You are on page 1of 156

NICOLA ANDREWS

Pân` la pierderea respira]iei
Traducerea [i adaptarea \n limba român` de CECILIA IONESCU

Romance

ALCRIS

Capitolul 1
Mai mult de un minut, Susan Reed crezu c` viseaz`. |nchise ochii pe jum`tate, observând silueta aflat` contra luminii, la dou`zeci de metri deasupra ei. O siluet` cu umeri largi [i cu ni[te picioare care nu se mai sfâr[eau. Susan \[i spuse c` balansul pe orizontal`, la cap`tul unei corzi, \i deforma perspectiva. Dar b`rbatul p`rea \ntr-adev`r foarte \nalt. „Cu siguran]`, nu g`se[te haine pe m`sura lui \n comer]“, se gândi ea. O pal` de vânt, scurt` [i brutal`, o lipi de munte. Avu impresia c`-[i pierde respira]ia. Via]a ei depindea de soliditatea pitonului care ]inea coarda. |n loc s` ia \n considera]ie urm`rile catastrofale ale unei c`z`turi, se \ntreba dac` salvatorul s`u se \mbr`ca lesne cu confec]ii de-a gata! |n realitate, nu se sim]ea deloc \n pericol. Stânca era solid`, coarda nou` [i ea \ns`[i \nfipsese pitonul. Dup` alunecarea sa, dep`[ind primul moment de ame]eal`, \ncepuse s`-[i fac` planuri pentru a ie[i singur` din situa]ia nepl`cut`. Dar f`r` \ndoial`, cineva o observase [i-i venea \n ajutor.

6

NICOLA ANDREWS

Necunoscutul nu [tia c`, fiind o alpinist` experimentat`, Susan se aflase deseori \n situa]ii mai periculoase. A[adar, tot ce observase aplecându-se, fusese o tân`r` femeie ro[cat`, echipat` \n trening [i care oscila ca o pendul` de-a lungul unui perete evaluat printre ascensiunile cele mai dificile. Vântul se domoli. Susan prinse coarda [i se \ndep`rt` cu o mi[care din [olduri, fericit` s`-[i g`seasc` pozi]ia vertical`. Apoi a[tept` ajutorul care i se d`dea cu atâta amabilitate. De la sosirea sa \n Elve]ia, evitase orice rela]ie cu membrii cluburilor. Din conversa]ii auzite ici [i colo, \n]elesese c` \n Europa, oamenii muntelui nu le recuno[teau femeilor calit`]i reale de alpini[ti. Le considerau timide, indisciplinate, incapabile de un efort sus]inut. Era inutil s`-i contrazici. |]i vor r`spunde c` excep]ia confirm` regula. Susan \nv`]ase escaladarea cu tat`l s`u \n canioane [i \n mun]ii din Wyoming. Acolo, concet`]enii s`i recuno[teau, \n cazul unor aptitudini asem`n`toare, aceea[i competen]` atât b`rba]ilor cât [i femeilor. Primul s`u an \n Elve]ia o [ocase. Pentru a fi egal` cu un b`iat, o fat` trebuia s`-l dep`[easc`, s`-[i asume riscuri, s` mearg` mereu mai sus [i pe drumuri din ce \n ce mai dificile... – Sunte]i solid asigurat`? Vocea c`zu asupra ei cu autoritate, amplificat` de ecou. Se ag`]` cu putere de coard`. – Sunt gata, url` ea. Cum ave]i de gând s` m` ridica]i? |[i \ncruci[` dou` degete \n minte. Dac` b`rbatul era un alpinist amator, risca tr`gând-o s-o fac` s` salte pe coasta stâncoas`. Atunci, timp de o s`pt`mân`, va fi obligat` s` le ofere elevelor sale un chip \nvine]it [i zgâriat.

PÅN~ LA PIERDEREA RESPIRA}IEI

7

– Unde v` este c`ciuli]a? strig` vocea. Urechile \i erau \nghe]ate. C`ciuli]a c`zuse probabil o dat` cu ea. Aruncându-[i capul spre spate, \ntreb` din nou: – Sunte]i sigur c` m` pute]i ridica pân` la corni[`? Nici un r`spuns. |i acorda necunoscutului dou` minute. Dac` la cap`tul acestui interval de timp nu sim]ea nici o trac]iune pe coard`, se va descurca singur`. Va fi mai dificil, dar mai pu]in periculos decât s` fie zgâl]âit` de un amator. Coarda se mi[c`. Susan \[i ]inu respira]ia. |n]elese c` o ridica prin smucituri. Trac]iunea era controlat` cu atâta \ndemânare \ncât abia oscila. Scoase un oftat de u[urare. Lini[tit`, l`s` curs liber gândurilor sale. De trei ani de când se instalase la Brentz, \n inima Oberlandului, nu \nfruntase dificult`]i serioase \n cursele sale montane. |n schimb, \i trebuise mult curaj [i \nc`p`]ânare pentru a-[i realiza visul: s` \nfiin]eze o [coal` feminin` de ascensiune pe perete stâncos. {coala mergea atât de bine, \ncât compatrioate ale ei veneau chiar din California pentru a se antrena aici. Susan g`sise \n fine o lini[te favorabil`. Era mult timp de când \n Wyomingul s`u natal, discuta f`r` \ncetare cu Dan despre ce putea face sau nu o femeie. Dan venera trei idoli: lini[tea, respectabilitatea [i siguran]a. Nu admitea s`-[i condimenteze via]a cu cel mai mic risc. A[adar, condamna gusturile so]iei sale pentru ascensiuni periculoase. Alung` amintirea lui Dan. C`s`toria lor se terminase de mult timp. Ruptura o r`nise profund, dar \ntorsese aceast` pagin`. Nu servea la nimic s` [i-o aminteasc`. Doar viitorul conta.

8

NICOLA ANDREWS

|n`l]` capul. Se apropia \ncet dar sigur de corni[`. Un frison de pl`cere o str`b`tu când se concentr` asupra mi[c`rilor dificil de executat pentru a prinde piatra [i a se ridica \n mâini la momentul potrivit. S` \nving` dificult`]ile era o fericire pentru ea. Niciodat` o poveste sentimental` nu-i procurase o asemenea senza]ie de \mplinire. Alpinismul devenise cu adev`rat ra]iunea sa de a exista. Observ` marginea platformei [i ridic` o mân` pentru a se ag`]a de ea. *** De aproape, b`rbatul era mai impresionant decât \l z`rise de la dou`zeci de metri deasupra ei. |n plus, era de o frumuse]e sfid`toare [i degaja un magnetism aproape animalic. |ndat` ce fu al`turi de el, Susan resim]i o impresie ciudat`. Se imagin` goal`, \n bra]ele sale, strâns` la pieptul s`u puternic... Se \nro[i. Ce gând curios! Nici m`car nu cuno[tea numele salvatorului s`u. Desigur, de la ruptura cu Dan n-o s`rutase nici un b`rbat. Dar acesta nu era un motiv pentru a-[i l`sa mintea s-o ia razna \n fantasme impudice cu primul venit. Tu[i u[or, sperând c` el nu-i remarcase \ncurc`tura. – M` numesc Susan Reed, spuse ea cu o voce pe care ar fi vrut-o mai sigur`. – Jack Cameron. El \i strânse energic mâna. Susan sim]i atunci o asemenea mândrie \ncât nu-[i putu re]ine un zâmbet. B`rbatul pe care-l avea \n fa]` nu era un oarecare. Numele s`u era la fel de cunoscut \n mijlocul alpini[tilor ca cel al lui Einstein printre matematicieni.

PÅN~ LA PIERDEREA RESPIRA}IEI

9

Condusese expedi]ii \n Himalaia [i \n Anzii Cordilieri, cucerise culmi celebre, de ne\nvins, scrisese c`r]i... Sau poate nu era acela[i Cameron? |[i alung` \ndoiala. Cu siguran]`, muntele era regatul acestui atlet de circa patruzeci de ani care se mi[ca pe corni[a \ngust` cu u[urin]a unei capre negre. Frumuse]ea [i agilitatea sa o fascinar` pe Susan. Pentru a sc`pa de aceast` contemplare periculoas`, \[i d`du jos din spate rucsacul care-i t`iase umerii. Apoi scotoci \n`untru pentru a g`si o nou` c`ciuli]`. Era mai inteligent decât s` priveasc` insistent acest personaj pe cât de celebru, pe atât de seduc`tor. |n timp ce-[i \ndesa o c`ciuli]` de lân` verde peste urechi, Susan spuse: – V` mul]umesc pentru ajutor. Dar dac` vre]i s` v` continua]i ascensiunea, nu v` preocupa]i de mine. Sunt \n stare s` cobor prin mijloace proprii. Cum el nu r`spunsea, ea \l privi din nou. {i din nou primi [ocul unor ochi negri [i str`lucitori. Avea un chip pu]in banal, cu tr`s`turi puternice, t`b`cite de soare. P`rul des, de culoarea grâului copt, tuns cum d`dea Dumnezeu, se rev`rsa peste o frunte lat`. Maxilarul p`trat, gura voluntar`, nasul cu o linie bine desenat` ar`tau o for]` f`r` sl`biciune. Ochii erau atât de negri \ncât irisul se confunda cu pupila. – S` coborâ]i singur`? o ironiz` Jack Cameron. Este o isprav` pe care nu v` sf`tuiesc s-o face]i. Atins` \n orgoliul s`u, Susan trebuia s` r`spund` c` avea la activ un palmares de ascensiuni cu care pu]ini alpini[ti se puteau l`uda. Riposta \i r`mase \n gât. Se afla \n fa]a unuia dintre cei mai eminen]i c`]`r`tori ai secolului. Al`turi de performan]ele pe care le realizase el, propriile performan]e i se p`rur` foarte modeste.

10

NICOLA ANDREWS

Dar cum nu admitea s`-i fie pus` la \ndoial` competen]a, protest`: – Am urcat [i am coborât acest perete de peste dou`zeci de ori. – Singur`? – Da. Este un excelent exerci]iu de antrenament. – V` consarca]i unor exerci]ii de antrenament? – }in s` m` men]in \n form`. |n Statele Unive aveam obiceiul s` fac drumuri lungi pe munte. Aici, \n Elve]ia, [coala mea \mi ocup` tot timpul. El o privea cu aten]ie, frecându-[i b`rbia. Expresia era atât de ne\ncrez`toare \ncât Susan preciz` cu un pic de agresivitate. – Acum doi ani am urcat pe Cervin. Un zâmbet rapid lumin` tr`s`turile lui Cameron. Ea observ` c` avea din]i str`lucitori. Dar foarte repede, ochii lui negri \[i reg`sir` sclipirea dur`. – Pe Cervin? Adev`rat? |[i imaginase oare c`-l min]ise numai pentru a-l impresiona? Era greu s`-[i dea seama. – {i bine\n]eles, continu` el, sunte]i o obi[nuit` a drumurilor de una singur`. Tonul devenise sarcastic [i dojenitor. Ea clipi din ochi. Avea un fel de a o m`sura din cap pân`-n picioare, care o irita \n cel mai \nalt grad. Dintr-o dat`, dori s` fie departe de acest b`rbat cu siguran]` fascinant, dar prea arogant. O nelini[tea [i o deruta \n a[a m`sur` \ncât \[i pierduse spontaneitatea de a replica. Se gândi la cabana sa din sat [i avu o dorin]` nebun` s` se \ntoarc` acolo. – V` mul]umesc pentru ajutor, domnule Cameron. Regret c` v-am \ntrerupt plimbarea. |n definitiv, Brentz nu este un ora[ mare. Poate ne vom \ntâlni \n \mprejur`ri mai pu]in periculoase...

PÅN~ LA PIERDEREA RESPIRA}IEI

11

|n timp ce vorbea, \[i aranj` din nou pe umeri curelele rucsacului. – Ce vre]i s` face]i? – V-am spus: cobor. – N-ave]i \ntr-adev`r nici o no]iune despre pericol, remarc` el cu o voce t`ioas`. Am scris numeroase articole despre impruden]ele amatorilor. Se pare c` nu le-a]i citit. A]i ac]ionat \n mod iresponsabil, f`r` s` v` gândi]i c` cineva \[i putea risca via]a \ncercând s` v` vin` \n ajutor. Aerul lui de superioritate o \nfurie. |i vorbea ca unei copile. {i ea detesta aerul `sta protector. Cei doi ani ai s`i cu Dan o f`cuser` alergic` la sfaturi [i mai ales la cele care se refereau la securitate. Nu-[i asumase niciodat` riscuri inutile, nici pentru ea, nici pentru al]ii. Respir` adânc pentru a \ncerca s`-[i recapete calmul. Efortul f`cut o f`cu s` simt` o durere \n pl`mâni. Se strâmb` [i r`spunse, ar]`goas`: – Eu n-am experien]a dumneavoastr`. Cu toate acestea, m` simt destul de sigur` pe mine pentru a face \n sens invers drumul parcurs. Pitoanele mele sunt solide [i sunt expert` \n arta de a controla coborârea \nf`[urând coarda \n jurul unui picior sau al unui cot. Nu sunt un c`]`r`tor de duminic`. – Eu [i mai pu]in, \i replic` el t`ios. A[a c` v` scutesc de descrierea unei tehnici pe care o cunosc mai bine decât dumneavoastr`. Oare pe to]i oamenii \i trata cu un astfel de cavalerism? |l str`puse cu privirea sa limpede. – Departe de mine s` pun la \ndoial` cumpeten]a dumneavoastr`, domnule Cameron. Dar voi face observa]ia c` a]i venit pân` aici, ca [i mine, singur, cu toate riscurile pe care le comport` o astfel de aventur`. Cu ochii furio[i [i maxilarul strâns, el f`cu un pas spre ea.

12

NICOLA ANDREWS

Susan nu \ndr`zni s` se mi[te. Terasa de pe flancul versantului era destul de lat` pentru a te mi[ca pe ea, dar prea \ngust` pentru a-i permite unuia dintre cei doi adversari s` bat` \n retragere. Vidul \i \nconjura. Un vid cu grupuri de pietre [i vârfuri amenin]`toare. Când v`zu trupul \nalt lâng` al s`u, Susan \[i sim]i inima b`tând nebune[te. Pl`cere? Mânie? Emo]ie? Nu-[i analiz` sentimentele. Turba de furie [i nu-[i putea desprinde privirea de ochii negri care o fixau aproape r`ut`cio[i. – Eu n-am venit pentru pl`cerea mea, spuse el cu vocea sa autoritar`. De fapt, v-am urm`rit. Când v-am v`zut plecând singur`, am \n]eles c` alerga]i \n \ntâmpinarea problemelor. Atunci am hot`rât s` le rezolv eu pentru dumneavaostr`. A[adar, v` rog s` v` \nnoda]i nailonul de siguran]` de centur` [i s` m` \nso]i]i \n coborâre. |i puse cu autoritate un colac de coard` \n mân`. – Ve]i urma sfaturile mele, ad`ug` el la fel de sec. N-am inten]ia s` ac]ionez ca un idiot de dou` ori \n aceea[i zi. „S` ac]ionez ca un idiot“... Susan reflecta la butada lui Jack Cameron. Pe moment, preferase s` nu se r`zvr`teasc`. Dar pe m`sur` ce efectuau coborârea, \n]elese c` \ncercase s-o umileasc` \n toate felurile. Ne]inând seama de calea pe care o urmase ea \n ascensiune, el o urm` pe aceea pe care o marcase singur cu proprii s`i pitoni. Pentru \nceput, Susan \ncerc` s` se conving` c` Jack era condus doar de bun-sim]. Drumul pe care [i-l trasase el era mai pu]in acrobatic. Dar foarte repede, \i ghici inten]iile. C`uta s`-i impun` autoritatea sa. Cobora \n spatele ei cu toate responsabilit`]ile ce le impunea acel loc. Dac` se poticnea, cu

PÅN~ LA PIERDEREA RESPIRA}IEI

13

o mi[care din pumn scurt` [i autoritar` asupra corzii care-i lega, el oprea c`z`tura, amintindu-i \n acela[i timp c` n-avea de luat nici o ini]iativ`. Dup` o or` de coborâre prudent` [i cump`tat`, Susan suferise destul jugul ghidului s`u. O trata cu adev`rat ca pe o \ncep`toare. Dac` mai r`mânea cu el, ar fi explodat de mânie [i ar fi fost ceva stupid [i periculos. Tocmai dep`[iser` o falie [i se odihneau pe dou` dale mici \n scar`. Peretele spre vale oferea o pant` abrupt` dar neted`. Susan o cuno[tea bine. |[i antrenase aici elevele pe numeroasele piste \n zigzag. Un profesionist era \n stare s` coboare primii cincizeci de metri de denivelare \ntr-o etap`, ajutându-se doar de coarda de rapel. Arunc` o privire spre \nso]itorul s`u. Pu]in mai sus, cu ochii spre cer, el contempla vârfurile tivite cu z`pad` [i limba str`lucitoare de ghe]uri. Peisajul era grandios. Dar Susan era sigur` c` Jack nu-l vedea. Se pref`cea indiferent pentru a-i ar`ta tovar`[ei sale de coard` m`sura dispre]ului s`u. Ea se sufoca de furie. Privind \n fa]`, v`zu un piton solid fixat \n stânc`. |n[ir` pe acolo o coard` tras` din rucsac, \i prinse una dintre extremit`]i de centura sa [i pe cealalt` o l`s` s` cad` sub ea [uierând ca un lasou. Dup` ce se desprinse de Jack, \ndep`rt` din dou` smucituri tot ceea ce \i legase. Ghidul s`u va \n]elege c` \[i reluase libertatea. Apoi, f`r` s` mai a[tepte, apuc` propria sa coard`. Cu picioarele \n echer se l`s` s` alunece cu pruden]` \n gol. La cap`tul corzii, ea s`ri pe o teras` larg` de granit de unde coborârea spre sat nu era decât o plimbare printre grohoti[urile aduse de ghe]ar.

14

NICOLA ANDREWS

Ni[te pietricele c`zur` lâng` ea. |n`l]` capul [i privi atent silueta care s`rea [i care sosea ca o ghiulea. Nu v`zuse niciodat` pe cineva aruncându-se atât de repede \n rapel. Dac` t`lpile lui Cameron n-ar fi smuls pietre de fiecare dat` când atingeau peretele, Susan ar fi putut crede \ntr-o c`z`tur`. {i el o acuzase de impruden]`. Câteva secunde mai târziu, stacojiu de furie, o prinse de bra] cu atâta violen]` \ncât sim]i presiunea degetelor str`b`tând cele patru straturi groase de ]es`turi care o protejau. – N-ave]i nici un sentiment de responsabilitate, url` el. Nu [ti]i c` membrii unei corzi sunt solidari unii cu ceilal]i? |n al doilea rând, cea mai mare gre[eal` este s`-]i la[i coechipierul singur pe un perete. Ea se eliber` cu un aer indignat. – Sincer, domnule Cameron, m-am plictisit de acuza]iile dumneavoastr` stupide. Când voi vrea sfaturi \n leg`tur` cu modul de c`]`rare sau de coborâre, vi le voi cere! – Atunci, cere]i-le imediat, altfel, continuând s` proceda]i atât de stupid, v` ve]i rupe gâtul. – L`sa]i-m` \n pace s` mi-l rup, strig` ea la fel de tare ca el. |nghi]i \n sec [i, cu ochii str`lucitori, continu` pe acela[i ton mânios: – Dup` câte [tiu, coechipierul meu este \n siguran]`! A[adar, acum, mi-ar pl`cea s` g`sesc o piatr` destul de mare pentru a-i sparge capul. Acesta ar fi un mijloc bun de a sc`pa de el o dat` pentru totdeauna. {i cu aceste cuvinte definitive, se r`suci [i porni spre sat s`rind, din piatr` \n piatr` ca o gazel`.

Capitolul 2
Când ajunse la grupul de construc]ii care includeau cabana [i [coala sa de ascensiune pe pere]i stânco[i, mânia \i disp`ruse. Dou` ore de mers \i readuseser` bunul-sim]. |n]elegea acum c` Jack Cameron procedase ca un adev`rat specialist al muntelui. Ea era vinovat`. Dar discu]iile despre pericol \i aminteau \ntotdeauna \nfrunt`rile sale cu Dan. Ne\n]elegerea lor plecase de la aceast` evocare a trecutului. Susan crezuse c` aude vocea lui Dan \n spatele celei a lui Jack. Timp de doi ani, fostul ei so] nu avusese pe buze decât cuvintele siguran]` [i pruden]`. Ah! nu, nu-[i va aminti din nou de Dan! Nu-l mai v`zuse de trei ani [i se sim]ea foarte bine. El se rec`s`torise. Susan [i-l imagin` tremurând de team` de fiecare dat` când, pe drumurile din Wyoming, noua sa so]ie dep`[ea o ma[in`... {i totu[i, o l`sase la volan! Susan intr` prin buc`t`rie [i-[i arunc` m`nu[ile \ntr-o lad` aflat` lâng` chiuvet`, apoi se dezbr`c` de hanorac [i de

16

NICOLA ANDREWS

treningul din jerseu impermeabil. |n blugi [i bluz` de flanel` albastr`, porni pe culoarul ce ducea la \nc`perea pe care o transformase \n birou. |[i promise din nou s` nu se mai gândeasc` la Dan. {i s`-l uite pe arogantul Cameron. Al doilea era opusul primului, dar la sc`ri diferite, cei doi b`rba]i erau [i unul [i cel`lalt la fel de deplasa]i. Ultimele raze ale zilei p`trundeau prin dou` ferestre \nguste. Susan aprinse l`mpile. Janie Dean, scretara angajat` \n urm` cu trei luni, nu d`duse \nc` de cap`t dezordinii acumulate de Susan. |nc`perea amintea de un birou de notar r`v`[it de un ciclon. Pe podea [i pe mobile se a[ternea o cantitate mare de hârtii. Janie le aranjase pe cele mai importante \n dosare care se aflau stivuite pe birou. Când visase s` se stabileasc` \n Elve]ia, pentru a \nfiin]a un insitut feminin de ascensiune, Susan nu se gândise la avalan[a de documente pe care le va primi de la administra]ie. Cum acestea erau editate \n trei limbi: francez`, german` [i italian`, ea renun]ase s` le descifreze pe toate. Completase formularele urgente, apoi \nl`turându-le pe celelalte, \[i promisese s` le studieze mai târziu. O foaie de carton era pus` la vedere \n mijlocul mesei. Janie Dean \i scrisese cu un creion gros de marcat, un mesaj cite]: „Nu uita c` e[ti invitat` mâine sear` la ora [apte [i treizeci, la Claire Holloway. Trebuie s` te duci“. Ultimele patru cuvinte erau sublniate cu ro[u. Susan strâmb` din nas. Claire Holoway era una dintre miliardarele \n dolari care-[i plimbau plictiseala de colo-colo

PÅN~ LA PIERDEREA RESPIRA}IEI

17

prin sta]iunile cele mai cunoscute din Europa. De]inea la Brentz o somptuoas` vil` de munte unde primea toat` „jetsociety“ din regiune. N-o uitase pe Susan decât pentru a da pu]in` picanterie seratei sale. S` ascul]i o alpinist` experimentat` vorbind despre drumurile sale \n mun]i va aduce o schimbare \n obi[nuitele sporov`ieli despre aventurile sentimentale ale oamenilor mari din lume. Susan se l`sase prins` \n capcan` de mai multe ori. Dup` fiecare serat` la Claire, \[i jurase s` nu mai calce \n acest mediu \ngrozitor de snob. Dar Janie avea dreptate. Susan trebuia s` accepte corvoada o dat` \n plus. F`r` clientela excesiv de bogat` care \i trimitea fetele, ar fi \nchis por]ile insititutului s`u de mult` vreme. Cursurile de antrenament durau trei s`pt`mâni [i costau o avere. Susan [tia c` p`rin]ii elevelor sale erau prezen]i la serat`. Avea o zi pentru a-[i alege rochia. Se va gândi la asta mai târziu. O a[teptau [i alte mesaje. Un trimis al Societ`]ii Alpilor venise s` cear` programul de ascensiuni al [colii pân` la sfâr[itul sezonului de var`. Susan ridic` din umeri. Roti]ele sistemului administrativ al acestei ]`ri func]ionau ca cele ale unui orologiu. Nu se va obi[nui niciodat`. Ea \[i organiza ascensiunile \n func]ie de timp sau de fantezie. N-avea un program [i nici nu dorea s` fac` unul. Scrise câteva rânduri special pentru Janie. Secretara sa va trebui s` trimit` un program oarecare onorabilei societ`]i. Astfel, administra]ia va fi mul]umit`. Un mesaj venea de la biroul primarului. |l d`du de-o parte f`r` s`-l citeasc`. Dac` prim`ria ar fi hot`rât ceva important \n leg`tur` cu ea, ar fi [tiut de la Janie.

18

NICOLA ANDREWS

O foaie \i atrase aten]ia. Comitetul Salvamonti[tilor ]inea o reuniune mar]ea urm`toare. Susan era rugat` s` participe. Se \ncrunt`. Mar]ea era ziua cea mai \nc`rcat` din s`pt`mân`. Patru ore de curs diminea]a, trei dup`-amiaza. Reuniunea \ncepea la ora [ase seara. Dac` Susan se ducea acolo, ar fi adormit de oboseal` la masa de conferin]`. Ezit` un moment, apoi puse invita]ia de-o parte. La urma urmei, dac` g`sea timp s` mearg` la seratele Clairei, trebuia, \n mod corect, s` participe la reuniune. De[i Susan se \nfuria când se vorbea \n fa]a ei despre pericol [i impruden]`, nu era chiar atât de proast` s` refuze s` discute cu profesori aviza]i. La fel ca membrii Comitetului de Salvamonti[ti, [i ea era \ngrijorat` de num`rul crescând de accidente \n mun]i. Mare parte proveneau din incon[tien]a turi[tilor. Ea era gata s` abordeze acest subiect cu reprezentan]ii administra]iei. Arunc` o privire peste lista de apeluri telefonice. Un nume o f`cu s` tresar`: Jack Cameron. Telefonase de dou` ori. Susan plec` \n c`utarea secretarei sale. O g`si \ntr-un hambar vecin cabanei, \n curs de a stabili inventarul echipamentelor. Susan merse pe lâng` o gr`mad` de pitoane, cârlige, corzi [i piolete. Se a[ez` pe un scaun r`sturnat [i o \ntreb` pe Janie. Aceasta ridic` [uvi]ele de p`r blond aflate \n dezordine [i explic` tacticoas`: – Tocmai plecasei când domnul Cameron a sunat prima dat`. I-am r`spuns c` nu e[ti aici dar c`, neavând cursuri sâmb`t` dup`-amiaz`, \l po]i primi la caban` mâine dup` prânz. Cu siguran]`, nu m-a crezut, deoarece dou`zeci de minute mai târziu, suna la intrare.

PÅN~ LA PIERDEREA RESPIRA}IEI

19

– {i? – {i s-a \ntâmplat un lucru curios, spuse Janice, reticent`. Privirea verde a Susanei deveni t`ioas`. – L-ai primit \n`untru pe domnul Cameron [i el a \ncercat s` te seduc`. Janie f`cu ochii mari, \n timp ce un zâmbet amuzat \i lumina chipul pres`rat cu pistrui. – S` m` seduc`? Oh! nu! Era mai degrab` ner`bd`tor s` te cunoasc`. Dar când i-am spus unde e[ti, a plecat ca din pu[c`. A str`b`tut camera de zi, apoi gr`dina, ca [i când avea un diavol pe urmele sale. Era surprinz`tor. Susan r`mase gânditoare. Cameron avea \ntr-adev`r reac]ii ciudate. Ce voia oare? De ce o urm`rise? Pentru a-i vorbi? Pentru c` era cu adev`rat \ngrijorat \n privin]a ei? – Am v`zut \n carnet c` a sunat [i a doua oar`, remarc` ea. Era oare pentru a anula \ntâlnirea de mâine? – Nu. A sunat din nou acum aproximativ o or` ca s`-]i transmit un mesaj. L-am g`sit la fel de ciudat ca [i comportamentul s`u. Dar mai bine ascult`-l. Janie scoase o hârtie din buzunarul de la blugi [i descifr` cu voce tare semnele stenogramei: – „F`r` nici un contraordin din partea mea, o voi vedea pe domni[oara Reed mâine dup`-amiaz`. Anun]a]i-o, de asemenea, c` acest mesaj nu este \n nici un caz unul de scuz`“. Ce \nseamn` oare asta? \ntreb` Janie. Susan se ridic`, \ntinzându-[i mu[chii obosi]i. Nu dorea s` vorbeasc` despre Jack Cameron. Dar Janie a[tepta o explica]ie. Janie era mult mai mult decât o secretar`. Prietenia lor data de pe vremea când cele dou` tinere se cunoscuser` la Universitatea din Wyoming.

20

NICOLA ANDREWS

Susan oft`, apoi povesti incidentul, ajutorul pe care Cameron i-l d`duse ca [i modul \n care se desp`r]iser`. Animozitatea care izbucnise \ntre cei doi alpini[ti n-o surprinse pe Janie. Aceasta era mai interesat` de alunecarea care o aruncase pe Susan de sus, \n gol. – Este o nebunie s` pleci singur`, bomb`ni ea. Când te [tiu ag`]at` de o pant` [i când telefonul sun`, m` gândesc mereu c` este spitalul care m` anun]` c` ]i-ai rupt oasele. Dumnezeule Mare! Acest Cameron a avut dreptate s` te dojeneasc`. – Nu \njura, spuse Susan distrat`. Ea se \ntreba de ce admonest`rile colaboratoarei sale o l`saser` indiferent`, atunci când cele ale salvatorului s`u o \nfuriaser`. – Nu eram \n pericol, protest` ea. Pitonul [i coarda ]ineau [i [tiam cum s` m` redresez. A[ fi fost mai bine inspirat` s`-mi rezolv problema prin for]e proprii cum am f`cut-o atât de des \n trecut. – Dac` aceast` aventur` \]i va servi de lec]ie, \i voi mul]umi lui Dumnezeu. Susan ridic` din umeri. – Pentru c` e[ti atât de \ngrijorat` când plec singur`, \nso]e[te-m`. Janie simul` o expresie scandalizat`. – Am detestat \ntotdeauna drumurile \n mun]i, ripost` ea. Chiar dac` mi-ai oferi dublul salariului meu, nu m` vei face s` m` ca]`r pe pantele tale blestemate. {i acum, las`-m` s`-mi termin munca pe care am \nceput-o. Rezerva este \ntr-o dezordine \ncât \]i trebuie ore ca s` g`se[ti ce cau]i a[a c` \]i va fi mai la \ndemân` dac` vom avea o list` cu materialele din depozit.

PÅN~ LA PIERDEREA RESPIRA}IEI

21

– Vrei s` te ajut? – Nu, spuse Janie \mpingând-o blând dar ferm spre u[`. S` nu ne amestec`m sarcinile. Eu nu m` amestec \n felul \n care \]i organizezi cursurile, a[adar, te rog, las`-m` s` m` ocup de serviciul de administra]ie. Ai dou` clase de \ncep`tori. Ele sosesc mâine diminea]`. Du-te [i preg`te[te-]i programul. Concentreaz`-te asupra lui [i uit`-l pe \ngrozitorul om al z`pezilor. Ea avea treizeci de ani, cu patru ani mai mult decât Susan [i o considera pe prietena sa ca pe o sor` mai mic`. |n via]a sa, Susan nu acceptase sfaturi decât de la tat`l s`u [i de la Janie. Ea recuno[tea c`, \n ciuda unui caracter uneori dificil, [i unul [i cel`lalt vorbiser` cu \n]elepciune [i \[i p`straser` cel mai adesea picioarele pe p`mânt. Dar de data aceasta, recomand`rile Janiei nu avur` efectul scontat. Susan \ncerc` \n zadar s` se cufunde \n munca sa, alterca]ia cu Jack Cameron \i r`m`sese \n minte ca o amintire nepl`cut`, imposibil de [ters. Noaptea nu dormi bine. A doua zi \[i antren` \ncep`toarele \ntr-un cros prin iarba scurt` a p`[unilor alpine. Se str`dui s` le \nve]e cum s` respire la altitudine pentru a-[i doza cât mai bine efortul. Dup`-amiaz` lucr` la forma sa \n sala de gimnastic` [i \ncheie cu o [edin]` de haltere care o epuiz`. Nimic nu mai veni s` tulbure tihna cabanei. Preocupat` de independen]a sa, Janie \[i luase pensiune la hotelul „Rosengarten“, unul dintre cele mai bune din sat. |n principiu, o re]inuse pentru sâmbete [i duminici.

22

NICOLA ANDREWS

Susan nu reu[i s`-l alunge pe Jack Cameron din gândurile ei nici m`car un minut. Absent, o inoportuna la fel ca atunci când fusese aproape de ea pe corni[a \ngust` deasupra vidului. La ora [ase seara era mai extenuat` decât dup` o zi de ascensiune. Oboseala sa fizic` nu era nimic pe lâng` tensiunea nervoas`. |[i d`duse seama c` \[i petrecuse dup`-amiaza pândind soneria telefonului sau sunetul clopo]elului din pridvorul de la intrare. Jack Cameron nu era numai un personaj arogant. N-avea nici m`car cuvânt, nu catadiscise s` vin` la \ntâlnirea pe care el \nsu[i o fixase. Susan \[i repro[a sl`biciunea. De ce oare acorda atâta importan]` acestui b`d`ran? Titlurile [i notorietatea lui nu o impresionaser`. Atunci, prin ce fenomen amintirea sa o obseda oare? Nici un b`rbat n-o tulburase atât de mult. |n cele mai bune, ca [i \n cele mai rele momente ale c`s`toriei sale cu Dan, [tiuse \ntotdeauna s` scape de influen]a so]ului s`u, oferind corpului [i sufletului ei exerci]iile preferate. Practicarea unui sport de \nalt nivel obosea mu[chii [i epuiza spiritul. Ast`zi, remediul nu d`duse rezultat. P`r`si sala de gimnastic` [i urc` \n camera sa, situat` la primul etaj al cabanei principale. Janie venise probabil \n timpul zilei, deoarece o not` dactilografiat` era lipit` pe u[`. „Nu uita de recep]ia lui Claire Holloway, \n aceast` sear` la ora [apte“. Câteva cuvinte scrise de mân` fuseser` ad`ugate \n josul notei. Dar Susan n-avea chef s` descifreze scrisul aproape necite] al prietenei sale.

PÅN~ LA PIERDEREA RESPIRA}IEI

23

Desprinse hârtia, o mototoli cu un gest obosit [i o arunc` pe podea. Corvoada \i ie[ise din minte. Dar Janie era o asociat` perfect`. La urma urmei, aceast` serat` ar fi putut servi de diversiune pentru obsesia sa? Alese una dintre rochiile sale cele mai elegante, o a[ez` pe pat, apoi trecu \n baie. Acolo, se felicit` c` alesese s` tr`iasc` \n Elve]ia, \n locul Fran]ei sau Italiei. Cel pu]in aceast` ]ar` avea du[uri \n stil american! Jetul era puternic, c`ldura u[or reglabil`. |n exasperarea sa actual`, probabil c` un du[ de mân` ar fi f`cut-o s` urle de ner`bdare. Peste nici o or`, Susan \[i terminase machiajul. Se \nvârti \n jurul ei \n fa]a oglinzii care acoperea unul din pere]ii de lemn ai cabanei. Pusese aceast` oglind` pentru a-[i da iluzia c` \mpinge marginile unei camere prea mic` dup` gustul ei. P`rul ro[u [i des cobora \n unduiri ml`dioase peste umerii ei goi. Catifeaua neagr` a rochiei punea \n eviden]` punctul de plecare al pieptului, alunecând la subsuoar` \nainte de a se adânci pân` la [olduri \ntr-un decolteu atât de \nnebunitor \ncât Susan se \ntrebase mereu dac` aceast` minune a croitoriei de lux fran]uze[ti nu era pe punctul de a c`dea. Corsajul cuprindea pieptul, se fixa peste o jup` larg`, din aceea[i ]es`tur`, care c`dea pân` la glezne. Janie numea aceast` rochie: „provocarea la duel“. – Sunt sigur` c` fiecare b`rbat care te vede \n aceast` toalet` \ndr`znea]`, spunea ea, \]i ofer` la ureche ceea ce afirmi sus [i tare c` nu mai vrei.

24

NICOLA ANDREWS

Susan prefera s` ignore comentariile prietenei sale. |i pl`cea gra]ia acestei rochii, moliciunea m`t`soas` a catifelei. |mbr`când-o, \[i dorise s` arate frumoas`, misterioas` [i provocatoare. |n cadrul recep]iilor care avuseser` loc se str`duise s`-i ]in` la distan]` pe admiratorii prea \ndr`zne]i. Fusese u[or. Ajunsese s`-i m`soare din cap pân` \n picioare cu ochii s`i verzi, reci ca un ghe]ar. Imediat ei se \ndep`rtaser`. Ceva \n con[tiin]a sa, o voce din interior, \i [optea c` b`rbatul \ntâlnit \n ajun nu s-ar fi l`sat atât de u[or intimidat ca admiratorii ei obi[nui]i. O f`cu s` tac`. Acum avea \n minte alte preocup`ri decât s` se gândeasc` la frumosul Cameron. O a[teptau p`rin]ii elevelor sale. Avea, de asemenea, sarcina s`-i farmece. Le pl`cea ca profesoara fetelor lor s` arate calit`]i atât feminine cât [i sportive. Susan \[i spuse c` ei pl`teau destul de scump pentru a pretinde de la ea câteva ore suplimentare. O rafal` de vânt, la fel de nea[teptat` pe cât de curioas`, sufl` \n jurul cabanei. Susan, care se preg`tea s`-[i contureze buzele cu ruj \[i \ntrerupse gestul. Percepu o bubuitur` \n`bu[it`, ca [i când pe strad` trecea un camion. Dar la ora [apte seara, prin cartier nu trecea nici un camion. Aproape simultan se auzi clopo]elul din pridvor [i vacarmul unei ploi de pietricele pe acoperi[. Dumnezeule! De o avalan[` avea nevoie! La Brentz fenomentul era frecvent, f`r` gravitate, dar ajungea ca s` izoleze cabanele construite pe flancul colinei de restul satului prin alunec`ri de p`mânt sau de z`pad`, \n func]ie de anotimp. Un zgomot de sticl` spart` \i confirm` \ngrijorarea. Era \ntr-adev`r o avalan[`.

PÅN~ LA PIERDEREA RESPIRA}IEI

25

F`r` s` ]in` cont de clopo]elul care r`sun` din nou \n pridvor, verific` ferestrele de la primul etaj. Geamurile tuturor camerelor erau intacte. Totu[i, nu visase. Undeva, o fereastr` cedase sub [ocul pietrelor. Incidentul era cu atât mai nepl`cut cu cât temperatura sc`zuse. Dac` pleca f`r` s` descopere stric`ciunile, la \ntoarcere risca s` g`seasc` o cas` \nghe]at` sau inundat` de ploaie. O mân` ner`bd`toare continua s` agite clopo]elul de la intrare. Susan ridic` din umeri. Diminea]`, unele dintre elevele sale \[i uitaser` m`nu[ile [i hanoracele. Venise probabil o servitoare s` recupereze echipamentul acestor fete f`r` griji [i prea r`sf`]ate. Se decise s` nu r`spund`, apoi se r`zgândi. Un ajutor ar fi fost binevenit. Dac` servitoarea era amabil`, i-ar fi putut da Susanei o mân` de ajutor pentru a repara fereastra spart`. Cobor\ scara din lemn ridicându-[i fusta prea lung`. Camera de zi ocupa aproape tot parterul cabanei. Susan o str`b`tu f`r` a se gr`bi, deranjat` de \n`l]imea tocurilor. Deschise u[a grea de stejar, ornat` cu metal. – |n sfâr[it! exclam` Jack Cameron. Dac` nu vedeam lumin` \n interior, a[ fi f`cut calea \ntoars`. Era \ntr-un smoching albastru \nchis, elegant, superb. Un puternic Mercedes negru era parcat \n spatele lui, pe aleea m`rginit` de rododendroni.

Capitolul 3
Din ajun, Susan se gândise prea mult la Jack Cameron pentru a fi cu adev`rat surprins` de sosirea lui. Dar Jack r`mase ca tr`snit. Nemi[cat \n blânda lumin` a apusului, o contempla cu intensitate. Ochii negri \i mângâiar` umerii goi, apoi \ntârziar` asupra celor dou` proeminen]e ale sânilor. Susan avea impresia c` el vede prin catifeaua rochiei. Sim]i o furnic`tur` pe [ira spin`rii. – Sunte]i foarte frumoas`, murmur` el. Vocea \i era atât de senzual`, privirea atât de insistent`, \ncât \[i duse o mân` nelini[tit` la piept. Dar nu, rochia era totu[i acolo, sus]inut` sub bra]e prin nu se [tie ce minune. El \i surprinse gestul. Imediat, cu o mângâiere diafan`, \i sublinie decolteul \ndr`zne]. Contactul dintre degetele lui [i pielea sa aprinse o flac`r` \n corpul Susanei. |n mod instinctiv, se d`du \napoi. El o urm` [i \nchise u[a \n spatele lui.

PÅN~ LA PIERDEREA RESPIRA}IEI

27

R`mase mut`, atent` la incendierea brusc` a sângelui s`u. Dar undeva \n mintea sa sun` o alarm`. Era con[tient` de asta [i, totu[i, nu reu[ea s`-[i desprind` privirea de cea a lui Jack. El \ntinse bra]ele ca pentru a o \mbr`]i[a. |n acel moment, un clinchet de sticl` spart` r`sun` din nou \n interiorul cabanei. Ea se \ntoarse, mai mult pentru a-[i ascunde \ncurc`tura decât pentru a \ncerca s` ghiceasc` originea zgomotului. F`cu doi pa[i \n \nc`pere [i respir` adânc. Se mir` c`-[i pierduse atât de repede controlul. Desigur, Jack Cameron era atr`g`tor. |[i d`duse seama de asta \n clipa când \l descoperise pe corni[`. Dar era destul de lucid` pentru a [ti c` f`r` respect reciproc, cea mai puternic` atrac]ie fizic` nu ducea decât la regrete. |n loc s` se complac` \ntr-o admira]ie prosteasc`, trebuia s`-[i aduc` aminte c` Jack Cameron nu-i d`duse importan]`. Timp de o or`, \n ajun, \ncercase s-o umileasc` [i s-o \nving` cu superioritatea sa. Susan nu mai era o fat` nevinovat`. Din nefericire pentru ea, iubise. Cuno[tea toate capcanele seduc]iei [i nu mai voia s` se lase prins`. – A]i auzit? \l \ntreb` ea cu o voce r`gu[it`. Trebuie s` m` duc s` v`d ce se \ntâmpl`. |nso]indu-[i cuvintele cu gestul, ea se \ndep`rt` gr`bit` spre interiorul \nc`perii. El o urm` ca o umbr`. Era tot \n spatele ei când verific` ferestrele de la buc`t`rie [i de la birou. |n spatele cabanei, \ntr-un ad`post, fusese amenajat` o sal` de gimnastic` spa]ioas`. O u[` permitea s` se ajung` acolo direct din birou.

28

NICOLA ANDREWS

Când se preg`tea s-o deschid`, el o prinse de \ncheietura mâinii. – O clip`? – Dar... n-a]i... \n]eles? se bâlbâi ea. Trebuie s`-mi dau seama... – Cu aceast` rochie [i ace[ti pantofi de sear`? i-o t`ie el sarcastic. Susan b`tu din picior de ner`bdare. – Chiar coco]at` pe papainoage, voi fi \n stare s` repar o fereastr` spart`. |i arunc` una din cele mai reci priviri ale sale [i, foarte fericit` c` \[i reg`sise pân` la urm` vocea, ad`ug`: – Dac` v-a]i da la o parte din drumul meu, a[ putea \n sfâr[it s` deschid aceast` u[`. El \i d`du drumul [i ridic` mâinile \n semn de capitulare. – Duce]i-v`. N-am venit aici ca s` m` lupt cu dumneavoastr`. Secretara nu v-a transmis mesajul meu? – Un mesaj? M-a anun]at c` dori]i s` v` \ntâlni]i cu mine dup`-amiaz`. Dar tot ceea ce se poate spune, este c` punctualitatea nu este principala dumneavoastr` calitate. El \[i \ncrunt` sprâncenele [i privirea i se o]eli. Dar foarte repede, un zâmbet [terse expresia sa contrariat`. – Am de dezb`tut cu dumneavoastr` o afacere foarte serioas`, spuse el. Domni[oara Dean m` avertizase c` merge]i \n aceast` sear` la Claire Holloway. Fiind eu \nsumi invitat la aceast` recep]ie, m-am gândit c` cea mai bun` solu]ie era s` v` iau cu mine. Am \n[tiin]at-o pe colaboratoarea dumneavoastr`. S` fi uitat oare s` v` anun]e? – Janie nu uit` niciodat` nimic, protest` ea. Imediat, se gândi la scrisul necite] din josul notei ag`]ate pe u[a camerei sale. Dac` [i-ar fi dat osteneala s`-l descifreze, poate ar fi fost mai pu]in surprins` de sosirea cu \ntârziere a lui Jack Cameron.

PÅN~ LA PIERDEREA RESPIRA}IEI

29

– A[adar, s` nu v` mai contrazice]i singur`, o sf`tui el cu amabilitate. M` a[tepta]i. Am sosit la timp. De ce sunte]i oare atât de nervoas`? Era prea complicat pentru a-i explica. Deschise u[a culoarului ce ducea \n sala de gimnastic`. Un curent de aer f`cu un vârtej \n jurul lor. Lumina l`mpilor descoperi dezastrul: o parte a sticl`riei era cioburi pe jos. – Dumnezeule! gemu ea. – Ce s-a \ntâmplat? – N-a]i auzit avalan[a? Probabil c` au s`rit pietre pân` aici [i au spart geamurile. Dac` nu repar imediat stric`ciunile, prima avers` risc` s` transforme sala de gimnastic` \n piscin`. Se \ntoarse spre el [i ad`ug` cu hot`râre: – Pentru c` sunte]i aici, ajuta]i-m`. Un sfert de or` mai târziu, ea \ncepu s` urce treptele unei sc`ri duble care o aduseser` din gr`din` [i o a[ezaser` vertical pe partea larg deschis` a acoperi[ului. El vru s-o opreasc`. – Nu v` urca]i acolo sus cu ace[ti pantofi [i \ntr-o rochie de sear`, protest` el. Ea \i arunc` o privire glacial`. – De când am constatat incidentul, nu \nceta]i s` m` critica]i. Nu eram \n stare s` g`sesc o scar` pliant`, nici s` merg pe p`mântul afânat cu tocuri \nalte. Apoi, dup` dumneavoastr`, nu voi [ti niciodat` s` \nlocuiesc un geam, sau dac` voi \ncerca s-o fac, \mi voi t`ia cu siguran]` o jum`tate din mân`. Acum, dup` p`rerea dumneavoastr`, nu pot urca pe o scar`, \mbr`cat` cum sunt. |n loc s` critica]i totul, mai bine a]i \ncerca s`-mi da]i pe rând geamurile noi pe care le-a]i g`sit \n depozit. {i foarte mândr` de tirada sa, se \ndep`rt` de el [i urc` prima treapt`.

30

NICOLA ANDREWS

Jack avea dreptate. Pantofii u[ori \i f`ceau urcarea dificil`. |n plus, partea de jos a fustei o deranja. Dar mai curând ar fi murit decât s-o m`rturiseasc`. Dac` ar fi fost singur`, ar fi schimbat aceast` toalet` de sear` cu ni[te blugi [i espadrile. Dar s`-l sfideze pe Jack \i d`dea o satisfac]ie a amorului propriu, chiar dac` era \n detrimentul confortului s`u. Ajuns` sus pe ultima treapt`, sim]i scara oscilând \ntr-un mod instabil. Ca mul]i dintre alpini[ti, Susan nu era niciodat` \n largul ei pe un acoperi[ sau pe o scar` \nalt`. |i lipseau pitoanele [i coarda care-i asigura securitatea pe munte. – Jack! url` ea. Se mi[c` scara. |[i mu[c` buzele, con[tient` c`-i d`duse ocazia s`-[i bat` joc de ea. El avu \n]elepciunea s` tac` [i prinse bara vertical` a sc`rii cu o mân` ferm`. Sim]indu-se mai \n largul ei, se putu apleca pentru a lua geamul pe care i-l \ntindea. |n acela[i timp, pentru a risipi jena care se stabilise \ntre ei, sim]i nevoia s` explice: – Vitraliul a fost montat dup` un procedeu american, care u[ureaz` \nlocuirea fiec`rui element deteriorat. Privi]i... Ridic` noul geam [i-l f`cu s` alunece \n cele dou` balamale de metal. O grea]` \i \ntoarse stomacul pe dos, \n timp ce un tremur nervos o scutur`. Avu \mpresia c` \nc`perea se \nvârtea cu ea. |ntr-o str`fulgerare, \[i imagin` c`z`tura [i crezu c` moare de ru[ine. Dar \n spatele ei, Jack urcase primele dou` trepte [i o prinse strâns, cu un bra] solid. Pere]ii se oprir` din valsul lor. Susan \[i putu \ncepe munca. Crezând c` percepe un u[or zâmbet ironic pe chipul frumos ridicat spre ea, tân`ra se str`dui s` capete avantaj vorbind despre un subiect care \i st`tea pe suflet.

PÅN~ LA PIERDEREA RESPIRA}IEI

31

– Cunoa[te]i metoda Bernheimer? Eu o g`sesc atât de stupid` \ncât am eliminat-o din ceea ce predau. Pentru a-mi forma elevele, alternez [edin]ele de dans [i gimnastic` intensiv`. Apoi iau toat` lumea cu mine pe teren. Ob]in astfel cele mai bune rezultate. Jack p`ru scandalizat. – Ce \nfumurare! Respinge]i o metod` care a fost \ncercat` de cei mai mari alpini[ti din istorie [i scris` de cel mai bun dintre to]i Susan puse un alt geam \ntre glisiere. Era la fel de u[or ca [i când \ntindeai unt c`ldu] pe o felie de pâine pr`jit`. Nu mai regreta suma enorm` pe care o investise pentru amenajarea cl`dirii. – Vorbi]i ca guvernul elve]ian, \i replic` ea ironic. Reprezentan]ii s`i au exprimat rezerve asupra planului arhitectului meu. Dup` prima avalan[`, toat` lumea a fost de acord c` am avut dreptate. Repara]iile erau mult mai u[or de efectuat decât pe rame tradi]ionale. Iat` [i alt lucru... Delega]ii federali ]ineau [i ei de asemenea, s` predau dup` disciplinele obi[nuite. Dar cum toate elevele mele au ob]inut diploma, trebuia s` se cread` c` metoda mea este la fel de bun` ca cea a lui Bernheimer. El nu r`spunse. Ea insist` pe un ton provocator: – |l consider pe marele dumneavoastr` Bernheimer drept un \ngrozitor misogin. Exerci]iile pe care le propune contribuie la dezvoltarea exagerat` a mu[chilor \n detrimentul suple]ei lor. Dac` a[ fi practicat metoda sa, m-a[ f`li acum cu o siluet` de lupt`toare de iarmaroc. F`cu s` alunece [i ultimul geam. Apoi, \[i \nf`[ur` fusta lung` \n jurul picioarelor pentru a cobor\ mai u[or.

32

NICOLA ANDREWS

Când s`ri jos, era mul]umit`. Treaba fusese f`cut` cum vrusese ea [i avea impresia c`-l l`sase pân` la urm` f`r` replic` pe acest personaj arogant. El strânse scara [i o duse afar` pentru a o pune \n locul unde o g`sise. Când reveni \n sala de gimnastic`, Susan termina de m`turat cioburile de sticl`. Avea mâinile murdare [i rochia [ifonat`. – Urc s` m` sp`l [i s` m` schimb, spuse ea. Dac` vre]i s` v` sp`la]i pe mâini, ve]i g`si chiuvete [i chiar o cabin` de du[ \n fundul s`lii. S` ne gr`bim, deoarece suntem a[tepta]i. El \[i b`tu u[or cu degetul ceasul br`]ar` \n timp ce i-l punea sub ochi. – Ora nou`, spuse el. S` renun]`m la recep]ie. Nu suntem la New York. Aici oamenii se culc` mai devreme [i seratele lor se termin` aproximativ la ora zece. Cel mai cuminte este s` ne instal`m \n salonul dumneavoastr` [i s` \ncepem s` lucr`m la proiectul pe care-l am \n minte. – Un proiect? \l \ntreb` ea, brusc interesat`. Apoi, \n]elegând c` intra \n jocul lui, se \mpotrivi: – Eu trebuie s` merg la serata Clarei. Asta face parte din obliga]iile mele profesionale. Nu-mi pot permite nici o incorectitudine fa]` de p`rin]ii elevelor mele. – Nici m`car nu v` vor observa absen]a. Claire Holloway d` o recep]ie la fiecare sfâr[it de s`pt`mân`. Ve]i merge la urm`toarea. N-are importan]`. – Pentru dumneavoastr` poate, dar pentru mine... – Problema este clasat`, i-o t`ie el. S` nu mai discut`m despre asta. Eu m` gr`besc s` v` expun planul meu [i dumneavoastr` sunte]i ner`bd`toare s`-l cunoa[te]i. A[adar, urca]i-v` repede s` v` schimba]i. Apoi vom sta de vorb`.

PÅN~ LA PIERDEREA RESPIRA}IEI

33

– Vom sta de vorb` despre ce? Dac` \[i imagina c` o va face s` joace dup` cum \i cânt` el, se \n[ela. Totu[i, nu rezista decât de form`. Cum el nu r`spundea, repet` \ntrebarea, dar f`r` impertinen]` [i ad`ug` pe un ton obosit: – Noi nu avem nimic \n comun [i concep]iile noastre despre via]` sunt diferite. Oh! desigur, practic`m acela[i sport. Ei bine, chiar [i asupra acestui subiect, nu suntem de acord. – V` \n[ela]i. Ochii s`i negri scânteiau de amuzament. – Suntem de acord asupra unui punct: metoda Bernheimer, continu` el zâmbind de surpriza Susanei. Ave]i dreptate. Cartea a fost scris` \n 1920. |n acea epoc`, societatea pretindea ca femeile s` r`mân` acas` [i s` nu se angajeze \n aventuri rezervate b`rba]ilor. Exerci]iile preconizate sunt destinate morfologiei masculine. O \nv`lui \ntr-o privire lung`, apreciatoare, \nainte de a \ncheia. – Silueta dumneavaostr` are formele care-i trebuie, [i asta se vede bine. Este dovada c` tehnica dumneavoastr` este cea mai bun`. |n privin]a asta mai ales, s` nu schimba]i nimic. Ea \l privi cu aten]ie câteva secunde. Imposibil s` scape din capcana for]ei stranii care emana din el. Pentru a se smulge din vraj`, \[i strânse mâinile una lâng` cealalt`. – Nu \n]eleg, murmur` ea. De când ne-am \ntâlnit, nu \nceta]i s`-mi repeta]i c` fac totul gre[it. {i iat` c`, dintr-o dat`, \mi recunoa[te]i ni[te calit`]i. Se \ncrunt` [i-l examin` b`nuitoare. – G`sesc atitudinea dumneavaostr` cel pu]in ciudat`. El izbucni \ntr-un hohot de râs batjocoritor.

34

NICOLA ANDREWS

– Duce]i-v` s` v` privi]i \ntr-o oglind`, domni[oar` Reed. Când v` ve]i vedea p`rul \n dezordine, nasul mic p`tat [i rochia frumoas` plin` de praf, v` ve]i \ntreba dac` nu sunte]i [i mai ciudat` decât mine. *** Dou`zeci de minute mai târziu, \n blugi [i bluz` de flanel` alb`, p`rul strâns \n coad` de cal, Susan i se al`tur` lui Jack \n camera de zi. Un miros pl`cut de cafea plutea \n aer. C` descoperise cutia cu cafea solubil` era deja o performan]`, deoarece \n dezordinea din buc`t`ria sa, Susan nu reu[ea \ntotdeauna de la prima privire. Dar culmea rafinamentului, reu[ise s` potriveasc` fiecare cea[c` [i farfurioara sa. |[i dezbr`case haina de la smoching [i-[i desf`cuse nodul de la papion. C`ma[a era pe jum`tate descheiat` [i st`tea turce[te pe covor. Ni[te h`r]i de stat major erau desf`cute \n jurul lui. – Iat` fa]a estic` a vârfului Maidenhorn, spuse el ar`tându-i unul dintre planuri. Este neatins. Nici un alpinist n-a \ndr`znit s`-l abordeze. De [ase s`pt`mâni \l studiez, c`utând o cale posibil` pentru a atinge culmea prin aceast` parte. L-am survolat din elicopter, i-am fotografiat pere]ii, crevasele, proeminen]ele [i ghe]arii. Ochii \i scânteiau de o lumin` pasionat`. Susan \[i dori s` fac` parte din bucuria sa. Imediat se dojeni \n minte. Jack nu-i ceruse nimic altceva decât s` abordeze o discu]ie despre munte. Trebuia s` se str`duiasc` s` uite chipul s`u, vocea care te subjug` [i seduc]ia stranie pe care o emana toat` fiin]a lui.

PÅN~ LA PIERDEREA RESPIRA}IEI

35

El \nghi]i pe ner`suflate con]inutul ce[tii de cafea [i continu`: – Drumul nu va fi mortal decât dac` este prost preg`tit. Merit` osteneala de-a \ncerca. Vom lua cel mai bun echipament... – {i cea mai bun` echip`, spuse ea f`r` s`-[i poat` ascunde o vibra]ie de speran]`. El \i arunc` unul din zâmbetele lui str`lucitoare. – Pentru aceast` echip`, aceasta va fi gloria. Susan consim]i, bând o mic` \nghi]itur` din cafeaua sa. A[ezat` pe cea mai lat` dintre cele trei canapele din piele, se str`duia s`-[i concentreze aten]ia asupra h`r]ilor. Maidenhorn era una dintre cele mai \nalte culmi pe care o atingeai plecând de la Brentz. Dar ascensiunea sa era atât de dificil` \ncât pân` \n prezent nu se f`cuse decât prin fa]a sudic`, mai pu]in accidentat`. De la instalarea [colii sale, Susan nu g`sise timp s` participe la expedi]ii importante. Cele mai lungi drumuri le f`cuse \n Statele Unite, \n Mun]ii Stânco[i, acolo unde culmile dep`[eau [ase mii de metri. {tia c` Elve]ia, cu mun]ii ei mai pu]ini \nal]i, prezenta dificult`]i mai mari decât Rocky Mountains din ]ara ei natal`. Va [ti oare s` le \nving`? Era limpede, Jack venise s`-i propun` s` se asocieze proiectului s`u. Era mângâietor [i atât de nea[teptat \ncât nu-i venea s` cread`. {i dac` se \n[ela? El o acuzase deja o dat` c` este \nfumurat`. Temându-se de o nou` ofens`, c`ut` s` câ[tige timp. – Proiectul dumneavoastr` este \ndr`zne], remarc` ea. Dar va costa o avere [i necesit` un sponsor. |ns` v-a]i gândit c` cea mai mare parte a campaniilor publicitare sunt hot`râte de firme cu un an \nainte? Vom ajunge la sfâr[itul sezonului [i...

36

NICOLA ANDREWS

– {tiu toate acestea, i-o t`ie el. O [uvi]` din p`rul galben ca aurul \i c`zuse peste ochi. Se ridic` [i apoi continu`: – N-am nevoie de un sponsor. C`r]ile mele se vând bine. Pot s` pl`tesc eu \nsumi toate cheltuielile expedi]iei, ceea ce m-ar scuti de constrângeri nepl`cute. Ave]i idee de obliga]iile la care este supus` o echip` când o firm` de \mbr`c`minte sau de protec]ie o finan]eaz`? Ea \l privi cu simpatie. – Nu. Dar presupun c`, \n acest caz, conduc`torul este obsedat de groaza unui accident. Un r`nit, este un lucru r`u pentru publicitate. El \[i redres` capul, orgolios. – N-am avut niciodat` r`ni]i \n echipele mele, preciz` el. Susan \l detest` pentru arogan]a sa. Nici un grup de alpini[ti lega]i cu o coard` nu erau la ad`post de un accident. Un pod de z`pad` se putea pr`bu[i, o avalan[` sau un tr`snet \i a[tepta [i pe cei mai experimenta]i alpini[ti. |i adusese \ntotdeauna \napoi pe tovar`[ii s`i vii [i nev`t`ma]i? Ei bine, avusese noroc. Nimic mai mult. |i veni \n minte o amintire. Niciodat` r`ni]i \n echipa sa? Atunci cum explica accidentul Laurei Martin? Laura [i Marie Martin, dou` celebre alpiniste, participaser` deseori la expedi]iile conduse de Jack Cameron. |ntr-o anumit` perioad`, presa se f`cuse ecoul sintimentelor tandre care \i uniser` pe Laura [i Jack. La recep]ii, \n timpul interviurilor, nu erau niciodat` v`zu]i unul f`r` cel`lalt. Se lansase chiar zvonul logodnei lor... Laura c`zuse de pe un perete de stânc` \n masivul Mont Blanc. |n urma c`z`turii, murise. |n acea zi, \l avusese oare pe Jack cap de coard`?

PÅN~ LA PIERDEREA RESPIRA}IEI

37

Susan \[i chinui mintea degeaba, nu-[i mai aducea aminte am`nuntele accidentului... Ah! da. |n acel an, Jack escaladase fa]a sudic` a Everestului. Se \ntorsese \n mare grab` \n Fran]a... |n acea perioad`, preocupat` de grijile sale matrimoniale, Susan nu citea ziarele decât superficial. |nregistrase totu[i amintirea a dou` portrete difuzate de media american`: chipul \ndurerat al lui Jack Cameron [i tr`s`turile delicate, aproape prea ginga[e, ale Laurei Martin. „O blond` diafan`, care ascundea o energie de o]el...“ titrase presa care amintea \n acela[i timp c` cele dou` surori, Laura [i Marie, \l avuseser` ca profesor de alpinism pe celebrul Jack Cameron. Era fericit` c` g`sise un argument pentru a nu crede orbe[te tot ceea ce-i spunea el. |nc` pu]in [i ceda farmecului s`u. |[i turn` o alt` cea[c` de cafea. Degustând-o, se proteja \mpotriva emo]iei. Alungând ni[te amintiri care-l puteau r`ni, spuse pe un ton indiferent: – Pentru c` ave]i fonduri, gr`bi]i-v` s` \ntreprinde]i ascensiunea \nainte ca un alt alpinist s` aib` aceea[i idee ca dumneavoastr`. Au r`mas pu]ini versan]i necuceri]i \n Europa. Cel care va reu[i s` cucereasc` Maidenhorn pe la est va avea numele pe prima pagin` a ziarelor. – Numele noastre ale amândurora vor figura acolo, \i declar` el mijind ochii cu un aer ademenitor. F`r` s`-i lase timp s` protesteze, s`ri \n picioare [i \[i puse mâinile pe umerii ei. – O cunoa[te]i pe Agnes Morabito? o \ntreb`. – Da, fire[te. A fost profesoara mea \n Mun]ii Stânco[i [i am urcat cu ea pe cea mai mare parte a vârfurilor din Chamonix.

38

NICOLA ANDREWS

– Ea a scris despre dumneavoastr` mai multe rapoarte pe care le-a depus la Comitetul Interna]ional al Marilor |n`l]imi. Le-am citit; m-am entuziasmat. Oh! Desigur, nu v` pot obliga s` veni]i cu mine \mpotriva voin]ei dumneavoastr`. Dar gândi]i-v` la renumele la care va ajunge [coala dumneavoastr` dac` expedi]ia reu[e[te [i dac` a]i participat la ea. Era atât de aproape \ncât \i respira parfumul de b`rbat \ngrijit. Ochii s`i negri priveau fix \n ai ei, \n timp ce vocea senzual` o emo]iona, ame]indu-i sufletul. O fascina. {i când te gânde[ti c` era convins` c`-[i poate ]ine \n frâu emo]iile! – O premier` cu... cu dumneavoastr`, se bâlbâi ea. O lic`rire de bun-sim] o aduse cu picioarele pe p`mânt. |[i aminti repro[urile \mpotriva lui. – Dar visez, nu? ad`ug` ea pe un ton mai distant. |ntr-o zi m` trata]i drept o amatoare. |n alt` zi \mi cere]i s` particip cu dumneavoastr` la o mare expedi]ie. El se \ndep`rt`. – Ieri, era ieri. |n plus, nu v-am tratat niciodat` drept o amatoare. Am spus numai c` a]i f`cut un lucru stupid. – Un conduc`tor de expedi]ie nu se \mpiedic` de oameni stupizi. El se mânie. – Pentru Dumnezeu, Susan, nu deforma \n mod sistematic cuvintele mele. Am consultat peste o sut` de dosare pentru a selec]iona cea mai bun` echip`. Vreau ca aceast` expedi]ie s` fie un succes. Dup` cum spun rapoartele, dumneata e[ti exact persoana care \mi lipse[te. Nu numai c` palmaresul ascensiunilor dumitale este impresionant, dar [tiu c` ai un minunat spirit de echip`. Tenta]ia de a accepta era mare, dar \n sinea ei, ceva o sf`tuia s` nu aib` \ncredere. Astfel c` obiect`:

PÅN~ LA PIERDEREA RESPIRA}IEI

39

– Realitatea este pu]in diferit` de ceea ce spun rapoartele. Ai constatat-o ieri: \mi place independen]a. – Eu am v`zut mai ales calit`]ile dumitale de alpinist`. Coborârea a fost perfect`. Tehnica irepro[abil`. Vei face aceast` ascensiune cu noi, Susan. E[ti femeie [i am de asemenea nevoie de femei \n echip`. Ea tres`ri. Dar el nu-i d`du timp s` se revolte. – Nu face o gre[eal`, spuse el cu r`ceal`. Vorbesc ca un om de afaceri. Dup` sondajele editurilor mele, asocia]iile feminine se dau \n vânt dup` c`r]ile mele. Dac` numele Susanei Reed figureaz` pe lista membrilor expedi]iei, lucrarea pe care o voi scrie dup` aceea va fi un best-seller. Inten]ionez s-o [i ilustrez... |ntinse mâna [i mângâie u[or p`rul tinerei. – E[ti foarte fotogenic`. P`rul dumitale ro[u va str`luci \n poze ca o pat` de soare. {i chiar dac` \]i vei ascunde p`rul sub o c`ciuli]` sau sub gluga unui hanorac, chipul dumitale de madon` va lumina imaginea. Ea se mi[c`, stânjenit`. Oh! desigur, conversa]ia r`mânea pe un plan strict comercial. Dar nu-i pl`cea s` se aplece prea mult spre ea. |[i aminti valul de dorin]` care o cuprinsese când \i deschisese u[a [i când \[i pusese degetul pe gâtul ei. Se ghemui \n mod instinctiv. Cu genunchii ridica]i pân` la piept, \[i sprijini b`rbia pe bra]ele \ncruci[ate [i respinse pentru ultima dat` tenta]ia. – Nu, Jack, nu te voi \nso]i. Colaborarea noastr` ar fi un e[ec. Adineauri, \nainte de a repara geamurile, ne-am certat \n leg`tur` cu toate. M-ai enervat \n a[a m`sur`, \ncât te-a[ fi b`tut cu pl`cere. Nu m` v`d suportând zile \ntregi recomand`rile dumitale. El avu un gest iritat.

40

NICOLA ANDREWS

– Lini[te[te-te. Nu voi pierde timpul \ndemnându-te la pruden]`. Ceea ce s-a petrecut mai \nainte n-are nimic de-a face cu drumul \n munte. Coco]ându-te f`r` nici o precau]ie pe o scar`, puteai s`-]i rupi \n mod stupid un picior. Ieri, eram de asemenea nelini[tit când am aflat c` ai plecat singur` s` escaladezi un perete. Nimeni cu mintea \ntreag` nu-[i asum` un asemenea risc. – |n afara dumitale, probabil, \l ironiz` ea. El ridic` din umeri [i o m`sur` din cap pân` \n picioare cu un aer exasperat. – Credeam c` ]i-am explicat motivele mele. – Mi le-ai explicat, accept` ea [i le-am \n]eles. Dar problema este \n alt` parte. Nu-mi place nici maniera \n care m-ai d`sc`lit, nici modul \n care te-ai comportat cu mine. N-ai nici o \ncredere \n aptitudinile mele. De fapt, ai \ncercat s`-mi impui superioritatea dumitale masculin`. – Crezi asta cu adev`rat? El se aplec`. Un fulger \i trecu prin privire. Imediat, Susan se retrase \n defensiv`. – Ceea ce cred sau nu, n-are nici o importan]`, decret` ea ridicându-se. |ncercam doar s` te fac s` \n]elegi c` avem caractere prea diferite pentru a inten]iona s` lucr`m \mpreun`. Se \ndep`rt`. El i se al`tur`, dar f`r` s-o ating`. – Oare suntem \ntr-adev`r atât de diferi]i? Asta gânde[ti oare acolo, \n interiorul dumitale? Vocea abia i se auzea, dar era atât de mângâietoare, atât de senzual` \ncât se sim]i din nou tulburat`. – M` gândesc doar c` este timpul s` pleci, spuse ea. El \i \ncercui talia [i o trase spre sine.

PÅN~ LA PIERDEREA RESPIRA}IEI

41

– Las`-m` s` te conving de gre[eala dumitale, spuse el atingând u[or cu buzele fa]a pe care o sprijinise de pieptul s`u musculos. S` \ncerc`m s` ne suport`m reciproc, s` \nv`]`m s` ne cunoa[tem... Inundat` de un val de c`ldur` era gata s` cedeze, când el ad`ug` râzând u[or: – Fie c` vrei sau nu, suntem obliga]i la asta. Ea ridic` brusc brusc capul. Chipul frumos afi[a o expresie batjocoritoare, care o descump`ni. – Nu \n]eleg, spuse ea. – Avalan[a a doborât un copac peste aleea dumitale. Am descoperit catastrofa ducându-m` s` iau servieta cu documente din ma[in`. Sunt blocat \n cabana dumitale. E[ti obligat` s`-mi acorzi ospitalitate, cel pu]in pân` la sosire primelor ajutoare. {i cum acestea nu vor sosi \naintea zorilor... Ea deschise gura s` protesteze. Dar el i-o \nchise cu un s`rut atât de experimentat, atât de intens \ncât \[i sim]i toate hot`rârile disp`rând. Un frison ce-i str`b`tu [ira spin`rii \i aprinse \n trecere fiecare fibr` a corpului. Se strânse lâng` Jack cu certitudinea \ncânt`toare c` dorin]a \i cuprinsese \n aceea[i clip`. – Toat` noaptea este a noastr`, murmur` el. Ea se opuse cu o ultim` tres`rire de revolt`. – Nu po]i r`mâne la mine toat` noaptea. |n acela[i timp, tres`ri. Buzele lui Jack trasau un drum arz`tor de-a lungul gâtului s`u. Ar fi putut s`-i scape cu u[urin]`. Dar nu avea putere pentru asta. O cople[ea. – Copacul a c`zut exact \n spatele ma[inii mele, spuse el. Drumul este \nchis. Sunt prizonierul t`u.

42

NICOLA ANDREWS

|i descheie bluza [i strecur` o mân` lacom` sub ]es`tura de flanel`. Susan se lipi de el \ng`imând cu o voce neconving`toare. – Nu po]i... Este imposibil... Cu trupul cuprins de pasiune, \ntoarse capul pentru a-i c`uta buzele. El \[i plimb` privirea arz`toare peste fa]a ce i se oferea. – {tiam asta, spuse el. Am [tiut din clipa \n care te-am v`zut. Ea avu impresia c` prime[te un du[ rece. Amintirea primei lor \ntâlniri \i era nepl`cur`. Iar \n plus, Jack p`rea s` insinueze c` ceea ce li se \ntâmpla acum fusese calculat, prev`zut, programat de el. Venind la ea, avea \n minte alt` idee decât proiectul expedi]iei. Dumnezeule! se gândi ea. Ce fel de b`rbat era oare, deoarece [tiuse s` mint` cu atâta u[urin]`? El continua s-o mângâie \n timp ce-i mu[ca lobul urechii. Susan se sim]ea prad` unor porniri contradictorii. Carnea sa \nfierbântat` de dorin]` era gata s` se supun`, \n timp ce \n adâncul sufletului \l detesta pe Jack [i-i era necaz c` se ar`tase atât de vulnerabil`. Un val puternic de mânie o smulse din ame]ela \n care se scufundase. Ce se \ntâmplase cu ea? |[i pierduse oare orice demnitate \ncât s` se d`ruiasc` atât de u[or unui b`rbat pe care abia \l cuno[tea? Uitase oare deja c` sub indiscutabulele calit`]i de seduc`tor, el p`stra fa]` de femei acel gen de dispre] care \n mod obi[nuit o \nfuria pe Susan? Ce argumente \i adusese oare, adineauri, pentru a o face s`-i accepte propunerea? C` era o femeie, frumoas`,

PÅN~ LA PIERDEREA RESPIRA}IEI

43

fotogenic`, al c`rei portret ar fi f`cut s` i se vând` c`r]ile. Calit`]i de manechin, de suport publicitar... Tot corpul i se \ncord`. Jack se mir` s-o simt` dintr-o dat` rezervat`. – Ce ai? \ntreb` el sl`bind strânsoarea bra]elor. Susan se sim]i jignit` c`-[i recap`t` atât de u[or libertatea. Cum putea s` se \ndep`rteze de ea, când cu o clip` mai \nainte se ar`tase plin de aten]ii tandre? Avea oare obiceiul s`-[i aprind` sau s`-[i sting` pasiunea cum deschizi [i \nchizi un robinet? Se d`du \napoi, \[i \ncheie automat bluza [i se str`dui s`-[i domine tumultul sim]urilor. Când fu aproape sigur` de vocea sa, spuse pe un ton t`ios: – |]i voi da un sac de dormit. Vei dormi \n sala de gimnastic`. Serve[te deseori ca refugiu alpini[tilor \n trecere. F`cu stânga-mprejur [i se \ndrept` spre birou. Vocea t`ioas` a lui Jack o opri. – O clip`, te rog. Trebuie oare s` \n]eleg c` m` consideri ca pe un simplu turist \n c`utarea unui ad`post? – Exact. Ea nu se \ntoarse. |n clipa urm`toare, fu al`turi [i o \mbr`]i[are posesiv` o oblig` s`-l priveasc`. – Min]i, Susan. {tiu ce sim]i. Nu serve[te la nimic s`-]i negi dorin]a. Ea desf`cu brusc menghina care-i cuprinsese umerii. Privirea de smarald str`lucea de mânie. – Sacii de dormit sunt cu echipamentele, spuse ea. Cheia de la depozit este ag`]at` \n buc`t`rie. Noapte bun`, Jack. {i f`r` s` mai a[tepte, alerg` spre scar` [i urc` \n mare grab` treptele care duceau spre camera sa.

Capitolul 4
A doua zi de diminea]`, Susan fu trezit` de soneria telefonului. Ea tres`ri, f`cu o s`ritur` \n pat [i m`tur` cu un gest incon[tient suprafa]a noptierei. Lampa [i ceasul de[tept`tor c`zur` pe podea. Telefonul, din fericire fixat \n perete, sc`p` valului de mânie. Se frec` la ochi. Ziua care \ncepea era o duminic`. O [tia pentru c` nu-[i \nf`[urase e[arfa \n jurul unuia dintre stâlpii patului s`u cu coloane. Când avea un curs diminea]a devreme, avea \ntotdeauna grij` ca \n ajun s` \nf`[oare o e[arf` ro[ie la picioarele patului. Astfel, abia trezit`, \n]elegea c` nu era posibil s` leneveasc` \n pat. Sim]i dorin]a s`-[i vâre capul sub cear[afuri. Dar soneria \i perfora timpanele. Se a[ez` [i se aplec` pentru a lua telefonul. Gestul r`mase neterminat. Cu ochii mari de stupoare, privea obiectele de pe jos. Ceasul de[tept`tor, al c`rui geam se sp`rsese, se oprise la ora [apte. Lampa c`zuse al`turi de o sticl` de [ampanie goal`.

PÅN~ LA PIERDEREA RESPIRA}IEI

45

„Ridicol“, se gândi Susan. |n toat` via]a sa, nu \nghi]ise mai mult de cinci pahare cu vin. Atunci, de ce o durea capul atât de r`u \ncât \i venea s` urle? De ce avea impresia c` \n loc de pupile are dou` bile de plumb? Ce se \ntâmplase oare cu aceast` sonerie a telefonului de scotea ni[te sunete la fel de stridente ca urletele unei sirene? Exasperat`, Susan ridic` receptorul. – {coala Feminin` de Alpinism, anun]` ea mecanic. Institu]ia este \nchis` duminica. Numaidecât \[i aminti c` odaia ei era bran[at` la o linie personal`, diferit` de cea a [colii. – Susan? \ntreb` o voce [uier`toare. Sunt eu, Janie. – }i-ai pierdut min]ile? explod` Susan. Regret` imediat izbucnirea sa. Fiecare cuvânt pe care-l rostea i se \nfunda ca un burghiu \n cap. Continu` pe un ton mai domol: – Ce te-a apucat s` m` suni duminica \n zori? – |n zori? repet` Janie nedumerit`. Dar soarele este de mult sus. Iart`-m`, Susan, dar date fiind \mprejur`rile, nu [tiam c` \nc` mai dormi. – Ce \mprejur`ri? Vorbe[te mai clar. Nu \n]eleg nimic. – Ei bine!... Credeam c` e[ti la curent cu apelul musafirului t`u. – Un apel? – Da. Domnul Cameron a sunat mai devreme de la tine \n leg`tur` cu valiza sa, explic` Janie cu r`bdare. Susan oft`. Cuvintele Janiei nu treceau dincolo de cea]a din mintea sa. Se prostise, sau secretara era cea care divaga?

46

NICOLA ANDREWS

Totu[i, faptul c` asociase termenul de musafir numelui de Cameron crease \n mintea sa o agita]ie nepl`cut`. – Pentru Dumnezeu, o rug` ea, \ncepe cu \nceputul. De ce te-a sunat domnul Cameron \n leg`tur` cu valiza sa? – Locuim la acela[i hotel. – Ah! spuse Susan care nu vedea \nc` unde voia s` ajung` Janie. – M` urm`re[ti cu aten]ie, Susan? – Da... m`car \ncerc s` \n]eleg. Ce ne prive[te pe noi valiza domnului Cameron? – Mi-a cerut s` v`d dac` instruc]iunile pe care le-a dat \n aceast` noapte portarului au fost urmate exact de camerist`. Am \n]eles c` era \n ]inut` de sear` [i c` nu poate s` ias`. Toate lucrurile lui sunt acum \ntr-o valiz` mare din piele... Oh! lini[te[te-te, serviciul pe care mi l-a cerut nu m-a deranjat. Când a sunat, eram gata... Da, aveam inten]ia s` plec spre tine [i s` termin cu inventarul materialului. M` ascul]i? – Da, spuse Susan. F`cea un dublu efort: s` \n]eleag` explica]iile Janiei [i s` \ncerce s`-[i aminteasc` ce se petrecuse \n ajun. Avea gura [i gâtul uscate. |i era grea]`, iar capul p`rea gata s` explodeze. Dar pentru moment, frânturi de aminiri ap`reau ca ni[te imagini \n lumina unui proiector. Jack urcând treptele \n spatele ei... S`rutul pe care i-l d`duse \n pragul acestei camere... Zâmbetul s`u [i maniera \n care o strânsese la pieptul lui strivindu-i spatele... – Este curios, spuse Janie cu o voce pu]in jignit`. N-aveam impresia c` vorbele mele te intereseaz`. |]i repet c` este vorba de o valiz` foarte grea. Va trebui s` chem un taxi pentru a merge pân` la cabam`. Din fericire, str`zile sunt degajate,

PÅN~ LA PIERDEREA RESPIRA}IEI

47

deoarece echipele de la administra]ia drumurilor au lucrat toat` noaptea pentru a repara stric`ciunile provocate de avalan[a de asear`. Pe nea[teptate, Susan realiz` situa]ia. – Ce? Aduci aici bagajele domnului Cameron? Visezi, Janie. Las` valiza aceea acolo unde este. – Un valet a l`sat-o \n camera mea. – Atunci, du-o \napoi \n cea a domnului Cameron. – Imposibil. Abia dac` pot s-o ridic. {i acum, tot personalul hotelului este ocupat cu servirea micului dejun [i... – Arunc-o pe fereastr`, dar te implor, n-o naduce aici. – Bine, bine, voi face cum vrei. Dar ce-i cu tine? E[ti bolnav`? – Am b`ut, anun]` Susan cu nep`sare. – De diminea]`, atât de devreme? Janie p`rea [ocat`. – Ba nu, se corect` Susan. Sunt \n faza de „dup` ce am b`ut“, dac` \n]elegi ce vreau s` spun. – Pe scurt, plute[ti, spuse Janie râzând. – Este pe aproape, doar c` greutatea capului risc` s` m` fac` s` cad prea repede din nou pe p`mânt. – Te voi vedea mai târziu. Un sfat bun: \nghite un ou b`tut... Leg`tura fu \ntrerupt` \nainte ca Janie s`-i dea re]eta. Era mai bine. Numai ideea unui ou b`tut sau nu, o dezgusta pe Susan. |ns` nu-[i putea permite luxul s` se \mboln`veasc`. Jack era undeva \m caban`, folosindu-se de a doua linie telefonic`, dând ordine \n dreapta [i \n stânga. {i judecând dup` mirosul

48

NICOLA ANDREWS

de sl`nin` afumat` pr`jit` care urca pân` la primul etaj, \ntorcându-i stomacul pe dos, tocmai se ocupa de micul s`u dejun. Asta \i era de-ajuns. Trebuia s` pun` imediat cap`t fanteziilor sale. |i crease destule nepl`ceri sunând la hotel [i stând la discu]ii cu Janie. Pân` la prânz, tot Brentzul va [ti unde \[i petrecuse el noaptea. Susan se ridic`, dar trebui s` se a[eze imediat din nou pe marginea patului. Pere]ii din lemn se \nvârteau \n jurul ei. Strânse \n palme tâmplele care o dureau [i \ncerc` s` revad` faptele a[a cum se desf`[uraser`. Fusese o avalan[`, geamuri sparte, \nlocuirea lor. Pân` aici, totul era clar \n mintea sa. Apoi, st`tuser` de vorb` \n camera de zi, iar el o anun]ase pe nea[teptate c` un copac blocase trecerea, \mpiedicându-l s` plece. Ea \i spusese unde erau sacii de dormit [i-i oferise s` se instaleze \n sala de gimnastic`. Chiar [i \n fa]a poli]iei, ar fi jurat c` toate acestea reprezentau adev`rul. Jum`tate de adev`r, rectific` ea din grij` pentru onestitate. Mai era de asemenea ceea ce subcon[tientul ei respingea: s`rut`rile, mângâierile degetelor puternice [i lungi... Se ridic` [i se ag`]` de unul din stâlpii patului. De ce nu se putea [terge cu guma ceea ce urmase? Jack o ajunsese \n u[a camerei sale. Oh! |[i amintea [i acum ochii lui str`lucitori, parfumul pl`cut... |ncercase o senza]ie atât de puternic` \ncât nu-i opusese nici o rezisten]`. |i cuprinsese buzele \ntr-un s`rut pasionat [i exigent, \i mângâiase gâtul [i pieptul. Gesturile lui erau mai mult posesive decât tandre. Totu[i, purtat` de tumultul incontrolabil al sim]urilor, nu [tiuse c` gemea de pl`cere.

PÅN~ LA PIERDEREA RESPIRA}IEI

49

Când o sim]ise gata s` r`spund` complet dorin]ei sale, o ridicase [i o strânsese lâng` el. Trecuse pragul camerei sale ca o tân`r` so]ie \n bra]ele so]ului s`u. |[i reaminti ideea prostesc de romantic`, apoi decep]ia care \i urmase. El o \ntinsese pe patul mare cu coloane. Apoi, \n picioare, lâng` ea, se aplecase pentru ultima dat` peste fa]a ei. – Noapte bun`! Susan. Somn u[or. Ai spus c` ai cheia de la depozit ag`]at` \n buc`t`rie, nu-i a[a? |nainte de a-[i da seama de ce i se \ntâmpl`, auzise u[a de la camera sa \nchizându-se \n urma lui. R`m`sese nemi[cat`, umilit`, sufocat` de indignare. Cât timp plânsese oare? Dar la urma urmei, plânsese? |[i amintea c` aruncase o fraz` cu voce tare, cum se arunc` o provocare: – B`d`ranul! Ce fericire c` mintea se afl` deasupra materiei. Mai târziu, coborâse \n buc`t`rie. Cu câteva luni mai \nainte, elevele \i oferiser` o sticl` de [ampanie. O pusese \n frigider [i uitase de ea. |[i amintea c` o luase \nainte de a urca \n grab` \napoi \n camera sa, unde se \ncuiase. Apoi? Ei bine, materia se va r`zbuna triumf`tor asupra min]ii, fiindc`, chiar dac` Susan \[i fr`mânta mintea, era \ntuneric absolut. |n capul care o durea nu se ivea nici o imagine. |[i st`pâni grea]a [i reu[i s` se ]in` pe picioare. |mbr`c` un neglijeu verde ca migdala, asortat la pijama [i \[i strânse cordonul \n jurul taliei. |ndat` ce durerea de cap \i va l`sa un oarecare r`gaz, \l va \ntreba pe Jack \n leg`tur` cu acea valiz`. Dac` \[i anun]a inten]ia s` se instaleze la ea, cu sau f`r` durere de cap, \l va ucide.

50

NICOLA ANDREWS

Cobor\ scara ]inându-se de balustrad`. Durerea era atroce. Fiecare pas r`suna ca un tam-tam. Stomacul i se revoltase [i avea impresia c` se afla \n balans pe un velier. Ie[i \n gr`din`. Mercedesul era tot acolo. Nici un copac nu bara aleea. Sala de gimnastic` era pustie. Prin geamuri, z`ri un sac de dormit \nf`[urat cu grij` pe o banc`. Reveni \n caban` [i str`b`tu buc`t`ria. Nimeni. Se gândi c` era \ntr-una din cabinele de du[ rezervate elevelor. Ezit`. S` se duc` s`-l izgoneasc`, sau s` \nceap` prin a lua o aspirin`? Pe nea[teptate, auzi fredonându-se [i recunoscu una din ariile din „Alb` ca Z`pada“: „S` fluieri muncind“. Cum se putea oare lansa \n asemenea vocalize puternice \nc` de diminea]`? De ar t`cea! Dumnezeule! Dac` nu t`cea, \nnebunea. Se \ndrept` spre birou. Aparent, cânt`re]ul aici se refugiase. |n t`cere, puse mâna pe o vaz` din bronz cu ideea bine fixat` s` se serveasc` de ea pentru a-i sparge capul. R`mase uluit` \n prag, necrezându-[i ochilor. Visa. Nu putuse face asta singur. N-avea drepotul s-o fac`. Pentru a ajunge la un asemenea rezultat, muncise cu siguran]` toat` noaptea. Vesela ei dezordine disp`ruse. C`r]ile care acopereau \n mod obi[nuit podeaua, \[i reg`siser` locul \n bibliotec`. Hârtiile erau aranjate \n dosare sau stivuite cu grij` pe mobile. Masa de lucru era curat`. Stilourile [i creioanele umpluser` dou` cutii mici cilindrice care serveau \n mod obi[nuit drept scrumiere. Jack era a[ezat \n fotoliul cu bra]e sculptate pe care \l cump`rase de la un artizan dintr-un sat vecin. Se opri din fredonat [i o privi cu un aer sever.

PÅN~ LA PIERDEREA RESPIRA}IEI

51

– Iat`-te, \n sfâr[it! Nu este prea devreme. De ce ]ii vaza aceea? Nu-mi spune c` ai cules flori din gr`din`. Nu te voi crede. Stupefac]ia o priv` pe Susan de reac]ie. Puse obiectul jos [i bâigui: – Ce… faci… \n biroul meu? – |ntreab`-m` mai curând de ce sunt aici. |n aceast` noapte, am avut nevoie de un creion ro[u pentru a marca ni[te repere pe o hart`. Am intrat \n aceast` \nc`pere [i am g`sit... Se \ntrerupse, pescui un pachet din co[ul pentru hârtii [i-l arunc` dezgustat pe mas`. – ... am g`sit biscui]i usca]i \ntr-o map` pentru hârtii. N-am \ndr`znit s` m` uit de când dateaz`. – Dac` vreau s`-mi pun biscui]ii \n mape, este treaba mea, ripost` Susan mânioas`. Sunt aici \n casa mea, \n timp ce tu... – Mul]ume[te-mi, i-o t`ie el. Te-am scos dintr-o frumoas` \ncurc`tur`. Prive[te asta. Scoase mai multe scrisori dintr-un dosar [i le agit` \n form` de evantai pe sub ochii Susanei. Leg`narea lor o ame]i pe tân`ra femeie. – Opre[te-te, \l rug` ea. Despre ce este vorba? – Notific`ri de taxe care n-au fost pl`tite. Ea respir` adânc [i-l str`punse cu privirea. – {i ce-i cu asta? M-am hot`rât s` nu pl`tesc acestei ]`ri taxe pentru sumele \ncasate. Elve]ia este bogat`. Poate a[tepta pu]in, nu? – Cine ]i-a vorbit despre Elve]ia? tun` [i fulger` Jack. El agit` din nou hârtiile. Susan sim]i c` un clocot urc` din stomac pân` pe buzele sale. |ntinse mâna pentru a-l \mpiedica s` continue.

52

NICOLA ANDREWS

El nu d`du importan]` gestului ei [i-i vâr\ hârtiile \n mân`. – Cite[te, proast` mic`. Este vorba despre impozitele pe care le datorezi Tezaurului american. |n calitate de cet`]ean al Statelor Unite, e[ti obligat` s`-]i declari veniturile, cu excep]ia faptului c` ai câ[tiga mai pu]in de o sut` de dolari pe an. Nu cred s` fie cazul. Susan era stacojie de indignare. – Pu]in \mi pas` ce crezi. Veniturile mele nu te privesc mai mult decât con]inutul sertarelor mele. Cu ce drept te amesteci \n lucrurile mele? Dac`-mi place s` nu declar nimic... – Oh! e[ti liber`, bine\n]eles, i-o t`ie el cu r`ceal`. Dar \n acest caz, te taxeaz` din oficiu. Ceea ce s-a [i \ntâmplat. Dac` nu pl`te[ti cât mai repede posibil, [tii ce ri[ti? – Nimic mai r`u decât ceea ce mi se \ntâmpl` acum. – |nchisoarea, \nc`p`]ânato! Iat` ce te a[teapt` dac` nu te conformezi legilor din ]ara ta. – Du-te dracului! Ea \nchise ochii [i se ]inu de marginea mesei. Numai dac` ar \nceta \nc`perea s` se mai \nvârteasc`! Când ridic` pleoapele, Jack era \n picioare lâng` ea. Lic`rirea de amuzament din ochii lui negri \i r`scoli mânia. Niciodat` nu detestase pe cineva cum \l detesta acum pe acest b`rbat. |n numele c`rui privilegiu \[i aroga dreptul de a o dojeni pentru c` nu se comporta dup` propriile lui criterii? – N-ai s`-mi dai nici un ordin, spuse ea cu o voce atât de egal` cât \i permitea capul care o durea [i stomacul revoltat. Pe pante sau \n biroul meu, sunt destul de mare pentru a lua eu \ns`mi hot`râri. |mi cunosc talentele [i limitele lor. M` \mpac destul de bine cu sl`biciunile mele [i n-am nevoie nici de ajutorul, nici de criticile tale. L`s` \n mod voit s` cad` pe jos notele pe care el i le pusese \n mân`.

PÅN~ LA PIERDEREA RESPIRA}IEI

53

– |mi pl`cea dezordinea mea, continu` ea rece. {i acum... Oh! Doamne! Sunt... sunt pu]in bolnav`. – Pu]in? E[ti modest`, spuse el prinzând-o de cot. Am impresia c` nu te ]ii pe picioare. Ea \ncerc` s` fac` pe grozava. – Ei a[! Nu m` demoleaz` pe mine o sticl` de [ampanie. – O sticl` de... Dumnezeule! Vino cu mine. Am s` te \ngrijesc. O lu` cu el \n buc`t`rie. Ea protest` f`r` convingere. – Dac` speri s` m` farmeci cu aten]iile tale, e[ti pe un drum gre[it. Amintirea conversa]iei pe care o avusese cu Janie \i \nte]i repro[urile \mpotriva lui. – {i aceast` poveste cu valiza, relu` ea cu o re\nnoire a for]ei, crezi poate c` o voi accepta? Jack \i propuse un armisti]iu. Ea se va a[eza lini[tit` pe un scaun, \n timp ce \i va prepara un leac pentru a se trezi din be]ie. – ... |n schimb, \mi acorzi favoarea de a m` asculta f`r` s` m` \ntrerupui. – Singura favoare pe care ]i-o acord, bomb`ni ea, este s` nu te omor... cel pu]in pentru moment. *** Se uit` cruci[ la paharul pe care el i-l \ntindea. Refuza s` \nghit` acest amestec. Culoarea bej murdar era resping`toare. Compozi]ia sa era un mister. Pentru a-l prepara, se \nchisese \n oficiu. Mânia Susanei nu se calmase, dar gre]urile devenir` tot mai puternice. A[a c`, pentru moment, stomacul s`u o preocupa mai mult decât resentimentele fa]` de Jack.

54

NICOLA ANDREWS

– Bea, \i ordon` el. Ea respinse paharul. – Nu pot. Sunt sigur` c` ai b`tut un ou \n`untru. – Dac` n-ar fi decât atât, glumi el. Vrei re]eta? – Nu, nu, spuse ea prompt. Lu` paharul [i \nghi]i con]inutul pe ner`suflate. Avea un u[or gust de alcool, deloc nepl`cut. |nchise ochii, a[teptând miracolul promis. Nici un efect. Ridic` pleoapele. Jack pusese ceainicul la \nc`lzit pe plita electric`. Se purta cu u[urin]a unui obi[nuit al locurilor. Prefer` s`-[i \ntoarc` privirea de la silueta aceea care o tulbura [i o irita \n acela[i timp. Buc`t`ria era singura \nc`pere din caban` ai c`rei pere]i din scândur` de brad erau l`cui]i. Susan o ceruse din preocupare pentru igien`. |n aceast` diminea]` \[i regreta ini]iativa. Soarele care se reflecta \n lacul alb o orbea, sporindu-i migrena. – |]i este la fel de r`u? \ntreb` Jack punând pe mas` o cafetier` aburind` [i dou` ce[ti. Ea admise c` gre]urile se calmaser`. Mirosul de cafea \i era aproape pl`cut. – S` iei dou` aspirine, o sf`tui el. Dup` aceea, nu vei fi mai \n form`, dar te vei sim]i categoric mai bine. |n timp ce umplea ce[tile, se scuz` pentru p`trunderea lui abuziv` \n birou. – ... Am dep`[it limitele, sunt de acord, admise el pe un ton conciliant. Dar sunt un maniac al ordinii. Descoperind harababura care domnea acolo, am sim]it c` se trezesc vechile mele instincte.

PÅN~ LA PIERDEREA RESPIRA}IEI

55

– Pentru a le l`sa s` doarm`, te sf`tuiesc s` r`mâi \n afara tuturor \nc`perilor ale c`ror u[i sunt \nchise. El zâmbi amuzat. – Biroul era larg deschis, Susan. |mi acorzi circumstan]e atenuante? Ea lu` cu o \nghi]itur` de cafea comprimatele pe care i le \ntindea. Amabilitatea lui Jack o dezarmase. Dar nu va abandona atât de u[or lupta. – E[ti schimb`tor ca un cameleon, remarc` ea, cu un rest de animozitate \n voce. O clip` amabil [i \n momentul urm`tor devii exasperant. {i apoi, \nainte de a pleca, te vei scuza pentru aceste acroba]ii. – Ce acroba]ii? Ea \mpinse cu brutalitate cea[ca. Câteva pic`turi de cafea s`rir` pe farfurioar`. El le [terse cu aten]ie. Acest gest spori animozitatea Susanei. – Suntem prea diferi]i pentru a putea lucra \mpreun`. El p`ru mâhnit. – Crezi asta cu adev`rat? |n acela[i timp, prinse \ncheietura fin` a mâinii tinerei femei. Susan nu-[i putu re]ine o tres`rire. Degetele lui o strânser` mai puternic. – Noaptea trecut` p`reai de alt` p`rere. Ea se \ncord`. S` nu discut`m despre ceea ce s-a \ntâmplat noaptea trecut`, spuse ea t`ios. Nu [tiu ce acces de nebunie m-a f`cut s`-mi pierd capul. Nu eram eu \ns`mi. – Oh! ba da, protest` el \nv`luind-o \n privirea lui fermec`toare. Mi-ai ar`tat firea ta adev`rat`: cea pe care te str`duie[ti s-o ascunzi... Numai dac` nu cuno[ti ce resurse sunt \n tine. Ea \[i retrase brusc mâna.

56

NICOLA ANDREWS

– }i-am spus ce gândesc [i, imediat, ai decis c` nu [tiu despre ce vorbesc. Când vei \nceta oare s` m` critici? Jack se rezem` de sp`tarul scaunului. Continua s-o observe, dar ochii s`i c`p`tar` o str`lucire mai intens`. – S` plas`m rela]iile noastre pe un plan strict profesional, hot`r\ el. Este singurul mijloc s` nu ne mai cert`m pentru fleacuri. E[ti de acord? Ar fi trebuit s` se scandalizeze. Oare el considera „un fleac“ faptul c` o p`r`sise noaptea trecut`, singur` \n camer`, aprins` de dorin]`? Un lic`r de bun-sim] \i opri invectivele pe buze. Nu-i putea repro[a c`-[i st`pânise mai bine decât ea sim]urile. Era oare un b`d`ran sau un gentilom? |n tot cazul, purtarea lui r`m`sese destul de ambigu` pentru c` \[i atribuise un rol frumos. Avea dreptate. Dialogul nu era posibil decât pe plan profesional. – De ce nu r`spunzi? se mir` el. – |mi ascultam capul [i stomacul, min]i ea. – {i ce spun ele? – Nimic. Cred c` putem, \n sfâr[it, s` abord`m subiectele interesante. – Dup` p`rerea mea, principalul este preg`tirea ascensiunii. E[ti de acord? – |n parte. El ridic` din sprâncene \ntreb`tor. Susan explic` foarte repede: – N-am f`cut de mult trasee importante. M` \ntreb dac` sunt \nc` suficient de antrenat` pentru o mare premier`.

PÅN~ LA PIERDEREA RESPIRA}IEI

57

– Am prev`zut acest handicap, spuse el. {tii c` un drum de acest fel cere o preg`tire minu]ioas`. Instalându-m` aici... Ea \l \ntrerupse, scandalizat`: – De aceea i-ai cerut secretarei mele valiza ta? – Exact, aprob` el. {i ar fi fost [i mai bine dac` toat` echipa locuia la [coal`. Susan se indign`. Un fior o str`b`tu pe [ira spin`rii. Era de neconceput ca echipa s` se antreneze \n sala de gimnastic` [i s` preg`teasc` expedi]ia la ea. Oh! desigur, gândindu-se mai bine la asta, [tia c` obiceiul cerea acest gen de aranjament. Un conduc`tor de grup hot`rât s` \ntreprind` un lucru de o asemenea anvergur`, trebuia s` se asigure mai \nainte de competen]a [i tenacitatea fiec`rui membru al echipei sale. Preg`tirea are loc \ntotdeauna \ntr-un loc stabilit, unde fiecare \nva]` s` tr`iasc` \n bun` \n]elegere cu ceilal]i. Dar propunerea lui Jack implica prezen]a sa la caban` dou`zeci [i patru de ore din dou`zeci [i patru, poate timp de mai multe s`pt`mâni. La gândul acestei coabit`ri, Susan sim]i o c`ldur` ascuns` r`spândindu-i-se prin vine. Percepu foarte clar pericolul spre care se \ndrepta acceptând. Nu va mai petrece o a doua noapte ca cea pe care tocmai o tr`ise – Nu, spuse ea. Este imposibil. – Refuzi s` participi la o mare premier`? se mir` el. Ea ridic` din umeri. – Nici un alpinist cu judecat` n-ar refuza o propunere atât de ispititoare. Nu asta este problema.

58

NICOLA ANDREWS

– Atunci care? – }i-am spus-o, r`spunse ea pe ocolite. Suntem prea diferi]i. – Dar \n principiu, ai fi de acord cu o colaborare? Ea \[i \n`bu[i un c`scat. – Nu [tiu... Scuz`-m`, dar \mi este \ngrozitor de somn. El zâmbi. – Este efectul leacului. Am ad`ugat un somnifer \n lichidul pe care l-ai b`ut. Câteva ore de somn [i te vei trezi ca un trandafir. A[adar, dac` e[ti de acord, vom relua discu]ia noastr` mai târziu. Ea \i arunc` o privire r`zbun`toare. V`zând-o gata s` se revolte din nou, el alese pruden]a. – |]i propun un teren neutru. – Ce \n]elegi printr-un teren neutru? \ntreb` ea cu ne\ncredere. – Ei bine!... De exemplu, un restaurant. Vrei s` cin`m \mpreun`? Voi veni s` te iau disear` la ora [apte [i jum`tate. – Dar... \ncepu Susan. Jack se ridicase. Automat, \l imit`. |i era \ntr-adev`r somn. El o lu` de bra]. Cu o mân` \n acela[i timp blând` [i ferm` o conduse prin camera de zi pân` la piciorul sc`rii. – Du-te s` te odihne[ti. Când te vei trezi vei vedea lucrurile mai clar, spuse el amabil. Ea urc` treptele f`r` s` se \ntoarc`.

Capitolul 5
– Jack Cameron [i-a petrecut noaptea cu tine? Dar este minunat! exclam` Janie. Susan \[i adânci nasul \n dulapul deschis. |ncerca s` g`seasc` o a doua [oset` albastr` ca cea pe care o ]inea \n mân`. Se trezise la ora trei dup`-amiaz` f`r` nici o urm` de migren` sau de grea]`. Janie venise s-o \ntâlneasc` dou` ore mai târziu, dup` ce terminase inventarul materialelor. Diminea]`, secretara se dusese direct la depozit, de unde avea o cheie. De aceea, nu [tia nimic despre discu]iile care \i pusese pe Susan [i Jack fa]` \n fa]`. Curiozitatea sa era de nepotolit. Susan \i r`spunse la cea mai mare parte a \ntreb`rilor. – ... A petrecut noaptea aici, dar nu cu mine, rectific` ea. Credeam c` ai \n]eles nuan]a... Pentru Dumnezeu, Janie, \n loc s` m` prive[ti cu ochi mari, ca [i când a[ fi diferit` de cea de ieri, ajut`-m` s` g`sesc ceea ce caut. {tiu c` sunt

60

NICOLA ANDREWS

dezordonat`, dar nu pân` \ntr-atât \ncât s` pun o [oset` \ntr-un loc [i perechea ei \n altul. |ndat` ce sunt sp`late, le \mp`turesc \mpreun` pe perechi. Janie \i arunc` o privire de afectuoas` ironie tinerei \n capot verde deschis care agita prin fa]a sa o [oset`. – Poate c` mica ei sor` este ascuns` \n dulapul din buc`t`rie, \ntre cutiile de sardele [i borcanul cu castrave]i, \i suger` ea. Susan oft` [i o privi cu un aer cople[it. – {i eu credeam c`-mi e[ti prieten`! – |]i sunt, Susan, [i \]i voi da un sfat excelent. |n locul t`u, pentru a ie[i \n seara asta cu Jack, a[ alege o rochie elegant` [i ciorapi fini. – O rochie? Ce idee! La Brentz, la sfâr[it de sezon, dac` nu se duce la un cocteil sau la o serat` a Cairei Holloway, nimeni nu poart` rochie. Nop]ile sunt reci. Pantalonul este ]inuta cea mai practic`. Examin` harababura colorat` ce era stivuit` pe rafturile dulapului de haine. – Dac` nu se poate altfel, o fust` [i o bluz` de m`tase, murmur` ea. Se \ntoarse spre secretara sa, a[ezat` pe marginea patului. – Dar dac` Jack Cameron descoper` c` m-am aranjat pentru el, va crede... {tii ce va crede? – Da. Acela[i lucru ca tine. Hot`rât lucru, Janie se \nc`p`]âna s` nu ]in` seama de nimic. Perspicacitatea sa o deranj` pe Susan care \i azvârli o privire furibund`. – |n caz c` n-ai remarcat \nc`, spuse tân`ra pe un ton distrat, n-am obiceiul s`-i primesc \n pat pe b`rba]ii pe care abia \i cunosc.

PÅN~ LA PIERDEREA RESPIRA}IEI

61

– O [tiu, Susan. Ghicesc de asemenea c` de[i seduc`torul Cameron nu te las` insensibil`, nu-l vei ierta niciodat` c` te-a certat \n leg`tur` cu impruden]a ta. De ce \ncerci oare mereu s` te ba]i cu cineva? – Ce vrei s` spui? – Adev`rul. De la divor]ul t`u, \i consideri pe to]i b`rba]ii ca pe ni[te poten]iali inamici. Dar Jack nu este un oarecare. Nu vei reu[i s` te r`zbuni pe el pentru afronturile pe care fostul t`u so] te-a f`cut s` le suferi. De data aceasta, cel pe care-l ataci este mai puternic decât tine. Am aplecat urechea la indiscre]iile care circul` de la o caban` la alta. Toate sunt favorabile lui Cameron. Nu este numai un explorator dublat de un scriitor talentat [i celebru. A ap`rat cauza femeilor \n diferite domenii [i \n special \n cel al alpinismului. |n aceast` direc]ie, nu vei g`si nici un punct slab pe care s`-l ataci. Marie Martin, celebra alpinist` freancez`, nu \nceteaz` s`-i laude meritele. – Unde ai cunoscut-o pe Marie Martin? se mir` Susan, brusc b`nuitoare. – Locuie[te la acela[i hotel cu mine. – Vorbe[ti chiar de Marie Martin, sora Laurei, o tân`r` care a murit acum mai mul]i ani \n masivul Mont Blanc? Janie \i arunc` o privire p`trunz`toare. – Da. {i dac` am crede ce spunea media, Jack a fost foarte afectat de moartea Laurei. |mi amintesc de articolele pe care ziarele le-au scris \n acea vreme. G`sesc c` Marie seam`n` \n mod ciudat cu sora sa... Ea se \ntrerupse. Susan se \ncrunt` [i frumoasa ei privire verde \[i pierdu str`lucirea. Janie nu voia s` semene gelozia \n sufletul prietenei sale, ci numai s-o fac` s`-[i dea seama c` nu ajuta la nimic s` te joci cu frumosul Jack Cameron. Pentru a atenua efectul dezv`luirii sale, ad`ug`:

62

NICOLA ANDREWS

– La „Rosengarten“ i-am mai \ntâlnit [i pe Mark Henreid, Otto Freer [i Wolf Meinhart. Sunt la Brentz pentru expedi]ia prev`zut` de Cameron. – Echipa este remarcabil`, admise Susan vis`toare. A face parte din ea ar fi, indiscutabil, un privilegiu. Dar... Avea impresia c` vorbea numai de dragul de a vorbi. Sufletul \i era tulburat. Oare Jack o alesese pe Marie pentru asem`narea sa cu Laura? Ce sentimente lega cele dou` fiin]e? – Dar, ce? se nelini[ti Janie. M` mir de reticen]a ta. Jack Cameron este un partener de talia ta. Va fi o gre[eal` s` vezi \n el doar un adversar. Susan ridic` din umri. – Poate c` are idei liberale despre femei, dar dup` p`rerea mea, nu sunt decât teorii pe care le afi[eaz` pentru publicitate. Cu mine este arogant [i nu se simte bine decât când m` critic`. {tii unde [i-a petrecut noaptea? |n birou. Janie izbucni \n râs. – A[adar, el era? Descoperind ordinea care domnea \n \nc`pere, am crezut \ntr-un miracol. – N-avea nici un drept s`-mi scotoceasc` prin hârtii, se mânie Susan, fericit` s` g`seasc` intact resentimentul fa]` de Jack. Ini]iativele acestui individ sunt la fel de revolt`toare ca [i admonest`rile lui. Janie afi[` un aer iscoditor. – |ncerci oare s` negi sistematic eviden]a sau e[ti complet oarb`? o ironiz` ea. Iat` un b`rbat celebru, frumos, viril [i inteligent, care \]i ofer` s` tr`ie[ti o romantic` poveste de dragoste [i... – Divaghezi, i-o t`ie Susan. Nu mi-a oferit nimic de acest gen. – Te faci c` nu vezi [i nu auzi. De când l-ai \ntâlnit, am citit adev`rul pe chipul t`u. Chiar dac` nu-]i dai seama, a \nceput

PÅN~ LA PIERDEREA RESPIRA}IEI

63

ceva minunat. Dovada: cu dou` ore \nainte de sosirea sa, te agi]i \n leg`tur` cu toaleta pe care o vei purta pentru a cina cu el. – |]i trimi]i s`ge]ile pe lâng` ]int`, spuse Susan cu r`ceal`. Janie \i \nl`tur` obiec]ia cu dosul mâinii. – Nu trimit nici o s`geat`. De fiecare dat` când un b`rbat se apropie de tine, fugi cu cincizeci de mile pe or` pentru a te \ndep`rta de el. Apoi pui pe seama lui toate gre[elile. Te crezi foarte curajoas`, Susan. Ei bine, d`-mi voie s`-]i spun c` e[ti cea mai mare fricoas` pe care am \ntâlnit-o vreodat`... Se ridic`. |n timp ce-[i netezea cu palma cutele fustei, continu`: – ... Numai c`, tot jucându-te astfel, ri[ti s` te treze[ti \ntr-o bun` diminea]` cu riduri [i nici un admirator care s`-]i afirme c` e[ti \nc` foarte frumoas`. S`-]i \nchei via]a singur` este trist, este cea mai nefericit` soart`. O clip` mai târziu, p`r`si \nc`perea, l`sând-o pe Susan descump`nit` de tirada sa. Niciodat` Janie nu fusese atât de confuz`. Susan sim]i fa]` de ea un amestec de exasperare [i recuno[tin]`. Janie o enerva, dar o obliga s` vad` clar \n ea \ns`[i. Dar dac` era relativ u[or de pus problema, rezolvarea era mai complicat` decât b`nuia secretara sa. Susan nu avea \ncredere \n b`rba]ii care afi[au o personalitate prea puternic`. O f`cuse deja o dat` [i pu]in lipsise s` fie distrus`. Nu va repeta aceea[i prostie. Jack pretindea c` r`mânând pe plan profesional, vor reu[i s` se \n]eleag`. Desigur, practicarea aceluia[i sport, periculos [i greu, avea ni[te leg`turi. Dar cu siguran]`, Jack Cameron c`uta la ea c`lcâiul lui Ahile. |n munte ca [i \n via]a obi[nuit`, f`cea mai rapid o critic` decât un compliment. S` dea o turnur` mai intim`

64

NICOLA ANDREWS

rela]iei lor ar conduce la dezastru. |nc` de la \nceput, nu aveau for]e egale. Nu era oare atras` mai mult de el decât era el de ea? Respinse amintirea mângâierilor [i s`rut`rilor care o l`saser` palpitând de emo]ie. Jack, la rândul s`u, considerase aceste interludii ca pe un joc f`r` urm`ri. Va veghea s` nu-i mai ofere spectacolul sl`biciunii sale. Sim]indu-se mai bine dup` aceast` decizie, scoase dou` flanele tricotate din mormanul de haine [i le a[ez` pe pat. Se va \mbr`ca \ntr-una din ele [i cu ni[te pantaloni. Prima, din ca[mir albastru deschis, era bine croit`, moale [i catifelat`. A doua, de un bej sp`l`cit, era aproape la fel de potrivit` ca un sac de iut`. O va alege pe a doua. Astfel, Jack va \n]elege c` n-avea nici o inten]ie s`-l seduc`. Nu propusese el oare ca discu]ia lor s` nu se \ndep`rteze de la subiecte profesionale? O or` mai târziu, \n blugi [i sutien, nu se hot`râse \nc` asupra unuia dintre cele dou` pulovere. Clopo]elul de la intrare r`sun` când \[i termina de ondulat p`rul dup` ce-l sp`lase. |nh`]` un pulover la \ntâmplare [i-l \mbr`c` \n timp ce cobora scara. Observ` c`-l alesese pe cel mai elegant. O \ntâmplare? Poate. La urma urmei, avea dreptul s` fie cochet`. Se sim]i u[urat` s` vad` c` Jack era \n hanorac [i pantaloni din catifea. O ]inut` de munte care confirma inten]iile sale de a sta de vorb` numai despre meseria lor. Se d`du la o parte pentru a-l l`sa s` intre. |n acela[i timp, \[i aminti de tulburarea sa, \n ajun, când sim]ise pe piele atingerea degetelor lui mângâietoare. Se \ncord` u[or [i nu \ndr`zni s`-i \ntind` mâna.

PÅN~ LA PIERDEREA RESPIRA}IEI

65

Jack nu p`rea dispus s` sparg` primul ghea]a. A[tepta \n picioare, \n mijlocul camerei de zi, bine a[ezat pe picioarele lungi [i musculoase. Un zâmbet u[or amuzat f`cu s` apar` mici riduri lâng` ochii negri. Se privir` insistent un moment, apoi Susan ro[i [i se \nfurie. – E[ti oare mut imediat ce n-ai repro[uri? Te-ai decis probabil s` avem numai o conversa]ie telepatic`? El izbucni \ntr-un hohot de râs. – Atins! admise el. Ar fi trebuit s` spun: „Bun`, Susan. Cum te sim]i...?“ De fapt, ]i-ai revenit dup` trasul la m`sea? – Complet. Era la doi pa[i de el. Nu se atinseser` [i totu[i se sim]ea \nc`lzit` de str`lucirea vie pe care o radiau ochii lui negri. Nu g`si nimic altceva de ad`ugat. Jack r`mase t`cut. Ironia pe care Susan i-o aruncase nu era a[adar o glum`. |ntre ei, dialogul nu era posibil decât când se certau. Incapabil` s` mai suporte mult timp tensiunea pe care Jack o crease prin mutismul s`u [i prin modul \n care o analiza, \i \ntoarse spatele [i se \ndrept` spre hainele ag`]ate \ntr-un cuier \n perete. – |mi iau un bluzon, morm`i ea. Dac` te decizi totu[i s` ie[im, cred... – O clip`, te rog. Vorbise pe un ton atât de t`ios, \ncât ea se opri, uluit`. Se uit` la el. P`rea nemul]umit. Ce f`cuse oare, \ncât s` declan[eze proasta lui dispozi]ie? Oare se gândise [i hot`râse s` n-o mai ia \n echip`? Ipoteza o afect` mai mult decât ar fi b`nuit. El \naint` [i-i puse mâinile pe umeri.

66

NICOLA ANDREWS

– Numai o \ntrebare, Susan, spuse el cu o voce solemn`. Ea uit` s` respire. Dup` ce o privi insistent, cu severitate, el zâmbi [i ochii s`i negri str`lucir` de veselie. – Nu suntem oare pu]in ridicoli? o \ntreb` el cu voio[ie. Ei \i reveni respira]ia [i izbucni \ntr-un râs care risipi definitiv toat` jena dintre ei. – Mai am totu[i s` te \ntreb ceva, ad`ug` el. Voia oare r`spunsul ei \n leg`tur` cu participarea la expedi]ia de pe partea estic` a Maidenhornului? Nu, nu p`rea dispus s` abordeze subiecte serioase. – Ai avea idee de locul \n care am putea cina? O lic`rire [treng`reasc` d`du str`lucire ochilor ei verzi. – Pentru c` e[ti destul de bogat pentru a finan]a o mare premier`, \i replic` ea, nimic nu ne \mpiedic` s` mergem la „Wienhaus“. Era localul cel mai scump din Brentz. Jack nu se clinti. – Buc`t`ria este remarcabil` acolo, admise el. Dar crezi c` [eful de sal` ne va accepta \mbr`ca]i astfel? – Va fi flatat s` primeasc` doi dintre cei mai cunoscu]i alpini[ti din lume, hot`r\ ea, glumind. Un patron de restaurant care ar avea sim]ul publicit`]ii ne-ar oferi chiar masa. El râse. – Doresc s` te angajez ca „public-relation“, glumi el, ajutând-o s`-[i \mbrace bluzonul din piele de c`prioar` albastru deschis. ***

PÅN~ LA PIERDEREA RESPIRA}IEI

67

Serviciul avea eficacitatea pe care o g`se[ti \ntr-un local de prim rang. Argint`ria, florile [i cristalurile concurau la rafinamentul meselor acoperite cu fe]e de mas` albe. P`str`vii cu migdale erau delicio[i. Susan venea la „Wienhaus“ pentru prima oar`. Trecuse adesea prin fa]a cabanei mari din lemn lustruit, toat` numai mu[cate. De fiecare dat` se mira c` o ]ar` p`streaz` aceste lucruri vechi \n stil baroc \n loc s` le ]in` \ntr-un muzeu. Se \ntrebase de ce nu se construiser` \n locul lor imobile vaste [i moderne din sticl` [i o]el? Jack, c`ruia \i pl`cea atmosfera tipic` de han elve]ian, \i atrase aten]ia asupra sculpturilor care ornau lambriurile [i decora]iile din lemn. |n sala restaurantului nu erau dou` panouri asem`n`toare. Arti[tii reproduseser` scene de la culesul viilor [i de la seceri[. |[i exersaser` imagina]ia pân` sub tavan, unde ni[te \ngera[i buc`la]i zâmbeau la fiecare extremitate a bârnelor. Dou` mari dulapuri rustice pentru vase, [i ele \n \ntregime sculptate, expuneau pe rafturi farfurii decorative frumoase. Susan se uita \n jurul ei cu o expresie uimit`. Observând-o, Jack remarc`: – |]i place [i ]ie. R`spunsul tinerei \l l`s` f`r` glas. – |mi place igiena [i ordinea strict` care domne[te aici, declar` ea. Am z`rit buc`t`riile. Sunt imaculate. Te-ai crede \ntr-un bloc operator al unei clinici americane. Jack, care degusta un pahar de „Fendant“, galben [i cu gust de fructe, fu pe punctul s` se \nece de râs. – Nu \n]eleg de ce o femeie atât de \mpr`[tiat` ca tine, a ales s` tr`iasc` \n ]ara cea mai ordonat` din lume.

68

NICOLA ANDREWS

Ea atac` o spum` de ciocolat` dominat` de o piramid` de fri[c`. |[i \nfund` linguri]a \n ea, apoi savur` prima \mbuc`tur` cu o min` pofticioas`. |n acela[i timp, se \ntreba dac` Jack nu c`uta din nou s-o critice. |i arunc` pe furi[ o privire [i se lini[ti. El zâmbea cu un aer relaxat, sincer amuzat. – Voiam s` m` stabilesc \n inima Alpilor, \i explic` ea. Dup` divor]... El o \ntrerupse mirat. – Ai fost c`s`torit`? |ncuviin]` cu un semn din cap. – M-am c`s`torit cu Dan \nc` din Universitate, preciz` ea. |l cuno[team de când ne jucam \mpreun` la gr`dini]`. Din nefericire pentru mine, detesta muntele. Ochii lui Jack se \ntunecaser`. – Hot`rât lucru, la tine este o manie s`-]i asumi ni[te riscuri, o ironiz` el silindu-se s` zâmbeasc` u[or. Camaraderia voioas` care se stabilise \ntre ei de la \nceputul mesei, disp`ruse. Cina fusese minunat`. De ce oare vorbise despre Dan? Nu reu[ea niciodat` s` nu-[i mai aminteasc` de c`s`toria sa. L`s` linguri]a. Ciocolata era delicioas`, desertul aproape intact, dar nu-i mai era foame. |ncerc` s` schimbe subiectul. – M-ai \ntrebat mai devreme de ce am venit s` m` stabilesc \n Elve]ia. La zece ani, \n timpul unei c`l`torii \n Europa cu tat`l meu, am descoperit aceast` ]ar`. M-am \ndr`gostit de ea a[a de tare \ncât \mi doream s` pot tr`i aici \ntr-o zi. O mic` mo[tenire mi-a permis s`-mi realizez visul. Eram liber` [i am avut ideea de a crea \n inima Alpilor o [coal` de c`]`r`toare, unde compatrioatele mele vor veni s` se antreneze.

PÅN~ LA PIERDEREA RESPIRA}IEI

69

– Presupun c` realizarea proiectului a ridicat ni[te probleme. – O mul]ime de probleme, aprob` ea, zâmbindu-i pentru \n]elegerea de care d`dea dovad`. La \nceput, m-am izbit de toate greut`]ile administrative. Am navigat pur [i simplu la \ntâmplare, temându-m` s` nu m` zdrobesc de vreun obstacol mai mare decât altele [i pe care nu l-a[ fi observat. Dar eram prea pornit` ca s` mai dau \napoi. Investisem cei cincizeci de mii de dolari pe care-i aveam [i nu-mi mai r`m`seser` nici pentru un bilet de avion spre New York. |n plus, am avut parte de o primire atât de c`lduroas` din partea compatrio]ilor t`i, \ncât nu voiam s` m` r`zgândesc \n fa]a lor. Trebuia s` continuu cu orice pre] ceea ce \ncepusem. {i am reu[it. – N-ai regretat niciodat` exilul t`u? \ntreb` Jack. Nu te-ai gândit s` te \ntorci \ntr-o zi \n Statele Unite, s` te c`s`tore[ti, s` ai copii? Ea clipi din ochi. Acest gen de anchet` o f`cea s` se simt` prost. |ns` Jack Cameron p`rea hot`rât s` afle mai multe despre ea. Nu-i lipsea \ndr`zneala. Cu excep]ia aventurii sale dramatice cu Laura Martin, nu cuno[tea practic nimic despre via]a lui personal`. – Nu voi p`r`si niciodat` muntele, spuse ea evaziv. – Nu asta te-am \ntrebat. – R`spunsul este valabil pentru toate \ntreb`rile de acest gen, afirm` ea ridicând din umeri. O alpinist` nu seam`n` deloc cu imaginea pe care [i-o fac b`rba]ii despre so]ia perfect`. |n viziunea lor, aceasta trebuie s` r`mân` acas`, s` le preg`teasc` atent` mici platouri cu bun`t`]i [i s` le primeasc` prietenii mereu bine dispus`. Jack miji ochii.

70

NICOLA ANDREWS

– Oare tocmai \mi descrii preten]iile fostului t`u so]? Te-a somat s` alegi \ntre ascensiuni [i c`s`torie, a[a cum o concepea el? – Nu chiar, spuse ea din ce \n ce mai jenat`... |n sfâr[it, \ntr-un anumit sens, da. Dar diferendele noastre veneau de altundeva. – Explic`-te mai clar. – Dan [i cu mine am avut momente pl`cute \mpreun`. |ns`... Ascult` Jack, prefer s` nu vorbesc despre asta, spuse ea iritat`. El se rezem` de scaun [i o cercet` cu un aer iscoditor. – Cine a distrus c`s`toria voastr`? insist` el. Ea r`mase o clip` t`cut`. |n]elegând apoi c` aceast` atitudine risca s-o r`neasc` pe gazda sa, spuse cu reticen]`: – Credeam c` trebuia s` vorbim doar despre expedi]ie. – Acesta este punctul t`u de vedere. Când ]i-am propus s` ne \ntâlnim pe un teren neutru, speram c`-]i vei l`sa armele la vestiar. |mi dau seama c` este cu neputin]` [i c` ai \n continuare rezerve fa]` de mine. – Nu am rezerve. Detest s` m` uit peste um`r. {i asta m` obligi s` fac. – |]i propun altceva. Ce ai spune dac` ne-am prelungi \ntrevederea \ntr-un local de noapte? Se aplec` [i, peste mas`, cuprinse mâna Susanei \n palma sa mare. Un zâmbet \i descoperi dantura str`lucitoare. Ea r`mase o clip` sub vraja lui, ca hipnotizat`. Apoi, reu[i s` se smulg` de sub influen]a lui. – E[ti la Brentz, Jack, nu la New York sau la Paris. Aici, \n afara unei discoteci, nu vei g`si nimic deschis dup` ora zece seara. – S` \ncerc`m totu[i, spuse el.

PÅN~ LA PIERDEREA RESPIRA}IEI

71

*** Când p`r`sir` „Wienhaus“, o pal` de vânt rece ca ghea]a \i biciui peste fa]`. Jack se lupt` cu hanoracul s`u. Susan \[i ridic` fermoarul bluzonului. Rotocoale de z`pad` acopereau culmea Maidenhornului. |n alt` parte, piscuri de granit [i coame proasp`t acoperite cu z`pad` se conturau pe cerul pres`rat de stele. Contemplar` cu aceea[i admira]ie mut` amfiteatrul de stânci [i de ghe]ari care \i domina. Jack o lu` de bra] pe Susan. – }ii \ntr-adev`r s` te arunci \n zgomotul, luminile [i nebunia unei discoteci? o \ntreb` el. – Nu, oh! nu, spuse ea strângându-se \nfrigurat` lâng` el. Propunerea venea din partea ta. Personal, nu sunt o obi[nuit` a localurilor de noapte. – Nici eu nu m` simt \n largul meu acolo. Dar ce altceva se poate face, seara, \ntr-un târg ca asesta? – |]i voi ar`ta. Merit` efortul unei priviri. Cum pornise pe o c`rare \n pant` abrupt`, el o opri. – S` nu-mi spui c` inten]ionezi s` escaladezi vreun perete sau c` vrei s` te dedai la vreo acroba]ie de acest fel. Noaptea este luminoas`, dar nu pân` \ntr-atât \ncât s`-]i asumi ni[te riscuri... Ea se \ntoarse [i-l \ntrerupse, nemul]umit`. – Când vei \nceta oare s` m` consideri o smintit`? Nu vom comite nici o impruden]`. Pe munte [erpuie[te un drum pentru turme, dar este abrupt [i atât de \ngust \ncât nu pot trece dou` persoane \n acela[i timp.

72

NICOLA ANDREWS

– O.K., spuse el. Te urmez. Ea mergea pe o urm` care se desprindea ca un fir luminos \n mijlocul p`[unilor. Curând, paji[tea se \ngust`, iar la dreapta [i la stânga se deschideau pr`p`stii. Susan mai \naint` o clip` pe coama ame]itoare. |n spatele ei, Jack bomb`nea. De data aceasta, nu ]inu cont de criticile sale. Ea \naint` cu acela[i pas hot`rât pân` la o teras`r atârnând peste vale. Maidenhorn era deasupra lor, dar nev`zut, ascuns de primul lan] de mun]i laterali cu roci \n straturi paralele. El nu-i cople[i. |n schimb, avur` impresia c` domin` tot lan]ul alpin care ducea pân` \n Italia. |n dep`rtare, vârful ascu]it al lui Cervin se ridica deasupra ghe]arilor ce str`luceau \n lumina lunii. Susan se a[ez` pe un fel de banchet` din piatr`, unde Jack i se al`tur`. Peisajul era atât de maiestuos \ncât \l admirar` f`r` s` spun` nimic. El \[i trecuse un bra] \n jurul umerilor Susanei. Ea se sim]ea lini[tit`, aproape fericit`. – Am descoperit acest loc când m-am plimbat prima dat` nu departe de Brentz, spuse ea \ncet. M-am \ndr`gostit imediat. |n acea zi, am hot`rât s` m` stabilesc aici [i nu altundeva. – Rareori am contemplat un peisaj atât de grandios, recunoscu Jack sincer. – Chiar [i \n Himalaia? – Da. Everestul reprezint` un domeniu interesant pentru cercetare. L-am privit cu ochii exploratorului. Aici, nu v`d decât frumuse]ea peisajului. – Când am descoperit acest lan] ame]itor, m-am gândit la toate greut`]ile [i la toate pericolele pe care le voi \nvinge, spuse Susan f`r` a sta pe gânduri.

PÅN~ LA PIERDEREA RESPIRA}IEI

73

El r`mase t`cut. Atunci, \[i aminti c` femeia pe care Jack o iubise murise chiar \n acei mun]i. |[i mu[c` buzele. Era prea târziu s`-[i repare gafa. S` vorbeasc` acum despre Laura Martin ar fi fost o a doua gre[eal` [i n-o va face. |l va l`sa pe el s` abordeze primul acest subiect dureros. El se mul]umi s` cuprind` \ntr-un larg gest al bra]ului liber imensa panoram` pe care luna o sc`lda \ntr-o lumin` argintie. – Un loc pentru cei c`rora le place s` se lupte, murmur` el. Ad`ug` apoi cu o voce mai sc`zut`. – Sau pentru cei care caut` \n pericol o diversiune de la e[ecul vie]ii lor sentimentale. Susan se \ntreb` dac` se gândea la Laura. Era pe punctul s`-i pun` \ntrebarea, dar se r`zgândi la timp. Jack \ntreb`: – Ce vârst` aveai când te-ai c`s`torit cu Dan? – Dou`zeci [i unu de ani. |[i strecur` mâna sub p`rul ei ro[u des [i-i mângâie cu blânde]e ceafa. – Erai prea tân`r` s` te c`s`tore[ti. – Poate. Dar r`mân convins` c` ruptura s-ar fi produs chiar dac` eram mai \n vârst` \n momentul c`s`toriei. Dan [i cu mine eram foarte diferi]i pentru a ne \n]elege. {tiind c` iubesc ascensiunea, a \ncercat s` m` fac` s`-mi pierd \ncrederea \n mine. |n rarele ocazii \n care \mi puteam practica sportul favorit, \mi repeta mereu c` eram imprudent` [i c` \ntr-o zi voi fi victima unui accident grav. Când \[i \ncheia recomand`rile, m` sim]eam fricoas` [i stângace. Pentru asta, a[ fi vrut s`-l bat. Dar aceast` nepl`cere n-a fost singurul motiv al divor]ului nostru... Ea ezit`. Cum s` explice ceea ce r`mânea pentru ea o nebunie de ne\n]eles?

74

NICOLA ANDREWS

– Continu`, insist` Jack. Care este adev`ratul motiv al desp`r]irii voastre? – Ei bine, Dan voia o so]ie perfect`. Am \ncercat s` fiu a[a, timp de doi ani, apoi am e[uat. El conducea o afacere de import-export [i eu eram imaginea firmei sale. Crezând c` de asta depindea cariera lui, am acceptat toate corvezile pe care mi le impunea. Imagineaz`-]i o via]` petrecut` \n evenimente mondene. Trei sau patru recep]ii pe s`pt`mân`, probe la croitorie, piese de teatru sau filme care trebuia v`zute pentru a ]ine pasul cu vremea... Parc` eram \ntr-o \nchisoare. Nu, nu po]i \n]elege. – Oh, ba da. Anul trecut, o boal` m-a ]inut \n cas` \mpotriva voin]ei mele. Dup` cincisprezece zile, voiam s` m`nânc tapetul. Susan zâmbi f`r` s` vrea. – Eu eram mai turbat` decât tine. |ntr-o sear`, am luat farfuriile de por]elan dintr-un serviciu bun. Le-am aruncat una câte una pe marmura din sufragerie. Apoi am avut o discu]ie \ngrozitoare [i Dan a p`r`sit casa. Dup` o s`pt`mân`, am aflat c` se instalase la secretara sa. Pentru el, ca [i pentru majoritatea dintre b`rba]i, o so]ie nu conteaz` mai mult decât o ma[in`. Dac` una sau cealalt` nu-[i \ndepline[te func]ia, este \nlocuit` cu una nou`. Sim]i cum degetele lui Jack se \ncle[teaz` pe ceafa sa. – Exagerezi, spuse el. – Pu]in. Dan era poate un caz extrem. Dar cred c` exprima destul de bine mentalitatea masculin`. |n general, b`rba]ii nu admit s` vad` femeile lansându-se \ntr-un circuit automobilistic sau pe un perete muntos. Acest gen de slujb` le este rezervat. Dac` exist` vreo excep]ie de la aceast` regul`, eu n-am \ntâlnit-o \nc`.

PÅN~ LA PIERDEREA RESPIRA}IEI

75

R`maser` t`cu]i o clip`. Ca de fiecare dat` când \[i amintea de anii petrecu]i cu Dan, Susan se sim]ea epuizat`. Chiar [i vederea mun]ilor s`i dragi o l`sa acum indiferent`. Jack desf`cu \ncet fermoarul bluzonului din piele de c`prioar`. Mâna sa se furi[` prin r`scroiala de la gât a pulov`rului pentru a \mbr`]i[a un um`r care frem`t` sub mângâiere. Susan nu se \ndep`rt`. C`ldura degetelor lui Jack \i d`dea o senza]ie de alinare, ca [i când solicitudinea lui \i putea cicatriza rana pe care i-o f`cuse cel`lalt. – Dan este un prost, decret` Jack. Acum \n]eleg de ce practici un sport periculos, cu atâta patim`. Este pentru tine un fel de revan[`. Dar nu \n]elegi c` o pasiune \n sens unic are o latur` distructiv`? – Nu. Ce vrei s` spui? El o \mbr`]i[` mai strâns. – S` redevii o femeie adev`rat`, Susan, [i vei g`si o alt` fericire, mai deplin`. Dragosea [i alpinismul nu sunt ocupa]ii incompatibile. Fe]ele lor erau atât de aproape \ncât Susan \i sim]ea respira]ia c`ldu]`. Ea \[i evalua propria pasiune prin brutalitatea emo]iei ce o cuprinsese. Imediat, dintr-un reflex de ap`rare, \ntoarse capul. – Mi-a trebuit aproape trei ani ca s` m` reg`sesc, murmur` ea cu o voce tremur`toare. N-am inten]ia s` \ncerc o nou` experien]`. – Adev`rat? O atrase spre el pân` ce buzele li se \ntâlnir`. La \nceput blând [i u[or, s`rutul s`u deveni atât de revendicativ \ncât Susan nu mai rezist` [i d`du drumul demonilor pe care se str`duise s`-i ]in` \n frâu.

76

NICOLA ANDREWS

El \[i strecur` o mân` pe sub puloverul din lân` fin`. Degetele sale aprindeau un foc viu \n fiecare loc pe care-l atingeau. Se cuib`ri lâng` el [i gemu când mâinile lui mari se jucar` cu vârfurile sânilor s`i. Dorin]a \i deveni atât de n`valnic` \ncât o sim]ea pulsând \n artere [i coborând viclean spre [ale. Speriat` de sl`biciunea sa, \ncerc` s` reziste prin ni[te proteste \n care nici ea nu credea. – Nu vreau... Las`-m`, Jack... Unde ne vor duce toate astea? – O [tii foarte bine. – Este o prostie. Dept r`spuns, el puse st`pânire din nou pe gura pe care i se oferea. O mu[c`, apoi o s`rut` cu o l`comie s`lbatic`. Un vânt rece p`trunse pe sub hainele Susanei. Incon[tient, se strânse mai mult lâng` Jack, c`utând c`ldura trupului s`u. Tremura de pasiune, gata s`-i ofere tot ce ar fi pretins de la ea. Dar se pare c` frigul domolise \nfl`c`rarea lui Jack. |ndep`rtându-se de ea, l`s` u[or \n jos puloverul moale peste pieptul pe care-l dezgolise. Apoi, trecu un bra] \n jurul \nso]itoarei sale [i o trase cu pruden]` lâng` el. Când obrazul s`u \l atinse pe al Susanei, spuse: – Ai dreptate. S` nu ne l`s`m du[i de sim]uri. |n acest domeniu, s` avans`m cu pa[i len]i [i pruden]i de alpini[ti. |nc` de la prima noastr` \ntâlnire, am ghicit c` vom fi unul al celuilalt. |nc` sub [ocul unei fierbin]eli care o agitase profund, Susan a[tept` s`-[i reg`seasc` vocea pentru a r`spunde. Râse u[or, ne\ncrez`toare. – |]i imaginai oare un asemenea deznod`mânt conducându-m` pe corni[`?

PÅN~ LA PIERDEREA RESPIRA}IEI

77

– |n acel moment l-am presim]it, o corect` el. Certitudinea am avut-o mai târizu, când ne-am certat. Obiec]iile tale m` iritaser`, dar \n acela[i timp te admiram c` aveai curajul s` le faci. Apreciam totul la tine: frumuse]ea ta, \ndr`zneala [i poate chiar caracterul t`u detestabil. E[ti o femeie minunat`. Complimentul o mi[c`. – Nimeni nu m-a considerat niciodat` minunat`, murmur` ea. Jack o s`rut` pe tâmpl`. – {i acum, spune-mi c` accep]i propunerea de a intra \n echipa mea... Nu, nu, f`r` obiec]ii, ad`ug` el cu promptitudine, sim]ind-o c` se \ncordeaz`. Ne vom sim]i la fel de bine lega]i \n coard` pe munte ca [i \ntr-o tandr` intimitate. Ea reu[i s` se \ndep`rteze de el. – Nu este sigur, r`spunse ea pe un ton \nciudat. |mi impui voin]a ta, Jack. Eram pe punctul de a accepta, dar nu sunt gata s-o suport \n cursul unei ascensiuni dificile. |nainte de a m` angaja, vreau s` fiu sigur` c` nu m` vei trata nici ca pe o amatoare, nici \n mod privilegiat. Atrac]ia fizic` pe care o sim]im reciproc, nu trebuie s` influen]eze comportamentul nostru profesional. – Nu fi ridicol`, spuse el cu o voce t`ioas`. Expedi]ia pe care o proiectez n-are nimic de-a face cu pl`cerea. }i-am cerut s` participi la ea pentru c` \]i cuno[team calit`]ile. – Metodele noastre sunt uneori diferite. Refuz s` fiu \n orice clip` obiectul criticilor sau aten]ion`rilor tale. El se ridic`, \[i vâr\ mâinile \n buzunare [i \naint` pân` la marginea platformei. Susan strânse din din]i pentru a nu-l avertiza c` se apropia de pr`pastie. Ar fi fost un joc interesant s` inverseze rolurile [i apoi s`-[i bat` joc de excesul lui de solicitudine.

78

NICOLA ANDREWS

Spre marea ei u[urare, \l v`zu oprindu-se la timp. P`ru s` contemple lumini]ele care str`luceau \n satele din vale, apoi reveni \ncet spre ea. – |]i propun o experien]`, spuse el. Va fi decisiv`. Mâine diminea]` ai cursuri? – Nu. – Atunci, ne \ntâlnim la ora nou`, la baza peretelui pe care am coborât \mpreun`, vinerea trecut`. {tiu un alt zid de ascensiune \n apropierea acestuia. Pu]ini alpini[ti sunt capabili s`-i dep`[easc` dificult`]ile. Vom face exerci]iul \mpreun`. Dac` ne vom \n]elege perfect, pactul va fi \ncheiat. Cu permisiunea ta, echipa va profita de instala]iile din sala ta de gimnastic` pentru a se antrena când nu vei avea eleve. Ce crezi despre ini]iativa mea? Nu putea refuza o propunere atât de logic`. Susanei i-ar fi pl`cut s` fie mai pu]in rece din punct de vedere profesional. Dar, la urma urmei, i se pl`tea cu aceea[i moned`. Nu pretinsese ea oare s` nu amestece sentimentele [i munca? – Accept, spuse ea. Parcurser` \n sens invers c`rarea prea \ngust` pentru doi \ndr`gosti]i. La u[a cabanei, Jack o lu` pe Susan \n bra]e [i o s`rut` cu o patim` savant controlat`. Gata s` se aprind` din nou, ea \i r``spunse cu o pasiune afectuoas`. Dorin]a \i \nfierbânta sim]urile. Dar foarte repede, ea sim]i pe fa]` suflarea rece a vântului. – Pe mâine, dragostea mea, spuse Jack pe un ton aproape ma[inal. O ultim` mângâiere pe obrazul Susanei [i se instal` la volanul ma[inii. Ea privi cu triste]e farurile ro[ii ale Mercedesului disp`rând \n noapte.

Capitolul 6
|n diminea]a urm`toare, Janie Dean sosi devreme. Prea devreme dup` dorin]a Susanei, care ar fi vrut s` fie departe când asistenta sa \[i va relua \ndatoririle. Terminase s` se \mbrace când auzi deschizându-se u[a de la pridvor. Secretariatul, mai ales luni, nu necesita prezen]a Janiei la ora opt diminea]a. Susan ghici c` aventura sa cu Jack stimulase \n cel mai \nalt grad curiozitatea acesteia. |n aceast` diminea]`, \ns`, accepta s` vorbeasc` despre orice subiect, \n afar` de acesta. Toat` noaptea se gândise la atitudinea lui Jack. Chiar [i când se ar`tase \n mod tandru prevenitor, r`m`sese st`pân pe el. N-avea comportamentul unui b`rbat profund \ndr`gostit. Susan se \ntreba dac` n-avea o rival`. Dar care? Muntele? Cu siguran]`, nu. Pasiunea lor pentru acela[i sport ar fi trebuit, dimpotriv`, s`-i apropie. Era oare Jack obsedat de amintirea Laurei? Janie pretindea c` Marie sem`na \n mod ciudat cu sora sa. Atunci, se \ndr`gostise oare de Marie Martin?

80

NICOLA ANDREWS

Poate \[i dorea fiecare femeie frumoas` pe care o \ntâlnea? Ideea c` Jack c`utase mai ales s-o umileasc` \n toate felurile, o exasperea pe Susan. |ncepând din ajun, \ncerca un sentiment de derut` despre care nu voia s` vorbeasc` nim`nui, nici chiar celei mai bune prietene. Dar cum s` evite \ntreb`rile Janiei? Aceasta avea o adev`rat` art` s` le pun` [i chiar s` descopere adev`rul \ntr-o t`cere sau \ntr-un gest de proast` dispozi]ie. Acum, Susan regreta prietenia solid` care le lega de atât de mult timp. Dac` ar fi angajat o secretar` oarecare, i-ar fi spus: – Sunt gr`bit`. Iart`-m`. M` \ntâlnesc la ora nou` cu Jack Cameron pentru o ascensiune de antrenament la poalele Maidenhornului. Dac` anun]a acest adev`r simplu, ar fi avut \n fa]a ei o Janie care ar s`ri \n sus de bucurie [i care ar \ncerca s` afle mai multe. Susan [i-o imagin` sâcâind-o [i chiar \nso]ind-o pân` la locul de \ntâlnire. De neconceput. Exista un singur mijloc de a sc`pa de interogatoriu: s` n-o \ntâlneasc` pe Janie. Lucru greu de realizat. Dup` ce \nchisese u[a, secretara se instalase probabil \n camera de zi, cu ochii a]inti]i asupra culoarului de la primul etaj, a[teptând cu o febril` ner`bdare urmarea foiletonului. Iar camera Susanei n-avea decât o singur` ie[ire, care d`dea exact \n fa]a sc`rii. Tân`ra se uit` chiorâ[ la fereastr`. {i dac` s`rea \n gr`din`? O mas` compact` de salvie i-ar fi amortizat c`z`tura. Performan]a era u[oar`, dar total inutil`. Camera d`dea spre fa]ad`. Camera de zi era luminat` de o fereastr` mare

PÅN~ LA PIERDEREA RESPIRA}IEI

81

glisant`. De acolo, privirea cuprindea tot spa]iul verde [i \nflorit care se desf`[ura \n fa]a cabanei pân` la bariera de demarca]ie. Janie ar vedea-o pe prietena sa c`zând ca o piatr` [i, scoas` din min]i, s-ar gr`bi spre ea. O alt` idee \i veni Susanei. Baia vecin` cu camera sa fusese amenajat` \ntr-o \nc`pere situat` pe partea lateral` a casei [i prev`zut` cu o u[`-fereastr`. Cabana fiind pe coasta unei coline, partea ei superioar` \n form` triunghiular` domina o denivelare natural` de zece metri. Când se instalase pe noul s`u domeniu, Susan ezitase: s` p`streze sau nu balconul din lemn al b`ii? Oferea o vedere splendid` spre mun]i. Dar când f`cea du[, n-avea deloc timp s` contemple peisajul. |n cele din urm`, p`strase balconul [i chiar \nt`rise balustrada cu o arm`tur` din fier. Se \ntâmpla ca sprijinit` \n coate acolo, \n zori sau \n amurg, s` admire str`lucirea culorilor pe Maidenhorn. Lu` repede o decizie. |n ajun, \[i urcase rucsacul \n camer` pentru a coase catarama unui buzunar. Repara]ia nu fusese f`cut`, dar asta n-avea importan]`. Esen]ialul era c` avea materialul aici. |n schimb, echipamentul de var` r`m`sese \n buc`t`rie [i \n camera de zi. Nu se punea problema s`-[i recupereze m`nu[ile [i hanoracul. Scotoci \n dulapul de haine de unde scoase o scurt` din impermeabil cu glug` [i ni[te m`nu[i cu un singur deget, de iarn`. Apoi trecu \n baie [i deschise \ncet fereastra. Trase o coard` din rucsac. Dup` ce o ag`]` solid de balustrad`, prinse balustrada \n mâini [i p`[i peste ea.

82

NICOLA ANDREWS

|nainte de a se arunca \n gol, se rug` cerului s-o cru]e de orice accident. Dac` \[i scrântea o glezn` la impactul cu solul, ar fi trebuit s` renun]e definitiv. Jack ar fi avut dreptate s-o considere drept ceea ce nu \ncetase s` fie: o acrobat` nebunesc de curajoas`. Având curelele rucsacului solid fixate pe umeri, se l`s` s` alunece \ntinzând picioarele pentru a se \ndep`rta de peretele de brad de culoare \nchis`, apoi de temelia din piatr`. Ateriz` cu elasticitate \ntr-o curticic` interioar` \n apropiere de cl`dirile anex`. De acolo, era un simplu joc s` ajung` la p`durea din spatele cabanei. |[i escalad` propriul gard râzând de ea \ns`[i. Cât` energie risipit` numai pentru a nu-i m`rturisi Janiei dragostea sa pentru un b`rbat care o ridiculiza! Cu coarda ag`]at` \n lungul pinionului, Susan \[i promise s` fac` un ocol prin sat ca s-o sune de la o cabin` telefonic` pe secretara sa. |i va cere s` ridice coarda [i s` \nchid` fereastra. Telefonul era practic. Va \nchide f`r` s`-i dea alte explica]ii. |n clipa urm`toare, nu se mai gândi la asta. |n loc s-o ia de-a lungul marginii p`durii \n direc]ia satului, urm` o c`rare pietruit` care se afunda \n umbra u[oar` a zadelor. Nu era drumul cel mai scurt spre locul de \ntâlnire. Dar era \nc` devreme. O plimbare \n aerul proasp`t al dimine]ii o va ajuta s` vad` mai limpede \n ea \ns`[i. Trebuia s` priveasc` realitatea \n fa]`. Nu mai era aceea[i de când Jack intrase \n via]a ei. Aventura lor va fi controlat` sau va continua pân` la potolirea sim]urilor. Dar [i \ntr-un caz [i \n cel`lalt, Susan \[i va pierde lini[tea pe care [i-o dobândise abia dup` trei ani. Se crezuse puternic`, invulnerabil` \n spatele plato[ei de independen]` [i de siguran]`. |ns` \n clipa

PÅN~ LA PIERDEREA RESPIRA}IEI

83

când \l z`rise pe Jack, \n picioare pe corni[`, deasupra ei, Susan avusese impresia c` se na[te \nc` o dat` \ntr-o lume agitat` \n care momentele de disperare duceau spre perioade de fericire. Când ajunse la ultima pant` ce ducea spre peretele de antrenament, v`zu c` Jack era deja acolo. Cu capul descoperit, era aplecat peste rucsac. Vântul \i ciufulise p`rul blond. Susan \[i sim]i inima b`tând mai puternic. Se opri, sim]indu-[i mâinile [i picioarele tremurând de emo]ie. Dac` nu se st`pânea, experimentul lor va fi un e[ec. |n momentul acesta, fascinat` de silueta puternic` ce se \ndrept` \ncet agitând mâna \n direc]ia ei, ar fi fost incapabil` s` urce [i o pant` pentru \ncep`tori. |[i plimb` privirea mult mai sus, spre culmile \nz`pezite care se conturau pe cer. Maidenhorn! Trebuia s` uite b`rbatul pentru a nu se mai gândi decât la alpinist [i la expedi]ia pe care o proiectase. |n aceast` diminea]`, vor \ncerca s`-[i uneasc` eforturile pentru a se \n]elege cât mai bine. Experien]a nu va reu[i decât dac` [i unul [i cel`lalt va [ti s`-[i uite pentru un timp mândria [i pasiunea. Aceasta era p`rerea lui Jack. Ea va \ncerca s` se conformeze uitând de asemenea cerin]ele unei iubiri \n urma c`reia, dup` toate aparen]ele, era singura care suferea. – Bravo! \i strig` el. Ai venit cu trei minute mai devreme. Când \[i strânser` mâinile, el o cercet` cu sprâncenele \ncruntate. – Un hanorac din nailon ar fi fost suficient. De ce aceast` scurt` cu glug` matlasat`? Nu mergem pân` la ghe]ar. Ea prefer` s` tac`. Când el remarc` \n mod amabil c` o cataram` de la rucsacul ei se ]inea doar de un fir, se ab]inu din

84

NICOLA ANDREWS

nou de la comentarii, dar \n tain` \[i dorea s` \nainteze cercetarea minu]ioas`. Voia s`-i testeze aptitudinile de alpinist`, nu? Atunci, restul n-avea importan]`. El \i ar`t` \n propriul rucsac o mic` gr`mad` de obiecte metalice ce str`luceau \n soare. – Vom \mp`r]i pitoanele [i etrierele \n p`r]i egale. Ea \l privi cu un aer buimac. – Pitoanele? Dar to]i pere]ii care ne \nconjoar` sunt \mp`na]i cu a[a ceva. Se aflau pe cea mai \nalt` p`[une alpin`, \n locul \n care, de la est la vest, drumurile str`b`teau o gr`mad` de pietre aduse de ghe]ari pentru a se \ndrepta spre munte. Pere]ii stânco[i enormi care \i dominau, serveau pentru antrenament. Clubul Alpin \i notase de la 1 la 6. Cota]ia varia \n fuc]ie de profilul pantelor [i de dificult`]ile pe care le ofereau. Jack ridic` din umeri. – Doar nu sperai c` te voi duce pe o pist` de [coal`. Inten]ionez s` urc cu tine pe Steinalp. Glumea, oare? Nu, era serios, atât de serios \ncât era gata s`-i râd` \n nas. – Suntem pe Steinalp, Jack, spuse ea f`r` s`-[i poat` re]ine un u[or zâmbet ironic. iarba pe care p`[im cre[te pe culmea sa. Steinalp nu este un munte. Este o mic` localitate. El o lu` de bra] [i o duse cu pa[i mari pân` la marginea platoului. O oblig` s` se aplece. – Prive[te [i \ndr`zne[te s` spui c` acesta nu este un munte. La picioarele lor, un perete vertical ajungea pân` \ntr-un mic lumini[ aflat \n mijlocul brazilor [i zadelor. Mai devreme cu un sfert de or`, Susan traversase acest lumini[ f`r` s`

PÅN~ LA PIERDEREA RESPIRA}IEI

85

acorde nici o privire bastionului de granit care se \n`l]a acolo. |l v`zuse mereu [i-l g`sise neinteresant. Nici un ghid, nici un profesor de alpinism n-ar fi avut ideea de a-l folosi sau chiar de a ajunge pe platoul Steinalpului altfel decât pe c`rarea pentru catâri care conducea acolo. I-o spuse [i \[i atrase o ripost` la care s-ar fi putut a[tepta. – Nimeni n-a mai avut vreodat` ideea de a urca pân` la culmea Maidenhornului prin fa]a de est. Prezint` la sud o cale atât de u[oar` \ncât poate fi urmat` de cei care se plimb` duminica. Aceasta este toat` diferen]a dintre un turist [i un explorator. Primul r`mâne un exasperant imitator. Al doilea, \[i asum` ni[te riscuri calculate, c`utând aventura \n afara c`r`rilor b`t`torite. – Nu se poate compara ascensiunea pe Maidenhorn cu cea a unei denivel`ri a solului care nu dep`[e[te \n`l]imea unei case cu patru etaje. – N-am comparat nimic, rectific` el pe un ton condescendent. Am vrut doar s`-]i spun c` acolo jos, ca [i pe partea nedescoperit`, nu este trasat nici un itinerar. Vom avea de dep`[it unele greut`]i pe care le vom \ntâlni \n cursul expedi]iei. Este doar un test, desigur, dar te sf`tuiesc s`-l abordezi cu cea mai mare pruden]`. Se poate muri la fel de bine \ncercând s` escaladezi fa]ada unei case cu dou` etaje. Ah! nu, n-o va mai pisa cu sfaturile sale! Dac` m`car i le-ar fi dat cu un zâmbet, le-ar fi acceptat mai cu u[urin]`. Dar abordase o min` exasperant de grav`, care o irit` pe tân`ra femeie. Sim]i dorin]a de a-i povesti cum \[i p`r`sise cabana. Dar renun]`, pentru a nu-i explica motivele gestului s`u.

86

NICOLA ANDREWS

– Foarte bine, spuse ea. {i cum vom ajunge \n lumini[? – Pe drum. Te-am evaluat la coborâre. A[tept acum s` te v`d \n ac]iune la ascensiune. El numea aceast` c`rare \n pant` o ascensiune? |i va ar`ta ce este capabil` s` fac`. *** Era mai abrupt decât b`nuise. Peretele, \n aparen]` neted, oferea pu]ine prize naturale. |n plus, de jos, p`rea mai \nalt decât v`zut de pe platou. – Cum \l vei ataca? \ntreb` Jack. Hot`rât lucru, o considera o \ncep`toare. – Este un fleac, spuse ea sfidându-l cu ochii ei verzi. Singur`, a[ ridica bra]ele [i a[ \mplânta un etrier [i un piton. M-a[ sprijini pe primul, a[ aluneca prin al doilea o coard` de siguran]` pe care mi-a[ ag`]a-o de talie. Apoi, a[ re\ncepe opera]ia de câte ori ar fi necesar pân` la culme. Dac` suntem doi, cel mai experimentat va \nsemna intinerariul. El o m`sur` din cap pân` \n picioare cu severitate. – Nu se bate primul „cui“ f`r` s` se cunoasc` natura rocii, o ironiz` el. Zâmbi scurt \n timp ce prin ochii negri \i trecu o lumin`. – |nainte de a te lupta cu un adversar, ad`ug` el pe un ton ambiguu, este mai bine s` fii sigur de punctele lui sensibile. Sub privirea care o cerceta, Susan sim]i o emo]ie stupid`. |ntoarse capul. Nu era momentul s`-[i lase sângele s-o ia razna. – A[adar, dup` tine, ce ar trebui s` fac? \ntreb` ea cu ochii a]inti]i la vârfurile bosche]ilor.

PÅN~ LA PIERDEREA RESPIRA}IEI

87

– S` te urci pe umerii mei [i s` ba]i primul piton la \n`l]imea ochilor t`i. Apoi vei conduce ascensiunea asigurându-m` cu coarda. Ea \l privi, \ncremenit`. Acum, numai gândul de a-l atinge o umplea de o tulburare ame]itoare. Pentru a-[i masca emo]ia, ripost` cu o voce mânioas`. – {i m` acuzi pe mine de impruden]`! Te-ai gândit c` a[ putea c`dea de pe umerii t`i? – Dac` hot`r`[ti s` nu cazi, spuse el cu r`ceal`, n-ai s` cazi. Se l`s` \n jos, cu fa]a la munte. – S` pornim! o \ncuraj` el. Ea respir` adânc. A[adar, o l`sa pe ea s`-[i asume cel mai mare risc. Era smintit, dar \l prefera nebun decât protector. |n plus, [tiindu-se responsabil` de siguran]a lor, \[i va st`pâni mai u[or atrac]ia pentru el. Se sui pe umerii lui [i se prinse cu amândou` mâinile de p`rul des [i blond, \n timp ce el o ridica \ncet. Cel mai greu fu s` lase capul lui Jack [i s` se \ndrepte la rândul ei. Era la jum`tate de metru de perete, dar nu se putea sprijini f`r` s` rup` echilibrul lor fragil. – Uf! spuse când el fu \n picioare. Jack o b`tu u[or peste glezne pentru a o \ncuraja. – Perfect, spuse el. Acum, caut` o cr`p`tur` [i \nfige o prim` tij` cât mai adânc posibil. Ea lucra \ncet, cu gesturi prudente. Dar t`ria loviturilor sale de ciocan \i ar`tar` c` \[i dep`[ise teama [i chiar emo]iile. Manevrele executate cu coarda erau perfect sincronizate. Avu impresia unei \n]elegeri totale cu coechipierul s`u. Acesta avea \n sfâr[it \ncredere \n capacit`]ile sale profesionale. Era aproape mai \mb`t`tor decât s` schimbe cu el cele mai dulci s`rut`ri.

88

NICOLA ANDREWS

La jum`tatea pantei, arunc` o scurt` privire asupra lui. Ceea ce descoperi o \nghe]`. El \n`l]` capul, la dou` pitoane mai jos. Privirea pe care o a]intise asupra ei nu era nici binevoitoare, nici calm`. Cu maxilarele \ncle[tate [i sprâncenele \ncruntate, transpira ne\ncredere prin fiecare por al chipului s`u. Mâinile lui strângeau coarda de siguran]` ca [i când via]a Susanei depindea numai de firul care \i lega unul de altul. |nf`]i[area sa te f`cea s` te gânde[ti c` o catastrof` era inevitabil`. O frac]iune de secund`, Susan r`mase cople[it` de dezam`gire, apoi un val de furie o f`cu s` se \nro[easc`. A[adar, totul fusese minciun` \n atitudinea lui! F`cuse pe modestul, l`sând-o s` cread` c` o considera egala sa. Dar, \n realitate, nu-[i pierduse arogan]a masculin`. Nu se \ncredea decât \n el \nsu[i, \n \ndemânarea sa, \n ceea ce [tia despre munte. Dac` o femeie \i lua locul, n-avea \ncredere \n ea. Susan \nfipse un piton [i-l b`tu cu o furie ucig`toare. |n dou` rânduri \i ceruse p`rerea \n leg`tur` cu linia de urmat. Cuno[tea r`spunsul, dar avusese m`car polite]ea s` \ntrebe. Se terminase. De acum \nainte, va ac]iona cum credea de cuviin]` [i-l va duce sus, pe paji[te, mai repede decât sperase el. F`r` s` se preocupe de ordinele pe care i le striga, Susan \ncet` s` mai bat` pitoane. Peretele nu era atât de neted pe cât l`sase s` se cread`. Denivel`rile [i micile sale cr`p`turi permiteau s` te ag`]i cu mâinile [i s` pui vârful piciorului. |n câteva minute, Susan atinse culmea. Se eliber` de povara sa, \[i desf`cu scurta pe care o puse pe jos [i se a[ez` cât mai confortabil. Stând turce[te, \[i a[tept` coechipierul. El ap`ru din pr`pastie, cu ochii duri [i oc`ri pe buze. Ea \l \mpiedic` s` vorbeasc`.

PÅN~ LA PIERDEREA RESPIRA}IEI

89

– }i-ai revenit din emo]ii? \l ironiz` ea. El era furios. – }i-am cerut s` conduci o ascensiune, \i strig` el, \ndreptându-se, nu s` te joci de-a acroba]ii. A[teptai felicit`ri? – A[teptam doar \ncredere din partea ta, spuse ea trist`. Mai devreme, ]i-am surprins privirea. Am avut impresia c` de]ineai rolul victimei \ntr-un film de groaz`. Expresia lui Jack se schimb` imediat. O privi insistent, cu un aer istovit. |n ochii lui negri, durerea luase locul mâiniei. Ea vru s`-i spun` c` nu c`utase s` fie nemiloas`. Dar el se \ntoarse brusc [i \[i desprinse curelele rucsacului. – Asta n-avea nimic de-a face cu ceea ce gândeam despre tine, murmur` el cu o voce r`gu[it`. Ea [tia. Regreta acum c` fusese r`zbun`toare \n mod atât de prostesc. Cu siguran]`, Jack r`m`sese marcat de accidentul Laurei. Probabil c`, o clip`, se gândise la ce era mai r`u. |n aceste condi]ii, \ntr-adev`r nu-i putea repro[a excesul de aten]ie. R`mase t`cut`, a[teptând ca el s` abordeze penibilul subiect. Dar Jack nu p`rea hot`rât s` se justifice acum pentru trecut. Când o privi din nou, tr`s`turile sale \[i reg`siser` calmul. – Te consider excelent`, spuse el \nso]indu-[i complimentul cu un zâmbet u[or. Ai \n instinct gestul des`vâr[it. Pentru a fi perfect`, va fi suficient s`-]i temperezi avântul [i s`-]i ]ii imagina]ia \n frâu. Ea nu g`si nimic de r`spuns. Elogiile o deranjau mai mult decât repro[urile, deoarece o dezarmau. Se sim]ea din nou vulnerabil`, gata s`-l adore pe acest b`rbat pe care-l detesta cu un sfert de or` mai devreme. El se a[ez` lâng` ea, \[i deschise rucsacul [i scoase din el un pachet cu mâncare.

90

NICOLA ANDREWS

– Buc`tarul hotelului mi-a preg`tit o mas` rece, \i explic` el. Este momentul s-o onor`m. Sper c` ai altceva decât obi[nuitele [i fadele ra]ii de \n`l]ime, ad`ug` el privind cu coada ochiului buzunarele adânci ale rucsacului tinerei femei. Ea privi cu invidie pâinea, [unca de munte, pateul cu pâine pr`jit` [i felia groas` de [vai]er pe care el le puse pe un [ervet imaculat. Era \nfometat`. |n urm` cu patru ore, preocupat` s-o evite pe Janie, plecase pe nemâncate uitând [i de inevitabilele tablete de ciocolat` pe care le lua \ntotdeauna chiar pentru o ascensiune de o jum`tate de zi. |[i amintise \n clipa când ag`]a coarda de unul din pinioanele cabanei. Aceast` amintire o descump`ni. Totu[i, prea mândr` pentru a-[i recunoa[te sl`biciunile, \ncerc` s` nu-[i piard` demnitatea. – Nu [tiam c` sunt invitat` la un picnic, spuse ea din vârful buzelor. El izbucni \n râs. – M`rturise[te mai curând c` e[ti la fel de distrat` pe cât de dezordonat`. Ar fi mai bine s` m` ab]in s`-]i \ncredin]ez intenden]a expedi]iei. Pân` atunci, te rog serve[te-te. Ea \l privi mâncând cu l`comie cu din]ii lui frumo[i o felie de pâine cu pateu. – Te-ai gândit c` faptul de a \mp`r]i pâinea [i vinul este un semn de pace? o \ntreb` el vis`tor. Ea refuz` s` accepte. – Problemele noastre nu sunt rezolvate doar cu atât, spuse ea. – Care probleme? O \nv`lui \ntr-o privire fermec`toare. Ea se tulbur`, \nghi]i o buc`]ic` de [unc` [i b`u o \nghi]itur` din plosca pe care i-o \ntindea. El continu` cu un zâmbet \n col]ul buzelor.

PÅN~ LA PIERDEREA RESPIRA}IEI

91

– |]i complici existen]a complet inutil. Pentru mine, problema expedi]iei este rezolvat`. |]i ofer un loc \n echipa mea. |l accep]i? – Da, dar... cu ni[te condi]ii. – Ni[te condi]ii? se mir` el. Ea alese o buc`]ic` de pâine, o vâr\ \ntr-o felie de jambon \mp`turit` \n patru. |nainte de-a mu[ca, preciz` pe un ton degajat: – |n spatele gr`dinii mele se afl` o caban` mic` pe care am amenajat-o pentru secretara mea. Janie a preferat s` stea la hotel. Casa este liber`. Num`r` dou` \nc`peri mari [i o buc`t`rie echipat`. Accept s`-]i g`zduiesc echipa acolo [i va putea s` dispun` de instala]iile din sala mea de gimnastic`, atunci când nu voi avea cursuri. – Mul]umesc, Susan. |i mângâie obrazul, apoi degetele sale urmat` \ncet curba fin` sub b`rbie. Susan \[i sim]i nervii tres`rind. Respinse mâna prea pl`cut`. – Am spus „echipa ta“. Nu se pune problema s-o \nso]e[ti. Nu \n]elege gre[it. El \i arunc` un zâmbet radios. – Am \n]eles. Pentru mine ai cu siguran]` o camer` mai confortabil` s`-mi oferi \n propria caban`, nu-i a[a? Se aplec`, o s`rut` dup` ureche [i ad`ug` \n [oapt`: – O camer` cu un pat mare cu coloane. |n]elegi ce vreau s` spun? Ea scutur` negativ din cap. O [uvi]` ro[ie zbur` peste chipul lui Jack.

92

NICOLA ANDREWS

– De ce faci lucrurile mai complicate decât sunt? Imediat vorbe[ti despre probleme. Ele nu exist` decât \n imagina]ia ta. M` dore[ti [i te doresc. Unde este drama? Ea se \nfior` f`r` s` vrea. Era suficient` amintirea s`rut`rilor lui Jack pentru a se \nfierbânta. – }i-e team`, remarc` el, team` s` nu fii din nou r`nit`. – Poate, admise ea. Terminar` de mâncat \n t`cere. Când rucsacurile fur` \nchise, Jack \mbr`]i[` umerii Susanei [i \[i rezem` obrazul de al ei. – S` profit`m din plin de via]`, murmur` el. O s`rut` cu o r`bdare blând`, deosebit`, \ncât ea se aprinse toat`. R`spunse la s`rutul lui, dar reu[i s` se smulg` din buim`ceal`. |ndep`rtându-se repede de el, spuse cu o voce abia auzit`: – O iei prea repede, Jack. Nu mai [tiu ce este cu mine. Apari pe nea[teptate [i, dou` zile mai târziu, m` obligi s` iau hot`râri importante. Sunt de acord cu expedi]ia, sunt de acord s`-]i g`zduiesc echipa. Nu este oare suficient pentru moment? – Pentru moment, da. Dar \mi este team` c` vom \nnebuni amândoi dac` r`mânem mult timp desp`r]i]i. – Chiar de acum m` \nnebune[ti, admise ea. Dar \ncearc` s` m` \n]elegi. Nu-]i cer decât un mic r`gaz. M` consideri cu siguran]` indiferent`, poate chiar domoal`. |ns`, \n realitate, sunt o femeie prudent` [i, cum ai spus, pu]in tem`toare. |ntradev`r, am suferit mult [i nu sunt preg`tit` pentru o nou` aventur`. El zâmbi ambiguu [i-i atinse u[or tâmplele cu buzele.

PÅN~ LA PIERDEREA RESPIRA}IEI

93

– Nu te voi gr`bi, promise el. Coborâr` \n pas vioi spre vale. |ncepuse s` plou`. |n plus, era ora trei [i Susan avea curs. Erau \n apropierea cabanei când el o oblig` s` se opreasc`. Susan \[i privi ceasul br`]ar`. Elevele sale nu vor sosi decât peste cel mult o jum`tate de or`. Ar trebui oare s`-i propun` lui Jack s` intre? Era lucrul cel mai firesc s`-i ofere o cea[c` de cafea, dar nu va vedea \n asta o invita]ie la o intimitate mai mare? Aparent, el avea o alt` idee \n minte. – La sfâr[itul dup`-amiezii plec la Zurich, o anun]` el. O expedi]ie ca cea pe care o organizez necesit` o mul]ime de demersuri adminsitrative. Trebuie s` contactez cluburi, societ`]i de asigur`ri... – Vei... vei lipsi mult timp? Nu reu[ea s`-[i ascund` dezam`girea. |[i d`dea totu[i seama de propriile contradic]ii. Cu dou` minute mai \nainte se \ntreba cum s`-l \mpiedice s` se instaleze \n patul ei [i acum era dezolat` la gândul plec`rii sale. – Spune-le celor din echip` s` se instaleze \n cabana mea \n timpul absen]ei tale, \i propuse ea cu promptitudine. – E[ti delicioas` [i echipa mea are cu adev`rat noroc. La revedere, Susan. |i s`rut` curtenitor vârful degetelor. Tonul era amabil, gestul fermec`tor. Dar nici unul nici cel`lalt nu reprezentau nimic. Fuseser` dictate doar de polite]e. El plec` f`r` s` se \ntoarc`. Tân`ra femeie avea lacrimi \n ochi. O urm` de mândrie o \mpiedic` s` alerge dup` Jack [i s`-l aduc` \napoi la ea.

Capitolul 7
|n zilele urm`toare, Susan nu avu deloc timp s` se gândeasc`, nici m`car s` doarm`. Janie \i adusese cu ea pe membrii echipei: Mark Heinred, Otto Freer, Wolf Meinhart [i Marie Martin. A cincea alpinist`, Jeanne Saint-Cloud, la fel de celebr` ca ceilal]i patru, se al`turase gupului la cererea lui Jack. Ea va fi \n mod special \ns`rcinat` cu luarea de imagini, fotografii sau filme. Marie avea p`rul galben ca aurul, o siluet` de manechin [i o fa]` \n form` de inim`, pe care [i-o machia cu grij`. La \nceput, Susan o vedea mai bine \ntr-o trup` de dansatoare de revist` decât \ntr-un grup de alpini[ti lega]i cu o coard` pe munte. |[i recunoscu repede gre[eala. Marie era o sportiv` la fel de rezistent` [i de tenace la efort ca cel mai solid dintre \nso]itorii s`i. Susan [tia s` primeasc` \n mod generos. Nu numai c` \i ordonase Janiei s` vegheze ca frigiderul [i dulapurile din cabana mic` s` fie pline de mâncare, dar \i invit` [i la ea la mas`. |n plus, deoarece cuno[tea bine regiunea, \[i asum` sarcina de a-[i distra musafirii.

PÅN~ LA PIERDEREA RESPIRA}IEI

95

|n Brentz, turul discotecilor se f`cea repede. Dar Otto dispunea de o ma[in` puternic` [i Susan \i conduse pe to]i prin cartierele vesele din Interlaken. Cei cinci complici ar`tau un entuziasm delirant pentru localurile de noapte [i pentru cabarete, unde r`mâneau deseori pân` la \nchidere. Susan se \ntreba cum puteau s` danseze pân` la ora trei diminea]a [i, cinci ore mai târziu, s` se antreneze, \n plin` form`, \n sala sa de gimnastic`, \nainte de sosirea elevelor. G`si o explica]ie. To]i erau europeni. Acas`, \n Statele Unite, sportivii de performan]` consacrau mai mult timp pentru somn decât pentru pl`ceri. |n rarele momente de singur`tate, se gândea la Jack. |l iubea oare cu instensitate sau sim]ea pentru el doar o atrac]ie trec`toare? Era prea obosit` pentru a vedea clar \n ea \ns`[i. Cu toate acestea, când echipa vorbea despre conduc`torul ei, Susan sim]ea \n mod ciudat un junghi. Speran]a iubirii? Ecoul unei dorin]e ne\mplinite? |n timpul scurtelor perioade de somn, \l visa. Diminea]a, i-ar fi f`cut pl`cere s` prelungeasc` imaginile voluptuoase prezente \nc` \n mintea sa, dar e[arfa ro[ie din jurul uneia din coloanele patului \i interzicea s` se lase dus` de imagina]ie. O observ` pe Marie Martin cu o aten]ie deosebit`. Nimic din comportamentul tinerei femei sau din cuvintele ei nu dovedeau c` sentimentele sale pentru Jack dep`[eau simpla camaraderie. Ca [i coechipierii s`i, Marie admira calit`]ile indiscutabile ale conduc`torului expedi]iei. B`rbatul nu p`rea s-o impresioneze. Ea nu vorbea niciodat` despre Laura. Susan nu \ndr`zni s-o \ntrebe. |n ajunul unei mari premiere, s` evoci amintirea unui accident mortal, nu era probabil de bun augur.

96

NICOLA ANDREWS

Un am`nunt o puse pe Susan pe gânduri. Dup` anecdotele povestite de musafirii s`i, Jack acorda o \ncredere total` celor care lucrau cu el. Atunci, de ce fusese atât de reticent \n privin]a ei? Palmaresul ascensiunilor sale valora la fel cu cel al Mariei sau al Jeannei. De ce pusese la \ndoial` competen]a ei? Nu-[i putea [terge din minte amintirea chipului s`u crispat de \ngrijorare pe care \l avea urcând \n spatele ei pe culmea Steinalpului. Nu prevestea nimic bun \n rela]iile lor \n cursul ascensiunii pe Maidenhorn. *** O s`pt`mân` mai târziu, Susan era epuizat` [i moral [i fizic. Numai speran]a apropiatei \ntoarceri a lui Jack o mai sus]inea. Duminic`, Janie sosi la caban` la ora nou` diminea]a, cu chifle calde. Susan tocmai se trezise [i-[i ]inea cu greutate ochii deschi[i. Janie preg`ti cafeaua. – Am dorit s` iau micul dejun cu tine \nainte de a m` \ntâlni cu ni[te prieteni la Wegen, o anun]` ea. De câteva zile, te g`sesc obosit`. – {i nu voi fi mai pu]in. Musafirii mei sunt foarte activi. Pentru c` n-am rezisten]a lor fizic`, m` ]in pe picioare doar pentru c` a[a este la mod`. – Ce fac ast`zi? – Se ca]`r` pe un perete de gradul 6. Eu am pretextat ceva urgent de lucru la birou pentru a nu-i \nso]i. – Renumele lor s-a r`sfrânt [i asupra afacerii tale, remarc` Janie turnând lichidul clocotit \n ce[ti. Acum se vorbe[te despre [coal` \n toate ziarele, f`r` ca asta s` coste nici un ban pentru publicitate. Ai mult noroc.

PÅN~ LA PIERDEREA RESPIRA}IEI

97

– Tu e[ti cea care are rolul cel mai frumos, protest` Susan. Te duci [i beneficiezi de opt ore de somn. Pentru c` m` invidiezi, schimb` locul cu mine, chiar dac` n-ar fi decât pentru o sear`. Janie cl`tin` din cap, râzând. – Nu, mul]umesc. Apreciez prea mult lini[tea din hotelul meu, perfec]iunea serviciului [i cornurile proaspete de diminea]`. |n plus, datorit` dest`inuirilor personalului, sunt la curent cu tot ce se poveste[te \n ora[. Vrei s` afli ultimele nout`]i? – Dac` este vorba din nou despre liberalismul marelui Cameron fa]` de femei, le po]i p`stra pentru tine. Musafirii mei se fac ecoul lor cât este ziulica de mare. Janie zâmbi cu mali]iozitate. – Jack Cameron este \ntr-adev`r principalul subiect de conversa]ie. Susan ridic` din umeri. – M` \ntreb de unde afli infoma]iile tale. Eu locuiesc \n Brentz de trei ani [i singurele informa]ii confiden]iale pe care am reu[it s` le ob]in vreodat` sunt cele care privesc previziunile meteorologice. – Cuno[ti firma C&C? – Bine\n]eles. Cine n-o cunoa[te? Este cea mai mare firm` de \mbr`c`minte [i echipament sportiv. |ntreprinderea este un trust interna]ional... Oh! Fu str`b`tut` de o b`nuial`. |[i l`s` cea[ca [i o privi atent pe prietena sa. – S` nu-mi spui... – Ba da, tocmai voiam s`-]i spun, jubil` Janie. C&C \nseamn` Cameron [i Cameron. Un val de sânge \mbujor` obrajii Susanei.

98

NICOLA ANDREWS

– Nu m` mir c` n-are nevoie de sponsor. Ce mincinos! explod` ea. Când m` gândesc c`-mi spunea c` poate pl`ti cheltuielile expedi]iei doar cu veniturile ob]inute din c`r]ile lui! – Sunt sigur` c` spunea adev`rul. Nu m` privi astfel. Sursele mele nu m-au \n[elat niciodat`. Acum patru ani, cu aproxima]ie, firma a vrut s` sponsorizeze o curs` de vitez` \n masivul Mont Blanc. Erau prev`zute dou` echipe: una masculin` [i una feminin`... – A[teapt`! i-o t`ie Susan ridicând mâna. Eu nu-mi amintesc de o \ntrecere de acest fel. – {i nu f`r` motiv. Ea n-a avut loc. Jack s-a dus s`-[i \ntâlneasc` cei doi fra]i. Ei sunt cei care conduc societatea de la moartea tat`lui lor. Le-a cerut s` renun]e la acest gen de publicitate. Dup` p`rerea lui, o curs` de vitez` \n mun]i este un nonsens. Ei [i-au men]inut proiectul. Atunci, Jack a vorbit cu fiecare dintre membrii celor dou` echipe. I-a convins atât de bine de primejdii \ncât nimeni n-a acceptat s` \ncerce aventura. Povestea a f`cut ceva vâlv`. Adev`ra]ii alpini[ti l-au aprobat pe Jack [i au criticat metodele sponsorilor. De atunci, Jack nu numai c` este sup`rat pe fra]ii s`i, dar le boicoteaz` [i produsele. – Nu fi ridicol`, spuse Susan iritat`. Nimeni nu poate boicota echipamentele C&C. Se vând peste tot \n lume. Janie râse u[or argonant. – {tiu ce spun. Nimic din ceea ce folose[te Jack nu provine de la firma familiei. Susan se ridic` [i \ncepu s` elibereze masa. – |n zvonurile care circul` prin ora[, ai auzit rostindu-se [i numele Laurei?

PÅN~ LA PIERDEREA RESPIRA}IEI

99

– N... nu. Ezitarea nu-i sc`p` Susanei, care se \ntoarse brusc. – |mi ascunzi ceva. – Absolut nimic, afirm` Janie. |ncercam doar s`-mi amintesc. Din câte [tiu, nimeni n-a amintit de Laura vorbind despre Marie. – {i ce se spune despre Marie? – C` este destul de frumoas` pentru a-i face pe b`rba]i s`-[i piard` capul. Susan era din ce \n ce mai furioas`. – Uneori m` \ntreb dac` nu inventezi ceea ce poveste[ti numai din pl`cerea de a m` contraria. Cu toate acestea, \n sinea ei recuno[tea c` informa]iile Janiei confirmau ceea ce [tia despre Jack. Avea un caracter destul de integru pentru a se sup`ra pe familia sa dac` aprecia c` aceasta nu ac]ionase dup` propria lui moral`. Pe de alt` parte, Marie era \ntr-adev`r de o frumuse]e care nu putea l`sa indiferent nici un b`rbat. Nici chiar pe Jack. Susan sim]i atunci un sentiment de gelozie, dublat de un regret dureros. De ce oare pierduse timpul luptându-se cu cel pe care-l iubea? El plecase, ducând cu sine imaginea unei femei mândre [i independente, când de fapt ea visa s` se piard` \n \mbr`]i[area lui. Oh! De-ar veni mai repede! Se va ar`ta blând`, tandr`, supus`... Vocea Janiei o smulse din gândurile sale. – Cât timp vei mai sta vis`toare? Nu mai ai decât dou`zeci de minute. Susan tres`ri.

100

NICOLA ANDREWS

– Dou`zeci de minute pân` a face ce? – Jack sose[te pe la ora zece. Am uitat s` te anun]. Mi-a telefonat la hotel de la Zurich... – Dumnezeule! exclam` Susan strângându-[i cordonul halatului. Nu puteai s` spui mai devreme? Janie nu se va schimba niciodat`. |[i pierdea timpul istorisind pove[ti interminabile [i uita informa]ia cea mai important`. Susan str`b`tu \n fug` camera de zi [i urc` scara \n mare grab`. „Jack sose[te... Jack sose[te...“, cânta inima ei. *** La ora zece, nu era acolo, nici la unsprezece, nici la prânz. Susan devenea din ce \n ce mai \ncordat` [i mai nelini[tit`. Str`b`tea cu pa[i mari camera de zi, mi[când obiectele, privindu-se \n oglind`. |[i pusese cea mai frumoas` bluz`, verde ca ochii ei [i o fust` alb`, unduitoare [i u[oar`. Din nefericire, nu era nimeni acolo pentru a-i aprecia elegan]a. La ora dou`, ciuguli câteva m`sline [i ni[te biscui]i \n loc de prânz. Decep]ia \i t`iase pofta de mâncare. La ora patru, deschise televizorul [i privi un reportaj \n limba german` despre via]a de func]ionar la po[t`. Zece minute mai târziu, g`si povestea atât de deprimant` \ncât opri televizorul [i lu` un roman. La fiecare rând, pierdea firul povestirii. La ora [apte, cei cinci membri ai echipei sosir` pentru cin`. Janie le urm` de aproape. To]i aveau câte ceva de povestit. La Wegen ninsese. Echipa fusese filmat` de reporteri din partea francez` a Elve]iei...

PÅN~ LA PIERDEREA RESPIRA}IEI

101

Susan asculta, cu gândul \n alt` parte. Fripse ni[te biftecuri, f`cu un piure de cartofi, scoase ni[te \nghe]at` de fructe din congelator... O or` mai târziu, când Jeanne Saint-Cloud o anun]` c` \n mod excep]ional, camarazii s`i aveau inten]ia s` se culce devreme, Susan r`sufl` u[urat`. Janie o ajut` s` strâng` masa. – De ce, dar de ce n-a sunat? se lamenta Susan adunând farfuriile. Dac` \ntârzia pentru un motiv anume, m-ar fi anun]at. Nu m` pot ab]ine s` nu m` gândesc la un accident. – Alt` dat` s` te gânde[ti mai curând s` le ceri musafirilor t`i s` nu te lase balt` cu vasele, bomb`ni Janie luând o cârp`. Susan \i arunc` o privire ucig`toare. – Poate este r`nit, gemu ea. Imagineaz`-]i c` elicopterul s-a zdrobit de munte. – Dac` avea un accident, am fi aflat. |n tot timpul mesei ai l`sat radioul atât de tare \ncât nu se mai \n]elegea ce se vorbea. Nu ne-a sc`pat nici un anun] scurt. Calmeaz`-te. Cu siguran]`, Jack a \ntârziat din cauza unei piedici de ultim moment. Susan r`mase o clip` t`cut`, apoi relu` cu \nc`p`]ânare: – Dac` avea o piedic`, m-ar fi anun]at. Janie [terse ultima crati]`. Puse cârpele pe suport la uscat, apoi trecu \n camera de zi. |mbr`cându-[i mantoul, ea remarc` ironic: – Pentru cineva care se laud` c` este echilibrat`, \mi pari teribil de \ntoars` cu susul \n jos. – Ce vrei s` insinuezi? – Oh! nimic. Nu vreau s` \ncep o discu]ie. Noapte bun`, Susan.

102

NICOLA ANDREWS

– Este foarte târziu, remarc` Susan cu o brusc` amabilitate. |n cartier, str`zile sunt prost luminate. N-ar trebui s` pleci pe \ntuneric. Janie pufni. – |]i atrag aten]ia c` aproape \n fiecare sear` m` \ntorc la hotel pe \ntuneric. |[i \nf`[ur` \n jurul gâtului un fular din m`tase [i ad`ug` pe un ton \ncurajator: – Jack va fi aici când va putea. |]i dau un sfat bun, Susan. Bea o cea[c` mare de lapte cald. Te va ajuta s` dormi. O s`rut` afectuos [i râse din nou. – P`cat c` nu te po]i vedea cu ochii mei [i auzi cu urechile mele. Ai fi mirat` de fa]a [i de comportamentul t`u. Susan \nchise u[a dup` ea. Janie n-o convinsese. Radioul nu anun]a toate accidentele... Ce idee [i asta, s` folose[ti elicopterul propriu, \n loc s` iei ca toat` lumea trenul sau avionul cu linii regulate! Asta \nsemna \ntr-adev`r s` sfidezi soarta. Aceast` idee f`cu s` apar` o ipotez` de-a dreptul jenant`. Nu sim]ise oare [i Jack acest fel de team` când o v`zuse asumându-[i riscuri inutile? Suci [i r`suci aceast` b`nuial` \n minte, o b`nuial` nepl`cut`, deoarece concluzion` c` avusese dreptate s` se \nfurie uneori \mpotriva ei. Din fericire, nu-i m`rturisise maniera acrobatic` \n care \[i p`r`sise cabana pentru a-l \ntâlni pe Steinalp! Dup` o s`pt`mân`, aceast` amintire continua s-o chinuiasc`. Gândindu-se c` Susan plecase \nainte de sosirea sa, Janie nu urcase la primul etaj. |ntorcându-se, Susan g`sise sala de gimnastic` inundat` de ploaie.

PÅN~ LA PIERDEREA RESPIRA}IEI

103

Se hot`r\ s` urmeze sfatul secretarei [i s` bea ni[te lapte cald. |[i aduse paharul \n camera de zi [i \nghi]i \ncet con]inutul. Apoi \[i \mpleti p`rul lung [i se \ntinse pe una din canapele cu cartea \nceput` \n acea dup`-amiaz`... |n visul s`u, era ag`]at` de o coard` pe un perete pe care se formase polei. Deasupra ei, Jack striga, din cauza zgomotului f`cut de vânt \n jurul s`u. – Urc`, \i ordona el. Ea refuza s`-l asculte. – Nu po]i r`mâne acolo unde e[ti, insista el... Susan! Ea d`du drumul coardei [i c`zu pe o paji[te moale, plin` de flori. Ierburile \i m`rgineau obrajii. O cuprinse o inexplicabil` impresie de lini[te. – M` auzi, Susan? Ea clipi din ochi, se \ntinse, apoi \[i \ntrerupse gestul. El era acolo, a[ezat pe divan. Avea capul pe genunchii lui. Aplecat asupra ei, \i mângâia blând fa]a. I-ar fi pl`cut s` r`mân` astfel pentru totdeauna. – Ai \ntârziat, spuse ea lene[`. Unde ai fost? – La eliportul din Zurich. Cea]a a \mpiedicat decolarea. Am venit \ndat` ce am putut. – De ce n-ai telefonat s` m` anun]i? – Ar fi trebuit s-o fac, admise el. Dar n-am crezut c` te vei nelini[ti. Cu o mân` sub ceafa sa, o oblig` s` se ridice. Ea protest`. – Era atât de bine. De ce s` ne mi[c`m? – Vreau s` te duc \n pat. Susan sim]i un fior de pl`cere pe [ira spin`rii. – N-ai s` \ndr`zne]ti, \l provoc` ea, cu pleoapele pe jum`tate \nchise.

104

NICOLA ANDREWS

El o ridic`. Era delicios s` planezi la mai mult de un metru de sol, s` te cuib`re[ti lâng` un piept solid, ascultând b`t`ile reunite ale inimilor lor. |[i puse bra]ele \n jurul gâtului lui. |n acea clip`, privirile lor se \ntâlnir`. Descoperi \n ochii negri o lic`rire de surpriz`, stins` repede de un zâmbet foarte blând. |n]elese c` se mira de schimbarea atitudinii ei. Niciodat` nu-l acceptase astfel. El nu [tia c` o zi de \ngrijorare \i zdrobise rezisten]a. O \ntinse pe patul cu coloane, se a[ez` al`turi de ea [i o b`tu u[or peste obraji. – Susan, e[ti adormit` sau somnambul`? – Pu]in din amândou`, spuse ea \ntinzându-se cu voluptate. Dar ce importan]` are? – Una enorm`, afirm` el. Se ridic` pentru a \nchide u[a. Susan privi mi[carea supl` a picioarelor lui lungi. O cuprinse un val de c`ldur`. Stinse l`mpile, l`sând aprins` doar o aplic` lâng` pat. |[i scoase foarte repede bluza [i l`s` fusta s` alunece. El reveni spre ea [i se opri contemplând cu o privire ne\ncrez`toare silueta relaxat` pe cear[afuri. Doar un furou de m`tase alb` \i sublinia formele. Pe chipul s`u se aprinse dorin]a. Se st`pâni [i se mul]umi s-o scuture de umeri. – Treze[te-te, Susan. Nu vreau s` faci ceva ce mâine vei regreta. Ea \i adres` cel mai adorabil zâmbet. – Am a[teptat toat` ziua aceast` clip`, Jack. El cl`tin` din cap. O urm` de \ndoial` \i domolea ner`bdarea.

PÅN~ LA PIERDEREA RESPIRA}IEI

105

– Nu ]i-a spus nimeni, niciodat`, c` e[ti de ne\n]eles? |l trase lâng` ea. Ochii s`i verzi erau str`lucitori. – Nu m` \n]eleg nici eu \ns`mi, m`rturisi ea. Privind-o \n ochi, \i despleti cele dou` cozi de culoarea focului. Ei \i pl`cu gestul. Era ca [i când o elibera de lan]urile care o ]inuser` prizonier`. |i oferi buzele \ntredeschise. Cuno[tea deja gustul s`rut`rilor lui [i setea pe care savoarea lor o de[tepta \n ea. Dar de data aceasta, când sim]i gura pe care o iubea peste a sa, \[i pierdu respira]ia de fericire. |l iubea pe Jack cu toate sim]urile, dar [i mai profund, din adâncul sufletului. Refuzuri, [ov`ieli, temeri, \ndoieli, fur` m`turate ca de un val seismic. El termin` s-o dezbrace. Mâinile aspre aveau o moliciune de catifea. Susan le sim]i alunecând peste pieptul s`u. Cu ochii pe jum`tate \nchi[i, savura fiecare mângâiere. Un fluviu de pl`cere \i curgea prin vine. Dar de ce se ridicase oare atât de brusc?... Ah! nu, n-o va p`r`si din nou. Deschise ochii [i oft` u[urat`. |[i dezbr`ca hainele cu rapiditate. Se \ntinse, gol, lâng` ea. – Cât e[ti de frumoas`, \i [opti el la ureche, atât de frumoas`, \ncât nu m` voi plictisi niciodat` s` te contemplu. Drept r`spuns, \l s`rut` la rândul ei pe ochi, pe nas [i \n col]ul bzuelor, apoi se undui cu voluptate de-a lungul corpului s`u [i \[i a[ez` obrazul pe p`rul auriu [i bogat care se ondula pe pieptul lui. Jack o \ndep`rt` u[or.

106

NICOLA ANDREWS

– Las`-mi ini]iativa mângâierilor, \i murmur` el tandru. – Preferi femeile care r`mân pasive? – Nu. Oh! nu, dar vreau s` am timp s` te descop`r. Buzele sale se plimbar` mai \ntâi pe pielea m`t`soas` a abdomenului plat, apoi coborâr` mai jos obligând-o pe Susan s` se deschid` ca o floare ce \nflore[te. Atins` spre locul ei tainic, tân`ra femeie sim]i un [oc, un fel de explozie interioar` cum nu cunoscuse niciodat` \n via]a sa. Era \n acela[i timp \mb`t`tor [i insuportabil. Avu impresia c` este transformat` \ntr-un vulcan ale c`rui fl`c`ri [i vapori nu puteau sc`pa. Numai dac` o desc`tu[a el!... Oh! numai s-o desc`tu[eze, altfel va \ncepe s` strige... El o acoperi cu corpul s`u, dar rezemându-se pe bra]e, pentru a o atinge u[or doar cu o lung` mângâiere. – {tiam, murmur` el. {tiam c` e[ti o femeie pasional`. Ea se arcui spre el. Nu mai putea s` a[tepte. Era toat` numai dorin]`. – Niciodat`... niciodat` n-am tr`it atât de intens, m`rturisi ea, cu o voce r`gu[it`. – Acesta nu este decât \nceputul, dragostea mea. Se l`s` treptat asupra ei. Atunci, Susan avu impresia c` devine un ocean ale c`rui valuri se rostogoleau ca ni[te lungi t`v`luguri str`lucitoare. Nimic nu mai exista pe lume decât aceast` simfonie care se ridica din noaptea timpurilor [i pe care o descoperea cu uimire... ***

PÅN~ LA PIERDEREA RESPIRA}IEI

107

– Te iubesc, [opti Jack, când fu din nou \n stare s` vorbeasc`. Ea era \ntins`, mole[it`, al`turi de el. O briz` u[oar` p`trunse prin deschiz`tura ferestrei [i le r`cori corpurile transpirate. Ea \[i trecu tandru un deget peste fa]a de lâng` a sa. – Te iubesc mai mult decât orice, Jack. S` fie oare dragoste la prima vedere? – Dragostea adev`rat` izbucne[te la prima vedere, afirm` el. |l \ntreb`, tachinându-l: – {i te câte ori te-a fulgerat? – Am iubit [i alte femei, desigur. |ntotdeauna m-au decep]ionat. Trebuie s` m` crezi, Susan. Se ridicase \ntr-un cot [i o contempla cu o extraordinar` seriozitate \n ochii lui negri. „{i Laura te-a decep]ionat?“ El ghici \ntrebarea \nainte de a i-o pune. – S` uit`m tot ce nu ]ine de noi doi, spuse el repede. S` l`s`m trecutul acolo unde este. {i reg`sind brusc o expresie mali]ioas`, schimb` tonul. – Camera este \nghe]at`. S` ne vârâm sub p`turi [i s` \ncerc`m s` ne \nc`lzim reciproc. Ea râse. – Dac` facem asta, risc`m s` nu dormim. Ori, \n mod excep]ional, mâine diminea]` am cursuri. El trase cear[aful peste umerii lor, apoi o strânse tandru lâng` el. Susan [tiu c` totul va re\ncepe [i se \nfior` de fericire.

Capitolul 8
O raz` de soare o trezi pe jum`tate pe Susan. Deschise ochii. La picioarele patului nu era e[arfa. Morm`i de pl`cere [i se \ntoarse pentru a se vâr\ fericit` sub cear[af. F`cu ochii mari. Jack dormea adânc lâng` ea. |i revenir` o mul]ime de amintiri. Amintiri minunate. Dar, \n acela[i timp, \[i aminti ce uitase. |n ajun, ea nu preg`tise semnul ro[u. |ntr-o or`, prima clas` a zilei va sosi. |[i privi \nso]itorul cu tandre]e. Dumnezeule! Cât \l iubea! Se gândi c` noaptea lor de dragoste [tersese definitiv problemele care \i desp`r]eau mai \nainte. |nveli cu cear[aful umerii musculo[i, s`rut` p`rul blond \n dezordine [i, având grij` s` nu fac` prea mult zgomot, se ridic` [i trecu \n baie. Era sub du[ când se gândi la istoria pe care i-o povestise Janie despre rela]iile furtunoase ale lui Jack cu familia sa. Se considera acum destul de intim` cu el pentru a-l \ntreba.

PÅN~ LA PIERDEREA RESPIRA}IEI

109

Imediat, avu un gest de nep`sare. Aveau toat` via]a \n fa]a lor pentru a \nv`]a s` se cunoasc`. O via]` de iubire [i de lungi conversa]ii. |l va \ntreba mai târziu când va avea ocazia. Se [terse, apoi \[i \nf`[ur` un [ervet de baie \n jurul corpului. Când se \ntoarse \n camer`, Jack era a[ezat pe pat [i se freca la ochi. |naint` pân` \n mijlocul \nc`perii. El \i zâmbi cu un aer calin. – Am trei ore de curs diminea]a asta, \l anun]` ea \ntorcându-i zâmbetul. |i trimise un s`rut din vârful degetelor [i se duse spre [ifonier. – Nu sim]i un miros pl`cut de costi]` [i de cafea? \l \ntreb` ea. Janie Dean, care arde de curiozitate, a venit repede dup` ve[ti. Dar cum este [i o fat` amabil`, ne preg`te[te micul dejun. |[i scoase din dulap hainele de lucru, apoi se \ntoarse spre pat. Jack nu se mi[case. – Ce a[tep]i ca s` te ridici? – Sfâr[itul spectacolului. – Ce spectacol? El ar`t` cu degetul [ervetul de baie care o acoperea pe Susan, apoi hainele pe care le desp`turise pe un scaun. – Mai \ntâi strip-tease, apoi \mbr`carea. Lovi de trei ori \n lemnul patului. – Cortina se ridic`! anun]` el cu voio[ie. Susan ro[i. |ntr-o tres`rire de pudoare, \[i \n[f`c` lucrurile pentru a se duce s` se \mbrace \n baie. Realiz` imediat copil`ria gestului s`u, Jack nu voia decât s-o mai contemple \nc` o dat`, \n ]inuta Evei. Ce era r`u \n asta?

110

NICOLA ANDREWS

|[i desf`cu [ervetul de baie, care c`zu moale pe covor. Jack \i arunc` o privire apreciatoare. Ea o remarc` [i sim]i n`scându-se \n ea o \ncântare ciudat`. Dan o obi[nuise s` fie de-o pudoare ridicol`. El g`sea goliciunea vulgar`. Cu el, scenele de dragoste, când aveau loc, se desf`[urau \n mod obligatoriu pe \ntuneric. Nu-i spusese niciodat` so]iei sale c` era frumoas`. Susan se mi[c` din loc pân` când sim]i pe piele mângâierea soarelui. Pentru c` Jack \i l`udase corpul, i-l oferea cu generozitate. Cu un gest gtra]ios, \[i ridic` p`rul [i se \nvârti \ncet \n jurul ei \ns`[i, mândr` de spatele ei drept [i de sânii foarte fermi. El aplaud`. Atunci, cu o extraordinat` seduc]ie, Susan \ncepu s`-[i \mbrace slipul [i sutienul. Apoi, pe nea[teptate, izbucni \n râs. – Pantalonii de antrenament vor fi o decep]ie, \l anun]` ea. Dar nu-mi pot preda cursurile \n ]inut` sumar`. El privi cu un aer surprins haina strâns` pe corp pe care o puse peste ni[te ciorapi negri mula]i, de dansatoare. Jambierele groase din lân`, cu perni]e mici circulare umplute cu câl]i, \l f`cur` s` urle. – Ai nevoie de toat` aceast` \mbr`c`minte ridicol`? – Da. |n diminea]a aceasta am trei [edin]e de atletism. |mi antrenez cele mai bune eleve cu exerci]ii de suple]e la bar` [i pe scara \n ascensiune. – Faci din ele alpiniste profesioniste? – Oh! nu. Le preg`tesc mu[chii destul de bine pentru a se antrena apoi pe pere]i u[ori. Cele destinate ascensiunilot serioase lucreaz` direct \n exterior.

PÅN~ LA PIERDEREA RESPIRA}IEI

111

– Asta mi se pare excelent, remarc` el cu un aer meditativ. Se ridic` dintr-o s`ritur`, o strânse lâng` el [i o s`rut` cast pe frunte, exact sub banda multicolor` care-i ]inea p`rul des [i ro[u. – |]i cer o favoare, spuse el prinzând \n palme fa]a ei fin`. Pot asista la una dintre [edin]ele tale? Ea \l privi uluit`. – Un curs de gimnastic` nu este interesant decât pentru cei care particip` la el. {i nu cred c` ai aceast` inten]ie... – Mi-ar pl`cea s` v`d metoda ta [i s-o compar cu cea a lui Bernheimer, insist` el. Am f`cut mai multe ascensiuni cu femei. Toate erau formate dup` vechile principii. Susan reflect`, apoi accept`. |i pl`cea interesul pe care-l manifesta pentru munca ei. |l s`rut` tandru. – Cursul \ncepe peste o juim`tate de or`, spuse ea cu voio[ie. Mi te vei al`tura \n sala de gimnastic`, atunci când vei fi gata. Pân` atunci, s` coborâm repede. Abia am timp s` iau micul dejun. *** Elevele terminau un exerci]iu de extensie dorsal` când Jack intr` [i se a[ez` pe o banc` \n spatele s`lii. |[i pusese haina u[oar` de culoare \nchis` [i pantalonii de flanel` gri pe care \i purtase la \ntoarceea de la Zurich, dar [i o c`ma[` cu guler r`sfrânt, albastru deschis, descheiat` la guler, care \nlocuia c`ma[a alb` [i cravata.

112

NICOLA ANDREWS

De[i foarte discret`, sosirea lui nu sc`pase fetelor. Susan le v`zu preocupate dintr-o dat` de \nf`]i[area lor. |ndep`rtându-se de spalierul de antrenament, unele luar` chiar poze de manechin. Susan prefer` s` pun` imediat lucrurile la punct. Pentru a le atrage aten]ia, se folosi de fluierul pe care-l avea atârnat de gât. – B`rbatul care ne face onoarea s` asiste la cursul nostru se nume[te Jack Cameron. Nu lu` \n seam` „oh“-urile \ncântate ale unora. Nu numai din snobism familiile unora dintre elevele sale aveau cabane magnifice la Brentz [i \n \mprejurimi. Celor mai mul]i le pl`cea s` practice sporturi montane [i cuno[teau reputa]ia celor mai celebri campioni. Susan nu trebuia s` spun` mai mult despre Cameron. Voia doar s` ob]in` maximum de efort de la aceste tinere foarte r`sf`]ate de noroc [i nu \ntotdeauna hot`râte s` lucreze. – I-am spus domnului Cameron c` sunte]i cele mai talentate dintre elevele mele. A[adar, v` rog, nu m` face]i de râs. Fetele \[i \ndreptar` capul. |n cursul exerci]iilor urm`toare, fiecare se str`dui s`-[i pun` \n valoare calit`]ile de sportiv`, f`r` s` lase neobservat totu[i faptul c` erau [i adorabile persoane tinere. Ocheadele afectuoase spre Jack le dezv`luiau inten]iile secrete. „N-are importan]` mobilul lor! se gândi Susan. Numai rezultatul conteaz`. A[tept de la ele s` efectueze corect ceea ce au \nv`]at“. Nu-[i amintea s` fi condus vreodat` o echip` atât de bun`. Zidul pentru ascensiune, \n`l]at \n partea cea mai de sus a s`lii de gimnastic`, fu str`b`tut \n timp record. Nu constat` nici o

PÅN~ LA PIERDEREA RESPIRA}IEI

113

gre[eal` \n timpul antrenamentului la scar` [i la coard` \ntins`. Viitoarele alpiniste suiau [i coborau, cu picioarele \n echer, ca ni[te veterane. – {i acum, anun]` Susan dup` o jum`tate de or` epuizant`, v` ve]i relaxa mu[chii prin exerci]ii de suple]e la bar`. Ar`ta]i-i domnului Cameron c` sunte]i familiarizate [i cu principalele figuri de dans clasic. {tia c` dac` Jack n-ar fi fost acolo, un concert de proteste s-ar fi ridicat. Unele s-ar fi \ntins pe jos declarând c` sunt frânte. Altele ar fi urmat-o, dar târându-[i picioarele. F`cu s` alunece o caset` \n casetofon. Muzica lui Stravinski electriz` trupa care porni o caden]` de ml`dieri [i jeteuri impecabile. Susan le conducea minunându-se \n tain`. „Uimitor impactul pe care-l poate avea prezen]a unui b`rbat frumos asupra acestor adolescente“, \[i spuse ea. Continu` cu etalarea cuno[tin]elor timp de dou`zeci de minute, dup` care opri muzica. – Foarte bine, domni[oarelor. Acum v` ofer zece minute de pauz` adev`rat`. Ave]i de ales: v` \ntinde]i prin preajm`, sau v` plimba]i prin gr`din`. Suspine de satisfac]ie salutar` hot`rârea sa. Susan le privi \ndep`rtându-se. Elevele sale \i confirmaser` a[tept`rile. Ea \ns`[i nu se sim]ise niciodat` mai \n form`. |ncerc` un sentiment de plenitudine. Se duse s` i se al`ture lui Jack, a[ezat \nc` \n spatele s`lii. – Uf! oft` ea l`sându-se s` cad` lâng` el. A fost bine, nu-i a[a? |l privi [i \[i sim]i inima oprindu-se \n loc. Jack era \ncruntat [i avea un aer \ntunecat.

114

NICOLA ANDREWS

– Ce nu ]i-a pl`cut? se mir` ea. Oh! desigur, nu se a[teptase s` fie peste m`sur` de entuziasmat. De-a lungul carierei sale, asistase probabil la performan]e mult mai extrordinare. Dar elevele pe care i le prezentase nu se antrenaser` pentru un campionat. {i el o [tia. Astfel c` sperase la câteva cuvinte de \ncurajare, sau cel pu]in la o lic`rire de apreciere \n ochii negri. |ns` Jack afi[a o expresie dispre]uitoare, care o jigni. Ea declar` pe un ton r`zboinic: – Dup` p`rerea mea, a fost o [edin]` perfect`. – O [edin]` de ce? – Dar... de gimnastic` preg`titoare pentru alpinism. Alternan]a exerci]iilor de for]` [i de suple]e \nlocuie[te mi[c`rile obositoare preconizate de Bernheimer. }i-am explicat asta \n noaptea \n care am reparat \mpreun` geamurile. El ridic` din umeri. – Nume[ti metod` genul de divertisment pe care l-ai inventat? F`cu un gest dispre]uitor spre bara fix` din sala de dans. – Am crezut c`-]i antrenezi elevele pentru un spectacol de balet, o ironiz` el. Susan se \nro[i de mânie. Jack urm`rise \n timpul unei ore disciplinele pe care le preda [i deja le condamna. N-avea decât critici pe buze, f`r` s` caute s` \n]eleag` sensul pedagogiei sale. – Este [edin]a cea mai complet` pe care o cunosc, protest` ea \n`bu[indu-i sunetul vocii pentru ca zarva discu]iei lor s` nu ajung` la urechile curio[ilor. Exerci]iile mele \nt`resc spatele, picioarele [i articula]iile. Bernheimer al t`u n-o f`cea mai bine.

PÅN~ LA PIERDEREA RESPIRA}IEI

115

– El preg`tea pentru activit`]ile de pe munte. S` [tii s` improvizezi arabescuri [i jeteuri \n ritmul „P`s`rii de foc“, nu aduce nimic unui viitor alpinist. – Dansul \i d` sim]ul echilibrului... Oh! {i apoi, m` plictise[ti, Jack. Presupun c` pentru a primi aprobarea ta, o metod` trebuie s` fie imaginat` [i predat` numai de b`rba]i. – Este o idee stupid`. – Ei bine! spune-mi c` sunt stupid`. {i \n plus, c` sunt o profesoar` proast`. Dac` m` gândesc mai bine, nu a[teptam nimic altceva din partea ta. – Nu m-am \ndoit niciodat` de aptitudinile tale... – Adev`rat? i-o t`ie ea pe un ton ambiguu. Care aptitudini? Amintirea nop]ii lor pâlpâi \n privirea arz`toare pe care o schimbar`. Dar Susan era prea trist` s` se opreasc`. Se ridic` [i, f`r` s` se mai ocupe de musafirul s`u, se \ntoarse spre eleve. |n timpul orelor care urmar`, g`sind \n dispre]ul lui Jack un stimulent, \[i conduse clasele cu o virtuozitate care scoase untul din ele. Jack interveni o singur` dat` pentru a le cere elevelor un exerci]iu de târâre. Târârea era calul de b`taie al lui Bernheimer. Ochii verzi ai Susanei lucir` \n mod periculos. Dac` \ncerca s-o prind` \n gre[eal`, se \n[ela. Elevele sale erau ni[te sportive. |n Statele Unite, urmaser` \n mod regulat cursuri de aerobic. Nici o mi[care nu le putea surprinde. Ele o executar` cu atât mai u[or cu cât fusese cerut` de unul dintre cuceritorii Everestului. Când clasa fugi spre vestiare, Susan se \ntoarse spre Jack [i-i arunc` o privire ucig`toare. {tia c` se preg`tea s`-i spun` ceva, dar nu era preg`tit` s`-l asculte.

116

NICOLA ANDREWS

– La revedere! i-o arunc` ea sec. Sunt invitat` \n ora[ la prânz. Ne vom revedea mai târziu. *** Nimeni n-o invitase pe Susan, dar spera c` o plimbare lung` o va calma. Crezuse c` totul se rezolvase \ntre ea [i Jack. |ns` la plecarea de acas` descoperise c` avea o ran` \n plus. El pusese \n discu]ie chiar fundamentul \nv`]`mântului s`u. Pentru ea, era cel mai r`u afront. Dup`-amiaz` nu avea cursuri. Se plimb` mult timp prin p`durile din \mprejurimi [i se \ntoarse \n sat la ora gust`rii de dup`-amiaz`. Intr` \ntr-un salon de ceai, mânc` dou` cornuri [i o enorm` bucat` de tart` cu crem` de ciocolat`. Acesta fu singurul moment al zilei \n care sim]i dorin]a de a râde. Nimic, nici decep]iile, nici durerile nu-i puteau sc`dea pofta pentru ciocolat`. Descoperi chiar c` pofta aceasta era cu atât mai mare cu cât era mai trist`. Refuz` ceaiul [i ceru o cafea. Dup` cea de-a treia cea[c`, se sim]i mai optimist`. Va reu[i, poate, s`-l alunge pe Jack din mintea ei? La urma urmei, pe lume erau [i alte centre de interes. Str`zile vechiului sat, de exemplu. Janie \i vorbise cu entuziasm despre el. Pân` atunci, Susan nu avusese deloc timp s` hoin`reasc`. Se opri \n fa]a unei vitrine cu p`pu[i folclorice. Oare femeile acestei ]`ri purtaser` \ntr-adev`r rochii stânse \n talie [i bonete \n form` de aripi? Când va fi din nou \n stare s` fac` ceva inteligent, \[i va cump`ra o carte despre istoria Elve]iei.

PÅN~ LA PIERDEREA RESPIRA}IEI

117

Când se hot`r\ s` se \ntoarc` la caban`, lumina roz a apusului nu mai lumina decât culmile cele mai \nalte. Amurgul \ntunecase valea. Susanei nu-i pl`cea s` mearg` noaptea pe str`zile pustii ce duceau spre cartierul ei. Ar fi putut lua un taxi, dar \ntârziase cât mai mult posibil momentul \n care va fi singur` cu Jack. El o a[tepta, cu o carte \n mân`, a[ezat sub lampadarul din camera de zi. Se ridic` [i-i veni \n \ntâmpinare. Ea remarc` o anumit` stâng`cie \n atitudinea sa, ca [i când se temea s` nu fie certat. Ea nu-i d`du aten]ie [i se duse s` se a[eze \ntr-un fotoliu. Obosela era motivul agresivit`]ii sale. Jack \[i drese vocea. – Putem sta de vorb`? o \ntreb` el. Ea cl`tin` negativ din cap, f`r` s`-l priveasc`. – Sunt prea obosit` pentru a discuta. – Las`-m` s`-mi cer scuze, spuse el a[ezându-se pe un bra] al fotoliului. M-am purtat ca un idiot \n diminea]a asta [i mi-a p`rut r`u. Mi-ar fi pl`cut s`-]i spun motivele comportamentului meu. – Nu este nimic de explicat. – Oh! ba da. |nainte de a \ntreprinde o expedi]ie dificil`, sunt deseori nervos, iritabil, poate pentru c` siguran]a mai multor persoane va depinde de hot`rârile mele. |mi iau foarte \n serios responsabilit`]ile. Ea zâmbi trist. – {i ai ajuns la concluzia c` eu eram opusul t`u. Eu n-am nici un fel de con[tiin]` profesional`, nu-i a[a?

118

NICOLA ANDREWS

– Nu deforma \n mod sistematic vorbele mele, ripost` el cu ner`bdare. |ncercam doar s`-]i descriu ce simt. De când m` gândesc la ascensiunea pe Maidenhorn, nu sunt \ntotdeauna st`pân pe reac]iile mele. – Asta este problema ta, spuse ea cu r`ceal`. El nu abordase niciodat` \n mod direct ceea ce-i desp`r]ea. |n realitate, \[i spuse ea, Jack nu-i acorda nici un fel de \ncredere. |n mintea lui, nu era decât o femeie [i o femeie nu putea avea competen]a unui Jack Cameron, nici \ntr-o sal` de gimnastic`, nici pe peretele unui munte. Susan n-avea curaj s` redeschid` discu]ia. Oricum, ar fi fost zadarnic. Se scuzase. Nu cerea mai mult de la el. Se ridic`, \ndep`rtând mâna care se sprijinea u[or pe um`rul ei. – M` duc s` m` culc, anun]` ea \ndreptându-se spre scar`. El o ajunse pe prima treapt`. – N-ai s` te culci singur`, Susan. Aminte[te-]i ultima noastr` noapte. Sim]i cum dorin]a cre[te \n ea. Ajutat` de oboseal`, reu[i s` [i-o st`pâneasc`. Se \ndep`rt` de el [i-l privi \n ochi. – Vreau s` m` culc singur`, insist` ea. Trebuie s` reflectez. El miji ochii, amuzat. – Nu cred c` somnul este chiar compatibil cu gândirea. Te voi \nso]i. Astfel, vom medita \mpreun`... Când trebuie, [tiu s` fiu \n]eleg`tor, ad`ug` el rev`rsând asupra ei toat` tandre]ea ochilor de catifea. Ea nu ced`. – Noapte bun`, Jack, spuse ea, mult mai rece decât dorise. Urc` treptele \ncet. El nu \ncerc` s-o urmeze.

Capitolul 9
Sperase c` o noapte de somn bun \i va reda echilibrul. Dar se trezise \nainte de a se lumina, la fel de deprimat` cum se culcase. Ranchiuna \mpotriva lui Jack se risipise. De ce oare sim]ea totu[i o durere crescând`, ca [i când o parte din ea \ns`[i fusese amputat`? Ridicol, se dojeni ea. Nimic nu fusese rupt cu Jack, pentru c`-l va reg`si la ora zece, pe Steinalp, cu restul echipei. Nu reu[i s` mai adoarm`. Dup` du[, se \mbr`c` [i o amintire \i spori sentimentul de nelini[te care o se trezise cu trei ore mai devreme. Era curios cum acelea[i gesturi puteau c`p`ta semnifica]ii diferite. |n ajun, \mbr`cându-[i hainele sub privirea drag` care o urm`rea, avusese impresia c` particip` la o s`rb`toare vesel`. Ast`zi, era atât de trist`, ca [i când se preg`tea pentru o ceremonie funebr`. Pentru a-[i face curaj, arunc` o privire spre scaunul pe care Jack \[i l`sase cravata [i c`ma[a alb` pe care le purtase la \ntoarcerea sa din c`l`torie. Atunci, inima \i b`tu mai puternic.

120

NICOLA ANDREWS

Reu[ind s` se gândeasc` la termenii alterca]iei lor din sala de gimnastic`, sfâr[i prin a \ncerca un u[or sentiment de vinov`]ie. Nu numai Jack era vinovat. Oh! desigur, n-ar fi trebuit s` dezaprobe modul s`u de a preda. Dar \n loc s` se repead` la el, n-ar fi fost mai normal s` discute despre asta \n mod calm? Janie avea dreptate când \i repro[a Susanei intransigen]a sa. – Pretinzi \ntotdeauna ca ceilal]i s` fie de p`rerea ta, \i spunea ea. Remu[c`rile o deprimar`. |ncerc` s` le alunge reaprinzându-[i mânia. Lucrase ani \ntregi la perfec]ionarea unei metode care d`dea rezultate excelente. De ce considerase el, dintr-o dat`, gre[it ceea ce f`cuse? R`spunsul i se p`ru evident. Ca mul]i dintre cei la fel cu el, Jack estima c` o meserie \[i pierdea din prestigiu dac` se feminiza. Dan nu s-ar fi urcat niciodat` \ntr-un avion [tiind c` la comenzi se afla o femeie. Suportase acest mod de a gândi timp de doi ani. Nu era dispus` s` se supun` la aceea[i \ncercase cu Jack. |nainte de a ie[i din \nc`pere, se uit` pentru ultima dat` la cravata, c`ma[a [i la valijoara de lâng` scaun. Sim]i o durere \n piept. Se \nfior`. Se sim]ea din nou slab`, gata s` se \ncovoaie sub jugul unei pasiuni care \i alunga orice mândrie. Ridic` din umeri. Ah! nu! Nu va \ncepe s` se comporte din nou ca o proast`! |n ajun, [tiuse s` g`seasc` destul` demnitate pentru a sc`pa de vraja ochilor negri. Când \l va re\ntâlni pe Jack, va men]ine \ntre ei distan]a necesar`. Aceast` hot`râre o f`cu mai mult agitat` decât fericit`. Timp de o or`, \[i conduse clasa \ntr-un ritm epuizant.

PÅN~ LA PIERDEREA RESPIRA}IEI

121

*** |n clipa \n care pleca, fu re]inut` de Janie pentru a semna ni[te scrisori [i ni[te cecuri urgente. Ghicind c` prietena sa era nervoas`, secretara se ab]inu de la orice \ntrebare [i se mul]umi s-o anun]e: – }i-am preg`tit o mas` rece. Este \n rucsac. – Da, da, mul]umesc, am \ntârziat, spuse Susan gr`bit`. Porni \n pas gr`bit pe c`rarea care ducea la p`[une. Era prima dat` când participa cu echipa la un exerci]iu de antrenament \n exterior. Dac` Jack era \ntr-adev`r sup`rat pe ea, n-o va a[tepta. Nu avusese de ce s`-[i fac` griji. |nainte de a ajunge pe platoul arid al Steinalpului, auzi râsetele Jeannei [i Mariei. Apropiindu-se, \i v`zu pe trei dintre camarazii s`i flec`rind veseli, a[eza]i pe rucsacuri. – Unde sunt ceilal]i? \ntreb` ea. Otto \i ar`t` pe coechipierii lor. La zece metri de acolo, cu siluetele deformate de treningurile galbene, \nf`[urau ni[te corzi. O deformare a terenului \i ascundea pe jum`tate. – Jack efectueaz` o ultim` verificare a echipamentului, explic` Jeanne Saint-Cloud. Am impresia c` se preg`te[te s` ne \ncarce cu totul inutil. Prive[te mun]ii care ne \nconjoar`. I-ar urca [i ni[te copii. Susan nu era de aceea[i p`rere. Totu[i, se \nclin` \n fa]a opiniei camaradei sale. Jeanne participase la expedi]ii \n Himalaia. Pentru ea, adev`ratele greut`]i \ncepeau la peste patru mii de metri. Otto continu`.

122

NICOLA ANDREWS

– Numeroasele clase care se antreneaz` de-a lungul pere]ilor clasifica]i de Clubul Alpin \[i las` pe loc cea mai mare parte a pitoanelor [i etrierelor. Nu \n]eleg de ce vrea Jack neap`rat s` fie plantate altele. Marie pufni. – Am impresia c` vrea s` ne \ncerce rezisten]a transformându-ne \n animale de povar`. Susan \i p`r`si pentru a se apropia de cei trei b`rba]i. Mark [i Wolf o salutar` cu amabilitate. Jack o privi absent [i \[i concentr` din nou aten]ia asupra corzii pe care o desf`[ura Mark. Jignit`, Susan se sim]i cuprins` de exasperare. – Pot s` [tiu ce face]i? – Las`-m` s` termin inspec]ia, vrei? spuse Jack pe un ton sec. Ea a[tept`, st`pânindu-se cu greu. O clip` mai târziu, Jack \i ordon` lui Wolf Meinhart s` repartizeze materialul \ntre coechipieri. El se \ndep`rt` pentru a-[i lua rucsacul aflat la câ]iva pa[i. Susan \l urm`. Era furioas` [i totu[i nu-[i putu impedica privirea s` fie captat` de lumina aurie a p`rului s`u [i de suple]ea felin` a corpului de atlet. Respinse cu greutate imaginile arz`toare ale nop]ii lor de dragoste. – Pot oare, \n sfâr[it, s`-]i vorbesc? \ntreb` ea pe un ton care se voia lini[tit. El \i arunc` o privire lipsit` de amabilitate. – Dac` dore[ti s` te scuzi pentru asear`, nu este momentul. Ea se sufoc` de indignare. – Nu inversa rolurile. N-am de ce s` m` scuz. Vreau doar s` [tiu planul de lucru. Cu o lumin` r`zboinic` \n ochii negri, Jack r`spunse:

PÅN~ LA PIERDEREA RESPIRA}IEI

123

– Dac` soseai la timp, ai fi [tiut c`, pentru ast`zi, ]inta noastr` este atingerea acelei culmi [i coborârea \nainte de a se \nnopta. El indic` o depresiune \ntre dou` vârfuri de granit. – Nu vom \ntâmpina nici o dificultate, afirm` ea. Nu v`d de ce trebuie s` c`r`m atâta material. El nu-i lu` \n seam` remarca. Dup` o scurt` privire asupra \nc`l]`mintei de munte, obiect` sarcastic: – V`d c` ]i-ai uitat crampoanele. Cere-i Jeannei s` te \mprumute. Poart` \ntotdeauna la ea o pereche de schimb. Susan fu atât de surprins` \ncât uit` temporar de ranchiuna sa. – Crampoane? Dar pentru ce? Acolo unde mergem nu este ghea]`. Nici ghea]`, nici z`pad`. – Nu se [tie niciodat`. Principiul meu este s` prev`d toate situa]iile. |i ar`t` o proeminen]` la jum`tatea parcursului. – Imagineaz`-]i c` acest ie[ind ar fi roc` striat` pe vertical`. Cum l-ai aborda? – Nu este a[a, afirm` ea. Am dus acolo o clas` s`pt`mâna trecut`. Terasa este format` dintr-o lespede solid`, mai larg` decât cea pe care ne-am \ntâlnit prima dat`. Amintise special de prima lor \ntâlnire. Nu afirmase el, oare, c` se \ndr`gostise de ea, \n acel moment. Dac` nu min]ise, emo]ia \i va \nvinge proasta dispozi]ie. Dar, vai! El nu p`ru c`-[i aminte[te decât de impruden]a pe care Susan o comisese \n acea zi. Un zâmbet batjocoritor f`cu s` i se lase \n jos col]urile gurii.

124

NICOLA ANDREWS

– Corni[ele joac` uneori renghiuri. {tii mai bine decât oricine. A[a c`, \nceteaz` s` mai critici fiecare dintre hot`rârile mele. Am spus c` vom sui cu echipament pentru mun]i \nal]i. Nu revin asupra acestui ordin. – A[teapt`-te la o r`zmeri]`, \l preveni ea. – Dac` tovar`[ii t`i doresc s`-mi vorbeasc`, s-o fac`! Dar toat` lumea p`rea acum de acord cu Jack. |nainte de a ajunge la primele stânci, când [eful lor era departe, \n fa]`, pe drumul plin de pietre, Mark bomb`ni. – Dac` mai continu` \n acest fel, p`r`sesc echipa [i voi face f`r` el partea estic` a Maidenhornului. – A[ fi \ntreprins aceast` expedi]ie de mult timp, \nt`ri James. Din nefericire, n-am banii necesari... [i probabil nici destul` inteligen]` pentru a trasa un drum nou pe un perete dificil. Otto zâmbi [i \l ar`t` pe Jack cu o mi[care a b`rbiei. – Eu \l cunosc. Va deveni din ce \n ce mai preten]ios. Este dreptul lui, deoarece este cel mai bun dintre to]i. Restul echipei \l aprob` cu c`ldur`. Susan se ab]inu s` comenteze. Se regrupar` la poalele unui perete gros, t`iat de chei \nguste, pasaje verticale [i proeminen]e. – Leag`-te, ordon` Jack, aruncându-i Susanei cap`tul unei corzi. Pentru a preveni orice critic`, Susan avu grij` de nodul pe care-l f`cu la centur`. El \l examin` [i spuse. – Ref`-l. – Cum? – Risc` s` alunece. Vreau un nod dublu.

PÅN~ LA PIERDEREA RESPIRA}IEI

125

– Un nod dublu? \l ironiz` ea. Ca \n marina cu pânze? El nu r`spunse. Susan se supuse cu gesturi sacadate [i-i ar`t` ceea ce f`cuse. Dac` \ncepuse, ascensiunea promitea s` fie remarcabil`. – Foarte bine, aprob` el cu un aer arogant. Pentru aceast` expresie, sim]i dorin]a de a-i da o lovitur` de picior. Dar când atacar` adev`ratele greut`]i [i când aerul proasp`t \i biciui fa]a, tân`ra \[i uit` ranchiuna... Sim]ea \ntotdeauna o pl`cere intens` s` se lupte cu muntele. Ascensiunea era mai dur` decât scontase. Era mult timp de când Susan nu luptase cu dificult`]i reale ca suirea unui pasaj vertical \ngust sau trecerea unei falii. F`cu fa]` cu curaj [i aceea[i \ndemânare ca tovar`[ii s`i. Jack nu alesese nici cea mai u[oar`, nici cea mai scurt` cale. |i ducea \n infern [i nimeni nu crâcnea. Le trebui dou` ore pentru a ajunge la prima corni[`. Cum prev`zuse Susan, aceasta era o lespede solid` [i atât de lat` c` s-ar fi putut instala un cort acolo. Jack hot`r\ s` fac` pauz` de mas`. – Era timpul, oft` Jeanne. Am sl`bit cel pu]in dou` kilograme. – {i vei mai sl`bi \nc` atâtea, remarc` Marie, râzând. Nu suntem decât la juim`tatea drumului. Fiecare se a[ez` pe stânc` [i \[i desf`cu rucsacul. Susan se instal` deoparte, cu spatele la perete pentru a beneficia de o zon` \ngust` de umbr`. Janie \i preg`tise un adev`rat osp`]. |[i scotea puiul rece din ambalajul s`u când Jack se apropie de ea.

126

NICOLA ANDREWS

– De ce te-ai \nc`rcat cu atâtea cutii? se mir` el. – Este o problem` de igien`. S` \mpachetezi alimentele separat... El o \ntrerupse. – Alt` dat`, mul]ume[te-te doar cu o folie de plastic sau de aluminiu. Ea ridic` brusc capul spre silueta \nalt` aflat` \n picioare \n fa]a sa. Jack o privea cu o expresie solemn` care o \nfurie. – Chiar e[ti obligat s` cercetezi felul \n care \mi ambalez gustarea? Nu ]i-ar pl`cea s`-mi inspectezi [i [ireturile de la pantofi? – Le-am spus acela[i lucru [i camarazilor t`i. Nici unul nu s-a \nfuriat pentru asta. Nu-mi fac decât datoria de conduc`tor de echip`. G`sesc inutil s` te \ncarci cu cutii, când sunt suficiente doar ni[te pungi. Susan crezu c` explodeaz`. |ns` trebuia s`-[i p`streze calmul cu orice pre]. Era necesar pentru buna \n]elegere a grupului. Dac` Jack voia s` se descotoroseasc` de ea sco]ând-o din s`rite, se \n[elase asupra tacticii. |[i promise s` regleze mai târziu problemele cu el. Scoase cu ostenta]ie alt` cutie care con]inea cotlete cu ]elin` din care ron]`i cu un aer obraznic. – Vrei? \i propuse ea. Se spune c` este excelent pentru nervi. El \i \ntoarse spatele [i se al`tur` coechipierilor s`i. Susan \nvârti deasupra capului o pulp` de pui. – Dac` dore[te cineva, strig` ea \n jur, nu v` jena]i. Janie a pus \n`untru cât s` hr`ne[ti un regiment.

PÅN~ LA PIERDEREA RESPIRA}IEI

127

Otto [i Mark l`udar` la maximum talentele culinare ale Janiei. Wolf, Marie [i Jeanne \i aprobar`. Buna dispozi]ie domnea din nou. |[i potolir` foamea [i flec`rir` pân` când Jack d`du semnalul de plecare. Restul ascensiunii se efectu` f`r` probleme. Crezur` c` se vor \ntoarce pe acela[i drum. Dar pe culme, Jack hot`râse altfel. Alese o cale mai pu]in abrupt` decât prima, dar unde \ntâlnir` noi dificult`]i. Se \mp`r]ir` \n dou` corzi. Jack trasa drumul. Mai sus, Otto asigura primul grup. Jeanne pe al doilea. Intrar` imediat \ntr-o lume de grohoti[uri, de vârfuri muntoase [i pere]i verticali \nal]i [i abrup]i. La \nceput, cele dou` echipe coborâr` \n rapel. Gesturile le erau perfect sincronizate. Când se arunca dintr-o s`ritur`, fiecare alpinist \[i organiza \n maniera sa c`z`tura \n gol. Pentru profesioni[tii muntelui, asta era doar o rutin`. Soseau la jum`tatea coborârii când Susan v`zu c` Jack se oprise zece metri mai jos, cu picioarele pe o nivelare a stâncii [i o mân` ag`]at` de un piton. |i f`cu semn s` i se al`ture. Ea consider` procedeul ciudat. |n mod obi[nuit, \n coborâre, când voia s` vorbeasc` unuia dintre camarazi, el urca din nou pân` la nivelul acestuia. Trase de coarda Mariei, care o urma, s` sl`beasc` frânghia pu]in. Ajungând la nivelul lui Jack, se prinse de acela[i piton cu el. – Ce este? \ntreb` ea. Nu-mi place când doi se aga]` de acela[i „cui“. – Este solid. Eu l-am \nfipt, spuse succint Jack. Nu-mi place modul t`u de a te arunca \n gol. Folose[ti o metod` periculoas`.

128

NICOLA ANDREWS

– Este totu[i clasic`. – Nu. Te la[i s` cazi r`sucindu-te ca un p`ianjen la cap`tul firului s`u. Procedeul nu este sigur. Ri[ti s` te balansezi [i s` te love[ti mortal de stânci. – Am s`rit de la un nivel la altul de sute de ori \n acest fel. N-am avut nici un accident vreodat`. El ridic` tonul. – Pretind s` adop]i vechea metod` care const` \n frânarea \n timpul c`z`turii prin \nf`[urarea corzii \n jurul unui picior [i al unui cot. Susan privi sub picioarele lor. Panta era foarte \nclinat` spre pr`pastie. Locul nu se preta la o discu]ie. Cu toate acestea, nu se putu st`pâni s` nu obiecteze pe un ton sarcastic. – Ne va trebui de trei ori mai mult timp. O lic`rire furtunoas` luci \n ocii negri. – Eu nu acord prioritate vitezei, replic` el. Este de preferat s` fii \ntreg dup` un exces de pruden]` decât s` te joci de-a acroba]ii [i s`-]i rupi membrele \n cursul unui traseu. Ea oft`. Tot ceea ce i-ar fi spus n-ar fi servit decât la \nveninarea raporturilor lor. C`ut` o ripost` jignitoare [i o g`si. – Am impresia c`-l aud pe Dan, i-o arunc` ea cu o furie re]inuit`. Crezu c` vede o expresie de suferin]` \ntunecând lumina privirii sale. O cople[i un val de remu[c`ri. Dar se gândi imediat c` era victima imagina]iei sale. Jack n-avea mai mult` sensibilitate decât stânca de care se lipiser`. De altfel, privirea pe care i-o arunc` avea duritate de cremene.

PÅN~ LA PIERDEREA RESPIRA}IEI

129

– Retrag ceea ce am spus \ntr-o sear` despre so]ul t`u, declar` el calm. Dup` un moment de t`cere [i cu o voce care-i \nghe]` sufletul, continu`: – L-am considerat un prost. |n realitate, Dan era un b`rbat prudent, care [i-a asumat un singur risc \n via]a sa: acela de a se c`s`tori cu o femeie imposibil`. *** |[i scoase rucsacul de pe umeri, \l puse la picioare [i se a[ez` pe marginea taluzului. Niciodat` o curs` \n mun]i n-o obosisse atât de mult. Dup` alterca]ia cu Jack, \[i concentrase eforturile [i aten]ia asupra tehnicii impuse, f`r` s` piard` vreodat` din vedere siguran]a celor care o \nso]eau. Asta \i permisese s`-[i pun` ranchiunele pe al doilea plan. Acum era singur`. Refuzase s` urce cu ceilal]i \n ma[ina pe care Wolf o l`sase \n josul pistelor. Neobosi]i, Jeanne, Marie [i cei trei camarazi ai lor, se hot`râser` s` cineze la Interlaken. Nu-[i amintea ce f`cea Jack. Se putea plimba sub clar de lun` sau s` se retrag` la o m`n`stire, pu]in \i p`sa. Era ora la care amurgul \neca \ntr-o umbr` violet` p`r]ile \nalte ale muntelui. Pân` când va ajunge la caban`, doar cele mai \nalte culmi vor mai fi \nc` luminate. Numai s` n-o a[tepte Jack, ca ieri! De data aceasta \l va ucide! Oboseala [i disperarea aveau un efect curios asupra ei. {i unul [i cel`lalt din cele dou` sentimente \i stimulau pofta de mâncare. Dac` erau reunite, sim]ea o foame subit`.

130

NICOLA ANDREWS

Ron]`ia cea de-a doua tablet` de ciocolat` când auzi r`sunând pa[i pe drumul plin de pietri[. Clipi din ochi. Dumnezeule! De ce venea oare s-o chinuiasc` din nou? Se hot`r\ s` nu-l ia \n seam`. Ziua fusese lung` [i se s`turase de Jack Cameron. Dar el se a[ez` pe taluz atât de aproape \ncât fu obligat` s` ]in` seama de prezen]a sa. Pref`cându-se c` prive[te drept \n fa]a ei, Susan protest`: – Dup` aceast` curs` dezastruoas`, nu v`d ce am mai avea s` ne spunem. – De ce dezastruoas`? Am f`cut to]i o treab` foarte bun`. Ar trebui s` fii mul]umit`. Ea râse trist. – Mul]umit` c` am \ndurat atacurile tale stupide [i insult`toare? Nu-]i place maniera \n care \nnod o coard`. Nu [tiu s`-mi \mpachetez proviziile. Cobor ca un adev`rat acrobat de circ. {i mai ce? E[ti sigur c` nu mai este nimic altceva ce nu fac cum trebuie? – Interpretezi cu ar]ag fiecare din vorbele mele, ripost` Jack iritându-se la rândul s`u. Am ac]ionat doar ca un conduc`tor de grup. – Un conduc`tor care va decide o dat` pentru totdeauna c` unul din membrii echipei sale este incapabil. De altfel, nu sunt surprins`. De când ne-am cunoscut, nu mi-ai acordat niciodat` \ncredere. – |ncrederea n-are nimic de-a face cu... – Ba da, i-o t`ie ea. Acesta este nodul problemei. Am crezut o clip` c` m` iube[ti. Ce gre[eal`! Un b`rbat nu se \ndr`goste[te de o femeie cu care este imposibil s` tr`ie[ti... Tu \nsu]i ai spus-o, ad`ug` ea cu ranchiun`.

PÅN~ LA PIERDEREA RESPIRA}IEI

131

– |ncearc` m`car o dat` s` m` \n]elegi, se \nfurie el. Orgoliul te \mpiedic` s` faci diferen]a dintre o critic` sincer` [i o reac]ie de ner`bdare. Nu ]i-a spus nimeni, niciodat`, c` arogan]a deformeaz` judecata? Ea zâmbi for]at. – A ta trebuie s` fie al naibii de deformat`. El \i \nconjur` umerii cu un bra]. – Te iubesc, Susan, spuse el cu blânde]e, dar practic o meserie care cere o maxim` vigilen]`. Sunt obligat s` pretind o disciplin` absolut`, oarb`, de la fiecare din coechipierii mei. Ea nu se putu st`pâni s` nu se \nfioare. Chiar [i furioas`, sim]ea acea emo]ie pe care apropierea lui Jack o de[tepta \ntotdeauna \n ea. Sim]ea dorin]a crescând ca un val care o cople[ea. Dac` se l`sa dus`, va fi din nou la cheremul acestui personaj, fascinant desigur, dar care \[i impunea abuziv voin]a \ntr-un domeniu pe care \l cuno[tea la fel de bine ca el. |ndep`rt` bra]ul prea protector [i se ridic`. – Eu nu mai fac parte din echipa ta, spuse ea cu o voce atât de ferm`, cât \i permitea nervozitatea. El o privea t`cut. Susan se gândi c` nu vedea \n decizia sa decât un gest de sfidare, f`r` nici o consecin]`. S`-l \nso]e[ti era o asemenea onoare \ncât nici nu se gândea m`car ca propunerea s`-i fie refuzat`. Susan \i ceru cu o furie rece: – Dispari din via]a mea, Jack Cameron. Ie[i din visele mele [i... Jack se ridic` la rândul s`u. Ea \l respinse. – {i d`-te la o parte din drumul meu, ad`ug` ea. Puse brusc mâna pe rucsac [i cobor\ pe c`rarea ce ducea la caban`.

Capitolul 10
|n timpul zilelor care urmar` nu-l v`zu pe Jack. Dup` ultima lor disput`, Susan f`cuse un lung ocol prin Brentz. Când se \ntorsese la caban`, c`ma[a, cravata [i valijoara lui de c`l`torie disp`ruser` din camera sa. La \nceput, \ncercase s` se conving` c` adoptaser` amândoi solu]ia cea mai \n]eleapt`. Violenta \nfl`c`rare trupeasc` ce-i apropiase nu era suficient` ca s` cimenteze cuplul lor. Prea multe divergen]e \i f`cuser` nepotrivi]i. Logica o \ndemna s` redevin` ni[te str`ini unul pentru altul. Patru zile mai târziu, Susan \n]elegea c` logica nu rezolvase niciodat` problemele pasiunii. Suferea cea mai rea dintre agonii. Diminea]a, se trezea dup` ce-l visase pe Jack. Reg`sea \ntreag`, devastatoare, pasiunea cu care o s`rutase \n timpul nop]ii lor de dragoste. Pe str`zile din Brentz, inima \i b`tea mai repede de câte ori auzea pe cineva alergând \n spatele ei. Când se \ntorcea, dezam`girea se citea, cu siguran]`, pe chipul s`u.

PÅN~ LA PIERDEREA RESPIRA}IEI

133

Voia s` poat` [terge cu u[urin]` defectele lui Jack. La fel se comportase [i când el fusese la Zurich. |ndat` ce se afla departe de ea, Susan uita repro[urile pe care i le f`cuse. Acum, nu-[i mai amintea decât de amantul minunat care o ini]iase \n pl`cerile iubirii. Poate ar fi suportat mai u[or ruptura dac` se putea \ncrede \ntr-o ureche atent`. Dar observ` c` Jack disp`ruse realmente din universul ei. Nu [tia nici m`car când \i \ntâlnea pe membrii echipei sale. |n mod curios, dac` Jeanne, Marie, Otto, Mark [i Wolf se antrenau \nc` \n sala sa de gimnastic`, nu mai luar` nici o mas` la ea. Janie p`rea lovit` de amnezie când Susan rostea \n fa]a ei numele lui Jack. Foarte repede, secretara dirija conversa]ia spre un subiect de la care Susan nu se putea eschiva, ca impozitele sau \nscrierea elevelor la un curs de c`]`rare pe perete. Dup` o s`pt`mân` de tensiune, tân`ra femeie avea impresia c` era pe cale s` se \mboln`veasc` grav. Se sim]ea la fel de obosit` ca la \ntoarcerea dintr-o ascensiune [i era mai deprimat` chiar, decât \n momentul divor]ului s`u. Când se desp`r]ise de Dan, \ncercase un sentiment de u[urare. Acum, avea impresia c`-[i distrusese via]a. Se hot`r\ s` se culce f`r` s` cineze. Ideea de a mânca, chiar ciocolat`, \i f`cea grea]`. |i spusese asta lui Janie, când aceasta, dup` ce-[i terminase ziua, \[i \mbr`ca mantoul pentru a se \ntoarce la „Rosengarten“. Secretara o privi cu un aer dojenitor. – E[ti sigur` c` n-ai uitat nimic? }i-am l`sat bilete peste tot \n birou [i \n camera ta.

134

NICOLA ANDREWS

– Ce bilete? – Revino pe p`mânt, Susan. Trebuie neap`rat s` participi \n seara aceasta la recep]ia Clairei Holloway. – Oh! nu. N-am chef s` suport ore \ntregi sporov`iala lipsit` de interes a unei adun`ri de snobi be]i cri]` din cauza whiskyului. Janie nu era \ntr-o dispozi]ie comp`timitoare. – Fie c` vrei sau nu, te vei duce la recep]ie. Te sustragi acestei corvoade de trei s`pt`mâni. Sunt [i alte [coli de ascensiune \n Oberland [i nu-]i spun nimic nou semnalându-]i c` dac` directoarele lor sunt invitate, se duc cu pl`cere la seratele Clairei. – Sunt moart` de oboseal` [i m` doare capul, se plânse Susan. Dac` merg acolo, voi ar`ta o foarte proast` imagine a formei mele fizice. Ar fi mai bine... Janie o \ntrerupse. – Dac` puteam, a[ fi mers \n locul t`u. Dar eu nu sunt invitat`. Nici Claire Holloway [i nici cei din clanul s`u nu sunt interesa]i de mine, mul]umesc lui Dumnezeu! Am despre ei aceea[i p`rere cu tine, dar acesta nu este un motiv s`-i ignori. Nu te vor ierta. |n plus... Janie ezit`. Se uit` la tavan, la [emineu, la vârfurile pantofilor s`i, numai s` nu \ntâlneasc` ochii Susanei. – |n plus, ce? Te opre[ti \n mijlocul unei fraze [i asta m` dezgust`. – Ei bine! relu` Janie, cu pruden]`, absen]a ta ar confirma un zvon deplasat. – Ce zvon? – Ce te-ai certat cu Jack Cameron pentru c` nu aprobi precau]iunile de care se \nconjoar` pe munte. {i prietenii Clairei

PÅN~ LA PIERDEREA RESPIRA}IEI

135

\]i \ncredin]eaz` fetele lor. Te-au ales pentru cumin]enia ta, pentru c` nu-]i faci niciodat` elevele s`-[i asume riscuri inutile. Dac` nu dezmin]i tu \ns`]i acest ecou nepl`cut, el va p`ta reputa]ia [colii. – Cine l-a lansat? Janie ridic` din umeri cu un aer ne[tiutor. – Circul`. Este tot ce-]i pot spune. Depinde de tine s`-l opre[ti. Susan \[i prinse capul \n mâini. – Nu, oh! nu. Am o migren` \ngrozitoare. – |nghite dou` aspirine [i odihne[te-te, hot`r\ Janie, implacabil. Recep]ia nu \ncepe \nainte de ora nou` seara. |]i voi telefona când va fi timpul s` faci un du[ [i s` te \mbraci. Susan reflect` câteva clipe [i-i adres` un zâmbet for]at. – Presupun c`, o dat` \n plus, ai dreptate. Fie, voi merge la Claire. |nc` un repro[ de ad`ugat celor pe care le-am adunat \mpotriva lui Cameron. Janie nu crâcni. Susan o privi cu un aer gânditor cum traversa gr`dina prin fa]a casei. Janie era norocoas` Ea nu se sinchisea de nepl`cerile iubirii. Nu avea responsabilitatea unei afaceri [i-[i putea oferi luxul de a-[i petrece serile lini[tit`, \n apartamentul de la „Rosengarten“, ascultând discurile preferate. Susan \i urm` totu[i sfaturile. Aspirina \[i f`cu efectul cu rapiditate. |ntins` pe pat, tân`ra femeie \[i spuse c`, la urma urmei, o recep]ie la Claire \i va schimba ideile. Poate va \ntâlni acolo pe cineva interesant. Claire invita uneori oameni celebri [i inteligen]i. Se \ndrept` brusc. Dac` Jack era \nc` la Brentz, va fi invitat. Cum de nu se gândise la asta mai devreme? Dar, oare, mai era la Brentz?

136

NICOLA ANDREWS

Avea un mijloc bun de a afla. |n orice caz, chiar dac` nu era prezent \n saloanele Clairei se va vorbi despre el. La ideea de a-l revedea, Susan sim]i trezindu-se \n ea o curiozitate arz`toare. Cum o va aborda oare? S` nu-[i imagineze mai ales c` venise pentru a-l \ntâlni! Dar va fi oare \n stare s`-[i compun` o min` suficient de inexpresiv`? O va face. Dac` Janie spusese adv`rul, toate privirile vor fi \ndreptate asupra lor. Trebuia s` conving` asisten]a c` nu exista nici un diferend \ntre celebrul alpinist [i fondatoarea unei [coli nu mai pu]in celebre. S`ri din pat fredonând. O alt` idee \i venise, aprinzându-i \n suflet o lumin` nou`. |l va obliga pe Jack s` fac` primul pas. Acesta va fi momentul ei de glorie. Jack Cameron \i va c`uta compania pentru c` va fi cea mai impresionant` dintre invitate. Dac` reu[ea, va oferi publicului dovada de net`g`duit a armoniei dintre ei. {i, pe de alt` parte, ce tainic` r`zbunare pentru toate umilin]ele care lui Jack \i f`cuser` pl`cere s` i le aduc`! Rochia din catifea neagr` fu dat` la o parte. Susan uitase s-o cure]e. Puse ochii pe un compleu din pantaloni cu bretele, din satin albastru ca o]elul. |l cump`rase dintr-o toan` [i nu-l purtase niciodat`, atât era de \ndr`zne]. Se mula pe corp \n mod divin, acoperea pudic spatele, umerii [i chiar bra]ele, dar decolteul \n form` de V se adâncea aproape pân` la buric, dezv`luind \n trecere conturul pieptului care se lipsea de sutien. Era genul de compleu care capta privirile masculine [i f`cea geloas` [i cea mai \mpietrit` dintre inimi. ***

PÅN~ LA PIERDEREA RESPIRA}IEI

137

Claire deschise bra]ele spre persoana ce venise. – Splendid`! E[ti splendid`! repet` ea \ntr-un clinchet de br`]`ri. O mul]ime de invita]i se \nghesuiau deja \n saloanele luminate str`lucitor. Susan \[i interzise s` priveasc` peste um`rul gazdei sale pentru a vedea dac` Jack era acolo. Cu dou`zeci de ani mai \n vârst`, Claire Holloway era blond`, tuns` scurt, foarte machiat` [i \ntotdeauna \mbr`cat` \n m`tase de culoarea prunei. Credea c` aceast` culoare \i avantaja talia pe care o dorea mai sub]ire. – Nu ne-am v`zut de atât de mult timp, se plânse ea. M` \ntrebam dac` nu e[ti bolnav`. Susan se scuz` cu cea mai amabil` voce a sa. O considera pe Claire agasant`, dar nu [i-o putea face du[manc`. Datorit` rela]iilor solide [i puternice, cuplul Holloway primea persoanele cele mai influente din regiune. Când Burt Holloway reu[ea s` scape de pe Wall Street [i s` se al`ture so]iei sale, seratele c`p`tau o str`lucire deosebit`. B`rba]ii veneau s` culeag` informa]ii financiare, \n timp ce so]iile lor se delectau cu cele mai minunate pove[ti ale s`pt`mânii. Burt sosise \n ajun. Recep]ia se anun]a absolut str`lucitoare. O mul]ime de oameni \n ]inut` de sear` se \nghesuia \n cele dou` saloane care se prelungeau cu o teras` spa]ioas`, luminate de felinare elve]iene. Pentru Claire, Europa se limita la trei regiuni \n care avea locuin]e luxoase: Brentz, Vene]ia [i Londra. Vila montan` fusese construit` dup` planurile unui arhitect elve]ian. Lustrele veneau din Italia [i punciul cu care te \ntâmpina era preparat dup` o veritabil` re]et` englezeasc`. O mas` lung` cu o fa]` de mas` alb` fusese a[ezat` \n hol.

138

NICOLA ANDREWS

Pe ea se g`seau pr`jiturile uscate tradi]ionale, o cantitate impresionant` de sticle de whisky [i mai ales recipiente mari din sticl` ce con]ineau renumitul punci. – Este foarte slab, afirmase Claire primindu-[i invita]ii. Be]i-l f`r` team`. Am supravegheat eu \ns`mi compozi]ia: ceai, zah`r, scor]i[oar`, l`mâie [i un deget de gin. Susan [tia din experien]` c` acel deget era al unui uria[. A[a \ncât nu-[i turn` decât o jum`tate de polonic \n bolul de cristal pe care i-l \ntinse st`pâna casei. Claire o \nso]i apoi pe tân`ra femeie \n salonul cel mare. Str`b`tu valurile umane, ca botul unei mici nave. |n trecere, o prezenta pe Susan invita]ilor pe care aceasta \i \ntâlnea pentru prima dat`. Cum prev`zuse Susan, privirile masculine se aprindeau la trecerea sa. Un zâmbet admirativ, uneori \n]epat, lumina fe]ele femeilor. |[i savur` succesul pân` \n clipa \n care o oglind` mare \i reflect` imaginea. Frumuse]ea c`rnii ei friza provocarea. Pentru un scurt moment, \[i pierdu cump`tul. Pentru a-[i rec`p`ta curajul, b`u pe ner`suflate con]inutul bolului cu punci. O flac`r` revigorant` o \nc`lzi din cerul gurii pân` \n stomac. Claire agita un deget ar`t`tor \n mod [treng`resc prin fa]a ochilor s`i. – Mic` secretoas`, se fandosi ea. De ce nu m-ai anun]at c` preg`te[ti cu Cameron o mare premier` pe Maidenhorn? „Am ajuns [i aici“, se gândi Susan. Nu-l z`rise \nc` pe Jack \n mul]imea de chipuri.

PÅN~ LA PIERDEREA RESPIRA}IEI

139

– L-a]i v`zut pe Jack Cameron? \ntreb` ea circumspect`. – |nc` nu, dar ne va confirma cu siguran]` zvonul care circul` \n ora[. Susan lu` cel mai candid aer al s`u. – Un zvon? Claire \[i umfl` pieptul atât de mult \ncât b`rbia sa se \mbog`]i cu o pernu]` \n plus, – |n Brentz se [tie tot, spuse ea cu un aer competent. Membrii viitoarei echipe locuiesc [i se antreneaz` la dumneata. Dar se [opte[te c` \ntre Susan Reed [i cuceritorul Himalaiei... Se \ntrerupse pentru a primi o nou` serie de invita]i. Un fream`t de ner`bdare str`b`tu mul]imea care o \nconjura pe Susan. Caroline Spence, ale c`rei trei fiice urmaser` cursurile Susanei, puse \ntrebarea pe care toat` lumea o a[tepta: – Oamenii vorbesc deseori f`r` rost. Ce este oare adev`rat \n cleveteala lor? Susan \ncerc` s` fie diplomat`. – Jack Cameron [i cu mine n-am fost forma]i la aceea[i [coal`. Stilurile noastre de c`]`rare sunt uneori complet opuse... – Contrariile se atrag, se [tie bine, o \ntrerupse o voce. Asisten]a râse vesel, pe \nfundate. Cu un zâmbet pe buze, Caroline exclam`: – Draga mea, ce de ocoli[uri pentru a ne confirma vestea cea bun`! – Vestea cea bun`? repet` Susan, f`când un efort epuizant pentru a r`mâne senin`.

140

NICOLA ANDREWS

Janie n-o fi interpretat gre[it spusele cameristei sale? Numai dac`, se gândi Susan, nu inventase din cele auzite o poveste care [tia c` o va face pe Susan s` se gr`beasc` s` mearg` la Claire. Tân`ra femeie \[i promise s` regleze mai târziu aceast` problem` cu secretara sa. Pân` atunci, trebuia s` fac` fa]` curiozit`]ii celorlal]i invita]i, s` restabileasc` adev`rul f`r` a l`sa s` planeze vreo \ndoial` asupra propriei sale metode. Aten]ia general` se \ndrept` spre Claire, care se \ntorcea flancat` de dou` compatrioate, una blond` [i una brunet`. Susan o \ntâlnise pe prima la New York, la pu]in timp dup` divor]ul s`u. – Dar aceasta este Susan Reed! Ce surpriz` pl`cut`! Draga mea, e[ti \ncânt`toare. – Elve]ia \i prie[te, insist` Claire. Dac` nu cumva se datoreaz` inimii care bate pentru marele Jack Cameron. – Cameron este aici? \ntreb` Caroline. – |l ve]i vedea cu siguran]` \n seara asceasta, spuse Claire, aruncându-i Susanei o ochead` [treng`reasc`. |ndr`gosti]ii nu r`mân mult timp departe unul de cel`lalt. |ndr`gosti]ii! |n ciuda st`pânirii sale, Susan tres`ri. Stupoarea sa trecu neobservat`. Interesul asisten]ei se \ntoarse acum spre Burt Holloway care intr` \n salon escortat de \ncânt`toare tinere domni[oare debutante \n societate. – Viitoare eleve pentru [coala dumneavoastr`, spuse el, prezentându-le Susanei. |n`bu[indu-[i sentimentele, \[i compuse din nou un chip calm [i amabil.

PÅN~ LA PIERDEREA RESPIRA}IEI

141

Apoi, un anumit timp, care i se p`ru interminabil, ascult` conversa]iile care o plictiseau. R`spunse cum putu mai bine incredibilelor \ntreb`ri despre modul de a mânui un piolet. Apoi se sim]i incapabil` de a mai suporta tr`nc`neala acestei reuniuni mondene. Jack nu venise [i, aparent, nimeni nu se mai preocupa de el. Prin r`ceala sa, Susan descurajase unul dup` altul admiratorii gr`bi]i s`-i plac`. S-o [tearg` engleze[te prin hol era imposibil. Prea mult` lume era reunit` \nc` acolo lâng` masa unde whiskyul curgea \n valuri. A[a c` \ncet, dar sigur, schi]` o mi[care de retragere \n direc]ia terasei. U[ile-ferestre erau deschise pentru \mprosp`tarea aerului din saloane, care mirosea a alcool [i a fum de ]igar`. Câteva cupluri dornice de lini[te trecuser` deja prin ele [i st`teau de vorb` afar`. Susan cuno[tea bine locurile. |n spatele palmierilor se afla un loc destul de \ntunecat, de unde putea ajunge \n gr`din` f`r` s` fie v`zut`. Aerul proasp`t al nop]ii o surprinse. Pe o banc` de piatr` atârna un [al. {i-l arunc` pe umeri, apoi se sprijini neglijent` \n coate, de balustrad`, dorindu-[i s` n-o observe nimeni. – Ai un ceas? Vocea lui Jack! R`mase o clip` paralizat` de surpriz`, apoi ridic` ochii spre silueta \nalt`. Era \n smoching, foarte frumos, dar chipul s`u nu reflecta decât indiferen]`.

142

NICOLA ANDREWS

– Nu te-am v`zut \n saloane, remarc` Susan. De unde vii? El ar`t` plaja de \ntuneric din spatele rândurilor de plante verzi. Un zâmbet u[or \i destinse tr`s`turile. – Sosesc de pe drumul pe care tu te preg`teai s`-l urmezi pentru a ie[i f`r` s` fii v`zut`. – De ce n-ai intrat prin hol? El ripost` prompt. – De ce nu pleci din aceast` cas` ca toat` lumea? Ad`ug`, m`surând-o din cap pân` \n picioare cu privirea sa ironic`: – Presupun c` m`car o dat` suntem de acord. Acest gen de corvoad` este peste puterile noastre. Venisem doar s` arunc o privire, din exterior, asupra asisten]ei. Dac` a[ fi z`rit un adev`rat prieten, a[ fi intrat. Dar tu, de ce te-ai hot`rât s` r`spunzi invita]iei Clairei? Ea \nghi]i \n sec, strânse [alul \n jurul ei [i alese s` nu spun` decât o jum`tate de adev`r. – Dup` Janie, circul` zvonul c` tu [i cu mine ne-am certat pe probleme primordiale de siguran]`. Acest gen de zvonuri risc` s`-mi produc` prejudicii. Expresia de ne\ncredere pe care o afi[` Jack o jigni. – Nu m` crezi, remarc` ea cu am`r`ciune. Este totu[i u[or de \n]eles. Pruden]a [i priceperea mea pe munte au f`cut reputa]ia [colii mele. {tiu c` asupra acestui subiect ai o opinie diferit`, dar... – Am aceea[i opinie ca tine, rectific` el. M` mir numai c` pentru a t`ia aripile unei ra]e, te crezi obligat` s` r`mâi atât de mult timp \n curtea de p`s`ri. De ce oare se prelunge[te recep]ia? Presupun c` este trecut de miezul nop]ii.

PÅN~ LA PIERDEREA RESPIRA}IEI

143

– Nu se termin` curând, Burt Holloway a sosit ieri. |n acela[i timp, arunc` o privire spre \ncheietura mâinii lui Jack. El \i surprinse privirea [i explic`: – Mi-am pierdut ceasul.. sau mai curând, i s-a cr`pat geamul [i l-am \ndesat \n fundul buzunarului unui hanorac pe care l-am uitat pe Steinalp la sfâr[itul dup`-amiezii. – Pe Steinalp? repet` ea. El afi[` o expresie sardonic`. – Te mir` c` adev`ra]ii profesioni[ti \[i continu` antrenamentul? o ironiz` el. Ar fi vrut s`-l bat` pentru r`utatea sa. – |n ce categorie m` \ncadrezi? \ntreb` ea pe un ton sec. – Nu mi-ai l`sat deloc timp s`-mi formez o opinie. Cred c`, pentru tine, rezultatul conteaz` mai mult decât lupta pentru a-l ob]ine. Era oare o aluzie la u[urin]a cu care r`spunsese dorin]ei sale? La gândul c` tocmai exprimase singura amintire pe care o p`stra din minunata lor noapte de dragoste, Susan sim]i c`-i \nghea]` sângele \n vine. – Precizeaz`-]i gândul, spuse ea cu gura tremurând. E[ti prea subtil pentru mine. Un felinar rev`rsa asupra lor lumina sa multicolor`. Pentru c` un grup de invita]i ie[ise pe teras`, Jack o lu` pe Susan de bra] pentru a o trage \n umbra plantelor verzi. Palid` de furie, se desprinse cu un gest atât de brusc \ncât [alul alunec` pe jos. Proeminen]a sidefie a sânilor ap`ru din

144

NICOLA ANDREWS

r`scroiala decolteului. Sim]i arsura privirii \ntunecate [i-[i d`du seama c` o fierbin]eal` care n-avea nimic de a face cu mânia \i aprinde sângele. Când el \ntinse mâna ca pentru o mângâiere, se d`du \napoi cu spatele lipit de frunzele plate ale unui palmier pitic. Ah! nu! nu se va supune atât de u[or capriciului s`u. Când trebuia, [tia [i ea s` se bat`. – Nu mi-ai r`spuns la \ntrebare, spuse ea cu r`ceal`. El avu un gest de iritare. – Am r`spuns la ea \n toate c`r]ile mele. Muntele este un adversar periculos. Pentru a-l \nvinge, trebuie s` adop]i fa]` de el o atitudine atât vigilent`, cât [i agresiv`. Acesta este singurul mijloc de a sesiza din timp capcanele pe care ni le \ntinde. Lupta conteaz` mai mult decât rezultatul. |n acela[i timp u[urat` [i ofensat` c` gre[ise, ea replic`: – Acesta este motivul pentru care te compor]i ca un adversar [i cu cei pe care \i conduci? – |n aceast` dup`-amiaz`, \n cursul ultimei noastre ascensiuni, nici unul dintre \nso]itorii mei nu m-a considerat un du[man. Ad`ug` ustur`tor: – Este adev`rat c` nimeni n-a comis impruden]e. Ea schi]` o mi[care \napoi spre extremitatea neluminat` a terasei. – M` plictise[ti repetând tot timpul aceea[i absurditate, protest` ea. El o m`sur` din cap pân` \n picioare, arogant. – Aceasta este oare tactica ta de a opri orice discu]ie când e[ti sigur` c` nu vei avea ultimul cuvânt?

PÅN~ LA PIERDEREA RESPIRA}IEI

145

Ea \l privi \n t`cere. |i desp`r]eau doi pa[i. Crezu c` el \i va face. |l dorea cu toat` fiin]a ei. Nu sim]ea oare c` avea nevoie de el? Dar el nu p`rea receptiv la acest gen de chemare. Se mul]umi s` anun]e cu o voce indiferent`: – Mi-ai spus c` Burt Holloway este aici. M` duc s`-l salut. Bun` seara, Susan. Ea r`mase mult timp sprijinit` \n coate de balustrad`, privind f`r` s` vad` luminile risipite \n vale. Nimeni, \n afar` de Jack, n-o putea descoperi \n \ntunericul \n care se refugiase. Spera c` va veni s-o caute din nou. Când zgomotul conversa]iilor sl`bi, \n]elese c` a[tepta degeaba. Certitudinea c` totul se terminase definitiv \ntre ei \i produse o durere insuportabil`. {tia c` rana nu i se va mai \nchide. Jack fusese [i va r`mâne singura ei iubire, \n timp ce pentru el fusese doar o aventur` de o noapte. Acest gând o chinuia. Dumnezeule! Cum va putea tr`i pe viitor cu mândria f`cur` ]`nd`ri [i inima r`nit`? Privea atent punctele luminoase care se deplasau mai jos, pe drum. Treceau pu]ine ma[ini [i invita]ii lui Claire nu plecaser` \nc` to]i. Privirea i se opri de cealalt` parte a v`ii, la forma lumimoas` de la „Rosengarten“. Se \ndrept`. Dac` viitorul era un mister, [tia \n schimb ce va face imediat. ***

146

NICOLA ANDREWS

Era o distan]` mare \ntre vila Clairei [i cel mai bun hotel din Brentz. |n trecere, se opri acas`. |[i schimb` ]inuta de sear` [i pantofii elegan]i cu un trening [i basche]i. Apoi se afund` din nou \n aerul rece al nop]ii. Susan avu o scurt` ezitare p`trunzând \n hol. Portarul o cuno[tea. Ce va crede oare despre sosirea ei pe nepus` mas` la o or` atât de târzie... sau atât de matinal`? B`rbatul r`spunse la salutul ei cu indiferen]a oamenilor pe care nu-i mai mir` nimic. La etajul cinci, o raz` de lumin` punea \n eviden]` u[a 521. Janie nu min]ea când afirma c` uneori lucreaz` pân` la ora dou` la câte un dosar. Susan cioc`ni [i \[i spuse numele. O clip` mai târziu, auzi un zorn`it de lan] [i de z`vor. Janie deschise, privind-o cu un aer b`nuitor. – Ce faci aici? o \ntreb` ea, strângându-[i cordonul neglijeului mov. Credeam c` e[ti la serata Clairei. – Nu mi-ai spus c` trebuia s` r`mân acolo toat` noaptea. – A[a este, recunoscu Janie. O privea \ncruntat`, cu aten]ie, pe cea care sosise. – Ai o fa]` \ngrozitoare, declar` ea. – M` voi sim]i mai bine dac` iau loc. Pot s` intru?... Sau poate ai deja o vizit`? – A[ vrea eu, o ironiz` Janie, dându-se \ntr-o parte pentru a o l`sa s` treac`. Dar rapoartele A.K. pe care ar fi trebuit s` le trimitem anul trecut \mi perturb` via]a sentimental`. Susan n-avea nici o idee despre ce \nsemnau rapoartele A.K. Dar n-avea intem]ia s-o \ntrebe. Se \ndrept` spre un

PÅN~ LA PIERDEREA RESPIRA}IEI

147

fotoliu, se l`s` s` cad` acolo, dar regret` imediat alegerea f`cut`. Scaunul era la fel de incomod ca o piatr` acoperit` de catifea. Janie se a[ez` \n fa]a sa, cu capul \n mâini [i coatele pe genunchi. – Ce s-a \ntâmplat? De ce e[ti atât de gr`bit` s`-mi vorbe[ti? Susan oft`. Plecase de la Claire având capul plin de repro[uri. Dar \[i d`duse seama c` dorea mai ales un um`r de care s` se prijine. Se p`rea \ns` c` um`rul Janiei nu era deosebit de binevoitor. – Este vorba despre Jack. – Nu era la recep]ie? Susan \i relat` \n ce condi]ii se \ntâlniser` [i turnura pe care o luase dialogul lor. L`s` capul \n jos, fr`mântându-[i nervoas` batista. – ... Arogan]a lui este insuportabil`, \ncheie ea. De data aceasta, s-a terminat totul \ntre noi. – Dac` erai convins` de asta, n-ai fi fost aici, \n salonul meu, implorând un ajutor imposibil. Cu o tres`rire de mândrie, Susan \[i \ndrept` capul. – Te implor, eu? – Oh! Destul, i-o t`ie Janie cu r`ceal`. Trebuie s` ]i se spun` verde-n fa]`. De când Jack Cameron a intrat \n via]a ta, ai f`cut nenum`rate gafe. Spui c` este arogant? Dar orgoliul te orbe[te \ntr-atât \ncât nu-]i mai dai seama de propria ta \nfumurare. L-am v`zut pe Jack când a venit la caban` s`-[i caute lucrurile. Era mâhnit de comportarea ta. Cum ai putut deveni oare atât de antipatic`?

148

NICOLA ANDREWS

– Eu nu credeam c` sunt, spuse sincer Susan. Admit c` n-am [tiut \ntotdeauna s`-mi st`pânesc sângele rece, dar tot timpul traseului, Jack a fost odios. Se lega de lucruri f`r` \mportan]`, numai pentru a m` jigni. – Nu era la fel de exigent [i cu ceilal]i? Susan ezit`. – |i chinuia mai pu]in. – {i ai interpretat atitudinea lui ca pe o ofens` personal`. Nu ]i-a venit m`car \n treac`t ideea c` ac]ioneaz` astfel din afec]iune, chiar din dragoste? Susan o privi cu un aer de ne\ncredere. Janie opri cu un gest protestul pe care-l sim]ea venind. – Laura Martin avea acelea[i defecte ca tine, spuse ea mai \ncet. Era o fat` orgolioas`, independent`, care refuza toate sfaturile, chiar [i pe cele mai \n]elepte. Când Jack a rupt-o cu familia lui, i-a cerut Laurei s` nu participe la expedi]ii sponsorizate de societatea C&C. F`r` s` ]in` seama de recomandarea lui, Laura a profitat de plecarea lui Jack \n Nepal pentru a se lansa \ntr-o curs` de rezisten]` patronat` de firm`. Se [tie cum s-a terminat. Susan se mir`. – Jack se ata[ase de o fat` atât de lipsit` de scrupule? – La \nceput, o iubise. Oh! Nu \ntr-atât \ncât s-o cear` \n c`s`torie cum povestea o anume pres`, dar \n sfâr[it, erau v`zu]i mult \mpreun`. Rela]iile lor s-au deteriorat foarte repede. {i nu numai faptul c` era interesat` le-a distrus iubirea. Jack nu suporta acel gen de vanitate agresiv` pe care i-l impunea \n fiecare clip`. |ncerc s` te fac s` \n]elegi c` e[ti pe punctul de a comite aceea[i gre[eal` ca ea; Jack nu este un

PÅN~ LA PIERDEREA RESPIRA}IEI

149

sfânt. Dac` recunoa[te bucuros la o femeie calit`]ile care se acord` \n general b`rba]ilor, destest` \mpotrivirea sistematic`. – Este un privilegiu pe care [i-l rezerv`, spuse Susan cu am`r`ciune. Ai uitat de atitudinea pe care a avut-o asistând la cursurile mele. – Aveai tot dreptul s` protestezi dup` izbucnirea lui din fa]a elevelor, recunoscu Janie. Apoi, pentru c` s-a scuzat, trebuia s` ui]i incidentul [i s`-]i deschizi ochii [i urechile. Ai fi putut prinde anumite priviri [i mai ales auzi vocea inimii; ea are mai multe tonuri. Cele mai sincere nu sunt \n mod obligatoriu cele mai dulci. Susan era distrus`. Dac` Janie spunea adev`rul, \l pierduse iremediabil pe Jack. O urm` de suspiciune o f`cu s` se \mpotriveasc`. – Informa]iile tale nu sunt \ntotdeauna exacte. Pe asta de unde o ai? – Cu pu]in` curiozitate, ai fi putut afla mai multe decât mine, o lu` Janie pe ocolite. |n acela[i timp, ai fi \n]eles c` Jack nu-]i punea competen]a la \ndoial`. C`uta doar s` te protejeze. – Te \n[eli. El nu m` mai iube[te, murmur` Susan. – Este foarte posibil, admise Janie. Se ridic` pentru a pune cap`t \ntrevederii. |nainte de a deschide u[a, ad`ug`: – L-ai jignit profund refuzând locul pe care ]i-l oferise \n echipa lui. Un b`rbat iart` rareori r`nirea amorului propriu. Ar fi trebuit s-o [tii.

Capitolul 11
Când se \ntoarse acas`, Susan [tia c`-i va fi imposibil s` doarm`. R`ceala Janiei reu[ise s-o tulbure. Crezuse c` va g`si o confident` [i se izbise de un judec`tor lucid [i nemilos. Era singur` [i, ceea ce nu rezolva nimic, convins` c` purta responsabilitatea e[ecului ei sentimental. F`cu o cafea [i b`u dou` ce[ti. De obicei, cafeaua era pentru ea nu numai un stimulent, dar o ajuta s`-[i clarifice ideile. De data aceasta, nu f`cu decât s`-i accentueze suferin]a. Janie avea dreptate. La fiecare observa]ie a lui Jack, Susan explodase din mânie, f`r` s` caute s` \n]eleag` motivele pentru care o f`cea. |n sala de gimnastic`, dup` ce-i criticase pe nedrept metodele, se scuzase cu amabilitate. Ea refuzase s`-l asculte, g`sind o inten]ie jignitoare \n spatele fiec`rui cuvânt pe care-l rostea. R`mase mult timp ghemuit` pe un divan, \n \ntuneric, \n camera de zi. Ar fi vrut s` plâng`, dar lacrimile refuzau s` curg`. Durerea era \nchis` \n pieptul ei ca un pesc`ru[ \n colivie care b`tea din aripi cu disperare pentru a sc`pa.

PÅN~ LA PIERDEREA RESPIRA}IEI

151

Era oare \ndeputul unei depresii? Nu-i \n]elesese niciodat` pe cei care se l`sau \nvin[i de durere, f`r` s` reac]ioneze. Ei bine, acum ea era aceea aflat` \n dificultate. Când ferestrele \ncepur` s` se lumineze, se urc` la primul eraj. Un du[ o va smulge poate din acea apatie demoralizant` \n care se afundase. |nainte de a-[i dezbr`ca treningul, deschise fereastra de la baie [i ie[i \n balcon. |[i aminti gestul nebunesc pe care-l alesese ca s` scape de acolo. Noroc c` Jack nu aflase nimic... Strânse din pumni. |[i interzisese s` se gândeasc` la Jack. De la stabilirea \n Elve]ia, nu-i fusese u[or. Necazurile pe care trebuise s` le dep`[easc` nu se comparau totu[i cu durerea care o cople[ise \n acest moment. Dar de fiecare dat` când se g`sea \n fa]a unei probleme, \[i putea rec`p`ta energia contemplând panorama maiestuoas` care se \ntindea sub ochii ei. Zorile au fost mereu pentru ea simbolul speran]ei. Va fi oare la fel [i ast`zi? Cerul se \nro[ea la est. Curând, culmile \n din]i de fier`str`u de pe Maidenhorn se vor aprinde una dup` alta. Zorile alburii luminau deja anumite repere cunoscute. Susan z`ri peretele pe care suise cu echipa, dar cea]a mai stanga \nc` \n vale, \necând o parte a drumului \n serpentin` care urca din Brentz la Steinalp. Oare visa? C`rarea p`rea c` se leag`n` de la dreapta la stânga. La \nceput, se gândi c` cea]a care se destr`ma \n e[arfe mi[c`toare crease o iluzie optic`. Privind mai bine, \[i \n]elese gre[eala. De-a lungul drumului \nainta o umbr`. Un vân`tor? Un turist? Un ]`ran?

152

NICOLA ANDREWS

Cu siguran]`, nu, \[i spuse Susan. Vân`toarea era interzis`. Turi[tii nu se trezeau atât de devreme [i ]`ranii nu se r`t`ceau pe drumurile Steinalpului. Necunoscutul care mergea cu pa[i lini[ti]i nu putea fi decât Jack Cameron. Curând Susan fu convins` de asta. Nu-i vorbise oare \n acea noapte despre un hanorac uitat acolo sus, cu ceasul cronometru \ntr-unul din buzunare? Urca pur [i simplu s`-[i recupereze ceea ce-i apar]inea \nainte de sosirea primilor c`]`r`tori. |i veni o idee nes`buit`. I se va al`tura pe p`[une. {i mai bine, \l va preceda. Jack alesese drumul cel mai lung [i cel mai sigur. Pe c`rare, un bun m`r[`luitor avea nevoie de mai mult de o or` pentru a \nconjura [i atinge platoul. Escaladând peretrele care se \nc`l]a ca un bastion \ntr-un lumini[ la jum`tatea drumului, scurta traseul. Dar Jack era prea prudent pentru a urma un itinerar atât de periculos. Când \l parcursese cu Susan, avusese grij` s` precizeze c` era doar un test. Mai târziu, nu mai vorbise despre asta. Susan \[i imagin` surprinderea lui când o va descoperi la ie[irea din prima serpentin`. {tia cu exactitate ce va face. F`r` s` a[tepte inevitabilele \ntreb`ri, se va arunca \n bra]ele lui [i-l va ruga s` uite atitudinea stupid de agresiv` pe care o avusese prea des fa]` de el. |n cursul nop]ii lor de pasiune, \i spusese c` voia s` aib` timp s-o descopere. O cuno[tea \nc` atât de pu]in. Dac` accepta s` \nceap` s` mearg` din nou mân` \n mân`, \i va dezv`lui comorile de tandre]e [i adora]ie pe care le ascundea sub aparenta ei r`ceal`. |i va spune c` era cel mai minunat conduc`tor. Niciodat`, absolut niciodat` nu se va mai \ndoi de temeiul observa]iilor sale...

PÅN~ LA PIERDEREA RESPIRA}IEI

153

|n timp ce-[i proiecta \n minte imaginile reg`sirii lor, nu r`mase inactvi`. |[i ridic` p`rul des, \[i puse o c`ciuli]` de lân`, un hanorac [i \[i prinse \n cataram` centura de siguran]`. Rucsacul fu eliberat de accesoriile obi[nuite. Susan n-avea nevoie decât de un sigur etrior; el \i va permite s` ajung` la cel pe care-l fixase de pe \n`l]imea umerilor lui Jack. Numai s` fi r`mas peretele pitonat! O c`rare \n pant` prin p`durile din apropierea cabanei \i permitea s` ajung` rapid \n lumini[. Când Susan ajunse la baza peretelui, estim` c` Jack trebuia s` fie cam la dou` treimi din drumul s`u. Nu mai avea de pierdut nici un minut. C`ut` orbe[te o cr`p`tur` pentru a \nfunda etrierul. Orientat spre vest, peretele r`m`sese \nc` \n umbr`. Din fericire, Susan \[i amintea destul de bine parcursul pe care Jack [i cu ea \l traversaser` cu dou` s`pt`mâni \nainte. Cu corpul lipit de perete, \ncerc` apoi s` reg`seasc` jaloanele. Suspin` u[urat`. Nu le scosese nimeni. {i dac` le folosea ca pe prize naturale, ridicându-se de la unul la altul pân` la culme? Era la fel de agil` ca o pisic`. De ce s` \ntârzie cu mânuirea corzii? Cerul \i trimisese o inspira]ie. Judecase ca o \ncep`toare. Tat`l s`u o \nv`]ase c` siguran]a vie]ii de alpinist este coarda. Iar, dac` voia ca pe viitor s`-[i dedice via]a lui Jack, nu era momentul s` ri[te ca o proast` imprudent`. Urc` rapid, dar luând toate precau]iile necesare siguran]ei sale. Ajunse pân` la locul \n care, \n cursul ascensiunii cu Jack, se \ntorsese pentru a-[i privi \nso]itorul. |n acea zi, pentru c` lumina c`dea piezi[ pe suprafa]a stâncii sco]ându-i \n eviden]` reliefurile, \i fusese u[or s` termine ascensiunea f`r` ajutorul pitoatenelor. Dar acum, \n zorile cenu[ii, peretele p`rea uniform [i plat.

154

NICOLA ANDREWS

Avu un moment de panic`. Va e[ua oare atât de aproape de ]int`? Nu. La marginea extrem` a culmii, o stânc` \n form` de pinten se contura ca o umbr` chinezeasc` pe altarul galben. Susan \[i aminti c` dac` era ag`]at` de ea se putea ridica \n mâini pe platou. Era \nc` prea sus pentru a ultiliza priza. Dar cum se afla exact pe direc]ia lui vertical`, \l putea folosi ca pe o roat` de scripete pentru coarda sa. La a doua \ncercare de aruncare, reu[i. Prinse coarda care atârna [i o fix` de cureaua sa. Bine asigurat`, nu mai avea decât s` se ridice pân` la culme ajutându-se de asperit`]ile pietrei. |[i fix` vârful picuorului \ntr-o falie [i ridic` mâna pentru a prinde ultimul „cui“ pe care-l \nfipsese \nainte de a se revolta \mpotriva lui Jack. Nu-l \nfundase pân` la inel. |[i aminti asta o frac]iune de secund` prea târziu. |l prinsese deja. {i-i r`mase \n mân`. Se leg`na pe coast`, urlând de groaz`. Dep`[ind primul moment al \ncerc`rii, observ` c` totu[i coarda ]inea bine. Se balansa \n gol [i-i era frig la urechi. De ce \n astfel de cazuri \[i pierdea mereu c`ciuli]a? |n eforturile sale de a reveni pe vertical`, z`ri silueta \nalt` a lui Jack. Era pe marginea platoului. |nalt, atletic, cu umeri la]i [i ni[te picioare care nu se mai terminau. Retr`i cu exactitate scena primei lor \ntâlniri. |[i mu[c` buza pentru a fi sigur` c` nu viseaz`. Ag`]at` de coard` ca un para[utist de hamul s`u, \n`l]` capul [i-l anun]` pe Jack: – Inutil s` m` cer]i. Trage-m` numai de aici. – Nu \nainte de a-]i pune o \ntrebare.

PÅN~ LA PIERDEREA RESPIRA}IEI

155

– Ce \ntrebare? Repede! Pozi]ia mea nu este prea comod`. Vocea batjocoritoare c`zu asupra ei ca un du[. – Aceast` acroba]ie repetat` face parte din metoda ta de predare? Dumnezeule! De ce planurie pe care [i le imaginase pentru recucerirea lui Jack erau oare \ntotdeauna sortite e[ecului? |n aceast` noapte, eforturile sale de a-l face gelos se izbiser` de o indiferen]` jignitoare. Acum, dintr-o neaten]ie, \i \nt`rea ideea c` nu valora nimic ca alpinist`. |[i \nghi]i riposta care-i venise pe buze. Fie, pierduse. Dar, dac` va fi diplomat`, va reu[i oare s` câ[tige o ultim` b`t`lie? *** – A[ vrea s` te bat, biomb`ni el, ajutând-o s` se \ndrepte. Susan \l sim]i frem`tând de o mânie devastatoare. Inspir` adânc [i... izbucni \n lacrimi. – Voiam... voiam... hohoti ea. Emo]ionat`, nu-[i mai g`sea cuvintele. Ce-[i promisese oare c` va face? Ah, da! Se va arunca \n bra]ele lui. Dar te po]i arunca oare de gâtul unui b`rbat care nu te iube[te? |[i privea suspinând vârful bocancilor, f`r` s` \ndr`zneasc` s` ridice ochii spre el. Dup` ce o ajutase s` ajung` pe p`[une, el se \ndep`rtase. {i-l imagina cu un chip de piatr` [i ochi duri, f`r` nici un zâmbet. El se agit`. – Ce voiai s` dovede[ti? Eficacitatea unei tehnici noi? Asprimea tonului ar`ta cât de furios era pe ea. Susan avu atunci certitudinea c` dac` nu ac]iona pe loc, ruptura lor va fi definitiv`. |n plus, el va p`stra o imagine complet gre[it` asupra ei.

156

NICOLA ANDREWS

|[i \nghi]i un ultim suspin [i explic` pe ner`suflate motivele care o \mpinseser` la aceast` impruden]`. Oh! nu era prima. O recuno[tea de bun`voie. |ntr-o anumit` diminea]`, \[i d`duse drumul s`rind cu ajutorul unei corzi prin fereastra de la baie. – ... Dar am comis cele mai rele nebunii, continu` ea, pentru c` te iubesc cum n-am iubit pe nimeni \n via]a mea. N-am ra]ionat. M-am gr`bit din instinct spre tine, cu capul \nainte, fie pentru a-mi ascunde sentimentele de cei care m` \nconjurau, fie pentru a \ncerca s`-]i m`rtutisesc ceea ce n-ai vrut s` ascul]i, \n aceast` noapte, pe terasa Clairei. – Susan! Ea \n`l]` brusc capul. Privirea din umbr` o ardea, dar nu-i putea vedea expresia. – Susan, relu` el mai blând, s` \ncerc`m s` vedem pu]in mai clar, amândoi. M-ai acuzat c` sunt orb. Dar ai \ncercat vreodat` s` m` \n]elegi? Adineauri, strig`tul t`u mi-a sfâ[iat inima. Nu mi-am reg`sit vocea decât dup` ce am constatat c` nu era nici un pericol. Ea \l privea, nevenindu-i s` cread` ce auzea. – De ce m` chinuie[ti când suntem \mpreun` pe munte? El dep`[i pasul care-i desp`r]ea [i o strânse \n bra]e. – Ac]ionam astfel dintr-un exces de prevedere, de team` s` nu te pierd, dragostea mea. Pasiunea din tonul s`u o tulbur` pe Susan. {tia c` nu min]ea. El continu` cu aceea[i voce \nfl`c`rat`. – Erai perfect` [i cu toate acestea nu m` puteam st`pâni s` nu-]i atrag aten]ia. Dragostea m` \mpiedica s` v`d alpinista cu gesturi sigure. Nu m` gândeam decât la femeia pe care o

PÅN~ LA PIERDEREA RESPIRA}IEI

157

adoram, la chipul t`u, la ochii, la corpul t`u [i m` temeam de un accident stupid, imprevizibil, care ne-ar fi putut desp`r]i pentru totdeauna. O iubea. Susan nu se mai \ndoia. Lumea se \mbr`case \n culori de s`rb`toare. Buzele li se \ntâlnir` \ntr-un s`rut fierbinte. Susan \[i sim]i corpul moale. Dorin]a o ame]ea ca un vin care se urc` la cap. Cu toate acestea, o amintire continua s-o fr`mânte. Or, \ntre ei totul trebuia s` fie limpede. |[i d`du u[or capul pe spate [i privi adânc \n ochii lui Jack. – Am aflat despre Laura, murmur` ea. – Cine ]i-a vorbit despre ea? – Janie. Dar a[ vrea s`-mi precizezi ceva. Când m-ai certat pe perete, \n munte, te gândeai la Laura [i la c`z`tura ei mortal`? El spuse f`r` s` ezite: – Nu te vedeam decât pe tine [i numai pe tine. Preocupat de sinceritate, el preciz`: – Poate c` \n ciuda voin]ei mele, am fost marcat de acest accident provocat de o cutezan]` stupid`. Totu[i, când a avut loc, \ntre Laura [i mine se terminase totul de mult timp. De fapt, nici nu \ncepuse cu adev`rat ceva. M` puteam desp`r]i de ea s`pt`mâni \ntregi f`r` s` simt nevoia de-a o \ntâlni. Aduse fa]a Susanei \n dreptul chipului s`u [i o s`rut` cu pasiune. – Pân` s` te cunosc, murmur` el \ntre dou` s`rut`ri, nu suferisem niciodat` de absen]a unei femei. Acum, am impresia c` voi \nnebuni dac` trebuie s` r`mânem departe unul de cel`lalt. – Chiar [i pe durata unei expedi]ii? \ntreb` ea. – Da, am suferit chinurile iadului când m-ai anun]at c` refuzai s` m` \nso]e[ti pe Maidenhorn.

158

NICOLA ANDREWS

– Nu te voi mai p`r`si niciodat`, \i promise ea. – Atunci, s` ne c`s`torim. Ea r`mase t`cut`, cu inima palpitând de o speran]` nebuneasc`. Era oare posibil s` ]in` atât de mult la ea? Din cele spuse de Janie, n-o iubise pe Laura atât \ncât s-o vrea de so]ie. – Nu spui nimic, remarc` el pe un ton nelini[tit. }i-e team` oare de un nou e[ec? Totu[i, dac` fiecare dintre noi accept` s` dea pu]in de la el, sunt sigur c` vom g`si fericirea. Ea se cuib`ri lâng` el, beat` de bucurie. – C`s`toria nu-mi va putea aduce nimic \n plus fa]` de ceea ce am \n aceast` clip`. – Oh! ba da: ni[te venituri confortabile. Ea \l \ntrerupse, stacojie de indignare. – Cum po]i amesteca oare c`s`toria [i interesul? Conduc o [coal` [i n-am nevoie... – Ah! nu, Susan, de data asta m` vei asculta pân` la cap`t. Dac` tonul \i era sever, \n schimb o lumini]` de considera]ie str`lucea \n ochii lui negri. – Nu m-am gândit niciodat` c` \]i vei abandona munca. Dar vei fi eliberat` de problema banilor [i de constrângeri. Dac` ne c`s`torim, nu vei mai merge la seratele Clairei decât dac` \]i va face pl`cere. Prietenii ei te vor implora s` le prime[ti fiicele. {coala va deveni atât de important` \ncât vom mai construi una \ntr-o caban` foarte frumoas`. – Nici unul din aceste argumente n-are valoare pentru mine. El o aduse din nou al`turi [i o s`rut` tandru. – Nu ]i s-a spus niciodat` c` o c`s`torie cere concesii reciproce? Ne va obliga s` ne respect`m promisiunile. |n

PÅN~ LA PIERDEREA RESPIRA}IEI

159

ceea ce m` prive[te, m` angajez s` nu te mai cic`lesc niciodat` pe o pant`, \nainte de a num`ra \n minte pân` la zece. Ea \l privi din nou, râzând. – {i eu \]i jur s` fac toate coborârile \n para[ut`. El o s`rut` pe nas. – Propun s` coborâm pân` la caban`, spuse el. Vom stabili ni[te planuri precise pentru viitorul nostru. – Viitorul nostru de alpini[ti? – Viitorul nostru de cuplu, o corect` el. O strânse mai tare lâng` el. Picioarele sale le \nl`n]uir` pe cele ale tinerei. Se sim]i \n puterea lui cea mai fericit` fiin]`. Schimbar` un s`rut \n acela[i timp tandru [i pasionat. Corpurile li se aprinser`, vibrând de aceea[i dorin]` ner`bd`toare. |n acela[i timp, un sentiment nou \i \nfl`c`r`, o dorin]` de a se \n]elege [i de a se iubi. Un soare str`lucitor lumina p`[unea. |n vale, cea]a se ridicase. Susan [tiu c` adev`rata ei via]` \ncepea \n acest moment.

Sfâr[it