. ,%)*&-! Psi6olo.ie 4colar;! Editura Atiini=ic; 4i Enciclopedic;! Bucure4ti 9adu! I.! Ionescu! 5. ,%)2>-! I+ple+entarea in=or+aticii Fn Fn";;+Int! Fn D9e"ista de peda.o.ieE! nr. >! pa.. * 9adu! L! Ionescu! 5. ,%)2*-! E(perien; didactic; 4i creati"itate! Editura Dacia! Clu#-Napoca 9adu! I. ,coord.- ,%))0-! 5etodolo.ie psi6olo.ic; 4i anali8a datelor! Editura /incron! Clu#Napoca 9o4ea! Al. ,%)>)-! Psi6olo.ia 4i "iaa! Editura Atiini=ic;! Bucure4ti /Ninner! B.?. ,%)*%-! 9e"oluia 4tiini=ic; a Fn";;+Intului! Editura Didactic; 4i Peda.o.ic;! Bucure4ti /to==! 7.A. ,%)*0-! 5odell es =ilo8o=ia! ?orditotta! Budapest T6orndiNe! E.L. ,%)20-! Fn";area u+an;! Editura Didactic; 4i Peda.o.ic;! Bucure4ti 7;ideanu! C. ,%)22-! Educaia la =rontiera dintre +ilenii! Editura Politic;! Bucure4ti 7F.otsNi! L./. ,%)*%-! Opere psi6olo.ice alese! Editura Didactic; 4i Peda.o.ic;! Bucure4ti 7olco"! C.N. ,%)>)-! /ociolo.ia 4tiinei! Editura Politic;! Bucure4ti Jlate! 5. ,%)2>-! 5etode acti"-participati"e de .rup utili8ate Fn acti"itatea se+inarial;! Bni"ersitatea din Bucure4ti %>% CAPITOLBL 7III 5IMLOACELE DE GN7@5HNT GN IN/T9BC@IA ACOLA9 AI ABTOIN/T9BC@IE 7III.l. 5i#loacele de Fn";;+Int - locul 4i rolul lor Fn procesul didactic 7III. %.%. 5i#loacele de Fn";;+Int 4i inseria lor Fn practica educati"; In 4coala conte+poran;! utili8area unor sinta.+e ca +i#loace de Fn";;+Int! instruire 4i autoinstruire asistate de calculator! indi"iduali8area instruciei etc.! a de"enit o necesitate! ele repre8entInd! practic! direcii pentru re=or+a Fn";;+Intului. Deter+inInd +utaii substaniale Fn te6nolo.ia didactic; ,cu care! a4a cu+ a+ ar;tat Fn capitolul anterior nu se suprapun-! +i#loacele de Fn";;+Int 4i! respecti" +i#loacele te6nice de instruire au =ost 4i sunt Fn ulti+ul ti+p prile# de de8bateri Fntre speciali4tii Fn 4tiinele

%>$

educaiei! Fntre cadrele didactice 4i Fntre toti cei interesai de educaie. Opiniile sunt F+p;rite! unii sunt con"in4i c; +i#loacele te6nice de instruire "or scoate educaia din i+pas! c; "or per+ite s=Ir4itul cor"oadelor Fn 4coal;! altii c; ele "or Fnlocui pro=esorii 4i "or trans=or+a ele"ii Fn roboi! altii c; niciodat; ni+ic nu "a putea Fnlocui cartea ca instru+ent =unda+ental Fn educaie etc. Practica didactic; a con=ir+at =aptul c;! adesea! o noutate Fn "iaa 4colii sau doar o +odi=icare a unui aspect particular al procesului de Fn";;+Int! cu+ ar =i: introducerea unei discipline 4colare noi! utili8area unui nou +i#loc de Fn";;+Int etc.! are e=ecte cu totul i+pre"i8ibile! ca de e(e+plu: D...ridic; Fn picioare toi p;rinii ele"ilorE ,A.C. Oettin.er! %)*$! pa.. >$-. 9;+Ine 4i a8i "alabil; a=ir+aia lui A.5. Kuber+an ,%)*2-! potri"it c;reia! unii Dconsider; Fnc; sc6i+barea Fn do+eniul educaiei ca pe ce"a suspect! ce"a ce nu se ba8ea8; pe do"e8i! ce"a insolit! ba c6iar de-a dreptul periculos. A sc6i+ba educaia Fnsea+n; de =apt a sc6i+ba +odul Fn care p;rinii F4i cresc copiii. Acest lucru deter+in; +odi=ic;ri Fn raporturile dintre aduli 4i tineri 4i alterea8; ascendentul celor dintIi asupra caracterului noii .eneraiiE ,pa.. )-. De alt=el! e(periena de pIn; acu+ a de+onstrat c; Fn do+eniul educaiei! de4i se operea8; +odi=ic;ri! c6iar re=or+e! nu se produce aproape niciodat; o ruptur; net; Fntre nou 4i "ec6i. /oluia pe care Caston Ber.er ,%)*0- o a"ansa pentru a pune de acord rit+ul lent! uni=or+ al sc6i+b;rilor din educaie cu rit+ul accelerat! continuu al sc6i+b;rilor ce se petrec Fn "ia;! Fn societate! este dotarea Fn";;+Intului cu +i#loace te6nice si+ilare celor ce se utili8ea8; Fn conte(tul e(tra4colar. Ele pot =i reunite Fn sinta.+a +ass-+edia 4i au un rol i+portant Fn reali8area co+unic;rii intenunane ,"e8i =i.ura l .7III.- 4i! i+plicit! a celei educaionale. Instrucie<educaie Fn 4coal; c X c 5e+oria Conte(tul X Educaie<instrucie Fn lu+ii social =a+ilie dl N c O 5ass +edia & 6! c Contacte interpersonale c i\Uc X 5e+oria indi"idual; Cultura ?i.ura %. 7III. Posibilit;i de co+unicare Fntre +e+oria lu+ii 4i indi"id %> Necesitatea de a introduce Fn 4coal; aparate 4i instalaii te6nice este e"ident; Fntr-o lu+e Fn care te6nolo.ia in=or+aional;! calculatoarele electronice! +icrocalculatoarele! Internet-ul 4.a.+.d.! 4i-au =;cut loc Fn toate sectoarele de acti"itate. 7III. %. . E"oluia +i#loacelor de Fn";;+Int Fn plan diacronic Fntr-o clasi=icare a +i#loacelor de Fn";;+Int! reali8at; de Oilbur /c6ra++ ,%)**- se distin. patru .eneraii ,Fn tabelul l .7III. "e8i .eneraiile de la nr. crt. l la nr. crt. &- care! de =apt! au Fnse+nat tot atItea +o+ente sau stadii Fn ino"area instruciei. Pro.resele reali8ate Fn %>%

do+eniul te6nolo.iei in=or+aionale au =;cut ca acestor patru .eneraii s; li se adau.e Fnc; dou; ,Fn tabelul l .7III. "e8i .eneraiile de la nr. crt. 1 4i >-. Tabelul %.7EI! E"oluia +i#loacelor de Fn";;+Int Fn plan diacronic Cate.oria de E(e+ple de suporturi /curt; descriere a Nr. +i#loace de pentru "e6icularea suporturilor pentru crt. Fn";;+Int cuno4tinelor "e6icularea cuno4tinelor %. Ceneraia I - tabla - +anuscrisele - sunt utili8ate nu+ai direct! obiectele de +u8eu prin aciunea co+un; a pro=esorului 4i a ele"ilor! ele precedInd apariia te6nicilor de in=or+are propriu-8is; . Ceneraia a Il-a - tiparul ,in"entat de - nu +ai este necesar; Cuttenber.- - D"e6iculele pre8ena =i8ic; a de cuno4tineE! purt;toare pro=esorului sau a celui care de in=or+aii .ata le-a scris - aciunea +ediat; elaborate: +anuale! te(te a pro=esorului asupra i+pri+ate etc. ele"ului se reali8ea8; prin inter+ediul unui cod scrisul 0. Ceneraia a III-a - =oto.ra=ia - diapo8iti"ul - - co+unicarea interu+an; se ,s=Ir4itul Fnre.istr;rile sonore reali8ea8; prin inter+ediul secolului 3I3 4i =il+ul 4i tele"i8iunea ,deci +a4inilor Fnceputul +i#loacele audio"i8ualesecolului 33&. Ceneraia a I7-a - te6nicile +oderne - se reali8ea8; un dialo. +a4inile de instruire direct Fntre ele" 4i +a4ina de instruire 1. Ceneraia a 7-a - calculatorul electronic - se reali8ea8; un dialo. direct Fntre ele" 4i calculatorul electronic >. Ceneraia a 7l-a - noile te6nolo.ii de - se reali8ea8; dialo.uri Don co+unicare: XXX! e-+ail! lineE cu parteneri din IP Telep6onQ! Fntrea.; lu+e "ideocon=erinte etc. 9e=eritor la te6nicile +oderne de instruire! BNE/CO arat; c; ele repre8int; a patra re"oluie Fn de8"oltarea societ;ii! din punctul de "edere al +i#loacelor de instruire 4i educare. Dup; E. As6bQ ,%)>*-! cele patru re"oluii sunt: ,%- trecerea de la educaia Fn =a+ilie la educaia Fn 4coal; , - adoptarea cu"Intului scris ca +i#loc de instruire 4i autoinstruire ,0- apariia tiparului 4i =olosirea c;rii ,&- de8"oltarea electronicii ,radioul! tele"i8iunea! calculatoarele-. In practica educati"; nu s-a renunat 4i nici nu trebuie s; se renune la utili8area +i#loacelor de Fn";;+Int din .eneraiile I-III. %>0 ] E(e+ple: - +i#loacele te6nice e"oluate! respecti" cele din .eneraia a patra! inclusi" calculatorul electronic! sunt utili8 4i pentru a pre8enta te(te i+a.ini! .ra=ice etc.! deci +aterial "e6iculat de +i#loacele din pri+ele .eneraii. %>

- de4i =ace parte din .eneraia I a +i#loacelor de Fn";;+Int! tabla r;+Ine =oarte des =olosit; Fn proce instructi"-educati"! Fn pre8ent utili8Indu-se +ai +ulte tipuri ale acestui +i#loc de Fn";;+Int ,"e8i =i.i . 7III.-: ?i.ura . 7III. Tabl;! tabl; alb;! =lip c6art De alt=el! utilitatea +i#loacele te6nice +ode+e const;! Fn principal! Fn u4urina de a recrea Fn per+anen; situaia educaional;! prin includerea Fn cI+pul educaiei a noilor ac6i8iii din do+eniul 4tiinelor educaiei. E(e+plu: De la Fn";;+Intul pro.ra+at! ap;rut Fn deceniile >-*! s-a a#uns +ai tIr8iu Ia aplicaiile inteli.enei arti=iciale Fn Fn";;+Int! Ia pro.ra+ele e(pert 4i la pro.ra+ele =le(ibile! la instruirea 4i autoinstruirea asistate de calculator 4i! =oarte recent! la noile te6nolo.ii de co+unicare. 7III.%.0. Necesitatea pre.;tirii cadrelor didactice Fn +etodolo.ia utili8;rii +i#loacelor te6nice de instruire De8"oltarea ansa+blului +i#loacelor de Fn";;+Int! +ai ales a +i#loacelor te6nice de instruire! inte.rarea lor Fn acti"it;ile educaionale 4i soluionarea unor proble+e practice ale instruciei 4i educaiei! au de+onstrat! Fnc; o dat;! c; acti"itatea didactic; nu se poate li+ita la trans+iterea "erbal; a cuno4tinelor' ele au r;pit li+ba#ului "erbal pri"ile.iul de a =i unicul instru+ent de predare a cuno4tinelor! ceea ce le con=er; o "aloare peda.o.ic; se+ni=icati"; ,I.P. Da"ies! %)*1-. Fn le.;tur; cu aceast; "aloare! un opti+is+ dus oarecu+ la e(tre+! a =;cut ca la unii autori s; apar; tendina de e(a.erare. E(e+plu: Oettin.er ,%)*$- a=ir+; c; +i#loacele te6nice de instruire spri#in; procesul didactic Ia =el de +ult ca 4i telescopul 4i +icroscopul! care au e(tins D"ederea u+an;E! ceea ce este discutabil. E(periena didactic; de pIn; acu+ a de+onstrat c; re8ultatele - po8iti"e sau ne.ati"e! obinute Fn instruire cu a#utorul +i#loacelor te6nice! sunt condiionate +ai +ult de utili8ator decIt de calitatea intrinsec; a instru+entelor e=ecti"e. Consecina practic; i+ediat; este re.Indirea pro.ra+ului de =or+are iniial; 4i continu; a cadrelor didactice! punerea accentului nu doar pe +etodele de predare! ci 4i pe +odalit;ile de utili8are a +i#loacelor te6nice de instruire. /tudiile e(peri+entale reali8ate Fn acest sens! au e"ideniat c; %>& atunci cInd esena unei ino"aii nu este cunoscut; su=icient de c;tre pro=esori! apar di=icult;i +a#ore Fn aplicarea ei. 5ai +ult! =oarte adesea! apare Fn rIndul cadrelor didactice =eno+enul pe care A.5. Kuber+an ,%)*2! pa.. 1)- Fl nu+e4te Dre=u8 din i.noran;E: DNu 4tiu ce +ateriale audio"i8uale sunt disponibile Fn 4coal;.E! DNu 4tiu s; utili8e8 aparatul de proiecie.E etc. A"Ind Fn "edere consideraiile de +ai sus! un pro.ra+ de =or+are iniial; a cadrelor didactice Fn +etodolo##a utili8;rii +i#loacelor te6nice de instruire! trebuie s; cuprind;! ca punct de plecare! =a+iliari8area cu acestea 1!L iniierea Fn te6nica +Inuirii lor 4i s; respecte! ur+;toarele etape. EETU Etapa I! care const; Fn Fnsu4irea cuno4tinelor de ba8; re=eritoare la +i#loacele te6nice 4i la +etodolo.ia de utili8are a acestora Fn acti"it;ile didactice ,M.D. LocNard! %)2>-. EET Etapa a II-a! care se poate reali8a Fn paralel cu pri+a 4i care const; Fn e=ectuarea de aplicaii practice Fn "ederea =or+;rii abilit;ilor practice de +Inuire a aparatelor. YETU Etapa a IlI-a! care cuprinde elaborarea unor proiecte de acti"itate didactic;! Fn care s; se pre"ad; sec"ene de predare-Fn";are cu a#utorul +i#loacelor te6nice. IIBT Etapa a I7-a! care se re=er; aplicarea Fn practic; a proiectelor de acti"itate didactic; reali8ate. EETU Etapa a 7-a! care const; Fn or.ani8area de anali8e ale acti"it;ilor didactice ba8ate pe utili8area +i#loacelor te6nice de instruire! Fn care s; se e"idenie8e aspectele reu4ite 4i +ai puin reu4ite ale acti"it;ii! s; se propun; soluii pentru re8ol"area di=icult;ilor 4.a.+.d.

%>0

E=iciena unui ast=el de pro.ra+ este condiionat; 4i de cunoa4terea principalelor di=icult;i tipice care apar Fn =olosirea +i#loacelor te6nice de instruire: D Di=icult;i datorate proiect;rii didactice insu=icient de ri.uroase a +odului de des=;4urare a acti"it;ii didactice! a asi.ur;rii unit;ii dintre coninutul 4tiini=ic! +etodolo.ia didactic; 4i +etodolo.ia de utili8are a +i#loacelor te6nice. D Di=icult;i datorate pre.;tirii practice insu=iciente a cadrelor didactice Fn "ederea des=;4ur;rii acti"it;ilor didactice cu +i#loace te6nice: de e(e+plu! erori sau dis=unctii la punerea Fn =unciune! la +ane"rarea sau la oprirea aparatelor. O Di=icult;i care apar pe parcursul acti"it;ii didactice ba8ate pe utili8area +i#loacelor te6nice de instruire! cu+ ar =i: " di=icult;i Fn asi.urarea distribuiei ateniei cadrului didactic pentru acti"itatea cu +i#locul te6nic! pentru coninutul 4tiini=ic "e6iculat 4i pentru acti"itatea des=;4urat; de ele"i " di=icult;i Fn adec"area 4i do8area co+entariilor 4i a e(plicaiilor care Fnsoesc i+a.inile proiectate " di=icult;i Fn antrenarea ele"ilor Fn acti"itatea didactic;! Fn e(plicarea i+a.inilor 4i Fn deducerea noului TT e(istena unor Dti+pi +ortiE deter+inai de "alori=icarea ine=icient; a ti+pului disponibil 4.a. Di=icult;ile +enionate +ai sus sau altele care pot ap;rea Fn practica instruirii! nu trebuie s; descura#e8e cadrele didactice 4i nici s; le deter+ine s; or.ani8e8e 4i s; des=;4oare acti"it;i didactice tradiionale! +ai ales c; =or+area abilit;ilor practice repre8int; un proces +ulti=a8ic! care se reali8ea8; Fn ti+p! prin Fn";are ,5. Ionescu! I. 9adu ,coord.-! %))1! 5. Ionescu! $$$-. De ase+enea! se i+pune preci8area c; +oderni8area +i#loacelor te6nice de instruire ,care se .;sesc Fn centrul relaiei pro=esor-ele"i-! trebuie s; se reali8e8e Fn "i8iune siste+ic;! Fn paralel cu +oderni8area celorlaltor co+ponente ale curriculu+ului! respecti" cu re.Indirea 4i restructurarea coninutului Fn";;+Intului! cu re"i8uirea pro.ra+elor 4i a +etodelor didactice! a +odalit;ilor de e"aluare 4i control 4.a.+.d! 7III. %.&. Calculatorul electronic 4i posibilit;ile de utili8are a acestuia Fn procesul didactic Introducerea calculatorului electronic Fn 4coal; 4i "alori=icarea lui Fn instrucie 4i autoinstrucie a de"enit! Fn ulti+ii ani! o preocupare constant; a practicienilor 4i a teoreticienilor. Aceasta este o consecin; =ireasc; a de8"olt;rii te6nolo.iei in=or+aionale 4i a trans=or+;rii calculatorului Fntr-un instru+ent de lucru de +are utilitate Fn cele +ai di"erse sectoare de acti"itate. %>1 Particulari8;rile instruirii asistate de calculator ,LA.C.- Fn Fn";;+Intul de toate .radele! si 4tiini=ice reali8ate cu subieci de di=erite "Irste! la di=erite discipline de studiu! la di=erite capitole! te+f au de+onstrat "alenele sale psi6opeda.o.ice! "alori=icabile atIt Fn instruire! cIt 4i Fn autoinstruire acela4i ti+p! cerinele care trebuie asi.urate Fn I.A.C. ,"e8i! Fn capitolul 7II! DPredarea 4i Fn";are' asistena calculatoruluiE-. /inta.+a Dinstruire asistat; de calculatorE este le.at; de conceptele de Dso=tXareE ,care se re=e pro.ra+ul peda.o.ic 4i la produsul in=or+atic- 4i D6ardXareE ,care se re=er; la ec6ipa+entul electronic-. Fn cele ce ur+ea8;! pre8ent;+ o posibil; clasi=icare a resurselor so=tXare! care se +ultiplic; toi +ult 4i de"in tot +ai per=or+ante: O siste+e de operare O editoare de te(t O =oi electronice de calcul tabelar O siste+e de .estiune a ba8elor de date D pac6ete .ra=ice 4i de pre8entare O pac6ete pentru desen

%>&

O pac6ete DTP D pac6ete pentru recunoa4terea "orbirii O pac6ete pentru "ideo di.ital r[ pac6ete OC9 0 pac6ete CAD O pac6ete pentru conectare la distan; D na"i.atoare Internet ,broXsereO pac6ete pentru "ideocon=erine O li+ba#e de pro.ra+are "i8uale D pac6ete +ulti+edia inte.rate O pac6ete anti"irus. Fn tabelul .7III. pre8ent;+! Fntr-o +anier; sintetic;! resursele 6ardXare 4i posibilit;ile "alori=icare a lor: Tabelul .7% Pre8entare sintetic; a resurselor 6ardXare Nr. Posibilit;i de Denu+irea resursei crt. utili8are l. Co+puter +ulti+edia: TT unitate central;: UTU carcas; cu surs; de ali+entare -[ plac; de ba8; cu +e+orii ,9A5! 9O5- -TU - concepia. +icroprocesor -YU plac; de sunet 4i bo(e +odi=icarea 4i rularea ETU plac; pentru captur; "ideo aplicaiilor ETU plac; de reea +ulti+edia 4i a UTU +icro=on oric;ror alte tipuri de -TU unitate de disc ,KDDpro.ra+e -TU unitate de =loppQ disN ,?DD-TU unitate de co+pact disN ,CDTT +onitor " tastatur; ,NeQboardTT +ouse . 5edii de stocare de +are capacitate: - stocare de date! ETU unitate de disc D7D ,Di.ital 7ersatile DisNcopii de re8er"; ale ETU unitate de disc JIP aplicaiilor UT unitate de disc Bernoulli i+portante %>> - tip;rire docu+ente 0. I+pri+ant; ,printer4i .ra=ice - tip;rire desene &. Plotter te6nice - scanarea 1. /canner docu+entelor tip;rite - ac6i8iie de >. Aparat =oto di.ital i+a.ini statice - ac6i8iie de *. Ca+corder tradiional 4i<sau di.ital i+a.ini "ideo %>1

2. ). %$. %%. % . %0. %&.

7ideo plaQer sau recorder 5ode+ K5/ ,Kead 5ounted /Qste+5ouse spaial 4i +;nu4i sen8iti"e Bnitate de inscripionat CD /ertar pentru disc 6oit Kub

- redare! Fnre.istrare 4i<sau +i(a# "ideo - conectare la distant; - realitate "irtual; - realitate "irtual; - copiere de so=t - transport<rulare pe alte co+putere - interconectare ,LAN-

In I.A.C. se poate "orbi de ur+;toarele stadii caracteristice: a- i+ple+entarea in=or+aticii b- pro.ra+area peda.o.ic; a coninutului ideatic 4i a acti"it;ii ele"ului Fn le.;tur; cu acest coninut Fn pa4i! respecti" Fn sec"ene c- elaborarea pro.ra+ului-co+puter! respecti" a produsului in=or+atic d- apariia co+ponentei 6ardXare 4i utili8area acesteia ca suport pentru so=tXare. 7III. . 5i#loacele te6nice de instruire: esen; 4i =uncii 7III. .%. Esen; 4i caracteri8are .eneral; Intr-o de=iniie pri+ar;! +i#loacele te6nice de instruire sunt considerate ansa+bluri de procedee -+ecanice! optice! electrice 4i electronice - de Fnre.istrare! p;strare 4i trans+itere a in=or+aiei. Cli==ord K. BloocN ,%)* - de=ine4te +i#loacele te6nice de instruire ca =iind acele dispo8iti"e 4i te6nici n;scute din re"oluia +i#loacelor de co+unicare! ce pot =i =olosite Fn scopuri didactice! luate indi"idual sau Fn co+binaie! pe lFn.; pro=esor! +anual 4i tabl;. Ele includ acele aparate 4i instalaii cuprinse Fn .eneraiile III -I7! respecti" aparatele de proiecie! de Fnre.istrare-redare audio! instruire pro.ra+at;! inclusi" calculatoarele electronice ,.eneraia a 7-a- 4i alte ele+ente de 6ardXare 4i so=tXare. In literatura peda.o.ic; ro+Ineasc;! +i#loacele te6nice de instruire sunt de=inite ca ansa+blu al +i#loacelor de Fn";;+Int cu suport te6nic 4i care pretind respectarea unor nor+e te6nice de utili8are speciale! respecti" ec6ipa+entele te6nice - aparatele ,de e(e+plu! aparatele audio"i8uale-! dispo8iti"ele! +a4inile ,de e(e+plu! +a4inile de instruire 4i cele de e(a+inare-! utila#ele! instalaiile utili8ate Fn procesul didactic. De ase+enea! sinta.+a D+i#loace te6nice de instruireE include ansa+blul cerinelor peda.o.ice de utili8are e=icient; a lor! Fn ur+;toarele scopuri didactice: PM sensibili8area ele"ilor Fn "ederea des=;4ur;rii acti"it;ii didactice 9Z spri#inirea perceperii noului de c;tre ele"i 9Z co+unicarea! trans+iterea! de+onstrarea<ilustrarea noului 9Z Fnele.erea noului de c;tre ele"i PZL aplicarea 4i e(ersarea noilor cuno4tine teoretice 4i practice %>* ?b =i(area 4i consolidarea noilor cuno4tine 4i co+petene ?b "eri=icarea 4i e"aluarea cuno4tinelor 4i abilit;ilor ele"ilor ,5. Ionescu! 7. Preda! %)20! 5. Ionescu! %))2! $$$-. Din de=iniiile de +ai sus! re8ult; c; Fn abordarea proble+aticii +i#loacelor te6nice de instruire pute+ li+ita la ni"elul caracteristicilor pur te6nice 4i te6nolo.ice ale acestora! ci trebuie s; lua considerare tr;s;turile speci=ice con=erite lor de 4tiinele Fn";;rii! "alenele lor psi6opeda.o.ice. De ' preci8area locului 4i rolului +i#loacelor te6nice de instruire Fn procesul didactic i+pune stabilirea "aloi psi6opeda.o.ice. %>>

E(e+plu: 7aloarea psi6opeda.o.ic; a +i#loacelor audio-"i8uale se e"idenia8; u4or prin raportarea I di"ersitatea "ariantelor de instruire 4i prin anali8a co+parati"; a a"anta#elor 4i de8a"anta#elor =ieci Anali8Ind! co+parati"! situaiile educati"e: a- /ituaia educati"; clasic;! respecti" situaia Fn";;+Intului +a.istral ,"e8i =i.ura 0.7III.-: Pro=esor Ele" - In=or+aia - 9ecepia - Noua in=or+aie ?i.ura 0. 7IB. 5odel pentru ilustrarea situaiei clasice de instruire b- /ituaia educati"; reali8at; cu a#utorul surselor scrise ,"e8i =i.ura &.7III.-: 5anual ,surse scrise- cb EA In=or+aia codi=icat; Ele" 9ecepia Nici r;spuns Nici control ?i.ura &. 7III. 5odel pentru ilustrarea situaiei educati"e reali8ate cu a#utorul surselor scrise c- /ituaia educati"; reali8at; cu a#utorul +i#loacelor audio-"i8uale ,"e8i =i.ura 1.7III.-: r Docu+ent Ele" Nici In=or+aia r;spuns 9ecepia necodi=icat; Nici control lP r EN r M c ?i.ura 1. 7III. 5odel pentru ilustrarea situaiei educati"e reali8ate cu a#utorul +i#loacelor audio-"i8uale se pot e"idenia a"anta#ele 4i de8a"anta#ele =iec;reia! ceea ce i+pune utili8area lor co+binat;! =uncie d caracteristicile concrete ale +ediului de instruire 4i ale situaiei educati"e. A"anta#ele co+unic;rii educaionale audio-"i8uale sunt! Fn principal! ur+;toarele: E[ absena codului! care =ace posibil; utili8area "ariantei pe toate treptele de 4colaritate E[ per+ite obinerea de in=or+aii accesibile pentru ele"i cu particularit;i di=erite! cu capacit;i di decodi=icare di=erite %>2 E[ per+ite =or+area de repre8ent;ri corecte! c6iar Fn condiii de pre.;tire cultural; di=erite E[cre4te "olu+ul in=or+aiilor trans+ise 4i recepionate Fn unitatea de ti+p! li+ba#ul audio"i8ual caracteri8Indu-se printr-o or.ani8are cronospaial; i+pus; E[ per+ite trans+iterea operati"; a celor +ai recente e"eni+ente. Ele+entele care asi.ur; "aloarea psi6opeda.o.ic; a oric;rui +i#loc de Fn";;+Int! adaptate dup; 9. Claser ,%)* -! sunt: a- ni"elul +oti"aiei 4colare a ele"ilor 4i con=i.uraia siste+ului lor co.niti"! cuno4tinele 4i co+petenele necesare asi+il;rii noului b- inteli.ena .eneral; a ele"ilor 4i capacitatea lor de Fn";are c- +odalitatea de proiectare! structurare 4i siste+ati8are a pro.ra+elor de Fn";are! rele"ana 4i lo.ica in=or+aiilor care "or =i dobIndite d- caracterul acti" 4i co+ple+entar al acti"it;ii de predare-Fn"Iare ,de e(e+plu oprirea %>*

te+porar; a unui =il+ didactic pentru reali8area de co+entarii! notarea aspectelor eseniale 4.a.e- "eri=icarea<controlarea acti"it;ii +intale a ele"ilor! asi.urarea =eed-bacNul+! a repetiiei 4i a e(ers;rii. Nu trebuie s; pierde+ din "edere cercet;rile reali8ate de 9o.er 5uc6ielli ,%)2 ! pa.. 1*-! care de+onstrea8; c; la s=Ir4itul unei sec"ene de Fn";are! Fn condiiile unei atenii "oluntare 4i cu un .rad sporit de concentrare! ele"ul reine di=ereniat: %$a din ceea ce cite4te! $a din ceea ce aude! 0$a din ceea ce "ede! 1$a din ceea ce "ede 4i aude Fn acela4i ti+p! 2$a din ceea ce spune 4i )$a din ceea ce spune 4i =ace Fn acela4i ti+p. 7III. . . ?uncii ale +i#loacelor te6nice de instruire /electarea 4i utili8area corect; a +i#loacelor de Fn";;+Int sunt condiionate de cunoa4terea =unciilor lor peda.o.ice! dintre care! a+inti+: 7III. . .%. ?uncia de instruire 5i#loacele de Fn";;+Int au "aloare de instru+ente peda.o.ice de co+unicare rapid; 4i e=icient; a in=or+aiilor! instru+ente ce se interpun Fntre lo.ica 4tiinei 4i lo.ica ele"ului 4i care Fnlesnesc 4i opti+i8ea8; co+unicarea educaional; pro=esor-ele". Prin sporirea capacit;ii ele"ilor de a recepiona in=or+aii .raie unor situaii percepti"e "ariate! +i#loacele de Fn";;+Int le de8"olt; acestora capacitatea de a Fnele.e realitatea 4i de a aciona asupra ei. 9e8ult; c; ele au =uncie de +ediere a instru+entelor psi6ice prin inter+ediul celor peda.o.ice. Posibilit;ile de codi=icare a in=or+aiilor coninute Fn +esa#e sunt di"erse ,i+a.ini! si+boluri! sunete etc.-! ceea ce contribuie la eseniali8area coninuturilor 4tiini=ice! uneori di=icile 4i abstracte! Fn +odalit;i accesibile 4i c6iar pl;cute. Prin or.ani8area e(perienei sen8oriale a ele"ilor! +i#loacele de Fn";;+Int contribuie Fn bun; +;sur; la constituirea 4i consolidarea structurilor percepti"e operatorii! a+eliorInd capacitatea ele"ului de a Fnre.istra! prelucra 4i interpreta in=or+aiile pri+ite! operaiile percepti"e de e(plorare! co+parare! =i(are! precu+ 4i caracterul raional al aciunilor percepti"e. Dup; cu+ arat; L. ?ili+on ,%))0! pa.. % -! D...la cea +ai si+pl; cunoa4tere perceptual; particip; .Indirea! i+a.inaia! repre8entarea! iar absena sen8aiilor este de neconceput Fn percepieE. 7III. . . . ?uncia de +oti"are a Fn";;rii 4i de orientare a intereselor pro=esionale ale ele"ilor este le.at; de Fnc;rc;tura e+oional; a i+a.inii audio-"i8uale! care se adresea8; direct sensibilit;ii ele"ului. 5esa#ele "i8uale 4i auditi"e sti+ulea8; la ele"i curio8itatea! interesul! dorina de cunoa4tere 4i de aciune 4i crea8; +o+ente de bun; dispo8iie! toate acestea contribuind la +obili8area e=ortului Fn procesul de Fn";are. De ase+enea! .raie utili8;rii +i#loacelor te6nice! ele"ii se pot in=or+a +ai repede! +ai bine 4i +ai +ult despre di"erse pro=esii! acti"it;i! preocup;ri etc.! ceea ce contribuie la orientarea lor 4colar; 4i pro=esional;. %>) 7III. . .0. ?uncia de+onstrati"; Aceast; =uncie este "alori=icat; Fn situaiile educati"e Fn care e(ist; constrIn.eri le.ate de stn rea 4i trans+iterea +esa#ului educaional! datorate caracteristicilor obiectelor! proceselor 4i =eno+eneli diate: di+ensiuni =oarte +ici sau =oarte +ari! rit+ lent sau alert! dina+ic; etc. Aceste caracteristi i+posibil; studierea lor ne+i#locit;! de aceea se recur.e la substitute ale obiectelor! proceselor 4i =eno+ reale: +odele +ateriale 4i ideale sau +i#loace te6nice de instruire. Acestea din ur+; pre8int; a"anta#ul ce +;rii sau deco+pri+;rii rit+ului de des=;4urare a unui proces sau e"eni+ent! per+it "i8uali8area procese 4i =eno+ene inaccesibile obser"aiei directe etc. 7III. . .&. ?uncia =or+ati"; 4i estetic; Co+unicarea audio"i8ual; se caracteri8ea8; printr-o or.ani8are cronospatial; i+pus;! care Fl c pe pro=esor la un plus de -ri.uro8itate Fn siste+ati8area in=or+aiei! cu e=ecte bene=ice

%>2

asupra =onrip de8"olt;rii structurilor co.niti"e ale ele"ilor. Ace4tia se e(ersea8; Fn reali8area de anali8e! co+parai surprinderea notelor eseniale 4.a.+.d.! ceea ce are drept e=ect sporirea capacit;ilor de operare a proa .Indirii. Pe lIn.; "alenele co.niti"e pe care le co+port;! =oto.ra=ia! diapo8iti"ul! sec"ena de =il+ 4.a.! i #ea8; ele"ii Fn acte de percepere 4i e"aluare a esteticului 4i le culti"; capacitatea de Fnele.ere 4i apreci =ru+osului. 7III. . .1 ?uncia de 4colari8are substituti"; sau de reali8are a Fn";;+Intului la<de la distc acti"itate Fn reali8area c;reia inter"in! cu predilecie! tele"i8iunea! precu+ 4i reelele co+puteri8ate naio+ internaionale. Fn";;+Intul la distan; repre8int; o alternati"; ce r;spunde unor cerine +ultiple de instruii educare: Fnsu4irea unei li+bi str;ine! educaia ecolo.ic;! educaia pentru pace! educaia continu; pe di=erite cate.orii socio-pro=esionale! inclusi" a personalului didactic 4.a. 7III. . .>. ?uncia de e"aluare a randa+entului ele"ilor Fnc; din deceniile >-*! din ti+pul Fn";;+Intului pro.ra+at se utili8ea8; dispo8iti"e +ecanice e"aluare a re8ultatelor 4colare ale ele"ilor' Fn ti+p! lor li s-au ad;u.at cele electrice 4i cele electron Contribuia tuturor acestor dispo8iti"e la opti+i8area operaiei de e"aluare a pro.resului 4colar poat e"ideniat;! din cel puin dou; puncte de "edere: - s-au eli+inat =actorii perturbatori de natur; subiecti"; care inter"in Fn "eri=icare 4i notare , e=ei D6aloE! e=ectul de ordine 4i de contrast etc.- s-au a+pli=icat calit;ile dia.nostice 4i pro.nostice ale not;rii. 7III.0. Caracteristici ale +i#loacelor te6nice de instruire Cele +ai i+portante caracteristici ale +i#loacelor te6nice de instruire! care le con=er; "aloai peda.o.ic; 4i! totodat; anu+ite li+ite Fn utili8are! sunt ur+;toarele: ?le(ibilitatea sau adaptabilitatea! repre8int; tr;s;tura care se re=er; la posibilit;ile de adaptare necesit;ile de +o+ent. E(e+ple: - pe =olia de celuloid se poate scrie! desena! 4ter.e sau p;stra cele scrise pentru 8ilele ur+;toare - cu retroproiectorul poate lucra atIt pro=esorul! cIt 4i ele"ii! el are! deci! un .rad de =le(ibilitate apropiat de c al tablei de scris. Ceneralitatea repre8int; o proprietate asociat; =le(ibilit;ii 4i se re=er; la posibilitatea de a codi=ica di=erite =or+e! in=or+aiile +esa#elor trans+ise spre receptorul u+an. %*$ E(e+plu: Calculatoarele electronice au un indice sporit de .eneralitate =a; de =il+ sau oricare alt +i#loc audio-"i8ual. Ele redau procese e"oluInd Fn ti+p! redau ad-6oc dina+ica proceselor 4i =eno+enelor! e=ecte sonore etc. Pentru ca =il+ele didactice s; r;spund; acestei e(i.ene! ele trebuie +ultiplicate! iar pentru orice +odi=icare a procesului este necesar; producerea unui nou =il+. Paralelis+ul este proprietatea care se re=er; la posibilitatea utili8;rii si+ultane a aceluia4i +i#loc! Fn +ai +uli! scopuri sau de c;tre +ai +uli utili8atori! Fn aceea4i unitate de ti+p. E(e+ple: - 6Irtia este resursa cea +ai utili8at;! =iind =iresc ca =iecare ele" s; utili8e8e propriul caiet de notie - calculatoarele electronice pot =i utili8ate si+ultan! de c;tre +ai +uli ele"i! Fn +ai +ulte scopuri: asi+ilare de cuno4tine! aplicare! "eri=icare! e"aluare! =i(are! consolidare etc. Accesibilitatea este o proprietate a +i#loacelor te6nice deter+inat; de co+ple(itatea lor 4i de u4urina cu care ele pot =i utili8ate. ?ire4te! cu cFt un +i#loc te6nic este +ai co+ple(! cu atIt accesul utili8atorilor depinde Fn +ai +are +;sur; de pro.ra+e speciale de instruire pentru cunoa4terea 4i +Inuirea aparatelor. /i.urana Fn =uncionare este repre8int; o caracteristic; a=lat; Fn corelaie cu =iabilitatea 4i Fntreinerea 4i se re=er; la respectarea anu+itor re.uli 4i operaii la punerea Fn =unciune! la

%>)

utili8area 4i la oprirea aparatelor. A"Ind Fn "edere propriet;ile +i#loacelor te6nice! se poate spune c;! pentru stabilirea calit;ii +i#loacelor te6nice de instruire! se iau Fn considerare! si+ultan! patru cate.orii de =actori! pe care trebuie s;-i aib; Fn "edere atIt cei care le produc! cIt 4i cei care le utili8ea8;. Este "orba de =actori peda.o.ici - notai cu P! te6nici - notai cu T! econo+ici - notai cu Ec 4i er.ono+ici - notai cu Er. Ast=el! calitatea +i#loacelor te6nice de instruire - notat; cu Cc este =uncie de aceste cate.orii de =actori: C+ S = ,P!T!Ec!Er-. 7III.&. O posibil; ta(ono+ic a +i#loacelor te6nice de instruire Dat; =iind +area di"ersitate a +i#loacelor de Fn";;+Int! e(ist; +ai +ulte criterii de clasi=icare lor. Bnul dintre criteriile de clasi=icare a +i#loacelor te6nice de instruire! care 4i-a do"edit operaionalitatea Fn practica instruirii! a =ost o=erit de 9. Le=ranc 4i K. Canac ,9. Le=ranc! %)>>- 4i are Fn "edere anali8atorul solicitat 4i caracterul static sau dina+ic al i+a.inii ,"e8i tabelele 0.7III. 4i &.7III.-: Tabelul 0. 7III. Clasi=icarea +i#loacelor te6nice de instruire dup; anali8atorul solicitat Anali8atorul solicitat Cate.oria de +i#loace te6nice de instruire - anali8atorul "i8ual - +i#loace te6nice de instruire "i8uale ,aparate 4i +ateriale- anali8atorul auditi" - +i#loace te6nice de instruire auditi"e ,aparate 4i +ateriale- anali8atorul auditi" 4i anali8atorul "i8ual - +i#loace te6nice de instruire audio"i8uale ,aparate 4i +aterialeTabelul &.7III. Clasi=icarea +i#loacelor te6nice de instruire dup; caracterul static sau dina+ic al i+a.inii Caracterul Tipul de Tipul +i#loacelor te6nice de E(e+ple de +i#loace i+a.inii proiecie instruire te6nice de instruire - static - =i(; - +i#loace te6nice de instruire - diascolul - epidiscopul statice ,de +editaie- retroproiectorul - =il+ul - tele"i8iunea calculatoarele electronice Fn le.;tur; cu proiecia =i(;! K. Canac ,%)>>! pa.. 0- &- ar;ta: D...i+a.inea "i8ual; =i(; recla+; din partea oc6iului obser"atorului o atitudine de cal+; conte+plare sau de e(a+en scrut;tor .. .i+a.inea deter+in; o atitudine de r;spuns acti" la i+presiile pe care le d;E. Acela4i autor! re=erindu-se la proiecia dina+ic;! W ar;ta: DEnor+ a+pli=icator docu+entar! ecranul cine+ato.ra=ic sau de tele"i8or! reunind "irtuile i+a.inii cu %*% cele ale +i4c;rii! aduce Fn =aa noastr;! dup; dorin;! tot =elul de obiecte sau e"eni+ente pe care F+pr;4tiere' lor Fn spaiu sau =u.a lor Fn trecut! di+ensiunile lor prea +ici sau prea +ari! e(tre+a rapiditate sau Fncetineai' e(cesi"; a des=;4ur;rii lor ... le-ar sustra.e alt=el pentru totdeauna "ederii noastreE ,%)>>! pa.. 1-. LuInd Fn atenie anali8atorii solicitai! precu+ 4i aparatele 4i +aterialele suport pentru "e6iculare' in=or+aiilor pe cale audio-"i8ual;! consider;+ operant; .ruparea Fn cate.oriile: +i#loace te6nice "i8uale +i#loace te6nice audio 4i +i#loace te6nice audio-"i8uale. 7III.&!%. 5i#loace te6nice "i8uale - dina+ic - dina+ic; - +i#loace te6nice de instruire dina+ice ,de =ascinaie-

%*$

5i#loacele te6nice "i8uale solicit; anali8atorul "i8ual 4i cuprind aparate 4i +ateriale! dintre care a+inti+ ,"e8i tabelul 1.7III.-: Tabelul 1.7KL E(e+ple de +i#loace te6nice "i8uale Cate.oria de +i#loace te6nice "i8uale E(e+ple Aparate UTU epiproiectorul ,pentru +ateriale pe suport opac-TU epidiascopul ,pentru epiproiecie 4i diaproiecie-TU diascolul ,pentru diapo8iti"e 4i dia=Fl+e-TU aspecto+atul ,pentru proiecia auto+at; < se+iauto+at; a diapo8iti"elor UTU aspectarul ,pentru proiecia diapo8iti"elor-TU diastarul -[ retroproiectoral ,pentru proiecia i+a.inilor de pe suport transparent ,celuloidETU "ideoproiectorul ,pentru proiecia i+a.inilor de pe casetele "ideo sau de pe calculatorul electronic-TU docu+atorul ,proiector pentru citit +icro=il+e-TU ca+era de luat "ederi 4i instalaia "ideo - pentru Fnre.istrarea 4i redarea pe +onitorul T7 a unor =il+e didactice 5ateriale pentru proiecia cu aparatele "ideo ETU docu+ente tip;rite ,lito.ra"uri! ilustraii din c;ri 4i re"iste! sc6e+e! desene! te(te-[ docu+ente rare ,+anuscrise! per.a+ente! piese nu+is+atice! sta+pe-[ corpuri opace ,roci! +etale! i+pri+;ri pe cear;UT docu+ente =i(e proiectabile ,diapo8iti"e! dia=il+e! =il+e de 2 ++ sau %> ++! +icro=il+e! =olii pre.;tite pentru proiecie! casete "ideo! co+pact discuri-TU produse ale acti"it;ii ele"ilor ,=i4e de lucru! =ra.+ente de lucr;ri elaborate etc.-_________ 9eproducerea pe ecran a i+a.inilor =i(ate pe suport opac se reali8ea8; prin epiproiecie ,episcopie-! iar a celor Fnre.istrate pe suport transparent! prin diaproiecie. Epiproiecia const; Fn proiectarea prin re=le(ie a supra=eelor opace ,docu+ente rare! =oto.ra=ii! obiecte de +u8eu-! cu a#utorul epidiascopului. Diaproiecia este proiecia prin transparen; a i+a.inilor =i(ate pe +aterial transparent ,diapo8iti"e! dia=il+e-' ea se reali8ea8; cu a#utorul diaproiectoralui! respecti" a diascolului. Diaproiector ?i.ura >. 7III. Instalaie pentru diaproiecie %* Fn ca8ul proieciei de diapo8iti"e! se utili8ea8; dispo8iti"ul suport destinat acestui scop! iar cInd se proiectea8; dia=il+e este necesar un dispo8iti" de rulare. Proiectarea diapo8iti"elor se poate =ace u4or 4i cu econo+ie de ti+p cu a#utorul aspectarului! diastarului sau a proiectorului auto+at! acesta din ur+; =iind cel +ai producti". 9etroproiecia este reali8at; de pro=esor de la catedr;! utili8Ind retroproiectorul! un suport transparent de di+ensiuni +ai +ari ,=olie de cea. %1< 1 c+- 4i un ecran a=lat Fn =aa clasei. 9etroproiecia poate =i =olosit; cu bune re8ultate Fn predarea 4i Fn";area tuturor disciplinelor de studiu 4i inte.rat; oric;rei +etode didactice: Fn";;rii prin descoperire! proble+ati8;rii! con"ersaiei etc. Pre8entarea de =olii! respecti" de i+a.ini suprapuse! care "i8uali8ea8; pro.resi" un obiect sau =eno+en! o=er; suporturi supli+entare bene=ice Fn reali8area pred;rii 4i Fn";;rii. ?i.ura *. 7III. Instalaie pentru retroproiecie

%*%

Teleproiecia este proiecia reali8at; cu a#utorul unei ca+ere de luat "ederi sau a unui "ideocaseto=on! conectate la un +onitor T7 sau "ideoproiector. Fn =elul acesta! pot =i supuse studiului obiecte! co+ponente ale unor +ecanis+e sau =eno+ene la care obser"atorul u+an nu are acces direct. 5icroproiecia repre8int; prelucrarea i+a.inilor Fn +iniatur; obinute la +icroscop 4i pre8entarea lor Fn di+ensiuni +;rite pe un ecran. ?i.. 2. 7III. Instalaie pentru "ideoprpiecie 7III.&. . 5i#loace te6nice audio Dintre +i#loacele te6nice audio! =rec"ent utili8ate Fn 4coal;! a+inti+: radioul! picN-up-ul! +a.neto=onul! caseto=bnul! reporto=onul! plaQer-ul CD etc. %*0 7III.&.0. 5i#loace te6nice audio-"i8uale Fntre +i#loacele te6nice audio-"i8uale! o po8iie aparte o ocup; te6nica "ideo! care presupune ui rea unui "ideocaseto=on sau a unei ca+ere de luat "ederi! Fn cone(iune cu un +onitor T7 sau "ideoproiecl Prin "alori=icarea te6nicii "ideo Fn Fn";;+Int! i+a.inea 4i cu"Intul! ideea 4i +elodia se Fn ar+onios! Fntr-un act de co+unicare Fn care sunt i+plicate! deopotri";! canalele co.niti"e 4i a=ecti"e. E "alenele psi6opeda.o.ice ale te6nicii "ideo! a+inti+: I/[ per+ite +odi=icarea curent; a Fnre.istr;rilor! prin introducerea unor noi inserturi sau Fnl;tui unor sec"ene E[ continu; redarea sau o Fntrerupe! re"ine pentru repetarea unor sec"ene ori de cFte ori este ne"e E[ p;strea8; i+a.ini 4i sunete pentru o durat; de ti+p nede=init;. 7III.1. E(i.ene psi6opeda.o.ice Fn utili8area +i#loacelor de Fn";;+Int /electarea +i#loacelor de Fn";;+Int adec"ate acti"it;ilor didactice des=;4urate cu o clas; de ele"i anu+ite particularit;i de "Irst; 4i indi"iduale 4i Fn con=or+itate cu obiecti"ele educaionale prestabil presupune .;sirea r;spunsurilor la ur+;toarele Fntreb;ri: !MLa ce tip de Fn";are 4i la ce +ecanis+ al Fn";c recur. ele"ii Fn condiiile utili8;rii unui anu+it +i#loc de Fn";;+Int` E! D Care este raportul opti+ care trebui s; se stabileasc; Fntre concret 4i abstract Fn procesul perceperii! Fnele.erii 4i asi+il;rii nouluiL: D Care este aportul sc6e+ati8;rii 4i eseniali8;rii Fn procesul Fn";;rii`E! D Cu+ in=luenea8; se+ne si+bolurile 4i i+a.inile procesele +e+oriei! =i(area! stocarea 4i actuali8area<+obili8area in=or+aiilor` E Y Craie e(ercit;rii =unciei de instruire! =iecare cate.orie de +i#loace de Fn";;+Int poate =i consic rat; o +odalitate de trans+itere a cuno4tinelor. De aceea! se i+pune ca! Fn ale.erea +i#loacelor de Fn";;+I s; se aib; Fn "edere e=iciena lor Fn trans+iterea unor in=or+aii noi! precu+ 4i Fn =or+area unor priceperi deprinderi intelectuale! care se "or trans=or+a Fn instru+ente utile Fn asi+ilarea de noi in=or+aii. Y Desi.ur c;! Fn ulti+; anali8;! pro=esorul este acela care proiectea8;! 4i crea8; situaii didactice # care se utili8ea8; +i#loace de Fn";;+Int! or.ani8ea8; 4i Fndru+; acti"itatea ele"ului! a#utIndu-% s; Fn"ef Procesul Fn";;rii nu are la ba8; si+pla percepie! ci el presupune acti"itatea intelectual; e=ecti"; a ele"ulu Prin ur+are! so=t-urile pre8entate o dat; cu utili8area +i#loacelor de Fn";;+Int! nu sunt si+ple +aterial intuiti"e care s; =ie obser"ate de ele"i' ele F4i Fndeplinesc =uncia didactic; nu+ai dac; sunt utili8ate e=ecti" d ace4tia. Alt=el spus! e=iciena oric;rui +i#loc de Fn";;+Int presupune asi.urarea caracterului co+ple+entar a pred;rii - Fn";;rii. E(e+plu: I+a.inile statice pot =i ast=el concepute 4i "alori=icate! FncIt s; spri#ine anali8a ele+entelor unu' Fntre.! stabilirea ase+;n;rilor 4i a deosebirilor dintre ele! clasi=icarea lor dup; di"erse criterii! inte.rarea lor Fntr-un alt Fntre.! "erbali8area celor percepute! proble+ati8area! .Indirea di"er.ent;! e(ersarea spiritului de obser"aie 4i a spiritului critic etc.

%*

Y Btili8area unui sin.ur +i#loc de Fn";;+Int! indi=erent din ce cate.orie =ace parte 4i indi=erent cIt de bine conceput 4i reali8at ar =i el! nu poate da +a(i+ul de e=icien;. 5i#loacele de Fn";;+Int trebuie selectate! utili8ate 4i F+binate Fn =uncie de conte(tul peda.o.ic concret! respecti" de celelalte ele+ente constituti"e ale strate.iilor didactice: siste+ul de +etode didactice! =or+ele de or.ani8are a acti"it;ii didactice etc. Bn +i#loc de Fn";;+Int nu este e=icient Fn sine! ci nu+ai ca ele+ent co+ponent al unui siste+ de +i#loace de Fn";;+Int! care se spri#in; reciproc 4i care se inte.rea8; Fntr-o strate.ie de instruire sau autoinstruire coerent;. In =i.ura ).7III. pre8ent;+ siste+ul celor +ai i+portante +i#loace de Fn";;+Int utili8ate la disciplina DC6i+ieE. Y In con=or+itate cu teoria diri#;rii instruirii prin obiecti"e! rolul pri+ordial Fn ale.erea resurselor ce ur+ea8; a =i =olosite Fn instruire! inclusi" a +i#loacelor te6nice de instruire! re"ine =inalit;ilor procesului %*& didactic. De ase+enea! natura 4i +odul de or.ani8are al coninutului care "a =i "e6iculat! ale.erea +etodelor 4i =or+elor de acti"itate didactic;! a +etodelor de "eri=icare 4i e"aluare! sunt ele+ente care in=luenea8; selectarea +i#loacelor te6nice necesare Fn situaia de predare Fn";are respecti";. A4adar! stabilirea +i#loacelor de Fn";;+Int repre8int; o aciune co+ponent; a proiect;rii peda.o.ice. ( Btili8area unui anu+it +i#loc te6nic Fn instruire este #usti=icat; nu+ai dac; acti"itatea respecti"; nu poate =i re'! i8at; e=icient apelInd la +odalit;i de lucru +ai si+ple. 5anuale! cule.eri! caiete ale ele"ului etc. Plan4e ?olii transparente /ubstane c6i+ice 5odele =i.urati"e 4i si+bolice ?oto.ra=ii ?il+e didactice Aparate 4i dispo8iti"e de laborator /iste+ul periodic al ele+entelor c6i+ice Diapo8iti"e Calculatoare electronice Truse pentru ele"i 4i pro=esori ?i.ura ). 7III. /iste+ul +i#loacelor de Fn";;+Int la disciplina D C6i+ie.E E(e+plu: Fntr-o lecie introducti"; ar =i inutil 4i c6iar absurd s; se recur.; Ia +i#loacele "ideo pentru a pre8enta ele"ilor obiecte de#a =a+iliare lor! cu+ ar =i: c;ri! di=erite =ructe! le.u+e! p;s;rile de curte etc. Y E=iciena +i#loacelor te6nice de instruire depinde! Fn +are +;sur;! de pre.;tirea pro=esorului! de ni"elul la care el st;pIne4te +aterialul ce ur+ea8; a =i utili8at! de +;sura Fn care este =a+iliari8at cu aparatele etc.! Fn acela4i ti+p =iind necesar; 4i pre.;tirea ele"ilor pentru a utili8a Fn acti"itatea lor! suporturile audio-"i8uale. Ele"ii nu posed; capacitatea de a DlecturaE dintr-o si+pl; pri"ire o i+a.ine! =ie ea c6iar si+pl;. Pro=esorul este acela care ur+ea8; s; oriente8e 4i s; =ocali8e8e atenia ele"ilor asupra aspectelor eseniale ale coninuturilor trans+ise! Fn =uncie de scopul sec"enei educati"e respecti"e: identi=icarea anu+itor ele+ente! descrierea co+ponentelor pre8entate! interpretarea unei i+a.ini etc. Lectura unei i+a.ini de c;tre ele"i poate %*1 F+br;ca aspecte di"erse! Fn =uncie de raporturile dintre =or+a 4i coninuturile acesteia! de planul Fndep! sau apropiat de pre8entare! de un.6iul de "edere! de durata e(punerii etc.

%*0

Y Indi=erent de +i#loacele te6nice utili8ate! procesul instructi"-educati" presupune 4i +o+ent con"ersaie pro=esor-ele"i 4i ele"i-ele"i! discuii de .rup. #ocuri de si+ulare! adic; asi.urarea unor cor interacti"e Fntre ele"i! pro=esor 4i +i#locul te6nic =olosit. Pentru ca strate.ia didactic; ba8at; pe utili8area +i#loc te6nic de instruire s; =ie e=icient;! este necesar ca in=or+aiile trans+ise cu a#utorul +i#loacelor te6i s; =ie supuse unor prelucr;ri! interpret;ri! restructur;ri! s; se reali8e8e "erbali8;ri! corelaii etc.! iar r cuno4tine s; =ie inte.rate Fn siste+ul co.niti" al ele"ilor. De aceea! este necesar; pre.;tirea clasei Fn "ederea perceperii e=iciente a +esa#ului audio-"i8 Aceast; pre.;tire const; Fntr-o discuie prealabil; cu ele"ii! Fn cadrul c;reia se reactuali8ea8; ceea ce el cunosc de#a despre subiectul discutat! se preci8ea8; ideea =unda+ental; pe care o trans+ite +esa#ul =or+ulea8; cIte"a Fntreb;ri la care ele"ii "or c;uta r;spunsuri Fn ti+pul perceperii +esa#ului. Este i+por ca pro=esorul s; =or+ule8e Fntreb;ri Dde descoperireE! pentru a obli.a ele"ii s; .Indeasc; 4i s; asi+ile8i +od con4tient in=or+aiile. In co+entariile sale! pro=esorului nu se "a li+ita la si+pla descriere 4i nici nu epui8a e(plicaiile' di+potri";! le "a l;sa ele"ilor o 8on; de necunoscut 4i de in"esti.are Fn le.;tur; i+a.inile pre8entate! o=erind! dac; este necesar! puncte de spri#in. Asi.urarea condiiilor interacti"e Fntre pro=esor! ele"i 4i +i#loacele te6nice utili8ate! "i8ea8; cre4te e=icienei procesului de Fn";are prin: O apro=undarea proceselor de anali8; 4i sinte8; p[ clari=icarea aspectelor insu=icient sesi8ate prin lectura i+a.inii : asi.urarea p;trunderii prin .Fndire a celor receptate C =or+area la ele"i a unei "i8iuni de ansa+blu asupra celor studiate : inte.rarea noilor cuno4tine Fn siste+ul co.niti" propriu al ele"ilor. In "ederea cre4terii e=icienei utili8;rii con"ersaiei! a e(punerii! a e(plicaiei! a proble+ati8;rii descoperirii 4i a altor +etode didactice dup; lecturarea de c;tre ele"i a unei i+a.ini! se poate recur.e reluarea unor DcadreE sau sec"ene din +esa#ul "i8ual: diapo8iti"e! sec"ene de =il+! i+a.ini etc. Biblio.ra=ie As6bQ! E. ,%)>*-! 9e=lections on tec6nolo.Q in education! Institute o= Tec6nolo.Q! Tec6nionIsrael Ber.er! C. ,%)*0-! O+ul +odern 4i educaia sa! Editura Didactic; 4i Peda.o.ic;! Bucure4ti TTT ,%))>-! Catalo. cu +i#loace de Fn";;+Int pe anul %))>! 5inisterul Fn";;+Intului! Direcia DBa +aterial; a Fn";;+IntuluiE! Bucure4ti Clli=ord! K. BlocN ,%)* -! Educaional Tec6nolo.Q and t6e De"elopin. Countries! A KandbooN! Acade+Q Educaional De"elop+ent! 5arc6 Co6en! L.! 5anion! L. ,%))&-! 9esearc6 5et6ods in Education! =ourtli edition! 9outled.e! London ai NeX-RorN Creu! 7.! Ionescu! 5. ,%)2 -! 5i#loace de Fn";;+Int! Fn DDidacticaE! "oi. II din D/inte8e de peda.o. conte+poran;E! coord. D. /alade! Editura Didactic; 4i Peda.o.ic;! Bucure4ti Da"ies! I.P. ,%)*1-! Educaional Tec6nolo.Q at t6e Crossroads: E==icienF +essa.e desi.n o= e==ect6 co++unication! Fn DAspects o= Educaional Tec6nolo.QE! Pit+an Publis6in.! 7III ?ili+on! L. ,%))0-! Psi6olo.ia percepiei! Editura Didactic; 4i Atiini=ic;! Bac;u Claser! 9. ,%)* -! Indi"iduals and learnin.: t6e neX aptitudes! Fn DEducation-9esearc6erE! nr.l Kuber+an! A.5 ,%)*2-! Cu+ se produc sc6i+b;rile Fn educaie: contribuie la studiul ino"aiei! Editur

%*&

Didactic; 4i Peda.o.ic;! Bucure4ti Ilic6Q! P. ,%)))-! O istorie a co+unic;rii +oderne! Editura Poliro+! Ia4i Ionescu! 5.! Preda! 7. ,%)20-! Fndru+;tor pentru utili8area +i#loacelor te6nice de instruire! Bni"ersitate DBabe4-BolQaiE Clu#-Napoca %*> Ionescu! 5.! 9adu! I. ,coord.- ,%))1-! Didactica +odern;! Editura Dacia! Clu#-Napoca Ionescu! 5. ,coord.- ,%))2-! Educaia 4i dina+ica ei! Editura Tribuna Fn";;+Intului! Bucure4ti Ionescu! 5. , $$$-! De+ersuri creati"e Fn predare 4i Fn";are! Editura Presa Bni"ersitar; Clu#ean;! Clu#-Napoca Le=ranc! 9. ,%)>>-! 5i#loace audio-"i8uale Fn slu#ba Fn";;+Intului! Editura Didactic; 4i Peda.o.ic;! Bucure4ti Lo LcIrd! M.D. ,%)2>-! La Co++unication internaionale: necessite dLun centre dLec6an.e et dLun reseau de Co++unication! Fn DTendances nou"elles dans le +ateriei scienti=iVue scolaireE! coord. N.P. LoXe 5oXlana! K.! Oilson! LM. ,%))$-! Co++unication! tec6nolo.ie et de"elopp+ent! Fn DEtudes et docu+ents k dLin=br+ationE! BNE/CO 5uc6ielli! 9. ,%)2 -! 5etode acti"e Fn peda.o.ia adulilor! Editura Didactic; 4i Peda.o.ic;! Bucure4ti TTT ,%))0-' Nor+ati"e de dotare cu +i#loace de Fn";;+Int! 5inisterul Fn";;+Intului! Departa+entul Fn";;+Intului preuni"ersitar! Direcia D5i#loace de Fn";;+Int 4i docu+entareE! Bucure4ti Oettin.er! A.C. ,%)*$-! 9un! Co+puter! 9un. T6e 5Qt6olo.Q o= Educaional Ino"ation! KarXard Bni"ersitQ Press! Ca+brid.e 5assac6usets 9adu! L! Ionescu! 5. ,%)2*-! E(perien; didactic; 4i creati"itate! Editura Dacia! Clu#-Napoca /cei=ord! 5.! Tele"ision =or learnin.: 9esearc6 oportunites! Fn !Educaional Co++unication and Tec6nolo.Q MournalE! nr. l /c6ra++! O. ,%)2%-! Bi. 5edia! Little 5edia! /a.e Publications! Londra /c6ra++! O.! Coo+bs! P.K.! Pa6nert! ?.! LQle! M. ,%)*)-! Noile +ass-+edia: un studiu Fn spri#inul plani=ic;rii educaiei! Editura Didactic; 4i Peda.o.ic;! Bucure4ti /il"erstone! 9. ,%)))-! Tele"i8iunea Fn "iaa cotidian;! Editura Poliro+! Ia4i Jil+an! D.! BrQant! M.! Kuston! A. ,%))1-! 5edia! C6ildren and t6e ?a+ilQ: /ocial! /cienti=ic! PsQc6odQna+ic and Clinical Perspecti"es! Fn DKarXard Educaional 9e"ieXE! >1! l %** CAPITOLBL I3 DE5E9/B9I TIPICE AI C9EATI7E GN P9EDA9E AI GN7@A9E I3. %. /iste+ul =or+elor de or.ani8are a acti"it;ii educaionale I3. %.%. /curt istoric /iste+ul co+ple( al =or+elor de or.ani8are a acti"it;ii educaionale cuprinde ansa+blul +odalit;ilor speci=ice de reali8are a acti"it;ii didactice a bino+ului pro=esor-ele" Fn di=erite conte(te educaionale: Fn sala de clas; sau Fn a=ara ei! Fn 4coal; sau Fn a=ara 4colii! =rontal! pe .rupe! indi"idual sau co+binat etc.. Fn con=or+itate cu obiecti"ele instructi"-educati"e prestabilite. Acest siste+! respecti" tipurile de colaborare dintre pro=esori 4i ele"i s-au constituit 4i "alidat Fn practica instruirii! Fn ti+p! dup; o perioad; Fn care .rupul de ele"i cu care se lucra era etero.en atIt din punct de "edere al ni"elului de pre.;tire 4i al posibilit;ilor intelectuale! cIt 4i din punctul de "edere al "Irstei biolo.ice! iar 8iua 4colar; nu era re.le+entat; sau structurat; Fn "reun =el. Cu ti+pul! cea +ai =rec"ent; +odalitate de reali8are a acti"it;ii de predare 4i Fn";are a de"enit or.ani8area pe clase 4i lecii! care! Fntr-o anu+it; accepiune! a =ost FntIlnit; Fn practica instruirii 4i Fn antic6itate. Ea a =ost =unda+entat; teoretic de pe po8iii 4i Fntr-o perspecti"; relati" 4tiini=ic; Fn secolul al 37II-lea prin contribuia decisi"; a peda.o.ului

%*1

ce6 Man A+os Co+enius ,%1) -%>*$-. Acesta a a"ut +eritul de a =i obser"at c; pentru +;rirea randa+entului acti"it;ii instructi"-educati"e! este necesar ca ele"ii s; =ie distribuii Fn clase dup; "Irst; 4i pre.;tire! =iecare clas; s; parcur.;! Fn decursul unui an! o anu+it; pro.ra+; reparti8at; pe luni 4i 8ile! iar =iecare lecie s; =ie un tot unitar! subordonat unui scop bine deter+inat. Ast=el! Co+enius a a#uns la ideea asocierii conceptului de DlecieE 4colar; celui de Dclas;E de ele"i 4i a susinut necesitatea le.;rii leciei de acti"itatea co+un; a unei Fntre.i clase<.rupe de ele"i. ?unda+entInd relaia Dlecie-clas;E 4i anali8Ind le.;turile care se stabilesc Fntre coninutul! structura! pro.ra+area acti"it;ii didactice 4i ti+pul destinat Fn=;ptuirii ei! Co+enius a =unda+entat siste+ul de or.ani8are a Fn";;+Intului pe clase 4i lecii! care s-a r;spIndit pe o arie =oarte lar.;. Acest siste+ de Fn";;+Int s-a i+pus ca o =or+; de or.ani8are a +uncii didactico-educati"e des=;4urat; Fn 4coal; 4i reali8at; Fn condiii precise! ele"ii =iind .rupai Fn clase! iar leciile succedIndu-se Fntr-o ordine =i(at; Fn pro.ra+ul de lucru! respecti" Fn orarul 4colii ,M .A. Co+enius! %)*$-. Fn practica 4colar; din ara noastr; acest siste+ de lucru a =ost introdus prin Le.ea Fn";;+Intului din %2>&. Caracteristicile siste+ului de lucru =unda+entat de Co+enius erau ur+;toarele: U ele"ii erau .rupai Fn clase dup; "Irst; 4i ni"el de pre.;tire' U trecerea dintr-o clas; Fn alta se =;cea anual! pe ba8a pro+o";rii' U e(ista o anu+it; durat; de 4colari8are ,care ulterior a "ariat de la o etap; la alta a de8"olt;rii societ;ii 4i de la o ar; la alta-' U e(ista un Fnceput 4i un s=Ir4it de an 4colar' acesta era structurat Fn unit;i de lucru ,tri+estre sau se+estre-! ur+ate de "acane' U 8iua 4colar; se des=;4ura dup; un orar! Fn care obiectele de studiu se succedau Fn unit;i de ti+p e.ale! de &1-1$ +inute! alternInd cu recreaiile. CIi"a dintre peda.o.ii care au a"ut contribuii la per=ecionarea ulterioar; a siste+ului de Fn";;+Int pe clase 4i lecii au =ost: M.K. Pestalo88i! P.D. B4insNi! A.O. DiesterXe.! M.?. Kerbart! T. Jiller! O. 9ein 4.a. A+inti+ cIte"a din contribuiile teoretice 4i din Fncerc;rile e(peri+entale iniiate Fn a doua #u+;tate a secolului al 3l3-lea 4i Fn pri+a #u+;tate a secolului 33 4i +enite s; F+bo.;easc; siste+ul =or+elor de or.ani8are a acti"it;ii didactice. De4i aceste Fncerc;ri nu au dep;4it =a8a de e(peri+ent! ele r;+In "aloroase datorit; e=orturilor de acti"i8are a ele"ilor 4i de an.a#are a lor Fn acti"it;i independente: %*2 - siste+ul +onitorial ,iniiat conco+itent de Bell 4i Lancaster- planul Dalton ,e(peri+entat de Kelen ParN6urst- +etoda centrelor de interes ,elaborat; de O"ide DecrolQ- siste+ul proiectelor ,elaborat de Oilllia+ K. PilpatricN- +etoda OinnetNa ,e(peri+entat; de Carlton O. Oas6burne- +etoda +uncii pe .rupe ,susinut; de 9o.er Cousinet 4i de Peter Petersen- +etoda ?reinet ,susinut; de Celestin ?reinet- +etoda Dottrens ,susinut; de 9obert Dottrens- +etoda Bouc6et ,susinut; de K. Bouc6et- siste+ul 5ann6ei+ ,elaborat 4i aplicat de dr. /icNin.er- 4.a. I3. %. . Necesitatea or.ani8;rii 4i des=;4ur;rii procesului instructi"-educati" Din secolul 37II pIn; Fn 8ilele noastre! e"oluia siste+ului de Fn";;+Int pe clase 4i lecii! din punctul de "edere al .rupului<clasei de ele"i 4i al +ediului a+biental Fn care s-a reali8at instrucia! a =ost per+anent;. El a =ost de8"oltat 4i a+endat prin or.ani8area de nu+eroase in"esti.aii e(peri+entale Fn cadrul unor paradi.+e de cercetare speci=ice peda.o.iei tradiionale 4i +oderne. 5odul de lucru continu; s; =ie do+inant 4i Fn pre8ent! cu toate c; sau Fnre.istrat +odi=ic;ri Fn +;sur; s; asi.ure concordana necesar; cu coninutul ideatic

%*>

stocat Fn +anualele 4colare 4i Fn celelalte surse pentru ele"i. Ai Fn pre8ent! e=orturile de +oderni8are 4i F+bo.;ire a siste+ului =or+elor de or.ani8are a acti"it;ii educaionale constituie obiectul +ultor cercet;ri din do+eniul didacticii .enerale 4i al celor speciale. A+inti+ aici cIte"a din te+ele de cercetare practic-aplicati"; 4i teoretic;! ce stau Fn atenia didacticienilor: - predarea pe ec6ipe de pro=esori ,tea+-teac6in.-' - instruirea pe .rupe<clase de ni"el' - +etoda siste+ic;' - or.ani8area tripartit; a orarului ,tiers-te+p- etc. ,C. PeterVuin! %)>2! 5. Ionescu! $$$! pa.. &1-. Cercet;rile practice 4i teoretice e=ectuate au de+onstrat c; educaia inte.ral;! co+plet;! poate =i reali8at; nu+ai cu concursul tuturor co+ponentelor siste+ului co+ple( al =or+elor de or.ani8are a acti"it;ii educaionale. De ase+enea! Fn ceea ce pri"e4te =or+ele de or.ani8are a acti"it;ii ele"ilor - =rontal;! pe .rape! indi"idual; sau co+binat;! cercet;rile teoretice 4i e(peri+entale au de+onstrat =aptul c; Fn practica instruirii este ne"oie de o F+binare a lor Fn di=eritele sec"ene didactice! =uncie de anu+ite criterii ,"e8i DProiectarea strate.iilor de instruireE-. I3. %.0. Ta(ono+ia =or+elor de or.ani8are a acti"it;ii didactice In pre8ent e(ist; o di"ersitate de =or+e de instraire<autoinstruire 4i educare<autoeducare! Fn 4coal; 4i Fn a=ara 4colii! di"ersitate care nu nu+ai c; este necesar;! dar c6iar se i+pune Fn "ederea dep;4irii dis=unciilor leciei 4i Fn "ederea atin.erii obiecti"elor instructi"-educati"e ale obiectului de Fn";;+Int. 5ai o=eri+ cIte"a ar.u+ente care susin proiectarea 4i des=;4urarea unor =or+e di"erse de acti"itate didactic;: - "olu+ul +are de ac6i8iii din do+eniul 4tiinei! te6nicii! culturii! artei! care ur+ea8; s; =ie trans+ise ele"ilor - "arietatea surselor 4i canalelor de in=or+aie cu "alene instructi"-educati"e 4i =aptul c; unele coninuturi sau situaii educaionale ar putea =i .reu transpuse Fn lecii! ele necesitInd alte =or+e or.ani8are 4i des=;4urare - necesitatea "alori=ic;rii Fnclinaiilor 4i intereselor ele"ilor pentru di"ersele discipline de studiu ,care se studia8; sau nu Fn 4coal;- 4i pentru di"ersele tipuri de acti"it;i. 7arietatea 4i co+ple(itatea situaiilor instructi"-educati"e i+pun =unda+entarea unui siste+ tot +ai cuprin8;tor al =or+elor de or.ani8are a acti"it;ii educaionale! precu+ 4i ta(ono+ia lor dup; criterii cu "aloare peda.o.ic; rele"ant; ,5. Eant! %)*1! 9. La Borderie! %)*)-: %*) Tabelul LI3 Ta(ono+ia = ar+elor de or.ani8are a acti"it;ii educaionale dup; ponderea acti"it;ii =rontale! .rupale 4i indi"iduale Tipuri de acti"it;i didactice E(e+ple Acti"it;i =rontale ,Fn care predo+in; aciunea =rontal;U lecii U se+inarii U cursuri uni"ersitare U acti"it;i Fn laboratoare 4colare U acti"it;i Fn cabinete 4colare U acti"it;i Fn ateliere 4colare U acti"it;i pe lotul 4colar U acti"it;i Fn sala de sport U "i8ite didactice U e(cursii didactice

%**

"i8ion;ri 4i anali8;ri de spectacole Acti"it;i .rupale ,Fn care predo+in; aciunea .rupal;consultaii 4i +editaii ,cu scop de recuperare! sti+ulare! de8"oltarecercuri 4colare pe +aterii ,reali8ate disciplinar sau interdisciplinar"i8ite Fn .rupuri +ici ,+icro-.rupuriFntIlniri cu speciali4ti! oa+eni de 4tiin;! de cultur;! scriitori de8bateri concursuri sesiuni de co+unic;ri 4tiini=ice 4i re=erate cenacluri serate literare 4i +u8icale redactarea re"istelor 4colare________________________________ Acti"it;i indi"iduale ,Fn care predo+in; aciunea indi"idual;U acti"it;i independente U studiul indi"idual U studiul Fn bibliotec; U e=ectuarea te+elor pentru acas; U elaborarea de co+puneri! re=erate 4i alte lucr;ri scrise U e=ectuarea de lucr;ri practice U e=ectuarea de lucr;ri e(peri+entale U re8ol";ri de e(erciii 4i proble+e U re8ol";ri de situaii-proble+; U lectura de co+pletare U lectura supli+entar; U elaborarea de proiecte U elaborarea de +odele U elaborarea de +ateriale didactice U cercetarea independent; a i8"oarelor scrise 4i ar6eolo.ice U elaborarea planului unei lucr;ri pre.;tirea 4i susinerea unor co+unic;ri 4tiini=ice U pre.;tirea pentru e(a+ene________________________ Tabelul .I3. Ta(ono+ia = ar+elor de or.ani8are a acti"it;ii educaionale dup; ponderea cate.oriei de +etode didactice Tipuri de acti"it;i didactice E(e+ple Acti"it;i care au la ba8; +etode de - lecii - prele.eri - de8bateri - consultaii co+unicare ,Fn care predo+in; +etodele de co+unicare%2$ Acti"it;i care au la ba8; +etode de cercetare ,Fn care predo+in; +etodele de cercetareActi"it;i care au la ba8; +etode e(peri+entale ,Fn cai predo+in; +etodele e(peri+entale- acti"it;i Fn cabinete 4colare - studiul Fn bibliotec; - "i8ite didactice - e(cursii didactice - acti"it;i Fn laboratoare 4colare - e=ectuarea de lucr;ri practice - e=ectuarea de lucr;ri e(peri+entale - elaborarea de proiecte

Acti"it;i care au la ba8; +etode aplicati"e - acti"it;i Fn ateliere 4colare - acti"it;i pe ,Fn care predo+in; +etodele aplicati"elotul 4colar - acti"it;i Fn sala de sport Tabelul 0. I3. Ta(ono+ia =or+elor de or.ani8are a acti"it;ii educaionale dup; locul de %*2

des=;4urare a acestora Tipuri de acti"it;i didactice Caracteristici E(e+ple Acti"it;i or.ani8ate Fn +ediul 4colar - pot =i or.ani8ate =ie Fn clas; =ie Fn a=ara clasei! sub Fndru+area colecti"ului didactic al 4colii! Fn a=ara orelor pre";8ute de orar! pentru a apro=unda pre.;tirea reali8at; Fn ti+pul leciilor - lecii ,per+anente! =acultati"e- acti"it;i Fn cabinete! laboratoare 4i ateliere 4colare - acti"it;i independente - studiul indi"idual - cercuri 4colare pe +aterii - +editaii 4i consultaii - obser"aii Fn natur;! la colul "iu - Fn";area independent; Fn 4coal; - e=ectuarea te+elor pentru acas; - #ocuri 4i concursuri pe di=erite te+e - serb;ri 4colare - FntIlniri cu personalit;i din do+eniul 4tiinei! te6nicii! culturii! artei etc. - cenacluri 4.a.______________________________ Acti"it;i or.ani8ate Fn +ediul e(tra4colar<acti"it;i cone(e - pot =i or.ani8ate de colecti"ul didactic al 4colii sau de instituii din a=ara 4colii: teatre! case de cultur;! cluburi! or.ani8aii sporti"e! tabere 4.a. - se des=;4oar; Fntr-un cadru instituionali8at! situat Fn a=ara 4colii! respecti" a siste+ului de Fn";;+Int - acti"it;i Fn cercuri te6nice - acti"it;i de club - +ani=est;ri Fn biblioteci - tabere #udeene! naionale! internaionale - e+isiuni radio 4i T. 7. - "i8ion;ri de e(po8iii! spectacole! =il+e etc. - "i8ite - e(cursii - dru+eii - turis+ 4.a.__________________________ Principalele ase+;n;ri 4i deosebiri Fntre =or+ele de acti"itate des=;4urate Fn +ediul 4colar 4i cele des=;4urate Fn +ediul e(tra4colar sunt sinteti8ate Fn tabelul &.I3. Tabelul &.I3. Paralel; Fntre =or+ele de acti"itate educaional; des=;4urate Fn +ediul 4colar 4i e(tra4colar Ase+;n;ri Deosebiri - In a+bele =or+e de acti"itate! obiecti"ele instructi"-educati"e .enerale se re=er; la: - sti+ularea creati"it;ii ele"ilor - F+bo.;irea siste+ului de cuno4tine al ele"ilor - apro=undarea cuno4tinelor ele"ilor 4i crearea la ace4tia a unei "i8iuni siste+ice - =or+area 4i de8"oltarea la ele"i a unor abilit;i intelectuale 4i practice_____________________ - Acti"it;ile didactice des=;4urate Fn +ediul e(tra4colar sunt "ariate 4i se proiectea8; 4i reali8ea8; =uncie de:

%*)

- posibilit;ile de reali8are a le.;turii cu procesul instructi"-educati" reali8at Fn clas;! respecti" cu obiecti"ele acestuia - obiecti"ul .eneral ur+;rit 4i obiecti"ele speci=ice - locul de des=;4urare cel +ai adec"at. %2% - sti+ularea 4i culti"area interesului ele"ilor pentru di=erite do+enii sau te+e din 4tiin;! te6nic;! art; etc. - depistarea 4i "alori=icarea Fnclinaiilor! aptitudinilor 4i talentelor ele"ilor - i+plicarea acti"; a ele"ilor Fn "iaa social; - =olosirea ti+pului liber Fn +od pl;cut 4i util_______ T Acti"it;ile didactice des=;4urate Fn +ediul e(tra4colar au caracter preponderent opional<bene"ol 4i se reali8ea8; prin cone(iuni pluridisciplinare. T Pentru cele dou; tipuri de acti"it;i se poate recur.e la o +are di"ersitate de +oduri de reali8are a acti"it;ilor! de "eri=icare 4i auto"eri=Fcare! e"aluare 4i autoe"aluare a randa+entului obinut. Ta(ono+ia acti"it;ilor cu in=luene instructi"-educati"e o=erit; de 9una Patel ,%)2&corelea8; ace acti"it;i cu ceie trei +ari cate.orii de educaie ,"e8i tabelul 1.I3.-. Tabelul 1. Cate.orii de educaie! acti"it;i educati"e corespun8;toare 4i caracteristicile =lu(ului in=or+aional cu in=luene educati"e Cate.orii de educaie Acti"it;i educati"e corespun8;toare sau Caracteristicile =lu(ului in=or+aional cu in=luene educati"e Educaia =or+al; Acti"it;ile educati"e =or+ale! respecti" cele des=;4urate Fn 4coal;! structurate ierar6ic 4i cronolo.ic! FncepInd cu 4coala pri+ar; 4i ter+inInd cu uni"ersitatea. U bo.at Fn in=luene educati"e U pro.ra+at - cuanti=icat - diri#at_________________ Educaia ne=or+al; Acti"it;ile educati"e ne=or+ale! respecti" cele e(tra4colare! or.ani8ate 4i des=;4urate Fntr-un cadru instituionali8at! situat Fn a=ara siste+ului de Fn";;+Int: =a+ilie! cluburi! biblioteci! +u8ee! teatre! alte instituii etc._____________ - bo.at Fn in=luene educati"e - pro.ra+at - cuanti=icat - diri#at Educaia in=or+al;< di=u8;< incidental; Interaciunile indi"idului cu alte persoane Fn +ediul social! cultural! econo+ic etc.! aciunile cu in=luene educati"e re8ultate din conte(tul situaiilor de acti"itate cotidian;! care nu F4i propun Fn +od deliberat atin.erea unor =inalit;i educati"e. etero.en aleatoriu nediri#at In "ederea reali8;rii obiecti"elor .enerale ale instruciei 4i educaiei! este necesar; F+binarea celor trf +ari cate.orii de educaie 4i a tipurilor de acti"it;i corespun8;toare! "alori=icarea "alenelor acestora : reali8area unei educaii .lobale! inte.rati"e. Cu alte cu"inte! Fn "ederea proiect;rii strate.iilor de educai =or+al; trebuie s; se in; cont de caracteristicile celorlaltor

%2$

=or+e ale educaiei - ne=or+al; 4i in=or+al; 4i d +odalit;ile speci=ice de reali8are a acestora. O ta(ono+ic a acti"it;ilor e(tra4colare distin.e! =uncie de +ediul Fn care acestea se des=;4oar;! dou' +ari cate.orii - acti"it;i para4colare 4i acti"it;i peri4colare! a4a cu+ se poate "edea Fn tabelul >.I3. ,5 Ionescu! $$$!%. Cer.6it! %)20-: Tabelul >.I3 Ta(ono+ia acti"it;ilor e(tra4colare =uncie de +ediul Fn care se des=;4oar; Tipuri de Ele+entul Obiecti"ele .enerale acti"it;i caracteristic ,+ediul Fn care E(e+ple ur+;rite e(tra4colare se des=;4oar;Acti"it;i - se des=;4oar; Fn +ediul - F+bo.;irea - practica Fn unit;i para4colare socio-pro=esional ac6i8iiilor ele"ilor econo+ice - F+bun;t;irea - practica Fn unit;i de per=or+anelor socio- pro=il - sta.iul de pro=esionale ale practic; Fn "ederea indi"i8ilor cali=ic;rii - "i8ion;ri de e(po8iii - "i8ita Fn unit;i econo+ice 4i 4tiini=ice! Fn scopul %2 in=or+;rii 4i orient;rii pro=esionale per=ecion;ri - recicl;ri 4. a. Acti"it;i - se des=;4oar; Fn +ediul - F+bo.;irea - acti"it;i de peri4colare socio-cultural ori8ontului spiritual - autoinstruire 4i destinderea rela(area autoeducaie - acti"it;i indi"i8ilor de loisir - acti"it;i de di"ertis+ent - utili8area +i#loacelor +ulti+edia - na"i.are pe Internet 4. a. Bn alt criteriu de clasi=icare a acti"it;ilor Fn a=ara clasei 4i a celor e(tra4colare este +o+entul sau etapa procesului de Fn";;+Int Fn care ele se des=;4oar; 4i care se stabile4te =uncie de obiecti"ele instructi"-educati"e .enerale 4i de cele speci=ice ur+;rite ,"e8i tabelul *.I3.-: Tabelul *.I3. Ta(ono+ia acti"it;ilor Fn a=ara clasei 4i e(tra4colare =uncie de etapa procesului de Fn";;+Int Tipuri de acti"it;i Etapa procesului de Fn a=ara clasei 4i Fn";;+Int Fn care Obiecti"ele .enerale ur+;rite E(e+ple e(tra4colare se des=;4oar; Acti"it;i - la Fnceputul - =a+iliari8area ele"ilor cu - "i8ite Fn instituii introducti"e proble+atica studierii unei disciplinei de cultur; discipline de - =a+iliari8area ele"ilor cu subiectul - "i8ite Fn unit;i Fn";;+Int capitolului sau al te+ei econo+ice ! - la Fnceputul - =a+iliari8area ele"ilor cu sarcinile - "i8ionarea unor de studierii unui instruire 4i autoinstruire e+isiuni capitol 4tiini=ice - la Fnceputul - tre8irea interesului ele"ilor %2%

Acti"it;i des=;4urate pe parcursul studierii unui capitol sau a unei te+e

studierii unei te+e - cule.erea de +aterial =aptic care "a =i "alori=icat Fn acti"it;ile educati"e =or+ale - Fn paralel cu - F+bo.;irea 4i consolidarea - e(cursii Fn siste+ului de natur; =or+ele de cuno4tine 4i abilit;i intelectuale 4i - "i8ite la +u8ee or.ani8are a acti"it;ii stabilite Fn planul te+atic practice ale ele"ilor - "eri=icarea Fn practic; a cuno4tinelor teoretice - =i(area 4i consolidarea noilor ac6i8iii - "i8ite Fn laboratoare speciali8ate ,de in=or+atic;! =i8ic;! biolo.ie! c6i+ie etc.- acti"it;i practice Fn unit;i econo+ice! 4tiini=ice! Fn laboratoare speciali8ate - acti"it;i Fn cercuri te6nice - utili8area +i#loacelor +ulti+edia

Acti"it;i =inale<de Fnc6eiere

- la =inele studierii - ilustrarea Fn practic; a noilor cuno4tine capitolului sau al - =i(area! consolidarea 4i siste+ati8area te+ei ac6i8iiilor dobIndite Fn studiul capitolului sau al te+ei - apro=undarea ac6i8iiilor dobIndite Fn studiul capitolului sau al te+ei - e(ersarea capacit;ilor de aplicare 4i trans=er a cuno4tinelor 4.a.

%20 I3. . Elaborarea strate.iei didactice - condiie a aciunii educaionale e=iciente I3. .%. De=inirea! caracteri8area 4i ta(ono+ia strate.iilor didactice I3. .%.%. De=inirea strate.iilor didactice Fn sens co+un! Dstrate.iaE se de=ine4te ca +odalitate de des=;4urare 4i a+eliorare a aciunilor Fnti prinse Fn "ederea atin.erii unui anu+it scop. In sens peda.o.ic! conceptul Dstrate.ieE se re=er; la ansa+blul deci8ii! te6nici de lucru! procedee 4i operaii care "i8ea8; +oderni8area 4i per=ecionarea di=eritei co+ponente ale procesului de Fn";;+Int! Fn acord cu obiecti"ele .enerale ale Fn";;+Intului 4i ale educaiei. A"Ind Fn "edere noile ac6i8iii din didactica .eneral;! strate.iile didactice se pot detFni ca siste+e f +etode! procedee! +i#loace 4i =or+e de or.ani8are a acti"it;ii de instruire<autoinstruire! inte.rate Fn structu operaionale! care au la ba8; o "i8iune siste+ic; 4i care sunt +enite s; asi.ure o Fn";are acti"; 4i creatoare cuno4tinelor 4i abilit;ilor 4i s; raionali8e8e procesul instruirii ,9.5. Ca.ne! L. Bri..s! %)**-. Principalele ele+ente co+ponente ale strate.iilor didactice sunt: - siste+ul =or+elor de or.ani8are 4i des=;4urare a acti"it;ii educaionale - siste+ul +etodolo.ic! respecti" siste+ul +etodelor 4i al procedeelor didactice

%2

- siste+ul +i#loacelor de Fn";;+Int. Desi.ur! acestora li se adau.; +odul de abordare a Fn";;rii! respecti" tipurile de Fn";are 4i +ecanis+ele d asi+ilare a cuno4tinelor 4i abilit;ilor de c;tre ele"i. Conceptul de Dstrate.ieE este operant la ni"elul +acro! al +acropeda.o.iei<peda.o.iei siste+elor! %' ni"eluri inter+ediare! precu+ 4i la ni"el +icro. Acest ulti+ ni"el =iind le.at ne+i#locit de peda.o.ia Fn";;rii este cel care interesea8; teoria 4i practica instruirii' de aceea! consideraiile noastre ur+;toare! Fl "or "i8t aproape Fn e(clusi"itate ,D. Nuna+! %))0! C. BIr8ea! %))1-. I3. .%. . Caracteri8area strate.iilor didactice FncercInd s; surprinde+ co+ple(itatea conceptului Dstrate.ieE! pre8ent;+ cIte"a din caracteristicile strate.iilor didactice: - Fntr-o anu+it; +;sur;! au caracter nor+ati"! dar nu au ri.iditatea unei re.uli sau a unui al.orit+ de des=;4urare. Di+potri";! ele constituie co+ponenta dina+ic; a situaiilor de instruire! caracteri8at; de o +are =le(ibilitate 4i elasticitate intern;. Ast=el! de+ersul didactic .eneral conturat prin strate.iile educaionale nu este deter+inat ri.uros' el poate =i Da#ustatE 4i adaptat la e"eni+entele instruirii 4i la condiiile de instruire<autoinstruire e(istente. Departe de a =i o si+pl; te6nic; de lucru! strate.iile didactice poart;! Fn bun; +;sur;! a+prenta stilului didactic! a creati"it;ii didactice 4i a personalit;ii cadrului didactic. - Au =uncie de structurare 4i +odelare a Fnl;nuirii situaiilor de Fn";are Fn care sunt pu4i ele"ii 4i de a declan4a la ace4tia +ecanis+ele psi6olo.ice ale Fn";;rii. - Ele+entele co+ponente ale strate.iilor de instruire alc;tuiesc un siste+' Fntre ele se stabilesc cone(iuni! interrelaii 4i c6iar interdependene. O strate.ie didactic; se poate desco+pune Fntr-o suit; de operaii! etape! re.uli de des=;4urare! re.uli de deci8ie! corespun8;toare di=eritelor sec"ene didactice! dar se i+pune preci8area c; =iecare deci8ie asi.ur; trecerea la sec"ena ur+;toare prin "alori=icarea in=or+aiilor dobIndite Fn etapa anterioar;. - Nu se identi=ic; cu siste+ul +etodolo.ic pentru care s-a optat 4i nici cu +etoda didactic; de ba8;. Fn ti+p ce utili8area +etodei repre8int; o aciune care "i8ea8; Fn";area Fn ter+enii unor per=or+ane i+ediate! la ni"elul unei acti"it;i de predare-Fn";are-e"aluare! strate.ia didactic; "i8ea8; procesul instruirii Fn ansa+blul s;u! nu o sin.ur; sec"en; de instruire. %2& - Nu pot =i asi+ilate cu lecia FntrucIt ele pot =i 4i trebuie s; =ie "alori=icate nu doar Fn cadrul leciilor 4i al acti"it;ilor didactice des=;4urate Fn clas;! ci Fn cadrai tuturor tipurilor de acti"it;i des=;4urate de bino+ul pro=esor-ele". - Au caracter probabilistic! stocastic! ceea ce Fnsea+n; c; o anu+it; strate.ie didactic;! c6iar dac; este =unda+entat; 4tiini=ic 4i adec"at; resurselor psi6olo.ice ale clasei! nu poate .aranta reu4ita procesului de instruire FntrucIt e(ist; un nu+;r +are de "ariabile 4i sub"ariabile care inter"in Fn acest proces. I3. .%.0. Criterii de stabilire a strate.iilor didactice Pentru stabilirea celui +ai e=icient 4i raional +od de abordare a instruirii 4i autoinstruirii! de "alori=icare 4i co+binare opti+; a resurselor +ateriale 4i +etodolo.ice 4i de i+plicare acti"; a resurselor u+ane Fn sec"enele de predare! Fn";are 4i e"aluare! respecti" pentru stabilirea strate.iilor didactice! trebuie s; se ia Fn considerare anu+ite criterii ,5. Ionescu! %))*! $$$-: - concepia peda.o.ic; 4i didactic; .eneral; a perioadei respecti"e 4i concepia personal; a cadrului didactic! re8ultat al e(perienei didactice proprii' - siste+ul principiilor didactice .enerale 4i siste+ul principiilor didactice speci=ice disciplinei de studiu' - obiecti"ele .enerale ale disciplinei de studiu! obiecti"ele instructi"-educati"e ale te+ei<capitolului! obiecti"ul =unda+ental 4i obiecti"ele operaionale ale acti"it;ii didactice! care trebuie s; se corele8e 4i s; se ar+oni8e8e cu strate.iile didactice utili8ate'

%20

- natura 4i speci=icul coninutului 4tiini=ic care =ace obiectul acti"it;ii instructi"-educati"e' - clasa de ele"i participani la acti"itatea instructi"-educati";. cu particularit;ile sale: +;ri+ea colecti"ului de ele"i! .radul de o+o.enitate sau neo+o.enitate al colecti"ului! ni"elul +ediu de pre.;tire al clasei! particularit;ile psi6olo.ice de "Irst; 4i indi"iduale ale ele"ilor! ni"elul de de8"oltare intelectual;! capacitatea de Fn";are a ele"ilor 4i +ecanis+ele adoptate de ace4tia! ni"elul +oti"aional al ele"ilor pentru acti"itatea de Fn";are! siste+ul de interese 4i aspiraii al ele"ilor! aptitudinile pe care ele"ii le au pentru obiectul de studiu respecti" 4.a. - e(periena de Fn";are pe care o dein ele"ii! tipul de Fn";are adec"at situaiilor educaionale' - natura probelor de e"aluare ,e(erciii! sarcini de lucru! acti"it;i practice etc.- 4i tipul e"alu;rii ,de tip su+ati"! =or+ati" sau alternante-! - dotarea didactico-+aterial; a 4colii! caracteristicile spaiului 4colar 4i ale +ediului de instruire resursele didactice ale 4colii 4i resursele care pot =i con=ecionate 4i<sau puse la dispo8iia ele"ilor de cadrul didactic' - ti+pul 4colar disponibil pentru reali8area acti"it;ii didactice respecti"e' - personalitatea 4i co+petena 4tiini=ic;! psi6opeda.o.ic; 4i +etodic; a cadrului didactic! stilul de acti"itate didactic;! in.enio8itatea 4i creati"itatea sa. I3. .%.&. Ta(ono+ia strate.iilor didactice Ta(ono+ia strate.iilor didactice se poate =ace dup; +ai +ulte criterii! FntrucIt e(ist; +ultiple +oduri de abordare a Fn";;rii 4i o di"ersitate de condiii de instruire ,5. Ionescu! $$$! 9.?. 5a.er! %)> ! 5. 5inder! %))*-: %- Dup; .radul de .eneralitate: %.%.- .enerale ,co+une +ai +ultor discipline de studiu- %. .- particulare ,speci=ice unei discipline de studiu-. - Dup; caracterul lor: . .%.- de rutin; ,ba8ate pe auto+atis+e ri.ide. .- ba8ate pe siste+e de deprinderi! pe +oduri .enerale de abordare a pred;rii pentru cate.orii de proble+e %21 .0.- no"atoare! creati"e ,elaborate c6iar de c;tre cei care predau-. 0- Dup; natura obiecti"elor pe care sunt centrate: 0.%.- co.niti"e 0. .- acionale 0.0.- a=ecti"-atitudinale. &- Dup; e"oluia .Indirii ele"ilor: &.%.- inducti"e &. .- deducti"e &.0.- analo.ice &.&.- transducti"e &.1.- +i(te. 1- Dup; .radul de diri#are a Fn";;rii e(ist; +ai +ulte posibilit;i de clasi=icare: 1.% .a.- al.orit+ice ,de Fn";are ri.uros diri#at;1.l .b.- se+ial.orit+ice ,de Fn";are se+iindependent;1.% .c.- neal.orit+ice ,de Fn";are preponderent independent;-. 1. .a.- prescrise ,de diri#are ri.uroas; a Fn";;rii-: - i+itati"e - e(plicati"-reproducti"e ,e(po8iti"e- e(plicati"-intuiti"e ,de+onstrati"e- al.orit+ice - pro.ra+ate. 1. .b.- neprescrise<participati"e ,de acti"i8are a ele"ilor-: 1. .b.l.- euristice: - e(plicati"-in"esti.ati"e ,descoperire se+idiri#at;- in"esti.ati"-e(plicati"e - de e(plorare obser"ati"; - de e(plorare e(peri+ental;

%2&

- de descoperire: independent;! diri#at;! se+idiri#at; - ba8ate pe con"ersaia euristic; - proble+ati8ante - ba8ate pe cercetarea Fn ec6ip; 1. .b. .- creati"e ,ba8ate pe ori.inalitatea ele"ilor-. 1. .c.- +i(te: - al.orit+ico-euristice - euristico-al.orit+ice. I3. . . Proiectarea strate.iilor didactice I3. . .%. Esena 4i i+portana proiect;rii didactice Proiectarea strate.iilor didactice repre8int; ansa+blul de procese 4i operaii deliberati"e de anticipare a acesteia! de =i(are +ental; a pa4ilor ce "or =i parcur4i Fn reali8area instruciei 4i educaiei! la ni"el +acro ,respecti" la ni"elul .eneral al procesului de Fn";;+Int- 4i +icro ,la ni"elul speci=ic<inter+ediar - al capitolelor<te+elor 4i operaional - al acti"it;ilor didactice concrete-. In "i8iune tradiional;! prin proiectare se Fnele.ea F+p;rirea ti+pului! e4alonarea +ateriei sub =or+a planului calendaristic! a siste+ului de lecii! a planului te+atic! a proiectului de lecii etc. %2> Fn "i8iune +odern;! Fn acti"itatea de proiectare didactic; la ni"el +icro! accentul este deplasat de la si+pla plani=icare<e4alonare a ti+pului la pre=i.urarea acti"it;ii de Fn";are a ele"ilor! la crearea unor situaii de Fn";are e=ecti";. Aciunea de proiectare didactic; nu se suprapune peste Fntoc+irea planurilor de acti"itate' ea const; Fn .Indirea 4i pre=i.urarea procesului didactic! a strate.iilor de predare! Fn";are 4i e"aluare! a +odului orientati" ,4i nu strict ri.uros- Fn care se "a des=;4ura acti"itatea. Pentru accentuarea acestui aspect s-a consacrat sinta.+a Ddesi.n instrucionalE! prin care se Fnele.e actul de a anticipa! de a pre=i.ura de+ersul didactic Fn ter+eni care s; Fl =ac; traductibil Fn practic; ,9. Brian! %)2%! 7. de Lands6eere! C. de Lands6eere! %)*)-. Conceptul de proiectare didactic; s-a i+pus datorit; preocup;rii de a con=eri acti"it;ii instructi"-educati"e ri.uro8itate 4tiini=ic; 4i +etodic; 4i datorit; apariiei Fn didactica +odern; a unor orient;ri 4i tendine! cu+ ar =i: U peda.o.ia anticipati"; 4i prospecti"; U peda.o.ia obiecti"elor U siste+ul principiilor didactice .enerale 4i siste+ul principiilor didactice speci=ice disciplinelor de studiu U or.ani8area instruciei 4i educaiei Fn =uncie de ac6i8iiile din teoria Fn";;rii U elaborarea planurilor calendaristice! a siste+elor de lecii! a planurilor te+atice! a proiectelor de acti"itate didactic; U aplicarea unor +etode didactice +oderne 4i e=iciente ,de e(e+plu instruirea asistat; de calculatorU elaborarea unor instru+ente obiecti"e pentru e"aluarea randa+entului 4colar al ele"ilor 4.a. A"Ind Fn "edere cele de +ai sus! se poate a=ir+a c; proiectarea acti"it;ii didactice constituie pre+isa 4i condiia necesar; pentru reali8area unui de+ers didactic e=icient. I3. . . . Condiiile unei proiect;ri didactice e=iciente Proiectarea didactic; este o aciune continu;! per+anent;! care precede de+ersurile instructi"educati"e! indi=erent de di+ensiunea! co+ple(itatea sau durata acestora. La ni"el +icro! ea presupune de =apt stabilirea siste+ului de relaii 4i dependene e(istente Fntre coninutul 4tiini=ic "e6iculat! obiecti"ele operaionale 4i strate.iile de predare! Fn";are 4i e"aluare. Proiectarea Fnsea+n; relaionare Fntre coninut! obiecti"e 4i strate.ii de instruire 4i autoinstruire 4i strate.ii de e"aluare! coninutul =iind operatorul principal Fn instruire ,I.T.

%21

9adu! %)*2-. In proiectarea didactic; la ni"el +icro! se porne4te de la un coninut =i(at prin pro.ra+ele 4colare! care cuprind obiecti"ele .enerale ale Fn";;+Intului! precu+ 4i obiecti"ele-cadru 4i obiecti"ele de re=erin;! care sunt unice la ni"el naional. Pro=esorul ur+ea8; s; reali8e8e deri"area peda.o.ic; a obiecti"elor operaionale concrete! co+porta+entale! care orientea8; acti"itatea de instruire 4i autoinstruire. Acti"itatea de proiectare didactic; se =inali8ea8; cu elaborarea unor instru+ente de lucru utile cadrului didactic - planul te+atic 4i proiectele de acti"itate didactic;<lecie! +er.Ind pIn; la sec"ena ele+entar; de instruire! FntrucIt acti"itatea didactic; are caracter procesual! ea se des=;4oar; Fn etape! Fn sec"ene articulate lo.ic! peste care ur+ea8; s; se suprapun; stabilirea de obiecti"e concrete' de aceea! nu este reco+andabil ca pentru o anu+it; acti"itate didactic; s; se =or+ule8e +ai +ult de -0 obiecti"e. Proiectul de lecie este un instru+ent de lucru 4i un .6id pentru pro=esor! el o=erind o perspecti"; de ansa+blu! .lobal; 4i co+ple(; asupra leciei! Fn "i8iune +odern;! proiectul de lecie are caracter orientati"! a"Ind o structur; =le(ibil; 4i elastic;. De ase+enea! este de pre=erat ca el s; pre"ad; unele alternati"e de aciune 4i c6iar s; solicite capacitatea pro=esorului de a reconsidera de+ersul anticipat atunci cInd situaii nepre";8ute =ac necesar; sc6i+barea! deci un co+porta+ent didactic creator! Fn acest =el! ele "or =i adaptate speci=icului procesului de predare-Fn";are a disciplinei respecti"e 4i "or de"eni operaionale Fn condiiile concrete de instruire Fn care "or =i utili8ate. Pornind de la ac6i8iiile din teoriile Fn";;rii! se i+pune .Indirea acti"it;ii de proiectare Fn a4a =el FncIt s; se pro+o"e8e o Fn";are prin proble+ati8are! euristic;! e(peri+ental;! creatoare etc.! ceea ce ine atIt %2* de Fnsu4irea unor +odalit;i 4i te6nici de lucru e=iciente! cIt 4i de e(periena! i+a.inaia 4i creati"itatea peda.o.ic; a cadrului didactic. In "ederea elabor;rii instru+entelor de lucru! aciunile de proiectare se "or raporta la trei cadre de re=erin;: a- acti"itatea anterioar; sec"enei proiectate! acti"itate care este supus; unei e"alu;ri dia.nostice! de identi=icare a aspectelor reu4ite 4i a celor +ai puin reu4ite! Fn scopul pre=i.ur;rii unor de+ersuri didactice de a+eliorare b- situaia e(istent; Fn +o+entul proiect;rii! respecti" resursele psi6olo.ice ale ele"ilor! cele +ateriale! caracteristicile +ediului de instruire 4.a.+.d. c- cerinele i+puse de pro.ra+a 4colar; 4i de alte acte nor+ati"e. I3. . .0. Desi.nul acti"it;ii didactice Etapele principale ale acti"it;ii de proiectare a acti"it;ilor didactice! "alidate de teoria 4i practica instruirii sunt ur+;toarele: T Fncadrarea acti"it;ii didactice ,a leciei- Fn siste+ul de lecii sau Fn planul te+atic! Fntr-o "i8iune siste+ic; - aciune care include stabilirea obiecti"ului didactic =unda+ental. Acesta e"idenia8; sensul Fn care "a =i "alori=icat coninutul ideatic: trans+itere! dobIndire! descoperire! recapitulare! siste+ati8are! aplicare! "eri=icare! e"aluare etc.- 4i constituie ele+entul deter+inant Fn stabilirea cate.oriei sau a tipului de lecie. /iste+ul de lecii repre8int; ansa+blul leciilor co+ponente ale unui capitol! care =or+ea8; o unitate or.ani8at; 4i asi.ur; atin.erea obiecti"elor instructi"-educati"e ale capitolului respecti"! FntrucIt leciile nu repre8int; sin.ura =or+; de or.ani8are a procesului instructi"educati"! s-a introdus sinta.+a Dplan te+aticE! care cuprinde siste+ul de acti"it;i didactice ,lecii! lucr;ri de laborator! cercuri de c6i+ie! de8bateri! acti"it;i independente! e(cursii! "i8ite etc.-! structurate Fn =uncie de lo.ica intern; a obiectului de Fn";;+Int! necesare pentru reali8area inte.ral; a procesului educaional Fntr-o sec"en; didactic;! de re.ul; un capitol. Pre=er;+ sinta.+a Dplan te+aticE pentru c; acesta! prin introducerea 4i reali8area 4i a altor

%2>

tipuri de acti"it;i instructi"-educati"e decIt cele pre";8ute de pro.ra+a 4colar;! desc6ide dru+ul spre =or+ele de acti"itate e(tra4colar;! atIt de necesare pentru F+bo.;irea 4i di"ersi=icarea repertoriului de lucru al pro=esorului cu ele"ii dincolo de clas; 4i lecie 4i pentru reali8area autoinstruirii ,5. Ionescu! %)) ! %))2! $$$-. T /tabilirea obiecti"elor operaionale! care direcionea8; Fntrea.a acti"itate de pre.;tire 4i reali8are a de+ersurilor didactice! se reali8ea8; Fn =uncie de coninut 4i de =inalitatea pe ter+en +ai lun. a instruirii. In practica instruirii! poate =i utili8at cu succes +odelul lui 5a.er de =or+ulare a obiecti"elor operaionale. T /electarea! structurarea lo.ic;! eseniali8area! adec"area coninutului 4i transpunerea lui didactic; Fntr-un croc6iu lo.ic! aciuni pe care pro=esorul le reali8ea8; inInd cont de ur+;toarele ele+ente: - ni"elul .eneral de pre.;tire al ele"ilor - re8ultatele 4i e(periena co.niti"; anterioar; a ele"ilor - siste+ul de cuno4tine 4i abilit;i intelectuale 4i practice de care dispun ele"ii - e(periena practic; a ele"ilor! .radul Fn care ace4tia cunosc +aterialul =aptic - corelaiile intra- 4i interdisciplinare care se pot reali8a 4.a.+.d. /copul acestor aciuni este de a reali8a transpunerea didactic; a coninutului 4tiini=ic Fntr-o +anier; care s; le per+it; ele"ilor asi+ilarea lui! dar Fn acela4i ti+p s; Fi obli.e la e=ort intelectual 4i<sau practic-aplicati"<+otric. Pentru "i8uali8area pa4ilor Fn sec"enele de proiectare! respecti" de structurare a coninutului 4tiini=ic 4i de selectare a pro.resiei opti+e a coninutului! sunt utile anu+ite procedee cu+ ar =i .ra=ul conceptelor! +atricea conceptelor ,a lui Da"ies- 4i dia.ra+a de des=;4urare a pro.ra+ului. %22 Cra=ul conceptelor este o =i.ur; alc;tuit; din puncte<noduri care repre8int; noiunile alese Fn "ederea introducerii altora noi 4i s;.ei ce +arc6ea8; raporturile dintre ele. Cra=ul reali8ea8; o pri+; selecie a noiunilor necesare pentru Fnele.erea 4i asi+ilarea noilor cuno4tine. E(e+plu: Pentru introducerea noiunii si+boli8ate cu .! ne sunt utile noiunile a! b! c! d! e! =! 6! i 4i nu ne sunt utile noiunile # 4i N! a4a cu+ se poate "edea Fn =i.ura l.I3. 5atricea conceptelor ,a lui Da"ies-! per+ite o selecie +ai ri.uroas; a noiunilor! o=erind in=or+aii Fn le.;tur; cu noiunile necesare 4i +;sura Fn care acestea a#ut; la ac6i8iionarea cuno4tinelor. Ea repre8int; un cadrila# Fn care sunt =i.urate pe dia.onal; noiunile cu care se operea8;! iar Fn c;suele al;turate sunt =i.urate prin 6a4urare raporturile care le lea.;. $ ?i.ura l.I3. E(e+plu de .ra= al conceptelor /tabilirea relaiilor Fn +atricea conceptelor se =ace pornind de la .ra=ul conceptelor. Aportul direct de in=or+aie este adus atunci cInd c;suele 6a4urate se .rupea8; 4i sunt cIt +ai aproape de dia.onal;. CInd noiunile se a=l; Fn raporturi de opo8iie! de di=ereniere! c;suele sunt Fndep;rtate de dia.onal; 4i dispersate pe Fntrea.a supra=a; a +atricei. In ca8ul Fn care noiunile para8ite sau prea laterale sunt +ulte! =eno+en e"ideniat de e(istena +ar.inal; 4i dispersat; a c;suelor 6a4urate! se "or c;uta alte noiuni care au o contribuie direct; de in=or+aie 4i se "a construi un nou .ra= 4i o nou; +atrice a conceptelor. E(e+plu: 5atricea conceptelor corespun8;toare .ra=ului conceptelor pre8entat +ai sus! "a ar;ta ast=el: .6 ?i.ura .I3. E(e+plu de +atrice a conceptelor ,a lui Da"iesDia.ra+a de des=;4urare a pro.ra+ului conine detalierea noiunilor selectate Fn cuante! succesiunea 4i nu+;rul lor pentru lecia sau te+a respecti";. Pentru introducerea anu+itor noiuni! notate cu Ni! N ! ..! ND! se =olosesc di=erite e(e+ple care aduc in=or+aii co+plete ,E-! contra-e(e+ple ,ET-! .enerali8;ri pariale ,CT- 4i co+plete ,C-! de=iniii ,DE-! de=iniii inco+plete ,D?-! recapitul;ri ,9- 4i aplicaii teoretice ,AT- sau practice ,AP-. In acest =el!

%2*

noiunile cuprinse Fn .ra=urile 4i +atricile conceptelor! "or ap;rea acu+ de8"oltate Fntr-o suit; de pa4i! Fn care este i+portant nu atIt nu+;rul e(e+plelor! cIt "arietatea lor' di"ersitatea e(e+plelor =ace ca de=iniia s; de8";luie un coninut +ai cuprin8;tor 4i +ai bo.at. %2) Din +ultitudinea de posibilit;i +etodice! o=eri+ spre e(e+pli=icare dou; +odele de sec"ene de predare: E(e+plu de suit; de pa4i pentru introducerea unei noiuni printr-o sec"en; inducti"; de predare: E! ET! ...! D?! E! ET! DE! AP. E(e+plu de suit; de pa4i pentru introducerea unei noiuni printr-o sec"en; deducti"; de predare: DE! E! D?! E! E! ...!ET! AT! AP. /tructurarea +aterialului Fn unit;i +ai +ari! poate a"ea la ba8; o anu+it; ta(ono+ie sau o ierar6ie! respecti" un +od de structurare Fn =uncie de un principiu de ordine aplicabil +ai ales Fn ca8ul =or+;+ priceperilor 4i deprinderilor intelectuale 4i practice. E(e+plu: Pentru re8ol"area unei proble+e practice! sarcinile de lucru pot =i structurate Fn con=or+itate cu ur+;toarea ierar6ie: ?or+ularea de c;tre ele"i a unei proble+e practice ,o proble+; care Fi preocup;! sesi8at; spontan sau enunat; de pro=esor&! /tudierea literaturii de specialitate Fn "ederea soluion;rii proble+ei & ?or+ularea unei ipote8e de lucru & 7eri=icarea ipote8ei =or+ulate Fn practic; & C;sirea soluiei i ?or+ularea conclu8iilor! a .enerali8;rilor l Aplicarea noilor ac6i8iii Fn di=erite conte(te situaionale ?i.ura 0.I3. Ierar6ia re8ol";rii unei proble+e practice T Elaborarea strate.iei instruirii Fn con=or+itate cu obiecti"ele operaionale prestabilite. T /tabilirea structurii procesuale a acti"it;ii didactice nu trebuie pri"it; ca o etap; ri.id;' accentu;+ =aptul c; nu+;rul 4i succesiunea etapelor unei lecii<acti"it;i didactice pot =i "ariabile! ele nu sunt absolut obli.atorii. In =uncie de obiecti"ul didactic =unda+ental 4i de tipul leciei sau al acti"it;ii didactice! unele etape pot a"ea o po8iie pri"ile.iat; sau o pot pierde. /tructura procesual; a leciei este pre8entat; Fn subcapitolul I3. 0. E(e+plu: /tructura procesual; a unei lucr;ri de laborator la 4tiinele naturii! ar putea cuprinde ur+;toarele etape +etodice: - stabilirea te+ei lucr;rii 4i a scopului acesteia - co+unicarea obiecti"elor operaionale ur+;rite Fntr-o +anier; accesibil; ele"ilor 4i Fn acela4i ti+p atracti"; pentru ace4tia! pentru a-i +oti"a - ale.erea e(perienelor se+ni=icati"e pentru te+a respecti"; 4i pentru scopul propus - stabilirea resurselor +ateriale necesare ,e"entual! F+preun; cu ele"ii- pre8entarea nor+elor de protecie a +uncii! de c;tre pro=esor ,dac; este ca8ul- conceperea 4i elaborarea =i4elor de acti"itate e(peri+ental; - e=ectuarea e(perienelor de c;tre ele"i - Fnre.istrarea 4i conse+narea datelor e(peri+entale - stabilirea conclu8iilor acti"it;ii e(peri+entale ,F+preun; cu ele"ii- Fntoc+irea de c;tre ele"i a re=eratelor asupra lucr;rii practice e=ectuate - restabilirea ordinii la +asa de lucru. T Pre=i.urarea strate.iilor de e"aluare presupune aplicarea unor probe de testare 4i e"aluare a cuno4tinelor 4i abilit;ilor intelectuale 4i practice ale ele"ilor! pe ba8a c;rora se "a reali8a re.larea 4i opti+i8area instruirii! Fn stabilirea probelor de e"aluare se porne4te de la

%22

obiecti"ele operaionale! a c;ror de=inire pre+er.e des=;4urarea acti"it;ii didactice 4i Fn acela4i ti+p o Fnc6eie prin actul de e"aluare. Acesta se obiecti"ea8; Fn serii de Fntreb;ri adresate Fn cadrul "eri=ic;rii orale! Fn probe scrise! practice! Fn teste de %)$ cuno4tine! Fn e"alu;ri cu a#utorul calculatorului electronic etc.! prin care se ur+;re4te stabilirea .radului de Fnsu4ire a cuno4tinelor 4i de =or+are a abilit;ilor intelectuale 4i practice. T /tabilirea aciunilor de autocontrol 4i autoe"aluare ale ele"ilor repre8int; un de+ers care ine cont de speci=icul coninutului 4tiini=ic "e6iculat Fn acti"itatea didactic;! de obiecti"ul didactic =unda+ental! de obiecti"ele operaionale 4i de ti+pul disponibil. Pot =i utili8ate ur+;toarele +odalit;i de autocontrol 4i autoe"aluare a prestaiei ele"ilor: autocorectarea probelor scrise! corectarea probelor scrise ale cole.ilor! notarea r;spunsurilor cole.ilor! notarea Fn colaborare cu ali cole.i! notarea reciproc; a unui .rup de cole.i! Fn toate situaiile deosebit de i+portant; =iind ar.u+entarea notelor acordate. I3.0. Lecia - =or+; i+portant; de or.ani8are a procesului instructi"-educati" I3.0.%. De=inirea! caracteri8area 4i ta(ono+ia leciilor I3. 0.%.%. De=inirea leciei Eti+olo.ia conceptului DlecieE se a=l; Fn ter+enul .recesc DlectioE! care Fnsea+n; Da citi cu .las tareE! Da audiaE! Da lecturaE! Da +editaE. A4adar! iniial! lecia presupunea din partea pro=esorului si+pl; e(punere! lectur;! respecti" citire din +anual! iar din partea ele"ilor +e+orarea celor audiate! a te(telor. In literatura peda.o.ic; se pot FntIlni +ulte de=iniii ale leciei! care au la ba8; criterii de abordare relati" puine 4i puncte de "edere unilaterale! ceea ce a .enerat unele inad"ertene. A+inti+ Fn continuare cIte"a din de=iniiile leciei ,5. Ionescu! $$$-! dintre care! consider;+ c; cea +ai +odern; este cea ba8at;! pe perspecti"a siste+ic; ,de=iniia d-: a- Fn =uncie de criteriul or.ani8atoric! lecia este =or+a de acti"itate care se des=;4oar; Fn clas;! sub conducerea unui cadru didactic! Fntr-un inter"al de ti+p precis deter+inat! pe ba8a cerinelor cuprinse Fn pro.ra+; 4i potri"it orarului 4colar: U EActi"itate a ele"ilor sub Fndru+area pro=esorului Fn "ederea asi+il;rii cuno4tinelor 4i =or+;rii deprinderilor pre";8ute de o te+; din pro.ra+a 4colar; 4i Fntr-un ti+p deter+inat ,ora de clas;! de re.ul; - 1$ +inute-' se constituie ca unitate de +unc; didactic; cu scop precis! Fn care se reali8ea8; interaciunea opti+; Fntre =actorii procesului de Fn";;+Int - scop! ele"! pro=esor! coninut! +etode! te6nolo.ie didactic;' este =or+a de ba8; a or.ani8;rii procesului de Fn";;+Int.E ,Dicionar de peda.o.ie! %)*)! pa.. &*-. U Perspecti"a curricular; ,re-orientea8; acti"itatea ele"ilor des=;4urat; sub conducerea cadrului didactic Dla ni"elul corelaiei pro=esor-ele" care e"idenia8;! pe de o parte! necesitatea pro=esorului de \a lectura esenialulY! iar! pe de alt; parte! posibilitatea =or+ati"; a ele"ului! de \a +edita e=icientY! Fnaintea leciei 4i ca e=ect al lecieiE ,/. Cristea! %))2! pa.. 1)- >$!%. Cer.6it! %)20! 5. Ionescu! %))2! $$$-. b- Din punct de "edere al coninutului! lecia repre8int; un siste+ de idei articulate lo.ic 4i didactic! Fn con=or+itate cu cerinele psi6opeda.o.ice re=eritoare la predarea - asi+ilarea cuno4tinelor! la aplicarea lor! la "eri=icarea! e"aluarea 4i notarea re8ultatelor' ea este! deci! o unitate lo.ic;! didactic; 4i psi6olo.ic;! a4a cu+ re8ult; din con=i.urarea didactic; a leciei surprins; Fn =i.ura &.I3. c- O de=iniie +ai cuprin8;toare! care are Fn "edere +ai +ulte criterii! consider; lecia o unitate didactic; =unda+ental;! o =or+; a procesului de Fn";;+Int prin inter+ediul c;reia o cantitate de in=or+aii este perceput; 4i asi+ilat; acti" de ele"i Fntr-un ti+p deter+inat! pe calea unei acti"it;i intenionate! siste+atice! cu autore.lare! pro"ocInd Fn s=era biopsi6ic; a acestora o +odi=icare Fn sensul =or+;rii dorite ,5. Ionescu! %)2 ! pa.. )0-. %)%

%2)

Obiecti"e operaionale Coninutul instruirii Lecia 5i#loace_#c. didactice E ele"i cu rupe de ni"el 5etode didactice 9e8ultatele instruirii si autoinstruirii ?i.ura &.I3. Con=i.urarea didactic; a leciei d- Perspecti"a siste+ic; ine cont de noile "alene pe care le-a c;p;tat lecia Fn ti+p! datorit; ac6i8iiilor Fnre.istrate Fn 4tiinele educaiei ,peda.o.ie! didactic; .eneral;! didactici speciale! psi6olo.ie educaional;! politica educaiei! +ana.e+ent educaional! teoria co+unic;rii! teoria in=or+aiei etc.-! precu+ 4i restructur;rilor la ni"elul curriculu+ului 4colar. P;strIndu-4i 4i Fn pre8ent "aloarea deosebit; pentru atin.erea obiecti"elor educaionale! lecia r;+Ine +odalitatea principal; de or.ani8are a acti"it;ii didactice! prin inter+ediul c;reia se reali8ea8; Fn acela4i ti+p in=or+are 4i =or+are! instruire 4i educare. Ast;8i ea este Fneleas; ca un dialo. Fntre pro=esor 4i ele"i! subordonat obiecti"elor .enerale 4i speci=ice ale procesului de Fn";;+Int! operaionali8ate la ni"elul colecti"ului de ele"i. 5ai +ult! lecia +odern; se constituie Fntr-un pro.ra+ didactic! respecti" un siste+ de procedee de lucra 4i aciuni co+une ale pro=esorului 4i ale ele"ilor ,e(puneri! e(plicaii! de+onstraii lo.ice 4i e(peri+entale! re8ol";ri de proble+e etc.-! structurate 4i or.ani8ate Fn "ederea atin.erii obiecti"elor instructi"-educati"e propuse 4i Fn "ederea acti"i8;rii ele"ilor Fn procesul didactic ,"e8i =i.ura &.I3.-. In practica didactic; e(ist; o +are di"ersitate de structuri ale leciilor des=;4urate Fn studiul di=eritelor obiecte de Fn";;+Int! datorat; aciunii con#u.ate a anu+itor =actori! dintre care a+inti+: obiectul de Fn";;+Int ,O.L-! 4tiina corespun8;toare acestuia ,/-! personalitatea pro=esorului ,P- 4i cea a ele"ilor ,E-. In =i.ura 1.I3. sunt surprinse relaiile directe ,cu linie continu;- 4i indirecte ,cu linie Fntrerupt;- care se stabilesc Fntre structura leciei ,L- 4i =actorii a+intii +ai sus. I3. 0.%. . Caracteri8area leciilor A4a cu+ a+ +ai ar;tat! lecia a deinut 4i deine o po8iie pri"ile.iat; Fn rIndul =or+elor de acti"itate didactic;. De-a lun.ul ti+pului! re8ultatele din practica instruirii 4i cele ale cercet;rilor psi6opeda.o.ice au contribuit la opti+i8area structurii 4i +etodicii sale. Fns;! Fn +are +;sur;! lecia 4i-a p;strat caracteristicile de ba8;! anu+ite #aIoane "alidate prin nu+eroase e(erciii +etodice! deci care nu pot =i puse! e(clusi"! pe sea+a tradiiei didactice. Aceasta se datorea8; "alenelor<"irtuilor pe care lecia le deine Fn co+paraie cu alte =or+e de or.ani8are a procesului de Fn";;+Int! "alene dintre care a+inti+ cIte"a: %) ?i.ura 1.I3. 9elaiile care se stabilesc Fntre structura leciilor! obiectul de Fn";;+Int! 4tiin;! pro=esor 4i ele"i U Asi.ur; un cadru or.ani8atoric e=icient pentru procesul instructi"-educati"! .enerInd un siste+ de relaii pro=esor-ele"i! 4i pro+o"Ind acti"it;i didactice Fn +;sur; s; acti"i8e8e ele"ii 4i s; sti+ule8e per=or+anele Fn";;rii. U Asi.ur; Fnsu4irea siste+atic; a ba8elor 4tiinelor prin studiul obiectelor de Fn";;+Int corespun8;toare. U ?or+ea8; capacitatea de aplicare Fn practic; a cuno4tinelor teoretice Fnsu4ite de ele"i! introducIndu-i Fn procesul cunoa4terii siste+atice! ne+i#locite sau +i#locite! a realit;ii. U Acti"itatea pe care ele"ii o depun Fn ti+pul leciei Fi a#ut; s; F4i Fnsu4easc; in=or+aii! noiuni! de=iniii! re.uli etc.! s; dobIndeasc; 4i s; F4i de8"olte abilit;i intelectuale 4i practice! s; sesi8e8e relaii Fntre obiecte 4i =eno+ene! s; le e(plice! s;-4i =or+e8e o atitudine po8iti"; =a; de acestea 4.a.+.d.

%)$

U De8"olt; =orele co.niti"e! de i+a.inaie 4i creaie ale ele"ilor! an.a#Indu-i Fntr-un e=ort intelectual 4i +otric de durat;! de8"oltIndu-le ast=el spiritul de obser"aie! spiritul critic! curio8itatea episte+ic;! atenia "oluntar;! i+a.inaia creatoare! +e+oria lo.ic;! operaiile .Indirii etc. U O=er; ele"ului posibilitatea de a-4i e(ersa capacit;ile intelectuale 4i a=ecti"e! de a-4i =or+a 4i consolida senti+ente! con"in.eri! atitudini! tr;s;turi po8iti"e de caracter! =or+e adec"ate de co+porta+ent etc. ?ire4te! lecia pre8int; 4i anu+ite ser"itui<dis=uncii! pentru a c;ror dep;4ire practicienii 4i teoreticienii Fncearc; s; .;seasc; soluii Fn e=orturile lor de reali8are a unor sc6i+b;ri la ni"elul leciei! Fn concordan; cu trans=or+;rile siste+ului de Fn";;+Int Fn ansa+blul s;u: U Ponderea deseori prea +are a pred;rii! Fn de=a"oarea Fn";;rii! respecti" reducerea acti"it;ii la cu"Intul pro=esorului! Ia e(punerea! de+onstrarea! e(plicaia etc. reali8ate de acesta 4i la Fnre.istrarea pasi"; a noului de c;tre ele"i. De +ulte ori leciile se ba8ea8; pe intuiie! =iind ne.li#ate acti"it;ile indi"iduale ale ele"ilor! e(erciiile practice 4i cele aplicati"e. U Btili8area e(cesi"; a acti"it;ii =rontale cu clasa de ele"i! care de4i are unele a"anta#e incontestabile ,trans+iterea Fn +od econo+ic! rapid 4i siste+atic a noului! asi.urarea colabor;rii 4i cooper;rii dintre ele"i! sti+ularea lor reciproc; 4.a.-! pre8int; adesea tendine de ni"elare 4i uni=or+i8are a de+ersului didactic. U Di=erenierea acti"it;ii didactice! Fn =uncie de particularit;ile indi"iduale 4i de .rup ale ele"ilor se reali8ea8;! de cele +ai +ulte ori! ane"oios 4i stIn.aci! Fn +area +a#oritate a ca8urilor! pro=esorul pred; la un sin.ur ni"el 4i Fntr-un sin.ur rit+ Fntre.ului .rup-clas;! pretinde din partea ele"ilor acelea4i e=orturi! acela4i "olu+ de cuno4tine! acelea4i interese! acelea4i =or+e de +unc; independent;! etc.' autoinstruirea! auto"eri=icarea 4i autoe"aluarea! sunt puin e(ersate! ceea ce =ace ca particularit;ile psi6ice ale ele"ilor s; nu =ie respectate 4i! Fn consecin;! e=iciena +uncii didactice s; =ie sc;8ut;. U Cone(iunea in"ers; la clasele cu nu+;r +are de ele"i este insu=icient;! ceea ce =ace ca proiectarea! or.ani8area! des=;4urarea! controlul 4i a+eliorarea acti"it;ii instructi"-educati"e s; nu =ie +ulu+itoare. I3. 0.%.0. Ta(ono+ia leciilor A"Ind Fn "edere i+portana acti"it;ii de Fn";are reali8ate de ele"i Fn cadrul leciei! operaia de ta(ono+ic a leciilor trebuie s; aib; Fn "edere esena procesului de Fn";are! conturat; de psi6olo.ia Fn";;rii! %)0 psi6olo.ia .enetic;! psi6olo.ia co.niti";! precu+ 4i de practica instruirii. Postularea =aptului c; Fn";area! respecti" de8"oltarea intelectual; a ele"ilor depind de aciunile obiectuale 4i +intale e=ectuate de ei Fn4i4i! a atras dup; sine +odi=ic;ri Fn optica asupra acti"it;ii didactice. Etapele procesului psi6olo.ic al cunoa4terii au r;+as acelea4i! Fns; s-a deplasat accentul de pe acti"itatea pro=esorului pe cea a ele"ului. Ast=el! dru+ul ur+at Fn procesul cunoa4terii ade";rului necesit; parcur.erea ur+;toarelor etape: cunoa4tere sen8orial;! cunoa4tere raional;! =or+area abilit;ilor! =i(area! aplicarea! "eri=icarea! e"aluarea 4i notarea. FntrucIt structura psi6ic; are caracter siste+ic! cunoa4terea 4tiini=ic; pe plan psi6olo.ic presupune parcur.erea "eri.ilor a+intite +ai sus! cu deosebire Fn +od sincronic. E(e+plu: 9eali8area de c;tre ele"i a unui e(peri+ent de laborator ar putea i+plica ur+;toarele etape: - percepia ,cunoa4tere sen8orial;- - pentru =a+iliari8area cu resursele +ateriale ale e(peri+entului' - e(ersarea operaiilor .Indirii! utili8area li+ba#ului 4i a li+ba#ului de specialitate ,cunoa4tere raional;-' - re"enirea asupra unor in=or+aii! date! =apte! .enerali8;ri! restructurarea lor ,siste+ati8area! =i(area 4i consolidarea-' - apelarea la cuno4tine de#a Fnsu4ite de ele"i 4i utili8area lor Fn noul conte(t ,aplicarea-'

%)%

- =or+area priceperilor 4i deprinderilor intelectuale 4i practice 4i e(ersarea lor ,=or+area abilit;ilor intelectuale 4i practice-' - aprecierea - reali8at; de pro=esor ,"eri=icarea! e"aluarea 4i notarea- 4i! e"entual! autoaprecierea -reali8at; de ele"i ,auto"eri=icarea! autoe"aluarea 4i autonotarea-. Intercondiionarea dintre etapele procesului de cunoa4tere a deter+inat apariia a dou; orient;ri re=eritoare la proiectarea! or.ani8area! structurarea +etodic; 4i des=;4urarea leciei. - pri+a orientare consider; c; leciile nu se pot clasi=ica =uncie de etapele cunoa4terii 4i reduce structura leciilor la lecia +i(t;. - a doua orientare consider; c; unele dintre etape sunt preponderente Fn actul cunoa4terii 4i susine c; se reali8ea8; doar un sin.ur obiecti" educaional. A4adar! apare o contradicie: pe de o parte! Fnsu4irea cuno4tinelor presupune parcur.erea tuturor etapelor procesului de cunoa4tere! iar pe de alt; parte! ta(ono+ia leciilor =ace necesar; stabilirea etapelor procesului de Fn";are pe ba8a unui obiecti" predo+inant. Dep;4irea acestei contradicii! nu presupune renunarea la ta(ono+ia<tipolo.ia leciilor! ci renunarea la optica abord;rii leciei Fn sine! a leciei i8olate 4i i+pune ideea abord;rii leciei ca ele+ent co+ponent al unui siste+. In procesul de predare-Fn";are al capitolelor! te+elor! subte+elor! leciilor! c6iar Fn ca8ul re"enirii spirale asupra acelora4i "eri.i ale procesului! se obine o .a+; di"ers; de re8ultate 4colare! FntrucIt obiecti"ele principale sunt Fnsu4irea de noi cuno4tine! =or+area abilit;ilor intelectuale 4i practice! =i(area 4i consolidarea noului! "eri=icarea! e"aluarea! notarea! stabilirea =or+elor po8iti"e de co+porta+ent! e(ersarea +oral; etc.! etapele Fn";;rii r;+In Fn esen; acelea4i' se sc6i+b; doar rolul 4i structura lor intern;! Fn =uncie de obiecti"ul =unda+ental ur+;rit. E(e+plu: De4i reali8area de c;tre ele"i a unui e(peri+ent de laborator presupune! din punct de "edere psi6olo.ic! parcur.erea tuturor etapelor cunoa4terii! din punct de "edere didactic! ea ser"e4te soluion;rii unui anu+it obiecti" =unda+ental. Operaia de ta(ono+ie a leciilor trebuie Fneleas; ca un de+ers util practicienilor! ca un e=ort de Fnl;turare a 4abIoanelor 4i stereotipiilor din acti"itatea 4colar;! ca un reper pentru elaborarea strate.iei didactice 4i nu ca o operaie =or+al;! care s; .enere8e o acti"itate didactic; ri.id; 4i uni=or+;. Pri"ite ca +odalit;i e=iciente de or.ani8are 4i des=;4urare a +uncii instructi"-educati"e! leciile se .rupea8; Fn +ai +ulte cate.orii ,nu+ite Fn +od tradiional tipuri-! care au anu+ite particularit;i didactice. Cate.oria de lecie ,pre=er;+ ter+enul Dcate.orieE- este corelat; cu un anu+it +od de construire 4i Fn=;ptuire a leciei! deter+inat cu deosebire de obiecti"ul =unda+ental ur+;rit' ea repre8int; o abstracti8are 4i o .enerali8are a unor ele+ente co+une +ai +ultor lecii. Alt=el spus! cate.oria de lecie repre8int; un .rup de lecii constituite ca unitate de structur; Fn =uncie de di=erite criterii: obiecti"ul =unda+ental! treapta de 4colari8are 4i +odul de pre.;tire al ele"ilor! obiectul de Fn";;+Int 4.a. %)& Este reco+andabil s; pri"i+ cate.oriile de lecii ca +odele care pot =i +odi=icate 4i adaptate< re+odelate! 4i nu ca tipare ri.ide! in=le(ibile Fn proiectarea 4i des=;4urarea leciilor. Perceput ast=el! ter+enul Dcate.orieE nu +ai are re8onan; ne.ati"; 4i nu +ai conduce la 4abIoane! ci! di+potri";! desc6ide calea spre o di"ersitate de "ariante de lucru care se structurea8; 4i se reali8ea8; Fn =uncie de =actorul constant ,obiecti"ul =unda+ental- al leciei. Deci! obiecti"ul =unda+ental ,care poate =i predo+inant instructi" sau predo+inant educati"- constituie reperul oric;rei acti"it;i educaionale 4i unitatea de +;sur; a e=icienei +uncii ele"ului 4i pro=esorului' el ser"e4te drept criteriu Fn stabilirea cate.oriilor de lecii! =iecare cate.orie de lecii purtInd nu+ele obiecti"ului =unda+ental al acti"it;ii didactice respecti"e. Ta(ono+ia leciilor presupune luarea Fn considerare nu doar a =actorului constant ,obiecti"ul =unda+ental-! Fn =uncie de care sunt stabilite principalele cate.orii de lecii! ci 4i a =actorilor

%)

"ariabili! care deter+in; apariia "ariantelor Fn interiorul =iec;rei cate.orii. E=iciena leciilor cre4te atunci cInd Fn interiorul =iec;rei cate.orii se operea8; cu +ai +ulte "ariante. Din +uli+ea =actorilor "ariabili a+inti+: obiectul de Fn";;+Int! ni"elul de pre.;tire al ele"ilor! co+ple(itatea cuno4tinelor ce ur+ea8; a =i Fnsu4ite de ele"i! strate.iile de lucru de care dispune pro=esorul! stilul didactic al pro=esorului! +i#loacele de Fn";;+Int utili8ate! locul leciei Fn siste+ul de lecii sau Fn planul te+atic etc. 5ultitudinea =actorilor "ariabili 4i posibilit;ile de F+binare 4i co+binare a lor! =ac ca Fn Fn";;+Int s; se opere8e cu o .a+; =oarte lar.; de lecii ,5. Ionescu! %)2 ! $$$!%. Neac4u! %))$-. Principalele cate.orii de lecii 4i cIte"a din "ariantele acestora! cu care se operea8; =rec"ent Fn practica instruirii! sunt pre8entate Fn tabelul 2.I3. %)1 Tabelul 2.I3. Cate.orii 4i "ariante de lecii Cate.oria de lecie Caracteristici 7ariante de lecii Lecia de trans+itere 4i Fnsu4ire de noi cuno4tine - +o+entul co+unic;rii pro=esorului deine ponderea 6ot;rItoare Fn lecie - ele"ii F4i Fnsu4esc cuno4tine 4i co+petene intelectuale 4i practice noi! cu care nu s-au +ai FntIlnit - lecia introducti"; - lecia-prele.ere - lecia-se+inar - lecia pentru introducerea ele"ilor Fn studiul +anualului sau al altor surse de in=or+are - lecia ba8at; pe utili8area +odelelor - lecia ba8at; pe acti"it;i pe .rupe - lecia ba8at; pe +aterial de+onstrati" - lecia prin acti"it;i practice pe teren - lecia ba8at; pe F+binarea +uncii =rontale cu +unca independent; - lecia ba8at; pe +i#loace te6nice de instruire - lecia ba8at;! pe instruire asistat; de calculator________________________________ Lecia de dobIndire de noi cuno4tine - acti"itatea didactic; este orientat; spre dobIndirea de c;tre ele"i de cuno4tine 4i co+petene intelectuale 4i practice 4i spre de8"oltarea operaiilor .Indirii! spre =or+area unor capacit;i instru+entale 4i operaionale - pro=esorul se ba8ea8; pe anu+ite cuno4tine anterioare ale ele"ilor 4i deduce noul cu a#utorul clasei' predo+in; dobIndirea noului! celelalte +o+ente ,"eri=icarea! recapitularea! =i(areaocupInd o pondere +ai +ic; ______ - lecia de descoperire pe cale inducti"; - lecia de descoperire pe cale deducti"; - lecia proble+ati8at; - lecia ba8at; pe de8batere euristic; - lecia-de8batere - lecia ba8at; pe e(periene de laborator - lecia ba8ath pe studiul de ca8 Lecia de =or+are de priceperi 4i deprinderi intelectuale - se ur+;re4te =a+iliari8area ele"ilor cu di=erite procedee de +unc; intelectual;! obi4nuirea lor cu or.ani8area 4i des=;4urarea +uncii independente! educarea capacit;ilor lor intelectuale 4i a te6nicilor de +unc; intelectual;! precu+ 4i aplicarea Fn practic; a cuno4tinelor U lecia ba8at; pe e(erciii 4i proble+e aplicati"e

%)0

U lecia de +unc; independent; pe ba8a lucr;rilor de laborator U lecia Fn cabinetul 4colar U lecia de studiu indi"idual Fn bibliotec; U lecia de acti"itate independent; di=ereniat; U lecia de +unc; independent; cu a#utorul =i4elor de lucru U lecia ba8at; pe autoinstruirea asistat; de calculator________ Lecia de =or+are de priceperi 4i deprinderi practice - se ur+;re4te obi4nuirea ele"ilor cu or.ani8area 4i des=;4urarea unor acti"it;i practice Fn care s; aplice cuno4tinele 4i abilit;ile practice 4i teoretice pe care le dein - lecia ba8at; pe e(periene de laborator - lecia de laborator - lecia Fn atelierul 4colar - lecia ba8at; pe reali8area unor proiecte - lecia ba8at; pe reali8area unor aparate - lecia ba8at; pe reali8area unor instalaii Lecia de recapitulare 4i siste+ati8are - contribuie la apro=undarea 4i la per=ecionarea cuno4tinelor 4i co+petenelor intelectuale 4i practice ale ele"ilor! prin e"idenierea le.;turilor e(istente Fntre cuno4tinele corespun8;toare unui capitol! +ai +ultor capitole sau c6iar +ai +ultor obiecte de studiu - lecia ba8at; pe un plan alc;tuit de pro=esor! un ele" sau un .rup de ele"i lecia ba8at; pe sc6e+e recapitulati"e - lecia pe ba8; de re=erat<re=erate - lecia ba8at; pe utili8area =i4elor de lucru - lecia ba8at; pe re8ol";ri de e(erciii 4i proble+e - lecia ba8ata pe conceperea 4i re8ol"area de e(erciii 4i proble+e de c;tre ele"i Lecia de "eri=icare sau de control 4i e"aluare a cuno4tinelor 4i abilit;ilor Lecia de creaie Lecia +i(t; ,co+binat;pentru recapitularea 4i siste+ati8area capitolelor 4i te+elor studiate Fn anul 4colar precedent' Fn ti+pul anului 4colar pentru a =i(a 4i consolida +ateria studiat; Fn cadrul unor te+e sau capitole' la#+ele anului 4colar! pentru a Fnlesni ele"ilor =or+area unei "i8iuni de ansa+blu 4i unitare asupra coninutului studiat - are rol de DbilanE!! de e"ideniere a +odi=ic;rilor produse 4i a in=luenele asupra tuturor laturilor personalit;ii ele"ilor Fn ur+a trans+iterii inui "olu+ de in=or+aii Fntr-un anti+it inter"al de ti+p - are "aloare constatati"-prospecti";! rele"Ind +;sura Fn care ele"ii 4i pro=esorul au reali8at obiecti"ele propuse 4i conturInd ceea ce ar +ai trebui s; Fntreprind; Fn "iitor Fn acest scop - o=er; posibilitatea reali8;rii =eed-bacNului'pe +ultiple planuri ,al asi+il;rii cuno4tinelor! priceperilor 4i deprinderilor! al operaionali8;rii lor! al particip;rii ele"ilor la acti"itatea de Fn";are etc.- F4i propune s; Fncura#e8e Fn cel +ai Fnalt .rad ori.inalitatea! in"enti"itatea 4i creati"itatea ele"ilor! care sunt pu4i Fn situaia de a concepe di=erite produse - pro=esorul antrenea8; ele"ii Fn act6 corespun8;toare tuturor sarciniloi du ,dubi Le de cuno4tine noi! =or+are de pricepei LLpi ?PL i intelectuale 4i<sau practice! repetare 4i !isL\ndti` = ' "eri=icare 4i apreciere! aplicare-! acti"it;i le.ate or.anic Fntre ele! Fn a4a =el FncIt lecia s; apar; ca un tot unitar! ca un siste+ - "olu+ul in=or+aional predat este redus! de aceea aceast; cate.orie de lecie se utili8ea8; doar la clasele +ici! acolo unde! din cau8a unor particularit;i psi6opeda.o.ice speci=ice! este indicat ca. ele"ii s; =ie antrenai Fn di"erse tipuri de acti"it;i . L ]CC

%)&

i de sinte8a Bi la linele unui capitol! se+estru sau an 4colar- lecia de tip DprocesE sau anali8; de ca8 - lecia de recapitulare cu a#utorul calculatorului - lecia ba8at; pe +unca independent; a ele"ilor - lecia-"i8it; ,de recapitulare prin "i8ite la e(po8iii! +u8ee! Fn unit;i econo+ice! laboratoare speciali8ate! instituii de cultur; etc.U lecia de U lecia de U lecia Ki: U lecia de U lecia do: U lecia de' U lecia de U lecia de U lecia de lecia de U lecia de U lecia de :re prin c6estionare oral; ire prin te+e sau lucr;ri scrise : i] binarea "eri=ic;rii orale cu cea scris; F e prin lucr;ri practice uinat; anali8ei lucr;rilor scrise Cinat; anali8ei! lucr;rilor practice "eri=icare ba8at; .pe aplicaii ale cuno4tinelor 4i abilit;ilor intelectuale 4i<sau practice "eri=icare<auto"eri=icare Cu a#utorul +a4inilor "eri=icare<auto"eri=icare cu a#utorul calculatorului "eri=icare cu a#utorul =i4elor "eri=icare cu a#utorul testelor de cuno4tine "eri=icare cu a#utorul testelor doci+olo.ice - lecia ba8at; pe e(erciii creati"e ,de e(e+plu: elaborarea unor proiecte! conceperea de +odele! conceperea 4i re8ol"area.de e(erciii 4i proble+e- lecia de creaie te6nic; ,de e(e+plu: concepere 4i reali8area unor aparate 4i instalaiiI3.0. . De+ersul +etodic al or.ani8;rii! des=;4ur;rii 4i conducerii leciei De+ersul +etodic al or.ani8;rii! des=;4ur;rii 4i conducerii leciei ar putea include ur+;toarele etape +etodice! care! a4a cu+ a+ +ai ar;tat! nu sunt absolut obli.atorii! nu+;rul 4i succesiunea lor =iind "ariabile: - tre8irea interesului ele"ilor pentru studiul te+ei 4i sensibili8area lor pentru lecie' - co+unicarea obiecti"elor operaionale ur+;rite Fntr-o +anier; accesibil; ele"ilor 4i care s; contribuie la sti+ularea 4i i+plicarea lor intelectual;! =i8ic; 4i a=ecti"-"oliti"; Fn acti"itatea didactic;' - pre8entarea +aterialului =aptic Fntr-un +od cIt +ai atracti" pentru ele"i 4i co+unicarea sarcinilor de Fn";are corespun8;toare' - diri#area Fn";;rii! respecti" acordarea de puncte de spri#in! o=erirea de su.estii! co+plet;ri! co+entarii etc. - .enerali8area! =or+area noiunilor<operaiilor! adic; obinerea per=or+anelor pre=i.urate Fn obiecti"e! etap; care se reali8ea8;! de ase+enea! sub Fndru+area pro=esorului' - =i(area 4i stabili8area per=or+anei este o etap; care presupune purtarea de discuii ele"iele"i 4i ele"i-pro=esor! Fn scopul Fnsu4irii corecte 4i clari=ic;rii noilor noiuni 4i operaii' - aplicarea Fn practic;! etap; ce presupune e=ectuarea de e(erciii 4i proble+e! de anali8e 4i e"alu;ri 4i identi=icarea posibilit;ilor aplicati"e - teoretice sau practice! ale noilor ac6i8iii' - asi.urarea =eed-bacNului! presupune utili8area unor +odalit;i de cunoa4tere a e=ectelor aciunii didactice atIt din perspecti"a pro=esorului! cIt 4i din cea a ele"ilor. I3. 0. .%. /iste+ul ele+entelor care contribuie la e=icienti8area de+ersurilor instructi"e Ca =or+e de acti"itate educaional; or.ani8ate 4i reali8ate la ni"el +icro! leciile ur+;resc reali8area tuturor obiecti"elor instructi"-educati"e ale procesului de Fn";;+Int. De alt=el! ele

%)1

nu constituie unit;i de instruire i8olate! care se succed Fn +od liniar! ci co+ponente ale unui siste+! care se inte.rea8; or.anic Fn unit;i didactice +ai a+ple 4i +ai co+ple(e din punct de "edere +etodic. Adoptarea "i8iunii siste+ice asupra leciei! presupune ca Fn de+ersurile lor teoretice ,proiectarea didactic; a leciilor- 4i practic-aplicati"e ,or.ani8area! des=;4urarea 4i conducerea leciilor-! cadrele didactice s; in; sea+a de un siste+ de ele+ente care contribuie la asi.urarea e=icienei acestor de+ersuri ,"e8i =i.ura >.I3.-: Calitatea transpunerii didactice a coninutului 4tiini=ic l Corectitudinea stabilirii obiecti"ului =unda+ental 4i a obiecti"elor operaionale i Luarea Fn considerare a restriciilor e(istente ,.;sirea r;spunsurilor la Fntreb;rile: Ce `' Bnde `' CIt `' Fn cIt ti+p`' Cu cine `' Pentru cine `Li /tabilirea unor resurse +etodolo.ice e=iciente 4i acti"i8ante pentru ele"i ,.;sirea r;spunsului la Fntrebarea Cu+ `&c /tabilirea unor resurse +ateriale e=iciente 4i accesibile ,.;sirea r;spunsului la Fntrebarea Cu ce `l Elaborarea unei te6nolo.ii a instruirii coerente ?i.ura >.I3. /iste+ul principalelor ele+ente care contribuie la asi.urarea e=icienei de+ersurilor instructi"e %)2 I3. 0. . . Obiecti"ul =unda+ental 4i obiecti"ele operaionale ale leciei A4a cu+ se poate obser"a Fn =i.ura >.I3.! acti"itatea de transpunere didactic; este ur+at; de stabilirea obiecti"ului =unda+ental 4i a obiecti"ele operaionale. Cele dou; tipuri de obiecti"e se a=l; Fntr-o relaie dina+ic; cu subiectul leciei - titlul care! Fntr-o =or+ulare concis;! arat; cu ce se "or ocupa cadrul didactic 4i ele"ii Fn lecia respecti";. Obiecti"ul =unda+ental al leciei e"idenia8; sensul Fn care "a =i "alori=icat coninutul ideatic ,co+unicare! siste+ati8are! consolidare! recapitulare! aplicare! "eri=icare! e"aluare etc.-. El deter+in; cate.oria<tipul din care =ace parte lecia 4i! totodat;! condiionea8; +odul de or.ani8are 4i des=;4urare a leciilor. Obiecti"ele operaionale repre8int; a(ul principal al unei lecii! din dou; puncte de "edere: - repre8int; ideea central;! c;reia i se subordonea8; celelalte idei! respecti" Fntre.ul coninut al leciei - asi.ur; orientarea leciei Fn ceea ce pri"e4te le.;tura dintre asi+ilarea in=or+aiei 4i de8"oltarea psi6ic; a ele"ilor. Ele sunt obiecti"e de=inite concret! cu a#utorul unor "erbe de aciune! care "i8ea8; co+porta+ente obser"abile 4i +;surabile! ce per+it reali8area strate.iilor instruirii! pe de o parte 4i o=er; ac6i8iiile corecte ce "or trebui e"aluate! pe de alt; parte. Operaionali8area repre8int; acti"itatea de transpunere a scopurilor procesului de Fn";;+Int Fn obiecti"e speci=ice 4i a acestora Fn obiecti"e concrete! prin preci8area unor co+porta+ente co.niti"e 4i<sau psi6o+otorii obser"abile 4i +;surabile. Fn le.;tur; cu obiecti"ele leciei! Fn literatura de specialitate se =olosesc +ai +uli ter+eni pentru a de8";lui 4i preci8a +ai bine ceea ce se ur+;re4te prin =iecare sec"en; a de+ersului didactic. E(e+ple: - ter+enul de Dobiecti" co+porta+entalE ,consacrat de Bloo+-! prin care se preci8ea8; =or+ele de co+porta+ent pe care ele"ii trebuie s; le do"edeasc; la =inele unei sec"ene de instruire si educare'

%)>

- ter+enul de Dobiecti" per=or+ati"E ,consacrat de Ca.ne-! prin care se preci8ea8; per=or+anele pe care ele"ii trebuie s; Ie do"edeasc; la =inele unei sec"ene de instruire 4i educare' - ter+enul de Dobiecti" de e"aluareE! prin care se preci8ea8; ac6i8iiile care "or =i "eri=icate 4i e"aluate la =inele unei sec"ene de instruire 4i educare. A"Ind Fn "edere se+ni=icaiile conceptului de Doperaionali8are a obiecti"elorE 4i i+plicaiile acestei operaii! consider;+ c; =or+ularea cea +ai adec"at; pentru a rele"a =inalitatea<=inalit;ile unei sec"ene de instruire 4i educare este cea de Dobiecti" operaionalE. I3.0.0. In"esti.aii e(peri+entale re=eritoare la or.ani8area 4i des=;4urarea leciei I3. 0.0.%. E4antionare 4i sonda# Fn lecii - deli+it;ri ter+inolo.ice FntrucIt reali8area de cercet;ri peda.o.ice pe populaii totale! inte.rale! nu este posibil;! apare proble+a select;rii unui nu+;r li+itat! relati" restrIns de subieci asupra c;rora ur+ea8; s; se reali8e8e in"esti.aii care "or da in=or+aii despre Fntrea.a populaie luat; Fn studiu. Aceasta este proble+a e4antion;rii! proble+; care st; la ba8a a4a-nu+itelor cercet;ri selecti"e! =rec"ent FntIlnite Fn studierea =eno+enelor peda.o.ice. Pentru ca re8ultatele cercet;rilor selecti"e s; =ie se+ni=icati"e statistic! este necesar; o e4antionare structural;! care se re=er; la identitatea sau cel puin corespondena de structur; dintre e4antionul selectat 4i populaia pe care el o repre8int;. E4antioanele! respecti" .rupele de e(perien; ,.rupele de indi"i8i sau colecti"ele la care se introduce "ariabila independent;trebuie s; =ie repre8entati"e pentru colecti"itatea .eneral; din care =ac parte! s; reproduc; Fn +od =idel caracteristicile eseniale ale acesteia. 9epre8entati"itatea se re=er; atIt la aspectul cantitati"! respecti" la +;ri+ea e4antionului! cIt 4i la aspectul calitati"! respecti" la structura e4antionului. Pe ba8a condiiei de repre8entati"itate! .enerali8;rile e=ectuate pe e4antion sunt e(tinse asupra Fntre.ii populaii 4colare pe care o repre8int; e4antionul. De aceea! operaia de e4antionare! respecti" constituirea e4antioanelor de coninut 4i a e4antioanelor de ele"i! au i+plicaii deosebit de i+portante pentru a+eliorarea practicii instruirii ,T. 9otariu! P. Ilu! %)))! C.5. /+it6! %)*%! A. No"aN! %)22-. %)) A"Ind Fn "edere obser"aiile de +ai sus! Fnainte de a pre8enta in"esti.aiile reali8ate! o=eri+ cIte"a de=iniii operaionale ale ter+enilor cu care "o+ opera: E4antionul este partea dintr-un Fntre.! selectat; dup; criterii 4tiini=ice! pe care se reali8ea8; o cercetare! deter+inIndu-se! Qeri=ic;ndu-4e sau atestIndu-se anu+ite caracteristici ale Fntre.ului. Fn cercet;rile didactice se operea8; cu dou; tipuri de e4antioane: - e4antionul de ele"i - se re=er; la nu+;rul de ele"i ale4i ,4i la treapta de reu4it; din care au =ost selectai-! la care se aplic; "ariabila e(peri+ental;! ur+Ind s; se obser"e! s; se +;soare 4i s; se e"alue8e re8ultatele acti"it;ii instructi"-educati"e' - e4antionul de coninut - se re=er; la "olu+ul coninutului 4tiini=ic ,nu+;r de capitole! nu+;r de te+e! nu+;r de acti"it;i didactice! nu+;r de lecii! sec"ene de lecii etc.- care =ace obiectul acti"it;ilor didactice curente 4i al cercet;rilor e(peri+entale. E4antionul repre8entati" este .rupul e(tras din populaia 4colar; cuprins; Fn studiu ,de e(e+plu: o 4coal;! o clas; de ele"i! un .rup de ele"i etc.-! pe care o poate repre8enta. E4antionarea este operaia practic; de stabilire a e4antionului repre8entati" statistic 4i a +odalit;ii Fn care se "a lucra cu el' din cercet;rile reali8ate pe e4antionul repre8entati" se poate desprinde ceea ce este tipic! .eneral 4i aplicabil! Fntre.ii populaii 4colare pe care el o repre8int;. Dup; Cilbert de Lands6eere ,%)>>! pa.. %20-! .!a e4antiona Fnsea+n; a ale.e un nu+;r li+itat de indi"i8i! de obiecte sau de e"eni+ente a c;ror obser"aie per+ite a se tra.e conclu8ii ,inter=erene- aplicabile populaiei Fntre.i ,uni"ers-! Fn interiorul c;reia a =ost e=ectuat; ale.ereaE.

%)*

/tabilirea e4antioanelor 4i reali8area sonda#elor Fn Fn";;+Int! nu sunt acti"it;i si+ple. Ins;. indi=erent de =or+a de or.ani8are a acti"it;ii educaionale 4i de etapa procesului didactic ,=i(are 4i consolidare! "eri=icare etc.-! constituirea e4antionului repre8entati"! or.ani8area 4i reali8area sonda#elor asupra ele"ilor cuprin4i Fn e4antionul de ele"i 4i asupra coninutului cuprins Fn e4antionul de coninut! repre8int; pre+isele unei acti"it;i did=ictice reu4ite. -.-splu: Cule.erea datelor co+plete re=eritoare la prestaia 4colar; a tuturor ele"ilor unei clase nu este posibila! dar se poate apela la ur+;toarele +odalit;i de studiere a caracteristicilor clasei: %- 5etoda seleciei FntrucIt clasa este o colecti"itate care din punct de."edere statistic se caracteri8ea8; prin d: respecti" prin posibilitatea de .rupare a ele"ilor dup; +;ri+ea nnei caracteristici sau a +ai +ultor caracteristici luate Fn studiu b de e(e+plu abilit;i intelectuale sau practice! re8ultate ale acti": poate recur.e la o Fnre.istrare 4i prelucrare parial;! e(tr;.Ind la FntI+plare un .rup de ele"i din colecti"itatea +are 4i aplicInd +etode statistice de prelucrare a datelor acestui .rup. Fn aceast; situaie! oper;+ cu principiul seleciei! care se ba8ea8; pe =aptul c; .rupul de ele"i =iind ales la FntI+plare! este posibil ca oricare alt .rup din aceea4i clas; s; =ie obiectul seleciei! Fn li+ba# statistic! se spune c; pentru toate .rupele e(ist; aceea4i posibilitate de a =ace parte din .rupul de selecie. De aceea! re8ultatele obinute prin +etoda seleciei! se consider;! prin e(tindere! "alabile pentru Fntrea.a clas; de ele"i. Principiul seleciei sublinia8; =aptul c; "aloarea In=or+ati"; a sonda#ului ,respecti" a +etodei seleciei-! depinde Fn +od 6ot;rItor de =elul cu+ a =ost ales .rupul de selecie<e4antionul. De aceea! este necesar ca partea selecionat; din colecti"itate s; =ie cIt +ai repre8entati";! adic;: ele+entele e(trase s; aib; o probabilitate e.al; de a =ace parte din selecia obinut;' "olu+ul seleciei s; =ie su=icient de +are' ele+entele co+ponente ale colecti"it;ii 4colare s; =ie cIt +ai o+o.ene. 9epre8entati"itaFea seleciei nu depinde doar de nu+;rul ele"ilor cuprin4i Fn e4antion! ci 4i de "ariaia caracteristicii de la un subiect Ia altul! adic; de acea parte a "alorii care asi.ur; apariia "alorii FntI+pl;toare. Acestui =apt i se datoresc co+plicaiile de ordin te6nic ale sonda#ului 4i di=icult;ile le.ate de ale.erea coninutului 4i de anali8a re8ultatelor obinute. Datorit; procedeelor de selecie care presupun anu+ite restricii 4i se ba8ea8; pe o selecie =;cut; e(clusi" la FntI+plare! di=erena Fntre ele"i! care deter+in; erorile FntI+pl;toare! poate =i sensibil redus;! iar "olu+ul seleciei! necesar pentru a =i repre8entati"! poate =i redus. - E4antionarea si+pl; ne.rupat; Cei +ai si+plu tip de restricii este ce] cunoscut sub denu+irea de .rupare<strati=icare' clasa de ele"i 4i coninutul de idei sunt .rupate Fn a4a =el FncIt Fn =iecare .rup; tipic; s; =ie reunii subieci! respecti" unit;i de idei cIt +ai o+o.ene. Din =iecare din .rupele tipice! Fn care a =ost di"i8at; colecti"itatea +are! se e(tra. la $$ FntI+plare un nu+;r de ca8uri - ele"i! respecti" te+e! repre8entInd un anu+it procenta#. Dac; din =iecare .rup; se e(tra.e un nu+;r de ele"i! respecti" de te+e! proporional cu nu+;rul! respecti" cu "olu+ul total! se consider; c; =iecare ni"el este corect repre8entat! iar deosebirile dintre di=eritele .rupe! din punctul de "edere al erorilor de repre8entati"itate sunt eli+inate. 0- E4antionarea strati=icat; Fn practica instruirii poate =i utili8at; cu randa+ent +ai +are e4antionarea strati=icat;! care presupune .ruparea colecti"it;ii dup; una sau +ai +ulte caracteristici. Din =iecare .rup; se reali8ea8; cIte o selecie care poate =i sau nu proporional; cu +;ri+ea .rupei. In ca8ul acestui procedeu! care F+bin; principiul .rup;rii cu principiul seleciei! repre8entati"itatea e4antionului este +ai bun; decIt Fn ca8ul e4antion;rii si+ple ne.rupate. /onda#ul este operaia practic; de +;surare! care inter"ine dup; stabilirea e4antionului 4i care presupune constatarea! conse+narea 4i anali8a unor date 4i =apte le.ate de acti"it;ile

%)2

didactice! cu scopul de a desprinde aspecte eseniale pentru Fntre.ul coninut sau pentru Fntrea.a populaie din care =ace parte e4antionul. I3. 0.0. . Coninutul 4i +etodica in"esti.aiilor Cercetarea peda.o.ic; la care ne "o+ re=eri a =ost reali8at; pe parcursul +ai +ultor ani 4colari! respecti" Fn perioada %))%- $$$ 4i s-a a(at pe ur+;toarele aspecte +etodice ale or.ani8;rii 4i des=;4ur;rii leciei: %. studierea +odului Fn care se reali8ea8; e4antionarea 4i sonda#ul Fn practica instruirii! respecti" Fn acti"it;ile de "eri=icare 4i =i(are . cercetarea posibilit;ilor de cule.ere a in=or+aiilor Fn le.;tur; cu reu4ita leciei! respecti" a indicatorilor de reu4it; a leciei 0. cercetarea +odalit;ilor de obinere a =eed-bacNului Fn lecie U &. studierea i+a.inii pe care o au cadrele didactice despre .rupele<treptele de reu4it; 4colar; din clasele de ele"i. I3. 0.0. .%. E4antionare 4i sonda# Fn "eri=icare 4i =i(are E4antionul de lucru a =ost alc;tuit prin +etoda seleciei 4i a cuprins 01*0 subieci! care ar putea =i .rupai Fn patru cate.orii ,"e8i structura e4antionului de lucru Fn tabelul ).I3.-: Tabelul ).%3. /tructura e4antionului de lucru Nu+;rul de Procenta#ele Cate.oriile de subieci din e4antion subieci subiecilor Pro=esori 0)& >*!$$ Directori de 4coli &> >!22 /tudeni 120 %>!0% Absol"eni de Acoal; Nor+al; 01$ )!*) Total 01*0 In"esti.aiile e(peri+entale au constat Fn c6estionarea Fn scris a subiecilor din e4antion! Fn le.;tur; cu aciunile de e4antionare 4i de sonda# reali8ate Fn lecie. E4antionare 4i sonda# Fn "eri=icare Fntreb;rile la care li s-a cerut subiecilor s; r;spund; au =ost ur+;toarele: DCu+ alc;tuii e4antionul de ele"i pentru sec"enele de "eri=icare `E ,Fntrebare adresat; cadrelor didactice! absol"enilor de Acoal; Nor+al; 4i studenilor-! DCu+ alc;tuii e4antionul de coninut pentru sec"enele de "eri=icare `E ,Fntrebare adresat; cadrelor didactice-! DCu+ alc;tuiesc pro=esorii din 4coala du+nea"oastr; e4antionul de ele"i pentru sec"enele de "eri=icare `E ,Fntrebare adresat; directorilor de 4coli-. $% Pre8entarea datelor 9e8ultatele Fnre.istrate cu prile#ul c6estion;rii subiecilor din e4antionul de lucru sunt pre8entate Fn tabelul %$. I3. Tabelul %$.I3. 9;spunsurile cadrelor didactice ,N S 0)&- la Fntrebarea DCu+ alc;tuii e4antionul de ele"i pentru sec"enele de "eri=icare `E Nu+;rul de Procenta#ele 9;spunsurile cadrelor didactice +enion;ri r;spunsurilor - din 0-1 ele"i cu rit+uri de Fn";are di=erite: =oarte buni! buni 4i cu rit+ +ai lent %01& 1>!11 U din ele"ii care se anun; %$ 2 & !)& - din ele"ii care Fn"a; nesiste+atic! sunt super=iciali! care nu au %$%& & !01 note etc. - din %- ele"i buni 4i %- ele"i slabi )*2 &$!21 # - din .rape o+o.ene de ele"i de acela4i ni"el: =oarte buni! buni ) 0 02.11 %))

sau slabi - 4i ele"i buni! dar 4i ele"i +ai puin acti"i 4i ele"i care au absentat ora precedent;<orele precedente 22) 0*!%0 - dac; te+a este accesibil;! Fi utili8e8 +ai +ult pe cei leni' dac; 2*> 0>!1) este +ai di=icil;! Fi utili8e8e +ai +ult pe cei buni 4i =oarte buni - 0-& ele"i din di=erite p;ri ale catalo.ului! pentru ca ele"ii s; >*0 2!%% con4tienti8e8e c; pot =i "eri=icai oricInd - din ele"ii cu note +ici 1&& !* - din ele"i acti"i - dac; ti+pul este scurt &02 %2! ) - din ele"ii notai Fn ora anterioar; 0 * %0.>1 - din .rupe de 2-%$ ele"i care pri+esc o sarcin; de +unc; independent; 4i -0 ele"i care sunt "eri=icai oral conco+itent >* !*) - nu cunosc criterii pentru alc;tuirea .rupelor pentru sec"enele >% .1& de =i(are Anali8Ind datele din tabelul %$.I3.! se constat; c; +area +a#oritate a pro=esorilor selectea8;! pentru sec"enele de "eri=icare! ele"i cu di=erite ni"eluri de pre.;tire! pentru a asi.ura un .rad +ai +are de repre8entati"itate. 5uli pro=esori optea8; pentru constituirea de .rupe etero.ene , -0 ele"i buni 4i %- ele"i slabi-! pentru a asi.ura rit+icitatea e"alu;rii 4i pentru a-i obser"a +ai atent pe cei slabi! Fn ca8ul constituirii de .rape o+o.ene alc;tuite din ele"i buni 4i =oarte buni! e(ist; a"anta#ul c; se pot aborda unele aspecte de Edetaliu 4i se pot apro=unda =oarte bine noile cuno4tine 4i co+petene. In ca8ul directorilor de 4coli ,N S &>-. r;spunsurile Fnre.istrate sunt +ai s;race 4i slab ar.u+entate ,"e8i tabelul l l.I3.-. De alt=el! un procenta# de apro(i+ati" 0$a din directori au ar;tat c;! din di=erite +oti"e! nu se preocup; de aceast; proble+;. Tabelul l l.I3. 9;spunsurile directorilor de 4coli ,N S &>- la Fntrebarea DCu+ alc;tuiesc pro=esorii din 4coala du+nea"oastr; e4antionul de ele"i pentru sec"enele de "eri=icare `E ... 9;spunsurile directorilor de 4coli Nu+;rul de Procenta#e +enion;ri - din. .rupe de -1 ele"i %>* >*!22 - din ele"i cu di=erite ni"ele de pre.;tire %0& 1&!&* - =uncie de nu+;rul notelor =iec;rui ele" % * 1%!> - din ele"i buni 4i =oarte buni ) 0*!0) - din ele"i =oarte buni >0 1!>$ - antrenInd 4i ele"i cu rit+ lent de Fn";are 12 0!1* - antrenInd Fntrea.a clas; 4i Fn special ele"ii care &) %)!)% "or =i notai 9;spunsurile absol"enilor de Acoal; Nor+al; ,N - 01$- se apropie de cele ale pro=esorilor ,"e8i tabelul % .I3.-! ceea ce de+onstrea8; c; ei sunt iniiai Fn te6nicile statistice aie e4antion;rii 4i sonda#ului. Br+ea8; ca ei s; apro=unde8e aceste cuno4tine 4i s; le "alori=ice toi: +ai +uFt Fn practica educaional;. $ Tabelul % . I3. 9;spunsurile absol"enilor de Acoal; Nor+al; ,N S 01$- la Fntrebarea DCu+ alc;tuii e4antionul de ele"i pentru sec"enele de "eri=icare `E Nu+;rul de 9;spunsurile absol"enilor de Acoal; Nor+al; Procenta#e +enion;ri - alc;tuiei .rupul Fnainte de lecie! pe ba8a i+a.inii pe care o a+ &2 *$!21 despre clas;

$$

- dup; anui 'te criterii: ele"ii s; =ie di=erii ca prestaie 4i ni"el de %2% 1%!*% pre.;tire! nu+;rul notelor! rit+ul de lucru! disciplina de studiu etc. - din ele"i aparinInd tuturor .rupelor de reu4it; din clas; %>& &>!21 - din 0-1 ele"i! selectai Fn =uncie de te+;! de coninutul 4tiini=ic etc. %1) &1!& - +ai +ult din ele"i slabi 4i +ediocri %&* & !$$ - respectInd rit+icitatea not;rii! e"itInd s; solicit aceea4i ele"i etc. %0 0*!*% - din %- ele"i =;r; note 4i -& ele"i cu note ) >! 2 - din ele"i care se anun;! dar nu Fi ne.li#e8 pe ceilali 2% 0!%& - "eri=ic cel puin #u+;tate din clas;! pentru a a"ea DpulsulE +uncii >* %)!%& - dintr-un nu+;r "ariabil de ele"i 1& %1!& Prin r;spunsurile lor! absol"enii de Acoal; Nor+al; au de+onstrat c; sunt preocupai nu nu+ai de +unca cu .rupul de ele"i! ci 4i de +etodolo.ia acesteia. 9;spunsurile studenilor ,N S 120-! ce"a +ai s;race! sunt pre8entate Fn tabelul %0.I3. Tabelul %0.I3. 9;spunsurile studenilor ,N S 120- la Fntrebarea DCu+ alc;tuii e4antionul de ele"i pentru sec"enele de "eri=icare `E Nu+;rul de 9;spunsurile studenilor Procenta#e +enion;ri - din 0-1 ele"i care se anun; 2* &)! - alc;tuiesc .rupul Fnainte de lecie! cu a#utorul pro=esorului >) &>!%& Fndru+;tor - din ele"i =;r; note. care doresc s; r;spund; %12 *!%$ - din ele"i cu di=erite ni"ele de pre.;tire %0& !)2 - este o operaie co+ple(;! care presupune aplicarea unor ) %1!*2 criterii clare 4i cunoa4terea ele"ilor In tabeiul %&.I3. pre8ent;+ opiniile cadrelor didactice Fn le.;tur; cu e4antionul de coninut Fn sec"enele de "eri=icare: Tabelul %&.I3. 9;spunsurile cadrelor didactice ,N S 0)&- la Fntrebarea DCu+ alc;tuii e4antionul de coninut pentru sec"enele de "eri=icare `E EE 9;spunsurile cadrelor didactice Nu+;rul de Procenta#e +enion;ri - Fn =uncie de .radul de cunoa4tere de c;tre ele"i a %0>& 1>!)* noiunilor! de=iniiilor! le.ilor etc. 4i de operaionalitatea cuno4tinelor - selectInd aplicaii ,e(erciii! proble+e! sarcini de lucru! L% 1* 1 !1$ co+puneri etc.-! =uncie de speci=icul obiectului de studiu - "alori=icInd aspectele de coninut +ai di=icile din lecie %%> &2.10 - e(ploatInd ac6i8iiile noi din lecie! pentru a stabili .radul )>2 &$!&0 de apro=undare 4i consolidare a lor - elaborInd te+e de acti"itate independent; ,re8ol";ri de proble+e! e=ectuare de e(periene sau alte sarcini de 21& 01!>* instruire- elaborInd sinte8e! dar rea+intind ele"ilor 4i detalii >*) 02!0> se+ni=icati"e! pentru a le e(ersa +e+oria $0 E4antionare 4i sonda# Fn =i(are Fntreb;rile la care li s-a cerut subiecilor s; r;spund; au =ost ur+;toarele: DCu+ alc;tuii e4antionul de ele"i pentru sec"enele de =i(are`E ,Fntrebare adresat; cadrelor didactice-! DCu+

$%

alc;tuii e4antionul de coninut pentru sec"enele de =i(are`E ,Fntrebare adresat; cadrelor didactice! directorilor de 4coli! absol"enilor de Acoal; Nor+al; 4i studenilor-! ECu+ alc;tuiesc pro=esorii din 4coala du+nea"oastr; e4antionul de coninut pentru sec"enele de =i(are`E ,Fntrebare adresat; directorilor de 4coli-. Pre8entarea datelor 9e8ultatele Fnre.istrate cu prile#ul c6estion;rii subiecilor din e4antionul de lucru sunt pre8entate Fn tabelele ur+;toare: Tabelul %1.I3. 9;spunsurile cadrelor didactice ,N S 0)&- la Fntrebarea DCu+ alc;tuii e4antionul de ele"i pentru sec"enele de =i(are `E Nu+;rul 9;spunsurile cadrelor didactice de Procenta#e +enion;ri - din ele"i buni! =oarte buni! dar 4i +ediocri 4i slabi %01* 1>!>2 - din ele"i care se anun;! dar nu nu+ai %%%2 &>!*$ - din ele"i buni 4i =oarte buni pentru conclu8ii 4i sinte8e 4i din ele"i )12 &$!$% slabi pentru recapitul;ri - pentru =i(area =inal; solicit ele"i buni 4i =oarte buni! iar pentru 2&* 01!02 cele pariale pe cei leni - solicit Fntrea.a clas;! prin lucr;ri scrise 4i teste elaborate pentru *%0 T )!*2 principalele .rupe<trepte de reu4it; din clas; - din ele"i care nu au s-au an.a#at Fn acti"itatea didactic; 4i nu au >>2 *!)$ participat la leciile anterioare - din ele"i cu rit+ +ai lent de Fn";are 4i care nu lucrea8; acas; 10& !0$ - an.a#Ind cIt +ai +uli ele"i 01* %&.)% - solicitInd ele"ii neateni Fn ti+pul leciei 2% %%!*0 - din ele"i buni dac; ti+pul este redus %> >!*> Anali8Ind tabelul %1.I3.! se poate constata c; Fn practica instruirii se apelea8; la di=erite procedee de alc;tuire a e4antioanelor de ele"i pentru =i(are. /e pare! Fns;! c; ponderea cea +ai i+portant; o au procedeele care solicit; ele"i cu rit+uri de Fn";are di=erite. 5uli pro=esori constituie e4antionul nu+ai din ele"i buni 4i =oarte buni! care asi.ur; un rit+ alert acti"it;ii didactice! a#utIndu-i pe ele"ii +ai slabi s;-4i =i(e8e noul. Di+potri";! pentru a-4i da sea+a dac; noile ac6i8iii au =ost Fnelese de Fntrea.a clas; de ele"i! cadrele didactice solicit; Fn sec"enele de =i(are ele"i cu rit+ de Fn";are lent' dac; ace4tia pot s; dea r;spunsurile la Fntreb;rile pro=esorului! Fnsea+n; c; toi ceilali ele"i din clas;! situai +ai sus Fn scara ordinal;! au Fneles noile ac6i8iii 4i le-au inte.rat Fn siste+ul co.niti" propriu. In ceea ce pri"e4te constituirea e4antionului de coninut pentru sec"enele de =i(are! s-au obinut ur+;toarele re8ultate: Tabelul %>.I3. 9;spunsurile cadrelor didactice ,N S 0)&- la Fntrebare . . DCu+ alc;tuii e4antionul de coninut pentru sec"enele de =i(are `E Nu+;rul de 9;spunsurile cadrelor didactice Procenta#e +enion;ri - re"enind asupra p;rilor eseniale ale leciei 4i nu asupra Fntre.ului %1>& >1!0 coninut predat - selectInd e(erciii! proble+e! acti"it;i practice! sarcini de instruire %00* 11!2& etc. - punctInd F+preun; cuL ele"ii ele+entele noi din lecie %%*2 &)! $ - Fn =uncie de speci=icul obiectului de Fn";;+Int 4i al te+ei studiate )2> &%!%2 $

- apro(i+ati" o trei+e din =i(are este teorie! iar dou; trei+i acti"it;i **& 0 !00 practice $& - re"enind la ele+entele care a#ut; de+onstrarea unei le.i! reali8area *01 0$!*$ .enerali8;rilor 4i a sinte8elor - prin re=eriri la +aterialul-suport pentru lecia "iitoare 4i prin re"eniri > & >!$> la p;rile +ai di=icile din lecie - la =i(area =inal; pun accent pe sinte8e! la cele pariale pe ideile de 10) !1% ba8; din lecie - e(ploatInd p;rile de coninut care a#ut; la reali8area co+paraiilor 4i &)% $!1$ a sinte8elor - reali8Ind corelaii intra 4i interdisciplinare! "alori=icInd +aterial atIt din lecia nou;! cIt 4i din cele anterioare! precu+ 4i ele+ente noi! &1> %)!$& i+puse de te+; - depinde de clas;! de +;ri+ea ei 4i de ni"elul de prestaie al ele"ilor: la clasele +ici =i(area este de obicei +ai e(tins;! iar la clasele +ari se )* % !&$ insist; asupra conclu8iilor Dup; cu+ se obser";! Fn stabilirea e4antionului de coninut pentru =i(are! cadrele didactice tin cont de ur+;toarele ele+ente: speci=icul obiectului de Fn";;+Int! speci=icul te+ei studiate! clasa de ele"i 4i caracteristicile sale ,structur;! ni"el de pre.;tire etc.-! particularit;ile psi6ice ale ele"ilor 4.a. Fn acest sens! sunt ilustrati"e 4i opiniile directorilor de 4coli! ale absol"enilor de Acoal; Nor+al; 4i ale studenilor! pre8entate Fn continuare: Tabelul %*. I3. 9;spunsurile directorilor de 4coli ,N S &>- la Fntrebarea DCu+ alc;tuiesc pro=esorii din 4coala du+nea"oastr; e4antionul de coninut pentru sec"enele de =i(are `E Nu+;rul de 9;spunsurile directorilor de 4coli Procenta#e +enion;ri - prin re"eniri asupra aspectelor eseniale %0% 10! 1 - =;cInd aplicaii pentru =i(are 4i %%* &*!1> consolidare - re"enind la p;rile +ai di=icile pentru 2> 0&!)1 ele"i - prin e(erciii! proble+e! aplicaii! teste 20 00!*0 4.a. - rediscutInd ceea ce este u4or %% &!&* Tabelul %2.I3. 9;spunsurile absol"enilor de Acoal; Nor+al; ,N S 01$- la Fntrebarea D Cu+ alc;tuii e4antionul de coninut pentru sec"enele de =i(are `E Nu+;rul de 9;spunsurile absol"enilor de Acoal; Nor+al; Procenta#e +enion;ri - e(ploatInd aspectele eseniale din lecie *2 *)!& - selectInd e(e+ple concludente &0 >)!& - re"enind la ideile care spri#in; Fncadrarea noilor ac6i8iii Fn siste+ul %*> 1$! 2 co.niti" al ele"ilor - utili8Ind planul care conine sc6eletul leciei %&1 &%!& - rea+intind .enerali8;rile la care s-a a#uns Fn ti+pul leciei %0 0*!*% - re"enind asupra ele+entelor care au .enerat di=icult;i Fn asi+ilarea %%* 00!& noului - utili8Ind o sc6e+; de sinte8; ) 2! 2

$0

Tabelul %). I3. 9;spunsurile studenilor ,N S 120- la Fntrebarea DCu+ alc;tuii e4antionul de coninut pentru sec"enele de =i(are `E Nu+;rul de 9;spunsurile studenilor Procenta#e conse+n;ri - din ele"i buni 4i =oarte buni 0%0 10!>2 - din ele"i care se anun; >* &1!*) - din ele"i reco+andai de pro=esorul Fndru+;tor 02 &$!2 - din ele"ii care au =ost acti"i Fn ti+pul leciei $ 0&!>& - prin scurte lucr;ri scrise! adresate Fntre.ii clase! la %*0 )!>* s=Ir4itul leciei $1 Conclu8iile in"esti.aiilor De4i in"esti.aiile noastre au e"ideniat e(istena unor +odalit;i di"erse de reali8are a e4antion;rii! atIt i: "eri=icare! cIt 4i Fn =i(are! Fn practica instruirii! Fn +area +a#oritate a ca8urilor! se =olosesc nu+ai cIte"a din aceste +odalit;i. /electarea ele"ilor pentru constituirea e4antionului Fn "ederea "eri=ic;rii! nu are Fntotdeauna la ba8; criterii siste+atice! =;cIndu-se apel Fntr-o +;sur; prea +are la i+pro"i8aia de +o+ent. In selectarea e4antionului de coninut pentru =i(are se FntI+pin; di=icult;i datorate! Fn principal: nu+;rului +are de ele"i din clas;! etero.enit;ii claselor! "olu+ului prea +are de in=or+aii pe care ele"ii trebuie s; le asi+ile8e! "olu+ului +ic de ti+p destinat =i(;rii. Pro=esorii cu e(perien; la catedr; esti+ea8; c; Fn sec"enele de =i(are se reia apro(i+ati" 0$ a din "olu+ul coninutului "e6iculat Fn acti"itatea didactic;. A"Ind Fn "edere =aptul c; este "orba de un "olu+ de in=or+aii +ic 4i c; sec"enele de =i(are au o durat; scurt;! de apro(i+ati" cinci +inute! stabilirea corect; a e4antioanelor de ele"i 4i de coninut se i+pun cu atIt +ai +ult. In .eneral! Fn alc;tuirea e4antioanelor de coninut 4i de ele"i se ine cont de ur+;toarele ele+ente: # speci=icul obiectului de Fn";;+Int! treapta de 4colari8are! o+o.enitatea<etero.enitatea claselor de ele"i! ni"elul .eneral de pre.;tire al ele"ilor! ni"elul de pre.;tire al ele"ilor la obiectul de Fn";;+Int respecti"! te+a leciei! tipul de =i(are ,parial; sau =inal;-! durata =i(;rii! pre.;tirea pro=esorului 4i e(periena sa didactic; ,5. Ionescu! %)* ! %)*)! %))2-. I3. 0.0. ! . Indicatorii de reu4it; a leciei /tudierea +odalit;ilor de cunoa4tere a re8ultatelor leciei! respecti" a indicatorilor de reu4it; a leciei s-a reali8at cu prile#ul asistenei la di=erite lecii! al discuiilor purtate cu cadre didactice de di=erite specialit;i 4i cu "ec6i+e di=erit; Fn Fn";;+Int 4i prin prelucrarea r;spunsurilor date de cele 0)& cadre didactice din e4antionul de lucru! la un c6estionar scris. Acest e4antion de cadre didactice! alc;tuit prin +etoda seleciei! a cuprins 0)& pro=esori de di=erite specialit;i 4i Fn";;tori! cu "ec6i+e di=erit; la catedr; 4i cu di=erite .rade didactice ,de=initi"at! .radul didactic II 4i .radul didactic I-. /tructura e4antionului! respecti" $&

reparti8area cadrelor didactice pe discipline de Fn";;+Int este pre8entat; Fn tabelul $.I3. Tabelul $.I3. /tructura e4antionului de cadre didactice Disciplina de studiu Nu+;rul cadrelor didactice 1% 0>0 00% &2 $0 ) %0* %%& )* *2 Procenta#ele cadrelor didactice %!02 %1!%> %0!2 %$!01 2!&* )!1> 1!* &!*> &!$1 0! 1

Li+ba 4i literatura ro+In; Li+bi +ode+e 5ate+atic; Clasele I-I7 ?i8ic; C6i+ie Istorie Ceo.ra=ie Biolo.ie Discipline te6nice! te6nolo.ice 4i de instruire practic; Atiine socio-u+ane 2 0!& Total 0)& Fn tabelul %.I3. pre8ent;+ principalii indicatori de reu4it; a leciei! +enionai Fn r;spunsurile cadrelor didactice la c6estionarul aplicat. Dup; cu+ se poate obser"a! unii indicatori se re=er; la coninutul 4tiini=ic predat! la prelucrarea! structurarea 4i operaionali8area lui ,crearea unor D+o+ente de "Ir=! $> selectarea aplicaiilor practice 4i teoretice! co+ple(itatea aspectelor tratate! corelaiile reali8ate etc.-! Fn ti+p ce alii se re=er; la ele"i ,.radul de participare a acestora Fn di=eritele sec"ene ale leciei! prestaia ele"ilor de di=erite cate.orii etc.-. Tabelul %.I3. Indicatori de reu4it; a leciei Nu+;rul de Indicatorii de reu4it; a leciei Procenta#e +enion;ri - .radul de participare a clasei la des=;4urarea leciei Fn ansa+blul s;u %& ) !&2 - reacia ele"ilor pe parcursul acti"it;ii %0& 2)!%0 - crearea unor D+o+ente de "Ir=E Fn lecie $1> 21!22 . - +;sura Fn care ele"ii sesi8ea8; esenialul! reali8ea8; corelaii intra 4i %)>1 2 !$2 interdisciplinare - "arianta +etodic; de reali8are a =i(;rii pariale 4i =inale %21% **!0% - antrenarea tuturor cate.oriilor de ele"i Fn sec"enele de =i(are %*)2 *1!%$ - natura 4i di=icultatea aplicaiilor practice 4i teoretice reali8ate de %>)& *$!*> ele"i - .radul de co+ple(itate a aspectelor tratate %12% >>!$& - "olu+ul acti"it;ii independente des=;4urate Fn clas; 4i e=iciena %&)0 > !0> acestei acti"it;i - prestaia 4i atitudinea ele"ilor ,inclusi" a celor slabi- Fn lecia %01* 1>!>2 ur+;toare - natura te+elor pentru acas; 4i corectitudinea re8ol";rii lor %%) &)!*) - .radul de participare a ele"ilor la leciile de recapitulare! te+einicia ))0 &%!&* cuno4tinelor

$1

Cercetarea noastr; a pus Fn e"iden; =aptul c;! a4a cu+ este =iresc! 4ansele de a obine in=or+aii despre des=;4urarea leciei sunt cu atIt +ai +ari cu cIt nu+;rul ele"ilor din clas; este +ai +ic 4i cu cIt clasele sunt +ai o+o.ene ca ni"el de pre.;tire ,ele"ii au rit+ de Fn";are 4i asi+ilare a noului apro(i+ati" identic-. I3. 0.0. .0. ?eed-bacNul 4i obinerea lui Fn lecie ?eed-bacNul repre8int;! Fn sens co+un! principiul oric;rei actiuni e=iciente! care se re=er; la obinerea de in=or+aii despre e=ectele unei actiuni. In Fn";;+Int! =eed-bacNul const; Fn aciunile prin care cadrul didactic obine in=or+aii despre e=ectele 4i e=iciena de+ersului s;u peda.o.ic. Ins; nu nu+ai pro=esorul este cel care are ne"oie de cunoa4terea operati"; a e=ectelor aciunilor sale asupra acti"it;ii ele"ilor. La rIndul lor! ace4tia trebuie s; cunoasc; e=ectele! re8ultatele e=orturile lor de Fn";are' pentru a putea pro.resa Fn Fn";are! ei trebuie s; cunoasc; cIt 4i-au Fnsu4it 4i cu+ 4i-au Fnsu4it coninuturile parcurse! dac; dein abilit;ile intelectuale 4i practice necesare 4.a.+.d. De aceea! pute+ a=ir+a c; =eed-bacNul repre8int; principiul =unda+ental al acti"it;ilor de predare 4i Fn";are e=iciente. In consecin;! per=ecionarea procesului de =eed-bacN constituie condiia sine Vua non pentru +;rirea .radului de certitudine 4i de deter+inare Fn acti"itatea didactic; 4i pentru Fnl;turarea sau! cel puin! di+inuarea e=ectelor ele+entelor aleatorii. In tabelele .I3.! 0.I3. 4i respecti" &.I3. pre8ent;+ +odalit;ile de obinere a =eedbacNului a+intite de cadrele didactice c6estionate! pentru cele +ai i+portante sec"ene didactice: de predare! de =i(are 4i consolidare 4i! respecti"! de "eri=icare! e"aluare 4i notare. Tabelul .I3. 5odalit;i de obinere a =eed-bacNului Fn sec"enele de predare Nu+;rul de 5odalitatea de obinere a =eed-bacNului Procenta#e +enion;ri - re8ol"area de situaii tensionale! con=lictuale spontane sau create de %22* *2!2 pro=esor - crearea unor D+o+ente de "Ir= Fn acti"it;ile de predare %21> **!1 - esti+area .radului de participare 4i i+plicare al ele"ilor Fn %*>) *0!2) acti"itatea didactic; - =olosirea de c;tre ele"i a unor strate.ii de aciune e=iciente 4i cu %*1& *0! > randa+ent +are $* - capacitatea ele"ilor de a sesi8a relaii se+ni=icati"e Fntre di=erite %*01 * !&* .:LU ele+ente! de a =ace cone(iuni etc. - e=orturile ele"ilor de a aplica practic 4i teoretic ac6i8iiile dobIndite %>1& >)!$2 L - calitatea 4i "olu+ul aplicaiilor practice 4i teoretice e=ectuate de %101 >&!%% ele"i - reu4ita +o+entelor<acti"it;ilor de +unc; independent; %&>* >%! * - reacia ele"ilor la +esa#ul 4i la de+ersurile cadrului didactic %01) 1>!*> - in=or+aiile obinute prin co+unicarea ne"erbal; % *2 10!02 - reaciile a=ecti"e ale clasei de ele"i etc. )2>- ! &%!%2 Tabelul 0.I3. 5odalit;i de obinere a=eed-bacNului Fn sec"enele de =i(are 4i consolidare Nu+;rul de 5odalitatea de obinere a=eed-bacNului Procenta#e +enion;ri - trans=erul cuno4tinelor E4i abilit;ilor intelectuale 4i practice g %*)* *1!$> EU [ : - sesi8area corelaiilorE! i6terrelaiiFor 4iE interdependenelor dintre %*>1 *0!* procesele! =eno+enele 4i e"eni+entele studiate $>

- calitatea acti"it;ilor de +unc; inc=ependerit; UULUL-%*0& * !&0 - calitatea 4i "olu+ul aplicaiilor practice 4i teoreticeL EEL %>)2 *$!) -= - corectitudinea re8ol";rii unor e(erciii! proble+e! teste! sarcini de %>*1 >)!)> instruire etc. - .radul de +ani=estare a .Indirii di"er.ente 4i a celei con"er.ente %12* >>! ) - elaborarea unor +etode AT +i#loace inedite! ori.inale de utili8are a %1>& >1!0 celor Fn";ate - entu8ias+ul pro"ocat de descoperirea unor ade";ruri! relaii! % $& 1$! ) dependene! aplicaii etc. - reali8area unor aciuni cu caracter creati" %$1) &&! 0 Tabelul &.IP. 5odalit;i de obinere a=eed-bacNului Fn sec"enele de "eri=icare! e"aluare 4i notare Nu+;rul de 5odalitatea de obinere a=eed-bacNului Procenta#e +enion;ri - trans=erul cuno4tinelor 4i abilit;ilor Fn conte(te<situaii noi %*>& *0!>2 - reu4ita aciunilor =rontale de acti"itate independent; L %>)* *$!22 - con"orbirea orientati"; %>&0 >2!> - alc;tuirea de c;tre ele"i a unor planuri de r;spuns 4i utili8area lor %> 1 >*!2* corect; - corectitudinea r;spunsurilor date de ele"ii +ai slabi sau de cei %12* >>! ) +ediocri - spontaneitatea r;spunsurilor date de ele"i %1%& >0! & - u4urina cu care ele"ii r;spund la Fntreb;ri 4i re8ol"; sarcinile de %&02 >$!$> lucru - corectitudinea re8ol";rii sarcinilor de lucru acas; %& 0 1)!&& - auto"eri=icarea 4i autonotarea reali8ate de ele"i 2>0 0>!$& - e(a+inarea reciproc; a ele"ilor 00& %0!)1 I3. 0.0. .&. /tabilirea .rupelor de reu4it; 4colar; Pentru a obine =eed-bacNul! cadrul didactic F4i pune o serie de Fntreb;ri! dintre care cel puin dou; "i8ea8; ne+i#locit ni"elurile de reu4it; 4colar;: DCe Fn"a; ele"ul ` E 4i DCIt Fn"a; ele"ul ` E. Pri+a Fntrebare se re=er; la coninutul pred;rii 4i Fn";;rii! iar cea de a doua la randa+entul 4colar obiecti"at Fn siste+ul de cuno4tine 4i abilit;i dobIndite de ele"i! pe sec"ene de instruire. C;sirea r;spunsurilor la aceste Fntreb;ri! r;spunsuri care se corelea8;! este le.at; de i+a.inea pe care pro=esorul o are despre .rupul-clas; sau despre colecti"itatea cu care lucrea8;. De obicei! aceast; i+a.ine se reduce la trei ni"eluri de reu4it;: .rupul de reu4it; superioar; ,"Ir=urile-! .rupul de reu4it; in=erioar; 4i .rupul de +i#loc ,care cuprinde +a#oritatea ele"ilor-. E(tre+ele! respecti" .rupul de reu4it; superioar; 4i .rupul de reu4it; in=erioar;! care sunt +ai reduse $2 din punct de "edere nu+eric! per+it o discri+inare +ai =in; 4i c6iar o indi"iduali8are! Fns;! la o anali8; +ai atent; a .rupului de +i#loc! se constat; c; 4i Fn interiorul acestuia e(ist; o strati=icare pe .rupe tipice. Pe e4antionul =or+at din 0)& de cadre didactice! s-a cercetat i+a.inea pe care acestea o au despre .rupele<treptele de reu4it; 4colar; din clasele de ele"i cu care lucrea8;! respecti" s-au "i8at ur+;toarele ele+ente: - +odalitatea de clasi=icare<.rupare a ele"ilor Fn interiorul unei sc;ri ierar6ice - .radul de e(tindere al sc;rii ordinale - identi=icarea .rupelor<treptelor de reu4it; la care este posibil; o discri+inare<indi"iduali8are a ele"ilor $*

- stabilirea +;ri+ii .rupelor de reu4it; 4colar; cu care pro=esorul lucrea8; =rec"ent Fn di=erite +o+ente ale acti"it;ii didactice 4.a. 5etodica cercet;rii a cuprins dou; etape de lucru! la care ne "o+ re=eri Fn continuare: Fn etapa I: Cadrele didactice au co+pletat un tabel care cuprindea nu+ele 4i prenu+ele ele"ilor unei clase cu care lucrau 4i locul pe care Fl ocupa =iecare ele" la disciplina proprie. Co+pletarea tabelului s-a reali8at i+ediat! =;r; o pre.;tire special;! nu+ai pe ba8a i+a.inii .enerale! pe care cadrul didactic 4i-a =or+at-o! Fn ti+p! despre clasa de ele"i. Fn etapa a Il-a: /-a repetat operaia la un inter"al scurt de ti+p! cu toate cadrele didactice din e4antion. Acestora le-au =ost =;cute! Fn prealabil! +ai +ulte preci8;ri! s-au stabilit de co+un acord criteriile pe ba8a c;rora s; se reali8e8e ierar6i8area ,respecti" aptitudinile ele"ilor! abilit;ile acestora! ni"elul lor de prestaie! randa+entul 4colar la obiectul de studiu respecti" etc.-. Pentru co+pletarea tabelului! cadrele didactice au a"ut la dispo8iie un inter"al de ti+p de 1-%$ 8ile. Pre8entarea datelor in"esti.aiilor 9e8ultatele in"esti.;rii .rupelor de reu4it; 4colar; sunt condensate Fn tabelul 1.I3.! Fn care se poate ur+;ri! co+parati"! e(tinderea sc;rii ordinale la di=eritele discipline de studiu! precu+ 4i nu+;rul .rupelor de reu4it; 4colar; cu care pro=esorii lucrea8; =rec"ent: Tabelul 1.I3. Crupele de reu4it; 4colar; E(tinderea Nu+;rul .rupelor de Disciplina de studiu scalei reu4it; 4colar; cu care ordinale se operea8; =rec"ent Li+ba 4i literatura ro+In; 0-%* 1! &! 0! > Li+bi +oderne 0-%0 >!1 5ate+atic; 0-%) > Clasele I-I7 0-) 0!& ?i8ic; 0-% 1!& C6i+ie 0-% 1!& Istorie &-) > Ceo.ra=ie 0-%0 *!> Biolo.ie -%% >!1 Discipline te6nice! te6nolo.ice 4i de instruire -) !&!0 practic; Atiine socio-u+ane 0-%& & Conclu8iile in"esti.aiilor Fn ur+a anali8ei datelor din tabelul 1.I3.! re8ult; o serie de ase+;n;ri! dar 4i deosebiri Fn pri"ina na.inii pe care cadrele didactice care predau di=erite discipline de Fn";;+Int o au despre propriile clase! espre +odul de .rupare al ele"ilor! despre necesitatea de a aduna in=or+aii Fn le.;tur; cu acti"itatea de i";are a ele"ilor! de a =olosi te6nici 4tiini=ice de in"esti.are 4i ierar6i8are a treptelor de reu4it; 4colar;! onclu8iile .enerale desprinse cu oca8ia in"esti.;rii .rupelor<treptelor de reu4it; 4colar; sunt ur+;toarele: $) 5a#oritatea cadrelor didactice con4tienti8ea8; =aptul c; =iecare colecti"itate 4colar;! =ie ea o+o.en; sau etero.en;! este constituit; din +ai +ulte .rupe<trepte de ni"el! Fn =uncie de reu4ita 4colar;! Fns; nu Fntotdeauna se are Fn "edere 4i<sau nu se Fnele.e su=icient ceea ce se a=l;! de =apt! dincolo de o anu+it; ierar6i8are 4i care sunt i+plicaiile acesteia Fn cre4terea randa+entului 4colar. La Fntreb;ri ca ur+;toarele: DCare este e(tinderea sc;rii ordinale `E! DDup; ce criterii se =ace strati=icarea `E! DCe le.;tur; e(ist; Fntre +;ri+ea colecti"it;ii 4i nu+;rul de indi"i8i din interiorul ei `E etc.! r;spunsurile sunt puine 4i lipsite de ar.u+entaii. In ca8ul tuturor specialit;ilor ,Fn a=ar; de disciplinele te6nice! te6nolo.ice 4i de instruire $2

practic;-! pro=esorii nu coboar; cu .ruparea ele"ilor sub 0 ni"eluri 4i nu dep;4esc %>. /cara ordinal; cea +ai e(tins; este +enionat; de pro=esorii de +ate+atic; ,%> trepte-! de li+ba 4i literatura ro+In; ,%1 trepte-! de 4tiine socio-u+ane ,% trepte-! de li+bi +oderne ,%% trepte-! obiecte de Fn";;+Int la care di=erenierea este +ai u4or de =;cut! iar e4antionarea 4i sonda#ul crea8; +ai +ulte di=icult;i! FntrucIt +a#oritatea claselor de ele"i de la noi sunt etero.ene! consider;+ c; se #usti=ic; opinia cadrelor didactice potri"it c;reia! clasele se structurea8; Fn +ai +ulte .rupe<trepte de reu4it;! Fncercarea unor pro=esori de +ate+atic;! li+ba ro+In;! de a stabili apro(i+ati" atItea ran.uri cIi ele"i sunt Fn clas; nu poate =i caracteristic; unui obiect de Fn";;+Int! ci ine +ai +ult de pro=esor. Este ade";rat c; unele discipline de studiu cu+ ar =i +ate+atica! li+ba ro+In; 4.a. =iind +ai discri+inati"e! per+it stabilirea unui nu+;r +ai +are de .rupe<trepte de reu4it;! deci o di=ereniere +ai =in; a ele"ilor clasei! Fns; nici Fn ca8ul acestora nu se poate "orbi de o scar; ordinal; prea e(tins;. Ase+enea Fncerc;ri se datorea8;! de obicei! necunoa4terii =aptului c; Fntr-o colecti"itate de ele"i nu e(ist; atItea rit+uri cIi subieci o constituie. Este +ai corect s; "orbi+ despre e(istena unor ni"eluri sau trepte de reu4it;! con=ir+at; de te6nicile statistice ,4i nu e+pirice- ale e4antion;rii 4i sonda#ului. Cunoa4terea .rupelor<treptelor de reu4it; Fn colecti"it;ile 4colare spri#in; 4i c6iar condiionea8; constituirea unor e4antioane de coninut 4i de ele"i! repre8entati"e calitati" 4i cantitati"! precu+ 4i reali8area sonda#elor! operaii pre8ente 4i atIt de necesare Fn +unca o+ului de la catedr;! care trebuie s; =ie 4i cercet;tor Fn do+eniul 4tiinelor educaiei. Fn ciuda =aptului c; i+portana e4antion;rii Fn Fn";;+Int este e"ident;! Fn practica instruirii nu se poate spune c; e(ist; o preocupare siste+atic; a cadrelor didactice pentru te6nica statistic; a e4antion;rii. De cele +ai +ulte ori e4antionarea se reali8ea8; Fn +od e+piric! ceea ce pune sub se+nul Fntreb;rii repre8entati"itatea re8ultatelor cercet;rii didactice. I3.&. Alternati"e educaionale<peda.o.ice instituionali8ate Fn siste+ul de Fn";;+Int din 9o+Inia Alternati"ele educaionale<peda.o.ice repre8int; "ariante de or.ani8are 4colar;! care propun soluii de +odi=icare a anu+itor aspecte le.ate de =or+ele o=iciale! consacrate! de or.ani8are a acti"it;ii instructi"-educati"e. Proiectarea 4i reali8area alternati"elor educaionale repre8int; aciuni care se reali8ea8; prin raportare la =inalit;ile educaionale =or+ulate la ni"elul +acro! al idealului 4i al scopurilor educaionale 4i la ni"elul +icro! al obiecti"elor educaionale care direcionea8; procesul de Fn";;+Int. Fn cadrul siste+ului de Fn";;+Int din 9o+Inia! prin iniiati"ele reali8ate la ni"el central! teritorial 4i local! dup; anul %))$! sunt instituionali8ate ur+;toarele alternati"e educaionale! aplicabile Fn Fn";;+Intul prepri+ar 4i pri+ar! cu desc6ideri spre Fn";;+Intul secundar: Oaldor=! 5ontessori! /tep bQ step! ?reinet 4i Mena-Petersen. %$ I3.&.%. Peda.o.ia Oaldor= Peda.o.ia Oaldor= F4i propune educarea o+ului Fn ansa+blul s;u! prin +i#loace speci=ice 4i accesibile =iec;rei "Irste! cunoa4terea ne+i#locit; a lu+ii prin aciune! toate cuno4tinele =iind re8ultatul unei acti"it;i proprii. Ele"ului trebuie s; Fi plac; cea ce =ace! s; nu =ie constrIns! de aceea nu se utili8ea8; catalo.ul! nu se dau note! e(a+ene sau te+e pentru acas;. Peda.o.ia Oaldor= re8ult; din antropo8o=ie Fn .eneral! 4i Fn particular! din ceea ce are de spus cu pri"ire la de8"oltarea copilului. Antropo8o=ia! care este Fneleas; nu ca o reli.ie! ci ca o "i8iune asupra Bni"ersului 4i O+ului! nu este predat; Fn 4colile Oaldor=' se respect; libertatea spiritual; a ele"ilor 4i a =a+iliilor lor ,9. Lan8! %))&-. Principalele =unda+ente 4i caracteristici ale peda.o.iei Oaldor= sunt ur+;toarele: 7i8ea8; trans=or+area =iinei o+ene4ti! de8"oltarea sa ar+onioas;! stabilirea unei relaii s;n;toase Fntre indi"id 4i lu+ea Fncon#ur;toare 4i inte.rarea sa Fn realitatea social;. Consider; cuno4tinele nu ca scop Fn sine! ci ca un instru+ent i+portant pentru =or+are!

$)

pentru asi.urarea le.;turii cu "iaa. In curriculu+ul Oaldor=! un loc i+portant Fl ocup; artele! lucrul +anual! arti8anatul! care o=er; ele"ilor un contact cu di"erse +aterii 4i nenu+;rate acti"it;i de ba8; ale o+ului ,torsul! esutul! sculptura! pictura! =or#area! +odelarea etc.-' lor li se adau.; li+ba#ul ,"orbirea! scrierea 4i lectura-! istoria! .eo.ra=ia! li+bile str;ine! +ate+atica 4i .eo+etria! 4tiinele! desenul! acti"it;ile corporale! reli.ia 4. a. Ele"ii repre8int; Dscopul 4i raiunea e(istenei 4colilor Oaldor=E ,9. Lan8! %))&! pa.. 21-! ei =iind considerai indi"idualit;i 4i acceptai =;r; nici o pre#udecat; social;! reli.ioas;! de se(! de ras; sau de orice alt=el. Bnitatea =uncional; o repre8int; clasa! Fn care sunt reunii ele"i de aceea4i "Irst; 4i care este Fneleas; nu doar ca o unitate ad+inistrati";! ci ca o indi"idualitate' co+ponena unei clase nu se +odi=ic; Fn ti+p ,repetarea anului 4colar este e"itat;! considerIndu-se c; ea are consecine de8astruoase' e(cepie =ac ca8urile Fn care toi pro=esorii clasei! +edicul 4colar 4i p;rinii stabilesc! de co+un acord! c; de8"oltarea ele"ului este FntIr8iat; din punct de "edere psi6ic 4i =i8ic-. Esena acestei peda.o.ii este considerat; relaia ele"-pro=esor. Pro=esorul ine le.;tura cu p;rinii ele"ilor! ast=el FncIt acti"itatea sa peda.o.ic; are o caracteristic; +ai personal;' cel puin o dat; pe se+estru! p;rinii ele"ilor se FntIlnesc cu toi pro=esorii clasei Fn "ederea F+bun;t;irii acti"it;ii didactice. Ti+p de opt ani! pro=esorul pred; +ai +ulte discipline 4i trans+ite tr;iri! pentru a descoperi "ocaiile 4i sl;biciunile ele"ilor' practic! Dscopul s;u nu este o +aterie! nici toate +ateriile! ci clasa.E ,9. Lan8! %))&! pa.. *&-' FncepInd cu clasa a I3-a! toate +ateriile ur+ea8; s; =ie predate de pro=esori speciali4ti. Pro=esorul pred; +ateria cu cu"inte proprii! =;r; a recur.e la c;ri didactice! iar ele"ii F4i =ac propriile Dc;riE! adic; ni4te caiete bine alc;tuite 4i ilustrate! care conin esenialul leciei predate! redat pe ba8a +e+oriei' ast=el! =iecare caiet are a+prenta personalit;ii autorului. E"aluarea Fn 4colile Oaldor= nu se ba8ea8; pe probe! teste! e(te+porale! te8e sau e(a+ene! ci are Fn "edere toi =actorii ce per+it s; =ie e"aluat; personalitatea ele"ului: scrisul! dedicaia! =or+a! =ante8ia! lo.ica 4i =le(ibilitatea .Indirii! stilul! orto.ra=ia 4i! desi.ur! cuno4tinele reale. De ase+enea! se ia Fn considerare e=ortul real pe care ele"ul I-a =;cut pentru a atin.e un anu+it re8ultat! co+porta+entul s;u! spiritul social. E"aluarea const; Fntr-o caracteri8are calitati";! care e"idenia8; ceea ce este po8iti" 4i care critic; ceea ce este ne.ati" doar Fn le.;tur; cu ceea ce ele"ul ar =i Fn stare s; reali8e8e. La cererea autorit;ilor din Fn";;+Int! 4coala =ace o e"aluare cantitati";! pe care o +enine secret; 4i o o=er; ele"ului sau p;rinilor nu+ai Fn +o+entul Fn care studiile se Fnc6eie. Acoala Oaldor= nu F4i propune cu tot dinadinsul Dper=or+ane intelectualeE! ci educarea unor tineri s;n;to4i =i8ic 4i intelectual! cu cuno4tine te+einice! cu =ante8ie 4i creati"itate! apropiai de natur; 4i de "iaa social;. I3.&. . Educaia 5ontessori /copul educaiei 5ontessori! Fn "i8iunea celei care a =unda+entat-o - dr. 5;ria 5ontessori! este de a Fn";a copilul s; .Indeasc; 4i s; acione8e independent! Fntr-o +anier; responsabil; ,5. 5ontessori! %)>0-. ?iloso=ia +etodei de educaie 5ontessori se ba8ea8; pe preocuparea de a o=eri tuturor copiilor oportunitatea de a se de8"olta la potenialul lor +a(i+ 4i libertatea de a .;si soluii pentru propriile lor %% proble+e. C6eia Fn";;rii co+plete este considerat; auto+oti"area! de aceea! copilul 4i Fn";area sunt situate pe pri+ul loc! iar predarea 4i pro.ra+a de educaie pe locul al doilea. /usin;torii educaiei 5ontessori pledea8; pentru conceperea unui +ediu de instruire ba8at pe obiecte +ici! u4or de +anipulat 4i detailate din punct de "edere "i8ual. 5etoda de educaie este o +etod; 4tiini=ic;! ba8at; pe obser"area obiecti"; a copilului! pe pre.;tirea +ediului de

%$

instruire pe ba8a obser"aiilor reali8ate 4i pe conceperea pro.ra+ei de educaie Fn +od creati"! =uncie de ne"oile copilului. I3.&.0. Pro.ra+ul /tep bQ /tep Pro.ra+ul /tep bQ /tep susine necesitatea cre;rii unui +odel educaional care s; =ac; ele"ul con4tient c; tot ce se FntI+pl; Fn "ia; este interdependent. De ase+enea! el pune accent pe colaborarea 4colii cu =a+iliile ele"ilor! pe i+plicarea p;rinilor acestora Fn conceperea 4i or.ani8area acti"it;ilor din 4coal;. La ba8a acti"it;ilor didactice se a=l; +unca Fn .rupuri! scopurile acestor acti"it;ii =iind de a-i Fn";a pe copii s; F4i de8"olte un si+ al identit;ii 4i preuirii de sine! s; coopere8e! s; se respecte unii pe alii 4i s; se inte.re8e Fn co+unitatea ele"ilor. 5odalit;ile de lucru pe .rupuri alternea8; atIt datorit; +odului de dispunere a +obilierului! cIt 4i +etodelor aplicate! care cer or.ani8area ele"ilor Fn =or+aii de lucru de di=erite +;ri+i. 5etodolo.ia didactic; utili8at; este acti"i8ant; Fn pri+ul rInd datorit; =aptului c; "i8ea8; abordarea indi"iduali8at; a ele"ilor clasei! inInd cont de ni"elul de de8"oltare al =iec;ruia. O +odalitate e=icient; de indi"iduali8are a Fn";;rii este or.ani8area centrelor de acti"itate care s; r;spund; intereselor 4i ne"oilor ele"ilor. ?iecare centru de acti"itate include acti"it;i pe +ai +ulte ni"eluri 4i cu +ateriale di=erite! or.ani8ate lo.ic! =uncie de cerinele 4i stilurile indi"iduale de Fn";are. E(e+ple de centre de acti"itate: de al=abeti8are! de lectur;! de 4tiine! de +ate+atic;! de arte! de teatru 4i #ocuri etc. Acti"it;ile de Fn";are ale ele"ilor sunt ba8ate pe cercetare! pe asocierea in=or+aiilor noi cu cele asi+ilate 4i a +aterialelor noi cu cele pe care ie cunosc de#a. Cu oca8ia acti"it;ilor des=;4urate Fn centrele de acti"itate! or.ani8ate Fn con=or+itate cu obiecti"e co+une prestabilite! ele"ii au oca8ia s;-4i de8"olte deprinderi! s; F+p;rt;4easc; din e(periena celorlali! s;-4i consolide8e cuno4tinele! Fntr-un cli+at po8iti" 4i Fntr-o at+os=er; de Fncredere. Biblio.ra=ie Aebli! K. ,%)*0-! Didactica psi6olo.ic;. Aplicaii Fn didactic; a psi6olo.iei lui M. Pia.et! Editura Didactic; 4i Peda.o.ic;! Bucure4ti AinscoX! 5. ,ed.- ,%))%-! E==ecti"e /c6ools =or AB! Da"id ?ulton Pbl. Londra Astol=i! M.P.! De"elaQ! 5. ,%))%-! La didactiVue des sciences! ediia a -a! Presses Bni"ersitaires de ?rance! Paris Ausubel! D.P.! 9obinson! ?.C. ,%)2%-! Fn";area Fn 4coal;. O introducere Fn psi6olo.ia peda.o.ic;! Editura Didactic; 4i Peda.o.ic;! Bucure4ti A"ends! I.9. ,%))&-! Learnin. to Teac6! t6ird edition! 5c CroX-Kill! Inc.! /BA BIr8ea! C. ,%)2 -! La peda.o.ie du succes! Presses Bni"ersitaires de ?rance! Paris BIr8ea! C. ,%))1-! Arta 4i 4tiina educaiei! Editura Didactic; 4i Peda.o.ic;! Bucure4ti BosXor6t! P.! Ka+ilton! /. ,%))&-! Collaborati"e Narnin.: BnderlQin. processes and E==ecti"e Tec6niVues! Fn DNeX Directions =or teac6in. and Learnin.! MosseQ-Bass Publisliers! B/A! nr. 1) Brian! 9. ,%)2%-! Desi.n peda.o.ic! Ostra"a! Canada Bruner! M. ,%)*$-! Pentru o teorie a instruirii! Editura Didactic; 4i Peda.o.ic;! Bucure4ti Cer.6it! I. ,coord.- ,%)20-! Per=ecionarea leciei Fn 4coala +odern;! Editura Didactic; 4i Peda.o.ic;! Bucure4ti Co+enius! M.A. ,%)*$-! Didactica 5a.na! Editura Didactic; 4i Peda.o.ic;! Bucure4ti %

%%

Cristea! /. ,%))2-! Dicionar de ter+eni peda.o.ici! Editura Didactic; 4i Peda.o.ic;! Bucure4ti De Lands6eere! C. ,%)>>-! Introduction ; la rec6erc6e ptda.o.iVue! Lie.e De Lands6eere! 7.! De Lands6eere! C. ,%)*)-! De=inirea obiecti"elor educaiei! Editura Didactic; 4i Peda.o.ic;! Bucure4ti De Lands6eere! C. ,%)2 -! La rec6erc6e e(peri+ental en education! BNE/CO! Delac6ou( h Niestle! Paris Des=or.es! C6. ,%))1-! An Introduction to Teac6in.. PsQc6olo.ical Perspecti"es! BlacNXell Publis6ers Ltd.! O(=ord DLKainaut! L. ,%)2%-! Pro.ra+e de Fn";;+Int 4i educaie per+anent;! Editura Didactic; 4i Peda.o.ic;! Bucure4ti TTT ,%)*)-! Dicionar de peda.o.ie! Editura Didactic; 4i Peda.o.ic;! Bucure4ti Eant! 5. ,%)*1-! Arta de a preda 4i arta de a Fn";a! Editura Didactic; 4i Peda.o.ic;! Bucure4ti Ca.ne! 9.5. ,%)*1-! Condiiile Fn";;rii! Editura Didactic; 4i Peda.o.ic;! Bucure4ti Ca.ne! 9.5.! Bri..s! L. ,%)**-! Principii de desi.n al instruirii! Editura Didactic; 4i Peda.o.ic;! Biicure4ti Ciordan! A.! De 7ecc6i! C. ,%)2*-! Le4 ori.ines du sa"oir! Neuc6Itel! Paris Ionescu! 5. ,%)* -! Clasic 4i +odern Fn or.ani8area leciei! Editura Dacia! Clu#-Napoca Ionescu! 5. ,%)*)-! Pre"i8iune 4i control Fn procesul didactic! Editura Dacia! Clu#-Napoca Fonescu! 5. ,%)2 -! Lecia Fntre proiect 4i reali8are! Editura Dacia! Clu#-Napoca Ionescu! 5.! C6i4! 7. ,%)) -! /trate.ii de predare 4i Fn";are! Editura Atiini=ic;! Bucure4ti Ionescu! 5.! 9adu! I. ,coord.- ,%))1-! Didactica +odern;! Editura Dacia! Clu#-Napoca Ionescu! 5.! 9adu! L! /alade! D. ,%))*-! De8bateri de didactic; aplicat;! Editura Presa Bni"ersitar; Clu#ean;! Clu#-Napoca Ionescu! 5. ,coord.- ,%))2-! Educaia 4i dina+ica ei! Editura Tribuna Fn";;+Intului! Bucure4ti Ionescu! 5. , $$$-! De+ersuri creati"e Fn predare 4i Fn";are! Editura Presa Bni"ersitar; Clu#ean;! Clu#-Napoca Fonescu! 5.! 9adu! L! /alade! D. ,coord.- , $$$-! /tudii de peda.o.ie aplicat;! Editura Presa Bni"ersitar; Clu#ean;! Clu#-Napoca lucu! B.9. , $$$-! 5ana.e+entul 4i .estiunea clasei de ele"i! Editura Poliro+! Ia4i Meun.! C. ,%)) -! Care=ul Teac6in.: researc6in. a special carreer! Britis6 Educaional 9esearc6 Mournal! %2! 0! pa.. 01- &1 La Borderie! 9. ,%)*)-! AspecFs de la co++unication educati"e! Caster+an Lan8! 9. ,%))&-! Peda.o.ia Oaldor=. Bn dru+ c;tre un Fn";;+Int +ai u+an! Editura Didactic; 4i Peda.o.ic;! Bucure4ti 5a.er! 9..?. ,%)> -! Preparin. Instructional Ob#ecti"es! Bel+ont! ?eason 5inder! 5. ,%))%-! DidactiVue =unctionnelle. Ob#ecti=s! strate.ies! e"aluation! De BoecN Oes+ael! Bru(elles 5ontessori! 5. ,%)>0-! Education =or a NeX Oorld! PalaNs6etra Press! 5adras! India Neac4u! I. ,%))$-! Instruire 4i Fn";are! Editura Atiini=ic;! Bucure4ti Nea+u! C.! C6er.u! A. , $$$-! Peda.o.ie special;! Editura Poliro+! Ia4i

No"aN! A. ,%)2%-! 5etodolo.ia e"alu;rii! Institutul de Cercetare Peda.o.ic; 4i Psi6olo.ic;! Bucure4ti No"aN! A. ,%)22-! C6id statistic pentru cercet;rile din educaie 4i Fn";;+Int! Editura Litera! Bucure4ti Nuna+! D. ,%))0-! Desi.nin. TasNs =or t6e Co++unicati"e Classroo+! ediia a >-a! Bni"ersitQ Press! Ca+brid.e Pasc6! 5.! /parNs-Lan.er! C.! Cardner! T.C.! /tarNo! D.I.! 5oodQ! C6.D. ,%))$-! Teac6in. as Decision 5aNin.. Instructional Practices =or /uccess=ul Teac6er! Lon.+an Pbl.! NeX-RorN Patel! 9. ,%)2&-! Educaional acti"ities in de"elopin. countries: a disscution o=tQpes o= education in relation to culture and a su..ested +odel =or analQses! LinNopin. P;un! E. ,%)2 -! /ociopeda.o.ie 4colar;! Editura Didactic; 4i Peda.o.ic;! Bucure4ti PeterVuin! C. ,%)>2-! Indi"iduali8in. Learnin. t6rou.6 5odular-?le(ible Pro.ra++in.! 5c CroX-Kill BooN Co+panQ 9adu! I. ,%)*&-! Psi6olo.ie 4colar;! Editura Atiini=ic;! Bucure4ti 9adu! I. ,coord.- ,%))%-! Introducere Fn psi6olo.ia conte+poran;! Editura /incron! Clu#Napoca 9adu! I. ,coord.- ,%))&-! Psi6olo.ie social;! Editura E3E /.9.L.! Clu#-Napoca 9adu! I.T. ,%)*2-! Fn";;+Intul di=ereniat. Concepii 4i strate.ii! Editura Didactic; 4i Peda.o.ic;! Bucure4ti 9obinson! A.K. ,%)*1-! Teac6in. 9eadin. and /tudQ /trate.ies. T6e content areas! AllQ and Bacon Inc. 9o4ea! Al. ,red.- ,%)>*-! Creati"itate! +odele! pro.ra+are! Editura Atiini=ic;! Bucure4ti %0 9otariu! T.! Ilu! P. ,%)))-! Anc6eta sociolo.ic; 4i sonda#ul de opinie! Editura Poliro+! Ia4i /alade! D. ,coord.-! Didactica! "oi. II din D/inte8e de peda.o.ie conte+poran;E! Editura Didactic; 4i Peda.o.ic;! Bucure4ti /c6Xart8! B.! 9utsc6! C. ,%))2-! Fn";area prin #oc! Open /ocietQ Institut! NeX-RorN /+it6! C.5. ,%)*%-! C6id si+pli=icat de statistic; pentru psi6olo.ie 4i peda.o.ie! Editura Didactic; 4i Peda.o.ic;! Bucure4ti /+it6! C.M.! Laslett! 9. ,%))0-! E==ecti"e Classroo+ 5ana.e+ent. A Teac6erLs Cuide! 9outled.e! Londra /p;riosu! T. ,%))1-! Cu+ s; Fn";;+! Editura Libertatea! No"i-/ad T6eal! 5. ,%))%-! E==ecti"e practices =or I+pro"in. teac6in.! NeX direction =or ?ranNlin M. ,editors-! Teac6in. and Learnin.! &2 Jor.o! B. ,%)*&-! De la aciuni pe +odele obiectuale la operaii cu si+boluri! Fn D9e"ista de psi6olo.ieE! nr. ! pa.. %) Oals6 BurNe! P. ,%))2-! Creatin. C6ild Centred Classroo+s! C6ildrenLs 9esources International! Oas6in.ton DC Oals6 BurNe! P.! Ellisson! M. ,%))>-! Creatin. C6ild Centred Classroo+s-Parents Participation! C6ildrenLs 9esources International! Oas6in.ton DC %& CAPITOLBL 3 ELE5ENTE DE DOCI5OLOCIE DIDACTIC 3.l. De=iniie 7eri=icarea 4i aprecierea cuno4tinelor dobIndite de ele"i Fn 4coal; dein o pondere "ariabil; ,pIn; la 00a- Fn +unca pro=esorului la clas;! Fn c6ip =iresc! pe lIn.; pre8entarea +etodelor

%0

de predare! pre.;tirea psi6opeda.o.ic; trebuie s; includ; 4i =a+iliari8area cu te6nicile de e(a+inare 4i notare. Dup; cu+ obser"a C. de Lands6eere ,%)*1-! Fn proble+a e"alu;rii toi se Fncred Fn onestitatea lor! dar aceasta! de4i constituie o condiie necesar;! nu este 4i su=icient;. Pri+ele cercet;ri 4tiini=ice Fn proble+a e(a+in;rii 4i not;rii au =ost iniiate de psi6olo.ul K. Pieron Fn %) . Autorul a atribuit nu+ele de doci+olo.ie acestei preocup;ri! dup; cu"intele din li+ba .reac;: DdoNi+eE ,prob;! Fncercare-! DdoNi+a8eE ,e(a+ine8- 4i Dlo.osE ,4tiin;- deci! 4tiina despre probe! e(a+ene! FntrucIt orice prob; sau e(a+en se Fnc6eie cu o apreciere nu+eric; ori "erbal;! Fn s=era de preocup;ri a doci+olo.iei didactice intr; studiul siste+atic al e(a+enelor! anali8a 4tiini=ic; a +odurilor de notare! a "ariabilit;ii not;rii la e(a+inatori di=erii 4i la acela4i e(a+inator! a =actorilor subiecti"i ai not;rii! precu+ 4i a +i#loacelor +enite s; contribuie la asi.urarea obiecti"it;tii e(a+enului ,7. Pa"elcu! %)>2! pa.. )-. Proble+elor e"alu;rii cuno4tinelor li se acord; o atenie sporit; Fn 4coal;! intind spre un +od de apreciere unitar la scar; naional;. In absena unor aciuni 4i criterii unitare! per=or+anele 4colare nu de"in co+parabile pe Fntre. cuprinsul ;rii. Pe de alt; parte! siste+ul de e"aluare nu poate r;+Ine pur constatati" -cel +ult corecti" - el trebuie s; de"in; prospecti"! adic; s; su.ere8e +oduri de F+bun;t;ire a acti"it;ii 4is#olare. 3. . ?unciile "eri=ic;rii 4i e"alu;rii Inserate Fn des=;4urarea leciei sau a altor =or+e de acti"itate! controlul 4i e"aluarea cuno4tinelor 4i deprinderilor Fndeplinesc o sea+; de =uncii. 3. .%. 5o+ent al cone(iunii in"erse Fn procesul de instruire. Procesul de Fn";;+Int =ace solidare dou; acti"it;i: pe de o parte actul trans+iterii sau co+unic;rii de in=or+aie! pe de alta - actul recept;rii 4i Fnsu4irii acesteia. Pro=esorul ur+ea8; s;-4i dea sea+a despre re8ultatele acti"it;ii de predare! s; culea.; o in=or+aie despre +odul de receptare a datelor o=erite! despre di=icult;i 4i lacune Fn asi+ilare. O ase+enea in=or+aie care s-a nu+it 4i in=or+aie in"ers; - trebuie s; aib; un caracter siste+atic 4i continuu pentru a Drotun#iE ciclul ,DbuclaE- pred;rii 4i a DFnc6ideE con=i.uraia. Alt=el! diri#area procesului didactic ar a"ea loc pe ba8a unei lo.ici concepute de pro=esor +ai +ult sau +ai puin speculati"! =;r; un suport real. Pe de alt; parte! ele"ul are ne"oie de "alidarea pa4ilor Fn Fn";are! de DsancionareaE corectitudinii noiunilor 4i raiona+entelor Fnsu4ite! de corectarea .re4elilor etc. Adesea! ele"ii au senti+entul "alidit;ii cuno4tinelor proprii! c6iar cu pri"ire la cuno4tinele incorect =i(ate' or! aceast; sancionare asi.ur; identi=icarea erorilor 4i corectarea lor prin inter"enii speci=ice. /; not;+ c; e(erciiul! repetarea ca atare! =;r; cunoa4terea re8ultatelor - deci =;r; un +o+ent de "eri=icare 4i e"aluare - nu este un de+ers =or+ati". 9epetiia sin.ur; poate l;sa ne+odi=icate erori instalate Fnc; la Fnceputul sec"enei de Fn";are. 9eiese c; re.larea procesului de instruire presupune =uncionarea continu; a Dcone(iunii in"erseE! care Fnc6ide ast=el Dciclul Fn";;riiE. %1 3. . . 5;surarea pro.resului reali8at de ele"i O =uncie i+portant; a "eri=ic;rii 4i not;rii este +;surarea randa+entului 4colar! a pro.resului reali8at de ele"i pentru a 4ti cIt +ai corect unde se situea8; ace4tia pe =irul obiecti"elor pre";8ute ale instruirii. E"aluarea pro.resului unui ele" spre atin.erea obiecti"elor presupune co+pararea per=or+anelor sale actuale cu rata a4teptat; de pro.res! Fn =uncie de decala#ul constatat se or.ani8ea8; apoi pro.ra+e corectoare. /e iniia8; ast=el o acti"itate de +onitori8are continu;. /e esti+ea8; c; aceast; +onitori8are ar trebui s; aib; loc s;pt;+Inal de dou; ori pentru a =i e=icient;. Cerine de ordin practic! social! e(tind ne"oia +;sur;rii de la +;ri+ile =i8ice spre s=era psi6olo.ic;. Ceea ce =ace obiectul e"alu;rii sunt re8ultate! prestaii! per=or+ane produse ale acti"it;ii! etc. din care se Dcite4teE apoi e"oluia capacit;ilor! intereselor! atitudinilor. 3. .0. 7aloarea +oti"aional; a e"alu;rii

%&

De4i e(ist; tendina de a responsabili8a +ai +ult ele"ii pentru propria Fn";are! "eri=icarea< ascultarea rit+ic; =ace pe ele" s; Fn"ee cu re.ularitate' Fntre =rec"ena ascult;rii la lecie 4i reu4ita 4colar; e(ist; o corelaie direct;: DAr =i cu totul nerealist - scrie D. Ausubel ,%)2 - - s; ne a4tept;+ ca ele"ii s; Fn"ee cu re.ularitate! siste+atic 4i con4tiincios Fn absena unor e(a+in;ri periodiceE ,pa.. >* -. Controlul! e"aluarea e(tern; rit+ic; sti+ulea8; pre.;tirea continu; a leciilor de c;tre ele"i! cerinele e(terne constituie suport pentru deprinderi personale de auto+onitori8are. Controlul Fntreine in"estiia de e=ort. /; ne .Indi+ cu+ ar ar;ta ni"elul de pre.;tire a unei p;ri din ele"i =;r; catalo. 4i note. Autoritatea unor pro=esori! la rIndul ei! este Fnte+eiat; pe acela4i suport. E"aluarea are deci o "aloare +oti"aional;: dorina de succes! respecti" tea+a de e4ec si+t i+bolduri i+portante Fn Fn";are. /uccesul siste+atic Fnscrie +oti"aia Fn";;rii pe o spiral; ascendent;! Fn ti+p ce e4ecul poate duce la Dde+oti"areE. De notat c; per=or+ana 4colar; a unui ele" poate =i slab; Fn co+paraie cu per=or+ana +edie a clasei! dar poate =i +ai bun; Fn co+paraie cu re8ultatele sale anterioare. Interpretarea acestei per=or+ane ca e4ec - cu+ ar =i su.erat pri+ul tip de co+paraie - poate duce la de+oti"are! Fn ti+p ce interpretarea per=or+anei ca succes - a"Ind Fn "edere al doilea tip de co+paraie - poate deter+ina o sti+ulare a +oti"aiei pentru Fn";are. In =uncie de situaie! raportarea la per=or+ana proprie anterioar; poate .enera un i+bold pentru autodep;4ire! Fn ti+p ce raportarea la criteriul +ediu al clasei induce co+petiia. 3. .&. 5o+ent al autoe"alu;rii! al =or+;rii con4tiinei de sine Aprecierea obinut; Fn 4coal; este asi+ilat;! interiori8at; de ele"! de"enind reper Fn autoapreciere! Fn =or+area i+a.inii de sine. Notele 4colare repre8int;! de re.ul;! 4i note de inteli.en;' disocierea dintre acestea Fn oc6ii ele"ilor se produce abia Fn clasele +ari. Pe de alt; parte! aprecierea pro=esorului este Fnsu4it; de .rupul-clas;! se r;s=rIn.e Fn s=era relaiilor interpersonale! Fn statutul socio+etric al ele"ului. In le.;tur; cu aceasta este a+intit DE=ectul PQ.+alionE! descris de 9. 9osent6al 4i L. Macobson ,%)>2-. E(periena s-a des=;4urat la o clas; din 4coala pri+ar;. La intrarea Fn 4coal; s-a aplicat un test de inteli.en;! Fn";;torii au =ost in=or+ai c; re8ultatele per+it o predicie asupra de8"olt;rii copiilor pentru perioada i+ediat ur+;toare. La Fnc6eierea test;rii! Fn";;torii au =ost in=or+ai cu pri"ire la anu+ii ele"i care =oarte probabil "or a"ea o e"oluie intelectual; po8iti"; Fn anul 4colar ce Fncepe! Fn realitate! ace4ti 4colari! care repre8entau $a din =iecare clas;! au =ost nu+ii la FntI+plare. Prin aceast; in=or+aie s-au creat a4tept;ri po8iti"e =a; de ele"ii a+intii. /copul a =ost de a "eri=ica ipote8a dup; care a4tept;ri deliberat create induc atitudini discri+inatorii Fn +;sur; s; pro+o"e8e per=or+ane 4colare superioare! Fn cursul anului 4colar! test;ri repetate asupra coe=icientului de inteli.en; au scos Fn e"iden; indici +ai ridicai la ele"ii nu+ii la Fnceputul e(perienei care au =;cut obiectul unor a4tept;ri +ereu po8iti"e din partea Fn";;torilor. /-au .;sit Fn =ond di=erene pIn; la %$ puncte Fn ni"elul %> coe=icientului intelectul la ace4ti copii Fn raport cu cei din .rupul +artor. Ele"ii =a; de care nu au e(istat a4tept;ri po8iti"e s-au do"edit +ai puin per=or+ani Fn cursul anului 4colar la lecii. E(periena citat; a produs +are "Il"; 4i a tre8it contestaii. Ea a"erti8ea8; Fns; asupra +odului Fn care i+a.inea =or+at; asupra unui ele" se r;s=rIn.e neFncetat Fn co+porta+entul pro=esorului =a; de acesta 4i de"ine. *n acela4i ti+p! suport pentru i+a.inea de sine. 3. .1. ?actor de re.lare Datele "eri=ic;rii 4i e"alu;rii constituie un =actor de re.lare a acti"it;ii: \ pentru pro=esor: cu+ s;-4i do8e8e +aterialul! ce trebuie reluat Fn pa4i +ai +ici! e"idena surselor de eroare etc.' U pentru ele"i: indiciu Fn re.larea e=ortului de Fn";are ,un reper Fn do8area in"estiiei de ti+p Fn "iitor! Dse+nal de alar+;E pentru pro+o"are etc.-' .raie e"alu;rii! ele"ul ia act de

%1

cerinele societ;ii =a; de pre.;tirea sa 4i F4i conturea8; aspiraiile proprii' U pentru p;rini: o ba8; de predicie sau .aranie a reu4itei Fn "iitor! indiciu pentru acordarea de spri#in. Presiunea =a+iliei F+pin.e uneori la supra+oti"are! Fn ti+p ce tea+a de e4ec a copilului Fl =ace s; aspire la D+ai puinE! deci presiunea spre D+ai +ultE are drept e=ect aspiraia spre D+ai puinE! pentru a e"ita decepia ,D. 7rabie! %)*1-. 3.0. ?or+ele e"alu;rii Ter+enul de e"aluare 4colar; dese+nea8; actul prin care - re=eritor la o prestaie oral;! scris; sau practic; - se =or+ulea8; o #udecat; prin pris+a unor criterii prestabilite. O ase+enea #udecat; poate c;p;ta e(presie nu+eric; ,de la l la %$-! dar 4i =or+a unor aprecieri calitati"e ,=oarte bine! bine! su=icient! insu=icient-. Pe scurt! e"aluarea 4i notarea 4colar; alc;tuiesc o +odalitate de codare nu+eric; sau Fn cali=icati"e a re8ultatelor obinute de ele"i! ser"indu-se de scara de la l la %$! respecti" de aprecieri calitati"e. Cradarea Fn patru trepte d; e=ecte ,"alori- +ai stabile. E .reu s; dispui de indici de discri+inare se+ni=icati"i Fntre note "ecine! de e(e+plu! Fntre ><* sau 2<). Pentru per=or+ane identice se pot acorda ast=el note di=erite. Cunoa4terea unui re8ultat brut! obinut de un ele" nu ne spune +are lucru =;r; un cadru de raportare! de co+paraie. E"aluarea 4i notarea presupun la tot pasul co+paraii. /e pune Fntrebarea: de unde se e(tra.e cadrul de co+paraie! de clasi=icare ` FntIi se poate considera ele"ul Fn raport cu el Fnsu4i! Fn raport cu propriul ni"el obinut! re+arcInd pro.resele sau re.resele pe parcurs 4i pro+o"Ind o +oti"aie de autodep;4ire. In al doilea rInd! pute+ clasi=ica ele"ul a"Ind Fn "edere prestaia .rupului-clas; sau a unui .rup repre8entati". O ase+enea co+paraie 4i ierar6i8are pro+o"ea8; co+petiia! induce ri"alit;i +ai ales Fntre D"Ir=urile claseiE! culti"; +oti"aia pentru reu4ita indi"idual;. In al treilea rInd! e"alu;+ ele"ul Fn raport cu obiecti"ele! respecti"! te+ele Fnscrise Fn pro.ra+e! esti+Ind distana care-% separ; de aceste obiecti"e. In +od corespun8;tor se poate "orbi de trei situaii! care! Fn practic; se suprapun Fn +are parte: ,%- ele"ul considerat Fn raport cu propriul s;u standard! ca e(presie a capacit;ilor 4i +oti"aiei pentru Fn";are' interesea8; Fn acest ca8 Fn ce +;sur; F4i reeditea8; sau dep;4e4te statutul anterior' , - ele"ul situat Fn standardele sau nor+a .rupului-clas; ,S e"aluare nor+ati";-. CInd "orbi+ de standardele sau nor+ele de .rup a"e+ Fn "edere nu atIt clasa c;reia Fi aparine ele"ul la un +o+ent dat! ci un .rup "irtual! +ai lar.! de clase paralele sau clase FntIlnite Fn e(periena pro=esorului. Acest .rup +ai lar. se nu+e4te colecti"itate de re=erin;. E"aluarea nor+ati"; repre8int; deci situarea ele"ului Fn raport cu +edia .rupului de re=erin;! +ai precis pe o scar; a"Ind .rade de reu4it; deasupra 4i dedesubtul +ediei acestui .rup! ceea ce duce la clasi=icarea! respecti" ierar6i8area copiilor ,Fn clas;-. ,0- E"aluarea =or+ati"; - preuit; tot +ai +ult Fn ulti+a "re+e - nu clasi=ic; propriu-8is ele"ii! ci stabile4te distana care-i separ; de obiecti"ele pre";8ute Fn pro.ra+;! respecti" Fn docu+entele de %* lucru! proiectele de lecie etc. Pornind de aici se iniia8; acti"it;i sau pro.ra+e de lucru de recuperare! ast=el ca +a#oritatea ,cea 2$a- s; se Fnscrie Fntr-un bare+ luat drept criteriu. A4adar! prioritate ar trebui s; aib; Fn 4coal; e"aluarea =or+ati"; Fn conte(tul unui Fn";;+Int di=ereniat. Practic re8ult; Fns; un co+pro+is Fntre aprecierea Fn =uncie de obiecti"e 4i o=erta clasei! care su.erea8; un reper. Ce Fnsea+n; a acoperi un obiecti" operaional! respecti" st;pInirea unei te+e ` E(ist; Fn aceast; pri"in; o serie de trepte: %. a a"ea in=or+aia necesar;! a cunoa4te din +e+orie'

%>

. a opera cu aceste cuno4tine Fntr-un conte(t si+ilar celui de la lecie ori din +anual' 0. a inte.ra cuno4tinele Fn siste+e! a =ace asocieri<co+bin;ri intra 4i intersiste+ice! respecti" Fntre noiuni din capitole "ecine ori Fndep;rtate' &. a opera Fntr-un conte(t nou! di=erit de cel din carte sau de la tabl; ,ele+ent de creati"itate-. CInd prestaia ele"ului nu atin.e ni"elul l! atunci el se situea8; sub li+it;! adic; sub standardul +ini+. Detalierea criteriilor 4i stabilirea di=erenelor corespun8;toare de notare r;+Ine practic o sarcin; di=icil; 4i co+port; un nucleu de con"enional. Ar =i util;! de pild;! de=inirea unei per=or+ane-criteriu sau etalon! care s; =ie unitar; Fntr-o anu+it; disciplin; 4i pe care s; o e.ale8e +a#oritatea clasei. Prestaiile di=erite ale ele"ilor "or i+pune .radarea sc;rii de notare ,I. 9adu! %)2*-. Nu este deloc u4or s; stabili+ un consens Fn .radarea per=or+anei 4colare. /e pot lua Fn considerare o sea+; de criterii: U .radul de di=icultate al sarcinii: te+e di=icile! +edii! u4oare sau ele+entare' U co+pletitudinea r;spunsului: r;spuns co+plet! lacune +inore! lacune se+ni=icati"e! lacune +a#ore' U a#utorul acordat Fn r;spuns: re8ol"are independent;! spri#in +inor la +ici e8it;ri Fn e(punere! spri#in se+ni=icati"' U ni"elul de e(actitate: r;spunsuri e(acte ,9 e(. +a(i+-! +ici erori ,9 e(. +ediu-! erori +ari! erori se+ni=icati"e' U .radul de Fnde+Inare ,de(teritate-: e(ecuie rapid; 4i e(act;! e(ecuie cu e8it;ri! e(ecuie cu a#utor ,i+itati";-! e(ecuie ratat;' U ne"oia de spri#in =i.urai! ilustrati" ,e(e+ple- sau prestaie de ni"el teoretico-aplicati" co+plet;. Pornind de aici se pot stabili prin consens descriptori de per=or+an; care s; .rade8e unitar prestaia ele"ului Fn cadrul =iec;rei te+e<sarcini. 3.&. 5etode de "eri=icare 4i e"aluare E(periena peda.o.ic; a dus la conturarea unei serii de +etode 4i te6nici de "eri=icare : ,aobser"aia curent;! ,b- c6estionarea sau e(a+inarea oral;! ,c- probele scrise! .ra=ice sau practice! ,d- la care se adau.;: ,e- testele de cuno4tine. 3. &.%. Obser"aia curent; In acti"itatea de =iecare 8i la clas;! Fn conte(tul +uncii de predare 4i de contacte cu ele"ii! pro=esorul sesi8ea8; contribuiile spontane ale copiilor! +odul cu+ F4i reali8ea8; te+a de acas;! calitatea prestaiilor Fn +unca independent; 4i la =i(area cuno4tinelor!:+ani=est;ri de neatenie! di=icult;i 4i .re4eli se+ni=icati"e etc. =;r; ca acestea s; =ac; e(plicit obiectul not;rii! de4i aprecierea Fns;4i nu este deloc e(clus;. Ase+enea constat;ri =;cute de pro=esor Ddin +ersE le Fncredinea8; +e+oriei sale' ele contribuie la sc6iarea unei i+a.ini asupra unui ele" sau altul - ca 4i asupra reu4itei leciei ca atare - Fn consonan; cu in=or+aiile culese prin %2 di=erite procedee siste+atice. 5aterialul =or+ati" este cel cuprins Fn pro.ra+e' nu a"e+ e(erciii cu destinaie psi6olo.ic; precis; - de percepie! .Indire! +e+orie etc. - altele decIt suportul o=erit de +ateria de Fn";;+Int ca atare. Fntr-o anc6et; Fntreprins; Fn rFndul cadrelor didactice pe te+a DCu+ "; dai sea+a de re8ultatul unei lecii! de reu4ita ei `E! se rele"; ca indici de reu4it; a acti"it;ilor la clas;: ,%prestaia ele"ilor Fn D+o+entele de "Ir= ale leciei! r;spunsurile lor la Fntreb;ri de de8";luire a cau8alit;ii =eno+enelor! la proble+e - c6eie care cer re=le(ie 4i ar.u+entare' , - .radul de participare spontan; la ore' ,0- reu4ita +o+entelor de =i(are 4i de +unc; independent;' ,&calitatea 4i "olu+ul aplicaiilor practice! #usteea e(e+pli=ic;rilor aduse de ele"i' ,1participarea +ai +ultor ele"i la =i(area cuno4tinelor! inclusi" a celor slabi' ,>- r;spunsuri

%*

bune 4i =oarte bune la "eri=icarea cuno4tinelor Fn ora ur+;toare etc. ,5. Ionescu! %)* -. /e "ede din aceast; enu+erare rolul Fnse+nat al obser"aiei curente Fn aprecierea reu4itei unei lecii! ca 4i a reu4itei ele"ilor. 3.&. . C6estionarea sau e(a+inarea oral; Nu+it; =rec"ent 4i ascultarea ele"ilor! aceast; +etod; constituie o =or+; particular; a con"ersaiei prin care se "eri=ic; .radul de Fnsu4ire a cuno4tinelor 4i deprinderilor! priceperea de a interpreta 4i prelucra datele! st;pInirea operati"; a +aterialului Fn cadrul aplicaiilor practice. Nu e(ist; o te6nic; unic; de c6estionare oral;. Bn procedeu =rec"ent este acela de a asculta 01 ele"i! utili8Ind =or+ule de lucru di=erite. /pre e(e+plu! dup; o scurt; con"ersaie =rontal; ,cu clasa- se sc6iea8; te+ele ce ur+ea8; s; =ie discutate Fn cadrul "eri=ic;rii cuno4tinelor! dup; care "or =i nu+ii ele"ii ce "or r;spunde ,la tabl; sau din banc;-. Clasa este c6e+at; s; participe prin co+plet;ri! aprecieri! soluii inedite etc. Oricu+! "eri=icarea cuno4tinelor trebuie s; an.a#e8e Fntr-o =or+; sau alta cIt +ai +uli ele"i! clasa nu poate r;+Ine Fn a=ara cI+pului de obser"aie al pro=esorului! Fn =elul acesta ele"ii F4i "eri=ic; propriile cuno4tine pe sea+a celor c6estionai! reali8ea8; deci un autocontrol 4i o repetare Fn li+ba# intern. Li+itarea e(a+in;rii orale nu+ai la dialo.ul pro=esorului cu ele"ii nu+ii s; r;spund; las; celorlali posibilitatea De"ad;riiE din lecie. Pro=esorul alternea8; Fn c6estionarea oral; Fntreb;ri de ba8; cu Fntreb;ri a#ut;toare! subordonate celor dintIi. Dup; ce s-a adresat Fntrebarea de ba8; - care deli+itea8; precis te+a - este bine s; se lase ele"ul dese+nat s;-4i de8"olte r;spunsul Fn con=or+itate cu posibilit;ile sale 4i s; se inter"in; cu Fntreb;ri au(iliare nu+ai cInd riscul abaterii de la te+; sau Fn ca8 de eroare. Orice co+pletare sau corectare ur+ea8; s; se =ac; cu contribuia clasei! c6iar 4i sesi8area abaterii de la subiect ori a .re4elii Fns;4i. ?racionarea e(cesi"; a e(a+in;rii ele"ului - prin inter"enii prea nu+eroase - poate de8or.ani8a r;spunsul! creInd Fn acela4i ti+p o stare de tensiune sau de dependen; =a; de pro=esor! ast=el FncIt copilul a4teapt; Fncu"iinarea =iec;rui pas din pre8entarea sa. Preceptele Fn";ate nu se transpun Fns; de la Fnceput Fn practic;! ele se Dredescoper;E uneori prin e(perien; proprie. Dintre .re4elile +ai =rec"ente la Fncep;tori pute+ a+inti: e(a+inarea su+ar;! re=u.iul Fn c6estionarea =rontal; ,cu Fntrea.a clas;-! trans=or+area ascult;rii Fntr-un si+plu dialo. cu cei nu+ii s; r;spund; ,i.norInd clasa-! stIn.;cia Fn utili8area Fntreb;rii a#ut;toare! suprapunerea unor Fntreb;ri neprecise. /pre e(e+plu! ele"ul se opre4te din r;spuns - pentru c; este nesi.ur ori nu +ai 4tie - iar pro=esorul inter"ine: D4i altce"a...E! D+ai departe...E! sau Dspune-+i ce"a despre...E! Fntrebarea a#ut;toare trebuie s; Fnlesneasc; procesul asociati" din +intea ele"ului. Dac; pri+a Fntrebare supli+entar; r;+Ine =;r; e=ect! a doua nu +ai poate =i de acela4i .en. De pild;! pro=esorul inter"ine Fntr-un +o+ent al r;spunsului cu in"itaia E.Inde4te-te bine]E. Ele"ul e"aluea8; cele spuse de el 4i e"entual se corectea8;. Dac; apelul la concentrare r;+Ine =;r; e=ect! a doua Fntrebare a#ut;toare nu +ai poate =i de acela4i .en. Bna din di=icult;ile tipice Fnceputului Fn acti"itatea didactic; este "olu+ul +ic al ateniei 4i incapacitatea distribuirii acesteia. ?iind concentrat la lecie asupra unor aspecte sau +o+ente! scap; de sub control pe celelalte. Odat; cu e(periena! pro=esorul a#un.e s; st;pIneasc; bine anu+ite te6nici de +unc;! deci anu+ite se.+ente ale acti"it;ii sale! atenia de"ine distributi";! putIndu-se deplasa asupra altor sec"ene ale leciei +ai puin controlate. %) Ni"elul de pre.;tire al ele"ilor nu poate =i cunoscut printr-o sin.ur; prob; 4i un sin.ur procedeu' e(a+inarea repetat;! prin probe =elurite 4i bine or.ani8ate este sin.ura cale care duce spre o #ust; cunoa4tere! apreciere 4i notare a copiilor. Tendina spre +onis+ +etodic nu este indicat;! pentru c; poate =i u4or speculat; de ele"i. Fn practic; se do"edesc a =i +ai e=icace =or+e co+binate de "eri=icare! adic; F+binarea

%2

e(a+in;rii =rontale cu procedee de ascultare indi"idual;. La discipline cu un coninut de proble+e sau aplicaii! adeseori alternea8; con"ersaia =rontal; - pentru "eri=icarea p;rii teoretice - cu re8ol"area la tabl;! Fn +od indi"idual! a unor proble+e sau e(erciii aplicati"e. Pot =i c6e+ai la tabl; -0 ele"i care pri+esc si+ultan te+e di=erite! iar clasa particip; la discutarea soluiilor. CInd te+a este deosebit de .rea se poate recur.e la o ascultare =rontal; rapid; cu participarea Fntre.ii clase! acordIndu-se note pentru contribuiile indi"iduale cele +ai conturate. AnticipInd ascultarea ele"ilor - Fn proiectul de lecie sau Fnainte de a intra la or;! pro=esorul "a stabili cu .ri#; De4antionulE care ur+ea8; s; =ie "eri=icat. Este "orba! +ai FntIi! de coninutul care "a =i testat din lecia anterioar; 4i Fn al doilea rInd de ele"ii ce "or =i ascultai! ast=el FncIt s;-4i =or+e8e o idee despre .radul de Fnsu4ire a cuno4tinelor predate! despre ni"elul de pre.;tire a clasei. E4antionul se re=er; deci si+ultan la coninutul leciei "eri=icate 4i la clas; ca atare. Alt=el! aprecierea asupra reu4itei leciei este 6a8ardat;. /onda#ul practicat de pro=esor este de re.ul; un sonda# de "olu+ redus ,5. Ionescu! %)* -! =urni8Ind o in=or+aie destul de li+itat;! ast=el FncIt procesul didactic a"ansea8; Fn condiiile unui =eedbacN +ereu inco+plet. Proble+a este de a apropia acest sonda# de "olu+ redus de cerinele unei e4antion;ri Fn sensul de=iniiei acestui concept. 9utina F+pin.e uneori pe pro=esor s; se +ulu+easc; cu si+pla Drepo"estireE a leciei precedente. Or! trebuie =or+ulate Fntreb;ri care s; obli.e la o selecie a +aterialului! la .ruparea in=or+aiilor 4i pre8entarea lor Fntr-o =or+; +ai personal;. Al;turi de Dc6estiuni de +e+orieE - care =ac parte ine"itabil din orice testare de cuno4tine - un loc corespun8;tor trebuie re8er"at Fntreb;rilor care solicit; e=ort de .Indire. Este "orba de Fntreb;ri care cer ele"ilor s; e=ectue8e co+paraii 4i clasi=ic;ri! s; de8";luie raporturi cau8ale! s; aduc; ar.u+ent;ri! +oti";ri Fnte+eiate! s; =or+ule8e e(plicaii! s; =ac; .enerali8;ri etc. In notare! "a trebui s; se cInt;reasc; bine Fntre e=ortul +e+orial 4i aportul .Indirii! apreciindu-se Fncura#ator orice pas Fnainte =;cut de un ele" sau altul. /e "a acorda Fns; prioritate creati"it;ii .Indirii! priceperii de a utili8a cuno4tinele Fn aplicaii! de a opera cu noiunile Fn";ate Fn situaii "ariate. Anc6etele psi6olo.ice arat; c; cea >$a din ele"i tr;iesc o tensiune e+oional; Fn cadrul c6estion;rii orale' pentru alii! acela4i +o+ent al leciei este un prile# de De"adareE. E"ident! tensiunea a=ecti"; repetat; este d;un;toare! pro"oac; a"ersiune =a; de controlul cuno4tinelor! Fl Fndea+n; pe ele" s; .;seasc; =or+ule de e"a8iune: Fn"a; nu+ai pentru not; sau de =rica notei! speculea8; Dsiste+ulE de e(a+inare practicat de pro=esor 4i caut; s; se Fnscrie Fn Dre.ulileE acestuia! .;se4te prete(te pentru a se sustra.e! =u.a de la ore etc. Acestea sunt Dsubprodusele controlului a"ersi"E - dup; e(presia lui B.?. /Ninner ,%)*%-. Iat; de ce c6estionarea oral; cere +ult tact! un cli+at de Fncredere 4i de ec6itate! Fn care .radele de reco+pens; 4i de penali8are =or+ea8; o balan; ec6ilibrat;. Orice acti"itate pretinde un +ini+ de tensiune psi6ic;! dar dincolo de un anu+it pra. - Fn +;sur; s; asi.ure +obili8area necesar; a =orelor - Fncordarea e+oional; repetat; duce la u8ura =i8iolo.ic; a copilului. Pro=esorul e(i.ent! care o=er; Fn aceea4i +;sur; Fn care pretinde! este preuit de ele"i 4i de p;rini. Pro=esorul e(cesi" de se"er 4i de pedant! pro=esorul prea indul.ent! ca 4i cel care Dse r;=uie4teE cu ele"ii -situIndu-se pe acela4i plan cu DclieniiE s;i - se supune #udec;ii opiniei colecti"e! =iind repudiat Fn cele din ur+; de cole.i 4i de ele"i. 3.&.0. Probele scrise! .ra=ice! practice etc. - apreciate a =i o +odalitate +ai econo+ic; de "eri=icare - "in s; co+plete8e c6estionarea oral;! punInd pe ele"i Fn alte condiii 4i anu+e: de elaborare! de e(pri+are Fn scris a ideilor! de con=ecionare de produse etc. Fn ceea ce pri"e4te "eri=icarea scris;! e(ist; dou; =or+e +ai r;spIndite: "eri=icarea curent; ,lucrare de control- 4i lucr;rile scrise se+estriale anunate ,te8ele-. Pri+a =or+; $ durea8; $-0$ de +inute! se d; =;r; ca ele"ii s; =ie a"erti8ai 4i ur+;re4te "eri=icarea

%)

cuno4tinelor din lecia de 8i! +;sura Fn care =ac =a; unui control inopinat! con4tiincio8itatea cu care se pre.;tesc! precu+ 4i priceperea de a =or+ula! Fntr-un ti+p relati" scurt! r;spunsuri Fnc6e.ate la Fntreb;ri precise. Ase+enea lucr;ri scrise se pot da de -0 ori pe tri+estru! la clasele +ari =rec"ena lor =iind +ai redus;. Te8ele se+estriale! care dein o pondere e(a.erat;! de 1$a din +edia ele"ului! acoper; o anu+it; parte a +ateriei predate 4i sunt anunate! e"entual pre.;tite prin lecii recapitulati"e. Prin ele se ur+;re4te Fntinderea +ateriei pe care o st;pInesc ele"ii! capacitatea lor de a selecta 4i siste+ati8a ceea ce este esenial Fntr-un "olu+ +ai +are de cuno4tine Fn";ate. CInd supune unei "eri=ic;ri - Fntr-un ti+p relati" scurt - pe toi ele"ii unei clase! pro=esorul reali8ea8; un sonda# =rontal! a"Ind posibilitatea s; desprind; ce s-a Fneles +ai .reu sau +ai u4or dintr-un +aterial predat! care sunt .re4elile co+une! ce a dobIndit Fn oc6ii copiilor un relie= aparte 4i s-a i+pus ateniei Fn c6ip pre.nant. Probele .ra=ice 4i practice ocup; un loc Fnse+nat Fn "eri=icarea priceperilor 4i deprinderilor =or+ate Fn cadrul acti"it;ilor producti"e! a lucr;rilor de laborator ,de e(e+plu: la =i8ic;! c6i+ie! biolo.ie-! ca 4i al unor discipline la care se pre";d anu+ite prestaii sau per=or+ane indi"iduale ,desen! +u8ic;! educaie =i8ic;-. Fnsu4irea unor deprinderi practice se Fncadrea8; Fntr-o =inalitate precis;. De pild;! Fn proiectele Fntoc+ite de ele"i! operaiile de +unc; Fn";ate se Fncorporea8; Fn produse! care pre8int; "alori de Fntrebuinare! Fn consecin;! produsele acti"it;ii e=ecti"e ur+ea8; s; satis=ac; o serie de cerine cu pri"ire la =or+;! di+ensiuni! supra=ee prelucrate! Fn de=ectele produsului se citesc lacunele 4i de=icienele deprinderilor concrete de +unc;! abaterile lor =a; de criteriile pro.ra+ate! Fn =uncie de abaterile constatate se aduc apoi corecti"ele necesare "i8Ind apropierea de obiecti"ele prescrise. Plani=icarea probelor scrise ,lucr;ri de control 4i te8e se+estriale-! ca 4i a probelor practice! apoi ale.erea te+elor! +odul de e"aluare a acestora ridic; o sea+; de proble+e. Plani=icarea probelor! de pild;! trebuie s; se Fncadre8e Fn re.i+ul raional de e=ort! s; e"ite supraFnc;rcarea! s; asi.ure ti+pul necesar de pre.;tire! s; nu D"Ine8eE situaii +ai critice pentru ele"i! ci s; le o=ere acestora prile#ul s; se reali8e8e pe +;sura capacit;ilor. De ase+enea! ale.erea te+ei trebuie ast=el =;cut; FncIt s; nu cear; o si+pl; reproducere din +e+orie. Este indicat s; se propun; te+e care s; pretind; o selecie 4i prelucrare a +aterialului Fn";at! precu+ 4i priceperea de a utili8a Fntr-un conte(t parial nou in=or+aiile dobIndite! an.a#Ind .Indirea 4i puterea de concentrare a ele"ului! Fnde+Inarea practic; etc. 3.&.&. Porto=oliul - ca +etod; de e"aluare lon.itudinal; ,lon.-ter+ assess+ent - /pandel! %))*- a per=or+anelor ele"ilor - este +ai puin cunoscut; 4i u8itat; Fn ara noastr;! Fn";;+Intul alternati" propune utili8area porto=oliului! Fn special cu rol de colectare a produselor acti"it;ii ele"ilor! de4i nu se e(ploatea8; Fnc; pe deplin "aloarea e"aluati"; a acestei +etode. Ce este Fn =ond porto=oliul ` Porto=oliul este o colecie =or+at; din produse ale acti"it;ii de Fn";are a ele"ului. Produsele incluse sunt selectate de ele"ul Fnsu4i 4i sunt Fnsoite de re=leciile sale personale asupra lor! ast=el FncIt s; conture8e cIt +ai bine per=or+ana sa pre8ent; Fn do+eniul care =ace obiectul de studiu al porto=oliului. Ele+entul esenial al acestei +etode este i+plicarea acti"; a ele"ului Fn crearea! colectarea 4i selectarea produselor care satis=ac scopul porto=oliului. Acest =apt con=er; porto=oliului o i+portant; "aloare instructi";! pe lIn.; "alena sa e"aluati";' ele"ii Fn"a; despre ei Fn4i4i Fn procesul Fntoc+irii porto=oliului 4i a re=lect;rii asupra produselor propriei Fn";;ri! iar pro=esorii<Fn";;torii pot a=la o serie de aspecte rele"ante pentru e"oluia copiilor! care alt=el ar =i =ost trecute cu "ederea ,percepia lor asupra re8ultatelor proprii! tr;irile 4i a4tept;rile le.ate de per=or+ana lor! obiecti"ele 4i planurile lor de "iitor etc.-. Ce se e"aluea8; 4i cu+ se obin in=or+aiile pe ba8a porto=oliului ` E(ist; +ai +ulte +odalit;i de e"aluare a porto=oliului. Pute+ e"alua:

U U

=iecare ele+ent Fn parte! utili8Ind +etodele obi4nuite de e"aluare' ni"elul de co+peten; al ele"ului! prin raportarea produselor sale la scopul propus'

% U pro.resul reali8at pe parcursul colect;rii produselor. Aceste +etode pot =i co+binate. Pute+! spre e(e+plu! s; e"alu;+ atIt ni"elul atins! cIt 4i de8"oltarea pe parcursul perioadei respecti"e. Pentru ca un porto=oliu s; =ie e=icient! sunt eseniale: U un nu+;r +ic de piese ,>! 2 pIn; la % -' dac; porto=oliul conine un nu+;r =oarte +are de piese este Fn.reunat; selecia produselor rele"ante de cele nerele"ante' U preci8area corect; 4i asi+ilarea de c;tre ele" a scopului pe care Fl are alc;tuirea porto=oliului' U re=leciile personale care Fnsoesc produsele incluse Fn porto=oliu 4i care pot or.ani8a Fntrea.a in=or+aie coninut; Fn porto=oliu. Nu este u4or de i+ple+entat un siste+ de e"aluare pe ba8; de porto=oliu 4i nici nu se potri"e4te la toate clasele. /copul pentru reali8area unor porto=olii poate =i: pentru a de+onstra procesul de de8"oltare al unei co+petene de-a lun.ul ti+pului! a crea o colecie de produse personale i+portante! a =urni8a in=or+aii pentru e"aluarea Fntre.ii clase! a reali8a o colecie cu produse care s; de+onstre8e pre.;tirea pentru trecerea la un ni"el de Fn";are superior etc. E(ist; prin ur+are +ai +ulte tipuri de porto=olii: porto=olii de celebrare ,s;rb;torire-! porto=olii de de8"oltare! porto=olii de co+peten;. Pentru clasele pri+are! unde se introduce ideea porto=oliului! =or+a cea +ai potri"it; o F+brac; cele de celebrare. Acestea nu au intenia de e"aluare propriu-8is;! decIt Fn sens =oarte lar. - de+onstrea8; participarea ele"ilor la Fn";are! la reali8area porto=oliului! Fns; desc6id apetitul pentru reali8area unor ast=el de colecii. Porto=oliile de de8"oltare in"it; e=ecti" la e"aluare! FntrucIt au ca scop studiul de8"olt;rii unei co+petene. Ele sunt cu atIt +ai e=iciente cu cIt speci=ic; +ai precis co+petena "i8at; ,e(. Dco+petena de scrisE este +ult prea lar.; pentru a putea =i "i8uali8at; prin porto=oliu! Fns; spre e(e+plu! Dco+petena de e(pri+are lo.ic; Fn scrisE sau Dcapacitatea de redare .ra=ic; a literelorE este +ult +ai speci=ic; 4i .6idea8; +ai bine procesul de e"aluare-. Pentru acceptarea Fn di"erse pro.ra+e speciale sau e(tracurriculare! deseori este ne"oie de de+onstrarea .radului de pre.;tire pentru a =ace parte dintr-un ast=el de .rup de studiu ,e(. pentru copiii supradotai-. In acest ca8 cele +ai e=iciente sunt porto=oliile de co+peten;. Acest tip de porto=oliu de+onstrea8; +ult +ai acurat ni"elul de de8"oltare al unei abilit;i decIt orice test de ad+itere. E(e+plu: /unt tot +ai r;spIndite iniiati"ele de reali8are a unor re"iste 4colare! lucru de alt=el e(traordinar. Pentru constituirea .rupului de redacie! deseori este necesar; selecia ele"ilor dintr-un .rup +are de doritori. Porto=oliul care s; de+onstre8e co+petena de scris a ele"ului 4i capacitatea sa de anali8; critic; a unui te(t poate =i o +etod; e=icient; de selecie 4i un +o+ent =oarte instructi" pentru cei care concurea8; pe aceste DposturiE. 3.1. Procesul de e"aluare 4i notare Procesul de e"aluare 4i notare a probelor scrise! .ra=ice 4i practice! ca 4i al r;spunsurilor orale! ridic; anu+ite proble+e co+une! ceea ce i+pune tratarea lor unitar;. In procesul de e"aluare! care este un act de cule.ere de in=or+aie! de indici - Fn =uncie de anu+ite criterii! e"entual detaliate Fn descriptori de per=or+an; - pro=esorul deine o in=or+aie anterioar; despre ele"! o p;rere care-% Fncadrea8; Fn cate.oria 4colarilor buni! +ediocri! slabi etc. In ti+pul e(a+in;rii sau a corect;rii lucr;rilor scrise<practice e"aluatorul cule.e in=or+aii treptate! pe parcurs. Distin.e+! a4adar! in=or+aii apriori - conturate anterior - 4i in=or+aii sec"eniale! ce re8ult; din Fns;4i ascultarea oral; sau recen8area<inspectarea lucr;rii sau produsului Fn +o+entul dat. Aceste dou; =eluri de in=or+aie pot Ds; consuneE sau s; di=ere! uneori s; surprind; prin opo8iie ori contrariere. In"oluntar se +ani=est; la pro=esor o tendin; spre consonan; care reduce distana Fntre nota "irtual; a prestaiei actuale 4i notele

anterioare. E(ist; Fn +intea u+an; o tendin; spontan; de reducere a disonanei co.niti"e! care operea8; Fn situaia de =a;. Bn autor a a"ut curio8itatea s; deter+ine =rec"ena .re4elilor nesesi8ate Fn lucr;ri scrise! trecute cu "ederea de c;tre pro=esor 4i s; le reparti8e8e Fn =uncie de clasi=icarea ele"ilor ,buni! slabi etc.-. /-a constatat c; proporia .re4elilor neobser"ate este se+ni=icati" +ai +are la ele"ii buni! decIt la cei slabi. Pro=esorul se a4teapt; ca ele"ul bun s; nu =ac; decIt bine - deci s; nu =ac; .re4eli -! Fn ti+p ce la ele"ul slab se a4teapt; s; nu lucre8e decIt +ediocru' acestuia parc; DFi "Inea8; .re4elileE ,dup; Lands6eere! %)*1! pa.. 00-. Este un =eno+en de inerie a percepiei! subsu+abil teoriei consonanei < disonanei co.niti"e! care e(plic; =i(itatea not;rii. c-au =;cut e(periene Fn care s-au dat e(a+inatorilor din a=ar; in=or+aii =icti"e cu pri"ire la notele anterioare ale ele"ilor. /-a constatat c; aceast; in=or+aie apriori a =;cut ca acelea4i prestaii 4colare ,r;spunsuri! lucr;ri- s; obin; note a"Ind di=erene pIn; la %-%!1 puncte! de4i produsele notate de un #uriu Fn prealabil! erau de acela4i ni"el. Lotul ele"ilor pre8entai ca =iind DbuniE au obinut un puncta# +ediu de %%!> iar lotul celor DslabiE un puncta# de )!>. Noi8et 4i Ca"erni ,%)*2-! care au =;cut e(periena a+intit;! +enionea8; c;-p;rerea anterioar;! in=or+aia apriori su.erea8; o pre-in=eren;! .enerea8; o atitudine care con=er; cule.erii de indici Fn actul e"alu;rii un caracter selecti". E(a+inatorul caut; in"oluntar indici Fn consonan; cu i+a.inea sa anterioar;! Fn acela4i conte(t se relie=ea8; 4i De=ectul 6aloE sau de Daureol;E! con=or+ c;ruia i+a.inea sau #udecata .lobal; asupra unui ele" colorea8; Fntrea.a apreciere! inclusi" asupra tr;s;turilor speci=ice. /-a constatat de ase+enea! c; Fn procesul de e"aluare! care subFntinde =iresc un anu+it inter"al de ti+p ,s; 8ice+ %1- $ de +inute-! pri+a di"i8iune a acestui inter"al - de e(e+plu pri+ele 1-* +inute - F4i spune cu prec;dere cu"Intul. AscultInd un r;spuns sau corectInd o lucrare! e(a+inatorul apro(i+ea8; la Fnceput o not; ipotetic;! continuInd printr-o c;utare selecti";! concreti8Indu-se Fn +intea pro=esorului prin ad;u.area sau Dretra.ereaE de puncte =a; de nota ipotetic; sc6iat; Fn pri+ul se.+ent al inter"alului ,de "eri=icare-. Acest lucru s-a constatat din anali8a e=ectelor produse de +odul de plasare a Dindicilor ne.ati"iE! respecti" Dpo8iti"iE Fn lucrare sau r;spunsul oral. /-a constatat c; indicii ne.ati"i ,de e(e+plu .re4elia=lai la Fnceput .re"ea8; Fntrea.a e"aluare. Nota =inal; este +arcat; se+ni=icati" de pri+ele in=or+aii ,c=. C. Noi8et! Ca"erni! %)*2! pa.. %& -. Fn ca8ul siste+ului de e"aluare prin cali=icati"e! =iec;rui cali=icati" Fi corespunde un ni"el de per=or+an; detaliat prin descriptori de per=or+an; ata4ai. Ace4tia se stabilesc pornind de la indicii de satis=acere a obiecti"ului propus! care per+it o e"aluare .radat;. /pri#inul pe ancore este 4i aici pre8ent: r;spunsul de D=oarte bineE! r;spunsul de Dsu=icientE sau de Dinsu=icientE. FntrucIt actul de e"aluare se des=;4oar; Fn ti+p! inter"in 4i e=ecte sec"eniale! le.ate de ordinea de parcur.ere a prestaiilor 4colare ,r;spunsuri! lucr;ri! produse practice-. /unt cunoscute e=ectele de contrast! e=ectele de ancora# 4.a. Ast=el! un r;spuns =oarte bun dup; unul slab este supraapreciat 4i in"ers. De ase+enea! pri+ele r;spunsuri < lucr;ri sunt notate Fn raport cu Dprodusul nor+;E! pre=i.urat Fn capul e(a+inatorului - ca e(presie a cerinei +a(i+ale -! pentru ca! Fn continuare! notarea s; aib; loc. +ai +ult prin co+paraie! Fn raport cu anu+ite DproduciiE de"enite repere sau DancoreE prin propriet;ile lor de De(celen;E ori de D+ediocritateE! care le deta4ea8; Fn =lu(ul acti"it;ii de e"aluare. Ase+enea repere - cu+ ar =i r;spunsul < lucrarea de D%$E! apoi produsul de li+it; ,de D1E-! cel de D&E 4.a.+.d. - ilustrea8; =eno+enul de ancora# Fn percepie! indicInd punctele pri"ile.iate de raportare Fn succesiunea e"alu;rii. Este .reu s; se =or+ule8e indici discri+inati"i pentru %$ trepte de per=or+an;. Cradarea Fn & trepte ,=oarte bine! bine! su=icient 4i insu=icient- pre8int; Fn acest sens a"anta#e clare! c6iar dac; nu per+ite o di=ereniere +ai net; a ele"ilor. E(e+plu: Printre descriptorii de per=or+an; pri"ind capacitatea de adunare a nu+erelor de la O la %$$$ cu 4i =;r; trecere peste ordin ,la clasa a ni-a- sunt:

?oarte bine Bine /u=icient Musti=ic; re8ol"area corect; a 7eri=ic; 4i #usti=ic; re8ultatul 7eri=ic; re8ultatul operaiei de unui e(erciiu de a=lare a operaiei de adunare prin adunare! indicIndu-i-se su+ei! prin e=ectuarea probei e=ectuarea probei de adunare! cu e=ectuarea probei de adunare. prin adunare. spri#in. Dup; /toica ,coord.-! %))2 Trebuie ad;u.at c; probele scrise sau practice o dat; notate ur+ea8; s; =ie aduse 4i discutate Fn clas;. pentru ca ele"ii s; ia act de .re4elile lor! s; aib; posibilitatea s; se co+pare cu cole.ii! s;-4i Fnsu4easc; 0 criteriile de notare. Pro=esorul "a =ace notaii +ar.inale pe =iecare lucrare! "a reine .re4elile caracteristice 4i "a =ace co+entariul lor Fn clas;! "a conduce e"entual =i4e de e"iden; a .re4elilor tipice pentru a ur+;ri curba lor de e"oluie 4i "a adopta pe "iitor +;suri de pre"enire. Notarea. 7orbi+ de notare ca proces de acordare a unor note pe ba8a e"alu;rii per=or+anelor ele"ilor! ,prin ur+are nu ne re=eri+ la clasele pri+are unde e"aluarea ia =or+a cali=icati"elor-. Notarea 4colar; nu poate =i ec6i"alent; cu +;surarea' Fn sens strict! de4i utili8;+ nu+ere! operaiile cu acestea co+port; o serie de li+it;ri. 5ate+atic! se lucrea8; cu o scar; de notare de la l la %$! ca 4i cu+ a+ dispune de o unitate co+un; 4i constant; 4i la care pute+ preci8a distane ,inter"ale- sau co+pune nu+ere prin adiie! etc. In realitate! Fn e"aluarea 4colar;! unitatea este DpunctulE ,Fn sens de puncta#-! iar e(tre+ele sc;rii se stabilesc prin con"enie de c;tre e(a+inator! Fn +aterie de e"aluare! e(periena psi6olo.ic; - sublinia8; M. Pia.et - nu ne =urni8ea8; decIt relaii de ordine. C. de Lands6eere ,%)*0- preci8ea8;: D/cara de apreciere este o scar; ordinal;. Ea nu are nici 8ero 4i nici un +a(i+! naturale 4i absolute... E(a+inatorii nu au niciodat; sc;ri ri.uros e.ale...E ,pa.. % 0-. Nu e(ist; criterii precise 4i .eneral acceptate pentru =iecare not;. Fntr-ade";r! =eno+enele psi6opeda.o.ice nu sunt aditi"e. De e(e+plu! dou; r;spunsuri de D1E nu =ac un r;spuns de D%$E! de4i 1d1S%$. Fn practic;! se calculea8; totu4i +edii! se deter+in; 8eci+ale etc. Ce Fnsea+n; Fns; pe planul cuno4tinelor o di=eren; de ordinul suti+ilor! respecti" a cItor"a 8eci+i ` O notare care =racionea8; sub $!1$ rele"; di=erene de do+eniul 6a8ardului. Pe de alt; parte o +edie nu e +ai aproape de ade";r! co+parati" cu notele di"erse obinute de un ele". E(ist; 4i note atipice pentru per=or+ana sa! care in=luenea8; "aloarea +ediei. A4adar! Fn practic;! adoptInd o scar; de notare de la l la %$ se transcrie o relaie de ordine Fntr-o scar; de inter"ale! suprapune+ deci structurii ordinale proprii =eno+enului o structur; nu+eric; +ai DtareE - cu propriet;i care o dep;4esc pe pri+a! FntrucIt postulea8; co+punerea aditi"; a distanelor! aditi"itatea Fns;4i a =aptelor etc. ,I. 9adu! %)*&-. Concret! este "orba de o scal; D6iperordinal;E! Fn sensul c; pe lIn.; relaia de ordine Fntre per=or+ane! se e"idenia8; 4i inter"alele care le separ;. Distana Fntre 1 4i > este e"ident +ai +ic; decIt distana dintre 1 4i )! de4i ri.uros "orbind distanele nu sunt precis +;surabile. Pe scurt! Fn notarea 4colar; ad+ite+ o apro(i+are practic le.iti+; 4i satis=;c;toare! dar p;str;+ con4tiina lucid;! critic; asupra acestei apro(i+;ri! c;utInd te6nici bine "eri=icate care s; ne apropie cIt +ai +ult de ade";r. Bn pro=esor de +ate+atic;! spre e(e+plu! "rInd s; se Fnscrie Fn cerinele e(actit;ii! F4i aprecia studenii acordIndu-le note ,+edii- cu & 8eci+ale. Co+entariul ni se pare de prisos. Apare aici! ca 4i Fn alte situaii de notare! acea dis#uncie Fntre e(actitate 4i ade";r ,C. Noica! %)21-. Anc6ete Fntreprinse Fn rIndul cadrelor didactice au per+is stabilirea unor tipolo.ii a e(a+inatorilor! pornind de la scale bipolare: indul.ent se"er! =luctuant - constant! analitic - sintetic! su.estibil - obiecti" etc. Ase+enea atribute bipolare pot =i clasi=icatorii! dar ele nu au decIt o "aloare descripti";. In e(periena curent;! lucrurile se petrec ast=el FncIt pro=esorul se proiectea8; pe sine - Fn c6ip in"oluntar - drept nor+;! apreciind =or+ula sa de lucru Fn +aterie de e"aluare ca =iind bun; 4i nu+ai 0

con=runtarea cu o e(perien; di=erit;! care s;-% contrarie8e! este susceptibil; de a-i ridica se+ne de Fntrebare. Or! toc+ai o desc6idere 4i l;r.ire a ori8ontului pentru a accede la obiecti"itatea e"alu;rii trebuie culti"at; pentru a e"ita sau corecta DcentrareaE pe sine. 3.>. /e+ni=icaia pentru ele"i a notelor 4colare Nota sau cali=icati"ul sunt etic6ete aplicate unui anu+it randa+ent 4colar ,7. Pa"elcu-! unui r;spuns la o prob; scris; sau practic;! Fn =uncie de +odul Fn care se r;s=rIn.e Fn con4tiina ele"ului! nota sau cali=icati"ul dobInde4te o "aloare de in=or+aie 4i prin aceasta cap;t; o =uncie de re.lare a conduitei! a e=ortului. Psi6o.enetic! interesul =a; de aprecieri 4i note ine de statutul de ele"' or! cu+ se 4tie! intrarea Fn noul DrolE ,de ele"- se =ace de la e(terior spre interior. Dac; pre4colarul interpretea8; doar i+a.inati" 4i e(terior & rolul de ele"! intrarea Fn 4coal; Fl inte.rea8; Fntr-o acti"itate Dserioas;E! centrat; pe Fn";are! care su.erea8; -prin re8ultatele ei - 4i criteriile de apreciere social;. Interesul copilului =a; de statutul de 4colar Fncepe cu atracia pentru uni=or+;! .6io8dan! note etc.! adic; pentru Fnse+nele 4colarit;ii. /e conse+nea8; la Fnceput o disociere Fntre =aptul de a pri+i note 4i "aloarea notelor ca atare! ceea ce se Fncadrea8; Fn tabloul iniial! do+inat de atributele e(terne ale 4colarit;ii ,D. 7rabie! %)*1-. Obser"aii =;cute asupra ele"ilor din clasa I Fnainte de introducerea siste+ului de e"aluare pe ba8; de cali=icati"e ne de8";luie date interesante. Pri+ele note! Fnscrise Fn caietul ele"ului cu creion ro4u! sunt pri+ite cu +are satis=acie! independent de "aloarea lor' acas; el relatea8; cu pl;cere : DAst;8i ne-a dat note ]E. Ele"ii se bucur; la Fnceput de =aptul c; pri+esc note! =;r; a acorda atenie "alorii notei obinute. D...Odat; a+ obser"at - relatea8; o Fn";;toare - cu+ un b;iea4! care 4edea Fn banca FntIi! s-a Fntors spre cole.ul din spate 4i! ar;tIndu-i =oaia pe care a"ea un D2E 4i doi de D1E! se l;uda! spunInd : DEu a+ de#a trei note! tu nu ai decIt dou; ]E! iar cel;lalt! care nu a"ea decIt doi de D%$E! s-a si+it le8at Fn a+orul propriu! Fns; nel;sInd s; se "ad; acest lucru a r;spuns: EDa! 4i +ie o s;-+i dea note 4i Fnc; +ulte! +ulte...E. Nu i-a trecut Fns; prin cap s; r;spund; c; notele sale erau superioareE ,N.5. 7oloNitina! En=ance! %)>>-. Clasa 4i lecia de"in spaiul social de co+paraie. Notele respecti" cali=icati"ele acordate cu a#utorai unor "eri=ic;ri =rontale! Fnsoite de +oti"area lor de c;tre Fn";;tor! a#un. s; l;+ureasc; lucrurile. Ele"ul F4i +;soar;! prin aprecierea dasc;lului! pa4ii pro.reselor sale. Cu ti+pul! co+parIndu-se cu ceilali! 4colarul a#un.e s;-4i esti+e8e tot +ai corect prin nota obinut; re8ultatele +uncii depuse. Procesul acesta F4i are 8i.8a.urile sale. Apare o perioad; Fntre clasele I7-7III - cInd totul se #udec; prin pris+a notelor 4colare: ni"elul de aspiraie al ele"ului se traduce Fn note' dincolo de reu4ita 4colar; se a=l; inteli.ena ast=el FncIt nota de"ine indirect! +;sur; a inteli.enei! cu toate e=ectele ne.ati"e ce deri"; pentru i+a.inea de sine. Ele"ul bun -notea8; 9. Perron ,%)*$- - este con"ins de reu4ita sa! ele"ul slab de e4ecul s;u! =iecare din ce Fn ce +ai +ult pe +;sur; ce se con=ir+; statutul lor 4colar... Ele"ul bun "a =i pro.resi" Fnt;rit Fn con"in.erea sa! iar ele"ul slab "a =i pro.resi" deturnat - +ai ales ca e=ect al =i(it;ii Fn notare - 4i se "a instala Fntr-o de"alori8are din ce Fn ce +ai "iu resi+it; ca =iind de nedep;4it. Conco+itenta - obser"; acela4i autor - nu Fnsea+n; cau8alitate. /e poate discuta 4i in"ers: e=ectul ni"elului autoaprecierii asupra reu4itei 4colare. Bn copil Dbine ec6ipatE sub aspect intelectual abordea8; 4colaritatea cu o +oti"aie care-% instalea8; Fn statutul de ele" bun. Alii abordea8; 4colaritatea de pe po8iii retractile: Dnu Fnele.E! Dnu 4tiuE etc. /tatutul de ele" slab! pro.resi" con=ir+at! Fnt;re4te ast=el aprecierea iniial; ,pa.. )2-. Bn statut ad#udecat tinde s; se reedite8e! s; se con=ir+e ,e=ectul PQ.+alion-. /pre clasele ter+inale se produce o relati"; deta4are de note' ele"ul depune silina la cIte"a +aterii! le.ate de opiunea pro=esional;! Fn ti+p ce la celelalte discipline se situea8; la ni"elul unui pra. acceptabil. Aspiraia de a atin.e prestaia +a(i+; la toate +ateriile de"ine

&

nepopular;. Nota apare ca un indice al st;pInirii cuno4tinelor. Desi.ur! este "orba de tendine statistice. In ansa+blu! .raie e"alu;rii 4i not;rii cuno4tinelor sale! ele"ul ia act de ceea ce =or+ea8; obiectul preuirii! al reco+pensei! respecti" al penali8;rii! desci=rea8; treptat criteriile ce stau la ba8a e"alu;rii 4i not;rii. 9;spun8Ind treptat cerinelor ce se pun Fn =aa sa! 4colarul Fn"a; s; se autoe"alue8e! apro(i+Ind ni"elul posibilit;ilor 4i reali8;rilor proprii! Fntr-o anc6et; =;cut; printre 4colari ,D. 7rabie! %)*1- asupra se+ni=icaiei notelor re8ult; c; acestea repre8int; pentru ei : ,a- o ba8; de predicie! Do .aranie a reu4itei Fn "iitorE ,la ad+itere! Fn pro=esiune-' ,b- o +;sur; a posibilit;ilor proprii! deci indirect o +;sur; a inteli.enei' ,c- o =or+; a reco+pensei 4i a pedepsei ,Dr;splat; a +unciiE! D+i#loc de a=ir+areE! Dprile# de bucurie 4i tristeeE-' ,d- un indiciu pentru do8area e=orturilor ,Ds; Fn"; +ai bine pentru o not; +ai +areE! Dse+nal de alar+; pentru pro+o"areE-. Prin ur+are! din actul de e"aluare 4i notare 4colar;! ele"ul e(tra.e indici de re.lare a acti"it;ii! de autoapreciere! de situare a ni"elului de aspiraie Fn =uncie de cerine 4i posibilit;i. Cercet;rile arat; c; o autonotare corect; contribuie la reu4ita 4colar; a copilului sau tIn;rului. Proble+a este ca Fn acest proces de anticipare a re8ultatelor! precu+ 4i Fn autoaprecierea la lecie! 4colarul s; se situe8e Fn pro(i+itatea ade";rului. In aceast; pri"in; este indicat; participarea clasei la e"aluarea 4i notarea r;spunsurilor la lecie ,I.T. 9adu! %)2>-. Apreciind pe alii! Fn =uncie de criterii e(plicitate de pro=esor! ele"ul 1 a#un.e s; se aprecie8e +ai #ust 4i pe sine. E(periena arat; c; dru+ul spre autoapreciere corect; trece prin e(erciiul e"alu;rii celorlali. Bn ase+enea e(erciiu nu poate =i practicat Fncontinuu' el inte4te doar asi+ilarea! interiori8area criteriilor de notare 4i raportarea la o scal; de re=erin;: aceea o=erit; de pro=esor 4i de colecti". /e pot i+a.ina 4i alte "ariante! de pild;! la probele scrise autonotarea propriei lucr;ri! pus; apoi Fn co+paraie cu aprecierea dat; de pro=esor. Fn le.;tur; cu notarea pot s; apar; Fn 4coal; acte de inec6itate ,e"aluarea co+port; o not; de subiecti"itate- 4i senti+ente de =rustrare corespun8;toare la ele"i. ?rustrarea - pe te+ei real sau aparent -+odi=ic; percepia reciproc;! poate da na4tere la st;ri con=lictuale 4i de tensiune Fntre pro=esor 4i ele". Asist;+ Fn ca8ul acesta la un cerc "icios : pro=esorul percepe de=or+at ele"ul! iar acesta din ur+; receptea8; de=or+at aprecierea dat; de pro=esor! se si+te DpersecutatE ,D. 7rabie! %)*1-. De aici i+portana +oti";rii notelor acordate - cel puin din cInd Fn cInd - precu+ 4i a autoe"alu;rii corecte la ele"i. 3.*. Di"er.enele de notare 4i sursa acestora 3.*.%. Date e(peri+entale: di"er.ene Fn notare /tudiile de doci+olo.ie e(peri+ental; - inau.urate Fnc; de K. Pieron cu opt decenii Fn ur+; scot Fn e"iden; =eno+enul di"er.enei de notare. /e utili8ea8; +etoda e"alu;rii 4i not;rii +ultiple! plecIndu-se de la r;spunsuri orale =i(ate pe band; de +a.neto=on! ca 4i de la lucr;ri scrise +ultiplicate ,la (ero(-. Bnul 4i acela4i lot de r;spunsuri orale! respecti" probe scrise<practice sunt supuse aprecierii 4i not;rii de c;tre acela4i .rup de e(a+inatori. In consecin;! unul 4i acela4i produs 4colar este notat si+ultan de +ai +uli pro=esori! de aici denu+irea de e"aluare +ultipl;. Pe cana"aua acestei +etode sunt brodate apoi "ariante e(peri+entale. E(e+ple: Bn lot de $ e(a+in;ri orale Fnre.istrate pe band; +a.netic; au =ost ascultate de %> pro=esori de liceu 4i notate de =iecare Fn parte. 5edia notelor atribuite pre8int; =luctuaii de la un pro=esor la altul pe Fntinderea de 1 puncte ,5. 9euc6lin-. Doi pro=esori A 4i B e(a+inea8; la istorie 4i .eo.ra=ie! acordul lor apare la *$a din ele"i! 0$a din candidaii ad+i4i de A sunt respin4i de B 4i in"ers ,K. Pieron-. Lucrurile stau la =el cInd se co+par; not;rile aceluia4i pro=esor Fn +o+ente di=erite. E(e+plu: %& pro=esori de istorie sunt in"itai s; note8e pentru a doua oar; %1 lucr;ri "eri=icate de ei cu

un an Fn ur+;: Fn &&a din ca8uri notele au =ost altele =a; de pri+a corectare ,K. Pieron-. Pri+ele studii de doci+olo.ie! scoInd Fn relie= di"er.enele de notare! au atribuit FntI+pl;rii acest =eno+en! tratIndu-le ca erori de notare! Fn sensul dat DeroriiE de c;tre teoria +;surii din =i8ic;. In consecin;! s-a "orbit de o not; Dade";rat;E Fn #urul c;reia oscilea8; notele reale! =luctuaiile =iind aleatoare. /-a pus atunci Fntrebarea asupra nu+;rului necesar de e(a+inatori Fn +;sur; s; duc; la stabili8area notei. Dup; datele obinute de K. Pieron Fn cadrul unei e(periene! nu+;rul +ini+ de e"aluatori era respecti" de *2 pentru literatur;! %) pentru latin;! 2 pentru li+ba en.le8;! %0 pentru +ate+atici! %> pentru =i8ic; 4.a.+.d. /e considera! bineFneles! c; +edia acestor note la =iecare +aterie de Fn";;+Int ar repre8enta "aloarea ade";rat;. ?ire4te o ase+enea Fncercare poate a"ea loc Fntr-un e(peri+ent! dar nu Fn practica 4colar; obi4nuit;. Cercet;rile ulterioare arat; c; "ariaiile de notare au la ba8; surse siste+atice! care pot =i de8";luite! procedInd treptat la reducerea e=ectelor acestora. Pe de alt; parte! Fntrebarea asupra Dnotei ade";rateE este lipsit; de sens! ea ne plasea8; Fn re.i+ de DindecidabilE pentru c; nu se poate ie4i total din cadrul dat ,nota subiecti"; a e"alu;rii-! nu ne pute+ situa Fn deplin; e(terioritate. Operaional! proble+a este de a reduce di"er.enele de notare! de a .;si te6nici care s; =ac; e"aluarea independent; de e(a+inatori! ceea ce Fnsea+n; a a=la +etode care s; sporeasc; si+itor acordul dintre pro=esori. A =ace ca notarea s; de"in; independent; de > e(a+inator ec6i"alea8; cu asi.urarea obiecti"it;tii. ?ire4te aceasta este o li+it; spre care tinde+ =;r; s; de"in; practic deplin tan.ibil;. Nu pute+ ie4i din relati"' un nucleu de con"enie r;+Ine pre8ent Fntotdeauna. 3. *. . 5etode de reducere a di"er.enelor Fn notare Pentru a satis=ace cIt +ai +ult cerinele de obiecti"itate se propun ca te6nici : - introducerea de bare+e de notare' - ar+oni8area pe ba8; de indici statistici a sc;rilor indi"iduale de notare' - testul doci+olo.ic. /e "ede c; accentul se pune de acu+ pe notare ca e(presie e(tern; a actului de e"aluare. 3.*. .%. Bare+ul este o .ril; de e"aluare 4i notare unitar;! care desco+pune te+a Fn subteine 4i pre"ede un anu+it puncta# - prin consensul pro=esorilor - pentru aceste subte+e. Puncta#ul se Fnsu+ea8; Fn =inal 4i se ec6i"alea8; Fn note 4colare obi4nuite. Esenial este aici unitatea de concepie 4i de procedur; Fn actul de e"aluare.-E(e+plu ,dup; 7. Coia-: Pentru a "eri=ica .radul de st;pInire a unor ter+eni de teorie literar; - Fn clasa a 3-a pro=esorul ale.e cIte"a noiuni de ba8;: .en epic! .en liric! ro+antis+! +eta=or;! pastel! +editaie! +it. Asupra acestora insist; la lecii ser"indu-se de dicionare 4i de +anual! apoi alc;tuie4te proba de "eri=icare =or+at; din 1 subte+e! =i(Ind ur+;toarele puncta#e : l" De=inii * ter+eni literari...........................................L............................................................................... *p. T 9ecunoa4tei =i.urile de stil din "ersurile DB;trIne Olt] - cu bu8a ars; < Fi s;rut;+ unda c;runt;E..... &p. 0E Dai e(e+ple de epitete 4i co+paraii FntIlnite Fn operele literare studiate ,& e(e+ple-............................ &p. &E Indicai specii literare ce aparin .enului epic 4i liric ,cIte trei e(e+ple-................................................ >p. 1E Enu+erai etapele +ai i+portante Fn de8"oltarea literaturii ro+Ine 4i dai e(e+ple de scriitori care se includ Fn aceste etape............................................................................................................................................ )p. Ti+p de lucru 01 +inute

>

0$p. In practic;! e(ist; 4i lucr;ri de tipul co+po8itei ,eseuri-! care co+port; o tratare +ai personal; Fn =uncie de +odul Fn care te+a este perceput; de ele"' ase+enea lucr;ri nu se pretea8; la o e"aluare 4i notare nu+eric; pe ba8a unui bare+. /e poate stabili 4i Fn acest ca8 o .ril; de apreciere co+un;! dar actul de e"aluare nu +ai pre8int; stabilitate Fn notare! respecti" acordul pro=esorilor Fn ceea ce pri"e4te puncta#ul atribuit - decIt Fntr-o +;sur; +ai +ic;. Aditi"itatea criteriilor de apreciere este Fnc;lcat;! =iind "orba de o apreciere .lobal;. E(e+plu ,dup; D. 5uster! %)*$-: Pentru satis=acerea sarcinilor de coninut se atribuie pIn; la > puncte! ad;u.Indu-se pIn; la un punct pentru +odul de siste+ati8are ,plan clar! des=;4urarea lo.ic; 4i cursi";-. 9e=eritor la Fnsu4irile de =or+;! pentru stilul lucr;rii se acord; pIn; la %-%!1 puncte! iar pentru aspectul de pre8entare .ra=ic; ,+aterial;- se acord; pIn; la %< puncte. /e re8er"; un punct pentru ele+entul de ori.inalitate! DsensibilitateE! pentru i+presia de per=ecie. Aceste nor+e se Fncadrea8; Fn siste+ul de notare de la l la %$. In ca8ul aplic;rii de bare+e - indicate la scar; indi"idual; 4i de .rup restrIns de pro=esori -procedura opti+; co+port; o des=;4urare Fn trei ti+pi: Fn pri+a etap; se =ace o e"aluare 4i notare indi"idual; a unui nu+;r de r;spunsuri<lucr;ri scrise sau produse practice! Fn =a8a a doua se trece la elaborarea - pe ba8a discuiei colecti"e - a unui bare+! adic; a unei .rile co+une de e"aluare! care s; desco+pun; te+a Fn subte+e 4i s; stabileasc; puncta#e di=ereniate pe subte+e 4i alte aspecte rele"ante ,stil! ele+ent de creati"itate etc.-. Odat; bare+ul stabilit! se =ace cu titlu de e(erciiu e"aluarea 4i notarea cItor"a probe! co+parInduse =iecare produs! respecti" not; Fn parte. In cea de-a treia eiap;! pe ba8a .rilei de notare Fntoc+ite Fn co+un! se procedea8; la aprecierea Fn +od indi"idual a Fntre.ului lot de DproduciiE 4colare. CInd se propune un bare+ e(tern! acesta trebuie trecut! de ase+enea! prin discuie colecti";! de"enind operant dup; Fnsu4irea sau Dinteriori8areaE sa de c;tre e(a+inatori ,Bonniel! Ca"erni 4i Noi8et! %)* -. 9educerea di"er.enelor Fn notare * Fn cadrul procedurii a+intite! este atestat; e(peri+ental prin calcularea unui coe=icient de concordan; ,indicele O propus de Pendall-.% 3.*. . . Ar+oni8area sc;rilor de notare. La ni"elul unui colecti" didactic +ai nu+eros se poate =ace $ anali8; 4i o reducere a di"er.enelor de notare pe ba8a unor indicatori statistici. LuInd drept cadru o e(perien; de e"aluare 4i notare +ultipl;! di"er.enele dintre not;rile e(a+inatorilor "or apare pe ansa+blu prin trei aspecte: ,a- =or+a curbelor de distribuie a notelor' ,b# +odul de centrare! adic; 8ona de +a(i+; densitate 4i ,c- a+plitudinea sau Fntinderea sc;rii utili8ate. Pe ori8ontal; "or =i +arcate Fntr-un .ra=ic ,=i.ura % .3.- notele de la l la %$! iar pe "ertical; =rec"ena notelor acordate Fn cadrul e(perienei. /e Fntoc+e4te cIte o curb; pentru =iecare e(a+inator! redInd +odul Fn care se distribuie notele acordate ele"ilor din .rupul cuprins Fn e(perien;. ?or+a curbei cu asi+etrie c;tre notele +ari ,curba C- sau spre notele +ici ,curba A-! ne "a indica indul.ena! respecti" se"eritatea not;rii! Fn raport cu o distribuie ec6ilibrat;! si+etric;! +arcat; prin B. Pute+ FntIlni 4i curbe bi+odale! cu dou;L"Ir=uri ,A-! care ridic; se+ne de Fntrebare asupra clasei sau a not;rii. Ni"elul la care se plasea8; +edia notelor - ceea ce corespunde densit;ii +a(i+e - ne indic; centrarea distribuiei. In s=Ir4it! se "a "edea c; unii pro=esori dau note nu+ai Fntre > 4i %$ ,curba C-! Fn ti+p ce alii =olosesc Fntrea.a scar; de notare. l T ?i.ura L3. Pornind de la aceast; Dasa+blare statistic;E! se poate pune proble+a ar+oni8;rii sc;rilor de notare indi"iduale! apropiind pIn; la suprapunere indicatorii lor statistici.

3.*. .0. Testul doci+olo.ic. Fn +od obi4nuit! un test de cuno4tine este =or+at dintr-un .rupa# de Fntreb;ri sau te+e - nu+ite Fn li+ba# te6nic ite+i - care acoper; o te+;! un capitol ori o parte +ai Fntins; din pro.ra+; 4i asi.ur; condiiile unei not;ri +ai obiecti"e! independente de e"aluator. ?iind! Fn esen;! o te6nic; de "eri=icare =rontal; - ca 4i probele scrise - testul doci+olo.ic nu ine de +i#loacele curente de "eri=icare a cuno4tinelor. El este indicat - Fn actuala or.ani8are a +uncii la clas; - pentru "eri=ic;ri cu caracter periodic su=icient de spaiate Fn ti+p! apoi la Fnc6eierea unor capitole! la e(a+ene! Fn condiiile unui de=icit de ti+p ,de pild;! la Fn";;+Intul seral-! etc. ?urni8Ind o in=or+aie asupra Fntre.ii clase! respecti" a .radului de Fnsu4ire a unui capitol! testul doci+olo.ic e"idenia8; - ca 4i lucr;rile scrise lacune sau .re4eli caracteristice Fn =uncie de care se tra. apoi conclu8ii pri"ind procesul pred;rii Fn continuare! Fn principiu! ceea ce Fn +o+entul proiect;rii aciunii instructi"educati"e apar ca obiecti"e! ur+ea8; s; se .;seasc; la Fnc6eierea aciunii ca re8ultate. Testul doci+olo.ic - ca orice +i#loc de "eri=icare - are +enirea s; ateste obinerea acestor re8ultate. Fn consecin;! el "a =i proiectat ast=el FncIt s; acopere obiecti"ele pre=i.urate. 9e8u+;+ ! testul de cuno4tine : U .rupa# de Fntreb;ri sau te+e - nu+ite ite+i - care s; r;spund; unui set de sarcini intelectuale 4i practice' U reune4te te+e ,ite+i-! care s; de8";luie ce 4tie ele"ul ca in=or+aie 4i ce 4tie s; =ac;! deci priceperi! deprinderi! operaii' % Pentru detalii! "e8i I. 9adu 4i colaboratorii: 5etodolo.ie psi6olo.ic; 4i anali8a datelor! Clu# -Napoca! Editura /incron! %))0 2 U pre"ede un bare+ de notare! care d; o not; +ai obiecti"; e"alu;rii! adic; reduce di"er.enele de notare. De4i ia =or+a unei probe scrise sau practice! testul doci+olo.ic este +ai +ult decIt acestea' el este or.ani8at pe un spectru de sarcini intelectuale<practice 4i pre"ede un puncta# pe subte+e. E(ist; teste iniiale! pre";8ute la Fnceput de capitol! de se+estru sau de an 4colar pentru a de=ini +o+entul de start Fntr-un proces de instruire. /unt apoi teste de pro.res! inserate pe parcurs Fn raport cu obiecti"ele Fnscrise Fn pro.ra+e! obiecti"e e(pri+ate adesea Fn ter+eni de coninut. In s=Ir4it! se "orbe4te de teste =inale! de sinte8;! plasate la Fnc6eierea se+estrului sau anului 4colar. Construcia testului. /e pre"ede o +are "arietate de sarcini! respecti" de ite+i! din care se poate co+pune un test. Dintre acestea +enion;+! Fn continuare! cIte"a tipuri +ai =rec"ente. ,a- Te+e de si+pl; atestare a st;pInirii unei in=or+aii ,din +e+orie-! cu+ ar =i enunul unei de=iniii! re.uli! teore+e sau redarea unei descrieri! a unei clasi=ic;ri etc. Aceast; DrestituireE de in=onnaie poate lua =or+e di=erite: ite+i de =or+ulare co+plet; ,a unei de=iniii! clasi=ic;ri-' ite+i de co+pletare de spaii .oale Fn propo8iii! de adnotare a unui desen! de Fntre.ire a ele+entelor unei 6;ri - contur ,desen lacunar-' ite+i cu r;spunsuri la ale.ere ,ite+i binari sau cu ale.ere +ultipl;-' ite+i de potri"ire sau de asociere! Fn care unui set de enunuri - sarcin; Fi corespunde o list; de[ r;spunsuri dispuse Fn +od aleator! cerIndu-se preci8area corespondenelor' ite+i de .rupare<clasi=icare ce pot lua =or+; tabelar; ,cu co+pletare de rubrici- sau si+ple .rupa#e de ele+ente ,de e(e+plu la botanic;-. Tabelul L3. Clasa 9;d;cini Tulpina ?run8e ?loarea Dicotiledonate Cu =ascicolele liberoDC inui le+noase a4e8ate concentric

5onocotiled on ?asciculate Cu =ascicolele ae

pe inui

,b- Te+e de aplicare a in=or+aiei Fn sarcini de recunoa4tere 4i clasi=icare pe un +aterial inedit: #udec;i asupra apartenenei la o clas;<.rupare 4i +oti"area de ri.oare! ite+i de .rupare < clasi=icare Fn situaii noi luInd =or+; tabelar; sau .ra=ic; ,e(e+plul de +ai sus -. ,c- Te+e de an.a#are a e=ortului de .Indire! de re8ol"are de proble+e: pot lua =or+a interpret;rii unui te(t! a co+ent;rii acestuia! apoi de8";luirea 4i anali8a unei relaii cau8;e=ect! care poate +er.e pIn; la preci8area dependenei =uncionale ,Fn e(presie .ra=ic;-! de ase+enea reunirea unui .rupa# de e"eni+ente<=apte sub aceea4i te8;! re.ularitate! principiu etc. Bn loc i+portant Fl ocup; re8ol"area de proble+e la +ate+atic;! =i8ic;! c6i+ie etc.! care cunosc o lar.; .radaie de di=icultate. Pot =i asi+ilate re8ol";rii de proble+e 4i te+e de anali8; literar;! .ra+atical;! de recunoa4tere a unei plante Fnc; nestudiate etc. ,d- In s=Ir4it +erit; a =i +enionate te+ele de inte.rare sau stabilire de corelaii Fn cadrul unui capitol ,Dasociaii localeE- ori Fntre capitole di=erite! apropiate sau distanate Fn ti+p ,Dasociaii siste+iceE 4i Dasociaii intersiste+iceE-. Fn +od corespun8;tor 4i puncta#ul sau aprecierile "or =i di=erite Fn =uncie de sarcinile de si+pl; reproducere ,in=or+are- sau sarcini de raiona+ent! de "alori=icare a cuno4tinelor Fntrun conte(t apropiat de cel de la lecii sau Fn condiii net deosebite! Fntreb;rile trebuie s; =ie discri+inati"e! adic; s; separe destul de net pe cei buni 4i pe cei slabi! s; distin.; net .rupele e(tre+e. Enu+erarea =;cut; nu epui8ea8; nici pe departe Fntrea.a .a+; de sarcini<ite+i! care pot =i incluse Fntr-un test doci+olo.ic. ) Fntoc+irea unei probe de cuno4tine ia ca reper orientati" cerinele pro.ra+ei analitice. Obiecti"ele operaionale se stabilesc! de re.ul;! Fn ter+eni de coninut! nu+ai c; .radul de detaliere al te+elor Fn pro.ra+; este insu=icient. /pre e(e+plu! noiunea de lo.arit+! indicat; Fn pro.ra+;! nu speci=ic; Fnc; e"antaiul ac6i8iiilor ce trebuie st;pInite Fn =inal de ele" ,de=iniii! propriet;i! aplicaii etc.-. Acestea se stabilesc pe ba8; de e(perien;! deci pe ba8a unui +aterial practic! ceea ce =ace s; di=ere "olu+ul de sarcini 4i "arietatea lor de la un pro=esor la altul! de la o clas; la alta ,Fn =uncie de co+po8iia ei-! de4i se cere! Fn principiu! s; se asi.ure acoperirea do+eniului circu+scris Fn obiecti"ele pred;rii te+ei ,capitol! curs etc.-. E"ident! acest "olu+ de sarcini nu poate =i decIt un e4antion din ansa+blul de in=or+aii 4i deprinderi pre";8ute prin obiecti"ele operaionale. Proble+a de =ond este aici aceea a stabilirii unui coninut repre8entati". Ite+i cu ale.ere +ultipl;. O +are r;spIndire au c;p;tat testele cu r;spuns la ale.ere! care se pretea8; la e(a+inare asistat; de ordinator. /e pre"ede Fn acest ca8 4i un +od de penali8are pentru 4ansa de a .6ici r;spunsul corect prin si+pla FntI+plare. 9;spunsurile .re4ite o=erite spre ale.ere trebuie c;utate Fn colecia de .re4eli tipice =;cute Fn +od curent de ele"i! deci .re4eli plau8ibile. CInd se o=er;! de pild;! la o Fntrebare trei alternati"e pentru ale.ere! 4ansa de a ni+eri r;spunsul e(act pe ba8; de 6a8ard este de %<0. Dac; not;+ cu N nu+;rul de alternati"e! care este de re.ul; Fntre 4i 1! 4ansa este dat; de raportul l<N. Cu+ un test conine +ai +ulte Fntreb;ri cu ase+enea ale.eri din N alternati"e la =iecare Fntrebare! 4ansa de a ni+eri din FntI+plare r;spunsul corect scade "erti.inos! dup; cu+ iese din calculul probabilit;ilor pe ba8a distribuiei bino+iale a lui Bernoulli. Fn tabelul .3. se dau - dup; C. 5ac 4i 7. 5ure4an ,%)*&- - probabilit;ile de a ni+eri din FntI+plare %-%$ r;spunsuri corecte! pentru N S 4i N S 1 . 5enion;+ c; notarea se =ace dup; =or+ula 9 r )

N- % Fn care: 9 e( repre8int; totalul r;spunsurilor e(acte! 9 .r S r;spunsurile .re4ite! N S nu+;rul r;spunsurilor dintre care se =ace selecia n S nota. /e obser"; c; Fn ca8ul unui .rup de %$ Fntreb;ri pentru N S 1 notarea se poate =ace pur 4i si+plu prin nu+;rul de r;spunsuri corecte! abaterea =a; de nota obinut; cu =or+ula de +ai sus =iind de circa l punct Fn do+eniul notelor +ici. Pentru N S ! probabilitatea +a(i+; este atins; la 1 r;spunsuri corecte 4i Fn acest ca8 este obli.atorie =olosirea =or+ulei +enionate. Not;+ c;! Fntr-un sens +ai ri.uros! adic; Fn sens psi6o+etric! testului i se asocia8; un etalon ! care este un bare+ nu+eric! o scal; cu repere nu+erice! stabilit; prin e(a+inarea cu aceea4i prob; 4i Fn acelea4i condiii a unei colecti"it;i +ai lar.i! nu+it; colecti"itate de re=erin;. Din e(a+inarea acestei colecti"it;i se e(tra.e scala de raportare. E"aluarea! respecti" notarea! se =ace prin situarea =iec;rei lucr;ri indi"iduale Fn cadrul de clasi=icare o=erit de scala de repere ,"alori- nu+erice stabilit; asupra colecti"it;ii de re=erin;. Ase+enea probe standardi8ate! Fnsoite de un etalon le nu+i+ probe nor+ali8ate 4i sunt +ai puin r;spIndite Fn practica 4colar;. Testele doci+olo.ice curente repre8int;! Fntr-un =el! probe standardi8ate sub aspectul coninutului 4i al +odului de aplicare 4i notare! dar ele nu cuprind 4i ele+entul etalon;rii . Tabelul .3. %$ Fntreb;ri cu selecia unui r;spuns %$ Fntreb;ri cu selecia unui din 1 r;spuns din a de a de probabilitate de a probabilitate de a 9e( n 9e( n ni+eri din ni+eri din FntI+plare FntI+plare $ - !1$ U %$!*& $ -%$ $!$% % -%! 1 >!2& % -2 $!)2 Prin etalonare se Fnele.e operaia de aplicare a unei probe la un .rup de re=erin; 4i e(tra.erea unei scale de raportare! stabilirea de nor+e ,bare+ nu+eric-. 0$ $!$$ 0$! $ -> &!0) 0 %! 1 $!%0 0 -& %%!* & !1$ 2!2% & $!1% 1 0!*1 !>& 1 $ &!>% > 1!$$ $!11 > $!1% * >! 1 $!$2 * & %%!* 2 *!1$ $!$% 2 > &!0) ) 2!*1 $!$$ ) 2 $!)2 %$ %$!$$ $!$$ %$ %$ $!$% Dup; C. Niac 4i 7. 5ure4an ,%)*&In Fnc6eiere! trebuie spus c; testul doci+olo.ic repre8int; un +i#loc de "eri=icare 4i e"aluare al;turi de altele 4i c;! pe lIn.; calit;ile +enionate! pre8int; unele de8a"anta#e! printre care +enion;+ =aptul c; ele surprind o cunoa4tere =ra.+entar; 4i capacit;i li+itate de elaborare! de raiona+ent 4i e(pri+are. 3.2. Contro"erse: Dpeda.o.ia curbei lui CaussE - Dpeda.o.ia curbei Fn ME /; relu;+ discuia asupra sec"enei de Fn";are! pre8entat; Fn capitolul II. Fn =i.ura .3. ,dup; M.B. Carrol! %)>0- este sc6e+ati8at; o sec"en; de Fn";are! tipic; pentru un ele" a=lat Fn de=icit de ti+p .raie supraFnc;rc;rii sau care este Dsub+oti"atE pentru Fn";are! ceea ce constituie situaia cea +ai =rec"ent FntIlnit; Fn practic;.

0$

g ti+pul & g necesar ti+pul e=ecti" gc

bY O c-

r punct de pornire ,sarcin;sub+oti"are < de=icit de ti+p criteriu ,reali8area obiecti"elor?i.ura .3. /e consider; deci o te+; ca punct de pornire' este sarcina concret; de a Fn";a o lecie! de a recapitula un capitol etc. /arcina se aprecia8; a =i Fndeplinit; cInd cel ce Fn"a; atin.e criteriul ata4at unui capitol sau unei te+e! adic; atunci cInd sunt atinse obiecti"ele pre";8ute: Fn";area unei poe8ii! Fnsu4irea unui +aterial 4.a.+.d. Pri"ind lucrurile din e(terior! c6estiunea se reduce la o in"estiie de ti+p ,S ti+pul necesar-. M.B. Carrol ,%)>0- consider; aceast; +;ri+e t - care este "ariabil; de la un ele" la altul - o +;sur; a aptitudinii de Fn";are. Proble+a este de a asi.ura ele"ului ti+pul necesar - pentru rit+ul s;u de asi+ilare - ast=el FncIt s; atin.; criteriul. Ele"ul sub+oti"at "a in"esti practic un ti+p +ai +ic decIt cel necesar' el nu "a e.ala ast=el standardul de=init prin criteriu! care se cere a =i pre8entat Fn ter+eni preci4i. E"ident! inter"ine Fn discuia de +ai sus 4i ti+pul disponibil! care nu se poate DdilataE oricIt! Fn condiiile supraFnc;rc;rii! sau a or.ani8;rii incorecte a +uncii indi"iduale! ele"ul "a =i +ereu Fn cri8; de ti+p 4i "a trebui s; procede8e selecti": Fn sarcinile de Fn";are pentru care este +oti"at "a in"esti ti+pul necesar! iar Fn celelalte sarcini "a utili8a ti+pi +ai +ici 4i bineFneles criteriul nu "a =i atins. Bn =actor i+portant este bineFneles calitatea pred;rii! care "a scurta sau prelun.i ti+pul necesar pentru Fn";are. /e ad+ite c; Fntr-o populaie neselecionat; aptitudinile sau capacit;ile pre8int; o distribuie nor+al;! redat; .ra=ic de curba lui Causs. Dac; lu;+ coe=icientul de inteli.en; ,CI- ca o e(presie condensat; a acestor capacit;i "o+ a"ea curba de distribuie din =i.ura 0.3. 0% - o a -1o CI ?i.ura 0.3. /e re+arc; i+ediat aspectul de curb; Fn =or+; de clopot cu densitatea +a(i+; a =rec"enei Fn 8ona +edian; ,Fn #unii +ediei +- 4i cu densit;i +ini+e la e(tre+it;i. Pe abscis; s-a notat CI! iar pe ordonat; =rec"enele pe care le pre8int; ni"elele CI Fntr-o colecti"itate neselecionat;. /unt de reinut pe abscis; cIte"a repere: +ai FntIi +edia , + - 4i indicele de dispersie! adic; de F+pr;4tiere Fn #urul +ediei notat cu $. Fn =i.ura 0.3. sunt +arcate dou; ase+enea repere de dispersie Fn raport cu +edia 4i anu+e: b a! respecti" d a. /upra=aa 6a4urat; ne spune c; )1a din ele+entele distribuiei sunt cuprinse Fntre aceste repere. Intre d !12 o 4i - !12 a Fn raport cu +edia se a=l; ))a din re8ultate. /e poate spune c; Fntre e(tre+e! distana este de apro(i+ati" 1 f1. /e esti+ea8; ast=el c; ti+pul necesar de asi+ilare! Fn =uncie de CI este apro(i+ati" de 1 ori +ai +are la e(tre+a ne.ati";! =a; de e(tre+a po8iti";. Bn ele" =oarte slab ar a"ea ne"oie ast=el de un ti+p de Fn";are - pentru atin.erea criteriului - de 1 ori +ai +are decIt un ele" =oarte bun din aceea4i colecti"itate. BineFneles! esti+;rile sunt cu totul apro(i+ati"e. /-a studiat paralelis+ul dintre reu4ita 4colar; Fn condiiile Fn";;+Intului colecti" ,pe clase 4i 0%

pe lecii- 4i ceea ce se nu+e4te inteli.en; ,e(pri+at; Fn CI-! .;sindu-se un indice de corelaie de apro(i+ati" $!11 ,+a(i+u+ putInd =i %!$$' Neisser h colab %))>-. P;tratul acestuia ,$!11 ( $!11-! transcris Fn procente! deci apro(i+ati" 0$a ar repre8enta partea din reu4ita 4colar; e(plicabil; prin inteli.en;. 9estul de *$a ar re"eni =actorului +oti"aional! +etodei de predare! condiiilor de +ediu etc. /e esti+ea8; ,E. ?aure- c; proble+a +oti"aiei ar =i! Fn pre8ent! responsabil; de Dcri8aE 4colii. Oricu+! Fn spatele reu4itei 4colare se a=l; un cu+ul de =actori. /e esti+ea8; de c;tre repre8entanii strate.iei DFn";;rii deplineE ,Bloo+ 4.a.- c; 2$a din ele"ii unei colecti"it;i 4colare sunt capabili s;-4i Fnsu4easc; +ateria din pro.ra+e! dac; li se asi.ur; ti+pul necesar Fnsu4irii te+elor! precu+ 4i o asisten; peda.o.ic; di=ereniat;! Fn";;+Intul pe clase 4i lecii! a"Ind o e"oluie =rontal;! nu reu4e4te s; di=erenie8e e=ecti" instruirea' se acord; practic acela4i ti+p! Fn cadrul procesului de instruire! pentru toi ele"ii. Or! acesta ar trebui co+pletat cu un Fn";;+Int di=ereniat. Proble+a este dac; di=erenele indi"iduale .;site Fn start 4i re=lectate Fn distribuia .aussian; a aptitudinilor! ur+ea8; a =i re.;site 4i Fn =inal. Distribuia .aussian; trebuie proiectat; ca nor+; doci+olo.ic; ` Dup; cu+ se 4tie! Fn peda.o.ia practic; ,D. 5uster! %)*0-! o e"aluare se consider; corect; dac; distribuia notelor acordate se Fnscrie apro(i+ati" Fn +odelul .aussian ,=i.uraA3.-. % 0&1>* ) %$ note ?i.ura &.3. Distribuia re8ultatelor 4colare ,nor+; doci+olo.ic;0 Con=or+ acestui +odel +a#oritatea notelor ,cea >$a- ur+ea8; s; se .rupe8e Fntre 1 4i 2! unde curba pre8int; punctele de in=le(iune. In a=ara celor dou; repere! procentele sunt respecti" +ai +ici ,cea $a-. Proble+a care re8ult; este aceea de a Fnlocui e"aluarea nor+ati"; cu e"aluarea =or+ati";! Fn e"aluarea nor+ati"; ele"ul este #udecat prin raportarea la colecti"itatea 4colar;! +ai concret la standardele .rupulu'-clas; - ceea ce reproduce neFncetat distribuia .aussian; - Fn ti+p ce e"aluarea =or+ati"; i+pune raportarea la te+ele<obiecti"ele Fnscrise Fn pro.ra+e. Notarea 4colar; ar trebui s; rele"e - Fn cadrul e"alu;rii =or+ati"e - doar distanele la care se situea8;! =iecare ele" =a; de criteriu sau obiecti"ele instruirii. In =uncie de aceste distane ur+ea8; s; se or.ani8e8e Fn continuare un Fn";;+Int di=ereniat: pro.ra+e de recuperare sau de re+ediere pentru cei care nu au atins criteriul 4i pro.ra+e de F+bo.;ire a cuno4tinelor pentru ele"ii buni care au satis=;cut indicii de control! ceea ce parial se 4i =ace Fn practic; ,Le=rancois! $$$-. /e pledea8; pentru o didactic; eclectic;! Fn care s; =ie "alori=icate toate cuceririle te6nolo.iei peda.o.ice +oderne: =i4e de corectare cu reluarea unor p;ri Fn pa4i +ici! e(erciii di=ereniate .radate! +ateriale pro.ra+ate! instruirea pe .rupe de ni"el! +unc; indi"idual; asistat; de calculator! Fn";area pe .rupe sub Fndru+area pro=esorului sau a ele"ilor =oarte buni 4.a. BineFneles! pentru toate acestea ur+ea8; s; se asi.ure +aterial distributi"! =i4e de lucru etc.! contIndu-se 4i pe spri#inul =a+iliei. /e scontea8; - ca e=ect al i+ple+ent;rii acestei palete lar.i de +etode - o anu+it; Fnclinare a curbei de distribuie a re8ultatelor 4colare spre e(tre+a po8iti"; a sc;rii de notare! apropiinduse la li+it; de o distribuie Fn =or+; de M. 1>* ?i.ura 1.3. %$ /e sc6iea8; ast=el contro"ersa Fntre Dpeda.o.ia curbei Fn ME ,=i.ura 1.3.- ca replic; la Dpeda.o.ia curbei lui CaussE ,c=. Lands6eere! %)*1! C. BFr8ea! %)2 -. Disputa r;+Ine desc6is;. La noi! teoria DFn";;rii deplineE nu a cI4ti.at prea +ult; popularitate. In +anualele occidentale DFn";area deplin;E ,+asterQ learn+.- continu; s; =ie luat; Fn considerare ca +etod; e=icace de instrucie indi"iduali8at; ,Le=rancois! $$$-. De =apt insuccesul 4colar nu poate =i practic eli+inat: %1- $a din 4colari continu; s; se +enin; Fn statutul de ele"i slabi. Totu4i! un procent din ele"ii situai Fn banda +edian; tind s; e"olue8e! Fnscriindu-se Fn

cate.oria celor buni. Aspiraia c;tre o curb; Fn =or+; de M a re8ultatelor 4colare r;+Ine o int; +ai +ult sau +ai puin Fndep;rtat;. Biblio.ra=ie Ausubel! D.! 9obinson! ?. ,%)2%-! Fn";area Fn 4coal;. O introducere Fn psi6olo.ia peda.o.ic;! Editura Didactic; 4i Peda.o.ic;! Bucure4ti BIr8ea ! C. ,%)2 -! La peda.o.ie du succes' Presses Bni"ersitaires de ?rance! Paris Bonniol! M.! Ca"erni! M.! Noiset! C. ,%)* -! Pour un apprentissa.e de lL e"aluation des tac6es scolaires' Fn !! Ca6iers de PsQc6olo.ieE! %Bloo+! B. ,%)20-! Indi"idual di==erences in learners and in learnin.! Fn DIn=or+are te+atic;E! *! Biblioteca Central; Peda.o.ic;! Bucure4ti 00 Bloo+! B. ,%)20-! NeX "ieXs o= t6e learners: I+plications =or instruction and curriculurn! Fn DIn=or+are te+atic;E! *! Biblioteca Central; Peda.o.ic;! Bucure4ti Carrol! M.B. ,%)20-! A +odel o= sc6ool learnin.! Fn DIn=or+are te+atic;E! *! Biblioteca Central; Peda.o.ic;! Bucure4ti Ionescu! 5. ,%)* -! Clasic 4i +odern Fn or.ani8area leciei! Editura Dacia! Clu#-Napoca De Lands6eere! C. ,%)*1-! E"aluarea continu; a ele"ilor 4i e(a+enele! Editura Didactic; 4i Peda.o.ic;! Bucure4ti Le=rancois! 9.C. , $$$-! PsQc6olo.Q o=Teac6in.! %$ t6 edition! OadsXort6 Bel+ont! C.A. 5uster! D. ,%)*0-! Nor+a doci+olo.ic;! Fn D?unda+enta Peda.o.iaeE! II! Editura Didactic; 4i Peda.o.ic;! Bucure4ti 5uster! D. ,%)*$-! 7eri=icarea pro.resului 4colar prin teste doci+olo.ice! Editura Didactic; 4i Peda.o.ic;! Bucure4ti Neisser! B. h colab. ,%))>-! Intelli.ence: PnoXns and BnNnoXns! Fn DA+erican PsQc6olo.istE! 1%! pa.. **-%$% Niac! C.! 5ure4an! 7. ,%)*&-! 7eri=icarea cuno4tinelor prin teste obiecti"e! /i+po8ionul 4tiini=ic! Craio"a. Noica! C. ,%)21-! E(actitate 4i ade";r! Fn DCartea inter=erenelorE! Editura Atiini=ic; 4i Enciclopedic;! Bucure4ti Noi8et! C.! Ca"erni! M. ,%)*2-! PsQc6olo.ie de lL e"aluation scolaire! Presses Bni"ersitaires de ?rance! Paris Pa"elcu !7. ,%)>2-! Principii de doci+olo.ie! Editura Didactic; 4i Peda.o.ic;! Bucure4ti Perron! 9. ,%)*$-! A+ourpropre et +odestie! Fn DEn=anceE! 0-1 9adu! I. ,%)*&-! Psi6olo.ie 4colar;! Editura Atiini=ic;! Bucure4ti 9adu! I. ,%)2*-! O Dradio.ra=ieE a e"alu;rii 4i not;rii 4colare! Fn D9e"ista de peda.o.ieE! nr. 1 9adu! I.T. ,%)2>-! E"aluarea re8ultatelor 4colare! Fn D/inte8e pe te+e de didactic; +odern;E! Cule.ere DTribuna AcoliiE! Bucure4ti 9osent6al! 9.! Macobson! L. ,%)>2-! PQ.+alion in t6e classroorn : teac6erLs e(pectations and pupilsL intellectual de"elop+ent! NeX RorN: Koit! 9ine6art and Oinston 9o4ea! Al. ,%)2%-! Creati"itatea .eneral; 4i speci=ic;! Editura Acade+iei 9./.9.! Bucure4ti /pandel! 7. ,%))*-! 9e=lections on port=olios! Fn DKandbooN o= Acade+ic Ac6ie"e+entE! P6Qe! C. ,ed-! Acade+ic Press! /In Die.o /toica! A. ,coord-. ,%))2-! E"aluarea Fn Fn";;+Intul pri+ar. Descriptori de per=or+an;! Docu+ent al 5EN! /NEE /Ninner! B.?. ,%)*%-! 9e"oluia 4tiini=ic; a Fn";;+Intului! Editura Didactic; 4i Peda.o.ic;! Bucure4ti 7rabie! D. ,%)*1-! Atitudinea ele"ului =a; de aprecierea 4colar;! Editura Didactic; 4i Peda.o.ic;! Bucure4ti 0& /B55A9R

00

At present! X6en +ore and +ore i+portant de"elop+ents are encountered in t6e sQste+ o= t6e sciences o= education and in t6e re=or+ o= t6is =ield! one =eels e"en stron.er t6e need o= a prospecti"e peda.o.Q<didactics. 5odern didactics 6as .one +uc6 beQond t6e le"el o= si+ple state+ents! so+eti+es corrections! X6ic6 Xas tQpical until noX and stri"es to open neX "istas! +odalities and i+pro"e+ent strate.ies to be applied in t6e instructional and educaional practice. T6e intention o= o==erin. support to t6e practitioners is! in =act! t6e ai+ o= t6e aut6ors o= t6e present booN! X6ic6 is a re"ised edition o= t6e one entitled D5odern DidacticsE! publis6ed in %))1!bQ a .roup coodinated bQ pro=. Dr. 5iron Ionescu and pro=. Dr. Ioan 9adu at t6e Dacia Publis6in. Kouse =ro+ Clu#-Napoca. T6e Xriters o==er Qou a booN 5l o= Vuestions and illustrati"e instances! co++ents and interpretations o= educaional situations inspired bQ t6eir oXn teac6in. e(perience as Xell as bQ t6e readin.s =ro+ nati"e and =orei.n sources in t6e =ield.T6eQ 6ope t6e readin. Xill be acti"e! intensi"e and re=lecti"e! criticai t6inNin. and interpretation bein. sti+ulated bQ c6arts! dia.ra+s! tables and =i.ures X6ic6 6elp in t6e decodin. and understandin. o= t6e te(t. T6e booN is or.ani8ed in c6apters dealin. Xit6 t6e +ain aspects and concerns o= .eneral didactics and teac6in.: learnin. and teac6in. ,c6apterll-! t6e principles o= t6e =or+er ,c6apter III-! t6e ob#ecti"es o= education ,c6apter I7-! t6e curriculu+ ,c6apter 7-! teac6in. and learnin. content ,c6apter 7I-! +et6odolo.Q ,c6apter 7II-! teac6in. aids ,c6apter 7III-! instructional strate.ies ,c6apter I3-! +arNin. and scorin. ,c6apter 3-. C6apter I presents an o"er"ieX o= t6e +ain c6ronolo.ical +o+ents in t6e 6istorQ o= didactics! =ro+ Co+enius up to noX! e+p6asi8in. t6e idea t6at t6e concept called didactics 6as e"ol"ed and enlar.ed =ro+ its iniial si.ni=icance .i"en bQ Co+enius!i.e. t6e art o= teac6in.! to t6e +eanin. recei"ed =ro+ t6e science X6ic6 treats o= t6e +ain issues o= education! sel=instruction and adult education. As a +atter o= =act! t6e subc6apters in c6apter I include an operaional analQsis o= t6e concept abo"e!Xit6 +anQ details about t6e ob#ect o= studQ! roles! subdi"isions and interrelations6ips Xit6 ot6er sciences. T6e topic ends Xit6 a presentation o= todaQLs orientations brid.in. up t6e 6istorQ o= t6e do+ain. C6apter II +aNes a detailed analQsis o= t6e educaional process Xit6 re=erence to t6e aut6orLs serious e(perience as a teac6er!stressin. +ainlQ upon: t6e or.anisation o= t6e in=or+ation o==er! teac6in. and t6e t6eorQ o= prototQpes! teac6in. seen as co++unication! t6e or.anisation o= t6e teac6in. seVuence! i++ediate +e+orQ and attention! t6e dQna+ic relation betXeen t6e educaional processes an= t6e +eans and need =or t6eir balancin.. C6apter III proposes a neX approac6 to t6e principes o= didactics! based upon t6e researc6 on co.niti"e psQcolo.Q! prospecti"e peda.o.Q! e(peri+ental didactics! su..estin. not a si+ple updatin. o= t6eir content! but especialllQ a c6an.e o= t6eir na+es. One o= t6e proposals re=ers to t6e principie o= co+ponent and 6ierarc6Q-based construction o= intellectual structures. C6apter I7 is dedicated to t6e ta(ono+Q o= t6e educaional ob#ecti"es!a sQste+atic concern =or t6eorists and practitioners aliNe at bot6 +acro and +icro le"els o= education. T6is concern is due to t6e idea o= 6a"in. a co+ple( teleolo.ical co+ponent in t6e orientation! .uidin. and =or+ation o= t6e 6u+an personalitQ. 01 T6e curriculu+ is t6e topic o= c6apter 7. It is Ipproac6ed =ro+ t6e standpoint o= t6e curriculu+ seen as a pro#ect to 6i.6li.6t t6e interdependence a+on. ob#ecti"es!content!teac6in. strate.ies!learnin. strate.ies!be t6eQ intra or e(tra+ural! and appraisal-e"aluation strate.ies. Curricular tQpolo.ies and re=erence to t6eir content!essence! i+plications and tendencies co+plete t6e topic. T6e +ain co+ponent o= t6e sc6ool curriculu+! i. e. t6e content o= education is discussed in c6apter 7I! X6ic6 describes and +aNes a list o= in"entorQ o= t6e +eans to establis6 content and its structure! t6e tQpes o= sc6ool docu+ents ,sQllabi! pro.ra++es! te(tbooNs!ot6er

0&

teac6in. +aterials-. T6e latter are presented on t6e basis o= so+e BNE/CO e(perts researc6. T6e structure o= c6apter 7I itsel= points to t6e =act t6at content c6oice! selection and or.ani8ation is as "aluable as t6e content o= ideas to be acVuired bQ t6e c6ildren. T6e =ocus o= c6apter 7II is +et6odolo.Q' 6ere! ter+s are ,re-de=ined ,e...:instructional +et6ods! teac6in. +et6ods! +aNin. pupils +ore acti"e- and de"elop+ents in se+iotics are applied to teac6in. and learnin. in "ieX o= 6i.6litin. t6e possible e"olution! researc6 and up.radin. in t6is =ield. T6e booN Xants to be a real support =or t6e sc6ool teac6ers so t6at t6e +ost e==icient and in=luential +et6ods o= teac6in. and learnin. are reco++ended: proble+ sol"in.!+odellin.!pro#ect or researc6 topic! co+puter assisted learnin. etc. C6apter 7III is =ocused upon tec6nical aspects concernin. t6e i+pact o= t6e teac6in. aids! t6eir role and place in education! a special e+p6asis bein. put upon t6e co+puter and its contribution to learnin. as Xell as to t6e .eneral =ra+eXorN in X6ic6 t6is can be used. C6apter I3 +aNes a classi=ication o= t6e =or+s o= or.ani8in. educaional acti"ities and a list o= ad"anta.es =olloXin. t6eir use is brou.6t to t6e attention o= t6e reader! teac6in. strate.ies in X6at are de=inition! c6aracteri8ation! ta(ono+Q.desi.n bein. laid be=ore t6e reader. A special subc6apter is dedicated to t6e lesson!seen as an i+portant =or+ o= or.ani8in. t6e educaional process. T6e lesson is analQsed =ro+ t6e point o= "ieX o= lesson ta(ono+Q! description! de=inition! discourse! de"elop+ent and +ana.e+ent. 9esearc6 upon lesson +ana.e+ent! sa+plin. and c6ecNin. and consolidation! =eed-bacN and successs! success indicators!strea+in.! educationallQ success=ul tea+s are also s6oXn as Xell as so+e educaional alternati"es +et in our countrQ:Oaldor=!5ontessori! /tep bQ /tep. Learnin. e"aluation and appraisal 6a"e beco+e a topic o= si.ni=icant interest and t6is is t6e reason X6Q t6e last c6apter! nu+ber 3! stops to describe t6e +ec6anis+ o= e(a+inatio+n!e"aluation! +arNin. and scorin.! t6e di==iculties t6e e"aluators and e"aluated students =ace. Due to t6e XaQ c6apters are t6ou.6t and or.ani8ed! to topic presentation and to t6e detailin. o= t6e peda.o.ical and psQc6olo.ical analQsis! due to t6e illustrati"e support represented bQ dia.ra+s!c6arts! tables etc!t6e booN can also be an i+petus to serious re=lections upon t6e ideas proposed. T6e booN is dedicated to all e(perts in t6e =ield o= education! teac6ers =ro+ pri+arQ to tertiarQ education! under.raduates and .raduates X6o are concerned to i+pro"e t6eir practicai sNills in education! X6o reVuire a scienti=Fc basis =or t6eir XorN!and not a +ec6anical! uncritical reception o= t6in.s acVuired =ro+ so+e educaional studies. 0> 9E/B5E Cet ou"ra.e est un plaidoQer pour une p;da.o.ie < didactiVue prospecti"e! de plus en plus necessaire pour lLensei.ne+ent dLau#ourdL6ui! "u Ies acVuisitions tou#ours plus i+portantes dans le sQste+e des sciences de lLeducation et lLi+perati= de la re=or+e dans ce do+aine. Conda+n;e pour si lon.te+ps I un statut =i.e! constatati=! correcti= tout au plus! la didactiVue est de"enue de nos #ours une science appliVuee! prospecti"e' elle su..ere toute une "ariate de possibilites et de strate.ies "ouees I a+eliorer la pratiVue educati"e. Le present ou"ra.e! edition re"isee et +ise I #our de la DidactiVue +oderne ,Ed. DDaciaE!Clu#-Napoca! %))&coordonnee par Ies pro=esseurs 5iron Ionescu et Ion 9adu! sLinscrit dans ces e==orts de soutenir Ies pro=essionnels de ce do+aine. Le4 auteurs ont su +ettre I pro=it leur e(perience didactiVue! ainsi Vue dLi+portantes sources biblio.rap6iVues rou+aines et etran.eres! dans un discours Vui allie le descripti=! lLanalQse et le co++entaire. Bn discours parse+I de sc6e+as! tableau( et representations .rap6iVues! I +a+e dLen .uider la decodi=ication sans pour autant li+iter la re=le(ion personnelle! donc un discours =ait pour une lecture acti"e. Bn coup dLoeil sur la table des +atieres de ce li"re de"oile Ies aspects Vui ont retenu ?attention des auteurs! aspects rattac6es I la didactiVue! .enerale! analQses dans la perspecti"e

01

du processus dLensei.e+ent: lLessence du processus dLensei.ne+ent a"ec Ies principales acti"ites VuLil suppose - lLensei.ne+ent el lLacVuisition ,deu(ie+e c6apitre-! a"ec 4es principes =onda+entau( ,troisie+e c6apitre- et a"ec 4es buts ,Vuatrie+e c6apitre-! le curriculu+ scolaire ,cinVuie+e c6apitre-! le contenii de lLensei.ne+ent ,si(ie+e c6apitre-! la +et6odolo.ie didactiVue, septie+e c6apitre-! Ies +oQens de lLensei.ne+ent ,6uitie+e c6apitre-! Ies strate.ies de lLensei.ne+ent ,neu"ie+e c6apitre-! la doci+olo.ie didactiVue ,di(ie+e c6apitre-. Le li"re sLou"re sur lLe"olution de la didactiVue! a"ec 4es +o+ents essentiels! de Co+enius I la didactiVue dLau#ourdL6ui! de sa pre+iere de=inition - Dart dLensei.nerE- I lLacception actuelle - Dscience Vui analQse la proble+atiVue du processus dLensei.ne+ent! lLauto=or+ation et la didactiVue des adultes D. On Q decou"re e.ale+ent une analQse operationnelle du concept en Vuestion! a"ec une presentation +inutieuse de son ob#et dLetude! de 4es =onctions de son in=rastructure! de 4es rapports a"ec dLautres sciences. Cette approc6e 6istoriVue sur la didactiVue est enric6ie dLune presentation des tendances actuelles dans le do+aine! ce Vui assure une transition naturelle au( proble+es des c6apitres sui"ants. Le deu(ie+e c6apitre se "eut une analQse detaillee du processus dLensei.ne+ent +ettant I pro=it lLe(perience didactiVue de lLauteur! ainsi Vue des donnees appartenant I la psQc6olo.ie de lLapprentissa.e et I dLautres sciences. Panni Ies para.rap6es Ies plus interessants et utiles au( ensei.nants onpeut citer -lLor.anisation de lLo==re dLin=or+ations! lLacti"ite ensei.nante et la t6eorie des prototQpes! lLensei.ne+ent dans la perspecti"e co++unicati"e! lLor.anisation du contenu de la seVuence ; ensei.ner! le "olu+e de lLattention et de la +e+oire i++ediate! la radio.rap6ie du processus dLapprentissa.e etc.. Bne +ention speciale pour la +ise en Vuestion de la relation dQna+iVue processus dLensei.ne+ent < processus dLapprentissa.e! relation non seule+ent necessaire +ais aussi realisable! et dLune =acon eVuilibree. 0* Le troisienie c6apitre propose une approc6e ori.inale sur le sQste+e des principes de la didactiVue! du point de "ue des rec6erc6es dans Ies do+ainesc de la psQc6olo.ie co.niti"e! de la peda.o.ie prospecti"e! de la didactiVue e(peri+entale etc... A re+arVuer lLe==ort de +ettre I #our le contenu des principes de la didactiVue et la +odi=ication de leur appellation ,e(. le principe de la construction 6ierarc6iVue par co+posants des structures intelectuelles-. Le Vuatrie+e c6apitre tr;ite des ob#ecti=s du processus didactiVue! de leur classi=ication! preoccupation Vue est de"enue sQste+atiVue ce dernier te+ps I tous Ies ni"eau(! aussi bien pour Ies t6eoriciens Vue po+- Ies ensei.nants. LLi+portance accordee I ce su#et est par=aite+ent #usti=iee! etant donne le =ait Vue la co+posante teleolo.iVue de lLacti"ite de =or+ation de la personnalite 6u+aine est celle Vui assure lLorientation et la di+ension prospecti"e de lLaction educati"e. Le cinVuie+e c6apitre Vui tr;ite du curriculu+ scolaire construit une di+ension operationnelle pour le ter+e en Vuestion! de=ini en tant Vue pro#et peda.o.iVue +ettant en relation dLinterdependance Ies ob#ecti=s educati=s! Ies contenus instructi=s et educati=s! Ies strate.ies dLensei.ne+ent et dLapprenFissa.e ; lLecole! respecti"e+ent 6ors dLecole! ainsi Vue Ies strate.ies dLe"aluation. A cela sLa#oute une tQpolo.ie curriculaire! re"elatrice pour lLessence! le contenu! Ies i+plications et Ies tendances de la re=or+e curriculaire. Le si(ie+e c6apitre analQse la co+posante =onda+entale du curriculu+ scolaire! cLest-I-dire le contenu de lLensei.ne+ent - "ecteur principal du processus didactiVue. On Q classi=ie et analQse Ies criteres Vui .uident le c6oi( et lLor.anistion du contenu de lLensei.ne+ent! +ais aussi Ies docu+ents et Ies supports scolaires -plIns dLensei.ne+ent! pro.ra++es scolaires!

0>

+anuels etc... Ac +entionner Vue Ies derniers sont abordes dans la perspecti"e des rec6erc6es e==ectuees par Ies e(perts BNE/CO. Le si(ie+e c6apitre est structur; dLune +aniere particuliere! ce Vui souli.ne lLi+portance dLetudier la relation science - discipline I ensei.ner pour reussir une approc6e +oderne du contenu dLidees i+pliVue dans le processus dLensei.ne+ent! respecti"e+ent pour reussir une selection et une or.anisation adeVuate de ce contenu. Le septie+e c6apitre Vui tr;ite de la +et6odolo.ie didactiVue se propose la ,re-de=inition et la deli+itation des concepts a"ec lesVuels on opere =reVue+rnent dans le do+aine ,Dtec6nolo.ie de lLinstructionE! D+et6ode dLensei.ne+entE! Di+plication acti"e des apprenantsE etc... -. 7u lLi+portance de la +et6odolo.ie didactiVue dans la pratiVue scolaire! Ies auteurs du c6apitre ont essaQeE de "aloriser des rec6erc6es de se+iotiVue! dans la double perspecti"e de lLensei.ne+ent et de lLapprentissa.e! et de reconstituer lLe"olution de la +et6odolo.ie didactiVue! 4es directions de rec6erc6e et de pre=ectionne+ent. Pour Vue ce li"re soit aussi un instru+ent utile de tra"ail! on pr>sente e.ale+ent Ies +et6odes de =or+ation et dLauto=or+ation Ies plus e==icaces! I +a+e dLin=luencer toute la de+arc6e +et6odolo.iVue de lLensei.nant: 7 approc6e 6euristiVue! la +ise en Vuestion! lLapprentissa.e par decou"erte! le +odela.e! le pro#et < t6e+e de rec6erc6e! lLensei.ne+ent < lLapprentissa.e assiste par lLordinateur! pour nLen citer Vue VuelVues e(e+ples. Dans le 6uitie+e c6apitre ii est Vuestion des +oQens dLensei.ne+ent! I sa"oir de leur i+portance dans le processus didactiVue! respecti"e+ent des e(i.ences psQc6op;da.o.iVues I prendre en co+pte dans leur utilisation. Bne +ention speciale pour Ies +oQens tec6niVues dLinstruction dont on a presente lLessence! Ies 02 =onctions! Ies possibilites! de classi=ication et bien sur la "aleur peda.o.iVue. La "edette en est sans doute lLordinateur! a"ec 4es incitantes possibilites dLutilisation dans le processus didactiVue. Le neu"ie+e c6apitre est une analQse des =or+es dLor.anisation de lLacti"ile ensei.nante! +unie dLun repertoire de possibilites de classi=ication. Co++e toute action ensei.nante e==icace suppose lLelaboration dLune strate.ie didactiVue! on o==re une analQse +inutieuse des strate.ies didactiVues! en partant de la de=inition et de la classi=Fcation! pour aboutir I leur caracterisation! au( criteres de c6oi( et concrete+ent I leur +ise en place. La le.on! =or+e dLor.anistion e(tre+e+ent i+portante dans le processus dLensei.ne+ent et dLapprentissa.e! est de=Fnie! caracterisee! classi=iee et analQsee en tant Vue de+arc6e +et6odiVue a"ec une succession et une structure speci=FVues. AE cela sLa#outent Ies resultats e(peri+enta+ concernant lLor.anisation et le de"eloppe+ent de la lecon! respecti"e+ent Ies resultats de sonda.es concernant la "eri=ication et la =i(ation! Ies indices de r>ussite de la lecon! le =eed-bacN et son obtention au cours de la lecon! T Identi=ication des .roupes de reussite scolaire. La =in du c6apitre presente VuelVues alternati"es educati"es Vui e(istent dans le sQste+e dLensei.ne+ent de notre paQs. II sLa.it de Wapeda.o.ie Oaldor=! de lLeducation 5ontessori et dupro.ra++e /tep bQ /tep. Le dernier c6apitre #oue un role essentiel dans lLecono+ie du li"re! "u %Li+portance accrue de lLe"aluation des connaissances. DLailleurs une des e(i.ences de la re=or+e dans lLensei.ne+ent est la +ise en place dLun sQste+e naional dLe"aluation! a"ec des standards tres precis.On Q de"oile le +ecanis+e des acti"ites de "eri=ication et dLe"aluation et le sQste+e des notes! en en analQsant Ies +eLt6odes speci=iVues! Ies di==icultes pour Ies e(a+ines! aussi bien Vue pour Ies e(a+inateurs! a"ec des analQses et des co++entaires tres utiles au( ensei.nants. CrIce I sa conception particuliere! I lLordre .eneral des c6apitres! I la +aniere de traiter Ies su#ets proposes a"ec des details +et6odolo.iVues! analQses peda.o.iVues et

0*

psQc6opeda.o.iVues! +ais aussi .rIce au( representations .rap6iVues! cet ou"ra.e se propose dLinciter Ies lecteurs I la +editation. Le li"re sLadresse au( specialistes dans Ies sciences de lLeducation! au( ensei.nants de tout ni"eau et au( ensei.nants du =utur! Ies etudiants! dans une double intention: Ies encoura.er I lLauto=or+a=ion! I lLa+elioration de leurs per=or+ances I tra"ers la rec6erc6e de =onde+ents scienti=iVues pour leur de+arc6e peda.o.iVue! respecti"e+ent leur o==rir un contrepoids "rai+ent e==icace I ces etudes I caractere didactiVue! =aits pour une reception +ecaniVue! sans trace dLesprit critiVue. 0) Tiparul e(ecutat sub co+anda nr. l! $$%! la CA9TP9INT Baia 5are str. 7ictoriei nr. %&> tel.<=a(: $> < %2) 0 9O5HNIA

02