Solii c˘ atre tineret

Ellen G. White

Copyright © 2012 Ellen G. White Estate, Inc.

Informa¸ tii despre aceast˘ a carte
Prezentare general˘ a Aceast˘ a publica¸ tie ePub este oferit˘ a de c˘ atre Ellen G. White Estate. Ea face parte dintr-o colec¸ tie mai larg˘ a. Va rug˘ am s˘ a vizita¸ ti Ellen G. White Estate website pentru o list˘ a complet˘ a a publica¸ tiilor disponibile. Despre autor Ellen G. White (1827-1915) este considerat˘ a ca fiind autorul american cu cele mai raspândite traduceri, lucr˘ arile ei fiind publicate în mai mult de 160 de limbi. Ea a scris mai mult de 100.000 de pagini, într-o varietate larg˘ a de subiecte spirituale s ¸i practice. Cal˘ auzit˘ a de Duhul Sfânt, ea l-a în˘ al¸ tat pe Isus s ¸i a ar˘ atat c˘ atre Biblie ca temelie a credin¸ tei sale. Mai multe link-uri O scurt˘ a bibliografie a lui Ellen G. White Despre Ellen G. White Estate Sfâr¸ situl acordului licen¸ tei de utilizator Vizualizarea, imprimarea sau desc˘ arcarea acestei c˘ ar¸ ti, va acorda ˘ limitat˘ doar o licen¸ ta a, neexclusiv˘ as ¸i netransferabil˘ a pentru utiliza˘ nu permite republicarea, distribu¸ rea personal˘ a. Aceast˘ a licen¸ ta tia, transferul, sublicen¸ ta, vânzarea, preg˘ atirea unor lucr˘ ari derivate, sau folosirea în alte scopuri. Orice utilizare neautorizat˘ a a acestei c˘ ar¸ ti se va sfâr¸ si prin anularea licen¸ tei acordate prin prezenta. Mai multe informa¸ tii Pentru informa¸ tii suplimentare despre autor, editori, sau modul în care pute¸ ti sprijini acest serviciu, v˘ a rugam s˘ a contacta¸ ti Ellen G. i

White Estate: mail@whiteestate.org. Suntem recunosc˘ atori pentru interesul s ¸i impresiile dumneavoastr˘ as ¸i v˘ a dorim binecuvântarea lui Dumnezeu în timp ce ve¸ ti citi.

ii

iii

˘ Prefa¸ ta
În vremurile de demult, când Ierusalimul urma s˘ a fie reconstruit, profetul a auzit într-o viziune un mesager ceresc spunându-i altuia: „Gr˘ abe¸ ste-te s ¸i vorbe¸ ste acestor tineri“. A¸ sa c˘ a, s ¸i în aceste ultime zile, tinerilor b˘ arba¸ ti s ¸i femei ai mi¸ sc˘ arii advente le-a fost dat s˘ a joace un rol important în drama sfâr¸ sitului istoriei acestui p˘ amânt. „Domnul a hot˘ arât ca tineretul s˘ a constituie mâna Sa dreapt˘ a.“ —Testimonies for the Church 7:64. „Cu o a¸ sa armat˘ a de lucr˘ atori ca tinerii no¸ stri, bine antrena¸ ti, ˘ rii s înzestra¸ ti cu putere, curând mesajul crucific˘ arii, al în˘ al¸ ta ¸i al apropiatei reveniri a Mântuitorului va putea fi purtat în întreaga lume, cât mai grabnic!“—Education, 271. Astfel de mesaje, au fost transmise tineretului acestei mi¸ sc˘ ari prin Spiritul Profetic înc˘ a de la începuturile lucr˘ arii noastre. Instrumentul ales de Dumnezeu pentru manifestarea acestui dar, Ellen G. White, a fost o tân˘ ar˘ a de numai 17 ani, atunci când s ¸i-a început lucrarea. Ea a cunoscut luptele copil˘ ariei s ¸i tinere¸ tii cu puterile întunericului ˘ în Hristos. Multe solii de instruire, s ¸i de asemenea via¸ ta de biruin¸ ta mesaje de simpatie, mustrare s ¸i încurajare, scrise de peni¸ ta ei, au fost adresate direct tinerilor. Aceste solii au îndreptat întotdeauna mintea tinerilor c˘ atre Hristos s ¸i Cuvântul S˘ au, ca unic˘ a surs˘ a de putere în formarea unor caractere cre¸ stine nobile, s ¸i au ajutat la cultivarea spiritului de consacrare care i-a caracterizat pe atât de mul¸ ti dintre tinerii no¸ stri. Soliile care sugerau ca tinerii s˘ a fie organiza¸ ti în grupuri s ¸i societ˘ a¸ ti, în scopul de a lucra pentru Hristos, au fost transmise în 1892 s ¸i 1893. În urma acestor sugestii s-a dezvoltat „Societatea tinerilor ˘ toare s voluntari s ¸i misionari“, care s-a dovedit a fi o putere în˘ al¸ ta ¸i, în acela¸ si timp, un sprijin sus¸ tinut în via¸ ta tinerilor din mi¸ scarea [8] adventist˘ a din întreaga lume. În r˘ astimpul îndelungat în care Ellen White a scris pentru tineri, soliile sale au fost publicate în c˘ ar¸ ti; multe articole au ap˘ arut în Îndrum˘ atorul tinerilor, iar în alte locuri nu au fost p˘ astrate într-o iv

form˘ a organizat˘ a. Aceste sfaturi sunt o mo¸ stenire pre¸ tioas˘ as ¸i ar trebui s˘ a fie în mâinile tuturor tinerilor no¸ stri de ast˘ azi. De aceea, Departamentul Misionarilor Voluntari al Conferin¸ tei Generale a rev˘ azut toate scrierile lui Ellen White de la începutul lucr˘ arii sale, s ¸i a selec¸ tionat soliile care se refereau la solu¸ tionarea problemelor tinerilor no¸ stri. De¸ si nu a fost întotdeauna posibil s˘ a se p˘ astreze tot articolul, a fost exercitat˘ a o grij˘ a deosebit˘ a pentru a face acele selec¸ tii care s˘ a redea cu claritate s ¸i exactitate ideea autoarei cu privire la subiectul tratat. De aceea, pentru a se realiza o îmbinare echilibrat˘ a a sfaturilor, noi am inclus mult material prezentat deja sub forma unor c˘ ar¸ ti, dar care nu a fost distribuit tinerilor de pretutindeni. Munca de adunare s ¸i aranjare a articolelor cuprinse în acest volum a fost finalizat˘ a de comun acord între Trustul de Publica¸ tii Ellen White s ¸i secretarii Departamentului Misionarilor Voluntari al Conferin¸ tei Generale. Prin eforturile sus¸ tinute ale Asocia¸ tiei pentru Publicia¸ tii de Sud, aceast˘ a solie este transmis˘ a mai departe într-o form˘ a atractiv˘ a. Sper˘ am ca interesul tinerilor no¸ stri pentru aceast˘ a carte s˘ a-i conduc˘ a la un studiu atent al tuturor soliilor care au fost transmise bisericii r˘ am˘ as ¸i¸ tei prin Spiritul Profetic. Rug˘ aciunea noastr˘ a cea mai fierbinte s ¸i st˘ aruitoare este ca aceste solii s˘ a reprezinte o putere real˘ a pentru tinerii mi¸ sc˘ arii advente din întreaga lume, în încercarea de perfec¸ tionare s ¸i cizelare a caracterului cre¸ stin, s ¸i s˘ a dea un nou s ¸i impetuos impuls de ascultare, pentru încheierea s ¸i des˘ avâr¸ sirea m˘ are¸ tei noastre misiuni. — „Mesajul advent pentru întreaga lume din aceast˘ a genera¸ tie“ M.E. Kerk Secretarul Departamentului Misionarilor Voluntari al Conferin¸ tei Generale

Cuprins
Informa¸ tii despre aceast˘ a carte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . i ˘ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . iv Prefa¸ ta Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . xxi Capitolul 1 — Cl˘ adind un caracter pentru eternitate . . . . . . . . 22 Un prieten credincios . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23 Sec¸ tiunea 1 — Tinta ¸ pus˘ a de Dumnezeu înaintea tinerilor . . . . . 25 Capitolul 2 — O chemare c˘ atre tineri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26 Chema¸ ti pentru un destin m˘ are¸ t . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26 Fi¸ ti purt˘ atorii luminii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27 Pre¸ tui¸ ti ideile clare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28 Chemarea pentru înscriere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29 Tr˘ as˘ aturi esen¸ tiale de caracter . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29 Capitolul 3 — C˘ autând s˘ a-I fim pl˘ acu¸ ti . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30 Capitolul 4 — Standardele succesului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31 Adev˘ arata integritate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31 Consacrare deplin˘ a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32 Declar˘ a-¸ ti libertatea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33 Predare deplin˘ a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33 Alegându-¸ ti destinul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34 Întreb˘ ari cercet˘ atoare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35 Capitolul 5 — Zilele noastre de s ¸ans˘ a? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36 Felul de lucr˘ atori necesari . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36 ˘ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 37 Sursa noastr˘ a de eficien¸ ta Îndrept˘ a¸ tirea l˘ auntric˘ a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 37 Capitolul 6 — În˘ al¸ timi care pot fi atinse . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39 Religia — structura de baz˘ a a vie¸ tii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39 Responsabilit˘ a¸ ti înalte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 40 Influen¸ ta religiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 40 Administrarea talentelor noastre . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 41 Un ideal înalt de atins . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42 Canale ale harului lui Dumnezeu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42 Capitolul 7 — Standarde ale eficien¸ tei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43 Calificându-ne pentru lucrare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43 ˘ , nu evlavie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44 Inteligen¸ ta vi

Cuprins

vii

Instrumentul ales . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Capitolul 8 — Urc˘ a pe în˘ al¸ timi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Dezvoltare zilnic˘ a .................................. Întâlnind obstacole . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Capitolul 9 — Parteneriat cu Dumnezeu . . . . . . . . . . . . . . . . . Ajungând din ce în ce mai sus . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Sec¸ tiunea 2 — Conflictul cu p˘ acatul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Capitolul 10 — Satana, un du¸ sman puternic . . . . . . . . . . . . . . Satana deghizat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . B˘ at˘ alia pentru fiecare suflet . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Capitolul 11 — Caracterul conflictului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Chema¸ ti s˘ a ne opunem puterilor r˘ aului . . . . . . . . . . . . . . . . . Ajutorul Spiritului Sfânt . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Pre¸ tul victoriei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Capitolul 12 — Efortul special al lui Satana . . . . . . . . . . . . . . Încrederea în sine este fatal˘ a ......................... Încredere distrug˘ atoare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Controlul min¸ tii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Perdeaua ridicat˘ a................................... Capitolul 13 — Ispita nu este o scuz˘ a pentru p˘ acat . . . . . . . . . Capitolul 14 — T˘ aria de caracter . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Prin puterea lui Dumnezeu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Capitolul 15 — Templul sufletului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Idealul lui Dumnezeu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Altare profanate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Degradarea prin îng˘ aduirea senzualit˘ a¸ tii . . . . . . . . . . . . . . . Ajutor în ispit˘ a. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Capitolul 16 — Nu sunte¸ ti ai vo¸ stri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Rezultatele deplinei consacr˘ ari . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Toate puterile noastre Îi apar¸ tin . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Pre¸ tul unui suflet . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Decizia la care suntem chema¸ ti . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Capitolul 17 — Adev˘ arata convertire . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ˘ schimbat˘ Nu sentimente, ci o via¸ ta a ................... Practicarea religiei adev˘ arate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Via¸ ta sfin¸ tit˘ a. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Lan¸ turile lui Satana . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Capitolul 18 — Sfat c˘ atre o fiic˘ a r˘ asf˘ a¸ tat˘ a ................

45 46 46 46 48 48 51 52 52 53 55 55 56 56 58 59 59 60 61 62 63 63 65 65 66 66 66 68 68 69 69 70 71 71 72 72 73 74

viii

Solii c˘ atre tineret

Controlul imagina¸ tiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 74 Supune-¸ ti pasiunile s ¸i sentimentele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 75 Capitolul 19 — Înt˘ arirea caracterului prin încercare . . . . . . . . 77 Puritate indiferent de circumstan¸ te . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 78 Mai degrab˘ a moarte decât dezonorare . . . . . . . . . . . . . . . . . 79 Capitolul 20 — Rezistând ispitei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 80 Inutilitatea de a ocoli ispitele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 80 Datoria mai presus de înclina¸ tii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 81 Capitolul 21 — Natura în¸ sel˘ atoare a p˘ acatului . . . . . . . . . . . . 82 Cercetarea de sine . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 82 Capitolul 22 — Un avertisment împotriva scepticismului . . . 84 Pericolul asocierii cu sceptici . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 84 Încrederea în sine s ¸i orbirea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 85 Nevoia de curaj moral . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 86 Furtuna se apropie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 87 Dependen¸ ta zilnic˘ a de Dumnezeu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 88 Capitolul 23 — Un punct slab . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 89 Controlul gândurilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 90 Sec¸ tiunea 3 — C⸠stigând victorii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 91 Capitolul 24 — Înainte s ¸i în sus . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 92 Dumnezeu nu este ira¸ tional . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 93 Dezvolt˘ a încrederea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 93 Pre¸ tul victoriei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 94 Capitolul 25 — Perfectarea caracterului . . . . . . . . . . . . . . . . . . 96 Pune¸ ti-v˘ a¸ tinte înalte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 96 Cultiv˘ a fiecare însu¸ sire pl˘ acut˘ a a caracterului . . . . . . . . . . . 97 Cererile Sale pot fi aduse la îndeplinire . . . . . . . . . . . . . . . . 97 Dependen¸ ta noastr˘ a permanent˘ a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 98 Capitolul 26 — Lupta credin¸ tei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 99 Credin¸ ta tr˘ ait˘ a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 99 ˘ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 100 Un conflict de o via¸ ta Capitolul 27 — Victoria cuvenit˘ a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 102 ˘s Credin¸ ta ¸i datorie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 103 Capitolul 28 — Cum s˘ a fii puternic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 104 Contempla¸ ti-I slava . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 104 ˘ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 105 Bucurie prin c˘ ain¸ ta Capitolul 29 — Via¸ ta victorioas˘ a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 106 Influen¸ ta dominatoare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 107

Cuprins

ix

Capitolul 30 — Credin¸ ta vie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Nu depinde¸ ti de sentimente . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Contemplarea lui Hristos . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Contemplarea lui Hristos . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Schimbarea modului de a gândi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Sfin¸ tirea — o lucrare zilnic˘ a ........................ S˘ a facem din religie o preocupare major˘ a ............. ˘ progresiv˘ Sfin¸ tirea, o experien¸ ta a .................... Valoarea încerc˘ arilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Locul secret al puterii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Capitolul 31 — Unirea cu Hristos . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Sec¸ tiunea 4 — Umblând în lumin˘ a ....................... Capitolul 32 — Crescând în har . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Cre¸ sterea, necesar˘ a pentru statornicie . . . . . . . . . . . . . . . . . Examinarea inimii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Vegheaz˘ as ¸i roag˘ a-te . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Posibilit˘ a¸ ti nelimitate pentru bine . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Predarea de sine . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Capitolul 33 — Asem˘ anarea cu lumea . . . . . . . . . . . . . . . . . . Calea cea larg˘ a ................................... Preg˘ atirea pentru venirea lui Isus . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Care este avantajul? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Capitolul 34 — Experien¸ ta cre¸ stin˘ a autentic˘ a ............ Harul salvator . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Primii pa¸ si . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Deschizând calea pentru binecuvântarea lui Dumnezeu . . Capitolul 35 — Autodisciplina . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Puterea autocontrolului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Controlul asupra spiritului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Nici o scuz˘ a pentru p˘ ac˘ atuire . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ˘ vie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Capitolul 36 — O experien¸ ta Puterea crucii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ˘ de Hristos . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Loialitate fa¸ ta ˘................ Nevoia unei cunoa¸ steri prin experien¸ ta Fr˘ a¸ tia cre¸ stin˘ a .................................... Religia nu este un sentiment . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Capitolul 37 — Credincios în cele mai mici lucruri . . . . . . . Un caracter bine echilibrat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

108 108 109 109 110 110 111 112 112 113 114 115 116 116 117 117 118 119 120 120 122 123 124 124 125 125 127 127 128 129 130 130 131 132 132 133 135 135

x

Solii c˘ atre tineret

Credincio¸ sie în via¸ ta de zi cu zi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Capitolul 38 — Responsabilitate pentru lumin˘ a .......... Capitolul 39 — Seriozitatea ¸ telului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Cooperarea cu Dumnezeu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Serviciu din toat˘ a inima . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Valoarea concentr˘ arii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Cea mai înalt˘ a motiva¸ tie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Bucuria trainic˘ a................................... Capitolul 40 — Exercitarea voin¸ tei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ˘s Nesiguran¸ ta ¸i îndoial˘ a............................. Putere prin supunerea voin¸ tei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Voin¸ ta lui Dumnezeu unit˘ a cu voin¸ ta omului . . . . . . . . . . . Un efort special este esen¸ tial . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Capitolul 41 — Îndrumare divin˘ a ...................... Capitolul 42 — Lucrarea t˘ acut˘ a a Spiritului Sfânt . . . . . . . . . Dovada ajutorului divin . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Capitolul 43 — Hristos cel l˘ auntric . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . R˘ aspunsul S˘ au la credin¸ ta noastr˘ a.................... Modela¸ ti de dragostea Lui . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . M˘ arg˘ aritarul de mare pre¸ t. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Capitolul 44 — Negarea de sine . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Capitolul 45 — Caracterul pe care Dumnezeu îl aprob˘ a. . . . Este nevoie de efort perseverent . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Influen¸ ta prietenilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ˘..................... Hristos, singura noastr˘ a speran¸ ta Capitolul 46 — Prezen¸ ta continu˘ a a lui Hristos . . . . . . . . . . . ˘ de lucrare . . . . . . . . . . Sec¸ tiunea 5 — Preg˘ atirea pentru o via¸ ta Capitolul 47 — Educa¸ tia cre¸ stin˘ a ...................... ˘ tor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Hristos, marele Înv˘ a¸ ta Capitolul 48 — Adev˘ arata educa¸ tie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Esen¸ tialul în educa¸ tie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Cea mai înalt˘ a educa¸ tie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Capitolul 49 — Nevoia unei educa¸ tii cre¸ stine . . . . . . . . . . . . Preg˘ atindu-ne pentru servicii mai înalte . . . . . . . . . . . . . . . O educa¸ tie atotcuprinz˘ atoare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ˘s Cuno¸ stin¸ ta ¸i autodisciplin˘ a......................... Împlinind a¸ stept˘ arile p˘ arin¸ tilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Capitolul 50 — Educa¸ tie pentru ve¸ snicie . . . . . . . . . . . . . . . .

136 137 138 138 139 139 140 140 142 142 142 143 145 146 147 148 149 149 149 151 152 153 153 154 154 156 157 158 158 160 161 161 162 162 162 163 163 165

Cuprins

xi

Capitolul 51 — O preg˘ atire practic˘ a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 166 O educa¸ tie echilibrat˘ a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 166 Avantajul muncii folositoare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 167 ˘ cum s˘ Înva¸ ta a g˘ ate¸ sti . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 168 În câmpul misionar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 168 Capitolul 52 — Devotamentul studentului . . . . . . . . . . . . . . . 169 Caracter s ¸i comportament . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 169 Valoarea disciplinei în s ¸coli . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 170 Capitolul 53 — Ocaziile studentului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 171 Ajutându-i pe al¸ tii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 171 M˘ are¸ tia lucrurilor esen¸ tiale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 172 Capitolul 54 — Preg˘ ati¸ ti-v˘ a pentru slujire . . . . . . . . . . . . . . . 173 Consacr˘ a-¸ ti abilitatea lui Dumnezeu . . . . . . . . . . . . . . . . . . 173 Preg˘ atirea pentru ceea ce va veni . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 174 Echilibra¸ ti de principii corecte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 174 Capitolul 55 — Dorin¸ ta de dezvoltare . . . . . . . . . . . . . . . . . . 176 Capitolul 56 — Adev˘ arata în¸ telepciune . . . . . . . . . . . . . . . . . 177 Biblia s ¸i s ¸tiin¸ ta . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 177 ˘ tura lui Dumnezeu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 178 Înv˘ a¸ ta Capitolul 57 — Pune¸ ti-v˘ ao¸ tint˘ a înalt˘ a . . . . . . . . . . . . . . . . . 180 Men¸ tine¸ ti-v˘ a personalitatea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 180 O slujire din toat˘ a inima . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 181 ˘ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 182 F˘ acând cât mai mult în via¸ ta Sec¸ tiunea 6 — Slujirea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 183 Capitolul 58 — Tinerii, chema¸ ti s˘ a fie lucr˘ atori . . . . . . . . . . . 184 ˘ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 184 Lucra¸ ti prin credin¸ ta Chema¸ ti pentru a fi voluntari . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 185 Capitolul 59 — Responsabilitate pentru c⸠stigarea de suflete186 Capitolul 60 — M˘ arturisind pentru Hristos . . . . . . . . . . . . . . 187 Conversa¸ tiile noastre . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 187 C⸠stigând pe cei dragi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 188 St˘ aruin¸ ta . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 188 Capitolul 61 — Lucrarea personal˘ a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 190 Capitolul 62 — Tinerii, c⸠stig˘ atori de suflete . . . . . . . . . . . . . 191 Grija pentru al¸ tii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 192 O lucrare de f˘ acut . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 192 De unde s˘ a începem . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 193 Cea mai de succes cale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 194

xii

Solii c˘ atre tineret

Capitolul 63 — Diferitele aspecte ale slujirii . . . . . . . . . . . . . ˘ ................................ C⸠stigând eficien¸ ta Capitolul 64 — O lucrare neegoist˘ a .................... Capitolul 65 — R˘ asplata h˘ arniciei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Binecuvântarea lucr˘ arii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Ajutând în cas˘ a ................................... Tes˘ ¸ atura destinului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Capitolul 66 — Demnitatea muncii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Munca fizic˘ a, contra jocurilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Exemplul lui Hristos . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Lec¸ tia h˘ arniciei voioase . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Capitolul 67 — Sem˘ anând lâng˘ a ape . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Darul de a cânta . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Lucrarea misionar˘ a medical˘ a........................ Capitolul 68 — Mai multe direc¸ tii de slujire . . . . . . . . . . . . . Fiecare are locul s˘ au . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Lucrarea Scolii ¸ de Sabat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Lucrarea Bibliei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Lucrarea de colportaj . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Înv˘ a¸ tând . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Afacerile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Lucrarea medical˘ a................................. Pastora¸ tia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Lucrarea în misiuni str˘ aine . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Slujirea tineretului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Capitolul 69 — O lucrare binevenit˘ a. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Cum s˘ a ne raport˘ am la gre¸ seli . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Cea mai înalt˘ a lucrare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Capitolul 70 — Credincio¸ sia în lucrare . . . . . . . . . . . . . . . . . Necredincio¸ sia este înregistrat˘ a...................... Adev˘ aratele motive în slujire . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ˘....................... Sec¸ tiunea 7 — S˘ an˘ atate s ¸i eficien¸ ta Capitolul 71 — Stiin¸ ¸ ta de a tr˘ ai . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . S˘ an˘ atate s ¸i autocontrol . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Via¸ ta — o responsabilitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Capitolul 72 — P˘ astrarea s˘ an˘ at˘ a¸ tii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Capitolul 73 — Sfin¸ tenia s˘ an˘ at˘ a¸ tii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Rela¸ tia dintre s˘ an˘ atate s ¸i cl˘ adirea caracterului . . . . . . . . . .

195 195 196 197 197 198 198 200 200 201 201 203 203 203 205 205 205 206 206 207 207 208 209 209 210 211 211 212 213 213 214 217 218 218 219 220 221 221

Cuprins

xiii

Necump˘ atarea degradeaz˘ a .......................... A-¸ ti fi propriul st˘ apân — o datorie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Capitolul 74 — O educa¸ tie echilibrat˘ a .................. Capitolul 75 — Educa¸ tia ob¸ tinut˘ a pe seama s˘ an˘ at˘ a¸ tii . . . . . . Capitolul 76 — Însemnul noble¸ tei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Efectul obiceiurilor fizice asupra min¸ tii . . . . . . . . . . . . . . . F˘ auritori ai propriului destin . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Cump˘ atarea r˘ aspl˘ atit˘ a din bel¸ sug . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Religia s ¸i s˘ an˘ atatea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Sec¸ tiunea 8 — Via¸ ta devo¸ tional˘ a......................... Capitolul 77 — Rug˘ aciunea, fort˘ area¸ ta noastr˘ a ........... Cum s˘ a te rogi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Rug˘ aciunea aduce putere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Capitolul 78 — Puterea rug˘ aciunii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . În leg˘ atur˘ a cu infinitul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Fiecare rug˘ aciune sincer˘ a prime¸ ste r˘ aspuns . . . . . . . . . . . . Capitolul 79 — Atitudinea noastr˘ a în rug˘ aciune . . . . . . . . . . ˘s Capitolul 80 — Credin¸ ta ¸i rug˘ aciune . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Capitolul 81 — Valoarea studiului biblic . . . . . . . . . . . . . . . . Lucrarea de mijlocire a lui Hristos . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Dezvoltarea intelectual˘ a............................ Cea mai înalt˘ a cultur˘ a.............................. ˘ tor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Biblia, cel mai mare înv˘ a¸ ta Capitolul 82 — Cerceteaz˘ a Scripturile pentru tine . . . . . . . . Capitolul 83 — Eforturi perseverente în studiul Bibliei . . . . Deschi¸ si la minte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Cunoa¸ sterea voin¸ tei lui Dumnezeu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Respectul în studiul Bibliei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Capitolul 84 — R˘ asplata unui studiu biblic st˘ aruitor . . . . . . Biblia — un ghid . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Capitolul 85 — Biblia ca educator . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Vocea Celui Ve¸ snic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Adev˘ arata filozofie a vie¸ tii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Capitolul 86 — Respectul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Comportamentul în casa lui Dumnezeu . . . . . . . . . . . . . . . ˘ de lucrurile religioase . . . . Comportamentul u¸ suratic fa¸ ta ˘ bine ancorat˘ Capitolul 87 — O speran¸ ta a................ Sec¸ tiunea 9 — Lectura s ¸i muzica . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

222 222 224 225 226 226 227 228 228 229 230 230 231 232 232 233 234 235 236 236 237 237 239 240 241 241 242 242 244 244 245 245 245 247 247 248 250 251

xiv

Solii c˘ atre tineret

Capitolul 88 — Alegerea lecturii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Influen¸ ta lecturilor d˘ aun˘ atoare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Du¸ smanii spiritualit˘ a¸ tii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Cartea c˘ ar¸ tilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Capitolul 89 — Exemplul efesenilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . C˘ ar¸ tile de magie de ast˘ azi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Minte inapt˘ a pentru gânduri solemne . . . . . . . . . . . . . . . . . C˘ ar¸ ti care conduc într-o direc¸ tie gre¸ sit˘ a ............... Rupând vraja magiei lui Satana . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Capitolul 90 — Hran˘ a potrivit˘ a pentru minte . . . . . . . . . . . . . Rezultatul lecturilor de fic¸ tiune . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Starea de ebrietate mintal˘ a.......................... Remediul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Primii pa¸ si în p˘ acat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Capitolul 91 — Biblia, cea mai interesant˘ a carte . . . . . . . . . . Caracterizarea p˘ acatului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Capitolul 92 — Veghea¸ ti cu grij˘ a c˘ ar˘ arile sufletului . . . . . . . Neghina s ¸i grâul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Capitolul 93 — Formarea unui caracter cre¸ stin . . . . . . . . . . . Se recomand˘ a o lectur˘ a selectiv˘ a..................... Capitolul 94 — Rezultatul fic¸ tiunii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Capitolul 95 — Avantajele muzicii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Muzica, un dar pre¸ tios . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Capitolul 96 — Utilitatea muzicii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ˘ .............................. Un talent cu influen¸ ta În armonie cu muzicienii cerului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Dumnezeu l˘ audat prin cânt˘ ari . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Capitolul 97 — O folosire gre¸ sit˘ a a muzicii . . . . . . . . . . . . . . Muzica, o putere spre bine . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Sec¸ tiunea 10 — Ispr˘ avnicia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Capitolul 98 — Lec¸ tii de economie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Economisind pentru misiuni . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . T˘ ag˘ aduirea de sine . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Folosirea talan¸ tilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Nu exist˘ a timp de pierdut . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . R˘ asplata sacrificiului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Capitolul 99 — Spiritul de sacrificiu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Semnele harului în inim˘ a ...........................

252 252 252 254 255 255 256 256 257 258 258 259 260 260 262 263 264 265 266 266 269 270 270 272 272 273 273 274 275 277 278 278 279 279 280 280 282 282

Cuprins

xv

Capitolul 100 — Zecimea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Recunoa¸ sterea lui Dumnezeu ca St˘ apân . . . . . . . . . . . . . . . Apar¸ tine lui Dumnezeu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Capitolul 101 — „Cinste¸ ste pe Domnul cu averile tale“ . . . . Comori în ceruri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . F˘ ar˘ a scuz˘ a ....................................... Zecimea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Capitolul 102 — Responsabilitatea individual˘ a........... Valoarea banilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Capitolul 103 — Darurile de s˘ arb˘ atori . . . . . . . . . . . . . . . . . . P˘ acatul îng˘ aduin¸ tei de sine . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Daruri pentru Dumnezeu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Capitolul 104 — Economia în îmbr˘ ac˘ aminte . . . . . . . . . . . . . T˘ ag˘ aduirea de sine îi este pl˘ acut˘ a lui Dumnezeu . . . . . . . Dragostea de etalare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Simplitatea puritan˘ a............................... Capitolul 105 — Satisfacerea eului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . O form˘ a de idolatrie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Lucrurile importante pe primul loc . . . . . . . . . . . . . . . . . . Datoria de a t˘ ag˘ adui eul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Repetarea în a face fotografii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Capitolul 106 — Economie s ¸i generozitate . . . . . . . . . . . . . . U¸ si deschise pentru a fi de folos . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Strânge¸ ti firimiturile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Cum s˘ a economisim . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Sec¸ tiunea 11 — Via¸ ta de familie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Capitolul 107 — Un c˘ amin cre¸ stin . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Capitolul 108 — Credincio¸ sie în îndatoririle casnice . . . . . . Capitolul 109 — Religia în c˘ amin . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Vorbirea lipsit˘ a de amabilitate în c˘ amin . . . . . . . . . . . . . . . C˘ aminul — o lec¸ tie practic˘ a ........................ Capitolul 110 — C˘ aminul — o s ¸coal˘ a de preg˘ atire . . . . . . . . Îndatoririle zilnice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . R˘ asplata mamei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Posibilitatea instruirii în c˘ amin . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Capitolul 111 — Respect s ¸i dragoste pentru p˘ arin¸ ti . . . . . . . Un destin în ascultare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Capitolul 112 — O binecuvântare în c˘ amin . . . . . . . . . . . . . .

283 284 284 285 285 286 286 288 289 290 290 291 292 293 293 294 295 295 296 297 297 298 298 299 300 301 302 303 304 304 305 306 306 306 307 308 308 310

xvi

Solii c˘ atre tineret

˘ de p˘ Ascultarea fa¸ ta arin¸ ti . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Capitolul 113 — Cl˘ adirea caracterului în c˘ amin . . . . . . . . . . F˘ acându-i ferici¸ ti pe p˘ arin¸ ti . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Putere pentru conflict . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Irascibili la restric¸ tii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Responsabilitate individual˘ a........................ Îmbr˘ aca¸ ti cu neprih˘ anirea lui Hristos . . . . . . . . . . . . . . . . . Capitolul 114 — Tinerii trebuie s˘ a poarte responsabilit˘ a¸ ti . . F˘ acând un c˘ amin fericit . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Capitolul 115 — Ceasul de închinare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Capitolul 116 — Ospitalitatea cre¸ stin˘ a.................. Sec¸ tiunea 12 — Îmbr˘ ac˘ aminte s ¸i înfrumuse¸ tare . . . . . . . . . . . . Capitolul 117 — Piese în cl˘ adirea caracterului . . . . . . . . . . . Adev˘ arata împodobire s ¸i înfrumuse¸ tare . . . . . . . . . . . . . . . Aspectul exterior . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . M˘ arturisirea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Religia judecat˘ a dup˘ a îmbr˘ ac˘ aminte . . . . . . . . . . . . . . . . . Capitolul 118 — Îmbr˘ ac˘ amintea s ¸i caracterul . . . . . . . . . . . . Rela¸ tia cu moda . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Capitolul 119 — Îmbr˘ ac˘ amintea adecvat˘ a ............... Economie în îmbr˘ ac˘ aminte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Calitate s ¸i bun-gust . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . S˘ an˘ atate s ¸i cur˘ a¸ tie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Gra¸ tia s ¸i frumuse¸ tea natural˘ a ....................... Capitolul 120 — Influen¸ ta îmbr˘ ac˘ amintei . . . . . . . . . . . . . . . Capitolul 121 — Simplitatea în îmbr˘ ac˘ aminte . . . . . . . . . . . . O curs˘ a întins˘ a poporului lui Dumnezeu . . . . . . . . . . . . . . Nevoia de reform˘ a ................................ Împodobirea interioar˘ a ............................ Capitolul 122 — Idolatria îmbr˘ ac˘ amintei . . . . . . . . . . . . . . . . Capitolul 123 — Adev˘ arata podoab˘ a ................... Urmând lumea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Sec¸ tiunea 13 — Recreere s ¸i distrac¸ tie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Capitolul 124 — Valoarea recrea¸ tiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Recreerea cre¸ stin˘ a ................................ Dragostea de frumos . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Maestrul-artist . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Nepotrivi¸ ti pentru a rezista ispitei . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

310 312 312 313 314 314 314 315 315 317 318 319 320 320 321 322 322 323 323 325 325 325 326 326 327 328 328 329 330 331 332 332 335 336 336 337 338 338

Cuprins

xvii

Capitolul 125 — Dragostea de pl˘ aceri lume¸ sti . . . . . . . . . . . 339 Calea în¸ telepciunii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 339 Credincio¸ sie în lucruri m˘ arunte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 341 Dorin¸ te neîmplinite . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 341 Ocazii de a m˘ arturisi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 341 Capitolul 126 — Cuvinte de sfat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 343 Capitolul 127 — Distrac¸ tii periculoase pentru tineri . . . . . . . 345 Un veac nefast . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 345 Un timp de încercare pentru tineri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 346 Desp˘ ar¸ tire de lume . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 347 F˘ ag˘ aduin¸ te pentru tineri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 348 Capitolul 128 — S˘ apând principii corecte în inimile tinerilor350 Relaxare s ¸i amuzament . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 350 Pune¸ ti la dispozi¸ tia tinerilor distrac¸ tii nevinovate . . . . . . . 351 Recreerea prin lucrare misionar˘ a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 352 Capitolul 129 — Influen¸ te nesfinte la lucru . . . . . . . . . . . . . . 353 Capitolul 130 — Bucuria în religie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 354 Exemplul lui Isus . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 355 Capitolul 131 — Recreerea cre¸ stin˘ a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 356 Principii contrastante . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 356 Capitolul 132 — Reuniuni sociale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 358 Descoperirea lipsei de spiritualitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . 358 Influen¸ te subtile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 359 Antidotul pentru frivolitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 360 Reuniuni sociale permise . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 361 Capitolul 133 — Cum s˘ a ne petrecem vacan¸ tele . . . . . . . . . . 362 Sursele pl˘ acerii cre¸ stine . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 363 Capitolul 134 — Societ˘ a¸ tile literare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 364 Capitolul 135 — Dansul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 367 Pe c˘ ararea desfrâului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 367 Pericolul distrac¸ tiilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 368 C˘ al˘ auzi¸ ti de principii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 369 Sec¸ tiunea 14 — Rela¸ tii sociale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 371 Capitolul 136 — Rela¸ tii sociale pentru a salva . . . . . . . . . . . 372 Asocierile influen¸ teaz˘ a destinul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 373 Capitolul 137 — Sociabilitatea s ¸i curtoazia cre¸ stin˘ a . . . . . . . 374 Capitolul 138 — Principii îndrum˘ atoare . . . . . . . . . . . . . . . . . 376 Fiul risipitor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 376

xviii

Solii c˘ atre tineret

Invita¸ tia plin˘ a de har a lui Dumnezeu . . . . . . . . . . . . . . . . Înconjura¸ ti de mila lui Dumnezeu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Capitolul 139 — Influen¸ ta tov˘ ar˘ as ¸iei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . M˘ asura puterii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Demni de încredere s ¸i credincio¸ si . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Capitolul 140 — Influen¸ ta . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Responsabilitatea noastr˘ a .......................... Capitolul 141 — Alegerea tovar˘ as ¸ilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Capitolul 142 — Regula de aur . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Capitolul 143 — Adev˘ aratul rafinament . . . . . . . . . . . . . . . . . Nevoia de adev˘ arata curtoazie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Alegerea tovar˘ as ¸ilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Capitolul 144 — Respingerea prieteniilor lume¸ sti . . . . . . . . Cuvintele noastre, un izvor de ajutor . . . . . . . . . . . . . . . . . Influen¸ ta noastr˘ a.................................. Capitolul 145 — Discu¸ tii despre lucrurile cere¸ sti . . . . . . . . . Motivele standardelor sc˘ azute . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Nevoia de o minte îndreptat˘ a spre cer . . . . . . . . . . . . . . . . Un proces puternic de sfin¸ tire . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Capitolul 146 — Sem˘ anarea semin¸ telor s˘ albatice . . . . . . . . . Ispita . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Amuzamentele de¸ sarte nu aduc adev˘ arata fericire . . . . . . Capitolul 147 — Vizitatorii necredincio¸ si . . . . . . . . . . . . . . . Sec¸ tiunea 15 — Perioada de curtenie s ¸i c˘ as˘ atoria . . . . . . . . . . . Capitolul 148 — Dragostea adev˘ arat˘ a .................. C˘ autând sfat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Alegerea partenerilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Capitolul 149 — Forme gre¸ site de curtenie . . . . . . . . . . . . . . Influen¸ ta experien¸ tei religioase . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . C˘ as˘ atoriile în prip˘ a. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Capitolul 150 — Logodne cu necredincio¸ si . . . . . . . . . . . . . . Probe pentru dragoste . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Rezultatele neascult˘ arii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . O logodn˘ a desf˘ acut˘ a .............................. Judecata matur˘ a — un lucru esen¸ tial . . . . . . . . . . . . . . . . . Capitolul 151 — Nevoia de sfat s ¸i c˘ al˘ auzire . . . . . . . . . . . . . Un ghid des˘ avâr¸ sit . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Comportamentul onorabil . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

377 378 379 380 382 383 383 385 386 387 387 388 389 389 390 391 391 392 393 394 394 395 397 399 400 400 401 402 402 403 404 404 405 406 406 407 407 408

Cuprins

xix

Nevoia de o judecat˘ a s˘ an˘ atoas˘ a ..................... Trebuie s˘ a cere¸ ti sfatul p˘ arin¸ tilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ˘ de mam˘ Comportamentul fa¸ ta a, un test . . . . . . . . . . . . . . . ˘ ............... Impulsurile nu sunt puncte de referin¸ ta Dragostea divin˘ a .................................. Capitolul 152 — C˘ as˘ atoria prematur˘ a. . . . . . . . . . . . . . . . . . . Pericolul angajamentelor premature . . . . . . . . . . . . . . . . . Capitolul 153 — C˘ as˘ atorii în¸ telepte s ¸i neîn¸ telepte . . . . . . . . Jugul nepotrivit . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . C˘ as˘ atoria potrivit˘ a ................................ C˘ as˘ atoriile în grab˘ a ............................... Influen¸ ta lui Satana asupra c˘ as˘ atoriei . . . . . . . . . . . . . . . . . Capitolul 154 — A se c˘ as˘ atori s ¸i a da în c˘ as˘ atorie . . . . . . . . . Pasiunea nesfânt˘ a................................. C˘ alcarea legilor s˘ an˘ at˘ a¸ tii s ¸i ale modestiei . . . . . . . . . . . . . . Dispre¸ tuirea sfaturilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Caracteristicile iubirii adev˘ arate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . C˘ autarea c˘ al˘ auzirii divine . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Capitolul 155 — Responsabilitatea c˘ as˘ atoriei . . . . . . . . . . . . Capitolul 156 — Judecata clar˘ as ¸i autocontrolul în c˘ asnicie Privind înainte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Pasiunea dominatoare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Nevoia de autocontrol . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Capitolul 157 — Exemplul lui Isaac . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

410 410 411 412 412 414 414 415 415 416 416 416 418 418 419 419 420 420 422 423 423 423 424 425

xx

Solii c˘ atre tineret

Introducere

Capitolul 1 — Cl˘ adind un caracter pentru eternitate
Am un interes profund în ceea ce-i prive¸ ste pe tineri s ¸i cea mai ˘ a mea este s˘ mare dorin¸ ta a-i v˘ ad str˘ aduindu-se s˘ a-¸ si perfec¸ tioneze caracterele cre¸ stine, c˘ autând ca prin studiu plin de râvn˘ as ¸i rug˘ aciune st˘ aruitoare s˘ a dobândeasc˘ a acea preg˘ atire esen¸ tial˘ a pentru a sluji cu demnitate cauza lui Dumnezeu. Sper s ¸i îmi doresc din tot sufletul s˘ a-i v˘ ad ajutându-se unul pe cel˘ alalt s˘ a ating˘ a un nivel mai înalt al experien¸ tei cre¸ stine. Hristos a venit s˘ a ne înve¸ te pe noi, familia uman˘ a, care este calea spre mântuire s ¸i a f˘ acut ca aceast˘ a cale s˘ a fie atât de neted˘ as ¸i clar˘ a, încât s ¸i un copila¸ s s˘ a poat˘ a merge pe ea. Hristos îi implor˘ a pe discipolii S˘ ai s˘ a mearg˘ a înainte pentru a-L cunoa¸ ste pe Dumnezeu; s ¸i urmând zilnic sub pov˘ a¸ tuirea Sa, vor înv˘ a¸ ta c˘ a ie¸ sirea Lui este preg˘ atit˘ a la fel ca s ¸i diminea¸ ta. A¸ ti privit soarele în˘ al¸ tându-se s ¸i zorile rev˘ arsându-se peste p˘ amânt s ¸i cer. Pu¸ tin câte pu¸ tin, lic˘ arirea cre¸ ste pân˘ a când soarele apare; apoi lumina cre¸ ste constant, tot mai puternic˘ as ¸i mai clar˘ a pân˘ a când este atins˘ a deplina m˘ are¸ tie a miezului zilei. Aceasta este o ilustrare frumoas˘ a a ceea ce Dumnezeu dore¸ ste s˘ a fac˘ a pentru copiii S˘ ai, în procesul de perfec¸ tionare a experien¸ tei lor cre¸ stine. Umblând zi de zi în lumina pe care El ne-o transmite, în ascultare supus˘ as ¸i de ˘ de toate poruncile Sale, experien¸ [16] bun˘ avoie fa¸ ta ta noastr˘ a va cre¸ ste s ¸i se va extinde pân˘ a când vom ajunge la statura deplin˘ a de b˘ arba¸ ti s ¸i femei în Isus Hristos. Tinerii au nevoie s˘ a p˘ astreze mereu înaintea lor calea pe care a urmat-o Hristos. La fiecare pas, aceasta a fost o cale a biruin¸ tei. Hristos nu a venit pe p˘ amânt ca un împ˘ arat care s˘ a conduc˘ a toate na¸ tiunile. El a venit ca un om umil ca s˘ a fie ispitit s ¸i s˘ a biruie ispita, pentru a merge înainte, a¸ sa cum trebuie s˘ a facem s ¸i noi pentru aL cunoa¸ ste pe Dumnezeu. Studiind via¸ ta Lui, vom înv˘ a¸ ta cât de mult face Dumnezeu pentru copiii S˘ ai, prin Fiul S˘ au. Vom înv˘ a¸ ta c˘ a, oricât de mari ar fi încerc˘ arile noastre, ele nu pot dep˘ as ¸i ce a îndurat Hristos, pentru ca noi s˘ a putem cunoa¸ ste calea, adev˘ arul s ¸i 22

Cl˘ adind un caracter pentru eternitate

23

˘ în conformitate cu exemplul S˘ via¸ ta. Printr-o via¸ ta au, ne vom ar˘ ata ˘ de sacrificiul pe care El l-a f˘ aprecierea fa¸ ta acut în favoarea noastr˘ a. Tinerii au fost r˘ ascump˘ ara¸ ti cu un pre¸ t infinit: sângele Fiului lui Dumnezeu. Gândi¸ ti-v˘ a la sacrificiul Tat˘ alui de a-I permite Fiului S˘ au s˘ a fac˘ a acest sacrificiu. Gândi¸ ti-v˘ a la ce a renun¸ tat Hristos când a p˘ ar˘ asit cur¸ tile cere¸ sti s ¸i tronul împ˘ ar˘ atesc pentru a-¸ si da via¸ ta, o jertf˘ a zilnic˘ a pentru oameni. El a îndurat repro¸ suri s ¸i batjocuri. A suportat toate insultele s ¸i b˘ ataia de joc pe care oameni plini de r˘ autate le-au putut îngr˘ am˘ adi asupra Lui. Si ¸ dup˘ a ce Si-a ¸ îndeplinit misiunea de pe p˘ amânt, a suferit moartea pe cruce. Gândi¸ ti-v˘ a la suferin¸ tele pe care le-a îndurat pe cruce — cuiele p˘ atrunzându-I în mâini s ¸i picioare, batjocura s ¸i ocara din partea celor pe care El [17] venise s˘ a-i salveze, gândi¸ ti-v˘ a la fa¸ ta ascuns˘ a a Tat˘ alui S˘ au. Dar, trecând prin toate acestea, Hristos a f˘ acut posibil, ca to¸ ti cei care ˘ comparabil˘ doresc s˘ a poat˘ a avea o via¸ ta a cu a lui Dumnezeu. Un prieten credincios Atunci când S-a în˘ al¸ tat la Tat˘ al, Hristos nu Si-a ¸ l˘ asat urma¸ sii f˘ ar˘ a ajutor. Spiritul Sfânt, ca reprezentant al S˘ au, s ¸i fiin¸ tele cere¸ sti, ca îngeri p˘ azitori, sunt trimi¸ si pentru a da ajutor celor care, în ciuda marilor greut˘ a¸ ti, duc lupta cea bun˘ a a credin¸ tei. Aduce¸ ti-v˘ a aminte întotdeauna c˘ a Isus este ajutorul vostru. Nimeni nu în¸ telege la fel de bine ca El particularit˘ a¸ tile caracterelor voastre. El vegheaz˘ a asupra voastr˘ as ¸i, dac˘ a sunte¸ ti dispu¸ si s˘ a fi¸ ti c˘ al˘ auzi¸ ti de El, va împr˘ as ¸tia în ˘ benefic˘ jurul vostru o influen¸ ta a, ce v˘ a va da posibilitatea s˘ a face¸ ti voia Lui în toate. ˘ , noi ne preg˘ În aceast˘ a via¸ ta atim pentru via¸ ta viitoare. În curând, va fi o mare reexaminare, în care fiecare suflet care caut˘ a s˘ a-¸ si des˘ avâr¸ seasc˘ a un caracter cre¸ stin trebuie s˘ a suporte testul întreb˘ arilor cercet˘ atoare ale lui Dumnezeu: A¸ ti fost voi un exemplu demn de urmat pentru al¸ tii? A¸ ti vegheat asupra sufletelor ca unii care trebuie s˘ a dea socoteal˘ a de aceasta? O¸ stirea cereasc˘ a este interesat˘ a cu privire la tineri s ¸i extrem de dornic˘ a s˘ a trece¸ ti cu bine încercarea, ca s˘ a pute¸ ti s˘ a auzi¸ ti aceste cuvinte de aprobare: „Bine, rob bun s ¸i [18] credincios... Intr˘ a în bucuria St˘ apânului t˘ au.“ Fie ca tinerii s˘ a-¸ si aduc˘ a aminte c˘ a aici s ¸i acum ei trebuie s˘ as ¸i formeze caractere pentru ve¸ snicie s ¸i c˘ a Dumnezeu a¸ steapt˘ a ca

24

Solii c˘ atre tineret

˘ s˘ ei s˘ a fac˘ a totul foarte bine. Fie ca cei cu mai mult˘ a experien¸ ta a vegheze asupra celor mai tineri, iar atunci când v˘ ad c˘ a sunt ispiti¸ ti, s˘ a-i ia deoparte s ¸i s˘ a se roage cu s ¸i pentru ei. Domnul va vedea recunoa¸ sterea din partea noastr˘ a a sacrificiului de nepre¸ tuit al lui Hristos pentru noi în interesul pe care-l vom ar˘ ata în salvarea celor pe care El a venit s˘ a-i salveze. Dac˘ a tinerii Îl vor c˘ auta pe Dumnezeu, El va face ca str˘ adaniile lor s˘ a fie eficiente.—Ellen G. White, The [19] Youth’s Instructor, November 21, 1911.

Sec¸ tiunea 1 — Tinta ¸ pus˘ a de Dumnezeu înaintea tinerilor

[20] „Pentru ca lucrarea s˘ a poat˘ a înainta în toate direc¸ tiile, Dumnezeu cheam˘ a tinere¸ tea plin˘ a de vigoare, zel s ¸i curaj. El i-a ales pe tineri s˘ a ajute la înaintarea cauzei Sale. Pentru ca s˘ a fac˘ a planuri cu mintea limpede s ¸i s˘ a execute cu o mân˘ a curajoas˘ a, este nevoie de întreaga lor energie. Tinerii s ¸i tinerele sunt invita¸ ti s˘ a-¸ si predea puterea tinere¸ tii lor lui Dumnezeu, ca, prin exersarea puterilor lor, prin gânduri pline de agerime, iste¸ time s ¸i ac¸ tiuni viguroase, ei s˘ a poat˘ a aduce slav˘ a lui Dumnezeu s ¸i salvarea pentru aproapele lor”. Gospel Workers, 67.

[21]

Capitolul 2 — O chemare c˘ atre tineri

Dumnezeu dore¸ ste ca tinerii s˘ a devin˘ a b˘ arba¸ ti s ¸i femei plini de seriozitate, pentru a fi preg˘ ati¸ ti s˘ a ac¸ tioneze în nobila Sa lucrare s ¸i pentru a fi capabili s˘ a poarte responsabilit˘ a¸ ti. Domnul cheam˘ a oameni tineri, cu inimi neîntinate, puternici, curajo¸ si s ¸i hot˘ ar⸠ti s˘ a lupte b˘ arb˘ ate¸ ste în b˘ at˘ alia ce le st˘ a înainte, prin care ei Îl pot prosl˘ avi pe Dumnezeu s ¸i pot fi o binecuvântare pentru omenire. Dac˘ a ar studia Biblia, dac˘ as ¸i-ar calma dorin¸ tele impetuoase s ¸i ar asculta vocea Creatorului s ¸i a Mântuitorului lor, tinerii nu numai c˘ a ar fi în pace cu Dumnezeu, dar ar descoperi c˘ a sunt înnobila¸ ti s ¸i cultiva¸ ti. Ar fi în interesul t˘ au ve¸ snic, tân˘ arul meu prieten, s˘ a dai aten¸ tie sfaturilor din ˘ inestimabil˘ Cuvântul lui Dumnezeu, pentru c˘ a ele au o importan¸ ta a pentru tine. Te sf˘ atuiesc s˘ a fii în¸ telept s ¸i s˘ a iei în considerare care ar fi rezultatul unei vie¸ ti tr˘ aite la întâmplare, necontrolat˘ a de Spiritul lui Dumnezeu. „Nu v˘ a în¸ sela¸ ti: Dumnezeu nu Se las˘ a s˘ a fie batjocorit. Ce seam˘ an˘ a omul, aceea va s ¸i secera. Cine seam˘ an˘ a în firea lui p˘ amânteasc˘ a va secera din firea p˘ amânteasc˘ a putrezirea.“ De dragul sufletului t˘ au, de dragul lui Hristos, care S-a dat pe Sine pentru a te salva pe tine de la dezastru, opre¸ ste-te asupra punctului de plecare, ˘, s în care hot˘ ar˘ as ¸ti ce vei face în via¸ ta ¸i cânt˘ are¸ ste bine responsabilit˘ a¸ tile, oportunit˘ a¸ tile s ¸i posibilit˘ a¸ tile tale. Dumnezeu ¸ ti-a dat o s ¸ans˘ a de a împlini un destin m˘ are¸ t. Influen¸ ta ta poate spune despre adev˘ arul lui Dumnezeu. Po¸ ti fi conlucr˘ ator cu Dumnezeu în marea lucrare de [22] r˘ ascump˘ arare a oamenilor... Chema¸ ti pentru un destin m˘ are¸ t O, dac˘ a tinerii ar putea aprecia destinul m˘ are¸ t la care sunt chema¸ ti! Chibzui¸ ti bine asupra c˘ ar˘ arilor pa¸ silor vo¸ stri. Începe¸ ti-v˘ a lucrarea cu scopuri înalte s ¸i sfinte s ¸i fi¸ ti hot˘ ar⸠ti ca, prin puterea harului lui Dumnezeu, s˘ a nu v˘ a abate¸ ti de la c˘ ararea cea dreapt˘ a. Dac˘ a începe¸ ti s˘ a merge¸ ti într-o direc¸ tie gre¸ sit˘ a, fiecare pas va fi pres˘ arat cu 26

O chemare c˘ atre tineri

27

pericole s ¸i dezastre s ¸i, dac˘ a ve¸ ti continua, v˘ a ve¸ ti abate de la c˘ ararea cea dreapt˘ a a adev˘ arului, siguran¸ tei s ¸i succesului. Ave¸ ti nevoie ca mintea s˘ a v˘ a fie înt˘ arit˘ as ¸i energiile voastre morale s˘ a fie înviorate de puterea divin˘ a. Cauza lui Dumnezeu reclam˘ a cele mai înalte performan¸ te ale unei fiin¸ te s ¸i este nevoie urgent˘ a, în multe câmpuri de activitate, de tineri cu calific˘ ari literare. Este nevoie de oameni în care te po¸ ti încrede c˘ a vor trudi pe ogoarele întinse, care acum sunt gata pentru seceri¸ s. Tinerii cu calit˘ a¸ ti obi¸ snuite, care s-au consacrat întru totul Domnului, care nu sunt corup¸ ti de viciu s ¸i necur˘ a¸ tii, vor fi încununa¸ ti ˘ pentru de succes s ¸i vor avea posibilitatea de a face o lucrare m˘ area¸ ta Domnul. Fie ca tinerii s˘ a dea aten¸ tie avertismentelor s ¸i s˘ a fie cu mintea treaz˘ a. Cât de mul¸ ti tineri s ¸i-au risipit puterea dat˘ a de Dumnezeu în nimicuri s ¸i petreceri f˘ ar˘ a rost! Cât de multe povestiri dureroase s-au ridicat înaintea mea despre tineri care au devenit nimic altceva decât epave umane din punct de vedere mintal, moral s ¸i fizic, din cauza toler˘ arii viciului! Constitu¸ tia lor fizic˘ a e ruinat˘ a, utilitatea vie¸ tii lor, risipit˘ a, datorit˘ a indulgen¸ tei în pl˘ aceri p˘ ac˘ atoase. V˘ a sf˘ atuiesc pe voi, tinerii de as-t˘ azi, lipsi¸ ti de griji s ¸i nep˘ as˘ atori, converti¸ ti-v˘ as ¸i deveni¸ ti împreun˘ a-lucr˘ atori, cu Dumnezeu. Face¸ ti [23] ca îndeletnicirea vie¸ tii voastre s˘ a fie binecuvântarea s ¸i salvarea altora. Dac˘ a ve¸ ti c˘ auta ajutor la Dumnezeu, puterea Lui lucrând în voi va doborî toate tendin¸ tele opozante s ¸i ve¸ ti deveni sfin¸ ti¸ ti prin adev˘ ar. P˘ acatul este prezent printre tinerii de ast˘ azi într-o propor¸ tie alarmant˘ a, dar scopul pentru care s˘ a face¸ ti tot ce pute¸ ti s˘ a fie acela de a salva suflete din puterea lui Satana. Fi¸ ti purt˘ atorii luminii Purta¸ ti lumina oriunde v-a¸ ti afla; ar˘ ata¸ ti c˘ a voi ave¸ ti puterea soliei, c˘ a nu sunte¸ ti o persoan˘ a indecis˘ a, ce poate fi u¸ sor influen¸ tat˘ a de agen¸ tii celui r˘ au. Nu ceda¸ ti cu drag˘ a inim˘ a sugestiilor celor ce Îl dezonoreaz˘ a pe Dumnezeu, ci mai degrab˘ a c˘ auta¸ ti s˘ a îndrepta¸ ti, s˘ a corecta¸ ti s ¸i s˘ a salva¸ ti suflete din mâna celui r˘ au. Apela¸ ti la rug˘ aciune, convinge¸ ti în numele blânde¸ tii s ¸i al umilin¸ tei de caracter pe cei care se opun lor în¸ si¸ si. Un suflet salvat din p˘ acat s ¸i adus sub stindardul lui Hristos v˘ a va aduce bucurie în ceruri

28

Solii c˘ atre tineret

s ¸i va pune o stea în coroana voastr˘ a de s˘ arb˘ atoare. Un suflet salvat, prin influen¸ ta sa pozitiv˘ a, va aduce alte suflete la cuno¸ stin¸ ta mântuirii s ¸i astfel lucrarea se va multiplica s ¸i numai dezv˘ aluirile din ziua judec˘ a¸ tii vor ar˘ ata extinderea manifest˘ arii acestei lucr˘ ari. Nu ezita¸ ti s˘ a lucra¸ ti pentru Domnul, deoarece crede¸ ti c˘ a nu ve¸ ti putea face mare lucru. Face¸ ti acel pu¸ tin cu credincio¸ sie, pentru c˘ a Dumnezeu va lucra al˘ aturi de eforturile voastre. El va scrie numele t˘ au în Cartea vie¸ tii ca pe unul care este valoros s ¸i care merit˘ a s˘ a intre ˘ pe Dumnezeu în bucuria Domnului. S˘ a-L implor˘ am cu st˘ aruin¸ ta ca lucr˘ atorii s˘ a se ridice spre a ac¸ tiona în câmpurile albe, gata de [24] seceri¸ s; c˘ aci mare este seceri¸ sul s ¸i pu¸ tini sunt secer˘ atorii... Pre¸ tui¸ ti ideile clare Tinerii ar trebui s˘ a aib˘ a idei clare, planuri în¸ telepte, pentru a fructifica cele mai multe dintre s ¸ansele ce li se ofer˘ a, dând dovad˘ a de aceea¸ si inspira¸ tie s ¸i acela¸ si curaj care i-au animat pe apostoli. Ioan spune: „V-am scris, tinerilor, fiindc˘ a sunte¸ ti tari, s ¸i Cuvântul lui Dumnezeu r˘ amâne în voi, s ¸i a¸ ti biruit pe cel r˘ au“. Un standard înalt este pus înaintea tinerilor s ¸i Dumnezeu îi invit˘ a s˘ a vin˘ as ¸i s˘ a lucreze efectiv în serviciul S˘ au. Tinerii cu inima dornic˘ a dup˘ a adev˘ ar, care doresc s˘ a fie elevi la s ¸coala lui Hristos, pot face o lucrare extraordinar˘ a pentru El, numai dac˘ a dau aten¸ tie comenzii C˘ apitanului a¸ sa cum r˘ asun˘ a peste veacuri, pân˘ a în timpurile noastre: „Nu te asem˘ ana cu lumea, fii puternic“. ˘ cu DomVoi ar trebui s˘ a fi¸ ti oameni care vor umbla în umilin¸ ta nul, care vor sta înaintea Lui cu firea nou˘ a pe care El le-o va da, liberi de necur˘ a¸ tie, liberi de orice contaminare, de senzualitatea care corupe aceast˘ a vârst˘ a. Voi trebuie s˘ a fi¸ ti oameni care dispre¸ tuiesc falsitatea s ¸i sl˘ abiciunea, care vor avea curajul s˘ a sus¸ tin˘ a adev˘ arul, s˘ a fie curajo¸ si, s˘ a¸ tin˘ a ridicat stindardul p˘ atat de sânge al Prin¸ tului Emanuel. Talentele voastre se vor dezvolta, dac˘ a le folosi¸ ti pentru Domnul, s ¸i vor fi considerate pre¸ tioase de c˘ atre El, care le-a cump˘ arat cu un pre¸ t nem˘ asurat. Nu sta¸ ti neglijând s˘ a face¸ ti ceva, pur s ¸i simplu pentru c˘ a nu pute¸ ti face ceva spectaculos, ci face¸ ti orice g˘ asesc mâinile voastre s˘ a fac˘ a, tot mai aproape de perfec¸ tiune s ¸i cu toat˘ a puterea...

O chemare c˘ atre tineri

29

Chemarea pentru înscriere Hristos cheam˘ a voluntari pentru a se înscrie sub flamura Sa s ¸i ca s˘ a poarte stindardul crucii înaintea lumii. Biserica tânje¸ ste dup˘ a [25] ajutorul tinerilor care vor r˘ aspândi o m˘ arturie curajoas˘ a, care vor trezi cu zelul lor fervent energiile amor¸ tite ale poporului lui Dumnezeu crescând astfel puterea bisericii în lume. Sunt c˘ auta¸ ti tineri care s˘ a reziste tenta¸ tiilor lume¸ sti s ¸i care s˘ a-¸ si ridice vocea pentru a avertiza împotriva primilor pa¸ si în direc¸ tia imoralit˘ a¸ tii s ¸i a viciului. Dar, mai întâi, tinerii care Îl vor servi pe Dumnezeu s ¸i se vor consacra lucr˘ arii Sale trebuie s˘ a-¸ si cure¸ te templul sufletului de necur˘ a¸ tie s ¸i s˘ a-L încoroneze pe Hristos în inima lor; astfel vor putea s˘ a depun˘ a efort în munca lor de cre¸ stini s ¸i s˘ a manifeste zel în a-i convinge pe oameni s˘ a se împace cu Hristos. Nu vor r˘ aspunde tinerii no¸ stri invita¸ tiei lui Hristos: „Iat˘ a-m˘ a, trimite-m˘ a“? Tinerilor, ie¸ si¸ ti înainte s ¸i identifica¸ ti-v˘ a ca împreun˘ a-lucr˘ atori cu Hristos, ridica¸ ti lucrarea de unde a l˘ asat-o El s ¸i continua¸ ti-o pân˘ a la încheierea ei.—The Review and Herald, 16 iunie, 1891. Tr˘ as˘ aturi esen¸ tiale de caracter Dumnezeu nu le porunce¸ ste tinerilor s˘ a aib˘ a mai pu¸ tine aspira¸ tii. Elementele de caracter care-l fac pe un om plin de succes s ¸i onorat printre oameni — dorin¸ ta de nest˘ apânit dup˘ a un bine cât mai mare, ˘ neobosit˘ voin¸ ta neînfricat˘ a, eforturi extenuante, perseveren¸ ta a — nu [26] trebuie strivite sau anihilate.—Patriarchs and Prophets, 602.

Capitolul 3 — C˘ autând s˘ a-I fim pl˘ acu¸ ti
Dumnezeu are o lucrare special˘ a de f˘ acut pentru fiecare individ în parte. Fie ca sl˘ abiciunea acestei lumi, scoas˘ a la lumin˘ a în s˘ alile de judecat˘ as ¸i publicat˘ a în ziare, s˘ a ne aduc˘ a mai aproape de Dumnezeu s ¸i, tr˘ aind credin¸ ta bazat˘ a pe promisiunile Sale, harul S˘ au se ˘ puternic˘ va manifesta în noi. Noi putem avea o influen¸ ta a în lumea aceasta. Dac˘ a puterea conving˘ atoare a lui Dumnezeu e cu noi, vom fi în stare s˘ a conducem la convertire suflete care sunt în p˘ acat. Simplitatea noastr˘ a va realiza multe în aceast˘ a lucrare. Nu ar trebui s˘ a încerc˘ am s˘ a atingem pozi¸ tii înalte sau s˘ a c⸠stig˘ am premiile oamenilor. Tinta ¸ noastr˘ a nu ar trebui s˘ a fie s˘ a devenim cei mai mari. Ar trebui s˘ a avem ochi numai pentru gloria lui Dumnezeu. Ar trebui s˘ a lucr˘ am cu toat˘ a inteligen¸ ta pe care ne-a dat-o El, plasându-ne în calea luminii, astfel încât harul S˘ au s˘ a vin˘ a asupra noastr˘ a, s˘ a ne modeleze s ¸i s˘ a ne cizeleze, pentru a ne asem˘ ana cu Divinitatea. Cerul a¸ steapt˘ a s˘ a-¸ si reverse cele mai bogate binecuvânt˘ ari asupra celor ce s-au consacrat în slujba lui Dumnezeu în aceste ultime zile ale istoriei p˘ amântului. Vom fi testa¸ ti s ¸i încerca¸ ti; vom fi chema¸ ti s˘ a petrecem nop¸ ti de veghe; s˘ a petrecem aceste timpuri în rug˘ aciuni st˘ aruitoare c˘ atre Dumnezeu, pentru ca El s˘ a ne dea în¸ telegere s ¸i o minte ager˘ a, ca s˘ a discernem care sunt privilegiile noastre.—The [27] Review and Herald, 1 aprilie, 1909.

30

Capitolul 4 — Standardele succesului
„Frica de Domnul este începutul în¸ telepciunii.“ Mul¸ ti dintre tinerii no¸ stri nu simt nevoia s˘ a-¸ si înt˘ areasc˘ a puterea prin exerci¸ tii riguroase, s˘ a fac˘ a totul cât mai bine în orice timp s ¸i în orice circumstan¸ te. Ei nu au frica de Domnul înaintea ochilor s ¸i gândurile lor nu sunt curate s ¸i cultivate. Tot cerul este con¸ stient de fiecare gând s ¸i ac¸ tiune. Ac¸ tiunile voastre pot trece neobservate de colaboratorii vo¸ stri, dar ele sunt deschise inspec¸ tiei îngerilor. Îngerii sunt îns˘ arcina¸ ti s˘ a dea ajutor celor ce se str˘ aduiesc s˘ a înving˘ a orice obicei r˘ au s ¸i s˘ a stea departe de în¸ sel˘ aciunile lui Satana. Adev˘ arata integritate Puterea micilor ac¸ tiuni rele, a micilor inconsecven¸ te, care modeleaz˘ a caracterul, nu sunt evaluate a¸ sa cum ar trebui. Cele mai m˘ are¸ te s ¸i înalte principii ne sunt descoperite în Cuvântul lui Dumnezeu. Ele ne sunt date pentru a înt˘ ari fiecare efort pe care-l facem în direc¸ tia bun˘ a, pentru a controla s ¸i p˘ astra echilibrul min¸ tii noastre, pentru a ne conduce s˘ a aspir˘ am la atingerea unui standard înalt. În istoria lui Iosif, a lui Daniel s ¸i a tovar˘ as ¸ilor s˘ ai, vedem cum lan¸ tul de aur al adev˘ arului poate lega tinerii de tronul lui Dumnezeu. Ei nu puteau fi ispiti¸ ti s˘ a se abat˘ a de la cursul lor integru. Ei au pre¸ tuit favoarea lui Dumnezeu mai presus de favorurile prin¸ tilor s ¸i prin¸ teselor s ¸i Dumnezeu i-a iubit s ¸i a întins scutul S˘ au peste ei. Datorit˘ a integrit˘ a¸ tii lor pline de credincio¸ sie, datorit˘ a hot˘ arârii lor [28] de a-L onora pe Dumnezeu mai presus de orice putere p˘ amânteasc˘ a, Dumnezeu i-a onorat înaintea oamenilor într-un mod deosebit. Ei au fost onora¸ ti de Domnul Dumnezeu, a c˘ arui putere este peste întreaga crea¸ tie a mâinilor Sale, sus în ceruri sau jos pe p˘ amânt. Acestor tineri nu le era ru¸ sine s˘ a-¸ si manifeste adev˘ aratele lor opinii. Chiar la curtea regelui, prin cuvintele, obiceiurile s ¸i practicile lor, ei s ¸i-au m˘ arturisit credin¸ ta în Domnul Dumnezeul din ceruri. Ei au refuzat 31

32

Solii c˘ atre tineret

s˘ a se plece în fa¸ ta vreunui ordin p˘ amântesc care i-ar fi distras de la închinarea s ¸i onorarea lui Dumnezeu. Ei au avut putere din ceruri s˘ a m˘ arturiseasc˘ a leg˘ atura lor cu Dumnezeu. Ar trebui s˘ a fi¸ ti preg˘ ati¸ ti s˘ a urma¸ ti exemplul acestor tineri nobili. Nu fi¸ ti niciodat˘ a ru¸ sina¸ ti de convingerile voastre; exprima¸ ti-le atât înaintea oamenilor, cât s ¸i a îngerilor. Nu v˘ a l˘ asa¸ ti domina¸ ti de o fals˘ a ˘ , care v˘ modestie sau fals˘ a pruden¸ ta a sugereaz˘ a un curs al ac¸ tiunii contrar acestor sfaturi. Prin cuvinte alese s ¸i consecven¸ ta ac¸ tiunilor, prin calit˘ a¸ tile voastre, printr-o evlavie adev˘ arat˘ a, m˘ arturisi¸ ti-v˘ a credin¸ ta, fiind hot˘ ar⸠ti asupra faptului c˘ a Hristos trebuie s˘ a ocupe tronul din templul sufletului vostru s ¸i punându-v˘ a talentele f˘ ar˘ a rezerve la picioarele Lui, pentru a fi angaja¸ ti in serviciul S˘ au. Consacrare deplin˘ a Pentru binele vostru prezent s ¸i ve¸ snic, este cel mai bine s˘ a face¸ ti un leg˘ amânt cu ceea ce este drept s ¸i adev˘ arat, pentru ca oamenii s˘ a v˘ a cunoasc˘ a pozi¸ tia. Mul¸ ti nu sunt total angaja¸ ti în cauza lui Dumnezeu s ¸i pozi¸ tia lor oscilant˘ a este ea îns˘ as ¸i o surs˘ a de sl˘ abiciune s ¸i o piatr˘ a de poticnire pentru al¸ tii. F˘ ar˘ a principii stabilite s ¸i f˘ ar˘ a consacrare, [29] cum sunt mul¸ ti dintre ace¸ stia, valurile ispitei îi atrag departe de ceea ce cunosc ca fiind bine s ¸i ei nu fac încerc˘ ari ferme de a înfrânge fiecare r˘ au s ¸i, prin îndrept˘ a¸ tirea lui Hristos, de a-¸ si perfec¸ tiona un caracter cinstit, corect s ¸i chiar des˘ avâr¸ sit. Lumea are dreptul s˘ as ¸tie exact la ce se poate a¸ stepta de la fiecare ˘ uman˘ ˘ . Acela care este întruchiparea unui fiin¸ ta a dotat˘ a cu inteligen¸ ta ˘ vie asupra semenilor s˘ adept al principiilor oneste va fi o for¸ ta ai s ¸i îi va influen¸ ta s ¸i pe al¸ tii prin cre¸ stinismul s˘ au. Mul¸ ti nu realizeaz˘ as ¸i nu apreciaz˘ a cât de mare este influen¸ ta fiec˘ aruia în ceea ce prive¸ ste ˘ cel ar trebui s˘ binele sau r˘ aul. Fiecare înv˘ a¸ ta a în¸ teleag˘ a c˘ a principiile ˘ modelatoare pe care le adopt˘ a devin un mod de a tr˘ ai, o influen¸ ta asupra caracterului. Cel care-L accept˘ a pe Hristos ca Mântuitor personal, Îl va iubi pe Isus s ¸i pe to¸ ti aceia pentru care El a murit, c˘ aci Hristos va fi în el ca un izvor de ap˘ a care ¸ t⸠sne¸ ste în ve¸ snicie. El se va consacra f˘ ar˘ a rezerv˘ a p˘ azirii poruncilor lui Hristos.

Standardele succesului

33

Declar˘ a-¸ ti libertatea Adopt˘ a o lege în via¸ ta ta astfel ca nici o ispit˘ a sau alt interes s˘ a nu te întoarc˘ a de la onorarea lui Dumnezeu, pentru c˘ a El „atât de mult a iubit lumea, c˘ a a dat pe singurul S˘ au Fiu, pentru ca oricine crede în El s˘ a nu piar˘ a, ci s˘ a aib˘ a via¸ ta ve¸ snic˘ a“. Pentru c˘ a sunte¸ ti agen¸ ti morali liberi, r˘ ascump˘ ara¸ ti printr-un pre¸ t infinit, Dumnezeu v˘ a cheam˘ a s˘ a v˘ a afirma¸ ti libertatea s ¸i s˘ a angaja¸ ti puterea dat˘ a de Dumnezeu vou˘ a ca oameni liberi ai Împ˘ ar˘ a¸ tiei lui Dumnezeu. Nu mai sta¸ ti sub sclavia p˘ acatului, ci, supu¸ si fideli ai Împ˘ aratului împ˘ ara¸ tilor, dovedi¸ ti-v˘ a [30] ˘ de Dumnezeu. loialitatea fa¸ ta Prin Isus Hristos vi s-a ar˘ atat c˘ a sunte¸ ti demni de încrederea ˘ divin˘ a cu care Dumnezeu v-a onorat, binecuvântându-v˘ a cu via¸ ta s ¸i har. Trebuie s˘ a refuza¸ ti s˘ a fi¸ ti subjuga¸ ti de r˘ au. Ca solda¸ ti ai lui Hristos, trebuie ca deliberat s ¸i inteligent s˘ a accept˘ am termenii ˘ , s˘ salv˘ arii Sale în orice circumstan¸ ta a pre¸ tuim principiile corecte s ¸i s˘ a ac¸ tion˘ am conform lor. În¸ telepciunea divin˘ a va fi ca o lumin˘ a care v˘ a va c˘ al˘ auzi pa¸ sii. Fi¸ ti corec¸ ti cu voi în¸ siv˘ as ¸i cu Dumnezeu. Tot ce poate fi zdruncinat va fi zdruncinat, dar înr˘ ad˘ acina¸ ti s ¸i baza¸ ti pe adev˘ ar, ve¸ ti rezista împreun˘ a cu lucrurile care nu pot fi zdruncinate. Legea lui Dumnezeu este durabil˘ as ¸i nealterabil˘ a, pentru c˘ a ea este expresia caracterului lui Iehova. Hot˘ ar⸠ti-v˘ a s˘ a nu aduce¸ ti nici cea mai mic˘ a dezonoare cu vorba sau influen¸ ta asupra autorit˘ a¸ tii Sale. Predare deplin˘ a S˘ a împ˘ art˘ as ¸e¸ sti religia lui Hristos înseamn˘ a s˘ a te predai în totalitate lui Dumnezeu s ¸i s˘ a te consacri îndrum˘ arii Spiritului Sfânt. Prin darul Duhului Sfânt, puterea moral˘ a î¸ ti va fi dat˘ as ¸i nu numai c˘ a-¸ ti vei folosi talentele în slujba lui Dumnezeu, dar eficien¸ ta lor va fi mult crescut˘ a. Predarea tuturor puterilor noastre în mâna lui Dumnezeu simplific˘ a problema vie¸ tii. U¸ sureaz˘ as ¸i scurteaz˘ a miile de probleme cauzate de pasiunile inimii umane. Religia este ca o inim˘ a de aur, care une¸ ste atât sufletele tinerilor, cât s ¸i ale b˘ atrânilor cu Hristos. ˘ Prin aceasta, cei credincio¸ si s ¸i ascult˘ atori sunt condu¸ si în siguran¸ ta [31] de la întuneric s ¸i c˘ ar˘ ari întortocheate, în cetatea lui Dumnezeu. Sunt tineri care au numai abilit˘ a¸ ti obi¸ snuite s ¸i totu¸ si, prin educa¸ tie s ¸i disciplin˘ a, cu profesori care sunt anima¸ ti de principii înalte

34

Solii c˘ atre tineret

s ¸i curate, devin puternici în urma procesului de antrenare, califica¸ ti pentru pozi¸ tia de încredere la care Domnul îi cheam˘ a. Dar sunt tineri care vor e¸ sua, pentru c˘ a nu au fost determina¸ ti s˘ a-¸ si înving˘ a înclina¸ tiile naturale; ei nu vor asculta vocea lui Dumnezeu din Cuvântul S˘ au. Ei nu s ¸i-au baricadat sufletele împotriva ispitelor s ¸i sunt hot˘ ar⸠ti s˘ a-¸ si fac˘ a datoria la voia întâmpl˘ arii. Ei sunt ca aceia care, într-o c˘ al˘ atorie riscant˘ a, refuz˘ a orice ghid sau instruc¸ tiune care i-ar putea feri de accidente s ¸i dezastre s ¸i merg înainte, într-o curs˘ a sigur˘ aa distrugerii. Alegându-¸ ti destinul O, dac˘ a fiecare ar realiza c˘ a este arbitrul propriului s˘ au destin! ˘s Fericirea voastr˘ a în aceast˘ a via¸ ta ¸i în viitor, în via¸ ta ve¸ snic˘ a, este în mâinile voastre. Dac˘ a alege¸ ti, ve¸ ti putea avea parteneri care, prin influen¸ ta lor, vor deprecia gândurile, cuvintele s ¸i morala voastr˘ a. Pute¸ ti da curs inten¸ tiei de a da frâu liber apetitului s ¸i pasiunii, de a dispre¸ tui autoritatea, de a folosi un limbaj batjocoritor s ¸i chiar de a v˘ a degrada pân˘ a la cel mai de jos nivel. Influen¸ ta voastr˘ a poate fi de a¸ sa natur˘ a încât s˘ a contamineze s ¸i pe al¸ tii s ¸i s-ar putea s˘ a fi¸ ti cauza ruinei acelora care ar fi putut fi adu¸ si la Hristos. Pute¸ ti s˘ a v˘ a l˘ asa¸ ti îndep˘ arta¸ ti de Hristos, de bine, de sfin¸ tenie s ¸i de cer. La judecat˘ a, ace¸ stia vor ar˘ ata spre voi s ¸i vor zice: „Dac˘ a n-ar fi fost influen¸ ta sa, [32] nu m-a¸ s fi poticnit s ¸i nu mi-a¸ s fi b˘ atut joc de religie. El avea lumina, s ¸tia calea c˘ atre cer. Eu eram ignorant, eram cu ochii lega¸ ti pe calea larg˘ a a distrugerii“. O, ce r˘ aspuns am putea da la o asemenea acuza¸ tie? Este atât de important, încât fiecare ar trebui s˘ a analizeze încotro conduce astfel de suflete. Noi suntem în aten¸ tia lumii întregi s ¸i cât de inteligent ar trebui s˘ a cânt˘ arim importan¸ ta influen¸ tei noastre. Nu trebuie s˘ a elimin˘ am ve¸ snicia din calculele noastre, ci, mai de grab˘ a, s˘ a ne întreb˘ am continuu: este umblarea noastr˘ a pl˘ acut˘ a lui Dumnezeu? Care va fi influen¸ ta ac¸ tiunii mele asupra min¸ tii acelora care aveau mai pu¸ tin˘ a lumin˘ as ¸i claritate despre ceea ce este bine?

Standardele succesului

35

Întreb˘ ari cercet˘ atoare O, dac˘ a tinerii ar cerceta Scripturile s ¸i ar ac¸ tiona a¸ sa cum cred c˘ a ar face Hristos într-o situa¸ tie similar˘ a! Posibilit˘ a¸ tile noastre de a dobândi cuno¸ stin¸ te despre cer au plasat asupra noastr˘ a mari responsabilit˘ a¸ ti s ¸i, cu o solicitudine imens˘ a, ar trebui s˘ a ne întreb˘ am: merg eu oare în lumin˘ a? Acord eu aten¸ tie luminii str˘ alucitoare care mi s-a oferit, conducându-m˘ a pe calea cea dreapt˘ a, sau, mergând pe c˘ ai necinstite, voi fi întors de pe cale?... Ar trebui s˘ a fim înzestra¸ ti cu un serios s ¸i profund sim¸ t al valorii, sfin¸ teniei s ¸i autorit˘ a¸ tii adev˘ arului! Lumina cereasc˘ a str˘ aluce¸ ste deasupra c˘ ar˘ arilor voastre, dragi tineri, s ¸i eu m˘ a rog s˘ a valorifica¸ ti cât mai multe dintre posibilit˘ a¸ tile care vi se ofer˘ a. Primi¸ ti s ¸i pre¸ tui¸ ti fiecare raz˘ a cereasc˘ a trimis˘ as ¸i c˘ ararea voastr˘ a va deveni din ce în ce mai str˘ alucitoare, pân˘ a în ziua cea mare.—The Youth’s Instructor, [33] February 2, 1893.

Capitolul 5 — Zilele noastre de s ¸ans˘ a?
˘ m lec¸ Acum este momentul s˘ a înv˘ a¸ ta tia din experien¸ ta celor ce au lucrat pentru Dumnezeu în genera¸ tiile trecute. Cât de pu¸ tin s ¸tim despre conflictele, încerc˘ arile s ¸i lucr˘ arile acestor oameni, a¸ sa cum sau preg˘ atit pentru a întâlni armatele lui Satana. Punându-¸ si întreaga armur˘ a a lui Dumnezeu, au fost în stare s˘ a reziste s ¸iretlicurilor celui r˘ au. Acei oameni care în trecut s-au predat lui Dumnezeu, pentru în˘ al¸ tarea cauzei Sale, erau tari ca o¸ telul în ceea ce prive¸ ste principiile. Ei erau oameni care nu-¸ si pierdeau puterea s ¸i nu se descurajau; oameni care, asemeni lui Daniel, erau plini de respect s ¸i zel pentru Dumnezeu, plini de scopuri s ¸i aspira¸ tii nobile. Ei erau la fel de slabi s ¸i neajutora¸ ti ca oricare dintre cei care sunt angaja¸ ti acum în lucrare, dar s ¸i-au pus întreaga încredere în Dumnezeu. Ei aveau ˘s bog˘ a¸ tie, dar aceasta era constituit˘ a din inteligen¸ ta ¸i dintr-un suflet cultivat. Fiecare dintre noi poate avea aceast˘ a bog˘ a¸ tie, dac˘ a Îl va face pe Dumnezeu începutul, sfâr¸ situl s ¸i cel mai bun în toate. Astfel, ˘ , calit˘ de¸ si lipsi¸ ti de în¸ telepciune, cuno¸ stin¸ ta a¸ ti s ¸i putere, le putem ˘ m lec¸ primi pe toate, dac˘ a înv˘ a¸ ta tiile predate de Hristos, pe care avem privilegiul de a le înv˘ a¸ ta. Felul de lucr˘ atori necesari Acum avem oportunit˘ a¸ ti s ¸i avantaje care nu erau u¸ sor de ob¸ tinut în genera¸ tiile trecute. Noi avem o lumin˘ a sporit˘ a, s ¸i aceasta ne-a parvenit prin munca acelor slujitori credincio¸ si care au f˘ acut din [34] Dumnezeu punctul lor de sprijin, primind putere de la El, pentru a l˘ asa lumina s˘ a str˘ aluceasc˘ a în raze curate peste lume. Ast˘ azi, noi trebuie s˘ a dezvolt˘ am aceast˘ a lumin˘ a a¸ sa cum în trecut, b˘ arba¸ ti s ¸i femei nobili au sporit lumina pe care le-o d˘ aduse Dumnezeu. Ei s-au str˘ aduit îndelung s˘ a înve¸ te lec¸ tiile predate în s ¸coala lui Hristos s ¸i str˘ adania lor nu a fost în zadar. Eforturile lor perseverente au fost ˘ putere din câte exist˘ r˘ aspl˘ atite. Ei s-au unit cu cea mai m˘ area¸ ta a 36

Zilele noastre de s ¸ans˘ a?

37

˘ puternic˘ s ¸i, c˘ autând cu o dorin¸ ta a, o cunoa¸ stere mai adânc˘ a, înalt˘ a s ¸i extins˘ a a realit˘ a¸ tilor ve¸ snice, au putut astfel prezenta cu succes comorile adev˘ arului unei lumi în nevoie. De lucr˘ atori cu un asemenea caracter este nevoie acum. Acei care sunt oameni dup˘ a voia lui Dumnezeu s ¸i care sunt astfel înregistra¸ ti în c˘ ar¸ tile din ceruri sunt cei care, la fel ca Daniel, s ¸i-au cultivat fiecare talent în a¸ sa fel încât s˘ a reprezinte cel mai bine împ˘ ar˘ a¸ tia lui Dumnezeu într-o lume care se complace în r˘ autate. Progresul în cunoa¸ stere este esen¸ tial pentru c˘ a odat˘ a angaja¸ ti în lucrarea lui Dumnezeu, cunoa¸ sterea este puterea în slujba binelui. Lumea are nevoie de oameni cu judecat˘ a, oameni cu principii, oameni care cresc constant în în¸ telegere s ¸i discern˘ amânt. Presa are nevoie de oameni pe care s˘ a-i foloseasc˘ a în modul cel mai avantajos pentru a da adev˘ arului aripi cu care s˘ a str˘ abat˘ a ca fulgerul orice na¸ tiune, limb˘ as ¸i popor. ˘ Sursa noastr˘ a de eficien¸ ta Trebuie s˘ a folosim tineri care vor cultiva o h˘ arnicie dublat˘ a de cinste, care nu se tem s˘ a-¸ si pun˘ a puterile la încercare. Astfel de tineri vor g˘ asi un post oriunde pentru c˘ a ei nu se clatin˘ a pe cale s ¸i pentru c˘ a poart˘ a în minte s ¸i suflet înf˘ a¸ ti¸ sarea divin˘ a. Ochiul lor este îndreptat spre ¸ tint˘ as ¸i ei înainteaz˘ as ¸i urc˘ a strigând: „Victorie!“ Dar nu este [35] nici o chemare pentru cei indolen¸ ti, tem˘ atori s ¸i necredincio¸ si care, ˘s ˘ , de a-¸ prin lipsa lor de credin¸ ta ¸i voin¸ ta si nega eul de dragul lui Hristos, ¸ tin lucrarea pe loc... Dumnezeu îi cheam˘ a pe cei care vor fi împreun˘ a-lucr˘ atori cu El. Conectat˘ a cu Hristos, natura uman˘ a devine pur˘ as ¸i adev˘ arat˘ a. Hristos ˘s d˘ a eficien¸ ta ¸i omul devine o putere în slujba binelui. Sinceritatea s ¸i integritatea sunt atributele lui Dumnezeu s ¸i cel care le posed˘ a are o putere ce este invincibil˘ a.—The Review and Herald, 10 martie, 1903. ***** Îndrept˘ a¸ tirea l˘ auntric˘ a Îndrept˘ a¸ tirea interioar˘ a este demonstrat˘ a de exprimarea ei în exterior. Cel care este îndrept˘ a¸ tit în interior nu are o inim˘ a de piatr˘ a

38

Solii c˘ atre tineret

s ¸i insensibil˘ a, ci, zi de zi, cre¸ ste dup˘ a modelul lui Hristos, devenind din ce în ce mai puternic. Cel care a fost sfin¸ tit prin adev˘ ar va avea st˘ apânire de sine s ¸i va c˘ alca pe urmele pa¸ silor lui Hristos, pân˘ a ce harul se va contopi în glorie. Îndrept˘ a¸ tirea prin care suntem ierta¸ ti ne este atribuit˘ a; îndrept˘ a¸ tirea prin care suntem sfin¸ ti¸ ti ne este împ˘ art˘ as ¸it˘ a. Prima reprezint˘ a recomandarea noastr˘ a pentru cer, iar cea de-a doua ne face s˘ a fim potrivi¸ ti pentru cer.—The Review and [36] Herald, 4 iunie, 1895.

Capitolul 6 — În˘ al¸ timi care pot fi atinse
Dragi tineri, care este ¸ tinta spre care v˘ a îndrepta¸ ti s ¸i care este scopul vie¸ tii voastre? Sunte¸ ti voi ambi¸ tio¸ si s˘ a dobândi¸ ti educa¸ tie, ca astfel s˘ a ave¸ ti un nume s ¸i o pozi¸ tie în aceast˘ a lume? Ave¸ ti gânduri pe care nu îndr˘ azni¸ ti s˘ a le exprima¸ ti, ca de exemplu s˘ a ajunge¸ ti într-o zi pe culmile cele mai înalte ale inteligen¸ tei, s˘ a face¸ ti parte din consilii deliberative s ¸i legislative, ajutând la adoptarea legilor pentru na¸ tiune? Nu este nimic gre¸ sit în aceste aspira¸ tii. Fiecare dintre voi poate avea scopul s˘ au. Nu trebuie s˘ a fi¸ ti mul¸ tumi¸ ti cu realiz˘ ari umile. Pune¸ ti-v˘ a scopuri înalte s ¸i nu precupe¸ ti¸ ti nici un efort pentru a le atinge. Religia — structura de baz˘ a a vie¸ tii Frica de Domnul st˘ a la temelia unei noble¸ ti suflete¸ sti adev˘ arate s ¸i complete. Integritatea, integritatea constant˘ a, neab˘ atut˘ a, este principiul pe care trebuie s˘ a-l purta¸ ti cu voi s ¸i s˘ a-l aplica¸ ti în toate rela¸ tiile ˘ . Aplica¸ de via¸ ta ti religia în s ¸coala vie¸ tii, în casa voastr˘ a, în toate c˘ aut˘ arile voastre. Acum, este important s˘ a v˘ a întreba¸ ti cum s˘ a v˘ a alege¸ ti s ¸i s˘ a v˘ a perfec¸ tiona¸ ti studiile în a¸ sa fel, încât s˘ a men¸ tine¸ ti soliditatea s ¸i fermitatea unui caracter cre¸ stin nep˘ atat, punând toate cererile s ¸i interesele vremelnice în slujba înaltei cereri a Evangheliei lui Hristos. Vrei acum s˘ a cl˘ ade¸ sti a¸ sa cum vei fi în stare s ¸i s˘ a-¸ ti modelezi ca˘ , încât s˘ racterul, raportându-te astfel la societate s ¸i la via¸ ta a r˘ aspunzi mai întâi scopului pentru care Dumnezeu te-a creat? Ca urma¸ si ai lui Hristos, nu sunte¸ ti opri¸ ti s˘ a v˘ a angaja¸ ti în ocupa¸ tii vremelnice, [37] dar ar trebui s˘ a aplica¸ ti religia voastr˘ a cu privire la acestea. Oricare ar fi activit˘ a¸ tile în care v-a¸ ti angaja, niciodat˘ a s˘ a nu între¸ tine¸ ti ideea c˘ a nu ve¸ ti putea avea succes, dac˘ a nu ve¸ ti sacrifica din principii.

39

40

Solii c˘ atre tineret

Responsabilit˘ a¸ ti înalte Echilibra¸ ti de principii religioase, v˘ a ve¸ ti putea urca pe orice în˘ al¸ time dori¸ ti. Ve¸ ti fi încânta¸ ti s˘ a vede¸ ti cum v˘ a ve¸ ti ridica s ¸i ve¸ ti atinge standardele înalte pe care Dumnezeu vi le-a preg˘ atit. Isus iube¸ ste tinerii pre¸ tio¸ si s ¸i nu este încântat s˘ a-i vad˘ a crescând cu talente necultivate s ¸i nedezvoltate. Ei pot deveni oameni puternici, cu principii ferme, potrivi¸ ti s˘ a poarte responsabilit˘ a¸ ti înalte, dar pentru aceasta ar trebui s˘ a se str˘ aduiasc˘ a din r˘ asputeri, punând la lucru fiecare resort al fiin¸ tei lor. Dar niciodat˘ a s˘ a nu comite¸ ti o crim˘ a atât de grav˘ a, pervertind puterile date de Dumnezeu, f˘ acând r˘ au s ¸i distrugându-i pe al¸ tii. Sunt oameni talenta¸ ti, care-¸ si folosesc abilit˘ a¸ tile pentru a împr˘ as ¸tia ruin˘ a moral˘ as ¸i corup¸ tie; dar tot ce vor sem˘ ana va produce un seceri¸ s pe care nu vor fi mândri s˘ a-l strâng˘ a. Este un lucru de temut s˘ a folose¸ sti darurile primite de la Dumnezeu pentru a împr˘ as ¸tia nenorocire s ¸i ˘ , în loc de binecuvântare în societate. Este de asemenea de suferin¸ ta temut s˘ a dai deoparte talentul care ¸ ti-a fost încredin¸ tat, s˘ a-l împ˘ ature¸ sti într-un s ¸ervet s ¸i s˘ a-l ascunzi de lume, pentru c˘ a acest lucru va lua de la tine cununa vie¸ tii. Dumnezeu ne solicit˘ a serviciile. Sunt responsabilit˘ a¸ ti de purtat pentru fiecare s ¸i noi putem îndeplini misiu˘ a vie¸ nea m˘ area¸ ta tii numai când aceste responsabilit˘ a¸ ti sunt complet [38] acceptate s ¸i îndeplinite cu con¸ stiinciozitate s ¸i credincio¸ sie. Influen¸ ta religiei În¸ teleptul spunea: „Adu-¸ ti aminte de Creator în zilele tinere¸ tii“. Nu presupune nici m˘ acar o clip˘ a c˘ a religia te va face trist s ¸i mohorât s ¸i î¸ ti va bloca drumul c˘ atre succes. Religia lui Hristos nu distruge s ¸i nici m˘ acar nu sl˘ abe¸ ste nici o abilitate. Ea nu te va face în nici un fel incapabil de a tr˘ ai bucuria unei reale fericiri, ea nu-¸ ti va ˘ sau s˘ sc˘ adea interesul pentru via¸ ta a te fac˘ a indiferent la solicit˘ arile prietenilor s ¸i ale societ˘ a¸ tii. Religia nu înv˘ aluie via¸ ta într-o pânz˘ a de sac, nu se exprim˘ a prin suspine s ¸i gemete. Nu, nu! Cei care fac din Dumnezeu începutul, sfâr¸ situl s ¸i ceea ce este mai bun în tot ceea ce fac, sunt cei mai ferici¸ ti oameni din lume. Zâmbetele s ¸i str˘ alucirea nu sunt alungate de pe chipul lor. Religia nu-l face pe cel ce o adopt˘ a aspru s ¸i necioplit, neîngrijit s ¸i nepoliticos; din contr˘ a, îl cultiv˘ as ¸i îl

În˘ al¸ timi care pot fi atinse

41

înnobileaz˘ a, îi rafineaz˘ a gusturile, îi sfin¸ te¸ ste judecata s ¸i îl preg˘ ate¸ ste pentru a se potrivi cu societatea îngerilor cere¸ sti s ¸i pentru casa pe care Isus a preg˘ atit-o. S˘ a nu pierdem niciodat˘ a din vedere faptul c˘ a Isus este un izvor nesecat de bucurie. El nu Se delecteaz˘ a cu mizeria s ¸i suferin¸ ta fiin¸ telor umane, ci Îi place s˘ a le vad˘ a fericite. Cre¸ stinii au la îndemân˘ a multe surse de fericire s ¸i ei ar putea spune cu acurate¸ te s ¸i f˘ ar˘ a gre¸ seal˘ a ce pl˘ aceri sunt juste¸ tea s ¸i dreptatea. Ei se pot bucura de recreeri care nu le vor irosi judecata s ¸i nu le vor degrada sufletul, astfel încât nu vor fi dezam˘ agi¸ ti, pentru c˘ a aceste recreeri nu vor l˘ asa ˘ negativ˘ în urm˘ a o influen¸ ta a, care s˘ a distrug˘ a respectul de sine sau care s˘ a bareze calea c˘ atre utilitate. Dac˘ a Îl pot lua pe Isus cu ei s ¸i [39] ˘ ... pot men¸ tine un spirit de rug˘ aciune, sunt în perfect˘ a siguran¸ ta Administrarea talentelor noastre Tineri prieteni, frica de Domnul st˘ a la temelia tuturor progreselor; este începutul în¸ telepciunii. Tat˘ al nostru ceresc are preten¸ tii de la voi, pentru c˘ a, f˘ ar˘ a s˘ a-I cere¸ ti s ¸i f˘ ar˘ a s˘ a merita¸ ti, El v˘ a ofer˘ a darurile Sale s ¸i, mai mult decât atât, El v-a oferit tot cerul într-un singur dar, s ¸i anume vi L-a dat pe Fiul S˘ au iubit. În schimb pentru minunatul S˘ au dar, El cere de la voi o ascultare plin˘ a de bucurie. Facult˘ a¸ tile voastre intelectuale s ¸i morale sunt daruri de la Dumnezeu, talente încredin¸ tate vou˘ a pentru o dezvoltare în¸ teleapt˘ as ¸i nu ave¸ ti libertatea s˘ a le l˘ asa¸ ti s˘ a doarm˘ as ¸i s˘ a le priva¸ ti de o cultivare potrivit˘ a sau s˘ a le mutila¸ ti s ¸i s˘ a le pipernici¸ ti din cauza inactivit˘ a¸ tii. Trebuie ca tu însu¸ ti s˘ a hot˘ ar˘ as ¸ti dac˘ a vei îndeplini sau nu cu credincio¸ sie responsabilit˘ a¸ tile importante care-¸ ti revin, dac˘ a î¸ ti vei îndrepta sau nu eforturile în direc¸ tia cea bun˘ a. Noi tr˘ aim înconjura¸ ti de pericolele ultimelor zile. Tot cerul este interesat de caracterele pe care vi le forma¸ ti. Fiecare calitate cu care a¸ ti fost înzestra¸ ti v-a fost oferit˘ a pentru c˘ a voi trebuie s˘ a fi¸ ti p˘ arta¸ si ai naturii divine, sc˘ apând de stric˘ aciunea care este în lume prin poft˘ a. Oamenii nu sunt l˘ asa¸ ti singuri s˘ a cucereasc˘ a puterile r˘ aului, prin eforturile lor slabe. Ajutorul este la îndemân˘ as ¸i va fi dat fiec˘ arui suflet care îl dore¸ ste cu adev˘ arat. Îngerii lui Dumnezeu, pe care Iacov i-a v˘ azut în viziune urcând s ¸i coborând, vor ajuta orice suflet care vrea s˘ a ajung˘ a fie s ¸i în înaltul cerului. Ei p˘ azesc poporul

42

Solii c˘ atre tineret

lui Dumnezeu s ¸i iau seama la fiecare pas care e f˘ acut. Cei care urc˘ a pe calea însorit˘ a vor fi r˘ aspl˘ ati¸ ti s ¸i vor intra în bucuria Domnului [40] lor.—Fundamentals of Christian Education, 82-86. Un ideal înalt de atins Idealul lui Dumnezeu pentru copiii S˘ ai este mai înalt decât cel mai înalt gând pe care îl pot avea oamenii. Evlavia, asem˘ anarea cu ˘ celului este deschis˘ Dumnezeu este idealul de atins. Înaintea înv˘ a¸ ta a c˘ ararea unui progres continuu. El are un obiectiv de îndeplinit, o¸ tint˘ a de atins, care include tot ce este bun, curat s ¸i nobil. El va avansa cât se poate de repede în orice ramur˘ a a adev˘ aratei cunoa¸ steri. Dar eforturile sale vor fi îndreptate spre obiective mai înalte decât atingerea unor interese egoiste s ¸i trec˘ atoare, la fel cum cerul este mai presus decât p˘ amântul.—Education, 18, 19. ***** Canale ale harului lui Dumnezeu Este privilegiul fiec˘ arui suflet de a fi un canal viu prin care Dumnezeu poate comunica lumii bog˘ a¸ tiile harului S˘ au, bog˘ a¸ tiile de nep˘ atruns ale lui Hristos. Hristos nu dore¸ ste nimic mai mult decât s˘ a aib˘ a agen¸ ti care s˘ a reprezinte lumii spiritul s ¸i caracterul S˘ au. Si ¸ nu este în lume o nevoie mai mare decât manifestarea prin oameni a iubirii Mântuitorului. Cerul întreg a¸ steapt˘ a canale prin care s˘ a poat˘ a fi picurat uleiul sfânt, pentru a fi o bucurie s ¸i o binecuvântare pentru [41] inimile oamenilor.—Christ’s Object Lessons, 419.

Capitolul 7 — Standarde ale eficien¸ tei
Asupra tinerilor stau responsabilit˘ a¸ ti serioase. Dumnezeu are mari a¸ stept˘ ari de la tinerii care tr˘ aiesc în aceast˘ a genera¸ tie a cre¸ sterii luminii s ¸i cunoa¸ sterii. El a¸ steapt˘ a ca ei s˘ a împart˘ a aceast˘ a lumin˘ as ¸i cunoa¸ stere. El dore¸ ste s˘ a-i foloseasc˘ a pentru a risipi erorile s ¸i supersti¸ tiile care au întunecat mintea unora. Ei trebuie s˘ a se autoeduce, s˘ a ˘ . Dumnezeu adune fiecare iot˘ as ¸i f˘ arâm˘ a de cunoa¸ stere s ¸i experien¸ ta îi consider˘ a responsabili pentru oportunit˘ a¸ tile s ¸i privilegiile pe care li le-a oferit. Lucrarea ce le st˘ a înainte a¸ steapt˘ a eforturile lor st˘ aruitoare, pentru a putea fi purtat˘ a înainte de la un jalon la altul, a¸ sa cum o cer timpurile. Dac˘ a î¸ si vor consacra inima s ¸i mintea în slujba lui Dumnezeu, ˘s tinerii vor atinge un nivel înalt de eficien¸ ta ¸i utilitate. Acesta este standardul pe care Dumnezeu a¸ steapt˘ a ca tinerii s˘ a-l ating˘ a. A face mai pu¸ tin decât atât înseamn˘ a s˘ a refuzi cele mai multe dintre oportunit˘ a¸ tile pe care ¸ ti le-a dat Dumnezeu. Aceasta va fi considerat˘ a ˘ de Dumnezeu s ca o tr˘ adare fa¸ ta ¸i un e¸ sec în lucrarea pentru binele omenirii. Calificându-ne pentru lucrare Cei ce se str˘ aduiesc s˘ a devin˘ a lucr˘ atori pentru Domnul, care caut˘ a cu zel s˘ a dobândeasc˘ a pentru a împ˘ art˘ as ¸i, vor primi în mod constant lumin˘ a de la Dumnezeu, pentru c˘ a ei vor putea fi canale de comunicare. Dac˘ a, la fel ca Daniel, vor aduce toate obiceiurile, poftele s ¸i pasiunile lor în conformitate cu cererile lui Dumnezeu, tinerii se vor califica pentru o lucrare mai înalt˘ a. Ei ar trebui s˘ a scoat˘ a [42] din mintea lor tot ceea ce este ieftin s ¸i frivol. Va trebui s˘ a renun¸ te la tendin¸ tele c˘ atre amuzament s ¸i pl˘ acere, pentru c˘ a nu au loc în via¸ ta s ¸i experien¸ ta acelora care tr˘ aiesc prin credin¸ ta în Fiul lui Dumnezeu, mâncând din trupul S˘ au s ¸i bând din sângele S˘ au. Ei ar trebui s˘ a realizeze c˘ a, de¸ si pot dobândi toate avantajele ˘ turile, pot totu¸ s ¸i înv˘ a¸ ta si e¸ sua în a ob¸ tine educa¸ tia care i-ar face 43

44

Solii c˘ atre tineret

potrivi¸ ti pentru lucrarea în anumite p˘ ar¸ ti ale viei Domnului. Ei nu se pot angaja în slujba lui Dumnezeu f˘ ar˘ a bagajul de cuno¸ stin¸ te ˘ . Dac˘ necesare s ¸i f˘ ar˘ a respect, dublat de inteligen¸ ta a ofer˘ a pl˘ acerii s ¸i amuzamentului mintea pre¸ tioas˘ a, care ar trebui înt˘ arit˘ a prin scopuri înalte s ¸i nobile, ei vor degrada puterile pe care Dumnezeu li le-a dat s ¸i sunt vinova¸ ti înaintea Lui, pentru c˘ a nu s ¸i-au dezvoltat talentele printr-o folosire în¸ teleapt˘ a. Micimea spiritualit˘ a¸ tii lor este o ofens˘ a adus˘ a lui Dumnezeu. Ei altereaz˘ as ¸i corup s ¸i min¸ tile acelora cu care vin în contact. Prin cuvintele s ¸i ac¸ tiunile lor, ei încurajeaz˘ a o lips˘ a de aten¸ tie vecin˘ a cu nep˘ asarea cu privire la lucrurile sfinte. Nu numai c˘ a-¸ si pun în pericol propriile suflete, dar exemplul lor este în detrimentul tuturor acelora cu care vin în contact. Ei sunt complet incapabili s˘ a-L reprezinte pe Hristos. Servitori ai p˘ acatului, nes˘ abui¸ ti s ¸i indiferen¸ ti, ei se îndep˘ arteaz˘ a de la El. Cei care se mul¸ tumesc cu realiz˘ ari umile nu vor ajunge împreun˘ alucr˘ atori cu Dumnezeu. Acelora care î¸ si las˘ a mintea nesupravegheat˘ a, Satana le face sugestii care le vor umple mintea, astfel c˘ a sunt antrena¸ ti în armata sa pentru a momi s ¸i alte suflete. Ei pot p˘ area c˘ a [43] practic˘ a religia, c˘ a au o form˘ a de asem˘ anare cu Dumnezeu, dar sunt de fapt iubitori de pl˘ aceri mai mult decât iubitori de Dumnezeu. ˘ , nu evlavie Inteligen¸ ta ˘ , care este recuSunt tineri care au un anumit fel de inteligen¸ ta noscut˘ as ¸i admirat˘ a de tovar˘ as ¸ii lor, dar abilit˘ a¸ tile lor nu sunt sfin¸ tite. ˘ nu este înt˘ Aceast˘ a inteligen¸ ta arit˘ a de har s ¸i încerc˘ ari s ¸i Dumnezeu nu o poate folosi în beneficiul umanit˘ a¸ tii s ¸i pentru glorificarea Numelui S˘ au. Sub masca bun˘ at˘ a¸ tii, puterile lor sunt folosite pentru a ridica standarde false s ¸i faptul c˘ a nu sunt converti¸ ti le folose¸ ste drept scuz˘ a pentru cursul gre¸ sit al ac¸ tiunilor lor. Satana îi conduce s˘ a-¸ si ˘ . Tot amuze tovar˘ as ¸ii prin nimicuri s ¸i prin a¸ sa-zisa lor inteligen¸ ta ceea ce întreprind este f˘ ar˘ a valoare, pentru c˘ a ei sunt sub controlul ispititorului, care îi direc¸ tioneaz˘ as ¸i le modeleaz˘ a caracterele, astfel încât ei s˘ a fac˘ a lucrarea sa. Ei au posibilit˘ a¸ ti, dar sunt neantrena¸ ti, au capacit˘ a¸ ti, dar nu sunt dezvoltate. Le-au fost date daruri, dar ei le-au folosit gre¸ sit s ¸i le˘s au degradat prin indiferen¸ ta ¸i i-au tras s ¸i pe al¸ tii în jos la acela¸ si

Standarde ale eficien¸ tei

45

nivel la care se g˘ asesc ei. Hristos a pl˘ atit r˘ ascump˘ ararea pentru ˘ , prin sufletele lor prin negare de sine, sacrificiu de sine, umilin¸ ta ru¸ sinea s ¸i repro¸ surile pe care le-a îndurat. Ceea ce a f˘ acut, a f˘ acut pentru a-i putea salva din robia p˘ acatului, din sclavia unui st˘ apân care îi folose¸ ste s ¸i le distruge sufletele. Dar ei au f˘ acut ca dragostea Mântuitorului s˘ a nu aib˘ a efect s ¸i El Se uit˘ a cu mâhnire la lucrarea lor. Astfel de tineri se vor întâlni cu pierderea ve¸ snic˘ a. Cum le va p˘ area distrac¸ tia s ¸i veselia lor în acea zi, în care fiecare om va primi [44] de la Judec˘ atorul întregului p˘ amânt r˘ asplata dup˘ a faptele s˘ avâr¸ site în timpul vie¸ tii? Ei au pus la funda¸ tie lemn, paie s ¸i miri¸ ste s ¸i întreaga ˘ va pieri. Ce pierdere! lor vi¸ ta O, cu cât mai bun˘ a este situa¸ tia acelora care s ¸i-au îndeplinit partea în slujba lui Dumnezeu, c˘ autând aprobare de la Isus, notândus ¸i zilnic gre¸ selile, erorile, p˘ arerile de r˘ au s ¸i victoriile pe care le-au c⸠stigat împotriva ispitei. Ce bucurie s ¸i pace vor avea ei în Hristos! Asemenea tineri nu-¸ si vor aminti întâmpl˘ arile vie¸ tii lor cu ru¸ sine s ¸i dezgust.—The Youth’s Instructor, June 22, 1899. ***** Instrumentul ales M˘ arturisirea credincio¸ siei Lui, este mijlocul ales de cer pentru a-L descoperi pe Hristos lumii. Noi trebuie s˘ a m˘ arturisim harul S˘ au a¸ sa cum s-a f˘ acut el cunoscut prin sfin¸ tii oameni din vechime; dar mult mai eficient˘ a va fi m˘ arturia propriei noastre experien¸ te. Noi suntem martorii lui Dumnezeu, dac˘ a l˘ as˘ am s˘ a se manifeste în noi în¸ sine lucrarea puterii divine. Fiecare individ are via¸ ta lui distinct˘ a ˘ proprie, deosebit˘ s ¸i o experien¸ ta a de a celorlal¸ ti. Dumnezeu dore¸ ste ca rug˘ aciunea noastr˘ a s˘ a urce la El având specificul propriei noastre [45] personalit˘ a¸ ti.—The Ministry of Healing, 100.

Capitolul 8 — Urc˘ a pe în˘ al¸ timi
În dezvoltarea unui caracter cre¸ stin, este esen¸ tial s˘ a perseverezi în facerea binelui. Voi încerca s˘ a le demonstrez tinerilor no¸ stri importan¸ ta perseveren¸ tei s ¸i energiei în lucrarea de cl˘ adire a caracterului. Din anii cei mai fragezi, este necesar s˘ a imprim˘ am în caracter principiile integrit˘ a¸ tii riguroase, astfel încât tinerii s˘ a poat˘ a atinge cele mai înalte standarde ale dezvolt˘ arii lor. Ei ar trebui s˘ a fie totdeauna con¸ stien¸ ti c˘ a au fost cump˘ ara¸ ti cu un pre¸ ts ¸i ar trebui s˘ a dea slav˘ a lui Dumnezeu prin trupurile s ¸i min¸ tile lor, care sunt ale Lui... Dezvoltare zilnic˘ a Lucrarea tinerilor trebuie s˘ a se dezvolte zi de zi! Petru spunea: „De aceea, da¸ ti-v˘ as ¸i voi toate silin¸ tele ca s˘ a uni¸ ti cu credin¸ ta voastr˘ a fapta; cu fapta, cuno¸ stin¸ ta; cu cuno¸ stin¸ ta, înfrânarea; cu înfrânarea, r˘ abdarea; cu r˘ abdarea, evlavia; cu evlavia, dragostea de fra¸ ti; cu dragostea de fra¸ ti, iubirea de oameni. C˘ aci, dac˘ a ave¸ ti din bel¸ sug aceste lucruri în voi, ele nu v˘ a vor l˘ asa s˘ a fi¸ ti nici lene¸ si, nici neroditori în ˘ a Domnului nostru Isus Hristos.“ ce prive¸ ste deplina cuno¸ stin¸ ta To¸ ti ace¸ sti pa¸ si succesivi nu trebuie p˘ astra¸ ti înaintea ochilor min¸ tii s ¸i num˘ ara¸ ti când începe¸ ti; ci, fixându-v˘ a ochiul asupra lui Isus, privind numai spre gloria lui Dumnezeu, ve¸ ti avansa. Nu pute¸ ti atinge plin˘ atatea staturii lui Hristos într-o zi. V-a¸ ti afunda în dispe[46] rare, dac˘ a a¸ ti vedea toate dificult˘ a¸ tile cu care trebuie s˘ a v˘ a întâlni¸ ti s ¸i s˘ a le dep˘ as ¸i¸ ti. Voi ave¸ ti de luptat cu Satana s ¸i el va lucra prin orice în¸ sel˘ aciune posibil˘ a s˘ a v˘ a distrag˘ a mintea de la Hristos. Întâlnind obstacole Dar noi trebuie s˘ a întâlnim toate piedicile plasate în calea noastr˘ as ¸i s˘ a le dep˘ as ¸im una câte una, fiecare la timpul ei. Dac˘ a vom dep˘ as ¸i prima dificultate, vom fi mai puternici când o vom întâlni pe urm˘ atoarea s ¸i la fiecare nou efort vom deveni mai capabili, mai ap¸ ti s˘ a avans˘ am. Uitându-ne la Isus, putem fi înving˘ atori. Închizând 46

Urc˘ a pe în˘ al¸ timi

47

ochii în fa¸ ta dificult˘ a¸ tilor s ¸i evitând s˘ a d˘ am o b˘ at˘ alie serioas˘ a pentru bine, vom deveni slabi s ¸i neîncrez˘ atori. ˘ ra pe cea mai înalt˘ Urcând pas cu pas, te po¸ ti c˘ a¸ ta a culme s ¸i vârful muntelui poate fi atins la sfâr¸ sit. Nu v˘ a l˘ asa¸ ti cople¸ si¸ ti de cantitatea mare de munc˘ a pe care trebuie s˘ a o face¸ ti în timpul vie¸ tii, pentru c˘ a nu vi se cere s˘ a o face¸ ti toat˘ a o dat˘ a. L˘ asa¸ ti ca fiecare putere a fiin¸ tei voastre s˘ a-¸ si fac˘ a lucrul de fiecare zi, îmbun˘ at˘ a¸ ti¸ ti fiecare s ¸ans˘ a pre¸ tioas˘ a, aprecia¸ ti ajutorul pe care Dumnezeu vi-l d˘ as ¸i avansa¸ ti pe scara progresului treapt˘ a cu treapt˘ a. Aminti¸ ti-v˘ a c˘ a trebuie s˘ a tr˘ ai¸ ti fiecare moment la vremea sa, c˘ a Dumnezeu v-a dat o zi, iar înregistr˘ arile cere¸ sti vor ar˘ ata cum i-a¸ ti valorificat oportunit˘ a¸ tile s ¸i privilegiile. Fie ca s˘ a îmbun˘ at˘ a¸ ti¸ ti fiecare zi pe care Dumnezeu v-a dat-o, pentru ca la sfâr¸ sit s˘ a-L pute¸ ti auzi pe St˘ apân spunând: „Bine , rob bun s ¸i credincios“.—The Youth’s Instructor, January 5, 1895. [47]

Capitolul 9 — Parteneriat cu Dumnezeu
Ave¸ ti în interiorul vostru resurse de a atinge posibilit˘ a¸ ti infinite. Un om, a¸ sa cum în¸ telege Dumnezeu acest termen, este fiul lui Dumnezeu. „Preaiubi¸ tilor, acum suntem copii ai lui Dumnezeu. Si ¸ ce vom fi, nu s-a ar˘ atat înc˘ a. Dar s ¸tim c˘ a atunci când Se va ar˘ ata El, vom fi ca El; pentru c˘ a Îl vom vedea a¸ sa cum este. Oricine are n˘ adejdea aceasta în El, se cur˘ a¸ te¸ ste, dup˘ a cum El este curat.“ Este privilegiul vostru s˘ a v˘ a întoarce¸ ti de la ceea ce este inferior s ¸i lipsit de valoare s ¸i s˘ a v˘ a ridica¸ ti spre standarde înalte — pentru a fi respecta¸ ti de oameni s ¸i iubi¸ ti de Dumnezeu. Munca religioas˘ a pe care Domnul o d˘ a tinerilor s ¸i oamenilor de toate vârstele arat˘ a respectul S˘ au pentru ei, copiii S˘ ai. El le d˘ a lucrarea st˘ apânirii de sine. Domnul îi cheam˘ a s˘ a fie parteneri cu El în marea lucrare de r˘ ascump˘ arare s ¸i în˘ al¸ tare. A¸ sa cum un tat˘ a îl ia pe fiul s˘ au ca asociat în afacerea sa, tot a¸ sa Domnul îi ia pe copiii S˘ ai ca asocia¸ ti în aceast˘ a lucrare. Noi suntem f˘ acu¸ ti împreun˘ a-lucr˘ atori cu Dumnezeu. Isus spune: „Cum M-ai trimis Tu pe Mine în lume, a¸ sa i-am trimis s ¸i Eu pe ei în lume“. Nu preferi s˘ a fii mai degrab˘ a copilul lui Dumnezeu decât slujitorul lui Satana s ¸i al p˘ acatului, având numele înregistrat ca du¸ sman al lui Hristos? Tinerii s ¸i tinerele au nevoie de mai mult din harul lui Hristos, astfel încât s˘ a aduc˘ a principiile cre¸ stinismului în via¸ ta lor zilnic˘ a. [48] Preg˘ atirea pentru venirea lui Hristos este o preg˘ atire f˘ acut˘ a prin El, prin exersarea celor mai bune calit˘ a¸ ti ale noastre. Este privilegiul fiec˘ arui tân˘ ar s˘ a dea caracterului s˘ au o form˘ a frumoas˘ a. Dar este o nevoie categoric˘ a de a r˘ amâne aproape de Isus. El este puterea, eficien¸ ta s ¸i t˘ aria noastr˘ a. Nu ne putem baza pe noi nici m˘ acar o singur˘ a clip˘ a... Ajungând din ce în ce mai sus Oricât de mari sau mici sunt talentele voastre, aminti¸ ti-v˘ a c˘ a ceea ce ave¸ ti este al vostru numai prin încredere. De aceea, Dumnezeu 48

Parteneriat cu Dumnezeu

49

v˘ a încearc˘ a, dându-v˘ a posibilitatea s˘ a v˘ a dovedi¸ ti apartenen¸ ta la adev˘ ar. Lui Îi datora¸ ti toate calit˘ a¸ tile voastre. Lui îi apar¸ tin puterile trupului vostru, mintea, sufletul s ¸i pentru El trebuie folosite. Timpul, influen¸ ta, calit˘ a¸ tile, abilit˘ a¸ tile voastre — pentru toate trebuie s˘ a-I da¸ ti socoteal˘ a Lui, care vi le-a dat. Cel ce caut˘ a, prin eforturi st˘ aruitoare, s˘ a duc˘ a mai departe m˘ are¸ tul plan al Domnului de în˘ al¸ tare a naturii umane, acela folose¸ ste cel mai bine darurile primite. Persevera¸ ti în lucrarea pe care a¸ ti început-o, pân˘ a când ve¸ ti c⸠stiga victorie dup˘ a victorie. Educa¸ ti-v˘ a pe voi în¸ siv˘ a în vederea unui scop. Ave¸ ti în vedere cele mai înalte standarde, pe care le pute¸ ti realiza din ce în ce mai bine, reflectând astfel slava lui [49] Dumnezeu.—The Youth’s Instructor, January 25, 1910.

50

Solii c˘ atre tineret

Sec¸ tiunea 2 — Conflictul cu p˘ acatul

[50] Exemplul lui Hristos ne arat˘ a c˘ a singura noastr˘ a speran¸ ta ˘ de victorie st˘ a în rezisten¸ ta continu˘ a la atacurile lui Satana. Cel care a triumfat asupra du¸ smanului sufletelor, luptând cu ispitele, în¸ telege puterea lui Satana asupra neamului omenesc s ¸i l-a biruit spre folosul nostru. Ca înving˘ ator, El ne-a oferit avantajul victoriei Sale, pentru ca, în eforturile noastre de a rezista ispitelor lui Satana s˘ a putem uni sl˘ abiciunea noastr˘ a cu puterea Sa, lipsa noastr˘ a de valoare cu meritele Sale. S ¸ i sus¸ tinu¸ ti de puterea Sa de a îndura ispita, putem s ¸i noi rezista în Numele S˘ au Atotputernic s ¸i putem birui a¸ sa cum a biruit El.—The Signs of the Times, 4 martie, 1880.

[51]

Capitolul 10 — Satana, un du¸ sman puternic
Cei învin¸ si sunt captura legitim˘ a a lui Satana. Misiunea lui Isus Hristos a fost s˘ a-i salveze de puterea lui. Omul are o înclina¸ tie natural˘ a de a urma sugestiile lui Satana s ¸i nu poate rezista cu succes prin propriile sale puteri unui du¸ sman a¸ sa de puternic; va reu¸ si numai dac˘ a Hristos, puternicul cuceritor, va locui în el, ghidându-i toate dorin¸ tele s ¸i dându-i putere. Numai Dumnezeu poate limita puterea lui Satana. El str˘ abate tot p˘ amântul încolo s ¸i încoace. Nus ¸i neglijeaz˘ a nici un minut misiunea, de fric˘ a s˘ a nu piard˘ a ocazia de a distruge suflete. Este important ca poporul lui Dumnezeu s˘ a în¸ teleag˘ a aceasta, pentru a putea sc˘ apa din cursa lui. Satana deghizat

Satana î¸ si preg˘ ate¸ ste în¸ sel˘ aciunile în a¸ sa fel, încât, în ultima campanie împotriva poporului lui Dumnezeu, oamenii s˘ a nu-¸ si dea seama c˘ a este el. 2 Corinteni 11, 14: „Si ¸ nu este de mirare, c˘ aci chiar Satana se preface într-un înger de lumin˘ a.“ În timp ce unele suflete în¸ selate vor sus¸ tine c˘ a el nu exist˘ a, Satana îi ia în st˘ apânire s ¸i lucreaz˘ a prin ei pentru o s ¸i mai mare extindere. Satana s ¸tie mai bine decât oamenii lui Dumnezeu ce putere pot avea ei asupra lui, când t˘ aria lor este în Hristos. ˘ ei Îl implor˘ Când cu umilin¸ ta a pe puternicul Biruitor s˘ a le dea ajutor, chiar s ¸i cei mai slabi credincio¸ si în adev˘ ar, încrezându-se puternic în Hristos, pot respinge cu succes pe Satana s ¸i domina¸ tia lui. [52] El este prea s ¸iret ca s˘ a vin˘ a deschis, îndr˘ azne¸ t, cu ispitele sale, pentru c˘ a atunci energiile amor¸ tite ale cre¸ stinilor s-ar putea trezi s ¸i bizui pe puternicul s ¸i m˘ are¸ tul Mântuitor. Dar Satana vine imperceptibil s ¸i deghizat s ¸i, uzând de aceast˘ a deghizare, lucreaz˘ a prin copiii neascult˘ atori asupra celor ce practic˘ a asem˘ anarea cu Dumnezeu. Satana î¸ si va extinde puterea de h˘ ar¸ tuire, ispitire s ¸i în¸ selare a poporului lui Dumnezeu.

52

Satana, un du¸ sman puternic

53

El, care a îndr˘ aznit s˘ a i se înf˘ a¸ ti¸ seze lui Isus, s˘ a-L ispiteasc˘ as ¸i s˘ a-L batjocoreasc˘ a pe Domnul nostru s ¸i care a avut puterea de a-L lua în bra¸ tele sale s ¸i de a-L duce pe acoperi¸ sul templului s ¸i apoi, sus pe un munte extrem de înalt, î¸ si va exercita puterea într-o manier˘ a impresionant˘ a asupra genera¸ tiei prezente, care este inferioar˘ a în ˘ Domnului lor s inteligen¸ ta ¸i aproape ignorant˘ a în ceea ce prive¸ ste subtilit˘ a¸ tile s ¸i puterea lui Satana. Într-o manier˘ a spectaculoas˘ a, el va afecta trupurile acelora care sunt din fire înclina¸ ti s˘ a i se supun˘ a. Satana se bucur˘ a în sinea lui c˘ a este privit ca o n˘ ascocire. Îi convine când este perceput ca un animal sau reprezentat de unele ilustra¸ tii copil˘ are¸ sti. El este considerat atât de neînsemnat, încât oamenii sunt în întregime nepreg˘ ati¸ ti s˘ a fac˘ a ˘ planurilor sale conturate cu în¸ fa¸ ta telepciune, pe care aproape întotdeauna reu¸ se¸ ste s˘ a le duc˘ a la îndeplinire. Dac˘ a puterea s ¸i subtilitatea lui ar fi în¸ telese, ei ar fi preg˘ ati¸ ti pentru a-i rezista cu succes... B˘ at˘ alia pentru fiecare suflet Am v˘ azut îngerii r˘ aului luptându-se pentru suflete s ¸i îngerii Domnului rezistându-le. Conflictul era dur. Demonii le asaltau, corupând atmosfera cu influen¸ ta lor otr˘ avitoare s ¸i m˘ acinându-le sensibilitatea. Îngerii sfin¸ ti urm˘ areau cu înfrico¸ sare aceste suflete s ¸i [53] a¸ steptau ca ele s˘ a îndep˘ arteze o¸ stile lui Satana. Dar nu este lucrarea îngerilor buni s˘ a controleze mintea împotriva voin¸ tei fiec˘ arui individ. Dac˘ a oamenii au cedat în favoarea du¸ smanului s ¸i nu fac nici un efort s˘ a-i reziste, atunci îngerii Domnului nu pot face altceva decât s˘ a supravegheze mul¸ timea celor ce-i apar¸ tin lui Satana, ca ei s˘ a nu provoace distrugere, pân˘ a când o alt˘ a lumin˘ a va fi dat˘ a celor în pericol, s˘ a-i mi¸ ste s ¸i s˘ a-i provoace s˘ a se uite la cer pentru ajutor. Isus nu va delega îngeri sfin¸ ti care s˘ a-i scape pe cei ce nu fac nici un efort s˘ a se ajute singuri. Dac˘ a vede c˘ a e în pericol s˘ a piard˘ a un suflet, Satana se va str˘ adui din r˘ asputeri s˘ a-l p˘ astreze. Si ¸ când individul este speriat de pericol s ¸i cu triste¸ te s ¸i ardoare se uit˘ a la Isus dup˘ a putere, Satana se teme c˘ a-l va pierde din captivitate s ¸i cheam˘ a for¸ te noi din rândul îngerilor s˘ ai, pentru a s˘ adi buruieni în bietul suflet s ¸i a forma un zid de întuneric în jurul lui, pentru ca lumina cerului s˘ a nu poat˘ a ajunge la el. Dar, dac˘ a cel aflat în pericol persevereaz˘ as ¸i, în neajutorare s ¸i sl˘ abiciune,

54

Solii c˘ atre tineret

se une¸ ste cu meritele lui Hristos, dobândite prin sângele S˘ au, Isus ascult˘ a rug˘ aciunea st˘ aruitoare a credin¸ tei s ¸i trimite ca înt˘ arire s ¸i mai mul¸ ti îngeri, care vor excela în putere. Satana nu poate suporta ca cineva s˘ a apeleze la rivalul s˘ au puternic, pentru c˘ a se teme s ¸i tremur˘ a înaintea puterii s ¸i maiest˘ a¸ tii ˘ o rug˘ lui Hristos. Când v˘ ad c˘ a se înal¸ ta aciune fierbinte, Satana s ¸i to¸ ti îngerii s˘ ai tremur˘ a. Si ¸ când îngerii atotputernici, îmbr˘ aca¸ ti cu plato¸ sa cerului, vin în ajutorul sufletelor slabe s ¸i urm˘ arite, Satana s ¸i ai lui dau înapoi, s ¸tiind bine c˘ a au pierdut b˘ at˘ alia.—The Review and [54] Herald, 13 martie, 1862.

Capitolul 11 — Caracterul conflictului
Voin¸ ta omului este agresiv˘ as ¸i se str˘ aduie¸ ste constant s˘ a subordoneze toate lucrurile scopului s˘ au. Dac˘ a s-a înscris de partea lui Dumnezeu s ¸i a binelui, roadele Duhului Sfânt vor ap˘ area în via¸ ta lui s ¸i Dumnezeu a stabilit „glorie, onoare s ¸i pace fiec˘ arui om care a lucrat bine“. Când i se permite, Satana modeleaz˘ a voin¸ ta s ¸i o folose¸ ste pentru a-¸ si atinge scopurile. El infiltreaz˘ a teoriile necredin¸ tei s ¸i ridic˘ a inima omului la r˘ azboi împotriva Cuvântului lui Dumnezeu. Cu eforturi perseverente, el caut˘ a s˘ a le inspire oamenilor propriile sale energii ˘ de Dumnezeu s de ur˘ as ¸i antagonism fa¸ ta ¸i de a-i aduce in opozi¸ tie cu cererile cerului precum s ¸i cu ac¸ tiunile Spiritului Sfânt. El înroleaz˘ a sub stindardul s˘ au to¸ ti agen¸ tii r˘ aului s ¸i-i aduce pe câmpul de lupt˘ a sub comanda sa pentru a opune r˘ aul binelui. Chema¸ ti s˘ a ne opunem puterilor r˘ aului Satana lucreaz˘ a s˘ a-L detroneze pe Dumnezeu din inim˘ as ¸i s˘ a modeleze natura uman˘ a dup˘ a propria sa imagine deformat˘ a. El promoveaz˘ a toate tendin¸ tele negative, trezind pasiuni s ¸i ambi¸ tii nesfinte. El declar˘ a: toat˘ a aceast˘ a putere, aceste onoruri, bog˘ a¸ tii s ¸i pl˘ aceri p˘ ac˘ atoase vi le voi da; dar condi¸ tiile lui sunt: renun¸ tarea la integritate ˘ docil˘ s ¸i o con¸ stiin¸ ta a. Astfel, el degradeaz˘ a calit˘ a¸ tile umane s ¸i le [55] aduce în captivitatea p˘ acatului. Dumnezeu îi cheam˘ a pe oameni s˘ a se opun˘ a puterilor r˘ aului. El spune: „Deci, p˘ acatul s˘ a nu mai domneasc˘ a în trupul vostru muritor, s ¸i s˘ a nu mai asculta¸ ti de poftele lui. S˘ a nu mai da¸ ti în st˘ apânirea p˘ acatului m˘ adularele voastre, ca ni¸ ste unelte ale nelegiuirii; ci da¸ tiv˘ a pe voi în¸ siv˘ a lui Dumnezeu, ca vii, din mor¸ ti cum era¸ ti; s ¸i da¸ ti lui Dumnezeu m˘ adularele voastre, ca pe ni¸ ste unelte ale neprih˘ anirii.“ ˘ este o stare de r˘ Via¸ ta de credin¸ ta azboi. „C˘ aci noi n-avem de luptat împotriva c˘ arnii s ¸i sângelui, ci împotriva c˘ apeteniilor, împotriva domniilor, împotriva st˘ apânitorilor întunericului acestui veac, împo55

56

Solii c˘ atre tineret

triva duhurilor r˘ aut˘ a¸ tii care sunt în locurile cere¸ sti.“ În acest conflict — îndrept˘ a¸ tire contra neîndrept˘ a¸ tire -, putem avea succes numai prin ajutor divin. Natura noastr˘ a m˘ arginit˘ a trebuie adus˘ a în subor˘ de voin¸ donare fa¸ ta ta Celui infinit; umanul trebuie unit cu divinul. ˘ Aceasta va aduce Spiritul Sfânt în ajutorul nostru s ¸i fiecare biruin¸ ta va tinde spre redobândirea propriet˘ a¸ tii cump˘ arate de Dumnezeu, la restaurarea imaginii Sale în sufletul omenesc. Ajutorul Spiritului Sfânt Domnul Isus ac¸ tioneaz˘ a prin intermediul Spiritului Sfânt, pentru c˘ a acesta este reprezentantul S˘ au. Prin Spiritul Sfânt, El insufl˘ a ˘ spiritual˘ sufletului via¸ ta a, îndreptând energiile spre bine, cur˘ a¸ tind sufletul de poluare moral˘ as ¸i f˘ acându-l potrivit pentru Împ˘ ar˘ a¸ tia Sa. Isus are multe binecuvânt˘ ari de dat s ¸i daruri bogate de împ˘ ar¸ tit printre oameni. El este minunatul St˘ apânitor, infinit în în¸ telepciune s ¸i putere; s ¸i dac˘ a vom ajunge s˘ a recunoa¸ stem puterea Spiritului Sfânt s ¸i vom admite s˘ a fim modela¸ ti de El, vom r˘ amâne definitiv s ¸i în întregime în El. Ce gând este acesta! „C˘ aci în El locuie¸ ste trupe¸ ste toat˘ a plin˘ atatea Dumnezeirii. Voi ave¸ ti totul deplin în El, care este [56] Capul oric˘ arei domnii s ¸i st˘ apâniri.“ Inima uman˘ a nu va cunoa¸ ste în nici un caz fericirea pân˘ a când nu se va supune model˘ arii de c˘ atre Duhul Sfânt. Duhul Sfânt aduce sufletul reînnoit în conformitate cu modelul dat de Isus Hristos. Prin influen¸ ta Duhului Sfânt, du¸ s˘s m˘ ania împotriva lui Dumnezeu e transformat˘ a în credin¸ ta ¸i iubire, ˘ . Sufletul percepe frumuse¸ iar mândria, în umilin¸ ta tea adev˘ arului s ¸i Hristos este onorat prin des˘ avâr¸ sire s ¸i perfec¸ tiune de caracter. O dat˘ a ce aceste schimb˘ ari sunt efectuate, îngerii izbucnesc în cântece pline de bucurie s ¸i exaltare s ¸i Dumnezeu s ¸i Hristos Se bucur˘ a uitându-Se la sufletele modelate dup˘ a asem˘ anarea divin˘ a... Pre¸ tul victoriei Lupta dintre bine s ¸i r˘ au nu este mai pu¸ tin feroce decât a fost în zilele Mântuitorului. C˘ ararea spre cer nu e mai neted˘ a acum decât era atunci. Toate p˘ acatele noastre trebuie date deoparte. Orice pl˘ acere îng˘ aduit˘ a, care împiedic˘ a progresul nostru spiritual, trebuie eliminat˘ a. Ochiul s ¸i mâna dreapt˘ a trebuie sacrificate, dac˘ a ne în-

Caracterul conflictului

57

˘ m la propria noastr˘ deamn˘ a s˘ a p˘ ac˘ atuim. Suntem dispu¸ si s˘ a renun¸ ta a în¸ telepciune s ¸i s˘ a primim Împ˘ ar˘ a¸ tia cerului asemeni unui prunc? Suntem dispu¸ si s˘ a ne desp˘ ar¸ tim de îndrept˘ a¸ tirea prin noi în¸ sine? Suntem gata s˘ a sacrific˘ am aprobarea oamenilor? Premiul, c⸠stigul vie¸ tii ve¸ snice, este de o valoare inestimabil˘ a. Suntem dispu¸ si s˘ a spunem „bun-venit“ ajutorului dat de Duhul Sfânt s ¸i s˘ a cooper˘ am cu el depunând mai departe eforturi s ¸i f˘ acând sacrificii propor¸ tional cu valoarea obiectului ce reprezint˘ a c⸠stigul pe care-l putem ob¸ tine [57] — via¸ ta ve¸ snic˘ a?—The Review and Herald, 10 februarie, 1903.

Capitolul 12 — Efortul special al lui Satana
Mi s-a ar˘ atat c˘ a trebuie s˘ a ne p˘ azim din fiecare parte s ¸i s˘ a re˘ insinu˘ zist˘ am cu perseveren¸ ta arilor s ¸i în¸ sel˘ aciunilor lui Satana. El s-a transformat într-un înger de lumin˘ a în¸ selând mii de oameni s ¸i prinzându-i în captivitate. Avantajele pe care le are de pe urma cunoa¸ sterii min¸ tii oamenilor sunt însp˘ aimânt˘ atoare. Astfel, asemenea s ¸arpelui, el se strecoar˘ a imperceptibil pentru a perverti lucrarea lui Dumnezeu. El face ca minunile s ¸i lucr˘ arile lui Dumnezeu s˘ a par˘ a obi¸ snuite, omene¸ sti. Dac˘ a Satana ar conduce un atac deschis, direct, împotriva cre¸ sti˘s n˘ at˘ a¸ tii, cre¸ stinii ar veni în umilin¸ ta ¸i agonie la picioarele R˘ ascump˘ ar˘ atorului. Puternicul s ¸i m˘ are¸ tul Mântuitor l-ar speria pe îndr˘ azne¸ tul du¸ sman s ¸i l-ar da înapoi. Dar Satana, transformat într-un înger de lumin˘ a, lucreaz˘ a asupra min¸ tii, dând impresia c˘ a se afl˘ a chiar pe c˘ ararea cea sigur˘ as ¸i dreapt˘ a. Prin s ¸tiin¸ te ca frenologia, psihologia s ¸i hipnotismul, Satana a ac¸ tionat mai direct asupra acestei genera¸ tii, lucrând cu acea putere care va caracteriza lucrarea sa la sfâr¸ situl perioadei de prob˘ a... Pe m˘ asur˘ a ce ne apropiem de sfâr¸ situl timpului, mintea uman˘ a este mult mai u¸ sor afectat˘ a de în¸ sel˘ aciunile lui Satana. El îi conduce pe muritorii în¸ sela¸ ti s˘ a explice lucr˘ arile s ¸i minunile f˘ acute de Hristos ˘ umane. Satana a avut pe baza unor principii generale, dar în esen¸ ta dintotdeauna ambi¸ tia de a contraface lucrarea lui Hristos s ¸i de a-¸ si stabili propria putere s ¸i propriile preten¸ tii. De obicei, el nu face aceast˘ a lucrare deschis, direct s ¸i cu îndr˘ azneal˘ a. El este dibaci s ¸i s ¸tie c˘ a cea mai eficient˘ a cale pentru a-¸ si îndeplini lucrarea este s˘ a se [58] arate oamenilor c˘ azu¸ ti în p˘ acat în forma unui înger de lumin˘ a. Satana a venit la Hristos în de¸ sert sub înf˘ a¸ ti¸ sarea unui b˘ arbat tân˘ ar frumos, sem˘ anând mai mult cu un monarh decât cu un înger c˘ azut. El a venit având cuvântul Scripturii în gur˘ a. A spus: „Este ˘ , îi vine în întâmpinare cu scris“. Mântuitorul nostru, în suferin¸ ta Scriptura spunând: „Este scris“. Satana este în avantaj pentru c˘ a 58

Efortul special al lui Satana

59

Domnul Hristos era sl˘ abit s ¸i suferea. El luase asupra Sa natura noastr˘ a uman˘ a. Încrederea în sine este fatal˘ a Dac˘ a Satana poate întuneca s ¸i în¸ sela astfel mintea uman˘ as ¸i-i poate conduce pe muritori s˘ a cread˘ a c˘ a au o putere înn˘ ascut˘ a, prin care pot îndeplini lucruri bune s ¸i m˘ are¸ te, ei înceteaz˘ a s˘ a se mai bizuie pe Dumnezeu ca El s˘ a fac˘ a posibile aceste lucruri, deoarece cred c˘ a exist˘ a în ei puterea de a le realiza singuri. Ei nu recunosc o putere superioar˘ a. Ei nu-I dau lui Dumnezeu slava pe care El o cere de la ei s ¸i care se datoreaz˘ a m˘ are¸ tiei s ¸i slavei Maiest˘ a¸ tii Sale. Scopul lui Satana e astfel îndeplinit. El se bucur˘ a atunci când omul c˘ azut în ˘ pe sine, a¸ p˘ acat se înal¸ ta sa cum s-a în˘ al¸ tat el însu¸ si în ceruri s ¸i a fost ˘ pe sine, ruina lui este la fel de izgonit. El s ¸tie c˘ a, dac˘ a omul se înal¸ ta sigur˘ a cum a fost a lui. Încredere distrug˘ atoare El a e¸ suat în ispitirea lui Hristos în pustie. Planul salv˘ arii a fost dus la îndeplinire. Pre¸ tul cel scump a fost pl˘ atit pentru r˘ ascump˘ ararea omului. Si ¸ acum, Satana se str˘ aduie¸ ste s˘ a distrug˘ a fundamentul speran¸ tei cre¸ stine s ¸i s˘ a întoarc˘ a mintea oamenilor pe un f˘ aga¸ s unde ei nu pot fi ajuta¸ ti sau salva¸ ti prin marele sacrificiu oferit. El îl conduce [59] pe omul c˘ azut, prin întreaga sa în¸ sel˘ aciune s ¸i necinste, s˘ a cread˘ a c˘ a se poate descurca foarte bine s ¸i f˘ ar˘ a isp˘ as ¸ire, c˘ a nu are nevoie s˘ a depind˘ a de crucificarea s ¸i în˘ al¸ tarea Mântuitorului, c˘ a propriile sale merite îl vor îndrept˘ a¸ ti la favorurile lui Dumnezeu s ¸i apoi distruge încrederea omului în Biblie, s ¸tiind bine c˘ a, dac˘ a reu¸ se¸ ste s˘ a fac˘ a acest lucru s ¸i c˘ a dac˘ a instrumentul care îl aten-¸ tioneaz˘ a pe om este ˘. distrus, el, Satana, este în siguran¸ ta El strecoar˘ a în mintea omului am˘ agirea c˘ a nu exist˘ a un r˘ au individual, iar cei care cred acest lucru nu fac nici un efort s˘ a reziste s ¸i s˘ a lupte împotriva a ceea ce nu mai exist˘ as ¸i bie¸ tii muritori orbi adopt˘ a în final maxima „orice este, este bine“. Ei nu recunosc nici o regul˘ a care s˘ a le verifice umblarea. Satana îi conduce pe mul¸ ti s˘ a cread˘ a c˘ a rug˘ a-ciunea c˘ atre Dumnezeu este inutil˘ a fiind doar o form˘ a. El s ¸tie bine cât de necesare sunt medita¸ tiile s ¸i rug˘ aciunea

60

Solii c˘ atre tineret

pentru ca urma¸ sii lui Hristos s˘ a reziste vicleniilor s ¸i s ¸iretlicurilor lui. În¸ sel˘ aciunile lui Satana vor distrage mintea de la aceste exerci¸ tii importante, astfel c˘ a sufletul nu se mai poate sprijini pe ajutorul Atotputernicului s ¸i nu mai poate ob¸ tine putere de la El pentru a rezista atacurilor sale... Satana î¸ si va atinge scopul dac˘ a vom neglija exerci¸ tiul rug˘ aciunii, pentru c˘ a atunci minciunile sale înfrumuse¸ tate vor fi primite mai ˘ . Satana î¸ rapid s ¸i cu mai mult˘ a u¸ surin¸ ta si atinge scopul prin a¸ sezarea înaintea omului a ispitelor în¸ sel˘ atoare, cu care nu a reu¸ sit s˘ a-L tenteze pe Hristos. Uneori el vine sub forma unei persoane tinere s ¸i pl˘ acute sau sub forma unei aparen¸ te frumoase. El face vindec˘ ari s ¸i este [60] venerat de muritorii în¸ sela¸ ti ca un binef˘ ac˘ ator al omenirii... Controlul min¸ tii Mi s-a ar˘ atat c˘ a Satana nu poate controla mintea decât dac˘ a ea cedeaz˘ as ¸i se supune controlului lui. Cei care se îndep˘ arteaz˘ a de adev˘ ar sunt acum într-un pericol serios. Ei s-au separat de Dumnezeu s ¸i de îngerii Lui supraveghetori, iar Satana, mereu gata, veghind pentru a distruge suflete, începe s˘ a-¸ si prezinte în a¸ sa fel s ¸iretlicurile, încât oamenii se afl˘ a într-un pericol extrem. Si ¸ dac˘ a ei v˘ ad s ¸i încearc˘ a s˘ a reziste puterilor întunericului, s˘ a se elibereze din la¸ tul lui Satana, nu va fi un lucru u¸ sor. Ei s-au aventurat pe terenul lui s ¸i el î¸ si reclam˘ a dreptul asupra lor. Nu va ezita s˘ a-¸ si angajeze toate energiile s ¸i s˘ a-¸ si cheme întreaga armat˘ a s˘ a smulg˘ a chiar s ¸i numai un singur om din mâna lui Hristos. Cei care l-au tentat pe diavol s˘ a-i ispiteasc˘ a vor trebui s˘ a fac˘ a eforturi disperate pentru a se elibera de sub puterea lui. Când vor începe s˘ a lucreze pentru ei în¸ si¸ si, îngerii lui Dumnezeu, pe care i-au întristat, vor veni în ajutorul lor. Dar Satana s ¸i îngerii s˘ ai nu sunt dispu¸ si s˘ a-¸ si piard˘ a prada. Ei vor lupta cu îngerii sfin¸ ti s ¸i conflictul este serios. Si ¸ dac˘ a cei care au p˘ ac˘ atuit continu˘ a s˘ a implore s ¸i în ˘ adânc˘ umilin¸ ta a î¸ si m˘ arturisesc gre¸ selile, îngerii care exceleaz˘ a în putere vor triumfa s ¸i-i vor smulge de sub puterea îngerilor r˘ ai.

Efortul special al lui Satana

61

Perdeaua ridicat˘ a Când cortina a fost ridicat˘ as ¸i mi s-a ar˘ atat corup¸ tia acestei genera¸ tii, inima mea s-a îmboln˘ avit, iar spiritul meu aproape c˘ aa c˘ azut în le¸ sin. Am v˘ azut pe locuitorii p˘ amântului umplând m˘ asura cupei nedrept˘ a¸ tilor lor. Mânia lui Dumnezeu este aprins˘ as ¸i nu va fi [61] atenuat˘ a pân˘ a când p˘ ac˘ ato¸ sii nu vor fi distru¸ si de pe fa¸ ta p˘ amântului. Satana este du¸ smanul personal al lui Hristos. El este ini¸ tiatorul s ¸i liderul oric˘ arei manifest˘ ari de r˘ azvr˘ atire în cer s ¸i pe p˘ amânt. Furia lui cre¸ ste s ¸i noi nu realiz˘ am ce putere are. Dac˘ a ochii no¸ stri ar fi deschi¸ si s˘ a-i vedem pe îngerii c˘ azu¸ ti la lucru, cu cei ce se simt lini¸ sti¸ ti s ¸i se ˘ , n-ar mai trebui s˘ consider˘ a în siguran¸ ta a ne sim¸ tim la fel de siguri. Îngerii întunericului sunt pe urmele noastre în fiecare moment. Noi ne a¸ stept˘ am ca oamenii r˘ ai s˘ a se comporte a¸ sa cum sugereaz˘ a Satana; dar, în timp ce min¸ tile noastre sunt nep˘ azite împotriva agen¸ tilor invizibili ai lui Satana, ei vor c⸠stiga teren s ¸i vor face minuni, în fa¸ ta privirilor noastre. Suntem noi gata s˘ a le rezist˘ am prin Cuvântul lui Dumnezeu, singura arm˘ a pe care o putem folosi cu succes? Unii vor fi tenta¸ ti s˘ a primeasc˘ a aceste minuni ca venind din partea lui Dumnezeu. Bolnavi vor fi vindeca¸ ti înaintea noastr˘ a. Miracole vor fi produse în v˘ azul nostru. Suntem preg˘ ati¸ ti pentru momentul încerc˘ arii, când minunile false ale lui Satana vor fi etalate mult mai amplu. Oare nu vor fi multe suflete în¸ selate, înrobite s ¸i luate? Forme ale erorii s ¸i îndep˘ art˘ arii de la principiile clare s ¸i de la poruncile lui Dumnezeu s ¸i acordarea de aten¸ tie n˘ ascocirilor fac ca mintea s˘ a fie preg˘ atit˘ a pentru minunile false ale lui Satana. To¸ ti trebuie s˘ a ne înarm˘ am acum pentru lupta în care trebuie s˘ a ne angaj˘ am în curând. Credin¸ ta în Cuvântul lui Dumnezeu, studiul combinat cu rug˘ aciunea s ¸i aplicarea în practic˘ a a celor înv˘ a¸ tate vor fi scutul nostru împotriva puterii lui Satana s ¸i ne vor face biruitori prin sângele lui [62] Hristos.—The Review and Herald, 18 februarie 1862.

Capitolul 13 — Ispita nu este o scuz˘ a pentru p˘ acat
Nu exist˘ a nici un impuls al naturii noastre, nici o facultate a min¸ tii noastre s ¸i nici o înclina¸ tie a inimii care s˘ a nu aib˘ a în fiecare moment nevoie s˘ a se afle sub controlul Spiritului lui Dumnezeu. Nu exist˘ a nici o binecuvântare pe care Dumnezeu o revars˘ a asupra omului, nici o încercare prin care trece acesta s ¸i care este permis˘ a de El, pe care Satana s˘ a nu poat˘ as ¸i s˘ a nu vrea s˘ a o valorifice pentru a ispiti, h˘ ar¸ tui s ¸i distruge sufletul, dac˘ a îi d˘ am cel mai mic prilej. De ˘ este lumina spiritual˘ aceea, oricât de m˘ area¸ ta a, oricât se bucur˘ a de ˘ binecuvântare s ¸i favoare divin˘ a, el va trebui s˘ a umble în umilin¸ ta înaintea lui Dumnezeu, men¸ tinându-se în credin¸ ta c˘ a Dumnezeu va coordona fiecare gând s ¸i va controla orice impuls. To¸ ti cei care practic˘ a asem˘ anarea cu Dumnezeu simt c˘ a au sacra obliga¸ tie, de a-¸ si p˘ azi sufletul, de a-¸ si exersa autocontrolul sub cele mai mari provoc˘ ari. Povara plasat˘ a asupra lui Moise a fost foarte mare, pu¸ tini oameni vor fi atât de aspru încerca¸ ti cum a fost el, totu¸ si aceast˘ a justificare nu i-a fost permis˘ a pentru a-¸ si scuza p˘ acatul. Dumnezeu a luat m˘ asuri suficiente pentru copiii S˘ ai, iar dac˘ a se vor bizui pe puterea Lui, ei nu vor r˘ amâne niciodat˘ a la voia întâmpl˘ arii. Nici cea mai puternic˘ a ispit˘ a nu poate scuza p˘ acatul. Oricât de puternic˘ a ar fi presiunea exercitat˘ a asupra unui suflet, trebuie s-o suporte, p˘ acatul este propria noastr˘ a alegere. P˘ amântul sau iadul nu au puterea s˘ a for¸ teze pe cineva s˘ a fac˘ a r˘ aul. Satana ne atac˘ a în punctele noastre slabe, dar nu trebuie s˘ a ne l˘ as˘ am birui¸ ti. Oricât de dur sau nea¸ steptat ar fi asaltul, Dumnezeu ne procur˘ a ajutorul s ¸i prin [63] puterea Lui vom putea birui.—Patriarchs and Prophets, 421.

62

Capitolul 14 — T˘ aria de caracter
Cei care sunt victorio¸ si în final vor avea parte de perioade de confuzie s ¸i prob˘ a în via¸ ta lor religioas˘ a, dar ei nu trebuie s˘ a-¸ si piard˘ a încrederea, pentru c˘ a aceasta este o parte a disciplinei lor în s ¸coala lui Hristos s ¸i este esen¸ tial˘ a în procesul de purificare s ¸i înl˘ aturare a zgurii. Slujitorul lui Dumnezeu trebuie s˘ a suporte cu st˘ apânire de sine atacurile du¸ smanului, repro¸ surile grave s ¸i trebuie s˘ a înving˘ a obstacolele pe care Satana le va plasa în calea lui. Satana va c˘ auta s˘ a-i descurajeze pe urma¸ sii lui Hristos, astfel ca ei s˘ a nu se mai roage s ¸i s˘ a nu mai studieze Scripturile, s ¸i-¸ si va arunca umbra urii de-a lungul c˘ ar˘ arii pe care merg ei, pentru a-L ascunde pe Isus privirilor lor, pentru a da deoparte viziunea dragostei Sale s ¸i glorioasa mo¸ stenire cereasc˘ a. Este pl˘ acerea lui s˘ a-i fac˘ a pe copiii lui Dumnezeu s˘ a dea înapoi, s˘ a tremure s ¸i s˘ a sufere într-o continu˘ a îndoial˘ a. El caut˘ a s˘ a v˘ a fac˘ a drumul cât mai plin de triste¸ te, dar, dac˘ a ve¸ ti continua s˘ a v˘ a uita¸ ti în sus, s ¸i nu în jos, spre dificult˘ a¸ ti, nu v˘ a ve¸ ti abate de pe cale s ¸i Îl ve¸ ti vedea în curând pe Isus, întinzându-Si ¸ mâna s˘ a v˘ a ajute. Va trebui doar s˘ a-I da¸ ti mâna cu deplin˘ a încredere s ¸i s˘ a-L l˘ asa¸ ti s˘ a v˘ a conduc˘ a. Atunci când ve¸ ti avea încredere, ve¸ ti ˘. deveni plini de speran¸ ta Prin puterea lui Dumnezeu Isus este Lumina lumii s ¸i tu ar trebui s˘ a-¸ ti modelezi via¸ ta dup˘ aa Lui. Vei g˘ asi putere în Hristos pentru a-¸ ti forma un caracter puternic, echilibrat s ¸i frumos. Satana nu poate avea nici un efect asupra [64] luminii str˘ alucitoare emanat˘ a de un asemenea caracter. Dumnezeu are o lucrare pentru fiecare dintre noi. El nu prevede c˘ a ar trebui s˘ a fim sus¸ tinu¸ ti de influen¸ ta laudei s ¸i mângâierilor oferite de oameni. El în¸ telege ca fiecare suflet s˘ a reziste prin puterea lui Dumnezeu. Dumnezeu ne-a dat cel mai bun dar, chiar pe singurul Fiu n˘ ascut din El, pentru a ne în˘ al¸ ta, înnobila s ¸i revars˘ a peste noi perfec¸ tiunea propriului S˘ au caracter, f˘ acându-ne potrivi¸ ti pentru un c˘ amin în Îm63

64

Solii c˘ atre tineret

p˘ ar˘ a¸ tia Sa. Isus a venit în lumea noastr˘ as ¸i a tr˘ ait a¸ sa cum a¸ steapt˘ a s˘ a tr˘ aiasc˘ as ¸i urma¸ sii S˘ ai. Dac˘ a suntem indulgen¸ ti cu noi în¸ sine s ¸i prea lene¸ si pentru a depune în continuare eforturi st˘ aruitoare pentru a colabora cu minunata lucrare a lui Dumnezeu, ne vom întâlni cu e¸ secul în via¸ ta aceasta, dar s ¸i în viitor, în via¸ ta ve¸ snic˘ a. Dumnezeu preconizeaz˘ a c˘ a nu ar trebui s˘ a lucr˘ am într-o manier˘ a ˘ puternic˘ ˘ . Dac˘ dezr˘ ad˘ acinat˘ a, ci cu o credin¸ ta as ¸i cu speran¸ ta a vom cerceta Scripturile, vom fi lumina¸ ti s˘ a vedem bun˘ avoin¸ ta Tat˘ alui de a-L d˘ arui lumii pe Isus, pentru ca to¸ ti cei ce cred în El s˘ a nu piar˘ a, ˘ ve¸ ci s˘ a aib˘ a via¸ ta snic˘ a, s ¸i de aceea noi ar trebui s˘ a ne bucur˘ am cu o bucurie de nedescris s ¸i plin˘ a de slav˘ a. Dumnezeu vrea ca tot ce poate fi c⸠stigat prin educa¸ tie s˘ a fie folosit pentru avansarea adev˘ arului. Adev˘ arata, vitala asem˘ anare cu Dumnezeu trebuie reflectat˘ a prin ˘s via¸ ta ¸i caracter, astfel încât crucea lui Hristos s˘ a fie în˘ al¸ tat˘ a înaintea lumii s ¸i valoarea sufletului s˘ a fie descoperit˘ a în lumina crucii. Mintea noastr˘ a trebuie s˘ a fie deschis˘ a pentru a în¸ telege Scripturile, astfel ca noi s˘ a c⸠stig˘ am putere spiritual˘ a hr˘ anindu-ne cu aceast˘ a pâine [65] cereasc˘ a.—The Review and Herald, 8 aprilie, 1890.

Capitolul 15 — Templul sufletului
˘ de cererile lui Dumnezeu va avea o O supunere credincioas˘ a fa¸ ta ˘ surprinz˘ influen¸ ta atoare în rafinarea, dezvoltarea s ¸i înt˘ arirea tuturor facult˘ a¸ tilor omului. Aceia care din tinere¸ te s-au dedicat serviciului lui Dumnezeu s-au dovedit a fi oameni cu o judecat˘ a s˘ an˘ atoas˘ as ¸i cu un discern˘ amânt p˘ atrunz˘ ator. Si ¸ de ce n-ar fi a¸ sa? Comuniunea cu ˘ tor pe care l-a cunoscut lumea vreodat˘ cel mai mare Înv˘ a¸ ta a, înt˘ are¸ ste ˘ , rafineaz˘ în¸ telegerea, lumineaz˘ a mintea s ¸i purific˘ a inima — înal¸ ta a s ¸i înnobileaz˘ a pe om în întregul s˘ au. „Descoperirea cuvintelor Tale d˘ a lumin˘ a, d˘ a pricepere celor f˘ ar˘ a r˘ autate.“ Idealul lui Dumnezeu Printre tinerii care practic˘ a asem˘ anarea cu Dumnezeu, exist˘ a unii a c˘ aror comportare pare s˘ a contrazic˘ a aceast˘ a pozi¸ tie. Ei nu fac nici ˘ sau spiritualitate. Puterile lor mai degrab˘ un progres în cuno¸ stin¸ ta a se mic¸ soreaz˘ a decât progreseaz˘ a. Dar cuvintele psalmistului sunt adev˘ arate despre cre¸ stinul veritabil. Nu litera Cuvântului lui Dumnezeu este cea care d˘ a lumin˘ as ¸i în¸ telegere, ci cuvântul descifrat s ¸i îns˘ amân¸ tat în inim˘ a de Duhul Sfânt. Când este cu adev˘ arat convertit, omul devine un fiu al lui Dumnezeu, p˘ arta¸ s la natura divin˘ a. Nu numai inima îi este reînnoit˘ a, ci s ¸i intelectul este înt˘ arit s ¸i revigorat. Au fost multe exemple de persoane care înainte de convertire erau considerate ca având abilit˘ a¸ ti comune s ¸i chiar inferioare, dar care dup˘ a aceea parc˘ a s-au transformat în întregime. Ei au manifestat o [66] mare putere de în¸ telegere a adev˘ a-rurilor din Cuvântul lui Dumnezeu s ¸i de a prezenta aceste adev˘ aruri s ¸i altor persoane. Oameni de un înalt nivel intelectual au considerat un privilegiu s˘ a între¸ tin˘ a rela¸ tii cu astfel de oameni. Soarele îndrept˘ a¸ tirii, împr˘ as ¸tiind razele Sale str˘ alucitoare în mintea lor, a înviorat fiecare putere a lor aducându-o la o func¸ tionare mai viguroas˘ a. ˘ pentru tineri, dac˘ Dumnezeu va face o lucrare m˘ area¸ ta a ace¸ stia, cu ajutorul Duhului Sfânt, vor primi cuvântul S˘ au în inim˘ as ¸i I se vor 65

66

Solii c˘ atre tineret

˘ . El se str˘ supune în via¸ ta aduie¸ ste constant s˘ a-i atrag˘ a la Sine, sursa în¸ telepciunii, fântâna bun˘ at˘ a¸ tii, a purit˘ a¸ tii s ¸i a adev˘ arului. Mintea ˘ toare devine ea îns˘ care este ocupat˘ a cu teme în˘ al¸ ta as ¸i înnobilat˘ a. Altare profanate Cei care m˘ arturisesc c˘ a-L slujesc pe Dumnezeu s ¸i totu¸ si nu fac nici un progres în cunoa¸ stere s ¸i respect sunt cre¸ stini numai cu numele. Templul sufletului este umplut cu altare profanate. Lecturile frivole, conversa¸ tiile u¸ suratice s ¸i pl˘ acerile lume¸ sti le ocup˘ a mintea atât de mult, încât nu mai este loc pentru Cuvântul lui Dumnezeu. Asem˘ anarea cu lumea, frivolitatea s ¸i mândria iau locul pe care Hristos ar trebui s˘ a-l ocupe în suflet... Degradarea prin îng˘ aduirea senzualit˘ a¸ tii Cei care fac din îng˘ aduirea apetitului s ¸i a pasiunii prioritatea lor, nu sunt niciodat˘ a oameni buni sau cu adev˘ arat de valoare. Oricât de sus i-ar plasa standardele lumii, dup˘ a evaluarea lui Dumnezeu, ei se afl˘ a la un nivel inferior, ni¸ ste oameni josnici s ¸i corup¸ ti. Cerul a [67] ordonat ca semnul deprav˘ arii lor s˘ a fie scris pe chipul lor. Gândurile lor sunt p˘ amânte¸ sti, lume¸ sti. Cuvintele lor arat˘ a nivelul sc˘ azut al min¸ tii lor. Si-au ¸ umplut inima cu josnicie, vocea con¸ stiin¸ tei este înecat˘ a, iar judecata le este pervertit˘ a. O, întreaga natur˘ a a omului ˘ de senzualitate! Când voin¸ este denaturat˘ a de îng˘ aduin¸ ta fa¸ ta ta este predat˘ a lui Satana, pân˘ a la ce adâncime a viciului s ¸i nebuniei va dec˘ adea omul! Degeaba apeleaz˘ a adev˘ arul la intelect, dac˘ a inima se opune principiilor pure, adev˘ arate.—The Signs of the Times, 1 decembrie, 1881. ***** Ajutor în ispit˘ a ˘s Prin credin¸ ta ¸i rug˘ aciune, to¸ ti putem cunoa¸ ste cerin¸ tele Evangheliei. Nimeni nu poate fi obligat s˘ a p˘ ac˘ atuiasc˘ a. Trebuie ob¸ tinut ˘ mântul omului. Sufletul trebuie s˘ mai întâi consim¸ ta a aib˘ a ca scop actul p˘ acatului, înainte ca pasiunea s˘ a preia controlul asupra ra¸ tiunii s ¸i nedreptatea s˘ a triumfe asupra con¸ stiin¸ tei. Ispita, oricât de puternic˘ a

Templul sufletului

67

ar fi, nu este niciodat˘ a o scuz˘ a pentru p˘ acat. „Ochii Domnului sunt peste cei drep¸ ti s ¸i urechile Sale sunt deschise la rug˘ aciunile lor!“ Strig˘ a c˘ atre Domnul, suflet ispitit! Recunoa¸ ste c˘ a e¸ sti neajutorat, c˘ a nu ai merite înaintea lui Isus s ¸i cere împlinirea promisiunii Lui. Dumnezeu va auzi! El s ¸tie cât de puternice sunt înclina¸ tiile fire¸ sti ale inimii umane s ¸i te va ajuta de fiecare dat˘ a când vei fi ispitit. Ai c˘ azut în p˘ acat? Caut˘ a f˘ ar˘ a întârziere iertare s ¸i har la Dumnezeu... Mila este înc˘ a la îndemâna p˘ ac˘ atosului. Dumnezeu ne cheam˘ a cu toat˘ a r˘ at˘ acirea noastr˘ a: „Întoarce¸ ti-v˘ a, copii p˘ ac˘ ato¸ si, s ¸i Eu v˘ a voi cur˘ a¸ ta s ¸i v˘ a voi vindeca de toate p˘ acatele voastre“.—Testimonies [68] for the Church 5:177.

Capitolul 16 — Nu sunte¸ ti ai vo¸ stri
Auzim uneori întreb˘ arile: „Nu voi face niciodat˘ a ceea ce doresc? Nu voi avea niciodat˘ a drumul meu? Va trebui s˘ a m˘ a ab¸ tin întotdea˘ cu înclina¸ una? Nu voi putea ac¸ tiona niciodat˘ a în concordan¸ ta tiile mele?“ Cu cât mai pu¸ tin î¸ ti vei urma înclina¸ tiile naturale, cu atât mai bine va fi pentru tine s ¸i pentru ceilal¸ ti. Înclina¸ tiile naturale au fost pervertite, puterile naturale, folosite gre¸ sit. Satana i-a adus pe oameni în conflict cu Dumnezeu. El lucreaz˘ a continuu pentru a distruge imaginea lui Dumnezeu în om. De aceea, trebuie s˘ a punem restric¸ tie cuvintelor s ¸i ac¸ tiunilor noastre. Rezultatele deplinei consacr˘ ari Când harul lui Dumnezeu ia în st˘ apânire inima, se vede cu claritate c˘ a tendin¸ tele mo¸ stenite s ¸i cultivate în direc¸ tia r˘ aului trebuie ˘ , sub un nou crucificate. În suflet trebuie s˘ a înceap˘ a o nou˘ a via¸ ta control. Tot ceea ce se face trebuie f˘ acut pentru slava lui Dumnezeu. Aceast˘ a lucrare include atât exteriorul, cât s ¸i interiorul omului. În˘ , trupul, sufletul s treaga fiin¸ ta ¸i spiritul, trebuie adus˘ a în subordonare ˘ de Dumnezeu, pentru a fi folosit˘ fa¸ ta a de El ca un instrument al îndrept˘ a¸ tirii. Omul firesc nu este subordonat Legii lui Dumnezeu s ¸i nici nu ˘ , via¸ ar putea s˘ a fie. Dar, prin credin¸ ta ta celui ce a fost reînnoit va fi tr˘ ait˘ a zi de zi în Hristos. Zi de zi, el arat˘ a c˘ a realizeaz˘ a c˘ a Îi apar¸ tine lui Dumnezeu, c˘ a este proprietatea Sa. Trupul s ¸i sufletul Îi apar¸ tin lui Dumnezeu. El L-a dat pe Fiul S˘ au pentru r˘ ascump˘ ararea lumii s ¸i, prin aceasta, avem garantat un nou ˘ , o încercare în care trebuie s˘ [69] contract de via¸ ta a dezvolt˘ am caractere ˘ de El. Dumnezeu ne-a r˘ cu o loialitate oarb˘ a fa¸ ta ascump˘ arat din sclavia p˘ acatului s ¸i a f˘ acut posibil ca noi s˘ a putem tr˘ ai regenera¸ ti, transforma¸ ti, punându-ne la dispozi¸ tia Sa pentru a face lucrarea Sa.

68

Nu sunte¸ ti ai vo¸ stri

69

Toate puterile noastre Îi apar¸ tin Pecetea lui Dumnezeu e pus˘ a deasupra noastr˘ a. El dore¸ ste s˘ a ne amintim c˘ a puterile noastre fizice, mintale s ¸i morale Îi apar¸ tin. Timpul s ¸i influen¸ ta, judecata, afec¸ tiunea s ¸i con¸ stiin¸ ta, toate sunt ale lui Dumnezeu; s ¸i ne sunt date pentru a fi folosite în armonie cu ˘ cu voin¸ ta Sa. Nu ne sunt oferite pentru a fi folosite în concordan¸ ta tendin¸ tele lumii; pentru c˘ a lumea este sub conducerea celui ce îl întruchipeaz˘ a pe du¸ smanul lui Dumnezeu. Corpul în care s˘ al˘ as ¸luie¸ ste sufletul, Îi apar¸ tine lui Dumnezeu. Fiecare putere s ¸i fiecare mu¸ schi sunt ale Lui. În nici un caz nu trebuie s˘ a neglij˘ am sau s˘ a abuz˘ am nici m˘ acar de un singur organ pentru a-l sl˘ abi. Noi trebuie s˘ a colabor˘ am cu Dumnezeu, pentru a ne p˘ astra corpul în cea mai bun˘ a condi¸ tie în ceea ce prive¸ ste s˘ an˘ atatea, pentru a putea fi templul unde Spiritul Sfânt s˘ a locuiasc˘ as ¸i s˘ a modeleze fiecare putere fizic˘ as ¸i spiritual˘ a în acord cu voin¸ ta lui Dumnezeu. Mintea trebuie umplut˘ a cu principii pure. Adev˘ arul trebuie gravat pe tablele sufletului nostru. Memoria trebuie umplut˘ a cu adev˘ arurile pre¸ tioase ale Cuvântului lui Dumnezeu. Apoi, ca ni¸ ste pietre ˘. pre¸ tioase frumoase, aceste adev˘ aruri se vor reflecta în via¸ ta Pre¸ tul unui suflet Valoarea pe care Dumnezeu o pune pe lucrul mâinilor Sale — ˘ de copiii S˘ dragostea fa¸ ta ai — este relevat˘ a în darul pe care L-a f˘ acut pentru r˘ ascump˘ ararea oamenilor. Adam a c˘ azut sub st˘ apânirea lui Satana. El a adus p˘ acatul în lume, iar prin acesta, moartea. Dumnezeu [70] L-a dat pe singurul S˘ au Fiu z˘ amislit pentru a-l salva pe om. El a f˘ acut totul pentru a ar˘ ata c˘ a este drept s ¸i poate îndrept˘ a¸ ti pe to¸ ti cei ce-L accept˘ a pe Hristos. Omul s-a vândut pe sine lui Satana, dar Isus a r˘ ascump˘ arat rasa uman˘ a... Tu nu î¸ ti apar¸ tii. Isus te-a r˘ ascump˘ arat prin sângele S˘ au. Nu î¸ ti îngropa talentele. Folose¸ ste-le pentru El. În orice fel de afacere ai fi angajat, ia-L pe Isus cu tine. Dac˘ a sim¸ ti c˘ a-¸ ti pierzi dragostea pentru ˘ la afacere s Mântuitorul t˘ au, renun¸ ta ¸i spune: „Aici sunt, Mântuitorule, ce trebuie s˘ a fac?“ El te va primi îng˘ aduitor s ¸i te va iubi f˘ ar˘ a margini. El te va ierta, pentru c˘ a este bogat în iertare s ¸i îndelung r˘ abd˘ ator, nedorind ca vreunul s˘ a piar˘ a...

70

Solii c˘ atre tineret

Noi cu tot ceea ce avem Îi apar¸ tinem lui Dumnezeu. N-ar trebui s˘ a privim ca un sacrificiu faptul de a-I d˘ arui dragostea inimilor ˘ sincer˘ noastre. Inima îns˘ as ¸i ar trebui oferit˘ a Lui cu o dorin¸ ta a, ca un dar de bun˘ avoie.—The Youth’s Instructor, November 8, 1900. Decizia la care suntem chema¸ ti ˘ , dac˘ Nu vom fi în siguran¸ ta a vom z˘ abovi s˘ a cânt˘ arim avantajele de a fi cule¸ si de Satana, de a ceda sugestiilor sale. P˘ acatul înseamn˘ a dezonoare s ¸i dezastru pentru fiecare suflet care este îng˘ aduitor cu el; p˘ acatul este orb s ¸i în¸ sel˘ ator prin natura sa s ¸i ne va ispiti prin prezent˘ ari m˘ agulitoare. Dac˘ a ne aventur˘ am pe t˘ arâmul lui Satana, nu avem nici o asigurare de protec¸ tie împotriva puterii sale. Atât ˘ , ar trebui s˘ cât ne st˘ a în putin¸ ta a închidem orice cale prin care ispita ar putea g˘ asi acces la noi.—Thoughts from the Mount of Blessing, [71] 171.

Capitolul 17 — Adev˘ arata convertire
„V˘ a voi stropi cu ap˘ a curat˘ a, s ¸i ve¸ ti fi cur˘ a¸ ti¸ ti; v˘ a voi cur˘ a¸ ti de toate spurc˘ aciunile voastre s ¸i de to¸ ti idolii vo¸ stri. V˘ a voi da o inim˘ a nou˘ a, s ¸i voi pune în voi un duh nou; voi scoate din trupul vostru inima de piatr˘ a, s ¸i v˘ a voi da o inim˘ a de carne.“ Mul¸ ti dintre cei care le vorbesc altora de nevoia de a avea o inim˘ a nou˘ a, nu s ¸tiu ei în¸ si¸ si ce înseamn˘ a aceste cuvinte. În special tinerii se poticnesc de aceast˘ a expresie: „o inim˘ a nou˘ a“, ne¸ stiind ce înseamn˘ a. Ei a¸ steapt˘ a ca o schimbare special˘ a s˘ a aib˘ a loc în sentimentele lor. Aceasta este ceea ce numesc ei convertire. F˘ acând aceast˘ a eroare, mul¸ ti s-au împotmolit s ¸i au ajuns la ruin˘ a, neîn¸ telegând expresia: „Trebuie s˘ a ne na¸ stem din nou.“ ˘ schimbat˘ Nu sentimente, ci o via¸ ta a Satana îi conduce pe oameni s˘ a cread˘ a c˘ a, deoarece ei au sim¸ tit extazul, sunt converti¸ ti. Dar experien¸ ta lor nu se schimb˘ a. Faptele lor sunt acelea¸ si ca s ¸i mai înainte. Via¸ ta lor nu produce roade mai bune. Ei se roag˘ a adesea s ¸i îndelung s ¸i se refer˘ a constant la sentimentele pe care le-au avut la un moment dat sau la altul. Dar ei nu tr˘ aiesc o ˘ nou˘ via¸ ta as ¸i sunt în¸ sela¸ ti. Experien¸ ta lor nu este mai profund˘ a decât sentimentele lor. Ei cl˘ adesc pe nisip s ¸i, când vin vânturi potrivnice, casa lor este d˘ arâmat˘ a. Multe suflete nenorocite bâjbâie în întuneric, c˘ autând sentimen- [72] tele pe care al¸ tii au spus c˘ a le-au experimentat. Ei trec peste faptul c˘ a cel care crede în Hristos trebuie s˘ a lucreze pentru propria-i salvare cu team˘ as ¸i cutremur. P˘ ac˘ atosul condamnat are ceva de f˘ acut. El trebuie s˘ a se c˘ aiasc˘ as ¸i s˘ a înceap˘ a s˘ a arate credin¸ ta adev˘ arat˘ a. Când vorbe¸ ste de o inim˘ a nou˘ a, Isus în¸ telege prin aceasta mintea, via¸ ta, întregul fel de a fi. Pentru a-¸ ti schimba inima, trebuie s˘ a la¸ si deoparte dragostea pentru lume s ¸i s˘ a-L iube¸ sti pe Hristos. A avea o inim˘ a nou˘ a înseamn˘ a a avea o minte nou˘ a, scopuri s ¸i motiva¸ tii noi.

71

72

Solii c˘ atre tineret

˘ transformat˘ Care este semnul unei inimi noi? O via¸ ta a. Este o tr˘ aire neegoist˘ as ¸i f˘ ar˘ a mândrie zi cu zi s ¸i or˘ a de or˘ a. Practicarea religiei adev˘ arate Unii fac o mare gre¸ seal˘ a presupunând c˘ a o profesie înalt˘ a va compensa lipsa slujirii adev˘ arate. Dar o religie nepracticat˘ a nu este o religie veritabil˘ a. Convertirea adev˘ arat˘ a ne face cinsti¸ ti pân˘ a la cel mai mic am˘ anunt în tranzac¸ tiile noastre cu cei din jur. Ne face credincio¸ si în munca noastr˘ a de zi cu zi. Fiecare urma¸ s sincer al lui Hristos va ar˘ ata c˘ a religia Bibliei îl calific˘ a s˘ a-¸ si foloseasc˘ a talentele în slujba St˘ apânului. ˘ , fi¸ „În sârguin¸ ta ti f˘ ar˘ a preget.“ Aceste cuvinte vor fi împlinite în via¸ ta oric˘ arui cre¸ stin adev˘ arat. Chiar dac˘ a munca voastr˘ a pare a fi o corvoad˘ a, o pute¸ ti înnobila prin modul în care o executa¸ ti. Face¸ ti-o ca s ¸i cum Dumnezeu S-ar afla în fa¸ ta voastr˘ a. Face¸ ti-o cu voio¸ sie s ¸i cu demnitatea unor fii ai cerului. Principiile nobile sunt cele care, aduse în lucrare, o fac în întregime acceptabil˘ a în fa¸ ta lui Dumnezeu. [73] Lucrarea adev˘ arat˘ a leag˘ a micimea slujitorilor lui Dumnezeu de pe p˘ amânt cu în˘ al¸ timea slujitorilor din locurile cere¸ sti... Ca fii s ¸i fiice ai lui Dumnezeu, cre¸ stinii ar trebui s˘ a se str˘ aduiasc˘ a s˘ a ating˘ a idealul înalt pus înaintea lor de Evanghelie. Ei nu ar trebui s˘ a fie mul¸ tumi¸ ti pân˘ a nu devin des˘ avâr¸ si¸ ti, pentru c˘ a Hristos spune: „Voi fi¸ ti dar des˘ avâr¸ si¸ ti, dup˘ a cum s ¸i Tat˘ al vostru cel ceresc este des˘ avâr¸ sit.“ Via¸ ta sfin¸ tit˘ a S˘ a facem din Cuvântul sfânt al lui Dumnezeu studiul nostru, aducând principiile sale sfinte în via¸ ta noastr˘ a. S˘ a umbl˘ am înaintea ˘ , corectând zilnic gre¸ lui Dumnezeu cu blânde¸ te s ¸i umilin¸ ta selile pe care le facem. S˘ a nu fim mândri s ¸i egoi¸ sti s ¸i s˘ a nu ne separ˘ am sufletul de Dumnezeu. S˘ a nu cultiva¸ ti un sentiment de suprema¸ tie, crezânduv˘ a mai buni ca al¸ tii. „Astfel dar, cine crede c˘ a st˘ a în picioare, s˘ a ia seama s˘ a nu cad˘ a.“ Pacea s ¸i odihna vor fi cu voi, dac˘ a v˘ a aduce¸ ti ˘ de voin¸ voin¸ ta în subordonare fa¸ ta ta lui Hristos. Atunci dragostea lui ˘ de Mântuitor Hristos va conduce inima, aducând în captivitate fa¸ ta izvoarele secrete al ac¸ tiunii. Temperamentul repezit s ¸i u¸ suratic va

Adev˘ arata convertire

73

fi domolit s ¸i atenuat prin rev˘ arsarea uleiului harului lui Hristos. Sentimentul c˘ a p˘ acatele î¸ ti sunt iertate î¸ ti va aduce pacea ce dep˘ as ¸e¸ ste orice pricepere. Discordia va disp˘ area. Cel ce g˘ asea cusur celor din jurul s˘ au va vedea c˘ a gre¸ seli mult mai mari exist˘ a în propriul s˘ au caracter. Ace¸ stia sunt cei ce ascult˘ a adev˘ arul s ¸i sunt convin¸ si c˘ a au tr˘ ait în opozi¸ tie cu Hristos. Ei sunt condamna¸ ti s ¸i se c˘ aiesc de p˘ acatele lor. [74] ˘ în Bizuindu-se pe meritele lui Hristos, exercitând adev˘ arata credin¸ ta El, ei primesc iertare pentru aceste p˘ acate. Când înceteaz˘ a s˘ a mai ˘ s˘ ˘ . Ei v˘ fac˘ a r˘ au s ¸i înva¸ ta a fac˘ a bine, ei cresc în har s ¸i cuno¸ stin¸ ta ad c˘ a trebuie s˘ a se sacrifice ca s˘ a se îndep˘ arteze de lume s ¸i, cânt˘ arind pre¸ tul, consider˘ a totul ca o pierdere care poate fi recuperat˘ a prin Hristos. Ei s-au înrolat în armata lui Hristos. Câmpul de b˘ at˘ alie este înaintea lor s ¸i ei intr˘ a în el plini de curaj s ¸i cu veselie, luptând contra înclina¸ tiilor lor naturale s ¸i a dorin¸ telor egoiste, aducându-¸ si voin¸ ta ˘ de Hristos. Ei Îl caut˘ în subordonare fa¸ ta a zilnic pe Domnul pentru favoarea de a I se supune fiind astfel înt˘ ari¸ ti s ¸i ajuta¸ ti. Aceasta este ˘s ˘ adev˘ adev˘ arata convertire. În umilin¸ ta ¸i dependen¸ ta arat˘ a, cel ce a primit o inim˘ a nou˘ a se bizuie pe ajutorul lui Hristos. El descoper˘ a în via¸ ta sa roadele îndrept˘ a¸ tirii. Odat˘ a el s-a iubit pe sine. Pl˘ acerile lume¸ sti au fost pl˘ acerea lui! Acum idolul s˘ au a fost detronat s ¸i Dumnezeu a devenit ¸ tinta suprem˘ a. P˘ acatele pe care odat˘ a le-a iubit, acum le ur˘ as ¸te. Cu hot˘ arâre s ¸i fermitate, el î¸ si urmeaz˘ a drumul pe c˘ ararea sfin¸ teniei.—The Youth’s Instructor, September 26, 1901. ***** Lan¸ turile lui Satana Durerile datoriei s ¸i pl˘ acerile p˘ acatului sunt lan¸ turile cu care Satana îi leag˘ a pe oameni în cursele sale. Cei care mai degrab˘ a ar muri decât s˘ a îndeplineasc˘ a vreo fapt˘ a rea sunt singurii care vor fi [75] g˘ asi¸ ti credincio¸ si.—Testimonies for the Church 5:53.

Capitolul 18 — Sfat c˘ atre o fiic˘ a r˘ asf˘ a¸ tat˘ a
˘ tor al anului trecut, care este deschis priAi un raport înfrico¸ sa virii Maiest˘ a¸ tii cerului s ¸i miilor de îngeri puri, nec˘ azu¸ ti în p˘ acat. Gândurile s ¸i faptele tale, sentimentele tale disperate s ¸i nesfinte pot fi ascunse de muritori, dar aminte¸ ste-¸ ti c˘ a cele mai m˘ arunte fapte ale vie¸ tii tale sunt ca o carte deschis˘ a înaintea lui Dumnezeu. Tu ai în cer un raport p˘ atat. Toate p˘ acatele pe care le-ai comis sunt înregistrate acolo. Mustrarea lui Dumnezeu este asupra ta s ¸i tu, cu toate acestea, pari lipsit˘ a de sentimente. Tu nu-¸ ti dai seama de condi¸ tia ta pierdut˘ a s ¸i ruinat˘ a. La un moment dat, ai avut remu¸ sc˘ ari, dar mândria s ¸i spiritul t˘ au independent s-au ridicat asupra acestora s ¸i au strivit vocea con¸ stiin¸ tei. Nu e¸ sti fericit˘ as ¸i totu¸ si crezi c˘ a, dac˘ a ai putea avea propriul t˘ au drum, f˘ ar˘ a restric¸ tii, ai putea fi fericit˘ a. S˘ arman˘ a copil˘ a! Tu te afli pe o pozi¸ tie similar˘ a cu a Evei, în Eden. Ea s ¸i-a imaginat c˘ a vor cre¸ ste posibilit˘ a¸ tile cunoa¸ sterii, dac˘ a ar putea s˘ a m˘ anânce fructul din pomul pe care Dumnezeu le interzisese pân˘ as ¸i s˘ a-l ating˘ a, pentru c˘ a altfel vor muri. Ea a mâncat s ¸i a pierdut întreaga m˘ are¸ tie a Edenului. Controlul imagina¸ tiei Ar trebui s˘ a-¸ ti controlezi gândurile. Aceasta nu va fi o treab˘ a u¸ soar˘ a. Nu vei putea realiza acest lucru f˘ ar˘ a un efort sever s ¸i sus¸ tinut. Totu¸ si Dumnezeu cere aceasta de la tine: este o datorie ce revine [76] fiec˘ arei fiin¸ te umane. E¸ sti responsabil înaintea lui Dumnezeu de gândurile tale. Dac˘ a permi¸ ti ca imagina¸ tia ta s˘ a lucreze inutil, dac˘ a insi¸ sti asupra unor subiecte necurate, încetul cu încetul vei deveni tot atât de vinovat˘ a înaintea lui Dumnezeu ca s ¸i cum le-ai fi comis în realitate. Tot ceea ce împiedic˘ a fapta este lipsa ocaziei. Visurile s ¸i zidirea de castele zi s ¸i noapte sunt obiceiuri rele s ¸i deosebit de periculoase. Odat˘ a împ˘ amântenite, este aproape imposibil s˘ a te debarasezi de asemenea obiceiuri s ¸i s˘ a-¸ ti dirijezi gândurile spre 74

Sfat c˘ atre o fiic˘ a r˘ asf˘ a¸ tat˘ a

75

subiecte curate, sfinte s ¸i elevate. Vei deveni un str˘ ajer credincios peste ochii, urechile s ¸i peste toate sim¸ turile tale, dac˘ a-¸ ti vei controla mintea s ¸i nu vei îng˘ adui gânduri de¸ sarte s ¸i pervertite s˘ a-¸ ti mânjeasc˘ a sufletul. Puterea harului este singura care poate îndeplini aceast˘ a lucrare atât de dorit˘ a. Tu e¸ sti slab˘ a în aceast˘ a direc¸ tie. Supune-¸ ti pasiunile s ¸i sentimentele Ai devenit înc˘ ap˘ a¸ tânat˘ a, capricioas˘ as ¸i obraznic˘ a. Harul lui Dumnezeu nu mai arlinici un loc în inima ta. Numai prin puterea lui Dumnezeu po¸ ti deveni un vas al harului S˘ au, un instrument al îndrept˘ a¸ tirii. Dumnezeu nu cere s˘ a-¸ ti controlezi numai gândurile, ci s ¸i pasiunile s ¸i sentimentele. Salvarea ta depinde de cine se afl˘ a la conducerea acestor lucruri. Pasiunea s ¸i sentimentele sunt agen¸ ti puternici. Dac˘ a sunt gre¸ sit aplicate, dac˘ a sunt angajate în opera¸ tiuni cu motiva¸ tie gre¸ sit˘ a, dac˘ a sunt gre¸ sit plasate, sunt suficient de puternice pentru a-¸ ti ruina inima, l˘ asându-te ca o epav˘ a mizerabil˘ a, f˘ ar˘ a Dumnezeu s ¸i ˘. f˘ ar˘ a speran¸ ta Imagina¸ tia trebuie controlat˘ a în mod pozitiv s ¸i permanent, pentru ca pasiunile s ¸i sentimentele s˘ a fie supuse ra¸ tiunii, con¸ stiin¸ tei s ¸i [77] caracterului. E¸ sti în pericol pentru c˘ a e¸ sti pe punctul de a sacrifica interesele tale ve¸ snice pe altarul pasiunii. Pasiunea ob¸ tine un control deplin asupra întregii tale fiin¸ te. Dar ce calitate are aceast˘ a pasiune josnic˘ a, având o natur˘ a distructiv˘ a? Cedând în fa¸ ta ei, vei umple de am˘ ar˘ aciune via¸ ta p˘ arin¸ tilor t˘ ai, vei aduce triste¸ te s ¸i ru¸ sine asupra surorilor tale, î¸ ti vei sacrifica propriul caracter s ¸i vei pierde dreptul la cer s ¸i la via¸ ta ve¸ snic˘ a. E¸ sti tu gata s˘ a faci acest lucru? De aceea, te rog s˘ a te opre¸ sti acolo unde e¸ sti. Nu mai avansa nici m˘ acar un pas, l˘ asându-te dus˘ a de înc˘ ap˘ a¸ tânare pe aceast˘ a cale lipsit˘ a de sens, pentru c˘ a, dac˘ a vei continua, înaintea ta se afl˘ a suferin¸ te, nenorociri s ¸i moarte. Dac˘ a nu î¸ ti vei exercita autocontrolul cu privire la pasiunile s ¸i sentimen˘ te vei compromite în ochii celor din jur s tele tale, cu siguran¸ ta ¸i vei atrage asupra caracterului t˘ au dezonoare, ce va persista atâta timp cât vei tr˘ ai. E¸ sti neascult˘ atoare de p˘ arin¸ ti, obraznic˘ a, nerecunosc˘ atoare s ¸i nesfânt˘ a. Aceste tr˘ as˘ aturi detestabile sunt roadele unui pom stricat, viciat. E¸ sti necuviincioas˘ a. Iube¸ sti b˘ aie¸ tii s ¸i-¸ ti place s˘ a faci din ei

76

Solii c˘ atre tineret

subiect de conversa¸ tie. „Din prisosul inimii vorbe¸ ste gura.“ Obiceiurile au devenit suficient de puternice spre a te controla s ¸i ai înv˘ a¸ tat s˘ a în¸ seli în scopul de a merge mai departe în îndeplinirea scopurilor [78] s ¸i dorin¸ telor tale.—Testimonies for the Church 2:560-562.

Capitolul 19 — Înt˘ arirea caracterului prin încercare
Hristos Si-a ¸ petrecut primii treizeci de ani din via¸ ta într-un or˘ as ¸el obscur, numit Nazaret. Locuitorii acestui ora¸ s erau proverbiali pentru p˘ ac˘ ato¸ senia lor, de aici întrebarea lui Natanael: „Poate ie¸ si ceva bun din Nazaret?“ Evanghelia spune foarte pu¸ tin despre perioada timpurie a vie¸ tii lui Hristos. Cu excep¸ tia unei scurte relat˘ ari despre momentul în care Hristos îi înso¸ te¸ ste pe p˘ arin¸ tii S˘ ai la Ierusalim, mai avem o singur˘ a afirma¸ tie scurt˘ a cu privire la acea perioad˘ a: „Si ¸ Isus cre¸ stea în în¸ te-lepciune, în statur˘ as ¸i era tot mai pl˘ acut înaintea lui Dumnezeu s ¸i înaintea oamenilor“. Hristos ne este un exemplu în toate lucrurile. În providen¸ ta ˘ în Sa, Dumnezeu a decis ca s˘ a-Si ¸ petreac˘ a primii ani din via¸ ta ˘ expus ispitelor datorit˘ Nazaret, unde era în permanen¸ ta a caracterului oamenilor fiind necesar s˘ a vegheze, pentru a r˘ amâne curat în mijlocul atâtor p˘ acate s ¸i f˘ ar˘ adelegi. Nu Hristos a ales acest loc, ci Tat˘ al S˘ au ceresc a hot˘ arât locul în care caracterul S˘ au putea fi încercat întro mul¸ time de moduri. În primii ani ai vie¸ tii, Hristos a fost supus unor încerc˘ ari severe, unor greut˘ a¸ ti s ¸i conflicte, pentru a putea s˘ a-Si ¸ dezvolte acel caracter des˘ avâr¸ sit, care-L face un exemplu perfect pentru copii, tineri s ¸i adul¸ ti. Copiii s ¸i tinerii care merg pe calea p˘ acatului se afl˘ a adeseori în anturaje care nu sunt favorabile pentru via¸ ta unui cre¸ stin s ¸i ei cedeaz˘ a cu promptitudine ispitelor, invocând ca scuz˘ a faptul c˘ a anturajele [79] sunt neprielnice, defavorabile. Hristos a ales retragerea s ¸i, printr-o ˘ de munc˘ via¸ ta a, p˘ astrându-Si ¸ mâinile ocupate, nu a invitat ispita, ci ˘ era corup˘ s-a ¸ tinut departe de societatea celor a c˘ aror influen¸ ta atoare. Hristos Si-a ¸ plasat pa¸ sii pe c˘ ararea cea mai aspr˘ a, plin˘ a de obstacole, pe care copiii s ¸i tinerii ar putea fi chema¸ ti s˘ a o str˘ abat˘ a la un moment ˘ de bel¸ dat. El nu Si-a ¸ însu¸ sit o via¸ ta sug s ¸i nep˘ asare. P˘ arin¸ tii S˘ ai erau s˘ araci s ¸i depindeau de truda lor zilnic˘ a pentru a se între¸ tine, de aceea via¸ ta lui Hristos a fost plin˘ a de lipsuri, negare de sine s ¸i priva¸ tiuni. El a împ˘ art˘ as ¸it cu p˘ arin¸ tii S˘ ai via¸ ta lor de munc˘ a, plin˘ a de zel, de h˘ arnicie. 77

78

Solii c˘ atre tineret

Puritate indiferent de circumstan¸ te Nimeni nu va fi chemat s˘ a-¸ si perfec¸ tioneze caracterul cre¸ stin în condi¸ tii mai defavorabile ca Mântuitorul nostru. Faptul c˘ a Hristos a tr˘ ait treizeci de ani în Nazaret, locul din care mul¸ ti credeau c˘ a este o minune s˘ a ias˘ a ceva bun, este o mustrare pentru tinerii care consider˘ a c˘ a formarea caracterelor lor religioase trebuie s˘ a depind˘ a de împrejur˘ ari. Dac˘ a anturajele tinerilor sunt nepl˘ acute s ¸i categoric nes˘ an˘ atoase, mul¸ ti fac din acest lucru o scuz˘ a pentru a nu-¸ si perfec¸ tiona un caracter cre¸ stin. Exemplul lui Hristos respinge ideea c˘ a urma¸ sii S˘ ai sunt dependen¸ ti de loc, s ¸ans˘ a sau prosperitate pentru ˘ f˘ ˘ de a tr˘ ai o via¸ ta ar˘ a prihan˘ a. Hristos i-ar putea înv˘ a¸ ta c˘ a o via¸ ta credincio¸ sie onorabil˘ as ¸i totu¸ si umil˘ a poate exista în orice loc, în orice situa¸ tie, acolo unde providen¸ ta divin˘ a i-a chemat. [80] Via¸ ta lui Hristos a fost de natur˘ a s˘ a arate c˘ a siguran¸ ta, cur˘ a¸ tenia ˘ lipsit˘ s ¸i fermitatea principiilor nu depind de o via¸ ta a de greut˘ a¸ ti, s˘ ar˘ acie s ¸i adversitate. Încerc˘ arile s ¸i priva¸ tiunile de care se plâng atât de mul¸ ti tineri au fost îndurate de Hristos f˘ ar˘ a murmur. O astfel de disciplin˘ a reprezint˘ a chiar experien¸ ta de care tinerii au nevoie. Ea va conferi statornicie s ¸i fermitate caracterelor lor s ¸i-i va face asemeni lui Hristos, puternici în spirit pentru a rezista ispitei. Ei nu vor putea fi birui¸ ti de în¸ sel˘ aciunile lui Satana dac˘ a se rup de influen¸ ta acelora care i-ar putea conduce pe c˘ ar˘ ari gre¸ site s ¸i care i-ar putea corupe din punct de vedere moral. Prin rug˘ aciuni zilnice c˘ atre Dumnezeu, ei vor c˘ ap˘ ata de la El har s ¸i în¸ telepciune pentru a suporta conflictele s ¸i realit˘ a¸ tile dure ale vie¸ tii s ¸i pentru a ie¸ si biruitori din acestea. Senin˘ atatea s ¸i loialitatea min¸ tii pot fi men¸ tinute doar prin aten¸ tie s ¸i rug˘ aciune. Via¸ ta lui Hristos a fost un exemplu de energie perseverent˘ a, nepermi¸ tând ca aceasta s˘ a fie sl˘ abit˘ a de repro¸ suri, ridiculiz˘ ari, priva¸ tiuni sau greut˘ a¸ ti. În acest mod ar trebui s˘ a stea lucrurile s ¸i cu tinerii. Dac˘ a încerc˘ arile ce vin asupra lor cresc, ei trebuie s˘ as ¸tie c˘ a Dumnezeu testeaz˘ a, probeaz˘ a loialitatea lor. Si ¸ prin aceast˘ a pozi¸ tie în men¸ tinerea integrit˘ a¸ tii de caracter, chiar atunci când sunt descuraja¸ ti, t˘ aria, fermitatea s ¸i puterea de a suporta vor cre¸ ste s ¸i ei se vor înt˘ ari în duh.—Youth’s Instructor, March 1, 1872. *****

Înt˘ arirea caracterului prin încercare

79

Mai degrab˘ a moarte decât dezonorare Alege¸ ti mai degrab˘ a s˘ ar˘ acia, repro¸ surile, separarea de prieteni ˘ decât s˘ sau oricare alt˘ a suferin¸ ta a v˘ a mânji¸ ti sufletele cu p˘ acat. Mai bine moartea decât dezonorarea sau c˘ alcarea Legii lui Dumnezeu! Acesta ar trebui s˘ a fie motoul fiec˘ arui cre¸ stin.—Testimonies for the [81] Church 5:147.

Capitolul 20 — Rezistând ispitei
Cei care sunt p˘ arta¸ si ai naturii divine nu vor ceda ispitei. Du¸ smanul lucreaz˘ a cu toat˘ a puterea s˘ a-i biruie pe cei care se str˘ aduiesc ˘ de cre¸ s˘ a tr˘ aiasc˘ a o via¸ ta stin. Astfel, el sper˘ a s˘ a-i descurajeze. Dar cei ce au picioarele bine ancorate pe Stânca veacurilor nu vor c˘ adea prad˘ a în¸ sel˘ aciunilor sale. Ei î¸ si vor aminti c˘ a Dumnezeu este Tat˘ al lor s ¸i Hristos este Ajutorul lor. Mântuitorul a venit în lumea noastr˘ a pentru a aduce pentru fiecare suflet încercat s ¸i ispitit puterea de a birui a¸ sa cum a f˘ acut-o El. Cunosc puterea ispitei, s ¸tiu pericolele care sunt pe cale, dar s ¸tiu de asemenea c˘ a aceast˘ a putere este suficient˘ a în orice timp în care este nevoie s ¸i c˘ a este procurat˘ a pentru cei care rezist˘ a ispitei. Inutilitatea de a ocoli ispitele „Si ¸ Dumnezeu, care este credincios, nu va îng˘ adui s˘ a fi¸ ti ispiti¸ ti peste puterile voastre; ci, împreun˘ a cu ispita, a preg˘ atit s ¸i mijlocul s˘ a ie¸ si¸ ti din ea, ca s-o pute¸ ti r˘ abda.“ Avem s ¸i noi partea noastr˘ a de f˘ acut. Nu trebuie s˘ a ne consider˘ am neputincio¸ si în fa¸ ta ispitei. Dumnezeu spune: „Ie¸ si¸ ti din mijlocul lor, s ¸i desp˘ ar¸ ti¸ ti-v˘ a de ei, zice Domnul; nu v˘ a atinge¸ ti de ce este necurat, s ¸i v˘ a voi primi. Eu v˘ a voi fi Tat˘ a, s ¸i voi Îmi ve¸ ti fi fii s ¸i fiice, zice Domnul Cel Atotputernic“. Dac˘ a, prin asociere cu cei iubitori de pl˘ aceri, prin conformare cu practicile [82] lume¸ sti, prin unirea intereselor noastre cu interesele necredincio¸ silor, punem picioarele pe calea ispitei s ¸i p˘ acatului, cum ne putem a¸ stepta ca Dumnezeu s˘ a ne p˘ azeasc˘ a de c˘ adere? R˘ amâne¸ ti departe de influen¸ tele corup˘ atoare ale lumii. Nu merge¸ ti în locurile unde for¸ tele inamicului sunt puternic ancorate. Nu merge¸ ti acolo unde ve¸ ti fi ispiti¸ ti s ¸i condu¸ si pe drumuri gre¸ site. Dar dac˘ a ave¸ ti un mesaj pentru necredincio¸ si s ¸i dac˘ a sta¸ ti atât de aproape de Dumnezeu, încât le pute¸ ti da un sfat la momentul potrivit, atunci pute¸ ti face o lucrare care s˘ a-i ajute s ¸i s˘ a-L onoreze pe

80

Rezistând ispitei

81

Dumnezeu. „Nu te rog s˘ a-i iei din lume, ci s˘ a-i p˘ aze¸ sti de cel r˘ au“, spunea Hristos.—The Review and Herald, 14 aprilie, 1904. ***** Datoria mai presus de înclina¸ tii Când tinerii încearc˘ a s˘ a scape de sub controlul lui Satana, el î¸ si ˘, va dubla ispitele. Profitând de ignoran¸ ta s ¸i lipsa lor de experien¸ ta el face ca distinc¸ tia dintre bine s ¸i r˘ au s˘ a devin˘ a cât mai confuz˘ a. El se transform˘ a într-un înger de lumin˘ as ¸i le promite tot felul de pl˘ aceri, ademenindu-i pe o c˘ arare interzis˘ a. Dac˘ a au fost obi¸ snui¸ ti s˘ a-¸ si urmeze înclina¸ tiile mai degrab˘ a decât datoria, tinerilor li se va p˘ area dificil s˘ a reziste ispitei. Ei nu v˘ ad pericolul de a-¸ si permite chiar s ¸i numai o dat˘ a o pl˘ acere interzis˘ a. Sugestiile lui Satana vor trezi fiecare element al deprav˘ arii adormit în inima lor.—The Signs [83] of the Times, 19 ianuarie, 1882.

Capitolul 21 — Natura în¸ sel˘ atoare a p˘ acatului
˘ rnicia p˘ Nimic nu este mai perfid ca f˘ a¸ ta acatului. Domnul acestui p˘ amânt este cel care în¸ seal˘ a, orbe¸ ste s ¸i conduce la distrugere. Satana nu vine cu mu¸ timea lui de ispite doar o dat˘ a. El deghizeaz˘ a aceste ispite, f˘ acându-le s˘ a semene cu binele. El amestec˘ a cu amuzamentul s ¸i prostia unele mici îmbun˘ at˘ a¸ tiri s ¸i sufletele în¸ selate fac din aceasta o scuz˘ a, considerând c˘ a un mare bine trebuie s˘ a derive din acestea. Aceasta este numai în¸ sel˘ aciune! Este arta diabolic˘ a a lui Satana. Sufletele ademenite fac un pas, iar apoi sunt preg˘ atite pentru urm˘ atorii pa¸ si. Este mult mai pl˘ acut s˘ a urmezi înclina¸ tiile propriei inimi decât s˘ a stai în ap˘ arare s ¸i s˘ a rezi¸ sti de la prima insinuare a du¸ smanului s ¸iret s ¸i astfel s˘ a închizi calea infiltr˘ arii sale în inim˘ a. O, cum se uit˘ a Satana s˘ a-¸ si vad˘ a prada c˘ azând atât de repede s ¸i s˘ a vad˘ a sufletele p˘ as ¸ind pe calea pe care el le-a preg˘ atit-o! El nu vrea ca ei s˘ a se roage s ¸i s˘ a-¸ si îndeplineasc˘ a îndatoririle religioase, ci dore¸ ste ca, uitând de acestea, s˘ a-i poat˘ a face mai utili în slujba sa. El î¸ si adapteaz˘ a cursele sale în¸ sel˘ atoare s ¸i sofisticate la experien¸ tele s ¸i profesiile lor s ¸i în acest fel î¸ si avanseaz˘ a minunat cauza. Cercetarea de sine Se impune necesitatea unei cercet˘ ari de sine s ¸i a unei investiga¸ tii profunde în lumina Cuvântului lui Dumnezeu: sunt nev˘ at˘ amat sau sunt putred în inima mea? Sunt reînnoit prin Hristos sau firesc în [84] inima mea, având schimbat doar exteriorul? Tine-te ¸ în frâu în fa¸ ta tribunalului lui Dumnezeu s ¸i vezi în lumina lui Dumnezeu dac˘ a exist˘ a în tine vreun p˘ acat secret, vreo nedreptate, vreun idol pe care nu l-ai sacrificat. Roag˘ a-te, da, roag˘ a-te a¸ sa cum nu te-ai rugat niciodat˘ a înainte, ca s˘ a nu po¸ ti fi am˘ agit de în¸ sel˘ aciunile lui Satana; ca s˘ a nu po¸ ti fi învins de un spirit nep˘ as˘ ator, încrezut s ¸i neglijent, îndeplinind îndatoririle religioase doar pentru a-¸ ti lini¸ sti con¸ stiin¸ ta... Unul dintre p˘ acatele care constituie unul din semnele ultimelor zile este c˘ a cei care se numesc cre¸ stini sunt iubitori mai mult de 82

Natura în¸ sel˘ atoare a p˘ acatului

83

pl˘ aceri decât de Dumnezeu. Fi¸ ti cinsti¸ ti cu propriul vostru suflet. C˘ auta¸ ti cu aten¸ tie. Cât de pu¸ tini, dup˘ a o examinare con¸ stiincioas˘ a, pot privi spre cer s ¸i spune: „Eu nu sunt unul dintre cei astfel descri¸ si. Eu nu sunt un iubitor de pl˘ aceri mai mult decât de Dumnezeu“. Cât ˘ de lume; via¸ de pu¸ tini pot spune: „Eu sunt mort fa¸ ta ta pe care o tr˘ aiesc acum este prin credin¸ ta în Fiul lui Dumnezeu. Via¸ ta mea este unit˘ a cu Hristos în Dumnezeu, s ¸i atunci când El, care este via¸ ta mea, va ap˘ area, atunci voi putea s ¸i eu s˘ a stau lâng˘ a El în glorie.“ Dragostea s ¸i harul lui Dumnezeu! O, har pre¸ tios, mult mai valoros decât cel mai pur s ¸i fin aur! El ridic˘ as ¸i înnobileaz˘ a sufletul mai mult decât toate celelalte principii. El orienteaz˘ a inima s ¸i sentimentele spre cer. În timp ce oamenii din jurul nostru ar putea fi angaja¸ ti în vanit˘ a¸ ti lume¸ sti, în c˘ autare de pl˘ aceri s ¸i nimicuri, conversa¸ tia este în cer, unde Îl c˘ aut˘ am pe Mântuitorul; sufletul Îl caut˘ a pe Dumnezeu pentru iertare s ¸i pace, pentru îndrept˘ a¸ tire s ¸i adev˘ arata sfin¸ tire. Conversa¸ tia cu Dumnezeu s ¸i contemplarea lucrurilor de dincolo transform˘ a sufletul într-o asem˘ anare cu Hristos. — The Review and [85] Herald, 11 mai, 1886.

Capitolul 22 — Un avertisment împotriva scepticismului
Simt cea mai intens˘ a durere pentru tinerii no¸ stri. V˘ a avertizez ca una care cunoa¸ ste pericolul: nu v˘ a l˘ asa¸ ti prin¸ si în capcan˘ a de Satana ˘ pe care poate le-a¸ prin pu¸ tinele cuno¸ stin¸ te despre s ¸tiin¸ ta ti dobândit. Este mai bine s˘ a ai o inim˘ a curat˘ as ¸i umil˘ a decât toat˘ a cuno¸ stin¸ ta pe care ai putea s˘ a o c⸠stigi f˘ ar˘ a frica de Domnul. Tinerii de ast˘ azi sunt mai degrab˘ a înclina¸ ti s˘ a întâlneasc˘ a sceptici s ¸i necredincio¸ si oriunde merg, s ¸i cât de necesar ar fi s˘ a se preg˘ ateasc˘ a astfel ca s˘ a poat˘ a fi în stare s˘ a dea un sens speran¸ tei lor, cu supunere s ¸i team˘ a. Thomas Paine a murit, dar lucr˘ arile sale tr˘ aiesc, reu¸ sind s˘ a în¸ sele lumea, s˘ a fie un blestem pentru lume, s ¸i aceia care se îndoiesc de adev˘ arul Cuvântului lui Dumnezeu vor pune în mâinile tinerilor aceste produc¸ tii p˘ agâne, pentru a umple inimile lor cu atmosfera otr˘ avit˘ a a îndoielilor. Spiritul lui Satana lucreaz˘ a prin oameni slabi, pentru a duce mai departe planul s˘ au de a ruina suflete. Pericolul asocierii cu sceptici Tr˘ aim într-o epoc˘ a a imoralit˘ a¸ tii s ¸i to¸ ti, inclusiv tinerii sunt îndr˘ azne¸ ti în a p˘ ac˘ atui. Dac˘ a nu sunt strict p˘ azi¸ ti, dac˘ a nu sunt înt˘ ari¸ ti cu principii ferme, dac˘ a nu este manifestat˘ a o mare grij˘ a în alegerea prietenilor s ¸i a literaturii care le hr˘ ane¸ ste mintea, tinerii no¸ stri vor fi expu¸ si unei societ˘ a¸ ti a c˘ arei moral˘ a este la fel de corupt˘ a cum [86] era morala locuitorilor Sodomei. Înf˘ a¸ ti¸ sarea oamenilor acestei lumi poate fi foarte atractiv˘ a, dar, dac˘ a arunc˘ a mereu sugestii împotriva Bibliei, ei sunt asocia¸ ti periculo¸ si, pentru c˘ a vor încerca cu fiecare prilej s˘ a mineze funda¸ tia credin¸ tei voastre, s˘ a corup˘ a acurate¸ tea vechii religii a Evangheliei. Tinerii vin adeseori în contact cu cei care au tendin¸ ta de a fi ˘ cu privire la acest fapt, sceptici s ¸i p˘ arin¸ tii lor sunt în necuno¸ stin¸ ta pân˘ a când teribila lucrare a r˘ aului este înf˘ aptuit˘ a, iar tinerii sunt ˘ , astfel încât s˘ ruina¸ ti. Ei ar trebui s˘ a fie instrui¸ ti cu sârguin¸ ta a nu poat˘ a 84

Un avertisment împotriva scepticismului

85

fi în¸ sela¸ ti cu privire la adev˘ aratul caracter al acestor persoane s ¸i s˘ a nu aib˘ a rela¸ tii de prietenie cu aceast˘ a categorie sau s˘ a asculte cuvintele lor pline de sarcasm sau sofisme. Dac˘ a nu vor avea curajul moral de a se desp˘ ar¸ ti de aceste persoane când le descoper˘ a necredin¸ ta, tinerii no¸ stri vor fi prin¸ si în capcan˘ as ¸i vor gândi s ¸i vorbi la fel ca cei cu ˘ despre religie s care s-au asociat, vorbind cu u¸ surin¸ ta ¸i credin¸ ta în Biblie. Încrederea în sine s ¸i orbirea Dac˘ a ochii tinerilor în¸ sela¸ ti ar putea fi deschi¸ si, ei ar vedea privirea lacom˘ a a lui Satana, care jubileaz˘ a la succesul s˘ au în ruinarea de suflete. În fiecare mod imaginabil, el încearc˘ a s˘ a-¸ si adapteze ispitele la dispozi¸ tiile variabile s ¸i la circumstan¸ tele acelora pe care dore¸ ste s˘ a-i prind˘ a în mreje. El va încerca fiecare în¸ sel˘ aciune s ¸i, dac˘ a cei ispiti¸ ti nu-L vor c˘ auta pe Domnul, ei vor fi orbi¸ ti de în¸ sel˘ aciunile sale ˘s s ¸i vor deveni încrez˘ atori în ei, vor c˘ ap˘ ata un aer de suficien¸ ta ¸i se ˘ cu privire la condi¸ vor afla în deplin˘ a ignoran¸ ta tia lor s ¸i la pericolul care-i pa¸ ste. În curând ei vor ajunge s˘ a dispre¸ tuiasc˘ a credin¸ ta dat˘ a [87] sfin¸ tilor pe vremuri. Vorbesc tinerilor ca una care cunosc, ca una c˘ areia Domnul i-a ar˘ atat pericolele frecvente de pe c˘ ararea lor. Încrederea în sine v˘ a va conduce direct în cursele du¸ smanului. Tinerii nu cer sfatul lui Dumnezeu s ¸i nici nu fac din El refugiul s ¸i puterea lor. Ei intr˘ a în ˘s societate cu întreaga siguran¸ ta ¸i încredere c˘ a sunt pe deplin capabili s˘ a aleag˘ a ce este corect s ¸i s˘ a în¸ teleag˘ a tainele divine, pentru c˘ a de¸ tin puterile ra¸ tiunii s ¸i astfel vor putea descoperi adev˘ arul pentru ei în¸ si¸ si. Ne temem mai mult pentru cei încrez˘ atori în ei în¸ si¸ si decât ˘ ademeni¸ pentru al¸ tii, pentru c˘ a ei vor fi cu siguran¸ ta ti în plasa ce a fost aruncat˘ a de marele du¸ sman al oamenilor s ¸i al lui Dumnezeu. Un asociat care a fost ales ca prieten apropiat, s ¸i care a fost atins de îndoial˘ a, va infiltra în mintea acestei categorii de tineri sâmburele necredin¸ tei lui. Prin flat˘ ari dezgust˘ atoare cu privire la talentele lor, la superioritatea lor intelectual˘ a, incitându-i în ambi¸ tia lor pentru pozi¸ tii înalte, aten¸ tia lor va fi c⸠stigat˘ as ¸i o orbire moral˘ a va c˘ adea peste ei. Cei care sunt entuziasma¸ ti de propriile lor p˘ areri vor dispre¸ tui sângele sacrificiului isp˘ as ¸itor s ¸i vor dispre¸ tui, de asemenea, Spiritul harului.

86

Solii c˘ atre tineret

Copiii p˘ arin¸ tilor p˘ azitori ai Sabatului, care au avut o lumin˘ a ˘ , care au fost obiectele solicitudinii pline de tandre¸ m˘ area¸ ta te, pot fi cei care vor p˘ ar˘ asi o mo¸ stenire a umilin¸ tei, cei care vor sem˘ ana vânt s ¸i vor culege furtun˘ a. La judecat˘ a, numele celor care au p˘ ac˘ atuit împotriva acestei lumini vor fi scrise împreun˘ a cu acelea care sunt condamnate la separarea de prezen¸ ta lui Dumnezeu s ¸i de gloria [88] puterii Sale. Ei vor fi pierdu¸ ti s ¸i vor fi num˘ ara¸ ti cu dispre¸ tuitorii harului lui Hristos. Mai degrab˘ a mi-a¸ s vedea copiii întin¸ si în mormânt decât s˘ a-i v˘ ad luând-o pe c˘ ararea care conduce la moarte. Faptul teribil de a cre¸ ste copii pentru a lupta împotriva Dumnezeului cerului, pentru a ˘ lui sub înghi¸ ti bel¸ sugul apostaziei din ultimele zile, pentru a m˘ ar¸ sa stindardul întunecat al lui Satana ar fi într-adev˘ ar un gând groaznic pentru mine. Nevoia de curaj moral Tinerii no¸ stri vor întâlni ispite la fiecare pas s ¸i trebuie s˘ a fie astfel educa¸ ti, încât s˘ a depind˘ a de puterea lui Dumnezeu s ¸i s˘ a beneficieze de cea mai bun˘ a educa¸ tie moral˘ a care poate fi dat˘ a muritorilor. Dispre¸ tuitori ai Domnului nostru sunt peste tot, care de obicei arunc˘ a dispre¸ t asupra cre¸ stinilor. Ei numesc aceasta joac˘ a de copii, inventat˘ a pentru a se impune credulit˘ a¸ tii ignoran¸ tilor. Aceia care nu au putere moral˘ a nu pot sta în ap˘ ararea adev˘ arului; ei nu au curajul s˘ a spun˘ a: „Dac˘ a aceast˘ a conversa¸ tie nu înceteaz˘ a, eu nu pot r˘ amâne în prezen¸ ta voastr˘ a. Isus, R˘ ascump˘ ar˘ atorul acestei lumi, este Mântuitorul meu, în El este ancorat˘ a speran¸ ta mea pentru ˘ ve¸ via¸ ta snic˘ a.“ Aceasta este calea potrivit˘ a prin care îi po¸ ti reduce la t˘ acere. Dac˘ a intri în discu¸ tii contradictorii cu ei, vor avea argumente cu care s˘ a te combat˘ as ¸i nimic din ceea ce vei spune nu-i va atinge. Dar, dac˘ a tr˘ aie¸ sti pentru Hristos, dac˘ a e¸ sti ferm în credin¸ ta în Dumnezeul cerurilor, vei putea face pentru ei ceea ce n-ar reu¸ si nici un argument s ¸i-i vei convinge de falsitatea doctrinelor lor, prin puterea dumnezeiasc˘ a. Nu exist˘ a spectacol mai trist decât cel oferit de cei ce au fost [89] r˘ ascump˘ ara¸ ti prin sângele lui Hristos, c˘ arora li s-au încredin¸ tat talente prin care s˘ a-L poat˘ a glorifica pe Dumnezeu s ¸i care transform˘ a în glume mesajele trimise lor prin har în Evanghelie, care neag˘ a

Un avertisment împotriva scepticismului

87

divinitatea lui Hristos s ¸i care se încred în judecata lor limitat˘ as ¸i în argumente care n-au nici o baz˘ a real˘ a. Când vor fi confruntate cu ˘ în fa¸ ˘ cu moartea, toate aceste o nenorocire, când vor fi aduse fa¸ ta ta minciuni pe care le-au pre¸ tuit se vor topi asemenea unei buc˘ a¸ ti de ˘ l˘ ghea¸ ta asate la soare. Cât de groaznic este s˘ a stai la c˘ ap˘ atâiul unui sicriu în care se afl˘ a o persoan˘ a care a respins apelurile milei divine! Cât de îngrozitor ˘ pierdut˘ este s˘ a spui: Aici se afl˘ a o via¸ ta a! Aici se afl˘ a o persoan˘ a care ar fi putut s˘ a ating˘ a cele mai înalte standarde s ¸i s˘ a c⸠stige via¸ ta ve¸ snic˘ a, dar s ¸i-a predat via¸ ta lui Satana, s-a l˘ asat prins în capcana filozofiilor de¸ sarte ale oamenilor s ¸i a fost ca o juc˘ arie în mâna celui r˘ au! Speran¸ ta cre¸ stin˘ a este ca o ancor˘ a pentru suflet, sigur˘ as ¸i ferm˘ a, stabil˘ a, iar intrarea în ceea ce pare ascuns de un v˘ al este cea prin care Hristos a intrat primul. Noi avem o munc˘ a individual˘ a de f˘ acut ˘. pentru a ne preg˘ ati pentru evenimentele m˘ are¸ te care ne stau în fa¸ ta Furtuna se apropie Tinerii ar trebui s˘ a-L caute pe Dumnezeu cu mai mult zel. Furtuna se apropie s ¸i noi trebuie s˘ a fim preg˘ ati¸ ti pentru furia ei, manifes˘ fa¸ ˘ de Dumnezeu s ˘ fa¸ ˘ de Domnul nostru Isus tând c˘ ain¸ ta ta ¸i credin¸ ta ta Hristos. Dumnezeu va ap˘ area s ¸i va cl˘ atina cu putere p˘ amântul. Vom vedea necazuri în toate direc¸ tiile. Mii de vase vor fi scufundate în adâncurile m˘ arii. Navele se vor duce la fund, iar vie¸ tile omene¸ sti vor fi sacrificate cu milioanele. Focuri vor izbucni pe nea¸ steptate s ¸i nici o sfor¸ tare omeneasc˘ a nu le va putea domoli. Palatele p˘ amântului vor [90] fi înghi¸ tite de furia fl˘ ac˘ arilor. Dezastrele feroviare vor deveni din ce în ce mai frecvente; confuzie, coliziune s ¸i moarte se vor întâmpla f˘ ar˘ a nici o avertizare pe marile linii de transport. Sfâr¸ situl este aproape, perioada de încercare se încheie. O, haide¸ ti s˘ a-L c˘ aut˘ am pe Domnul cât timp mai poate fi g˘ asit, striga¸ ti-L cât˘ a vreme este aproape! Profetul spune: „C˘ auta¸ ti-L pe Domnul, to¸ ti cei smeri¸ ti din ¸ tar˘ a, cari împlini¸ ti poruncile Lui! C˘ auta¸ ti dreptatea, c˘ auta¸ ti smerenia! Poate c˘ a ve¸ ti fi cru¸ ta¸ ti în ziua mâniei Domnului.“—The Signs of the Times, 21 aprilie, 1890.

88

Solii c˘ atre tineret

Dependen¸ ta zilnic˘ a de Dumnezeu Când te treze¸ sti diminea¸ ta, î¸ ti sim¸ ti neajutorarea s ¸i nevoia ta ˘s de puterea lui Dumnezeu? Faci cunoscute, în umilin¸ ta ¸i supunere dorin¸ tele tale Tat˘ alui t˘ au ceresc? Dac˘ a da, îngerii vor consemna rug˘ aciunile tale, s ¸i dac˘ a aceste rug˘ aciuni nu au plecat de pe buze mincinoase, când vei fi în pericol s ¸i nu vei fi con¸ stient c˘ a faci r˘ aul s ¸i ˘ care i-ar conduce pe al¸ când vei exercita o influen¸ ta tii la r˘ au, îngerul t˘ au p˘ azitor va fi de partea ta, îndrumându-te spre un f˘ aga¸ s mai bun, alegând cuvintele pentru tine s ¸i influen¸ tându-¸ ti ac¸ tiunile. Dac˘ a nu sim¸ ti nici un pericol s ¸i dac˘ a nu înal¸ ti nici o rug˘ aciune pentru ajutor s ¸i puterea de a rezista ispitelor, po¸ ti fi sigur c˘ a vei merge pe al˘ aturi, neglijarea îndatoririlor tale va fi de asemenea consemnat˘ a în c˘ ar¸ tile din ceruri s ¸i vei fi g˘ asit lips˘ a în ziua încerc˘ arii.— [91] Testimonies for the Church 3:363, 364.

Capitolul 23 — Un punct slab
Putem s˘ a ne flat˘ am singuri c˘ a suntem liberi de multe lucruri de care al¸ tii se fac vinova¸ ti; dar, dac˘ a avem unele puncte tari de caracter s ¸i doar unul singur slab, se creeaz˘ a astfel o leg˘ atur˘ a între p˘ acat s ¸i suflet. Inima este împ˘ ar¸ tit˘ a în slujirea sa s ¸i spune: „Ceva pentru mine, ceva pentru Tine“. Copilul lui Dumnezeu trebuie s˘ a caute p˘ acatul pe care l-a ascuns s ¸i pe care l-a îng˘ aduit s ¸i s˘ a permit˘ a lui Dumnezeu s˘ a-l taie s ¸i s˘ a-l arunce din inim˘ a. El trebuie s˘ a biruie acel singur p˘ acat; pentru c˘ a înaintea lui Dumnezeu, acest p˘ acat nu este un lucru neînsemnat. Unul spune: „Nu sunt câtu¸ si de pu¸ tin invidios, dar m˘ a las provocat s ¸i spun lucruri rele, de¸ si întotdeauna îmi pare r˘ au dup˘ a ce dau frâu liber temperamentului“. Altul spune: „Am s ¸i eu cutare sau cutare defect, dar dispre¸ tuiesc tic˘ alo¸ sia manifestat˘ a de o anume persoan˘ a dintre cuno¸ stin¸ tele mele“. Dumnezeu nu ne-a dat o list˘ a de p˘ acate împ˘ ar¸ tite pe grade, astfel încât s˘ a le putem considera pe unele ca având consecin¸ te mai mici s ¸i s˘ a spunem c˘ a ele nu fac decât pu¸ tin r˘ au, în timp ce altele au un impact mai mare s ¸i deci vor produce mai mult r˘ au. Un lan¸ t nu este mai puternic decât cea mai slab˘ a verig˘ a a sa. Putem s˘ a spunem despre lan¸ t c˘ a este bun ca întreg, dar, dac˘ a o ve˘ rig˘ a este slab˘ a, nu mai po¸ ti conta pe acel lan¸ t. Lucrarea de biruin¸ ta trebuie s˘ a constituie studiul fiec˘ arui suflet care va intra în Împ˘ ar˘ a¸ tia lui Dumnezeu. Acele cuvinte ner˘ abd˘ atoare, care î¸ ti tremur˘ a pe buze trebuie s˘ a r˘ amân˘ a nerostite. Gândul c˘ a nu-¸ ti este corect evaluat caracterul trebuie înde-p˘ artat de la tine, pentru c˘ a î¸ ti sl˘ abe¸ ste influ- [92] en¸ ta s ¸i va da rezultate sigure, f˘ acându-te în ochii altora un etalon în privin¸ ta evalu˘ arii. Tu trebuie s˘ a birui ideea c˘ a e¸ sti un martir s ¸i s˘ a te aga¸ ti de promisiunea lui Hristos, care spune: „Harul Meu î¸ ti este de ajuns“.—The Review and Herald, 1 august, 1893. ***** 89

90

Solii c˘ atre tineret

Controlul gândurilor Ar trebui s˘ a v˘ a¸ tine¸ ti departe de t˘ arâmul încânt˘ ator al lui Satana ˘ s ¸i s˘ a nu îng˘ adui¸ ti min¸ tii voastre s˘ a fie distras˘ a de la supunerea fa¸ ta de Dumnezeu. Prin Hristos, pute¸ ti s ¸i trebuie s˘ a fi¸ ti ferici¸ ti s ¸i ar trebui s˘ a dobândi¸ ti obiceiul controlului de sine. Chiar s ¸i gândurile ˘ de voin¸ voastre trebuie aduse în subordonare fa¸ ta ta lui Dumnezeu s ¸i sentimentele voastre sub controlul ra¸ tiunii s ¸i al religiei. Imagina¸ tia nu v-a fost dat˘ a pentru ca s˘ a-i permite¸ ti s˘ a alerge în dezordine s ¸i pentru a avea propriile ei c˘ ai, f˘ ar˘ a s˘ a face¸ ti nici un efort de a o disciplina. Dac˘ a gândurile sunt gre¸ site, sentimentele vor fi gre¸ site, iar gândurile s ¸i sentimentele, împreun˘ a constituie caracterul moral. Când hot˘ ar⸠ti, în calitate de cre¸ stini, c˘ a nu vi se cere s˘ a v˘ a controla¸ ti gândurile s ¸i sentimentele, sunte¸ ti adu¸ si sub influen¸ ta îngerilor r˘ ai s ¸i invita¸ ti atât prezen¸ ta, cât s ¸i controlul lor. Dac˘ a ceda¸ ti în fa¸ ta impresiilor voastre s ¸i permite¸ ti gândurilor voastre s˘ a urmeze cursul suspiciunii, îndoielii s ¸i nemul¸ tumirii, ve¸ ti fi printre cei mai neferici¸ ti dintre muritori s ¸i via¸ ta voastr˘ a se va dovedi un e¸ sec.—Testimonies [93] for the Church 5:310.

Sec¸ tiunea 3 — C⸠stigând victorii

[94] Nu exist˘ a nimic mai neajutorat în aparen¸ ta ˘s ¸i totu¸ si invincibil în realitate decât sufletul care-¸ si simte nimicnicia s ¸i se bizuie în totalitate pe meritele Mântuitorului. Dumnezeu mai degrab˘ a va trimite to¸ ti îngerii din cer în ajutorul unui astfel de suflet decât s˘ a permit˘ a ca acesta s˘ a fie biruit. — Testimonies for the Church 7:17.

[95]

Capitolul 24 — Înainte s ¸i în sus

A¸ s vrea s˘ a pot s˘ a descriu frumuse¸ tile vie¸ tii de cre¸ stin. Începând cu diminea¸ ta vie¸ tii, controlat de legile naturii s ¸i ale lui Dumnezeu, cre¸ stinul merge înainte s ¸i în sus, zilnic fiind atras tot mai aproape de casa lui cereasc˘ a, unde îl a¸ steapt˘ a o coroan˘ a a vie¸ tii s ¸i un nume nou, pe care nici un alt om salvat nu l-a primit. „Cine are urechi, s˘ a asculte ce zice Bisericilor Duhul: «Celui ce va birui, îi voi da s˘ a m˘ anânce din mana ascuns˘ a, s ¸i-i voi da o piatr˘ a alb˘ a; s ¸i pe piatra aceasta este scris un nume nou, pe care nu-l s ¸tie nimeni decât acela care-l prime¸ ste».“ El cre¸ ste constant în fericire, sfin¸ tenie s ¸i utilitate. Progresul fiec˘ arui an îl dep˘ as ¸e¸ ste pe cel al anului anterior. Dumnezeu le-a dat tinerilor o scar˘ a a succesului pe care s˘ a urce, o scar˘ a ce ajunge de la p˘ amânt la cer. Deasupra acestei sc˘ ari este Dumnezeu s ¸i pe fiecare treapt˘ a, razele str˘ alucitoare ale gloriei Sale. El prive¸ ste spre cei care urc˘ a, fiind gata, ca atunci când strânsoarea sl˘ abe¸ ste s ¸i pa¸ sii s ¸ov˘ aie, s˘ a trimit˘ a ajutor. Da, spun acest lucru în cuvinte pline de încurajare, s ¸i anume c˘ a nici unul care persevereaz˘ a în a înainta pe aceast˘ a scar˘ a nu va e¸ sua în cucerirea intr˘ arii în ora¸ sul ceresc. Satana le prezint˘ a tinerilor multe ispite. El se joac˘ a cu via¸ ta s ¸i cu sufletele lor s ¸i nu las˘ a nici un r˘ au neîncercat pentru a reu¸ si s˘ a-i ruineze. Dar Dumnezeu nu-i las˘ a s˘ a lupte f˘ ar˘ a ajutor împotriva ispitei. Ei au un Ajutor atotputernic. Mult mai puternic decât inamicul lor este Isus, care, venind în aceast˘ a lume s ¸i îmbr˘ acând natura uman˘ a, l-a întâlnit s ¸i învins pe Satana, a rezistat oric˘ arei ispite, acelea¸ si pe care le au de înfruntat s ¸i tinerii de azi. El este Fratele lor mai mare. El simte pentru ei un adânc s ¸i blând interes. El p˘ astreaz˘ a constant asupra lor un ochi [96] veghetor s ¸i Se bucur˘ a când ei încearc˘ a s˘ a-L mul¸ tumeasc˘ a. Atunci când ei se roag˘ a, El amestec˘ a rug˘ aciunile lor cu mirosul t˘ amâiei îndrept˘ a¸ tirii Sale s ¸i le ofer˘ a lui Dumnezeu ca pe o jertf˘ a pl˘ acut mirositoare. Prin puterea Lui tinerii pot îndura greut˘ a¸ ti ca ni¸ ste bravi solda¸ ti ai crucii. Înarma¸ ti cu puterea Sa, sunt capabili s˘ a ating˘ a cele 92

Înainte s ¸i în sus

93

mai înalte idealuri puse înaintea lor. Sacrificiul f˘ acut pe calvar este garantul victoriei lor. Dumnezeu nu este ira¸ tional Biserica lui Dumnezeu este format˘ a din vase mai mici s ¸i mai mari. Dumnezeu nu cere nimic nerezonabil. El nu Se a¸ steapt˘ a ca vasele mici s˘ a fie umplute cu aceea¸ si m˘ asur˘ a ca cele mari. El Se uit˘ a la rezultate în func¸ tie de ce are un om, nu de ceea ce nu are. Face¸ ti totul cât mai bine s ¸i Domnul va accepta s ¸i va r˘ aspl˘ ati eforturile voastre. F˘ a-¸ ti datoria începând cu ceea ce este la îndemâna ta s ¸i realizeaz˘ a acest lucru cu fidelitate, astfel întreaga lucrare va fi acceptat˘ a de c˘ atre St˘ apân. În dorin¸ ta ta de a face ceva m˘ are¸ t, nu uita c˘ a lucrurile mici de asemenea te a¸ steapt˘ a. Fere¸ ste-te s˘ a neglijezi rug˘ aciunea s ¸i studiul Cuvântului lui Dumnezeu. Acestea sunt arme împotriva celor ce se str˘ aduiesc s˘ a-¸ ti pun˘ a piedici în avansarea spre cer. Prima neglijare a rug˘ aciunii s ¸i a studi˘ la ului Bibliei face ca a doua s˘ a vin˘ a mai u¸ sor. O prim˘ a rezisten¸ ta insisten¸ ta Spiritului Sfânt atrage o alta. Astfel, inima este împietrit˘ a s ¸i con¸ stiin¸ ta ve¸ stejit˘ a. ˘ la ispit˘ Pe de alt˘ a parte, fiecare rezisten¸ ta a o face pe urm˘ atoarea mai u¸ soar˘ a. Fiecare negare de sine o face mai u¸ soar˘ a pe urm˘ atoarea. Fiecare victorie c⸠stigat˘ a preg˘ ate¸ ste terenul pentru o victorie ˘ la ispit˘ proasp˘ at˘ a. Fiecare rezisten¸ ta a, fiecare negare de sine, fiecare [97] ˘ s˘ triumf asupra p˘ acatului este o s˘ amân¸ ta adit˘ a pentru via¸ ta ve¸ snic˘ a. Fiecare ac¸ tiune neegoist˘ a d˘ a o putere nou˘ a spiritualit˘ a¸ tii noastre. Nimeni nu poate încerca s˘ a fie aidoma lui Hristos f˘ ar˘ a s˘ a creasc˘ as ¸i s˘ a devin˘ a mai nobil s ¸i mai sincer. Dezvolt˘ a încrederea Dumnezeu va recunoa¸ ste fiecare efort pe care îl faci pentru a atinge idealul S˘ au pentru tine. Când ai un e¸ sec s ¸i e¸ sti c˘ azut în p˘ acat, s˘ a nu crezi c˘ a nu te mai po¸ ti ruga, c˘ a nu meri¸ ti s˘ a vii în fa¸ ta lui Dumnezeu. „Copila¸ silor, v˘ a scriu aceste lucruri, ca s˘ a nu p˘ ac˘ atui¸ ti. Dar dac˘ a cineva a p˘ ac˘ atuit, avem la Tat˘ al un Mijlocitor, pe Isus Hristos, Cel neprih˘ anit.“ Cu bra¸ tele întinse s ¸i preg˘ atite, El a¸ steapt˘ a s˘ a-l întâmpine pe cel c˘ azut, pe fiul risipitor. Mergi la El s ¸i spune-I

94

Solii c˘ atre tineret

despre gre¸ selile s ¸i e¸ securile tale. Roag˘ a-L s˘ a te îmb˘ arb˘ ateze pentru o nou˘ a încercare. El nu te va dezam˘ agi niciodat˘ a, niciodat˘ a nu va profita de încrederea ta. Încercarea va veni peste tine. De aceea Dumnezeu cizeleaz˘ a asprimea s ¸i duritatea caracterului t˘ au. Nu murmura. Vei face încercarea s ¸i mai grea prin confuzie. Onoreaz˘ a-L pe Domnul, supunându-te cu voio¸ sie. Îndur˘ a cu r˘ abdare povara. Chiar atunci când î¸ ti este f˘ acut un r˘ au, p˘ astreaz˘ a dragostea de Dumnezeu în inim˘ a. „Fere¸ ste-¸ ti limba de r˘ au, s ¸i buzele de cuvinte în¸ sel˘ atoare! Dep˘ arteaz˘ a-te de r˘ au, s ¸i f˘ a binele; caut˘ a pacea s ¸i alearg˘ a dup˘ a ea! Ochii Domnului sunt peste cei f˘ ar˘ a prihan˘ a, s ¸i urechile Lui iau aminte la strig˘ atele lor.“ „Feri¸ ti-v˘ a de pa¸ si dispera¸ ti; a¸ steapt˘ a, c˘ aci chiar s ¸i cea mai în[98] tunecat˘ a zi va trece. În lini¸ ste s ¸i odihn˘ a va fi mântuirea voastr˘ a, în senin˘ atate s ¸i încredere va fi t˘ aria voastr˘ a.“ Hristos cunoa¸ ste puterea ispitelor s ¸i puterea noastr˘ a de a rezista. Mâna Sa este mereu întins˘ a ˘. cu o mil˘ a plin˘ a de tandre¸ te c˘ atre fiecare copil al S˘ au aflat în suferin¸ ta Unui suflet ispitit s ¸i descurajat El îi spune: Copile, pentru cine am suferit s ¸i am murit eu? Nu po¸ ti avea încredere în Mine? „Ca zilele tale, a¸ sa va fi puterea ta...“ „Alege-¸ ti calea în fa¸ ta Domnului; încrede-te în El s ¸i El te va ajuta s˘ a o treci.“ El va fi cu tine ca umbra unei stânci mari într-un ¸ tinut ˘ ... El spune: „Veni¸ istovit de ar¸ si¸ ta ti la Mine s ¸i v˘ a voi da odihn˘ a...“ — odihn˘ a pe care lumea nu poate nici s˘ a¸ ti-o dea, nici s˘ a¸ ti-o ia... Cuvintele nu pot descrie pacea s ¸i bucuria pe care le are cel care-L urmeaz˘ a pe Dumnezeu s ¸i ascult˘ a Cuvântul S˘ au. Încerc˘ arile nu-l tulbur˘ a, dispre¸ tul nu-l ofenseaz˘ a. Eul este crucificat. Zi de zi, îndatoririle sale pot deveni mai solicitante, ispitele mai puternice, încerc˘ arile mai severe, dar el nu ezit˘ a, pentru c˘ a prime¸ ste o putere egal˘ a cu cea de care are nevoie.—The Youth’s Instructor, June 26, 1902. ***** Pre¸ tul victoriei Hristos a sacrificat totul pentru om, în scopul de a face posibil ca acesta s˘ a c⸠stige cerul. Acum este timpul ca oamenii c˘ azu¸ ti s˘ a arate c˘ a se vor sacrifica în Numele lui Hristos s ¸i astfel vor putea c⸠stiga

Înainte s ¸i în sus

95

gloria ve¸ snic˘ a. Cei care au o idee cât de mic˘ a despre importan¸ ta salv˘ arii s ¸i despre pre¸ tul ei nu vor murmura niciodat˘ a c˘ a sem˘ anatul lor trebuie s˘ a fie în lacrimi s ¸i c˘ a lep˘ adarea de sine s ¸i încercarea fac parte din via¸ ta de cre¸ stin.—The Signs of the Times, 4 martie, 1880. [99]

Capitolul 25 — Perfectarea caracterului
Hristos nu ne-a dat nici o asigurare c˘ a a atinge perfec¸ tiunea caracterului este o treab˘ a u¸ soar˘ a. Un caracter nobil pe de-a-ntregul nu se mo¸ stene¸ ste s ¸i nici nu-l vom ob¸ tine accidental. Un caracter nobil este c⸠stigat prin efort individual, prin meritele s ¸i harul lui Hristos. Dumnezeu ne d˘ a talente, puteri ale min¸ tii; noi form˘ am caracterul. El este format în urma unor încerc˘ ari grele s ¸i a unor b˘ at˘ alii dure cu eul. Conflict dup˘ a conflict trebuie c⸠stigat împotriva tendin¸ telor ereditare. Trebuie s˘ a ne cenzur˘ am îndeaproape s ¸i s˘ a nu permitem ca nici m˘ acar un defect s˘ a r˘ amân˘ a necorectat. Nimeni s˘ a nu spun˘ a: Nu-mi pot remedia defectele de caracter. Dac˘ a ajungi la aceast˘ a concluzie, nu vei reu¸ si s˘ a ob¸ tii via¸ ta ve¸ snic˘ a. ˘ . Dac˘ Imposibilitatea st˘ a în propria ta lips˘ a de voin¸ ta a nu vrei, atunci nu vei birui. Adev˘ arata dificultate izvor˘ as ¸te dintr-o inim˘ a nesfin¸ tit˘ a ˘ care nu se supune controlului lui Dumnezeu. s ¸i dintr-o voin¸ ta Pune¸ ti-v˘ a¸ tinte înalte Mul¸ ti dintre cei pe care Dumnezeu i-a înzestrat cu calit˘ a¸ ti deosebite pentru a face o lucrare extraordinar˘ a realizeaz˘ a foarte pu¸ tin, ˘ f˘ pentru c˘ a încearc˘ a foarte pu¸ tin. Mii de oameni trec prin via¸ ta ar˘ a s˘ a aib˘ a un scop clar pentru care s˘ a tr˘ aiasc˘ a, f˘ ar˘ a nici un standard de atins. Astfel vor ob¸ tine o r˘ asplat˘ a propor¸ tional˘ a cu munca lor. Aminti¸ ti-v˘ a c˘ a niciodat˘ a nu ve¸ ti atinge un standard mai înalt de[100] cât cel pe care vi l-a¸ ti stabilit singuri. A¸ sa c˘ a stabili¸ ti-v˘ a un standard înalt s ¸i, pas cu pas, chiar s ¸i atunci când îl faci printr-un efort dureros, prin sacrificiu s ¸i lep˘ adare de sine, ve¸ ti parcurge întreaga lungime a sc˘ arii progresului. Nu l˘ asa nimic s˘ a te stinghereasc˘ a. Soarta nu-¸ si ¸ tese plasele în jurul nici unui om atât de ferm, încât acesta s˘ a fie nevoit s˘ a r˘ amân˘ a neajutorat s ¸i în incertitudine. Circumstan¸ tele care se opun pot crea o hot˘ arâre de a le birui. Desfiin¸ tarea unei bariere v˘ a va da curajul s ¸i capacitatea de a merge înainte. Insista¸ ti cu hot˘ arâre

96

Perfectarea caracterului

97

în direc¸ tia corect˘ as ¸i circumstan¸ tele vor deveni prietenii vo¸ stri, s ¸i nu piedici pe calea voastr˘ a. Cultiv˘ a fiecare însu¸ sire pl˘ acut˘ a a caracterului Fii ambi¸ tios, pentru gloria St˘ apânului, în a cultiva fiecare tr˘ as˘ atur˘ a bun˘ a a caracterului t˘ au. În fiecare faz˘ a a cl˘ adirii caracterului t˘ au, trebuie s˘ a-I faci pe plac lui Dumnezeu. Iat˘ a ce ai de f˘ acut; c˘ aci s ¸i Enoh I-a fost pe plac, de¸ si a tr˘ ait într-o epoc˘ a degenerat˘ a. Si ¸ sunt mul¸ ti Enohi s ¸i în zilele noastre. Sta¸ ti ca Daniel, acest credincios om de stat, un om pe care nici o ispit˘ a nu l-a putut corupe. Nu-L dezam˘ agi¸ ti pe Hristos care v-a ˘ pentru a s iubit atât, încât Si-a ¸ dat propria via¸ ta ¸terge p˘ acatele voastre. El spune: „Desp˘ ar¸ ti¸ ti de Mine, nu pute¸ ti face nimic“. Aminti¸ ti-v˘ a ˘ ai c⸠acest lucru. Dac˘ a ai f˘ acut gre¸ seli, cu siguran¸ ta stigat o victorie, dac˘ a vezi aceste gre¸ seli s ¸i le prive¸ sti ca pe ni¸ ste lumini de avertizare. Astfel vei transforma înfrângerea în victorie, dezam˘ agind du¸ smanul s ¸i onorându-L pe R˘ ascump˘ ar˘ ator. ˘ cu modelul divin e singura Un caracter format în concordan¸ ta bog˘ a¸ tie pe care o putem lua cu noi din lumea aceasta în cea ve¸ snic˘ a. Cei care se afl˘ a sub îndrumarea lui Hristos în aceast˘ a lume vor lua [101] fiecare realizare divin˘ a cu ei în casele din ceruri. Si ¸ în ceruri vom continua s˘ a ne îmbun˘ at˘ a¸ tim caracterul. Cât de important˘ a este atunci ˘! dezvoltarea caracterului în aceast˘ a via¸ ta Cererile Sale pot fi aduse la îndeplinire Inteligen¸ tele cere¸ sti vor lucra al˘ aturi de factorul uman care caut˘ a, ˘ ferm˘ cu o credin¸ ta a, acea perfec¸ tiune a caracterului care se va vedea în perfec¸ tiunea în ac¸ tiune. Fiec˘ arui om angajat în aceast˘ a lucrare, Hristos îi spune: „Eu sunt mâna ta dreapt˘ a pentru a te ajuta“. Când coopereaz˘ a cu voin¸ ta lui Dumnezeu, voin¸ ta omului devine omnipotent˘ a. Orice lucru ce trebuie f˘ acut la porunca Sa poate fi îndeplinit prin puterea Sa. Toate cererile Sale pot fi îndeplinite.— Christ’s Object Lessons, 331-333. *****

98

Solii c˘ atre tineret

Dependen¸ ta noastr˘ a permanent˘ a ˘ dependen¸ Aceia care nu-¸ si dau seama s˘ a sunt în permanen¸ ta ti de Dumnezeu vor fi birui¸ ti de ispit˘ a. Am putea presupune acum c˘ a picioarele noastre sunt sigure s ¸i c˘ a niciodat˘ a nu vom putea fi clinti¸ ti. Putem spune cu încredere: „Stiu ¸ în cine am crezut, nimic nu-mi poate cl˘ atina credin¸ ta în Dumnezeu s ¸i Cuvântul S˘ au“. Dar Satana pl˘ anuie¸ ste s˘ a profite de tr˘ as˘ aturile noastre de caracter atât ereditar, cât ˘ de propriile noastre necesit˘ s ¸i cultivat s ¸i vrea s˘ a devenim orbi fa¸ ta a¸ ti s ¸i defecte. Numai con¸ stientizând sl˘ abiciunea noastr˘ as ¸i uitându-ne ˘ .—The Desire of Ages, 382. [102] constant la Isus putem p˘ as ¸i în siguran¸ ta

Capitolul 26 — Lupta credin¸ tei
Mul¸ ti tineri nu au un principiu ferm de a-I servi lui Dumnezeu. ˘ . Ei nu cresc Ei se afund˘ a în fiecare nor s ¸i nu au nici o rezisten¸ ta în har. Ei dau impresia c˘ a p˘ azesc poruncile lui Dumnezeu, dar nu sunt subordona¸ ti Legii lui Dumnezeu s ¸i într-adev˘ ar nici n-ar putea fi. Inimile lor fire¸ sti trebuie schimbate. Ei trebuie s˘ a vad˘ a frumuse¸ te în sfin¸ tire; atunci vor tânji dup˘ a ea cum tânje¸ ste o inim˘ a însetat˘ a dup˘ a un izvor de ap˘ a; atunci vor iubi pe Dumnezeu s ¸i Legea Sa. Si ¸ abia atunci jugul lui Hristos va fi bun, iar povara Sa, u¸ soar˘ a. Dragi tineri, dac˘ a pa¸ sii vo¸ stri sunt condu¸ si de Dumnezeu, nu trebuie s˘ a v˘ a a¸ stepta¸ ti s˘ a ave¸ ti parte mereu de pace s ¸i prosperitate. C˘ ararea care conduce la ziua cea mare nu este cea mai u¸ soar˘ a pentru a c˘ al˘ atori s ¸i, din când în când, va p˘ area întunecoas˘ as ¸i spinoas˘ a. Dar ave¸ ti asigurarea c˘ a bra¸ tele neobosite s ¸i puternice ale lui Dumnezeu v˘ a vor înconjura, protejându-v˘ a de r˘ au. El vrea de la voi s˘ a practica¸ ti credin¸ ta în mod serios s ¸i s˘ a înv˘ a¸ ta¸ ti s˘ a v˘ a încrede¸ ti în El atunci când ˘ , la fel ca într-o zi însorit˘ este cea¸ ta a. Credin¸ ta tr˘ ait˘ a ˘ plin˘ Urma¸ sul lui Hristos trebuie s˘ a aib˘ a în inim˘ a o credin¸ ta a de supunere; pentru c˘ a f˘ ar˘ a aceasta este imposibil s˘ a fii pl˘ acut lui Dumnezeu. Credin¸ ta este mâna care te men¸ tine în leg˘ atur˘ a cu ajutorul ve¸ snic; este mijlocul prin care o inim˘ a reînnoit˘ a este f˘ acut˘ a s˘ a bat˘ a la unison cu inima lui Hristos. În str˘ adania de a ajunge în casa lui, vulturul este adesea doborât de furtunile din defileele înguste din mun¸ ti. Norii negri ca ni¸ ste [103] valuri furioase r˘ ascolesc totul între el s ¸i în˘ al¸ timile însorite, unde s ¸i-a cl˘ adit s ¸i s ¸i-a consolidat cuibul. Pentru o vreme, el pare tulburat, aruncat încoace s ¸i încolo, b˘ atând din aripile sale puternice ca s ¸i cum ar vrea s˘ a înl˘ ature norii grei. Treze¸ ste chiar s ¸i porumbeii din mun¸ ti cu strig˘ atul s˘ au s˘ albatic, în sfor¸ tarea zadarnic˘ a de a ie¸ si din aceast˘ a închisoare. În cele din urm˘ a, se n˘ apuste¸ ste cu t˘ arie înainte, 99

100

Solii c˘ atre tineret

în întuneric, s ¸i când, o secund˘ a mai târziu, r˘ azbe¸ ste în str˘ alucirea calm˘ a de deasupra norilor, din pieptul lui izbucne¸ ste un strig˘ at de triumf. Întunericul, vuietul s ¸i furtuna au r˘ amas undeva dedesubt s ¸i lumina cerului se revars˘ a plin˘ a de sclipire deasupra sa. Astfel, vulturul ajunge în cele din urm˘ a la c˘ aminul mult dorit, în vârful piscului seme¸ t, s ¸i este pe deplin mul¸ tumit. A fost nevoie de un efort pentru a realiza acest lucru, dar este r˘ aspl˘ atit prin faptul c˘ a a reu¸ sit s˘ a ob¸ tin˘ a ceea ce dorea. Aceasta este singura cale pe care o putem alege ca urma¸ si ai ˘ , care va lui Hristos. Noi trebuie s˘ a exers˘ am tr˘ airea prin credin¸ ta str˘ apunge norii, ca pe un zid gros care ne separ˘ a de str˘ alucirea cerului. Noi avem de atins în˘ al¸ timi ale credin¸ tei, unde nu este decât pace s ¸i bucurie în Spiritul Sfânt. ˘ Un conflict de o via¸ ta Ai v˘ azut vreodat˘ a vreun s ¸oim care urm˘ area un porumbel? Ins˘ mult mai sus decât tinctul l-a înv˘ a¸ tat pe porumbel c˘ a, dac˘ a se înal¸ ta ˘ sus s urm˘ aritorul s˘ au, acesta nu-l va putea prinde. Astfel, el se înal¸ ta ¸i tot mai sus, în acoperi¸ sul albastru al cerului, urm˘ arit în continuare de s ¸oim, care încearc˘ a s˘ a ob¸ tin˘ a un avantaj. Dar efortul este zadarnic. ˘ atâta vreme cât nu permite ca nimic s˘ Porumbelul este în siguran¸ ta a-l [104] opreasc˘ a din zbor sau s˘ a fie atras spre p˘ amânt; dar o singur˘ a ezitare, o singur˘ a coborâre a s ¸tachetei s ¸i inamicul cel vigilent se n˘ apuste¸ ste asupra victimei. Am urm˘ arit la nesfâr¸ sit aceast˘ a scen˘ a, cu r˘ asuflarea t˘ aiat˘ a, toat˘ a simpatia noastr˘ a înclinând spre micul porumbel. Cât de tri¸ sti ne-am fi sim¸ tit s˘ a-l vedem c˘ azând prad˘ a crudului s ¸oim! ˘ un r˘ ˘ cu Satana s Noi avem în fa¸ ta azboi — un conflict pe via¸ ta ¸i ispitele sale seduc˘ atoare. Du¸ smanul va folosi orice argument, orice decep¸ tie pentru a atrage un suflet; pentru a cuceri coroana vie¸ tii, trebuie s˘ a depunem eforturi st˘ aruitoare, perseverente. Nu trebuie s˘ a l˘ as˘ am armele sau s˘ a p˘ ar˘ asim câmpul de lupt˘ a pân˘ a când nu am c⸠stigat victoria s ¸i putem triumfa în Numele R˘ ascump˘ ar˘ atorului. Atâta vreme cât continu˘ am s˘ a ne p˘ astr˘ am ochii fixa¸ ti pe Cel ce este înce˘ . Sentimentele putul s ¸i sfâr¸ situl credin¸ tei noastre, vom fi în siguran¸ ta noastre ar trebui s˘ a vizeze lucrurile de sus, nu pe cele p˘ amânte¸ sti. ˘ , ne putem ridica sus s Prin credin¸ ta ¸i tot mai sus în c⸠stigarea harului lui Hristos. Prin contemplarea zilnic˘ a a farmecului S˘ au neîntrecut,

Lupta credin¸ tei

101

trebuie s˘ a ne asem˘ an˘ am din ce în ce mai mult cu chipul S˘ au plin de slav˘ a. În timp ce tr˘ aim astfel în comuniune cu cerul, plasele lui Satana vor fi întinse în zadar.—The Youth’s Instructor, May 12, [105] 1898.

Capitolul 27 — Victoria cuvenit˘ a
Noi avem doar o mic˘ a idee despre puterea care ne-ar putea apar¸ tine, dac˘ a am fi conecta¸ ti la sursa ve¸ snic˘ a a puterii depline. Continu˘ am mereu s ¸i mereu s˘ a p˘ ac˘ atuim s ¸i credem c˘ a a¸ sa trebuie ˘ m de infirmit˘ s˘ a fie întotdeauna. Ne ag˘ a¸ ta a¸ tile noastre de parc˘ a ar fi ceva cu care s˘ a ne mândrim. Hristos ne spune c˘ a trebuie s˘ a ne s˘ ap˘ am fa¸ ta în cremene, dac˘ a vrem s˘ a biruim. El a purtat p˘ acatele noastre pe lume s ¸i, prin puterea pe care El ne-a dat-o, putem rezista lumii, c˘ arnii s ¸i r˘ aului. S˘ a nu vorbim de sl˘ abiciunile s ¸i neputin¸ tele noastre, ci despre Hristos s ¸i puterea Sa. Când vorbim despre t˘ aria lui Satana, du¸ smanul î¸ si consolideaz˘ a puterea asupra noastr˘ a. Când vorbim despre puterea celui Atotputernic, du¸ smanul este aruncat în spate. Cu cât ne apropiem de Dumnezeu, cu atât Se apropie s ¸i El de noi... Mul¸ ti dintre noi nu reu¸ sesc s˘ a-¸ si dezvolte talentele. Facem câteva eforturi pl˘ apânde de a sta de partea binelui s ¸i apoi ne întoarcem la ˘ de p˘ vechea noastr˘ a via¸ ta acat. Dac˘ a vom intra vreodat˘ a în Împ˘ ar˘ a¸ tia lui Dumnezeu, va trebui s˘ a intr˘ am cu ni¸ ste caractere perfecte, f˘ ar˘ a pat˘ a, f˘ ar˘ a nici o zbârcitur˘ as ¸i f˘ ar˘ a orice alt˘ a imperfec¸ tiune. Satana lucreaz˘ a cu un elan sporit pe m˘ asur˘ a ce ne apropiem de sfâr¸ situl timpului. El î¸ si întinde cursele, nedepistate de noi, ca s˘ a poat˘ a intra în st˘ apânirea min¸ tii noastre. El încearc˘ a, prin toate mijloacele, s˘ a eclipseze gloria lui Dumnezeu din sufletele noastre. R˘ amâne ca noi s˘ a decidem dac˘ a el va controla inima s ¸i mintea noastr˘ a sau dac˘ a vom [106] avea un loc pe Noul P˘ amânt, împreun˘ a cu Avraam. Prin puterea lui Dumnezeu, combinat˘ a cu efortul uman, putem ob¸ tine o victorie glorioas˘ a. N-ar trebui s˘ a apreciem aceasta? Toate bog˘ a¸ tiile cerului ne-au fost date de Isus. Dumnezeu nu dore¸ ste ca puterile r˘ aului s˘ a spun˘ a c˘ a ar fi putut face pentru noi mai mult decât a f˘ acut. Lumile pe care El le-a creat, îngerii din ceruri vor putea depune m˘ arturie c˘ a n-ar fi putut face nimic mai mult. Dumnezeu are resurse de putere despre care noi înc˘ a nu s ¸tim nimic s ¸i ne va aproviziona cu ele atunci când vom avea nevoie. Dar efortul nostru trebuie s˘ a se 102

Victoria cuvenit˘ a

103

contopeasc˘ a cu cel divin. Intelectul nostru, sim¸ turile noastre, toat˘ a puterea fiin¸ tei noastre trebuie chemate pentru a fi exersate... Dac˘ a ne vom ridica la vremea potrivit˘ as ¸i ne vom închina ca ni¸ ste oameni care-¸ si a¸ steapt˘ a st˘ apânul, dac˘ a ne vom lupta s˘ a biruim fiecare defect din caracterul nostru, Dumnezeu ne va da lumin˘ a, putere s ¸i ajutor ceresc.—The Youth’s Instructor, January 4, 1900. ***** ˘s Credin¸ ta ¸i datorie Credin¸ ta nu este un sentiment. Ea este esen¸ ta lucrurilor pentru care speri, dovada lucrurilor care nu se v˘ ad. Exist˘ a o form˘ a a religiei care nu este nimic mai mult decât egoism. Ea g˘ ase¸ ste pl˘ acere în distrac¸ tiile lumii. Se mul¸ tume¸ ste cu contemplarea religiei lui Hristos, f˘ ar˘ aas ¸ti îns˘ a nimic despre puterea lui salvatoare. Cei ce practic˘ a ˘, acest tip de religie privesc p˘ acatul într-o manier˘ a plin˘ a de bun˘ avoin¸ ta pentru c˘ a ei nu-L cunosc pe Isus. În aceste condi¸ tii, ei trateaz˘ a datoria lor cu u¸ sur˘ atate. Dar o îndeplinire credincioas˘ a a datoriei merge mân˘ a în mân˘ a cu o estimare corect˘ a a caracterului lui Dumnezeu.— [107] The Review and Herald, februarie, 1907.

Capitolul 28 — Cum s˘ a fii puternic
Hristos ne-a asigurat tot ceea ce avem nevoie pentru a fi puternici. Ne-a dat Spiritul Sfânt, a c˘ arui îns˘ arcinare este s˘ a ne aminteasc˘ a toate promisiunile pe care Hristos le-a f˘ acut, c˘ a putem avea pace s ¸i putem avea sentimentul iert˘ arii. Dac˘ a ne vom p˘ astra ochii a¸ tinti¸ ti spre Mântuitorul nostru s ¸i ne vom încrede în puterea Sa, vom fi ˘ , pentru c˘ inunda¸ ti de siguran¸ ta a îndrept˘ a¸ tirea lui Hristos va deveni îndrept˘ a¸ tirea noastr˘ a... Noi Îl dezonor˘ am vorbind despre ineficien¸ ta s ¸i neputin¸ ta noastr˘ a. În loc s˘ a ne uit˘ am la noi în¸ sine, s˘ a privim mai bine s ¸i constant spre Isus, s˘ a devenim zi de zi din ce în ce mai asem˘ an˘ atori Lui, din ce în ce mai disponibili s˘ a vorbim despre El, mai bine preg˘ ati¸ ti s˘ a-I slujim, s˘ a-I primim bun˘ avoin¸ ta, ajutorul s ¸i binecuvânt˘ arile pe care ni le ofer˘ a. Dac˘ a vom tr˘ ai astfel în comuniune cu El, ne vom înt˘ ari prin puterea Lui s ¸i vom deveni un ajutor s ¸i o binecuvântare pentru cei din jurul nostru. Numai dac˘ a vom putea face ceea ce ne cere Domnul, inimile noastre vor deveni ca ni¸ ste harpe sacre, fiecare coard˘ a vibrând de rug˘ aciunile noastre puternice s ¸i de recuno¸ stin¸ ta c˘ atre Mântuitorul trimis de Dumnezeu pentru a birui p˘ acatul din lume... Contempla¸ ti-I slava ˘ o fac, Când ispitele v˘ a asalteaz˘ a, a¸ sa dup˘ a cum cu siguran¸ ta când sunte¸ ti înconjura¸ ti de confuzie, când, distra¸ si s ¸i descuraja¸ ti, sunte¸ ti aproape gata s˘ a ceda¸ ti disper˘ arii, uita¸ ti-v˘ a spre locul unde [108] cu ochii credin¸ tei a¸ ti v˘ azut ultima dat˘ a lumina, s ¸i întunericul care s-a adunat tot mai compact va fi împr˘ as ¸tiat de lumina str˘ alucitoare a gloriei Sale. Când p˘ acatul se lupt˘ a s˘ a ob¸ tin˘ a suprema¸ tia în sufletul vostru s ¸i împov˘ areaz˘ a con¸ stiin¸ ta, când norii necredin¸ tei apar în minte, îndrepta-¸ ti-v˘ a c˘ atre Salvator. Harul S˘ au este suficient pentru a supune p˘ acatul. El ne va ierta, umplându-ne de bucurie în Dumnezeu...

104

Cum s˘ a fii puternic

105

Haide¸ ti s˘ a nu mai discut˘ am de ineficien¸ ta s ¸i de neputin¸ ta noastr˘ a. S˘ a uit˘ am lucrurile care sunt în spate, haide¸ ti s˘ a înaint˘ am pe calea spre cer. S˘ a nu neglij˘ am nici o ocazie care, valorificat˘ a, ne va face mai utili în serviciul lui Dumnezeu. Apoi, ca ni¸ ste filoane de aur, sfin¸ tenia va inunda via¸ ta noastr˘ as ¸i îngerii, v˘ azând consacrarea noastr˘ a, vor repeta promisiunea: „Voi face pe oameni mai rari decât aurul curat s ¸i mai scumpi decât aurul din Ofir“. Tot cerul se bucur˘ a când fiin¸ te omene¸ sti slabe s ¸i vinovate î¸ si predau via¸ ta lui Isus, pentru a tr˘ ai via¸ ta Lui.—The Review and Herald, 1 octombrie, 1908. ***** ˘ Bucurie prin c˘ ain¸ ta Condi¸ tiile salv˘ arii omului sunt dispuse de Dumnezeu. Umilirea de sine s ¸i purtarea crucii sunt mijloacele prin care p˘ ac˘ atosul poc˘ ait poate s˘ a g˘ aseasc˘ a pace s ¸i mângâiere. Gândul c˘ a Isus a fost supus umilin¸ tei s ¸i sacrificiului pe care omul nu va fi niciodat˘ a chemat s˘ a le îndure ar trebui s˘ a în˘ abu¸ se orice murmurare sau voce potrivnic˘ a. Cea mai dulce bucurie a unui om vine din c˘ ain¸ ta sa sincer˘ a înaintea lui Dumnezeu, dup˘ a înc˘ alcarea Legii Sale, s ¸i din credin¸ ta în Isus Hristos ca R˘ ascump˘ ar˘ ator s ¸i Mijlocitor al p˘ ac˘ atosului.—The Signs [109] of the Times, 4 martie, 1880.

Capitolul 29 — Via¸ ta victorioas˘ a
Pacea merge mân˘ a în mân˘ a cu dependen¸ ta de puterea divin˘ a. De ˘ cu lumina îndat˘ a ce sufletul hot˘ ar˘ as ¸te s˘ a se comporte în concordan¸ ta dat˘ a, Spiritul Sfânt îi d˘ a mai mult˘ a lumin˘ as ¸i putere. Harul Spiritului Sfânt este ad˘ augat s˘ a coopereze cu hot˘ arârea sufletului, dar nu este ˘ . Succesul în un substitut pentru exerci¸ tiile individuale de credin¸ ta via¸ ta de cre¸ stin depinde de apropierea de lumina pe care Dumnezeu ne-a dat-o. Nu abunden¸ ta de lumin˘ as ¸i putere face ca sufletul s˘ a fie liber în Hristos, ci izbucnirea puterilor s ¸i voin¸ tei, energiilor sufletului care strig˘ a sincer: „Cre, Doamne! Ajut˘ a necredin¸ tei mele!“ M˘ a bucur de perspectivele luminoase ale viitorului s ¸i la fel o pute¸ ti face s ¸i voi. Fi¸ ti veseli s ¸i l˘ auda¸ ti-L pe Domnul pentru dragostea Lui plin˘ a de bun˘ atate. Pune¸ ti în mâinile Lui ceea ce nu în¸ telege¸ ti. El v˘ a iube¸ ste s ¸i-I pare r˘ au pentru fiecare sl˘ abiciune a voastr˘ a. El „ne-a binecuvântat cu toate binecuvânt˘ arile spirituale din locurile cere¸ sti, în Hristos“. Inima Celui ve¸ snic nu ar fi împlinit˘ as ¸i mul¸ tumit˘ a dac˘ a le-ar da celor ce-L iubesc pe Fiul S˘ au mai pu¸ tine binecuvânt˘ ari decât chiar Fiului S˘ au. Satana încearc˘ a s˘ a ne îndep˘ arteze mintea de ajutorul celui Atotputernic, conducându-ne s˘ a medit˘ am la degradarea sufletului nostru. Dar, de¸ si Isus vede vina din trecut, El aduce iertare s ¸i noi n-ar trebui s˘ a-L dezonor˘ am, îndoindu-ne de dragostea Lui. Sentimentul de vinov˘ a¸ tie trebuie întins la picioarele crucii sau va otr˘ avi izvoarele ˘ rile sale asupra ta, întoarce-te vie¸ tii. Când Satana arunc˘ a amenin¸ ta [110] de la ele s ¸i îmb˘ arb˘ ateaz˘ a-¸ ti sufletul cu f˘ ag˘ aduin¸ tele s ¸i promisiunile lui Dumnezeu. Norul poate fi întunecos, dar, când se umple cu lumina cerului, se transform˘ a în str˘ alucirea aurului, pentru c˘ a gloria lui Dumnezeu st˘ a deasupra lui. Copiii lui Dumnezeu nu trebuie s˘ a fie sclavii sentimentelor s ¸i ˘ , inima lui Hristos emo¸ tiilor. Când ei oscileaz˘ a între fric˘ as ¸i speran¸ ta este r˘ anit˘ a, pentru c˘ a El le-a dat cea mai clar˘ a dovad˘ a a iubirii Sale... El vrea ca ei s˘ a îndeplineasc˘ a lucrarea la care i-a chemat; atunci inimile lor vor deveni harpe sfin¸ tite în mâinile Sale, fiecare coard˘ a 106

Via¸ ta victorioas˘ a

107

va transmite mai departe lauda s ¸i recuno¸ stin¸ ta Celui trimis de Tat˘ al s˘ a ia p˘ acatele lumii asupra Sa. Dragostea lui Hristos pentru copiii S˘ ai este pe cât de puternic˘ a, pe atât de cald˘ a. Si ¸ este mai tare ca moartea, pentru c˘ a El a murit pl˘ atind pre¸ tul salv˘ arii noastre s ¸i pentru a ne face asemenea Lui, credincio¸ si s ¸i ve¸ snici. Dragostea Lui este atât de puternic˘ a, încât controleaz˘ a toate puterile s ¸i mobilizeaz˘ a amplele resurse cere¸ sti, ca s˘ a fac˘ a ce este bine pentru copiii S˘ ai. El este mai presus de orice umbr˘ a de îndoial˘ a sau schimbare — acela¸ si ieri, azi s ¸i pentru ve¸ snicie. De¸ si p˘ acatul a existat de secole, încercând s˘ a contracareze dragostea Lui s ¸i s˘ a împiedice cursul ei lin pe p˘ amânt, iubirea Sa curge înc˘ a în s ¸uvoaie bogate c˘ atre aceia pentru care a murit Hristos.—Testimonies to Ministers and Gospel Workers, 518, 519. ***** Influen¸ ta dominatoare ˘ Aminti¸ ti-v˘ a c˘ a în via¸ ta voastr˘ a religia nu este înc˘ a o influen¸ ta ˘ care s˘ printre atâtea altele; ar trebui s˘ a fie o influen¸ ta a le domine pe toate celelalte.—Counsels to Parents, Teachers and Students, 489. [111]

Capitolul 30 — Credin¸ ta vie
Mul¸ ti dintre cei care caut˘ a cu sinceritate sfin¸ tirea inimii s ¸i pu˘ la ei ritatea vie¸ tii par confuzi s ¸i descuraja¸ ti. Se uit˘ a în permanen¸ ta ˘s în¸ si¸ si, se lamenteaz˘ a c˘ a nu au credin¸ ta ¸i astfel simt c˘ a nu pot cere binecuvânt˘ arile lui Dumnezeu. Aceste persoane gre¸ sesc f˘ acând din ˘ un simplu sentiment. Ei se uit˘ credin¸ ta a deasupra simplit˘ a¸ tii credin¸ tei adev˘ arate s ¸i astfel aduc întuneric în sufletele lor. Ar trebui s˘ a-¸ si întoarc˘ a inima de la ei în¸ si¸ si, s˘ a o îndrepte spre mila s ¸i bun˘ atatea lui Dumnezeu, s˘ a-¸ si reaminteasc˘ a promisiunile Lui s ¸i apoi pur s ¸i simplu s˘ a cread˘ a c˘ a El le va îndeplini. Nu trebuie s˘ a ne încredem în credin¸ ta noastr˘ a, ci în f˘ ag˘ aduin¸ tele lui Dumnezeu. Când ne poc˘ aim, pentru c˘ a în trecut am înc˘ alcat Lega Sa, s ¸i hot˘ arâm s˘ a manifest˘ am supunere în viitor, trebuie s˘ a credem c˘ a Dumnezeu, de dragul Fiului S˘ au, ne accept˘ as ¸i ne iart˘ a p˘ acatele. Întunericul s ¸i descurajarea vor veni uneori peste sufletul nostru s ¸i vor amenin¸ ta s˘ a ne cople¸ seasc˘ a, dar noi nu trebuie s˘ a ne pierdem încrederea. Trebuie s˘ a ne fix˘ am privirea pe Isus, cu sau f˘ ar˘ a emo¸ tie. Ar trebui s˘ a c˘ aut˘ am s˘ a ne îndeplinim cu credincio¸ sie orice datorie ˘, pe care o avem, iar în rest s˘ a ne încredem, plini de calm s ¸i speran¸ ta în promisiunile lui Dumnezeu. Nu depinde¸ ti de sentimente Uneori, un sentiment profund al lipsei noastre de valoare va transmite un val de teroare peste suflet, dar aceasta nu este o dovad˘ a ˘ de noi sau noi fa¸ ˘ de El. N-ar c˘ a Dumnezeu S-ar fi schimbat fa¸ ta ta [112] trebui f˘ acut nici un efort pentru a aduce mintea la o anumit˘ a intensitate emo¸ tional˘ a. S-ar putea s˘ a nu sim¸ tim ast˘ azi pacea s ¸i bucuria pe ˘ s˘ care le-am sim¸ tit ieri, dar ar trebui prin credin¸ ta a ne prindem de bra¸ tul lui Hristos s ¸i s˘ a ne încredem deplin în El, fie c˘ a e întuneric sau lumin˘ a. Satana ar putea s˘ a-¸ ti s ¸opteasc˘ a: „E¸ sti un p˘ ac˘ atos prea mare pentru ca Hristos s˘ a te salveze“. De¸ si con¸ stientizezi c˘ a e¸ sti într-adev˘ ar 108

Credin¸ ta vie

109

p˘ ac˘ atos s ¸i f˘ ar˘ a valoare, vei putea r˘ aspunde ispitei cu strig˘ atul: „În virtutea isp˘ as ¸irii, Îl chem pe Hristos ca Mântuitor al meu. Nu m˘ a încred în propriile merite, ci în sângele pre¸ tios al lui Isus, care m-a cur˘ a¸ tat. În acest moment, îmi ag˘ a¸ t sufletul neajutorat de Hristos.“ ˘ . O încreVia¸ ta de cre¸ stin trebuie s˘ a fie statornic˘ a, tr˘ ait˘ a prin credin¸ ta ˘ dere ferm˘ as ¸i sprijinul ferm al lui Hristos vor aduce pace s ¸i siguran¸ ta sufletului. Contemplarea lui Hristos Nu v˘ a descuraja¸ ti pentru c˘ a v˘ a sim¸ ti¸ ti inima grea. Fiecare obstacol s ¸i fiecare du¸ sman interior nu fac decât s˘ a creasc˘ a nevoia ta de Hristos. El a venit s˘ a-¸ ti ia inima de piatr˘ as ¸i s˘ a-¸ ti dea una de carne. Prive¸ ste la El pentru puterea special˘ a de a-¸ ti birui gre¸ selile caracteristice. Când e¸ sti asaltat de ispite, rezist˘ a cu fermitate ispitelor r˘ aului, spunând sufletului t˘ au: „Cum a¸ s putea s˘ a-L dezonorez pe Salvatorul meu? M-am predat lui Hristos, nu pot s˘ a fac lucrurile lui Satana“. Plângi în fa¸ ta scumpului Mântuitor, pentru ca El s˘ a te ajute s˘ a sacrifici fiecare idol s ¸i s˘ a îndep˘ artezi de la tine orice p˘ acat cultivat. Las˘ a ochii credin¸ tei s˘ a-L vad˘ a pe Isus stând înaintea tronului Tat˘ alui, ar˘ atând palmele Sale r˘ anite s ¸i pledând pentru tine. Crede c˘ a puterea [113] vine la tine prin pre¸ tiosul t˘ au Mântuitor. Contemplarea lui Hristos ˘ coroanele a¸ Privi¸ ti prin credin¸ ta sezate pe capul celor ce vor birui; asculta¸ ti cântecele pline de entuziasm ale celor r˘ ascump˘ ara¸ ti: Vrednic, vrednic este Mielul care a fost junghiat s ¸i care ne-a salvat în fa¸ ta lui Dumnezeu. Str˘ adui¸ ti-v˘ a s˘ a privi¸ ti aceste scene ca s ¸i cum ar fi reale. Stefan, ¸ primul martir cre¸ stin, în conflictul s˘ au teribil cu puterile, c˘ apeteniile s ¸i cu duhurile r˘ aut˘ a¸ tii care sunt în locurile cere¸ sti, exclama: „Iat˘ a, v˘ ad cerurile deschise s ¸i pe Fiul omului stând în picioare la dreapta lui Dumnezeu“. Mântuitorul lumii i-a fost desco˘ rii perit privind din cer cu adânc interes; lumina glorioas˘ a a înf˘ a¸ ti¸ sa lui Hristos a str˘ alucit asupra lui Stefan ¸ cu atâta putere, încât chiar s ¸i du¸ smanii s˘ ai au observat c˘ a fa¸ ta lui Stefan ¸ str˘ alucea ca fa¸ ta unui înger.

110

Solii c˘ atre tineret

Dac˘ a vom permite min¸ tii noastre s˘ a z˘ aboveasc˘ a mai mult asupra lui Hristos s ¸i a lumii cere¸ sti, vom g˘ asi stimuli puternici, precum s ¸i suport pentru b˘ at˘ aliile pe care le purt˘ am în Numele Domnului. Mândria s ¸i iubirea pentru aceast˘ a lume î¸ si vor pierde puterea, dac˘ a ˘ ri mai bune, care în curând va fi casa noi contempl˘ am gloria acelei ¸ ta noastr˘ a. Pe lâng˘ a dragostea lui Hristos, toate atrac¸ tiile lume¸ sti vor p˘ area neînsemnate. Schimbarea modului de a gândi Nu permite¸ ti nim˘ anui s˘ a-¸ si imagineze c˘ a poate primi asigurarea dragostei lui Dumnezeu f˘ ar˘ a un efort st˘ aruitor. Când min¸ tii i-a fost permis timp îndelungat s˘ a se ocupe de lucruri lume¸ sti, este un proces anevoios s˘ a schimbi modul de a gândi. Ceea ce ochiul vede s ¸i [114] urechea aude atrage de asemenea aten¸ tia s ¸i interesul. Dar, dac˘ a vom intra în cetatea lui Dumnezeu s ¸i-L vom privi petisus în gloria Sa, trebuie s˘ a fim obi¸ snui¸ ti s˘ a-L privim cu ochii credin¸ tei de aici. Cuvintele s ¸i caracterul lui Hristos ar trebui s˘ a fie subiectul gândurilor s ¸i al conversa¸ tiilor noastre; s ¸i în fiecare zi ar trebui în mod special s˘ a punem deoparte un anumit timp pentru medita¸ tie s ¸i rug˘ aciune cu privire la aceste teme sfinte. Sfin¸ tirea — o lucrare zilnic˘ a Sfin¸ tirea este o lucrare zilnic˘ a. S˘ a nu v˘ a l˘ asa¸ ti în¸ sela¸ ti, crezând c˘ a Dumnezeu v˘ a va ierta s ¸i binecuvânta în timp ce voi c˘ alca¸ ti vreuna din poruncile Sale. Înc˘ ap˘ a¸ tânarea s ¸i persistarea într-un p˘ acat cunoscut reduce vocea mustr˘ atoare a Spiritului Sfânt, separând sufletul de Dumnezeu. Chiar dac˘ a ave¸ ti un intens sentiment religios, Isus nu poate r˘ amâne într-o inim˘ a care discrediteaz˘ a Legea divin˘ a. Dumnezeu îi va onora doar pe cei care-L onoreaz˘ a. „Cel în fa¸ ta c˘ aruia alegem s˘ a ne supunem va deveni st˘ apânul nostru, iar noi, robii s˘ ai.“ Dac˘ a îng˘ aduim în via¸ ta noastr˘ a mânia, pofta, l˘ acomia, ura, egoismul sau oricare alt p˘ acat, vom deveni sclavii acestuia. „Nici un om nu poate servi la doi st˘ apâni.“ Dac˘ a sluje¸ sti p˘ acatului, nu-I po¸ ti sluji lui Hristos. Cre¸ stinii vor sim¸ ti imboldul p˘ acatului, deoarece carnea lupt˘ a împotriva Spiritului; dar Spiritul Se lupt˘ a din r˘ asputeri împotriva c˘ arnii, men¸ tinând o permanent˘ a stare

Credin¸ ta vie

111

conflictual˘ a. Atunci este necesar ajutorul lui Hristos. Sl˘ abiciunea uman˘ a se une¸ ste cu puterea divin˘ as ¸i credin¸ ta exclam˘ a: „Mul¸ tumiri fie aduse lui Dumnezeu, care ne-a dat biruin¸ ta prin Domnul nostru Isus Hristos“. Pentru a ne forma s ¸i dezvolta un caracter pe care Dumnezeu s˘ a-l accepte, trebuie s˘ a ne form˘ am obiceiuri bune în via¸ ta noastr˘ a [115] religioas˘ a. Rug˘ aciunea zilnic˘ a este la fel de necesar˘ a pentru a cre¸ ste în har s ¸i în via¸ ta spiritual˘ a cum este hrana obi¸ snuit˘ a pentru constitu¸ tia ˘ m adesea gândurile noastr˘ a fizic˘ a. Ar trebui s˘ a ne obi¸ snuim s˘ a în˘ al¸ ta noastre c˘ atre Dumnezeu în rug˘ aciune. Dac˘ a mintea r˘ at˘ ace¸ ste, trebuie s˘ a o strunim. Prin efort perseverent, o dat˘ a format obiceiul, va fi u¸ sor. Nu putem s˘ a ne separ˘ am nici m˘ acar o clip˘ a de Hristos s ¸i s˘ a ˘ . Avem nevoie de prezen¸ continu˘ am s˘ a fim în siguran¸ ta ta Lui, avem nevoie ca El s˘ a ne urm˘ areasc˘ a la fiecare pas, dar aceasta numai dac˘ a vom respecta condi¸ tiile pe care El Însu¸ si le-a stabilit. S˘ a facem din religie o preocupare major˘ a Religia trebuie considerat˘ a marea afacere a vie¸ tii. Orice altceva ar trebui subordonat ei. Toate puterile sufletului, trupului s ¸i spiritului nostru trebuie angajate în r˘ azboiul cre¸ stin. Trebuie s˘ a c˘ aut˘ am la Hristos har s ¸i putere s ¸i vom c⸠stiga victoria la fel cum Isus a murit pentru noi... Trebuie s˘ a revenim mai aproape de crucea lui Hristos. Poc˘ ain¸ ta la piciorul crucii lui Hristos este prima lec¸ tie despre pace pe care ˘ m. Cine poate în¸ trebuie s˘ a o înv˘ a¸ ta telege dragostea lui Isus? Este infinit mai tandr˘ as ¸i mai dezinteresat˘ a decât dragostea unei mame. Dac˘ a am cunoa¸ ste valoarea sufletului uman, ar trebui s˘ a privim cu ˘ vie c˘ ˘ m care va fi o credin¸ ta atre cruce s ¸i astfel s˘ a începem s˘ a înv˘ a¸ ta s ¸tiin¸ ta s ¸i cântecul celor r˘ ascump˘ ara¸ ti de-a lungul ve¸ sniciei. Valoarea timpului s ¸i a talentelor noastre poate fi estimat˘ a numai prin m˘ are¸ tia ˘ pre¸ tului pl˘ atit pentru r˘ ascump˘ ararea noastr˘ a. Cât˘ a nerecuno¸ stin¸ ta ˘ de Dumnezeu atunci când Îl lipsim de afec¸ manifest˘ am fa¸ ta tiunea s ¸i slujirea noastr˘ a! Este prea mult s˘ a ne pred˘ am Lui, care a sacrificat [116] totul pentru noi? Putem alege prietenia cu aceast˘ a lume în defavoarea onorurilor ve¸ snice anun¸ tate de Hristos: „Ve¸ ti sta cu Mine pe tronul Meu, a¸ sa cum s ¸i Eu am biruit s ¸i am s ¸ezut pe tronul Tat˘ alui Meu“?

112

Solii c˘ atre tineret

˘ progresiv˘ Sfin¸ tirea, o experien¸ ta a Sfin¸ tirea este o lucrare progresiv˘ a. Treptele ce se succed sunt prezentate înaintea noastr˘ a în cuvintele lui Petru: „De aceea, da¸ ti-v˘ a s ¸i voi toate silin¸ tele ca s˘ a uni¸ ti cu credin¸ ta voastr˘ a fapta; cu fapta, cuno¸ stin¸ ta; cu cuno¸ stin¸ ta, înfrânarea; cu înfrânarea, r˘ abdarea; cu r˘ abdarea, evlavia; cu evlavia, dragostea de fra¸ ti; cu dragostea de fra¸ ti, iubirea de oameni. C˘ aci, dac˘ a ave¸ ti din bel¸ sug aceste lucruri în voi, ele nu v˘ a vor l˘ asa s˘ a fi¸ ti nici lene¸ si, nici neroditori în ce prive¸ ste ˘ a Domnului nostru Isus Hristos. De aceea, fra¸ deplina cuno¸ stin¸ ta tilor, c˘ auta¸ ti cu atât mai mult s˘ a v˘ a înt˘ ari¸ ti chemarea s ¸i alegerea voastr˘ a; c˘ aci, dac˘ a face¸ ti lucrul acesta, nu ve¸ ti aluneca niciodat˘ a. În adev˘ ar, în chipul acesta vi se va da din bel¸ sug intrare în Împ˘ ar˘ a¸ tia ve¸ snic˘ aa Domnului s ¸i Mântuitorului nostru Isus Hristos.“ Aici ne este trasat un curs pe care, dac˘ a-l vom urma, nu vom c˘ adea niciodat˘ a. Cei care lucreaz˘ a astfel, dup˘ a acest plan, pentru a ob¸ tine darurile cre¸ stinului, au asigurarea c˘ a Dumnezeu multiplic˘ a lucrarea prin care le va d˘ arui darurile Spiritului Sfânt. ˘: Petru se adreseaz˘ a celor ce au ob¸ tinut aceast˘ a pre¸ tioas˘ a credin¸ ta „Harul s ¸i pacea s˘ a v˘ a fie înmul¸ tite prin cunoa¸ stea lui Dumnezeu s ¸i a Domnului nostru Isus Hristos“. Prin har divin, to¸ ti cei ce vor urca pe treptele str˘ alucitoare de la p˘ amânt la cer, în final „cu cântece s ¸i [117] bucurie ve¸ snic˘ a“, vor intra în ora¸ sul lui Dumnezeu.—The Review and Herald, 15 noiembrie, 1887. ***** Valoarea încerc˘ arilor Încerc˘ arile vie¸ tii sunt pentru lucr˘ atorii lui Dumnezeu, pentru a îndep˘ arta impurit˘ a¸ tile s ¸i duritatea din caracterele noastre. Cioplirea, îndreptarea, cizelarea, s ¸lefuirea s ¸i finisarea reprezint˘ a un proces dureros. Este greu s˘ a fii presat de ma¸ sina de m˘ acinat grâu. Dar stânca este preg˘ atit˘ a mai dinainte s˘ a umple locul din Templul ceresc. Numai pietrele Sale pre¸ tioase sunt finisate pentru a fi asem˘ an˘ atoare cu cele ale unui palat.—Thoughts from the Mount of Blessing, 23, 24. *****

Credin¸ ta vie

113

Locul secret al puterii Oamenii se întorc din când în când spre locul secret al celui Preaînalt, la umbra celui Atotputernic. Ei z˘ abovesc pentru un timp s ¸i rezultatul se manifest˘ a în fapte nobile; apoi credin¸ ta lor se pr˘ abu¸ se¸ ste, comuniunea este întrerupt˘ as ¸i lucrarea vie¸ tii este întrerupt˘ a. Dar ˘ de încredere constant˘ via¸ ta lui Isus a fost o via¸ ta a, sus¸ tinut˘ a de o comunicare permanent˘ a, s ¸i serviciile Sale pentru p˘ amânt s ¸i cer au fost f˘ ar˘ a c˘ aderi sau s ¸ov˘ airi.—Education, 80, 81. Ca om, El a implorat tronul lui Dumnezeu, pân˘ a când omenirea a fost înzestrat˘ a cu un curent divin, care a unit-o cu Divinitatea. [118] ˘ de la Dumnezeu, El a împ˘ ˘ oamenilor. Primind via¸ ta ar¸ tit via¸ ta

Capitolul 31 — Unirea cu Hristos
O unire cu Hristos prin tr˘ airea credin¸ tei este durabil˘ a; orice alt˘ a leg˘ atur˘ a trebuie s˘ a piar˘ a. Hristos mai întâi ne-a ales pe noi, pl˘ atind un pre¸ t infinit pentru r˘ ascump˘ ararea noastr˘ a, s ¸i un credincios adev˘ arat Îl alege pe Hristos ca primul, ultimul s ¸i cel mai bun în orice. Dar aceast˘ a leg˘ atur˘ a ne cost˘ a ceva. Este o leg˘ atur˘ a a dependen¸ tei ˘ mândr˘ totale, în care trebuie s˘ a intre o fiin¸ ta a. To¸ ti cei ce formeaz˘ a aceast˘ a leg˘ atur˘ a trebuie s˘ a-¸ si simt˘ a nevoia de sângele isp˘ as ¸itor al lui Hristos. Trebuie s˘ a experimenteze o schimbare a inimii. Trebuie s˘ a-¸ si subordoneze voin¸ ta lor voin¸ tei lui Dumnezeu. Va fi o încle¸ stare cu obstacole din exterior s ¸i din interior. Va fi o lucrare dureroas˘ a de deta¸ sare de ce a fost, dar s ¸i una de ata¸ sare. P˘ acatul în toate formele sale — mândria, egoismul, vanitatea, caracterul lumesc — trebuie biruit dac˘ a vrem s˘ a intr˘ am în comuniune cu Hristos. Motivul pentru care mul¸ ti consider˘ a c˘ a via¸ ta cre¸ stin˘ a este deplorabil de grea, pentru care sunt atât de nestatornici, de schimb˘ atori, este c˘ a ei încearc˘ a s˘ a se ata¸ seze de Hristos, f˘ ar˘ a s˘ a se desprind˘ a în prealabil de ace¸ sti idoli pe care-i nutresc. Dup˘ a ce unirea cu Hristos s-a format, poate fi p˘ astrat˘ a numai prin rug˘ aciuni st˘ aruitoare s ¸i eforturi neobosite. Trebuie s˘ a rezist˘ am, ˘ s˘ a neg˘ am s ¸i s˘ a cucerim eul. Prin harul lui Hristos, prin curaj, credin¸ ta ˘ , putem c⸠s ¸i vigilen¸ ta stiga victoria.—Testimonies for the Church [119] 5:231.

114

Sec¸ tiunea 4 — Umblând în lumin˘ a

[120] „Mântuitorul se apleac˘ a spre cei pe care i-a pl˘ atit cu sângele S˘ au s ¸i-i întreab˘ a cu o mil˘ as ¸i ging˘ as ¸ie de nedescris: «Vrei s˘ a te faci s˘ an˘ atos?» El v˘ a cere s˘ a v˘ a ridica¸ ti s˘ an˘ ato¸ si s ¸i în pace. Nu a¸ stepta¸ ti s˘ a sim¸ ti¸ ti c˘ a sunte¸ ti vindeca¸ ti. Crede¸ ti-L pe cuvânt. Pune¸ tiv˘ a voin¸ ta de partea lui Hristos s ¸i ve¸ ti primi putere s˘ a-i sluji¸ ti s ¸i s˘ a face¸ ti totul a¸ sa cum spune El. Oricare ar fi p˘ acatul care v˘ a înrobe¸ ste sau pasiunea care a pus st˘ apânire pe voi, care datorit˘ a îng˘ aduin¸ tei prea lungi v-a supus trupul s ¸i sufletul, Hristos poate s ¸i tânje¸ ste s˘ a v˘ a elibereze de toate acestea. El va da via¸ ta ˘ sufletului «care este mort în p˘ acat». El îi va elibera pe cei care sunt ¸ tinu¸ ti prizonieri de sl˘ abiciune s ¸i nenorocire, rupând lan¸ turile p˘ acatului“. — The Ministry of Healing, 84, 85.

[121]

Capitolul 32 — Crescând în har
„Ci cre¸ ste¸ ti în harul s ¸i în cuno¸ stin¸ ta Domnului s ¸i Mântuitorului nostru, Isus Hristos.“ Este privilegiul tinerilor de a cre¸ ste în Isus, în ˘ . Putem s har spiritual s ¸i în cuno¸ stin¸ ta ¸ti din ce în ce mai mult despre aceasta printr-o c˘ autare asidu˘ a în Scripturi s ¸i apoi prin urmarea c˘ ailor adev˘ arului s ¸i îndrept˘ a¸ tirii astfel relevate. Cei care cresc în har vor ˘s r˘ amâne statornici în credin¸ ta ¸i vor avansa. Cre¸ sterea, necesar˘ a pentru statornicie

˘ arz˘ Ar trebui ca în inima fiec˘ arui tân˘ ar s˘ a existe o dorin¸ ta atoare care s˘ a-l împing˘ a s˘ a fie un discipol al lui Isus Hristos s ¸i s˘ a ating˘ a cel mai înalt standard cre¸ stin, fiind împreun˘ a-lucr˘ ator cu Hristos. Dac˘ a î¸ si pune ca ¸ tint˘ a s˘ a fie în num˘ arul celor care î¸ si prezint˘ a gre¸ selile în fa¸ ta tronului lui Hristos, va continua s˘ a avanseze. Singurul mod de a r˘ amâne neclintit este s˘ a progresezi zilnic în preg˘ atirea pentru via¸ ta ve¸ snic˘ a. Credin¸ ta va cre¸ ste, se va dezvolta, dac˘ a vei birui îndoielile s ¸i obstacolele. Adev˘ arata sfin¸ tire este progresiv˘ a. Dac˘ a vei cre¸ ste în harul s ¸i cunoa¸ sterea lui Isus Hristos, vei folosi fiecare ocazie, de a te îmbog˘ a¸ ti spiritual s ¸i de a c⸠stiga informa¸ tii cu privire la via¸ ta s ¸i caracterul lui Isus Hristos. Credin¸ ta în Isus va cre¸ ste pe m˘ asur˘ a ce ajungi s˘ a-L cuno¸ sti pe Mântuitorul, studiind via¸ ta Sa nep˘ atat˘ as ¸i iubirea Sa infinit˘ a. Nu-L po¸ ti dezonora mai mult pe Dumnezeu decât s˘ a pretinzi c˘ a ˘ de El s [122] e¸ sti discipolul S˘ au, în timp ce p˘ astrezi distan¸ ta fa¸ ta ¸i nu te la¸ si sus¸ tinut s ¸i hr˘ anit de Spiritul Sfânt. Când cre¸ sti în har, î¸ ti place s˘ a participi la întruniri religioase s ¸i vei afi¸ sa cu bucurie m˘ arturia dragostei lui Hristos în fa¸ ta bisericii. Dumnezeu, prin harul S˘ au, ˘ poate face un tân˘ ar s˘ a fie prev˘ az˘ ator s ¸i poate da copiilor cuno¸ stin¸ ta ˘ . Ei pot cre¸ s ¸i experien¸ ta ste în har zilnic. N-ar trebui s˘ a-¸ ti m˘ asori credin¸ ta prin sentimente.

116

Crescând în har

117

Examinarea inimii Examineaz˘ a-¸ ti îndeaproape inima s ¸i decide care î¸ ti sunt senti˘ de Dumnezeu. Întreab˘ mentele fa¸ ta a-te: Am consacrat ast˘ azi momente pre¸ tioase pentru a-mi face mie pl˘ acere? Sau i-am f˘ acut pe al¸ tii ferici¸ ti? I-am ajutat pe cei cu care vin în contact s˘ a se apropie mai mult de Dumnezeu s ¸i s˘ a aprecieze lucrurile ve¸ snice? Mi-am adus religia acas˘ a, în c˘ amin, s-a v˘ azut acest lucru în cuvintele s ¸i în comportamentul meu? Prin ascultarea mea plin˘ a de respect, mi-am onorat p˘ arin¸ tii, conform poruncii a cincea? Mi-am f˘ acut cu bucurie micile îndatoriri de fiecare zi, îndeplinindu-le cu con¸ stiinciozitate, f˘ acând totul pentru a ajuta la poverile altora? Mi-am ferit buzele de r˘ au s ¸i limba de a vorbi în¸ sel˘ atorii? L-am onorat pe Hristos, Mântui˘ pentru ca eu s˘ torul meu, care Si-a ¸ dat pre¸ tioasa Sa via¸ ta a pot avea totu¸ si via¸ ta ve¸ snic˘ a? Vegheaz˘ as ¸i roag˘ a-te Nu neglija, drag˘ a tinere, ca la începutul zilei s˘ a te rogi cu st˘ aru˘ lui Isus, ca El s˘ in¸ ta a-¸ ti dea putere s ¸i har s˘ a rezi¸ sti ispitelor inamicului, [123] ˘s ˘ în orice form˘ a ar putea veni. Iar dac˘ a te rogi cu st˘ aruin¸ ta ¸i cu c˘ ain¸ ta în suflet, Dumnezeu va auzi rug˘ aciunea ta. Isus a spus: „Cere¸ ti s ¸i vi se va da; c˘ auta¸ ti s ¸i ve¸ ti g˘ asi; bate¸ ti s ¸i vi se va deschide. C˘ aci oricine cere, cap˘ at˘ a; cine caut˘ a, g˘ ase¸ ste; s ¸i celui ce bate, i se deschide. Cine este omul acela dintre voi care, dac˘ a-i cere fiul s˘ au o pâine, s˘ a-i dea o piatr˘ a? Sau, dac˘ a-i cere un pe¸ ste, s˘ a-i dea un s ¸arpe? Deci, dac˘ a voi, care sunte¸ ti r˘ ai, s ¸ti¸ ti s˘ a da¸ ti daruri bune copiilor vo¸ stri, cu cât mai mult Tat˘ al vostru, care este în ceruri, va da lucruri bune celor ce I le cer!“ Copiii s ¸i tinerii pot veni la Hristos cu poverile s ¸i nel˘ amuririle lor s ¸i s ¸tiu c˘ a El va r˘ aspunde solicit˘ arilor lor s ¸i le va da exact ceea ce au nevoie. Fii st˘ aruitor, fii hot˘ arât. Prive¸ ste la promisiunea lui Dumnezeu s ¸i apoi crede f˘ ar˘ a nici o îndoial˘ a. Nu te a¸ stepta s˘ a experimentezi emo¸ tii speciale, înainte de a crede c˘ a Dumnezeu r˘ aspunde. Nu încerca s˘ a stabile¸ sti modul în care Dumnezeu trebuie s˘ a lucreze pentru tine înainte s˘ a crezi c˘ a ai s ¸i primit lucrurile pe care I le-ai cerut; ci încrede-te în cuvântul Lui s ¸i las˘ a întreaga problem˘ a în mâinile lui Dumnezeu, pe deplin încredin¸ tat c˘ a rug˘ aciunea ta va fi onorat˘ as ¸i c˘ a

118

Solii c˘ atre tineret

r˘ aspunsul va veni exact la momentul s ¸i în modul în care Tat˘ al ceresc crede c˘ a e mai bine pentru tine; s ¸i apoi las˘ a deoparte cererile tale. ˘s Umbl˘ a în umilin¸ ta ¸i continu˘ a s˘ a avansezi. „C˘ aci Domnul Dumnezeu este un soare s ¸i un scut, Domnul d˘ a ˘ [124] îndurare s ¸i slav˘ as ¸i nu lipse¸ ste de nici un bine pe cei ce duc o via¸ ta f˘ ar˘ a prihan˘ a.“ (Psalmii 84, 11). „Teme¸ ti-v˘ a de Domnul, voi, sfin¸ tii Lui, c˘ aci de nimic nu duc lips˘ a cei ce se tem de El! Puii de leu duc lips˘ as ¸i li-i foame, dar cei ce caut˘ a pe Domnul nu duc lips˘ a de nici un bine.“ (Psalmii 34, 9.10). „Fere¸ ste-¸ ti limba de r˘ au s ¸i buzele de cuvinte în¸ sel˘ atoare! Dep˘ arteaz˘ a-te de r˘ au s ¸i f˘ a binele; caut˘ a pacea s ¸i alearg˘ a dup˘ a ea! Ochii Domnului sunt peste cei f˘ ar˘ a prihan˘ as ¸i urechile Lui iau aminte la strig˘ atele lor. Domnul θ si întoarce Fa¸ ta împotriva celor r˘ ai, ca s˘ a le s ¸tearg˘ a pomenirea de pe p˘ amânt. Când strig˘ a cei f˘ ar˘ a prihan˘ a, Domnul aude, s ¸i-i scap˘ a din toate necazurile lor. Domnul este aproape de cei cu inima înfrânt˘ as ¸i mântuie¸ ste pe cei cu duhul zdrobit.“ (Psalmii 34, 13-18). Iat˘ a ce f˘ ag˘ aduin¸ te bogate sunt aici, cu condi¸ tia ca tu s˘ a încetezi ˘o s˘ a mai faci r˘ aul s ¸i s˘ a înve¸ ti s˘ a faci binele. Apoi fixeaz˘ a-¸ ti în via¸ ta ¸ tint˘ a înalt˘ a, a¸ sa cum au f˘ acut Iosif, Daniel s ¸i Moise; ia în considerare pre¸ tul form˘ arii unui caracter s ¸i apoi cl˘ ade¸ ste pentru via¸ ta aceasta s ¸i pentru eternitate... Noi suntem slabi s ¸i lipsi¸ ti de în¸ telepciune dar Dumnezeu a spus: „Dac˘ a vreunuia dintre voi îi lipse¸ ste în¸ telepciunea, s-o cear˘ a de la Dumnezeu, care d˘ a tuturor cu mân˘ a larg˘ as ¸i f˘ ar˘ a mustrare, s ¸i ea ˘ doar s˘ îi va fi dat˘ a.“ (Iacov 1,5) Înva¸ ta a fii con¸ stiincios, niciodat˘ a nu te desprinde de Domnul, persevereaz˘ a în slujba Sa s ¸i vei fi un înving˘ ator prin sângele Mielului. Posibilit˘ a¸ ti nelimitate pentru bine ˘ Prin lucrarea aceasta pe care o faci pentru tine, ai o influen¸ ta [125] asupra multora cu care vii în contact. Cât de utile sunt sfaturile date ˘ la timp! Cât˘ a putere, curaj s ¸i hot˘ arâre va da cuvântul de speran¸ ta la momentul potrivit unuia care este înclinat s˘ a alunece în obiceiuri demoralizatoare! Scopul ferm pe care-l ai în vedere în p˘ azirea ˘ pentru a echilibra sufletele în principiilor corecte va avea o influen¸ ta direc¸ tia corect˘ a.

Crescând în har

119

Nu exist˘ a limite în binele pe care-l po¸ ti face. Dac˘ a faci din Cuvântul lui Dumnezeu regula vie¸ tii tale s ¸i-¸ ti conduci ac¸ tiunile dup˘ a principiile sale, f˘ acându-¸ ti toate planurile s ¸i str˘ aduin¸ tele în concor˘ cu împlinirea datoriilor tale s dan¸ ta ¸i pentru a fi o binecuvântare s ¸i nu un blestem pentru al¸ tii, vei încununa cu succes eforturile tale. Ve¸ ti fi onora¸ ti, devenind conlucr˘ atori cu Isus, s ¸i nu ve¸ ti putea avea nici o onoare mai mare decât binecuvântarea sfânt˘ a rostit˘ a de buzele Mântuitorului: „Bine, rob bun s ¸i credincios, intr˘ a în bucuria St˘ apânului t˘ au“.—The Youth’s Instructor, September 1, 1886. ***** Predarea de sine R˘ ascump˘ ar˘ atorul nu va accepta o slujire împ˘ ar¸ tit˘ a. Zilnic lucr˘ atorul pentru Dumnezeu trebuie s˘ a înve¸ te în¸ telesul pred˘ arii de sine. El trebuie s˘ a studieze Cuvântul lui Dumnezeu, înv˘ a¸ tând s˘ a-i p˘ atrund˘ a în¸ telesul s ¸i s˘ a se supun˘ a preceptelor sale. Astfel el poate atinge standardul des˘ avâr¸ sirii cre¸ stine. Zi de zi Dumnezeu lucreaz˘ a cu el, perfectându-i caracterul care va trebui s˘ a stea ferm în timpul încerc˘ arii finale. Si ¸ zi dup˘ a zi credinciosul reprezint˘ a un minunat exemplu deopotriv˘ a înaintea oamenilor s ¸i a îngerilor, ar˘ atând ce poate face [126] Evanghelia pentru fiin¸ tele umane c˘ azute.—Gospel Workers, 113.

Capitolul 33 — Asem˘ anarea cu lumea
Cei ce merg pe calea îngust˘ a vorbesc despre bucuria s ¸i fericirea pe care le vor avea la sfâr¸ situl c˘ al˘ atoriei. Chipurile lor sunt adesea triste s ¸i totu¸ si deseori str˘ alucesc de o bucurie sfânt˘ a, sacr˘ a. Ei nu se îmbrac˘ a la fel ca cei de pe calea cea larg˘ a, nu vorbesc ca ei s ¸i nu se comport˘ a ca ei. Lor le-a fost dat un model. Un Om al durerii s ¸i obi¸ snuit cu suferin¸ ta le-a deschis o cale, pe care a parcurs-o El Însu¸ si. Urma¸ sii Lui v˘ ad urmele pa¸ silor S˘ ai s ¸i sunt îmb˘ arb˘ ata¸ ti s ¸i ˘s alina¸ ti. El a trecut pe acolo în siguran¸ ta ¸i ei pot face la fel, dac˘ a vor urma pa¸ sii S˘ ai. Calea cea larg˘ a Pe calea cea larg˘ a to¸ ti sunt preocupa¸ ti de persoana lor, de îmbr˘ ac˘ aminte s ¸i de pl˘ acerile ce apar în drumul lor. Ei se las˘ a nestingheri¸ ti în voia amuzamentului s ¸i a veseliei, f˘ ar˘ a a se gândi la distrugerea sigur˘ a, de la cap˘ atul c˘ ar˘ arii. Cu fiecare zi ce trece, ei se apropie de nimicirea lor; cu toate acestea, ei se gr˘ abesc din ce în ce mai repede. O, cât de însp˘ aimânt˘ ator mi s-a p˘ arut acest lucru! Am v˘ azut c˘ a mul¸ ti dintre cei ce c˘ al˘ atoreau pe aceast˘ a cale larg˘ a ˘ de lume. Sfâr¸ aveau aceste cuvinte scrise asupra lor: „Mort fa¸ ta situl tuturor lucrurilor este aproape. De aceea, fi¸ ti s ¸i voi gata.“ Ei p˘ areau la fel de îngâmfa¸ ti ca cei din jurul lor, cu excep¸ tia unei umbre de triste¸ te pe care am observat-o pe chipurile lor. Discu¸ tiile lor erau la fel ca ale celor veseli s ¸i nes˘ abui¸ ti din jur, îns˘ a, din când în când, ei [127] ar˘ atau cu mare satisfac¸ tie spre cele scrise pe ve¸ smintele lor, spunând s ¸i altora s˘ a aib˘ as ¸i ei acelea¸ si lucruri scrise pe ale lor. Se aflau pe calea cea larg˘ a, de¸ si sus¸ tineau c˘ a se num˘ ar˘ a printre cei ce merg pe calea îngust˘ a. Cei din jurul lor spuneau: „Nu este nici o deosebire între noi. Suntem la fel în modul în care ne îmbr˘ ac˘ am, vorbim s ¸i ac¸ tion˘ am...“ Mi-a fost ar˘ atat cum unii dintre p˘ azitorii Sabatului se aseam˘ an˘ a cu lumea. O, am v˘ azut c˘ a aceasta este o dezonoare la adresa m˘ ar120

Asem˘ anarea cu lumea

121

turisirii lor s ¸i a cauzei lui Dumnezeu. Ei î¸ si dezmint menirea. Ei cred c˘ a sunt diferi¸ ti de lume, dar sunt atât de apropia¸ ti de lume în îmbr˘ ac˘ aminte, în conversa¸ tie s ¸i fapte, încât nu se mai poate face distinc¸ tie. I-am v˘ azut împodobindu-¸ si bietele trupuri muritoare, care pot fi atinse în orice moment de degetul lui Dumnezeu s ¸i întinse în patul suferin¸ tei. O, s ¸i când se apropie de ultima clip˘ a, un chin de moarte îi tortureaz˘ as ¸i atunci marea întrebare este: „Sunt preg˘ atit s˘ a mor? Preg˘ atit s˘ a apar în fa¸ ta lui Dumnezeu s ¸i a judec˘ a¸ tii Sale s ¸i s˘ a trec cu bine de aceasta?“ Întreba¸ ti-i atunci ce simt cu privire la împodobirea trupurilor lor s ¸i dac˘ a au cea mai mic˘ a idee despre ce înseamn˘ a s˘ a fie preg˘ ati¸ ti s˘ a apar˘ a în fa¸ ta lui Dumnezeu. V-ar spune c˘ a, dac˘ a ar putea s˘ a dea timpul înapoi s ¸i s˘ a-¸ si retr˘ aiasc˘ a trecutul, s ¸i-ar corecta via¸ ta, s-ar feri de nebunia acestei lumi, de mândria s ¸i vanitatea ei, s ¸i-ar acoperi trupul cu ve¸ sminte modeste s ¸i ar fi un exemplu pentru to¸ ti cei din jurul lor. Ar tr˘ ai pentru gloria lui Dumnezeu. ˘ de lep˘ De ce este atât de greu s˘ a duc˘ a o via¸ ta adare de sine, de ˘ de lume. modestie? Pentru c˘ a pretin¸ sii cre¸ stini nu sunt mor¸ ti fa¸ ta [128] Este u¸ sor de tr˘ ait dup˘ a ce am murit. Dar mul¸ ti tânjesc dup˘ a prazul s ¸i ceapa din Egipt. Ei sunt înclina¸ ti s˘ a se îmbrace s ¸i s˘ a se comporte cât mai aproape de modul în care lumea o face s ¸i totu¸ si s˘ a mearg˘ as ¸i în cer. Ca s ¸i cum ar putea s˘ a urce pe o alt˘ a parte. Ei nu intr˘ a pe poarta cea dreapt˘ as ¸i pe calea îngust˘ a... Ace¸ stia nu vor avea nici o scuz˘ a. Mul¸ ti se îmbrac˘ a la fel ca lumea, ˘ . Dar aici fac o gre¸ pentru a avea influen¸ ta seal˘ a trist˘ as ¸i fatal˘ a. Dac˘ a ˘ adev˘ ar avea o influen¸ ta arat˘ as ¸i salvatoare, atunci s˘ a tr˘ aiasc˘ a potrivit ˘ , s˘ cu m˘ arturisirea lor de credin¸ ta a-¸ si arate credin¸ ta prin faptele lor neprih˘ anite s ¸i s˘ a arate c˘ a este o mare deosebire între cre¸ stin s ¸i lume.. Am v˘ azut c˘ a îmbr˘ ac˘ amintea, cuvintele s ¸i faptele trebui s˘ a vorbeasc˘ a ˘ sfânt˘ despre Dumnezeu. Atunci o influen¸ ta a s-ar rev˘ arsa peste ei s ¸i to¸ ti ar cunoa¸ ste c˘ a au fost cu Isus. Necredincio¸ sii vor vedea c˘ a ˘ sfânt˘ adev˘ arul pe care îl m˘ arturisim are o influen¸ ta as ¸i credin¸ ta în venirea lui Hristos schimb˘ a caracterul oamenilor. Dac˘ a cineva dore¸ ste ca influen¸ ta sa s˘ a vorbeasc˘ a în favoarea adev˘ arului, atunci s˘ a tr˘ aiasc˘ a acest adev˘ ar s ¸i în felul acesta s˘ a imite umilul Model.

122

Solii c˘ atre tineret

Preg˘ atirea pentru venirea lui Isus Am v˘ azut c˘ a Dumnezeu ur˘ as ¸te mândria s ¸i c˘ a to¸ ti cei mândri s ¸i cei care s˘ avâr¸ sesc nelegiuirea vor fi ca miri¸ stea, iar ziua care vine îi va arde. Am v˘ azut c˘ a solia îngerului al treilea trebuie s˘ a lucreze precum drojdia asupra multor inimi care sus¸ tin c˘ a o cred, pentur a îndep˘ arta din ei mândria, egoismul, l˘ acomia s ¸i iubirea de lume. Isus vine. Va g˘ asi El un popor care se aseam˘ an˘ a cu lumea? Îl va [129] recunoa¸ ste El ca popor al S˘ au, pe care l-a purificat prin jertfa Lui? O, nu. Doar cei cura¸ ti s ¸i sfin¸ ti vor fi recunoscu¸ ti ca fiind ai Lui. ˘s ˘, Cei ce au fost cur˘ a¸ ta¸ ti s ¸i albi¸ ti prin suferin¸ ta ¸i s-au p˘ astrat la distan¸ ta nep˘ ata¸ ti de lume, ace¸ stia vor fi ai Lui. Când am v˘ azut lucrul îngrozitor c˘ a poporul lui Dumnezeu era asemenea lumii, f˘ ar˘ a nici o deosebire, cu excep¸ tia numelui, între cei ce pretindeau a fi ucenici ai blândului s ¸i smeritului Isus s ¸i cei necredincio¸ si, sufletul meu a sim¸ tit un chin profund. Am v˘ azut c˘ a Isus a fost r˘ anit s ¸i expus unei ru¸ sini deschise. Îngerul a spus c˘ a a v˘ azut cu mâhnire c˘ a pretinsul popor al lui Dumnezeu iube¸ ste lumea, se face p˘ arta¸ s la spiritul ei s ¸i urmeaz˘ a moda ei: „Desp˘ ar¸ ti¸ tiv˘ a, desp˘ ar¸ ti¸ ti-v˘ a! pentru ca partea voastr˘ a s˘ a nu fie afar˘ a din cetate, împreun˘ a cu f˘ a¸ tarnicii s ¸i cu necredincio¸ sii. Menirea ta î¸ ti va cauza un mare chin, dar pedeapsa ta va fi mai mare pentru c˘ a ai cunoscut voia Lui, dar nu ai f˘ acut-o.“ Cei care pretind a crede în solia celui de-al treilea înger aduc adesea ofens˘ a cauzei lui Dumnezeu prin u¸ sur˘ atate, glume s ¸i neseriozitate. Am v˘ azut c˘ a acest r˘ au era prezent pretutindeni în rândurile ˘ înaintea Domnului; Israelul noastre. Ar trebui s˘ a existe umilin¸ ta lui Dumnezeu ar trebui s˘ a-¸ si sf⸠sie inima, nu hainele. Simplitatea copil˘ areasc˘ a este rar întâlnit˘ a; se ¸ tine cont mai mult de aprobarea omului decât de a face pe plac lui Dumnezeu. Îngerul a spus: „Pune¸ ti-v˘ a inima în rânduial˘ a, ca s˘ a nu v˘ a cheme la judecat˘ as ¸i firul fragil al vie¸ tii s˘ a fie t˘ aiat s ¸i s˘ a ajunge¸ ti în mormânt nepreg˘ ati¸ ti pentru judecat˘ a. Or, dac˘ a nu v˘ a preg˘ ati¸ ti patul în mormânt, [130] cu excep¸ tia cazului c˘ a v˘ a ve¸ ti împ˘ aca în curând cu Dumnezeu s ¸i v˘ a ve¸ ti smulge din lume, inimile voastre se vor împietri s ¸i v˘ a ve¸ ti sprijini pe un reazem fals, o a¸ sa-zis˘ a preg˘ atire, s ¸i v˘ a ve¸ ti descoperi gre¸ seala prea târziu ca s˘ a v˘ a asigura¸ ti o n˘ adejde bine ancorat˘ a“. —Testimonies for the Church 1:127-134.

Asem˘ anarea cu lumea

123

Care este avantajul? Hristos îi îndeamn˘ a pe to¸ ti s˘ a mediteze, s˘ a fac˘ a o socoteal˘ a corect˘ a. Pune¸ ti într-un taler pe Isus, care înseamn˘ a o comoar˘ a ve¸ snic˘ a, ˘ , adev˘ via¸ ta ar, cer s ¸i bucurie în Hristos, sufletele r˘ ascump˘ arate, s ¸i pune¸ ti în cel˘ alalt taler al balan¸ tei fiecare atrac¸ tie pe care lumea o poate oferi. Pe un taler pune¸ ti pierderea sufletului vostru s ¸i a sufletelor pentru care ai fi putut fi instrument de salvare, iar pe cel˘ alalt, pentru ˘ care se m˘ tine s ¸i pentru ei o via¸ ta asoar˘ a cu via¸ ta lui Dumnezeu. Cânt˘ ari¸ ti pentru prezent s ¸i pentru eternitate. În timp ce sunte¸ ti astfel implica¸ ti, Hristos vorbe¸ ste: „Si ¸ ce folose¸ ste unui om s˘ a c⸠stige toat˘ a lumea, dac˘ a î¸ si pierde sufletul?“ Dumnezeu dore¸ ste s˘ a le alegem pe cele cere¸ sti în locul celor p˘ amânte¸ sti. El deschide înaintea noastr˘ a posibilit˘ a¸ ti pentru o investi¸ tie în ceruri. El ne încurajeaz˘ a s˘ a tindem spre cele mai înalte ¸ tinte, asigurându-ne comoara cea mai de pre¸ t. El declar˘ a: „Voi face pe oameni mai rari decât aurul curat s ¸i mai scumpi decât aurul din Ofir“. Când bog˘ a¸ tiile roase de molii sau mâncate de rugin˘ a vor pieri, urma¸ sii Domnului Hristos se pot bucura de comoara lor din ceruri, [131] bunuri ce sunt nepieritoare.—Christ’s Object Lessons, 374.

Capitolul 34 — Experien¸ ta cre¸ stin˘ a autentic˘ a
Am v˘ azut c˘ a, dac˘ a nu are loc o schimbare total˘ a în inima lor, o adev˘ arat˘ a transformare, tinerii î¸ si pot pierde speran¸ ta cerului. Din ceea ce mi-a fost ar˘ atat, nu sunt mai mult de jum˘ atate tinerii care practic˘ a religia s ¸i sus¸ tin adev˘ arul, care au fost realmente converti¸ ti. Dac˘ a ar fi fost converti¸ ti, ei ar trebui s˘ a aduc˘ a road˘ a pentru slava lui ˘ , f˘ Dumnezeu. Mul¸ ti se bizuie pe o presupus˘ a speran¸ ta ar˘ a a avea o temelie sigur˘ a. Izvorul nu este cur˘ a¸ tat, de aceea s ¸uvoaiele provenite din el nu sunt curate. Cur˘ a¸ ta¸ ti izvorul s ¸i astfel apa va fi curat˘ a. Dac˘ a inima este curat˘ a, cuvintele, îmbr˘ ac˘ amintea, faptele voastre vor fi corecte. Adev˘ arata evlavie lipse¸ ste. Nu-mi voi dezonora St˘ apânul într-o asemenea m˘ asur˘ a, încât s˘ a afirm c˘ a un om nep˘ as˘ ator, superficial care nu se roag˘ a, este cre¸ stin. Nu; un cre¸ stin repurteaz˘ a victorii asupra tr˘ as˘ aturilor fire¸ sti s ¸i pasiunilor. Exist˘ a un remediu pentru sufletul bolnav de p˘ acat. Remediul este în Isus. Pre¸ tios Mântuitor! Harul S˘ au este suficient chiar s ¸i pentru cel slab; iar cel puternic are de asemenea nevoie de harul S˘ au, sau va pieri. Harul salvator Am v˘ azut cum poate fi ob¸ tinut acest har. Du-te în c˘ am˘ aru¸ ta ta s ¸i acolo, singur, roag˘ a-L pe Domnul: „Zide¸ ste în mine o inim˘ a curat˘ a, Dumnezeule, pune în mine un duh nou s ¸i statornic“. Fii st˘ aruitor, fii sincer. Rug˘ aciunea fierbinte valoreaz˘ a mult. Ca s ¸i Iacov, lupt˘ a-te în rug˘ aciune. Agonizeaz˘ a. În Ghetsimani, picuri de sânge curgeau pe fa¸ ta lui Isus. Si ¸ tu trebuie s˘ a faci un efort. Nu-¸ ti p˘ ar˘ asi c˘ am˘ aru¸ ta pân˘ a când nu [132] te sim¸ ti puternic în Dumnezeu. Apoi vegheaz˘ as ¸i, exact atât timp cât te vei ruga s ¸i vei veghea, atât timp î¸ ti vei putea controla tr˘ as˘ aturile fire¸ sti, s ¸i harul lui Dumnezeu va putea fi prezent în tine. Dumnezeu îmi interzice s˘ a încetez a v˘ a mai avertiza. Prieteni tineri, c˘ auta¸ ti-L pe Dumnezeu cu toat˘ a inima. Veni¸ ti cu zel s ¸i, când ve¸ ti 124

Experien¸ ta cre¸ stin˘ a autentic˘ a

125

sim¸ ti sincer c˘ a f˘ ar˘ a ajutorul lui Dumnezeu ve¸ ti pieri, când ve¸ ti tânji dup˘ a El, a¸ sa cum dore¸ ste cerbul izvoarele de ap˘ a, atunci Domnul v˘ a va înt˘ ari degrab˘ a. Atunci pacea voastr˘ a va dep˘ as ¸i orice în¸ telegere. Dac˘ a a¸ stepta¸ ti mântuirea, trebuie s˘ a v˘ a ruga¸ ti. Lua¸ ti-v˘ a timp pentru aceasta. Nu fi¸ ti gr˘ abi¸ ti s ¸i nep˘ as˘ atori în rug˘ aciune. Împlora¸ ti-L pe Dumnezeu s˘ a lucreze în voi o transformare complet˘ a, astfel ca roadele Duhului Sfânt s˘ a s˘ al˘ as ¸luiasc˘ a în voi s ¸i s˘ a pute¸ ti str˘ aluci ca ni¸ ste lumini în lume. Nu fi¸ ti o piedic˘ a sau un blestem pentru cauza lui Dumnezeu. Pute¸ ti fi un ajutor, o binecuvântare. V˘ a spune Satana c˘ a nu v˘ a pute¸ ti bucura pe deplin s ¸i liber de mântuire? Nu-l crede¸ ti. Primii pa¸ si Este privilegiul fiec˘ arui cre¸ stin de a se bucura de lucrarea duioas˘ a a Duhului lui Dumnezeu. O dulce s ¸i cereasc˘ a pace v˘ a va cuprinde mintea s ¸i ve¸ ti avea pl˘ acere s˘ a medita¸ ti la cele cere¸ sti s ¸i la Dumnezeu. V˘ a ve¸ ti desf˘ ata cu f˘ ag˘ aduin¸ tele Cuvântului S˘ au. Dar s˘ as ¸ti¸ ti mai întâi c˘ a a¸ ti început s˘ a merge¸ ti pe c˘ ararea cre¸ stin˘ a. S˘ as ¸ti¸ ti c˘ a primii pa¸ si ˘ ve¸ sunt f˘ acu¸ ti pe calea spre via¸ ta snic˘ a. Nu v˘ a am˘ agi¸ ti. M˘ a tem, da, pentru c˘ as ¸ti¸ ti c˘ a mul¸ ti dintre voi nu s ¸tiu ce este religia. A¸ ti sim¸ tit o exaltare, o emo¸ tie, dar niciodat˘ a n-a¸ ti v˘ azut p˘ acatul în enormitatea sa. Niciodat˘ a nu v-a¸ ti sim¸ tit starea nenorocit˘ as ¸i nici nu v-a¸ ti întors de la c˘ aile voastre nelegiuite cu amarnic˘ a p˘ arere de r˘ au. Niciodat˘ a n-a¸ ti [133] ˘ de lume. Înc˘ murit fa¸ ta a iubi¸ ti pl˘ acerile ei; v˘ a place s˘ a v˘ a angaja¸ ti în conversa¸ tii pe subiecte lume¸ sti. Dar, când vine vorba despre adev˘ arul lui Dumnezeu, nu ave¸ ti nimic de spus. De ce t˘ ace¸ ti? De ce sunte¸ ti atât de vorb˘ are¸ ti despre lucrurile lume¸ sti, dar atât de t˘ acu¸ ti când este vorba de subiectul care ar trebui s˘ a v˘ a preocupe cel mai mut, un subiect în care trebuie s˘ a fi¸ ti implica¸ ti cu tot sufletul? Adev˘ arul lui Dumnezeu nu locuie¸ ste în voi. —Testimonies for the Church 1:158, 159. Deschizând calea pentru binecuvântarea lui Dumnezeu Nu este nimic de care Satana s˘ a se team˘ a mai mult decât de faptul c˘ a poporul lui Dumnezeu va cur˘ a¸ ti calea de orice piedic˘ a, astfel încât Dumnezeu va rev˘ arsa Spiritul S˘ au Sfânt asupra unei biserici slabe, a unei adun˘ ari nepoc˘ aite. Dac˘ a Satana ar fi avut cale liber˘ a, n-ar mai

126

Solii c˘ atre tineret

fi fost nici o trezire mic˘ a sau mare pân˘ a la sfâr¸ situl timpului. Dar ˘ cu privire la în¸ noi nu suntem l˘ asa¸ ti în necuno¸ stin¸ ta sel˘ aciunile lui. Este posibil s˘ a rezist˘ am puterii lui. Când calea este preg˘ atit˘ a pentru Spiritul lui Dumnezeu, binecuvântarea va veni. Satana nu poate împiedica ploaia de binecuvânt˘ ari s˘ a cad˘ a asupra poporului lui Dumnezeu a¸ sa cum nu poate închide ferestrele cerului, astfel încât ploaia s˘ a nu mai vin˘ a asupra p˘ amântului. Oamenii r˘ ai s ¸i demonii nu pot ascunde lucrarea lui Dumnezeu sau înl˘ atura prezen¸ ta lui Dumnezeu de la adun˘ arile poporului S˘ au, dac˘ a urma¸ sii S˘ ai vor ˘ , pentru a-¸ dori, s˘ a vin˘ a la El cu inimi supuse s ¸i pline de c˘ ain¸ ta si ˘ s˘ m˘ arturisi s ¸i p˘ ar˘ asi p˘ acatele, s ¸i prin credin¸ ta a cear˘ a împlinirea [134] f˘ ag˘ aduin¸ telor Sale.—The Review and Herald, 22 martie, 1887.

Capitolul 35 — Autodisciplina
„Cel încet la mânie pre¸ tuie¸ ste mai mult decât un viteaz s ¸i cine este st˘ apân pe sine pre¸ tuie¸ ste mai mult decât cine cucere¸ ste cet˘ a¸ ti.“ El a învins, a cucerit eul — cel mai puternic du¸ sman pe care-l putea întâlni. Cea mai înalt˘ a dovad˘ a de noble¸ te la un cre¸ stin este autocontrolul. Acela care poate sta nemi¸ scat în mijlocul furtunii de abuzuri este un erou al lui Dumnezeu. A-¸ ti guverna spiritul înseamn˘ a a-¸ ti p˘ astra eul sub control, a rezista r˘ aului, a-¸ ti regla fiecare ac¸ tiune s ¸i fiecare cuvânt dup˘ a m˘ are¸ tul standard al îndrept˘ a¸ tirii lui Dumnezeu. Cel care a înv˘ a¸ tat s˘ a-¸ si struneasc˘ a spiritul se va ridica deasupra lucrurilor neînsemnat I a e¸ securilor, necazurilor c˘ arora le suntem zilnic expu¸ si, împiedicându-le s˘ a c⸠stige s ¸i prin aceasta s˘ a aduc˘ a întuneric asupra sufletului. Este scopul lui Dumnezeu ca puterea împ˘ ar˘ ateasc˘ a a gândirii sfin¸ tite, controlate de harul divin, s˘ a conduc˘ a în vie¸ tile oamenilor. Cel ce-¸ si controleaz˘ a spiritul este în posesia acestei puteri. Puterea autocontrolului În copil˘ arie s ¸i tinere¸ te, caracterul este cel mai u¸ sor de modelat. Puterea autocontrolului ar trebui sobândit˘ a atunci. Din via¸ ta de familie s ¸i din influen¸ ta c˘ aminului provin rezultatele care sunt la fel de durabile ca s ¸i ve¸ snicia. Mai mult decât orice înclina¸ tie natural˘ a, obiceiurile stabilite în primii ani vor decide dac˘ a un om va fi înving˘ ator sau învins în lupta vie¸ tii. În folosirea limbajului, nu este probabil nici o îndoial˘ a c˘ a b˘ atrânii s ¸i tinerii sunt mai înclina¸ ti s˘ a treac˘ a peste lucrurile m˘ arunte din via¸ ta [135] lor, cum ar fi o vorbire necugetat˘ a, plin˘ a de iritare. Ei cred c˘ a este o scuz˘ a suficient˘ a s˘ a spun˘ a: „Nu eram «în gard˘ a» s ¸i nu am vrut s˘ a spun exact ce am spus“. Dar Cuvântul lui Dumnezeu nu tolereaz˘ a ˘ . Scriptura spune: „Dac˘ aceasta cu u¸ surin¸ ta a vezi un om care vorbe¸ ste nechibzuit, po¸ ti s˘ a n˘ ad˘ ajduie¸ sti mai mult de la un nebun decât de la 127

128

Solii c˘ atre tineret

el.“ „Omul care nu este st˘ apân pe sine este ca o cetate surpat˘ as ¸i f˘ ar˘ a ziduri.“ Cea mai mare parte a nepl˘ acerilor vie¸ tii, sup˘ ar˘ arile s ¸i irit˘ arile, se datoreaz˘ a unui temperament necontrolat. Într-un moment, prin cuvinte repezite, pline de pasiune, nep˘ as˘ atoare, poate fi f˘ acut un r˘ au, ˘ de o via¸ ˘ întreag˘ pe care o c˘ ain¸ ta ta a nu-l poate repara. O, câte inimi zdrobite, prieteni îndep˘ arta¸ ti, vie¸ ti naufragiate prin cuvinte repezite s ¸i aspre ale acelor care ar fi putut aduce ajutor s ¸i vindecare! Excesul de munc˘ a produce uneori o pierdere a autocontrolului. Dar Dumnezeu nu oblig˘ a niciodat˘ a la mi¸ sc˘ ari gr˘ abite s ¸i complicate. Mul¸ ti î¸ si adun˘ a poveri pe care îndur˘ atorul Tat˘ a ceresc nu le-a pus în sarcina lor. Îndatoriri pe care niciodat˘ a nu le-a preconizat pentru ei îi urm˘ aresc cu s˘ alb˘ aticie. Dumnezeu dore¸ ste s˘ a ne d˘ am seama c˘ a nu-I glorific˘ am Numele când lu˘ am asupra noastr˘ a atâtea poveri, devenind oameni cu inima s ¸i creierul sl˘ abit, uza¸ ti, agita¸ ti s ¸i gâlcevitori. Noi trebuie s˘ a purt˘ am doar responsabilit˘ a¸ tile pe care le-a dat Dumnezeu, încrezându-ne în El s ¸i astfel p˘ astrându-ne inimile curate, amabile s ¸i sim¸ titoare. Controlul asupra spiritului În t˘ acere se afl˘ a o putere minunat˘ a. Când ¸ ti se spun cuvinte [136] nepl˘ acute, nu te r˘ azbuna. Cuvintele spuse în replic˘ a unuia care este nervos ac¸ tioneaz˘ a de obicei ca un bici, stârne¸ ste s ¸i mai mult furia. Dar mânia care întâlne¸ ste t˘ acere se stinge curând. Cre¸ stinii s˘ a-¸ si înfrâneze limba s ¸i cu fermitate s˘ a se str˘ aduiasc˘ a s˘ a nu vorbeasc˘ a aspru s ¸i repezit. Cu limba înfrânat˘ a, po¸ ti fi victorios în orice încercare a r˘ abd˘ arii prin care e¸ sti chemat s˘ a treci. Prin for¸ te proprii, omul nu-¸ si poate conduce spiritul. Dar, prin Hristos, poate c⸠stiga autocontrolul. Prin puterea Lui, poate s˘ a-¸ si ˘ de voin¸ aduc˘ a gândurile s ¸i cuvintele în subordonare fa¸ ta ta lui Dumnezeu. Religia lui Hristos aduce sentimentele sub controlul ra¸ tiunii s ¸i disciplineaz˘ a limba. Sub influen¸ ta sa, temperamentul repezit este supus, iar inima este umplut˘ a cu r˘ abdare s ¸i amabilitate. Tine¸ ¸ ti-v˘ a ferm de Cel care are toat˘ a puterea în cer s ¸i pe p˘ amânt. Chiar dac˘ a, de cele mai multe ori, atitudinea ta nu este r˘ abd˘ atoare s ¸i calm˘ a, nu renun¸ ta la lupt˘ a. Încearc˘ a din nou, de data aceasta

Autodisciplina

129

mai ferm, s˘ a fii r˘ abd˘ ator, indiferent de provocare. Si ¸ niciodat˘ a nu-¸ ti lua ochii de la exemplul t˘ au divin.—The Review and Herald, 31 octombrie, 1907. Nici o scuz˘ a pentru p˘ ac˘ atuire Lucrarea ispititorului nu trebuie considerat˘ a ca scuz˘ a pentru o fapt˘ a gre¸ sit˘ a. Satana jubileaz˘ a când îi aude pe urma¸ sii declara¸ ti ai lui Hristos aducând scuze pentru diformitatea caracterului lor. Tocmai aceste scuze conduc la p˘ acat. Nu exist˘ a nici o scuz˘ a pentru a p˘ ac˘ atui. ˘ asem˘ Un caracter sfânt, o via¸ ta an˘ atoare lui Hristos sunt accesibile fiec˘ arui copil al lui Dumnezeu care se c˘ aie¸ ste s ¸i crede.—The Desire [137] of Ages, 311.

˘ vie Capitolul 36 — O experien¸ ta
Domnul vie¸ tii s ¸i al gloriei Si-a ¸ îmbr˘ acat divinitatea cu umanitatea pentru a-i demonstra omului c˘ a Dumnezeu, prin Hristos, vrea s˘ a ne conecteze cu El. F˘ ar˘ a o comuniune cu Dumnezeu, nimeni nu poate fi fericit. Omul c˘ azut trebuie s˘ a înve¸ te c˘ a Tat˘ al nostru ceresc nu poate fi mul¸ tumit pân˘ a când dragostea Lui nu îmbr˘ a¸ ti¸ seaz˘ a pe p˘ ac˘ atosul poc˘ ait s ¸i transformat prin meritele Mielului nep˘ atat al lui Dumnezeu. Lucrarea tuturor inteligen¸ telor cere¸ sti conduce la acest sfâr¸ sit. Sub comanda Generalului lor, ele lucreaz˘ a pentru recuperarea celor care, prin p˘ acat, s-au separat de Tat˘ al ceresc. Un plan a fost gândit, prin care minun˘ a¸ tia harului s ¸i dragostei lui Hristos s˘ a fie ar˘ atate, descoperite lumii. Prin pre¸ tul infinit pl˘ atit de Fiul lui Dumnezeu pentru r˘ ascump˘ ararea omului, este relevat˘ a dragostea lui Dumnezeu. Acest glorios plan de salvare este amplu s ¸i ofer˘ a salvare întregii lumi. P˘ ac˘ ato¸ si, oameni c˘ azu¸ ti, pot fi des˘ avâr¸ si¸ ti în Isus prin iertarea p˘ acatului s ¸i îndrept˘ a¸ tirea lui Hristos. Puterea crucii Isus Hristos, legat de umanitate, arat˘ a c˘ a el poate cuprinde omenirea cu bra¸ tul S˘ au uman, în timp ce cu bra¸ tul divin a prins tronul Celui Infinit. El a plantat crucea Sa la mijloc, între p˘ amânt s ¸i cer, s ¸i [138] a spus: „Si ¸ dup˘ a ce voi fi în˘ al¸ tat de pe p˘ amânt, voi atrage la Mine pe to¸ ti oamenii“. Crucea trebuia s˘ a fie centrul atrac¸ tiei. Trebuia s˘ a le vorbeasc˘ a oamenilor s ¸i s˘ a-i treac˘ a peste pr˘ apastia pe care a f˘ acut-o p˘ acatul, pentru a uni oamenii limita¸ ti cu Dumnezeu, care e infinit. Numai puterea crucii îl poate desp˘ ar¸ ti pe om de puternica uniune de for¸ te a p˘ acatului. Hristos S-a dat pe Sine Însu¸ si pentru salvarea p˘ ac˘ atosului. Cei ale c˘ aror p˘ acate sunt iertate, care-L iubesc pe Isus, vor fi uni¸ ti cu El. Ei vor purta jugul lui Hristos. Acest jug nu e pentru a-i stânjeni, pentru a face via¸ ta lor religioas˘ a una de trud˘ a nesatisf˘ ac˘ atoare. Nu, jugul lui Hristos ar trebui s˘ a duc˘ a la în¸ telegerea faptului c˘ a via¸ ta de cre¸ stin trebuie s˘ a devin˘ a una de 130

O experien¸ ta ˘ vie

131

bucurie s ¸i pl˘ acere. Cre¸ stinii trebuie s˘ a fie bucuro¸ si în contemplarea a ceea ce Domnul a f˘ acut, dând pe unicul S˘ au Fiu n˘ ascut s˘ a moar˘ a pentru lume, „pentru ca oricine crede în El s˘ a nu piar˘ a, ci s˘ a aib˘ a ˘ ve¸ via¸ ta snic˘ a“. ˘ de Hristos Loialitate fa¸ ta Cei ce stau sub steagul însângerat al Prin¸ tului Emanuel ar trebui s˘ a fie solda¸ ti credincio¸ si în armata lui Hristos. Niciodat˘ a n-ar trebui s˘ a fie neloiali. Mul¸ ti dintre tineri se vor oferi s˘ a stea cu Isus, Prin¸ tul vie¸ tii. Dar dac˘ a vor continua s˘ a stea cu El, trebuie constant s˘ a se uite la Isus, C˘ apitanul lor, pentru a primi ordine. Ei nu pot fi solda¸ ti ai lui Hristos s ¸i totu¸ si s˘ a lucreze pentru confedera¸ tia lui Satana, fiind un ajutor de partea sa, pentru c˘ a astfel vor deveni du¸ smanii lui Hristos. Vor tr˘ ada datorii sacre. Ei vor constitui o verig˘ a între Satana s ¸i adev˘ ara¸ tii solda¸ ti s ¸i astfel, prin ace¸ sti agen¸ ti vii, du¸ smanul va lucra [139] constant s˘ a fure inimile solda¸ tilor lui Hristos. V˘ a întreb, dragi tineri care sus¸ tine¸ ti c˘ a sunte¸ ti solda¸ ti ai lui Hristos, ce lupte a¸ ti dus? Care au fost angajamentele voastre? Când Cuvântul lui Dumnezeu v-a descoperit ce lucrare ave¸ ti de îndeplinit, a¸ ti refuzat s˘ a o face¸ ti, pentru c˘ a nu se potrivea cu înclina¸ tiile voastre? Atrac¸ tia lumii v-a ispitit, distr˘ agându-v˘ a din serviciul lui Hristos. Satana este angajat în inventarea diferitelor ispite s ¸i, prin p˘ acate ce ar putea p˘ area m˘ arunte, v˘ a îndep˘ arteaz˘ a de Hristos. Apoi atrac¸ tii mai mari v˘ a sunt prezentate pentru a v˘ a seduce s ¸i a v˘ a sustrage complet de la Dumnezeu. Po¸ ti avea numele în registrul bisericii s ¸i po¸ ti pretinde c˘ a e¸ sti copilul lui Dumnezeu s ¸i totu¸ si exemplul t˘ au, s˘ a reprezinte gre¸ sit caracterul lui Hristos s ¸i s˘ a-i atragi s ¸i pe al¸ tii departe de El. Nu este nici o fericire, pace sau bucurie pentru un credincios practicant, al c˘ arui suflet nu este în întregime înrolat în lucrarea pe care Domnul ˘, i-a dat-o. El va aduce constant lumea în biseric˘ a, nu prin c˘ ain¸ ta m˘ arturisire s ¸i predare în mâna lui Dumnezeu, ci prin predarea din ce în ce mai mult lumii, prin angajarea de partea lui Satana, mai degrab˘ a decât de partea lui Hristos, în aceast˘ a lupt˘ a.

132

Solii c˘ atre tineret

˘ Nevoia unei cunoa¸ steri prin experien¸ ta ˘ care îi leag˘ Apelez la tineri s˘ a taie s ¸i cel mai sub¸ tire firicel de a¸ ta a de lume prin practic˘ as ¸i spirit. „Ie¸ si¸ ti din mijlocul lor s ¸i desp˘ ar¸ ti¸ ti-v˘ a de ei, zice Domnul; nu v˘ a atinge¸ ti de ce este necurat, s ¸i v˘ a voi primi. Eu v˘ a voi fi Tat˘ as ¸i voi îmi ve¸ ti fi fii s ¸i fiice, spune Domnul Cel [140] Atotputernic.“ Vor auzi tinerii aceast˘ a voce care-i invit˘ a? Cât de pu¸ tin realizeaz˘ a tinerii no¸ stri necesitatea de a oferi asocia¸ tilor lor tineri un exemplu cre¸ stin prin via¸ ta s ¸i caracterul lor! Mul¸ ti dintre tinerii no¸ stri în¸ teleg teoria adev˘ arului, dar cât de pu¸ tini în¸ teleg prin experimentarea cuno¸ stin¸ telor punerea în practic˘ a a lui, în fiecare fapt˘ a a lor. Unde sunt misionarii tineri, care fac orice fel de munc˘ a în marele lan ce trebuie ˘ zilnic în s secerat? Unde sunt cei care înva¸ ta ¸coala lui Hristos? S˘ a nu-i l˘ as˘ am s˘ a simt˘ a c˘ a sunt gata de absolvire. S˘ a-i l˘ as˘ am s˘ a a¸ stepte în cur¸ tile Domnului, unde pot fi îndruma¸ ti cum s˘ a lucreze în colaborare cu inteligen¸ tele cere¸ sti. Dragi tineri, doresc s˘ a v˘ a vorbesc hot˘ arât, pentru c˘ a vreau s˘ a fi¸ ti salva¸ ti. Nu mai pierde¸ ti timp. Nu pute¸ ti s˘ a-i ˘, sluji¸ ti lui Dumnezeu s ¸i lui Mamona. Pute¸ ti fi cre¸ stini în aparen¸ ta dar, când vin ispitele, când sunte¸ ti aspru încerca¸ ti, nu c˘ ade¸ ti de cele mai multe ori? Fr˘ a¸ tia cre¸ stin˘ a Conflictul în care trebuie s˘ a iei parte activ˘ a este g˘ asit în via¸ ta de zi cu zi. În vremuri de încercare, nu la¸ si dorin¸ tele tale de partea cuvântului scris s ¸i, prin rug˘ aciuni st˘ aruitoare, Îl cau¸ ti pe Isus pentru sfat? Mul¸ ti afirm˘ a c˘ a nu e nici un r˘ au s˘ a te duci la un concert s ¸i s˘ a absentezi de la întâlniri unde servii Domnului transmit mesajul ˘ dac˘ cerului. E¸ sti în siguran¸ ta a te afli acolo unde Hristos a spus c˘ a va fis ¸i El. [141] Cei ce respect˘ as ¸i apreciaz˘ a Cuvântul lui Dumnezeu nu vor întoarce spatele întrunirilor de rug˘ aciune sau întâlnirilor unde solul Domnului a fost trimis s˘ a le spun˘ a lucruri cu privire la interesul lor ve¸ snic. Isus a spus: „Acolo unde sunt doi sau trei aduna¸ ti în Numele Meu, acolo sunt s ¸i Eu în mijlocul lor“. θ ti po¸ ti permite s˘ a ˘ de aceste alegi pl˘ acerea s ¸i s˘ a ratezi binecuvântarea? Îng˘ aduin¸ ta fa¸ ta

O experien¸ ta ˘ vie

133

˘ gr˘ lucruri are o influen¸ ta aitoare nu numai asupra vie¸ tii s ¸i caracterului t˘ au, dar s ¸i asupra vie¸ tilor s ¸i caracterelor asocia¸ tilor t˘ ai. Dac˘ a to¸ ti cei ce pretind c˘ a sunt urma¸ sii lui Hristos ar fi a¸ sa în fapt˘ as ¸i adev˘ ar, atunci ei ar avea mintea lui Hristos s ¸i ar îndeplini lucr˘ arile lui Dumnezeu. Ar rezista ispitei de a fi indulgen¸ ti cu ei în¸ si¸ si s ¸i ar ar˘ ata c˘ a ei nu gust˘ a pl˘ acerile frivole ale lumii mai mult decât privilegiul întâlnirii cu Hristos în cadrul întâlnirilor sociale. ˘ asupra altora s Atunci vor avea o influen¸ ta ¸i i-ar conduce s˘ a le urmeze exemplul. Faptele vorbesc mai tare decât cuvintele, s ¸i cei care sunt iubitori de pl˘ aceri nu apreciaz˘ a valoarea binecuvânt˘ arii de a face parte din num˘ arul poporul lui Dumnezeu. Ei nu apreciaz˘ a privilegiul de a-¸ si influen¸ ta asocia¸ tii mergând cu ei, sperând c˘ a inimile lor vor fi atinse de Spiritul Sfânt al lui Dumnezeu. Cine merge împreun˘ a cu ei la aceste adun˘ ari lume¸ sti? Isus nu Se afl˘ a acolo pentru a binecuvânta asemenea adun˘ ari. Dar Satana va aduce în minte lucruri care nu vor mai permite intrarea lucrurilor de interes ve¸ snic. Este s ¸ansa lui de a crea confuzie cu privire la bine, amestecându-l cu r˘ aul. Prin acordarea aten¸ tiei întrunirilor lume¸ sti se creeaz˘ a un gust pentru distrac¸ tii excitante s ¸i puterea moral˘ a este sl˘ abit˘ a. Cei ce iubesc [142] ˘ de asem˘ pl˘ acerea pot p˘ astra o aparen¸ ta anare cu Dumnezeu, dar nu au nici o leg˘ atur˘ a vital˘ a cu El. Credin¸ ta lor este moart˘ a, zelul lor s-a stins. Ei nu simt povara necesit˘ a¸ tii de a spune un cuvânt la timp sufletelor care nu-L cunosc pe Hristos s ¸i de a-i gr˘ abi s˘ a-¸ si predea inimile lui Dumnezeu.—The Youth’s Instructor, April 23, 1912; The Youth’s Instructor, March 30, 1893. ***** Religia nu este un sentiment Religia pur˘ as ¸i nepâng˘ arit˘ a nu este un sentiment, ci îndeplinirea lucr˘ arilor de mil˘ as ¸i iubire. Aceast˘ a religie este necesar˘ a s˘ an˘ at˘ a¸ tii s ¸i fericirii. Ea intr˘ a în templul sufletului poluat s ¸i, cu un bici, arunc˘ a afar˘ a p˘ acatul care s-a strecurat. Preluând tronul, sfin¸ te¸ ste totul prin prezen¸ ta ei, luminând inima cu razele str˘ alucitoare ale Soarelui Îndrept˘ a¸ tirii. Ea deschide ferestrele sufletului spre cer, l˘ asându-l în lumina soarelui iubirii lui Dumnezeu. O dat˘ a cu ea intr˘ a senin˘ atatea

134

Solii c˘ atre tineret

s ¸i lini¸ stea sufleteasc˘ a, puterea fizic˘ a, psihic˘ as ¸i mintal˘ a se îmbog˘ a˘ activ˘ ¸ te¸ ste, pentru c˘ a atmosfera cerului, ca o influen¸ ta a, vie, umple sufletul. Hristos este în inim˘ as ¸i cu El, speran¸ ta gloriei.—The Review [143] and Herald, 15 octombrie, 1901.

Capitolul 37 — Credincios în cele mai mici lucruri
„Cine este credincios în cele mai mici lucruri, este credincios s ¸i în cele mari.“ O aten¸ tie con¸ stiincioas˘ a cu privire la ceea ce lumea nume¸ ste ˘ un succes. Mici acte de caritate, „lucruri m˘ arunte“ face din via¸ ta de lep˘ adare de sine, a spune cuvinte simple de încurajare, a veghea împotriva micilor p˘ acate — acesta este cre¸ stinismul. O recunoa¸ stere plin˘ a de mul¸ tumire a binecuvânt˘ arilor zilnice, o îmbun˘ at˘ a¸ tire în¸ teleapt˘ a a oportunit˘ a¸ tilor zilnice, o dezvoltare sârguincioas˘ a a talentelor încredin¸ tate — la aceasta ne cheam˘ a St˘ apânul. Cel care s ¸i-a îndeplinit cu credincio¸ sie micile obliga¸ tii va fi preg˘ atit s˘ a r˘ aspund˘ a unor responsabilit˘ a¸ ti mai mari. Omul care este amabil s ¸i curtenitor în via¸ ta de zi cu zi, care este generos s ¸i r˘ abd˘ ator în familia sa, al c˘ arui scop permanent este s˘ a-¸ si fac˘ a un c˘ amin fericit va fi primul care se va nega pe sine s ¸i va face sacrificiile pe care St˘ apânul le cere. Un caracter bine echilibrat Putem fi dornici s˘ a d˘ am proprietatea noastr˘ a pentru cauza lui Dumnezeu, dar aceasta nu va conta decât dac˘ a-I d˘ am, de asemenea, ˘s o inim˘ a plin˘ a de recuno¸ stin¸ ta ¸i dragoste. Cei care vor fi adev˘ ara¸ ti misionari în câmpuri str˘ aine trebuie s˘ a fie mai întâi adev˘ ara¸ ti misionari în c˘ amin. Cei care doresc s˘ a lucreze în via St˘ apânului trebuie s˘ a se preg˘ ateasc˘ a pentru aceasta printr-o cultivare atent˘ a a micilor [144] loturi de vie pe care El li le-a încredin¸ tat. „Un om este a¸ sa cum gânde¸ ste în inima sa.“ Multe gânduri fac istoria nescris˘ a a unei singure zile; s ¸i aceste gânduri au mult de a face cu formarea caracterului. Gândurile noastre trebuie p˘ azite cu stricte¸ te, pentru c˘ a un singur gând necurat face o impresie adânc˘ a asupra sufletului. Un gând r˘ au las˘ a o impresie rea asupra min¸ tii. Omului i-ar face bine s˘ a nutreasc˘ a gânduri curate s ¸i sfinte. Prin ele, pulsul spiritual este accelerat s ¸i puterea de a face bine este 135

136

Solii c˘ atre tineret

îmbog˘ a¸ tit˘ a. Si ¸ a¸ sa cum un strop de ploaie preg˘ ate¸ ste calea pentru altul în udarea p˘ amântului, la fel un gând bun preg˘ ate¸ ste calea pentru altul. Cea mai lung˘ a c˘ al˘ atorie este realizat˘ a pas cu pas. Printr-o succesiune de pa¸ si ajungem la cap˘ atul drumului. Cel mai lung lan¸ t este compus din verigi separate. Dac˘ a una din aceste verigi este necorespunz˘ atoare, întregul lan¸ t este f˘ ar˘ a valoare. La fel este s ¸i caracterul. Un caracter bine echilibrat este format din fapte independente, aduse la îndeplinire cu bine. Un singur defect cultivat, în loc s˘ a fie învins, îl face pe om imperfect s ¸i închide în fa¸ ta lui por¸ tile cet˘ a¸ tii sfinte. Cel care intr˘ a în cer trebuie s˘ a aib˘ a un caracter f˘ ar˘ a pat˘ a, zbârcitur˘ a sau orice altceva de acest fel. E¸ securile s ¸i murd˘ ariile nu vor intra acolo. În toat˘ a o¸ stirea celor r˘ ascump˘ ara¸ ti, nu va fi v˘ azut nici un defect. Credincio¸ sie în via¸ ta de zi cu zi Lucrarea lui Dumnezeu este perfect˘ a ca întreg, pentru c˘ a este perfect˘ a în fiecare parte, oricât de mic˘ a. El modeleaz˘ a fiecare fir de iarb˘ a cu aceea¸ si grij˘ a cu care creat lumea. Dac˘ a dorim s˘ a fim [145] des˘ avâr¸ si¸ ti, a¸ sa cum Tat˘ al nostru din cer este des˘ avâr¸ sit, trebuie s˘ a fim credincio¸ si în îndeplinirea lucrurilor mici; astfel ca ceea ce facem m˘ acar s˘ a facem bine. Oricare ar fi munca voastr˘ a, face¸ ti-o cu credincio¸ sie. Spune¸ ti adev˘ arul cu privire la lucrurile mici. În fiecare zi, face¸ ti fapte de iubire s ¸i rosti¸ ti cuvinte de îmb˘ arb˘ atare. Pres˘ ara¸ ti zâmbete de-a lungul c˘ ar˘ arii vie¸ tii. Dac˘ a lucra¸ ti astfel, Dumnezeu va plasa aprobarea Lui asupra voastr˘ as ¸i Hristos v˘ a va spune într-o zi: „Bine, rob bun s ¸i credincios.“ În ziua judec˘ a¸ tii, cei care au fost credincio¸ si în via¸ ta de fiecare zi, care au dat zor în lucrul lor, f˘ ar˘ a s˘ a se gândeasc˘ a la laud˘ as ¸i profit, vor auzi aceste cuvinte: „Atunci Împ˘ aratul va zice celor de la dreapta Lui: «Veni¸ ti binecuvânta¸ tii Tat˘ alui Meu de mo¸ steni¸ ti Împ˘ ar˘ a¸ tia, care v-a fost preg˘ atit˘ a de la întemeierea lumii.»“ Hristos nu-i laud˘ a pentru elocven¸ ta oratoric˘ a, pentru puterea intelectual˘ a pe care au etalat-o sau pentru dona¸ tiile pe care le-au f˘ acut. I-a l˘ audat pentru împlinirea lucrurilor mici, care sunt de obicei uitate. „C˘ aci am fost fl˘ amânt s ¸i Mi-a¸ ti dat de mân-cat“, spune El. „Ori de câte ori a¸ ti f˘ acut aceste lucruri unuia din ace¸ sti foarte neînsemna¸ ti fra¸ ti ai Mei, Mie mi le-a¸ ti [146] f˘ acut.“—The Youth’s Instructor, January 17, 1901.

Capitolul 38 — Responsabilitate pentru lumin˘ a
Tineri s ¸i tinere, sunte¸ ti r˘ aspunz˘ atori în fa¸ ta lui Dumnezeu pentru lumina pe care v-a dat-o. Aceast˘ a lumin˘ as ¸i aceste avertismente, dac˘ a nu sunt luate în seam˘ a, se vor ridica împotriva voastr˘ a în ziua ˘ ; a¸ judec˘ a¸ tii. Vi s-a spus clar despre primejdiile care v˘ a amenin¸ ta ti fost avertiza¸ ti s ¸i p˘ azi¸ ti din fiecare parte s ¸i înconjura¸ ti cu avertismente. În casa Domnului a¸ ti ascultat cele mai solemne s ¸i cercet˘ atoare adev˘ aruri, prezentate de servii Domnului prin rev˘ arsarea Spiritului. Cât˘ a greutate au aceste apeluri solemne asupra inimilor voastre? Ce influ˘ au asupra caracterelor voastre? Ve¸ en¸ ta ti fi considera¸ ti responsabili pentru fiecare dintre aceste apeluri s ¸i avertismente. Ele se vor ridica ˘ la judecat˘ a s˘ a-i condamne pe cei ce au avut în continuare o via¸ ta vanitoas˘ a, nestatornic˘ as ¸i plin˘ a de mândrie. Dragi prieteni tineri, ce a¸ ti sem˘ anat, aceea ve¸ ti secera! Acum este timpul sem˘ anatului pentru voi. Care va fi seceri¸ sul vostru? Ce sem˘ ana¸ ti? Fiecare cuvânt pe care-l rosti¸ ti, fiecare act pe care-l îndeplini¸ ti ˘ care va aduce roade bune sau rele s este o s˘ amân¸ ta ¸i la seceri¸ s va rezulta fie triste¸ te, fie bucurie. A¸ sa cum va fi sem˘ anat˘ a s˘ amân¸ ta, a¸ sa ˘s va fi recolta. Dumnezeu v-a dat o lumin˘ a m˘ area¸ ta ¸i multe privilegii. Dup˘ a ce aceast˘ a lumin˘ a v-a fost dat˘ a, dup˘ a ce pericolele v-au fost prezentate în totalitate, responsabilitatea v˘ a revine. Maniera în care trata¸ ti lumina pe care Dumnezeu v-a dat-o va înclina balan¸ ta spre fericire sau nenorocire. Voi în¸ siv˘ a v˘ a construi¸ ti destinul.—Testimonies [147] for the Church 3:363.

137

Capitolul 39 — Seriozitatea ¸ telului
Cei patru tineri evrei, când primeau educa¸ tie la curtea regelui, în Babilon, nu au considerat c˘ a binecuvântarea lui Dumnezeu înlocuia efortul sus¸ tinut ce se cerea de la ei. Ei erau silitori la studiu, pentru c˘ a realizau c˘ a, prin harul lui Dumnezeu, soarta lor depindea de propria ˘s lor voin¸ ta ¸i ac¸ tiune. Ei trebuiau s˘ a-¸ si demonstreze întreaga abilitate la lucru s ¸i, printr-o strâns˘ as ¸i sever˘ a sfor¸ tare a puterilor lor, trebuiau s˘ a foloseasc˘ a cea mai mare parte a ocaziilor lor pentru studiu s ¸i munc˘ a. Cooperarea cu Dumnezeu În timp ce ace¸ sti tineri lucrau pentru propria lor salvare, Dumnezeu lucra în ei, ca s˘ a fac˘ a totul cu pl˘ acere s ¸i pentru El. Aici sunt relevate condi¸ tiile succesului. Pentru a putea avea harul lui Dumnezeu, trebuie s˘ a ne îndeplinim partea. Domnul nu Si-a ¸ propus s˘ a fac˘ a în locul nostru nici voin¸ ta, nici înf˘ aptuirea. Harul S˘ au este dat s˘ a lucreze în noi voin¸ ta s ¸i înf˘ aptuirea, dar niciodat˘ a ca un înlocuitor pentru efortul nostru. Sufletele noastre trebuie trezite pentru a coopera. Spiritul Sfânt lucreaz˘ a în noi pentru a putea s˘ a ne lucr˘ am propria salvare. Aceasta este lec¸ tia practic˘ a pe care Spiritul Sfânt Se str˘ aduie¸ ste s˘ a ne înve¸ te. „C˘ aci Dumnezeu este Acela care lucreaz˘ a în voi, s ¸i v˘ a d˘ a, dup˘ a pl˘ acerea Lui, s ¸i voin¸ ta s ¸i înf˘ aptuirea.“ ˘ Dumnezeu va coopera cu to¸ ti cei ce se str˘ aduiesc cu st˘ aruin¸ ta s˘ a fie credincio¸ si în slujba Sa, a¸ sa cum a colaborat cu Daniel s ¸i cu cei trei tovar˘ as ¸i ai s˘ ai. Calit˘ a¸ tile mintale nobile s ¸i un nivel înalt de [148] moralitate a caracterului nu sunt rezultatul unui accident. Dumnezeu creeaz˘ a oportunit˘ a¸ ti, succesul depinde de modul în care sunt valori˘ trebuie s˘ ficate. Ocaziile oferite de Providen¸ ta a fie observate imediat s ¸i apoi folosite de grab˘ a. Sunt mul¸ ti care pot deveni oameni puternici, dac˘ a, asemenea lui Daniel, vor depinde de harul lui Dumnezeu ˘. pentru a fi înving˘ atori s ¸i a-¸ si face lucrarea cu putere s ¸i eficien¸ ta

138

Seriozitatea ¸ telului

139

Serviciu din toat˘ a inima M˘ a adresez ¸ tie, tinere: Fii credincios. Pune inim˘ a în lucrarea ta. Nu-i imita pe cei ce au un ritm încet s ¸i care ofer˘ a servicii împ˘ ar¸ tite. Faptele, repetate ades, formeaz˘ a obiceiurile, iar acestea, caracterul. Cu r˘ abdare îndepline¸ ste micile obliga¸ tii cotidiene. Atâta timp cât subestimezi importan¸ ta micilor datorii, formarea caracterului t˘ au va fi nesatisf˘ ac˘ atoare. În fa¸ ta celui Atotputernic, fiecare datorie este important˘ a. Domnul spune: „Cine este credincios în cele mai mici lucruri, este credincios s ¸i în cele mari; s ¸i cine este nedrept în cele mai mici lucruri, este nedrept s ¸i în cele mari.“ În via¸ ta unui adev˘ arat cre¸ stin, nu exist˘ a lucruri neesen¸ tiale. Mul¸ ti dintre cei ce sunt cre¸ stini lucreaz˘ a cu Hristos la ¸ telul crucii. ˘ s˘ Mul¸ ti a¸ steapt˘ a ca o lucrare m˘ area¸ ta a le fie adus˘ a. Zilnic pierd ocazii ˘ de Dumnezeu; zilnic e¸ de a-¸ si demonstra credincio¸ sia fa¸ ta sueaz˘ a în a pune tot sufletul pentru îndeplinirea micilor obliga¸ tii ale vie¸ tii, care ˘ în lor li se par neinteresante. În timp ce a¸ steapt˘ a o lucrare m˘ area¸ ta care s˘ a poat˘ a s˘ a-¸ si exercite presupusele lor talente ie¸ site din comun s ¸i astfel s˘ a-¸ si satisfac˘ a ambi¸ tiile lor nes˘ aturate, via¸ ta lor se scurge. Dragii mei prieteni tineri, face¸ ti lucrarea care v˘ a este la îndemân˘ a. Îndrepta¸ ti-v˘ a aten¸ tia spre lucrurile umile, care necesit˘ a efortul pe [149] care-l pute¸ ti face. Pune¸ ti inim˘ as ¸i suflet pentru a face aceast˘ a lucrare. Struni¸ ti-v˘ a gândurile s˘ a ac¸ tioneze inteligent cu privire la lucrurile pe care le pute¸ ti face acas˘ a. Astfel ve¸ ti deveni potrivi¸ ti pentru o mai mare utilitate. Aminti¸ ti-v˘ a ce se spunea despre regele Ezechia: „A lucrat cu toat˘ a inima, s ¸i a izbutit în tot ce a f˘ acut“... Valoarea concentr˘ arii Capacitatea de a-¸ ti fixa gândurile pe lucrarea din mâinile tale este o binecuvântare. Tinerii tem˘ atori de Dumnezeu ar trebui s˘ a se str˘ aduiasc˘ a s˘ a-¸ si îndeplineasc˘ a datoriile cu considera¸ tie, p˘ astrând gândurile pe f˘ aga¸ sul corect s ¸i f˘ acând ce este mai bine. Ei ar trebui s˘ a realizeze care sunt obliga¸ tiile prezente s ¸i s˘ a le îndeplineasc˘ a, f˘ ar˘ aa permite min¸ tii s˘ a hoin˘ areasc˘ a. Acest fel de disciplin˘ a mintal˘ a va fi de ˘ . Cei care înva¸ ˘ s˘ ajutor s ¸i benefic˘ a în via¸ ta ta a gândeasc˘ a în leg˘ atur˘ a cu tot ce întreprind, oricât de mic˘ a ar p˘ area lucrarea, vor fi de folos în lume.

140

Solii c˘ atre tineret

Dragi tineri, fi¸ ti st˘ aruitori, fi¸ ti perseveren¸ ti. „De aceea, încinge¸ tiv˘ a coapsele min¸ tii voastre.“ Comporta¸ ti-v˘ a ca Daniel, evreul, care s ¸i-a propus s˘ a-I fie credincios lui Dumnezeu. Nu v˘ a dezam˘ agi¸ ti p˘ arin¸ tii s ¸i prietenii. Si ¸ mai este Cineva care nu trebuie uitat. Nu-L dezam˘ agi¸ ti pe Cel care v-a iubit atât de mult, încât Si-a ¸ dat via¸ ta ca s˘ a fac˘ a posibil˘ a o cooperare între voi s ¸i Dumnezeu. Cea mai înalt˘ a motiva¸ tie Dorin¸ ta de a-L onora pe Dumnezeu ar trebui s˘ a fie cea mai puternic˘ a motiva¸ tie. Ar trebui s˘ a ne determine s˘ a îmbun˘ at˘ a¸ tim privilegiile [150] s ¸i oportunit˘ a¸ tile care ne sunt oferite, a¸ sa c˘ a ar trebui s˘ a în¸ telegem cum s˘ a folosim cu în¸ telepciune bunurile lui Dumnezeu. Ar trebui s˘ a ne conduc˘ a s˘ a ne p˘ astr˘ am creierul, oasele, mu¸ schii s ¸i nervii în cea mai bun˘ a condi¸ tie de s˘ an˘ atate, pentru ca puterea psihic˘ as ¸i claritatea mintal˘ a s˘ a ne fac˘ a slujitori credincio¸ si. Interesul egoist, dac˘ ai se d˘ a voie s˘ a se dezvolte, pipernice¸ ste mintea s ¸i împietre¸ ste inima. Dac˘ a-i îng˘ aduim s˘ a ne controleze, ne distruge puterea moral˘ a. Apoi urmeaz˘ a dezam˘ agirea... Adev˘ aratul succes este dat b˘ arba¸ tilor s ¸i femeilor de c˘ atre acela¸ si Dumnezeu care i-a dat succes lui Daniel. Cel care a citit în inima lui Daniel, a privit cu pl˘ acere asupra purit˘ a¸ tii motiva¸ tiei slujitorului S˘ au, asupra hot˘ arârii de a-L onora pe Dumnezeu. Cei care îndeplinesc în via¸ ta lor scopul lui Dumnezeu trebuie s˘ a depun˘ a un efort dureros s ¸i st˘ aruitor str˘ aduindu-se s˘ a îndeplineasc˘ a orice le va da El s˘ a fac˘ a.— The Youth’s Instructor, August 20, 1903. ***** Bucuria trainic˘ a Pe tot parcursul drumului pr˘ ap˘ astios, care duce spre via¸ ta ve¸ snic˘ a, sunt izvoare de bucurie pentru a-l înviora pe cel istovit. Aceia care umbl˘ a în c˘ aile în¸ telepciunii, chiar în vremuri de strâmtorare, se bucur˘ a peste m˘ asur˘ a, pentru c˘ a Cel pe care Îl iube¸ ste sufletul lor merge, nev˘ azut, al˘ aturi de ei. Pe m˘ asur˘ a ce înainteaz˘ a, ei v˘ ad s ¸i mai l˘ amurit atingerea mâinii Sale; la fiecare pas, raze s ¸i mai str˘ alucitoare de slav˘ a de la Cel nev˘ azut le lumineaz˘ a calea; iar cânt˘ arile lor de

Seriozitatea ¸ telului

141

˘ spre a se al˘ laud˘ a, din ce în ce mai puternice, se înal¸ ta atura melodiilor îngerilor dinaintea tronului.—Thoughts from the Mount of Blessing, [151] 140.

Capitolul 40 — Exercitarea voin¸ tei
Adev˘ arata religie are de-a face cu voin¸ ta. Voin¸ ta este puterea care guverneaz˘ a natura omului, aducând toate celelalte facult˘ a¸ ti sub comanda sa. Voin¸ ta nu este gustul sau înclina¸ tia, ci este puterea de decizie care lucreaz˘ a în fiii oamenilor, spre ascultarea sau neasculta˘ de Dumnezeu. rea fa¸ ta ˘s Nesiguran¸ ta ¸i îndoial˘ a Tu e¸ sti un tân˘ ar inteligent, vrei s˘ a faci ca via¸ ta ta s˘ a fie potrivit˘ a pentru cer. Adesea e¸ sti descurajat s ¸i ai o slab˘ a putere moral˘ a, sclav al îndoielii, fiind controlat de obiceiuri s ¸i tendin¸ te ale vechii tale vie¸ ti de p˘ acat. Tu crezi c˘ a natura ta emo¸ tional˘ a nu-¸ ti este loial˘ a în vederea celor mai bune decizii s ¸i a celor mai solemne promisiuni. Nimic nu ˘ te face s˘ pare real. Propria ta nesiguran¸ ta a te îndoie¸ sti de sinceritatea celor care vor s˘ a-¸ ti fac˘ a bine. Cu cât te lup¸ ti mai mult cu îndoiala, cu atât mai pu¸ tin real î¸ ti pare totul, pân˘ a când ¸ ti se pare c˘ a nici un loc nu este sigur pentru tine. Promisiunile tale sunt asemenea unor funii de nisip s ¸i vezi în aceea¸ si lumin˘ a ireal˘ a cuvintele s ¸i lucr˘ arile celor în care ar trebui s˘ a ai încredere. Putere prin supunerea voin¸ tei ˘ Vei fi într-un pericol permanent pân˘ a vei în¸ telege adev˘ arata for¸ ta a voin¸ tei. Po¸ ti crede s ¸i promite toate lucrurile, dar promisiunile s ¸i [152] credin¸ ta ta nu au valoare pân˘ a când nu adaugi voin¸ ta de partea credin¸ tei s ¸i a ac¸ tiunii. Dac˘ a lup¸ ti lupta credin¸ tei cu toat˘ a puterea voin¸ tei, vei cuceri. Sentimentele, impresiile, emo¸ tiile tale nu sunt demne de încredere, pentru c˘ a nu sunt sigure, în special datorit˘ a ideilor tale pervertite; con¸ stien¸ ta promisiunilor înc˘ alcate s ¸i a leg˘ amintelor nerespectate î¸ ti sl˘ abe¸ ste încrederea în tine însu¸ ti s ¸i încrederea altora în tine. Dar nu trebuie s˘ a disperi. Trebuie s˘ a fii hot˘ arât s˘ a crezi, de¸ si nimic nu ¸ ti se pare adev˘ arat s ¸i real. Nu mai este nevoie s˘ a-¸ ti spun 142

Exercitarea voin¸ tei

143

c˘ a tu singur te-ai adus în aceast˘ a situa¸ tie neconvenabil˘ a. Trebuie s˘ a-¸ ti rec⸠stigi încrederea în Dumnezeu s ¸i în fra¸ tii t˘ ai. Depinde de tine s˘ a-¸ ti supui voin¸ ta voin¸ tei lui Isus Hristos s ¸i, de îndat˘ a ce faci aceasta, Dumnezeu va prelua controlul s ¸i va lucra în tine s ¸i voin¸ ta s ¸i înf˘ aptuirea dup˘ a buna Sa pl˘ acere. Întreaga ta natur˘ a va fi adus˘ a sub controlul Spiritului lui Hristos s ¸i pân˘ as ¸i gândurile tale vor fi aduse ˘ de El. în subordonare fa¸ ta Nu-¸ ti po¸ ti controla impulsurile a¸ sa cum ai dori, dar î¸ ti po¸ ti controla voin¸ ta s ¸i po¸ ti face o schimbare total˘ a în via¸ ta ta. Prin predarea voin¸ tei tale lui Hristos, via¸ ta ta va fi ascuns˘ a cu Hristos în Dumnezeu s ¸i aliat˘ a cu puterea ce este deasupra tuturor puterilor. Vei avea t˘ arie de la Dumnezeu, care te va lega cu repeziciune de puterea Sa s ¸i astfel o lumin˘ a nou˘ a, chiar lumina credin¸ tei vii, va str˘ aluci asupra ta. Dar voin¸ ta ta trebuie s˘ a colaboreze cu voin¸ ta lui Dumnezeu, nu cu voin¸ ta prietenilor prin care Satana lucreaz˘ a mereu s˘ a te în¸ sele s ¸i s˘ a [153] te distrug˘ a. Nu vrei ca, f˘ ar˘ a întârziere, s˘ a te a¸ sezi într-o dreapt˘ a leg˘ atur˘ a cu Dumnezeu? Nu vrei s˘ a spui: „Îmi voi preda voin¸ ta lui Isus s ¸i o voi face chiar acum“ s ¸i din acest moment s˘ a fii în întregime de partea lui Dumnezeu? Nu mai da aten¸ tie obiceiurilor, puterii apetitului s ¸i pasiunii. Nu-i da lui Satana nici o s ¸ans˘ a s˘ a spun˘ a: „E¸ sti un ipocrit nenorocit“. Închide u¸ sa astfel încât Satana s˘ a nu te poat˘ a acuza s ¸i descuraja. Spune: „Cred, da, cred c˘ a Dumnezeu este ajutorul meu“ s ¸i vei descoperi c˘ a e¸ sti biruitor în Domnul. Prin p˘ astrarea ferm˘ aa voin¸ tei de partea lui Dumnezeu, fiecare emo¸ tie va fi supus˘ a voin¸ tei lui Isus. Atunci vei descoperi c˘ a ai picioarele pe o stânc˘ a solid˘ a. Aceasta va cere adesea fiecare f˘ arâm˘ a a puterii voin¸ tei pe care o ai, dar Dumnezeu este Acela care lucreaz˘ a pentru tine s ¸i vei ie¸ si din acest proces de modelare un vas de onoare. Voin¸ ta lui Dumnezeu unit˘ a cu voin¸ ta omului ˘ . P˘ Vorbe¸ ste despre credin¸ ta astreaz˘ a-te de partea lui Dumnezeu. Nu-¸ ti pune piciorul de partea inamicului s ¸i Dumnezeu va fi ajutorul t˘ au. El va face pentru tine ceea ce ¸ tie î¸ ti este imposibil s˘ a faci. Rezultatul va fi acela c˘ a tu vei deveni asemenea unui „cedru din Liban“. Via¸ ta ta va fi înnobilat˘ a, iar faptele tale vor fi s˘ avâr¸ site în

144

Solii c˘ atre tineret

Dumnezeu. Va fi atunci în tine o putere, un zel s ¸i o simplitate care te vor face un instrument lustruit în mâinile lui Dumnezeu. Ai nevoie s˘ a bei zilnic din fântâna adev˘ arului ca s˘ a în¸ telegi secretul pl˘ acerii s ¸i bucuriei în Domnul. Dar trebuie s˘ a-¸ ti aminte¸ sti c˘ a ˘ , care reprezint˘ [154] voin¸ ta e izvorul tuturor ac¸ tiunilor tale. Aceast˘ a voin¸ ta a un factor atât de important în formarea caracterului omului, a fost dat˘ a în mâna lui Satana la c˘ adere; s ¸i de atunci el lucreaz˘ a în om s ¸i voin¸ ta s ¸i înf˘ aptuirea propriilor sale pl˘ aceri, dar spre ruina s ¸i mizeria total˘ a a omului. Dar sacrificiul infinit al lui Dumnezeu, de a-L da pe iubitul S˘ au Fiu Isus pentru a deveni o jertf˘ a pentru p˘ acat, Îl îndrept˘ a¸ te¸ ste s˘ a spun˘ a, f˘ ar˘ a s˘ a încalce vreun principiu al guvern˘ arii Sale: „Pred˘ a-te Mie, d˘ a-Mi Mie voin¸ ta ta, ia-o de sub controlul lui Satana s ¸i Eu o voi lua în st˘ apânire; apoi voi putea lucra în tine s ¸i voin¸ ta s ¸i înf˘ aptuirea dup˘ a buna Mea pl˘ acere“. Când El d˘ a gândul lui Hristos, voin¸ ta ta devine ca a Lui, iar caracterul t˘ au este transformat pentru a fi ca al lui Hristos. Este scopul t˘ au s˘ a faci voia lui Dumnezeu? Vrei s˘ a ascul¸ ti ce zice Scriptura? „Dac˘ a voie¸ ste cineva s˘ a vin˘ a dup˘ a Mine, s˘ a se lepede de sine, s˘ a-¸ si ia crucea s ¸i s˘ a M˘ a urmeze.“ Nu exist˘ a altceva mai de pre¸ t decât s˘ a-L urmezi pe Domnul Hristos, atunci când refuzi s˘ a-¸ ti satisfaci înclina¸ tiile s ¸i te hot˘ ar˘ as ¸ti s˘ a ascul¸ ti de Dumnezeu. Nu sentimentele s ¸i emo¸ tiile fac din tine un copil al lui Dumnezeu, ci doar ascultarea de voin¸ ta lui Dumnezeu. ˘ plin˘ O via¸ ta a de utilitate se profileaz˘ a înaintea ta, dac˘ a voin¸ ta ta devine voin¸ ta lui Dumnezeu. Atunci vei putea sta în puterea dat˘ a de Dumnezeu ca un exemplu de fapte bune. Te vei conforma regulilor de men¸ tinere a disciplinei, în loc s˘ a aju¸ ti la pr˘ abu¸ sirea lor. Vei ajuta la men¸ tinerea ordinii, în loc de a o dispre¸ tui s ¸i de a incita la dezordine ˘ , conform propriului t˘ în via¸ ta au fel de a ac¸ tiona. θ ti spun în temere de Dumnezeu: Stiu ¸ ce ai putea fi, dac˘ a voin¸ ta [155] ta este plasat˘ a de partea Domnului. „C˘ aci noi suntem împreun˘ a-lucr˘ atori cu Dumnezeu.“ Po¸ ti s˘ a¸ ti faci lucrarea pentru acum s ¸i pentru ve¸ snicie în a¸ sa fel încât s˘ a reziste testului judec˘ a¸ tii. Vrei s˘ a încerci? Nu vrei s˘ a faci acum o schimbare radical˘ a? E¸ sti obiectul dragostei s ¸i mijlocirii lui Hristos. Te vei preda acum lui Dumnezeu s ¸i-i vei ajuta pe cei care sunt a¸ seza¸ ti ca santinele în ap˘ ararea lucr˘ arii Sale, în loc s˘ a le produci durere s ¸i descurajare?—Testimonies for the Church 5:513-516.

Exercitarea voin¸ tei

145

***** Un efort special este esen¸ tial Dumnezeu ne-a stabilit mijloace s ¸i, dac˘ a le vom folosi cu h˘ arnicie s ¸i cu rug˘ aciune, nici un vas nu va naufragia, ci va înfrunta orice vijelie s ¸i furtun˘ as ¸i în final va ancora în cerul plin de fericire. Dar, dac˘ a vom neglija s ¸i dispre¸ tui aceste mijloace s ¸i privilegii, Dumnezeu nu va face un miracol pentru a salva pe nici unul dintre noi s ¸i vom fi pierdu¸ ti a¸ sa cum au fost Iuda s ¸i Satana. S˘ a nu crede¸ ti c˘ a Dumnezeu va face un miracol s˘ a salveze acele suflete slabe care pre¸ tuiesc r˘ aul s ¸i care practic˘ a p˘ acatul sau c˘ a un element supranatural va fi adus în vie¸ tile lor, ridicându-i spre sfere mai înalte, unde, prin compara¸ tie, vor face munci mai u¸ soare, f˘ ar˘ a nici un efort special, f˘ ar˘ a nici o lupt˘ a sau f˘ ar˘ a crucificarea eului; pentru c˘ a aceia care pierd vremea pe terenul lui Satana vor pieri la fel ca r˘ auf˘ ac˘ atorii. Vor fi distru¸ si dintr-o dat˘ as ¸i f˘ ar˘ a nici un remediu.— [156] Testimonies to Ministers and Gospel Workers, 453.

Capitolul 41 — Îndrumare divin˘ a
Sunt trei modalit˘ a¸ ti prin care Domnul ne descoper˘ a voin¸ ta Sa s ¸i ne c˘ al˘ auze¸ ste... Dumnezeu ne descoper˘ a voin¸ ta Sa în Cuvântul S˘ au, Sfânta Scriptur˘ a. Vocea Sa este de asemenea descoperit˘ a în lucr˘ arile Sale providen¸ tiale s ¸i va fi recunoscut˘ a, dac˘ a noi nu ne separ˘ am sufletele de El prin umblarea pe propriile noastre c˘ ai, f˘ acând totul dup˘ a propria ˘s noastr˘ a voin¸ ta ¸i urmând imediat îndemnurile unei inimi nesfin¸ tite, pân˘ a când sim¸ turile ne vor fi atât de tocite, încât lucrurile ve¸ snice nu mai pot fi distinse s ¸i vocea lui Satana este astfel deghizat˘ a, încât e acceptat˘ a ca vocea lui Dumnezeu. O alt˘ a modalitate prin care vocea lui Dumnezeu se face auzit˘ a este reprezentat˘ a de apelurile Spiritului S˘ au cel Sfânt, impresionând inima s ¸i marcând caracterul. Dac˘ a ai dubii cu privire la orice subiect, trebuie mai întâi s˘ a ˘ de credin¸ ˘ consul¸ ti Scripturile. Dac˘ a într-adev˘ ar ai început o via¸ ta ta s ¸i te-ai predat lui Dumnezeu pentru a fi în întregime al Lui, El te-a luat pentru a te modela s ¸i finisa conform scopului S˘ au, ca s˘ a po¸ ti ˘ st˘ s˘ a fii un vas de cinste. Ar trebui s˘ a ai o dorin¸ ta aruitoare de a fi maleabil în mâinile Sale s ¸i s˘ a-L urmezi oriunde te-ar conduce. Atunci te-ai încrede în El s˘ a-Si ¸ realizeze planurile Sale s ¸i în acela¸ si timp ai coopera cu El la propria ta salvare cu temere s ¸i cutremur.— [157] Testimonies for the Church 5:512.

146

Capitolul 42 — Lucrarea t˘ acut˘ a a Spiritului Sfânt
Via¸ ta de cre¸ stin nu este o modificare sau o îmbun˘ at˘ a¸ tire a celei vechi, ci o transformare a naturii. Aceasta înseamn˘ a o moarte a ˘ de p˘ ˘ cu totul nou˘ sinelui fa¸ ta acat s ¸i o via¸ ta a. Aceast˘ a schimbare poate fi în-f˘ aptuit˘ a doar de lucrarea activ˘ a a Duhului Sfânt. Nicodim era înc˘ a perplex s ¸i Isus a folosit vântul pentru a-i explica în¸ telesul: „Vântul sufl˘ a încotro vrea, s ¸i-i auzi vuietul; dar nu s ¸tii de unde vine, nici încotro merge. Tot a¸ sa este cu oricine este n˘ ascut din Duhul.“ Vântul se aude prin ramurile copacilor, fo¸ snind printre frunze s ¸i flori, s ¸i totu¸ si este invizibil s ¸i nici un om nu s ¸tie de unde vine sau încotro pleac˘ a. La fel este cu lucrarea Duhului Sfânt asupra inimii. Nu poate fi explicat˘ a mai mult decât mi¸ sc˘ arile vântului. O persoan˘ a poate s˘ a nu fie în stare s˘ a spun˘ a exact locul s ¸i momentul sau s˘ a traseze toate circumstan¸ tele în procesul convertirii; dar aceasta nu dovede¸ ste c˘ a el nu este convertit. Printr-un mijloc tot atât de nev˘ azut, ca s ¸i vântul, Hristos lucreaz˘ a continuu asupra inimii. Pu¸ tin câte pu¸ tin, poate insesizabil pentru primitor, se produc impresii prin care sufletul este sensibilizat s˘ a se îndrepte spre Hristos. Acestea pot veni prin medita¸ tie asupra Lui, prin studiul Scripturilor sau prin auzirea Cuvântului de la predicator. Pe nea¸ steptate, când Duhul vine cu un apel mai direct, sufletul se pred˘ a bucuros lui Hristos. Mul¸ ti numesc [158] aceasta o convertire brusc˘ a, dar ea este rezultatul unei îndelungate str˘ adanii a Duhului Sfânt, o lucrare f˘ acut˘ a cu mult˘ a r˘ abdare. Chiar dac˘ a vântul în sine este invizibil, el produce efecte care sunt v˘ azute s ¸i sim¸ tite. La fel s ¸i lucrarea Duhului Sfânt asupra sufletului se va descoperi în fiecare fapt˘ a a aceluia care a sim¸ tit puterea Lui salvatoare. Când Duhul lui Dumnezeu ia inima în st˘ apânire, El transform˘ a via¸ ta. Gândurile p˘ ac˘ atoase sunt date la o parte, faptele rele sunt p˘ ar˘ asite; dragostea, umilin¸ ta s ¸i pacea iau locul mâniei, invidiei s ¸i rivalit˘ a¸ tii. Bucuria ia locul triste¸ tii, iar înf˘ a¸ ti¸ sarea reflect˘ a lumina cerului. Nimeni nu vede mâna care ridic˘ a povara sau care 147

148

Solii c˘ atre tineret

¸ tine lumina ce provine din cur¸ tile cere¸ sti. Binecuvântarea vine atunci ˘ sufletul se pred˘ când prin credin¸ ta a lui Dumnezeu... Este imposibil pentru mintea limitat˘ a s˘ a în¸ teleag˘ a lucrarea de r˘ ascump˘ arare. Taina ei dep˘ as ¸e¸ ste cunoa¸ sterea uman˘ a, s ¸i totu¸ si cel ˘ realizeaz˘ ce trece din moarte la via¸ ta a c˘ a aceasta este o realitate divin˘ a. Începutul lucr˘ arii de salvare îl putem cunoa¸ ste de aici, prin ˘ personal˘ experien¸ ta a. Rezultatele sale se v˘ ad în decursul ve¸ sniciei.— The Desire of Ages, 172, 173. ***** Dovada ajutorului divin Dac˘ a ave¸ ti un sentiment al nevoii în suflet, dac˘ a sunte¸ ti fl˘ amânzi s ¸i înseta¸ ti dup˘ a neprih˘ anire, aceasta este o dovad˘ a c˘ a Hristos a lucrat în inima voastr˘ a, în scopul de a face, cu ajutorul Duhului Sfânt, acele lucruri care sunt imposibile pentru voi.—Thoughts from the Mount [159] of Blessing, 19.

Capitolul 43 — Hristos cel l˘ auntric
Dac˘ a suntem înr˘ ad˘ acina¸ ti s ¸i ancora¸ ti în dragoste ar trebui s˘ a „pute¸ ti pricepe împreun˘ a cu to¸ ti sfin¸ tii, care este l˘ argimea, lungimea, adâncimea s ¸i în˘ al¸ timea s ¸i s˘ a cunoa¸ ste¸ ti dragostea lui Hristos, care ˘ “. O, ce posibilit˘ întrece orice cuno¸ stin¸ ta a¸ ti minunate s ¸i încurajare! În inima omeneasc˘ a, cur˘ a¸ tat˘ a de toate impurit˘ a¸ tile morale, locuie¸ ste pre¸ tiosul Mântuitor, înnobilând s ¸i sfin¸ tind întreaga natur˘ as ¸i f˘ acând din om un templu al Duhului Sfânt... R˘ aspunsul S˘ au la credin¸ ta noastr˘ a ˘ vie, iar El locuie¸ Noi locuim în Hristos printr-o credin¸ ta ste în inimile noastre prin credin¸ ta fiec˘ aruia. Noi suntem înso¸ ti¸ ti de prezen¸ ta ˘ , gândurile noasdivin˘ as ¸i, când ne d˘ am seama de aceast˘ a prezen¸ ta ˘ de Isus Hristos. Exerci¸ tre sunt supuse aduse în supunere fa¸ ta tiile ˘ cu intensitatea cu care suntem noastre spirituale sunt în concordan¸ ta con¸ stien¸ ti de aceast˘ a colaborare. Enoh a umblat cu Dumnezeu în ˘, acest mod; iar Hristos locuie¸ ste în inimile noastre prin credin¸ ta când ne vom da seama c˘ a El este de partea noastr˘ as ¸i când vom fi con¸ stien¸ ti de rolul pe care l-a avut în planul de mântuire. Ar trebui s˘ a fim cei mai ferici¸ ti, cultivând sim¸ tul con¸ stien¸ tei m˘ are¸ tului dar pe care l-a f˘ acut Dumnezeu lumii noastre s ¸i nou˘ a personal. Aceste gânduri au o putere de control asupra întregului nostru caracter. Vreau s˘ a v˘ a imprim în minte c˘ a ave¸ ti un înso¸ titor divin întotdeauna, numai dac˘ a dori¸ ti: „Cum se împac˘ a Templul lui Dumnezeu cu idolii? C˘ aci noi suntem Templul Dumnezeului celui viu, [160] cum a zis Dumnezeu: «Eu voi locui s ¸i voi umbla în mijlocul lor; Eu voi fi Dumnezeul lor, s ¸i ei vor fi poporul Meu».“ Modela¸ ti de dragostea Lui Pe m˘ asur˘ a ce mintea se ocup˘ a mai mult cu persoana lui Hristos, caracterul este modelat dup˘ a asem˘ anarea divin˘ a. Gândurile sunt 149

150

Solii c˘ atre tineret

umplute cu sim¸ tul bun˘ at˘ a¸ tii s ¸i dragostei Sale. Noi contempl˘ am caracterul S˘ au s ¸i astfel El e prezent în toate gândurile noastre. Dragostea Lui ne înconjoar˘ a. Dac˘ a ne fix˘ am un moment ochii asupra soarelui la amiaz˘ a, când ne vom întoarce privirea, imaginea soarelui ne va ap˘ area în orice vom privi. La fel se întâmpl˘ a atunci când privim la Isus. Asupra oric˘ arui lucru pe care îl privim se reflect˘ a imaginea lui Isus, care este Soarele îndrept˘ a¸ tirii. Nu putem vedea sau vorbi despre nimic altceva. Imaginea Sa este imprimat˘ a pe retina ochiului sufletului s ¸i afecteaz˘ a fiecare parte a vie¸ tii noastre zilnice, u¸ surând s ¸i supunând întreaga noastr˘ a natur˘ a. Privind, ne conform˘ am asem˘ an˘ arii divine, chiar unei asem˘ an˘ ari cu Hristos. Vom reflecta razele luminoase s ¸i str˘ alucitoare ale îndrept˘ a¸ tirii Sale asupra tuturor celor cu care intr˘ am în contact. Noi am devenit schimba¸ ti în caracter; c˘ aci inima, sufletul s ¸i mintea sunt luminate de str˘ alucirea Aceluia care ne-a iubit s ¸i s-a dat pe Sine pentru noi. Astfel se observ˘ a realizarea unei influen¸ te personale vii, ˘. care locuie¸ ste în inimile noastre prin credin¸ ta ˘ tur˘ Când cuvintele Sale de înv˘ a¸ ta a sunt primite s ¸i au luat condu˘ statornic˘ cerea asupra noastr˘ a, Isus este pentru noi o prezen¸ ta a, ce controleaz˘ a gândurile, ideile s ¸i faptele noastre. Suntem impregna¸ ti ˘ tura celui mai mare Maestru pe care lumea L-a cunoscut cu înv˘ a¸ ta [161] vreodat˘ a. ˘ Un sim¸ t al responsabilit˘ a¸ tii s ¸i al influen¸ tei umane d˘ a consisten¸ ta ˘s p˘ arerilor noastre despre via¸ ta ¸i cu privire la îndatoririle zilnice. Isus Hristos este totul pentru noi — cel dintâi, cel din urm˘ as ¸i cel mai bun în tot ceea ce facem. Isus Hristos — Spiritul S˘ au, caracterul S˘ au — d˘ a culoare tuturor lucrurilor; este urzeala, fibra, întreaga ˘ . Nu ¸ tes˘ atur˘ a a fiin¸ tei noastre. Cuvintele lui Hristos sunt duh s ¸i via¸ ta putem deci s˘ a ne orient˘ am gândurile asupra noastr˘ a; pentru c˘ a nu mai tr˘ aim noi, ci Hristos tr˘ aie¸ ste în noi s ¸i El este speran¸ ta slavei. Eul este mort, dar Hristos este un Mântuitor viu. Dac˘ a vom continua s˘ a privim la Isus, vom reflecta imaginea Sa tuturor celor din jurul nostru. Nu ne putem opri s˘ a¸ tinem seama de dezam˘ agirile noastre sau s˘ a vorbim despre ele, pentru c˘ a un tablou mult mai pl˘ acut ne atrage privirea — iubirea pre¸ tioas˘ a a lui Isus Hristos. El locuie¸ ste în noi prin cuvântul adev˘ arului.—Testimonies to Ministers and Gospel Workers, 387-390.

Hristos cel l˘ auntric

151

***** M˘ arg˘ aritarul de mare pre¸ t Trebuie s˘ a ne pred˘ am pe noi în¸ sine lui Hristos s ¸i s˘ a tr˘ aim o ˘ de ascultare de bun˘ ˘ de toate poruncile Sale. Tot via¸ ta avoie fa¸ ta ceea ce suntem, toate talentele s ¸i abilit˘ a¸ tile pe care le avem sunt ale Domnului, pentru a fi consacrate slujirii Sale. Când ne pred˘ am astfel în întregime Lui, Hristos, ni Se d˘ aruie¸ ste împreun˘ a cu toate comorile cerului. Noi ob¸ tinem astfel m˘ arg˘ aritarul de mare pre¸ t.—Christ’s [162] Object Lessons, 116.

Capitolul 44 — Negarea de sine
Isus S-a golit de Sine s ¸i în tot ceea ce El a f˘ acut, eul nu a fost prezent. El Si-a ¸ subordonat toate ac¸ tiunile voin¸ tei Tat˘ alui S˘ au. Când misiunea Sa pe p˘ amânt era aproape de a fi îndeplinit˘ a, El a putut spune: „Eu te-am prosl˘ avit pe p˘ amânt, am sfâr¸ sit lucrarea, pe care Mi-ai dat-o s-o fac“. Si ¸ El ne îndeamn˘ a: „Înv˘ a¸ ta¸ ti de la Mine, c˘ aci Eu sunt blând s ¸i smerit cu inima“. „Dac˘ a voie¸ ste cineva s˘ a vin˘ a dup˘ a Mine, s˘ a se lepede de sine“; eul s˘ a fie detronat s ¸i s˘ a nu mai de¸ tin˘ a suprema¸ tia sufletului. Cel ce prive¸ ste la Hristos în negarea Sa de Sine, în smerenia inimii Sale, va fi constrâns s˘ a spun˘ a la fel ca Daniel, când a privit pe Cel care este la fel ca fiii oamenilor: „Puterile m-au l˘ asat, culoarea mi s-a schimbat, fa¸ ta mi s-a slu¸ tit...“ Firea omeneasc˘ a se lupt˘ a pentru ˘ de la Hristos întâietate, este totdeauna gata de ceart˘ a; dar cel ce înva¸ ta este golit de sine, de mândrie, de dorin¸ ta de suprema¸ tie s ¸i este lini¸ stit în suflet. Eul este l˘ asat la dispozi¸ tia Spiritului Sfânt. Atunci nu mai suntem ner˘ abd˘ atori s˘ a ocup˘ am pozi¸ tii înalte. Nu mai avem nici o ambi¸ tie de a r˘ azbate prin mul¸ time s ¸i de a da din coate pentru a ne remarca, ci sim¸ tim c˘ a pozi¸ tia cea mai înalt˘ a este la picioarele Mântuitorului nostru. Privim la Isus, a¸ steptând ca mâna Lui s˘ a ne conduc˘ as ¸i ascultând vocea Lui s˘ a ne c˘ al˘ auzeasc˘ a. Apostolul Pavel, ˘ , spunea: „Am fost r˘ care a avut aceast˘ a experien¸ ta astignit împreun˘ a cu Hristos, s ¸i tr˘ aiesc; dar nu mai tr˘ aiesc eu, ci Hristos tr˘ aie¸ ste în mine. Si ¸ via¸ ta, pe care o tr˘ aiesc acum în trup, o tr˘ aiesc în credin¸ ta în Fiul lui Dumnezeu, care m-a iubit s ¸i s-a dat pe Sine însu¸ si pentru [163] mine.“—Thoughts from the Mount of Blessing, 30, 31.

152

Capitolul 45 — Caracterul pe care Dumnezeu îl aprob˘ a
Tinerii au nevoie s˘ a fie îndemna¸ ti cu grij˘ as ¸i cu rug˘ aciune pentru a-¸ si putea cl˘ adi caracterele pe o funda¸ tie trainic˘ a. Motivul pentru care ˘ turilor atât de mul¸ ti comit gre¸ seli grave este c˘ a, nu dau aten¸ tie înv˘ a¸ ta ˘ . Sfatul p˘ din experien¸ ta arin¸ tilor s ¸i profesorilor nu are nici un efect asupra lor s ¸i ei cedeaz˘ a ispitelor du¸ smanului. Dumnezeu iube¸ ste tinerii. El vede în ei mari posibilit˘ a¸ ti de a face bine, dac˘ a vor realiza nevoia lor de Hristos s ¸i vor cl˘ adi pe o baz˘ a solid˘ a. El cunoa¸ ste, de asemenea, încerc˘ arile lor. El s ¸tie c˘ a vor avea de luptat împotriva puterilor întunericului, care se str˘ aduiesc s˘ a c⸠stige controlul asupra min¸ tii oamenilor, dar El a deschis drumul prin care tineri s ¸i tinere pot deveni p˘ arta¸ si la natura divin˘ a. Este nevoie de efort perseverent Caracterul nu se formeaz˘ a din întâmplare. Nu este determinat de o izbucnire de temperament sau de un singur pas gre¸ sit. Este ˘s repetarea unei fapte ce tinde s˘ a devin˘ a obi¸ snuin¸ ta ¸i care modeleaz˘ a caracterul spre bine sau spre r˘ au. Caractere corecte pot fi formate doar prin efort perseverent s ¸i neobosit, prin îmbun˘ at˘ a¸ tirea fiec˘ arui talent s ¸i a fiec˘ arei abilit˘ a¸ ti încredin¸ tate spre gloria lui Dumnezeu. În loc s˘ a fac˘ a aceasta, mul¸ ti î¸ si permit s˘ a pluteasc˘ a oriunde i-ar purta impulsurile sau circumstan¸ tele. Asta nu pentru c˘ a ar avea nevoie de bunuri materiale, ci pentru c˘ a nu realizeaz˘ a c˘ a Dumnezeu dore¸ ste ca [164] în tinere¸ tea lor s˘ a fac˘ a ce este mai bine. Dac˘ a ar sta a¸ sa cum a stat Daniel, tinerii de ast˘ azi ar trebui s˘ a întind˘ a fiecare mu¸ schi s ¸i fiecare nerv spiritual. Dumnezeu nu dore¸ ste ca ei s˘ a r˘ amân˘ a încep˘ atori, ci s˘ a ating˘ a cele mai înalte culmi ale des˘ avâr¸ sirii. El dore¸ ste ca ei s˘ a ating˘ a cele mai înalte trepte ale sc˘ arii, ca astfel s˘ a poat˘ a p˘ as ¸i de pe acestea în Împ˘ ar˘ a¸ tia lui Dumnezeu.

153

154

Solii c˘ atre tineret

Influen¸ ta prietenilor Tinerii care-¸ si p˘ ar˘ asesc c˘ aminele nu mai sunt sub supravegherea p˘ arin¸ tilor lor s ¸i le r˘ amâne o larg˘ a arie de ac¸ tiune pentru a-¸ si alege prietenii. Ei nu ar trebui s˘ a uite c˘ a ochiul Tat˘ alui lor ceresc este deasupra lor, c˘ a le vede fiecare nevoie s ¸i fiecare ispit˘ a. Întotdeauna vor putea fi g˘ asi¸ ti în s ¸coli tineri care, prin modul lor de a ac¸ tiona, dau la iveal˘ a faptul c˘ a mintea lor este modelat˘ a într-o form˘ a inferioar˘ a. Printr-o preg˘ atire neîn¸ teleapt˘ a în copil˘ arie ei s ¸i-au dezvoltat caractere unilaterale s ¸i de¸ si au crescut, aceste defecte au r˘ amas, deteriorândule experien¸ ta. Prin cuvinte s ¸i exemplu, aceste suflete conduc departe pe cei ce au o putere moral˘ a slab˘ a. Timpul este aur, dragii mei tineri. N-ar trebui s˘ a v˘ a primejdui¸ ti sufletele prin sem˘ anarea de ov˘ az s˘ albatic. Nu v˘ a pute¸ ti permite s˘ a fi¸ ti nep˘ as˘ atori cu privire la prietenii pe care vi-i alege¸ ti. Opri¸ ti-v˘ a asupra a ceea ce e nobil în caracterele altora s ¸i aceste tr˘ as˘ aturi vor deveni pentru voi surs˘ a de putere moral˘ a în a rezista r˘ aului s ¸i a alege binele. Fixa¸ ti-v˘ a standarde înalte. P˘ arin¸ tii s ¸i profesorii vo¸ stri care se tem de Dumnezeu v˘ a pot urma cu rug˘ aciunile lor zi [165] s ¸i noapte, v˘ a pot ruga fierbinte s ¸i v˘ a pot avertiza, dar toate acestea vor fi în van, dac˘ a voi v˘ a alege¸ ti prieteni nep˘ as˘ atori. Dac˘ a nu vede¸ ti nici un pericol real s ¸i v˘ a gândi¸ ti c˘ a pute¸ ti face atât binele, cât s ¸i r˘ aul, dup˘ a cum alege¸ ti, nu ve¸ ti mai discerne c˘ a aluatul r˘ aut˘ a¸ tii încearc˘ a cu viclenie s˘ a v˘ a ispiteasc˘ as ¸i s˘ a v˘ a corup˘ a mintea. ˘ Hristos, singura noastr˘ a speran¸ ta Hristos a fost chinuit, insultat, agresat; din toate p˘ ar¸ tile a fost asaltat de ispite s ¸i totu¸ si El nu a p˘ ac˘ atuit, ci a prezentat lui Dumnezeu o supunere total˘ a, care era pe deplin satisf˘ ac˘ atoare. Prin aceasta, El a înl˘ aturat pentru totdeauna orice încercare de scuz˘ a a nesupunerii. El a venit pentru a-i ar˘ ata omului cum s˘ a asculte, cum s˘ a p˘ azeasc˘ a toate poruncile. El S-a prins de puterea divin˘ as ¸i aceasta este singura ˘ a p˘ speran¸ ta ac˘ atosului. El Si-a ¸ dat via¸ ta pentru ca omul s˘ a poat˘ a deveni p˘ arta¸ s la natura divin˘ a, sc˘ apând de stric˘ aciunea care este în lume prin poft˘ a... Dumnezeu le-a dat tinerilor talente, pentru ca ei s˘ a le îmbog˘ a¸ teasc˘ a pentru gloria Sa; dar mul¸ ti folosesc aceste daruri în scopuri

Caracterul pe care Dumnezeu îl aprob˘ a

155

nesfinte. Mul¸ ti au abilit˘ a¸ ti care, cultivate, vor produce o recolt˘ a bogat˘ a de însu¸ siri morale, mintale s ¸i psihice. Dar ei nu se opresc s˘ a se gândeasc˘ a la aceasta. Ei nu calculeaz˘ a costul felului lor de a ac¸ tiona. Ei încurajeaz˘ a nep˘ asarea s ¸i nes˘ abuin¸ ta care nu ascult˘ a de nici un sfat sau repro¸ s. Aceasta este o gre¸ seal˘ a teribil˘ a. Tinerii ar trebui s˘ a aib˘ a mintea treaz˘ as ¸i s˘ a-¸ si dea seama c˘ a ochiul lui Dumnezeu este deasupra lor, c˘ a îngerii urm˘ aresc dezvoltarea caracterului lor s ¸i cânt˘ aresc valoarea moral˘ a.—The Youth’s Instructor, July 27, 1899. [166]

Capitolul 46 — Prezen¸ ta continu˘ a a lui Hristos
Religia lui Hristos înseamn˘ a mai mult decât iertarea p˘ acatelor; înseamn˘ a îndep˘ artarea lor s ¸i umplerea spa¸ tiului gol cu darurile Duhului Sfânt. Înseamn˘ a o iluminare divin˘ a, o bucurie în Dumnezeu. Înseamn˘ a o inim˘ a golit˘ a de sine, de egoism, s ¸i binecuvântat˘ a cu prezen¸ ta continu˘ a a lui Hristos. Când Hristos domne¸ ste în suflet, atunci acolo se afl˘ a cur˘ a¸ tie, puritate, eliberare de p˘ acat. Gloria, plin˘ atatea ˘ . Acceps ¸i des˘ avâr¸ sirea planului Evangheliei sunt împlinite în via¸ ta tarea Mântuitorului aduce str˘ alucirea unei p˘ aci depline, a unei iubiri des˘ avâr¸ site s ¸i a unei asigur˘ ari perfecte. Frumuse¸ tea s ¸i parfumul ca˘ , atest˘ racterului lui Hristos, descoperite în via¸ ta a faptul c˘ a într-adev˘ ar Dumnezeu L-a trimis pe Fiul S˘ au în lume, s˘ a-i fie Mântuitor... Urma¸ silor S˘ ai credincio¸ si, Hristos le-a fost un tovar˘ as ¸ zilnic s ¸i un prieten apropiat. Ei au tr˘ ait într-o strâns˘ as ¸i permanent˘ a comuniune cu Dumnezeu. Peste ei a r˘ as˘ arit slava Domnului. În ei a fost reflectat˘ a lumina cuno¸ stin¸ tei slavei lui Dumnezeu, de pe fa¸ ta lui Hristos. Acum ei se bucur˘ a de razele neumbrite ale str˘ alucirii s ¸i slavei Regelui în maiestatea Sa. Ei sunt preg˘ ati¸ ti pentru comuniunea cu cerul, pentru [167] c˘ a ei poart˘ a cerul în inimile lor.—Christ’s Object Lessons, 419-421.

156

˘ de Sec¸ tiunea 5 — Preg˘ atirea pentru o via¸ ta lucrare

[168] Adev˘ arata educa¸ tie înseamn˘ a mai mult decât participarea la anumite studii. Este mult cuprinz˘ atoare. Ea include dezvoltarea armonioas˘ a a tuturor capacit˘ a¸ tilor fizice s ¸i intelectuale. Ea înva¸ ta ˘ dragostea s ¸i teama de Dumnezeu s ¸i este o preg˘ atire pentru îndeplinirea cu credincio¸ sie a îndatoririlor vie¸ tii. — Counsels to Parents, Teachers and Students, 64. Adev˘ arata educa¸ tie const˘ a în preg˘ atirea puterilor fizice, mintale s ¸i morale pentru îndeplinirea oric˘ arei îndatoriri; este preg˘ atirea trupului, min¸ tii s ¸i sufletului pentru slujirea divin˘ a. Aceasta este educa¸ tia care va d˘ ainui în ve¸ snicie. — Christ’s Object Lessons, 330.

[169]

Capitolul 47 — Educa¸ tia cre¸ stin˘ a
˘ Mintea uman˘ a este capabil˘ a de cea mai înalt˘ a cultivare. O via¸ ta ˘ de ignoran¸ ˘ . Mul¸ dedicat˘ a lui Dumnezeu n-ar trebui s˘ a fie o via¸ ta ta ti vorbesc împotriva educa¸ tiei, pentru c˘ a Isus a ales ni¸ ste pescari needuca¸ ti s˘ a predice Evanghelia Sa. Ei sus¸ tin c˘ a El i-a preferat pe cei lipsi¸ ti de educa¸ tie. Dar mul¸ ti oameni înv˘ a¸ ta¸ ti s ¸i onorabili au crezut ˘ turile Sale. Dac˘ înv˘ a¸ ta a s-ar fi supus neînfrica¸ ti convingerilor cons ¸tiin¸ tei lor, ace¸ stia L-ar fi urmat pe Hristos. Abilit˘ a¸ tile lor ar fi fost acceptate s ¸i angajate în slujba lui Hristos, dac˘ a le-ar fi oferit slujirii ˘ tori Sale. Dar ei nu au avut puterea moral˘ a, în fa¸ ta preo¸ tilor amenin¸ ta s ¸i a conduc˘ atorilor invidio¸ si s˘ a-L m˘ arturiseasc˘ a pe Hristos s ¸i s˘ a-¸ si ri¸ ste reputa¸ tia, al˘ aturându-se umilului Galilean. El, care cunoa¸ ste inimile tuturor, a în¸ teles aceasta. Dac˘ a cei educa¸ ti s ¸i nobili nu vor face lucrarea pe care sunt califica¸ ti s˘ a o fac˘ a, Hristos va alege oameni care vor fi supu¸ si s ¸i credincio¸ si în împlinirea voin¸ tei Sale. El a ales oameni umili s ¸i i-a legat de Sine pentru a-i putea educa s˘ a continue pe p˘ amânt aceast˘ a lucrare, când El Se va fi în˘ al¸ tat la cer. ˘ tor Hristos, marele Înv˘ a¸ ta

Hristos a fost Lumina lumii. El a fost fântâna tuturor cuno¸ stin¸ telor. El a fost capabil s˘ a califice pescari needuca¸ ti s˘ a primeasc˘ a înalta [170] misiune pe care le-o d˘ adea. Lec¸ tiile adev˘ arului date acestor oameni mode¸ sti erau de o semnifica¸ tie important˘ a. Ei trebuiau s˘ a schimbe lumea. Nu p˘ area un lucru simplu pentru Isus s˘ a¸ tin˘ a aceste persoane umile strâns legate de El, dar s-a dovedit a fi o lucrare productiv˘ a, cu rezultate uria¸ se. Cuvintele s ¸i lucrarea lor trebuiau s˘ a revolu¸ tioneze lumea. Isus nu a dispre¸ tuit educa¸ tia. Dac˘ a este sfin¸ tit˘ a prin dragostea s ¸i teama de Dumnezeu, cea mai înalt˘ a dezvoltare intelectual˘ a prime¸ ste totala Sa aprobare. Oamenii simpli, ale¸ si de Hristos, au fost cu El trei

158

Educa¸ tia cre¸ stin˘ a

159

ani, fiind supu¸ si influen¸ tei modelatoare a Maiest˘ a¸ tii cerului. Hristos ˘ tor pe care l-a cunoscut lumea vreodat˘ a fost cel mai mare Înv˘ a¸ ta a. Dumnezeu îi va accepta pe tineri cu talentele s ¸i cu bog˘ a¸ tia lor de sentimente, dac˘ a se vor consacra Lui. Ei pot atinge cel mai înalt nivel al dezvolt˘ arii intelectuale s ¸i, dac˘ a se afl˘ a în echilibru cu principiile religioase, pot duce înainte lucrarea pentru care Hristos a venit din cer ca s-o îndeplineasc˘ as ¸i astfel, f˘ acând aceasta, vor fi conlucr˘ atori cu St˘ apânul. Studen¸ tii de la colegiul nostru au privilegii deosebite, nu numai prin ob¸ tinerea cuno¸ stin¸ telor în domeniul s ¸tiin¸ telor, dar, de asemenea, înv˘ a¸ tând cum s˘ a cultive s ¸i s˘ a practice virtu¸ tile care le vor cl˘ adi caractere e-chilibrate. Ei sunt agen¸ ti morali s ¸i responsabili ai lui Dumnezeu. Dumnezeu i-a încredin¸ tat omului talentele bog˘ a¸ tiei, ale pozi¸ tiei sociale s ¸i ale intelectului ca s˘ a fie folosite cu în¸ telepciune. Aceste talente variate sunt distribuite propor¸ tional cu puterile s ¸i capacit˘ a¸ tile cunoscute ale slujitorilor S˘ ai, pentru fiecare dintre lucr˘ arile [171] Sale.—The Review and Herald, 21 iunie, 1877.

Capitolul 48 — Adev˘ arata educa¸ tie
Adev˘ arata educa¸ tie predarea acelor idei care vor întip˘ ari în minte s ¸i inim˘ a cunoa¸ sterea lui Dumnezeu Creatorul s ¸i a lui Isus Hristos R˘ ascump˘ ar˘ atorul. O asemenea educa¸ tie va reînnoi mintea s ¸i va transforma caracterul. Va înt˘ ari s ¸i fortifica mintea împotriva s ¸oaptelor în¸ se-l˘ atoare ale du¸ smanului sufletelor s ¸i ne va face s˘ a în¸ telegem vocea lui Dumnezeu. Îl va face pe cel înv˘ a¸ tat capabil s˘ a devin˘ a conlucr˘ ator cu Hristos. Dac˘ a dobândesc aceste cuno¸ stin¸ te, tinerii no¸ stri vor fi în stare s˘ a c⸠stige s ¸i restul, care este esen¸ tial; dar dac˘ a nu o dobândesc, atunci toate cuno¸ stin¸ tele pe care le pot dobândi de la lume nu-i vor plasa în rândurile Domnului. Ei pot aduna toat˘ a cuno¸ stin¸ ta pe care o dau c˘ ar¸ tile s ¸i totu¸ si s˘ a fie ignoran¸ ti cu privire la primele principii ale îndrept˘ a¸ tirii, care le-ar putea da un caracter aprobat de Dumnezeu. Cei care caut˘ a s˘ a c⸠stige cuno¸ stin¸ te în s ¸colile acestei lumi ar trebui s˘ a-¸ si aduc˘ a aminte c˘ a o alt˘ as ¸coal˘ a îi revendic˘ a de asemenea ca studen¸ ti, s ¸coala lui Hristos. Din aceast˘ as ¸coal˘ a, studen¸ tii nu absolv˘ a ˘ torului divin niciodat˘ a. Cei care dau ascultare instruc¸ tiunilor Înv˘ a¸ ta c⸠stig˘ a mereu tot mai mult˘ a în¸ telepciune s ¸i noble¸ te sufleteasc˘ as ¸i astfel sunt preg˘ ati¸ ti s˘ a intre într-o s ¸coal˘ a mai înalt˘ a, unde dezvoltarea va continua pentru ve¸ snicie. Infinita În¸ telepciune pune înaintea noastr˘ a marile lec¸ tii ale vie¸ tii — lec¸ tiile datoriei s ¸i fericirii. Acestea sunt adeseori greu de înv˘ a¸ tat, [172] dar f˘ ar˘ a ele nu putem face un progres real. Ne-ar putea costa efort, lacrimi s ¸i chiar agonie, dar nu trebuie s˘ a ne cl˘ atin˘ am, nici s˘ a obosim, plictiseala. În aceast˘ a lume, în mijlocul încerc˘ arilor s ¸i ispitelor, noi trebuie s˘ a ne cl˘ adim un caracter potrivit pentru societatea îngerilor cura¸ ti s ¸i sfin¸ ti. Cei ce devin atât de absorbi¸ ti de studii mai pu¸ tin importante, încât înceteaz˘ a s˘ a mai înve¸ te la s ¸coala lui Hristos, sufer˘ a o pierdere infinit˘ a. Fiecare abilitate, fiecare tr˘ as˘ atur˘ a cu care Creatorul i-a înzestrat pe copiii oamenilor trebuie folosite pentru gloria Sa; s ¸i în aceast˘ a folosire se dobânde¸ ste cel mai pur, nobil s ¸i plin de fericire exerci¸ tiu. 160

Adev˘ arata educa¸ tie

161

˘s Principiile cerului ar trebui s˘ a devin˘ a supreme în via¸ ta ¸i fiecare pas înainte în dobândirea cuno¸ stin¸ telor sau în cultivarea intelectului ar trebui s˘ a fie un pas spre îmbinarea umanului cu divinul.— Fundamentals of Christian Education, 543, 544. ***** Esen¸ tialul în educa¸ tie Cea mai important˘ a educa¸ tie pe care tinerii no¸ stri trebuie s˘ ao dobândeasc˘ a ast˘ azi, care-i va face potrivi¸ ti pentru standardele mai înalte ale s ¸colii lui Hristos, care este mai presus de oricare alta, este acea educa¸ tie care-i va înv˘ a¸ ta cum s˘ a descopere lumii voin¸ ta lui Dumnezeu.—The Review and Herald, 24 octombrie, 1907. ***** Cea mai înalt˘ a educa¸ tie Cei care î¸ si dau silin¸ ta s˘ a înve¸ te calea s ¸i voin¸ ta lui Dumnezeu primesc cea mai înalt˘ a educa¸ tie pe care muritorii o pot primi. Ei nu î¸ si cl˘ adesc experien¸ ta pe sofismele lumii, ci pe principii care sunt [173] ve¸ snice.—Counsels to Parents, Teachers and Students, 36.

Capitolul 49 — Nevoia unei educa¸ tii cre¸ stine
Dumnezeu cere instruirea facult˘ a¸ tilor mintale. El inten¸ tioneaz˘ a ˘ mai mare s ca slujitorii S˘ ai s˘ a aib˘ a o inteligen¸ ta ¸i un discern˘ amânt mai clar decât cei din lume s ¸i este nemul¸ tumit de cei care sunt prea nep˘ as˘ atori s ¸i indolen¸ ti pentru a deveni lucr˘ atori eficien¸ ti s ¸i bine informa¸ ti. Dumnezeu cere s˘ a-L iubim cu toat˘ a inima, cu tot sufletul, cu toat˘ a puterea s ¸i cu toat˘ a inima. Aceasta ne oblig˘ a s˘ a ne dezvolt˘ am intelectul la capacitatea maxim˘ a, pentru ca astfel s˘ a-L cunoa¸ stem s ¸i s˘ a-L iubim pe Creatorul nostru cu toat˘ a puterea min¸ tii noastre. Dac˘ a este subordonat controlului Duhului Sfânt, intelectul nostru ˘ în slujba lui Dumnezeu. Oamenii va fi cultivat s ¸i folosit cu eficien¸ ta needuca¸ ti, care se consacr˘ a lui Dumnezeu s ¸i care n˘ azuiesc s˘ a-i ajute pe al¸ tii s˘ a fie binecuvânta¸ ti, sunt folosi¸ ti de Domnul în serviciul S˘ au. Dar cei care, având acela¸ si spirit de consacrare, au avut totu¸ si s ¸i avantajul unei educa¸ tii temeinice pot face o lucrare mult mai extins˘ a pentru Hristos. Ei au o pozi¸ tie avantajoas˘ a. Preg˘ atindu-ne pentru servicii mai înalte Dumnezeu dore¸ ste s˘ a ob¸ tinem cea mai înalt˘ a educa¸ tie posibil˘ a, cu scopul de a împ˘ art˘ as ¸i s ¸i altora cuno¸ stin¸ tele noastre. Nici unul nu poate s ¸ti unde sau cum poate fi chemat s˘ a lucreze sau s˘ a vorbeasc˘ a pentru Dumnezeu. Numai Tat˘ al nostru ceresc vede ce pot face oa˘ posibilit˘ [174] menii. Avem în fa¸ ta a¸ ti pe care credin¸ ta noastr˘ a pl˘ apând˘ a nu le poate discerne. Mintea ar trebui astfel antrenat˘ a, încât, dac˘ a este necesar, s˘ a putem prezenta adev˘ arurile Cuvântului S˘ au în fa¸ ta celor mai înalte autorit˘ a¸ ti p˘ amânte¸ sti în a¸ sa fel, încât Numele S˘ au s˘ a fie glorificat. N-ar trebui s˘ a pierdem nici o ocazie de a ne califica intelectual pentru a lucra în slujba lui Dumnezeu. O educa¸ tie atotcuprinz˘ atoare L˘ asa¸ ti tinerii care au nevoie de o educa¸ tie s˘ a munceasc˘ a cu hot˘ arâre pentru a o ob¸ tine. Nu a¸ stepta¸ ti ocaziile, ci crea¸ ti-vi-le singuri. S˘ a 162

Nevoia unei educa¸ tii cre¸ stine

163

folosim cele mai mici prilejuri care ni se ofer˘ a. Practica¸ ti economia. Nu v˘ a pierde¸ ti timpul pentru satisfacerea apetitului sau în c˘ autare de pl˘ aceri. Fi¸ ti hot˘ ar⸠ti s˘ a deveni¸ ti utili s ¸i eficien¸ ti, a¸ sa cum v˘ a cheam˘ a Dumnezeu s˘ a fi¸ ti. Fi¸ ti scrupulo¸ si s ¸i credincio¸ si în orice întreprinde¸ ti. Ob¸ tine¸ ti fiecare avantaj prin care v˘ a pute¸ ti înt˘ ari intelectul. L˘ asa¸ ti ca studiul c˘ ar¸ tilor s˘ a se combine cu o munc˘ a manual˘ a, folositoare s ¸i ˘ , prin veghere s printr-o con¸ stiincioas˘ a silin¸ ta ¸i rug˘ aciune, s˘ a ob¸ tinem în¸ telepciunea care vine de sus. Aceasta v˘ a va da o educa¸ tie com˘ plet˘ a. Astfel ve¸ ti putea cre¸ ste în caracter s ¸i ve¸ ti c⸠stiga o influen¸ ta asupra altora, f˘ acându-v˘ a în stare s˘ a-i conduce¸ ti s ¸i pe al¸ tii pe c˘ ararea integrit˘ a¸ tii s ¸i a sfin¸ tirii. Cât de multe pot fi îndeplinite în lucrarea de educa¸ tie, dac˘ a suntem treji în fa¸ ta oportunit˘ a¸ tilor s ¸i privilegiilor noastre. Adev˘ arata educa¸ tie înseamn˘ a mai mult decât pot oferi s ¸colile. În timp ce studiul s ¸tiin¸ telor nu trebuie neglijat, exist˘ a o preg˘ atire mai înalt˘ a, care poate fi realizat˘ a printr-o leg˘ atur˘ a vie cu Dumnezeu. Fiecare student s˘ a-¸ si [175] ˘ tor. ia Biblia s ¸i s˘ a intre în comuniune cu marele Înv˘ a¸ ta Si ¸ astfel mintea s˘ a fie antrenat˘ as ¸i disciplinat˘ a, pentru a se putea descurca cu problemele mari care ne confrunt˘ a în cercetarea adev˘ arului divin. ˘s Cuno¸ stin¸ ta ¸i autodisciplin˘ a Cei care fl˘ amânzesc dup˘ a cuno¸ stin¸ ta cu care s˘ a-i binecuvânteze pe semenii lor vor fi ei în¸ si¸ si binecuvânta¸ ti de Dumnezeu. Prin studiul Cuvântului S˘ au, puterile lor mintale sunt trezite pentru o activitate st˘ aruitoare. Va avea loc o extindere, o dezvoltare a facul˘ . Autodisciplina t˘ a¸ tilor lor, iar mintea va dobândi putere s ¸i eficien¸ ta trebuie practicat˘ a de oricine ar putea fi un lucr˘ ator al lui Dumnezeu. Aceasta ar realiza mai mult decât elocven¸ ta sau cele mai str˘ alucitoare talente.—Christ’s Object Lessons, 334, 335. ***** Împlinind a¸ stept˘ arile p˘ arin¸ tilor Este întotdeauna cel mai bine s ¸i sigur s˘ a face¸ ti ceea ce este corect, pentru c˘ a a¸ sa este drept. Nu vre¸ ti s˘ a v˘ a gândi¸ ti mai serios?

164

Solii c˘ atre tineret

Gândirea corect˘ a st˘ a la baza ac¸ tiunilor corecte. Hot˘ ar⸠ti-v˘ a s˘ a r˘ aspunde¸ ti a¸ stept˘ arilor pe care p˘ arin¸ tii vo¸ stri le au de la voi, pentru a vedea c˘ a banii cheltui¸ ti pentru voi nu au fost gre¸ sit utiliza¸ ti sau investi¸ ti. Face¸ ti-v˘ a un scop clar din a colabora cu p˘ arin¸ tii s ¸i profesorii ˘s vo¸ stri s ¸i din a atinge un standard înalt în cuno¸ stin¸ ta ¸i caracter. Fi¸ ti hot˘ ar⸠ti s˘ a nu-i dezam˘ agi¸ ti pe cei ce v-au iubit suficient pentru a avea încredere în voi. Este important s˘ a face¸ ti binele s ¸i Hristos v˘ a va ajuta s˘ a reu¸ si¸ ti, dac˘ a sunte¸ ti în c˘ autarea acestui lucru, pentru c˘ a este [176] bun.—Fundamentals of Christian Education, 248.

Capitolul 50 — Educa¸ tie pentru ve¸ snicie
Ioan scrie: „V-am scris, tinerilor, fiindc˘ a sunte¸ ti tari s ¸i Cuvântul lui Dumnezeu r˘ amâne în voi s ¸i a¸ ti biruit pe cel r˘ au“. Si ¸ Pavel îl îndeamn˘ a pe Timotei s˘ a le cear˘ a tinerilor s˘ a fie cump˘ ata¸ ti. Educa¸ tiv˘ a sufletul astfel încât s˘ a fie ca al lui Daniel, un slujitor loial s ¸i statornic al Domnului o¸ stirilor. Cump˘ ani¸ ti bine cu privire la c˘ ararea pe care p˘ as ¸i¸ ti, pentru c˘ a sunte¸ ti pe p˘ amânt sfin¸ tit s ¸i îngerii Domnului sunt împrejurul vostru. Este bine s˘ a sim¸ ti¸ ti c˘ a ar trebui s˘ a urca¸ ti pe cea mai înalt˘ a treapt˘ a a sc˘ arii educa¸ tiei. Istoria s ¸i filozofia sunt studii importante, dar sacrificiul vostru de timp s ¸i bani nu va valora nimic, dac˘ a nu v˘ a folosi¸ ti cuno¸ stin¸ tele pentru a-L onora pe Dumnezeu s ¸i pentru binele oamenilor. Dac˘ a dobândirea cunoa¸ sterii s ¸tiin¸ tei nu reprezint˘ a un mijloc pentru realizarea celor mai înalte scopuri, ea este f˘ ar˘ a valoare. Educa¸ tia care nu ofer˘ a o cunoa¸ stere la fel de durabil˘ a ca s ¸i eternitatea nu are nici un sens. Dac˘ a nu p˘ astra¸ ti cerul s ¸i viitorul înaintea voastr˘ a, realiz˘ arile voastre nu au o valoare de lung˘ a durat˘ a. ˘ torul vostru, nu doar o zi pe s˘ Dar dac˘ a Isus este Înv˘ a¸ ta apt˘ amân˘ a, ci zi de zi, or˘ a de or˘ a, ve¸ ti avea aprobarea Sa în ac¸ tiunea dobândirii de cuno¸ stin¸ te literare.—Fundamentals of Christian Education, 191, [177] 192.

165

Capitolul 51 — O preg˘ atire practic˘ a
Munca manual˘ a în scopuri utile este o parte a planului Evanghe˘ tor, ascuns în stâlpul de nor, d˘ liei. Marele Înv˘ a¸ ta adea instruc¸ tiuni lui Israel c˘ a fiecare tân˘ ar ar trebui înv˘ a¸ tat un lucru folositor pe care s˘ a-l fac˘ a. De aceea, exista un obicei la evrei ca atât cei din clasele bogate, cât s ¸i cei s˘ araci s˘ a-i înve¸ te pe fiii s ¸i fiicele lor lucruri folositoare, astfel încât, dac˘ a ar fi venit timpuri potrivnice, s˘ a nu fie dependen¸ ti de al¸ tii, ci s˘ a fie in stare s˘ a-¸ si procure singuri cele necesare. Ei puteau fi instrui¸ ti în domeniul literar, dar trebuiau de asemenea s˘ a fie preg˘ ati¸ ti s ¸i într-o meserie. Aceasta era considerat˘ a ca o parte indispensabil˘ aa educa¸ tiei lor. O educa¸ tie echilibrat˘ a Acum, ca s ¸i în timpul vechiului Israel, tinerii ar trebui instrui¸ ti cu privire la obliga¸ tiile vie¸ tii practice. Fiecare ar trebui s˘ a ob¸ tin˘ a cuno¸ stin¸ te într-una din ramurile muncii manuale prin care, dac˘ a va fi nevoie, s˘ a poat˘ a s˘ a-¸ si c⸠stige existen¸ ta. Aceasta este esen¸ tial nu numai ca o asigurare împotriva vicisitudinilor vie¸ tii, ci s ¸i pentru dezvoltarea fizic˘ a, intelectual˘ as ¸i moral˘ a. Chiar dac˘ a este mai mult ca sigur c˘ a nu va trebui niciodat˘ a s˘ a recurg˘ a la munca manual˘ a pentru a se între¸ tine, totu¸ si omul trebuie s˘ a înve¸ te s˘ a lucreze. F˘ ar˘ a exerci¸ tiu fizic, nimeni nu ar putea avea o constitu¸ tie s˘ an˘ atoas˘ as ¸i o s˘ an˘ atate viguroas˘ a, iar disciplina unei munci regulate nu este mai pu¸ tin important˘ a pentru ob¸ tinerea unei min¸ ti puternice, active s ¸i a [178] unui caracter nobil. Studen¸ tii care au ob¸ tinut cuno¸ stin¸ te din c˘ ar¸ ti f˘ ar˘ a o cunoa¸ stere a muncii practice nu pot pretinde c˘ a beneficiaz˘ a de o educa¸ tie echilibrat˘ a. Energiile care ar fi trebuit dedicate afacerilor, în diferitele sale ramuri, au fost neglijate. Educa¸ tia nu const˘ a numai în folosirea creierului. Implicarea fizic˘ a este o parte esen¸ tial˘ a a preg˘ atirii pentru fiecare tân˘ ar. O parte important˘ a a educa¸ tiei lipse¸ ste, dac˘ a studentul nu a fost înv˘ a¸ tat cum s˘ a se angajeze într-o munc˘ a fizic˘ a util˘ a. 166

O preg˘ atire practic˘ a

167

Exerci¸ tiul s˘ an˘ atos al întregii fiin¸ te va asigura o educa¸ tie larg˘ a s ¸i cuprinz˘ atoare. Fiecare elev ar trebui s˘ a dedice o parte din zi activit˘ a¸ tii fizice. Astfel se va forma obiceiul de a munci s ¸i se va încuraja un spirit de încredere în sine s ¸i astfel tinerii vor fi proteja¸ ti de multe practici rele s ¸i degradante, care sunt atât de adesea rezultatul trând˘ aviei. Toate acestea pentru a ne p˘ astra în leg˘ atur˘ a cu principalul obiectiv al educa¸ tiei; deoarece încurajând activitatea, perseveren¸ ta s ¸i cur˘ a¸ tia venim în armonie cu Creatorul. Avantajul muncii folositoare Cel mai mare beneficiu din exerci¸ tiul fizic nu se ob¸ tine când acesta este luat doar ca un joc sau ca un simplu antrenament. Exist˘ a un beneficiu datorat ie¸ sirii la aer curat s ¸i de asemenea antren˘ arii mu¸ schii; dar dac˘ a aceea¸ si energie este pus˘ a în slujba îndeplinirii unor activit˘ a¸ ti folositoare, cu cât mai mare va fi beneficiul dobândit! Rezultatul va fi un sentiment de satisfac¸ tie, pentru c˘ a o astfel de ˘ mânt al utilit˘ activitate atrage dup˘ a sine un sim¸ ta a¸ tii s ¸i aprobarea con¸ stiin¸ tei pentru o datorie bine îndeplinit˘ a. Studen¸ tii ar trebui s˘ a plece din s ¸colile noastre educa¸ ti într-un [179] ˘ , astfel încât, atunci când î¸ spirit de eficien¸ ta si vor folosi propriile resurse, s˘ a aib˘ a cuno¸ stin¸ te pe care s˘ a le poat˘ a folosi s ¸i de care ˘ . Studiul sârguincios este este nevoie pentru a avea succes în via¸ ta esen¸ tial, dar la fel de important˘ a este s ¸i munca f˘ acut˘ a cu h˘ arnicie. Joaca nu este esen¸ tial˘ a. Dedicarea puterilor fizice distrac¸ tiei nu este cea mai favorabil˘ a pentru a avea o minte bine echilibrat˘ a. Dac˘ a timpul dedicat exerci¸ tiului fizic, care tinde s˘ a devin˘ a tot mai lung, ar fi folosit în lucrarea în ogorul lui Hristos, atunci binecuvântarea lui Dumnezeu ar fi dat˘ a celui care munce¸ ste. Disciplina pentru via¸ ta practic˘ a, dobândit˘ a prin îmbinarea muncii fizice cu efortul intelectual, este u¸ surat˘ a la gândul c˘ a preg˘ ate¸ ste mintea s ¸i trupul pentru a face mai bine lucrarea pe care Dumnezeu le-a h˘ ar˘ azit-o oamenilor. Cu cât mai clar vor în¸ telege tinerii cum s˘ a-¸ si aduc˘ a la îndeplinire îndatoririle, cu atât mai mare va fi bucuria lor zi de zi de a fi de folos altora. Mintea înv˘ a¸ tat˘ a s˘ a g˘ aseasc˘ a pl˘ acere în munca folositoare se dezvolt˘ a; prin practic˘ as ¸i disciplin˘ a, ea este preg˘ atit˘ a s˘ a fie util˘ a, pentru c˘ a a dobândit cuno¸ stin¸ ta care este

168

Solii c˘ atre tineret

esen¸ tial˘ a în a-l face pe posesorul ei o binecuvântare pentru cei din jur. Nu pot g˘ asi o împrejurare din via¸ ta lui Hristos în care El s˘ a-Si ¸ fi ˘ tor pentru dedicat timpul jocului s ¸i distrac¸ tiei. El a fost marele Înv˘ a¸ ta via¸ ta aceasta, dar s ¸i pentru cea ve¸ snic˘ a, s ¸i totu¸ si nu am descoperit nici o ocazie în care El s˘ a-Si ¸ fi înv˘ a¸ tat ucenicii s˘ a se angajeze în jocuri pentru a face exerci¸ tiu fizic... ˘ cum s˘ Înva¸ ta a g˘ ate¸ sti Atât tinerii, cât s ¸i tinerele ar trebui înv˘ a¸ ta¸ ti cum s˘ a g˘ ateasc˘ a [180] economic s ¸i cum s˘ a se dispenseze de tot ceea ce este din carne. S˘ a nu-i încuraj˘ am deloc în prepararea unui meniu care con¸ tine cât de pu¸ tin˘ a carne, pentru c˘ a aceasta ¸ tine mai mult de ignoran¸ ta Egiptului decât de cur˘ a¸ tia reformei s˘ an˘ at˘ a¸ tii. În special tinerele ar trebui s˘ a înve¸ te s˘ a g˘ ateasc˘ a. Ce alt˘ a parte a educa¸ tiei unei fete este mai important˘ a ca aceasta? Oricare ar fi ˘ , poate pune în aplicare aceast˘ împrejur˘ arile în care s-ar afla în via¸ ta a ˘ tur˘ înv˘ a¸ ta a practic˘ a... În câmpul misionar Educa¸ tia, în toate aspectele vie¸ tii practice, îi va face pe tinerii ˘ ri no¸ stri de folos atunci când p˘ ar˘ asesc s ¸coala pentru a merge în ¸ ta str˘ aine. Atunci ei nu vor depinde de oamenii la care merg pentru g˘ atit, cusut sau construirea unor locuin¸ te. Influen¸ ta lor va fi mult mai mare dac˘ a ei arat˘ a c˘ a-i pot înv˘ a¸ ta pe cei ne¸ stiutori cum s˘ a munceasc˘ a, folosind cele mai bune metode, pentru ob¸ tinerea celor mai bune rezultate. Va fi nevoie de o mic˘ a sum˘ a de bani pentru a sus¸ tine astfel de misionari, pentru c˘ a ei pun la lucru tot ce au mai bun s ¸i într-o m˘ asur˘ a complet˘ a, folosindu-¸ si puterile fizice, combinând aceast˘ a lucrare cu studiile lor. Acest lucru va pre¸ tui mult acolo unde mijloacele financiare sunt greu de ob¸ tinut. Ei vor ar˘ ata c˘ a misionarii pot deveni educatori înv˘ a¸ tându-i pe al¸ tii cum s˘ a munceasc˘ a. Oriunde vor merge, ceea ce au c⸠stigat în acest domeniu le va da fermitate s ¸i [181] stabilitate.—Counsels to Parents, Teachers and Students, 307-314.

Capitolul 52 — Devotamentul studentului
Acei studen¸ ti care m˘ arturisesc c˘ a-L iubesc pe Dumnezeu s ¸i ascult˘ a de adev˘ ar trebuie s˘ a de¸ tin˘ a acel grad de autocontrol s ¸i t˘ arie a principiilor religioase, care-i va ajuta s˘ a r˘ amân˘ a neclinti¸ ti în fa¸ ta ispitelor s ¸i s˘ a ia pozi¸ tie pentru Isus la s ¸coal˘ a, la pensiune sau oriunde s-ar afla. Religia nu este o simpl˘ a manta de purtat în casa Domnului; ˘. principiile religioase ar trebui s˘ a caracterizeze întreaga via¸ ta Caracter s ¸i comportament Cei care se adap˘ a din fântâna vie¸ tii nu vor manifesta, asemenea ˘ înfl˘ lumii, o dorin¸ ta ac˘ arat˘ a pentru schimbare s ¸i pl˘ acere. În comportamentul s ¸i caracterul lor va fi v˘ azut˘ a odihna, pacea s ¸i fericirea, pe care le-au g˘ asit în Isus, punându-¸ si nel˘ amuririle s ¸i poverile lor zilnice la picioarele Sale. Ei vor arat˘ a c˘ a, pe calea ascult˘ arii s ¸i a datoriei, se afl˘ a mul¸ tumire s ¸i chiar bucurie. Unii ca ace¸ stia vor exercita o ˘ asupra colegilor care-i urmeaz˘ influen¸ ta a, care se va extinde asupra întregii s ¸coli... Un tân˘ ar silitor, con¸ stiincios s ¸i credincios într-o s ¸coal˘ a este o comoar˘ a inestimabil˘ a. Îngerii din ceruri se uit˘ a cu dragoste la el s ¸i în c˘ ar¸ tile cerului este înregistrat˘ a orice fapt˘ a de neprih˘ anire, orice ispit˘ a c˘ areia i-a rezistat, fiecare r˘ au biruit. El pune o temelie bun˘ a pentru viitor s ¸i astfel va putea ob¸ tine via¸ ta ve¸ snic˘ a. De tinerii cre¸ stini depind într-o mare m˘ asur˘ a p˘ astrarea s ¸i perpetuarea institu¸ tiilor pe care Dumnezeu le-a stabilit pentru avansarea [182] lucr˘ arii Lui. Niciodat˘ a nu a existat o perioad˘ a în care rezultate atât de importante s˘ a depind˘ a de o genera¸ tie de oameni. Atunci, cât de im˘ lucrare, portant ar fi ca tinerii s˘ a fie califica¸ ti pentru aceast˘ a m˘ area¸ ta astfel încât Dumnezeu s˘ a-i poat˘ a folosi ca instrumente ale Sale! Creatorul lor cere aceasta de la ei, care sunt deasupra celorlal¸ ti...

169

170

Solii c˘ atre tineret

Valoarea disciplinei în s ¸coli Caracterul neîmblânzit, indolent al multor tineri din aceast˘ a vreme, provoac˘ a mult˘ a durere în inimi. Dac˘ a tinerii ar putea vedea aceasta când se plâng de legile s ¸i regulile institu¸ tiilor noastre, care sunt aplicate numai pentru a le îmbun˘ at˘ a¸ ti pozi¸ tia s ¸i imaginea în societate, pentru a le înnobila mintea s ¸i a le cre¸ ste fericirea, nu s-ar mai revolta s ¸i nici nu s-ar angaja în a crea suspiciune s ¸i a prejudicia aceste institu¸ tii. Tinerii no¸ stri ar trebui s˘ a r˘ aspund˘ a cu energie s ¸i fidelitate cererilor ce le sunt adresate, s ¸i aceasta va fi garan¸ tia succesului lor. Tinerii care nu au avut niciodat˘ a succes în îndeplinirea datoriilor cotidiene ale vie¸ tii vor fi la fel de nepreg˘ ati¸ ti s ¸i pentru a se angaja în r˘ aspunderi ˘ religioas˘ înalte. O experien¸ ta a este c⸠stigat˘ a numai prin lupt˘ a, prin dezam˘ agire, printr-o sever˘ a autodisciplin˘ as ¸i prin rug˘ aciuni st˘ aruitoare. Pa¸ sii c˘ atre cer trebuie parcur¸ si unul câte unul s ¸i fiecare pas înainte î¸ ti va da putere pentru a-l face pe urm˘ atorul.—Counsels to [183] Parents, Teachers and Students, 98-100.

Capitolul 53 — Ocaziile studentului
Tineri studen¸ ti, coopera¸ ti cu profesorii vo¸ stri! F˘ acând aceasta, ˘s le da¸ ti speran¸ ta ¸i curaj. Îi ajuta¸ ti pe ei s ¸i în acela¸ si timp v˘ a ajuta¸ ti pe voi în¸ siv˘ a s˘ a avansa¸ ti. Aminti¸ ti-v˘ a c˘ a într-o mare m˘ asur˘ a depinde de voi dac˘ a profesorii vor avea o pozi¸ tie avantajoas˘ a, dac˘ a munca lor va fi un succes recunoscut. În sensul cel mai înalt, trebuie s˘ a ˘ cei, v˘ fi¸ ti înv˘ a¸ ta azându-L pe Dumnezeu în spatele profesorului s ¸i pe profesor cooperând cu El. Ocaziile voastre de a lucra trec cu repeziciune. Nu ave¸ ti timp de pierdut în satisfacerea sinelui. Numai dac˘ a v˘ a ve¸ ti da toat˘ a silin¸ ta s˘ a ave¸ ti succes ve¸ ti c⸠stiga adev˘ arata fericire. Ocaziile ce vi se ofer˘ a în perioada în care sunte¸ ti la s ¸coal˘ a sunt pre¸ tioase. Face¸ ti-v˘ a via¸ ta de student cât mai apropiat˘ a de perfec¸ tiune. Ve¸ ti p˘ as ¸i pe aceast˘ a c˘ arare doar o dat˘ a. Si ¸ depinde de voi dac˘ a lucrarea voastr˘ a va fi un succes sau un e¸ sec. Dac˘ a ve¸ ti avea succes în c⸠stigarea cuno¸ stin¸ telor biblice, ve¸ ti g˘ asi comori pe care s˘ a le împ˘ ar¸ ti¸ ti altora. Ajutându-i pe al¸ tii Dac˘ a ave¸ ti un coleg care a r˘ amas în urm˘ a, explica¸ ti-i lec¸ tia pe care nu a în¸ teles-o. Aceasta v˘ a va ajuta pe voi în¸ siv˘ a s˘ a în¸ telege¸ ti. Folosi¸ ti cuvinte simple, exprima¸ ti-v˘ a ideile într-un limbaj clar s ¸i u¸ sor de în¸ teles. Ajutându-¸ ti colegul, î¸ ti aju¸ ti profesorul. Si ¸ adeseori cei ce p˘ areau ignoran¸ ti vor în¸ telege mult mai u¸ sor de la un coleg decât de la profesor. Aceasta este colaborarea pe care Hristos o cere de la voi. [184] ˘ tor st˘ Marele Înv˘ a¸ ta a al˘ aturi de voi, ajutându-v˘ a s˘ a fi¸ ti de folos celor care au r˘ amas în urm˘ a. În timpul s ¸colii, po¸ ti avea s ¸ansa de a le spune celor ne¸ stiutori s ¸i s˘ araci minunatele adev˘ aruri din Cuvântul lui Dumnezeu. Valorific˘ a fiecare ocazie de acest fel. Domnul va binecuvânta fiecare clip˘ a petrecut˘ a în acest mod.—Testimonies for the Church 7:275, 276. ***** 171

172

Solii c˘ atre tineret

M˘ are¸ tia lucrurilor esen¸ tiale Niciodat˘ a s˘ a nu fi¸ ti mul¸ tumi¸ ti cu un standard sc˘ azut. În timp ce urma¸ ti s ¸coala, asigura¸ ti-v˘ a c˘ a ave¸ ti în vedere un scop nobil, sfânt. Înv˘ a¸ ta¸ ti din dorin¸ ta de a v˘ a califica pentru slujirea într-un domeniu al viei Domnului. Face¸ ti tot ce pute¸ ti pentru a atinge aceast˘ a¸ tint˘ a. Pute¸ ti face pentru voi mai mult decât oricine altcineva. Si ¸ dac˘ a ve¸ ti face tot ce pute¸ ti pentru voi în¸ siv˘ a, ce povar˘ a ve¸ ti lua de pe umerii directorului s ¸i ai profesorilor! Înainte de a aspira s˘ a studia¸ ti cele mai înalte ramuri ale cuno¸ stin¸ tei literare, asigura¸ ti-v˘ a c˘ a a¸ ti în¸ teles pe deplin regulile simple ale gramaticii s ¸i c˘ a a¸ ti înv˘ a¸ tat s˘ a scrie¸ ti, s˘ a citi¸ ti s ¸i s˘ a pronun¸ ta¸ ti corect... Nu pierde¸ ti timpul înv˘ a¸ tând lucruri care v˘ a vor fi de pu¸ tin folos ˘ . În loc s˘ mai târziu, în via¸ ta a încerca¸ ti s˘ a înv˘ a¸ ta¸ ti limbile clasice, înva¸ ta¸ ti mai întâi s˘ a vorbi¸ ti corect limba noastr˘ a. Înva¸ ta¸ ti s˘ a socoti¸ ti. Dobândi¸ ti acele cuno¸ stin¸ te care v˘ a vor ajuta s˘ a fi¸ ti folositori oriunde [185] v-a¸ ti afla.—Counsels to Parents, Teachers and Students, 218, 219.

Capitolul 54 — Preg˘ ati¸ ti-v˘ a pentru slujire
Având în vedere lumina pe care ne-a dat-o Dumnezeu, este uimitor c˘ a nu sunt ini¸ tiative ale tinerilor care s˘ a întrebe: „Doamne, ce ai vrea s˘ a fac?“ Este o gre¸ seal˘ a periculoas˘ a s˘ a ne imagin˘ am c˘ a, în cazul în care un tân˘ ar se hot˘ ar˘ as ¸te s˘ a se dedice pastora¸ tiei, nu este necesar nici un efort special pentru ca el s˘ a fie potrivit pentru lucrarea lui Dumnezeu. Oricare ar fi chemarea voastr˘ a, este esen¸ tial s˘ a v˘ a dezvolta¸ ti calit˘ a¸ tile prin studiu sârguincios. Tinerii s ¸i tinerele ar trebui îndemna¸ ti s˘ a aprecieze ocaziile binecuvântate trimise de cer pentru a deveni disciplina¸ ti s ¸i inteligen¸ ti. Ei ar trebui s˘ a beneficiieze de avantajul s ¸colilor care au fost înfiin¸ tate având ca scop suprem dobândirea celor mai bune cuno¸ stin¸ te. Este considerat p˘ acat s˘ a fii indolent s ¸i neglijent cu privire la educa¸ tie. Timpul este scurt s ¸i, pentru c˘ a Domnul este aproape s˘ a vin˘ a pentru a trage cortina peste scena istoriei acestui p˘ amânt, este atât de necesar s˘ a îmbun˘ at˘ a¸ ti¸ ti s ¸i s˘ a valorifica¸ ti s ¸ocaziile s ¸i privilegiile prezente. Consacr˘ a-¸ ti abilitatea lui Dumnezeu Tinerii s ¸i tinerele ar trebui s˘ a mearg˘ a la s ¸colile noastre, acolo unde pot dobândi cuno¸ stin¸ te s ¸i unde pot înv˘ a¸ ta s˘ a fie disciplina¸ ti. Ar trebui s˘ a-¸ si consacre abilit˘ a¸ tile lui Dumnezeu, s˘ a devin˘ a cercet˘ atori sârguincio¸ si ai Bibliei, pentru a nu fi du¸ si în eroare de cei nelegiui¸ ti; pentru c˘ a, numai printr-o studiere st˘ aruitoare a Bibliei, vor dobândi cuno¸ stin¸ ta adev˘ arului. Prin practicarea adev˘ arului deja cunoscut, o [186] lumin˘ a mai mare va str˘ aluci asupra noastr˘ a din Sfintele Scripturi... Cei care sunt cu adev˘ arat consacra¸ ti lui Dumnezeu nu vor intra în lucrare anima¸ ti de acelea¸ si motive pentru care oamenii se angajeaz˘ a într-o afacere lumeasc˘ a doar de dragul de a-¸ si c⸠stiga existen¸ ta, ci, dimpotriv˘ a, nepermi¸ tând nici unei considera¸ tii lume¸ sti s˘ a-i controleze, vor intra în lucrare sfin¸ tenia cauzei lui Dumnezeu.

173

174

Solii c˘ atre tineret

Preg˘ atirea pentru ceea ce va veni Lumea trebuie avertizat˘ as ¸i nici un suflet nu ar trebui s˘ a se mul¸ tumeasc˘ a cu o cunoa¸ stere superficial˘ a a adev˘ arului. Nu s ¸ti¸ ti la ce responsabilitate ve¸ ti fi chema¸ ti. Nu s ¸ti¸ ti unde a¸ ti putea fi chema¸ ti s˘ a depune¸ ti m˘ arturie despre adev˘ ar. Mul¸ ti vor trebui s˘ a depun˘ a m˘ arturie în tribunale, al¸ tii vor trebui s˘ a stea în fa¸ ta regilor sau în fa¸ ta înv˘ a¸ ta¸ tilor acestui p˘ amânt s ¸i s˘ a r˘ aspund˘ a pentru credin¸ ta lor. Cei care au doar o în¸ telegere superficial˘ a a adev˘ arului nu vor fi capabili s˘ a expun˘ a cu claritate Scripturile s ¸i s˘ a poat˘ a oferi motive clare pentru credin¸ ta lor. Vor deveni confuzi s ¸i nu vor fi lucr˘ atori care nu au de ce s˘ a le fie ru¸ sine. Nimeni s˘ a nu-¸ si imagineze c˘ a nu are nevoie de studiu, pentru c˘ a nu trebuie s˘ a predice de la amvon. Nu s ¸ti¸ ti ce ar putea cere Dumnezeu de la voi. Este trist faptul c˘ a înaintarea cauzei lui Dumnezeu este frânat˘ a de lipsa de lucr˘ atori educa¸ ti, care s˘ a corespund˘ a pentru pozi¸ tii de încredere. Domnul va accepta mii care s˘ a lucreze în marele S˘ au seceri¸ s, dar mul¸ ti au e¸ suat în a se preg˘ ati pentru lucrare. Dar to¸ ti cei [187] care s-au consacrat cauzei lui Hristos, care s-au oferit voluntari ca solda¸ ti în o¸ stirea lui Hristos, ar trebui s˘ a se angajeze în lucrarea la care sunt cel mai bine preg˘ ati¸ ti. Religia a însemnat prea pu¸ tin pentru urma¸ sii declara¸ ti ai lui Hristos. Dar nu este dorin¸ ta lui Dumnezeu ca cineva s˘ a r˘ amân˘ a ignorant, când în¸ telepciunea s ¸i cuno¸ stin¸ ta au fost date din bel¸ sug.—Fundamentals of Christian Education, 216, 217. ***** Echilibra¸ ti de principii corecte Nu este adev˘ arat c˘ a întotdeauna tinerii sclipitori au succese m˘ are¸ te. Cât de adesea oameni talenta¸ ti s ¸i educa¸ ti, plasa¸ ti în pozi¸ tii de încredere, nu s-au dovedit necorespunz˘ atori s ¸i au e¸ suat. Str˘ alucirea lor avea aparen¸ ta aurului, dar, când a fost încercat, s-a dovedit a fi doar tinichea s ¸i zgur˘ a. Prin lips˘ a de credincio¸ sie, ei au contribuit la propria c˘ adere. Ei nu au fost harnici s ¸i perseveren¸ ti s ¸i nu s-au îndreptat spre esen¸ ta lucrurilor. Nu au fost dispu¸ si s˘ a înceap˘ a de la baza sc˘ arii s ¸i, cu r˘ abdare s ¸i trud˘ a, s˘ a urce treapt˘ a dup˘ a treapt˘ a, pân˘ a vor ajunge în vârf. Ei au umblat dup˘ a bunul lor plac. Nu au depins de în¸ telepciunea pe care numai Dumnezeu o poate da. E¸ secul lor

Preg˘ ati¸ ti-v˘ a pentru slujire

175

nu s-a datorat faptului c˘ a nu au avut nici o s ¸ans˘ a, ci pentru c˘ a nu au fost echilibra¸ ti. Ei nu au sim¸ tit c˘ a avantajele educa¸ tiei erau valoroase pentru ei, astfel c˘ a nu au avansat a¸ sa cum ar fi putut în cunoa¸ sterea religiei s ¸i a s ¸tiin¸ tei. Mintea s ¸i caracterul lor nu au fost echilibrate de înaltele principii ale binelui.—Fundamentals of Christian Education, [188] 193.

Capitolul 55 — Dorin¸ ta de dezvoltare
Dac˘ a fiecare s ¸i-ar da seama de influen¸ ta personal˘ a pe care o are s ¸i c˘ a va va socoteal˘ a în fa¸ ta lui Dumnezeu pentru acest lucru, în nici un caz nu ar fi lene¸ s, ci s ¸i-ar cultiva abilit˘ a¸ tile s ¸i s ¸i-ar antrena fiecare putere ca s˘ a-L poat˘ a servi pe Acela, care l-a r˘ ascump˘ arat cu sângele S˘ au. Tinerii în special ar trebui s˘ a simt˘ a nevoia de a-¸ si cultiva mintea s ¸i de a folosi fiecare ocazie pentru a-¸ si dezvolta intelectul, devenind ap¸ ti pentru a-I sluji Lui, care s ¸i-a dat via¸ ta Sa pre¸ tioas˘ a pentru ei. Fie ca nimeni s˘ a nu fac˘ a gre¸ seala de a se considera suficient de educat, încât s˘ a nu mai aib˘ a nevoie s˘ a studieze c˘ ar¸ tile sau natura. Fiecare s˘ a foloseasc˘ a orice ocazie pe care i-o ofer˘ a providen¸ ta lui Dumnezeu ˘ cu privire la revela¸ pentru a dobândi cât mai mult cu putin¸ ta tie sau ˘. s ¸tiin¸ ta ˘ m s˘ Ar trebui s˘ a înv˘ a¸ ta a estim˘ am corect puterile cu care Dumnezeu ne-a înzestrat. Dac˘ a un tân˘ ar trebuie s˘ a înceap˘ a de la baza sc˘ arii, s˘ a nu se descurajeze, ci s˘ a fie hot˘ arât s˘ a urce treapt˘ a dup˘ a treapt˘ a, pân˘ a când va auzi vocea lui Hristos spunând: „Copile, urc˘ a mai sus. Bine, rob bun s ¸i credincios; ai fost credincios în pu¸ tine lucruri, te voi pune peste multe lucruri: intr˘ a în bucuria St˘ apânului [189] t˘ au“.—Fundamentals of Christian Education, 213.

176

Capitolul 56 — Adev˘ arata în¸ telepciune
Tinerii s ¸i tinerele pot ob¸ tine cea mai înalt˘ a educa¸ tie p˘ amânteasc˘ a s ¸i totu¸ si s˘ a nu cunoasc˘ a primele principii care i-ar face locuitori ai ˘ tura omeneasc˘ împ˘ ar˘ a¸ tiei lui Dumnezeu. Înv˘ a¸ ta a nu poate califica pe nimeni pentru regatul ceresc. Cei care intr˘ a în împ˘ ar˘ a¸ tia lui Hristos nu se calific˘ a prin forme s ¸i ceremonii sau prin studiu îndelungat. „Si ¸ via¸ ta ve¸ snic˘ a este aceasta: s˘ a Te cunoasc˘ a pe Tine, singurul Dumnezeu adev˘ arat, s ¸i pe Isus Hristos, pe care L-ai trimis Tu.“... Biblia s ¸i s ¸tiin¸ ta Vechiul s ¸i Noul Testament din Scriptur˘ a trebuie s˘ a fie studiate zilnic. Cuno¸ stin¸ ta s ¸i în¸ telepciunea lui Dumnezeu vin la cel care este ˘ cel permanent al c˘ un înv˘ a¸ ta ailor s ¸i lucr˘ arilor Sale. Biblia este lumina ˘ s˘ s ¸i educatorul nostru. Când tinerii înva¸ ta a cread˘ a c˘ a Dumnezeu trimite roua, ploaia s ¸i str˘ alucirea soarelui din ceruri, având ca rezultat înflorirea vegeta¸ tiei; când realizeaz˘ a c˘ a toate binecuvânt˘ arile vin de la El s ¸i c˘ a recuno¸ stin¸ ta s ¸i lauda i Se datoreaz˘ a Lui, ei vor fi condu¸ si s˘ a-L recunoasc˘ a pe Dumnezeu în toate c˘ aile lor s ¸i-¸ si vor îndeplini cu fidelitate obliga¸ tiile zilnice; Dumnezeu va fi prezent în toate gândurile lor... ˘ , arat˘ Mul¸ ti tineri, vorbind despre s ¸tiin¸ ta a o în¸ telepciune pe care o consider˘ a mai presus de ceea ce este scris; ei încearc˘ a s˘ a-¸ si explice, prin în¸ telegerea lor limitat˘ a, c˘ aile s ¸i lucrarea lui Dumnezeu; dar ˘s aceasta este un e¸ sec lamentabil. Adev˘ arata s ¸tiin¸ ta ¸i Inspira¸ tia sunt [190] ˘ este independent˘ în perfect˘ a armonie. Falsa s ¸tiin¸ ta a de Dumnezeu. ˘ preten¸ Ea reprezint˘ a o ignoran¸ ta tioas˘ a. Unul dintre cele mai rele lucruri care au intervenit în problema cunoa¸ sterii, a investig˘ arii s ¸tiin¸ tei, este c˘ a cei care s-au angajat în aceste cercet˘ ari prea adesea pierd din vedere caracterul divin, al religiei curate s ¸i neîntinate. În¸ telep¸ tii lumii au încercat s˘ a explice prin principii s ¸tiin¸ tifice influen¸ ta Spiritului lui Dumnezeu asupra inimii. Cea mai mic˘ a avansare în aceast˘ a direc¸ tie va conduce mintea 177

178

Solii c˘ atre tineret

în labirinturile scepticismului. Religia Bibliei este pur s ¸i simplu taina evlaviei s ¸i nici o minte omeneasc˘ a nu-l în¸ telege în întregime fiind pe deplin de neîn¸ teles pentru o inim˘ a neren˘ ascut˘ a. ˘ tura lui Dumnezeu Înv˘ a¸ ta Tinerii nu vor deveni slabi la minte sau ineficien¸ ti, dac˘ a se vor consacra în serviciul lui Dumnezeu. Pentru mul¸ ti, educa¸ tia înseamn˘ a cunoa¸ sterea c˘ ar¸ tilor, dar „teama de Domnul este începutul în¸ telepciunii“. Cel mai tân˘ ar copil care-L iube¸ ste s ¸i se teme de Dumnezeu este mai mare în ochii Lui decât cel mai talentat s ¸i înv˘ a¸ tat om care neglijeaz˘ a problema mântuirii personale. Tinerii care î¸ si consacr˘ a inimile s ¸i vie¸ tile lor lui Dumnezeu intr˘ a în leg˘ atur˘ a cu Izvorul întregii în¸ telepciuni s ¸i perfec¸ tiuni. ˘ torul ceresc, a¸ Dac˘ a tinerii vor înv˘ a¸ ta de la Înv˘ a¸ ta sa cum a f˘ acut Daniel, vor s ¸ti pentru ei în¸ si¸ si c˘ a teama de Domnul este începutul în¸ te-lepciunii. Având aceast˘ a funda¸ tie stabil˘ a, ei pot întoarce, ca [191] Daniel, fiecare s ¸ans˘ as ¸i situa¸ tie în favoarea lor s ¸i se pot ridica la orice în˘ al¸ time în dezvoltarea intelectual˘ a. Consacrându-se lui Dumnezeu, având protec¸ tia harului S˘ au s ¸i influen¸ ta învior˘ atoare a Spiritului S˘ au Sfânt, ei vor manifesta puteri intelectuale mai profunde decât în¸ telepciunea lumii. A înv˘ a¸ ta s ¸tiin¸ ta prin interpret˘ arile pe care le-au f˘ acut oamenii înseamn˘ a a ob¸ tine o educa¸ tie fals˘ a. A înv˘ a¸ ta despre Dumnezeu, despre Isus Hristos, pe care El L-a trimis, înseamn˘ a s˘ a înve¸ ti s ¸tiin¸ ta Bibliei. Cei cu inima curat˘ a v˘ ad pe Dumnezeu în fiecare interven¸ tie, în fiecare faz˘ a a adev˘ aratei educa¸ tii. Ei recunosc prima apropiere a luminii care radiaz˘ a de la tronul lui Dumnezeu. Descoperirile cere¸ sti sunt f˘ acute celor ce au prins primele str˘ aluciri ale cunoa¸ sterii spirituale. Elevii s ¸colilor noastre ar trebui s˘ a pun˘ a cunoa¸ sterea lui Dumnezeu mai presus de orice. Numai prin cercetarea Scripturilor poate fi ob¸ tinut˘ a aceast˘ a cunoa¸ stere. „Fiindc˘ a propov˘ aduirea crucii este o nebunie pentru cei ce sunt pe calea pierz˘ arii: dar pentru noi, cei care suntem pe calea mântuirii, este puterea lui Dumnezeu. C˘ aci este scris: Voi pr˘ ap˘ adi în¸ te-lepciunea celor în¸ telep¸ ti s ¸i voi nimici priceperea celor pricepu¸ ti... C˘ aci nebunia lui Dumnezeu este mai în¸ teleapt˘ a decât oamenii... Si ¸ voi prin El sunte¸ ti în Hristos Isus. El a

Adev˘ arata în¸ telepciune

179

fost f˘ acut de Dumnezeu pentru noi în¸ te-lepciune, neprih˘ anire, sfin¸ tire s ¸i r˘ ascump˘ arare, pentru ca dup˘ a cum este scris: Cine se laud˘ a, s˘ a se [192] laude în Domnul.“—The Youth’s Instructor, November 24, 1903.

Capitolul 57 — Pune¸ ti-v˘ ao¸ tint˘ a înalt˘ a
Dumnezeu dore¸ ste s˘ a valorific˘ am fiecare ocazie, pentru a dobândi o preg˘ atire pentru lucrarea Sa. El a¸ steapt˘ a s˘ a depunem toate eforturile pentru împlinirea acesteia s ¸i s˘ a ne p˘ astr˘ am inimile treze ˘ de caracterul sacru s ˘ toare. fa¸ ta ¸i r˘ aspunderile sale înfrico¸ sa Mul¸ ti care sunt califica¸ ti pentru a face o lucrare excelent˘ a în˘ deplinesc pu¸ tin, pentru c˘ a se a¸ steapt˘ a la pu¸ tin. Mii trec prin via¸ ta de parc˘ a nu ar avea un obiectiv important pentru care s˘ a tr˘ aiasc˘ a, nici un standard înalt de atins. Un motiv este c˘ a ei se subestimeaz˘ a. Hristos a pl˘ atit un pre¸ t infinit pentru noi s ¸i dore¸ ste s˘ a ne evalu˘ am raportându-ne la acest pre¸ t. Nu fi¸ ti mul¸ tumi¸ ti cu atingerea unui standard sc˘ azut. Noi nu suntem ce am putea s˘ a fim sau ce vrea Dumnezeu s˘ a fim. El ne-a d˘ aruit puterea de a ra¸ tiona nu pentru a r˘ amâne inactiv˘ a sau pentru a fi stricat˘ a prin urm˘ arirea unor scopuri lume¸ sti s ¸i josnice, ci pentru a o putea dezvolta în cea mai înalt˘ a m˘ asur˘ a, a o rafina, sfin¸ ti, înnobila s ¸i pentru a o folosi în promovarea intereselor împ˘ ar˘ a¸ tiei Sale. Men¸ tine¸ ti-v˘ a personalitatea Nimeni nu ar trebui s˘ a se mul¸ tumeasc˘ a s˘ a fie o simpl˘ a ma¸ sin˘ a, condus˘ a de mintea altui om. Dumnezeu ne-a dat capacitatea de a gândi s ¸i de a ac¸ tiona s ¸i prin desf˘ as ¸urarea cu aten¸ tie a activit˘ a¸ tii noastre, cerând de la El în¸ telepciune, vom deveni ap¸ ti de a purta poveri. R˘ amâne¸ ti cu personalitatea cu care v-a înzestrat Dumnezeu. Nu sta¸ ti în umbra altei persoane. A¸ stepta¸ ti ca Dumnezeu s˘ a lucreze [193] în, cu s ¸i prin voi. Niciodat˘ a s˘ a nu crede¸ ti c˘ a a¸ ti înv˘ a¸ tat destul s ¸i c˘ a acum v˘ a pute¸ ti relaxa în urma eforturilor depuse. Mintea cultivat˘ a este m˘ asura omului. Educa¸ tia voastr˘ a ar trebui s˘ a continue în tot timpul vie¸ tii; în fiecare zi ar trebui s˘ a înv˘ a¸ ta¸ ti s ¸i s˘ a pune¸ ti în practic˘ a cuno¸ stin¸ tele dobândite.

180

Pune¸ ti-v˘ ao¸ tint˘ a înalt˘ a

181

Aminti¸ ti-v˘ a c˘ a, în orice post a¸ ti sluji, da¸ ti la iveal˘ a o motiva¸ tie s ¸i v˘ a dezvolta¸ ti caracterul. Oricare ar fi lucrarea voastr˘ a, împlini¸ ti-o ˘s cu sâr-guin¸ ta ¸i exactitate; birui¸ ti înclina¸ tia de a c˘ auta o sarcin˘ a mai u¸ soar˘ a. O slujire din toat˘ a inima Acela¸ si spirit s ¸i acelea¸ si principii pe care o persoan˘ a le aplic˘ a în ˘ . Cei care doresc o norm˘ munca zilnic˘ a le va aplica în întreaga via¸ ta a fix˘ as ¸i un salariu fix s ¸i care doresc s˘ a demonstreze c˘ a se potrivesc perfect pentru ceva, f˘ ar˘ a s˘ a se mai nec˘ ajeasc˘ a s˘ a se adapteze sau s˘ a fac˘ a vreo preg˘ atire nu sunt cei pe care Dumnezeu îi cheam˘ a s˘ a lucreze pentru cauza Sa. Cei care calculeaz˘ a cum s˘ a d˘ aruiasc˘ a cât mai pu¸ tin posibil din puterea fizic˘ a, intelectual˘ as ¸i moral˘ a nu sunt lucr˘ atorii asupra c˘ arora Domnul s˘ a poat˘ a rev˘ arsa un bel¸ sug de binecuvânt˘ ari. Exemplul lor este molipsitor. Propriul interes este principiul dup˘ a care se c˘ al˘ auzesc. Cei care trebuie supraveghea¸ ti s ¸i care lucreaz˘ a numai dac˘ a fiecare datorie le este specificat˘ a nu sunt cei despre care se va zice: bun s ¸i credincios. Avem nevoie de lucr˘ atori care dau dovad˘ a de spirit energic, integritate, h˘ arnicie, fiind dispu¸ si s˘ a fac˘ a orice trebuie s˘ a fie f˘ acut. Mul¸ ti devin ineficien¸ ti fugind de responsabilit˘ a¸ ti de teama e¸ secului. Astfel, ei nu reu¸ sesc s˘ a dobândeasc˘ a acea educa¸ tie care rezult˘ a ˘s din experien¸ ta ¸i pe care nici cititul, nici studiul s ¸i nici toate avanta[194] jele c⸠stigate într-un alt mod nu le-o pot oferi. Omul poate crea circumstan¸ te, dar circumstan¸ telor nu trebuie s˘ a li se îng˘ aduie s˘ a-l modeleze pe om. Noi vom folosi împrejur˘ arile ca instrumente cu care s˘ a lucr˘ am. Trebuie s˘ a le st˘ apânim s ¸i nu s˘ a permitem ca ele s˘ a ne st˘ apâneasc˘ a. Oameni puternici sunt cei care au fost înfrunta¸ ti, împiedica¸ ti s ¸i care au întâmpinat împotrivire. Prin punerea tuturor energiilor în ac¸ tiune, obstacolele pe care le-au întâlnit s-au transformat în binecuvânt˘ ari. Ei au c⸠stigat încredere în ei. Conflictul s ¸i încurc˘ aturile cer exerci¸ tiul încrederii în Dumnezeu s ¸i acea statornicie care dezvolt˘ a puterea.—The Ministry of Healing, 498-500. *****

182

Solii c˘ atre tineret

˘ F˘ acând cât mai mult în via¸ ta În timp ce o bun˘ a educa¸ tie este de mare folos, dac˘ a este înso¸ tit˘ a s ¸i de consacrarea celui ce o are, totu¸ si cei care nu au privilegiul de a dobândi înalte cuno¸ stin¸ te literare nu trebuie s˘ a cread˘ a c˘ a ei nu pot înainta în via¸ ta intelectual˘ as ¸i spiritual˘ a. Dac˘ a vor utiliza cea mai mare parte a cuno¸ stin¸ telor pe care le au, dac˘ a vor încerca s˘ a adune câte ceva în fiecare zi s ¸i dac˘ a vor birui orice r˘ autate din caracter, prin cultivarea tr˘ as˘ aturilor de caracter ale lui Hristos, Dumnezeu va deschide canalele în¸ telepciunii pentru ei s ¸i se va putea spune despre ei a¸ sa cum s-a spus în vechime despre tinerii evrei, c˘ a Dumnezeu le-a dat în¸ telepciune s ¸i pricepere.—Fundamentals of Christian Education, [195] 192, 193.

Sec¸ tiunea 6 — Slujirea

[196] Cu o a¸ sa armat˘ a de lucr˘ atori cum sunt tinerii no¸ stri, bine preg˘ ati¸ ti, cât de curând va putea s˘ a fie transmis˘ a întregii lumi solia despre un Mântuitor crucificat, înviat s ¸i care vine în curând! Cât de curând ar putea veni sfâr¸ situl — sfâr¸ situl suferin¸ tei, triste¸ tii s ¸i p˘ acatului! Cât de curând ar putea primi copiii no¸ stri, în locul posesiunilor p˘ amânte¸ sti umbrite de durere s ¸i p˘ acat, mo¸ stenirea lor, unde „cei neprih˘ ani¸ ti vor st˘ apâni ¸ tara, s ¸i vor locui în ea pe vecie“; unde „nici un locuitor nu zice: «Sunt bolnav»“ s ¸i „nu se va mai auzi în el de acum nici glasul plânsetelor“. — Counsels to Parents, Teachers and Students, 555.

[197]

Capitolul 58 — Tinerii, chema¸ ti s˘ a fie lucr˘ atori
Sunt mul¸ ti tineri cre¸ stini care ar putea face o lucrare bun˘ a, dac˘ a ar ˘ tor. Chiar dac˘ înv˘ a¸ ta lec¸ tii în s ¸coala lui Hristos, de la Marele Înv˘ a¸ ta a pastorii, evangheli¸ stii s ¸i profesorii ar neglija c˘ autarea celor pierdu¸ ti, s˘ a nu-i l˘ as˘ am pe copii s ¸i pe tineri s˘ a neglijeze a fi împlinitori ai Cuvântului... L˘ asa¸ ti-i pe tineri s ¸i pe copii s˘ a mearg˘ a s˘ a lucreze în Numele lui Isus. L˘ asa¸ ti-i s˘ a se uneasc˘ as ¸i împreun˘ a s˘ a aplice un plan sau o ordine în ac¸ tiune. Nu pute¸ ti forma un grup de lucr˘ atori s ¸i s˘ a stabili¸ ti un timp în care s˘ a v˘ a ruga¸ ti împreun˘ as ¸i s˘ a-I cere¸ ti Domnului s˘ a v˘ a dea harul S˘ au s ¸i s˘ a duc˘ a înainte ac¸ tiunea voastr˘ a? Ar trebui s˘ a v˘ a sf˘ atui¸ ti cu ˘ în oameni care se tem s ¸i-L iubesc pe Dumnezeu, care au experien¸ ta lucrare, ca sub influen¸ ta Spiritului Sfânt s˘ a v˘ a pute¸ ti face planuri s ¸i ˘s s˘ a dezvolta¸ ti metode prin care s˘ a pute¸ ti lucra cu sârguin¸ ta ¸i pentru rezultate sigure. Domnul îi va ajuta pe cei care î¸ si vor folosi talentele pe care El li le-a încredin¸ tat, pentru gloria Numelui S˘ au. Vor deveni tinerii s ¸i tinerele noastre care cred în adev˘ ar misionari vii, activi?... ˘ Lucra¸ ti prin credin¸ ta

Când lucrezi pentru al¸ tii, puterea divin˘ a a Duhului va lucra la sufletele lor; pentru c˘ a ei au fost r˘ ascump˘ ara¸ ti prin sângele unicului Fiu al lui Dumnezeu. Putem avea succes în c⸠stigarea sufletelor pentru care a murit Hristos numai dac˘ a vom depinde de harul s ¸i [198] puterea lui Dumnezeu de a face lucrarea de convingere s ¸i convertire a inimii lor. În timp ce le prezenta¸ ti adev˘ arul lui Dumnezeu, necredin¸ ta s ¸i incertitudinea se vor str˘ adui s˘ a v˘ a ocupe mintea; dar l˘ asa¸ ti ca încercatul Cuvânt al lui Dumnezeu s˘ a v˘ a risipeasc˘ a îndoiala din inimile voastre. ˘ . Satana Crede¸ ti pe Dumnezeu pe cuvânt s ¸i lucra¸ ti prin credin¸ ta va veni cu sugestii care te vor face s˘ a te îndoie¸ sti de cuvântul Tat˘ alui nostru ceresc; dar gândi¸ ti-v˘ a: „Tot ceea ce nu vine din încredin¸ tare este p˘ acat“. Împinge¸ ti credin¸ ta voastr˘ a prin întunericul umbrelor 184

Tinerii, chema¸ ti s˘ a fie lucr˘ atori

185

lui Satana s ¸i ancora¸ ti-o de tronul milei s ¸i apoi nu între¸ tine¸ ti nici o ˘ îndoial˘ a. Aceasta este singura cale prin care pute¸ ti c⸠stiga experien¸ ta s ¸i s˘ a pute¸ ti g˘ asi motivul cel mai puternic pentru pacea s ¸i încrederea voastr˘ a. Pe m˘ asur˘ a ce experien¸ ta voastr˘ a se dezvolt˘ a, ve¸ ti sim¸ ti o ardoare crescând˘ a în suflet s ¸i o mai fierbinte dragoste pentru slujirea lui Dumnezeu, pentru c˘ a ve¸ ti avea un scop asem˘ an˘ ator cu al lui Isus Hristos. Aceast˘ a comuniune de scopuri î¸ si are originea în Spiritul Sfânt. Ve¸ ti purta jugul cu Hristos s ¸i ve¸ ti fi împreun˘ a lucr˘ atori cu Dumnezeu.—The Youth’s Instructor, August 9, 1894. ***** Chema¸ ti pentru a fi voluntari Domnul cheam˘ a voluntari care s˘ a ia pozi¸ tie ferm˘ a de partea Sa s ¸i care se angajeaz˘ a s˘ a se uneasc˘ a cu Isus din Nazaret, spre a face lucrarea ce trebuie îndeplinit˘ a acum, chiar acum.—Fundamentals of [199] Christian Education, 488.

Capitolul 59 — Responsabilitate pentru c⸠stigarea de suflete
Asupra tinerilor apas˘ a serioase responsabilit˘ a¸ ti. Dumnezeu a¸ steapt˘ a mult de la ace¸ sti tineri care tr˘ aiesc într-o genera¸ tie ce beneficiaz˘ a de o lumin˘ as ¸i o cunoa¸ stere crescând˘ a. El dore¸ ste s˘ a-i foloseasc˘ a în împr˘ as ¸tierea norilor s ¸i a supersti¸ tiilor ce au întunecat mintea multora. Ei trebuie s˘ a se autodisciplineze ob¸ tinând fiecare iot˘ as ¸i fiecare slov˘ a în ce prive¸ ste cuno¸ stin¸ ta s ¸i experien¸ ta. Dumnezeu îi consider˘ a responsabili pentru fiecare dintre oportunit˘ a¸ tile ce li s-au oferit. Lucrarea din fa¸ ta lor a¸ steapt˘ a eforturi st˘ aruitoare pentru a putea înainta de la un punct la altul, a¸ sa cum o cer vremurile. Dac˘ a î¸ si vor consacra mintea s ¸i inima în slujba Domnului, tinerii ˘s vor putea atinge un standard înalt de eficien¸ ta ¸i utilitate. Acesta este standardul pe care Dumnezeu a¸ steapt˘ a ca tinerii s˘ a-l ating˘ a. A face mai pu¸ tin decât atât înseamn˘ a a refuza cea mai mare parte a ocaziilor date de Dumnezeu. Aceasta va fi privit˘ a ca o tr˘ adare împotriva lui Dumnezeu, un e¸ sec în lucrarea pentru binele umanit˘ a¸ tii. Ce faci tu, drag˘ a tinere, pentru a face cunoscut altora cât de important este s˘ a ia drept ghid Cuvântul lui Dumnezeu s ¸i s˘ a p˘ astreze poruncile lui Iehova? Declari tu, prin vorbe s ¸i fapte, c˘ a numai prin ˘ de Cuvântul lui Dumnezeu oamenii pot fi salva¸ supunere fa¸ ta ti? Dac˘ a vei face tot ce vei putea, vei fi o binecuvântare pentru al¸ tii. Dac˘ a î¸ ti vei folosi, muncind, capacit˘ a¸ tile la maximum, ¸ ti se vor deschide înainte c˘ ai s ¸i ocazii pentru a face mai mult.—The Youth’s Instructor, [200] January 1, 1907.

186

Capitolul 60 — M˘ arturisind pentru Hristos
To¸ ti cei care sunt de partea lui Dumnezeu trebuie s˘ a-L m˘ arturiseasc˘ a pe Hristos. „Voi sunte¸ ti martorii Mei, zice Domnul.“ Credin¸ ta unui cre¸ stin veritabil se manifest˘ a prin puritate s ¸i sfin¸ tenie de caracter. Credin¸ ta lucreaz˘ a prin dragoste s ¸i purific˘ a sufletul s ¸i cu credin¸ ta merge ascultarea corespunz˘ atoare, o îndeplinire credincioas˘ a a cuvintelor lui Hristos. Cre¸ stinismul este întotdeauna foarte practic, adaptându-se la toate circumstan¸ tele vie¸ tii actuale. „Voi sunte¸ ti mar˘ de cine? Fa¸ ˘ de lume; pentru c˘ torii Mei.“ Fa¸ ta ta a voi trebuie s˘ a ave¸ ti ˘ sfânt˘ mereu o influen¸ ta a. Trebuie ca Hristos s˘ a locuiasc˘ a în sufletele voastre, iar voi trebuie s˘ a vorbi¸ ti despre El s ¸i s˘ a face¸ ti s˘ a se manifeste farmecul s ¸i frumuse¸ tea caracterului S˘ au. Conversa¸ tiile noastre Religia care este ast˘ azi la mod˘ a a format astfel caracterul, încât tinerii care-L m˘ arturisesc pe Hristos abia dac˘ a men¸ tioneaz˘ a numele S˘ au în fa¸ ta celor cu care sunt asocia¸ ti. Ei discut˘ a atâtea subiecte s ¸i totu¸ si pre¸ tiosul plan al salv˘ arii nu este o tem˘ a de conversa¸ tie pentru ei. Credem c˘ a, în postura de cre¸ stini practican¸ ti, ar trebui s˘ a schimb˘ am aceast˘ a ordine de lucruri s ¸i „s˘ a vesti¸ ti puterile minunate ale Celui ce v-a chemat din întuneric la lumina Sa minunat˘ a“. Dac˘ a ˘ , nu po¸ Hristos locuie¸ ste în inim˘ a prin credin¸ ta ti t˘ acea. Dac˘ a L-ai g˘ asit pe Isus, vei fi un adev˘ arat misionar. Trebuie s˘ a fii entuziast cu privire la aceast˘ a tem˘ as ¸i las˘ a-i pe cei ce nu-L apreciaz˘ a pe Isus s˘ a s ¸tie c˘ a L-ai g˘ asit pre¸ tios pentru sufletul t˘ au, c˘ a El a pus o cântare [201] nou˘ a în gura ta s ¸i chiar laude pentru Dumnezeu. Tinerii mei prieteni, v˘ a ve¸ ti începe via¸ ta de cre¸ stini asemenea celor ale c˘ aror inimi sunt înc˘ alzite de dragostea lui Isus? Niciodat˘ a nu ve¸ ti s ¸ti cât de mult bine pute¸ ti face rostind cuvinte tandre, sensibile s ¸i serioase cu privire la salvarea sufletelor lor, acelora care nu se pretind copii ai lui Dumnezeu. Pe de alt˘ a parte, nu ve¸ ti s ¸ti niciodat˘ a, pân˘ a la judecat˘ a, cât de multe ocazii de a fi martorii lui Hristos a¸ ti 187

188

Solii c˘ atre tineret

l˘ asat nevalorificate. S-ar putea s˘ a nu s ¸ti¸ ti niciodat˘ a în aceast˘ a lume ce pagub˘ a a¸ ti f˘ acut unui suflet prin micile voastre ac¸ tiuni frivole, prin discu¸ tiile voastre ieftine, prin seriozitatea voastr˘ a, ceea ce în întregime a fost nepotrivit cu credin¸ ta voastr˘ a sfânt˘ a. C⸠stigând pe cei dragi Este adev˘ arat, s-ar putea s˘ a sim¸ ti¸ ti un fel de anxietate pentru sufletele celor pe care-i iubi¸ ti. A¸ ti putea încerca s˘ a deschide¸ ti pentru ei comorile adev˘ arului s ¸i s˘ a v˘ arsa¸ ti lacrimi amare pentru salvarea lor; dar când vorbele voastre se pare c˘ a fac doar o slab˘ a impresie s ¸i când, aparent, rug˘ aciunile voastre r˘ amân f˘ ar˘ a r˘ aspuns, aproape c˘ a L-a¸ ti învinov˘ a¸ ti pe Dumnezeu, pentru c˘ a efortul vostru nu aduce nici un rezultat. Sim¸ ti¸ ti c˘ a cei dragi manifest˘ a o împietrire special˘ a a inimii s ¸i nu r˘ aspund eforturilor voastre. Dar v-a¸ ti gândit serios la faptul c˘ a s-ar putea ca vina s˘ a fie la voi? V-a¸ ti gândit c˘ a d˘ arâma¸ ti cu o mân˘ a ceea ce v˘ a str˘ adui¸ ti s˘ a cl˘ adi¸ ti cu cealalt˘ a? În unele timpuri, a¸ ti permis Spiritului Sfânt s˘ a v˘ a controleze, iar [202] în alte perioade v-a¸ ti negat credin¸ ta prin faptele voastre s ¸i a¸ ti distrus lucrarea pentru cei iubi¸ ti; astfel, eforturile voastre f˘ acute spre binele lor n-au avut nici un efect datorit˘ a faptelor voastre. Temperamentul vostru, limbajul nerostit, manierele voastre, starea de nemul¸ tumire a min¸ tii voastre, lipsa miresmei cre¸ stine, a spiritualit˘ a¸ tii, expresia ˘ rii voastre, toate au m˘ înf˘ a¸ ti¸ sa arturisit împotriva voastr˘ a... Niciodat˘ a nu subestima¸ ti importan¸ ta lucrurilor m˘ arunte. Lucrurile mici formeaz˘ a disciplina vie¸ tii. În func¸ tie de ele este antrenat sufletul pentru a cre¸ ste în asem˘ anarea cu Hristos sau s˘ a poarte asem˘ anarea cu r˘ aul. Dumnezeu ne ajut˘ a s˘ a ne cultiv˘ am obiceiul de a gândi, a privi s ¸i a ac¸ tiona astfel ca acestea s˘ a m˘ arturiseasc˘ a tuturor despre noi c˘ a am fost cu Isus s ¸i am înv˘ a¸ tat de la El!—The Youth’s Instructor, March 9, 1893. ***** St˘ aruin¸ ta ˘ petrecut˘ O via¸ ta a în lucru activ pentru Dumnezeu este una binecuvântat˘ a. Cei ce-¸ si irosesc timpul cu fleacuri, regrete inutile s ¸i

M˘ arturisind pentru Hristos

189

˘ , dac˘ murmure f˘ ar˘ a rost ar putea avea o alt˘ a experien¸ ta a ar aprecia lumina pe care le-a dat-o Dumnezeu s ¸i ar l˘ asa-o s˘ a str˘ aluceasc˘ a asupra altora; mul¸ ti î¸ si fac via¸ ta mizerabil˘ a prin propriul egoism s ¸i dragostea lor pentru u¸ sur˘ atate. Printr-o activitate st˘ aruitoare, vie¸ tile lor ar putea deveni ca ni¸ ste raze str˘ alucitoare de soare, care s˘ a-i ghideze pe cei ce sunt pe c˘ ararea întunecat˘ a care duce la moarte, spre c˘ ararea ce duce în cer. Dac˘ a vor proceda astfel, inimile lor vor fi umplute cu pace s ¸i bucuri în Isus Hristos.—The Review and Herald, [203] 25 octombrie, 1881.

Capitolul 61 — Lucrarea personal˘ a
Lucrarea lui Hristos a fost într-o mare m˘ asur˘ a compus˘ a din întâlniri personale. El a avut o grij˘ a deosebit˘ a pentru auditoriul format dintr-un singur suflet; pentru c˘ a acesta avea s˘ a duc˘ as ¸i altor mii în¸ telegerea pe care el a primit-o. Cei mai de succes truditori sunt cei care cu voio¸ sie vor lucra s˘ a-L ˘ omeneasc˘ slujeasc˘ a pe Dumnezeu în lucruri m˘ arunte. Fiecare fiin¸ ta a trebuie s˘ a lucreze cu propriul fir de material pe care s˘ a-l introduc˘ a în ma¸ sin˘ aria care produce ¸ tes˘ atura s ¸i astfel s˘ a completeze modelul... Educa¸ ti tinerii s˘ a-i ajute pe tineri; s ¸i, în încercarea de a face aceast˘ a lucrare, fiecare va c⸠stiga experien¸ ta ce-l va califica s˘ a devin˘ a un lucr˘ ator consacrat într-o sfer˘ a mai larg˘ a. Mii de inimi pot fi atinse pe cea mai simpl˘ a cale. Cei mai cul¸ ti oameni, cei care sunt privi¸ ti ca fiind deasupra s ¸i onora¸ ti ca fiind cei mai mari s ¸i talenta¸ ti b˘ arba¸ ti s ¸i femei, adesea sunt înviora¸ ti de cele mai simple s ¸i umile cuvinte rostite de cei ce-L iubesc pe Dumnezeu, s ¸i care pot vorbi despre aceast˘ a iubire la fel de natural cum cei lume¸ sti pot vorbi despre lucrurile pe care mintea lor le contempl˘ as ¸i din care se hr˘ anesc. Cuvintele, chiar dac˘ a sunt ˘ redus˘ preg˘ atite s ¸i studiate, au o influen¸ ta a; dar lucrarea adev˘ arat˘ a, sincer˘ a, a unui fiu sau a unei fiice a lui Dumnezeu, în cuvinte sau în slujirea în lucruri m˘ arunte, f˘ acut˘ a într-o simplitate natural˘ a, vor deschide u¸ sa care a fost atât de mult încuiat˘ a c˘ atre multe suflete.— [204] The Review and Herald, 9 mai, 1899.

190

Capitolul 62 — Tinerii, c⸠stig˘ atori de suflete
Satana este un du¸ sman vigilent, iar scopul t˘ au este de a-i conduce pe tineri pe o cale cu totul contrar˘ a celei pe care o aprob˘ a Dumnezeu. El s ¸tie foarte bine c˘ a nu exist˘ a nici o alt˘ a grupare care poate face atât de mult bine ca tinerii care s-au consacrat lui Dumnezeu. Dac˘ a fac ˘ puternic˘ ceea ce este bine, tinerii pot avea o influen¸ ta a. Pastorii sau laicii înainta¸ ti în vârst˘ a nu pot avea nici jum˘ atate din influen¸ ta pe care o au tinerii devota¸ ti lui Dumnezeu asupra celorlal¸ ti tineri. Ei ar trebui s˘ a simt˘ a c˘ a au asupra lor responsabilitatea de a-¸ si salva semenii, chiar dac˘ a aceasta se face cu sacrificiul pl˘ acerilor s ¸i dorin¸ telor lor. Timpul s ¸i chiar mijloacele trebuie consacrate lui Dumnezeu, dac˘ a este nevoie. To¸ ti cei ce se pretind evlavio¸ si ar trebui s˘ a simt˘ a pericolul care-i ˘ pe cei care nu sunt în Hristos. Curând, timpul lor de prob˘ amenin¸ ta a ˘ în salvarea se va încheia. Cei care ar fi putut exercita o influen¸ ta sufletelor, dac˘ a ar fi ascultat de sfatul lui Dumnezeu, dar nu s ¸i-au f˘ acut aceast˘ a datorie din cauza egoismului, indolen¸ tei sau pentru c˘ a s-au ru¸ sinat de crucea lui Hristos, nu numai c˘ a-¸ si vor pierde sufletul, dar vor avea asupra ve¸ smintelor lor sângele s˘ armanilor p˘ ac˘ ato¸ si. Va trebui s˘ a dea socoteal˘ a pentru binele pe care ar fi putut s˘ a-l fac˘ a dac˘ a s-ar fi consacrat lui Dumnezeu, îns˘ a nu au f˘ acut acest lucru datorit˘ a necredincio¸ siei lor. Aceia care au gustat cu adev˘ arat bucuriile iubirii mântuitoare nu vor avea, nu vor putea avea odihn˘ a pân˘ a când celor din preajma lor [205] ˘ planul mântuirii. Tinerii ar terbui s˘ nu li se va aduce la cuno¸ stin¸ ta a se întrebe: „Doamne, ce vrei s˘ a fac? Cum a¸ s putea onora s ¸i prosl˘ avi Numele T˘ au pe p˘ amânt?“ Pretutindeni în jurul nostru pier suflete. Astfel stând lucrurile, ce fac tinerii pentru a c⸠stiga suflete pentru Hristos?

191

192

Solii c˘ atre tineret

Grija pentru al¸ tii Cei care urmeaz˘ as ¸coala ar putea fi martori pentru Mântuitorul; dar cine roste¸ ste Numele lui Hristos? Si ¸ cine va fi v˘ azut pledând cu grij˘ a st˘ aruitoare, pe lâng˘ a colegii s˘ ai, ca s˘ a renun¸ te la c˘ aile p˘ acatului s ¸i s˘ a aleag˘ a c˘ ararea sfin¸ tirii? Acesta este cursul pe care tinerii credincio¸ si ar trebui s˘ a-l urmeze, dar pe care nu-l urmeaz˘ a; se simt mult mai bine s˘ a se uneasc˘ a cu cel p˘ ac˘ atos în sporturi s ¸i pl˘ aceri. Tinerii au o sfer˘ a larg˘ a de utilitate, pe care îns˘ a n-o v˘ ad. O, fie ca ei s˘ a-¸ si pun˘ a la lucru puterile min¸ tii, c˘ autând c˘ ai de a se apropia de p˘ ac˘ ato¸ sii care pier, f˘ acându-le cunoscut˘ a c˘ ararea sfin¸ tirii s ¸i, prin rug˘ aciuni s ¸i cereri st˘ aruitoare, s˘ a c⸠stige m˘ acar un suflet pentru Hristos! Ce lucrare nobil˘ a! Un suflet care s˘ a-L laude pe Dumnezeu pentru ve¸ snicie! Un suflet care s˘ a se bucure de fericire s ¸i via¸ ta ve¸ snic˘ a! O nestemat˘ a în coroana lor, ce va str˘ aluci ca o stea pentru ve¸ snicie! Îns˘ a este posibil ca mai mult de un suflet s˘ a fie întors din r˘ at˘ acire la adev˘ ar, de la p˘ acat la sfin¸ tire. Domnul spune prin profet: „Cei ce vor înv˘ a¸ ta pe mul¸ ti s˘ a umble în neprih˘ anire vor str˘ aluci ca stelele în veac s ¸i în veci de veci.“ Cei ce se angajeaz˘ a cu Hristos s ¸i îngerii în lucrarea de salvare a sufletelor care pier sunt r˘ aspl˘ ati¸ ti din bel¸ sug în [206] Împ˘ ar˘ a¸ tia cerului. Am v˘ azut c˘ a multe suflete ar putea fi salvate dac˘ a tinerii ar fi acolo unde ar trebui s˘ a fie, devota¸ ti lui Dumnezeu s ¸i adev˘ arului; dar în general ei ocup˘ a o astfel de pozi¸ tie încât necesit˘ a ca o permanent˘ a preocupare s˘ a se r˘ asfrâng˘ a asupra lor, altfel ei în¸ si¸ si vor deveni ai lumii. Ei sunt o surs˘ a continu˘ a de nelini¸ ste s ¸i dureri de inim˘ a. Lacrimi curg în contul lor s ¸i rug˘ aciuni agonizante se înalt˘ a din inima p˘ arin¸ tilor pentru ei. Si ¸ totu¸ si ei merg înainte nep˘ as˘ atori la durerea pe care o produce purtarea lor. Ei planteaz˘ a ghimpi în pieptul acelora care ar muri pentru a-i salva s ¸i a deveni ceea ce Dumnezeu dore¸ ste ca ei s˘ a devin˘ a, prin meritele sângelui lui Hristos... O lucrare de f˘ acut Tineri s ¸i tinere, am v˘ azut c˘ a Dumnezeu are pentru voi o lucrare de f˘ acut; lua¸ ti-v˘ a crucea s ¸i urma¸ ti-L pe Hristos, altfel nu sunte¸ ti ˘ nep˘ vrednici de El. În timp ce voi r˘ amâne¸ ti într-o indiferen¸ ta as˘ atoare,

Tinerii, c⸠stig˘ atori de suflete

193

cum pute¸ ti spune care este voin¸ ta lui Dumnezeu cu privire la voi? Si ¸ cum v˘ a a¸ stepta¸ ti s˘ a fi¸ ti salva¸ ti, dac˘ a nu sunte¸ ti servitori credincio¸ si, ˘ ve¸ împlinind voin¸ ta Domnului? Cei care au via¸ ta snic˘ a î¸ si vor fi terminat lucrarea. Regele slavei îi va ridica la dreapta Sa în timp ce le va spune: „Bine, robi buni s ¸i credincio¸ si“. Cum pute¸ ti spune câte suflete a¸ ti fi putut salva de la dezastru, dac˘ a, în loc de a v˘ a fi f˘ acut pl˘ acerile, a¸ ti fi c˘ autat s˘ a vede¸ ti ce a¸ ti fi putut face în via St˘ apânului? Pentru câte suflete au fost spre mântuire aceste întâlniri pentru discu¸ tii s ¸i muzic˘ a? Dac˘ a nu pute¸ ti indica nici un suflet astfel salvat, întoarce¸ ti-v˘ as ¸i schimba¸ ti-v˘ a cursul ac¸ tiunii voastre. Începe¸ ti [207] s˘ a v˘ a ruga¸ ti pentru suflete, apropia¸ ti-v˘ a de Hristos, de coasta Sa însângerat˘ a. Fie ca un spirit blând s ¸i umil s˘ a v˘ a împodobeasc˘ a via¸ ta, iar cererile voastre umile, st˘ aruitoare, s˘ a urce spre El, pentru a primi în¸ telepciunea de a avea succes în salvarea nu doar a propriului suflet, ci s ¸i al altora. Ruga¸ ti-v˘ a mai mult decât cânta¸ ti. Nu crede¸ ti c˘ a ave¸ ti o nevoie mai mare de a v˘ a ruga decât de a cânta? Tineri s ¸i tinere, Dumnezeu v˘ a cheam˘ a s˘ a lucra¸ ti, s˘ a lucra¸ ti pentru El. Schimba¸ ti-v˘ a în întregime atitudinea. Voi pute¸ ti face o lucrare pe care nici cei care lucreaz˘ a ˘ tur˘ prin cuvânt s ¸i înv˘ a¸ ta a nu o pot face. Pute¸ ti ajunge la o categorie de oameni la care pastorul nu are acces. —Testimonies for the Church 1:511-513. ***** De unde s˘ a începem L˘ asa¸ ti-i pe cei ce vor s˘ a lucreze pentru Dumnezeu s˘ a înceap˘ a cu cei din casa lor, din propriul lor c˘ amin, cu cei din cartierul lor, cu prietenii lor. Aici ei vor g˘ asi un câmp misionar favorabil. Acest gen de lucrare misionar˘ a este un test ce va descoperi capacitatea sau incapacitatea lor de a lucra într-un câmp mai larg.—Testimonies for the Church 6:428. *****

194

Solii c˘ atre tineret

Cea mai de succes cale În lucrarea noastr˘ a, efortul individual va realiza mai mult decât estim˘ am. Pentru c˘ a aceasta lipse¸ ste, se pierd suflete. Un suflet are o infinit˘ a valoare; Calvarul vorbe¸ ste despre valoarea sa. Un suflet c⸠stigat pentru Hristos va fi un instrument în c⸠stigarea altora s ¸i va ob¸ tine o m˘ asur˘ a crescând˘ a de binecuvântare s ¸i salvare.—Gospel [208] Workers, 184.

Capitolul 63 — Diferitele aspecte ale slujirii
Dumnezeu cheam˘ a pastori, lucr˘ atori biblici s ¸i colportori. Fie ca tinerii s ¸i tinerele noastre s˘ a lucreze ca evangheli¸ sti, colportori, ˘ , care le lucr˘ atori biblici în colaborare cu lucr˘ atori cu experien¸ ta pot ar˘ ata cum s˘ a aib˘ a succes. Colportorii s˘ a mearg˘ a cu publica¸ tiile noastre din cas˘ a în cas˘ a. Când apar ocaziile, ei s˘ a le vorbeasc˘ a despre adev˘ arul pentru acest timp acelora pe care i-ar putea întâlni, s˘ a se roage s ¸i s˘ a cânte cu ei. Când, în lucrarea noastr˘ a pentru Dumnezeu, metodele corecte sunt aplicate energic, o recolt˘ a de suflete va fi adunat˘ a. În lucrarea lui Dumnezeu este loc pentru to¸ ti cei ce sunt plini de spiritul sacrificiului de sine. Dumnezeu cheam˘ a b˘ arba¸ ti s ¸i femei care sunt dispu¸ si s˘ a se uite pe sine pentru binele altora, s˘ a consacre lucr˘ arii Sale tot ce au s ¸i sunt. Este nevoie de oameni care, atunci când vor întâmpina dificult˘ a¸ ti, s˘ a mearg˘ a cu t˘ arie înainte, spunând: „Nu vom c˘ adea s ¸i nici nu ne vom descuraja“. Este nevoie de oameni care s˘ a înt˘ areasc˘ as ¸i s˘ a consolideze lucrarea pe care al¸ tii încearc˘ a s˘ a o fac˘ a.—The Review and Herald, 28 aprilie, 1904. ˘ C⸠stigând eficien¸ ta În aceast˘ a lucrare, ca în oricare alta, îndemânarea este c⸠stigat˘ a exersând. Prin implicarea în datoriile zilnice ale vie¸ tii s ¸i în lucrarea pentru cei în nevoie s ¸i suferinzi, eficien¸ ta este asigurat˘ a.—Education, [209] 268.

195

Capitolul 64 — O lucrare neegoist˘ a
˘ , se angajeaz˘ Aceia care, pe cât le st˘ a în putin¸ ta a în lucrarea de a face bine altora, f˘ acându-le o demonstrare practic˘ a a interesului lor pentru ei, nu-i elibereaz˘ a numai de nenorocirile acestei vie¸ ti, ajutându-i s˘ a poarte poverile lor, ci contribuie în acela¸ si timp, în mare m˘ asur˘ a, la propria s˘ an˘ atate a sufletului s ¸i a trupului lor. Facerea de bine este o lucrare care folose¸ ste amândorura, atât f˘ ac˘ atorului de bine, cât s ¸i primitorului. Dac˘ a, în interesul t˘ au pentru al¸ tii ui¸ ti de eu, ˘ asupra infirmit˘ c⸠stigi o biruin¸ ta a¸ tilor tale. Mul¸ tumirea pe care o vei sim¸ ti f˘ acând binele te va ajuta în mare m˘ asur˘ a s˘ a-¸ ti rec⸠stigi tonusul s˘ an˘ atos al imagina¸ tiei. Pl˘ acerea de a face bine însufle¸ te¸ ste mintea s ¸i vibreaz˘ a prin corpul întreg. În timp ce fe¸ tele oamenilor binevoitori sunt luminate de voio¸ sie s ¸i înf˘ a¸ ti¸ sarea lor exprim˘ a calitatea moral˘ a superioar˘ aa min¸ tilor, cea a oamenilor egoi¸ sti, avari, este deprimat˘ a, descurajat˘ a s ¸i întunecat˘ a. Defectele lor morale se v˘ ad pe fe¸ tele lor. Egoismul s ¸i iubirea de sine imprim˘ a propriul lor chip asupra exteriorului omului. Acea persoan˘ a care este stimulat˘ a de adev˘ arata binefacere dezinteresat˘ a este un p˘ arta¸ s al naturii divine, care a sc˘ apat de stric˘ a-ciunea care este în lume prin poft˘ a, în timp ce cei egoi¸ sti s ¸i avari au îndr˘ agit egoismul lor pân˘ a ce acesta a ve¸ stejit capacitatea lor de a intra în leg˘ atur˘ a cu al¸ tii, iar fe¸ tele lor reflect˘ a chipul vr˘ ajma¸ sului c˘ azut, mai degrab˘ a decât cur˘ a¸ tenia s ¸i sfin¸ tirea.—Testimonies for the Church [210] 2:534.

196

Capitolul 65 — R˘ asplata h˘ arniciei
Tinerii s˘ a-¸ si aduc˘ a aminte c˘ a cel del˘ as˘ ator pierde experien¸ ta inestimabil˘ a, c⸠stigat˘ a printr-o îndeplinire credincioas˘ a a îndatoririlor zilnice ale vie¸ tii. Cel care este lene¸ s, nep˘ as˘ ator s ¸i ignorant de bun˘ avoie, prin aceasta î¸ si presar˘ a c˘ ararea cu ceea ce va constitui întotdeauna un obstacol. El refuz˘ a cre¸ sterea care vine din munc˘ a serioas˘ as ¸i grea. Nedând o mân˘ a de ajutor în sprijinul umanit˘ a¸ tii, el Îl fur˘ a pe Dumnezeu. Via¸ ta sa este foarte diferit˘ a de cea pe care i-o trasase Dumnezeu; deoarece dispre¸ tuie¸ sti o lucrare util˘ a, încurajezi gusturile de proast˘ a calitate s ¸i sunt paralizate cele mai folositoare energii ale fiin¸ tei. Nu pu¸ tine, ci mii de fiin¸ te umane tr˘ aiesc numai pentru a consuma beneficiile pe care Dumnezeu, în mila Sa, li le-a oferit. Ei uit˘ a ˘ pentru bog˘ s˘ a-I ofere Domnului recuno¸ stin¸ ta a¸ tiile pe care li lea încredin¸ tat, dându-le roadele p˘ amântului. Ei uit˘ a c˘ a Dumnezeu dore¸ ste ca prin întrebuin¸ tarea în¸ teleapt˘ a a talan¸ tilor încredin¸ ta¸ ti lor, s˘ a nu fie doar consumatori, ci s ¸i produc˘ atori. Dac˘ a au în¸ teles lucrarea pe care Domnul dore¸ ste ca ei s˘ a o fac˘ a în calitate de bra¸ t ajut˘ ator, ei nu vor considera ca un privilegiu s˘ a evite aceast˘ a responsabilitate ci s˘ as ¸i-o asume. Binecuvântarea lucr˘ arii Adev˘ arata fericire este g˘ asit˘ a numai în a fi bun s ¸i a face binele. Cea mai pur˘ as ¸i deplin˘ a bucurie o simt cei care s ¸i-au îndeplinit cu credincio¸ sie datoriile stabilite. Nici o munc˘ a cinstit˘ a nu este degradant˘ a. Nedemn˘ a este lenevia, cea care conduce fiin¸ tele umane [211] s˘ a considere drept nimicuri îndatoririle simple ale vie¸ tii de zi cu zi. ˘ mental˘ Refuzul de a îndeplini aceste datorii cauzeaz˘ a o deficien¸ ta as ¸i moral˘ a, care într-o zi va fi adânc resim¸ tit˘ a. La un moment dat, în via¸ ta lene¸ sului, diformitatea sa se va vedea bine conturat˘ a. Înregistrarea vie¸ tii sale va men¸ tiona: „un consumator, dar nu s ¸i un produc˘ ator“.

197

198

Solii c˘ atre tineret

Lec¸ tii spirituale s ¸i folositoare ar trebui înv˘ a¸ tate din toate domeniile vie¸ tii. Cei care ar˘ a p˘ amântul pot — pe m˘ asur˘ a ce-¸ si fac lucrul — studia în¸ telesul cuvintelor: „Noi suntem ogorul lui Dumnezeu“. În inima omului trebuie sem˘ anate semin¸ tele adev˘ arului, pentru ca via¸ ta s˘ a poat˘ a da roadele frumoase ale Spiritului Sfânt. Impresionarea min¸ tii de c˘ atre Dumnezeu este f˘ acut˘ a pentru a o modela într-o perfect˘ a simetrie. Capacit˘ a¸ tile necizelate, atât cele fizice, cât s ¸i cele mentale, trebuie antrenate pentru serviciul St˘ apânului... Hristos le-a încredin¸ tat tuturor lucrarea de p˘ astorire. El este Regele slavei s ¸i totu¸ si declar˘ a: „Fiul lui Dumnezeu nu a venit ca s˘ a I se slujeasc˘ a, ci ca s˘ a slujeasc˘ a“. El este Maiestatea cerului s ¸i totu¸ si a consim¸ tit de bun˘ avoie s˘ a vin˘ a pe acest p˘ amânt s ¸i s˘ a fac˘ a lucrarea pe care I-a încredin¸ tat-o Tat˘ al S˘ au. El a înnobilat lucrarea. ˘ , El a lucrat cu propriile Pentru a ne da nou˘ a un exemplu de sârguin¸ ta mâini ca tâmplar. De la o vârst˘ a foarte fraged˘ a, El Si-a ¸ f˘ acut partea în sus¸ tinerea familiei. El a realizat c˘ a este o parte a familiei s ¸i a purtat de bun˘ avoie partea Sa de poveri. Ajutând în cas˘ a Copiii s ¸i tinerii ar trebui s˘ a g˘ aseasc˘ a pl˘ acere în a u¸ sura poverile tat˘ alui s ¸i mamei, demonstrând un interes neegoist în c˘ amin. Dac˘ a, [212] cu voio¸ sie vor duce poverile ce le revin, vor dobândi un antrenament care-i va face potrivi¸ ti pentru pozi¸ tii de încredere s ¸i responsabilitate. În fiecare an, ei trebuie s˘ a avanseze cu fermitate, gradat, dar sigur, ˘ a b˘ înlocuind lipsa de experien¸ ta aie¸ tilor s ¸i feti¸ telor cu experien¸ ta b˘ arba¸ tilor s ¸i femeilor. Prin îndeplinirea credincioas˘ a a simplelor îndatoriri de acas˘ a, b˘ aie¸ tii s ¸i fetele a¸ seaz˘ a temelia pentru des˘ avâr¸ sirea mintal˘ a, moral˘ as ¸i spiritual˘ a. Tes˘ ¸ atura destinului Dragi prieteni tineri, aminti¸ ti-v˘ a c˘ a în fiecare zi, în fiecare or˘ a s ¸i clip˘ a¸ tese¸ ti la urzeala propriului vostru destin. De fiecare dat˘ a când este folosit˘ a, suveica traseaz˘ a în ¸ tes˘ atur˘ a un fir care fie înfrumuse¸ teaz˘ a, fie stric˘ a modelul pânzei. Dac˘ a sunte¸ ti neglijen¸ ti s ¸i ˘ pe care Dumnezeu îl dorise indolen¸ ti, distruge¸ ti modelul de via¸ ta pentru voi str˘ alucitor s ¸i frumos. Dac˘ a alege¸ ti s˘ a v˘ a urma¸ ti înclina¸ tiile,

R˘ asplata h˘ arniciei

199

obiceiurile voastre necre¸ stine v˘ a vor încinge cu lan¸ turi de o¸ tel. Si ¸ îndep˘ artându-v˘ a de Hristos, exemplul vostru va fi urmat de mul¸ ti, care, din cauza mersului vostru gre¸ sit, niciodat˘ a nu se vor bucura de gloria cerului. Dar, dac˘ a face¸ ti eforturi curajoase de a birui egoismul, impunându-v˘ a s˘ a nu pierde¸ ti nici o ocazie de a-i ajuta pe cei din jurul vostru, lumina exemplului vostru îi va ghida s ¸i pe al¸ tii c˘ atre [213] cruce.—The Youth’s Instructor, December 5, 1901.

Capitolul 66 — Demnitatea muncii
Scopul lui Dumnezeu a fost acela ca, prin trud˘ a, s˘ a atenueze r˘ aul adus în lume de neascultarea omului. Prin trud˘ a, ispitele lui Satana pot fi f˘ acute ineficiente s ¸i cursul r˘ aului oprit. Si, ¸ de¸ si înso¸ tit˘ a de nelini¸ ste, îngrijorare s ¸i durere, munca este totu¸ si o surs˘ a de fericire s ¸i dezvoltare s ¸i o paz˘ a împotriva ispitei. Disciplina ei pune un obstacol în calea îng˘ aduin¸ tei de sine s ¸i promoveaz˘ a h˘ arnicia, puritatea s ¸i fermitatea. Astfel, ea devine o parte a m˘ are¸ tului plan al lui Dumnezeu de recuperare a noastr˘ a din p˘ acat. Munca fizic˘ a, contra jocurilor Sentimentul general este acela c˘ a munca fizic˘ a este degradant˘ a; totu¸ si mul¸ ti o practic˘ a la fel de mult când aleg s˘ a joace cricket, baseball sau intr˘ a în competi¸ tii pe ringul de box, f˘ ar˘ a s˘ a considere aceasta ca fiind ceva degradant. Satana este încântat când îi vede pe oameni folosindu-¸ si puterile mintale s ¸i fizice în ceva ce nu sluje¸ ste educa¸ tiei, ce nu este folositor, care nu-i ajut˘ a s˘ a fie o binecuvântare pentru cei care au nevoie de ajutorul lor. În timp ce tinerii devin exper¸ ti în jocuri care nu au nici o valoare real˘ a pentru ei sau pentru al¸ tii, Satana joac˘ a jocul vie¸ tii pentru sufletele lor, deposedându-i de talentele pe care Dumnezeu li le-a încredin¸ tat s ¸i înlocuindu-le cu atributele lui rele. Efortul lui este s˘ a-i conduc˘ a pe oameni la a-L ignora pe Dumnezeu. El caut˘ a s˘ a absoarb˘ as ¸i s˘ a acapareze mintea lor atât de complet, încât Dumnezeu s˘ a nu-Si ¸ g˘ aseasc˘ a nici un loc în [214] gândurile lor. ˘ de Creatorul lor El nu dore¸ ste ca oamenii s˘ a aib˘ a cuno¸ stin¸ ta s ¸i este foarte mul¸ tumit dac˘ a reu¸ se¸ ste s˘ a-i antreneze în jocuri s ¸i reprezent˘ ari teatrale, pentru c˘ a acestea vor produce o a¸ sa confuzie în sim¸ turile tinerilor, încât Dumnezeu s ¸i cerul s˘ a fie uita¸ ti. Una dintre cele mai sigure protec¸ tii împotriva r˘ aului o reprezint˘ a ocupa¸ tiile folositoare, în timp ce lenea este una dintre cele mai mari curse; pentru c˘ a viciul, crima s ¸i mizeria îi urmeaz˘ a. Cei care au 200

Demnitatea muncii

201

întotdeauna ceva de f˘ acut, care merg voio¸ si s˘ a-¸ si îndeplineasc˘ a îndatoririle zilnice, sunt membrii folositori ai societ˘ a¸ tii. În îndeplinirea cu credincio¸ sie a diferitelor datorii care le revin, ei fac din via¸ ta lor o binecuvântare pentru ei în¸ si¸ si s ¸i pentru al¸ tii. Munca sârguincioas˘ a îi p˘ aze¸ ste de multe din capcanele celui care g˘ ase¸ ste ceva r˘ au de f˘ acut pentru mâinile lene¸ se. Un lac st˘ atut va deveni în curând resping˘ ator, dar o ap˘ a curg˘ atoare împr˘ as ¸tie s˘ an˘ atate s ¸i bucurie peste câmpie. Unul este simbolul leneviei, cel˘ alalt al h˘ arniciei... Exemplul lui Hristos C˘ ararea trudei h˘ ar˘ azite locuitorilor p˘ amântului poate fi grea s ¸i obositoare, dar este onorat˘ a de urmele pa¸ silor Mântuitorului, iar cel ˘ . Prin înv˘ ˘ turi s ce umbl˘ a pe acest drum sacru este în siguran¸ ta a¸ ta ¸i exemplu personal, Hristos a înnobilat munca folositoare. Din primii ˘ plin˘ ani ai tinere¸ tii Sale, a tr˘ ait o via¸ ta a de trud˘ a. O mare parte a vie¸ tii sale p˘ amânte¸ sti a fost petrecut˘ a în atelierul de tâmpl˘ arie din Nazaret, unde a muncit cu r˘ abdare. În hainele unui muncitor obi¸ snuit, Domnul vie¸ tii mergea pe str˘ azile micu¸ tului ora¸ s în care locuia, ducându-se s ¸i întorcându-se de la truda Sa umil˘ a; s ¸i îngeri p˘ azitori L-au înso¸ tit [215] ˘ rani s a¸ sa cum p˘ as ¸ea, um˘ ar la um˘ ar cu ¸ ta ¸i muncitori, nerecunoscut s ¸i neonorat... ˘ este un tonic s˘ Munca f˘ acut˘ a cu chibzuin¸ ta an˘ atos pentru rasa uman˘ a. Îl face puternic pe cel slab, bogat pe cel s˘ arac, fericit pe cel întristat. Satana st˘ a la pând˘ a gata s˘ a-i distrug˘ a pe cei a c˘ aror inactivitate îi d˘ a ocazia s˘ a-i abordeze sub o deghizare atractiv˘ a. El nu are niciodat˘ a un succes mai mare ca atunci când vine la om în orele sale de trând˘ avie. Lec¸ tia h˘ arniciei voioase Printre relele rezultate din bog˘ a¸ tie, una dintre cele mai mari este ideea aflat˘ a la mod˘ a c˘ a munca este degradant˘ a. Profetul Ezechiel declar˘ a: „Iat˘ a care a fost nelegiuirea sorei tale Sodoma: era îngâmfat˘ a, tr˘ aia în bel¸ sug s ¸i într-o lini¸ ste nep˘ as˘ atoare, ea s ¸i fiicele ei, s ¸i nu sprijinea mâna celui nenorocit s ¸i celui lipsit.“ Ezechiel 16, 49. Ne sunt prezentate aici rezultatele triste ale leneviei, care sl˘ abesc mintea, mi-

202

Solii c˘ atre tineret

c¸ soreaz˘ a valoarea sufletului s ¸i pervertesc în¸ telegerea, transformând într-o capcan˘ a ceea ce ne-a fost dat ca binecuvântare. B˘ arbatul sau ˘ femeia care muncesc sunt cei care v˘ ad ceva m˘ are¸ ts ¸i bun în via¸ ta ˘s s ¸i cei care sunt dispu¸ si s˘ a-¸ si poarte responsabilit˘ a¸ tile cu credin¸ ta ¸i ˘. speran¸ ta Lec¸ tia esen¸ tial˘ a a h˘ arniciei, plin˘ a de mul¸ tumire în datoriile esen¸ tiale ale vie¸ tii, trebuie s˘ a fie înv˘ a¸ tat˘ a de mul¸ ti urma¸ si ai lui Hristos. Se cere mai mult har, o disciplinare mai sever˘ a a caracterului, pentru a lucra pentru Dumnezeu în postura de mecanic, negustor, avocat sau fermier, adoptând preceptele cre¸ stine în cele mai elementare [216] îndatoriri ale vie¸ tii, decât atunci când lucrezi ca misionar acreditat într-un câmp deschis. Este nevoie de t˘ arie spiritual˘ a pentru a aduce religia în atelierul sau biroul de afaceri, sfin¸ tind am˘ anuntele vie¸ tii de fiecare zi s ¸i încheind fiecare tranzac¸ tie în acord cu standardul Cuvântului lui Dumnezeu. Dar aceasta este ceea ce Domnul cere de la noi. Apostolul Pavel privea trând˘ avia ca pe un p˘ acat. El a înv˘ a¸ tat me¸ ste¸ sugul confec¸ tion˘ arii de corturi pân˘ a în cele mai mici am˘ anunte s ¸i, în timpul lucr˘ arii misionare, adesea a lucrat pentru a se sus¸ tine pe sine s ¸i pe al¸ tii. Pavel nu privea timpul petrecut astfel ca fiind irosit. În timp ce lucra, apostolul avea acces la o clas˘ a de oameni la care n-ar fi putut ajunge altfel. El le-a ar˘ atat tovar˘ as ¸ilor s˘ ai c˘ a îndemânarea în lucrul manual este un dar de la Dumnezeu. El i-a înv˘ a¸ tat c˘ as ¸i în truda de zi cu zi Dumnezeu trebuie s˘ a fie onorat. Mâinile sale trudite nu au diminuat deloc for¸ ta apelurilor sale ca misionar cre¸ stin. Dumnezeu prevede ca to¸ ti s˘ a fie lucr˘ atori. Un animal de povar˘ a truditor este mai potrivit scopului pentru care a fost creat decât un om lene¸ s. Dumnezeu este un lucr˘ ator neobosit. Îngerii sunt lucr˘ atori, ei sunt reprezentan¸ ti ai lui Dumnezeu pentru copiii oamenilor. Cei care privesc înainte imaginându-¸ si un cer al inactivit˘ a¸ tii vor fi dezam˘ agi¸ ti, pentru c˘ a în organizarea de acolo nu este nici un loc pentru r˘ aspl˘ atirea lenii. Dar celor obosi¸ ti s ¸i împov˘ ara¸ ti le este promis˘ a odihna. Slujitorul credincios va fi cel ce va fi bine primit de la lucrul s˘ au în bucuria lui Dumnezeu. El î¸ si va l˘ asa armura cu bucurie s ¸i va uita zgomotul b˘ at˘ aliei, în odihna glorioas˘ a, preg˘ atit˘ a pentru cei ce vor birui prin crucea lui Hristos.—Counsels to Parents, Teachers [217] and Students, 274-280.

Capitolul 67 — Sem˘ anând lâng˘ a ape
Domnul îi cheam˘ a pe cei ce formeaz˘ a poporul S˘ au s˘ a lucreze în diferite domenii ale lucr˘ arii misionare, s˘ a semene lâng˘ a toate apele. Noi facem doar o mic˘ a parte din lucrarea pe care El dore¸ ste s˘ a o aducem la îndeplinire printre vecinii s ¸i prietenii no¸ stri. Prin ˘ de cei s˘ amabilitatea fa¸ ta araci, bolnavi s ¸i lipsi¸ ti, putem ob¸ tine o ˘ asupra lor, astfel ca adev˘ influen¸ ta arul divin s˘ a aib˘ a acces la inimile lor. Nici o astfel de ocazie pentru servire nu trebuie s˘ a fie l˘ asat˘ a s˘ a treac˘ a nevalorificat˘ a. Este cea mai înalt˘ a lucrare misionar˘ a pe care o putem face. Prezentarea adev˘ arului cu dragoste s ¸i simpatie, din cas˘ a ˘ turile lui Hristos pentru discipolii în cas˘ a, este în armonie cu înv˘ a¸ ta S˘ ai, atunci când i-a trimis în prima lor c˘ al˘ atorie misionar˘ a. Darul de a cânta Este nevoie de cei ce au darul de a cânta! Cântarea este unul dintre cele mai eficiente c˘ ai de a impresiona inimile cu privire la adev˘ arul spiritual. Adesea prin cuvintele sfinte ale unui cântec, izvoarele r˘ abd˘ arii s ¸i credin¸ tei au fost scoase la iveal˘ a. Membrii bisericii, b˘ atrâni s ¸i tineri, ar trebui educa¸ ti s˘ a mearg˘ as ¸i s˘ a vesteasc˘ a lumii acest ˘ , îngerii lui Dumnezeu vor fi ultim mesaj. Dac˘ a merg în umilin¸ ta al˘ aturi de ei, înv˘ a¸ tân-du-i cum s˘ a-¸ si înal¸ te vocea în rug˘ aciune sau în cântec s ¸i cum s˘ a vesteasc˘ a mesajul Evangheliei pentru aceste vremuri. Tineri s ¸i tinere, asuma¸ ti-v˘ a lucrarea la care Domnul v˘ a cheam˘ a. Hristos v˘ a va înv˘ a¸ ta s˘ a v˘ a folosi¸ ti talentele pentru un scop bun. Dac˘ a primi¸ ti influen¸ ta învior˘ atoare a Duhului Sfânt s ¸i c˘ auta¸ ti s˘ a-i înv˘ a¸ ta¸ ti [218] s ¸i pe al¸ tii, min¸ tile voastre vor fi împrosp˘ atate s ¸i ve¸ ti fi în stare s˘ a prezenta¸ ti cuvinte noi s ¸i pl˘ acute pentru urechile voastre... Lucrarea misionar˘ a medical˘ a Lucrarea misionar˘ a medical˘ a prezint˘ a multe ocazii de slujire. Necump˘ atarea în mâncare s ¸i necunoa¸ sterea legilor naturii provoac˘ a 203

204

Solii c˘ atre tineret

o mare parte din suferin¸ ta care exist˘ as ¸i-L priveaz˘ a pe Dumnezeu de slava ce I se cuvine. Din cauza e¸ secului de a nega eul, mul¸ ti dintre oamenii lui Dumnezeu nu sunt în stare s˘ a ating˘ a standardul înalt al spiritualit˘ a¸ tii pe care El l-a pus înaintea lor. Înv˘ a¸ ta¸ ti-i pe oameni c˘ a este mai bine s˘ as ¸tii cum s˘ a previi decât s˘ as ¸tii cum s˘ a tratezi o ˘ tori în¸ boal˘ a. Noi ar trebui s˘ a fim înv˘ a¸ ta telep¸ ti, avertizându-i pe to¸ ti împotriva îng˘ aduin¸ tei de sine. V˘ azând nenorocirea, diformitatea s ¸i boala care au p˘ atruns în lume ca rezultat al ignoran¸ tei, cum ne putem sustrage de a ne face partea, de a-i lumina pe cei ne¸ stiutori s ¸i de a le u¸ sura suferin¸ ta? Deoarece c˘ aile sufletului au fost închise de teama prejudec˘ a¸ tilor, ˘ cu privire la principiile s˘ mul¸ ti sunt în necuno¸ stin¸ ta an˘ atoase ale vie¸ tii. O slujire bun˘ a poate însemna s˘ a-i înve¸ ti pe oameni cum s˘ a-¸ si prepare o mâncare s˘ an˘ atoas˘ a. Aceast˘ a parte a lucr˘ arii este la fel de important˘ a ca oricare alta. Ar trebui înfiin¸ tate mai multe cursuri de g˘ atit, iar mul¸ ti ar trebui s˘ a lucreze din cas˘ a în cas˘ a, dând instruc¸ tiuni în arta g˘ atirii unei mânc˘ ari s˘ an˘ atoase s ¸i hr˘ anitoare. Mul¸ ti, mul¸ ti vor fi salva¸ ti de degenerare fizic˘ a, moral˘ as ¸i mental˘ a prin influen¸ ta [219] reformei s˘ an˘ at˘ a¸ tii.—The Review and Herald, 6 iunie, 1912.

Capitolul 68 — Mai multe direc¸ tii de slujire
˘ de slujire Biserica este organizat˘ a pentru slujire; s ¸i într-o via¸ ta pentru Hristos, leg˘ atura cu biserica este un prim pas. Loialitatea ˘ de Hristos cere îndeplinirea cu credincio¸ fa¸ ta sie a îndatoririlor din biseric˘ a. Aceasta este o parte important˘ a a preg˘ atirii individuale ˘ al St˘ s ¸i, într-o biseric˘ a impregnat˘ a cu stilul de via¸ ta apânului, ea va conduce direct la eforturi pentru lumea din afar˘ a. Sunt multe direc¸ tii în care tinerii pot descoperi ocazii pentru o slujire folositoare.— Education, 268, 269. ***** Fiecare are locul s˘ au Fiecare î¸ si are locul s˘ au în planul cel ve¸ snic al cerului. Fiecare trebuie s˘ a lucreze în colaborare cu Hristos pentru salvarea de suflete. Dup˘ a cum este sigur c˘ a avem preg˘ atit un loc în locuin¸ tele cere¸ sti, tot atât de sigur este s ¸i faptul c˘ a aici pe p˘ amânt avem hot˘ arât un loc anumit în care noi ar trebui s˘ a lucr˘ am pentru Dumnezeu.—Christ’s Object Lessons, 326, 327. ***** Lucrarea Scolii ¸ de Sabat Domnul cheam˘ a tinerii s ¸i tinerele s˘ a se înarmeze pentru întreaga ˘ într-o lucrare st˘ via¸ ta aruitoare la Scoala ¸ de Sabat... Domnul va avea ˘ tori în Scoala înv˘ a¸ ta ¸ de Sabat care vor face un serviciu din toat˘ a inima, care-¸ si vor dezvolta talentul exersând s ¸i îmbun˘ at˘ a¸ tind ceea ce [220] deja s-a ob¸ tinut.—Testimonies on Sabbath-School Work, 53.

205

206

Solii c˘ atre tineret

Lucrarea Bibliei Ideea de a preda lec¸ tii biblice este o idee n˘ ascut˘ a în cer s ¸i deschide calea de a primi sute de tineri s ¸i tinere în ogorul unei lucr˘ ari importante, care altfel nu ar fi putut fi îndeplinit˘ a. Biblia este desc˘ atu¸ sat˘ a. Poate fi purtat˘ a la u¸ sa oric˘ arui om s ¸i adev˘ a-rurile ei pot fi prezentate con¸ stiin¸ tei fiec˘ arui om. Sunt mul¸ ti cei care la fel ca nobilii bereeni vor studia Scripturile zilnic pentru ei în¸ si¸ si, când adev˘ arul le este prezentat, pentru a vedea dac˘ a ceea ce li se spune este a¸ sa. Hristos a spus: „Cerceta¸ ti Scripturile pentru ˘ ve¸ c˘ a socoti¸ ti c˘ a în ele ave¸ ti via¸ ta snic˘ a, dar tocmai ele m˘ arturisesc despre Mine“. Isus, R˘ ascump˘ ar˘ atorul lumii, îi îndeamn˘ a pe oameni nu doar s˘ a citeasc˘ a, ci s˘ a „cerceteze Scripturile“. Aceasta este o ˘s lucrare m˘ area¸ ta ¸i important˘ as ¸i ne este încredin¸ tat˘ a nou˘ a. Dac˘ ao îndeplinim, vom fi binecuvânta¸ ti din bel¸ sug, pentru c˘ a ascultarea de porunca lui Hristos nu va r˘ amâne ner˘ aspl˘ atit˘ a. El va încorona cu dovezi speciale ale favorii Sale acest act de loialitate, dac˘ a urm˘ am lumina relevat˘ a în Cuvântul S˘ au.—Testimonies on Sabbath-School Work, 29.30. ***** Lucrarea de colportaj Domnul îi cheam˘ a pe tinerii no¸ stri s˘ a lucreze ca evangheli¸ sti s ¸i colportori, s˘ a mearg˘ a din cas˘ a în cas˘ a, pentru a face lucrarea în acele locuri în care nu s-a auzit adev˘ arul. El le vorbe¸ ste tinerilor no¸ stri, spunându-le: „Voi nu sunte¸ ti ai vo¸ stri, pentru c˘ a a¸ ti fost r˘ ascump˘ ara¸ ti cu un pre¸ t; de aceea prosl˘ avi¸ ti pe Dumnezeu în trupul s ¸i duhul vostru, [221] care sunt ale lui Dumnezeu“. Cei ce vor înainta lucrând sub comanda lui Dumnezeu vor fi binecuvânta¸ ti în m˘ asur˘ a bogat˘ a.—Testimonies for the Church 8:229. ***** Una dintre cele mai bune c˘ ai prin care tinerii pot s˘ a ob¸ tin˘ a siguran¸ ta c˘ a sunt potrivi¸ ti pentru lucrarea de pastora¸ tie este intrarea în colportaj. L˘ asa¸ ti-i s˘ a mearg˘ a în sate s ¸i ora¸ se în scopul de a face cunoscute c˘ ar¸ tile ce con¸ tin adev˘ arul pentru aceste timpuri. În

Mai multe direc¸ tii de slujire

207

aceast˘ a lucrare, ei vor g˘ asi ocazia s˘ a spun˘ a cuvintele vie¸ tii s ¸i semin¸ tele adev˘ arului pe care le seam˘ an˘ a astfel vor înmuguri, dând roade. Întâlnindu-se cu oamenii s ¸i prezentându-le publica¸ tiile noastre, ei ˘ pe care nu ar fi c⸠vor c⸠stiga o experien¸ ta stigat-o predicând... To¸ ti cei care doresc o ocazie de a face lucrare misionar˘ a adev˘ arat˘ as ¸i se predau f˘ ar˘ a rezerve lui Dumnezeu vor g˘ asi în lucrarea de colportaj ocazia de a vorbi despre multe lucruri cu privire la via¸ ta ve¸ snic˘ a.—Gospel Workers, 96. ***** Înv˘ a¸ tând Este nevoie de talentele cele mai bune ce se pot asigura pentru educarea s ¸i modelarea min¸ tii celor tineri s ¸i pentru îndeplinirea cu succes a multor lucr˘ ari ce se cer a fi îndeplinite de profesor în s ¸colile bisericii... În special pentru copii, este nevoie de profesori calmi s ¸i amabili, care s˘ a manifeste dragoste s ¸i r˘ abdare, chiar pentru aceia care au cea mai mare nevoie de aceasta... Scolile ¸ bisericii noastre au nevoie de profesori care au înalte calit˘ a¸ ti morale, care sunt de încredere, ˘ , care au tact s fundamenta¸ ti în credin¸ ta ¸i r˘ abdare s ¸i care umbl˘ a cu [222] ˘ rea. Dumnezeu s ¸i se ab¸ tin chiar s ¸i de la o aparen¸ ta ***** Afacerile Domnul dore¸ ste s˘ a aib˘ a în slujba Sa oameni inteligen¸ ti, oameni califica¸ ti pentru diferite ramuri ale lucr˘ arii. Este nevoie de oameni de afaceri care vor aplica principiile adev˘ arului în toate tranzac¸ tiile lor; iar talentele lor trebuie des˘ avâr¸ site prin studiu minu¸ tios s ¸i preg˘ atire serioas˘ a. Dac˘ a sunt oameni care au nevoie s˘ a-¸ si îmbun˘ at˘ a¸ teasc˘ as ¸i s˘ a-¸ si pun˘ a în valoare aptitudinile în orice domeniu al lucr˘ arii, ei sunt cei care vor folosi aceste aptitudini pentru a pune bazele împ˘ ar˘ a¸ tiei ˘ m c˘ lui Dumnezeu în lumea noastr˘ a. Despre Daniel înv˘ a¸ ta a în orice tranzac¸ tie de afaceri, atunci când a fost supus unei cercet˘ ari atente, scrupuloase, a fost g˘ asit f˘ ar˘ a nici o gre¸ seal˘ a. El a fost exemplul a ceea ce ar trebui s˘ a fie fiecare om de afaceri. Istoria lui arat˘ a ce

208

Solii c˘ atre tineret

poate realiza un om care-¸ si consacr˘ a toat˘ a puterea min¸ tii, a oaselor, a mu¸ schilor s ¸i a inimii, a întregii lui vie¸ ti pentru slujirea lui Dumnezeu.—Christ’s Object Lessons, 350, 351. ***** Lucrarea medical˘ a Nu exist˘ a nici un câmp misionar mai important decât cel ocupat de un medic credincios s ¸i tem˘ ator de Dumnezeu. Nu exist˘ a nici un alt ogor în care un om s˘ a poat˘ a realiza mai mult bine sau în care s˘ a c⸠stige mai multe nestemate care vor str˘ aluci în coroana bucuriei lui. El poate duce harul lui Hristos ca pe o mireasm˘ a învior˘ atoare în toate [223] camerele bolnavilor în care intr˘ a; el poate aduce adev˘ aratul balsam vindec˘ ator pentru sufletul bolnav de p˘ acat. El poate îndrepta privirea celui bolnav sau muribund spre Mielul lui Dumnezeu, care ia asupra Sa p˘ acatele lumii. El nu trebuie s˘ a plece urechea la insinu˘ ari care spun c˘ a este periculos s˘ a vorbe¸ sti de interesele lor ve¸ snice celor a ˘ este în pericol, ca nu cumva aceasta s˘ c˘ aror via¸ ta a le fac˘ a mai r˘ au, pentru c˘ a, în nou˘ a cazuri din zece, cuno¸ stin¸ ta faptului c˘ a exist˘ a un Mântuitor care iart˘ a p˘ acatul îi va face s˘ a se simt˘ a mai bine atât mintal, cât s ¸i fizic. Isus poate limita puterea lui Satana. El este Medicul în care sufletul bolnav de p˘ acat trebuie s˘ a se încread˘ a, pentru ca atât bolile trupului, cât s ¸i cele ale sufletului s˘ a-i fie t˘ am˘ aduite. — 57 448, 449 ***** Aproape în fiecare biseric˘ a se afl˘ a un num˘ ar mare de membri care nu ascult˘ a predicarea Cuvântului lui Dumnezeu sau care nu particip˘ a la nici un serviciu religios. Dac˘ a nu ajunge la ei astfel, Evanghelia trebuie s˘ a fie dus˘ a în casele lor. Deseori, împlinirea nevoilor lor fizice este singura cale prin care ei pot fi aborda¸ ti. Infirmierele misionare c˘ arora le pas˘ a de suferin¸ ta lor s ¸i u¸ sureaz˘ a durerea s˘ armanilor vor avea multe ocazii de a se ruga împreun˘ a cu ei, de a le citi din Cuvântul lui Dumnezeu s ¸i de a le vorbi despre Mântuitorul. Ele se pot ruga cu s ¸i pentru cei neajutora¸ ti care nu au puterea de a-¸ si controla poftele pe ˘ în vie¸ care pasiunea le-a degradat. Pot aduce o raz˘ a de speran¸ ta tile celor înfrân¸ ti s ¸i descuraja¸ ti. Dragostea lor neegoist˘ a, manifestat˘ a în

Mai multe direc¸ tii de slujire

209

˘ dezinteresate, va face mai u¸ acte de bun˘ avoin¸ ta soar˘ a suferin¸ ta celor ce cred în iubirea lui Hristos.—The Ministry of Healing, 144, 145. [224] Pastora¸ tia Nu trebuie desconsiderat˘ a lucrarea de slujitor al Evangheliei! Nimic din ce întreprindem n-ar trebui s˘ a conduc˘ a la o atitudine care s˘ a transmit˘ a ideea c˘ a lucrarea de pastora¸ tie este o chestiune neimportant˘ a. Nu este a¸ sa. Cei care-i diminueaz˘ a importan¸ ta Îl desconsider˘ a pe Hristos. Cea mai înalt˘ a dintre toate lucr˘ arile este pastora¸ tia, în toate formele ei de manifestare, s ¸i ar trebui subliniat înaintea tinerilor faptul c˘ a nu este lucrare mai binecuvântat˘ a de Dumnezeu decât cea de predicare a Evangheliei. Nu-i împiedica¸ ti pe tinerii no¸ stri s˘ a intre în lucrare. Exist˘ a pericolul ca, datorit˘ a unor prezent˘ ari entuziaste, unii s˘ a fie întor¸ si de la c˘ ararea pe care Dumnezeu le-a cerut s˘ a mearg˘ a. Unii au fost încuraja¸ ti s˘ a urmeze cursuri medicale, când de fapt ei ar trebui s˘ a se preg˘ ateasc˘ a s˘ a intre în lucrarea de predicare. Domnul cere ca mult mai mul¸ ti slujitori s˘ a lucreze în via Sa. S-au rostit cuvintele: „Înt˘ ari¸ ti avanposturile; pune¸ ti santinele credincioase în fiecare parte a lumii“. Tinerilor, Dumnezeu v˘ a cheam˘ a, El cheam˘ a o¸ stiri întregi, tineri m˘ arinimo¸ si, inteligen¸ ti s ¸i care au o profund˘ a iubire pentru Hristos s ¸i pentru adev˘ ar. — Testimonies for the Church 6:411. ***** Lucrarea în misiuni str˘ aine Este nevoie de tineri. Dumnezeu îi cheam˘ a în câmpurile misionare. Fiind liberi de griji s ¸i r˘ aspunderi în compara¸ tie cu al¸ tii, ei sunt într-o situa¸ tie mult mai avantajoas˘ a pentru a se angaja în lucrare decât sunt aceia care trebuie s ¸i s˘ a se îngrijeasc˘ a de instruirea lor, s ¸i s˘ a sus¸ tin˘ a o familie mare. Mai mult, tinerii se pot adapta mult mai [225] repede unui climat nou, unei societ˘ a¸ ti noi s ¸i pot suporta mai bine ˘ , ei pot ajunge la greut˘ a¸ tile s ¸i neajunsurile. Cu tact s ¸i perseveren¸ ta oameni acolo unde se g˘ asesc ei.—Testimonies for the Church 5:393. *****

210

Solii c˘ atre tineret

Tinerii ar trebui s˘ a capete o preg˘ atire, devenind cunosc˘ atori ai altor limbi, pentru ca Dumnezeu s˘ a-i poat˘ a folosi ca unelte, prin mijlocirea c˘ arora s˘ a comunice adev˘ arul S˘ au mântuitor s ¸i celor din alte na¸ tiuni. Ace¸ sti tineri pot înv˘ a¸ ta alte limbi chiar s ¸i atunci când sunt angaja¸ ti în lucrarea pentru cei p˘ ac˘ ato¸ si. Dac˘ a î¸ si folosesc timpul cu economie, î¸ si pot cultiva mintea s ¸i se pot preg˘ ati pentru a fi înc˘ a s ¸i mai utili. Dac˘ a tinerele care nu au purtat decât r˘ aspunderi m˘ arunte s-ar consacra lui Dumnezeu, ele s-ar putea califica pentru o mai mare utilitate, studiind s ¸i deprinzând alte limbi. S-ar putea d˘ arui lucr˘ arii de traducere. —Testimonies for the Church 3:204. ***** Slujirea tineretului Copiii pot fi lucr˘ atori misionari accepta¸ ti în c˘ amin s ¸i în biseric˘ a. Dumnezeu dore¸ ste ca ei s˘ a fie înv˘ a¸ ta¸ ti c˘ a în aceast˘ a lume trebuie s˘ a fac˘ a o lucrare folositoare. Acas˘ a, ei pot fi antrena¸ ti s˘ a fac˘ a lucrare misionar˘ a, care îi va preg˘ ati pentru sfere mai largi de utilitate. P˘ arin¸ ti, ajuta¸ ti-v˘ a copiii s˘ a îndeplineasc˘ a scopul pe care Dumnezeu Îl are [226] pentru ei.—The Review and Herald, 8 decembrie, 1910.

Capitolul 69 — O lucrare binevenit˘ a
În harul s ¸i dragostea Sa infinit˘ a, Dumnezeu ne-a dat lumin˘ a din Cuvântul S˘ au s ¸i Hristos ne spune: „F˘ ar˘ a plat˘ a a¸ ti primit, f˘ ar˘ a plat˘ a s˘ a da¸ ti“. L˘ asa¸ ti lumina pe care Dumnezeu v-a dat-o s˘ a str˘ aluceasc˘ a pentru cei afla¸ ti în întuneric. F˘ acând aceasta, îngerii cere¸ sti vor fi al˘ aturi de voi, ajutându-v˘ a s˘ a c⸠stiga¸ ti suflete pentru Hristos... Dragi prieteni tineri, aminti¸ ti-v˘ a c˘ a nu e necesar s˘ a fi¸ ti pastori angaja¸ ti pentru a-I servi lui Dumnezeu. Sunt mai multe feluri de a lucra pentru Hristos. Poate c˘ a niciodat˘ a nu au fost puse mâini omene¸ sti peste voi pentru a v˘ a hirotonisi, dar Dumnezeu v˘ a poate face utili pentru lucrarea Sa. El poate lucra prin voi la salvarea sufletelor. Dac˘ a a¸ ti înv˘ a¸ tat în s ¸coala lui Hristos s˘ a fi¸ ti blânzi s ¸i umili cu inima, El v˘ a va da cuvinte ca s˘ a vorbi¸ ti despre El... Cum s˘ a ne raport˘ am la gre¸ seli F˘ a tot ce-¸ ti st˘ a în putere pentru a ajunge la des˘ avâr¸ sire, dar nu gândi c˘ a, pentru c˘ a gre¸ se¸ sti, e¸ sti exclus din serviciul lui Dumnezeu. ˘ rân˘ El s ¸tie din ce suntem f˘ acu¸ ti, θ si aduce aminte c˘ a suntem ¸ ta a. Dac˘ a vei folosi cu credincio¸ sie talentele pe care Dumnezeu ¸ ti le-a dat, vei c⸠stiga cuno¸ stin¸ ta ce te va face s˘ a nu fii mul¸ tumit de tine. Vei vedea atunci nevoia de a te îndep˘ arta de obiceiuri v˘ at˘ am˘ atoare, deoarece, printr-un exemplu gre¸ sit, îi afectezi pe al¸ tii. Lucreaz˘ a cu h˘ arnicie, împ˘ art˘ as ¸ind s ¸i altora adev˘ arul care e atât de pre¸ tios pentru tine. Atunci când vor fi locuri de acoperit, vei auzi cuvintele: „Suie-te aici“. Po¸ ti s ¸ov˘ ai în a r˘ aspunde, dar înaintând în [227] ˘ vei aduce în lucrarea lui Dumnezeu un zel proasp˘ credin¸ ta at s ¸i onest. Secretul de a c⸠stiga suflete poate fi înv˘ a¸ tat numai de la Marele ˘ tor. A¸ Înv˘ a¸ ta sa cum roua s ¸i stropii de ploaie cad cu blânde¸ te pe petalele care se ve¸ stejesc, a¸ sa trebuie s˘ a cad˘ a cuvintele noastre cu blânde¸ te s ¸i dragoste în sufletele pe care c˘ aut˘ am s˘ a le c⸠stig˘ am. Nu trebuie s˘ a a¸ stept˘ am ca ocaziile s˘ a vin˘ a la noi, ci noi trebuie ˘ inimile noastre în rug˘ s˘ a le c˘ aut˘ am, în˘ al¸ tând în permanen¸ ta aciune, 211

212

Solii c˘ atre tineret

ca Dumnezeu s˘ a poat˘ a s˘ a ne ajute s˘ a rostim cuvinte potrivite la timpul potrivit. Când se ive¸ ste o ocazie, nu l˘ asa¸ ti ca vreo scuz˘ a s˘ a v˘ a determine s-o neglija¸ ti, pentru c˘ a valorificarea ei poate însemna salvarea unui suflet de la moarte.—The Youth’s Instructor, February 6, 1902. ***** Cea mai înalt˘ a lucrare Lucrarea care ar trebui s˘ a ne atrag˘ a mai presus decât orice s ¸i s˘ a angajeze toate energiile sufletului nostru este lucrarea de salvare a sufletelor pentru care a murit Hristos. Face¸ ti din aceasta cea mai important˘ a lucrare a vie¸ tii voastre. Face¸ ti din ea lucrarea special˘ a ˘ a vie¸ tii voastre. Colabora¸ ti cu Hristos în aceast˘ a nobil˘ as ¸i m˘ area¸ ta lucrare s ¸i deveni¸ ti misionari acas˘ as ¸i în str˘ ain˘ atate. Fi¸ ti gata s˘ a lucra¸ ti acas˘ a sau în locuri îndep˘ artate, cu clim˘ a diferit˘ a, pentru salvarea de suflete. Lucra¸ ti pentru Dumnezeu s ¸i demonstra¸ ti-v˘ a credin¸ ta în Mântuitorul, str˘ aduindu-v˘ a pentru al¸ tii. O, dac˘ a ar fi realmente converti¸ ti, consacra¸ ti lui Dumnezeu, tinerii s ¸i b˘ atrânii s ¸i-ar asuma datoria care le revine s ¸i ar lucra când li se prezint˘ a ocazia, devenind împreun˘ a-lucr˘ atori cu Dumnezeu!—The Youth’s Instructor, May 4, [228] 1893.

Capitolul 70 — Credincio¸ sia în lucrare
Cei care sunt necredincio¸ si în cele mai m˘ arunte lucruri vremel˘ mai nice vor fi necredincio¸ si s ¸i în responsabilit˘ a¸ ti de o importan¸ ta mare. Ei Îl vor jefui pe Dumnezeu s ¸i vor e¸ sua în îndeplinirea cerin¸ telor Legii divine. Nu vor în¸ telege c˘ a talentele lor Îi apar¸ tin lui Dumnezeu s ¸i c˘ a ar trebui s˘ a fie devota¸ ti slujirii Lui. Aceia care nu fac altceva pentru cei care i-au angajat, decât strictul necesar s ¸i nimic mai mult decât li s-a spus, de¸ si s ¸tiu c˘ a prosperitatea în lucru depinde de ceva mai mult din partea lor, nu vor fi considera¸ ti lucr˘ atori credincio¸ si. Sunt multe lucruri nespecificate care a¸ steapt˘ a s˘ a fie f˘ acute, care sunt în directa responsabilitate a celui angajat. Astfel au loc pierderi s ¸i sc˘ ap˘ ari care ar fi putut fi prevenite, dac˘ a s-ar fi manifestat o aten¸ tie s ¸i o h˘ arnicie scrupuloase s ¸i dac˘ a s-ar fi depus o munc˘ a neegoist˘ a, dac˘ a principiile dragostei rev˘ arsate asupra noastr˘ a de Isus ar fi promovate în via¸ ta celor care poart˘ a Numele S˘ au. Îns˘ a sunt mul¸ ti angaja¸ ti în lucrarea lui Dumnezeu care sunt cunoscu¸ ti ca „slujitori-spectatori“. Necredincio¸ sia este înregistrat˘ a Cea mai dezgust˘ atoare form˘ a de egoism este cea care-l conduce pe lucr˘ ator s˘ a neglijeze valorificarea timpului, grija de a prospera, pentru c˘ a nu este direct sub supravegherea direct˘ a a st˘ apânului. Dar asemenea lucr˘ atori î¸ si imagineaz˘ a c˘ a neglijen¸ tele lor nu sunt observate s ¸i c˘ a necredincio¸ sia lor nu e înregistrat˘ a? Dac˘ a ochii lor ar fi deschi¸ si, ei l-ar vedea pe Veghetor privindu-i s ¸i notând în c˘ ar¸ tile [229] din ceruri întreaga lor nep˘ asare. Celor care sunt necredincio¸ si în lucrarea lui Dumnezeu le lipsesc principiile; motiva¸ tiile lor nu provin dintr-un caracter care s˘ a-i conduc˘ a s˘ a aleag˘ a binele în orice împrejur˘ ari. Slujitorii lui Dumnezeu trebuie s˘ a simt˘ a tot timpul c˘ a sunt sub supravegherea St˘ apânului lor. El, care a v˘ azut s˘ arb˘ atorile pline de sacrilegiu ale lui Bel¸ sa¸ tar, este prezent în toate institu¸ tiile noastre, în departamentul de contabili213

214

Solii c˘ atre tineret

˘ mâna tate al unui negustor, într-un atelier particular s ¸i cu siguran¸ ta Sa însângerat˘ a noteaz˘ a neglijen¸ ta voastr˘ a, a¸ sa cum a scris sentin¸ ta îngrozitoare a regelui babilonian. Condamnarea lui Bel¸ sa¸ tar a fost scris˘ a cu cuvinte de foc: „Ai fost cânt˘ arit s ¸i g˘ asit prea u¸ sor“; s ¸i dac˘ a nu v˘ a îndeplini¸ ti obliga¸ tiile date de Dumnezeu, condamnarea voastr˘ a va fi aceea¸ si. Adev˘ aratele motive în slujire Sunt mul¸ ti care m˘ arturisesc c˘ a sunt cre¸ stini, dar nu sunt uni¸ ti cu Hristos. Via¸ ta lor de zi cu zi, spiritul lor m˘ arturisesc c˘ a Hristos nu este în ei n˘ adejdea slavei. Pe ei nu te po¸ ti baza, nu sunt de încredere. Ei sunt ner˘ abd˘ atori s˘ a-¸ si reduc˘ a slujirea la un minim de efort, dar cu recompense maxime. Numele de „slujitor“ se aplic˘ a fiec˘ arui om, pentru c˘ a suntem cu to¸ tii slujitori s ¸i ar fi bine s˘ a vedem ce model alegem pentru aceasta. Este modelul necredincio¸ siei sau al loialit˘ a¸ tii? Este o dispozi¸ tie general˘ a printre slujitori de a face cât de mult posibil? Sau e mai degrab˘ a moda care predomin˘ a, de a te strecura s ¸i a sc˘ apa de lucru cât de repede se poate s ¸i de a ob¸ tine salarii cu [230] un efort minim? Scopul lor nu este acela de a fi cât mai muncitori, ˘ , ci de a-¸ cât mai serio¸ si cu putin¸ ta si primi remunera¸ tia. Cei care ˘ de Hristos ar trebui s˘ practic˘ a slujirea fa¸ ta a nu uite îndemnul apostolului Pavel: „Robilor, asculta¸ ti în toate lucrurile pe st˘ apânii vo¸ stri p˘ amânte¸ sti; nu numai când sunte¸ ti sub ochii lor, ca cei ce caut˘ a s˘ a plac˘ a oamenilor, ci cu cur˘ a¸ tie de inim˘ a, ca unii care v˘ a teme¸ ti de Domnul. Orice face¸ ti, s˘ a face¸ ti din toat˘ a inima, ca pentru Domnul, nu ca pentru oameni, ca unii care s ¸ti¸ ti c˘ a ve¸ ti primi de la Domnul r˘ asplata mo¸ stenirii. Voi sluji¸ ti Domnului Hristos.“ Cei care intr˘ a în lucrare ca „spectatori“ vor descoperi c˘ a lucrarea lor nu poate suporta inspec¸ tia oamenilor sau a îngerilor. Lucrul esen¸ tial pentru o lucrare de succes este cuno¸ stin¸ ta de Dumnezeu, ˘ le va da principiile solide ale binelui, pentru c˘ a aceast˘ a cuno¸ stin¸ ta va conferi un spirit nobil, neegoist, la fel ca al Mântuitorului c˘ aruia Îi servim. Credincio¸ sia, economia, purtarea de grij˘ a, perfec¸ tiunea ar trebui s˘ a caracterizeze întreaga noastr˘ a lucrare, oriunde ne-am afla, în buc˘ at˘ arie sau în atelier, într-un birou al unei publica¸ tii, în domeniul sanitar, în colegiu sau oriunde suntem angaja¸ ti în ogorul

Credincio¸ sia în lucrare

215

Domnului. „Cel care este credincios în lucrurile mici este credincios s ¸i în cele mari; cine este nedrept în lucrurile mici va fi s ¸i în cele [231] mari.“—The Review and Herald, 22 septembrie, 1891.

216

Solii c˘ atre tineret

˘ Sec¸ tiunea 7 — S˘ an˘ atate s ¸i eficien¸ ta

[232] De vreme ce mintea s ¸i sufletul se exprim˘ a prin intermediul trupului, atât vigoarea mintal˘ a, cât s ¸i cea spiritual˘ a sunt dependente în mare m˘ asur˘ a de t˘ aria s ¸i activitatea fizic˘ a; tot ceea ce face bine s˘ an˘ at˘ a¸ tii fizice promoveaz˘ as ¸i dezvoltarea unei min¸ ti puternice s ¸i a unui caracter echilibrat. F˘ ar˘ a s˘ an˘ atate, nimeni nu poate în¸ telege clar s ¸i nici nu-¸ si poate îndeplini în totalitate obliga¸ tiile fa¸ ta ˘ de sine, fa¸ ta ˘ de semenii s˘ ai s ¸i fa¸ ta ˘ de Creatorul s˘ au. De aceea, s˘ an˘ atatea ar trebui supravegheat˘ a la fel de atent ca s ¸i caracterul. La baza oric˘ arui efort educa¸ tional, ar trebui s˘ a se afle cunoa¸ sterea fiziologiei s ¸i a igienei. — Education, 195.

[233]

Capitolul 71 — Stiin¸ ¸ ta de a tr˘ ai
Ce poate fi f˘ acut pentru a sta în calea bolii s ¸i a crimei, care conduc rasa noastr˘ a la ruin˘ as ¸i la moarte? Cauza cea mai mare a r˘ aului trebuie g˘ asit˘ a în îng˘ aduin¸ ta cu privire la poft˘ as ¸i pasiune, a¸ sa c˘ a prima s ¸i cea mai mare lucrare de reform˘ a trebuie s˘ a fie înv˘ a¸ tarea s ¸i practicarea lec¸ tiilor de cump˘ atare s ¸i autocontrol. Pentru a produce o schimbare permanent˘ a în mai bine în societate, educa¸ tia maselor trebuie început˘ a de timpuriu. Obiceiurile formate în copil˘ arie s ¸i tinere¸ te, gusturile dobândite, autocontrolul ˘ c⸠stigat, principiile inoculate din leag˘ an vor determina cu siguran¸ ta viitorul unui om. Crima s ¸i corup¸ tia cauzate de necump˘ atare s ¸i o sl˘ abire a moralei pot fi prevenite printr-o instruire potrivit˘ a a tinerilor. S˘ an˘ atate s ¸i autocontrol

Unul dintre cele mai bune ajutoare pe care le au tinerii în cl˘ adirea unui caracter nobil s ¸i pur, în înt˘ arirea lor de a-¸ si controla apetitul s ¸i de a-¸ si înfrâna excesele este o s˘ an˘ atate fizic˘ a solid˘ a. Si ¸ pe de alt˘ a parte, aceste obiceiuri ferme ale autocontrolului sunt esen¸ tiale în men¸ tinerea s˘ an˘ at˘ a¸ tii. ˘ ca b˘ Este de cea mai mare importan¸ ta arba¸ tii s ¸i femeile s˘ a fie instrui¸ ti în s ¸tiin¸ ta privitoare la via¸ ta omeneasc˘ as ¸i în cele mai bune mijloace ale p˘ astr˘ arii s ¸i dobândirii s˘ an˘ at˘ a¸ tii. Este timpul, în special pentru tineri, s˘ a acumuleze un stoc de cuno¸ stin¸ te, pe care s˘ a le [234] practice zilnic. Este timpul ca tinerii s˘ a capete obiceiuri bune, s˘ a le corecteze pe cele rele deja dobândite, s˘ a c⸠stige s ¸i s˘ a men¸ tin˘ a puterea autocontrolului, s˘ a-¸ si fac˘ a un plan s ¸i s˘ a se obi¸ snuiasc˘ a cu practica, ˘ , raportându-se la voin¸ cu ordonarea tuturor faptelor în via¸ ta ta lui Dumnezeu s ¸i la binele semenilor lor... Isus nu ignor˘ a necesit˘ a¸ tile organismului. El a respectat condi¸ tia fizic˘ a a omului s ¸i a venit pentru a-i vindeca de boal˘ as ¸i pentru a restabili facult˘ a¸ tile care se pierduser˘ a prin aceasta...

218

S ¸ tiin¸ ta de a tr˘ ai

219

Via¸ ta — o responsabilitate Tinerilor ar trebui s˘ a li se arate c˘ a nu au libertatea de a face ce vor cu via¸ ta lor. Acum li se acord˘ a încredere, dar încet, încet va veni ziua în care vor da socoteal˘ a. Dumnezeu nu-i va considera ˘ darurile Sale pre¸ nevinova¸ ti pentru c˘ a au tratat cu u¸ surin¸ ta tioase; R˘ ascump˘ ar˘ atorul lumii a pl˘ atit un pre¸ t infinit pentru ei, iar vie¸ tile s ¸i talentele lor Îi apar¸ tin; s ¸i în final ei vor fi judeca¸ ti cu privire la credincio¸ sia sau necredincio¸ sia în administrarea capitalului pe care Dumnezeu l-a încredin¸ tat grijii lor. Ei ar trebui înv˘ a¸ ta¸ ti c˘ a cu cât este mai mare înzestrarea lor cu mijloace s ¸i posibilit˘ a¸ ti, cu atât mai mare greutate apas˘ a responsabilitatea lucr˘ arii lui Dumnezeu pe umerii lor s ¸i cu atât li se va cere mai mult. Dac˘ a sunt f˘ acu¸ ti s˘ a simt˘ a care sunt ˘ de Creator s responsabilit˘ a¸ tile lor fa¸ ta ¸i încrederea important˘ a ce li s-a acordat în propriile lor vie¸ ti, tinerii vor ezita s˘ a se arunce în vâltoarea ˘ tori în pl˘ acerilor s ¸i a crimei, care înghite atât de mul¸ ti tineri promi¸ ta [235] aceste timpuri.—The Review and Herald, 12 decembrie, 1881.

Capitolul 72 — P˘ astrarea s˘ an˘ at˘ a¸ tii
S˘ an˘ atatea este o binecuvântare c˘ areia pu¸ tini îi apreciaz˘ a valoarea s ¸i totu¸ si de ea depinde mult eficien¸ ta puterilor noastre mintale s ¸i fizice. Impulsurile s ¸i pasiunile noastre î¸ si au locul în corp s ¸i el trebuie p˘ astrat în cea mai bun˘ a condi¸ tie fizic˘ as ¸i sub cea mai spiritual˘ a ˘ , pentru ca talentele noastre s˘ influen¸ ta a poat˘ a fi utilizate pentru cel mai înalt scop. Orice mic¸ soreaz˘ a puterea spiritual˘ a sl˘ abe¸ ste mintea s ¸i o face mai pu¸ tin capabil˘ a de a distinge între bine s ¸i r˘ au. Folosirea gre¸ sit˘ a a puterilor noastre fizice scurteaz˘ a timpul în care vie¸ tile noastre pot fi folosite pentru gloria lui Dumnezeu s ¸i ne face nepotrivi¸ ti pentru a îndeplini lucrarea pe care Dumnezeu ne-a încredin¸ tat-o. Permi¸ tându-ne s˘ a ne form˘ am obiceiuri rele, stând treji pân˘ a noaptea târziu, îng˘ aduindu-ne apetitul în dauna s˘ an˘ at˘ a¸ tii, noi a¸ sez˘ am temelia pentru sl˘ abiciune... Cei care-¸ si scurteaz˘ a astfel via¸ ta s ¸i se descalific˘ a pentru slu˘ de jire, prin nerespectarea legilor naturii, sunt vinova¸ ti de jaf fa¸ ta Dumnezeu. Si, ¸ de asemenea, î¸ si jefuiesc s ¸i semenii. Ocazia de a-i binecuvânta pe al¸ tii, lucrare pentru care Dumnezeu i-a trimis în lume, a fost scurtat˘ a, prin propriul lor curs al ac¸ tiunii. Si ¸ n-au f˘ acut nici m˘ acar ce ar fi putut s˘ a fac˘ a într-o perioad˘ a mai scurt˘ a de timp. Dumnezeu ne va considera vinova¸ ti când, prin obiceiurile noastre v˘ at˘ am˘ atoare, priv˘ am astfel lumea de bine.—The Review and Herald, [236] 20 iunie, 1912.

220

Capitolul 73 — Sfin¸ tenia s˘ an˘ at˘ a¸ tii
Satana vine la om cu ispitele sale ca un înger de lumin˘ a, a¸ sa cum a venit s ¸i la Hristos. El a lucrat pentru a-i sl˘ abi omului condi¸ tia fizic˘ a s ¸i psihic˘ a, pentru a-l putea birui cu tenta¸ tiile sale s ¸i apoi s˘ a triumfe peste ruina lui. Si ¸ a avut succes în a-l tenta pe om s˘ a fie îng˘ aduitor cu apetitul s˘ au, f˘ ar˘ aa¸ tine cont de rezultat. El s ¸tie bine c˘ a omului îi ˘ de Dumnezeu s este imposibil s˘ a-¸ si îndeplineasc˘ a obliga¸ tiile fa¸ ta ¸i ˘ de urma¸ fa¸ ta sii s˘ ai, atâta vreme cât el altereaz˘ a facult˘ a¸ tile cu care l-a înzestrat Dumnezeu. Creierul este sediul central al corpului. Dac˘ a facult˘ a¸ tile sale perceptive devin amor¸ tite prin necump˘ atare de orice fel, lucrurile eterne nu mai sunt distinse. Rela¸ tia dintre s˘ an˘ atate s ¸i cl˘ adirea caracterului Dumnezeu nu-i permite omului s˘ a încalce legile fiin¸ tei sale. Dar oamenii, prin cedarea în fa¸ ta ispitelor lui Satana în ce prive¸ ste necum-p˘ atarea, aduc cele mai înalte calit˘ a¸ ti în subordonarea poftelor s ¸i pasiunilor animalice. Când acestea c⸠stig˘ a teren, omul, care a fost creat pu¸ tin mai prejos decât îngerii, cu facult˘ a¸ ti potrivite pentru cea mai înalt˘ a cultivare, cedeaz˘ a, predând controlul lui Satana. El c⸠stig˘ a u¸ sor accesul la cei care sunt robi¸ ti apetitului. Prin necump˘ atare, unii sacrific˘ a o jum˘ atate, iar al¸ tii dou˘ a treimi din puterile lor fizice, mintale s ¸i morale s ¸i devin ni¸ ste juc˘ arii pentru du¸ sman. Cei ce vor avea mintea clar˘ a pentru a discerne în¸ sel˘ aciunile lui [237] Satana trebuie s˘ a-¸ si controleze poftele fizice prin ra¸ tiune s ¸i con¸ sti˘ . Activitatea moral˘ in¸ ta a viguroas˘ a a unor puteri mai înalte ale min¸ tii este esen¸ tial˘ a pentru perfectarea unui caracter cre¸ stin. Iar t˘ aria sau sl˘ abiciunea min¸ tii are foarte mult de a face cu utilitarea noastr˘ a în aceast˘ a lume s ¸i cu salvarea noastr˘ a final˘ a. Ignoran¸ ta care domin˘ a cu privire la Legea lui Dumnezeu în natura noastr˘ a fizic˘ a este ˘ toare deplorabil˘ a. Incapacitatea fizic˘ a începe s˘ a capete o înfrico¸ sa extindere. P˘ acatul este f˘ acut atractiv prin înv˘ aluirea în lumina pe care Satana o arunc˘ a peste el s ¸i el este mul¸ tumit atunci când poate 221

222

Solii c˘ atre tineret

¸ tine lumea cre¸ stin˘ a, cu obiceiurile ei zilnice, sub tirania tradi¸ tiei, asemenea p˘ agânilor, permi¸ tând poftelor s˘ a o guverneze. Necump˘ atarea degradeaz˘ a ˘ au puterile morale Dac˘ a b˘ arba¸ ti s ¸i femei dota¸ ti cu inteligen¸ ta amor¸ tite din cauza unei necump˘ at˘ ari de orice fel, ei sunt, în multe dintre obiceiurile lor, cu pu¸ tin mai eleva¸ ti decât p˘ agânii. Satana îi îndep˘ arteaz˘ a constant pe oameni de la lumina salvatoare c˘ atre obiceiuri s ¸i mod˘ a, f˘ ar˘ a ca ei s˘ a¸ tin˘ a seama de s˘ an˘ atatea lor fizic˘ a, mintal˘ as ¸i moral˘ a. Marele du¸ sman s ¸tie c˘ a, dac˘ a pofta s ¸i pasiunea predomin˘ a, s˘ an˘ atatea corpului s ¸i t˘ aria intelectului sunt sacrificate pe altarul mul¸ tumirii de sine s ¸i omul este adus cu repeziciune la ruin˘ a. Dac˘ a un intelect luminat ¸ tine frâiele, controlând pornirile ˘ de puterile instinctuale, animalice, ¸ tinându-le în subordonare fa¸ ta morale, Satana s ¸tie foarte bine c˘ a puterea sa de a-l birui cu ispite [238] este foarte mic˘ a... O mare parte dintre cre¸ stini nu au nici un drept s˘ a poarte acest nume! Prin obiceiurile s ¸i extravagan¸ tele lor, prin modul general în care oamenii î¸ si trateaz˘ a propriile corpuri, ei încalc˘ a legile fizice s ¸i ˘ pe care l-au ales, ei culeg standardele Bibliei. Prin modul de via¸ ta ˘ fizic˘ suferin¸ ta as ¸i sl˘ abiciune mintal˘ as ¸i moral˘ a.—The Review and Herald, 8 septembrie, 1874. ***** A-¸ ti fi propriul st˘ apân — o datorie Corpul trebuie adus în subordonare. Puterile mai înalte ale fiin¸ tei sunt cele ce trebuie s˘ a conduc˘ a. Pasiunile trebuie controlate de ˘ , care la rândul ei trebuie s˘ voin¸ ta a fie sub controlul lui Dumnezeu. Puterea împ˘ ar˘ ateasc˘ a a ra¸ tiunii, sfin¸ tit˘ a de harul divin, trebuie s˘ a poarte controlul în vie¸ tile noastre. Cererile lui Dumnezeu trebuie aduse în fa¸ ta con¸ stiin¸ tei. B˘ arba¸ ti s ¸i femei trebuie con¸ stientiza¸ ti de datoria st˘ apânirii de sine, a nevoii de puritate, de eliberare de orice poft˘ a dec˘ azut˘ as ¸i de orice obicei murdar. Ei trebuie s˘ a fie p˘ atrun¸ si de faptul c˘ a toate puterile min¸ tii s ¸i corpului sunt d˘ aruite de Dumnezeu s ¸i trebuie conservate în cea mai

Sfin¸ tenia s˘ an˘ at˘ a¸ tii

223

bun˘ a condi¸ tie posibil˘ a pentru slujirea Sa.—The Ministry of Healing, [239] 130.

Capitolul 74 — O educa¸ tie echilibrat˘ a
Timpul petrecut pentru exerci¸ tiu fizic nu este pierdut. Studentul ˘ st˘ care în permanen¸ ta a aplecat asupra c˘ ar¸ tilor sale s ¸i nu face decât pu¸ tin exerci¸ tiu în aer liber, î¸ si face un deserviciu. Un program de exerci¸ tii propor¸ tionat pentru diferite membre s ¸i abilit˘ a¸ ti ale corpului este esen¸ tial pentru ca sarcinile fiec˘ aruia s˘ a fie îndeplinite la poten¸ tial ˘ solicitat, iar restul maxim. Atunci când creierul este în permanen¸ ta este l˘ asat în inactivitate, are loc o pierdere a t˘ ariei fizice s ¸i mintale. Puterile fizice sunt private de un tonus s˘ an˘ atos, mintea î¸ si pierde prospe¸ timea s ¸i vigoarea, iar rezultatul este o excitare bolnavicioas˘ a. Pentru ca b˘ arba¸ tii s ¸i femeile s˘ a aib˘ a min¸ ti echilibrate, toate puterile fiin¸ tei ar trebui solicitate pentru a fi folosite s ¸i a se dezvolta. În aceast˘ a lume, sunt mul¸ ti care nu au decât o perspectiv˘ a trunchiat˘ a, deoarece s ¸i-au cultivat doar un anume aspect al abilit˘ a¸ tilor, în timp ce altele se pipernicesc din cauza inactivit˘ a¸ tii. Educa¸ tia multor tineri este un e¸ sec. Ei se suprasolicit˘ a studiind, în timp ce neglijeaz˘ a ceea ce ¸ tine de via¸ ta practic˘ a. Pentru ca echilibrul min¸ tii s˘ a poat˘ afi men¸ tinut, ar trebui ca un progam de munc˘ a fizic˘ a bine pus la punct s˘ a fie continuat cu munca intelectual˘ a, pentru a putea beneficia de o dezvoltare armonioas˘ a a tuturor facult˘ a¸ tilor.—Counsels to Parents, [240] Teachers and Students, 295, 296.

224

Capitolul 75 — Educa¸ tia ob¸ tinut˘ a pe seama s˘ an˘ at˘ a¸ tii
˘ studiilor s Unii studen¸ ti î¸ si dedic˘ a întreaga lor fiin¸ ta ¸i î¸ si concentreaz˘ a mintea asupra scopului de a ob¸ tine o educa¸ tie. Ei î¸ si pun la lucru creierul, dar permit puterilor fizice s˘ a r˘ amân˘ a inactive. Astfel, creierul este suprasolicitat s ¸i mu¸ schii sl˘ abesc pentru c˘ a nu sunt pu¸ si la lucru. Când ace¸ sti studen¸ ti absolv˘ a, este clar c˘ a au ob¸ tinut educa¸ tia pe cheltuiala vie¸ tii lor. Ei au studiat zi s ¸i noapte, an dup˘ a an, solicitându-¸ si permanent mintea, în timp ce neglijeaz˘ a s˘ a-¸ si exerseze suficient mu¸ schii... Tinerele se dedic˘ a frecvent studiului, neglijând alte ramuri ale educa¸ tiei, chiar mai importante pentru via¸ ta practic˘ a decât studiul c˘ ar¸ tilor. Si ¸ adesea, dup˘ a ce au ob¸ tinut educa¸ tia, sunt totu¸ si nepreg˘ atite ˘ . Ele s pentru via¸ ta ¸i-au neglijat s˘ an˘ atatea r˘ amânând prea mult în spatele u¸ silor închise, privându-se de aerul pur al cerului s ¸i de lumina soarelui, d˘ aruite de Dumnezeu. Aceste tinere ar fi putut ie¸ si din s ¸coal˘ a s˘ an˘ atoase, combinând studiul cu munca de între¸ tinere a casei s ¸i exerci¸ tiile în aer liber. S˘ an˘ atatea este o comoar˘ a nepre¸ tuit˘ a. Este cea mai mare avere pe care o pot avea muritorii. Bog˘ a¸ tia, onoarea sau înv˘ a¸ tatura sunt cump˘ arate la un pre¸ t prea mare, dac˘ a aceasta va însemna pierderea s˘ an˘ at˘ a¸ tii. Nici una dintre aceste realiz˘ ari nu poate garanta fericirea, dac˘ a lipse¸ ste s˘ an˘ atatea. —Counsels to Parents, Teachers and [241] Students, 285, 286.

225

Capitolul 76 — Însemnul noble¸ tei
În timpul celor trei ani de preg˘ atire, Daniel s ¸i tovar˘ as ¸ii lui s ¸i-au ˘ , loialitatea fa¸ ˘ de Dumnep˘ astrat obiceiurile privitoare la abstinen¸ ta ta ˘ de puterea Lui. Când a venit momentul zeu s ¸i o constant˘ a dependen¸ ta ca abilit˘ a¸ tile s ¸i realiz˘ arile lor s˘ a fie testate de c˘ atre rege, au fost examina¸ ti împreun˘ a cu al¸ ti candida¸ ti pentru slujirea regatului. Dar „între to¸ ti tinerii aceia nu s-a g˘ asit nici unul ca Daniel, Hanania, Mi¸ sael s ¸i Azaria“. În¸ telegerea, priceperea lor ascu¸ tit˘ a, limbajul lor precis s ¸i ales, cuno¸ stin¸ tele lor bogate m˘ arturiseau despre o t˘ arie s ¸i o vigoare a puterii lor mintale f˘ ar˘ a egal. Astfel au stat ei înaintea regelui; s ¸i „în toate lucrurile care cereau în¸ telepciune s ¸i pricepere s ¸i despre care îi întreba împ˘ aratul, îi g˘ asea de zece ori mai destoinici decât to¸ ti vr˘ ajitorii s ¸i cititorii în stele, care erau în toat˘ a împ˘ ar˘ a¸ tia sa“. ˘Dumnezeu onoreaz˘ a întotdeauna pe cei drep¸ ti. Cei mai promi¸ ta ˘ rile supuse în cursul cuceririlor au fost aduna¸ tori tineri din toate ¸ ta ti în Babilon s ¸i totu¸ si, printre to¸ ti ace¸ stia, tinerii evrei nu aveau rivali. Statura dreapt˘ a, pasul ferm s ¸i elastic, înf˘ a¸ ti¸ sarea senin˘ a, sim¸ turile netulburate, respira¸ tia neîntinat˘ a de aburii alcoolului; toate acestea erau însemnul noble¸ tei cu care natura îi onoreaz˘ a pe cei ce se supun legilor sale. Efectul obiceiurilor fizice asupra min¸ tii Am face bine s˘ a chibzuim asupra lec¸ tiei care ne-a fost prezentat˘ a. [242] O respectare strict˘ a a cererilor Bibliei va fi o binecuvântare atât pentru corp, cât s ¸i pentru suflet. Roadele Duhului nu sunt numai dragostea, bucuria s ¸i pacea, ci s ¸i cump˘ atarea. Mai suntem îndemna¸ ti s˘ a nu ne pâng˘ arim trupurile, pentru c˘ a ele sunt templele Duhului Sfânt. Captivii evrei erau oameni cu acelea¸ si pasiuni ca s ¸i noi. Dar, chiar s ¸i sub influen¸ tele seduc˘ atoare ale luxoasei cur¸ ti a Babilonului, ei au r˘ amas fermi. Tinerii de ast˘ azi sunt înconjura¸ ti de tenta¸ tiile îng˘ aduin¸ tei cu privire la sine. În special în marile noastre ora¸ se, 226

Însemnul noble¸ tei

227

fiecare form˘ a de manifestare a pl˘ acerilor senzuale este f˘ acut˘ a s˘ a par˘ a pl˘ acut˘ as ¸i u¸ soar˘ a. Cei care, asemenea lui Daniel refuz˘ a s˘ a se mânjeasc˘ a vor strânge r˘ asplata unor obiceiuri cump˘ atate. Cu vitalitatea lor fizic˘ as ¸i puterea crescut˘ a de a rezista, ei au un depozit ˘ , atunci când este nevoie. în banc˘ a la care pot apela în caz de urgen¸ ta Obiceiurile fizice bune promoveaz˘ a o superioritate mintal˘ a. Puterea intelectual˘ a, robuste¸ tea fizic˘ as ¸i lungimea vie¸ tii depind de aceste legi de neschimbat. Dumnezeu nu va interveni pentru a-i împiedica pe oameni s˘ a încalce cerin¸ tele naturii. Cel care se lupt˘ a pentru des˘ avâr¸ sire trebuie s˘ a fie cump˘ atat în toate lucrurile. Claritatea min¸ tii lui Daniel s ¸i fermitatea în îndeplinirea scopului s˘ au, puterea lui de a dobândi cuno¸ stin¸ te s ¸i de a rezista ispitelor s-au datorat într-o mare m˘ asur˘ a simplit˘ a¸ tii dietei sale, legate de via¸ ta sa de rug˘ aciune. F˘ auritori ai propriului destin Este mult adev˘ ar în zicala: „Fiecare om este f˘ auritorul propriului s˘ au noroc“. În timp ce p˘ arin¸ tii sunt responsabili de amprenta caracterului, precum s ¸i de educa¸ tia s ¸i preg˘ atirea fiilor s ¸i fiicelor lor, este îns˘ a adev˘ arat c˘ a pozi¸ tia s ¸i abilitatea noastr˘ a în lume depind într-o [243] mai mare m˘ asur˘ a de propriul nostru curs al ac¸ tiunii. Daniel s ¸i tovar˘ as ¸ii lui au beneficiat de o educa¸ tie s ¸i o preg˘ atire corecte în primii ani ai vie¸ tii, dar numai aceste avantaje nu i-ar fi putut face s˘ a ajung˘ a acolo unde au ajuns. A venit s ¸i timpul când a trebuit ca ei s˘ a hot˘ arasc˘ a singuri în dreptul lor — când viitorul lor era la îndemâna lor. Atunci ei au decis s˘ a r˘ amân˘ a în adev˘ ar, de partea lec¸ tiilor pe care le primiser˘ a în copil˘ arie. Teama de Dumnezeu, care este începutul în¸ telepciunii, a fost temelia m˘ are¸ tiei lor. Istoria lui Daniel s ¸i a tinerilor s˘ ai tovar˘ as ¸i a fost înregistrat˘ a pe paginile Cuvântului inspirat pentru binele tinerilor de peste vea˘ de principiile cump˘ curi. Prin înregistrarea loialit˘ a¸ tii lor fa¸ ta at˘ arii, Dumnezeu le vorbe¸ ste ast˘ azi tinerilor, b˘ aie¸ ti s ¸i fete, implorându-i s˘ a adune razele pre¸ tioase ale luminii pe care El a dat-o cre¸ stinilor ˘ de cu privire la cump˘ atare s ¸i s˘ a se plaseze într-o rela¸ tie corect˘ a fa¸ ta legile s˘ an˘ at˘ a¸ tii.

228

Solii c˘ atre tineret

Cump˘ atarea r˘ aspl˘ atit˘ a din bel¸ sug Acum este nevoie de oameni care, ca Daniel, s˘ a îndr˘ azneasc˘ a s ¸i s˘ a ac¸ tioneze. În lumea de azi lipsesc o inim˘ a curat˘ as ¸i o mân˘ a puternic˘ as ¸i f˘ ar˘ a team˘ a. Dumnezeu a prev˘ azut ca omul s˘ a se poat˘ a dezvolta constant, atingând zilnic o treapt˘ a mai înalt˘ a pe scara des˘ avâr¸ sirii. El ne va ajuta, dac˘ a noi c˘ aut˘ am s˘ a-i ajut˘ am pe al¸ tii. Speran¸ ta noastr˘ a de fericire, atât în aceast˘ a lume cât s ¸i în cea viitoare, depinde de valorificarea la maximum a primeia. La fiecare pas ar trebui s˘ a fim preveni¸ ti, preg˘ ati¸ ti împotriva primei ced˘ ari în fa¸ ta necump˘ at˘ arii. Dragi tineri, Dumnezeu v˘ a cheam˘ a s˘ a face¸ ti o lucrare pe care, [244] prin harul S˘ au, o pute¸ ti aduce la îndeplinire. „Aduce¸ ti trupurile voastre ca o jertf˘ a vie, sfânt˘ a, pl˘ acut˘ a lui Dumnezeu: aceasta va fi din partea voastr˘ a o slujb˘ a duhovniceasc˘ a.“ R˘ amâne¸ ti mai departe în deplin˘ atatea umanit˘ a¸ tii voastre date de Dumnezeu. Ar˘ ata¸ ti o cur˘ a¸ tie a gusturilor, poftei s ¸i obiceiurilor care s˘ a suporte o compara¸ tie cu Daniel. Dumnezeu v˘ a va r˘ aspl˘ ati cu nervi lini¸ sti¸ ti, o minte clar˘ a, o judecat˘ a f˘ ar˘ a egal s ¸i sim¸ turi ascu¸ tite. Acei tineri de azi, ale c˘ aror principii sunt ferme s ¸i de neclintit, vor fi binecuvânta¸ ti cu s˘ an˘ atatea trupului, a min¸ tii s ¸i a sufletului.—The Youth’s Instructor, July 9, 1903. Religia s ¸i s˘ an˘ atatea „Frica de Domnul este începutul în¸ telepciunii.“ Când oamenii cu obiceiuri rele s ¸i practici p˘ ac˘ atoase se supun puterii divine a adev˘ arului, p˘ atrunderea Cuvântului lui Dumnezeu d˘ a lumin˘ as ¸i pricepere celui ne¸ stiutor. Aceasta este o aplicare a adev˘ arului pentru inim˘ a; s ¸i puterea moral˘ a, care p˘ area c˘ a este paralizat˘ a, se treze¸ ste. Primitorul ˘ mai puternic˘ este st˘ apânit de o inteligen¸ ta as ¸i mai clar˘ a decât înainte. El a pironit sufletul lui de Stânca cea ve¸ snic˘ a. S˘ an˘ atatea se îmbun˘ at˘ a¸ te¸ ste exact în m˘ asura încrederii lui în Hristos. În felul acesta, religia s ¸i legile s˘ an˘ at˘ a¸ tii merg mân˘ a în mân˘ a.—Testimonies for the [245] Church 4:553, 554.

Sec¸ tiunea 8 — Via¸ ta devo¸ tional˘ a

[246] Spiritul cel Sfânt s ¸i sf˘ atuitor al lui Dumnezeu se g˘ ase¸ ste în Cuvântul S˘ au. O lumin˘ a, o nou˘ as ¸i pre¸ tioas˘ a lumin˘ a str˘ aluce¸ ste de pe paginile Sale. Acolo este descoperit adev˘ arul, iar cuvintele s ¸i propozi¸ tiile sunt potrivite s ¸i luminoase pentru fiecare ocazie în care Dumnezeu vorbe¸ ste sufletului. Duhului lui Dumnezeu Îi face pl˘ acere s˘ a le vorbeasc˘ a tinerilor s ¸i s˘ a le descopere comorile s ¸i frumuse¸ tile Cuvântului lui Dumnezeu. F˘ ag˘ aduin¸ tele rostite de Marele Înv˘ a¸ ta ˘ tor vor captiva sim¸ ta ˘ mintele s ¸i vor înzestra sufletul cu o putere spiritual˘ a de natur˘ a divin˘ a. S ¸ i în mintea îmbog˘ a¸ tit˘ a astfel se va dezvolta o familiarizare cu lucrurile duhovnice¸ sti, care va fi ca o barier˘ a în calea ispitei. — Christ’s Object Lessons, 132.

[247]

Capitolul 77 — Rug˘ aciunea, fort˘ area¸ ta noastr˘ a
˘ pentru tiPrintre pericolele acestor ultime zile, unica siguran¸ ta neri sunt vegherea crescând˘ as ¸i rug˘ aciunea. Tân˘ arul care-¸ si g˘ ase¸ ste bucuria în citirea Cuvântului lui Dumnezeu s ¸i în ora de rug˘ aciune va fi constant înviorat de stropii din fântâna vie¸ tii. El va atinge un înalt nivel al des˘ a-vâr¸ sirii morale s ¸i o dezvoltare a gândirii, pe care al¸ tii nu le pot concepe. Comuniunea cu Dumnezeu încurajeaz˘ a gânduri bune, aspira¸ tii nobile, percep¸ tii clare ale adev˘ arului s ¸i scopuri înalte conform c˘ arora s˘ a ac¸ tionezi. Cei care au o astfel de rela¸ tie cu Dumnezeu sunt recunoscu¸ ti de El ca fii s ¸i fiice. Ei ajung în mod constant mai sus s ¸i mereu mai sus, ob¸ tinând o viziune clar˘ a asupra lui Dumnezeu s ¸i a ve¸ sniciei, pân˘ a când Domnul îi face canale ale luminii s ¸i în¸ telepciunii pentru lume. Cum s˘ a te rogi

Rug˘ aciunea nu e în¸ teleas˘ a a¸ sa cum ar trebui. Rug˘ aciunile noastre nu sunt f˘ acute pentru a-L informa pe Dumnezeu cu privire la ceea ce El nu s ¸tie. Domnul este la curent cu secretele fiec˘ arui suflet. Rug˘ aciunile noastre nu trebuie s˘ a fie lungi s ¸i zgomotoase. Dumnezeu cite¸ ste s ¸i gândurile ascunse. Noi putem s˘ a ne rug˘ am în secret iar El, care ne vede, s ¸i acolo, în c˘ am˘ aru¸ ta noastr˘ a tainic˘ a, ne va auzi s ¸i ne va r˘ aspunde deschis. Rug˘ aciunile care sunt adresate lui Dumnezeu pentru a-I spune de toate nenorocirile noastre, când nu ne sim¸ tim deloc nenoroci¸ ti, sunt rug˘ aciuni ipocrite. Domnul prive¸ ste spre rug˘ aciunea plin˘ a de ˘ a unui suflet zdrobit. „C˘ [248] c˘ ain¸ ta aci a¸ sa vorbe¸ ste Cel Prea Înalt, a c˘ arui ˘ este ve¸ locuin¸ ta snic˘ as ¸i al c˘ arui nume este sfânt. Eu locuiesc în locuri înalte s ¸i în sfin¸ tenie; dar sunt cu omul zdrobit s ¸i smerit, ca s˘ a înviorez duhurile smerite s ¸i s˘ a îmb˘ arb˘ atez inimile zdrobite.“ Scopul rug˘ aciunii nu este de a produce vreo schimbare în Dumnezeu, ci de a ne aduce în armonie cu El. Ea nu înlocuie¸ ste responsabilitatea s ¸i datoria noastr˘ a. Rug˘ aciunea, oricât de des s ¸i de st˘ aruitor ar 230

Rug˘ aciunea, fort˘ area¸ ta noastr˘ a

231

fi f˘ acut˘ a, nu va fi niciodat˘ a acceptat˘ a de Dumnezeu în locul zecimii. ˘ de Dumnezeu... Rug˘ aciunea nu ne va pl˘ ati datoriile fa¸ ta Rug˘ aciunea aduce putere T˘ aria dobândit˘ a prin rug˘ aciune c˘ atre Dumnezeu ne va preg˘ ati pentru îndatoririle zilnice. Ispitele, c˘ arora zilnic le suntem expu¸ si, fac din rug˘ aciune o necesitate. Pentru a putea fi ¸ tinu¸ ti de puterea lui ˘ , gândurile ar trebui s˘ Dumnezeu prin credin¸ ta a fie permanent în˘ al¸ tate într-o rug˘ a-ciune t˘ acut˘ a. Când suntem împresura¸ ti s ¸i asalta¸ ti de influen¸ te ce intentioneaz˘ a s˘ a ne conduc˘ a departe de Dumnezeu, cererile noastre pentru ajutor s ¸i putere trebuie s˘ a fie neobosite. Dac˘ a nu este a¸ sa, nu vom reu¸ si niciodat˘ a s˘ a avem succes în a ne îngenunchea mândria s ¸i a birui puterea ispitei de a fi indulgen¸ ti cu noi, ¸ tinându-ne astfel departe de Mântuitorul. Lumina adev˘ arului, sfin¸ tind via¸ ta, va descoperi celui ce o prime¸ ste pasiunile p˘ ac˘ atoase ale sufletului care n˘ azuiesc s˘ a-l st˘ apâ-neasc˘ a, ceea ce face necesar pentru el s˘ a-¸ si întind˘ a la maximum fiecare nerv s ¸i s˘ a-¸ si exercite toate puterile pentru a-i rezista lui Satana; aceast˘ a cucerire putând s-o ob¸ tin˘ a prin meritele [249] lui Hristos.—The Youth’s Instructor, August 18, 1898.

Capitolul 78 — Puterea rug˘ aciunii
Pe munte cu Dumnezeu, Moise a v˘ azut modelul acelei cl˘ adiri minunate care urma s˘ a fie locul statornic al slavei Sale. Pe munte cu Dumnezeu — locul secret de comunicare — este locul în care noi putem contempla idealul S˘ au glorios pentru umanitate. Astfel, vom fi în stare s˘ a ne model˘ am zidirea caracterului pentru a putea fi îndeplinit˘ a promisiunea. „Voi locui în ei s ¸i voi umbla cu ei; voi fi Dumnezeul lor s ¸i, ei vor fi poporul Meu.“ În timp ce suntem angaja¸ ti în lucrarea noastr˘ a zilnic˘ a, ar trebui ˘ m sufletul c˘ s˘ a ne în˘ al¸ ta atre cer în rug˘ aciune. Aceste cereri t˘ acute se ˘ ca fumul de t˘ înal¸ ta amâie înaintea tronului harului s ¸i du¸ smanul este dejucat s ¸i redus la t˘ acere. Cre¸ stinii a c˘ aror inim˘ a st˘ a astfel înaintea lui Dumnezeu nu pot fi birui¸ ti. Nici o filozofie a r˘ aului nu le poate distruge pacea. Toate f˘ ag˘ aduin¸ tele din Cuvântul lui Dumnezeu, toat˘ a puterea harului divin, toate resursele lui Iehova sunt promise pentru asigurarea mântuirii lor. Astfel s-a întâmplat când Enoh a umblat cu Dumnezeu. Dumnezeu a fost cu el, un ajutor prezent în fiecare moment în care a fost nevoie... În leg˘ atur˘ a cu infinitul Rug˘ aciunea este respira¸ tia sufletului. Este secretul puterii spirituale. Nici un alt instrument al harului nu o poate substitui s ¸i s˘ an˘ atatea sufletului s˘ a fie totu¸ si p˘ astrat˘ a. Rug˘ aciunea aduce inima într-o comuniune strâns˘ as ¸i imediat˘ a cu Izvorul vie¸ tii s ¸i înt˘ are¸ ste vigoarea s ¸i tonusul experien¸ tei religioase. A neglija exerci¸ tiul rug˘ aciunii sau [250] a ne ruga sporadic, din când în când, atunci când ne convine, înseamn˘ a a pierde leg˘ atura cu Dumnezeu. Facult˘ a¸ tile spirituale î¸ si pierd vitalitatea, experien¸ ta religioas˘ a va fi lipsit˘ a de s˘ an˘ atate s ¸i vigoare... ˘ , c˘ Este un lucru minunat c˘ a ne putem ruga cu eficien¸ ta a noi, muritorii nevrednici s ¸i supu¸ si gre¸ selii, avem puterea de a ne prezenta inimile lui Dumnezeu. Ce putere mai mare ca aceasta s ¸i-ar putea dori 232

Puterea rug˘ aciunii

233

omul, decât s˘ a fie unit cu Dumnezeul infinit? Omul slab s ¸i p˘ ac˘ atos ˘ u. Putem pronun¸ are privilegiul de a vorbi cu Creatorul a ta cuvinte care vor atinge tronul St˘ apânului universului. Putem vorbi cu Isus mergând pe cale, iar El ne spune: „Eu sunt la dreapta ta“. Fiecare rug˘ aciune sincer˘ a prime¸ ste r˘ aspuns Putem conversa cu Dumnezeu în inimile noastre; putem merge în tov˘ ar˘ as ¸ie cu Hristos. Când suntem prin¸ si în munca noastr˘ a zilnic˘ a, putem s˘ a rostim în s ¸oapt˘ a dorin¸ tele inimii noastre, care nu pot fi auzite de nici o ureche omeneasc˘ a, iar acest cuvânt nu va muri în t˘ acere s ¸i nici nu va se va pierde. Nimic nu va putea în˘ abu¸ si dorin¸ ta sufletului. Ea se va ridica peste larma din strad˘ a, peste zgomotul ma¸ sinilor. Dumnezeu este Cel c˘ aruia Îi vorbim s ¸i rug˘ aciunea noastr˘ a este auzit˘ a. ˘ , în¸ Cere¸ ti atunci; cere¸ ti s ¸i ve¸ ti primi. Cere¸ ti umilin¸ ta telepciune, ˘ . Pentru fiecare rug˘ curaj s ¸i o cre¸ stere în credin¸ ta aciune sincer˘ a, va exista un r˘ aspuns. S-ar putea s˘ a nu vin˘ a exact când a¸ ti dori sau la momentul pe care-l a¸ stepta¸ ti, dar va veni în forma s ¸i la momentul care v˘ a va satisface cel mai bine nevoile. Rug˘ aciunile pe care le în˘ al¸ ta¸ ti în singur˘ atate, în oboseal˘ as ¸i în încerc˘ ari, vor primi r˘ aspuns de la Dumnezeu nu întotdeauna corespunz˘ ator a¸ stept˘ arilor voastre, [251] dar întotdeauna spre binele vostru.—Gospel Workers, 254-258.

Capitolul 79 — Atitudinea noastr˘ a în rug˘ aciune
Atât în închinarea public˘ a, cât s ¸i în cea particular˘ a, e privilegiul nostru s˘ a ne plec˘ am pe genunchi înaintea Domnului, când Îi prezent˘ am cererile noastre. Isus, exemplul nostru, „a îngenuncheat s ¸i S-a rugat“. Pavel declar˘ a: „Îmi plec genunchii înaintea Tat˘ alui Domnului nostru Isus Hristos“. M˘ arturisind înaintea lui Dumnezeu p˘ acatele lui Israel, Ezra a îngenuncheat. Daniel „de trei ori pe zi îngenunchea, se ruga s ¸i l˘ auda pe Dumnezeul lui“. ˘ mânAdev˘ arata venerare a lui Dumnezeu este inspirat˘ a de sim¸ ta tul infinitei Sale m˘ are¸ tii s ¸i al prezen¸ tei Sale. Fiecare inim˘ a ar trebui s˘ a fie profund impresionat˘ a cu acest sentiment despre Cel Nev˘ azut. Ora s ¸i locul de rug˘ aciune sunt sfinte, pentru c˘ a Dumnezeu este acolo; s ¸i, dac˘ a respectul se manifest˘ a în atitudine s ¸i comportament, sentimentul care-l inspir˘ a va fi aprofundat. „Numele Lui este sfânt s ¸i înfrico¸ sat“, declar˘ a psalmistul. Îngerii î¸ si acoper˘ a fa¸ ta când rostesc acest nume. Cu cât mai mult respect ar trebui s˘ a fie pe buzele noastre, care suntem c˘ azu¸ ti s ¸i p˘ ac˘ ato¸ si! Ce bine ar fi dac˘ a b˘ atrânii s ¸i tinerii ar medita asupra acelor cuvinte din Scriptur˘ a care arat˘ a cum ar trebui p˘ azite s ¸i respectate locurile marcate de prezen¸ ta special˘ a a lui Dumnezeu! „Scoate-¸ ti ˘ mintea din picioare“, i-a poruncit El lui Moise, în fa¸ înc˘ al¸ ta ta tufi¸ sului arzând, „c˘ aci locul pe care calci este sfânt“. Iacov, dup˘ a ce a avut viziunea cu îngerii, a exclamat: „Cu adev˘ arat Domnul este în locul [252] acesta s ¸i eu n-am s ¸tiut“...—Gospel Workers, 178, 179.

234

˘s Capitolul 80 — Credin¸ ta ¸i rug˘ aciune
˘ a caracterului poate fi Prin credin¸ ta în Hristos, orice deficien¸ ta reparat˘ a, fiecare întinare cur˘ a¸ tit˘ a, orice gre¸ seal˘ a corectat˘ a, orice lucru în care excel˘ am dezvoltat. „Voi ave¸ ti totul deplin în El.“ Rug˘ aciunea s ¸i credin¸ ta sunt strâns legate s ¸i trebuie s˘ a fie studiate ˘ divin˘ ˘ pe împreun˘ a. În rug˘ aciunea credin¸ tei exist˘ aos ¸tiin¸ ta a; o s ¸tiin¸ ta care trebuie s-o în¸ teleag˘ a orice om care vrea s˘ a fac˘ a din via¸ ta sa un succes. Hristos spune: „De aceea v˘ a spun c˘ a orice lucru ve¸ ti cere, când v˘ a ruga¸ ti, s˘ a cre¸ ti c˘ a l-a¸ ti s ¸i primit s ¸i-l ve¸ ti avea“. El face clar faptul c˘ a cererile noastre trebuie s˘ a fie în conformitate cu voin¸ ta lui Dumnezeu; noi trebuie s˘ a cerem lucrurile pe care El ni le-a promis s ¸i, orice am primi, trebuie s˘ a folosim pentru a îndeplini voin¸ ta Sa. Dac˘ a aceste condi¸ tii sunt îndeplinite, promisiunea va fi îndeplinit˘ a. Putem cere iertarea p˘ acatelor, Duhul Sfânt, un temperament cre¸ stin, în¸ telepciune s ¸i puterea de a face lucrarea Sa, orice dar pe care El ni l-a promis; apoi trebuie s˘ a credem c˘ a le vom primi s ¸i s˘ a-I mul¸ tumim lui Dumnezeu pentru ceea ce am primit. Nu trebuie s˘ a c˘ aut˘ am nici o dovad˘ a exterioar˘ a a binecuvânt˘ a˘s rii. Darul este inclus în f˘ ag˘ aduin¸ ta ¸i noi putem merge la lucrarea noastr˘ a, asigura¸ ti c˘ a ceea ce Dumnezeu a promis e în stare s˘ as ¸i îndeplineasc˘ as ¸i c˘ a de darul pe care deja îl avem, vom fi con¸ stien¸ ti [253] când vom avea cea mai mare nevoie de el.—Education, 257, 258.

235

Capitolul 81 — Valoarea studiului biblic
Studiul Bibliei este superior oric˘ arui alt studiu pentru înt˘ arirea intelectului. Câte direc¸ tii de gândire pot g˘ asi tinerii în Cuvântul lui Dumnezeu pentru a fi explorate! Mintea poate merge adânc s ¸i tot mai adânc în cercetarea sa, adunând putere cu fiecare efort de a în¸ telege adev˘ arul; s ¸i dincolo de ceea ce a fost deja în¸ teles, r˘ amâne înc˘ a o infinitate de explorat. Cei care m˘ arturisesc c˘ a Îl iubesc pe Dumnezeu s ¸i respect˘ a lucrurile sfinte s ¸i totu¸ si permit min¸ tii s˘ a se opreasc˘ a asupra lucrurilor superficiale s ¸i fanteziste se plaseaz˘ a pe terenul lui Satana s ¸i fac lucrarea lui. Dac˘ a ar studia lucr˘ arile minunate ale lui Dumnezeu în natur˘ as ¸i maiestatea s ¸i puterea Sa, a¸ sa cum sunt revelate în Cuvântul S˘ au, tinerii ar c˘ ap˘ ata, în urma fiec˘ arui astfel de exerci¸ tiu, o agerime s ¸i o elevare a facult˘ a¸ tilor min¸ tii lor. Ar primi vigoare, care nu va sem˘ ana deloc cu arogan¸ ta. Prin contemplarea minunilor puterii divine, mintea va înv˘ a¸ ta cea mai grea, dar s ¸i cea mai folositoare dintre lec¸ tii, s ¸i anume c˘ a în¸ telepciunea omeneasc˘ a, dac˘ a nu e unit˘ a cu Infinitul s ¸i sfin¸ tit˘ a prin Hristos, este nebunie. Lucrarea de mijlocire a lui Hristos Lucrarea scumpului Fiu al lui Dumnezeu de a uni cele create cu Cel ve¸ snic, finitul cu Infinitul, pin propria Sa persoan˘ a divin˘ a, este un ˘ întreag˘ subiect care ar putea s˘ a ne ocupe gândurile pentru o via¸ ta a. Aceast˘ a lucrare a lui Hristos trebuia s˘ a înt˘ areasc˘ a statornicia s ¸i [254] loialitatea fiin¸ telor din lumile nec˘ azute în p˘ acat s ¸i s˘ a salveze ce era pierdut în aceast˘ a lume. El a deschis o cale pentru cei r˘ azvr˘ ati¸ ti s˘ a ˘ de Dumnezeu, în timp ce prin acela¸ se întoarc˘ a la supunerea fa¸ ta si act a instaurat o protec¸ tie pentru cei ce erau deja cura¸ ti, astfel ca s˘ a nu ajung˘ a atin¸ si de p˘ acat. În timp ce noi ne bucur˘ am c˘ a exist˘ a lumi care n-au c˘ azut niciodat˘ a în p˘ acat, acestea dau laud˘ a, onoare s ¸i glorie lui Isus Hristos pentru planul mântuirii prin care fiii c˘ azu¸ ti ai lui Adam, precum s ¸i 236

Valoarea studiului biblic

237

pentru c˘ a le-au fost înt˘ arite pozi¸ tia s ¸i caracterul lor curat. Bra¸ tul care a ridicat familia uman˘ a din ruina pe care Satana a adus-o peste ea, prin ispitele sale, este bra¸ tul care i-a ap˘ arat pe locuitorii celorlalte lumi de p˘ acat. Fiecare lume solicit˘ a grija s ¸i sus¸ tinerea Tat˘ alui s ¸i Fiului; s ¸i aceast˘ a grij˘ a este continuu exercitat˘ a pentru omenirea c˘ azut˘ a. Hristos mijloce¸ ste in favoarea omului s ¸i p˘ astreaz˘ a, de asemenea, ordinea în lumile nev˘ azute, prin lucrarea Sa de mijlocire. Nu sunt ˘ pentru a ne acapara aceste teme de o suficient˘ a m˘ are¸ tie s ¸i importan¸ ta gândurile s ¸i pentru a reclama în continuare recuno¸ stin¸ ta s ¸i adorarea ˘ de Dumnezeu? noastr˘ a fa¸ ta Dezvoltarea intelectual˘ a Deschide¸ ti Biblia pentru tinerii no¸ stri, îndrepta¸ ti-le aten¸ tia spre comorile ei ascunse, înv˘ a¸ ta¸ ti-i s˘ a caute bijuteriile adev˘ arului s ¸i vor c⸠stiga o putere a min¸ tii pe care n-o poate da studiul nici unei filosofii pe care ar adopta-o. Marile teme pe care le trateaz˘ a Biblia, simplitatea demn˘ a a exprim˘ arii sale inspirate, temele elevate ce sunt prezentate min¸ tii, lumina direct˘ as ¸i clar˘ a de la tronul lui Dumnezeu, str˘ alucind asupra în¸ telegerii, vor dezvolta puterile min¸ tii la un nivel [255] de în¸ telegere care cu greu poate fi în¸ teles s ¸i niciodat˘ a pe deplin explicat. Biblia prezint˘ a un câmp nem˘ arginit pentru imagina¸ tie, în˘ al¸ tând s ¸i înnobilând mult mai mult caracterul decât crea¸ tiile superficiale ale ˘ de p˘ unei min¸ ti nesfin¸ tite, la fel cum este cerul fa¸ ta amânt. Istoria inspirat˘ a a umanit˘ a¸ tii este pus˘ a în mâinile fiec˘ aruia dintre noi! To¸ ti pot ˘ cu primii no¸ începe acum propria cercetare. Pot face cuno¸ stin¸ ta stri ˘ sfânt˘ p˘ arin¸ ti, a¸ sa cum erau ei în Eden, într-o inocen¸ ta a, bucurându-se de comuniunea cu Dumnezeu s ¸i cu îngerii nec˘ azu¸ ti în p˘ acat. Ei pot depista modul intr˘ arii p˘ acatului în lume s ¸i rezultatele acestui fapt asupra rasei umane s ¸i s˘ a urmeze pas cu pas pe urmele istoriei sfinte, a¸ sa cum înregistreaz˘ a ea neascultarea s ¸i nepoc˘ ain¸ ta omului, precum s ¸i r˘ asplata dreapt˘ a pentru p˘ acat. Cea mai înalt˘ a cultur˘ a Cititorul poate s˘ a converseze cu patriarhii s ¸i profe¸ tii; poate s˘ a se plimbe prin cele mai inspiratoare scene; Îl poate vedea pe Hristos,

238

Solii c˘ atre tineret

care este Împ˘ arat în ceruri, egal cu Dumnezeu, coborând în mijlocul oamenilor s ¸i aducând la îndeplinire planul de mântuire, rupând lan¸ turile cu care Satana îl legase pe om de el s ¸i dându-i posibilitatea omului s˘ a se asemene din nou cu Dumnezeu. Faptul c˘ a Hristos a luat asupra Lui umanitatea s ¸i a men¸ tinut acest statut timp de 30 de ani, f˘ acând apoi din sufletul S˘ au o jertf˘ a pentru p˘ acat, pentru ca omul s˘ a nu fie l˘ asat s˘ a piar˘ a, este un subiect pentru cele mai profunde gânduri s ¸i pentru cel mai concentrat studiu... [256] L˘ asa¸ ti mintea s˘ a prind˘ a uimitoarele adev˘ aruri ale revela¸ tiei s ¸i s˘ a nu fie niciodat˘ a tentat˘ a s˘ a-¸ si îndrepte aten¸ tia asupra unor teme frivole, u¸ soare; s˘ a întoarc˘ a spatele cu dezgust literaturii de duzin˘ a s ¸i distrac¸ tiilor de¸ sarte care îi demoralizeaz˘ a pe tinerii din zilele noastre. Cei care au realizat o leg˘ atur˘ a cu poe¸ tii s ¸i filozofii Bibliei s ¸i ale c˘ aror suflete au fost mi¸ scate de faptele glorioase ale eroilor credin¸ tei se vor întoarce de pe câmpiile bogate ale gândirii mult mai cura¸ ti la inim˘ as ¸i mult mai eleva¸ ti s ¸i mai deschi¸ si la minte decât dac˘ a ar fi fost ocupa¸ ti cu studiul celor mai renumi¸ ti autori ai lumii sau contemplând s ¸i sl˘ avind ispr˘ avile viteje¸ sti ale Faraonilor, Irozilor s ¸i Cezarilor acestei lumi. Puterile tinerilor sunt în mare parte amor¸ tite, pentru c˘ a ei nu fac din teama de Dumnezeu începutul în¸ telepciunii. Domnul i-a ˘s dat lui Daniel cuno¸ stin¸ ta ¸i în¸ telepciune, pentru c˘ a el nu a putut fi influen¸ tat de nici o putere care ar fi intrat in contradictie cu principiile sale religioase. Motivul pentru care avem atât de pu¸ tini oameni cu judecat˘ a, fermi s ¸i de valoare real˘ a este c˘ a ei se gândesc s˘ a g˘ aseasc˘ a m˘ are¸ tia în timp ce se despart de cer. Fiii oamenilor nu se tem de Dumnezeu s ¸i nici nu-L iubesc s ¸i onoreaz˘ a. Religia nu este tr˘ ait˘ a a¸ sa cum ar trebui. Domnul nu poate face decât pu¸ tin pentru om, pentru c˘ a el este atât de u¸ sor de flatat, fiind gata atât de repede s˘ a-¸ si atribuie meritele. Dumnezeu ar fi vrut s˘ a ne dezvolt˘ am capacit˘ a¸ tile si s˘ a ne folosim de orice privilegiu pentru a dezv˘ alui, cultiva s ¸i înt˘ ari în¸ telegerea noastr˘ a. Omul a fost ˘ mai înalt s creat pentru un nivel de via¸ ta ¸i mai nobil decât cel pe care îl adopt˘ a el. Timpul existen¸ tei noastre muritoare este preg˘ atitor [257] pentru via¸ ta ce se m˘ asoar˘ a cu via¸ ta lui Dumnezeu.

Valoarea studiului biblic

239

˘ tor Biblia, cel mai mare înv˘ a¸ ta Ce varietate de subiecte sunt prezentate în Sfintele Scripturi, pentru ca mintea s˘ a mediteze asupra lor! Unde pot fi g˘ asite teme mai înalte pentru contempla¸ tie? Unde, în alt˘ a parte, sunt teme atât de interesante? În ce sens sunt toate cercet˘ arile s ¸tiin¸ tei umane comparabile în m˘ are¸ tie s ¸i mister cu s ¸tiin¸ ta Bibliei? Unde este ceva care va scoate la iveal˘ a t˘ aria min¸ tii în cele mai profunde s ¸i mai st˘ aruitoare gânduri? Dac˘ a o vom l˘ asa s˘ a ne vorbeasc˘ a, Biblia ne va înv˘ a¸ ta ceea ce nimic altceva nu ne va putea înv˘ a¸ ta! Dar vai! medit˘ am asupra a orice altceva, mai pu¸ tin asupra Cuvântului lui Dumnezeu. Literatur˘ a f˘ ar˘ a valoare, istorii imaginare sunt devorate cu l˘ acomie, în timp ce Biblia, cu toate comorile adev˘ arului sfânt, st˘ a neglijat˘ a pe mesele noastre. Cuvântul sfânt, dac˘ a ar fi f˘ acut regula vie¸ tii, ar în˘ al¸ ta, eleva s ¸i sfin¸ ti. El este vocea lui Dumnezeu c˘ atre oameni. Îi vom da ascultare? „Descoperirea cuvintelor Tale d˘ a lumin˘ a, d˘ a pricepere celor f˘ ar˘ a r˘ autate.“ Îngerii stau al˘ aturi de cercet˘ atorul Scripturilor, pentru a deschide s ¸i a lumina mintea. Porunca lui Hristos vine ast˘ azi la noi ˘ egal˘ cu o for¸ ta a cu cea care se adresa primilor ucenici, acum 1800 de ani: „Cercetati Scripturile, pentru c˘ a socoti¸ ti c˘ a în ele ave¸ ti via¸ ta ve¸ snic˘ a, dar tocmai ele m˘ arturisesc despre Mine“.—The Review and [258] Herald, 11 ianuarie, 1881.

Capitolul 82 — Cerceteaz˘ a Scripturile pentru tine
Tinerii ar trebui s˘ a cerceteze Scripturile pentru ei în¸ si¸ si. Nu ar trebui s˘ a se cread˘ a c˘ a este suficient ca cei în vârst˘ a s˘ a descopere adev˘ arul s ¸i c˘ a tinerii îl pot accepta de la ei ca pe o autoritate. Iudeii au pierit ca na¸ tiune pentru c˘ a au fost îndep˘ arta¸ ti de la adev˘ arurile Bibliei de conduc˘ atorii, preo¸ tii s ¸i b˘ atrânii lor. Dac˘ a ar fi dat aten¸ tie lec¸ tiilor lui Isus s ¸i ar fi cercetat Scripturile pentru ei în¸ si¸ si, n-ar fi fost pierdu¸ ti... Este imposibil pentru orice minte s˘ a în¸ teleag˘ a toate bog˘ a¸ tiile s ¸i m˘ are¸ tia chiar s ¸i a unei singure f˘ ag˘ aduin¸ te a lui Dumnezeu. Una surprinde slava dintr-un punct de vedere, alta, frumuse¸ tea harului dintr-un alt punct de vedere, s ¸i sufletul este umplut cu lumina cereasc˘ a. Dac˘ a am vedea toat˘ a slava, spiritul ar r˘ amâne f˘ ar˘ a putere. Dar noi putem ad˘ auga mult mai multe revela¸ tii m˘ are¸ te din f˘ ag˘ aduin¸ tele ˘ de cele de care ne bucur˘ abundente ale lui Dumnezeu fa¸ ta am acum. M˘ a întristez când m˘ a gândesc cum pierdem din vedere plin˘ atatea binecuvânt˘ arilor f˘ ag˘ aduite pentru noi. Ne mul¸ tumim cu ilumin˘ ari spirituale de moment, când am putea umbla zi de zi în lumina prezen¸ tei Sale.—Testimonies to Ministers and Gospel Workers, 109, [259] 111.

240

Capitolul 83 — Eforturi perseverente în studiul Bibliei
„Cercetati Scripturile pentru c˘ a socoti¸ ti c˘ a în ele ave¸ ti via¸ ta ve¸ s˘ ceva ce a fost pierdut. nic˘ a.“ A cerceta înseamn˘ a a c˘ auta cu sârguin¸ ta Cerceta¸ ti dup˘ a comorile ascunse în Cuvântul lui Dumnezeu. Nu v˘ a pute¸ ti permite s˘ a tr˘ ai¸ ti f˘ ar˘ a ele. Studia¸ ti pasajele dificile, compara¸ ti verset cu verset s ¸i ve¸ ti descoperi c˘ a Scriptura este cheia care descuie Scriptura. Cei care prin rug˘ aciune studiaz˘ a Biblia, ies din fiecare cercetare mai în¸ telep¸ ti decât erau înainte. Unele dintre dificult˘ a¸ tile lor au fost rezolvate pentru c˘ a Spiritul Sfânt s ¸i-a f˘ acut lucrarea despre care se vorbea în capitolul 14 din Ioan: „Dar Mângâietorul, adic˘ a Duhul Sfânt, pe care-L va trimite Tat˘ al, în Numele Meu, v˘ a va înv˘ a¸ ta toate lucrurile, s ¸i v˘ a va aduce aminte de tot ce v-am spus Eu“. Nici un lucru de valoare nu este ob¸ tinut f˘ ar˘ a un efort st˘ aruitor, perseverent. În afaceri, numai cei care au voin¸ ta de a face tot ce este necesar v˘ ad rezultate încununate de succes. F˘ ar˘ a o trud˘ a st˘ aruitoare, nu ne putem a¸ stepta s˘ a ob¸ tinem cuno¸ stin¸ ta lucrurilor spirituale; cei care ob¸ tin bijuteriile adev˘ arului trebuie s˘ a sape dup˘ a ele, a¸ sa cum un miner sap˘ a pentru pietrele pre¸ tioase ascunse în p˘ amânt. ˘s Cei care fac lucrarea cu indiferen¸ ta ¸i doar pe jum˘ atate consacra¸ ti nu vor avea niciodat˘ a succes. Tinerii s ¸i b˘ atrânii ar trebui s˘ a citeasc˘ a Cuvântul lui Dumnezeu; s ¸i nu numai s˘ a citeasc˘ a, ci ar trebui s˘ a˘ plin˘ L studieze cu o st˘ aruin¸ ta a de h˘ arnicie, rugându-se, crezând s ¸i cercetând. Astfel vor g˘ asi comoara ascuns˘ a, pentru c˘ a Dumnezeu va [260] înviora în¸ telegerea lor. Deschi¸ si la minte În studiul vostru, l˘ asa¸ ti deoparte opiniile voastre preconcepute, precum s ¸i ideile mo¸ stenite s ¸i cultivate. Nu ve¸ ti atinge niciodat˘ a adev˘ arul dac˘ a cerceta¸ ti Scripturile pentru a v˘ a justifica propriile idei. ˘s ˘ , asculta¸ L˘ asa¸ ti-le pe acestea la u¸ sa ¸i, cu o inim˘ a plin˘ a de poc˘ ain¸ ta ti ceea ce Dumnezeu are s˘ a v˘ a spun˘ a.Unui umil c˘ aut˘ ator al adev˘ arului, 241

242

Solii c˘ atre tineret

stând la picioarele lui Hristos s ¸i înv˘ a¸ tând de la El, Cuvantul îi va da în¸ telegere. Celor care se consider˘ a prea în¸ telep¸ ti, dup˘ a p˘ arerea lor, pentru a studia Biblia, Isus le spune: „Trebuie s˘ a deveni¸ ti blânzi s ¸i umili cu inima, dac˘ a dori¸ ti s˘ a deveni¸ ti în¸ telep¸ ti pentru a fi salva¸ ti“. Nu citi¸ ti Cuvântul în lumina ideilor vechi, preconcepute; ci, cu o inim˘ a eliberat˘ a de prejudec˘ a¸ ti, cerceta¸ ti cu grij˘ as ¸i cu rug˘ aciune. Dac˘ a, pe m˘ asur˘ a ce citi¸ ti, apare convingerea s ¸i realiza¸ ti c˘ a opiniile pe care le pre¸ tuia¸ ti atât nu sunt în armonie cu Scriptura, nu încerca¸ ti s˘ a o face¸ ti s˘ a se potriveasc˘ a cu aceste opinii. Nu permite¸ ti ca ceea ce a¸ ti crezut sau practicat în trecut s˘ a v˘ a controleze în¸ telegerea. Deschide¸ ti ochii min¸ tii voastre pentru a contempla minunatele lucruri ce transpar din lege. Afla¸ ti ce este scris s ¸i apoi ancora¸ ti-v˘ a picioarele pe Stânca etern˘ a. Cunoa¸ sterea voin¸ tei lui Dumnezeu Salvarea noastr˘ a depinde de conoa¸ sterea voin¸ tei lui Dumnezeu a¸ sa cum este ea con¸ tinut˘ a si prezentat˘ a în Cuvântul lui Dumnezeu. Nu înceta¸ ti niciodat˘ a s˘ a v˘ a întreba¸ ti s ¸i s˘ a cerceta¸ ti dup˘ a adev˘ ar. [261] Trebuie s˘ a v˘ a cunoa¸ ste¸ ti datoria. Trebuie s˘ as ¸ti¸ ti ce trebuie s˘ a face¸ ti pentru a fi salva¸ ti; s ¸i este voia lui Dumnezeu ca voi s˘ as ¸ti¸ ti ce are El s˘ a v˘ a spun˘ a. Dar trebuie s˘ a v˘ a exercita¸ ti credin¸ ta. Cercetând Scripturile, trebuie s˘ a crede¸ ti c˘ a Dumnezeu exist˘ as ¸i c˘ a El r˘ aspl˘ ate¸ ste ˘. pe cei care L-au c˘ autat cu sârguin¸ ta O, cerceta¸ ti Biblia cu inima plin˘ a de o foame dup˘ a hran˘ a spiritual˘ a! S˘ apa¸ ti în Cuvânt a¸ sa cum un miner sap˘ a în p˘ amânt pentru a g˘ asi vâna de aur. Nu renun¸ ta¸ ti la cercetarea voastr˘ a pân˘ a când nu a¸ ti înv˘ a¸ tat despre rela¸ tia voastr˘ a cu Dumnezeu s ¸i despre voin¸ ta Lui cu privire la voi.—The Youth’s Instructor, July 24, 1902. ***** Respectul în studiul Bibliei Noi ar trebui s˘ a venim cu respect la studiul Bibliei, sim¸ tind c˘ a suntem în prezen¸ ta lui Dumnezeu. Ar trebui s˘ a l˘ as˘ am deoparte u¸ sur˘ atatea s ¸i nep˘ asarea. În timp ce unele por¸ tiuni ale Cuvântului sunt u¸ sor în¸ telese, adev˘ aratul sens al altor p˘ ar¸ ti nu este atât de repede

Eforturi perseverente în studiul Bibliei

243

descoperit. Trebuie s˘ a studiem r˘ abd˘ ator, s˘ a medit˘ am la Cuvânt, s ¸i s˘ a ne rug˘ am st˘ aruitor. Fiecare elev în s ¸coala lui Hristos ar trebui s˘ a cear˘ a s˘ a fie luminat de Spiritul Sfânt atunci cand deschide Scriptura; ˘. s ¸i promisiunea este c˘ a Duhul Sfant le va fi dat cu siguran¸ ta Atitudinea cu care vii la cercetarea Scripturilor va determina caracterul ajutorului pe care îl vei avea de partea ta. Îngeri din ¸ tara de lumin˘ a vor fi cu aceia care, în umilin¸ ta inimii, caut˘ a îndrumare divin˘ a. Dar dac˘ a Biblia este deschis˘ a cu lips˘ a de respect, cu un sentiment de autosatisfac¸ tie, dac˘ a inima este plin˘ a de prejudec˘ a¸ ti, Satana este al˘ aturi de tine s ¸i î¸ ti va prezenta declara¸ tiile Cuvântului lui Dumnezeu într-o lumin˘ a pervertit˘ a.—Testimonies to Ministers [262] and Gospel Workers, 107-108.

Capitolul 84 — R˘ asplata unui studiu biblic st˘ aruitor
C˘ autarea dup˘ a adev˘ ar îl va r˘ aspl˘ ati pe cel ce caut˘ a la fiecare pas s ¸i fiecare descoperire va deschide câmpuri s ¸i mai bogate în semnifi˘ cu ca¸ tii pentru cercetare. Oamenii sunt transforma¸ ti în concordan¸ ta ceea ce contempl˘ a. Dac˘ a gândurile obi¸ snuite s ¸i afacerile capteaz˘ a aten¸ tia lor, omul va fi unul comun, obi¸ snuit. Dac˘ a este prea nep˘ as˘ ator, c˘ autând s˘ a ob¸ tin˘ a doar o în¸ telegere superficial˘ a a adev˘ arului lui Dumnezeu, el nu va primi binecuvânt˘ arile bogate pe care Dumnezeu le-ar putea rev˘ arsa asupra sa. Este o lege a min¸ tii c˘ a ea se va îngusta sau extinde în conformitate cu dimensiunile lucrurilor cu care este familiarizat˘ a. ˘ c˘ Cu siguran¸ ta a puterile intelectuale se vor restrange s ¸i-¸ si vor pierde abilitatea de a p˘ atrunde în¸ telesurile profunde ale Cuvântului lui Dumnezeu, dac˘ a nu sunt puse în mod constant s ¸i plin de vigoare la încercare, în c˘ autarea adev˘ arului.Mintea se va deschide, dac˘ a este antrenat˘ a în urm˘ arirea leg˘ aturilor dintre subiectele Bibliei, în compararea Scripturii cu ea îns˘ as ¸i s ¸i a lucrurilor spirituale între ˘ ; cele mai bogate comori ale gândirii ele.Trece¸ ti dincolo de suprafa¸ ta a¸ steapt˘ a pe cel con¸ stiincios s ¸i plin de aptitudini.—The Review and Herald, 17 iulie, 1888. ***** Biblia — un ghid Fie ca fiecare elev sa considere Biblia un ghid s ¸i s˘ a stea ferm în sus¸ tinerea principiilor; el poate aspira atunci la orice realizare [263] înalt˘ a.—The Ministry of Healing, 465.

244

Capitolul 85 — Biblia ca educator
˘ tor, Sfintele Scripturi sunt f˘ Ca înv˘ a¸ ta ar˘ a egal. Biblia reprezint˘ a cea mai veche s ¸i mai cuprinz˘ atoare istorie pe care oamenii o de¸ tin. Ea vine proasp˘ at˘ a din Fântâna adev˘ arului s ¸i o mân˘ a divin˘ a i-a p˘ astrat puritatea peste veacuri. Ea lumineaz˘ a trecutul îndep˘ artat, unde cercet˘ arile umane încearc˘ a în zadar s˘ a p˘ atrund˘ a. Numai în Cuvântul lui Dumnezeu descoperim puterea care a pus temeliile p˘ amântului s ¸i a întins cerurile. Numai aici putem g˘ asi o relatare autentic˘ a despre originea popoarelor. Numai aici ne este oferit˘ a o istorie a umanit˘ a¸ tii, neatins˘ a de mândria sau prejudecata uman˘ a. Vocea Celui Ve¸ snic În Cuvântul lui Dumnezeu, mintea g˘ ase¸ ste subiecte pentru cea mai adânc˘ a medita¸ tie, pentru cele mai înalte aspira¸ tii. Aici putem fi al˘ aturi de patriarhi s ¸i profe¸ ti s ¸i auzi glasul Celui Ve¸ snic, vorbind oamenilor. Aici putem contempla cum S-a umilit Maiestatea cerului, devenind înlocuitorul s ¸i sc˘ aparea noastr˘ a, cel care a înfruntat de unul singur puterile întunericului s ¸i a c⸠stigat victoria în locul nostru. O contemplare plin˘ a de respect a unor scene ca aceasta nu poate decât s˘ a înduio¸ seze, s˘ a cur˘ a¸ teasc˘ as ¸i s˘ a înnobileze inima s ¸i, în acela¸ si timp, s˘ a inspire mintea cu o nou˘ a putere s ¸i vigoare. Cei care consider˘ a c˘ a este un act de curaj s˘ a trateze cererile lui ˘s Dumnezeu cu indiferen¸ ta ¸i dispre¸ t î¸ si dovedesc astfel propria nebu˘ . În timp ce se mândresc cu libertatea s nie s ¸i ignoran¸ ta ¸i independen¸ ta [264] lor, ei sunt în realitate robi ai p˘ acatului s ¸i ai lui Satana. Adev˘ arata filozofie a vie¸ tii O concep¸ tie clar˘ a despre ceea ce este Dumnezeu s ¸i despre ceea ˘ natural˘ ce ne cere El s˘ a fim ne va conduce la o umilin¸ ta a. Cel care studiaz˘ a cum trebuie Cuvântul sacru va înv˘ a¸ ta c˘ a intelectul omului nu este atotputernic. Va înv˘ a¸ ta c˘ a, f˘ ar˘ a ajutorul pe care nimeni în 245

246

Solii c˘ atre tineret

afar˘ a de Dumnezeu nu-l poate da, puterea s ¸i în¸ telepciunea uman˘ a ˘. nu sunt altceva decât sl˘ abiciune s ¸i ignoran¸ ta Cel care urm˘ are¸ ste îndrumarea divin˘ a a descoperit singura surs˘ a adev˘ arat˘ a de salvare s ¸i de fericire, s ¸i a c⸠stigat puterea de a împ˘ ar¸ ti fericire tuturor celor din jurul s˘ au. Nici un om nu se poate bucura ˘ f˘ cu adev˘ arat de via¸ ta ar˘ a religie. Dragostea de Dumnezeu purific˘ a ˘ , intensific˘ s ¸i înnobileaz˘ a fiecare gust s ¸i dorin¸ ta a orice afec¸ tiune s ¸i lumineaz˘ a fiecare pl˘ acere care are valoare. Îi face capabili pe oameni s˘ a aprecieze s ¸i s˘ a se bucure de tot ceea ce este adev˘ arat, bun s ¸i frumos. Dar ceea ce, mai presus de toate celelalte considerente, ar trebui s˘ a ne conduc˘ a s˘ a pre¸ tuim Biblia este c˘ a prin ea le este revelat˘ a oame˘ m despre obiectul credin¸ nilor voin¸ ta lui Dumnezeu. Aici înv˘ a¸ ta tei noastre s ¸i despre în¸ telesurile prin care acest lucru poate fi c⸠stigat. ˘ m cum s˘ Înv˘ a¸ ta a ne îmbun˘ at˘ a¸ tim cu în¸ telepciune via¸ ta prezent˘ as ¸i cum s˘ a ne asigur˘ am via¸ ta viitoare. Nici o alt˘ a carte nu poate satisface întreb˘ arile min¸ tii sau dorin¸ tele fierbin¸ ti ale inimii. Dobândind o cunoa¸ stere a Cuvântului lui Dumnezeu s ¸i dând aten¸ tie acestuia, oamenii se vor ridica din cele mai de jos adâncimi ale degrad˘ arii, pentru a deveni fii ai lui Dumnezeu, al˘ aturi de îngerii f˘ ar˘ a p˘ acat.— [265] Counsels to Parents, Teachers and Students,52-54.

Capitolul 86 — Respectul
Este privilegiul vostru, dragii mei prieteni tineri, s˘ a-L l˘ auda¸ ti s ¸i s˘ a-L glorifica¸ ti pe Dumnezeu pe p˘ amânt. Pentru a face aceasta, trebuie s˘ a v˘ a îndep˘ arta¸ ti mintea de lucrurile superficiale, frivole s ¸i ˘ c˘ lipsite de importan¸ ta atre acele lucruri care au valoare ve¸ snic˘ a. Tr˘ aim într-o epoc˘ a în care to¸ ti ar trebui s˘ a acorde o aten¸ tie deosebit˘ a poruncilor Salvatorului: „Veghea¸ ti s ¸i ruga¸ ti-v˘ a ca s˘ a nu c˘ ade¸ ti în ispit˘ a“. Una dintre cele mai puternice ispite este lipsa de respect. Dumnezeu este m˘ are¸ ts ¸i sfânt, s ¸i pentru sufletul umil, credincios, casa Lui de pe p˘ amânt, locul unde poporul S˘ au se întâlne¸ ste pentru închinare, reprezint˘ a poarta spre ceruri! Cântecul de laud˘ a, cuvintele spuse de pastorii lui Hristos sunt instrumentele stabilite de Dumnezeu pentru a-i preg˘ ati pe oameni pentru biserica de sus, pentru acea ˘ închinare, în care nu poate exista nimic necurat, nesfânt... m˘ area¸ ta Comportamentul în casa lui Dumnezeu Manifestarea respectului este una dintre nevoile stringente ale tineretului din aceste timpuri. Sunt alarmat˘ a când v˘ ad copii s ¸i tineri cu p˘ arin¸ ti credincio¸ si, care nu acord˘ a aten¸ tie ordinii s ¸i bunei-cuviin¸ te care ar trebui s˘ a se manifeste în casa lui Dumnezeu. În timp ce slujitorii lui Dumnezeu prezint˘ a oamenilor cuvintele vie¸ tii, unii citesc, al¸ tii s ¸u¸ sotesc sau râd. Ochii lor p˘ ac˘ atuiesc, distr˘ agând aten¸ tia celor din jurul lor. Acest obicei, dac˘ a r˘ amâne nesupravegheat, va [266] cre¸ ste s ¸i-i va influen¸ ta s ¸i pe al¸ tii. Copiii s ¸i tinerii ar trebui s˘ a simt˘ a c˘ a niciodat˘ a nu trebuie s˘ a te mândre¸ sti cu faptul de a fi indiferent s ¸i f˘ ar˘ a griji la întrunirile unde este l˘ audat Dumnezeu. Dumnezeu vede fiecare gând sau fapt˘ a nerespectuoas˘ a, s ¸i acestea se înregistreaz˘ a în c˘ ar¸ tile din ceruri. El spune: „Stiu ¸ c˘ aile tale“. Nimic nu este ascuns ochiului S˘ au atotcercet˘ ator. Dac˘ a¸ ti-ai format obiceiul de a fi neatent s ¸i indiferent în casa lui Dumnezeu, exerseaz˘ a-¸ ti puterile pe care le ai pentru a corecta acest

247

248

Solii c˘ atre tineret

lucru s ¸i arat˘ a c˘ a ai respect de sine. Practic˘ a respectul, pân˘ a când acesta devine o parte din tine. S˘ a nu ai atât de pu¸ tin respect pentru casa s ¸i închinarea lui Dumnezeu, încât s˘ a discu¸ ti cu unul s ¸i cu altul în timpul predicii. Dac˘ a i-ar putea vedea pe îngerii lui Dumnezeu privindu-i, notând ceea ce ˘ de fac, cei ce comit aceast˘ a gre¸ seal˘ a s-ar umple de ru¸ sine s ¸i sil˘ a fa¸ ta ei în¸ si¸ si. Dumnezeu vrea ascult˘ atori aten¸ ti. Timpul în care oamenii dormeau a fost momentul când du¸ smanul a sem˘ anat neghina. Nimic din ceea ce este sfânt s ¸i apar¸ tine închin˘ arii lui Dumnezeu n-ar trebui ˘s tratat cu indiferen¸ ta ¸i nep˘ asare. Când Cuvântul vie¸ tii este rostit, ar trebui s˘ a v˘ a aminti¸ ti c˘ a asculta¸ ti vocea lui Dumnezeu prin slujitorul pe care El l-a desemnat. Nu pierde¸ ti aceste cuvinte din cauza neaten¸ tiei, c˘ aci, dac˘ a le da¸ ti aten¸ tie, ele v-ar putea p˘ azi pa¸ sii, ca s˘ a nu o ia pe c˘ ar˘ ari gre¸ site. ˘ de lucrurile religioase Comportamentul u¸ suratic fa¸ ta Îmi pare r˘ au s˘ a v˘ ad c˘ a mul¸ ti dintre tinerii care pretind c˘ a sunt cre¸ stini nu au nici cea mai mic˘ a idee despre ceea ce înseamn˘ a schimbarea inimii. În ei nu se vede nici o transformare a caracterului. Ei [267] nu realizeaz˘ a c˘ a a fi cre¸ stin este un lucru sfânt, solemn. Via¸ ta lor este în totalitate nepotrivit˘ a cu starea de spirit a unui cre¸ stin. Dac˘ a ar ˘, fi într-adev˘ ar copii ai lui Dumnezeu, ei nu ar fi plini de nesocotin¸ ta pl˘ aceri s ¸i u¸ sur˘ atate; nici unul nu ar face remarci nes˘ abuite s ¸i nu ar conduce s ¸i pe altii la o comportare similar˘ a. O minte care inten¸ tioneaz˘ a s˘ a dobândesc˘ a r˘ asplata, s˘ a-¸ si asigure cerul, va respinge cu fermitate s ¸i cu hot˘ arâre orice încercare de a fi distras de la lucrurile religioase. ˘ acest subiect; Un mare pericol rezid˘ a din a trata cu indiferen¸ ta ˘ nu este atât de subtil˘ nici o nes˘ abuin¸ ta a ca lenea s ¸i lipsa de activitate la nivelul gândirii. În orice directie privim, vedem tineri cu caractere frivole. To¸ ti tinerii din aceast˘ a categorie ar trebui evita¸ ti, pentru c˘ a ei reprezint˘ a un pericol. Dac˘ a pretind c˘ a sunt cre¸ stini, cu atât mai mult trebuie s˘ a fie de temut. Mintea lor a r˘ amas la un nivel inferior s ¸i va fi mult mai u¸ sor ca ei s˘ a v˘ a trag˘ a în jos, la nivelul lor, decât ca voi s˘ a-i ridica¸ ti la gânduri înalte s ¸i care înnobileaz˘ as ¸i la o vie¸ tuire ˘s ˘ sfânt˘ a.Tovar˘ as ¸ii vo¸ stri s˘ a fie caracteriza¸ ti de bun˘ a-cuviin¸ ta ¸i decen¸ ta în cuvinte s ¸i comportament.

Respectul

249

Pentru a face tot ce pute¸ ti mai bine în a da laud˘ a lui Dumnezeu, prietenii vo¸ stri trebuie s˘ a fie astfel încât s˘ a p˘ astra¸ ti în mintea voastr˘ a distinc¸ tia dintre sacru s ¸i profan. Dac˘ a vre¸ ti s˘ a ave¸ ti vederi largi, gânduri s ¸i aspira¸ tii nobile, alege¸ ti-v˘ a prieteni care vor înt˘ ari principiile adev˘ arate. Face¸ ti ca fiecare gând s ¸i scop al fiec˘ arei ac¸ tiuni s˘ a se lege de asigurarea s ¸i împletirea vie¸ tii viitoare cu fericirea ve¸ snic˘ a.—The [268] Youth’s Instructor, October 8, 1896.

˘ bine ancorat˘ Capitolul 87 — O speran¸ ta a
Cum po¸ ti s ¸ti dac˘ a e¸ sti acceptat de Dumnezeu? Studiaz˘ a Cuvântul S˘ au cu rug˘ aciune. Nu l˘ asa Biblia deoparte pentru nici o alt˘ a carte. Ea te convinge de p˘ acat. Ea descoper˘ a clar calea mântuirii. Aduce în aten¸ tie o r˘ asplat˘ a glorioas˘ as ¸i str˘ alucitoare. θ ti descoper˘ a ˘ c˘ un Mântuitor des˘ avâr¸ sit s ¸i te înva¸ ta a numai prin harul S˘ au po¸ ti fi salvat. Nu neglija rug˘ aciunea în tain˘ a, pentru c˘ a ea este sufletul religiei. Cu rug˘ aciuni fierbin¸ ti, st˘ aruitoare, pledeaz˘ a pentru cur˘ a¸ tirea sufletului. Roag˘ a-te cât po¸ ti de st˘ aruitor s ¸i de arz˘ ator ca s ¸i cum ar fi în joc via¸ ta ta de pe acest p˘ amant. Sta¸ ti înaintea lui Dumnezeu pân˘ a când ia na¸ stere în sufletul vostru dorin¸ ta arz˘ atoare de a fi mântui¸ ti s ¸i pân˘ a este ob¸ tinut˘ a asigurarea pl˘ acut˘ a a iertarii de p˘ acat. Speran¸ ta vie¸ tii ve¸ snice nu poate fi primit˘ a pe o temelie mi¸ sc˘ atoare. Este un subiect care trebuie s˘ a rezolvat între Dumnezeu s ¸i ˘ imagipropriul t˘ au suflet — o rezolvare pentru ve¸ snicie. O speran¸ ta nar˘ a, s ¸i doar atât, se va dovedi a fi ruina ta. Întrucât dup˘ a Cuvantul lui Dumnezeu, vei sta în picioare sau vei c˘ adea, atunci spre acest Cuvânt trebuie s˘ a te îndrep¸ ti pentru ca s˘ a m˘ arturiseasc˘ a pentru tine. Atunci vei vedea ce se cere de la tine s˘ a devii cre¸ stin. Nu-¸ ti scoate armura, nu p˘ ar˘ asi câmpul de lupt˘ a pân˘ a când nu ai ob¸ tinut victoria s ¸i triumful prin R˘ ascump˘ ar˘ atorul t˘ au.—Testimonies for the Church, [269] 1:163, 164.

250

Sec¸ tiunea 9 — Lectura s ¸i muzica

[270] Tinerilor s ¸i tinerelor, citi¸ ti acea literatur˘ a care v˘ a va da adev˘ arata cuno¸ stin¸ ta ˘ , iar lucrul acesta va fi de ajutor pentru întreaga familie. Ziceti hot˘ arât: „Nu voi irosi clipele pre¸ tioase citind ceea ce nu-mi va fi de folos s ¸i care m˘ a va împiedica s˘ a fiu de ajutor altora. Îmi voi consacra timpul s ¸i gândirea spre a m˘ a preg˘ ati s˘ a-I slujesc lui Dumnezeu. Imi voi închide ochii în fa¸ ta lucrurilor frivole s ¸i p˘ ac˘ atoase. Urechile mele sunt ale Domnului s ¸i nu voi asculta subtilele ra¸ tionamente ale vr˘ ajma¸ sului. Glasul meu nu va fi cu nici un chip supus unei voin¸ te care nu este sub influen¸ ta Duhului lui Dumnezeu. Trupul meu este templul Duhului Sfânt s ¸i orice putere a corpului meu va fi consacrat˘ a unor realiz˘ ari merituoase“.—Testimonies for the Church 7:64.

[271]

Capitolul 88 — Alegerea lecturii
Educa¸ tia nu este altceva decât o preg˘ atire a puterilor fizice, intelectuale s ¸i spirituale pentru cea mai bun˘ a îndeplinire a responsabilit˘ a¸ tilor vie¸ tii. T˘ aria de a suporta, puterea s ¸i activitatea creierului sunt diminuate sau crescute în func¸ tie de modul în care sunt folosite. Mintea trebuie astfel disciplinat˘ a, încât toate puterile ei s˘ a fie dezvoltate armonios. Mul¸ ti tineri sunt avizi dup˘ a c˘ ar¸ ti. Ei doresc s˘ a citeasc˘ a tot ce le este la îndemân˘ a. Ei trebuie s˘ a fie aten¸ ti atât la ceea ce citesc, cât s ¸i la ceea ce ascult˘ a. Am fost avertizat˘ a c˘ a ei sunt în cel mai mare pericol de a fi corup¸ ti de lecturi nepotrivite. Satana are o mie de feluri prin ˘ dac˘ care tulbur˘ a mintea tinerilor. Ei nu pot fi în siguran¸ ta a las˘ a garda jos chiar s ¸i pentru un moment. Ei trebuie s˘ a vegheze asupra min¸ tii lor, pentru a nu putea fi ademeni¸ ti de ispitele lui Satana. Influen¸ ta lecturilor d˘ aun˘ atoare

Satana s ¸tie c˘ a mintea este afectat˘ a într-o mare m˘ asur˘ a de hrana pe care o prime¸ ste. El caut˘ a s˘ a-i conduc˘ a atât pe cei tineri, cât s ¸i pe cei mai în vârst˘ a s˘ a citeasc˘ a istorioare, c˘ ar¸ ti de pove¸ sti s ¸i alt gen de literatur˘ a. Consumatorii unui astfel de tip de literatur˘ a sunt ˘ ireal˘ nepotrivi¸ ti pentru datoriile ce le stau înainte. Ei tr˘ aiesc o via¸ ta a ˘ de a cerceta Scripturile, astfel încât s˘ s ¸i nu au nici o dorin¸ ta a se hr˘ aneasc˘ a cu man˘ a cereasc˘ a. Mintea, care necesit˘ a s˘ a fie înt˘ arit˘ a, [272] sl˘ abe¸ ste s ¸i-¸ si pierde puterea de a studia adev˘ arurile m˘ are¸ te care relateaz˘ a despre misiunea s ¸i lucrarea lui Hristos — adev˘ aruri care ar fortifica mintea, ar trezi imagina¸ tia, ar înfl˘ ac˘ ara o puternic˘ as ¸i ˘ de a birui a¸ st˘ aruitoare dorin¸ ta sa cum a biruit Hristos. Du¸ smanii spiritualit˘ a¸ tii Dac˘ a s-ar putea ca o mare parte din c˘ ar¸ tile publicate s˘ a fie arse, atunci ar fi oprit˘ a o plag˘ a care face o lucrare de temut asupra min¸ tii s ¸i inimii. Pove¸ sti de dragoste, istorii frivole s ¸i palpitante s ¸i chiar 252

Alegerea lecturii

253

acea categorie de c˘ ar¸ ti numite romane religioase — c˘ ar¸ ti în care autorul ata-¸ seaz˘ a la istoria sa o lec¸ tie de moral˘ a — reprezint˘ a o curs˘ a pentru cititori. Sentimentele religioase pot fi între¸ tesute cu subiectul pe parcursul întregii istorii a unei c˘ ar¸ ti, dar, în cele mai multe cazuri, Satana se îmbrac˘ a în hainele unui înger fiind mai u¸ sor pentru el s˘ a în¸ sele s ¸i s˘ a ademeneasc˘ a. Nimeni nu este atât de ferm în p˘ astrarea principiilor corecte, nimeni nu este imun în fa¸ ta tenta¸ tiilor, încât s˘ a ˘ citind aceste povestiri. fie în siguran¸ ta Cititorii de fic¸ tiune îng˘ aduie un r˘ au care distruge spiritualitatea, umbrind frumuse¸ tea pasajelor sfinte. Ea creeaz˘ a o excitare nes˘ an˘ atoas˘ a, înfierbânt˘ a imagina¸ tia, face ca mintea s˘ a fie nepotrivit˘ a pentru a face lucruri utile, îndep˘ arteaz˘ a sufletul de la rug˘ aciune s ¸i îl descalific˘ a pentru orice exerci¸ tiu spiritual. Dumnezeu a înzestrat mul¸ ti tineri cu capacit˘ a¸ ti superioare; dar prea adesea ei s ¸i-au consumat puterile, mintea le este confuz˘ as ¸i ˘ sl˘ abit˘ a, astfel încât de ani de zile n-au mai crescut în har, cuno¸ stin¸ ta sau în¸ telegere a credin¸ tei noastre, din cauza unor alegeri neîn¸ telepte în ceea ce prive¸ ste lectura. Cei care a¸ steapt˘ a ca Domnul s˘ a vin˘ a în curând, a¸ steaptând acea schimbare minunat˘ a, când „trupul acesta [273] supus putrezirii va fi supus neputrezirii“, ar trebui ca în aceast˘ a perioad˘ a de încercare s˘ a p˘ astreze un standard înalt cu privire la modul lor de ac¸ tiune. ˘ cu priDragii mei prieteni tineri, cerceta¸ ti-v˘ a propria experien¸ ta vire la influen¸ tele pe care le exercit˘ a istoriile palpitante! Pute¸ ti, dup˘ a o astfel de lectur˘ a, s˘ a deschide¸ ti Biblia s ¸i s˘ a citi¸ ti cu interes cuvintele vie¸ tii? Nu g˘ asi¸ ti cartea lui Dumnezeu neinteresant˘ a? Farmecul acelei pove¸ sti de dragoste st˘ aruie asupra min¸ tii, distrugând tonusul ei s˘ an˘ atos s ¸i f˘ acând imposibil ca s˘ a-¸ ti fixezi aten¸ tia asupra lucrurilor importante, asupra adev˘ arurilor solemne care privesc binele vie¸ tii ve¸ snice. Da¸ ti la o parte cu hot˘ arâre toat˘ a literatura de consum. Ea nu va înt˘ ari spiritualitatea, dar va introduce în minte sentimente care v˘ a vor perverti imagina¸ tia, f˘ acându-v˘ a s˘ a v˘ a gândi¸ ti mai pu¸ tin la Isus s ¸i s˘ a medita¸ ti mai pu¸ tin asupra lec¸ tiilor Sale pre¸ tioase. P˘ astra¸ ti-v˘ a mintea liber˘ a de orice v-ar putea conduce într-o direc¸ tie gre¸ sit˘ a. Nu o îngreuna¸ ti cu pove¸ sti f˘ ar˘ a valoare, care nu ofer˘ a nici o t˘ arie puterilor mintale. Gândurile au acela¸ si caracter ca hrana pe care o procur˘ am pentru minte.

254

Solii c˘ atre tineret

Cartea c˘ ar¸ tilor Natura experien¸ tei religioase a unei persoane este relevat˘ a de caracterul c˘ ar¸ tilor pe care aceasta alege s˘ a le citeasc˘ a în momentele de r˘ agaz. Pentru a avea un tonus s˘ an˘ atos al min¸ tii s ¸i principii religioase solide, tinerii trebuie s˘ a tr˘ aiasc˘ a în comuniune cu Dumnezeu, prin Cuvântul S˘ au. Ar˘ atându-ne calea de salvare prin Hristos, Biblia ˘ la standarde mai înalte s este ghidul nostru pentru o via¸ ta ¸i mai bune. [274] Ea con¸ tine cea mai interesant˘ a istorie s ¸i biografie care a fost scris˘ a vreodat˘ a. Cei a c˘ aror imagina¸ tie nu a fost pervertit˘ a de lectura bazat˘ a pe fic¸ tiune vor g˘ asi Biblia ca fiind cea mai interesant˘ a dintre c˘ ar¸ ti. Biblia este cartea c˘ ar¸ tilor. Dac˘ a iube¸ sti Cuvântul lui Dumnezeu, cercetându-l în fiecare ocazie ce ¸ ti se ofer˘ a, atunci vei putea intra în posesia celor mai valoroase comori ale ei s ¸i, fiind împodobi¸ ti cu fapte bune, ve¸ ti putea fi siguri c˘ a Isus v˘ a va atrage c˘ atre El. Dar nu este suficient s˘ a cite¸ sti Biblia ocazional, f˘ ar˘ a s˘ a cau¸ ti s˘ a în¸ telegi lec¸ tia lui Hristos despre cum po¸ ti s˘ a-I îndepline¸ sti cererile. Sunt comori în Cuvântul lui Dumnezeu care nu pot fi descoperite decât printr-o s˘ apare adânc˘ a în mina adev˘ arului. Mintea fireasc˘ a, p˘ ac˘ atoas˘ a respinge adev˘ arurile; dar sufletul convertit a suferit o minunat˘ a schimbare. Cartea care mai înainte era neatractiv˘ a, pentru c˘ a revela adev˘ aruri ce m˘ arturiseau împotriva p˘ ac˘ atosului, a devenit acum hrana sufletului, bucuria s ¸i consolarea vie¸ tii. Soarele îndrept˘ a¸ tirii lumineaz˘ a paginile sfinte s ¸i Duhul Sfant vorbe¸ ste sufletului prin ele... Fie ca to¸ ti cei care au cultivat dragostea pentru o lectur˘ a u¸ soar˘ a s˘ a-¸ si îndrepte acum aten¸ tia spre cuvântul sigur al profe¸ tiei. Lua¸ ti-v˘ a Bibliile s ¸i începe¸ ti s˘ a studia¸ ti cu un interes proasp˘ at sfintele scrieri ale Vechiului s ¸i Noului Testament. Cu cât mai des s ¸i mai cu h˘ arnicie studia¸ ti Biblia, cu atât mai frumoas˘ a vi se va p˘ area ea s ¸i cu atât mai pu¸ tin lipsit˘ a de savoare vi se va p˘ area literatura u¸ soar˘ a. Lega¸ ti aceast˘ a carte pre¸ tioas˘ a de inimile voastre. Ea v˘ a va fi un prieten s ¸i o [275] c˘ al˘ auz˘ a.—The Youth’s Instructor, October 9, 1902.

Capitolul 89 — Exemplul efesenilor
Când s-au convertit, efesenii s ¸i-au schimbat obiceiurile s ¸i practicile. Sub lucrarea de convingere a Spiritului lui Dumnezeu, ei au ac¸ tionat cu promptitudine s ¸i au dezv˘ aluit toate misterele vr˘ ajilor lor. Ei au venit, au m˘ arturisit s ¸i au ar˘ atat faptele lor, iar sufletele le-au fost umplute cu o indignare sfânt˘ a pentru c˘ a fuseser˘ a atât de devota¸ ti magiei s ¸i au pre¸ tuit atât de mult c˘ ar¸ tile cu regulile în¸ sel˘ atoriei lui Satana, punând înaintea lor metodele prin care trebuiau s˘ a practice vr˘ ajitoria. Ei au fost hot˘ ar⸠ti s˘ a se întoarc˘ a din serviciul celui r˘ au s ¸i au adus acele volume costisitoare s ¸i le-au ars în public. Astfel s ¸i-au manifestat ei întoarcerea sincer˘ a c˘ atre Dumnezeu... C˘ ar¸ tile pe care efesenii le-au încredin¸ tat fl˘ ac˘ arilor, când s-au convertit la Evanghelie, erau acele c˘ ar¸ ti cu care s-au delectat în trecut s ¸i care le-au condus con¸ stiin¸ tele s ¸i le-au ghidat mintea. Ei ar fi putut s˘ a le vând˘ a, dar, procedând astfel, r˘ aul ar fi fost perpetuat. Dup˘ a aceea, ei s-au scârbit de misterele satanice, de actele de magie s ¸i au privit cu aversiune cuno¸ stin¸ ta pe care o ob¸ tinuser˘ a din ele. I-a¸ s întreba pe tinerii care s-au consacrat adev˘ arului: V-a¸ ti ars c˘ ar¸ tile de magie? C˘ ar¸ tile de magie de ast˘ azi Nu v˘ a acuz˘ am de r˘ aul de care se legaser˘ a efesenii, nici nu pretindem c˘ a practica¸ ti magia s ¸i c˘ a v-a¸ ti dedat artei vr˘ ajitoriei în acela¸ si [276] mod în care au f˘ acut-o ei. Nu spunem c˘ a a¸ ti urmat misterele vr˘ ajitoriei sau c˘ a a¸ ti fost în comuniune cu spiritele rele. Dar nu sunte¸ ti voi oare în comuniune cu autorul r˘ aului, cu inventatorul tuturor acestor mistere s ¸i acte diavole¸ sti? Nu asculta¸ ti voi sugestiile lui, care este dumnezeul acestei lumi, prin¸ tul puterilor v˘ azduhului? Nu v-a¸ ti subordonat minciunilor lui, nu a¸ ti cedat, devenind agen¸ ti ai s˘ ai, lucrând în armonie cu ceea ce era via¸ ta voastr˘ a înainte de convertire? Nu v-a¸ ti predat lui Satana ca agen¸ ti ai s˘ ai s ¸i, într-un sens larg, n-a¸ ti

255

256

Solii c˘ atre tineret

¸ tinut leg˘ atura cu îngerii c˘ azu¸ ti s ¸i nu a¸ ti înv˘ a¸ tat de la ei arta în¸ sel˘ arii propriului vostru suflet, precum s ¸i a sufletelor altora? Dar despre c˘ ar¸ tile magice? Ce a¸ ti citit? Cum v-a¸ ti folosit timpul? A¸ ti c˘ autat s˘ a studia¸ ti sfintele scrieri în scopul de a putea auzi vocea lui Dumnezeu vorbindu-v˘ a din Cuvântul Lui? Lumea este inundat˘ a de c˘ ar¸ ti care seam˘ an˘ a semin¸ tele scepticismului, infidelit˘ a¸ tii, ateismului s ¸i, într-o m˘ asur˘ a mai mic˘ a sau mai mare, a¸ ti înv˘ a¸ tat s ¸i voi lec¸ tiile din aceste c˘ ar¸ ti, care sunt într-adev˘ ar c˘ ar¸ ti magice! Ele Îl scot pe Dumnezeu din minte s ¸i despart sufletul de adev˘ aratul P˘ astor. Minte inapt˘ a pentru gânduri solemne C˘ ar¸ tile pe care le-a¸ ti citit au fost create de agen¸ tii lui Satana, pentru a fermeca mintea cu teorii formate în sinagoga lui, ca s˘ a v˘ a arate cum pute¸ ti servi r˘ aul cu o demnitate satanic˘ a. Cât de numeroase ˘ , care sunt calculate s˘ [277] sunt c˘ ar¸ tile cu tendin¸ te spre necredin¸ ta a tulbure mintea prin îndoieli am˘ agitoare! Satana a suflat asupra lor o otrav˘ a s ¸i o maladie spiritual˘ a mortal˘ a afecteaz˘ a sufletele care citesc astfel de c˘ ar¸ ti. Ce mas˘ a mare de c˘ ar¸ ti exist˘ a în lume, pentru a umple mintea cu fantezii s ¸i nimicuri, creând dezgust pentru cuvintele adev˘ arului s ¸i ale neprih˘ anirii. Mintea nu mai este astfel capabil˘ a de gânduri solemne, r˘ abdare s ¸i o perseverent˘ a cercetare a Scripturii, care este îndreptarul prin care suntem îndruma¸ ti c˘ atre paradisul lui Dumnezeu. Se scrie mult cu scopul de a c⸠stiga comori p˘ amânte¸ sti, ca s ¸i cum prin aceast˘ a bog˘ a¸ tie a lumii am putea s˘ a ne cump˘ ar˘ am un pa¸ saport pentru cer. Ce c˘ ar¸ ti de istorie au fost scrise, pline cu realizari m˘ are¸ te ˘ nu arunc˘ s ¸i curajoase ale oamenilor a c˘ aror via¸ ta a nici o raz˘ a de ˘ mai bun˘ lumin˘ a asupra c˘ ar˘ arii care conduce c˘ atre o via¸ ta a! C˘ ar¸ ti care conduc într-o direc¸ tie gre¸ sit˘ a Cât de multe c˘ ar¸ ti se preocup˘ a de r˘ azboi s ¸i de v˘ ars˘ ari de sânge, care îi în¸ sal˘ a pe tineri! În timp ce citesc, Satana st˘ a al˘ aturi de ei pentru a le transmite un spirit r˘ azboinic, la fel cu acela despre care citesc, sângele li se înfierbânt˘ a în vene s ¸i sunt instiga¸ ti la ac¸ tiuni pline de cruzime. Cât de numeroase sunt c˘ ar¸ tile imorale, care conduc

Exemplul efesenilor

257

la dorin¸ te nesfinte s ¸i aprind focul pasiunilor în inim˘ a, îndep˘ artându-i de tot ceea ce este curat s ¸i sfânt! A¸ ti avut s ¸i voi c˘ ar¸ tile voastre de magie, în care fiecare scen˘ aa fost inspirat˘ a de cel ce a fost odat˘ a un înger în˘ al¸ tat deasupra celorlal¸ ti [278] în cur¸ tile cerurilor... Rupând vraja magiei lui Satana A¸ s întreba: Ar trebui s˘ a fie arse c˘ ar¸ tile de magie? În sinagoga lui Satana, sunt locuri de atrac¸ tie, în care destr˘ ab˘ alarea s ¸i imoralitatea sunt hr˘ anite, între¸ tinute s ¸i permise; dar martorul este acolo, s ¸i un oaspete nev˘ azut m˘ arturise¸ ste despre faptele s˘ avâr¸ site în întuneric. Satana este cel care patroneaz˘ a toate tov˘ ar˘ as ¸iile legate de cei trufa¸ si, mândri, plini de veselie s ¸i este principalul animator al distrac¸ tiilor acestora. El particip˘ a la aceste întruniri purtând o masc˘ a.Vr˘ ajitoria se desf˘ as ¸oar˘ a pretudindeni în jurul nostru, la fiece pas, s ¸i lumea s ¸i biserica se afl˘ a sub influen¸ ta celui care le va conduce s˘ a fac˘ a lucruri pe care niciodat˘ a n-au visat c˘ a le vor face. Dac˘ a ei ar fi informa¸ ti cu privire la faptele pe care le vor face, ar fi uimi¸ ti asemenea lui Hazael, atunci când profetul i-a spus care va fi atitudinea sa viitoare... Fiecare b˘ arbat, femeie s ¸i copil care nu este sub controlul Spiritului lui Dumnezeu este sub influen¸ ta vr˘ ajitoriei lui Satana s ¸i cuvântul s ¸i exemplul lui îi vor conduce s ¸i pe al¸ tii departe de c˘ ararea adev˘ arului. Când harul transformator al lui Hristos este asupra inimii, o indignare sfânt˘ a va lua în st˘ apânire sufletul, pentru c˘ a p˘ ac˘ atosul a ˘ pe care Dumnezeu i-a preg˘ neglijat atât de mult salvarea m˘ area¸ ta atito! Atunci el se va preda lui Dumnezeu în întregime, cu trup s ¸i suflet, s ¸i se va îndep˘ arta, va rupe tov˘ ar˘ as ¸ia cu Satana prin harul dat lui de Dumnezeu. El, asemenea efesenilor, va da în vileag vr˘ ajitoria s ¸i va t˘ aia s ¸i ultimele leg˘ aturi care-l unesc cu Satana. El va p˘ ar˘ asi steagul prin¸ tului întunericului s ¸i va veni sub stindardul însângerat al Prin¸ tului Emanuel. Va arde c˘ ar¸ tile de magie.—The Youth’s Instructor, [279] November 16, 1883.

Capitolul 90 — Hran˘ a potrivit˘ a pentru minte
Ce ar trebui s˘ a citeasc˘ a fiii s ¸i fiicele noastre? Aceasta este o întrebare serioas˘ a, care reclam˘ a un r˘ aspuns serios. Sunt tulburat˘ a s˘ a v˘ ad, în familii cre¸ stine, periodice s ¸i ziare con¸ tinând istorii care nu las˘ a o impresie bun˘ a asupra min¸ tii. I-am urm˘ arit pe cei al c˘ aror gust pentru fic¸ tiune a fost astfel cultivat. Ei au avut privilegiul de a asculta adev˘ arurile din Cuvântul lui Dumnezeu s ¸i de a se familiariza cu argumentele credin¸ tei noastre; dar ei au crescut pân˘ a la maturitate f˘ ar˘ a o adev˘ arat˘ a evlavie. Ace¸ sti tineri dragi au atât de mare nevoie de a folosi în cl˘ adirea caracterelor lor cele mai bune materiale — dragostea s ¸i teama de Dumnezeu s ¸i cuno¸ stin¸ ta de Hristos. Dar mul¸ ti nu au o în¸ telegere în¸ teleapt˘ a a adev˘ arului, a¸ sa cum este el în Isus. Mintea se înfrupt˘ a din pove¸ sti senza¸ tionale. Ei tr˘ aiesc într-o lume ireal˘ as ¸i nu sunt preg˘ ati¸ ti pentru a îndeplini îndatoririle practice ale vie¸ tii. Rezultatul lecturilor de fic¸ tiune I-am observat pe copiii c˘ arora li s-a permis s˘ a creasc˘ a în acest fel. Acas˘ a sau oriunde în alt˘ a parte, ei sunt fie nelini¸ sti¸ ti, fie vis˘ atori s ¸i nu sunt capabili s˘ a converseze decât despre cele mai comune subiecte. Cele mai nobile facult˘ a¸ ti, cele adaptate pentru scopuri mai înalte, au fost degradate de contemplarea unor subiecte triviale sau, chiar mai r˘ au, pân˘ a când posesorul lor a g˘ asit pl˘ acere în astfel de teme s ¸i [280] abia dac˘ a mai are puterea de a atinge un nivel mai înalt. Gândurile s ¸i conversa¸ tia de natur˘ a religioas˘ a au devenit lipsite de gust. Mâncarea spiritual˘ a pentru care s ¸i-a adaptat el gusturile contamineaz˘ a cu rezultatele ei s ¸i conduce la gânduri necurate s ¸i senzuale. Am sim¸ tit o mil˘ a sincer˘ a pentru aceste suflete, realizând cât de mult ˘ despre Hristos, pierd prin neglijarea ocaziilor de a c⸠stiga cuno¸ stin¸ ta în care sunt concentrate speran¸ tele noastre pentru via¸ ta ve¸ snic˘ a. Cât de mult timp pre¸ tios este irosit, în care ei ar putea studia Modelul adev˘ aratei bun˘ at˘ a¸ ti! 258

Hran˘ a potrivit˘ a pentru minte

259

Am cunoscut personal pe c⸠tiva care s ¸i-au pierdut tonusul s˘ an˘ atos ˘ al min¸ tii datorit˘ a obiceiurilor gre¸ site de lectur˘ a. Ei trec prin via¸ ta cu o imagina¸ tie îmboln˘ avit˘ a, amplificând fiecare motiv m˘ arunt de nemul¸ tumire. Lucruri pe care o minte stabil˘ as ¸i sensibil˘ a nu le-ar observa devin pentru ei încerc˘ ari de neîndurat, obstacole de netrecut. Pentru ei, via¸ ta este într-o permanent˘ a umbr˘ a. Cei care s ¸i-au îng˘ aduit obiceiul de a citi pe ner˘ asuflate istorii palpitante s ¸i-au schilodit puterea mintal˘ as ¸i s-au deformat pe ei în¸ si¸ si pentru studiu s ¸i gânduri riguroase. Ei sunt acum b˘ arba¸ ti s ¸i femei în declinul vie¸ tii lor, care nu s ¸i-au revenit niciodat˘ a în urma rezultatelor acelor lecturi necump˘ atate. Obiceiul, format în primii ani, a crescut o dat˘ a cu înaintarea în vârst˘ as ¸i a devenit din ce în ce mai puternic; s ¸i eforturile lor de a-l birui, de¸ si hot˘ arâte, au fost încununate doar par¸ tial de succes. Mul¸ ti nu s ¸i-au recuperat niciodat˘ a vigoarea ini¸ tial˘ a a min¸ tii. Toate încerc˘ arile de a deveni adev˘ ara¸ ti cre¸ stini s-au sfâr¸ sit o dat˘ a cu dorin¸ ta. Ei nu pot fi cu adev˘ arat asemenea lui Hristos s ¸i s˘ a continue s˘ a-¸ si hr˘ aneasc˘ a mintea cu acest gen de literatur˘ a. [281] Nici efectele fizice nu sunt mai pu¸ tin dezastruoase. Sistemul nervos este supraînc˘ arcat f˘ ar˘ a sens cu aceast˘ a pasiune pentru lectur˘ a. În unele cazuri, tinerii s ¸i chiar cei adul¸ ti au fost afecta¸ ti de paralizie, cauzat˘ a de nimic altceva decât de cititul excesiv. Mintea a fost permanent ¸ tinut˘ a sub presiunea acestei excit˘ ari, pân˘ a când aceast˘ a delicat˘ a ma¸ sin˘ arie, care este creierul, a devenit atât de sl˘ abit˘ a, încât nu a mai putut func¸ tiona s ¸i rezultatul a fost paralizia. Starea de ebrietate mintal˘ a Când este cultivat˘ a pofta pentru istorii palpitante s ¸i senza¸ tionale, gustul moral se perverte¸ ste s ¸i mintea nu este satisf˘ acut˘ a decât dac˘ a este hr˘ anit˘ a constant cu asemenea nimicuri, cu aceast˘ a hran˘ a nefolositoare. Am v˘ azut tinere care pretindeau c˘ a sunt urma¸ se ale lui Hristos, dar care nu erau fericite decât dac˘ a aveau în mân˘ a unele romane noi sau pove¸ sti din ziare. Mintea a¸ stepta cu ner˘ abdare un stimulent, ca un be¸ tiv care-¸ si dore¸ ste cu ardoare b˘ autura care-l intoxic˘ a. Aceste tinere nu manifest˘ a nici un spirit de devo¸ tiune; nici o lumin˘ a cereasc˘ a nu a fost rev˘ arsat˘ a asupra tovar˘ as ¸ilor lor pentru a-i conduce ˘ profund˘ la izvorul cuno¸ stin¸ tei. Ele nu au o experien¸ ta a, religioas˘ a.

260

Solii c˘ atre tineret

Dac˘ a n-ar fi avut mereu înaintea lor acest gen de literatur˘ a, ar fi ˘ de a se recupera, dar ele s putut avea o speran¸ ta ¸i-au dorit cu ardoare aceast˘ a lectur˘ as ¸i au avut-o. M˘ a simt îndurerat˘ a s˘ a v˘ ad b˘ arba¸ ti s ¸i femei care-¸ si ruineaz˘ a astfel ˘ , nereu¸ capacitatea de a se face utili în aceast˘ a via¸ ta sind s˘ a ob¸ tin˘ a ˘ care i-ar preg˘ o experien¸ ta ati pentru via¸ ta ve¸ snic˘ a în societatea cereasc˘ a. Nu putem g˘ asi pentru ei un alt nume mai potrivit decât „be¸ tivi mintali“. Obiceiul necump˘ atat de a lectura c˘ ar¸ ti nepotrivite exercit˘ a o in˘ periculoas˘ fluen¸ ta a asupra creierului, la fel de sigur ca necump˘ atarea [282] în mâncare sau b˘ autur˘ a. Remediul Cea mai bun˘ a cale de a preveni cre¸ sterea r˘ aului este de a ne îngriji de sol. Pentru cultivarea min¸ tii s ¸i pentru sem˘ anarea semin¸ telor pre¸ tioase ale adev˘ arului Bibliei, este necesar˘ a cea mai mare grij˘ as ¸i supraveghere. Domnul, în marea Sa mil˘ a, ne-a descoperit în Scripturi regulile unei vie¸ tuiri sfinte... El a inspirat b˘ arba¸ ti sfin¸ ti s˘ a scrie, pentru folosul nostru, instruc¸ tiuni privind pericolele care se ivesc pe cale s ¸i cum putem sc˘ apa de ele. Cei care ascult˘ a îndemnul S˘ au de a cerceta Scripturile nu ˘ cu privire la aceste lucruri. În mijlocul perivor fi în necuno¸ s-tin¸ ta colelor acestor ultime zile, fiecare membru al bisericii ar trebui s˘ a în¸ teleag˘ a motivele speran¸ tei s ¸i credin¸ tei lui — motive care nu sunt dificil de în¸ teles. Exist˘ a suficiente lucruri pentru a ne ocupa mintea, dac˘ a vrem s˘ a cre¸ stem în har s ¸i în cuno¸ stin¸ ta Domnului nostru Isus Hristos.—Christian Temperance and Bible Hygiene, 123-126 (1890) ***** Primii pa¸ si în p˘ acat În inim˘ a se desf˘ as ¸oar˘ a un lung proces, ne¸ stiut de cei din jur, înainte ca un cre¸ stin s˘ a comit˘ a un p˘ acat la vedere. Mintea nu cade dintr-o dat˘ a de la cur˘ a¸ tie s ¸i sfin¸ tire în depravare, corup¸ tie s ¸i crim˘ a. Dureaz˘ a un timp pân˘ a când cei forma¸ ti dup˘ a chipul lui Dumnezeu ajung brutali s ¸i chiar demonici. Privind, suntem schimba¸ ti. Prin

Hran˘ a potrivit˘ a pentru minte

261

îng˘ aduirea gândurilor necurate, omul poate s˘ a-¸ si educe astfel mintea, încât p˘ acatul pe care odat˘ a nu-l putea suferi devine acum pl˘ acut.— [283] Patriarchs and Prophets, 459.

Capitolul 91 — Biblia, cea mai interesant˘ a carte
Atât tinerii, cât s ¸i b˘ atrânii neglijeaz˘ a Biblia. Nu mai fac din ea ˘ . În special tinerii se fac obiectul cercet˘ arii s ¸i norma lor de via¸ ta ˘ . Cea mai mare parte dintre ei î¸ vinova¸ ti de aceast˘ a neglijen¸ ta si fac timp s˘ a citeasc˘ a alte c˘ ar¸ ti, dar cartea care ne îndrum˘ a calea c˘ atre via¸ ta ve¸ snic˘ a nu este studiat˘ a zilnic. Istorisiri superficiale sunt citite cu aten¸ tie, în timp ce Biblia este l˘ asat˘ a la o parte. Aceast˘ a carte este ˘ mai înalt˘ c˘ al˘ auza noastr˘ a pentru o via¸ ta a, mai sfânt˘ a. Tinerii ar trebui s˘ a o considere cea mai interesant˘ a carte pe care au citit-o vreodat˘ a s ¸i astfel imagina¸ tia s˘ a nu fie pervertit˘ a prin citirea pove¸ stilor de fic¸ tiune. Mintea tinerilor nu poate s˘ a ating˘ a cea mai înalt˘ a dezvoltare dac˘ a neglijeaz˘ a sursa suprem˘ a de în¸ telepciune — Cuvântul lui Dumnezeu. Faptul c˘ a suntem în lumea lui Dumnezeu, în prezen¸ ta Creatorului, c˘ a suntem f˘ acu¸ ti asemenea Lui, c˘ a El prive¸ ste asupra noastr˘ a, c˘ a ne iube¸ ste, c˘ a are grij˘ a de noi — acestea sunt teme minunate de gândire, care conduc mintea s˘ a se extind˘ a în câmpuri neexplorate de medita¸ tie. Acela care-¸ si deschide mintea s ¸i inima în contemplarea unor astfel de teme nu va fi satisf˘ acut niciodat˘ a cu subiecte u¸ suratice, senza¸ tionale. Importan¸ ta c˘ aut˘ arii unei cuno¸ stin¸ te din Scripturi cu greu poate fi estimat˘ a. „Din pruncie cuno¸ sti Sfintele Scripturi, care pot s˘ a-¸ ti dea în¸ telepciunea care duce la mântuire, prin credin¸ ta în Hristos Isus. Toat˘ a Scriptura este insuflat˘ a de Dumnezeu s ¸i de folos ca s˘ a înve¸ te, s˘ a mustre, s˘ a îndrepte, s˘ a dea în¸ telepciune în neprih˘ anire, pentru ca omul lui Dumnezeu s˘ a fie des˘ avâr¸ sit s ¸i cu totul destoinic pentru orice lucrare bun˘ a.“(2 Timotei 3, 15-17). Acest text ne spune c˘ a Biblia pretinde cea mai înalt˘ a aten¸ tie, dublat˘ a de respect. Nu ar [284] trebui s˘ a fim satisf˘ acu¸ ti cu o cunoa¸ stere superficial˘ a, ci ar trebui s˘ a c˘ aut˘ am întregul în¸ teles al cuvintelor adev˘ arului s ¸i s˘ a p˘ atrundem în profunzime scrierile sfinte.—Counsels to Parents, Teachers and Students, 138, 139. 262

Biblia, cea mai interesant˘ a carte

263

Caracterizarea p˘ acatului C˘ ar¸ tile ce abordeaz˘ a subiecte de senza¸ tie, publicate s ¸i puse în circula¸ tie cu scopul de a face bani, ar fi mai bine s˘ a nu fie niciodat˘ a citite de tineri. Exist˘ a în aceste c˘ ar¸ ti o fascina¸ tie satanic˘ a. Tulbur˘ atoarea prezentare de crime s ¸i atrocit˘ a¸ ti are o putere magic˘ a asupra ˘, multora, incitându-i s˘ a vad˘ a ce ar putea face pentru a ie¸ si în eviden¸ ta chiar prin fapte dintre cele mai rele. Monstruozit˘ a¸ tile, cruzimile, practicile destr˘ ab˘ alate descrise în unele scrieri strict istorice au ac¸ tionat la fel ca drojdia asupra min¸ tii multora, conducându-i s˘ a comit˘ a acte similare. C˘ ar¸ tile care schi¸ teaz˘ a practicile satanice ale oamenilor fac publicitate r˘ aului. Aceste aspecte oribile n-ar trebui s˘ a fie reeditate s ¸i nici unul din cei ce cred în adev˘ arul pentru acest timp n-ar trebui s˘ a contribuie la perpetuarea amintirii lor. Când intelectul este hr˘ anit s ¸i stimulat de aceast˘ a mâncare nes˘ an˘ atoas˘ a, gândurile devin necurate s ¸i senzuale.—Counsels to Parents, Teachers and Students, 133, 134. [285]

Capitolul 92 — Veghea¸ ti cu grij˘ a c˘ ar˘ arile sufletului
„Paze¸ ste-¸ ti inima mai mult decât orice“, este sfatul în¸ teleptului; „c˘ aci din ea ies izvoarele vie¸ tii.“ C˘ aci omul este cum „î¸ si face socotelile în suflet“. Inima trebuie reînnoit˘ a prin harul divin, altfel c˘ autarea ˘ curat˘ dup˘ a o via¸ ta a va fi în van. Cel care încearc˘ a s˘ a-¸ si cl˘ adeasc˘ a un caracter nobil s ¸i virtuos, independent de harul lui Hristos, î¸ si cl˘ ade¸ ste casa pe nisipuri mi¸ sc˘ atoare. În furtunile aprige ale ispitei, va fi cu ˘ d˘ siguran¸ ta arâmat˘ a. Rug˘ aciunea lui David ar trebui s˘ a fie cererea fiec˘ arui suflet: „Zide¸ ste în mine o inim˘ a curat˘ a, Dumnezeule, pune în mine un duh nou s ¸i statornic“. Devenind p˘ arta¸ si ai darului ceresc, noi trebuie s˘ a mergem înainte pân˘ a la des˘ avâr¸ sire, fiind „p˘ azi¸ ti de ˘ “. puterea lui Dumnezeu, prin credin¸ ta Totu¸ si avem de îndeplinit o lucrare pentru a rezista ispitei. Cei care nu vor c˘ adea prad˘ a în¸ sel˘ aciunilor lui Satana trebuie s˘ a-¸ si p˘ azeasc˘ a cu grij˘ a c˘ ar˘ arile sufletului; ei trebuie s˘ a evite s˘ a citeasc˘ a, s˘ a priveasc˘ a sau s˘ a asculte ceva ce le-ar putea sugera gânduri necurate. Mintea nu ar trebui s˘ a fie l˘ asat˘ a s˘ a hoin˘ areasc˘ a la întâmplare asupra fiec˘ arui subiect pe care adversarul sufletelor l-ar putea sugera. „Încinge¸ ti-v˘ a coapsele min¸ tii voastre“, zice apostolul Petru, „fiti treji...nu v˘ a l˘ asa¸ ti târ⸠ti în poftele pe care le avea¸ ti alt˘ adat˘ a, ˘ : ci dup˘ cand era¸ ti în ne¸ stiin¸ ta a cum Cel ce v-a chemat este sfânt, fi¸ ti s ¸i voi sfin¸ ti în toat˘ a purtarea voastr˘ a.“ Pavel spune: „Tot ce este [286] adev˘ arat, tot ce este vrednic de cinste, tot ce este drept, tot ce este curat, tot ce este vrednic de iubit, tot ce este vrednic de primit, orice fapt˘ a bun˘ a, aceea s˘ a v˘ a însufle¸ teasc˘ a“. Aceasta va cere rug˘ aciune ˘ neîntrerupt˘ st˘ aruitoare s ¸i o vigilen¸ ta a. Noi trebuie s˘ a fim ajuta¸ ti de influen¸ ta statornic˘ a a Spiritului Sfânt, care va atrage mintea spre cele de sus s ¸i o va obi¸ snui s˘ a-¸ si opreasc˘ a aten¸ tia asupra lucrurilor curate s ¸i sfinte. Trebuie s˘ a studiem cu râvn˘ a Cuvântul lui Dumnezeu. „Cum î¸ si va ¸ tine tân˘ arul curat˘ a c˘ ararea? Îndreptându-se dup˘ a Cuvântul T˘ au.“ „Strâng Cuvântul T˘ au în inima mea“, zice psalmistul, „ca s˘ a nu p˘ ac˘ atuiesc împotriva Ta.“—Patriarchs and Prophets, 460. 264

Veghea¸ ti cu grij˘ a c˘ ar˘ arile sufletului

265

***** Neghina s ¸i grâul Dragi tineri, înceta¸ ti s˘ a mai citi¸ ti reviste ce con¸ tin pove¸ sti. Pune¸ ti ˘ m casele de toate deoparte orice roman... Am face bine s˘ a ne cur˘ a¸ ta revistele cu povestiri s ¸i de toate publica¸ tiile care con¸ tin imagini ridiculizante — reprezent˘ ari n˘ ascocite de agen¸ tii lui Satana. Tinerii nu-¸ si pot permite s˘ a-¸ si otraveasc˘ a mintea cu asemenea lucruri. „Ce este pleava pe lâng˘ a grâu?“ Fiecare dintre cei care se pretind urma¸ si ai lui Hristos s˘ a citeasc˘ a numai ceea ce are o valoare adev˘ arat˘ as ¸i ve¸ snic˘ a. Trebuie s˘ a ne preg˘ atim pentru cele mai solemne îndatoriri. În ˘ ne st˘ fa¸ ta a o lume pentru a fi salvat˘ a... În vederea marii lucr˘ ari care trebuie f˘ acut˘ a, cum î¸ si poate permite cineva s˘ a piard˘ a timp pre¸ tios s ¸i mijloacele date de Dumnezeu, f˘ acând acele lucruri care nu sunt pentru binele s˘ au sau pentru slava lui Dumnezeu?—The Youth’s [287] Instructor, August 14, 1906.

Capitolul 93 — Formarea unui caracter cre¸ stin
[Acesta a fost ultimul mesaj adresat tinerilor de c˘ atre sora White, înainte de a muri.]. ˘ vital˘ Sunt c˘ ar¸ ti care au o importan¸ ta as ¸i care nu sunt luate în considerare de tineri. Acestea sunt neglijate pentru c˘ a nu sunt atât de interesante pentru tineri ca unele lecturi u¸ soare. Ar trebui s˘ a-i sf˘ atuim pe tineri s˘ a-¸ si îndrepte aten¸ tia pentru a citi materiale care se recomand˘ a de la sine s ¸i care ajut˘ a la formarea unui caracter cre¸ stin. Cele mai importante puncte ale credin¸ tei noastre ar trebui întip˘ arite adânc în memoria tinerilor no¸ stri. Ei au avut o ˘ care i-ar conduce lic˘ arire a acestor adev˘ aruri, dar nu acea cuno¸ stin¸ ta s˘ a se dedice studiului cu mai mult˘ a fervoare. Tinerii no¸ stri ar trebui s˘ a citeasc˘ a ceea ce are un efect s˘ an˘ atos s ¸i sfin¸ titor asupra min¸ tii. Au nevoie de aceasta pentru a în¸ telege ce este adev˘ arata religie. Exist˘ a mult˘ a literatur˘ a de calitate, dar care nu are un efect sfintitor. Acum este ocazia s ¸i momentul în care putem lucra pentru tineri. Spune¸ ti-le c˘ a travers˘ am acum o criz˘ a periculoas˘ as ¸i c˘ a vrem s˘ as ¸tim cum s˘ a distingem adev˘ arata evlavie. Tinerii no¸ stri au nevoie s˘ a fie ajuta¸ ti, îmb˘ arb˘ ata¸ ti s ¸i încuraja¸ ti, dar într-o manier˘ a corect˘ a; poate nu în forma în care ar dori ei, ci într-un fel care s˘ a-i ajute s˘ a aib˘ ao minte sfin¸ tit˘ a. Ei au nevoie de o religie bun˘ a, sfin¸ titoare, mai mult decât de orice altceva. Nu m˘ a a¸ stept s˘ a mai tr˘ aiesc mult. Lucrarea mea este aproape în[288] deplinit˘ a. Spune¸ ti-le tinerilor c˘ a vreau ca aceste cuvinte ale mele s˘ a-i ˘ care s˘ încurajeze s˘ a adopte acel mod de via¸ ta a fie cel mai atr˘ ag˘ ator pentru fiin¸ tele cere¸ sti s ¸i influen¸ ta lor asupra altora s˘ a fie cât mai înnobilatoare. Se recomand˘ a o lectur˘ a selectiv˘ a În timpul nop¸ tii selectam s ¸i puneam deoparte c˘ ar¸ ti care nu sunt de folos pentru tineri. Ar trebui s˘ a alegem pentru ei c˘ ar¸ ti care s˘ a-i ˘ sincer˘ încurajeze spre o via¸ ta as ¸i care s˘ a-i conduc˘ a la deschiderea 266

Formarea unui caracter cre¸ stin

267

Cuvântului. Acest lucru mi-a fost prezentat în trecut s ¸i am crezut ˘ . Nu ne c˘ a îl pot aduce înaintea voastr˘ a pentru mai multa siguran¸ ta putem permite s˘ a d˘ am tinerilor lecturi lipsite de valoare. Dimpotriv˘ a, este nevoie de c˘ ar¸ ti care sunt o binecuvântare pentru suflet s ¸i pentru ˘s minte. Aceste lucruri sunt tratate cu prea mult˘ a u¸ surin¸ ta ¸i tocmai de aceea tinerii no¸ stri ar trebui s˘ a ia aminte s ¸i s˘ a cunoasc˘ a ceea ce spun. Nu cred c˘ a voi mai avea M˘ arturii pentru poporul nostru. B˘ arba¸ tii no¸ stri cu min¸ ti clare s ¸tiu ce este bine pentru în˘ al¸ tarea s ¸i cl˘ adirea lucr˘ arii. Dar, cu dragostea lui Dumnezeu în inimile lor, este nevoie ca ei s˘ a se adânceasc˘ a tot mai mult în studiul lucrurilor lui Dumnezeu. Sunt foarte preocupat˘ a ca tinerii no¸ stri s˘ a aib˘ a c˘ ar¸ ti potrivite pentru citit. De asemenea, acest lucru este valabil s ¸i pentru cei în vârst˘ a. Ar trebui s˘ a ne p˘ astr˘ am ochii a¸ tinti¸ ti asupra farmecului spiritual al adev˘ arului. Ar trebui s˘ a avem mintea s ¸i creierul deschise c˘ atre adev˘ arurile Cuvântului lui Dumnezeu. Satana apare atunci când oamenii nu sunt con¸ stien¸ ti de acest lucru. Noi n-ar trebui sa ne mul¸ tumim cu faptul c˘ a solia de avertizare a fost prezentat˘ a o dat˘ a. Trebuie s˘ a o vestim tuturor mereu s ¸i mereu. Am putea începe un curs de lectur˘ a atât de interesant încât s˘ a atrag˘ as ¸i s˘ a influen¸ teze multe min¸ ti. Dac˘ a voi fi disponibil˘ a pentru [289] lucrarea care ne st˘ a înainte, voi ajuta cu bucurie la preg˘ atirea c˘ ar¸ tilor pentru tineri. Este o lucrare ce trebuie f˘ acut˘ a pentru tineri, prin care mintea lor va fi impresionat˘ as ¸i modelat˘ a de adev˘ arul sfin¸ titor al lui Dumnezeu. Este dorin¸ ta mea sincer˘ a ca tinerii s˘ a descopere adev˘ arata însemn˘ a˘s tate a îndrept˘ a¸ tirii prin credin¸ ta ¸i a des˘ avâr¸ sirii caracterului care-i va preg˘ ati pentru via¸ ta ve¸ snic˘ a. Nu m˘ a a¸ stept s˘ a mai tr˘ aiesc mult s ¸i las acest mesaj pentru tineri pentru ca direc¸ tia pe care o vor alege s˘ a nu-i conduc˘ a la e¸ sec. Îi îndemn pe fra¸ tii mei s˘ a-i încurajeze pe tineri ca s˘ a înal¸ te ce este valoros, precum s ¸i harul lui Dumnezeu. Lucra¸ ti s ¸i ruga¸ ti˘ pentru un sim¸ ˘ mânt al valorii adev˘ v˘ a în permanen¸ ta ta aratei religii. Prezenta¸ ti-le mereu caracterul binecuvântat s ¸i atr˘ ag˘ ator al sfin¸ teniei s ¸i harului lui Dumnezeu. Am sim¸ tit o povar˘ a în leg˘ atur˘ a cu aceast˘ a problem˘ a, pentru c˘ as ¸tiu c˘ a este neglijat˘ a. ˘ c˘ Nu am nici o siguran¸ ta a voi mai tr˘ ai mult, dar simt c˘ a Dumnezeu m˘ a prime¸ ste. El s ¸tie cât de mult am suferit m˘ arturisind despre standardele joase de vie¸ tuire adoptate de a¸ sa-numi¸ tii cre¸ stini. Am

268

Solii c˘ atre tineret

sim¸ tit c˘ a este imperios necesar ca adev˘ arul s˘ a poat˘ a fi v˘ azut în via¸ ta mea s ¸i ca m˘ arturia mea s˘ a ajung˘ a la oameni. Vreau s˘ a face¸ ti tot ce v˘ a st˘ a în putere pentru a pune scrierile mele în mâinile oamenilor ˘ ri str˘ din ¸ ta aine. Spune¸ ti-le tinerilor c˘ a au avut multe privilegii spirituale. Dumnezeu dore¸ ste ca ei s˘ a fac˘ a eforturi st˘ aruitoare pentru a aduce adev˘ arul înaintea oamenilor. Am sim¸ tit c˘ a este datoria mea special˘ a s˘ a spun [290] aceste lucruri.—Fundamentals of Christian Education, 547-549.

Capitolul 94 — Rezultatul fic¸ tiunii
Mul¸ ti tineri spun: „N-am timp s˘ a-mi studiez lec¸ tiunea“. Dar ce fac ei? Unii se gr˘ abesc în fiecare moment s˘ a c⸠stige c⸠tiva bani în plus, pe când, dac˘ a acest timp ar fi dedicat lucr˘ arii, dac˘ a ar fi d˘ aruit studiului Bibliei s ¸i dac˘ a ei ar practica aceste lec¸ tii în via¸ ta lor, c⸠stigul ar fi cu mult mai mare decât cel ob¸ tinut prin munca suplimentar˘ a. Ar economisi s ¸i mai mult decât este cheltuit pe podoabe de prisos s ¸i s ¸i-ar p˘ astra vigoarea min¸ tii pentru a în¸ telege taina evlaviei. „Frica Domnului este începutul în¸ telepciunii.“ Dar tocmai ace¸ sti tineri care pretind a fi cre¸ stini satisfac dorin¸ tele inimii lor fire¸ sti, prin aceea c˘ a î¸ si urmeaz˘ a propriile înclina¸ tii; s ¸i timpul de încercare dat de Dumnezeu, îng˘ aduit pentru a se familiariza cu ade-v˘ arurile pre¸ tioase ale Bibliei, este dedicat citirii pove¸ stilor imaginare. O dat˘ a format, acest obicei este greu de biruit; dar poate fi biruit s ¸i este necesar s˘ a fie biruit de cei ce sunt candida¸ ti pentru lumea cereasc˘ a. Mintea c˘ areia i se permite s˘ a fie captivat˘ a de lectura diverselor pove¸ sti este ruinat˘ a. Imagina¸ tia devine bolnav˘ a, sentimentalismul ia în st˘ apânire mintea, s ¸i apare o nelini¸ ste s ¸i un ciudat apetit pentru o hran˘ a spiritual˘ a nefolositoare, care dezechilibreaz˘ a mintea în mod constant. Mii sunt ast˘ azi în azile de nebuni a c˘ aror minte a fost dezechilibrat˘ a de lectura romanelor, care conduce la cl˘ adirea castelelor de nisip s ¸i la sentimentalism, la o dragoste bolnav˘ a.—The Signs of [291] the Times, 10 februarie, 1881.

269

Capitolul 95 — Avantajele muzicii
Cântecul de laud˘ a este atmosfera cerului; iar când cerul vine în contact cu p˘ amântul, exist˘ a muzic˘ as ¸i cântare — „mul¸ tumiri s ¸i cânt˘ ari de laud˘ a.“ Deasupra p˘ amântului nou-creat, a¸ sa cum fusese conceput, frumos s ¸i nep˘ atat, sub zâmbetul lui Dumnezeu, „stelele diminetii izbucneau în cânt˘ ari de bucurie s ¸i... to¸ ti fii lui Dumnezeu scoteau ˘ cu cerul, strigate de veselie“. Tot a¸ sa, inimile omene¸ sti, în rezonan¸ ta au r˘ aspuns la bun˘ atatea lui Dumnezeu cu cânt˘ ari de laud˘ a. Multe din evenimentele istoriei omene¸ sti au fost legate de cântari... Muzica, un dar pre¸ tios Istoria cântecelor din Biblie sugereaz˘ a din bel¸ sug cum trebuie folosite muzica s ¸i cântecul si care sunt avantajele acestora. Muzica este adesea pervertit˘ a pentru a sluji scopurilor r˘ aului s ¸i devine astfel unul dintre cei mai ademenitori agen¸ ti ai ispitei. Folosit˘ a îns˘ a în mod corect, este un dar pre¸ tios de la Dumnezeu, menit s˘ a ridice gândurile c˘ atre teme înalte s ¸i nobile, s˘ a inspire s ¸i s˘ a înal¸ te sufletul. Dup˘ a cum copiii lui Israel, c˘ al˘ atorind prin pustie, î¸ si înveseleau pa¸ sii cu acordurile cânt˘ arilor sfinte, tot a¸ sa îi îndeamn˘ a Dumnezeu pe copiii S˘ ai de ast˘ azi s˘ a aduc˘ a bucurie în peregrinarea lor prin ˘ . Nu exist˘ aceast˘ a via¸ ta a decât pu¸ tine mijloace mai eficiente pentru fixarea cuvintelor Sale în memorie, în afar˘ a de repetarea lor prin cântare. Si ¸ o asemenea cântare are o putere minunat˘ a. Puterea de a [292] supune firile aspre s ¸i necultivate; puterea de a înviora gândirea s ¸i de a trezi compasiunea, de a promova armonia în ac¸ tiune s ¸i de a izgoni triste¸ tea s ¸i presentimentele sumbre care nimicesc curajul s ¸i sl˘ abesc puterile. Este unul din mijloacele cele mai eficiente de a impresiona inima cu adev˘ arul spiritual. Cât de ades i se întâmpl˘ a sufletului sufocat s ¸i gata s˘ a se lase prad˘ a dezn˘ adejdii ca memoria s˘ a g˘ aseasc˘ a un cuvânt al lui Dumnezeu — de mult uitata povar˘ a a vreunui cântec din 270

Avantajele muzicii

271

copilarie -, iar ispitele î¸ si pierd puterea, via¸ ta cap˘ at˘ a un nou în¸ teles s ¸i un nou scop, s ¸i curajul s ¸i bucuria sunt împ˘ art˘ as ¸ite s ¸i altor suflete! Nu ar trebui s˘ a se piard˘ a din vedere niciodat˘ a valoarea cântecului ca mijloc de educa¸ tie. S˘ a se aud˘ a cantece în familie, din cele ginga¸ se s ¸i curate, s ¸i atunci vor fi mai pu¸ tine cuvinte de critic˘ as ¸i mai mult˘ a ˘s voio¸ sie, speran¸ ta ¸i bucurie. S˘ a se aud˘ a cântece la s ¸coal˘ a, s ¸i elevii vor fi adu¸ si mai aproape de Dumnezeu, de profesorii lor, mai aproape unul de altul. Ca parte a serviciului divin, cântarea este tot atât de mult un act de închinare precum este rug˘ aciunea. Si ¸ într-adev˘ ar, multe cânt˘ ari sunt rug˘ aciuni. Dac˘ a este înv˘ a¸ tat s˘ a-¸ si dea seama de aceasta, copilul se va gândi mai mult la sensul cuvintelor pe care le cânt˘ as ¸i va fi mai maleabil sub puterea acestora. În timp ce R˘ ascump˘ ar˘ atorul nostru ne duce c˘ atre pragul ve¸ sniciei, care str˘ aluce¸ ste de slava lui Dumnezeu, putem recunoa¸ ste subiectele ˘ care vin de la corul ceresc ce înconjoar˘ de laud˘ as ¸i recuno¸ stin¸ ta a tronul; iar când ecoul corului îngeresc este de¸ steptat în c˘ aminele noastre p˘ amânte¸ sti, inimile vor fi atrase mai mult de cânt˘ are¸ tii cere¸ sti. P˘ art˘ a-¸ sia cu cerul începe pe p˘ amânt. Aici deprindem tonalitatea [293] laudei lui.—Education, 161-168.

Capitolul 96 — Utilitatea muzicii
Muzica a fost creat˘ a pentru a servi unui scop sfânt, pentru a în˘ al¸ ta ˘ tor s gândurile spre ceea ce este curat, nobil s ¸i în˘ al¸ ta ¸i pentru a de¸ stepta ˘ de Dumnezeu. Ce deosebire în suflet devo¸ tiunea s ¸i recuno¸ stin¸ ta fa¸ ta între obiceiul de demult s ¸i scopul c˘ aruia prea adesea îi este devotat˘ a ast˘ azi muzica! Cât de mul¸ ti folosesc acest dar pentru a se în˘ al¸ ta pe ei în¸ si¸ si, în loc s˘ a-l foloseasc˘ a pentru a da slav˘ a lui Dumnezeu! O ˘s astfel de dragoste pentru muzic˘ a va conduce la nechibzuin¸ ta ¸i la unirea cu iubitorii de pl˘ aceri lume¸ sti, ceea ce Dumnezeu le-a interzis copiilor S˘ ai s˘ a fac˘ a. Astfel, ceea ce este o mare binecuvântare, atunci când nu este folosit˘ a în mod corect, devine unul dintre cei mai de succes agen¸ ti prin care Satana am˘ age¸ ste s ¸i îndep˘ arteaz˘ a mintea de la datorie s ¸i de la contemplarea lucrurilor ve¸ snice. ˘ de Dumnezeu în cur¸ Muzica formeaz˘ a o parte a închin˘ arii fa¸ ta tile cere¸ sti s ¸i noi ar trebui s˘ a ne str˘ aduim în cântecele noastre de laud˘ a s˘ a ne apropiem cât mai mult posibil de armonia corurilor cere¸ sti. O preg˘ atire adecvat˘ a a vocii este un aspect important al educa¸ tiei s ¸i nu ar trebui s˘ a fie neglijat˘ a.—Patriarchs and Prophets, 594. ***** ˘ Un talent cu influen¸ ta Sunt oameni care au un dar special de a cânta s ¸i sunt vremuri când un mesaj special este adus doar printr-o cântare intonat˘ a de o singur˘ a persoan˘ a sau de mai mul¸ ti uni¸ ti în cântec. Dar rareori este cazul s˘ a cânte numai c⸠tiva. Abilitatea de a cânta este un talent cu ˘ , pe care Dumnezeu dore¸ influen¸ ta ste s˘ a-l cultiv˘ am cu to¸ tii s ¸i s˘ a-l folosim pentru a da slav˘ a Numelui S˘ au.—Testimonies for the Church [294] 7:115, 116. *****

272

Utilitatea muzicii

273

În armonie cu muzicienii cerului Când fiin¸ tele omene¸ sti cânt˘ a cu spirit, cu pricepere, cânt˘ are¸ tii cere¸ sti î¸ si iau strunele s ¸i se al˘ atur˘ a în cântarea de mul¸ tumire. Acela care a rev˘ arsat asupra noastr˘ a toate darurile care ne fac s˘ a fim împreun˘ alucr˘ atori cu Dumnezeu a¸ steapt˘ a ca servii S˘ ai s˘ a-¸ si cultive vocile, a¸ sa încât s˘ a poat˘ a vorbi s ¸i cânta într-un fel pe care to¸ ti îl pot în¸ telege. Nu ˘ m corect este necesar s˘ a cânt˘ am tare, ci s˘ a inton˘ am clar, s˘ a pronun¸ ta s ¸i s˘ a ne exprim˘ am pe în¸ telesul tuturor. To¸ ti s˘ a-¸ si ia timp pentru a-¸ si cultiva vocea, a¸ sa încât s˘ a-I cânt˘ am laud˘ a lui Dumnezeu în tonuri clare, pl˘ acute, nu cu asprime s ¸i ¸ tipete, care sup˘ ar˘ a urechea. Capacitatea de a cânta este darul lui Dumnezeu; s˘ a fie dar folosit˘ a spre slava Lui. La adun˘ arile ce se ¸ tin, s˘ a fie alese câteva persoane care s˘ a sus¸ tin˘ a serviciul de cântare. Si ¸ cântarea s˘ a fie înso¸ tit˘ a de instrumente muzi˘ . Nu trebuie s˘ cale folosite cu iscusin¸ ta a ne opunem folosirii muzicii instrumentale în lucrarea noastr˘ a. Aceasta parte a serviciului trebuie s˘ a fie condus˘ a cu grij˘ a, deoarece este o laud˘ a adus˘ a lui Dumnezeu prin cântare. Cântarea nu trebuie s˘ a fie întotdeauna rostit˘ a de c⸠tiva. Cât de ˘ , întrega adunare s˘ des cu putin¸ ta a participe.—Testimonies for the Church 9:143, 144. ***** Dumnezeu l˘ audat prin cânt˘ ari Dumnezeu este slavit prin cânt˘ ari de laud˘ a dintr-o inim˘ a curat˘ a, ˘ de El.—Testimonies for the plin˘ a de dragoste s ¸i devotament fa¸ ta [295] Church 1:509.

Capitolul 97 — O folosire gre¸ sit˘ a a muzicii
Îngerii z˘ abovesc împrejurul locuin¸ tei de acolo. Tinerii sunt aduna¸ ti în acel loc; se aude sunetul muzicii vocale s ¸i instrumentale. Sunt cre¸ stini aduna¸ ti acolo, îns˘ a ce se aude? Un cântec, un cântecel u¸ suratic, potrivit pentru sala de dans. Privi¸ ti cum îngerii cei sfin¸ ti î¸ ti adun˘ a lumina tot mai mult în jurul lor, iar întunericul îi împre˘ . Îngerii p˘ soar˘ a tot mai mult pe cei din acea locuin¸ ta ar˘ asesc scena. Triste¸ tea se vede pe fe¸ tele lor. Iat˘ a, ei plâng. Am v˘ azut acest lucru repetându-se de nenum˘ arate ori în rândul p˘ azitorilor Sabatului s ¸i în special în ____. Muzica a ocupat orele care ar fi trebuit a fie devotate rug˘ aciunii. Muzica reprezint˘ a idolul în fa¸ ta c˘ aruia se închin˘ a mul¸ ti dintre cei ce pretind a fi cre¸ stini p˘ azitori ai Sabatului. Satana nu ˘ de muzic˘ are nici o obiec¸ tie fa¸ ta a, dac˘ a el poate face din aceasta un canal prin care s˘ a aib˘ a acces la mintea tinerilor. Tot ceea ce distrage mintea de la Dumnezeu s ¸i ocup˘ a timpul care ar trebui s˘ a fie devotat slujirii Sale se potrive¸ ste foarte bine scopului s˘ au. El lucreaz˘ a prin ˘ spre a-i acele mijloace prin care exercit˘ a cea mai puternic˘ a influen¸ ta ˘ pl˘ men¸ tine pe mul¸ ti într-o nes˘ abuin¸ ta acut˘ a, în timp ce sunt paraliza¸ ti de puterea lui. Când este folosit˘ a spre bine, muzica este o binecuvântare; îns˘ a adesea ea este transformat˘ a într-unul din mijloacele cele mai atractive prin care Satana prinde în curs˘ a sufletele. Când se face abuz de ea, aceasta îi conduce pe cei neconsacra¸ ti spre mândrie, vanitate s ¸i nebunie. Când i se îng˘ aduie s˘ a ia locul devo¸ tiunii s ¸i rug˘ aciunii, este un blestem teribil. Tinerii se adun˘ a s˘ a cânte dar, [296] de¸ si pretind c˘ a sunt cre¸ stini, ei dezonoreaz˘ a adesea pe Dumnezeu s ¸i credin¸ ta lor prin cuvintele u¸ suratice s ¸i prin muzica pe care o aleg. ˘ turile Muzica sacr˘ a nu le este pe plac. Am fost îndreptat˘ a spre înv˘ a¸ ta clare din Cuvântul lui Dumnezeu care nu au fost luate în seam˘ a. La judecat˘ a, toate aceste cuvinte inspirate îi vor condamna pe cei care nu le-au acordat aten¸ tie.—Testimonies for the Church 1:506.

274

O folosire gre¸ sit˘ a a muzicii

275

Muzica, o putere spre bine Muzica poate fi o mare putere spre bine, totu¸ si noi nu facem din aceast˘ a ramur˘ a a închin˘ arii partea cea mai important˘ a. Cântarea este executat˘ a, adesea, din impuls sau pentru a corespunde cazurilor speciale, s ¸i alteori, cei care cânt˘ a sunt l˘ asa¸ ti s˘ a se încurce s ¸i muzica î¸ si pierde efectul propriu-zis asupra min¸ tii celor prezen¸ ti. Muzica trebuie s˘ a aib˘ a frumuse¸ te, patos s ¸i putere. L˘ asa¸ ti ca glasurile s˘ a se înal¸ te în cânt˘ ari de laud˘ as ¸i devo¸ tiune. Folosi¸ ti, dac˘ a este posibil, ˘ s˘ muzica instrumental˘ as ¸i armonia m˘ area¸ ta a se înal¸ te la Dumnezeu, [297] ca o jertf˘ a bine pl˘ acut˘ a.—Testimonies for the Church 4:71.

276

Solii c˘ atre tineret

Sec¸ tiunea 10 — Ispr˘ avnicia

[298] Oricât de mic ar fi talentul vostru, Dumnezeu are un loc pentru el. Acel singur talent, folosit cu în¸ telepciune, va aduce la îndeplinire lucrarea pentru care a fost dat. Prin credincio¸ sie în lucrurile mici, noi trebuie s˘ a lucr˘ am dup˘ a un plan al adun˘ arii, iar Dumnezeu va lucra pentru noi dup˘ a un plan al înmul¸ tirii. Aceste lucruri mici vor deveni influen¸ te pre¸ tioase în lucrarea Sa. — Christ’s Object Lessons, 360.

[299]

Capitolul 98 — Lec¸ tii de economie
Multe ar putea fi spuse tinerilor no¸ stri privind privilegiul lor de a ajuta cauza lui Dumnezeu prin înv˘ a¸ tarea lec¸ tiilor de economie s ¸i lep˘ a-dare de sine. Mul¸ ti cred c˘ a trebuie s˘ a-¸ si îng˘ aduie diverse pl˘ aceri s ¸i f˘ acând aceasta se obi¸ snuiesc s˘ a exploateze la maximum veniturile ˘. lor. Dumnezeu vrea ca noi s˘ a proced˘ am mai bine în aceast˘ a privin¸ ta P˘ ac˘ atuim împotriva noastr˘ a în¸ sine când suntem multumi¸ ti, dac˘ a avem suficient˘ a mâncare, b˘ autur˘ as ¸i îmbr˘ ac˘ aminte. Dumnezeu are preg˘ atit pentru noi ceva mai mult decât aceasta. Când suntem dispu¸ si s˘ a l˘ as˘ am deoparte dorin¸ tele noastre egoiste s ¸i s˘ a pred˘ am puterile inimii s ¸i min¸ tii lucr˘ arii pentru cauza lui Dumnezeu, agen¸ tii cerului vor colabora cu noi, f˘ acându-ne o binecuvântare pentru omenire. Economisind pentru misiuni

Chiar dac˘ a s-ar putea s˘ a fie s˘ arac, tân˘ arul care este harnic s ¸i face economii poate pune pu¸ tin deoparte pentru cauza lui Dumnezeu. Când aveam doar 12 ani, înv˘ a¸ tasem deja ce înseamn˘ a s˘ a economise¸ sti. Împreun˘ a cu sora mea, am înv˘ a¸ tat o meserie s ¸i, de¸ si c⸠stigam doar 25 de cen¸ ti pe zi, din aceast˘ a sum˘ a eram în stare s˘ a punem deoparte pu¸ tin s ¸i pentru lucrare. Am economisit pu¸ tin câte pu¸ tin, pân˘ a când am strâns suma de 30 de dolari. Atunci când solia apropiatei veniri a Domnului a ajuns la noi, înso¸ tit˘ a de o chemare privitoare la oameni s ¸i mijloace, noi am sim¸ tit c˘ a este un privilegiu s˘ a-i întindem tat˘ alui cei 30 de dolari, rugându-l s˘ a-i investeasc˘ a în bro¸ suri s ¸i [300] reviste, pentru a trimite solia celor ce se aflau în întuneric. Este datoria tuturor celor implica¸ ti în lucrarea lui Dumnezeu s˘ a înve¸ te s˘ a se gospod˘ areasc˘ a în ceea ce prive¸ ste timpul s ¸i banii! Cei care-¸ si tolereaz˘ a lenea dau la iveal˘ a faptul c˘ a acord˘ a o mic˘ a impor˘ adev˘ tan¸ ta arurilor mare¸ te care ne-au fost încredin¸ tate. Ei trebuie s˘ a fie educa¸ ti s˘ a fie harnici s ¸i s˘ a înve¸ te s˘ a lucreze cu ochii a¸ tinti¸ ti numai c˘ atre slava lui Dumnezeu.

278

Lec¸ tii de economie

279

T˘ ag˘ aduirea de sine Cei care nu au o judecat˘ a bun˘ a cu privire la folosirea timpului ˘ în s ¸i a banilor ar trebui s˘ a se sf˘ atuiasc˘ a cu aceia care au experien¸ ta acest domeniu. Cu banii pe care i-am c⸠stigat din meseria noastr˘ a, sora mea s ¸i cu mine ne-am f˘ acut haine. Îi înmânam banii mamei noastre, spunân-du-i: „Cump˘ ar˘ a tot ce trebuie, dar s˘ a r˘ amân˘ a ceva s ¸i pentru lucrarea misionar˘ a“. Si ¸ ea a f˘ acut a¸ sa, încurajând si stimulând astfel în noi un spirit misionar. D˘ aruirea, care este fructul t˘ ag˘ aduirii de sine, este un ajutor minunat pentru cel care d˘ aruie¸ ste. Aceasta ne ofer˘ a o educa¸ tie care ne face capabili s˘ a în¸ telegem pe deplin lucrarea lui Isus, care a umblat f˘ acând binele, u¸ surând suferin¸ te s ¸i procurând cele necesare pentru nevoia¸ si. Mântuitorul nu a tr˘ ait pentru a Se mul¸ tumi pe Sine. În via¸ ta Sa nu era nici o urm˘ a de egoism. Chiar s ¸i într-o lume pe care El Însu¸ si a creat-o, n-a pretins nici un loc ca fiind al Sau. „Vulpile au vizuini s ¸i p˘ as˘ arile cerului au cuiburi“ a spus El; „dar Fiul omului n-are unde s˘ a-¸ si plece capul“. Folosirea talan¸ tilor Dac˘ a ne vom folosi cât mai bine talentele, Spiritul lui Dumnezeu [301] ˘. va continua s˘ a ne conduc˘ a la o s ¸i mai mare eficien¸ ta Omului care s ¸i-a pus la schimb cu credincio¸ sie talan¸ tii, Domnul îi spune: „Bine, rob bun s ¸i credincios, ai fost credincios în pu¸ tine lucruri, te voi pune peste multe lucruri; intr˘ a în bucuria St˘ apânului t˘ au“. Si ¸ cel care avea un singur talant trebuia s˘ a-l foloseasc˘ a cât mai bine. Aceasta se a¸ stepta de la el. Dac˘ a ar fi pus la schimb bunurile St˘ apânului s˘ au, Domnul i-ar fi înmul¸ tit talantul. Dumnezeu a încredin¸ tat fiec˘ arui om o lucrare potrivit cu puterea lui. Dumnezeu cunoa¸ ste m˘ asura capacit˘ a¸ tii noastre s ¸i s ¸tie exact ce s˘ a ne încredin¸ teze. Cu privire la cel care a fost g˘ asit credincios, a fost dat˘ a porunca: „Încredin¸ ta¸ ti-i o responsabilitate mai mare“. Dac˘ a se dovede¸ ste credincios cu aceast˘ a nou˘ a încredin¸ tare, porunca este dat˘ a din nou: „Încredin¸ ta¸ ti-i s ¸i mai multe responsabilit˘ a¸ ti“. Astfel, prin harul lui Hristos, el cre¸ ste pân˘ a la m˘ asura plin˘ at˘ a¸ tii unui om în Isus Hristos.

280

Solii c˘ atre tineret

Ai un singur talant? Pune-l la schimb˘ ator s ¸i, printr-o investi¸ tie în¸ teleapt˘ a, se va dubla. F˘ a cu t˘ arie tot ceea ce mâinile tale g˘ asesc de f˘ acut. Folose¸ ste-¸ ti talentul cu întelepciune, astfel încât s˘ a aduci la îndeplinire misiunea încredin¸ tat˘ a. Merit˘ a s˘ a faci totul ca s˘ a auzi aceste cuvinte spuse la final: „Bine, rob bun!“ Dar acest lucru li se va spune doar celor ce au lucrat într-adev˘ ar bine. Nu exist˘ a timp de pierdut ˘ Tineri s ¸i tinere, nu ave¸ ti timp de pierdut, c˘ auta¸ ti cu st˘ aruin¸ ta materiale solide pentru zidirea caracterelor voastre. V˘ a implor˘ am, de dragul lui Hristos, s˘ a fi¸ ti credincio¸ si. C˘ auta¸ ti s˘ a r˘ ascump˘ ara¸ ti timpul. Consacra-¸ ti-v˘ a în fiecare zi în serviciul lui Dumnezeu s ¸i ve¸ ti [302] descoperi c˘ a nu ave¸ ti nevoie de multe vacan¸ te, pe care s˘ a le petrece¸ ti în lenevie, s ¸i nici de bani pe care s˘ a-i cheltui¸ ti, ca o r˘ asplat˘ a pentru voi. Cerul prive¸ ste la cei care caut˘ a s˘ a se dezvolte, s ¸i s˘ a fie modela¸ ti pentru a se asem˘ ana cu Hristos, pentru ca astfel s˘ a fie îmbog˘ a¸ ti¸ ti spiritual. Când omul se pred˘ a lui Hristos, Spiritul Sfânt va îndeplini ˘ pentru el. o lucrare m˘ area¸ ta Fiecare lucr˘ ator adev˘ arat, care s ¸i-a sacrificat eul pentru Dumnezeu, este gata s˘ a d˘ aruiasc˘ as ¸i s˘ a se d˘ aruiasc˘ a altora. Hristos spune: „Cel care î¸ si iube¸ ste via¸ ta o va pierde; dar cel ce o dispre¸ tuie¸ ste va c⸠stiga via¸ ta ve¸ snic˘ a“. Prin eforturi st˘ aruitoare s ¸i atente de a ajuta acolo unde e nevoie, adev˘ aratul cre¸ stin î¸ si manifest˘ a dragostea pentru Dumnezeu s ¸i pentru aproapele lui. S-ar putea ca el s˘ a-¸ si piard˘ a via¸ ta în lucrare, dar, când Hristos va veni s˘ a-Si ¸ adune s ¸i s˘ a-Si ¸ ia la Sine pietrele pre¸ tioase, el o va g˘ asi iar˘ as ¸i.—The Youth’s Instructor, September 10, 1907. ***** R˘ asplata sacrificiului Mijloacele folosite pentru a-i binecuvânta pe al¸ tii vor primi r˘ aspl˘ atire. Bog˘ a¸ tiile corect valorificate vor face mult bine. Suflete vor fi ˘ al lui Hrisc⸠stigate pentru Hristos. Cel care urmeaz˘ a stilul de via¸ ta tos s ¸i împline¸ ste planul S˘ au va vedea în cur¸ tile lui Dumnezeu pe cei pentru care a lucrat s ¸i s-a sacrificat pe p˘ amânt. Cei r˘ ascump˘ ara¸ ti î¸ si

Lec¸ tii de economie

281

˘ de cei care au fost instrumentele salv˘ vor aminti cu recuno¸ stin¸ ta arii lor. Cât de pre¸ tios va p˘ area cerul pentru cei care au fost credincio¸ si în lucrarea de salvare a sufletelor!—Christ’s Object Lessons, 373. [303]

Capitolul 99 — Spiritul de sacrificiu
Spiritul de l˘ acomie, de c˘ autare a celor mai înalte pozi¸ tii s ¸i a celui mai ridicat salariu, este r˘ aspândit în lume. Spiritul din vechime al t˘ ag˘ aduirii s ¸i sacrificiului de sine este prea rar întâlnit. Dar aceasta este singura atitudine pe care ar trebui s˘ a o manifeste un adev˘ arat urma¸ s al lui Isus. St˘ apânul nostru divin ne-a dat un exemplu despre cum trebuie s˘ a lucr˘ am. Si ¸ celor pe care-i cheam˘ a „Urma¸ ti-M˘ as ¸i v˘ a voi face pescari de oameni“, nu le oferea nici o sum˘ a ca r˘ asplat˘ a pentru serviciile lor. Ei trebuiau s˘ a împart˘ a cu El t˘ ag˘ aduirea Sa de sine s ¸i sacrificiul S˘ au. Cei care pretind c˘ a sunt urma¸ si ai Maestrului Lucr˘ ator s ¸i care se angajeaz˘ a în serviciul S˘ au ca împreun˘ a-lucr˘ atori cu Dumnezeu trebuie s˘ a aduc˘ a în serviciul lor punctualitatea s ¸i îndemânarea, tactul s ¸i în¸ telepciunea pe care Dumnezeul perfec¸ tiunii le-a cerut la cl˘ adirea cortului p˘ amântesc. Si ¸ acum ca s ¸i atunci s ¸i asemeni zilelor lucr˘ arii ˘ de Dumnezeu s lui Hristos pe acest p˘ amânt, devo¸ tiunea fa¸ ta ¸i un spirit de sacrificiu sunt lucruri ce trebuie privite ca prime cerin¸ te, indispensabile unei slujiri adecvate. Dumnezeu pl˘ anuie¸ ste ca nici o urm˘ a de egoism s˘ a nu fie între¸ tesut˘ a cu lucrarea Sa.—The Review and Herald, 4 ianuarie, 1906. ***** Semnele harului în inim˘ a Umilin¸ ta, t˘ ag˘ aduirea de sine, bun˘ avoin¸ ta s ¸i plata con¸ stiincioas˘ a a zecimii, toate acestea arat˘ a c˘ a harul lui Dumnezeu lucreaz˘ a în [304] inim˘ a.—Counsels on Health, 590.

282

Capitolul 100 — Zecimea
Marea lucrare pe care Isus a anun¸ tat c˘ a a venit s˘ a o fac˘ a a fost încredin¸ tat˘ a urma¸ silor S˘ ai de pe p˘ amânt. Hristos, Capul nostru, conduce marea lucrare de mântuire s ¸i ne îndeamn˘ a s˘ a-I urm˘ am exemplul. El ne-a dat o solie care trebuie vestit˘ a întregii lumi. Acest adev˘ ar trebuie s˘ a fie dat tuturor neamurilor, limbilor s ¸i popoarelor. Puterea lui Satana avea s˘ a fie disputat˘ as ¸i acesta avea s˘ a fie biruit de c˘ atre Hristos s ¸i, de asemenea, de c˘ atre urma¸ sii S˘ ai. Trebuia continuat un r˘ azboi total împotriva puterilor întunericului. Iar pentru ca aceast˘ a lucrare s˘ a fie încununat˘ a de succes, era nevoie de mijloace materiale. Dumnezeu nu Se ofer˘ a s˘ a trimit˘ a mijloace direct din cer, ci pune în mâinile urma¸ silor S˘ ai talan¸ tii mijloacelor, pentru a fi folosi¸ ti tocmai în scopul de a sus¸ tine acest r˘ azboi. El a dat poporului S˘ au un plan în vederea ob¸ tinerii unor sume suficiente pentru ca aceast˘ a ini¸ tiativ˘ a s˘ a se autofinan¸ teze. Planul lui Dumnezeu în sistemul zecimilor este minunat în simplitatea ˘s s ¸i echitatea lui. Toti oamenii îl pot îmbr˘ a¸ ti¸ sa cu credin¸ ta ¸i curaj, c˘ aci originea lui este divin˘ a. În el, simplitatea s ¸i utilitatea lui se întrep˘ atrund s ¸i nu se cere o educa¸ tie profund˘ a pentru a-l în¸ telege s ¸i ˘ mântul c˘ a-l aplica. To¸ ti pot avea sim¸ ta a st˘ a în puterea lor s˘ a joace un rol în înaintarea pre¸ tioasei lucr˘ ari de mântuire. Fiecare b˘ arbat, femeie s ¸i tân˘ ar poate deveni un casier pentru Domnul s ¸i un agent care s˘ a satisfac˘ a cerin¸ tele care vin de la trezorerie. Apostolul spune: „Fiecare dintre voi s˘ a pun˘ a deoparte acas˘ a ce va putea, dup˘ a c⸠stigul lui“. [305] Mari obiective sunt atinse prin acest sistem. Dac˘ a l-ar accepta cu to¸ tii, pân˘ a la unul, fiecare ar fi un administrator vigilent s ¸i credincios al lui Dumnezeu s ¸i nu s-ar face sim¸ tit˘ a nici o lips˘ a a mijloacelor prin care s˘ a se duc˘ a mai departe marea lucrare de vestire a ultimei solii de avertizare a lumii. Vistieria va fi plin˘ a, dac˘ a to¸ ti vor îmbr˘ a¸ ti¸ sa acest sistem, iar cei care subscriu nu vor fi adu¸ si la s˘ ar˘ acie. Prin fiecare investi¸ tie pe care o fac, ei vor ajunge mai strâns lega¸ ti de cauza adev˘ arului prezent. Ei î¸ si vor 283

284

Solii c˘ atre tineret

strânge „pentru viitor drept comoar˘ a o bun˘ a temelie, pentru ca s˘ a ˘ “.—Testimonies for the Church 3:388, 389. apuce adev˘ arata via¸ ta ***** Recunoa¸ sterea lui Dumnezeu ca St˘ apân Faptul de a consacra lui Dumnezeu a zecea parte din toate veniturile, fie din livad˘ a, fie din roadele câmpului, din cirezi sau din turme, din munca intelectual˘ a sau fizic˘ a, apoi consacrarea celei de-a doua zecimi pentru ajutorarea celor s˘ araci s ¸i în alte scopuri umanitare au avut scopul de a ¸ tine necurmat înaintea poporului adev˘ arul c˘ a Dumnezeu este proprietarul a toate câte sunt s ¸i c˘ a ei au ocazia s˘ a fie intermediari ai binecuvânt˘ arilor Sale. A fost un mod de educare în vederea suprim˘ arii oric˘ arei manifest˘ ari de egoism îngust s ¸i de cultivare larg˘ as ¸i nobil˘ a a caracterului.—Education, 44. ***** Apar¸ tine lui Dumnezeu „Zecimea... este a Domnului.“ Aici este folosit˘ a aceea¸ si form˘ a de exprimare ca aceea privitoare la legea Sabatului. „Ziua a s ¸aptea este Sabatul Domnului Dumnezeu.“ Dumnezeu a rezervat pentru Sine o parte anume din timpul omului s ¸i din mijloacele sale s ¸i nici un om n-ar putea, f˘ ar˘ a s˘ a se fac˘ a vinovat, s˘ as ¸i le însu¸ seasc˘ a pentru [306] folosul s˘ au.—Patriarchs and Prophets, 525, 526.

Capitolul 101 — „Cinste¸ ste pe Domnul cu averile tale“
„Cât e¸ sti dator st˘ apânului meu?“ Putem s˘ a primim orice binecuvântare din mâna lui Dumnezeu s ¸i totu¸ si s˘ a nu-I oferim nimic Lui — nici m˘ acar s˘ a-I d˘ am zecimea, partea pe care El a rezervat-o pentru Sine? A devenit un obicei faptul de a întoarce totul de la adev˘ arata cale a sacrificiului de sine c˘ atre c˘ ararea satisfacerii propriilor pl˘ aceri. ˘s Dar vom continua s˘ a primim favorurile Sale cu indiferen¸ ta ¸i s˘ a nu r˘ aspundem iubirii Sale? Dragi tineri, nu vre¸ ti s˘ a deveni¸ ti misionari pentru Dumnezeu? Nu vre¸ ti, mai mult ca niciodat˘ a pân˘ a acum, s˘ a înv˘ a¸ ta¸ ti pre¸ tioasa lec¸ tie de a aduce daruri lui Dumnezeu, prin punerea în vistierie a ceea ce ˘ pentru a v˘ El v-a dat din abunden¸ ta a bucura? Orice a¸ ti primit, l˘ asa¸ ti ca o parte s˘ a se întoarc˘ a la D˘ at˘ ator sub forma unei ofrande pline de ˘ . O parte ar trebui, de asemenea, pus˘ recuno¸ stin¸ ta a în vistierie, pentru ca lucrarea misionar˘ a s˘ a fie f˘ acut˘ a atât acas˘ a, cât s ¸i pretutindeni în lume. Comori în ceruri Cauza lui Dumnezeu ar trebui s˘ a fie foarte aproape de inimile noastre. Lumina adev˘ arului, care a fost o binecuvântare pentru o familie, va fi, dac˘ a este transmis˘ a de p˘ arin¸ ti s ¸i copii, o binecuvântare s ¸i pentru alte familii. Dar când generozitatea lui Dumnezeu, atât de bogat s ¸i abundent oferit˘ a, este re¸ tinut˘ as ¸i atribuit˘ a cu egoism doar ˘ , în curând, nou˘ a, în locul binecu-vânt˘ arii Sale, va fi cu siguran¸ ta experimentat blestemul, pentru c˘ a asa a spus Domnul. Porunca lui [307] Dumnezeu trebuie s˘ a precead˘ a orice alt˘ a cerere s ¸i trebuie adus˘ a cel dintâi la îndeplinire. Apoi trebuie s˘ a avem grij˘ a de cei s˘ araci s ¸i nevoia¸ si. Acest lucru nu trebuie neglijat, oricât ne-ar costa s ¸i în ciuda oric˘ arui sacrificiu pe care l-am face. „De aceea, trebuie s˘ a fie hran˘ a în casa Mea.“ Este datoria noastr˘ a s˘ a fim cump˘ ata¸ ti în toate lucrurile, în mâncare, în b˘ autur˘ as ¸i în 285

286

Solii c˘ atre tineret

îmbr˘ ac˘ aminte. Casele noastre s ¸i mobilierul c˘ aminelor noastre ar trebui cump˘ anite cu grij˘ a, purtând în inim˘ a dorin¸ ta de a-I preda lui Dumnezeu ce este al Lui. Nu numai prin zecime, ci, pe cât e posibil, s ¸i prin daruri. Foarte mul¸ ti î¸ si vor putea astfel aduna comori în ceruri, prin aprovizionarea permanent˘ a a vistieriei lui Dumnezeu cu partea pe care El o cere ca fiind a Lui s ¸i de asemenea prin daruri. Cei care se întreab˘ a cu sinceritate ce cere Dumnezeu de la ei, privitor la bunurile pe care le consider˘ a ale lor, ar trebui s˘ a cerceteze Vechiul Testament s ¸i s˘ a vad˘ a ce a cerut, privitor la acest aspect, Hristos, conduc˘ atorul invizibil al lui Israel, în lunga lor c˘ al˘ atorie prin pustie. Fiecare dintre noi ar trebui s˘ a fie dispus s˘ a treac˘ a prin greut˘ a¸ ti s ¸i lipsuri mai degrab˘ a decât s˘ a jefuiasc˘ a pe Dumnezeu de partea care trebuie s˘ a intre în tezaurul S˘ au. Cei care citesc Biblia vor avea o cunoa¸ stere inteligent˘ a a „ceea ce spune Dumnezeu“ privitor la aceast˘ a problem˘ a. F˘ ar˘ a scuz˘ a În acea zi când fiecare va fi judecat dup˘ a faptele f˘ acute în trup, orice scuz˘ a pe care egoismul ar putea-o aduce acum pentru re¸ tinerea [308] zecimii s ¸i darurilor, în loc s˘ a le ofere Domnului, va disp˘ area ca roua în fa¸ ta soarelui. Dac˘ a n-ar fi pentru totdeauna prea târziu, cât de bucuro¸ si ar fi unii s˘ a se întoarc˘ as ¸i s˘ a-¸ si cl˘ adeasc˘ a din nou caracterele! Dar atunci va fi prea târziu pentru a schimba raportul despre aceia care, s˘ apt˘ amânal, lunar, an de an, L-au jefuit pe Dumnezeu. Soarta lor va fi pecetluit˘ a, definitiv pecetluit˘ a... Egoismul este un r˘ au mortal. Dragostea de sine s ¸i indiferen¸ ta cu privire la termenii preci¸ si ai în¸ telegerii dintre om s ¸i Dumnezeu, refuzul de a se comporta ca administratori credincio¸ si, au adus asupra lor blestemul, exact a¸ sa cum a spus El c˘ a se va întâmpla. Aceste suflete s-au separat de Dumnezeu; prin exemplul s ¸i umblarea lor, ei i-au condus s ¸i pe al¸ tii s˘ a ignore în întregime poruncile lui Dumnezeu s ¸i El n-a mai putut s˘ a reverse binecuvânt˘ ari asupra lor. Zecimea Dumnezeu a specificat: A zecea parte din tot ceea ce de¸ tine¸ ti Îmi apar¸ tine; darurile s ¸i ofrandele voastre vor fi aduse la vistierie, pentru

„Cinste¸ ste pe Domnul cu averile tale“

287

a fi folosite la înaintarea lucr˘ arii Mele, pentru a trimite pe pastor s˘ a deschid˘ a Scripturile înaintea celor ce sunt în întuneric. Atunci î¸ si va asuma vreunul riscul de a re¸ tine ce este al lui Dumnezeu, f˘ acând la fel ca robul necredincios, care a ascuns talantul lui Dumnezeu în p˘ amânt? Vom încerca s ¸i noi, a¸ sa cum a f˘ acut-o el, s˘ a ne justific˘ am necredincio¸ sia, plângându-ne de Dumnezeu s ¸i spunând: „Doamne, am s ¸tiut c˘ a e¸ sti om aspru, care seceri de unde n-ai sem˘ anat s ¸i strângi de unde n-ai vanturat: mi-a fost teama, s ¸i mam dus de ¸ ti-am ascuns talantul în p˘ amânt; iat˘ a-¸ ti ce este al t˘ au“. Nu ˘ vom prezenta noi mai degrab˘ a darurile noastre pline de recuno¸ stin¸ ta înaintea lui Dumnezeu?—The Youth’s Instructor, August 26, 1897. [309]

Capitolul 102 — Responsabilitatea individual˘ a
Tat˘ al nostru ceresc nu ne cere nici mai mult, nici mai pu¸ tin decât putem face cu abilit˘ a¸ tile cu care ne-a înzestrat. El nu las˘ a asupra slujitorilor S˘ ai poveri pe care ace¸ stia nu sunt în stare s˘ a le poarte. ˘ ran˘ „El s ¸tie din ce suntem f˘ acuti; s ¸tie c˘ a suntem ¸ ta a.“ Prin harul S˘ au, noi putem duce la îndeplinire tot ceea ce El cere de la noi. „Cui i s-a dat mult i se va cere mult.“ Fiecare dintre noi va fi tras la r˘ aspundere pentru c˘ a am f˘ acut chiar s ¸i cu o iot˘ a mai pu¸ tin decât aveam puterea s˘ a facem. Domnul m˘ asoar˘ a cu exactitate fiecare posibilitate pentru lucrare. Capacit˘ a¸ tile care nu au fost folosite vor fi puse în socoteal˘ a la fel ca acelea care au fost valorificate. Dumnezeu ne consider˘ a responsabili pentru tot ceea ce am putea deveni printr-o folosire corect˘ a a talan¸ tilor. Vom fi judeca¸ ti în func¸ tie de ceea ce aveam obliga¸ tia s˘ a facem, dar nu am f˘ acut pentru c˘ a nu ne-am folosit puterile spre slava lui Dumnezeu. Chiar dac˘ a nu ne vom pierde sufletele, vom realiza în ve¸ snicie care este rezultatul nefolosirii talan¸ tilor no¸ stri. Pentru toat˘ a cuno¸ stin¸ ta s ¸i destoinicia pe care le-am fi putut c⸠stiga, dar nu le-am c⸠stigat va fi o pierdere ve¸ snic˘ a. Dar când ne pred˘ am pe noi în¸ sine în întregime lui Dumnezeu s ¸i urm˘ am directivele Sale în lucrare, El Se va considera responsabil pentru îndeplinirea acesteia. El nu vrea s˘ a ne îndoim cu privire la succesul stradaniilor noastre sincere. Nici m˘ acar o dat˘ a nu trebuie s˘ a ne gândim la e¸ sec. Noi colabor˘ am cu Cel care nu cunoa¸ ste e¸ secul. N-ar trebui s˘ a vorbim de sl˘ abiciunea s ¸i incapacitatea noastr˘ a. Aceasta este o manifestare a lipsei de încredere în Dumnezeu, o [310] t˘ ag˘ aduire a Cuvântului S˘ au. Atunci când cârtim din cauza poverilor noastre sau refuz˘ am s˘ a ne asum˘ am responsabilit˘ a¸ tile pe care El ni le d˘ a s˘ a le purt˘ am, noi spunem de fapt c˘ a El este un St˘ apân aspru, c˘ a ne cere s˘ a îndeplinim ceva pentru care nu ne-a dat puterea necesar˘ a.— Christ’s Object Lessons, 362, 363.

288

Responsabilitatea individual˘ a

289

Valoarea banilor Banii nu ne-au fost da¸ ti ca s˘ a ne onor˘ am s ¸i s˘ a ne sl˘ avim pe noi în¸ sine. Ca administratori credincio¸ si, trebuie s˘ a-i folosim pentru a-L onora s ¸i glorifica pe Dumnezeu. Unii cred c˘ a doar o parte din ceea ce au Îi apar¸ tine lui Dumnezeu. Dup˘ a ce au pus deoparte o sum˘ a pentru scopuri religioase s ¸i caritabile, ei consider˘ a c˘ a ceea ce le-a r˘ amas este al lor s ¸i-l pot folosi a¸ sa cum vor. Dar ei gre¸ sesc adoptând aceast˘ a atitudine. Tot ce avem este al lui Dumnezeu s ¸i-I vom da socoteal˘ a de modul în care am folosit ce ne-a d˘ aruit El. Când cheltuim fiecare b˘ anu¸ t, se va vedea dac˘ a-L iubim pe Dumnezeu mai presus de orice s ¸i pe semenii no¸ stri ca pe noi în¸ sine. Banii au o mare valoare, pentru c˘ a pot face mult bine. În mâinile copiilor lui Dumnezeu, ei reprezint˘ a hran˘ a pentru cei fl˘ amânzi, ap˘ a pentru cei înseta¸ ti s ¸i îmbr˘ ac˘ aminte pentru cei goi. Reprezint˘ a ap˘ arare pentru cei asupri¸ ti s ¸i mijloace de ajutorare pentru cei bolnavi. Dar banii nu au mai mult˘ a valoare decât nisipul, dac˘ a nu sunt folosi¸ ti pentru procurarea celor necesare vie¸ tii, pentru binecuvântarea altora s ¸i avansarea cauzei lui Dumnezeu.—Christ’s Object Lessons, 351. [311]

Capitolul 103 — Darurile de s˘ arb˘ atori
S˘ arb˘ atorile se apropie. În vederea acestui fapt, ar fi bine s˘ a cump˘ anim cât de mul¸ ti bani sunt cheltui¸ ti anual pe cadouri pentru cei ce nu au nevoie de ele. Obiceiurile s ¸i tradi¸ tia sunt atât de puternice, încât ni se pare c˘ a îi neglij˘ am pe prietenii no¸ stri, dac˘ a nu le facem cadouri cu asemenea ocazii. Dar haide¸ ti s˘ a ne amintim c˘ a Binef˘ ac˘ atorul nostru ceresc are a¸ stept˘ ari de la noi mai presus decât ale oric˘ aror prieteni p˘ amânte¸ sti. Nu ne vom d˘ arui noi ofrandele lui Dumnezeu în timpul s˘ arb˘ atorilor care se apropie? Chiar s ¸i copiii pot participa la aceast˘ a lucrare. Îmbr˘ ac˘ aminte s ¸i alte articole folositoare pot fi date s˘ aracilor s ¸i astfel poate fi f˘ acut˘ a lucrarea pentru St˘ apân. P˘ acatul îng˘ aduin¸ tei de sine S˘ a ne amintim c˘ a serb˘ am Cr˘ aciunul în amintirea na¸ sterii Mântuitorului lumii. În general, aceast˘ a zi este petrecut˘ a s˘ arb˘ atorind cu fast s ¸i pomp˘ a. Sunt cheltuite mari sume de bani pentru satisfacerea pl˘ acerilor nefolositoare ale sinelui. Pofta s ¸i pl˘ acerile senzuale sunt îng˘ aduite pe cheltuiala puterii mintale, fizice s ¸i morale. Si ¸ totu¸ si aceasta a devenit un obicei. Mândria, moda s ¸i satisfacerea gusturilor au înghi¸ tit sume imense de bani, de pe urma c˘ arora, în realitate, n-a beneficiat nimeni, ci s-a încurajat o risip˘ a a mijloacelor, care-I displace lui Dumnezeu. Aceste zile sunt petrecute mai degrab˘ a în în˘ al¸ tarea sinelui decât a lui Dumnezeu. S˘ an˘ atatea a fost sacrificat˘ a, banii au fost astfel cheltuiti, încât ar [312] fi fost mai bine s˘ a fie arunca¸ ti, mul¸ ti s ¸i-au pierdut via¸ ta din cauza excesului de mâncare sau a risipei demoralizatoare, s ¸i prin acestea suflete au fost pierdute. Copiii lui Dumnezeu Îl vor glorifica dac˘ a se vor bucura de o diet˘ a curat˘ a, simpl˘ as ¸i vor folosi mijloacele încredin¸ tate lor pentru a aduce daruri la vistierie, mici s ¸i mari, care vor fi folosite pentru trimiterea luminii adev˘ arului sufletelor care se afl˘ a în întunericul ignoran¸ tei. Inimile v˘ aduvelor s ¸i orfanilor pot fi f˘ acute s˘ a tresalte de 290

Darurile de s˘ arb˘ atori

291

bucurie datorit˘ a darurilor care îi vor ajuta s˘ a aib˘ a confort s ¸i s˘ a-¸ si satisfac˘ a foamea. Daruri pentru Dumnezeu Fie ca to¸ ti cei ce sus¸ tin a crede adev˘ arul prezent s˘ a socoteasc˘ a suma pe care o cheltuie anual s ¸i în special cu prilejul s˘ arb˘ atorilor anuale, pentru satisfacerea unor dorin¸ te egoiste s ¸i nesfinte, s˘ a vad˘ a cât de mult cheltuiesc pentru satisfacerea apetitului s ¸i pentru a concura cu al¸ tii în manifest˘ ari nepotrivite pentru un cre¸ stin. Însuma¸ ti mijloacele cheltuite inutil, apoi estima¸ ti cât de mult a¸ ti fi putut economisi, consacrându-le ca daruri pentru cauza lui Dumnezeu, f˘ ar˘ a s˘ a v˘ a face¸ ti r˘ au trupului sau sufletului. Sume mici s ¸i chiar daruri mai bogate pot fi aduse, în func¸ tie de posibilitatea celui care d˘ a, pentru a ajuta la achitarea datoriilor bisericilor care au fost consacrate lui Dumnezeu. Apoi sunt misionari care trebuie s˘ a fie trimi¸ si în câmpuri noi s ¸i al¸ tii s˘ a fie sus¸ tinu¸ ti în câmpurile în care lucreaz˘ a deja. Ace¸ sti misionari trebuie s˘ a practice o economie strict˘ a, refuzându-¸ si chiar lucrurile simple, de care voi v˘ a bucura¸ ti în fiecare zi s ¸i pe care le considera¸ ti esen¸ tiale pentru ˘ . Ei se bucur˘ via¸ ta a de pu¸ tin confort s ¸i lux.—The Review and Herald, [313] 21 noiembrie, 1878.

Capitolul 104 — Economia în îmbr˘ ac˘ aminte
Poporul lui Dumnezeu ar trebui s˘ a fac˘ a economii stricte în cheltuirea mijloacelor lor, ca s˘ a poat˘ a avea ceva pe care s˘ a-l aduc˘ a la El, spunând: „Din mâna Ta primim ce-Ti ¸ aducem“. Astfel, ei Îi ofer˘ a lui Dumnezeu recuno¸ stin¸ ta pentru binecuvânt˘ arile primite de la El. De asemenea, în acela¸ si mod, ei î¸ si strâng comori lâng˘ a tronul lui Dumnezeu. Mari sume de bani se cheltuiesc pe îmbr˘ ac˘ aminte, bani care ar fi putut fi folosi¸ ti pentru a hr˘ ani pe cei înfometa¸ ti s ¸i a îmbr˘ aca pe cei ce sufer˘ a de frig. Mul¸ ti dintre cei pentru care Hristos Si-a ¸ dat via¸ ta abia au suficient din cele mai ieftine s ¸i obi¸ snuite haine, în timp ce al¸ tii cheltuiesc mii de dolari în eforturile de a satisface cerin¸ tele f˘ ar˘ a de sfâr¸ sit ale modei. Domnul a cerut poporului S˘ au s˘ a ias˘ a din lume s ¸i s˘ a fie distinct. Nep˘ asarea sau hainele costisitoare nu sunt pentru cei ce cred c˘ a tr˘ aim ultimele zile de prob˘ a. „Vreau dar“, scrie apostolul Pavel, „ca b˘ arba¸ tii s˘ a se roage în orice loc, s ¸i s˘ a ridice spre cer mâini curate, f˘ ar˘ a mânie s ¸i f˘ ar˘ a îndoieli. Vreau, de asemenea, ca femeile s˘ a se roage îmbr˘ acate în chip cuviincios, cu ru¸ sine s ¸i sfial˘ a; nu cu împletituri de p˘ ar, nici cu aur, nici cu m˘ arg˘ aritare, nici cu haine scumpe, ci cu fapte bune, cum se cuvine femeilor care spun c˘ a sunt evlavioase.“ Chiar s ¸i printre cei care pretind c˘ a sunt copiii lui Dumnezeu exist˘ a unii care cheltuiesc mai mult pe îmbr˘ ac˘ aminte decât este necesar. Ar trebui s˘ a ne îmbr˘ ac˘ am simplu s ¸i cu gust, dar, surorile mele, [314] când cump˘ ara¸ ti s ¸i v˘ a face¸ ti haine vou˘ as ¸i copiilor vo¸ stri, gândi¸ ti-v˘ a la lucrarea din via Domnului care înc˘ a a¸ steapt˘ a s˘ a fie f˘ acut˘ a. Este bine s˘ a cumperi un material bun s ¸i s˘ a-l faci cu grij˘ a. Aceasta este o economie. Dar accesoriile s ¸i podoabele scumpe nu sunt necesare s ¸i a le tolera înseamn˘ a a cheltui pentru satisfacerea sinelui banii care ar trebui folosi¸ ti pentru cauza lui Dumnezeu. Nu haina te face valoros în ochii lui Dumnezeu. Podoaba frumuse¸ tii interioare, amabilitatea spiritului, un cuvânt cald, grija pentru al¸ tii, acestea sunt lucrurile care au valoare înaintea lui Dumnezeu. În292

Economia în îmbr˘ ac˘ aminte

293

l˘ atura¸ ti ornamentele vestimentare inutile s ¸i da¸ ti mijloacele materiale astfel salvate spre a fi folosite la înaintarea cauzei lui Dumnezeu. T˘ ag˘ aduirea de sine îi este pl˘ acut˘ a lui Dumnezeu Înv˘ a¸ ta¸ ti lec¸ tia lep˘ ad˘ arii de sine s ¸i înv˘ a¸ ta¸ ti-i s ¸i pe copiii vo¸ stri. De tot ceea ce poate fi salvat în urma lep˘ ad˘ arii de sine este nevoie acum, în lucrarea care trebuie f˘ acut˘ a. Suferin¸ ta trebuie u¸ surat˘ a, cei goi îmbr˘ aca¸ ti, cei fl˘ amânzi hr˘ ani¸ ti; adev˘ arul pentru aceste timpuri trebuie spus celor ce nu-l cunosc... Noi suntem martorii lui Hristos s ¸i nu putem permite intereselor lume¸ sti s˘ a ne absoarb˘ a timpul s ¸i aten¸ tia, astfel încât s˘ a nu mai d˘ am aten¸ tie lucrurilor despre care Dumnezeu a zis c˘ a trebuie s˘ a aib˘ a cel dintâi loc. Interese mai înalte sunt în joc. „C˘ auta¸ ti mai întâi împ˘ ar˘ a¸ tia lui Dumnezeu s ¸i neprih˘ anirea Lui.“ Hristos a dat totul lucr˘ arii pe care o avea de f˘ acut s ¸i cuvântul s˘ au pentru noi este: „Dac˘ a vine cineva dup˘ a Mine, s˘ a se lepede de sine, s˘ a-¸ si ia crucea s ¸i s˘ a m˘ a urmeze“. „Voi ve¸ ti fi astfel ucenicii Mei.“ De bun˘ avoie s ¸i cu bucurie, Hristos S-a dat pe Sine pentru a aduce la îndeplinire voin¸ ta lui Dumnezeu. [315] El a fost ascult˘ ator pân˘ a la moarte, s ¸i înc˘ a moarte de cruce. Ni se va p˘ area greu s˘ a ne t˘ ag˘ aduim pe noi în¸ sine? Vom renun¸ ta s˘ a mai fim p˘ arta¸ si la suferin¸ tele Sale? Moartea Sa ar trebui s˘ a mi¸ ste fiecare fibr˘ a a fiin¸ tei, f˘ acându-ne s˘ a fim dispu¸ si s˘ a ne consacr˘ am lucr˘ arii Sale cu tot ceea ce suntem s ¸i avem. Gândindu-ne la ce a f˘ acut El pentru noi, inimile noastre ar trebui s˘ a fie umplute cu iubire. Atunci când cei care cunosc adev˘ arul practic˘ a lep˘ adarea de sine, care este amintit˘ a în Cuvântul lui Dumnezeu, solia va înainta cu putere. Domnul va auzi rug˘ aciunile noastre pentru convertirea sufletelor. Poporul lui Dumnezeu va l˘ asa ca lumina Sa s˘ a str˘ aluceasc˘ a înainte s ¸i necredincio¸ sii, v˘ azând lucr˘ arile lor bune, vor l˘ auda pe Tat˘ al nostru ceresc.—The Review and Herald, 1 decembrie, 1910. ***** Dragostea de etalare ˘s Dragostea de etalare produce extravagan¸ ta ¸i distruge în mul¸ ti ˘ nobil˘ tineri aspira¸ tia c˘ atre o via¸ ta a. În loc s˘ a caute s˘ a-¸ si fac˘ ao

294

Solii c˘ atre tineret

educa¸ tie, ei î¸ si g˘ asesc de timpuriu o ocupa¸ tie, pentru a c⸠stiga banii care le vor permite s˘ a-¸ si satisfac˘ a pasiunea pentru îmbr˘ ac˘ aminte. Iar prin aceast˘ a patim˘ a, multe tinere sunt ademenite spre ruin˘ a.— Education, 247. Simplitatea puritan˘ a Distinc¸ tia s ¸i simplitatea puritan˘ a ar trebui s˘ a caracterizeze locuin¸ tele s ¸i înf˘ a¸ ti¸ sarea tuturor celor ce cred în adev˘ arurile solemne ale acestor timpuri. Toate mijloacele cheltuite pe haine inutile sau pentru decorarea s ¸i împodobirea caselor noastre sunt o risip˘ a a banilor lui Dumnezeu. Pentru satisfacerea mândriei lor, ei priveaz˘ as ¸i fur˘ a [316] cauza lui Dumnezeu.—Testimonies for the Church 5:189.

Capitolul 105 — Satisfacerea eului
Atunci când vizitez casele fra¸ tilor no¸ stri s ¸i s ¸colile noastre, observ c˘ a tot spa¸ tiul disponibil pe mese, etajere s ¸i pe poli¸ tele de deasupra c˘ aminului este plin de fotografii. Atât în dreapta, cât s ¸i în stânga, pot fi v˘ azute chipuri omene¸ sti. Dumnezeu dore¸ ste ca aceast˘ a stare de lucruri s˘ a fie schimbat˘ a. Dac˘ a Hristos ar mai fi pe p˘ amânt, ar spune: „Lua¸ ti aceste lucruri din locul acesta“. Mi s-a descoperit c˘ a aceste fotografii sunt asemeni multor idoli, luându-ne timpul s ¸i gândurile care ar trebui devotate cu sfin¸ tenie lui Dumnezeu. Aceste fotografii cost˘ a bani. Este de folos s ¸i de dorit ca noi — cunoscând lucrarea care trebuie f˘ acut˘ a în aceste timpuri — s˘ a cheltuim banii lui Dumnezeu reproducând în fotografii chipul nostru s ¸i al prietenilor nostri? N-ar trebui ca fiecare ban pe care îl putem pune deoparte s˘ a fie folosit la promovarea cauzei lui Dumnezeu? Aceste fotografii consum˘ a banii care ar trebui angaja¸ ti cu sfin¸ tenie în slujba lui Dumnezeu s ¸i ele distrag mintea de la adev˘ arurile Cuvântului lui Dumnezeu. O form˘ a de idolatrie Atât f˘ acutul, cât s ¸i schimbatul de fotografii reprezint˘ a o form˘ a de idolatrie. Satana face tot ce-i st˘ a în putere pentru a ascunde cerul de ochii no¸ stri. S˘ a nu-l ajut˘ am f˘ acând fotografii — idoli. Noi trebuie s˘ a atingem un standard mai înalt decât cel sugerat de aceste chipuri omene¸ sti. Domnul spune: „S˘ a nu ai al¸ ti dumnezei afar˘ a de Mine“. Cei care pretind a crede în Hristos trebuie s˘ a con¸ stientizeze [317] necesitatea de a reflecta chipul S˘ au. Asem˘ anarea cu El trebuie s˘ a fie ¸ tinut˘ a treaz˘ a în mintea noastr˘ a. Cuvintele care sunt rostite ar trebui s˘ a fie pline de inspira¸ tie cereasc˘ a...

295

296

Solii c˘ atre tineret

Lucrurile importante pe primul loc Cei care au fost trecu¸ ti prin apa botezului s-au angajat s˘ a caute acele lucruri care sunt sus, acolo unde Hristos st˘ a la dreapta lui ˘ pentru salvarea Dumnezeu; ei s-au angajat s˘ a lucreze cu st˘ aruin¸ ta p˘ ac˘ ato¸ silor. Dumnezeu îi întreab˘ a pe cei ce poart˘ a Numele Lui: Cum folosi¸ ti calit˘ a¸ tile care au fost r˘ ascump˘ arate prin moartea Fiului Meu? Face¸ ti tot ce v˘ a st˘ a în putere pentru a v˘ a ridica la o în˘ al¸ time mai mare a în¸ telegerii spirituale? V˘ a potrivi¸ ti interesele s ¸i faptele în armonie cu cerin¸ tele însemnate ale ve¸ sniciei? Printre cei din poporul lui Dumnezeu, trebuie s˘ a fie o reform˘ a. „De aceea fie c˘ a mânca¸ ti, fie c˘ a be¸ ti, fie c˘ a face¸ ti altceva, s˘ a face¸ ti totul spre slava lui Dumnezeu.“ Cei pe umerii c˘ arora Dumnezeu a pus povara lucr˘ arii Sale lupt˘ a s˘ a vesteasc˘ a solia c˘ a sufletele ce pier ˘ pot fi avertizate s în ignoran¸ ta ¸i salvate. N-a¸ ti putea ca, prin lep˘ adare de sine, s˘ a face¸ ti ceva pentru a-i ajuta în lucrarea lor? Ridica¸ ti-v˘ as ¸i ar˘ ata¸ ti prin zelul vostru st˘ aruitor s ¸i neegoist c˘ a sunte¸ ti converti¸ ti. Este nevoie de fiecare b˘ anu¸ t în lucrarea de salvare de suflete. Banii investi¸ ti de cre¸ stini, care pretind c˘ a-I slujesc lui Dumnezeu, în f˘ acutul fotografiilor ce reprezint˘ a chipuri omene¸ sti ar putea sus¸ tine mul¸ ti misoinari în ogorul Evangheliei. Atunci când se unesc, izvoras ¸ele firave se vars˘ as ¸i formeaz˘ a un râu mare. Noi înstr˘ ain˘ am darurile lui Dumnezeu atunci când folosim pentru pl˘ aceri egoiste mijloacele [318] care ar trebui folosite pentru a vesti ultima solie de avertizare. Dac˘ a tu cheltuie¸ sti banii Domnului pentru a-¸ ti satisface poftele, cum te mai po¸ ti a¸ stepta ca El s˘ a reverse asupra ta binecuvânt˘ arile Sale? Cum îi prive¸ ste St˘ apânul pe cei care investesc plini de egoism banii S˘ ai in fotografii? Chiar ace¸ sti bani ar fi putut fi folosi¸ ti pentru a cump˘ ara literatur˘ as ¸i a o trimite celor care se afl˘ a în întunericul ignoran¸ tei. Adev˘ arul pe care Dumnezeu ni l-a încredintat ar trebui vestit lumii. Nou˘ a ni s-a acordat privilegiul de a face aceast˘ a lucrare. Noi trebuie s˘ a s˘ adim semin¸ tele adev˘ arului lâng˘ a orice izvoare. Dumnezeu cere de la noi s˘ a practic˘ am t˘ ag˘ aduirea de sine, precum s ¸i sacrificiul de sine. Evangelia cere o consacrare deplin˘ a. Nevoile acestei cauze a lui Dumnezeu cer tot ceea ce putem oferi. Ing˘ aduin¸ ta noastr˘ a în ceea ce prive¸ ste fotografiile, a fost o satisfacere egoist˘ a a eului, fapt ce m˘ ar-turise¸ ste în t˘ acere împotriva noastr˘ a. Prin aceasta am adus o

Satisfacerea eului

297

mul¸ time de lemn, fân s ¸i paie, punând o temelie ce va fi mistuit˘ a de focul zilei de pe urm˘ a. Datoria de a t˘ ag˘ adui eul Dup˘ a ce am mers din cas˘ a în cas˘ as ¸i am v˘ azut atât de multe fotografii, am fost instruit˘ a s˘ a-i avertizez pe membrii ace¸ stia împotriva acestui r˘ au. În privin¸ ta aceasta putem face mult pentru Dumnezeu. Putem îndep˘ arta dinaintea ochilor no¸ stri ace¸ sti idoli. Ele nu au nici o putere spre bine, dar se interpun între suflet s ¸i Dumnezeu. Ele nu pot face nimic pentru a ajuta la sem˘ anarea semin¸ telor adev˘ arului. Hristos îi cheam˘ a pe cei ce pretind a-L urma s˘ a-¸ si pun˘ a întreaga armur˘ a a lui Dumnezeu. Institu¸ tiile noastre educa¸ tionale trebuie s˘ a simt˘ a puterea reformatoare a Duhului lui Dumnezeu. „Dar dac˘ a sarea î¸ si pierde gustul, [319] prin ce î¸ si va c˘ ap˘ ata iar˘ as ¸i puterea de a s˘ ara? Atunci nu mai este bun˘ a la nimic, decât s˘ a fie lep˘ adat˘ a afar˘ as ¸i c˘ alcat˘ a în picioare de oameni.“ Cei care sunt angaja¸ ti ca profesori s ¸i cadre medicale în s ¸colile noastre ar trebui s˘ a ating˘ a un nivel înalt de consacrare. Si ¸ studen¸ tii din aceste institu¸ tii, care se preg˘ atesc s˘ a mearg˘ a în lucrare ca misionari, ar trebui s˘ a înve¸ te s˘ a practice lep˘ adarea de sine. Noi suntem ispravnicii lui Dumnezeu s ¸i „ce se cere de la ispravnici este ca fiecare s˘ a fie g˘ asit credincios în lucrul încredin¸ tat lui“.—The Review and Herald, 13 iunie, 1907. ***** Repetarea în a face fotografii Tinerii au inima plin˘ a de iubire de sine. Acest lucru se d˘ a pe ˘ în dorin¸ fa¸ ta ta lor de a fi zugr˘ avi¸ ti de artist; ei nu se mul¸ tumesc s˘ a fie reprezenta¸ ti o singur˘ a dat˘ a, ci stau iar s ¸i iar pentru tabloul lor, sperând de fiecare dat˘ a c˘ a ultimul va dep˘ as ¸i toate eforturile lor anterioare s ¸i tabloul va ap˘ area mai frumos decât originalul. Banii care ar fi trebuit s˘ a fie ai Domnului sunt irosi¸ ti în acest fel, s ¸i ce se [320] c⸠stig˘ a?—Testimonies for the Church 1:500.

Capitolul 106 — Economie s ¸i generozitate
Mul¸ ti dispre¸ tuiesc economia confundând-o cu zgârcenia s ¸i îngustimea de caracter. Îns˘ a economia se armonizeaz˘ a cu cea mai mare generozitate. Într-adev˘ ar, f˘ ar˘ a economie nu poate exista o d˘ arnicie veritabil˘ a. Avem datoria de a economisi pentru a putea d˘ arui. ˘ real˘ Nimeni nu poate da dovad˘ a de o bun˘ avoin¸ ta a f˘ ar˘ a t˘ ag˘ aduire ˘ caracterizat˘ de sine. Numai printr-o via¸ ta a prin simplitate, t˘ ag˘ aduire ˘ s˘ de sine s ¸i economie strict˘ a ne va fi cu putin¸ ta a împlinim lucrarea ce ne-a fost încredin¸ tat˘ a ca reprezentan¸ ti ai lui Hristos. Mândria s ¸i ambi¸ tia lumeasc˘ a trebuie alungate din inimile noastre. În toat˘ a lucrarea noastr˘ a, trebuie pus în practic˘ a principiul altruismului descoperit în via¸ ta lui Hristos. Pe pere¸ tii c˘ aminelor noastre, pe tablouri s ¸i pe mobilier trebuie s˘ a citim:„Si ¸ adu în casa ta pe nenoroci¸ tii f˘ ar˘ a ad˘ apost“. Trebuie s˘ a vedem scris pe garderoba noastr˘ a ca s ¸i cu degetul lui Dumnezeu, „îmbrac˘ a-i pe cei goi“. În sufragerie, pe masa înc˘ arcat˘ a cu mâncare îmbel¸ sugat˘ a, ar trebui s˘ a vedem înscris: „Împarte-¸ ti pâinea cu cel fl˘ amând!“ U¸ si deschise pentru a fi de folos Înaintea noastr˘ a se afl˘ a o mie de u¸ si prin care putem fi de folos. Adesea noi ne plângem de resursele s˘ arace de care dispunem, dar, dac˘ a ar fi cu adev˘ arat sinceri, cre¸ stinii s ¸i-ar putea înmul¸ ti mijloacele de o mie de ori. Egoismul, îng˘ aduin¸ ta de sine sunt cele care stau în calea folosului pe care l-am putea aduce. Cât de multe cheltuieli se fac pentru lucruri care nu sunt altceva [321] decât idoli care ne acapareaz˘ a gândurile, timpul s ¸i t˘ aria ce ar trebui folosite pentru un scop mai înalt! Cât de mul¸ ti bani sunt irosi¸ ti pe case s ¸i mobilier scump, pe pl˘ aceri egoiste, pe o hran˘ a sofisticat˘ as ¸i d˘ aun˘ atoare, pe îng˘ aduin¸ te v˘ at˘ am˘ atoare! Cât de mult se arunc˘ a în vânt pe daruri care nu sunt de folos nim˘ anui! Cei care m˘ arturisesc c˘ a sunt cre¸ stini cheltuiesc pe lucruri inutile, adesea v˘ at˘ am˘ atoare,

298

Economie s ¸i generozitate

299

mai mult, de multe ori mai mult decât cheltuiesc pentru salvarea de suflete din mâna ispititorului. Mul¸ ti care m˘ arturisesc ca sunt cre¸ stini cheltuiesc atât de mult pe îmbr˘ ac˘ aminte, încât nu le mai r˘ amâne nimic pentru nevoile altora. Ei cred c˘ a trebuie s˘ a aib˘ a podoabe costisitoare, indiferent de nevoile acelora care-¸ si pot procura cu greutate chiar s ¸i cea mai simpl˘ a îmbr˘ ac˘ aminte. Strânge¸ ti firimiturile Surorile mele, dac˘ a ve¸ ti face în a¸ sa fel încât modul vostru de a v˘ a îmbr˘ aca s˘ a fie conform cu regulile date în Biblie, ve¸ ti avea din bel¸ sug cu ce s˘ a le ajuta¸ ti pe surorile voastre mai s˘ arace. Nu ve¸ ti avea numai mijloace, ci s ¸i timp. Adesea acesta este cel mai necesar. Sunt mul¸ ti pe care i-a¸ ti putea ajuta cu sugestiile, tactul s ¸i priceperea voastr˘ a. Ar˘ a-ta¸ ti-le cum s˘ a se îmbrace simplu s ¸i totu¸ si cu gust. Multe femei nu calc˘ a în casa lui Dumnezeu pentru c˘ a hainele lor s˘ ar˘ ac˘ acioase, croite prost sunt într-un contrast izbitor cu îmbr˘ ac˘ amintea altora. ˘ mânt de umilin¸ ˘ amar˘ Multe suflete sensibile nutresc un sim¸ ta ta as ¸i nedrept˘ a¸ tire din pricina acestui contrast. Si ¸ din aceast˘ a cauz˘ a, mul¸ ti ajung s˘ a se îndoiasc˘ a de adev˘ arul religiei s ¸i s˘ a-¸ si împietreasc˘ a inimile ˘ de Evanghelie. fa¸ ta Hristos ne îndeamn˘ a: „Aduna¸ ti firimiturile care r˘ amân, ca s˘ a nu [322] se piard˘ a nimic“. În vreme ce mii de oameni pier în fiecare zi de foame, din pricina v˘ ars˘ arii de sânge, incendiilor s ¸i molimelor, este potrivit ca oricine gânde¸ ste la fel ca Isus s˘ a aib˘ a grij˘ a s˘ a nu se piard˘ a nimic, s˘ a nu se cheltuiasc˘ a nimic în mod inutil, nimic din ceea ce ar putea fi de folos unei fiin¸ te omene¸ sti. Este r˘ au s˘ a ne irosim timpul, est r˘ au s˘ a ne irosim gândurile. Fiecare moment pe care-l consacr˘ am l˘ acomiei este pierdut. Dac˘ a fiecare clip˘ a ar fi pre¸ tuit˘ as ¸i folosit˘ a corect, ar trebui s˘ a avem timp pentru tot ceea ce este nevoie s˘ a facem pentru noi sau pentru lume. Când cheltuie¸ ste bani, când folose¸ ste timpul, t˘ aria, ocaziile, fiecare cre¸ stin s˘ a priveasc˘ a spre Dumnezeu dup˘ a c˘ al˘ auzire. „Dac˘ a vreunuia dintre voi îi lipse¸ ste în¸ telepciunea, s-o cear˘ a de la Dumnezeu, care d˘ a tuturor cu mân˘ a larg˘ as ¸i f˘ ar˘ a mustrare, s ¸i ea îi va fi dat˘ a.“—The Ministry of Healing, 206-208.

300

Solii c˘ atre tineret

***** Cum s˘ a economisim Nu este necesar sa specific˘ am aici cum poate fi pus˘ a practic˘ a economisirea în fiecare caz particular. Cei ale c˘ aror inimi sunt pe deplin predate lui Dumnezeu s ¸i care fac din Cuvântul S˘ au o c˘ al˘ auz˘ a pentru via¸ ta lor vor s ¸ti ce atitudine s˘ a adopte în toate îndatoririle pe care via¸ ta li le pune înainte. Ei vor înv˘ a¸ ta de la Isus care are o ˘s inima milostiv˘ as ¸i plin˘ a de umilin¸ ta ¸i cultivând aceast˘ a bun˘ atate a lui Hristos ei vor închide u¸ sa ispitelor f˘ ar˘ a num˘ ar ale lui Satana.— [323] Fundamentals of Christian Education, 152.

Sec¸ tiunea 11 — Via¸ ta de familie

[324] Refacerea s ¸i în˘ al¸ tarea omenirii încep în c˘ amin. Lucrarea p˘ arin¸ tilor st˘ a la temelia oric˘ arei alte lucr˘ ari. Societatea este format˘ a din familii s ¸i ceea ce fac capii de familii din ea, aceea este. Din inim˘ a „ies izvoarele vie¸ tii“; iar inima societ˘ a¸ tii, a bisericii s ¸i a na¸ tiunii este c˘ aminul. Bun˘ astarea societ˘ a¸ tii, succesul bisericii, prosperitatea na¸ tiunii depind de influen¸ tele c˘ aminului.—The Ministry of Healing, 349.

[325]

Capitolul 107 — Un c˘ amin cre¸ stin

Ca patriarhii din vechime, cei ce experimenteaz˘ a dragostea de Dumnezeu ar trebui s˘ a ridice un altar Domnului oriunde s ¸i-ar întinde cortul. Dac˘ a a fost vreodat˘ a un timp când fiecare cas˘ a ar fi trebuit s˘ a fie o cas˘ a de rug˘ aciune, atunci timpul acela este acum. Ta¸ tii s ¸i mamele ar trebui s˘ a-¸ si înal¸ te inimile c˘ atre Dumnezeu, într-o rug˘ aminte umil˘ a pentru ei s ¸i pentru copiii lor. L˘ asa¸ ti ca tat˘ al, ca preot al ˘s familiei, s˘ a pun˘ a pe altar jertfa de diminea¸ ta ¸i de sear˘ a, în timp ce so¸ tia s ¸i copiii se unesc în rug˘ aciune s ¸i laud˘ a. Într-un astfel de c˘ amin Isus va z˘ abovi cu pl˘ acere. Din fiecare c˘ amin cre¸ stin ar trebui s˘ a str˘ aluceasc˘ a o lumin˘ a sfânt˘ a. Dragostea ar trebui ar˘ atat˘ a în fapte. Ea ar trebui s˘ a curg˘ a în rela¸ tiile dintre to¸ ti cei din cas˘ a, ar˘ atându-se în gânduri amabile s ¸i întro polite¸ te blând˘ a, neegoist˘ a. Sunt familii unde acest principiu este promovat — c˘ aminuri în care se aduce închinare lui Dumnezeu s ¸i unde domne¸ ste adev˘ arata dragoste. Din aceste c˘ aminuri, rug˘ aciunile ˘ diminea¸ se înal¸ ta ta s ¸i seara spre Dumnezeu, ca un parfum pl˘ acut mirositor, iar mila s ¸i binecuvânt˘ arile coboar˘ a asupra celor ce le cer, ˘. ca roua de diminea¸ ta Un c˘ amin cre¸ stin, bine organizat, este un argument puternic în ˘ rii vie¸ favoarea în˘ al¸ ta tii de cre¸ stin — un argument pe care du¸ smanul ˘ la lucru s nu-l poate contrazice. To¸ ti pot vedea c˘ a este o influen¸ ta ¸i în familie care se manifest˘ a asupra copiilor, s ¸i c˘ a Dumnezeul lui [326] Avraam este cu ei.—Patriarchs and Prophets, 144.

302

Capitolul 108 — Credincio¸ sie în îndatoririle casnice
Cea mai înalt˘ a datorie ce îi revine tineretului este cea din propriile c˘ amine de a binecuvânta pe tata s ¸i mama, pe fra¸ ti s ¸i surori prin afec¸ tiune s ¸i interes sincer. Aici, ei pot ar˘ ata t˘ ag˘ aduire de sine s ¸i generozitate prin grija pe care o au s ¸i ceea ce fac pentru al¸ tii. Femeia nu va fi niciodat˘ a înjosit˘ a prin aceast˘ a lucrare. Este sarcina ˘ poate avea o sor˘ cea mai în˘ al¸ tat˘ a pe care o poate avea. Ce influen¸ ta a asupra fra¸ tilor! Dac˘ a este corect˘ a, ea poate influen¸ ta dezvoltarea caracterului fra¸ tilor s˘ ai. Rug˘ aciunile, blânde¸ tea s ¸i afec¸ tiunea ei pot face mult într-o familie. Sora mea, aceste calit˘ a¸ ti nobile nu pot fi niciodat˘ a transmise s ¸i altor min¸ ti dac˘ a nu exist˘ a mai întâi în propria ta minte. Acea satisfac¸ tie a min¸ tii, acea afec¸ tiune, blânde¸ te s ¸i acea fire senin˘ a care vor atinge fiecare inima vor reflecta asupra propriei tale persoane ceea ce inima ta ofer˘ a celorlal¸ ti. Dac˘ a Hristos nu domne¸ ste în inim˘ a, va exista nemul¸ tumire s ¸i diformitate moral˘ a. Egoismul va pretinde de la al¸ tii ceea ce noi nu suntem dispu¸ si s˘ a d˘ am altora... Nu numai lucr˘ arile s ¸i b˘ at˘ aliile mari încearc˘ a sufletul s ¸i reclam˘ a curaj. Via¸ ta de fiecare zi aduce înc˘ arc˘ aturile, încerc˘ arile s ¸i descuraj˘ arile sale. Lucrarea umil˘ a este aceea care aduce adesea dup˘ a sine r˘ abdare s ¸i t˘ arie. Încrederea în sine s ¸i hot˘ arârea ferm˘ a vor fi necesare pentru înfruntarea s ¸i biruirea tuturor dificult˘ a¸ tilor. Asigur˘ a-te c˘ a Domnul st˘ a al˘ aturi de tine în orice loc, pentru a te mângâia s ¸i consola. Un spirit blând s ¸i lini¸ stit, iat˘ a lucrul de care ai mare nevoie, iar f˘ ar˘ a acesta nu po¸ ti avea fericirea. Dumnezeu s˘ a te ajute, sora mea, s˘ a cau¸ ti blânde¸ tea s ¸i neprih˘ anirea. Duhul lui Dumnezeu, de El ai nevoie. Dac˘ a e¸ sti dispus˘ a s˘ a accep¸ ti fie m˘ arirea, fie smerenia, Dumnezeu te va ajuta, te va înt˘ ari s ¸i te va binecuvanta. Dac˘ a îns˘ a neglijezi micile îndatoriri, nu ¸ ti se vor încredin¸ ta niciodat˘ a altele mai [327] mari.—Testimonies for the Church 3:80, 81.

303

Capitolul 109 — Religia în c˘ amin
Religia în c˘ amin reprezint˘ a o nevoie stringent˘ as ¸i cuvintele noastre în cas˘ a ar trebui s˘ a fie conforme unui caracter corect, altfel m˘ arturia noastr˘ a în biseric˘ a nu va valora nimic. Dac˘ a nu manifesta¸ ti blânde¸ te, amabilitate s ¸i polite¸ te în c˘ aminul vostru, religia voastr˘ a va fi în zadar. Dac˘ a ar fi fost mai mult˘ a religie veritabil˘ a în c˘ amin, ar fi fost mai mult˘ a putere s ¸i în biseric˘ a. Vorbirea lipsit˘ a de amabilitate în c˘ amin Cât de mult r˘ au este adus în cercul familiei de pronun¸ tarea cuvintelor pline de ner˘ abdare; exprimarea lipsit˘ a de tact s ¸i r˘ abdare a unuia conduce pe altul s˘ a r˘ aspund˘ a în acela¸ si spirit s ¸i în aceea¸ si manier˘ a. ˘ , cuvinte de justificare în propriul avanApoi vin cuvintele de revan¸ sa taj s ¸i, prin aceste cuvinte, un jug greu al mâniei este preg˘ atit pentru gâtul vostru; pentru c˘ a toate aceste cuvinte de am˘ ar˘ aciune se vor întoarce sub forma unui seceri¸ s v˘ at˘ am˘ ator pentru sufletul vostru. Cei care îng˘ aduie un asemenea limbaj vor experimenta ru¸ sine, pierderea respectului de sine, pierderea încrederii în sine s ¸i vor ˘ pentru faptul c˘ regreta s ¸i vor avea mustr˘ ari de con¸ stiin¸ ta a au permis s˘ a-¸ si piard˘ a autocontrolul s ¸i s˘ a vorbeasc˘ a astfel. Cât de bine ar fi dac˘ a asemenea cuvinte n-ar fi rostite niciodat˘ a! Cât de bine ar fi s˘ a avem uleiul harului în inim˘ a, s˘ a fim în stare s˘ a dep˘ as ¸im orice provocare s ¸i s˘ a suport˘ am totul cu blânde¸ tea s ¸i îng˘ aduin¸ ta caracteristic˘ a cre¸ stinilor! Dac˘ a ve¸ ti împlini condi¸ tiile permisiunilor lui Dumnezeu, f˘ ag˘ a˘ de voi. Dac˘ [328] duin¸ tele Sale se vor îndeplini fa¸ ta a mintea voastr˘ a este atintit˘ a asupra lui Dumnezeu, nu ve¸ ti trece de la o stare de extaz în valea descuraj˘ arii, atunci când încercarea s ¸i ispita vor veni asupra voastr˘ a. Nu ve¸ ti vorbi îndoit s ¸i mohor⸠ti altora. Satana nu ne poate citi gândurile, dar ne poate vedea faptele s ¸i auzi cuvintele s ¸i, din îndelungata cunoa¸ stere a familiei umane, poate s˘ a-¸ si f˘ aureasc˘ as ¸i s˘ a-¸ si modeleze ispitele, pentru a profita de punctele noastre slabe de caracter. Si ¸ cât de adesea îi permitem s˘ a afle modul 304

Religia în c˘ amin

305

cel mai simplu prin care poate ob¸ tine victoria asupra noastr˘ a! O, dac˘ a ne-am putea controla cuvintele s ¸i ac¸ tiunile! Cât de puternici am deveni dac˘ a vorbele noastre ar fi de a¸ sa natur˘ a, încât s˘ a nu ne fie ru¸ sine s˘ a ne amintim de ele în ziua judec˘ a¸ tii. Cât de diferite vor p˘ area în Ziua lui Dumnezeu de ceea ce par acum, când le rostim. The Review and Herald, 27 februarie, 1913. C˘ aminul — o lec¸ tie practic˘ a Misiunea c˘ aminului se extinde dincolo de propriii ei membri. C˘ aminul cre¸ stin trebuie s˘ a fie obiectul unei lec¸ tii care s˘ a ilustreze des˘ avâr¸ sirea adev˘ aratelor principii ale vie¸ tii. O astfel de ilustrare va fi o putere a binelui în lume. Mult mai puternic˘ a decât orice predic˘ a rostit˘ a este influen¸ ta unui c˘ amin adev˘ arat asupra vie¸ tilor s ¸i inimilor omene¸ sti. Dac˘ a tinerii merg s˘ a caute asemenea c˘ amine, lec¸ tiile pe care le-au înv˘ a¸ tat vor fi împ˘ art˘ as ¸ite. Principiile nobile ale ˘ în˘ ˘ toare lucreaz˘ vie¸ tii sunt introduse în alte familii s ¸i o influen¸ ta al¸ ta a [329] în comunitate. The Ministry of Healing, 352.

Capitolul 110 — C˘ aminul — o s ¸coal˘ a de preg˘ atire
Tinerilor nu le va sl˘ abi puterea min¸ tii s ¸i nici nu vor deveni ineficien¸ ti dac˘ a se vor consacra pe ei in¸ si¸ si slujiri lui Dumnezeu. Teama de Dumnezeu este începutul în¸ telepciunii. Cel mai tân˘ ar copil care-L iube¸ ste s ¸i se teme de Dumnezeu pre¸ tuie¸ ste mai mult în ochii Lui decât cel mai talentat s ¸i mai înv˘ atat om care neglijeaz˘ a marea salvare. Tinerii care s ¸i-au consacrat inimile s ¸i vie¸ tile lui Dumnezeu s-au pus în leg˘ atur˘ a cu Fântana deplinei des˘ avar¸ siri s ¸i în¸ telepciuni. Îndatoririle zilnice Dac˘ a ne-am înv˘ a¸ tat copiii s˘ a priveasc˘ a umilele îndatoriri zilnice ca o direc¸ tie trasat˘ a pentru ei de Dumnezeu — ca o s ¸coal˘ a în care ei trebuie s˘ a fie antrena¸ ti s˘ a ofere o slujire plin˘ a de credincio¸ sie s ¸i de calitate — cu cât mai pl˘ acut˘ as ¸i mai onorabil˘ a li se va p˘ area lucrarea lor. A îndeplini fiecare sarcin˘ a ca înaintea lui Dumnezeu, d˘ a farmec chiar s ¸i celei mai umile lucr˘ ari si-i leag˘ a pe cei ce lucreaz˘ a pe p˘ amânt de fiin¸ tele sfinte, care îndeplinesc voia lui Dumnezeu în ceruri. Acolo unde suntem pu¸ si s˘ a facem o lucrare ar trebui s˘ a ne îndeplinim obliga¸ tiile cu la fel de mult˘ a credincio¸ sie cum o fac îngerii în sferele lor înalte. Cei care simt c˘ a ei sunt slujitorii lui Dumnezeu, vor fi oameni de încredere în orice vor face. Locuitorii cerului vor fi cei mai buni locuitori de pe p˘ amant. O percep¸ tie corect˘ a a dato˘ de Dumnezeu conduce la o în¸ riei noastre fa¸ ta telegere mai clar˘ aa ˘ de semenii no¸ [330] datoriei pe care o avem fa¸ ta stri. R˘ asplata mamei În ziua judec˘ a¸ tii, când c˘ ar¸ tile vor fi deschise, când marele Judec˘ ator va rosti „bine, rob bun“ s ¸i coroana slavei ve¸ snice va fi pus˘ a pe fruntea celui biruitor, mul¸ ti vor ridica aceste coroane în fa¸ ta întregului univers adunat acolo s ¸i, ar˘ atând spre mamele lor, vor spune: 306

C˘ aminul — o s ¸coal˘ a de preg˘ atire

307

˘ tu„Ea m-a facut tot ceea ce sunt prin harul lui Dumnezeu. Înv˘ a¸ ta rile s ¸i rug˘ aciunile ei au fost o binecuvântarea pentru salvarea mea ve¸ snic˘ a“... Tinerii ar trebui s˘ a fie antrena¸ ti, preg˘ ati¸ ti s˘ a stea ferm de partea binelui printre relele care predomin˘ a, s˘ a fac˘ a tot ce le st˘ a în puteri pentru a frâna dezvoltarea s ¸i amploarea r˘ aului s ¸i pentru a promova virtutea, cur˘ a¸ tia s ¸i adev˘ aratul curaj. Influen¸ tele asupra min¸ tii s ¸i caracterului exercitate în primii ani ai vietii sunt profunde s ¸i statornice. Preg˘ atirea lipsit˘ a de discern˘ amânt s ¸i asocierile nepotrivite vor exercita adeseori o influen¸ tare spre r˘ au a min¸ tilor tinerilor, vizavi de toate eforturile ulterioare, care sunt neputincioase.—The Signs of the Times, November 3, 1881. Posibilitatea instruirii în c˘ amin Viitorul societ˘ a¸ tii este determinat de tinerii s ¸i copii de ast˘ azi, iar ceea ce vor deveni ace¸ sti tineri s ¸i copii depinde de c˘ aminul lor p˘ arintesc. Lipsa instruirii în c˘ amin poate fi identificat˘ a ca fiind cauza mizeriei, bolii s ¸i crimei care love¸ ste umanitatea. Dac˘ a via¸ ta în c˘ aminul p˘ arintesc ar fi curat˘ as ¸i autentic˘ a, dac˘ a copii care pleac˘ a din c˘ amin ar fi preg˘ ati¸ ti s˘ a poarte responsabilit˘ a¸ tile care le revin s ¸i s˘ a înfrunte pericolele, ce schimbare s-ar vedea în lume!—The Ministry [331] of Healing, 351.

Capitolul 111 — Respect s ¸i dragoste pentru p˘ arin¸ ti
Cei care Îl urmeaz˘ a cu adev˘ arat pe Hristos trebuie s˘ a-I permit˘ a s˘ a locuiasc˘ a în inima lor s ¸i s˘ a-L întroneze ca st˘ apân absolut. Ei trebuie s˘ a-I reprezinte spiritul s ¸i caracterul în via¸ ta de familie s ¸i s˘ a arate amabilitate s ¸i polite¸ te celor cu care vin în contact. Sunt mul¸ ti copii care pretind c˘ as ¸tiu adev˘ arul s ¸i care nu le ofer˘ a p˘ arin¸ tilor lor respectul s ¸i afec¸ tiunea ce li se cuvin, care nu manifest˘ a decât pu¸ tin˘ a dragoste pentru tat˘ as ¸i mam˘ as ¸i e¸ sueaz˘ a în a-i onora prin îndeplinirea dorin¸ telor lor sau în a c˘ auta s˘ a le u¸ sureze teama. Mul¸ ti dintre cei care pretind c˘ a sunt cre¸ stini nu cunosc în¸ telesul cuvintelor ˘ vor s „cinsteste pe tat˘ al s ¸i pe mama ta“, s ¸i în consecin¸ ta ¸ti la fel de pu¸ tin ce înseamn˘ a „ca s˘ a¸ ti se lungeasc˘ a zilele în ¸ tara pe care ¸ ti-o va da Domnul Dumnezeul t˘ au“. Tinerii no¸ stri pretind a fi printre cei care p˘ azesc poruncile lui Dumnezeu s ¸i totu¸ si mul¸ ti dintre ei neglijeaz˘ as ¸i încalc˘ a porunca a cincea; binecuvântarea bogat˘ a promis˘ a celor ce vor p˘ astra aceast˘ a porunc˘ as ¸i-¸ si vor cinsti tat˘ al s ¸i mama nu poate fi îndeplinit˘ a. Dac˘ a ei nu se leap˘ ad˘ as ¸i nu se c˘ aiesc de p˘ acatul lor s ¸i nu-¸ si reconsider˘ a practicile s ¸i caracterul prin harul lui Hristos, niciodat˘ a nu vor putea ajunge pe noul p˘ amânt, unde ar putea tr˘ ai ve¸ snic. Cei care nu-¸ si respect˘ as ¸i nu-si iubesc p˘ arin¸ tii, nu-L vor respecta s ¸i onora nici pe Dumnezeu. Cei care cad la acest test, care e¸ sueaz˘ a în a-¸ si onora [332] p˘ arin¸ tii tem˘ atori de Dumnezeu, vor e¸ sua în a-L asculta pe Dumnezeu s ¸i de aceea nu pot a¸ stepta s˘ a intre în ¸ tara promis˘ a. Un destin în ascultare Tinerii decid acum destinul lor ve¸ snic s ¸i a¸ s apela la voi s˘ a lua¸ ti în considerare porunca pe care Dumnezeu a ad˘ augat-o ca o promisiune „pentru ca zilele voastre s˘ a se lungeasc˘ a în ¸ tara pe care v-o va da Domnul, Dumnezeul vostru“. Copii, vre¸ ti voi via¸ ta ve¸ snic˘ a? Atunci cinsti¸ ti-v˘ as ¸i respecta¸ ti-v˘ a p˘ arin¸ tii...

308

Respect s ¸i dragoste pentru p˘ arin¸ ti

309

Dac˘ a a¸ ti p˘ ac˘ atuit, near˘ atându-le dragoste s ¸i ascultare, începe¸ ti acum s˘ a r˘ ascump˘ ara¸ ti trecutul. Nu v˘ a pute¸ ti permite s˘ a urma¸ ti un alt curs, pentru c˘ a aceasta ar însemna pierderea vie¸ tii ve¸ snice. Cel care ˘ de p˘ cerceteaz˘ a inimile s ¸tie care este atitudinea voastr˘ a fa¸ ta arin¸ ti, pentru c˘ a El cânt˘ are¸ ste moralitatea caracterului vostru în cântarul de aur din Sanctuarul ceresc. O, m˘ arturisi¸ ti c˘ a v-a¸ ti neglijat p˘ arin¸ tii, ˘ de ei s m˘ arturisi¸ ti indiferen¸ ta voastr˘ a fa¸ ta ¸i nesupunerea voastr˘ a cu privire la porunca sfânt˘ a a lui Dumnezeu... Inimile p˘ arin¸ tilor vo¸ stri au fost întoarse spre voi într-o afec¸ tiune plin˘ a de c˘ aldur˘ a. Pute¸ ti voi s˘ a r˘ aspunde¸ ti dragostei lor cu o nerecu˘ rece? Ei iubesc sufletele voastre s no¸ stin¸ ta ¸i vor s˘ a fi¸ ti salva¸ ti, dar voi nu a¸ ti dispre¸ tuit adesea sfatul lor s ¸i a¸ ti ac¸ tionat în felul s ¸i dup˘ a placul vostru, conform voin¸ tei voastre? N-a¸ ti urmat oare judecata voastr˘ a independent˘ a, s ¸tiind c˘ a acest curs înd˘ ar˘ atnic al ac¸ tiunii nu va primi aprobarea lui Dumnezeu? Multe mame s ¸i ta¸ ti s-au dus în mormânt cu inimile frânte datorit˘ a nerecuno¸ stin¸ tei s ¸i a lipsei de respect ar˘ atate [333] de copiii lor.—The Youth’s Instructor, June 22, 1893.

Capitolul 112 — O binecuvântare în c˘ amin
Domnul le spune tinerilor: „Fiule, d˘ a-Mi inima ta“. Mântuitorului lumii Îi place ca tinerii s ¸i copiii s˘ a-¸ si predea inimile Lui. Astfel, va fi format˘ a o armat˘ a mare de copii care au fost g˘ asi¸ ti credincio¸ si lui Dumnezeu, pentru c˘ a ei umbl˘ a în lumin˘ a, a¸ sa cum Hristos este în lumin˘ a. Ei Îl vor iubi pe Domnul Isus s ¸i vor fi încânta¸ ti s˘ a-i fac˘ a pe plac. Nu vor fi irita¸ ti dac˘ a sunt mustra¸ ti, ci vor bucura inima tat˘ alui s ¸i mamei prin amabilitatea, r˘ abdarea s ¸i disponibilitatea lor de a face tot ce pot pentru a-i ajuta s˘ a poarte poverile vie¸ tii zilnice. Din copil˘ arie s ¸i tinere¸ te, vor fi g˘ asi¸ ti urma¸ si credincio¸ si ai Domnului nostru. Copii s ¸i tineri, din anii cei mai timpurii, pute¸ ti fi o binecuvântare în c˘ amin. Ce durere este s˘ a vezi copii cu p˘ arin¸ ti tem˘ atori de Dumnezeu nesupu¸ si, neascult˘ atori s ¸i înc˘ ap˘ a¸ tâna¸ ti, hot˘ ar⸠ti s˘ a mearg˘ a pe ˘ de problemele s drumul lor, nep˘ as˘ atori fa¸ ta ¸i suferin¸ ta pe care le cauzeaz˘ a p˘ arin¸ tilor lor. Satana se delecteaz˘ a conducând inimile copiilor; iar dac˘ a ei îi permit, le va inspira spiritul s˘ au de ceart˘ as ¸i ur˘ a. ˘ de p˘ Ascultarea fa¸ ta arin¸ ti P˘ arin¸ tii pot s˘ a fac˘ a tot ce le st˘ a în putere pentru a le oferi copiilor lor toate avantajele s ¸i îndrum˘ arile, urm˘ arind ca ei s˘ a-¸ si predea inimile lui Dumnezeu; totu¸ si, copiii pot refuza s˘ a umble în lumin˘ as ¸i prin [334] calea lor rea s˘ a arunce o imagine nefavorabil˘ a asupra p˘ arin¸ tilor lor, care-i iubesc s ¸i ale c˘ aror inimi tânjesc dup˘ a salvarea lor. Satana este cel care-i tenteaz˘ a pe copii s˘ a urmeze cursul p˘ acatului s ¸i al neascult˘ arii; s ¸i apoi, dac˘ a îi este permis, el va pune st˘ apânire pe via¸ ta copiilor, în timp ce ei sunt înc˘ a pe calea p˘ acatelor lor, pentru a-i îndep˘ arta s ¸i a le t˘ aia orice leg˘ atur˘ a privitoare la speran¸ ta de salvare s ¸i pentru a str˘ apunge asemenea unei s˘ abii inimile ta¸ tilor s ¸i mamelor lor tem˘ atori de Dumnezeu, care vor fi înconvoiate de durere s ¸i care niciodat˘ a nu vor mai putea fi în˘ al¸ tate, datorit˘ a revoltei s ¸i nepoc˘ ain¸ tei definitive a copiilor lor împotriva lui Dumnezeu...

310

O binecuvântare în c˘ amin

311

Copii s ¸i tineri, de dragul lui Hristos, v˘ a rog fierbinte s˘ a umbla¸ ti în lumin˘ a. Subordona¸ ti-v˘ a voin¸ ta voin¸ tei lui Dumnezeu. Când „ni¸ ste p˘ ac˘ ato¸ si vor s˘ a te am˘ ageasc˘ a, nu te l˘ asa c⸠stigat de ei“. P˘ azi¸ ti calea Domnului, pentru c˘ a, p˘ ac˘ atuind, nu ve¸ ti avea pace. Urmând calea r˘ aului, v˘ a discredita¸ ti p˘ arin¸ tii s ¸i dezonora¸ ti religia lui Hristos. Aminti¸ ti-v˘ a c˘ a vie¸ tile voastre sunt înregistrate în c˘ ar¸ tile din ceruri pentru a fi deschise înaintea întregului uni Idem Gândi¸ ti-v˘ a la ru¸ sinea s ¸i remu¸ scarea care vor fi partea voastr˘ a, iar nefericitul vostru destin va fi pierderea vie¸ tii ve¸ snice. „Întoarce¸ ti-v˘ a s˘ a asculta¸ ti mustr˘ arile Mele! Iat˘ a, voi turna Duhul Meu peste voi, v˘ a voi face cunoscute cuvintele Mele... Atunci M˘ a vor chema... dar cel ce M˘ a ascult˘ a va locui f˘ ar˘ a grij˘ a, va tr˘ ai lini¸ stit s ¸i f˘ ar˘ a s˘ a se team˘ a de vreun r˘ au.“ Asculta¸ ti cu aten¸ tie îndemnurile lui Hristos: „Umbla¸ ti ca unii care ave¸ ti lumina, ca s˘ a nu v˘ a cuprind˘ a întunericul“.—The Youth’s [335] Instructor, August 11, 1893.

Capitolul 113 — Cl˘ adirea caracterului în c˘ amin
˘ de p˘ Satana îi ispite¸ ste pe copii s˘ a fie rezerva¸ ti fa¸ ta arin¸ tii lor s ¸i s˘ a-¸ si aleag˘ a drept confiden¸ ti prieteni de aceea¸ si vârst˘ a cu ei; îns˘ a ˘ , unii ca ace¸ fiind lipsi¸ ti de experien¸ ta stia nu-i pot ajuta, ci le vor da sfaturi rele... Copiii ar fi salva¸ ti de multe rele, dac˘ a ar fi mai apropia¸ ti de p˘ arin¸ tii lor. P˘ arin¸ tii ar trebui s˘ a încurajeze în copiii lor dispozi¸ tia de a fi deschi¸ si s ¸i sinceri cu ei, de a veni la ei cu toate greut˘ a¸ tile lor, când sunt nesiguri ce cale este bun˘ a, prezentând în fa¸ ta p˘ arin¸ tilor problema respectiv˘ a exact a¸ sa cum o v˘ ad ei s ¸i cerându-le sfatul. Cine poate chibzui s ¸i întrevedea pericolele mai bine decât p˘ arin¸ tii credincio¸ si? Cine ar putea în¸ telege mai bine decât ei temperamentele specifice ale copiilor lor? Mama, care a urm˘ arit fiecare pas înainte al min¸ tii înc˘ a din pruncie s ¸i care este cel mai bine familiarizat˘ a cu înclina¸ tiile lor naturale, este persoana cea mai preg˘ atit˘ a pentru a-¸ si sf˘ atui copiii. Cine poate spune mai bine decât mama, ajutat˘ a de tat˘ a, care tr˘ as˘ aturi trebuie dezvoltate s ¸i care trebuie ¸ tinute în frâu? F˘ acându-i ferici¸ ti pe p˘ arin¸ ti Copiii cre¸ stini vor prefera dragostea s ¸i aprobarea p˘ arin¸ tilor lor tem˘ atori de Dumnezeu mai presus de orice binecuvântare vremelnic˘ a. Ei î¸ si vor iubi s ¸i onora p˘ arin¸ tii. Una dintre preocup˘ arile principale ale vie¸ tii lor va fi aceea de a-¸ si face p˘ arin¸ tii ferici¸ ti. În acest veac [336] r˘ azvr˘ atit, copiii care nu au fost bine educa¸ ti s ¸i disciplina¸ ti simt doar ˘ de p˘ în pu¸ tin˘ a m˘ asur˘ a care le sunt obliga¸ tiile fa¸ ta arin¸ ti. Adesea, cu cât p˘ arin¸ tii fac mai mult pentru ei, cu atât copiii sunt mai nerecunosc˘ atori s ¸i mai lipsi¸ ti de respect. Copiii care au fost alinta¸ ti s ¸i r˘ asf˘ a¸ ta¸ ti totdeauna a¸ steapt˘ a acest lucru; iar dac˘ a a¸ stept˘ arile lor nu sunt împlinite, sunt dezam˘ agi¸ ti s ¸i se descurajeaz˘ a. Aceea¸ si dispozi¸ tie se va vedea pe tot parcursul vie¸ tii lor; ei vor fi neajutora¸ ti s ¸i se vor bizui întotdeauna pe sprijinul altora, a¸ steptând onoruri de la al¸ tii. Iar dac˘ a li se arat˘ a împotrivire, chiar 312

Cl˘ adirea caracterului în c˘ amin

313

dup˘ a ce au ajuns la vârsta maturit˘ a¸ tii, ei socotesc c˘ a sunt maltrata¸ ti; ˘ agitat˘ s ¸i astfel duc o via¸ ta a, cu greu purtându-¸ si sarcinile, murmurând adesea s ¸i fiind nemul¸ tumi¸ ti c˘ a nu toate lucrurile le sunt pe plac... ˘ de p˘ Copiii trebuie s˘ a simt˘ a c˘ a sunt datori fa¸ ta arin¸ tii lor, care au vegheat asupra lor în pruncie s ¸i i-au îngrijit când au fost bolnavi. Ei trebuie s˘ a-¸ si dea seama c˘ a p˘ arin¸ tii lor au avut multe griji datorit˘ a lor. Mai ales p˘ arin¸ tii con¸ stiincio¸ si, evlavio¸ si, au avut cea mai mare grij˘ a ca fiii s ¸i fiicele lor s˘ a apuce pe calea cea bun˘ a. cât de grea le-a fost inima când s ¸i-au v˘ azut copiii gre¸ sind! Dac˘ a ace¸ sti copii, care au produs acele dureri de inim˘ a, ar putea vedea efectul c˘ ailor urmate ˘ c˘ de ei, cu siguran¸ ta a s-ar îmblânzi. Dac˘ a ar putea vedea lacrimile mamei s ¸i auzi rug˘ aciunile ei c˘ atre Dumnezeu în favoarea lor, dac˘ a i-ar putea asculta suspinele s ¸i oftatul, inimile lor ar fi sensibilizate s ¸i [337] s ¸i-ar m˘ arturisi degrab˘ a gre¸ selile s ¸i ar cere iertare... Putere pentru conflict Noi tr˘ aim într-un veac nenorocit pentru copii. Un curent puternic duce în jos, spre pierzare, s ¸i este nevoie de ceva mai mult decât experien¸ ta s ¸i puterea unui copil pentru a se împotivi acestui curent s ¸i a nu fi dus în jos de el. Tinerii, în general, par a fi captivii lui Satana s ¸i el s ¸i îngerii lui îi conduc spre pieire sigur˘ a. Satana s ¸i o¸ stirile lui lupt˘ a împotriva conducerii lui Dumnezeu s ¸i vor încerca s˘ a-i tulbure s ¸i s˘ a-i ia în st˘ apânire cu ispitirile lor pe to¸ ti aceia care au dorin¸ ta s˘ a-¸ si predea inimile s ¸i s˘ a se supun˘ a cerin¸ telor lui Dumnzeu, astfel ca ace¸ stia s˘ a ajung˘ a descuraja¸ ti s ¸i s˘ a renun¸ te la lupt˘ a... ˘ vie, pot fi ob¸ Prin rug˘ aciune serioas˘ as ¸i credin¸ ta tinute mari biruin¸ te. Unii p˘ arin¸ ti nu î¸ si dau seama de responsabilit˘ a¸ tile pe care le au s ¸i au neglijat educa¸ tia religioas˘ a a copiilor lor. Diminea¸ ta, primele gânduri ale cre¸ stinului trebuie îndreptate spre Dumnezeu. Lucrul vremelnic s ¸i interesele proprii trebuie s˘ a fie pe plan secundar. Copiii ˘ ceasul rug˘ trebuie înv˘ a¸ ta¸ ti s˘ a respecte s ¸i s˘ a trateze cu reveren¸ ta aciunii. Înainte de a pleca de acas˘ a la lucru, întreaga familie trebuie adunat˘ a, iar tat˘ al, sau mama în absen¸ ta tat˘ alui, trebuie s˘ a cear˘ a cu ˘ ca Dumnezeu s˘ st˘ aruin¸ ta a fie cu ei pe parcursul zilei...

314

Solii c˘ atre tineret

Irascibili la restric¸ tii Copiii p˘ azitorilor Sabatului s-ar putea s˘ a devin˘ a ner˘ abd˘ atori pentru ca sunt ¸ tinu¸ ti în frâu s ¸i s˘ a-¸ si considere p˘ arin¸ tii prea stric¸ ti; s-ar putea chiar ca în inimile lor s˘ a ia na¸ setre resentimente, nemul¸ tu[338] mire, gânduri rele împotriva acelora care lucreaz˘ a pentru binele lor prezent s ¸i ve¸ snic. Îns˘ a, dac˘ a via¸ ta le va mai fi îng˘ aduit˘ a c⸠tiva ani, ei î¸ si vor binecuvânta p˘ arin¸ tii pentru grija aceea strict˘ as ¸i pentru ˘ de ei în anii lipsi¸ vegherea credincioas˘ a pe care le-au dovedit fa¸ ta ti ˘ ... de experien¸ ta Responsabilitate individual˘ a ˘ s˘ Copii, Dumnezeu a g˘ asit de cuviin¸ ta a v˘ a încredin¸ teze grijii p˘ arin¸ tilor vo¸ stri, pentru ca ei s˘ a v˘ a educe s ¸i s˘ a v˘ a disciplineze, f˘ acândus ¸i astfel partea pentru formarea caracterului vostru pentru ceruri. Cu toate acestea, depinde de voi dac˘ a v˘ a ve¸ ti forma un caracter cre¸ stin deosebit, folosind la maximum avantajele pe care vi le-au pus la dispozi¸ tie p˘ arin¸ tii vo¸ stri credincio¸ si, evlavio¸ si, care se roag˘ a pentru ˘ tuturor grijilor legate de copiii lor, chiar voi. Neputând s˘ a fac˘ a fa¸ ta fiind foarte credincio¸ si, p˘ arin¸ tii nu-¸ si pot salva copiii. Si ¸ copiii au o lucrare de f˘ acut. Fiecare copil constituie un caz special, de care trebuie s˘ a se ocupe în mod individual. P˘ arin¸ ti credincio¸ si, ave¸ ti în fa¸ ta voastr˘ a o lucrare plin˘ a de r˘ aspundere, aceea de a le c˘ al˘ auzi pa¸ sii copiilor vo¸ stri, chiar în ce prive¸ ste experien¸ ta lor religioas˘ a. Dac˘ a Îl iubesc cu adev˘ arat pe Dumnezeu, ei v˘ a vor binecuvânta s ¸i v˘ a vor respecta pentru grija pe care a¸ ti ˘ de ei s dovedit-o fa¸ ta ¸i pentru credincio¸ sia voastr˘ a în a le ¸ tine în frâu dorin¸ tele s ¸i a le supune voin¸ ta.—Testimonies for the Church 1:391-403. Îmbr˘ aca¸ ti cu neprih˘ anirea lui Hristos Când suntem apropia¸ ti de neprih˘ anirea lui Hristos, nu vom g˘ asi pl˘ acere în p˘ acat, pentru c˘ a Hristos va lucra cu noi. S-ar putea s˘ a facem gre¸ seli, dar vom urî p˘ acatul, care a provocat suferin¸ ta Fiului [339] lui Dumnezeu.—The Review and Herald, 18 martie, 1890.

Capitolul 114 — Tinerii trebuie s˘ a poarte responsabilit˘ a¸ ti
[Mesaj adresat c˘ atre doi tineri b˘ arba¸ ti]. Ace¸ sti tineri au acas˘ a îndatoriri pe care le trec cu vederea. Ei nu au înv˘ a¸ tat s˘ a se ocupe de datorii s ¸i s˘ a-¸ si asume r˘ aspunderile din c˘ amin, r˘ aspunderi pe care nimeni altcineva nu trebuie s˘ a le poarte. Ei au o mam˘ a credincioas˘ a, practic˘ a, mam˘ a care a purtat multe poveri pe care fiii s˘ ai nu ar fi trebuit s-o lase s˘ a le poarte. Nu au împ˘ ar¸ tit poverile cu tat˘ al, dup˘ a cum era datoria lor, s ¸i au neglijat s˘ a-l cinsteasc˘ a a¸ sa cum ar fi trebuit s˘ a o fac˘ a. Ei î¸ si urmeaz˘ a mai degrab˘ a înclina¸ tiile decât datoria. Au mers pe calea egoismului în vie¸ tile lor, evitând poverile s ¸i ˘ valoroas˘ truda, s ¸i n-au reu¸ sit s˘ a ob¸ tin˘ a o experien¸ ta a, de care nu˘ . N-au s ¸i permit s˘ a se lipseasc˘ a, dac˘ a vor s˘ a aib˘ a succes în via¸ ta sm¸ tit importan¸ ta faptului de a fi credincio¸ si în lucrurile mici s ¸i nu ˘ de p˘ s-au sim¸ tit obliga¸ ti fa¸ ta arin¸ tii lor s˘ a fie one¸ sti, con¸ stiincio¸ si s ¸i credincio¸ si în datoriile umile neînsemnate ale vie¸ tii, datorii care stau chiar înaintea lor, pe c˘ ararea pe care merg. F˘ acând un c˘ amin fericit Dac˘ a ace¸ sti tineri doresc s˘ a fie o binecuvântare în vreun loc anume, atunci acesta ar trebui s˘ a fie chiar c˘ aminul lor. Dac˘ a ei se las˘ a purta¸ ti de înclina¸ tiile lor, în loc s˘ a se lase c˘ al˘ auzi¸ ti de hot˘ arârile prev˘ azatoare ale unei ra¸ tiuni treze, ale unei judec˘ a¸ ti s˘ an˘ atoase s ¸i cons ¸tiin¸ te luminate, nu pot fi o binecuvântare nici pentru societate, nici [340] pentru familia tat˘ alui lor, iar speran¸ tele pe care s ¸i le fac pentru lumea aceasta s ¸i pentru cealalt˘ a, mai bun˘ a, pot fi periclitate.*M˘ arturie pentru doi tineri Mul¸ ti tineri î¸ si fac impresia c˘ a prima parte a vie¸ tii lor nu este menit˘ a purt˘ arii unor griji, ci irosirii în distrac¸ tii frivole, glume, ranchiuni s ¸i îng˘ aduin¸ te nes˘ abuite. În timp ce sunt în mijlocul nebuniei s ¸i r˘ asf˘ a¸ tului sim¸ turilor, unii nu se mai gândesc la nimic altceva decât 315

316

Solii c˘ atre tineret

la mul¸ tumirea de moment care decurge din acestea. Dorin¸ ta pe care o au pentru amuzament s ¸i iubirea lor pentru compania altora, pentru flec˘ areal˘ as ¸i râsete cresc, dac˘ a sunt îng˘ aduite, s ¸i tinerii î¸ si pierd orice pl˘ acere pentru realit˘ a¸ tile responsabile ale vie¸ tii, iar îndatoririle familiale li se par neinteresante. Nici un fel de schimbare nu le satisface mintea pe deplin s ¸i devin agita¸ ti, capricio¸ si s ¸i iritabili. Ace¸ sti tineri ar trebui s˘ a simt˘ a c˘ a este o datorie s˘ a-¸ si fac˘ a familia fericit˘ as ¸i voioas˘ a... O schimbare care s˘ a survin˘ a în urma unei munci fizice, care a pus greu la încercare puterile trupului, poate fi foarte util˘ a pentru un timp, pentru ca apoi s˘ a se poat˘ a iar˘ as ¸i angaja în munc˘ a, prestând efortul cu mai mult succes. Îns˘ a odihna se poate dovedi inutil˘ a, ba chiar este posibil s˘ a nu fie urmat˘ a de cele mai bune rezultate, când este vorba de t˘ aria fizic˘ a. Ei nu trebuie s˘ a-¸ si risipeasc˘ a pre¸ tioasele lor momente nici atunci când sunt epuiza¸ ti de un singur fel de munc˘ a. Atunci pot s˘ a caute ceva care s˘ a nu fie atât de obositor, dar care se va dovedi o binecuvântare pentru mama s ¸i surorile lor. U¸ surând grijile acestora, luând asupra lor poverile cele mai grele pe care sunt nevoite s˘ a le poarte, ei pot descoperi acel tip de amuzament care izvor˘ as ¸te din principiu s ¸i care le ve oferi o fericire adev˘ arat˘ a, iar timpul lor nu va mai fi petrecut cu nimicuri sau îng˘ aduin¸ te egoiste.—Testimonies for the [341] Church 3:221-223.

Capitolul 115 — Ceasul de închinare
Cre¸ sterea s ¸i înt˘ arirea iubirii pentru studiul biblic depind mult ˘ de folosirea orei de închinare. Ceasurile de închinare de diminea¸ ta s ¸i de sear˘ a ar trebui s˘ a fie cele mai pl˘ acute s ¸i mai folositoare din toat˘ a ziua. S˘ a fie un lucru în¸ teles acela c˘ a aceste ore nu trebuie s˘ a fie tulburate de nici un fel de gânduri agitate s ¸i lips˘ a de bun˘ atate; c˘ a p˘ arin¸ tii s ¸i copiii se strâng pentru a se întâlni cu Isus s ¸i pentru a cere în c˘ amin prezen¸ ta îngerilor sfin¸ ti. Momentele de închinare s˘ a ˘ , potrivite acelei ocazii s fie scurte s ¸i pline de via¸ ta ¸i variate din timp în timp. To¸ ti s˘ a se uneasc˘ a în lectura Bibliei, s˘ a înve¸ te s ¸i s˘ a repete adesea Legea lui Dumnezeu. Interesul copiilor va fi sporit, dac˘ a li se va permite, din când în când, s˘ a aleag˘ a ei pasajul care va fi lecturat. Men¸ tiona¸ ti orice lucru care va sluji la ilustrarea în¸ telesului ei. Când perioada de închinare nu este astfel prelungit˘ a, cei mici s˘ a ia parte la rug˘ aciune s ¸i s˘ a participe la cântare, chiar dac˘ a aceasta nu înseamn˘ a decât o singur˘ a strof˘ a. Pentru ca un asemenea serviciu divin s˘ a devin˘ a ceea ce ar trebui s˘ a fie, ar trebui s˘ a se acorde aten¸ tie preg˘ atirii. Iar p˘ arin¸ tii ar trebui s˘ a-¸ si fac˘ a zilnic timp pentru a studia Biblia cu copiii lor. F˘ ar˘ a nici o îndoial˘ a c˘ a, pentru a face acest lucru, vor fi necesare efort, planificare s ¸i ceva sacrificii; str˘ aduin¸ ta îns˘ a va fi r˘ aspl˘ atit˘ a din [342] bel¸ sug.—Education, 186.

317

Capitolul 116 — Ospitalitatea cre¸ stin˘ a
Am fi mult mai ferici¸ ti s ¸i mai folositori dac˘ a via¸ ta noastr˘ a de familie s ¸i rela¸ tiile sociale ar fi guvernate de blânde¸ tea s ¸i simplitatea lui Hristos. În loc s˘ a muncim din greu pentru a etala s ¸i a stârni admira¸ tia sau invidia vizitatorilor, ar trebui s˘ a ne str˘ aduim s˘ a-i facem pe to¸ ti cei din jurul nostru ferici¸ ti prin voio¸ sia, simpatia s ¸i dragostea noastr˘ a. Oaspe¸ tii s˘ a vad˘ a c˘ a tindem s ¸i ne str˘ aduim s˘ a ne conform˘ am voin¸ tei lui Hristos. S˘ a vad˘ a în noi, de¸ si partea noastr˘ a este umil˘ a, un spirit de ˘ . Atmosfera specific˘ mul¸ tumire s ¸i recuno¸ stin¸ ta a unui adev˘ arat c˘ amin cre¸ stin este cea de pace s ¸i lini¸ ste. Un astfel de exemplu nu va fi f˘ ar˘ a efect... În eforturile noastre cu privire la confortul s ¸i fericirea oaspe¸ tilor ˘ de no¸ stri, nu trebuie s˘ a uit˘ am de obliga¸ tiile pe care le avem fa¸ ta Dumnezeu. Ora de rug˘ aciune nu trebuie neglijat˘ a pentru nici un motiv. Nu vorbi¸ ti s ¸i nu v˘ a amuza¸ ti în timp ce sus¸ tine¸ ti c˘ a sunte¸ ti prea obosi¸ ti pentru a v˘ a mai bucura de timpul dedicat devo¸ tiunii. A face acest lucru înseamn˘ a a-I oferi lui Dumnezeu o jertf˘ a schilodit˘ a. La un ceas timpuriu al serii, când putem s˘ a ne rug˘ am f˘ ar˘ a grab˘ as ¸i ˘m în armonie, ar trebui s˘ a prezent˘ am rug˘ amin¸ tile noastre s ¸i s˘ a în˘ al¸ ta ˘ la adresa lui vocile noastre în laude pline de fericire s ¸i recuno¸ stin¸ ta Dumnezeu. To¸ ti cei care-i viziteaz˘ a pe cre¸ stini s˘ a vad˘ a c˘ a ora de rug˘ aciune este cea mai pre¸ tioas˘ a, cea mai sfânt˘ as ¸i cea mai fericit˘ a or˘ a din zi. ˘ purificatoare s Aceste momente de devo¸ tiune exercit˘ a o influen¸ ta ¸i ˘ toare asupra celor ce particip˘ în˘ al¸ ta a la ele. Aduc pace s ¸i o odihn˘ a binemeritat˘ a sufletului.—The Review and Herald, 29 noiembrie, [343] 1887.

318

Sec¸ tiunea 12 — Îmbr˘ ac˘ aminte s ¸i înfrumuse¸ tare

[344] Caracterul unei persoane se judec˘ a dup˘ a stilul în care se îmbrac˘ a. Un gust rafinat, o minte cultivat˘ a se va descoperi prin alegerea unei vestimenta¸ tii simple s ¸i adecvate. Când este unit˘ a cu modestia, simplitatea decent˘ a în îmbr˘ ac˘ aminte va avea un mare efect, înv˘ aluind o tân˘ ar˘ a în acea atmosfer˘ a sfânt˘ a, care va constitui un scut ce o va feri de o mie de primejdii. — Education, 248.

[345]

Capitolul 117 — Piese în cl˘ adirea caracterului
Este important ca tinerii s ¸i copiii s˘ a fie înv˘ a¸ ta¸ ti s ¸i preg˘ ati¸ ti s˘ a-¸ si supravegheze cuvintele s ¸i faptele, deoarece modul lor de a ac¸ tiona produce str˘ alucirea soarelui sau umbr˘ a nu numai în c˘ aminul lor, ci s ¸i asupra tuturor celor cu care vin în contact. Dar, înainte s˘ a se ˘ poat˘ a purta cu grij˘ a, s˘ a mediteze s ¸i s˘ a se ab¸ tin˘ a de la orice aparen¸ ta a r˘ aului, tinerii trebuie s˘ a dobândeasc˘ a acea în¸ telepciune care vine de sus s ¸i puterea pe care numai Isus poate s˘ a le-o împart˘ a... Adev˘ arata împodobire s ¸i înfrumuse¸ tare

Mul¸ ti se în¸ sal˘ a, gândind c˘ a printr-o înf˘ a¸ ti¸ sare pl˘ acut˘ as ¸i o g˘ ateal˘ a str˘ alucitoare vor c⸠stiga stim˘ as ¸i considera¸ tie în aceast˘ a lume. Dar farmecele care constau doar în înf˘ a¸ ti¸ sarea exterioar˘ a sunt superficiale s ¸i schimb˘ atoare; s ¸i nu se poate conta pe ele. Împodobirea pe care Hristos dore¸ ste s˘ a o vad˘ a la urma¸ sii S˘ ai nu va p˘ ali niciodat˘ a. El spune: „Podoaba voastr˘ a s˘ a nu fie podoaba de afar˘ a, care st˘ a în împletitura p˘ arului, în purtarea de scule de aur sau în îmbr˘ acarea hainelor, ci s˘ a fie omul ascuns al inimii, în cur˘ a¸ tia nepieritoare a unui duh blând s ¸i lini¸ stit, care este de mare pre¸ t înaintea lui Dumnezeu“. Dac˘ a jum˘ atate din timpul pe care tinerii îl petrec pentru a c˘ ap˘ ata o înf˘ a¸ ti¸ sare atractiv˘ a ar fi dedicat pentru cultivarea sufletului, pentru ˘ s-ar observa în comportamenînfrumuse¸ tarea interioar˘ a, ce diferen¸ ta [346] tul, cuvintele s ¸i faptele lor! Cei care cu adev˘ arat caut˘ a s˘ a-L urmeze pe Hristos î¸ si vor cerceta con¸ stiin¸ ta cu privire la ce haine s˘ a poarte; ei vor aspira s˘ a împlineasc˘ a cererile poruncii date atât de clar s ¸i de complet de Dumnezeu. Banii cheltui¸ ti acum pe extravagan¸ te în îmbr˘ ac˘ aminte vor fi folosi¸ ti pentru avansarea cauzei lui Dumnezeu s ¸i pentru a depozita în min¸ tile lor cuno¸ stin¸ te folositoare, calificânduse astfel pentru pozi¸ tii de încredere. Ei vor c˘ auta s˘ a împlineasc˘ a a¸ stept˘ arile lui Isus, care i-a r˘ ascump˘ arat cu un pre¸ t infinit. Dragi copii s ¸i tineri, Isus a f˘ acut tot ce I-a stat în putere pentru a v˘ a oferi un c˘ amin în locuin¸ tele preg˘ atite pentru cei ce-L iubesc s ¸i-L 320

Piese în cl˘ adirea caracterului

321

servesc aici, pe p˘ amânt. El s ¸i-a p˘ ar˘ asit c˘ aminul ceresc s ¸i a venit într-o lume îmbibat˘ a de p˘ acat — a venit la un popor care nu L-a pre¸ tuit, ˘ turile care nu I-a apreciat cur˘ a¸ tia s ¸i sfin¸ tenia, care I-a dispre¸ tuit înv˘ a¸ ta s ¸i, în final, La condamnat la cea mai crud˘ a moarte. „Fiindc˘ a atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, c˘ a a dat pe singurlul Lui Fiu, pentru ca oricine crede în El, s˘ a nu piar˘ a, ci s˘ a aib˘ a via¸ ta ve¸ snic˘ a.“ Aspectul exterior Dumnezeu dore¸ ste ceva în schimb pentru m˘ are¸ tul sacrificiu f˘ acut în beneficiul vostru. Dore¸ ste ca voi s˘ a fi¸ ti cre¸ stini nu doar cu numele, ci s ¸i în îmbr˘ ac˘ aminte s ¸i conversa¸ tie. El ar vrea s˘ a fi¸ ti mul¸ tumi¸ ti s˘ a v˘ a îmbr˘ aca¸ ti în haine modeste, nu s˘ a v˘ a împodobi¸ ti cu onduleuri, pene s ¸i alte accesorii inutile. El vrea ca manierele voastre s˘ a fie atr˘ ag˘ atoare, astfel încât cerul s˘ a le aprobe. Ve¸ ti în¸ sela a¸ stept˘ arile Sale, dragi tineri? Aspectul exterior este frecvent un indiciu privitor la minte s ¸i ar [347] trebui s˘ a avem grij˘ a ce semnale transmitem lumii din afar˘ a, pentru c˘ a dup˘ a ele va fi judecat˘ a credin¸ ta noastr˘ a. Dorim s˘ a-L urma¸ ti pe Isus ca ni¸ ste copii dragi ai S˘ ai, supu¸ si voin¸ tei Sale în toate lucrurile. Am vrea ˘ acea frumuse¸ s˘ a face¸ ti voia Mântuitorului, c˘ autând cu st˘ aruin¸ ta te interioar˘ a. Astfel, zi de zi, cu ajutorul lui Isus, ve¸ ti putea birui eul. Mândria s ¸i dorin¸ ta de a epata vor fi înl˘ aturate din inimile s ¸i vie¸ tile voastre. Blânde¸ tea s ¸i dragostea de simplitate vor fi încurajate. Astfel, tinerii pot deveni o armat˘ a de solda¸ ti credincio¸ si ai lui Hristos. Tr˘ aim în vremuri periculoase, când cei care pretind c˘ a-L iubesc s ¸i-L ascult˘ a pe Dumnezeu Îl neag˘ a în vie¸ tile lor de zi cu zi. „C˘ aci oamenii vor fi iubitori de sine, iubitori de bani, l˘ aud˘ aro¸ si, trufa¸ si, hulitori, neascult˘ atori de p˘ arin¸ ti, nemul¸ tumitori, f˘ ar˘ a evlavie, f˘ ar˘ a dragoste fireasc˘ a, neîndupleca¸ ti, clevetitori, neînfrâna¸ ti, neîmblânzi¸ ti, neiubitori de bine, vânz˘ atori, obraznici, îngâmfa¸ ti, iubitori mai mult de pl˘ aceri decât de Dumnezeu; având doar o form˘ a de evlavie, dar t˘ ag˘ aduindu-i puterea.“ Dumnezeu nu dore¸ ste s˘ a face¸ ti parte din aceast˘ a categorie, dragi tineri. Din Cuvântul S˘ au pute¸ ti înv˘ a¸ ta cum s˘ a v˘ a feri¸ ti de aceste rele s ¸i, în final, cum s˘ a fi¸ ti biruitori... „Ei l-au biruit, prin sângele Mielului s ¸i prin cuvântul m˘ arturisirii [348] lor, s ¸i nu s ¸i-au iubit via¸ ta chiar pân˘ a la moarte.“

322

Solii c˘ atre tineret

M˘ arturisirea Nu este suficient din partea voastr˘ a s˘ a evita¸ ti înf˘ a¸ ti¸ sarea r˘ aului, ci trebuie s˘ a merge¸ ti mai departe, trebuie s˘ a „înv˘ a¸ ta¸ ti s˘ a face¸ ti binele“. Trebuie s˘ a-L ar˘ ata¸ ti pe Hristos lumii. Studiul vostru zilnic ar trebui s˘ a fie cum s˘ a înv˘ a¸ ta¸ ti s˘ a lucra¸ ti în ogorul lui Dumnezeu. Urma¸ sii S˘ ai trebuie s˘ a fie epistole vii „cunoscute s ¸i citite de to¸ ti oamenii“. Nu v˘ a ve¸ ti putea consolida niciodat˘ a un caracter bun doar dorind acest lucru. El poate fi c⸠stigat doar prin munc˘ a. Dorin¸ tele voastre în aceast˘ a direc¸ tie trebuie exprimate printr-o trud˘ a st˘ aruitoare, cinstit˘ a, ˘ . Urcând în fiecare zi pe scara progreplin˘ a de r˘ abdare s ¸i st˘ aruin¸ ta sului, te vei reg˘ asi la sfâr¸ sit în vârf — cuceritor, dar mai mult un cuceritor prin Cel care te-a iubit.—The Youth’s Instructor, November 5, 1896. ***** Religia judecat˘ a dup˘ a îmbr˘ ac˘ aminte Dragi tineri, dispozi¸ tia pe care o ave¸ ti de a v˘ a îmbr˘ aca dup˘ a mod˘ as ¸i de a purta dantel˘ a, aur s ¸i podoabe pentru a v˘ a etala nu va recomanda altora religia voastr˘ a sau adev˘ arul pe care-l m˘ arturisi¸ ti. Oamenii cu percep¸ tie fin˘ a vor privi încerc˘ arile voastre de a v˘ a înfrumuse¸ ta exteriorul ca o dovad˘ a a unor min¸ ti slabe s ¸i inimi vanitoase. Recomandarea pentru surorile mele tinere este aceasta: rochii simple, nesofisticate s ¸i nepreten¸ tioase. Nu exist˘ a nici un mod mai bun de a face ca lumina voastr˘ a s˘ a-i lumineze pe al¸ tii, decât al simplit˘ a¸ tii cu care v˘ a îmbr˘ aca¸ ti s ¸i v˘ a purta¸ ti. Pute¸ ti ar˘ ata tuturor c˘ a, prin compara¸ tie cu lucrurile ve¸ snice, estima¸ ti corect valoarea [349] lucrurilor din lumea aceasta.—Testimonies for the Church 3:376.

Capitolul 118 — Îmbr˘ ac˘ amintea s ¸i caracterul
Domnul Hristos îi prezint˘ a pe urma¸ sii S˘ ai ca fiind sarea p˘ amântului s ¸i lumina lumii. F˘ ar˘ a influen¸ ta salvatoare a cre¸ stinilor, lumea ar pieri ca urmare a propriei distrugeri s ¸i a corup¸ tiei ce o caracterizeaz˘ a. Privi¸ ti la categoria a¸ sa-zi¸ silor cre¸ stini, care sunt descri¸ si ca fiind nep˘ as˘ atori cu privire la îmbr˘ ac˘ amintea s ¸i persoana lor; pierdu¸ ti în tranzac¸ tiile legate de afacerile lor, reprezenta¸ ti de îmbr˘ ac˘ amintea lor; necuviincio¸ si s ¸i chiar brutali în maniere, având un nivel superficial de conversa¸ tie s ¸i, în acela¸ si timp, considerând aceste tr˘ as˘ aturi josnice ca indicii ale adev˘ aratei umilin¸ te s ¸i ale vie¸ tii de cre¸ stin. Gândi¸ ti-v˘ a; dac˘ a ar fi pe p˘ amânt, Mântuitorul ar indica astfel de pretin¸ si cre¸ stini ca fiind sarea p˘ amântului s ¸i lumina lumii? Nu, niciodat˘ a! Cre¸ stinii sunt eleva¸ ti în conversa¸ tiile lor s ¸i, de¸ si consider˘ a ca fiind p˘ acat s˘ a consimt˘ a la lingu¸ siri mincinoase, ei sunt politico¸ si, amabili s ¸i binevoitori. Cuvintele lor sunt pline de adev˘ ar s ¸i sinceritate. Ei sunt credincio¸ si în afacerile cu fra¸ tii lor s ¸i cu lumea. În îmbr˘ ac˘ aminte, ei evit˘ a excesul s ¸i etalarea; iar hainele lor vor fi simple, neb˘ at˘ atoare la ochi, modeste s ¸i aranjate pl˘ acut s ¸i cu bun-gust. O grij˘ a special˘ a va fi acordat˘ a îmbr˘ ac˘ amintei de a¸ sa manier˘ a, încât s˘ a arate c˘ atre sfin¸ tenia Sabatului s ¸i închinarea lui Dumnezeu. Linia de demarca¸ tie dintre o asemenea categorie s ¸i lume va fi prea clar˘ a pentru a se putea gre¸ si. Influen¸ ta credincio¸ silor ar fi de zece ori mai mare, dac˘ a b˘ arba¸ tii s ¸i femeile care accept˘ a adev˘ arul [350] s ¸i care în trecut au fost nep˘ as˘ atori s ¸i del˘ as˘ atori în obiceiurile lor ˘ vor fi atât de cultiva¸ ti s ¸i sfin¸ ti¸ ti prin adev˘ ar, încât s˘ a dea pe fa¸ ta simplitate în obiceiurile lor, ordine s ¸i bun-gust în îmbr˘ ac˘ aminte. Dumnezeul nostru este un Dumnezeu al ordinii s ¸i nu este în nici o ˘ , murd˘ m˘ asur˘ a mul¸ tumit de neglijen¸ ta arie sau p˘ acat. Rela¸ tia cu moda Cre¸ stinii nu trebui s˘ a se martirizeze, f˘ acând din ei o priveli¸ ste, îmbr˘ acându-se atât de diferit de lume, încât oamenii s˘ a-i priveasc˘ a 323

324

Solii c˘ atre tineret

˘ de credin¸ fix s ¸i cu uimire. Iar dac˘ a, urmare a conform˘ arii lor fa¸ ta ta s ¸i datoria lor de a se îmbr˘ aca modest s ¸i s˘ an˘ atos, descoper˘ a c˘ a nu sunt la mod˘ a, nu trebuie s˘ a-¸ si schimbe hainele pentru a fi la fel cu lumea. Ei ˘ nobil˘ ar trebui s˘ a manifeste o independen¸ ta as ¸i curajul moral de a fi corec¸ ti, chiar dac˘ a lumea este altfel. Dac˘ a lumea introduce un gen de ˘ cu îmbr˘ ac˘ aminte modest˘ a, convenabil˘ as ¸i s˘ an˘ atoas˘ a, în concordan¸ ta Biblia, rela¸ tia noastr˘ a cu Dumnezeu sau cu lumea nu se va schimba, dac˘ a vom adopta acest fel de îmbr˘ ac˘ aminte. Cre¸ stinii ar trebui s˘ a-L ˘ urmeze pe Hristos s ¸i s˘ a-¸ si adapteze îmbr˘ ac˘ amintea în concordan¸ ta ˘ , ei ar cu Cuvântul S˘ au. Ar trebui s˘ a evite extremele. Cu umilin¸ ta trebui s˘ a urmeze cursul lor, clar trasat înainte, f˘ ar˘ aa¸ tine seama de aplauze sau dezaprobare, alipindu-se de ceea ce este bine în baza [351] propriilor sale merite.—The Review and Herald, 30 ianuarie, 1900.

Capitolul 119 — Îmbr˘ ac˘ amintea adecvat˘ a
˘ modestia în îmbr˘ Biblia înva¸ ta ac˘ aminte „Vreau, de asemenea, ca femeile s˘ a se roage îmbr˘ acate în chip cuviincios“. Aceasta interzice etalarea în îmbr˘ ac˘ aminte a unor culori b˘ at˘ atoare la ochi, a unor accesorii extravagante. Orice planuri sau gânduri proiectate s˘ a atrag˘ a aten¸ tia asupra celui ce poart˘ a aceste lucruri sau s˘ a creasc˘ a admira¸ tia este exclus din îmbr˘ ac˘ amintea modest˘ a, pl˘ acut˘ a, conform˘ a Cuvântului lui Dumnezeu. Economie în îmbr˘ ac˘ aminte Îmbr˘ ac˘ amintea noastr˘ a trebuie s˘ a fie modest˘ a, nu cu „aur, nici cu m˘ arg˘ aritar, nici cu haine scumpe“. Banii ne sunt încredin¸ ta¸ ti de Dumnezeu. Nu sunt ai no¸ stri, ca s˘ a-i cheltuim pentru satisfacerea mândriei sau a ambi¸ tiei. Ei reprezint˘ a, în mâinile copiilor lui Dumnezeu, hran˘ a pentru cei înfometa¸ ti s ¸i îmbr˘ ac˘ aminte pentru cei goi; reprezint˘ a ap˘ arare pentru cei ap˘ asa¸ ti, mijloc de îns˘ an˘ ato¸ sire pentru cei bolnavi sau de propov˘ aduire a Evangheliei celor s˘ araci. Folosind cu în¸ telepciune banii care acum sunt cheltui¸ ti pentru aspectul exterior, pute¸ ti aduce fericire în multe inimi. Tine¸ ¸ ti cont de modul în care a tr˘ ait Hristos, de via¸ ta Sa. Analiza¸ ti-I caracterul s ¸i fi¸ ti tovar˘ as ¸ii Lui în ceea ce prive¸ ste t˘ ag˘ aduirea de sine. În lumea a¸ sa-zis cre¸ stin˘ a, destul de mul¸ ti bani sunt cheltui¸ ti pe bijuterii, pe haine extravagante s ¸i inutile, care i-ar putea hr˘ ani s ¸i îmbr˘ aca pe to¸ ti cei fl˘ amânzi s ¸i goi. Moda s ¸i etalarea absorb mij˘s loacele care ar putea aduce alinare s ¸i confort celor în suferin¸ ta ¸i s˘ araci. Ele jefuiesc lumea de dragostea Mântuitorului, propov˘ aduit˘ a în Evanghelie... Calitate s ¸i bun-gust Dar hainele noastre, chiar dac˘ a sunt modeste s ¸i simple, ar trebui s˘ a fie de calitate bun˘ a, în culori care avantajeaz˘ as ¸i potrivite cu [352] serviciul. Ar trebui alese mai degrab˘ a ca s˘ a dureze decât pentru 325

326

Solii c˘ atre tineret

a fi etalate. Femeia în¸ teleapt˘ a descris˘ a în Proverbe „nu se teme de z˘ apad˘ a pentru casa ei, c˘ aci toat˘ a casa ei este îmbr˘ acat˘ a în c˘ ar˘ amiziu“. S˘ an˘ atate s ¸i cur˘ a¸ tie Îmbr˘ ac˘ amintea noastr˘ a ar trebui s˘ a fie curat˘ a. Lipsa de cur˘ a¸ tenie în îmbr˘ ac˘ aminte este nes˘ an˘ atoas˘ as ¸i astfel se pâng˘ aresc s ¸i sufletul, s ¸i trupul. „Voi sunte¸ ti Templul lui Dumnezeu... Dac˘ a nimice¸ ste cineva Templul lui Dumnezeu, pe acela îl va nimici Dumnezeu.“ În tot ceea ce prive¸ ste îmbr˘ ac˘ amintea, trebuie s˘ a avem în vedere s˘ an˘ atatea. „În toate lucrurile“, Dumnezeu dore¸ ste ca „s˘ an˘ atatea s˘ a sporeasc˘ a“ — s˘ an˘ atatea trupului s ¸i a sufletului. Si ¸ trebuie s˘ a fim împreun˘ a-lucr˘ atori cu El atât pentru s˘ an˘ atatea trupului, cât s ¸i a sufletului. Amândou˘ a sunt favorizate de o îmbr˘ ac˘ aminte s˘ an˘ atoas˘ a. Gra¸ tia s ¸i frumuse¸ tea natural˘ a Ar trebui s˘ a avem gra¸ tia, frumuse¸ tea, caracterul adev˘ aratei simplit˘ a¸ ti naturale. ˘ , dar nu îmHristos ne-a avertizat împotriva mândriei în via¸ ta potriva gra¸ tiei s ¸i frumuse¸ tii naturale. El ne-a îndreptat aten¸ tia spre florile câmpului, asupra crinului desf˘ acut în puritatea sa, s ¸i ne-a spus: „Totu¸ si v˘ a spun c˘ a nici chiar Solomon, în toat˘ a slava lui, nu s-a îmbracat ca unul din ei“. Astfel, prin lucrurile din natur˘ a, Hristos ilustreaz˘ a frumuse¸ tea care are valoare în cer, gra¸ tia plin˘ a de modestie, simplitatea, puritatea, caracterul adecvat, care vor face podoabele noastre pl˘ acute înaintea Lui. Counsels to Parents, Teachers [353] and Students, 302, 303.

Capitolul 120 — Influen¸ ta îmbr˘ ac˘ amintei
Noi nu descuraj˘ am bunul-gust în îmbr˘ ac˘ aminte. Bunul-gust nu trebuie dispre¸ tuit sau condamnat. Credin¸ ta noastr˘ a, dac˘ a este purtat˘ a înainte, ne va conduce s˘ a fim atât de distin¸ si în îmbr˘ ac˘ aminte s ¸i zelo¸ si ca lucr˘ atori buni s ¸i serio¸ si, încât vom putea fi considera¸ ti ca având ceva special. Dar, când pierdem gustul pentru ordine s ¸i o simplitate distins˘ a, p˘ ar˘ asim în principiu adev˘ arul; pentru c˘ a adev˘ arul nu se ˘ . Când credincio¸ degradeaz˘ a niciodat˘ a, ci se cultiv˘ as ¸i se înal¸ ta sii sunt neglijen¸ ti cu îmbr˘ ac˘ amintea lor s ¸i sunt necuviincio¸ si s ¸i brutali în maniere, influen¸ ta lor d˘ auneaz˘ a adev˘ arului. „Noi am ajuns“, spune apostolul inspirat, „o priveli¸ ste pentru lume, îngeri s ¸i oameni“. Tot cerul înregistreaz˘ a influen¸ ta zilnic˘ a pe care o exercit˘ a asupra lumii a¸ sa-zi¸ sii cre¸ stini... Simplitatea îmbr˘ ac˘ amintei va face ca o femeie sensibil˘ a s˘ a apar˘ a ca fiind plin˘ a de avantaje. Noi judec˘ am caracterul unei persoane dup˘ a stilul pe care-l adopt˘ a în îmbr˘ ac˘ aminte. O femeie modest˘ a, asemenea lui Dumnezeu, se va îmbr˘ aca modest. Un gust rafinat, o minte cultivat˘ a vor fi relevate în alegerea unei îmbr˘ ac˘ amin¸ ti simple s ¸i adecvate. Tinerele care se rup din sclavia modei vor fi podoabele societ˘ a¸ tii. Cea care este simpl˘ as ¸i nepreten¸ tioas˘ a în îmbr˘ ac˘ aminte s ¸i în maniere arat˘ a c˘ a în¸ telege faptul c˘ a o femeie adev˘ arat˘ a se caracterizeaz˘ a prin bog˘ a¸ tia valorilor morale. Cât de fermec˘ atoare s ¸i interesant˘ a este simplitatea în îmbr˘ ac˘ aminte, care, în gra¸ tie s ¸i dr˘ ag˘ al˘ as ¸enie, poate fi comparat˘ a cu florile câmpului.—The Review and [354] Herald, 17 noiembrie, 1904.

327

Capitolul 121 — Simplitatea în îmbr˘ ac˘ aminte
„Podoaba voastr˘ a s˘ a nu fie podoaba de afar˘ a, care st˘ a în împletitura p˘ arului, în purtarea de scule de aur sau în îmbr˘ acarea hainelor, ci s˘ a fie omul ascuns al inimii, în cur˘ a¸ tia nepieritoare a unui duh blând s ¸i lini¸ stit, care este de mere pre¸ t înaintea lui Dumnezeu.“ În¸ telepciunea omeneasc˘ a s-a gândit mereu s˘ a evadeze sau s˘ a lase ˘ turile simple, directe, ale Cuvântului lui Dumnezeu. deoparte înv˘ a¸ ta În fiecare epoc˘ a, majoritatea celor ce pretind a fi urma¸ si ai lui Hristos au desconsiderat aceste precepte, care promovau lep˘ adarea de sine s ¸i umilin¸ ta, care cereau simplitate s ¸i modestie în conversa¸ tie, comportament s ¸i îmbr˘ ac˘ aminte. Rezultatul a fost mereu acela¸ si — ˘ turile Evangheliei, care conduce la adoptarea îndep˘ artarea de înv˘ a¸ ta modei, obiceiurilor s ¸i principiilor lumii. Asem˘ anarea cu Dumnezeu, ˘ vital˘ care este de o importan¸ ta a, a fost înlocuit˘ a de un formalism rece. Prezen¸ ta s ¸i puterea lui Dumnezeu — retrase de la cei care formau grupuri iubitoare de lume — sunt descoperit˘ a în categoria închin˘ ato˘ turilor Cuvântului rilor umili, care sunt dispu¸ si s˘ a se supun˘ a înv˘ a¸ ta Sfânt. Aceast˘ a cale a fost urmat˘ a în perioade succesive. Una dup˘ a alta, diferite denomina¸ tiuni s-au ridicat s ¸i, renun¸ tând la simplitatea lor, s ¸i-au pierdut într-o mare m˘ asur˘ a puterea de la început. O curs˘ a întins˘ a poporului lui Dumnezeu Dup˘ a cum vedem, dragostea de mod˘ as ¸i de etalare se reg˘ ase¸ ste s ¸i printre cei ce pretind a crede adev˘ arurile prezente s ¸i ne întreb˘ am cu [355] triste¸ te: Nu va înv˘ a¸ ta poporul lui Dumnezeu nimic din istoria celor dinainte? Sunt pu¸ tini cei care-¸ si în¸ teleg propriile inimi. Iubitorii frivoli s ¸i superficiali ai modei pot pretinde a fi urma¸ si ai lui Hristos, dar îmbr˘ ac˘ amintea s ¸i conversa¸ tia lor arat˘ a cu ce este ocupat˘ a mintea s ¸i în ce este angajat˘ a afec¸ tiunea lor. Vie¸ tile lor tr˘ adeaz˘ a prietenia cu lumea s ¸i-i reclam˘ a ca fiind ai ei. Cum poate cineva, care a gustat o dat˘ a dragostea lui Hristos, s˘ a fie satisf˘ acut de frivolit˘ a¸ tile modei? Inima mea este îndurerat˘ a s˘ a vad˘ a 328

Simplitatea în îmbr˘ ac˘ aminte

329

pe cei care pretind c˘ a sunt urma¸ sii blândului s ¸i modestului Mântuitor atât de înfl˘ ac˘ ara¸ ti în a se conforma standardelor acestei lumi în ceea ce prive¸ ste îmbr˘ ac˘ amintea. Cu toate c˘ a pretind a c˘ auta asem˘ anarea cu Dumnezeu, pot fi deosebi¸ ti cu greu de cei necredincio¸ si. Ei nu ˘ . Timpul s g˘ asesc pl˘ acere în via¸ ta lor de credin¸ ta ¸i mijloacele lor sunt puse în slujba scopului de a se îmbr˘ aca pentru a etala. Mândria s ¸i extravagan¸ ta în îmbr˘ ac˘ aminte sunt p˘ acate c˘ atre care sunt înclinate în special femeile. De aici înainte, porunca apostolilor li se adreseaz˘ a direct lor: „Vreau, de asemenea, ca femeile s˘ a se roage îmbr˘ acate în chip cuviincios, cu ru¸ sine s ¸i sfial˘ a; nu cu împletituri de p˘ ar, nici cu aur, nici cu m˘ arg˘ aritare, nici cu haine scumpe, ci cu fapte bune, cum se cuvine femeilor care spun c˘ a sunt evlavioase“. Nevoia de reform˘ a Vedem cum c⸠stig˘ a cu fermitate teren în biseric˘ a un r˘ au pe care Cuvântul lui Dumnezeu îl condamn˘ a. Care este datoria celor ce de¸ tin autoritatea cu privire la acest aspect? Va mai fi influen¸ ta bisericii ceea ce ar trebui s˘ a fie, în timp ce mul¸ ti dintre membrii s˘ ai se supun la ceea ce dicteaz˘ a moda mai degrab˘ a decât la ceea ce exprim˘ a cu claritate voin¸ ta lui Dumnezeu? Cum putem a¸ stepta [356] prezen¸ ta s ¸i ajutorul Duhului Sfânt, în timp ce permitem acestor lucruri s˘ a existe între noi? Putem s˘ a r˘ amânem t˘ acu¸ ti în timp ce ˘ turile lui Hristos sunt date la o parte de fal¸ înv˘ a¸ ta sii S˘ ai urma¸ si? Aceste lucruri aduc durere s ¸i nedumerire celor care au sc˘ apat din vedere biserica lui Dumnezeu. Nu vor reflecta surorile mele cre¸ stine în rug˘ aciune s ¸i în sinceritate asupra acestui subiect? Nu vor c˘ auta ele s˘ a fie îndrumate de Cuvântul lui Dumnezeu? Timpul petrecut în plus pentru preg˘ atirea hainelor în conformitate cu moda acestei lumi ar trebui devotat unei cercet˘ ari atente a inimii s ¸i studiului Scripturilor. Orele care pot fi considerate mai mult decât pierdute în preg˘ atirea unor g˘ ateli, împodobeli s ¸i accesorii inutile ar putea fi f˘ acute mai valoroase decât aurul, dac˘ a ar fi petrecute în c˘ autarea dobândirii principiilor corecte s ¸i a realiz˘ arilor solide. Inima m˘ a doare când v˘ ad tinere care pretind a fi urma¸ se ale lui Hristos care sunt practic în ˘ cu privire la caracterul s necuno¸ stin¸ ta ¸i voin¸ ta Sa. Aceste tinere au fost satisf˘ acute hr˘ anindu-se cu pleav˘ a. Beteala str˘ alucitoare a lumii pare a fi mai valoroas˘ a pentru ele decât bog˘ a¸ tiile ve¸ snice. Puterile

330

Solii c˘ atre tineret

mintale, care ar putea fi dezvoltate prin gândire s ¸i studiu, sufer˘ a de amor¸ teal˘ a, sentimentele sunt nedisciplinate, pentru c˘ a îmbr˘ ac˘ amintea este considerat˘ a mai important˘ a decât dragostea de spiritualitate sau vigoare mintal˘ a. Împodobirea interioar˘ a Vor c˘ auta urma¸ sii lui Hristos s˘ a ob¸ tin˘ a acea frumuse¸ te interioar˘ a, blânde¸ tea s ¸i pacea spiritului, pe care Dumnezeu pune mult pre¸ t, sau vor risipi aceste scurte ore de încercare ce le stau la dispozi¸ tie într-o [357] munc˘ a inutil˘ a, pentru etalare? Domnul ar putea s˘ a aib˘ a în lucrarea Sa ˘ s˘ femei care s˘ a caute în permanen¸ ta a-¸ si îmbog˘ a¸ teasc˘ a atât mintea, cât s ¸i inima, dobândind putere intelectual˘ as ¸i moral˘ a, încât s˘ a poat˘ a duce ˘ folositoare s o via¸ ta ¸i fericit˘ a — fiind o binecuvântare pentru lume s ¸i o onoare pentru Creatorul lor. I-a¸ s întreba pe tinerii de azi, care pretind a crede în adev˘ arul prezent, în ce fel se leap˘ ad˘ a ei de sine de dragul adev˘ arului? Când realmente doresc un articol de îmbr˘ ac˘ aminte sau un fel de obiect de podoab˘ a, accesoriu sau un lucru potrivit, pun ei problema aceasta înaintea Domnului în rug˘ aciune, pentru a s ¸ti dac˘ a Spiritul Sfânt va aproba aceast˘ a cheltuial˘ a a mijloacelor materiale? În alegerea s ¸i preg˘ atirea hainelor lor, sunt ei aten¸ ti s˘ a nu dezonoreze practicarea credin¸ tei? Pot ei s˘ a cheme binecuvântarea Domnului asupra timpului astfel folosit? Este un lucru s˘ a te al˘ aturi bisericii s ¸i cu totul alt lucru s˘ a fii unit cu Hristos. Profesarea religiei neconsacrate, iubind lumea, este una din cele mai serioase cauze ale sl˘ abiciunii în biserica lui Hristos. În aceast˘ a etap˘ a a existen¸ tei omenirii, exist˘ a o pasiune f˘ ar˘ a precedent pentru pl˘ acere. Peste tot prevaleaz˘ a extravagan¸ ta risipitoare s ¸i necugetat˘ a. Mul¸ ti sunt plini de înfocare pentru amuzament s ¸i distrac¸ tie. Mintea începe s˘ a fie frivol˘ as ¸i superficial˘ a, pentru c˘ a nu mai este obi¸ snuit˘ a cu medita¸ tia sau studiul disciplinat. Sentimentalismul ˘ este cultivat, rafinat, în˘ plin de ignoran¸ ta al¸ tat s ¸i înnobilat. Dar prea adesea fiecare realizare de valoare este neglijat˘ a pentru etalarea modei s ¸i pentru pl˘ aceri superficiale. Femeile permit sufletului lor s˘ a fie înfometat s ¸i pipernicit din cauza modei s ¸i astfel ele devin mai degrab˘ a un blestem pentru societate decât o binecuvântare.—The [358] Review and Herald, 6 decembrie, 1881.

Capitolul 122 — Idolatria îmbr˘ ac˘ amintei
Idolatria îmbr˘ ac˘ amintei este o boal˘ a moral˘ a. Ea nu trebuie adus˘ a ˘ de cerinîn via¸ ta cea nou˘ a. În cele mai multe cazuri, supunerea fa¸ ta ¸ tele Evangheliei va cere o hot˘ arât˘ a schimbare în îmbr˘ ac˘ aminte. Nu trebuie s˘ a existe nep˘ asare în îmbr˘ ac˘ aminte. Pentru Numele lui Hristos, ai c˘ aror martori suntem, ar trebui s˘ a facem tot ce se poate mai bine pentru înf˘ a¸ ti¸ sarea noastr˘ a. La serviciul de la tabernacol, Dumnezeu a ar˘ atat fiecare am˘ anunt al ve¸ smintelor acelora care slujeau înaintea Lui. În felul acesta, suntem înv˘ a¸ ta¸ ti c˘ a El are o ˘ cu privire la îmbr˘ preferin¸ ta ac˘ amintea celor care-L servesc. Îndrum˘ arile date cu privire la ve¸ smintele lui Aaron erau foarte precise, deoarece ve¸ smântul lui era simbolic. Tot a¸ sa, îmbr˘ ac˘ amintea urmas ¸ilor lui Hristos trebuie s˘ a fie simbolic˘ a. Înf˘ a¸ ti¸ sarea noastr˘ a, în toate privin¸ tele, ar trebui s˘ a fie caracterizat˘ a prin simplitate, modestie s ¸i cur˘ a¸ tenie. Dar Cuvântul lui Dumnezeu nu aprob˘ a schimb˘ arile de îmbr˘ ac˘ aminte numai de dragul modei, ca s˘ a ar˘ at˘ am la fel ca lumea. Cre¸ stinii nu trebuie s˘ a se împodobeasc˘ a cu podoabe scumpe s ¸i lucruri costisitoare. Cuvintele Scripturii cu privire la îmbr˘ ac˘ amint, ar trebui s˘ a fie cercetate cu grij˘ a. Avem nevoie s˘ a în¸ telegem ceea ce Domnul cerului apreciaz˘ a chiar s ¸i în îmbr˘ acarea corpului. To¸ ti cei care caut˘ a cu ˘ harul lui Hristos vor ¸ sârguin¸ ta tine seam˘ a de cuvintele pre¸ tioase, de ˘ turile inspirate de Dumnezeu. Chiar s înv˘ a¸ ta ¸i stilul îmbr˘ ac˘ amintei va exprima adev˘ arul Evangheliei.—Testimonies for the Church 6:96. [359]

331

Capitolul 123 — Adev˘ arata podoab˘ a
Extravagan¸ ta demoralizatoare predomin˘ a oriunde s ¸i multe suflete ajung s˘ a se ruineze datorit˘ a dragostei lor pentru îmbr˘ ac˘ aminte s ¸i etalare. Via¸ ta a nou˘ a zecimi din cei ce sunt devota¸ ti modei este o minciun˘ a tr˘ ait˘ a. În¸ sel˘ aciunea s ¸i frauda reprezint˘ a practica lor zilnic˘ a; pentru c˘ a ei vor s˘ a par˘ a ceea ce nu sunt. Noble¸ tea sufletului, amabilitatea, generozitatea sunt vândute pentru a satisface pofta de lucruri rele. Mii î¸ si vând mintea pentru a putea avea mijloace de a urma moda acestei lumi. O astfel de grij˘ a nebuneasc˘ a pentru schimb˘ arile modei acestei lumi necesit˘ a o armat˘ a de reformatori, care s˘ a ia pozi¸ tie pentru o împodobire simpl˘ as ¸i distinct˘ a. Satana a inventat mereu curente în mod˘ a, care nu pot fi urmate decât sacrificând bani, timp s ¸i s˘ an˘ atate. Urmând lumea Având înaintea noastr˘ a tabloul demoraliz˘ arii lumii cu privire la mod˘ a, cum îndr˘ aznesc a¸ sa-zi¸ sii cre¸ stini s˘ a urmeze c˘ ararea lumii? Vom aproba aceste mode demoralizatoare, însu¸ sindu-ni-le? Mul¸ ti adopt˘ a moda lumii, dar aceasta pentru c˘ a Hristos nu este întrupat în ei, s ¸i cu El, speran¸ ta s ¸i gloria. Vie¸ tuirea în lux, îmbr˘ ac˘ amintea extravagant˘ a sunt împinse pân˘ a la o asemenea extindere, încât constituie unul din semnele ultimelor zile. [360] Mândria s ¸i vanitatea se manifest˘ a pretutindeni, cei care sunt tenta¸ ti s˘ a priveasc˘ a în oglind˘ a pentru a se admira au o foarte slab˘ a înclina¸ tie de a privi c˘ atre Legea lui Dumnezeu, care reprezint˘ a marea oglind˘ a. Aceast˘ a idolatrie a îmbr˘ ac˘ amintei distruge toat˘ a umilin¸ ta, blânde¸ tea s ¸i dragostea într-un caracter. Consum˘ a orele pre¸ tioase care ar trebui consacrate medita¸ tiei, cercet˘ arii de inim˘ as ¸i studiului Cuvântului lui Dumnezeu înso¸ tit de rug˘ aciune. În Cuvântul lui Dumnezeu, Inspira¸ tia a înregistrat lec¸ tii speciale pentru instruirea noastr˘ a...

332

Adev˘ arata podoab˘ a

333

Devo¸ tiunea pentru îmbr˘ ac˘ aminte ia din mijloacele încredin¸ tate pentru lucr˘ arile milei s ¸i ale bun˘ avoin¸ tei, iar aceast˘ a cheltuial˘ a extra˘ de Dumnezeu. Mijloacele materiale nu ne-au vagant˘ a este furt fa¸ ta fost încredin¸ tate pentru satisfacerea mândriei s ¸i pentru dragostea de a etala. Noi trebuie s˘ a fim administratori în¸ telep¸ ti, s˘ a-i îmbr˘ ac˘ am pe cei goi, s˘ a-i hr˘ anim pe cei înfometa¸ ti s ¸i s˘ a oferim mijloacele noastre materiale pentru avansarea cauzei lui Dumnezeu. Dac˘ a vrem podoabe, gra¸ tia blânde¸ tii, modestia s ¸i pruden¸ ta sunt potrivite pentru orice persoan˘ a de orice rang sau pozi¸ tie social˘ a. ˘ tur˘ Nu vom sta ca ni¸ ste santinele credincioase s ¸i, prin înv˘ a¸ ta a s ¸i exemplu, nu vom respinge spre împr˘ as ¸tiere extravagan¸ ta acestei epoci degenerate? Nu vom da un exemplu bun tinerilor no¸ stri c˘ a orice am mânca sau bea, orice am face, totul este spre gloria lui [361] Dumnezeu?—The Review and Herald, 12 decembrie, 1912.

334

Solii c˘ atre tineret

Sec¸ tiunea 13 — Recreere s ¸i distrac¸ tie

[362] Exist˘ a o diferen¸ ta ˘ între recreere s ¸i distrac¸ tie. Recreerea, când este într-adev˘ ar a¸ sa cum o arat˘ a numele, are tendin¸ ta de a înt˘ ari s ¸i zidi. Prin întreruperea grijilor s ¸i ocupa¸ tiilor noastre obi¸ snuite, ea permite refacerea min¸ tii s ¸i trupului s ¸i ne face astfel în stare s˘ a ne întoarcem cu puteri noi la munca serioas˘ a a vie¸ tii. Distrac¸ tia, pe de alt˘ a parte, este c˘ autat˘ a de dragul pl˘ acerii s ¸i este adesea dus˘ a la extrem; aceasta absoarbe energia necesar˘ a muncii folositoare s ¸i se dovede¸ ste în acest fel o piedic˘ a în calea adev˘ aratului succes al vie¸ tii.—Education, 207.

[363]

Capitolul 124 — Valoarea recrea¸ tiei

Cre¸ stinii ar trebui s˘ a fie cei mai plini de voio¸ sie s ¸i ferici¸ ti oameni care tr˘ aiesc. Ei ar trebui s˘ a fie con¸ stien¸ ti c˘ a Dumnezeu este tat˘ al s ¸i prietenul lor ve¸ snic. Dar mul¸ ti a¸ sa-zi¸ si cre¸ stini nu dau o m˘ arturie corect˘ a despre religia cre¸ stin˘ a. Ei par întuneca¸ ti, ca s ¸i când ar sta sub un nor. Adesea, ei vorbesc de marile sacrificii pe care le-au f˘ acut pentru a deveni cre¸ stini. Ei apeleaz˘ a la cei ce nu L-au acceptat pe Hristos, ar˘ atândule prin propriul exemplu s ¸i prin conversa¸ tia lor c˘ a ar trebui s˘ a renun¸ te la orice ar putea face via¸ ta pl˘ acut˘ as ¸i plin˘ a de bucurie. Ei arunc˘ a un ˘ cre¸ v˘ al întunecat peste binecuvântata speran¸ ta stin˘ a. Impresia pe care o las˘ a ei este c˘ a cererile lui Dumnezeu reprezint˘ a o povar˘ a chiar s ¸i pentru un suflet dispus s ¸i c˘ a tot ceea ce ofer˘ a pl˘ acere sau încânt˘ a gustul trebuie sacrificat. Nu ezit˘ am s˘ a spunem c˘ a astfel de pretin¸ si cre¸ stini nu tr˘ aiesc ˘ tur˘ s ¸i nu transmit o înv˘ a¸ ta a autentic˘ a. Dumnezeu este dragoste, cei ce s˘ al˘ as ¸luiesc în El r˘ amân în dragoste. To¸ ti cei care într-adev˘ ar sau familiarizat — prin cunoa¸ stere venit˘ a prin experimentare — cu compania plin˘ a de dragoste s ¸i tandre¸ te a Tat˘ alui nostru ceresc vor r˘ aspândi lumin˘ as ¸i bucurie oriunde s-ar afla. Prezen¸ ta s ¸i influen¸ ta lor vor fi pentru tovar˘ as ¸ii lor ca mireasma unor flori parfumate, pentru c˘ a ei sunt uni¸ ti cu Dumnezeu s ¸i cu cerul, iar frumuse¸ tea crescut˘ a a cerului este transmis˘ a prin ei tuturor celor care sunt atra¸ si de [364] influen¸ ta lor. Aceasta îi face s˘ a fie lumina lumii s ¸i sarea p˘ amântului. ˘s Ei sunt într-adev˘ ar savoarea vie¸ tii în via¸ ta ¸i a mor¸ tii în moarte. Recreerea cre¸ stin˘ a Este privilegiul s ¸i datoria cre¸ stinilor s˘ a caute s˘ a-¸ si împrosp˘ ateze spiritele s ¸i s˘ a-¸ si învioreze trupurile printr-o recreere inocent˘ a, în scopul de a folosi puterile lor fizice s ¸i mintale pentru slava lui Dumnezeu. Momentele noastre de recreere n-ar trebui s˘ a fie scene de veselie f˘ ar˘ a sens, luând forme absurde. Putem s˘ a le organiz˘ am de 336

Valoarea recrea¸ tiei

337

a¸ sa manier˘ a, încât cei cu care ne înso¸ tim s˘ a beneficieze, s˘ a se înal¸ te s ¸i astfel s˘ a ne calific˘ am pe noi, dar s ¸i pe ei pentru a îndeplini cât mai bine îndatoririle transmise nou˘ a ca s ¸i cre¸ stini. Nu putem fi scuza¸ ti înaintea lui Dumnezeu dac˘ a ne angaj˘ am în distrac¸ tii care au tendin¸ ta de a ne transforma în persoane nepotrivite pentru îndeplinirea credincioas˘ a a îndatoririlor obi¸ snuite ale vie¸ tii s ¸i astfel mic¸ sorându-ne dorin¸ ta de contemplare a lui Dumnezeu s ¸i a lucrurilor cere¸ sti. Religia lui Hristos este învior˘ atoare s ¸i elevatoare în influen¸ ta sa. Este mai presus de orice, mai presus de glume s ¸i b˘ at˘ ai de joc f˘ ar˘ a sens, de discu¸ tii goale de con¸ tinut s ¸i frivole. În toate perioadele noastre de recreere trebuie s˘ a adun˘ am de la Sursa divin˘ a de putere un curaj s ¸i o t˘ arie proaspete, astfel încât s˘ a putem ˘ m mai cu succes vie¸ s˘ a în˘ al¸ ta tile noastre c˘ atre cur˘ a¸ tie, adev˘ arata bun˘ atate s ¸i sfin¸ tire. Dragostea de frumos Chiar s ¸i Dumnezeul cel mare este un iubitor al frumosului. El ne-a dat dovada de net˘ ag˘ aduit a acestui fapt prin lucrarea mâinilor Sale. El a s˘ adit pentru primii no¸ stri p˘ arin¸ ti o gr˘ adin˘ a minunat˘ a în Eden. Copaci falnici din fiecare soi au fost f˘ acu¸ ti s˘ a creasc˘ a din [365] p˘ amânt atât pentru utilitate, cât s ¸i pentru decor. Au fost pl˘ am˘ adite flori frumoase, de o dr˘ ag˘ al˘ as ¸enie rar˘ a, de diferite culori s ¸i nuan¸ te, parfumând aerul. P˘ as˘ ari cânt˘ atoare, pline de voio¸ sie, de un colorit variat, ciripeau cu putere cântece de veselie, spre lauda Creatorului lor. A fost planul lui Dumnezeu ca omul s˘ a-¸ si g˘ aseasc˘ a fericirea prin angajarea aspira¸ tiilor sale în lucrurile pe care El li le-a oferit s ¸i ca dorin¸ tele sale s˘ a poat˘ a fi satisf˘ acute de fructele pomilor din gr˘ adin˘ a. Dumnezeu, care a f˘ acut Edenul — c˘ aminul primilor no¸ stri p˘ arin¸ ti — atât de uimitor de pl˘ acut, ne-a d˘ aruit de asemenea copacii maiestuo¸ si, florile frumoase s ¸i tot ce este necesar s ¸i pl˘ acut pentru fericirea noastr˘ a. Ne-a dat aceste semne ale dragostei Sale, pentru ca noi s˘ a putem avea p˘ areri corecte privind caracterul S˘ au. El a implantat în inimile copiilor S˘ ai dragostea de frumos. Dar aceast˘ a dragoste a fost pervertit˘ a de mul¸ ti. Avantajele s ¸i frumuse¸ tile pe care Dumnezeu le-a rev˘ arsat asupra noastr˘ a au devenit idolii no¸ stri, în timp ce gloriosul lor D˘ at˘ ator a fost dat uit˘ arii. Ar trebui s˘ a ˘ de noi în toate lucr˘ recunoa¸ stem dragostea lui Dumnezeu fa¸ ta arile

338

Solii c˘ atre tineret

crea¸ tiei Sale s ¸i inimile noastre ar trebui s˘ a r˘ aspund˘ a acestor dovezi ale dragostei Sale, predându-I lui Dumnezeu din toat˘ a inima cele mai bune s ¸i sfinte sentimente ale noastre. Maestrul-artist Dumnezeu ne-a înconjurat cu decoruri naturale pline de furmuse¸ te, pentru a atrage s ¸i interesa mintea noastr˘ a. Planul S˘ au este ca noi s˘ a asociem gloria naturii cu caracterul S˘ au. Dac˘ a vom studia cu [366] credincio¸ sie cartea naturii, vom g˘ asi în ea o surs˘ a abundent˘ a pentru contemplarea dragostei s ¸i puterii infinite a lui Dumnezeu. Mul¸ ti laud˘ a îndemânarea artistului, care produce picturi frumoase pe pânze. Mii de oameni î¸ si devoteaz˘ a toate puterile firii în slujba artei s ¸i totu¸ si cât de pu¸ tin pot ilustra ace¸ stia lucrurile din natur˘ a. Arta nu va putea niciodat˘ a atinge perfec¸ tiunea v˘ azut˘ a în natur˘ a. Mul¸ ti pretin¸ si cre¸ stini cad în extaz în fa¸ ta unui tablou ce con¸ tine un apus de soare. Ei aduc închinare îndemân˘ arii artistului, dar trec ˘ pe lâng˘ cu indiferen¸ ta a un apus de soare m˘ are¸ t, autentic, de¸ si au privilegiul s˘ a-l admire în fiecare sear˘ a înnorat˘ a. De unde are artistul modelul? Din natur˘ a. Dar Maestrul arti¸ stilor a pictat pe cerul mi¸ sc˘ ator tablouri schimb˘ atoare în func¸ tie de pozi¸ tia soarelui. El a nuan¸ tat s ¸i a înfrumuse¸ tat cerurile cu auriu, argintiu s ¸i purpuriu, astfel ca, atunci când por¸ tile înaltului vor fi deschise, s˘ a putem avea înaintea ochilor splendoarea str˘ alucirii Sale s ¸i imagina¸ tia noastr˘ a s˘ a ia pu¸ tin din aceast˘ a m˘ are¸ tie. Mul¸ ti se întorc nep˘ as˘ atori de la acest tablou finisat în ceruri. Ei nu recunosc puterea s ¸i dragostea infinit˘ a a lui Dumnezeu, f˘ acut˘ a cunoscut˘ a prin frumuse¸ tile v˘ azute în ceruri, dar sunt aproape fermeca¸ ti de vederea s ¸i închinarea la tablouri imperfecte, imita¸ tii ale Artistului arti¸ stilor.—The Review and Herald, 25 iulie, 1871. Nepotrivi¸ ti pentru a rezista ispitei S˘ a nu v˘ a închipui¸ ti c˘ a v˘ a pute¸ ti alipi de pl˘ aceri, bucurându-v˘ a în astfel de pl˘ aceri de o clip˘ as ¸i c˘ a, în acela¸ si timp, pute¸ ti rezista [367] ispitei.—The Signs of the Times, 20 iunie, 1900.

Capitolul 125 — Dragostea de pl˘ aceri lume¸ sti
Este un lucru alarmant c˘ a dragostea de lume predomin˘ a în min¸ tile celor ce reprezint˘ a tinerii. Mul¸ ti se comport˘ a ca s ¸i cum pre¸ tioasele ˘ minunat˘ ore de încercare, când harul mai întârzie, ar fi o vacan¸ ta as ¸i c˘ a ei au fost l˘ asa¸ ti în lume numai pentru propria lor distrac¸ tie, pentru ˘ s a satisface o permanent˘ a dorin¸ ta ¸i necesitate de exaltare. Ei î¸ si g˘ asesc pl˘ acerile în lume s ¸i în lucrurile din lume s ¸i sunt str˘ aini de Tat˘ al s ¸i de harul Spiritului Sfânt. Mul¸ ti sunt necugeta¸ ti în conversa¸ tiile lor. Ei prefer˘ a s˘ a uite c˘ a din cuvintele lor vor fi achita¸ ti sau condamna¸ ti. Dumnezeu este dezonorat de discu¸ tiile s ¸i râsetele frivole, goale s ¸i de¸ sarte care caracterizeaz˘ a via¸ ta multora dintre tinerii no¸ stri... Satana face eforturi speciale pentru a conduce pe astfel de tineri s˘ a g˘ aseasc˘ a fericirea în distrac¸ tii lume¸ sti s ¸i s˘ a se justifice, str˘ aduinduse s˘ a demonstreze c˘ a aceste distrac¸ tii sunt nevinovate, inocente s ¸i chiar importante pentru s˘ an˘ atate. El prezint˘ a c˘ ararea sfin¸ teniei ca fiind grea, dificil˘ a, în timp ce c˘ ar˘ arile pl˘ acerilor lume¸ sti sunt pres˘ arate cu flori. Satana împodobe¸ ste lumea s ¸i pl˘ acerile ei în culori false, am˘ agitoare s ¸i m˘ agulitoare, prezentându-le înaintea tinerilor. Dar pl˘ acerile acestui p˘ amânt vor ajunge în curând la un sfâr¸ sit s ¸i atunci ceea ce ai sem˘ anat acum va trebui s˘ a seceri în acea zi. Sunt atrac¸ tiile, abilit˘ a¸ tile s ¸i talentele personale prea valoroase pentru a le dedica lui Dumnezeu, Creatorul nostru, El, care vegheaz˘ a asupra noastr˘ a în orice moment? Sunt calific˘ arile noastre prea pre¸ tioase pentru a le [368] preda lui Dumnezeu? Calea în¸ telepciunii Tinerii sus¸ tin adesea c˘ a ei au nevoie de ceva care s˘ a îi anime s ¸i care s˘ a le schimbe mintea. Speran¸ ta cre¸ stin˘ a este exact ceea ce au ei nevoie. Religia se va dovedi pentru credincios o îmb˘ arb˘ atare, un ghid sigur c˘ atre fântâna adev˘ aratei fericiri. Tinerii ar trebui s˘ a studieze Cuvântul lui Dumnezeu, dedicându-se medita¸ tiei s ¸i rug˘ aciunii. Vor 339

340

Solii c˘ atre tineret

descoperi c˘ a momentele lor libere nu pot fi mai bine folosite decât f˘ acând aceasta. „C˘ aile ei -ale în¸ telepciunii — sunt ni¸ ste c˘ ai pl˘ acute s ¸i toate c˘ ar˘ arile ei sunt ni¸ ste c˘ ar˘ ari pa¸ snice“. Pavel îi îndemna pe tineri — scriindu-i lui Tit — la cump˘ atare: „Sf˘ atuie¸ ste de asemenea pe tineri s˘ a fie cump˘ ata¸ ti, s ¸i d˘ a-te pe tine ˘ tur˘ însu¸ ti pild˘ a de fapte bune, în toate privin¸ tele. Iar în înv˘ a¸ ta a, d˘ a dovad˘ a de cur˘ a¸ tie, de vrednicie, de vorbire s˘ an˘ atoas˘ as ¸i f˘ ar˘ a cusur, s ¸i s˘ a nu poat˘ a s˘ a spun˘ a nimic r˘ au de noi“. Îi sf˘ atuiesc pe tineri, de dragul sufletului lor, s˘ a dea aten¸ tie îndemnurilor apostolului. Toate aceste instruc¸ tiuni, avertiz˘ ari s ¸i repro¸ suri ˘ spre via¸ ˘ sau de moarte spre pre¸ tioase vor fi o mireasm˘ a de via¸ ta ta moarte. Tinerii sunt în mod natural înclina¸ ti s˘ a cread˘ a c˘ a nu se a¸ steapt˘ a de la ei mult˘ a responsabilitate, purtare de grij˘ a sau purtare de poveri. Dar asupra fiec˘ aruia planeaz˘ a obliga¸ tia de a atinge standardul Bibliei. Lumina care str˘ aluce¸ ste înainte, cu privilegii s ¸i oportunit˘ a¸ ti, în lucrarea de predicare a Cuvântului, în pov˘ a¸ tuiri, avertiz˘ ari s ¸i repros ¸uri, va perfec¸ tiona caracterul sau va condamna nep˘ asarea. Aceast˘ a lumin˘ a trebuie pre¸ tuit˘ a atât de c˘ atre tineri, cât s ¸i de b˘ atrâni. Cine sunt cei care vor lua acum atitudine pentru Dumnezeu, hot˘ ar⸠ti s˘ a pun˘ a slujirea Lui pe primul loc în vie¸ tile lor? Cine vor fi purt˘ atorii [369] de poveri? „Dar adu-¸ ti aminte de F˘ ac˘ atorul t˘ au în zilele tinere¸ tii tale.“ Isus dore¸ ste slujirea celor asupra c˘ arora este rev˘ arsat˘ a roua tinere¸ tii. El dore¸ ste ca ei s˘ a fie mo¸ stenitorii ve¸ sniciei. Ei pot cre¸ ste la o b˘ arb˘ a¸ tie, maturitate nobil˘ a, cu toate c˘ a poluarea moral˘ a abund˘ a astfel, încât corupe atât de mul¸ ti tineri chiar de la o vârst˘ a fraged˘ a. Ei pot fi liberi în Hristos, copii ai luminii, s ¸i nu ai întunericului. Dumnezeu cheam˘ a pe fiecare tân˘ ar s ¸i tân˘ ar˘ a s˘ a renun¸ te la fiecare obicei r˘ au, s˘ a fie sârguincio¸ si în munc˘ a, înfl˘ ac˘ ara¸ ti în spirit, slujindu˘ , f˘ L pe Domnul. Nu este bine ca ei s˘ a r˘ amân˘ a în necuno¸ stin¸ ta ar˘ a s˘ a fac˘ a nici un efort pentru a birui obiceiurile rele s ¸i pentru a-¸ si îmbun˘ at˘ a¸ ti comportamentul. Sinceritatea rug˘ aciunilor lor va fi dovedit˘ a de vigoarea efortului pe care-l fac de a se supune lui Dumnezeu s ¸i poruncilor Sale. La fiecare pas, pot renun¸ ta la obiceiuri s ¸i asocieri periculoase, crezând c˘ a Domnul, prin puterea Spiritului S˘ au, le va da putere s˘ a biruie.

Dragostea de pl˘ aceri lume¸ sti

341

Credincio¸ sie în lucruri m˘ arunte Eforturile individuale, constante s ¸i unite vor fi recompensate de succes. Cei ce doresc s˘ a fac˘ a mult bine în lumea noastr˘ a trebuie s˘ a fie dispu¸ si s˘ a fac˘ a acest lucru în maniera lui Dumnezeu, îndeplinind cele mai m˘ arunte treburi. Cel care dore¸ ste s˘ a ating˘ a în˘ al¸ timile cele mai seme¸ te ale izbânzii f˘ acând lucruri minunate, extraordinare, nu va reu¸ si s˘ a fac˘ a nimic. Progresul sigur într-o lucrare bun˘ a, prin repetarea frecvent˘ aa unui gen de serviciu f˘ acut cu credincio¸ sie, este mai valoros înaintea lui Dumnezeu decât aducerea la îndeplinire a unei lucr˘ ari m˘ are¸ te, ˘s s ¸i tinerii vor c⸠stiga un raport favorabil, dând for¸ ta ¸i personalitate [370] eforturilor lor... Tinerii pot face mult bine în lucrarea de salvare a sufletelor. Dumnezeu îi consider˘ a responsabili de modul în care î¸ si folosesc talentele încredin¸ tate lor. Cei ce pretind a fi fii s ¸i fiice ai lui Dumnezeu s˘ a¸ tinteasc˘ a spre un standard înalt. Ei s˘ a-¸ si foloseasc˘ a fiecare talent cu care i-a înzestrat Dumnezeu.—The Youth’s Instructor, January 1, 1907. Dorin¸ te neîmplinite Aspira¸ tia continu˘ a pentru distrac¸ tii provocatoare de pl˘ aceri relev˘ a dorin¸ tele înfl˘ ac˘ arate ale sufletului. Dar cei ce beau din aceast˘ a fântân˘ a a pl˘ acerilor lume¸ sti vor descoperi c˘ a sufletul lor însetat nu este înc˘ a satisf˘ acut. Ei sunt în¸ sela¸ ti s ¸i gre¸ sesc, confundând euforia cu fericirea, s ¸i când entuziasmul înceteaz˘ a, mul¸ ti se scufund˘ a în mâhnire s ¸i chiar disperare. O, ce nebunie, ce prostie s˘ a abandoneze „Fântâna apelor vii“ pentru „cisternele sparte“ ale pl˘ acerilor lume¸ sti!—Fundamentals of Christian Education, 422. Ocazii de a m˘ arturisi Dac˘ a într-adev˘ ar Îi apar¸ tii lui Hristos, vei avea ocazia s˘ a m˘ arturise¸ sti Numele Lui. Vei fi invitat s˘ a-¸ ti înso¸ te¸ sti prietenii în locuri de amuzament s ¸i astfel vei avea ocazia s˘ a-L m˘ arturise¸ sti pe Dumnezeul t˘ au. Dac˘ a e¸ sti cu adev˘ arat al lui Hristos, atunci nu vei încerca s˘ a formulezi scuze pentru faptul c˘ a nu-i înso¸ te¸ sti, ci le vei declara cu modestie, dar s ¸i cu fermitate, c˘ a e¸ sti un copil al lui Dumnezeu s ¸i c˘ a

342

Solii c˘ atre tineret

principiile tale nu-¸ ti permit s˘ a mergi nici m˘ acar o dat˘ a într-un loc unde nu po¸ ti s˘ a-L invi¸ ti s ¸i pe Isus cu tine.—The Youth’s Instructor, [371] May 4, 1893.

Capitolul 126 — Cuvinte de sfat
Intr˘ a în orânduiala lui Dumnezeu ca atât resursele fizice, cât s ¸i cele intelectuale s˘ a fie puse la treab˘ a; dar caracterul exerci¸ tiului fizic abordat trebuie s˘ a fie în perfect˘ a armonie cu lec¸ tiile date de Isus ucenicilor S˘ ai. Aceste lec¸ tii trebuie astfel exemplificate în via¸ ta cre¸ stinilor, încât, în întreaga activitate a educatorilor s ¸i elevilor s˘ ai, agen¸ tii cerului s˘ a nu poat˘ a spune despre ei c˘ a sunt „iubitori de pl˘ aceri“. Aceasta este starea actual˘ a a multora: „Iubitori mai mult de pl˘ aceri decât de Dumnezeu“ (2 Timotei 3, 4). Astfel, Satana s ¸i îngerii lui î¸ si întind capcanele pentru suflete. El lucreaz˘ a la mintea profesorilor s ¸i elevilor pentru a-i face s˘ a se angajeze în activit˘ a¸ ti s ¸i jocuri ce vor deveni puternic acaparatoare s ¸i care sunt de natur˘ a s˘ a înt˘ areasc˘ a pasiunile josnice s ¸i s˘ a dea na¸ stere la pofte s ¸i dorin¸ te rele, ce vor contracara ac¸ tiunile Duhului lui Dumnezeu, s ¸i El Se mâhne¸ ste.... „Fi¸ ti treji s ¸i veghea¸ ti! Pentru c˘ a potrivnicul vostru, diavolul, d˘ a târcoale ca un leu care r˘ acne¸ ste s ¸i caut˘ a pe cine s˘ a înghit˘ a“ [372] (1 Petru 5, 8). El este prezent acolo unde v˘ a juca¸ ti, urm˘ arindu-v˘ a distrac¸ tiile s ¸i acaparând orice suflet pe care îl g˘ ase¸ ste f˘ ar˘ a ap˘ arare, sem˘ anând în inimi s˘ amân¸ ta sa, ob¸ tinând astfel controlul asupra min¸ tii oamenilor. El este prezent la orice activitate din clas˘ a. Acei cursan¸ ti care îng˘ aduie ca mintea s˘ a le fie puternic incitat˘ a de jocuri nu se afl˘ a ˘ tura, sfatul s în cea mai bun˘ a dispozi¸ tie de a primi înv˘ a¸ ta ¸i mustrarea care sunt cele mai importante pentru ei. Exerci¸ tiul fizic a fost eviden¸ tiat de Dumnezeul în¸ telepciunii. În fiecare zi, ar trebui s˘ a consacr˘ am câteva ore educa¸ tiei în domeniul muncii cu folos, ce îi va ajuta pe elevi s˘ a înve¸ te îndeletnicirile practice ale vie¸ tii, esen¸ tiale pentru to¸ ti tinerii no¸ stri. Este nevoie ca oricine, din oricare s ¸coal˘ a sau institu¸ tie a noastr˘ a, s˘ a fie, precum Daniel, într-o atât de strâns˘ a leg˘ atur˘ a cu Izvorul întregii în¸ telepciuni, încât s˘ a devin˘ a capabil s˘ a ating˘ a cel mai înalt ˘ . Dragostea s standard, în orice privin¸ ta ¸i temerea de Dumnezeu st˘ a˘ de teau înaintea lui Daniel s ¸i, con¸ stient de responsabilitatea fa¸ ta 343

344

Solii c˘ atre tineret

Dumnezeu, el î¸ si exersa toate capacit˘ a¸ tile pentru a r˘ aspunde, pe cât ˘ tor. Cei patru copii evrei posibil, grijii iubitoarea a Marelui Înv˘ a¸ ta aveau s˘ a nu îng˘ aduie ca egoismul s ¸i iubirea de distrac¸ tii s˘ a le acapareze clipele perioadei de aur a vie¸ tii lor. Ei au lucrat cu o inim˘ a ˘s plin˘ a de voin¸ ta ¸i o minte matur˘ a. Acest standard înalt poate fi atins de orice tân˘ ar cre¸ stin.—Counsels to Parents, Teachers and Students, [373] 281-284.

Capitolul 127 — Distrac¸ tii periculoase pentru tineri
Dorin¸ ta de senza¸ tii s ¸i distrac¸ tie este o ispit˘ as ¸i o capcan˘ a pentru poporul lui Dumnezeu s ¸i mai ales pentru tineri. Satana preg˘ ate¸ ste întotdeauna ademeniri pentru a distrage min¸ tile de la solemna lucrare de preg˘ atire pentru viitorul apropiat. Prin agen¸ tii lume¸ sti, el men¸ tine o stare de continu˘ a excita¸ tie, care s˘ a-i poarte pe cei impruden¸ ti spre pl˘ acerile trec˘ atoare.Sunt spectacole, lecturi s ¸i o nesfâr¸ sit˘ a varietate de distrac¸ tii menite s˘ a îi duc˘ a la iubirea lumescului. Prin aceast˘ a unire cu lumea, credin¸ ta este sl˘ abit˘ a. Satana este un lucr˘ ator asiduu, un meseria¸ ss ¸i un du¸ sman de moarte. Ori de câte ori este rostit un cuvânt neglijent, fie de m˘ agulire, fie de determinare a tân˘ arului s˘ a priveasc˘ a un p˘ acat cu mai pu¸ tin˘ a ˘ , el profit˘ reticen¸ ta a de ocazie s ¸i hr˘ ane¸ ste s˘ amân¸ ta r˘ aului, pentru a putea prinde r˘ ad˘ acin˘ as ¸i pentru a aduce un rod nefast. El este un în¸ sel˘ ator în toat˘ a puterea cuvântului, un iscusit seduc˘ ator. El are ˘ , dar care sunt preg˘ multe plase fin ¸ tesute, inofensive în aparen¸ ta atite cu m˘ aiestrie ca s˘ a-i prind˘ a în mreje pe cei tineri s ¸i impruden¸ ti. Mintea obi¸ snuit˘ a tinde spre pl˘ acere s ¸i satisfacerea de sine. Politica lui Satana este umplerea min¸ tii cu dorin¸ ta dup˘ a distrac¸ tiile lume¸ sti, ca s˘ a nu mai poat˘ a fi timp pentru întrebarea: „Cum stau cu sufletul meu?“ Un veac nefast Tr˘ aim într-un veac nefast pentru tineri. Influen¸ ta predominant˘ a în societate este în favoarea îng˘ aduin¸ tei tinerilor de a urma înclina¸ tia fireasc˘ a a min¸ tii lor. Dac˘ a unii copii sunt foarte r˘ ai, p˘ arin¸ tii se lini¸ s- [374] tesc, spunând c˘ a, atunci când vor fi mai mari s ¸i vor judeca, ace¸ stia vor p˘ ar˘ asi obiceiurile rele s ¸i vor deveni b˘ arba¸ ti s ¸i femei de n˘ adejde. Ce eroare! Ani de zile, ei permit du¸ smanului s˘ a semene în gr˘ adina inimii s ¸i las˘ a ca principii gre¸ site s˘ a creasc˘ as ¸i s˘ a se înt˘ areasc˘ a, p˘ arând a nu sesiza pericolele ascunse s ¸i sfâr¸ situl tragic al drumului ce li se

345

346

Solii c˘ atre tineret

pare c˘ a este calea fericirii. În multe cazuri, toat˘ a str˘ adania depus˘ a ulterior pentru ace¸ sti tineri nu va duce la nici un rezultat. În general, standardul sfin¸ teniei este coborât printre cei ce se declar˘ a cre¸ stini s ¸i este greu pentru tineri s˘ a reziste influen¸ telor lume¸ sti, încurajate de mul¸ ti dintre membri ai bisericii. Majoritatea cre¸ stinilor doar cu numele, în vreme ce pretind c˘ a tr˘ aiesc pentru Hristos, tr˘ aiesc de fapt pentru lume.Ei nu discern superioritatea absolut˘ a a lucrurilor cere¸ sti s ¸i, prin urmare, nu pot s˘ a le iubeasc˘ a cu adev˘ arat. Mul¸ ti se declar˘ a cre¸ stini, deoarece cre¸ stinismul este considerat onorabil. Ei nu realizeaz˘ a c˘ a adev˘ aratul cre¸ stinism înseamn˘ a puterea crucii s ¸i astfel religia lor are o mic˘ a putere în a-I re¸ tine de la pl˘ acerile lume¸ sti. Unii pot merge în s˘ alile de dans, dedându-se la toate distrac¸ tiile de acolo. Al¸ tii nu pot merge chiar atât de departe, dar pot participa totu¸ si la reuniuni mondene, picnicuri, spectacole s ¸i alte prilejuri de distrac¸ tii lume¸ sti. Este posibil ca pân˘ as ¸i cel mai p˘ atrunz˘ ator ochi s˘ a ˘ între ei s nu reu¸ seasc˘ a s˘ a descopere vreo diferen¸ ta ¸i necredincio¸ si. [375] În actuala stare a societ˘ a¸ tii, nu este o sarcin˘ a u¸ soar˘ a pentru p˘ arin¸ ti aceea de a-¸ si ¸ tine în frâu copiii s ¸i de a-i educa potrivit regulii biblice a drept˘ a¸ tii. De multe ori, copiii nu suport˘ a restric¸ tiile s ¸i doresc s˘ a aib˘ a propria lor cale s ¸i s˘ a mearg˘ a dup˘ a placul lor. Îndeosebi între 10 s ¸i 18 ani, ei sunt înclina¸ ti s˘ a cread˘ a c˘ a nu este nimic r˘ au dac˘ a merg la întrunirile lume¸ sti ale colegilor lor. Dar p˘ arin¸ tii cre¸ stini, cu ˘ , pot vedea pericolul. Ei cunosc caracteristicile particulare experien¸ ta ale copiilor lor s ¸i influen¸ ta acestor lucruri asupra min¸ tii lor s ¸i, din dorin¸ ta de a-i s ¸ti mântui¸ ti, îi vor ¸ tine departe de aceste distrac¸ tii degradante. Ce povar˘ a se ia de pe inima p˘ arin¸ tilor grijulii s ¸i credincio¸ si atunci când copiii hot˘ ar˘ asc singuri s˘ a renun¸ te la pl˘ acerile lumii s ¸i s˘ a devin˘ a urma¸ si ai lui Hristos! Dar nici atunci grija s ¸i lucrarea lor nu trebuie s˘ a se opreasc˘ a, pentru c˘ a ace¸ sti tineri tocmai au început serios s˘ a lupte împotriva p˘ acatului s ¸i împotriva relelor inimii fire¸ sti s ¸i au nevoie în mod deosebit de sfatul s ¸i asisten¸ ta p˘ arin¸ tilor lor. Un timp de încercare pentru tineri Tinerii p˘ azitori ai Sabatului, care s-au l˘ asat sedu¸ si de influen¸ ta lumii, vor fi proba¸ ti s ¸i verifica¸ ti. Primejdiile zilelor din urm˘ a planeaz˘ a asupra noastr˘ as ¸i înaintea tinerilor st˘ a o încercare pe care mul¸ ti nu

Distrac¸ tii periculoase pentru tineri

347

au anticipat-o. Ei vor fi pu¸ si în situa¸ tii grele s ¸i atunci puritatea credin¸ tei lor va fi dovedit˘ a. Ei declar˘ a c˘ a-L a¸ steapt˘ a pe Fiul omului, dar unii dintre ei au fost un exemplu r˘ au pentru necredincio¸ si. Ei nau fost dispu¸ si s˘ a renun¸ te la lume, ci s-au unit cu lumea, participând [376] la picnicuri s ¸i la alte întâlniri pentru pl˘ aceri, am˘ agindu-se c˘ a se angajeaz˘ a în distrac¸ tii nevinovate. Dar tocmai aceste îng˘ aduin¸ te îi despart de Dumnezeu s ¸i-i fac fii ai lumii. Unii înclin˘ a constant spre ˘ mintele lor se împac˘ lume. Vederile s ¸i sim¸ ta a mult mai bine cu spiritul lumii decât cu cel al lui Hristos. Este perfect normal ca ei s˘ a prefere compania acelora al c˘ aror spirit va fi mai în asentimentul spiritului ˘ în poporul lui Dumnezeu. lor. Si ¸ ace¸ sti tineri au prea mult˘ a influen¸ ta Ei sunt p˘ arta¸ si cu poporul s ¸i au un nume în acest popor, dar sunt o pricin˘ a pentru necredincio¸ si s ¸i pentru cei slabi s ¸i neconsacra¸ ti din biseric˘ a. În aceast˘ a vreme de încercare, ei fie vor fi pe de-a-ntregul converti¸ ti, fie vor trece de partea lumii, pentru a-¸ si primi r˘ asplata împreun˘ a cu cei lume¸ sti. C˘ aut˘ atorul de pl˘ aceri nu este considerat de Dumnezeu ca un urma¸ s al S˘ au. Numai aceia care sunt t˘ ag˘ aduitori de sine s ¸i care tr˘ aiesc sobru, smerit s ¸i sfânt sunt adev˘ ara¸ ti urma¸ si ai lui Isus. Si ¸ ei nu pot s˘ a se bucure de conversa¸ tia u¸ soar˘ as ¸i goal˘ a a iubitorului acestei lumi. Desp˘ ar¸ tire de lume Adev˘ ara¸ tii urma¸ si ai lui Hristos vor avea de f˘ acut sacrificii. Ei vor ocoli locurile lume¸ sti, de distrac¸ tie, pentru c˘ a acolo nu-L g˘ asesc ˘ care s˘ pe Isus s ¸i nici nu întâlnesc o influen¸ ta a-i fac˘ a mai sfin¸ ti s ¸i s˘ a creasc˘ a în har. Ascultarea de Cuvântul lui Dumnezeu îi va face s˘ a se [377] îndep˘ arteze de toate aceste lucruri. „A¸ sa c˘ a, dup˘ a roadele lor îi ve¸ ti cunoa¸ ste“ (Matei 7, 20), a spus Mântuitorul. To¸ ti adev˘ ara¸ tii urma¸ si ai lui Hristos aduc roada slavei Sale. Via¸ ta lor confirm˘ a faptul c˘ a o bun˘ a lucrare a fost f˘ acut˘ a în ei prin Duhul lui Dumnezeu, iar roada lor este sfin¸ tenia. Vie¸ tile lor sunt curate s ¸i înnobilate. Faptele bune sunt roada adev˘ aratei lor sfin¸ tenii, ˘ în iar cei ce nu aduc o astfel de road˘ a dovedesc c˘ a nu au experien¸ ta ˘ . Isus spunea: „R˘ lucrarea lui Dumnezeu. Ei nu sunt în Vi¸ ta amâne¸ ti în Mine, s ¸i Eu voi r˘ amâne în voi. Dup˘ a cum ml˘ adi¸ ta nu poate aduce ˘ , tot a¸ road˘ a de la sine, dac˘ a nu r˘ amâne în vi¸ ta sa, nici voi nu pute¸ ti

348

Solii c˘ atre tineret

aduce road˘ a, dac˘ a nu r˘ amâne¸ ti în Mine. Eu sunt Vi¸ ta, voi sunte¸ ti ml˘ adi¸ tele. Cine r˘ amâne în Mine, s ¸i în cine r˘ amân Eu, aduce mult˘ a road˘ a; c˘ aci desp˘ ar¸ ti¸ ti de Mine, nu pute¸ ti face nimic“ (Ioan 15, 4-5). Aceia care vor s˘ a fie urma¸ si ai adev˘ aratului Dumnezeu trebuie ˘ torului Legii: „S˘ s˘ a renun¸ te la orice idol. Isus i-a spus înv˘ a¸ ta a iube¸ sti pe Domnul, Dumnezeul t˘ au, cu toat˘ a inima ta, cu tot sufletul t˘ au s ¸i cu tot cugetul t˘ au. Aceasta este cea dintâi s ¸i cea mai mare porunc˘ a“ (Matei 22, 37-38). Primele patru precepte ale Decalogului nu admit nici o dep˘ artarte a sentimentelor noastre de Dumnezeu. Si ¸ nimic nu trebuie s˘ a divizeze suprema noastr˘ a bucurie în El. Nu putem înainta în experien¸ ta cre¸ stin˘ a pân˘ a ce nu îndep˘ art˘ am tot ce ne desparte de Dumnezeu. Marea C˘ apetenie a bisericii, Cel care Si-a ¸ ales poporul din [378] aceast˘ a lume, îi cere acestui popor s˘ a se despart˘ a de lume. A-l iubi pe Dumnezeu s ¸i a p˘ azi poruncile Sale este foarte departe de iubirea pl˘ acerilor s ¸i prieteniilor lumii. Nu exist˘ a o bun˘ a în¸ telegere între Hristos s ¸i Baal. F˘ ag˘ aduin¸ te pentru tineri Tinerii care-L urmeaz˘ a pe Hristos au de purtat un r˘ azboi; ei au de dus o cruce zilnic˘ a, în ie¸ sirea din lume s ¸i în imitarea vie¸ tii lui Hristos. Dar sunt multe f˘ ag˘ aduin¸ te pre¸ tioase pentru cei care-L caut˘ a de timpuriu pe Mântuitorul. „Eu iubesc pe cei ce M˘ a iubesc s ¸i cei ce M˘ a caut˘ a cu tot dinadinsul M˘ a g˘ asesc“, le spune în¸ telepciunea fiilor oamenilor (Proverbe 8, 17). „De aceea, încinge¸ ti-v˘ a coapsele min¸ tii voastre, fi¸ ti treji s ¸i pune¸ tiv˘ a toat˘ a n˘ adejdea în harul, care v˘ a va fi adus la ar˘ atarea lui Isus Hristos. Ca ni¸ ste copii ascult˘ atori, nu v˘ a l˘ asa¸ ti târ⸠ti în poftele pe ˘ . Ci, dup˘ care le avea¸ ti alt˘ adat˘ a, când era¸ ti în ne¸ stiin¸ ta a cum Cel ce v-a chemat este sfânt, fi¸ ti s ¸i voi sfin¸ ti în toat˘ a purtarea voastr˘ a“ (1 Petru 1, 13-15). „C˘ aci harul lui Dumnezeu, care aduce mântuire pentru ˘ s˘ to¸ ti oamenii, a fost ar˘ atat s ¸i ne înva¸ ta a o rupem cu p˘ agân˘ atatea s ¸i cu poftele lume¸ sti, s ¸i s˘ a tr˘ aim în veacul de acum cu cump˘ atare, dreptate s ¸i evlavie, a¸ steptând fericita noastr˘ a n˘ adejde s ¸i ar˘ atarea slavei marelui nostru Dumnezeu s ¸i Mântuitor Isus Hristos. El S-a dat pe Sine Însu¸ si pentru noi, ca s˘ a ne r˘ ascumpere din orice f˘ ar˘ adelege, s ¸i s˘ a-Si ¸ cur˘ a¸ teasc˘ a un norod care s˘ a fie al Lui, plin de râvn˘ a pentru fapte

Distrac¸ tii periculoase pentru tineri

349

bune“ (Tit 2, 11-14).—Counsels to Parents, Teachers and Students, [379] 325-330.

Capitolul 128 — S˘ apând principii corecte în inimile tinerilor
Tinerii trebuie s˘ a fie st˘ apâni¸ ti de principii ferme, pentru a putea folosi corect puterile date de Dumnezeu. Dar ei urmeaz˘ a impulsul atât de mult s ¸i atât de orbe¸ ste, f˘ ar˘ a nici o referire la principiu, încât se afl˘ a într-o continu˘ a primejdie. Deoarece nu pot avea totdeauna c˘ al˘ auzirea s ¸i ocrotirea p˘ arin¸ tilor s ¸i tutorilor, ei trebuie s˘ a fie educa¸ ti pentru a avea încredere în ei în¸ si¸ si s ¸i st˘ apânire de sine. Trebuie s˘ a fie înv˘ a¸ ta¸ ti s˘ a cugete s ¸i s˘ a ac¸ tioneze din principiu con¸ stiincios. Relaxare s ¸i amuzament Cei care sunt angaja¸ ti în studiu trebuie s˘ a aib˘ a perioade de relaxare. Mintea nu trebuie s˘ a fie angajat˘ a continuu în cugetare concentrat˘ a, pentru c˘ a delicata structur˘ a mintal˘ a ajunge istovit˘ a. Trupul, ca s ¸i mintea, trebuie s˘ a fac˘ a exerci¸ tiu. Dar este mare nevoie de cump˘ atare în distrac¸ tii, ca s ¸i în oricare alt˘ a îndeletnicire. Si ¸ caracterul acestor distrac¸ tii trebuie s˘ a fie chibzuit cu mult˘ a aten¸ tie s ¸i minu˘ vor avea aceste ¸ tiozitate. Fiecare tân˘ ar s˘ a se întrebe: Ce influen¸ ta distrac¸ tii asupra s˘ an˘ at˘ a¸ tii fizice, mintale s ¸i morale? Va deveni mintea mea atât de z˘ ap˘ acit˘ a, încât s˘ a-L uit pe Dumnezeu? S˘ a încetez oare s˘ a am în fa¸ ta mea slava Lui? Jocul de c˘ ar¸ ti trebuie interzis. Anturajele s ¸i tendin¸ tele dezvoltate de acesta sunt periculoase... În aceste distrac¸ tii, nimic nu exist˘ a de folos pentru suflet sau trup. Nu exist˘ a nimic din ceea ce înt˘ are¸ ste [380] intelectul, nimic care s˘ a-l îmbog˘ a¸ teasc˘ a cu idei de valoare pentru folosirea viitoare. Conversa¸ tia se desf˘ as ¸oar˘ a pe teme josnice s ¸i degradante... Îndemânarea de a mânui c˘ ar¸ tile va duce curând la dorin¸ ta de ˘s a pune aceast˘ a cuno¸ stin¸ ta ¸i acest tact în folosul vreunui beneficiu personal. La joc este pus˘ a o sum˘ a mic˘ a, apoi mai mare, pân˘ a ce se dezvolt˘ a o sete pentru joc, care duce la ruin˘ a sigur˘ a. Pe cât de mul¸ ti a adus aceast˘ a distrac¸ tie periculoas˘ a la practici p˘ ac˘ atoase, la s˘ ar˘ acie, 350

S˘ apând principii corecte în inimile tinerilor

351

la închisoare, la crim˘ as ¸i la spânzur˘ atoare! Si ¸ totu¸ si, mul¸ ti p˘ arin¸ ti nu v˘ ad teribila pr˘ apastie de ruin˘ a care se deschide pentru tinerii no¸ stri. Printre cele mai primejdioase locuri de întâlnire pentru pl˘ acere este teatrul. În loc s˘ a fie o s ¸coal˘ a a moralit˘ a¸ tii s ¸i a virtu¸ tii, cum se pretinde adesea, el este tocmai r˘ asadni¸ ta imoralit˘ a¸ tii. Obiceiuri vicioase s ¸i înclina¸ tii p˘ ac˘ atoase sunt înt˘ arite s ¸i fortificate prin aceste distrac¸ tii. Cântece vulgare, gesturi desfrânate, expresii s ¸i atitudini corup imagina¸ tia s ¸i degradeaz˘ a morala. Fiecare tân˘ ar care obi¸ snuie¸ ste s˘ a ia parte la astfel de reprezenta¸ tii va fi corupt din principiu. ˘ nu este mai puternic˘ În ¸ tara noastr˘ a nici o influen¸ ta a spre a otr˘ avi imagina¸ tia, a nimici impresiile religioase s ¸i a sl˘ abi gustul pentru pl˘ aceri lini¸ stite s ¸i realit˘ a¸ tile moderate ale vie¸ tii decât distrac¸ tiile ˘, teatrale. Iubirea pentru aceste scene cre¸ ste cu fiecare îng˘ aduin¸ ta dup˘ a cum se înt˘ are¸ ste dorin¸ ta dup˘ a b˘ autut˘ a îmb˘ at˘ atoare, o dat˘ a cu folosirea ei. Singura cale sigur˘ a este a evita teatrul, circul s ¸i orice alt loc de distrac¸ tie îndoielnic. Exist˘ a mijloace de recreeare cu mult mai folositoare atât pentru suflet, cât s ¸i pentru trup. O minte luminat˘ as ¸i selectiv˘ a va g˘ asi mijloace bogate de distrac¸ tie s ¸i amuzament din surse nu numai ne- [381] vinovate, ci s ¸i instructive. Recrea¸ tia în aer liber s ¸i contemplarea lucr˘ arilor lui Dumnezeu din natur˘ a vor fi de cel mai mare folos.— Testimonies for the Church 4:651-653. ***** Pune¸ ti la dispozi¸ tia tinerilor distrac¸ tii nevinovate Tinerii nu pot fi la fel de potoli¸ ti s ¸i de gravi ca oamenii în vârst˘ a, iar copiii, la fel de sobri ca ni¸ ste gentlemeni. Condamnând a¸ sa cum se cuvine distrac¸ tiile p˘ ac˘ atoase, p˘ arin¸ tii, educatorii s ¸i pedagogii trebuie s˘ a le procure tinerilor pl˘ aceri inocente. Nu fixa¸ ti tinerilor reguli rigide s ¸i restric¸ tii care-i vor face s˘ a se simt˘ a oprima¸ ti s ¸i s˘ a avanseze pe c˘ aile nascult˘ arii s ¸i ale pierz˘ arii. Cu mân˘ a ferm˘ a, blând˘ as ¸i atent˘ a, trasa¸ ti liniile c˘ al˘ auzitoare, îndrumând mintea s ¸i aspira¸ tiile tinerilor atât de tandru, în¸ telept s ¸i iubitor, încât ei s˘ as ¸tie c˘ a ave¸ ti în vedere binele lor.—Counsels to Parents, Teachers and Students, 335. *****

352

Solii c˘ atre tineret

Recreerea prin lucrare misionar˘ a Orele folosite deseori în distrac¸ tii, care nu învioreaz˘ a nici trupul, nici sufletul, ar trebui s˘ a fie folosite pentru vizitarea s˘ aracilor, a bolnavilor s ¸i a suferinzilor sau pentru a ajuta pe cineva care este în [382] lips˘ a.—Testimonies for the Church 6:276.

Capitolul 129 — Influen¸ te nesfinte la lucru
Îi rog insistent pe elevii din s ¸colile noastre s˘ a fie serio¸ si. Frivolitatea tinerilor nu este pe placul lui Dumnezeu. Jocurile s ¸i distrac¸ tiile lor deschid u¸ sa unui val de ispite. Ei se bucur˘ a de înzestrare cereasc˘ a de la Dumnezeu, cu facult˘ a¸ ti intelectuale, s ¸i nu trebuie s˘ a îng˘ aduie ca gândurilor lor s˘ a fie ieftine s ¸i mici. Un caracter format în confor˘ principii mitate cu preceptele Cuvântului lui Dumnezeu va da pe fa¸ ta ferme, aspira¸ tii nobile, curate. Duhul Sfânt coopereaz˘ a cu puterile min¸ tii omene¸ sti, s ¸i atunci dorin¸ tele înalte s ¸i sfinte sunt un rezultat sigur... Reuniunile pentru pl˘ aceri m˘ arunte — pentru mâncare s ¸i b˘ autur˘ a, pentru muzic˘ as ¸i jocuri — sunt inspirate de un duh josnic. Ele sunt o ofrand˘ a adus˘ a lui Satana... Cei care dau curs acestor frivolit˘ a¸ ti aduc asupra cauzei lui Dumnezeu o pat˘ a care nu se s ¸terge u¸ sor. Ei î¸ si r˘ anesc propriile suflete s ¸i vor purta cicatricea toat˘ a via¸ ta. Este posibil ca acela care face r˘ au s˘ a-¸ si dea seama s ¸i s˘ a se poc˘ aiasc˘ a, iar Dumnezeu îl va ierta, dar puterea lui de discern˘ amânt, care ar fi trebuit p˘ astrat˘ a ascu¸ tit˘ a s ¸i sensibil˘ a, r˘ amâne în mare parte afectat˘ a.—Counsels to Parents, [383] Teachers and Students, 366-368.

353

Capitolul 130 — Bucuria în religie
Locuin¸ ta viitoare a celor neprih˘ ani¸ ti s ¸i r˘ asplata lor ve¸ snic˘ a sunt teme înalte s ¸i nobile pe care le pot contempla cei tineri. Z˘ abovi¸ ti asupra minunatului plan al mântuirii, asupra marelui sacrificiu f˘ acut de Regele slavei, pentru a putea fi înnobila¸ ti prin meritele sângelui S˘ au s ¸i prin ascultare, în cele din urm˘ a, s˘ a fi¸ ti ridica¸ ti la tronul lui Hristos. Acest subiect ar trebui s˘ a angajeze cele mai nobile gânduri ale min¸ tii. A fi adus într-o stare pe placul lui Dumnezeu — ce privilegiu!... Prieteni tineri, am v˘ azut c˘ a, având o astfel de ocupa¸ tie s ¸i divertisment al min¸ tii, pute¸ ti fi ferici¸ ti. Îns˘ a motivul pentru care voi nu ave¸ ti astâmp˘ ar este c˘ a nu c˘ auta¸ ti singura surs˘ a de fericire. Voi încerca¸ ti tot timpul s˘ a g˘ asi¸ ti în afara lui Hristos acea fericire care nu se poate g˘ asi decât în El. În El nu pot exista speran¸ te spulberate. Rug˘ aciunea, o, cât de mult este neglijat acest pre¸ tios privilegiu! Citirea Cuvântului lui Dumnezeu preg˘ ate¸ ste mintea pentru rug˘ aciune. Unul dintre cele mai mari motive pentru care sunte¸ ti atât de pu¸ tin dispu¸ si s˘ a v˘ a apropia¸ ti de Dumnezeu în rug˘ aciune este faptul c˘ a nu sunte¸ ti preg˘ ati¸ ti pentru aceast˘ a lucrare sfânt˘ a, din cauz˘ a c˘ a citi¸ ti pove¸ sti fascinante care au stârnit imagina¸ tia s ¸i au trezit patimi nesfinte. Cuvântul lui Dumnezeu devine dezgust˘ ator, iar ceasul rug˘ aciunii este uitat. Rug˘ aciunea constituie puterea cre¸ stinului. Când e singur, el nu este singur; el simte prezen¸ ta Aceluia care a spus: „Iat˘ a, Eu sunt cu voi în toate zilele“ (Matei 28, 20). Tinerii au nevoie exact de ceea ce nu au, s ¸i anume de religie. [384] Nimic nu o poate înlocui. Religia doar cu numele nu înseamn˘ a nimic. Numele sunt înscrise în c˘ ar¸ tile bisericii de pe p˘ amânt, dar nu în cartea vie¸ tii. Am v˘ azut c˘ a nu este nici m˘ acar unul din dou˘ azeci de ˘ ce este religia. Ei î¸ tineri care s˘ as ¸tie din experien¸ ta si slujesc lor în¸ si¸ si s ¸i, cu toate acestea, pretind c˘ a sunt slujitori ai lui Hristos; iar dac˘ a vraja care i-a cuprins nu este îndep˘ artat˘ a, î¸ si vor da seama în curând c˘ a vor avea soarta p˘ ac˘ atosului. În ce prive¸ ste t˘ ag˘ aduirea de sine sau sacrificiul pentru adev˘ ar, ei au g˘ asit o cale mai u¸ soar˘ a. În ce prive¸ ste 354

Bucuria în religie

355

plânsul cu lacrimi s ¸i strig˘ ate puternice c˘ atre Dumnezeu pentru harul S˘ au îndur˘ ator s ¸i putere de la El, ca s˘ a se împotriveasc˘ a ispitirilor lui Satana, ei au socotit c˘ a este inutil s˘ a fie atât de serio¸ si s ¸i zelo¸ si; ei se pot descurca bine s ¸i f˘ ar˘ a acestea. Domnul Hristos, Regele slavei, Se ducea adesea singur în mun¸ ti s ¸i în locuri singuratice, pentru a-Si ¸ v˘ arsa sufletul în rug˘ aciune înaintea Tat˘ alui S˘ au; îns˘ a omul p˘ ac˘ atos, care nu are putere, gânde¸ ste c˘ a poate tr˘ ai f˘ ar˘ a atât de mult˘ a rug˘ aciune.—Testimonies for the Church 1:503-505. ***** Exemplul lui Isus Isus mustra îng˘ aduin¸ ta de sine sub toate formele ei, dar era cât se poate de sociabil. El Se bucura de ospitalitatea tuturor claselor, vizitând familii de boga¸ ti s ¸i de s˘ araci, de înv˘ a¸ ta¸ ti s ¸i de neînv˘ a¸ ta¸ ti s ¸i c˘ autând s˘ a înal¸ te gândurile lor de la lucrurile obi¸ snuite ale vie¸ tii la cele spirituale s ¸i ve¸ snice. El n-a îng˘ aduit risipa s ¸i nici o umbr˘ a de u¸ sur˘ atate lumeasc˘ a n-a p˘ atat conduita Lui; cu toate acestea, Se bucura de scenele de fericire nevinovat˘ as ¸i prin prezen¸ ta Lui a aprobat [385] adun˘ arile de societate. The Desire of Ages, 150, 151.

Capitolul 131 — Recreerea cre¸ stin˘ a
În vreme ce c˘ aut˘ am s˘ a ne împrosp˘ at˘ am spiritul s ¸i s˘ a ne învior˘ am trupul, Dumnezeu ne cere s˘ a ne folosim toate capacit˘ a¸ tile în toate momentele, pentru cele mai bune scopuri. Putem s ¸i trebuie s˘ a ne organiz˘ am astfel recrea¸ tiile, încât s˘ a fim mai buni, pentru o mai bun˘ a împlinire a datoriilor ce ne revin s ¸i pentru ca influen¸ ta noastr˘ a s˘ a fie benefic˘ a pentru cei cu care venim în contact. Ne putem întoarce de la astfel de ocazii la casele noastre cu mintea s ¸i trupul ref˘ acute s ¸i preg˘ ati¸ ti s˘ a ne angaj˘ am din nou în activitate cu mai mult curaj s ¸i cu ˘ mai bun˘ o speran¸ ta a... Suntem aici pentru binele omenirii s ¸i pentru a fi o binecuvântare pentru societate. Dar, dac˘ a l˘ as˘ am ca mintea s˘ a ne alunece acolo unde s ¸i-o las˘ a s˘ a alerge mul¸ ti dintre cei ce caut˘ a doar de¸ sert˘ aciune ˘ , cum putem fi un bine pentru semenii no¸ s ¸i nes˘ abuin¸ ta stri, pentru genera¸ tia noastr˘ a? Cum putem fim o binecuvântare pentru societatea din jurul nostru?... Principii contrastante Între întrunirile urma¸ silor lui Hristos pentru recreere cre¸ stin˘ as ¸i reuniunile lume¸ sti pentru pl˘ aceri s ¸i distrac¸ tii va exista un contrast evident. În locul rug˘ aciunii s ¸i al Numelui lui Hristos, împreun˘ a cu lucruri sfinte, de pe buzele celor din adun˘ arile lume¸ sti vor fi auzite râsete f˘ ar˘ a rost s ¸i conversa¸ tii m˘ arunte. Ideea este s˘ a avem în general un timp de calitate. Întrunirile noastre trebuie s˘ a fie astfel organizate, [386] iar noi s˘ a ne purt˘ am astfel, încât, atunci când ne întoarcem acas˘ a, s˘ a ˘ de Dumnezeu s ˘ de oameni. putem avea con¸ stiin¸ ta curat˘ a fa¸ ta ¸i fa¸ ta S˘ a avem con¸ stiin¸ ta c˘ a nu am r˘ anit în nici un fel pe nimeni s ¸i nici nu ˘ d˘ am avut o influen¸ ta aun˘ atoare asupra cuiva. Mintea fireasc˘ a înclin˘ a spre pl˘ acere s ¸i satisfacerea de sine. Politica lui Satana este aceea de a c˘ auta s˘ a umple mintea oamenilor cu dorin¸ ta dup˘ a distrac¸ tii lume¸ sti, pentru ca ei s˘ a nu aib˘ a timp s˘ a se întrebe: „Cum stau cu sufletul meu?“ Iubirea de pl˘ aceri este molip356

Recreerea cre¸ stin˘ a

357

sitoare. Abandonat˘ a acestui sentiment, mintea alearg˘ a de colo-colo, într-o c˘ autare de ceva distractiv. Ascultarea de Legea lui Dumnezeu contracareaz˘ a aceast˘ a înclina¸ tie s ¸i ridic˘ a bariere împotriva lipsei de sfin¸ tenie.—Counsels to Parents, Teachers and Students, 336, 337. ***** Tinerii trebuie s˘ a nu uite c˘ a au de dat socoteal˘ a de toate privilegiile de care s-au bucurat, de folosirea timpului s ¸i de folosirea capacit˘ a¸ tilor ce le-au fost date. Ei se pot întreba: „Dar noi nu ne distr˘ am s ¸i nu ne recreem? Trebuie numai s˘ a muncim s ¸i iar s˘ a muncim, f˘ ar˘ a nici o varia¸ tie?“ ˘, Orice distrac¸ tie în care v˘ a pute¸ ti angaja, cerând, în credin¸ ta binecuvântarea lui Dumnezeu pentru ea, nu va fi periculoas˘ a. Dar orice distrac¸ tie care v˘ a ia posibilitatea de a v˘ a ruga în tain˘ a, de a v˘ a închina sau de a merge la biseric˘ a nu este sigur˘ a, ci periculoas˘ a.— [387] Counsels to Parents, Teachers and Students, 337.

Capitolul 132 — Reuniuni sociale
Reuniunile pentru între¸ tinerea rela¸ tiilor sociale sunt benefice, profitabile s ¸i constructive atunci când în inimile celor ce particip˘ a la astfel de întruniri str˘ aluce¸ ste dragostea lui Dumnezeu; când se întâlnesc s˘ a schimbe p˘ areri s ¸i s˘ a-¸ si împ˘ art˘ as ¸easc˘ a gândurile privitoare la Cuvântul lui Dumnezeu sau când se gândesc la metode de a promova lucrarea Sa s ¸i de a face bine semenilor lor. Atunci când Spiritul Sfânt este considerat un oaspete binevenit la aceste întâlniri s ¸i când nu este rostit nici un cuvânt care s˘ a-L îndurereze s ¸i s˘ a-L îndep˘ arteze, Dumnezeu este onorat, iar cei ce se întâlnesc sunt înviora¸ ti, revigora¸ ti s ¸i înt˘ ari¸ ti. Exist˘ a îns˘ as ¸i reuniuni sociale care au un caracter diferit, la care mândria afi¸ sat˘ a în exterior, ilaritatea s ¸i frivolitatea se întâlnesc mult prea adesea. În dorin¸ ta lor de a se distra, cei care particip˘ a la astfel de întâlniri sunt în pericol s˘ a-L uite pe Dumnezeu s ¸i atunci se întâmpl˘ a lucruri care-i fac s˘ a plâng˘ a pe îngerii p˘ azitori. Scena pl˘ acerii devine pentru moment paradisul lor. To¸ ti cedeaz˘ a în fa¸ ta ilarit˘ a¸ tii deplasate s ¸i veseliei necontrolate. Ochii sclipesc; obrajii se îmbujoreaz˘ a, dar con¸ stiin¸ ta adoarme. Descoperirea lipsei de spiritualitate Astfel de surse de entuziasm s ¸i inspira¸ tie nu au origini cere¸ sti. Ele apar¸ tin în întregime acestui p˘ amânt. Îngerii privesc cu triste¸ te la uitarea celor pentru care Hristos a f˘ acut atât de mult. Atunci când boala s ¸i moartea îi înconjoar˘ a pe cei care au tr˘ ait pur s ¸i simplu pentru pl˘ acerile egoiste ale sinelui, ei descoper˘ a, prea târziu îns˘ a, c˘ a nu au ulei în candele s ¸i c˘ a sunt complet nepreg˘ ati¸ ti pentru sfâr¸ situl [388] existen¸ tei lor. Con¸ tinutul conversa¸ tiilor purtate la multe reuniuni sociale d˘ a la iveal˘ a preocuparea inimii. Discu¸ tia frivol˘ a, u¸ soar˘ a, vorbele de duh nes˘ abuite, rostite doar pentru a stârni râsete, nu-L reprezint˘ a corect ˘ nu vor fi dispu¸ pe Hristos. Cei care le pronun¸ ta si s˘ a se confrunte cu 358

Reuniuni sociale

359

înregistrarea lor din ceruri. Impresia l˘ asat˘ a de o astfel de atitudine asupra ascult˘ atorilor este gre¸ sit˘ as ¸i reflect˘ a o imagine distorsionat˘ a a lui Isus. Tinerii s˘ a-¸ si cânt˘ areasc˘ a bine cuvintele, pentru c˘ a din ele vor fi g˘ asi¸ ti nevinova¸ ti sau vor fi condamna¸ ti. Nu uita¸ ti c˘ a Isus este al˘ aturi de voi oriunde a¸ ti merge, v˘ azând faptele s ¸i ascultând cuvintele voastre. V-a¸ ti ru¸ sina s˘ a-L auzi¸ ti vorbindu-v˘ as ¸i ascultânduv˘ a conversa¸ tiile?... Acel simplu cre¸ stin care ia parte la distrac¸ tii lume¸ sti se afl˘ a pe un teren minat. El a p˘ ar˘ asit t˘ arâmul alimentat de atmosfera vital˘ aa cerului s ¸i a plonjat într-un mediu în care atmosfera este întunecat˘ a ˘ . De cele mai multe ori, petrecerile s de praf s ¸i cea¸ ta ¸i întrunirile care au ca obiect distrac¸ tia sunt o insult˘ a la adresa religiei lui Hristos. Acela care p˘ astreaz˘ a îns˘ a leg˘ atura cu Dumnezeu nu poate participa din inim˘ a la astfel de manifest˘ ari. Cuvintele pe care le aude nu sunt potrivite pentru el, pentru c˘ a nu reprezint˘ a limbajul Canaanului. ˘ cânt˘ Cei care le rostesc nu dovedesc c˘ a înal¸ ta ari de laud˘ a la adresa lui Dumnezeu în inimile lor. Influen¸ te subtile ˘ religioas˘ Cei care au un caracter s ¸i o experien¸ ta a superficiale sunt gata imediat s˘ a se al˘ ature celor ce se adun˘ a pentru pl˘ aceri s ¸i amuzament s ¸i atitudinea s ¸i influen¸ ta lor atrage s ¸i pe al¸ tii. Uneori tinerii s ¸i tinerele care încearc˘ a s˘ a fie cre¸ stini conform Bibliei sunt [389] presa¸ ti s ¸i convin¸ si s˘ a ia parte la petreceri. Nefiind dispu¸ si s˘ a fie considera¸ ti ciuda¸ ti s ¸i solitari, refuzând izolarea s ¸i înclina¸ ti s˘ a urmeze exemplul altora, ei se las˘ a influen¸ ta¸ ti de cei care n-au sim¸ tit poate niciodat˘ a atingerea divin˘ a în min¸ tile s ¸i inimile lor. Dac˘ a s-ar fi raportat — rugându-se st˘ aruitor — la standardul divin pentru a înv˘ a¸ ta ce a spus Hristos cu privire la roadele pe care ar trebui s˘ a le dea un „pom“ cre¸ stin, ei ar fi realizat c˘ a aceste distrac¸ tii sunt adev˘ arate banchete, menite s˘ a împiedice sufletul de a accepta invita¸ tia la masa nun¸ tii Mielului. Se întâmpl˘ a uneori ca, prin frecventarea unor astfel de locuri, tinerii care au fost instrui¸ ti s ¸i c˘ al˘ auzi¸ ti cu aten¸ tie pe calea Domnului s˘ a fie atra¸ si de farmecul influen¸ tei omene¸ sti s ¸i s˘ a se ata¸ seze de cei care au o educa¸ tie s ¸i o preg˘ atire lume¸ sti. Ei se vând singuri unei robii ˘ cu persoane care nu sunt împodobite cu un spirit asemenea pe via¸ ta

360

Solii c˘ atre tineret

lui Hristos. Cei care Îl iubesc s ¸i Îl slujesc cu adev˘ arat pe Dumnezeu se vor teme s˘ a coboare la nivelul lumii, s˘ a aleag˘ a compania celor ce nu L-au întronat pe Hristos în inimile lor. Ei vor lua o pozi¸ tie curajoas˘ as ¸i ferm˘ a pentru Hristos, chiar dac˘ a aceasta ar însemna o ˘ de lep˘ via¸ ta adare s ¸i sacrificiu de sine din partea lor. Antidotul pentru frivolitate ˘ de încerc˘ Hristos a tr˘ ait o via¸ ta ari s ¸i sacrificii pentru noi. Putem noi oare s˘ a refuz˘ am s˘ a-I apar¸ tinem? Isp˘ as ¸irea Sa, precum s ¸i îndrept˘ a¸ tirea, des˘ avâr¸ sirea pe care El a¸ steapt˘ a s˘ a ne-o dea nu reprezint˘ a suficiente subiecte care s˘ a ne ocupe mintea? Dac˘ a tinerii ar scoate [390] din tezaurele Bibliei comorile pe care aceasta le con¸ tine, dac˘ a ar medita la iertarea, pacea s ¸i îndrept˘ a¸ tirea ve¸ snic˘ a pe care le aduce cu ˘ pentru sine comoara lep˘ ad˘ arii de sine, n-ar mai sim¸ ti nici o dorin¸ ta un entuziasm sau pentru o distrac¸ tie îndoielnic˘ a. Hristos este plin de bucurie când gândurile tinerilor sunt pre˘ toare ale mântuirii. El intr˘ ocupate de aspectele m˘ are¸ te s ¸i în˘ al¸ ta a în inimile tuturor ca un oaspete a¸ steptat, umplându-le cu pace s ¸i bucurie. Iar dragostea lui Hristos în inim˘ a este „un izvor de ap˘ a, care va ¸ t⸠sni în via¸ ta ve¸ snic˘ a“ (Ioan 4, 14). Cei care au aceast˘ a dragoste vor fi încânta¸ ti s˘ a vorbeasc˘ a despre lucrurile pe care Dumnezeu le-a preg˘ atit pentru cei ce-L iubesc. Dumnezeul cel ve¸ snic a trasat o linie de demarca¸ tie între cel sfânt s ¸i cel p˘ ac˘ atos, între cel poc˘ ait s ¸i cel ce nu este convertit. Cele dou˘ a categorii nu se amestec˘ a între ele, asemenea culorilor curcubeului, ci sunt la fel de diferite ca miezul zilei de miezul nop¸ tii. Oamenii lui ˘ în asocieri strânse cu cei care Dumnezeu nu pot intra în siguran¸ ta cunosc adev˘ arul, dar nu-l practic˘ a. Vorbind despre anumite fapte ale fiilor s˘ ai, pe care el le-a privit cu groaz˘ a, patriarhul Iacov a exclamat: „Nu vreau s˘ a intre sufletul meu la sfaturile lor, nu vreau s˘ a se uneasc˘ a duhul meu cu adunarea lor“ (Genesa 49,6). El sim¸ tea c˘ a onoarea Lui ar fi compromis˘ a dac˘ a s-ar asocia cu cei p˘ ac˘ ato¸ si în faptele lor. El a tras un semnal de alarm˘ a, avertizându-ne s˘ a evit˘ am leg˘ aturile gre¸ site s ¸i cu atât mai mult unirea cu r˘ aul. Prin apostolul Pavel, Spiritul Sfânt d˘ a acela¸ si avertisment: „S˘ a nu se aud˘ a nici cuvinte porcoase, nici vorbe nechibzuite, nici glume proaste, care nu sunt cuviincioase; ci

Reuniuni sociale

361

mai degrab˘ a cuvinte de mul¸ tumire“ (Efeseni 5, 4).—The Youth’s [391] Instructor, February 4, 1897. Reuniuni sociale permise Talentul de a influen¸ ta trebuie pre¸ tuit cu sfin¸ tenie s ¸i folosit în scopul de a aduce suflete la Hristos. Tinerii s ¸i tinerele n-ar trebui s˘ a considere c˘ a sporturile pe care le practic˘ a, petrecerile s ¸i distrac¸ tiile muzicale, organizate conform obiceiurilor lumii, sunt acceptate în ochii lui Hristos. Mi-a fost dat˘ a lumina — în repetate rânduri — c˘ a toate întru˘ religioas˘ nirile noastre ar trebui s˘ a fie caracterizate de o influen¸ ta a pregnant˘ a. Dac˘ a tinerii no¸ stri se vor aduna pentru a citi s ¸i în¸ telege Scripturile, întrebându-se fiecare: „Ce ar trebui s˘ a fac pentru a avea via¸ ta ve¸ snic˘ a?“ s ¸i s-ar a¸ seza apoi laolalt˘ a de partea adev˘ arului, Domnul Isus ar rev˘ arsa binecuvântarea Sa în inimile lor. O, dac˘ a fiecare membru al bisericii, fiecare lucr˘ ator dinn institu˘ este o s ¸ tiile noastre ar putea realiza c˘ a aceast˘ a via¸ ta ¸coal˘ a, în care ne preg˘ atim pentru a fi examina¸ ti de Dumnezeul cerurilor privitor la puritatea, cur˘ a¸ tia gândurilor s ¸i altruismul ac¸ tiunilor noastre! Fiecare vorb˘ a, fiecare fapt˘ as ¸i fiecare gând sunt înregistrate în c˘ ar¸ tile din ceruri... Prin întâietatea s ¸i puterea adev˘ arului trebuie s˘ a fim sfin¸ ti¸ ti s ¸i ridica¸ ti la adev˘ arata demnitate a standardului aflat înaintea lumii. Calea Domnului poate fi înv˘ a¸ tat˘ a numai prin cea mai atent˘ as ¸i grijulie ascultare de Cuvântul S˘ au. Studia¸ ti Cuvântul!—The Youth’s [392] Instructor, August 14, 1906.

Capitolul 133 — Cum s˘ a ne petrecem vacan¸ tele
Recrea¸ tia este necesar˘ a pentru cei care sunt angaja¸ ti în munc˘ a fizic˘ as ¸i este mai necesar˘ a pentru cei care lucreaz˘ a în principal cu mintea. Nu este necesar pentru mântuirea noastr˘ as ¸i nici pentru slava lui Dumnezeu ca mintea s˘ a trudeasc˘ a în mod continuu s ¸i peste m˘ asur˘ a, chiar s ¸i asupra subiectelor religioase. Exist˘ a distrac¸ tii, cum ar fi dansul, jocurile de c˘ ar¸ ti, s ¸ahul, damele etc., pe care noi nu le putem aproba, pentru c˘ a cerul le condamn˘ a. Aceste distrac¸ tii des˘ spre bine, chid u¸ sa pentru multe rele. Acestea nu au o influen¸ ta ci una incitant˘ a, generând în unele min¸ ti pasiunea pentru acele jocuri care conduc spre jocuri de noroc s ¸i risip˘ a. Toate jocurile de acest fel trebuie condamnate de cre¸ stini s ¸i înlocuite cu ceva cu totul ned˘ aun˘ ator. Am v˘ azut c˘ a nu trebuie s˘ a ne petrecem zilele libere în felul lumii, dar totu¸ si acestea nu trebuie s˘ a treac˘ a neluate în seam˘ a, c˘ aci i-ar nemul¸ tumi pe copiii no¸ stri. În aceste zile, când exist˘ a pericolul ca ei, copiii no¸ stri, s˘ a fie expu¸ si unor influen¸ te rele s ¸i s˘ a fie întina¸ ti de pl˘ acerile s ¸i încântarea lumii, p˘ arin¸ tii trebuie s˘ a se gândeasc˘ a la ceva care s˘ a ia locul distrac¸ tiilor periculoase. Face¸ ti-i pe copiii vo¸ stri s˘ a în¸ teleag˘ a c˘ a ave¸ ti în vedere binele s ¸i fericirea lor. Mai multe familii care locuiesc într-un ora¸ s sau într-un sat s˘ a se adune s ¸i s˘ a lase ocupa¸ tiile care i-au împov˘ arat fizic s ¸i mintal; s˘ a fac˘ a [393] o excursie la ¸ tar˘ a, pe malul unui lac sau într-un crâng frumos, unde peisajul natural este pl˘ acut. S˘ a-¸ si ia cu ei hran˘ a simpl˘ a, curat˘ a, cele mai bune fructe s ¸i cereale, s ¸i s˘ a întind˘ a masa la umbra unui copac sau sub baldachinul cerului. Drumul, mi¸ scarea s ¸i peisajul vor m˘ ari pofta de mâncare s ¸i se pot bucura de un osp˘ a¸ t pe care chiar regii l-ar putea invidia. În asemenea ocazii, p˘ arin¸ tii s ¸i copiii trebuie s˘ a se simt˘ a liberi de griji, munc˘ as ¸i tulburare. P˘ arin¸ tii trebuie s˘ a devin˘ a copii cu copiii lor, f˘ acând ca totul s˘ a le fie cât se poate de pl˘ acut. Întreaga zi s˘ a fie consacrat˘ a recreerii. Mi¸ scarea în aer liber va fi binef˘ ac˘ atoare pentru s˘ an˘ atatea celor a c˘ aror ocupa¸ tie a fost sedentar˘ as ¸i într-un spa¸ tiu 362

Cum s˘ a ne petrecem vacan¸ tele

363

închis. To¸ ti cei care pot trebuie s˘ a simt˘ a acest lucru ca o obliga¸ tie. Nu se va pierde nimic, ci se va c⸠stiga mult. Ei se pot întoarce la ˘s ocupa¸ tiile lor însufle¸ ti¸ ti de o nou˘ a via¸ ta ¸i cu un nou curaj, se vor angaja în lucrul lor cu zel, s ¸i în acest fel sunt mai bine preg˘ ati¸ ti pentru a rezista bolii.—Testimonies for the Church 1:514, 515. ***** Sursele pl˘ acerii cre¸ stine Dumnezeu a prev˘ azut pentru oricine o pl˘ acere de care poate s˘ a se bucure s ¸i cel bogat s ¸i cel s˘ arac deopotriv˘ a — pl˘ acerea g˘ asit˘ a în cultivarea cur˘ a¸ tiei în gândire s ¸i în fapte neegoiste, pl˘ acerea care vine în urma rostirii de cuvinte de simpatie s ¸i din s˘ avâr¸ sirea de fapte de amabilitate. De la aceia care s˘ avâr¸ sesc un atare serviciu, lumina lui Hristos str˘ aluce¸ ste pentru a face luminoase vie¸ ti întunecate de multe [394] necazuri.—Testimonies for the Church 9:57.

Capitolul 134 — Societ˘ a¸ tile literare
Adesea se pune întrebarea dac˘ a societ˘ a¸ tile literare sunt benefice pentru tinerii no¸ stri. Pentru a r˘ aspunde corect la aceast˘ a întrebare, va trebui s˘ a lu˘ am în considerare nu numai scopul declarat al respectivelor societ˘ a¸ ti, ci s ¸i influen¸ ta pe care, a¸ sa cum a demonstrat-o experien¸ ta, ele au exercitat-o realmente. Perfec¸ tionarea min¸ tii este o ˘ de noi în¸ ˘ de societate s ˘ de Dumdatorie a noastr˘ a fa¸ ta sine, fa¸ ta ¸i fa¸ ta nezeu. Dar niciodat˘ a nu vom c˘ auta cultivarea intelectului cu pre¸ tul sl˘ abirii morale s ¸i spirituale. Si ¸ numai printr-o dezvoltare armonioas˘ a a facult˘ a¸ tilor mintale s ¸i a celor morale poate fi atins˘ a perfec¸ tiunea ambelor. Se înregistreaz˘ a aceste rezultate prin felul în care societ˘ a¸ tile literare î¸ si desf˘ as ¸oar˘ a activitatea, în general? ˘ nepoAproape în totalitate, societ˘ a¸ tile literare exercit˘ a o influen¸ ta trivit˘ a numelui pe care-l poart˘ a. Dup˘ a cum se desf˘ as ¸oar˘ a în general, întrunirile sunt d˘ aun˘ atoare societ˘ a¸ tii. Cu cât Hristos este mai pu¸ tin ˘prezent în aceste societ˘ a¸ ti, cu atât lipse¸ ste mai mult elementul în˘ al¸ ta tor, care ar trebui s˘ a predomine. Când aceste întruniri sunt conduse de oameni lume¸ sti, în stilul care le convine, spiritul lui Hristos este exclus. Mintea este îndep˘ artat˘ a de medita¸ tia serioas˘ a, de Dumnezeu, de realitate, spre imaginar s ¸i superficial. Societ˘ a¸ ti literare — de-ar exprima acest nume adev˘ aratul lor caracter! Ce este neghina pentru [395] grâu? Scopurile s ¸i obiectivele care au determinat înfiin¸ tarea societ˘ a¸ tilor literare pot fi bune; dar, dac˘ a în¸ telepciunea lui Dumnezeu nu este la cârma acestor organiza¸ tii, ele devin ceva r˘ au. De obicei, în aceste societ˘ a¸ ti sunt admi¸ si oameni nereligio¸ si s ¸i cu inima neconsacrat˘ as ¸i sunt pu¸ si adeseori în pozi¸ tii de responsabilitate maxim˘ a. Este posibil s˘ a fie adoptate reguli care sunt în m˘ asur˘ a s˘ a¸ tin˘ a sub control orice ˘ nefast˘ influen¸ ta a. Dar Satana, iscusit general, lucreaz˘ a la modelarea societ˘ a¸ tii potrivit planurilor sale s ¸i, cu timpul, prea adesea are succes. Marele vr˘ ajma¸ s g˘ ase¸ ste u¸ sor acces la cei pe care-i avea sub control în trecut, s ¸i prin ei î¸ si atinge scopul. Pentru a face întrunirile interesante pentru cei din lume, sunt introduse diverse distrac¸ tii s ¸i 364

Societ˘ a¸ tile literare

365

astfel activit˘ a¸ tile a¸ sa-zisei societ˘ a¸ ti literare degenereaz˘ a, prea adesea, în manifest˘ ari u¸ suratice. Toate acestea sunt pe placul unei min¸ ti senzuale, aflate în conflict c Dumnezeu.Ele nu dezvolt˘ a intelectul s ¸i nu înt˘ aresc moralul. Asocierea celor tem˘ atorilor de Dumnezeu cu cei necredicio¸ si în aceste societ˘ a¸ ti, nu-i face sfin¸ ti pe cei p˘ ac˘ ato¸ si. Atunci când poporul lui Dumnezeu se une¸ ste de bun˘ a-voie cu lumea s ¸i cu cei neconsacra¸ ti, dându-le întâietate acestora, influen¸ ta nesfânt˘ a sub care s-a plasat îl va îndep˘ arta de El. Pentru pu¸ tin timp, s-ar putea s˘ a nu apar˘ a nimic pentru care s-ar putea ridica obiec¸ tii. Dar min¸ tile care n-au fost aduse sub controlul Duhului lui Dumnezeu nu vor fi u¸ sor atrase spre adev˘ ar s ¸i neprih˘ anire. Dac˘ a mai înainte au avut vreo înclina¸ tie pentru cele spirituale, ace¸ stia vor trece în rândurile lui Hristos. Cele [396] dou˘ a clase sunt sub controlul a doi st˘ apâni diferi¸ ti s ¸i sunt opuse în aspira¸ tii, speran¸ te, gusturi s ¸i dorin¸ te. Urma¸ sii lui Hristos prefer˘ a teme serioase, pline de sensibilitate înnobilatoare, pe când ceilal¸ ti, care nu iubesc ce este sfânt, nu-¸ si pot g˘ asi pl˘ acerea în aceste întâlniri, dac˘ a superficialul s ¸i irealul nu sunt dominante. Încetul cu încetul, ceea ce este spiritual este eliminat de c˘ atre ceea ce este nesfânt, iar efortul de a armoniza principii antagoniste prin natura lor se dovede¸ ste un e¸ sec clar. S-au f˘ acut eforturi pentru perfectarea unui plan de înfiin¸ tare a unei societ˘ a¸ ti literare care s˘ a se dovedeasc˘ a o binecuvântare pentru ˘ cu ea, o societate în care to¸ to¸ ti care aveau tangen¸ ta ti membrii s˘ a simt˘ a r˘ aspunderea moral˘ a de a face ceea ce trebuie s ¸i de a evita relele care de multe ori fac acest fel de asocia¸ tii periculoase pentru integritatea principiilor sfinte. Persoane în¸ telepte s ¸i inteligente, care, având o vie leg˘ atur˘ a cu cerul, observ˘ a tendin¸ tele rele s ¸i nu se las˘ a în¸ selate de Satana, se vor men¸ tine pe calea integrit˘ a¸ tii, ¸ tinând permanent sus stindardul lui Hristos; ele sunt genul de oameni care trebuie ˘ va impune respect s s˘ a conduc˘ a astfel de societ˘ a¸ ti. O atare influen¸ ta ¸i va face din aceste întâlniri o binecuvântare, nu un blestem. Dac˘ a b˘ arba¸ ti s ¸i femei de vârst˘ a medie s-ar uni cu tinerii pentru a organiza s ¸i a conduce o astfel de societate literar˘ a, aceasta poate deveni interesant˘ as ¸i folositoare. Dar când degenereaz˘ a în ocazii de [397] distrac¸ tii ieftine, aceste intruniri sl˘ abesc mintea s ¸i moralitatea. Lectura biblic˘ a, studierea riguroas˘ a a subiectelor Bibliei, eseuri scrise pe teme ce fac bine min¸ tii s ¸i ofer˘ a cunoa¸ stere, studierea profe-

366

Solii c˘ atre tineret

¸ tiilor sau a pre¸ tioaselor lec¸ tii ale lui Hristos, toate acestea vor avea o ˘ care înt˘ influen¸ ta are¸ ste resursele mintale s ¸i spore¸ ste spiritualitatea. O bun˘ a cunoa¸ stere a Scripturii ascute puterea de discern˘ amânt s ¸i înt˘ are¸ ste sufletul împotriva atacurilor lui Satana. Pu¸ tini î¸ si dau seama c˘ a a-¸ ti cntrola gândurile s ¸i imagina¸ tia este o datorie.Este greu s˘ a¸ tii o minte indisciplinat˘ a concentrat˘ a asupra subiectelor folositoare. Dar, dac˘ a gândurile nu sunt corect direc¸ tionate, religia nu poate înflori în suflet. Mintea trebuie s˘ a fie preocupat˘ a cu lucruri sfinte s ¸i ve¸ snice, altfel ea va nutri gânduri u¸ soare, superficiale. Atât puterile intelectuale cât s ¸i cele morale trebuie disciplinate s ¸i, prin exerci¸ tiu, ele se vor fortifica s ¸i perfec¸ tiona... Mintea, la fel ca s ¸i inima, trebuie consacrat˘ a slujirii lui Dumnezeu. El cere de la noi totul.Urma¸ sul lui Hristos nu-¸ si va îng˘ adui nici o satisfacere a pl˘ acerii s ¸i nu se va angaja în nici o activitate, ˘ oricât de nevinovat˘ a sau l˘ audabil˘ a ar p˘ area s ¸i despre care o con¸ stiin¸ ta iluminat˘ a îi spune c˘ a-I va sl˘ abi zelul sau îi va coborî spiritualitatea. Orice cre¸ stin va lucra pentru respingerea valului r˘ aului s ¸i pentru a feri tineretul nostru de influen¸ te ce-l pot înclina spre ruin˘ a. Domnul s˘ a ne ajute s˘ a ne croim drum împotriva curentului.—Counsels to [398] Parents, Teachers and Students, 541-544.

Capitolul 135 — Dansul
Cre¸ stinul adev˘ arat nu va intra în nici un loc de distrac¸ tie s ¸i nu se va angaja în nici o activitate asupra c˘ areia nu se poate cere binecuvântarea lui Dumnezeu. El nu va fi de g˘ asit la teatru, în sala de biliard sau de bowling. El nu se va uni cu cei ce danseaz˘ as ¸i nu-¸ si va permite nici o alt˘ a pl˘ acere atr˘ ag˘ atoare, care L-ar alunga pe Hristos din minte. Celor care pledeaz˘ a pentru astfel de distrac¸ tii le vom r˘ aspunde c˘ a nu le putem îng˘ adui în Numele lui Isus din Nazaret. Binecuvântarea lui Dumnezeu nu va putea fi cerut˘ a, invocat˘ a asupra timpului petrecut la teatru sau la dans. Nici un cre¸ stin nu s ¸i-ar dori s˘ a se confrunte cu moartea într-un astfel de loc. Nimeni nu s ¸i-ar dori s˘ a fie g˘ asit acolo la revenirea lui Hristos. ˘ în fa¸ ˘ cu Când va veni ceasul de pe urm˘ as ¸i ne vom afla fa¸ ta ta înregistrarea vie¸ tii noastre, vom regreta faptul c˘ a am participat la atât de pu¸ tine petreceri de satisfacere a pl˘ acerilor? C˘ a am fost p˘ arta¸ si la prea pu¸ tine momente de veselie nes˘ abuit˘ a? Nu vom regreta mai degrab˘ a amarnic c˘ a am irosit atât de multe ore pre¸ tioase în satisfacerea pl˘ acerilor sinelui, c˘ a am neglijat atâtea ocazii care, folosite corespunz˘ ator, ne-ar fi asigurat comori ve¸ snice? Pentru cei care pretind c˘ a practic˘ a religia, a devenit un obicei ˘ periculoas˘ s˘ a-¸ si scuze orice îng˘ aduin¸ ta as ¸i v˘ at˘ am˘ atoare c˘ areia inima îi este devotat˘ a. Familiarizându-se cu p˘ acatul, ei sunt orbi¸ ti de enormitatea acestuia. Mul¸ ti dintre cei ce pretind c˘ a sunt copii ai lui ˘ în¸ Dumnezeu ascund sub o aparen¸ ta sel˘ atoare p˘ acatele pe care Cuvântul S˘ au le condamn˘ a, atribuind pl˘ acerilor lor lume¸ sti o hain˘ a a [399] nevoilor bisericii. Pe c˘ ararea desfrâului În multe familii religioase, dansul s ¸i jocul de c˘ ar¸ ti sunt modalit˘ a¸ ti de pe trecere a timpului în saloane de distrac¸ tie. Se recomand˘ a ca acestea s˘ a fie distrac¸ tii lini¸ stite, de cas˘ a, de care tinerii s˘ a se poat˘ a 367

368

Solii c˘ atre tineret

˘ , sub ochiul p˘ bucura în siguran¸ ta arin¸ tilor lor. Dar astfel este cultivat˘ a dragostea pentru aceste pl˘ aceri incitante s ¸i nu va dura mult pân˘ a când ceea ce a fost considerat nepericulos acas˘ a va fi privit la fel s ¸i în afara casei. Totu¸ si, trebuie remarcat c˘ a în urma acestor distrac¸ tii nu se ob¸ tine nimic bun. Ele nu dau vigoare, trupului s ¸i nici nu relaxeaz˘ a mintea. Nu înr˘ ad˘ acineaz˘ a în suflet nici un sentiment pur sau sfânt. Dimpotriv˘ a, ele distrug deplin foamea dup˘ a o gândire serioas˘ as ¸i dup˘ a întruniri religioase. Este adev˘ arat c˘ a este un contrast clar între clasa select˘ a a petrecerilor de familie s ¸i s˘ alile degradante s ¸i promiscue în care se danseaz˘ a. Cu toate acestea, toate constituie pa¸ si pe c˘ ararea desfrâului. Distrac¸ tia de a dansa, a¸ sa cum s-a dezvoltat ea în prezent, este o s ¸coal˘ a a deprav˘ arii, urmând un curs periculos pentru societate. Dac˘ a to¸ ti oamenii din marile ora¸ se care au fost ruina¸ ti de timpuriu de aceste mijloace de distrac¸ tie ar putea fi adu¸ si laolalt˘ a, câte istorii ale unor vie¸ ti distruse s ¸i ratate ar ie¸ si la iveal˘ a. C⸠ti dintre cei care acum sunt gata s˘ a se scuze pentru aceste practici sunt umplu¸ ti de uimire, ˘ de rezultatul la care au ajuns! Cum pot consim¸ dar s ¸i de suferin¸ ta ti p˘ arin¸ tii cre¸ stini s˘ a-¸ si a¸ seze copiii în calea ispitei, participând împre[400] un˘ a cu ei la astfel de manifest˘ ari? Cum pot tinerii s ¸i tinerele s˘ a-¸ si vând˘ a sufletul în schimbul acestor pl˘ aceri care orbesc mintea?—The Review and Herald, 28 februarie, 1882. ***** Pericolul distrac¸ tiilor Iubirea de pl˘ aceri este una dintre cele mai primejdioase, pentru c˘ a este una dintre cele mai subtile dintre multele ispite care îi asalteaz˘ a pe copiii s ¸i tinerii din ora¸ se. Zilele de s˘ arb˘ atoare sunt numeroase; jocurile s ¸i cursele de cai atrag mii de oameni s ¸i vârtejul fream˘ atului s ¸i al pl˘ acerii îi distrage de la îndeplinirea datoriilor serioase ale vie¸ tii. Banii care ar fi trebuit folosi¸ ti în scopuri mai bune — de multe ori pu¸ tinii bani ai celor s˘ araci — sunt irosi¸ ti pentru distrac¸ tii.— Fundamentals of Christian Education, 422. *****

Dansul

369

C˘ al˘ auzi¸ ti de principii Mul¸ ti oameni se tem atât de mult s˘ a nu provoace critici neprietenoase sau bârfe mali¸ tioase, încât se încumet˘ a s˘ a nu urmeze principiile în ac¸ tiunile lor. Ei nu îndr˘ aznesc s˘ a se identifice cu cei ce-L urmeaz˘ a pe deplin pe Hristos. Ei doresc s˘ a se conformeze obiceiurilor lume¸ sti s ¸i s˘ a-¸ si asigure aprobarea celor din lume. Hristos S-a dat pe Sine Însu¸ si pentru noi „ca s˘ a ne r˘ ascumpere din orice f˘ ar˘ adelege s ¸i s˘ a-Si ¸ cur˘ a¸ teasc˘ a un norod care s˘ a fie al Lui, plin de râvn˘ a pentru fapte bune“.—The Review and Herald, 29 noiembrie, [401] 1887.

370

Solii c˘ atre tineret

Sec¸ tiunea 14 — Rela¸ tii sociale

[402] Cre¸ stinismul ajunge în leg˘ atur˘ a cu lumea prin rela¸ tiile sociale. Fiecare b˘ arbat sau femeie care a primit lumina divin˘ a trebuie s˘ a r˘ aspândeasc˘ a de asemenea lumin˘ a pe c˘ ararea celor care nu cunosc calea cea mai bun˘ a. Influen¸ ta social˘ a sfin¸ tit˘ a de Duhul lui Hristos trebuie cultivat˘ a pentru a aduce suflete la Mântuitorul. — The Ministry of Healing, 496

[403]

Capitolul 136 — Rela¸ tii sociale pentru a salva

Exemplul lui Hristos, legându-se de interesele umanit˘ a¸ tii, ar trebui s˘ a fie urmat de to¸ ti cei care predic˘ a Cuvântul S˘ au s ¸i de to¸ ti ˘m cei ce au primit Evanghelia harului S˘ au. Nu trebuie s˘ a renun¸ ta la comunicarea social˘ a. Nu trebuie s˘ a ne separ˘ am de al¸ tii. Pentru a putea ajunge la orice categorie de oameni, trebuie s˘ a-i întâlnim acolo unde sunt. Foarte rar ne vor c˘ auta ei din proprie ini¸ tiativ˘ a. Nu numai de la amvon sunt inimile oamenilor atinse de adev˘ arul divin. Exist˘ a un alt ogor de lucru; s ¸i, oricât de umil ar fi, este totu¸ si plin de promisiuni. El se afl˘ a în casele celor de jos s ¸i în vilele mai marilor acestei lumi, la întâlniri ospitaliere s ¸i la reuniuni pentru distrac¸ tii sociale inocente. Ca urma¸ si ai lui Hristos, n-ar trebui s˘ a ne contopim cu lumea numai dintr-o dragoste de pl˘ acere, unindu-ne cu ei la nimicuri. Astfel de asocieri pot da rezultate numai în r˘ au. N-ar trebui niciodat˘ a s˘ a sanc¸ tion˘ am p˘ acatul prin cuvintele sau faptele noastre, prin t˘ acerea sau prezen¸ ta noastr˘ a. Oriunde vom merge, trebuie s˘ a-L purt˘ am pe Isus cu noi s ¸i s˘ a descoperim s ¸i altora pe Salvatorul nostru de mare pre¸ t. Dar cei care încearc˘ a s˘ a-¸ si conserve religia, ascunzându-se în interiorul unor pere¸ ti de piatr˘ a, pierd ocazii pre¸ tioase de a face bine. Prin rela¸ tiile sociale, cre¸ stin˘ atatea vine în contact cu lumea. Oricine a primit lumina divin˘ a trebuie s˘ a str˘ aluceasc˘ a pentru a lumina s ¸i c˘ ararea celor care nu cunosc Lumina vie¸ tii. Noi to¸ ti ar trebui s˘ a devenim martori pentru Isus. Puterea social˘ a [404] sfin¸ tit˘ a de harul lui Hristos trebuie s˘ a fie îmbog˘ a¸ tit˘ a, c⸠stigând suflete pentru Mântuitorul. Fie ca lumea s˘ a vad˘ a c˘ a nu suntem absorbi¸ ti în mod egoist de interesele noastre personale, ci c˘ a dorim ca s ¸i al¸ tii s˘ a împ˘ art˘ as ¸easc˘ a binecuvânt˘ arile s ¸i privilegiile noastre. Fie ca ei s˘ a vad˘ a c˘ a religia noastr˘ a nu ne face nesim¸ titori sau dezinteresa¸ ti. Fie ca to¸ ti cei care pretind c˘ a L-au g˘ asit pe Hristos s˘ a lucreze a¸ sa cum a f˘ acut-o El, în beneficiul oamenilor. Niciodat˘ a n-ar trebui s˘ a d˘ am lumii impresia fals˘ a c˘ a noi, cre¸ stinii, suntem ni¸ ste oameni posomor⸠ti, întuneca¸ ti s ¸i neferici¸ ti. Dac˘ a ochii 372

Rela¸ tii sociale pentru a salva

373

no¸ stri sunt fixa¸ ti pe Isus, ar trebui s˘ a vedem un Mântuitor plin de ˘ rii Lui. Oriunde compasiune s ¸i ar trebui s˘ a prindem lumina înf˘ a¸ ti¸ sa domne¸ ste Spiritul Lui, s˘ al˘ as ¸luie¸ ste s ¸i pacea. Si ¸ va fi de asemenea s ¸i bucurie, pentru c˘ a în Hristos se g˘ ase¸ ste o încredere calm˘ as ¸i sfânt˘ a. Hristos este mul¸ tumit de urma¸ sii S˘ ai atunci când ei arat˘ a c˘ a, de¸ si sunt umani, fire¸ sti, sunt p˘ arta¸ si la natura divin˘ a. Nu sunt statui, ci ˘ . Inimile lor reînviorate de stropii de b˘ arba¸ ti s ¸i femei plini de via¸ ta rou˘ a ai harului divin se deschid s ¸i se îndreapt˘ a c˘ atre Fiul îndrept˘ a¸ tirii. Lumina care str˘ aluce¸ ste asupra lor se reflect˘ as ¸i asupra altora, prin str˘ adaniile celor ce sunt lumina¸ ti de dragostea lui Hristos.—The Desire of Ages, 152, 153. ***** Asocierile influen¸ teaz˘ a destinul Cuvântul lui Dumnezeu pune o povar˘ a asupra influen¸ tei asocierilor, chiar s ¸i asupra b˘ arba¸ tilor s ¸i femeilor. Cu cât mai mare este puterea sa în dezvoltarea min¸ tii s ¸i caracterului copiilor s ¸i tinerilor! Compania la care ¸ tin, principiile pe care le adopt˘ a, obiceiurile pe care s ¸i le formeaz˘ a vor decide în problema utilit˘ a¸ tii lor aici s ¸i viitorul [405] destinului lor.—Counsels to Parents, Teachers and Students, 220.

Capitolul 137 — Sociabilitatea s ¸i curtoazia cre¸ stin˘ a
Sociabilitatea cre¸ stin˘ a este mult prea pu¸ tin cultivat˘ a de poporul lui Duemnzeu. Aceast˘ a ramur˘ a a educa¸ tiei nu ar trebui s˘ a fie neglijat˘ a sau pierdut˘ a din vedere în s ¸colile noastre. Elevii ar trebui s˘ a fie înv˘ a¸ ta¸ ti c˘ a ei nu sunt atomi independen¸ ti, ci c˘ a fiecare este un fir care trebuie s˘ a se uneasc˘ a cu alte fire, pentru ˘ tura a alc˘ atui o ¸ tes˘ atur˘ a. În nici o alt˘ a ramur˘ a nu se poate da înv˘ a¸ ta aceasta mai cu efect decât în c˘ aminul s ¸colar. Aici, elevii sunt zilnic înconjura¸ ti de ocazii care, dac˘ a sunt folosite, vor ajuta foarte mult la dezvoltarea tr˘ as˘ aturilor de sociabilitate din caracterul lor. St˘ a în puterea lor s˘ a foloseasc˘ a timpul s ¸i ocaziile pentru a-¸ si dezvolta un caracter care îi va face ferici¸ ti s ¸i folositori. Aceia care se închid în ei în¸ si¸ si, care sunt lipsi¸ ti de bun˘ avoin¸ ta de a îng˘ adui s˘ a li se cear˘ a a fi o binecuvântare pentru al¸ tii, prin leg˘ aturi de prietenie, pierd multe binecuvânt˘ ari, deoarece, prin contactul unuia cu altul, mintea se cizeleaz˘ as ¸i se cap˘ at˘ a purt˘ ari alese; prin leg˘ aturi de societate s ¸i, în felul acesta, ei pot s˘ a c⸠stige suflete la Mântuitorul. Hristos nu ar trebui s˘ a r˘ amân˘ a ascuns în inima lor ca o comoar˘ a jinduit˘ a, sfânt˘ as ¸i pl˘ acut˘ a, de care s˘ a se bucure numai ei singuri, s ¸i nici nu ar trebui ca [406] iubirea lui Hristos s˘ a fie manifestat˘ a doar de aceia care plac gustului ˘ lor. Elevii ar trebui înv˘ a¸ ta¸ ti asem˘ anarea cu Hristos în a da pe fa¸ ta ˘ de aceia care sunt într-o un interes amabil, o dispozi¸ tie social˘ a fa¸ ta mai mare nevoie, chiar dac˘ a ace¸ stia nu sunt prietenii sau tovar˘ as ¸ii ale¸ si de ei. Totdeauna s ¸i în tot locul, Isus a manifestat un interes ˘ de familia omeneasc˘ plin de iubire fa¸ ta as ¸i a rev˘ arsat în jurul Lui lumina unei evlavii pline de voie bun˘ a. Elevii ar trebui s˘ a fie înv˘ a¸ ta¸ ti ˘ un interes cre¸ s˘ a dea pe fa¸ ta stin, simpatie s ¸i iubire pentru tinerii lor prieteni s ¸i s˘ a se str˘ aduiasc˘ a s˘ a-i atrag˘ a la Isus; Hristos ar trebui s˘ a fie în inima lor ca un izvor de ap˘ a, care ¸ t⸠sne¸ ste în via¸ ta ve¸ snic˘ a, înviorându-i pe to¸ ti aceia cu care vin în contact. Tocmai aceast˘ a slujire binevoitoare s ¸i plin˘ a de iubire pentru al¸ tii în vremuri de nevoie are valoare înaintea lui Dumnezeu. În felul acesta, chiar pe când merg la s ¸coal˘ a, elevii pot fi, dac˘ a sunt 374

Sociabilitatea s ¸i curtoazia cre¸ stin˘ a

375

˘ de m˘ ˘ , misionari activi pentru sinceri fa¸ ta arturisirea lor de credin¸ ta Dumnezeu. Toate acestea vor lua timp, dar timpul astfel folosit este ˘ cum s˘ bine folosit, deoarece astfel elevul înva¸ ta a prezinte lumii cre¸ stinismul. Hristos nu a refuzat s˘ a Se apropie de al¸ tii prin leg˘ aturi de prietenie, când a fost invitat la mas˘ a de farisei sau vame¸ si. În asemenea ˘ ocazii, fiecare cuvânt pe care EL l-a rostit era o mireasm˘ a de via¸ ta ˘ pentru ascult˘ spre via¸ ta atorii S˘ ai, deoarece El f˘ acea din ora prânzului ˘ turi pre¸ o ocazie pentru a da multe înv˘ a¸ ta tioase, adaptate la nevoile lor. Hristos i-a înv˘ a¸ tat astfel pe ucenicii Lui cum s˘ a se poarte când sunt în compania acelora care nu sunt religio¸ si, ca s ¸i a acelora care [407] sunt.—Testimonies for the Church 6:172, 173.

Capitolul 138 — Principii îndrum˘ atoare
Inima Îi apar¸ tine lui Isus. El a pl˘ atit un pre¸ t infinit pentru suflet; El vine în fa¸ ta Tat˘ alui ca Mijlocitor al nostru, nu pentru a pretinde ceva, ci ca un cuceritor care cere s˘ a I se dea ceea ce este al S˘ au. El poate s˘ a mântuiasc˘ a pe deplin, pentru c˘ a El tr˘ aie¸ ste ve¸ snic spre a mijloci pentru noi. O inim˘ a tân˘ ar˘ a este o jertf˘ a pre¸ tioas˘ a, cel mai de valoare dar ce poate fi adus în fa¸ ta lui Dumnezeu. Tot ceea ce e¸ sti s ¸i toate capacit˘ a¸ tile pe care le ai î¸ ti sunt încredin¸ tate de Dumnezeu s ¸i trebuie s˘ a I le înapoiezi într-o jertf˘ a sfânt˘ a. Nu-I po¸ ti da lui Dumnezeu nimic din ceea ce nu ¸ ti-a fost d˘ aruit mai întâi de El. De aceea, când Îi este jertfit˘ a lui Dumnezeu o inim˘ a, înseamn˘ a s˘ a Îi d˘ aruie¸ sti un dar care vine de la El s ¸i Îi apar¸ tine. Exist˘ a multe lucruri care atenteaz˘ a la timpul, sentimentele s ¸i puterea tinerilor. Satana pretinde c˘ a tinerii sunt proprietatea lui, s ¸i exist˘ a un mare num˘ ar de tineri care pun în slujba sa toate capacit˘ a¸ tile s ¸i talentele pe care le au. Lumea cere inimile noastre, dar inima apar¸ tine Celui care a mântuit-o. Dac˘ a o d˘ am lumii, ea va fi umplut˘ a cu durere, necaz s ¸i dezam˘ agire; va deveni murdar˘ as ¸i corupt˘ a. Ar fi cel mai grav jaf s˘ a d˘ am lumii inimile noastre, pentru c˘ a ele Îi apar¸ tin lui Dumnezeu. Nu po¸ ti s˘ a î¸ ti încredin¸ tezi inima c˘ aut˘ arii de pl˘ aceri. Du¸ smanul credin¸ tei a preg˘ atit tot felul de pl˘ aceri pentru tineri ˘; s [408] în toate mediile de existen¸ ta ¸i acestea nu se g˘ asesc doar în ora¸ sele aglomerate, ci în orice loc unde exist˘ a fiin¸ te omene¸ sti. Satana dore¸ ste cu ardoare s˘ a înroleze tineri în armata sa. Diavolul s ¸tie cu ce fel de material are de a face s ¸i s ¸i-a concentrat în¸ telepciunea infernal˘ a în g˘ asirea de obiceiuri s ¸i pl˘ aceri pentru tineri, care îi vor îndep˘ arta de Isus Hristos. Fiul risipitor ˘ tur˘ Lec¸ tia fiului risipitor este dat˘ a ca înv˘ a¸ ta a pentru tineri. În via¸ ta ˘ sa de pl˘ aceri s ¸i p˘ acat, î¸ si risipe¸ ste partea sa de avere pe o existen¸ ta destr˘ ab˘ alat˘ a. R˘ amâne f˘ ar˘ a prieteni, într-o ¸ tar˘ a str˘ ain˘ a, îmbr˘ acat în 376

Principii îndrum˘ atoare

377

zdren¸ te, fl˘ amând, tânjind chiar la hrana refuzat˘ a de porci. Ultima sa ˘ este s˘ speran¸ ta a se întoarc˘ a, poc˘ ait s ¸i umil, la casa tat˘ alui s˘ au, unde este bine primit, iertat s ¸i iubit de tat˘ al. Mul¸ ti tineri fac la fel ca el, ˘ destr˘ tr˘ aind o via¸ ta ab˘ alat˘ a, în mocirla pl˘ acerilor, uitând de fântâna cu ap˘ a vie, fântâna adev˘ aratei pl˘ aceri, f˘ acându-¸ si vase sparte, care nu pot ¸ tine apa. Invita¸ tia plin˘ a de har a lui Dumnezeu Chemarea lui Dumnezeu se adreseaz˘ a fiec˘ arui tân˘ ar: „Fiule, d˘ a-Mi inima ta s ¸i s˘ a g˘ aseasc˘ a pl˘ acere ochii t˘ ai în c˘ aile Mele“. Lui Dumnezeu Îi place s˘ a îi vad˘ a pe tineri ferici¸ ti, de aceea le cere s˘ a Îi dea Lui inimile lor, pentru ca toate capacit˘ a¸ tile s˘ a fie p˘ astrate într-o condi¸ tie s˘ an˘ atoas˘ as ¸i viguroas˘ a. Ei au în grij˘ a darul vie¸ tii dat de Dumnezeu. El este Cel care face inima s˘ a bat˘ a; El d˘ a putere fiec˘ arei p˘ ar¸ ti a corpului. Bucuria curat˘ a nu va s ¸ti c˘ a nici unul dintre [409] darurile lui Dumnezeu. Atunci când c˘ aut˘ am pl˘ aceri care ne despart de Dumnezeu, p˘ ac˘ atuim s ¸i împotriva trupului nostru, s ¸i împotriva lui Dumnezeu. Tinerii trebuie s˘ a nu uite c˘ a în lume sunt încerc˘ ari care vor dovedi dac˘ a au ni¸ ste caractere demne de a locui împreun˘ a cu îngerii. ˘, Când tovar˘ as ¸ii vo¸ stri v˘ a îndeamn˘ a pe c˘ ai de viciu s ¸i nes˘ abuin¸ ta s ¸i tot ce este în jurul vostru v˘ a ispite¸ ste s˘ a Îl uita¸ ti pe Dumnezeu, s˘ a distruge¸ ti capacit˘ a¸ tile pe care Dumnezeu le-a pus în voi s ¸i s˘ a distruge¸ ti tot ce este nobil în voi, împotrivi¸ ti-v˘ a lor. Aminti¸ ti-v˘ a c˘ a Îi apar¸ tine¸ ti lui Dumnezeu, sunte¸ ti cump˘ ara¸ ti cu pre¸ tul suferin¸ tei s ¸i agoniei Fiului lui Dumnezeu... Domnul Isus v˘ a cheam˘ a în slujba Lui. El v˘ a iube¸ ste. Dac˘ a v˘ a îndoi¸ ti de dragostea Sa, privi¸ ti spre Calvar. Lumina care se revars˘ a de la Cruce v˘ a arat˘ a dimensiunile acestei iubiri, care nu poate fi cuprins˘ a în cuvintele nici unei limbi. „Cine are poruncile Mele s ¸i le p˘ aze¸ ste, acela M˘ a iube¸ ste.“. Trebuie s˘ a ne apropiem de poruncile lui Dumnezeu prin studiu am˘ anun¸ tit, iar apoi s˘ a ar˘ at˘ am c˘ a suntem fiii s ¸i fiicele Sale, care ascult˘ am de El.

378

Solii c˘ atre tineret

Înconjura¸ ti de mila lui Dumnezeu Mila lui Dumnezeu v˘ a este ar˘ atat˘ a în fiecare moment s ¸i este bine s˘ a v˘ a gândi¸ ti cum s ¸i de unde vin binecuvânt˘ arile de fiecare zi. L˘ asa¸ ti binecuvânt˘ arile pre¸ tioase ale lui Dumnezeu s˘ a trezeasc˘ a recuno¸ stin¸ ta în inimile voastre. Nu pute¸ ti num˘ ara binecuvânt˘ arile lui Dumnezeu, iubirea s ¸i bun˘ atatea care v˘ a sunt ar˘ atate, pentru c˘ a sunt la fel de multe ca pic˘ aturile de ploaie. Nori de mil˘ a sunt deasupra [410] voastr˘ as ¸i gata s˘ a se reverse peste voi. Dac˘ a ve¸ ti aprecia pre¸ tiosul dar al mântuirii, ve¸ ti fi sensibili în fa¸ ta schimb˘ arilor zilnice în ceea ce prive¸ ste ocrotirea s ¸i dragostea lui Isus s ¸i ve¸ ti fi condu¸ si pe c˘ ai de pace. Privi¸ ti la lucrurile minunate pe care le-a f˘ acut Dumnezeu în na˘ fa¸ ˘ de Creator. În tur˘ as ¸i l˘ asa¸ ti inima s˘ a se umple de recuno¸ stin¸ ta ta cartea naturii exist˘ a un studiu minunat pentru minte. Nu fi¸ ti nerecunosc˘ atori s ¸i nep˘ as˘ atori. Deschide¸ ti ochii în¸ telegerii; vede¸ ti armonia care domne¸ ste în legile naturii s ¸i da¸ ti slav˘ a Creatorului, Celui care domne¸ ste peste cer s ¸i p˘ amânt. Vede¸ ti-L cu ochii credin¸ tei cum Se apleac˘ a cu dragoste asupra voastr˘ a, spunând cu mil˘ a: „Fiule, d˘ a-Mi inima ta“. Preda¸ ti-v˘ a lui Dumnezeu s ¸i, cu inima plin˘ a de mul¸ tumire, pute¸ ti spune: „Dar s ¸tiu c˘ a R˘ ascump˘ ar˘ atorul Meu este viu“. Credin¸ ta voastr˘ a în Isus v˘ a va da putere s ¸i v˘ a va înt˘ ari caracterul. ˘ depind Toat˘ a fericirea, pacea, bucuria s ¸i succesul în aceast˘ a via¸ ta ˘ va duce la asde credin¸ ta sincer˘ a în Dumnezeu. Aceast˘ a credin¸ ta cultarea de poruncile lui Dumnezeu. Cunoa¸ sterea lui Dumnezeu s ¸i încrederea în El v˘ a vor ajuta s˘ a v˘ a¸ tine¸ ti departe de orice lucru r˘ au s ¸i v˘ a vor motiva pentru toate lucrurile bune. Crede¸ ti în Isus, pentru c˘ a El este Cel care ne iart˘ a p˘ acatele, Cel care dore¸ ste s˘ a fim ferici¸ ti în loca¸ surile pe care ni le-a preg˘ atit. El ˘ ve¸ dore¸ ste s˘ a tr˘ ai¸ ti în prezen¸ ta Lui; s˘ a ave¸ ti via¸ ta snic˘ as ¸i s˘ a primi¸ ti o [411] cunun˘ a de slav˘ a.—The Youth’s Instructor, January 5, 1887.

Capitolul 139 — Influen¸ ta tov˘ ar˘ as ¸iei
Este inevitabil ca tinerii s˘ a aib˘ a ni¸ ste prieteni s ¸i, în mod automat, ei vor resim¸ ti influen¸ ta celor cu care se asociaz˘ a. Exist˘ a ni¸ ste leg˘ aturi tainice care apropie sufletele astfel încât inima unuia s˘ a r˘ aspund˘ a inimii celuilalt. Ei iau unul de la cel˘ alalt idei, sentimente s ¸i chiar spiritul. Aceast˘ a asociere poate fi o binecuvântare sau un blestem. Tinerii se pot ajuta s ¸i înt˘ ari unul pe altul, îmbun˘ at˘ a¸ tindu-¸ si comportamentul, disponibilit˘ a¸ tile, cuno¸ stin¸ tele; sau, permi¸ tându-¸ si s˘ a fie ˘ demoralizaneglijen¸ ti s ¸i necredincio¸ si, ei pot exercita o influen¸ ta toare. Problema alegerii tovar˘ as ¸ilor este o problem˘ a pe care elevii trebuie înv˘ a¸ ta¸ ti s˘ a o priveasc˘ a în mod serios. Printre tinerii ce frecventeaz˘ as ¸colile noastre, întotdeauna vor exista dou˘ a categorii: cei care caut˘ a s˘ a-I plac˘ a lui Dumnezeu s ¸i s˘ a asculte de profesori s ¸i cei plini de duh de neascultare. Dac˘ a tinerii no¸ stri merg al˘ aturi de cei mul¸ ti, care fac r˘ aul, influen¸ ta acelora îi va arunca de partea vr˘ ajma¸ sului sufletelor. S-a spus pe bun˘ a dreptate: „Spune-mi cu cine te înso¸ te¸ sti, ca s˘ a-¸ ti spun cine e¸ sti“. Tinerii nu reu¸ sesc s˘ a î¸ si dea seama cât de u¸ sor le pot fi afectate caracterul s ¸i reputa¸ tia, în func¸ tie de alegerea companiei. Omul caut˘ a compania acelora ale c˘ aror gusturi, obiceiuri s ¸i practici îi sunt pl˘ acute. Cel care prefer˘ a societatea celor ignoran¸ ti s ¸i vicio¸ si, în locul societ˘ a¸ tii celor buni s ¸i în¸ telep¸ ti, dovede¸ ste c˘ a propriul s˘ au [412] caracter este deficitar. La început, gusturile s ¸i obiceiurile lui pot fi total diferite de ale acelora a c˘ aror companie o caut˘ a; dar, pe m˘ asur˘ a ˘ mintele lui se ce se amestec˘ a în aceast˘ a categorie, gândurile s ¸i sim¸ ta schimb˘ a. El sacrific˘ a principiile s ¸i, discret, dar inevitabil, se coboar˘ a la nivelul tovar˘ as ¸ilor lui. A¸ sa cum întotdeauna o ap˘ a curg˘ atoare preia caracteristicile solului pe care îl str˘ abate, principiile s ¸i obiceiurile tân˘ arului devin, în mod invariabil, impregnate de caracterele celor cu care acesta se înso¸ te¸ ste...

379

380

Solii c˘ atre tineret

M˘ asura puterii T˘ aria caracterului const˘ a în dou˘ a elemente — puterea voin¸ tei s ¸i puterea autocontrolului. Mul¸ ti tineri consider˘ a gre¸ sit pasiunea puternic˘ a, necontrolat˘ a, drept t˘ arie de caracter. Adev˘ arul este c˘ a acela care este condus de propriile pasiuni este un om slab. Adev˘ arata m˘ are¸ tie s ¸i noble¸ te a omului se m˘ asoar˘ a în func¸ tie de puterea lui de a-¸ si controla sim¸ turile, s ¸i nu în puterea sim¸ turilor lui de a-l subjuga. Cel mai tare om este cel care, sensibil la nedreptate, î¸ si reprim˘ a totu¸ si mânia s ¸i î¸ si iart˘ a vr˘ ajma¸ sii. Dumnezeu ne-a dat putere intelectual˘ as ¸i moral˘ a, dar, în mare m˘ asur˘ a, fiecare este arhitectul propriului s˘ au caracter. Cu fiecare zi, construc¸ tia se apropie de termen. Cuvântul lui Dumnezeu ne avertizeaz˘ a s˘ a avem grij˘ a cum construim, s˘ a vedem dac˘ a cl˘ adirea noastr˘ a are drept temelie stânca ve¸ snic˘ a. Vine timpul când se va dovedi cum este construc¸ tia noastr˘ a. Acum este vremea ca to¸ ti s˘ a î¸ si [413] cultive capacit˘ a¸ tile pe care li le-a dat Dumnezeu pentru a-¸ si putea ˘ mai bun˘ forma caractere folositoare aici, dar s ¸i într-o via¸ ta a, de apoi. Credin¸ ta în Hristos, ca Mântuitor personal, va da t˘ arie s ¸i consis˘ caracterului. Aceia care au o credin¸ ˘ sincer˘ ten¸ ta ta a în Hristos vor fi calmi, s ¸tiind c˘ a ochiul lui Dumnezeu este asupra lor, c˘ a judec˘ atorul tuturor oamenilor le cânt˘ are¸ ste valoarea moral˘ a, c˘ a inteligen¸ tele cerului vegheaz˘ a, s˘ a vad˘ a ce fel de caracter dezvolt˘ a. ˘ Tinerii fac uneori ni¸ ste gre¸ seli atât de grave, deoarece nu înva¸ ta din experien¸ ta celor mai în vârst˘ a decât ei. Elevii nu î¸ si pot permite s˘ a ia în derâdere sau s˘ a ironizeze aten¸ tion˘ arile p˘ arin¸ tilor s ¸i educatorilor. Ei trebuie s˘ a pre¸ tuiasc˘ a orice lec¸ tie, realizând în acela¸ si timp cât˘ a ˘ tur˘ nevoie au de o înv˘ a¸ ta a mai adânc˘ a decât ar putea s˘ a ofere orice ˘ , Hristos locuie¸ om. Atunci când, prin credin¸ ta ste în inim˘ a, Duhul S˘ au devine o putere de cur˘ a¸ tire s ¸i înviorare a sufletului. Adev˘ arul în ˘ de îndreptare asupra vie¸ inim˘ a nu poate rata o influen¸ ta tii. Acei elevi care acum se afl˘ a departe de c˘ aminul lor, departe de ˘ a p˘ directa influen¸ ta arin¸ tilor lor, nu trebuie s˘ a uite c˘ a ochiul Tat˘ alui ceresc este asupra lor. El îi iube¸ ste pe tineri, le cunoa¸ ste nevoile, le în¸ telege ispitele. El vede în ei mari posibilit˘ a¸ ti s ¸i este gata s˘ a îi ajute s˘ a ating˘ a cel mai înalt standard, dac˘ a ei realizeaz˘ a c˘ a au nevoie s ¸i-I caut˘ a autorul.

Influen¸ ta tov˘ ar˘ as ¸iei

381

˘ la DumCopii, zi s ¸i noapte, rug˘ aciunile p˘ arin¸ tilor vo¸ stri se înal¸ ta nezeu pentru voi; zi de zi, grija lor iubitoare v˘ a urm˘ are¸ ste. Asculta¸ ti de rug˘ amin¸ tile s ¸i avertiz˘ arile lor s ¸i hot˘ ar⸠ti-v˘ a ca, prin orice mijloc, [414] s˘ a v˘ a ridica¸ ti deasupra r˘ aului care v˘ a înconjoar˘ a. Nu pute¸ ti s˘ a distinge¸ ti cât de perfid va lucra vr˘ ajma¸ sul pentru a v˘ a corupe min¸ tile s ¸i obiceiurile s ¸i pentru a v˘ a insufla principiile r˘ aului. S-ar putea s˘ a nu vede¸ ti un real pericol în primul pas de frivolitate s ¸i c˘ autare a pl˘ acerii s ¸i s˘ a crede¸ ti c˘ a, atunci când ve¸ ti dori s˘ a v˘ a schimba¸ ti cursul, o ve¸ ti face la fel de u¸ sor ca atunci când a¸ ti înf˘ aptuit r˘ aul. Dar este o gre¸ seal˘ a. Prin alegerea unor tov˘ ar˘ as ¸ii rele, mul¸ ti au fost condu¸ si pas cu pas de pe calea virtu¸ tii, în adâncurile neascult˘ arii s ¸i pierz˘ arii, unde, cândva, crezuser˘ a c˘ a este imposibil ca ei s˘ a cad˘ a. Elevul care cedeaz˘ a ispitei î¸ si sl˘ abe¸ ste influen¸ ta spre bine, iar cel care, printr-un gre¸ sit curs al faptelor, devine agentul vr˘ ajma¸ sului sufletelor trebuie s˘ a-I dea lui Dumnezeu socoteal˘ a pentru rolul jucat ca piatr˘ a de poticnire în calea altora. De ce s˘ a aib˘ a copiii leg˘ atur˘ a cu marele apostat? De ce s˘ a devin˘ a agen¸ tii lui, care-i ispitesc pe al¸ tii? Mai bine zis, de ce s˘ a nu înve¸ te ei s˘ a-¸ si ajute s ¸i s˘ a-¸ si încurajeze colegii s ¸i profesorii? Este privilegiul lor de a-i ajuta pe profesori în sarcinile lor, pe care Satana vrea s˘ a le fac˘ a grele s ¸i descurajatoare. Ei pot crea o atmosfer˘ a bun˘ a, destins˘ a. Fiecare elev se poate bucura de con¸ stiin¸ ta c˘ a se afl˘ a de partea lui Hristos, dovedind respect pentru ˘s ordine, sârguin¸ ta ¸i ascultare s ¸i refuzând s˘ a-i acorde câtu¸ si de pu¸ tin din capacit˘ a¸ tile s ¸i influen¸ ta sa marelui vr˘ ajma¸ s a tot ce este bun s ¸i [415] ˘ tor. în˘ al¸ ta Elevul care are considera¸ tie pentru adev˘ ar s ¸i o real˘ a concep¸ tie despre datorie poate face mult pentru a-¸ si influen¸ ta colegii spre Hristos. Tinerii care sunt la acela¸ si jug cu Mântuitorul nu vor fi nesupu¸ si. Ei nu vor urm˘ ari pl˘ acerea lor egoist˘ a. Pentru c˘ a sunt una cu Hristos în duh, ei vor fi una cu El s ¸i în fapte. Elevii mai mari din s ¸colile noastre ar trebui s˘ as ¸tie totdeauna c˘ a st˘ a în puterea lor formarea obiceiurilor s ¸i practicilor elevilor mai mici ca ei s ¸i ar trebui s˘ a valorifice la maximum orice ocazie. Ace¸ sti elevi mai mari s˘ a fie hot˘ ar⸠ti ca, prin influen¸ ta lor, s˘ a nu-¸ si tr˘ adeze camarazii, dându-i pe mâna vr˘ ajma¸ sului. Isus va fi ajutorul tuturor celor care î¸ si pun încrederea în El. Aceia care sunt în leg˘ atur˘ a cu Hristos au fericirea la comanda lor. Ei urmeaz˘ a calea pe care îi conduce Mântuitorul lor, r˘ astignindu-se

382

Solii c˘ atre tineret

pentru El, împreun˘ a cu poftele s ¸i sl˘ abiciunile lor. Ei s ¸i-au cl˘ adit speran¸ tele pe Hristos, s ¸i astfel furtunile p˘ amântului nu au puterea s˘ a-i scoat˘ a din temelia lor cea sigur˘ a. Demni de încredere s ¸i credincio¸ si R˘ amâne ca voi, tineri s ¸i tinere, s˘ a hot˘ ar⸠ti dac˘ a ve¸ ti deveni demni de încredere s ¸i credincio¸ si, preg˘ ati¸ ti s ¸i hot˘ ar⸠ti s˘ a lua¸ ti o decizie dreapt˘ a în orice împrejurare. Vre¸ ti s˘ a v˘ a forma¸ ti obiceiuri corecte? C˘ auta¸ ti atunci compania acelora cu un moral s˘ an˘ atos s ¸i ale c˘ aror [416] aspira¸ tii vizeaz˘ a ce este bine. Pre¸ tiosul timp de prob˘ a este oferit pentru a v˘ a putea îndep˘ arta orice defect din caracter, s ¸i asta trebuie s˘ a urm˘ ari¸ ti numai pentru a nu numai pentru a ob¸ tine via¸ ta ve¸ snic˘ a, ˘ . Un caracter bun ci s ¸i pentru a putea fi de folos în aceast˘ a via¸ ta este un capital mai de pre¸ t decât aurul s ¸i argintul. El nu este atins de panic˘ a sau de e¸ securi s ¸i, atunci când posesiunile p˘ amânte¸ sti vor fi spulberate, el va aduce beneficii mari. Integritatea, fermitatea s ¸i perseveren¸ ta sunt calit˘ a¸ ti pe care to¸ ti trebuie s˘ a caute s˘ a le cultive cu seriozitate; ele îl îmbrac˘ a pe posesorul lor cu o putere irezistibil˘ a— o putere care-l face tare în a face binele, tare în a rezista r˘ aului, tare în a suporta du¸ sm˘ ania. Dragostea de adev˘ ar s ¸i sim¸ tul responsabilit˘ a¸ tii de a-L sl˘ avi pe Dumnezeu sunt cele mai puternice stimulente pentru cultivarea intelectului. Cu aceast˘ a motiva¸ tie, copilul nu poate fi un u¸ suratic. El va fi întotdeauna serios, înv˘ a¸ tând ca unul con¸ stient c˘ a ochiul lui Dumnezeu vegheaz˘ as ¸i c˘ a cerul întreg este angajat în educarea lui. El va deveni bine inten¸ tionat, generos, bun, curtenitor, eficient, asemenea lui Hristos. Inima s ¸i mintea lui vor fi în armonie cu voin¸ ta lui [417] Dumnezeu.—Counsels to Parents, Teachers and Students, 220-226.

Capitolul 140 — Influen¸ ta
˘ ne¸ ˘ rmurit˘ Via¸ ta Domnului Hristos era o influen¸ ta ta a, care se întin˘ ce-L lega de Dumnedea mai departe s ¸i tot mai departe, o influen¸ ta zeu s ¸i de întreaga familie omeneasc˘ a. Prin Domnul Hristos, Dumne˘ care face posibil ca el, omul, s˘ zeu l-a învestit pe om cu o influen¸ ta a tr˘ aiasc˘ a nu numai pentru sine. Noi suntem în mod individual lega¸ ti de semenii no¸ stri, suntem o parte din marele tot al lui Dumnezeu s ¸i avem obliga¸ tii mutuale. Nimeni nu poate fi independent de semenii s˘ ai, pentru c˘ a bunul mers al unuia îi afecteaz˘ as ¸i pe ceilal¸ ti. Este scopul lui Dumnezeu acela ca fiecare dintre noi s˘ a sim¸ tim faptul ˘ , s˘ c˘ a suntem necesari pentru bunul mers al altora s ¸i, în consecin¸ ta a urm˘ arim promovarea fericirii lor. Fiecare suflet este înconjurat de o atmosfer˘ a proprie — poate ˘ , de o atmosfer˘ a înc˘ arcat˘ a cu puterea credin¸ tei d˘ at˘ atoare de via¸ ta ˘s curaj, speran¸ ta ¸i înmiresmat˘ a cu parfumul iubirii. Sau poate fi o atmosfer˘ a rece, ap˘ as˘ atoare, datorit˘ a nemul¸ tumirii s ¸i egoismului, sau otr˘ avit˘ a de mânjitura aduc˘ atoare de moarte a p˘ acatului preferat. În mod con¸ stient sau nu, fiecare persoan˘ a cu care venim în contact este influen¸ tat˘ a de atmosfera pe care o eman˘ am în jur. Responsabilitatea noastr˘ a Aceasta este o responsabilitate de care nu ne putem elibera. Cuvintele noastre, îmbr˘ ac˘ amintea noastr˘ a, comportamentul nostru, ˘ rii noastre, toate au o influen¸ ˘ . De impresia chiar s ¸i expresia înf˘ a¸ ti¸ sa ta pe care o facem astfel depind rezultatele spre bine sau spre r˘ au, pe care nimeni nu le poate aprecia. Fiecare impuls în acest fel este o ˘ sem˘ s˘ amân¸ ta anat˘ a, care î¸ si va aduce roadele. Ea este o verig˘ a în [418] lan¸ tul cel lung al evenimentelor omene¸ sti, f˘ ar˘ a s˘ as ¸tim pân˘ a unde se va întinde. Dac˘ a prin exemplul nostru îi ajut˘ am pe al¸ tii s˘ a-¸ si dezvolte principiile bune, le d˘ am puterea de a face binele. La rândul ˘ asupra altora, iar ace¸ lor, ei exercit˘ a aceea¸ si influen¸ ta stia, la rându-

383

384

Solii c˘ atre tineret

le, asupra altora. În acest fel, f˘ ar˘ a s˘ a ne d˘ am seama, prin influen¸ ta noastr˘ a, mii de oameni ajung s˘ a fie binecuvânta¸ ti. S˘ a arunc˘ am o pietricic˘ a într-un lac s ¸i se va forma un mic val concentric s ¸i apoi altul; s ¸i, pe m˘ asur˘ a ce cresc, cercul se m˘ are¸ ste, ˘ rm. Tot a¸ pân˘ a când ajunge la ¸ ta sa stau lucrurile s ¸i cu influen¸ ta noastr˘ a. Dincolo de cunoa¸ sterea sau controlul nostru, ea vorbe¸ ste altora, fiind o binecuvântare sau un blestem. Caracterul este putere. M˘ arturia t˘ acut˘ a a unei vie¸ ti credincioase, ˘ irezistibil˘ neegoiste s ¸i evlavioase are în sine o influen¸ ta a. Manifestând în via¸ ta noastr˘ a caracterul Domnului Hristos, noi conlucr˘ am cu El în lucrarea de salvare de suflete. Noi putem coopera cu El numai dac˘ a manifest˘ am în via¸ ta noastr˘ a caracterul S˘ au. Si ¸ cu cât este mai mare, mai întins˘ a influen¸ ta noastr˘ a, cu atât mai mare este binele pe care-l putem face. Când cei care m˘ arturisesc a sluji pe Dumnezeu urmeaz˘ a exemplul Domnului Hristos, tr˘ aind în via¸ ta lor zilnic˘ a principiile Legii Sale, când fiecare fapt˘ a este o m˘ arturie c˘ a Îl iubesc pe Dumnezeu mai presus de orice, iar pe aproapele lor ca pe ei în¸ si¸ si, atunci biserica va avea putere s˘ a influen¸ teze [419] lumea.—Christ’s Object Lessons, 339, 340.

Capitolul 141 — Alegerea tovar˘ as ¸ilor
Trebuie s˘ a alegem societatea cea mai favorabil˘ a dezvolt˘ arii noastre spirituale, s ¸i în acest scop s˘ a ne folosim de orice ajutor pe care îl putem ob¸ tine; pentru c˘ a Satana va pune multe piedici în calea ˘ drumul spre cer. Este noastr˘ a, pentru a face cât mai greu cu putin¸ ta posibil s˘ a trecem prin încerc˘ ari s ¸i mul¸ ti dintre noi s˘ a nu aib˘ a mediul pe care s ¸i l-ar fi dorit, dar nu trebuie s˘ a ne expunem de bun˘ avoie la influen¸ te nefavorabile pentru formarea caracterului cre¸ stin. Când datoria ne cheam˘ a, trebuie s˘ a veghem în rug˘ aciune, pentru ca, ajuta¸ ti de Hristos, s˘ a r˘ amânem neîntina¸ ti. Lot a ales s˘ a se stabileasc˘ a în Sodoma, pentru c˘ a a privit mai mult la avantajele temporare decât la influen¸ ta moral˘ a asupra lui s ¸i familiei sale. Ce a c⸠stigat chiar s ¸i în ceea ce prive¸ ste lucrurile p˘ amânte¸ sti? Averea lui a fost distrus˘ a, o parte din copiii lui au murit în timpul distrugerii ora¸ sului, so¸ tia sa a fost transformat˘ a într-un stâlp de sare pe drum s ¸i el însu¸ si a fost practic salvat, am putea spune, din foc. Îns˘ a rezultatele alegerii sale egoiste nu s-au oprit aici; întinarea moral˘ a s-a întip˘ arit în caracterul copiilor lui, a¸ sa încât nu au mai putut distinge între bine s ¸i r˘ au, între p˘ acat s ¸i neprih˘ anire.—The [420] Signs of the Times, 29 mai, 1884.

385

Capitolul 142 — Regula de aur
În prietenia ta cu al¸ tii, a¸ saz˘ a-te în locul lor. P˘ atrunde în sim˘ mintele lor, în greut˘ ¸ ta a¸ tile lor, în dezam˘ agirile lor, în bucuriile s ¸i întrist˘ arile lor. Îdentific˘ a-te cu ei, apoi poart˘ a-te cu ei a¸ sa cum ai dori s˘ a se poarte ei cu tine, dac˘ a ar fi s˘ a schimba¸ ti locurile cu ei. Aceasta este adev˘ arata regul˘ a de sinceritate. Este o alt˘ a expresie a Legii. „S˘ a iube¸ sti pe aproapele t˘ au ca pe tine însu¸ ti“ (Matei 22, 39). Si ¸ acesta ˘ turii profe¸ este s ¸i miezul înv˘ a¸ ta tilor. Este principiul cerului s ¸i va fi împlinit în to¸ ti cei ce sunt preg˘ ati¸ ti pentru societatea Lui sfânt˘ a. Regula de aur este principiul adev˘ aratei curtenii, s ¸i ilustrarea ei cea mai adev˘ arat˘ a se vede în via¸ ta s ¸i caracterul lui Isus. O, ce raze de blânde¸ te s ¸i frumuse¸ te str˘ aluceau în via¸ ta zilnic˘ a a Mântuitorului nostru, cât˘ a noble¸ te se rev˘ arsa din îns˘ as ¸i prezen¸ ta Sa! Acela¸ si spirit va fi descoperit s ¸i în copiii S˘ ai. Aceia în care locuie¸ ste Hristos vor fi înconjura¸ ti de o atmosfer˘ a divin˘ a. Ve¸ smintele lor albe vor fi îmbibate cu un parfum din gr˘ adinile Domnului. Fe¸ tele lor vor str˘ aluci de lumina Sa, luminând calea pentru picioarele care s ¸ov˘ aie s ¸i obosesc. Nici un om care are adev˘ aratul ideal cu privire la un caracter des˘ avâr¸ sit nu va da gre¸ s în a dovedi simpatia s ¸i iubirea lui Hristos. Influen¸ ta harului trebuie s˘ a înmoaie inima, s˘ a înnobileze s ¸i s˘ a cure¸ te ˘ .— sentimentele, dând o delicate¸ te de sus s ¸i un sim¸ t de bun˘ a-cuviin¸ ta [421] Thoughts from the Mount of Blessing, 192, 193.

386

Capitolul 143 — Adev˘ aratul rafinament
Domnul Isus pretinde s˘ a recunoa¸ stem drepturile fiec˘ arui om. Trebuie luate în considera¸ tie drepturile sociale ale oamenilor s ¸i drepturile lor de cre¸ stini. To¸ ti trebuie s˘ a fie trata¸ ti cu rafinament s ¸i delicate¸ te, ca fii s ¸i fiice ale lui Dumnezeu. Cre¸ stinismul va produce oameni onorabili. Hristos a fost ama˘ de persecutorii S˘ bil chiar s ¸i fa¸ ta ai; s ¸i urma¸ sii S˘ ai vor manifesta acela¸ si spirit. Privi¸ ti-l pe Pavel când a fost adus înaintea cârmuitorilor. Cuvântarea sa ¸ tinut˘ a înaintea lui Agripa este o ilustrare atât a ˘ . Evanghelia nu adev˘ aratei polite¸ ti, cât s ¸i a unei lec¸ tii de elocven¸ ta încurajeaz˘ a polite¸ tea formal˘ a, care este o practic˘ a obi¸ snuit˘ a în lume, ci amabilitatea care izvor˘ as ¸te dintr-o bun˘ atate nepref˘ acut˘ a a inimii. ˘ modern˘ Cea mai atent˘ a cultivare a manierelor de convenien¸ ta a nu este de ajuns pentru a ascunde orice toan˘ a, judecata aspr˘ as ¸i lim˘ bajul deplasat. Adev˘ aratul rafinament nu va fi niciodat˘ a dat pe fa¸ ta atâta timp cât eul este considerat valoare suprem˘ a. Iubirea trebuie s˘ a locuiasc˘ a în inim˘ a. Un cre¸ stin care nu accept˘ a compromisuri î¸ si g˘ ase¸ ste motiva¸ tia faptelor în iubirea adânc˘ a din inima sa, iubirea ˘ de Hristos, se pentru St˘ apânul s˘ au. Prin r˘ ad˘ acinile afec¸ tiunii fa¸ ta ˘ seva unui interes altruist fa¸ ˘ de semenii s˘ înal¸ ta ta ai. Dragostea con˘s fer˘ a posesorului ei har, decen¸ ta ¸i un comportament atr˘ ag˘ ator. Ea ˘ întreaga lumineaz˘ a înf˘ a¸ ti¸ sarea s ¸i coboar˘ a vocea, rafineaz˘ as ¸i înal¸ ta [422] ˘. fiin¸ ta Nevoia de adev˘ arata curtoazie Este foarte mare nevoie ca aceia care cunosc voia lui Dumnezeu s˘ a înve¸ te s˘ a devin˘ a lucr˘ atori cu succes în cauza Lui. Ei trebuie s˘ a fie persoane cu maniere alese, în¸ teleg˘ atoare, nu având o în¸ sel˘ atoare str˘ alucire exterioar˘ a, dar cochetând cu cele lume¸ sti, ci acea amabilitate s ¸i acea cur˘ a¸ tie care au savoarea cerului s ¸i pe care le va avea fiecare cre¸ stin, dac˘ a este p˘ arta¸ s al naturii divine. Lipsa adev˘ aratei demnit˘ a¸ ti s ¸i a cur˘ a¸ tiei cre¸ stine în rândurile p˘ azitorilor Sabatului este 387

388

Solii c˘ atre tineret

împotriva noastr˘ a ca popor s ¸i face ca adev˘ arul pe care-l m˘ arturisim s˘ a fie dezgust˘ ator. Lucrarea de educare a min¸ tii s ¸i manierelor poate fi continuat˘ a spre des˘ avâr¸ sire. Dac˘ a cei care m˘ arturisesc adev˘ arul nu folosesc acum privilegiile s ¸i ocaziile lor spre a cre¸ ste pân˘ a la statura plin˘ at˘ a¸ tii de b˘ arba¸ ti s ¸i femei în Hristos Isus, ei nu vor fi o cinste pentru cauza adev˘ arului s ¸i nici pentru Hristos.—Testimonies for the Church 4:358, 359. Alegerea tovar˘ as ¸ilor Tinerii care sunt în armonie cu Hristos î¸ si vor alege tovar˘ as ¸i care s˘ a-i ajute s˘ a fac˘ a binele s ¸i vor evita societatea acelora care nu-i ajut˘ a în stabilirea unor principii s ¸i scopuri nobile. Pretutindeni se g˘ asesc tineri a c˘ aror minte este îndreptat˘ a c˘ atre modele inferioare. Când vin în contact cu aceast˘ a categorie, tinerii care sunt f˘ ar˘ a rezerv˘ a de partea lui Hristos vor sta hot˘ ar⸠ti pentru ceea ce ra¸ tiunea s ¸i con¸ stiin¸ ta le spune c˘ a este drept.—Counsels to Parents, Teachers and Students, [423] 226.

Capitolul 144 — Respingerea prieteniilor lume¸ sti
Tinerii ar trebui s˘ a se gândeasc˘ a serios la scopul vie¸ tii s ¸i muncii lor s ¸i s˘ a pun˘ a o temelie în a¸ sa fel, încât obiceiurile lor s˘ a fie departe ˘ de ispit˘ as ¸i întinare. Dac˘ a vor avea o pozi¸ tie în care au influen¸ ta asupra celorlal¸ ti, trebuie s˘ a fie ni¸ ste oameni de încredere. Nuferii de pe lacuri î¸ si înfig r˘ ad˘ acinile puternic în adâncul noroios s ¸i, prin tulpina poroas˘ a, absorb propriet˘ a¸ tile care îi ajut˘ a s˘ a creasc˘ as ¸i s˘ a aduc˘ a la lumin˘ a floarea nep˘ atat˘ a de la suprafa¸ ta lacului. Ei nu se ating de nimic ce ar putea s˘ a le p˘ ateze petalele imaculate. ˘ m o lec¸ Trebuie s˘ a înv˘ a¸ ta tie de la nuf˘ ar s ¸i, chiar dac˘ a suntem înconjura¸ ti de influen¸ te care ne ispitesc s ¸i încearc˘ a s˘ a ne p˘ ateze morala s ¸i s˘ a ne distrug˘ a sufletul, trebuie s˘ a ne opunem s ¸i s˘ a ne a¸ sez˘ am acolo unde prietenia rea s˘ a nu ne p˘ ateze inimile. Tinerii ar trebui s˘ a caute prietenia acelora care se trudesc s˘ a ajung˘ a mai sus s ¸i înainteaz˘ a cu pa¸ si fermi. Ei ar trebui s˘ a evite apropierea de cei ˘ rea, care sunt inactivi s care absorb orice influen¸ ta ¸i care nu au o ˘ arz˘ dorin¸ ta atoare de a ajunge la standarde înalte ale caracterului, oameni pe care nu te po¸ ti baza, pentru c˘ a nu au ni¸ ste principii dup˘ a care s˘ a se ghideze. Tinerii trebuie s˘ a se apropie de cei care se tem de Dumnezeu s ¸i Îl iubesc; pentru c˘ a aceste caractere nobile s ¸i ferme sunt reprezentate de nuf˘ ar, care î¸ si deschide potirul nep˘ atat la suprafa¸ ta lacului. Ei refuz˘ a s˘ a fie murd˘ ari¸ ti de influen¸ te care s˘ a le scad˘ a moralitatea s ¸i adun˘ a doar ceea ce îi ajut˘ a s˘ a î¸ si dezvolte un [424] caracter curat s ¸i nobil. Ei caut˘ a s˘ a fie asemenea modelului divin. Cuvintele noastre, un izvor de ajutor Cre¸ stinii discut˘ a mult prea pu¸ tin între ei despre capitole pre¸ tioase din experien¸ ta lor. Lucrarea lui Dumnezeu nu este dezv˘ aluit˘ as ¸i Dumnezeu este dezonorat prin abuzarea de talentul vorbirii. Invidia, ˘ de r˘ supunerea fa¸ ta au s ¸i egoismul se adun˘ a în inim˘ as ¸i cuvintele arat˘ a r˘ aul din interior. A gândi r˘ au s ¸i a vorbi de r˘ au pe al¸ tii este o practic˘ a a multora dintre cei care cheam˘ a Numele Domnului. Ace¸ stia 389

390

Solii c˘ atre tineret

vorbesc foarte rar despre bun˘ atate, mil˘ as ¸i dragostea lui Dumnezeu, manifestat˘ a în jertfa Fiului S˘ au. Iat˘ a ce a f˘ acut El pentru noi! Oare nu ar trebui s˘ a ne exprim˘ am recuno¸ stin¸ ta s ¸i dragostea? Nu ar trebui s˘ a ne str˘ aduim s˘ a facem din cuvintele noastre un izvor de ajutor s ¸i încurajare unul pentru cel˘ alalt, în experien¸ ta noastr˘ a cre¸ stin˘ a? Dac˘ a Îl iubim cu adev˘ arat pe Hristos, trebuie s˘ a Îi d˘ am slav˘ a prin vorbele ˘ ascultând cuvinte noastre. Necredincio¸ sii vin adesea la poc˘ ain¸ ta ˘ fa¸ ˘ de Dumnezeu.—The Review sincere de laud˘ as ¸i recuno¸ stin¸ ta ta and Herald, 25 ianuarie, 1898. Influen¸ ta noastr˘ a Exemplul personal s ¸i cuvintele folosite de un cre¸ stin trebuie s˘ a trezeasc˘ a în p˘ ac˘ atos dorin¸ ta de a veni la Fântâna vie¸ tii.—The Review [425] and Herald, 29 noiembrie, 1887.

Capitolul 145 — Discu¸ tii despre lucrurile cere¸ sti
Cei foarte educa¸ ti în ceea ce prive¸ ste s ¸tiin¸ ta nu sunt întotdeauna cele mai bune instrumente de care Se poate folosi Dumnezeu. Sunt mul¸ ti care se v˘ ad da¸ ti la o parte, iar cei care au avut mai pu¸ tine posibilit˘ a¸ ti s˘ a studieze le iau locul, pentru c˘ a ei cunosc lucrurile practice, care sunt esen¸ tiale în via¸ ta de zi cu zi; cei care se cred ˘s înv˘ a¸ ta¸ ti ajung la o autosuficien¸ ta ¸i consider˘ a c˘ a nu mai au nimic de ˘ tor pe care L-a avut înv˘ a¸ tat, nici chiar de la Isus, cel mai bun înv˘ a¸ ta lumea vreodat˘ a. Cei care s-au dezvoltat s ¸i s ¸i-au îmbun˘ at˘ a¸ tit capacit˘ a¸ tile prin cercetarea Scripturilor vor cunoa¸ ste voia lui Dumnezeu s ¸i vor deveni de folos; c˘ aci Cuvântul lui Dumnezeu a p˘ atruns în inima s ¸i în caracterul lor. Cuvântul lui Dumnezeu trebuie s˘ a devin˘ a hrana cu ajutorul c˘ areia cre¸ stinul devine mai puternic, în spirit s ¸i intelect, mai preg˘ atit s˘ a lupte de partea adev˘ arului s ¸i credin¸ tei. Motivele standardelor sc˘ azute De ce tinerii no¸ stri s ¸i chiar s ¸i cei maturi sunt atât de u¸ sor ispiti¸ ti s ¸i atra¸ si în p˘ acat? Acest lucru se întâmpl˘ a pentru c˘ a nu studiaz˘ a îndeajuns Cuvântul Domnului s ¸i nu mediteaz˘ a asupra lui a¸ sa cum ar trebui. Dac˘ a ar face acest lucru, ar avea parte de înt˘ arire sufleteasc˘ a, [426] de un spirit puternic, ce ar rezista încerc˘ arilor lui Satana de a în˘s ˘ ferm˘ demna la r˘ au. În via¸ ta ¸i caracter nu exist˘ a o voin¸ ta a, hot˘ arât˘ a, ˘ turile sfinte ale lui Dumnezeu nu reprezint˘ pentru c˘ a înv˘ a¸ ta a subiectul medita¸ tiei s ¸i studiului. Nu se depune efort a¸ sa cum ar trebui, pentru ca s˘ a î¸ si umple mintea cu gânduri curate s ¸i sfinte s ¸i pentru a le ¸ tine ˘ pe cele p˘ la distan¸ ta atate s ¸i false. Tinerii nu î¸ si aleg partea cea bun˘ a, stând la picioarele lui Isus, a¸ sa cum a f˘ acut Maria, s˘ a înve¸ te lec¸ tiile ˘ tor, care trebuie p˘ divinului Înv˘ a¸ ta astrate în inim˘ as ¸i puse în practica de zi cu zi. Medita¸ tia asupra lucrurilor sfinte va în˘ al¸ ta mintea s ¸i va dezvolta caracterele unor adev˘ ara¸ ti cre¸ stini.

391

392

Solii c˘ atre tineret

Dumnezeu nu va accepta pe cineva care î¸ si risipe¸ ste for¸ tele pe lucruri p˘ amânte¸ sti, trec˘ atoare, fie c˘ a este vorba de gând, cuvânt sau fapt˘ a. Cerul este un loc sfânt, unde nimeni nu poate intra pân˘ a ce nu este cizelat, cur˘ a¸ tat, umplut de Duh Sfânt. Este o lucrare pe care trebuie s˘ a o facem pentru noi în¸ sine s ¸i vom fi în stare s˘ a facem aceasta doar prin putere primit˘ a de la Isus. Trebuie s˘ a studiem Biblia înainte de orice alt˘ a carte; trebuie s˘ a o iubim s ¸i s˘ a ascult˘ am de ea ca fiind glasul lui Dumnezeu. Trebuie s˘ a vedem s ¸i s˘ a în¸ telegem restric¸ tiile s ¸i cererile ei — „s˘ a faci“ s ¸i „s˘ a nu faci“ — s ¸i s˘ a în¸ telegem adev˘ aratul sens al Cuvântului lui Dumnezeu. Nevoia de o minte îndreptat˘ a spre cer Când Cuvântul lui Dumnezeu devine cel mai important sf˘ atuitor [427] al nostru s ¸i cercet˘ am Scriptura pentru a primi lumin˘ a, îngerii din cer vin s˘ a ne deschid˘ a mintea s ¸i s˘ a ne fac˘ a s˘ a în¸ telegem, a¸ sa încât s˘ a se poat˘ a spun˘ a cu adev˘ arat: „Descoperirea cuvintelor Tale d˘ a lumin˘ a, d˘ a pricepere celor f˘ ar˘ a r˘ autate“. Nu e de mirare c˘ a nu mai exist˘ a min¸ ti deschise glasului ceresc la tinerii care practic˘ a ast˘ azi cre¸ sti˘ Cuvântului nismul, pentru c˘ a se acord˘ a atât de pu¸ tin˘ a importan¸ ta lui Dumnezeu. Sfaturile divine nu sunt însu¸ site; mustr˘ arile nu sunt ascultate; harul s ¸i în¸ telepciunea divin˘ a nu sunt pre¸ tuite, pentru ca p˘ acatele trecute s˘ a nu se mai repete s ¸i fiecare urm˘ a de p˘ acat s˘ a fie s ¸tears˘ a din caracter. Rug˘ aciunea lui David a fost: „F˘ a-m˘ a s˘ a pricep calea poruncilor Tale, s ¸i voi cugeta la lucrurile Tale cele minunate“. Dac˘ a min¸ tile tinerilor, ca s ¸i cele ale celor maturi, ar fi îndreptate spre ce trebuie atunci când se întâlnesc, discu¸ tiile între ei ar fi pe marginea lucrurilor cere¸ sti. Când mintea este curat˘ a, iar gândurile sunt înalte, prin adev˘ arul lui Dumnezeu, cuvintele vor fi „ca ni¸ ste ˘ , cu mere de aur în co¸ sule¸ te de argint“. Dar, cu în¸ telegerea de fa¸ ta practicile de azi s ¸i cu standardele sc˘ azute pe care le au chiar s ¸i cei ce se numesc cre¸ stini, conversa¸ tiile sunt ieftine s ¸i f˘ ar˘ a c⸠stig. Totul se rezum˘ a la cele p˘ amânte¸ sti, nu se discut˘ a despre adev˘ ar sau cer s ¸i nu se ajunge nici m˘ acar la standarde înalte în cele p˘ amânte¸ sti.

Discu¸ tii despre lucrurile cere¸ sti

393

Un proces puternic de sfin¸ tire Când Hristos s ¸i cerul devin teme de contemplare, conversa¸ tia va avea un sens. Vorbirea va avea har s ¸i vorbitorul va dovedi c˘ a a [428] ˘ torului divin. Psalmistul spune: „Aleg fost educat în s ¸coala Înv˘ a¸ ta calea adev˘ arului, pun legile Tale sub ochii mei“. El a pre¸ tuit Cu˘ în în¸ vântul Domnului. A g˘ asit o porti¸ ta telegerea lui, nu pentru a fi dezonorat, ci pentru a fi pus în aplicare în via¸ ta zilnic˘ a... Zi de zi s ¸i or˘ a de or˘ a trebuie s˘ a existe un proces puternic de lep˘ adare de sine s ¸i de sfin¸ tire; s ¸i atunci cuvintele vor dovedi c˘ a Isus ˘ . Sfin¸ locuie¸ ste în inim˘ a prin credin¸ ta tirea nu închide c˘ aile sufletului spre cunoa¸ stere, ci dezvolt˘ a mintea, o inspir˘ a în c˘ autarea adev˘ arului, care este ca o comoar˘ a ascuns˘ a; s ¸i cunoa¸ sterea voin¸ tei lui Dumnezeu înainteaz˘ a lucrarea de sfin¸ tire. Exist˘ a o împ˘ ar˘ a¸ tie cereasc˘ as ¸i cât de mult ar trebui s˘ a ne str˘ aduim s˘ a ajungem acolo! Fac apel la elevii din s ¸colile s ¸i colegiile noastre s˘ a cread˘ a în Isus, Mântuitorul nostru. S˘ a crede¸ ti c˘ a El este gata s˘ a v˘ a ajute prin harul S˘ au, când veni¸ ti la El din toat˘ a inima. Trebuie s˘ a duce¸ ti lupta cea bun˘ a a credin¸ tei. Trebuie s˘ a c⸠stiga¸ ti cununa vie¸ tii. Veghea¸ ti, c˘ aci Satana v˘ a urm˘ are¸ ste s ¸i, dac˘ a nu v˘ a dep˘ arta¸ ti de el, ve¸ ti fi distru¸ si. Ispitele sunt la tot pasul, dar trebuie s˘ a sta¸ ti în picioare s ¸i s˘ a nu v˘ a abate¸ ti. Lupta¸ ti, c˘ aci, ave¸ ti de c⸠stigat o cunun˘ a. Lupta¸ ti, c˘ aci dac˘ a nu ˘s ve¸ ti primi cununa, ve¸ ti pierde totul în aceast˘ a via¸ ta ¸i în cea viitoare. Lupta¸ ti, dar lua¸ ti-v˘ a puterea de la Mântuitorul cel înviat.—The Review and Herald, 21 august, 1888. Vezi de asemenea Fundamentals [429] of Christian Education, 129-137.

Capitolul 146 — Sem˘ anarea semin¸ telor s˘ albatice
Pu¸ tin timp petrecut în sem˘ anarea unor semin¸ te s˘ albatice, dragi tineri, va produce o recolt˘ a care v˘ a va am˘ arî toat˘ a via¸ ta; un ceas de ˘ în necugetare s ¸i o cedare în fa¸ ta ispitei v˘ a pot orienta întreaga via¸ ta direc¸ tia cea rea. Pute¸ ti avea numai o tinere¸ te, face¸ ti-o folositoare. O dat˘ a ce a¸ ti trecut pragul, nu v˘ a mai pute¸ ti întoarce s˘ a repara¸ ti gre¸ selile. Cel care refuz˘ a leg˘ atura cu Dumnezeu s ¸i se a¸ saz˘ a în calea ˘ . Dumnezeu îl încearc˘ ispitei va c˘ adea cu siguran¸ ta a pe fiecare tân˘ ar. Mul¸ ti s ¸i-au scuzat nep˘ asarea s ¸i lipsa de respect din cauza exemplului r˘ au pe care li l-au dat m˘ arturisitori ai credin¸ tei mai experimenta¸ ti. Dar aceasta nu trebuie s˘ a împiedice pe nici unul s˘ a fac˘ a binele. La ziua socotelilor de pe urm˘ a, nu ve¸ ti invoca astfel de scuze pe care le invoca¸ ti acum. Ve¸ ti fi condamna¸ ti pe drept, pentru c˘ a a¸ ti cunoscut calea, dar n-a¸ ti ales s˘ a merge¸ ti pe ea. Ispita Satana, acel arhivr˘ ajma¸ s, se preface într-un înger de lumin˘ as ¸i vine la tineri cu ispitele lui am˘ agitoare, reu¸ sind s˘ a-i c⸠stige, pas cu pas, s ¸i s˘ a-i întoarc˘ a de pe calea datoriei. El este descris ca fiind un acuzator, un în¸ sel˘ ator, un mincinos, un chinuitor s ¸i un uciga¸ s. „Cine p˘ ac˘ atuie¸ ste este de la diavolul.“ Fiecare c˘ alcare de lege atrage condamnarea sufletului s ¸i provoac˘ a nepl˘ acerea divin˘ a. Gândurile inimii [430] sunt cunoscute de Dumnezeu. Când sunt nutrite gânduri necurate, nu este necesar ca ele s˘ a fie exprimate prin cuvinte sau fapte pentru a comite p˘ acatul, aducând astfel condamnarea asupra sufletului. Cur˘ a¸ tia lui este p˘ atat˘ as ¸i ispititorul a triumfat. Fiecare om este ispitit când este atras de pofta lui însu¸ si s ¸i momit. El s-a îndep˘ artat de calea virtu¸ tii s ¸i a binelui real, urmând propriile înclina¸ tii. Dac˘ a tinerii sunt integri din punct de vedere moral, ispitele cele mai puternice pot fi prezentate în zadar. Ac¸ tiunea lui Satana este s˘ a te ispiteasc˘ a, dar a te preda este propria ta ac¸ tiune. Nu st˘ a

394

Sem˘ anarea semin¸ telor s˘ albatice

395

în puterea întregii o¸ stiri a lui Satana s˘ a-l for¸ teze pe cel ispitit s˘ a p˘ ac˘ atuiasc˘ a. Nu exist˘ a scuz˘ a pentru p˘ acat. În timp ce unii tineri î¸ si irosesc puterile în de¸ sert˘ aciune s ¸i ne˘ , încingându-se bunie, al¸ tii î¸ si instruiesc mintea, adunând cuno¸ stin¸ ta cu armur˘ a spre a se angaja în lupta vie¸ tii, hot˘ ar⸠ti s-o fac˘ a s˘ a fie un ˘ , oricât de sus ar încerca s˘ succes. Dar ei nu pot avea succes în via¸ ta a se ca¸ tere, dac˘ a nu-¸ si concentreaz˘ a afec¸ tiunile asupra lui Dumnezeu. Dac˘ a vor s˘ a se întoarc˘ a la Domnul cu toat˘ a inima, respingând lingus ¸irile celor care sl˘ abesc în cea mai mic˘ a m˘ asur˘ a¸ tinta lor de a face binele, ei vor avea t˘ arie s ¸i încredere în Dumnezeu. Amuzamentele de¸ sarte nu aduc adev˘ arata fericire Cei care iubesc societatea î¸ si satisfac frecvent aceast˘ a caracteristic˘ a, pân˘ a ce devine o pasiune dominant˘ a. A se îmbr˘ aca, a vizita locuri de distrac¸ tie, a râde s ¸i a discuta despre subiecte mai u¸ soare decât de¸ sert˘ aciunea — aceasta este ¸ tinta vie¸ tii lor. Ei nu pot suporta s˘ a citeasc˘ a Biblia s ¸i s˘ a-¸ si a¸ tinteasc˘ a privirea spre lucrurile cere¸ sti. Sunt nenoroci¸ ti dac˘ a nu exist˘ a ceva care s˘ a-i excite. N-au în ei putere [431] ca s˘ a fie ferici¸ ti, ci fericirea lor depinde de societatea altor tineri, tot atât de necugeta¸ ti s ¸i nep˘ as˘ atori ca s ¸i ei. Puterile, care ar trebui s˘ a fie folosite pentru scopuri nobile, le predau nebuniei s ¸i risipei. Tân˘ arul care g˘ ase¸ ste bucurie s ¸i fericire în citirea Cuvântului lui Dumnezeu s ¸i în orai¸ te rug˘ aciune este continuu reîmprosp˘ atat prin energia care vine din fântâna vie¸ tii. El va atinge o în˘ al¸ time de des˘ avâr¸ sire moral˘ as ¸i o l˘ argime de cugetare pe care al¸ tii n-o pot concepe. Comunicarea cu Dumnezeu încurajeaz˘ a cugete curate, aspira¸ tii nobile, în¸ telegeri clare ale adev˘ arului s ¸i ¸ tinte înalte de ac¸ tiune. Cei care î¸ si leag˘ a în felul acesta sufletele de Dumnezeu sunt recunoscu¸ ti de El ca fii s ¸i fiice ale Sale. Ei ajung continuu din ce în ce mai sus, ob¸ tinând vederi mai clare despre Dumnezeu s ¸i ve¸ snicie, pân˘ a când Domnul va face canale de lumin˘ as ¸i în¸ telepciune pentru lume... Cei care r˘ amân în Hristos vor fi ferici¸ ti, veseli s ¸i bucuro¸ si în Dumnezeu. O blânde¸ te calm˘ a se va manifesta în glas, un respect pentru lucrurile spirituale s ¸i ve¸ snice vor fi exprimate în ac¸ tiune s ¸i muzic˘ a, o muzic˘ a vesel˘ a care va r˘ asuna de pe buze, pentru c˘ a ea adie de la tronul lui Dumnezeu. Aceasta este taina evlaviei, care nu-i u¸ sor de explicat, dar, cu toate acestea, este sim¸ tit˘ as ¸i gustat˘ a. O inim˘ a

396

Solii c˘ atre tineret

înc˘ ap˘ a¸ tânat˘ as ¸i r˘ azvr˘ atit˘ a poate închide u¸ sa pentru toate pl˘ acutele influen¸ te ale harului lui Dumnezeu s ¸i pentru toat˘ a bucuria în Duhul Sfânt, dar c˘ aile în¸ telepciunii sunt c˘ ai ale prieteniei s ¸i toate c˘ ar˘ arile ei sunt pace. Cu cât suntem mai strâns lega¸ ti de Hristos, cu atât mai mult vor ar˘ ata cuvintele s ¸i faptele noastre puterea alin˘ atoare s ¸i transformatoare a harului S˘ au.—Testimonies for the Church 4:622[432] 626.

Capitolul 147 — Vizitatorii necredincio¸ si
Nu este bine pentru cre¸ stini s˘ a aleag˘ a societatea celor care nu au leg˘ atur˘ a cu Dumnezeu s ¸i ale c˘ aror c˘ ai nu sunt pl˘ acute Lui. C⸠ti cre¸ stini totu¸ si nu se avânt˘ a în locul unde nu trebuie s˘ a mearg˘ a! Mul¸ ti invit˘ a în casele lor rude din lume, necredincioase, batjocoritoare; s ¸i, adesea, exemplul acestora las˘ a amprente de durat˘ a în min¸ tile copiilor din c˘ aminul respectiv. Influen¸ ta este la fel ca aceea din asocierea evreilor cu canaani¸ tii... Mul¸ ti cred c˘ a trebuie s˘ a fac˘ a unele concesii pentru a fi pe placul rudelor s ¸i prietenilor care nu sunt cre¸ stini. Pentru c˘ a niciodat˘ a nu este u¸ sor s˘ a pui o limit˘ a, o concesie preg˘ ate¸ ste calea pentru alta, pân˘ a când cei care au fost cândva adev˘ ara¸ ti urma¸ si ai lui Hristos î¸ si supun via¸ ta s ¸i caracterul obiceiurilor lumii acesteia. Leg˘ atura cu Dumnezeu este întrerupt˘ a. Ei sunt cre¸ stini numai cu numele. Când vine ceasul încerc˘ arii, speran¸ tele lor nu au temelie. Ei s-au vândut pe ei s ¸i copiii lor du¸ smanului, L-au dezonorat pe Dumnezeu s ¸i, la descoperirea judec˘ a¸ tilor Sale drepte, vor culege ce au sem˘ anat. Hristos le va spune a¸ sa cum le-a spus evreilor din vechime: „Dar voi n-a¸ ti ascultat de glasul Meu. Pentru ce a¸ ti f˘ acut lucrul acesta?“—The Signs of the [433] Times, 2 iunie, 1881.

397

398

Solii c˘ atre tineret

Sec¸ tiunea 15 — Perioada de curtenie s ¸i c˘ as˘ atoria

[434] Leg˘ atura familial˘ a este cea mai strâns˘ a, mai ginga¸ sa ˘ s ¸i mai sfânt˘ a din câte exist˘ a pe p˘ amânt. A fost destinat˘ a s˘ a fie o binecuvântare pentru omenire. S ¸ i este o binecuvântare ori de câte ori leg˘ amântul c˘ as˘ atoriei este încheiat cu în¸ telepciune, în fric˘ a de Dumnezeu s ¸i luând în considera¸ tie în acela¸ si fel r˘ aspunderile acestuia.—The Ministry of Healing, 356, 357.

[435]

Capitolul 148 — Dragostea adev˘ arat˘ a
Dragostea este un dar pre¸ tios, pe care îl primim de la Isus. Afec¸ tiunea pur˘ as ¸i sfânt˘ a nu este un sentiment s ¸i un principiu. Cei care sunt influen¸ ta¸ ti de dragostea adev˘ arat˘ a nu sunt ira¸ tionali s ¸i nici orbi. Înv˘ a¸ ta¸ ti de Spiritul Sfânt, ei Îl iubesc pe Dumnezeu mai presus de orice s ¸i pe vecinii lor ca pe ei în¸ si¸ si. Cei care se gândesc la c˘ as˘ atorie cânt˘ aresc fiecare sentiment s ¸i urm˘ aresc fiecare dezvoltare a caracterului în cel sau cea cu care se ˘ gândesc s˘ a-¸ si uneasc˘ a destinul vie¸ tii lor. Fiecare pas spre o alian¸ ta de c˘ as˘ atorie s˘ a fie caracterizat de modestie, simplitate s ¸i sinceritate s ¸i cu scop st˘ aruitor de a-I face pe plac lui Dumnezeu s ¸i de a-L onora. C˘ as˘ atoria afecteaz˘ a via¸ ta ce o urmeaz˘ a atât în aceast˘ a lume, cât s ¸i în cea care va veni. Un cre¸ stin sincer nu va face planuri de nici un fel pe care Dumnezeu s˘ a nu le aprobe. C˘ autând sfat

Dac˘ a sunte¸ ti binecuvânta¸ ti cu p˘ arin¸ ti tem˘ atori de Dumnezeu, cere¸ ti-le sfatul. Deschide¸ ti-v˘ a c˘ atre ei, împ˘ art˘ as ¸indu-le speran¸ tele s ¸i planurile, înv˘ a¸ ta¸ ti lucruri pe care le-au înv˘ a¸ tat s ¸i ei de-a lungul vie¸ tii s ¸i ve¸ ti fi scuti¸ ti de mult˘ a durere în inim˘ a. Si, ¸ mai presus de toate, face¸ ti-L pe Hristos st˘ apânitorul vostru. Studia¸ ti Cuvântul s˘ au de rug˘ aciune. ˘ Sub o astfel de c˘ al˘ auzire, o tân˘ ar˘ a va accepta ca partener de via¸ ta numai un tân˘ ar care are tr˘ as˘ aturi de caracter curate s ¸i ferme, care este sârguincios, plin de aspira¸ tie s ¸i cinstit, care Îl iube¸ ste pe Dumnezeu s ¸i se teme de El. Un tân˘ ar s˘ a caute pe cineva care s˘ a-i stea al˘ aturi, [436] o fat˘ a care este potrivit˘ a s˘ a poarte partea ei de poveri, o persoan˘ a ˘ îl va înnobila s a c˘ arei influen¸ ta ¸i rafina s ¸i care-l va face fericit prin dragostea ei. „O nevast˘ a priceput˘ a este un dar de la Domnul.“ „Inima b˘ arbatului se încrede în ea... Ea îi face bine s ¸i nu r˘ au, în toate zilele ˘ turi pl˘ vie¸ tii sale“. „Ea deschide gura cu în¸ telepciune, s ¸i înv˘ a¸ ta acute 400

Dragostea adev˘ arat˘ a

401

îi sunt pe limb˘ a. Ea vegheaz˘ a asupra celor ce se petrec în casa ei, s ¸i nu m˘ anânc˘ a pâinea lenevirii. Fiii ei se scoal˘ as ¸i o numesc fericit˘ a; b˘ arbatul ei se scol˘ as ¸i-i aduce laude zicând: «Multe fete au o purtare cinstit˘ a, dar tu le întreci pe toate».“ Cine g˘ ase¸ ste o astfel de nevast˘ a „g˘ ase¸ ste fericirea; este un har pe care-l cap˘ at˘ a de la Domnul“.—The Ministry of Healing, 358, 359. ***** Alegerea partenerilor Tinerii cre¸ stini ar trebui s˘ a manifeste o mare grij˘ a în prieteniile pe care le formeaz˘ as ¸i în alegerea partenerilor. Fi¸ ti aten¸ ti ca nu cumva ceea ce considera¸ ti acum a fi aur curat s˘ a se dovedeasc˘ a un metal de rând. Tov˘ ar˘ as ¸iile omene¸ sti tind s˘ a pun˘ a obstacole în calea slujirii voastre pentru Dumnezeu s ¸i multe suflete sunt mânate de min¸ ti nefericite fie în afaceri, fie în c˘ as˘ atorii cu cei care nu vor putea niciodat˘ a cultiva sau înnobila. Poporul lui Dumnezeu n-ar trebui s˘ a se aventureze pe p˘ amânt interzis. Dumnezeu interzice c˘ as˘ atoria dintre credincio¸ si s ¸i necredincio¸ si. Dar prea adesea, inima neconvertit˘ a î¸ si urmeaz˘ a propriile înclina¸ tii, propriile dorin¸ te, s ¸i sunt încheiate c˘ as˘ atorii lipsite de binecuvântarea lui Dumnezeu.—Fundamentals [437] of Christian Education, 500.

Capitolul 149 — Forme gre¸ site de curtenie
[Dintr-o scrisoare personal˘ a]. Lipsa de fermitate s ¸i de negare de sine a caracterului vostru este un neajuns serios în ob¸ tinerea unei experien¸ te religioase veritabile, care s˘ a nu fie ca nisipurile mi¸ sc˘ atoare. Ar trebui cultivate fermitatea s ¸i integritatea scopului. Aceste calit˘ a¸ ti sunt absolut necesare pentru ˘ cre¸ o via¸ ta stin˘ a de succes. Dac˘ a vei fi un suflet integru, nu vei fi îndep˘ artat de la bine. Nici un motiv nu va fi suficient pentru a te mi¸ sca de la linia dreapt˘ a a datoriei, vei fi credincios s ¸i vei umbla în adev˘ ar pentru Dumnezeu. Rug˘ amin¸ tile pline de afec¸ tiune s ¸i dragoste, dorin¸ tele arz˘ atoare ale prietenilor nu te vor mi¸ sca pentru a te îndep˘ arta de la adev˘ ar s ¸i datorie; nu vei sacrifica datoria în beneficiul înclina¸ tiilor. ˘ cu Dac˘ a nu, fratele meu, e¸ sti tentat s˘ a-¸ ti une¸ sti interesul de o via¸ ta o tân˘ ar˘ a neexperimentat˘ a, care are deficien¸ te mari în ceea ce prive¸ ste îndatoririle comune, practice, de zi cu zi ale vie¸ tii, faci o gre¸ seal˘ a; dar ˘ este nimic în compara¸ aceast˘ a deficien¸ ta tie cu ignoran¸ ta ei în ceea ˘ de Dumnezeu. Ea nu a fost lipsit˘ ce prive¸ ste datoria fa¸ ta a de lumin˘ a s ¸i a avut privilegii religioase, dar n-a sim¸ tit mizeria p˘ ac˘ ato¸ seniei f˘ ar˘ a Hristos. Influen¸ ta experien¸ tei religioase Dac˘ a, în orbirea ta, în mod repetat te dep˘ artezi de întrunirile de rug˘ aciune, unde Dumnezeu Se întâlne¸ ste cu poporul S˘ au, pentru a te bucura de compania unuia care nu are dragoste pentru Dumnezeu s ¸i [438] care nu vede nimic atr˘ ag˘ ator la via¸ ta religioas˘ a, cum te po¸ ti a¸ stepta ca Dumnezeu s˘ a binecuvânteze o astfel de unire? Nu v˘ a gr˘ abi¸ ti. C˘ as˘ atoriile în prip˘ a ar trebui descurajate. Dac˘ a fie tân˘ arul, fie tân˘ ara nu au respect de nici un fel pentru cererile lui Dumnezeu, dac˘ a nu au dat aten¸ tie cererilor care i-ar fi legat de religie, va exista pericolul de a nu privi cu aten¸ tie cererile so¸ tului sau ale so¸ tiei. Este periculos obiceiul de a fi frecvent în compania 402

Forme gre¸ site de curtenie

403

persoanei alese, când aceasta presupunând sacrificarea privilegiilor religioase s ¸i a orelor de rug˘ aciune; ve¸ ti îndura o pierdere pe care nu v-o pute¸ ti permite. Obiceiul de a sta noaptea târziu a devenit cotidian, dar nu este pe placul lui Dumnezeu, chiar dac˘ a voi amândoi sunte¸ ti cre¸ stini. Aceste ore „peste program“ prejudiciaz˘ a s˘ an˘ atatea, iar mintea nu mai este preg˘ atit˘ a pentru îndatoririle unei zile ce va urma s ¸i cu o ˘ de lucru r˘ aparen¸ ta au. Fratele meu, spun c˘ a vei avea suficient respect de sine pentru a evita aceasta, când curtezi pe cineva. Dac˘ a vei avea numai un singur ochi pentru gloria lui Dumnezeu, te vei deplasa cu o ˘ deliberat˘ pruden¸ ta a. Nu vei permite ca dragostea aceea boln˘ avicioas˘ a s˘ a te orbeasc˘ a astfel, încât s˘ a nu mai po¸ ti discerne cererile înalte pe care Dumnezeu le are pentru tine, care e¸ sti cre¸ stin.—Testimonies for the Church 3:44, 45. ***** C˘ as˘ atoriile în prip˘ a C˘ as˘ atoriile pripite nu ar trebui încurajate. O rela¸ tie atât de important˘ a cum este c˘ as˘ atoria, care ajunge atât de departe cu rezultatele ei, nu ar trebui încheiat˘ a în grab˘ a, f˘ ar˘ a o preg˘ atire suficient˘ as ¸i mai înainte cu puterile fizice s ¸i mintale s˘ a fie complet dezvoltate.—The [439] Ministry of Healing, 358.

Capitolul 150 — Logodne cu necredincio¸ si
Drag˘ a sor˘ a, am cugetat problema c˘ as˘ atoriei cu o persoan˘ a care ˘ religioas˘ nu are aceea¸ si credin¸ ta a ca tine s ¸i m˘ a tem c˘ a nu ai cânt˘ arit cu aten¸ tie aceste probleme importante. Înainte de a face un pas care î¸ ti va influen¸ ta toat˘ a via¸ ta, te îndemn s˘ a consacri pentru acest subiect un timp de medita¸ tie plin de grij˘ as ¸i mai ales un timp de rug˘ aciune. Se va dovedi aceast˘ a rela¸ tie o surs˘ a de fericire adev˘ arat˘ a? Va fi el un ajutor pentru tine în via¸ ta de cre¸ stin? Ar putea urma s ¸i al¸ tii, în ˘ , exemplul t˘ siguran¸ ta au? Probe pentru dragoste Înainte de a-¸ si da acceptul în privin¸ ta c˘ as˘ atoriei, fiecare femeie ar trebui s˘ a se întrebe dac˘ a cel cu care este pe cale s˘ a-¸ si uneasc˘ a destinul merit˘ a. Care este trecutul lui? Este via¸ ta lui curat˘ a? Este dragostea lui pentru ea nobil˘ a, de un caracter elevat, sau este numai o emo¸ tie nebuneasc˘ a? Are el tr˘ as˘ aturi de caracter care o vor face fericit˘ a? Poate ea g˘ asi pace s ¸i bucurie adev˘ arat˘ a în afec¸ tiunea lui? Îi va permite el s˘ a-¸ si p˘ astreze individualitatea sau va trebui s˘ a-¸ si subordoneze con¸ stiin¸ ta s ¸i judecata controlului so¸ tului ei? Ca urma¸ s al lui Hristos, ea nu-¸ si apar¸ tine, ci a fost cump˘ arat˘ a cu un pre¸ t. Va putea ea s˘ a onoreze cererile Mântuitorului mai presus de orice? Vor fi corpul s ¸i sufletul, gândurile s ¸i ¸ telurile p˘ astrate curate s ¸i sfinte? ˘ vital˘ Aceste întreb˘ ari au o importan¸ ta a, pentru c˘ a îndreapt˘ a asupra [440] binelui fiec˘ arei femei care intr˘ a într-o rela¸ tie de c˘ as˘ atorie. În c˘ amin este nevoie de religie. Numai aceasta poate preveni problemele grave care atât de adesea am˘ ar˘ asc via¸ ta de c˘ as˘ atorie. Numai acolo unde domne¸ ste Hristos poate exista o dragoste profund˘ a, adev˘ arat˘ as ¸i neegoist˘ a. Atunci un suflet se va lega de cel˘ alalt s ¸i cele dou˘ a vie¸ ti vor fi unite în armonie. Îngerii Domnului vor fi oaspe¸ ti în c˘ amin s ¸i supravegherea lor sfânt˘ a va sfin¸ ti s ¸i onora camera c˘ as˘ atoriei. Senzualitatea degradant˘ a va fi alungat˘ a. Dac˘ a gândurile vor fi dirijate spre Dumnezeu, spre El va urca s ¸i devo¸ tiunea inimii. 404

Logodne cu necredincio¸ si

405

Rezultatele neascult˘ arii Inima arde de dor dup˘ a dragostea uman˘ a, dar aceast˘ a dragoste nu este suficient de puternic˘ a sau suficient de pur˘ a sau valoroas˘ a pentru a substitui dragostea lui Isus. Numai în Mântuitorul ei va g˘ asi so¸ tia în¸ telepciune, putere s ¸i har în a-¸ si purta grijile, responsabilit˘ a¸ tile s ¸i sup˘ ar˘ arile vie¸ tii... Ar trebui s˘ a fac˘ a din Isus puterea s ¸i c˘ al˘ auzitorul ei. Femeile s˘ a se predea pe ele însele lui Hristos înaintea oric˘ arui prieten omenesc s ¸i s˘ a nu intre în nici o rela¸ tie care va genera conflict cu El. Cei care g˘ asesc adev˘ arata fericire trebuie s˘ a aib˘ a binecuvântarea cerului peste tot ceea ce au s ¸i fac. Neascultarea de Dumnezeu umple de mizerie atât de multe case s ¸i inimi. Sora mea, dac˘ a nu vrei s˘ a ai un c˘ amin în care umbrele s˘ a fie mereu în˘ al¸ tate, nu te uni cu cineva care este du¸ smanul lui Dumnezeu. Ca una care se a¸ steapt˘ a s˘ a întâlneasc˘ a aceste cuvinte la judecat˘ a, te implor s˘ a-¸ ti m˘ asori pa¸ sii pe care vrei s˘ a-i faci. Întreab˘ a-te: „Nu-mi va conduce un so¸ t necredincios gândurile departe de Isus? El este iubitor de pl˘ aceri mai mult decât iubitor de Dumnezeu; nu m˘ a va [441] conduce s˘ a m˘ a bucur de lucrurile de care se bucur˘ a el?“ C˘ ararea c˘ atre via¸ ta ve¸ snic˘ a este în trepte s ¸i accidentat˘ a. Nu te înc˘ arca cu greut˘ a¸ ti suplimentare, care-¸ ti vor întârzia progresul. A¸ s vrea s˘ a te avertizez cu privire la pericolul în care te afli, înainte de a fi prea târziu. Ascul¸ ti cuvinte pl˘ acute s ¸i ademenitoare, care te conduc s˘ a crezi c˘ a va fi bine, dar nu-¸ ti dai seama de motivele care inspir˘ a aceste discursuri iscusite. Nu po¸ ti vedea adâncurile p˘ ac˘ ato¸ seniei ascunse în inim˘ a. Nu po¸ ti privi în spatele scenelor, în culise, s ¸i s˘ a distingi cursele pe care Satana le întinde pentru sufletul t˘ au. El te va conduce s˘ a urmezi un astfel de curs, astfel încât el s˘ a poat˘ a ob¸ tine u¸ sor accesul pentru a ¸ tinti cu s˘ age¸ tile ispitelor spre tine. Nu-i oferi nici cel mai mic avantaj. În timp ce Dumnezeu mi¸ sc˘ a min¸ tile slujitorilor S˘ ai, Satana lucreaz˘ a prin copiii neascult˘ atori. Nu exist˘ a nici o asem˘ anare între Dumnezeu s ¸i Belial. Cei doi nu se pot armoniza. A te uni cu un necredincios înseamn˘ a a te plasa singur pe terenul lui Satana. Vei întrista Spiritul lui Dumnezeu s ¸i vei pierde protec¸ tia Sa. θ ti po¸ ti permite ca în b˘ at˘ alia pentru via¸ ta ve¸ snic˘ a s˘ a lup¸ ti împotriva unor for¸ te mult superioare?

406

Solii c˘ atre tineret

O logodn˘ a desf˘ acut˘ a Poate vei spune: „Dar am promis. Ce pot face acum — s˘ ami retrag cuvântul?“ Eu î¸ ti spun c˘ a dac˘ a ai f˘ acut o promisiune ce contravine Scripturilor, prin orice mijloc, retrage-¸ ti cuvântul f˘ ar˘ a ˘ fa¸ ˘ de Dumnezeu, c˘ întârziere s ¸i în umilin¸ ta ta aie¸ ste-te de orbirea ce te-a condus s˘ a faci în grab˘ a o astfel de promisiune. Mult mai bine este s˘ a dai înapoi de la o astfel de promisiune, în team˘ a de Dumnezeu, decât s˘ a o p˘ astrezi s ¸i astfel s˘ a-L dezonorezi pe Creatorul [442] t˘ au. Aminte¸ ste-¸ ti, ai de c⸠stigat cerul s ¸i de evitat c˘ ararea care duce la pierzare. Dumnezeu pune în aplicare ceea ce spune. Când lea interzis primilor no¸ stri p˘ arin¸ ti s˘ a m˘ anânce din fructul pomului cuno¸ stin¸ tei binelui s ¸i r˘ aului, neascultarea lor a deschis por¸ tile în fa¸ ta du¸ smanului pentru întreaga lume. Dac˘ a umbl˘ am contrar dorin¸ tei lui Dumnezeu, s ¸i El va umbla în contra noastr˘ a. Singurul curs sigur pentru noi este s˘ a d˘ am ascultare tuturor poruncilor Sale, oricât ne-ar costa. Toate aceste porunci sunt bazate pe dragoste s ¸i în¸ telepciune. — T5 361-365 ***** Judecata matur˘ a — un lucru esen¸ tial Binele societ˘ a¸ tii, la fel ca s ¸i cel mai înalt interes al studen¸ tilor, ˘ atâta timp cere ca ei s˘ a nu încerce s˘ a-¸ si aleag˘ a un partener de via¸ ta cât propriul lor caracter nu este înc˘ a dezvoltat, judecata lor este lipsit˘ a de maturitate s ¸i atâta timp cât sunt lipsi¸ ti de asemenea de grija s ¸i îndrumarea p˘ arinteasc˘ a... Cei care încearc˘ a s˘ a-i apere pe tineri de ispit˘ as ¸i s˘ a-i preg˘ a˘ plin˘ teasc˘ a pentru o via¸ ta a de utilitate s-au angajat într-o lucrare ˘ mânt bun˘ a. Suntem bucuro¸ si s˘ a vedem în orice institu¸ tie de înv˘ a¸ ta o recunoa¸ stere a importan¸ tei unei restric¸ tii s ¸i discipline adecvate pentru tineri. Fie ca eforturile tuturor instructorilor de acest fel s˘ a fie încununate de succes.—Fundamentals of Christian Education, 62, [443] 63.

Capitolul 151 — Nevoia de sfat s ¸i c˘ al˘ auzire
În aceste timpuri periculoase s ¸i corupte, tân˘ arul este expus în fa¸ ta multor încerc˘ ari s ¸i ispite. Mul¸ ti navigheaz˘ a spre un port periculos? Au nevoie de un pilot, dar mul¸ ti arat˘ a dispre¸ t în a accepta cel mai de dorit ajutor, sim¸ tind c˘ a sunt capabili s˘ a-¸ si c˘ al˘ auzeasc˘ a singuri barca, f˘ ar˘ a s˘ a realizeze c˘ a sunt gata s˘ a se loveasc˘ a de o stânc˘ a ascuns˘ a, care le-ar putea cauza naufragiul în ceea ce prive¸ ste credin¸ ta, dar s ¸i fericirea. Ei sunt orbi¸ ti de subiectul curteniei s ¸i al c˘ as˘ atoriei s ¸i principala lor povar˘ a este s˘ a se descurce pe cont propriu. În aceast˘ a cea mai important˘ a perioad˘ a a vie¸ tii lor, ei au nevoie de un sf˘ atuitor s ¸i un ghid infailibil. Pe acesta îl vor g˘ asi în Cuvântul lui Dumnezeu. Dac˘ a nu vor fi elevi silitori ai acestui cuvânt, vor comite grave erori, care vor distruge fericirea lor s ¸i a altora atât pentru via¸ ta prezent˘ a, cât s ¸i pentru cea viitoare. Mul¸ ti au dispozi¸ tie de a fi ner˘ abd˘ atori s ¸i înc˘ ap˘ a¸ tâna¸ ti. Ei nu au acordat aten¸ tie sfatului pre¸ tios cuprins în Cuvântul lui Dumnezeu; nu s-au luptat cu sinele s ¸i n-au ob¸ tinut victorii importante; s ¸i voin¸ ta lor nesupus˘ a, mândr˘ a, i-a îndep˘ artat de la calea datoriei s ¸i a ascult˘ arii. Arunca¸ ti o privire asupra trecutului vostru, dragi tineri, s ¸i plini de ˘ reconsidera¸ credin¸ ta ti cursul vie¸ tii voastre în lumina Cuvântului lui Dumnezeu. A¸ ti pre¸ tuit voi aplecarea con¸ stient˘ a asupra obliga¸ tiilor ˘ de p˘ fa¸ ta arin¸ tii vo¸ stri, de care, conform Bibliei, trebuie s˘ a ne bucur˘ am? A¸ ti tratat-o cu amabilitate s ¸i cu dragoste pe mama, care a avut grij˘ a de voi din copil˘ arie? A¸ ti luat în considerare dorin¸ tele ei sau [444] a¸ ti produs durere s ¸i triste¸ te inimii ei, satisf˘ acându-v˘ a dorin¸ tele s ¸i planurile voastre? Adev˘ arul pe care-l practica¸ ti v-a sfin¸ tit inima s ¸i a înmuiat s ¸i subordonat voin¸ ta voastr˘ a? Dac˘ a nu, ave¸ ti de f˘ acut o munc˘ a sus¸ tinut˘ a pentru a îndrepta gre¸ selile trecute. Un ghid des˘ avâr¸ sit Biblia prezint˘ a un standard perfect al caracterului. Aceast˘ a carte sfânt˘ a, inspirat˘ a de Dumnezeu s ¸i scris˘ a de oameni sfin¸ ti, este un ghid 407

408

Solii c˘ atre tineret

des˘ avâr¸ sit în toate împrejur˘ arile vie¸ tii. Ea stabile¸ ste datoriile pe care le au atât cei tineri, cât s ¸i cei vârstnici. Dac˘ a facem din ea ghidul ˘ turile sale ne vor duce spre cer. Ea va în˘ vie¸ tii noastre, înv˘ a¸ ta al¸ ta mintea, va dezvolta caracterul s ¸i ne va da pace în inimi. Dar mul¸ ti tineri au ales s˘ a î¸ si fie ei în¸ si¸ si sf˘ atuitori s ¸i ghid s ¸i s˘ a î¸ si ia destinul în ˘ turile propriile mâini. Ace¸ stia au nevoie s˘ a studieze mai mult înv˘ a¸ ta ˘ de p˘ Bibliei. În paginile ei vor g˘ asi care sunt datoriile lor fa¸ ta arin¸ ti ˘ de fra¸ ˘ . Porunca a cincea spune: „Cinste¸ s ¸i fa¸ ta tii lor în credin¸ ta ste pe tat˘ al t˘ au s ¸i pe mama ta, ca s˘ a¸ ti se lungeasc˘ a zilele în ¸ tara pe care ¸ ti-o va da Domnul, Dumnezeul t˘ au“. Din nou citim: „Copii, asculta¸ ti în Domnul de p˘ arin¸ tii vo¸ stri, c˘ aci este drept“. Unul dintre semnele faptului c˘ a tr˘ aim ultimele zile ale acestui ˘ de p˘ p˘ amânt este neascultarea copiilor fa¸ ta arin¸ ti, lipsa de sfin¸ tenie, ˘ . Cuvântul lui Dumnezeu abund˘ de recuno¸ stin¸ ta a de sfaturi în ceea ˘ de p˘ ce prive¸ ste ascultarea s ¸i respectul fa¸ ta arin¸ ti. Datoria sfânt˘ aa copiilor este aceea de a iubi pe cei care i-au îndrumat în copil˘ arie [445] s ¸i tinere¸ te pentru a ajunge adul¸ ti s ¸i care depind acum într-un grad important de ei, pentru a fi bucuro¸ si s ¸i pentru a avea pace. Tinerii au multe lec¸ tii de înv˘ a¸ tat, s ¸i cea mai important˘ a lec¸ tie este cunoa¸ sterea de sine. Trebuie s˘ as ¸tie exact care le sunt obliga¸ tiile ˘ de p˘ s ¸i datoriile fa¸ ta arin¸ ti s ¸i trebuie s˘ a înve¸ te mereu în s ¸coala lui Hristos s˘ a aib˘ a o inim˘ a supus˘ as ¸i ascult˘ atoare. Trebuie s˘ a î¸ si iubeasc˘ a s ¸i s˘ a î¸ si onoreze p˘ arin¸ tii, dar trebuie s˘ a îi respecte s ¸i pe oamenii cu ˘ din biseric˘ experien¸ ta a. Comportamentul onorabil Un tân˘ ar care se bucur˘ a de tov˘ ar˘ as ¸ia unei tinere s ¸i îi c⸠stig˘ a prietenia f˘ ar˘ as ¸tirea p˘ arin¸ tilor acesteia nu se poart˘ a ca un adev˘ arat ˘ de p˘ ˘ de ea. Prin întâlniri secrete, cre¸ stin nici fa¸ ta arin¸ tii ei s ¸i nici fa¸ ta ˘ asupra min¸ el poate s˘ a aib˘ a influen¸ ta tii ei; dar nu dovede¸ ste c˘ a are un suflet nobil s ¸i integru, a¸ sa cum trebuie s˘ a aib˘ a un copil al lui Dumnezeu. Pentru a-¸ si îndeplini scopurile, ei nu sunt deschi¸ si conform standardului biblic s ¸i se dovedesc nesinceri cu cei care îi iubesc s ¸i încearc˘ a s˘ a îi vegheze cu credincio¸ sie. C˘ as˘ atoriile încheiate sub astfel de influen¸ te nu sunt aprobate de Cuvântul lui Dumnezeu. Cel care va îndep˘ arta o fiic˘ a de îndatoririle ei, care îi va aduce confuzie în ideile poruncilor pozitive ale lui Dumnezeu de a asculta de p˘ arin¸ ti

Nevoia de sfat s ¸i c˘ al˘ auzire

409

s ¸i de a-i onora, nu este un om sincer în îndeplinirea obliga¸ tiilor de [446] so¸ t. Se pune întrebarea: „Cum î¸ si va ¸ tine tân˘ arul curat˘ a c˘ ararea?“ s ¸i este dat r˘ aspunsul: „Îndreptându-se dup˘ a Cuvântul T˘ au“. Tân˘ arul care î¸ si alege drept ghid Biblia nu va da gre¸ s pe calea datoriei s ¸i siguran¸ tei. Acea carte binecuvântat˘ a îl va înv˘ a¸ ta s˘ a î¸ si p˘ astreze integritatea caracterului, s˘ a fie sincer, s˘ a nu în¸ sele. „S˘ a nu furi“ este o porunc˘ a ce a fost scris˘ a cu degetul lui Dumnezeu pe tablele de piatr˘ a; s ¸i totu¸ si cât de mul¸ ti sunt cei care consider˘ a furtul de sentimente o practic˘ a scuzabil˘ a! Este men¸ tinut˘ a o curtenie care dezam˘ age¸ ste, comunicarea în se˘ , care, cret, pân˘ a când sunt c⸠stigate sentimentele fetei f˘ ar˘ a experien¸ ta pe m˘ asur˘ a ce lucrurile evolueaz˘ a, transfer˘ a dragostea s ¸i respectul pe ˘ de p˘ care ar trebui s˘ a le aib˘ a fa¸ ta arin¸ ti asupra unei persoane care nu merit˘ a dragostea ei. Biblia condamn˘ a orice fel de necinste s ¸i cere s˘ a se fac˘ a ceea ce trebuie în orice împrejur˘ ari. Cel care face din Biblie c˘ al˘ auza tinere¸ tii sale s ¸i lumina c˘ ar˘ arii sale se va supune în ˘ turilor ei. El nu va înc˘ toate înv˘ a¸ ta alca nici o iot˘ a sau un cuvânt al Legii pentru împlinirea vreunui obiectiv al s˘ au, chiar dac˘ a va trebui s˘ a fac˘ a sacrificii mari. Dac˘ a crede în Biblie, el s ¸tie c˘ a binecuvântarea lui Dumnezeu nu se va rev˘ arsa asupra sa dac˘ a se îndep˘ arteaz˘ a de c˘ ararea strict˘ a a corectitudinii. Chiar dac˘ a s-ar p˘ area c˘ a prosper˘ ao ˘ rodul faptelor sale. vreme, va culege cu siguran¸ ta Blestemul lui Dumnezeu r˘ amâne peste multe leg˘ aturi nepotrivite s ¸i deplasate care se formeaz˘ a în vremea de ast˘ azi în lume. Dac˘ a Biblia ar fi l˘ asat o lumin˘ a vag˘ as ¸i neclar˘ a privitoare la aceste între- [447] b˘ ari, atunci cursul pe care mul¸ ti dintre tinerii de ast˘ azi îl urmeaz˘ a în ˘ de cel˘ ata¸ samentul lor unul fa¸ ta alalt ar putea fi scuzat. Dar cererile Bibliei nu sunt dispozi¸ tii formale, f˘ acute pe jum˘ atate; ele cer o cur˘ a¸ tie total˘ a a gândului, a cuvântului s ¸i a faptei. Suntem recunosc˘ atori lui Dumnezeu deoarece Cuvântul S˘ au este o lumin˘ a pentru picioare s ¸i nimeni nu trebuie s˘ a gre¸ seasc˘ a pe c˘ ararea datoriei. Tinerii ar trebui s˘ a-¸ si fac˘ a o preocupare din a consulta paginile ei s ¸i de a urma cu aten¸ tie sfaturile Bibliei; pentru c˘ a cele mei triste gre¸ seli se fac întotdeauna ca urmare a dep˘ art˘ arii de preceptele s ¸i principiile sale.

410

Solii c˘ atre tineret

Nevoia de o judecat˘ a s˘ an˘ atoas˘ a Dac˘ a exist˘ a vreun subiect care ar trebui luat în considerare cu o judecat˘ a calm˘ a, lipsit˘ a de ner˘ abdare, acela este subiectul c˘ as˘ atoriei. Dac˘ a este vreun moment în care Biblia este indispensabil˘ a ca sf˘ atuitor, este cel înaintea unui pas care une¸ ste dou˘ a persoane pentru ˘ întreag˘ o via¸ ta a. Dar opinia care predomin˘ a este c˘ a în aceast˘ a pri˘ trebuie s˘ vin¸ ta a ne ghid˘ am dup˘ a sentimente; s ¸i în prea multe cazuri, sentimentalismele ieftine preiau conducerea s ¸i îndrum˘ a pe cel în cauz˘ a la ruin˘ a sigur˘ a. În aceast˘ a situa¸ tie, tinerii manifest˘ a mai pu¸ tin˘ a ˘ decât în oricare alta; în aceast˘ ˘ , ei refuz˘ inteligen¸ ta a privin¸ ta a orice interven¸ tie rezonabil˘ a. Problema c˘ as˘ atoriei pare s˘ a aib˘ a puterea unei vr˘ aji asupra lor. Ei nu se supun lui Dumnezeu. Sim¸ turile lor sunt înrobite s ¸i ei merg înainte în secret, parc˘ a temându-se ca nu cumva cineva s˘ a se interfereze cu planurile lor. Modul ascuns al curt˘ arii s ¸i c˘ as˘ atoriei este cauza multor necazuri s ¸i Dumnezeu este singurul care s ¸tie pân˘ a unde poate duce aceast˘ a practic˘ a. Pe aceast˘ a stânc˘ a au naufragiat sufletele multora. Cre¸ stini [448] adev˘ ara¸ ti, ale c˘ aror vie¸ ti sunt integre s ¸i care par sensibili la orice alt subiect, fac gre¸ seli însp˘ aimânt˘ atoare în acest domeniu. Ei manifest˘ a ˘ hot˘ o voin¸ ta arât˘ a, dârz˘ a, pe care ra¸ tiunea nu o poate schimba. Devin atât de fascina¸ ti de sentimentele omene¸ sti s ¸i de impulsuri, încât nu mai doresc s˘ a cerceteze Biblia s ¸i s˘ a intre într-o rela¸ tie strâns˘ a cu Dumnezeu. Satana s ¸tie exact cu cine are de a face s ¸i î¸ si concentreaz˘ a în¸ telepciunea diavoleasc˘ a pentru a duce suflete la ruin˘ a. El urm˘ are¸ ste fiecare pas f˘ acut s ¸i d˘ a multe sugestii s ¸i, adesea, sunt mai degrab˘ a urmate sfaturile sale decât sfatul Cuvântului lui Dumnezeu. Aceast˘ a urzeal˘ a periculoas˘ a este ¸ tesut˘ a cu îndemânare, pentru a-i prinde pe tineri. Ea poate fi adesea ascuns˘ a în spatele unui înveli¸ s de lumin˘ a, dar cei care îi cad victime descoper˘ a multe necazuri. Ca rezultat, putem vedea peste tot epave umane. Trebuie s˘ a cere¸ ti sfatul p˘ arin¸ tilor Când vor deveni tinerii no¸ stri în¸ telep¸ ti? Pân˘ a când lucrurile vor mai p˘ astra acest f˘ aga¸ s? Copiii trebuie s˘ a asculte doar de propriile dorin¸ te s ¸i înclina¸ tii, f˘ ar˘ a s˘ a dea aten¸ tie sfaturilor s ¸i judec˘ a¸ tii p˘ arin¸ tilor?

Nevoia de sfat s ¸i c˘ al˘ auzire

411

Unii par c˘ a nici nu se gândesc la dorin¸ tele s ¸i preferin¸ tele p˘ arin¸ tilor s ¸i nu privesc la judecata lor matur˘ a. Egoismul a închis u¸ sa inimilor ˘ de p˘ la dragostea fa¸ ta arin¸ ti. Min¸ tile tinerilor trebuie s˘ a fie trezite în leg˘ atur˘ a cu aceast˘ a problem˘ a. Porunca a cincea este singura porunc˘ a ˘ ; dar este luat˘ ˘ sau la care este ad˘ augat˘ a o f˘ ag˘ aduin¸ ta a cu u¸ surin¸ ta [449] chiar ignorat˘ a de c˘ atre cei care pretind c˘ a iubesc. ˘ de dragostea mamei, dezonoarea fa¸ ˘ de grija Dispre¸ tul fa¸ ta ta tat˘ alui sunt p˘ acate scrise în dreptul multor tineri. Una dintre cele mai mari gre¸ seli legate de acest subiect este c˘ a ˘ nu trebuie s˘ cei tineri s ¸i f˘ ar˘ a experien¸ ta a î¸ si lase sentimentele s˘ a fie tulburate, nu trebuie s˘ a existe interferen¸ te în experien¸ ta dragostei. Dac˘ a exist˘ a vreun subiect care trebuie analizat din toate unghiurile, acesta este. Este esen¸ tial ajutorul experien¸ tei altora s ¸i o cânt˘ arire cu mult calm s ¸i aten¸ tie a lucrurilor. Acesta este un subiect tratat cu prea ˘ de majoritatea oamenilor. mult˘ a u¸ surin¸ ta Prieteni tineri, face¸ ti din Dumnezeu s ¸i din p˘ arin¸ tii vo¸ stri care se tem de Dumnezeu sf˘ atuitorii vo¸ stri. Ruga¸ ti-v˘ a în leg˘ atur˘ a cu aceast˘ a problem˘ a. Cânt˘ ari¸ ti fiecare sentiment s ¸i privi¸ ti evolu¸ tia caracterului la cel de care vre¸ ti s˘ a v˘ a lega¸ ti destinul. Pasul pe care îl ve¸ ti face este ˘s unul dintre cei mai importan¸ ti din via¸ ta ¸i nu trebuie f˘ acut în grab˘ a. Chiar dac˘ a iubi¸ ti, nu iubi¸ ti orbe¸ ste. Examina¸ ti cu aten¸ tie, pentru a vedea dac˘ a ve¸ ti avea o c˘ asnicie fericit˘ a sau nearmonioas˘ a. Pune¸ ti-v˘ a întrebarea: m˘ a va ajuta aceast˘ a c˘ as˘ atorie s˘ a cresc pentru cer? Va ajuta la cre¸ sterea dragostei mele ˘ de Dumnezeu? Dac˘ fa¸ ta a la aceste întreb˘ ari r˘ aspunsul este pozitiv, atunci, în temere de Dumnezeu, merge¸ ti mai departe. Dar, chiar dac˘ a v-a¸ ti logodit, f˘ ar˘ a cunoa¸ sterea deplin˘ a a caracterului celui cu care vre¸ ti s˘ a v˘ a uni¸ ti, nu v˘ a gândi¸ ti c˘ a logodna v˘ a oblig˘ a s˘ a v˘ a uni¸ ti prin c˘ as˘ atorie cu cineva pe care nu-l pute¸ ti iubi s ¸i respecta. Ave¸ ti mare grij˘ a înainte de a v˘ a logodi; dar este mai bine, [450] mult mai bine, s˘ a rupe¸ ti logodna înainte de a v˘ a c˘ as˘ atori, ca s˘ a nu v˘ a desp˘ ar¸ ti¸ ti dup˘ a aceea, a¸ sa cum fac mul¸ ti. ˘ de mam˘ Comportamentul fa¸ ta a, un test Adev˘ arata dragoste este ca o plant˘ a care are nevoie de îngrijire. Femeia care dore¸ ste o c˘ asnicie lini¸ stit˘ a, fericit˘ a, care dore¸ ste s˘ a nu aib˘ a în viitor necazuri, trebuie s˘ a se întrebe înainte de a-¸ si

412

Solii c˘ atre tineret

încredin¸ ta sentimentele: Are iubitul meu o mam˘ a? Care este pecetea ˘ de ea? Este interesat caracterului ei? θ si recunoa¸ ste el obliga¸ tiile fa¸ ta de dorin¸ tele s ¸i de fericirea ei? Dac˘ a nu î¸ si respect˘ a mama, oare va ˘ de cea care îi manifesta el respect, dragoste, bun˘ atate s ¸i aten¸ tie fa¸ ta va fi so¸ tie? Când noutatea c˘ as˘ atoriei nu va mai fi, m˘ a va mai iubi? Va fi r˘ abd˘ ator atunci când voi gre¸ si sau m˘ a va critica s ¸i va fi dictator, l˘ asând pe mine tot greul? Adev˘ aratele sentimente vor trece peste multe gre¸ seli; dragostea nici nu le va ¸ tine în seam˘ a. ˘ Impulsurile nu sunt puncte de referin¸ ta Tineretul se încrede prea mult în impuls. Nu ar trebui s˘ a se lase a¸ sa de u¸ sor captiva¸ ti de exteriorul unei persoane. Curtenia, la aceast˘ a vârst˘ a, este plin˘ a de decep¸ tii s ¸i ipocrizie, cu care du¸ smanul sufletelor are mult mai mult de a face decât Domnul. Este nevoie de un bun discern˘ amânt, dar, de fapt, el nu este foarte implicat în aceast˘ a problem˘ a. Dac˘ a ar fi mai apropia¸ ti de p˘ arin¸ ti, dac˘ a ar avea mai mult˘ a încre[451] dere în ei, f˘ acându-i p˘ arta¸ si la bucuriile s ¸i necazurile lor, copiii vor fi feri¸ ti de multe suferin¸ te pe viitor. Când vor s˘ a afle care este calea cea bun˘ a, trebuie s˘ a arate mai întâi p˘ arin¸ tilor cum v˘ ad ei lucrurile s ¸i s˘ a le cear˘ a sfatul. Cine sunt cei atât de calcula¸ ti, încât s˘ a le arate pericolele, dac˘ a nu p˘ arin¸ tii lor? Cine le poate în¸ telege temperamentul mai bine decât p˘ arin¸ tii? Copiii cre¸ stini vor vedea în fiecare binecuvântare p˘ amânteasc˘ a dragostea s ¸i aprobarea p˘ arin¸ tilor lor tem˘ atori de Dumnezeu. P˘ arin¸ tii simt împreun˘ a cu copiii s ¸i se roag˘ a pentru ei s ¸i împreun˘ a cu ei, pentru ca Dumnezeu s˘ a îi c˘ al˘ auzeasc˘ a. Dar, mai presus de orice, vor ar˘ ata spre cel mai bun Prieten s ¸i Sf˘ atuitor, care prive¸ ste cu mil˘ a la lipsurile lor. El, care a fost ispitit în toate lucrurile ca s ¸i noi, totu¸ si f˘ ar˘ a p˘ acat, s ¸tie cum s˘ a îi ajute pe cei care sunt ispiti¸ ti.—The Review and Herald, 26 ianuarie, 1886. ***** Dragostea divin˘ a ˘ , afec¸ În unirea voastr˘ a pe via¸ ta tiunea trebuie s˘ a lucreze fericirea voastr˘ a reciproc˘ a. Fiecare trebuie s˘ a lucreze la fericirea celuilalt.

Nevoia de sfat s ¸i c˘ al˘ auzire

413

Aceasta este voia lui Dumnezeu cu privire la voi. Dar, de¸ si trebuie s˘ a v˘ a contopi¸ ti într-unul, nici unul dintre voi nu trebuie s˘ a î¸ si piard˘ a individualitatea în a celuilalt. Dumnezeu e proprietarul individualit˘ a¸ tii voastre... ˘ mintele Tr˘ aind pentru Dumnezeu, sufletul îndreapt˘ a c˘ atre El sim¸ ta lui cele mai bune s ¸i mai înalte. Este oare rev˘ arsarea cea mai mare a iubirii voastre îndreptat˘ a c˘ atre acela care a murit pentru noi? Dac˘ a ˘ de cel˘ lucrurile stau astfel, iubirea noastr˘ a, a unuia fa¸ ta alalt, va fi [452] dup˘ a planul ceresc.—Testimonies for the Church 7:45, 46.

Capitolul 152 — C˘ as˘ atoria prematur˘ a
B˘ aie¸ ti s ¸i fete intr˘ a în rela¸ tia c˘ as˘ atoriei cu o dragoste necoapt˘ a, o judecat˘ a imatur˘ a, f˘ ar˘ a sentimente elevate, nobile, s ¸i î¸ si asum˘ a leg˘ amântul c˘ as˘ atoriei condu¸ si în întregime de pasiunile specifice vârstei lor... Pericolul angajamentelor premature Sentimentele formate în copil˘ arie au dat adesea rezultate în uniuni distructive sau au dus la desp˘ ar¸ tiri dezagreabile. Uniunile ˘ mântul p˘ timpurii dac˘ a sunt formate f˘ ar˘ a consim¸ ta arin¸ tilor, s-au dovedit arareori fericite. Afec¸ tiunile adolescentine ar trebui ¸ tinute în frâu pân˘ a când sose¸ ste momentul, la vârsta potrivit˘ as ¸i la experien¸ ta potrivit˘ a, încât aceste sentimente s˘ a fie onorabile s ¸i exprimarea lor ˘ . Cei care nu se vor înfrâna vor fi în periliber˘ a s˘ a se fac˘ a în siguran¸ ta ˘ nefericit˘ colul de a aluneca într-o existen¸ ta a. Un adolescent care abia a p˘ as ¸it pragul spre maturitate are o judecat˘ a slab˘ a cu privire la o alt˘ a ˘ . Dup˘ persoan˘ a de aceea¸ si vârst˘ a cu el, care s˘ a-i fie tovar˘ as ¸ de via¸ ta a ˘ unul de altul s ce judecata lor s-a maturizat, ei se v˘ ad lega¸ ti pe via¸ ta ¸i poate nu sunt capabili s˘ a se fac˘ a ferici¸ ti unul pe cel˘ alalt. Apoi, în loc s˘ a fac˘ a tot posibilul în ce prive¸ ste partea fiec˘ aruia, repro¸ surile vor lua locul, se va crea o ruptur˘ a larg˘ a, pân˘ a când se instaleaz˘ a indiferen¸ ta ˘ de cel˘ s ¸i neglijen¸ ta fa¸ ta alalt. Pentru ei nu exist˘ a nimic sfânt în acest cuvânt: „c˘ amin“. Atmosfera care-i înconjoar˘ a este înveninat˘ a de cuvinte lipsite de dragoste s ¸i repro¸ suri amare.—A Solemn Appeal, [453] 11, 12.

414

Capitolul 153 — C˘ as˘ atorii în¸ telepte s ¸i neîn¸ telepte
C˘ as˘ atoriile imature sunt izvorul multor rele care exist˘ a azi. Într-o ˘ , nu exist˘ c˘ as˘ atorie început˘ a prea curând în via¸ ta a nici s˘ an˘ atate fizic˘ a, nici vigoare mintal˘ a. Mul¸ ti se gândesc prea pu¸ tin la acest lucru. Mul¸ ti tineri ac¸ tioneaz˘ a din impuls. Acest pas, care îi afecteaz˘ a în ˘, bine sau în r˘ au, un blestem sau o binecuvântare pentru întreaga via¸ ta este f˘ acut prea adesea în grab˘ a, sub impulsul sentimentului. Mul¸ ti nu vor asculta gândirea s ¸i sfaturile punctului de vedere cre¸ stin... ˘a Ast˘ azi, lumea este plin˘ a de necazuri s ¸i p˘ acat, drept consecin¸ ta c˘ as˘ atoriilor nepotrivite. În multe cazuri, trec doar câteva luni s ¸i so¸ tul s ¸i so¸ tia î¸ si dau seama c˘ a nu pot convie¸ tui; s ¸i rezultatul este discordia din familie, unde ar trebui s˘ a existe doar dragostea s ¸i armonia cerului. Prin certuri, este cultivat un spirit de am˘ ar˘ aciune. Disputele deschise aduc necazuri în familie s ¸i îi despart pe cei care ar trebui s˘ a fie uni¸ ti de leg˘ aturile dragostei. Mii de astfel de oameni s-au sacrificat prin c˘ as˘ atorii neîn¸ telepte s ¸i s-au afundat pe calea pierz˘ arii. Jugul nepotrivit C˘ as˘ atoria cu necredincio¸ si este un lucru periculos. Satana s ¸tie bine c˘ a, în momentul c˘ as˘ atoriei, mul¸ ti b˘ arba¸ ti s ¸i multe femei î¸ si [454] încheie experien¸ ta religioas˘ a. Poate, pentru un timp, ei vor face ˘ cre¸ eforturi ca s˘ a tr˘ aiasc˘ a o via¸ ta stin˘ a, dar totul merge împotriva unei influen¸ te puternice din direc¸ tia opus˘ a. Cândva, considerau un privilegiu s˘ a vorbeasc˘ a despre bucuria s ¸i speran¸ ta lor; dar curând nu le-a mai pl˘ acut s˘ a abordeze acest subiect în conversa¸ tii, s ¸tiind c˘ a cel de care s ¸i-au legat destinul nu este interesat de aceste lucruri. Satana arunc˘ a peste ace¸ sti oameni o plas˘ a de scepticism, iar credin¸ ta în adev˘ arul pre¸ tios moare în inima lor. Satana face un efort sus¸ tinut pentru a-i înl˘ an¸ tui pe tineri în p˘ acat; pentru c˘ a astfel este sigur c˘ a vor fi ai s˘ ai. Du¸ smanul sufletelor dore¸ ste s˘ a distrug˘ a orice încercare de a-i îndrepta pe tineri în direc¸ tia corect˘ a. El ur˘ as ¸te orice lucru care ar putea da o imagine corect˘ a despre 415

416

Solii c˘ atre tineret

Dumnezeu s ¸i Hristos. Eforturile sale sunt îndreptate în mod special împotriva celor care primesc lumin˘ a cereasc˘ a; pentru c˘ a el s ¸tie c˘ a orice încercare a lor de a intra în leg˘ atur˘ a cu Dumnezeu le va da putere s˘ a reziste ispitelor Sale. El vine la tineri ca un înger de lumin˘ a cu ispitele sale s ¸i prea adesea reu¸ se¸ ste s˘ a îi atrag˘ a, pas cu pas, de la calea datoriei. C˘ as˘ atoria potrivit˘ a Tinerii care sunt atra¸ si în societatea celuilalt trebuie s˘ a fac˘ a din c˘ as˘ atorie o binecuvântare sau un blestem. Ei trebuie s˘ a se sprijine, s˘ a [455] dea putere s ¸i s˘ a se binecuvânteze unul pe cel˘ alalt, îmbun˘ at˘ a¸ tindu-¸ si comportamentul s ¸i cunoa¸ sterea; sau, permi¸ tându-¸ si s˘ a devin˘ a ne˘ demoralizatoare.—The credincio¸ si, vor exercita doar o influen¸ ta Youth’s Instructor, August 10, 1899. ***** C˘ as˘ atoriile în grab˘ a ˘ Satana este foarte ocupat s˘ a-i gr˘ abeasc˘ a pe tinerii f˘ ar˘ a experien¸ ta s˘ a intre în leg˘ atura c˘ as˘ atoriei. Dar, cu cât ne l˘ aud˘ am mai pu¸ tin cu c˘ as˘ atoriile care au loc acum, cu atât mai bine. Când natura sacr˘ as ¸i cerin¸ tele c˘ as˘ atoriei sunt în¸ telese, ea va fi aprobat˘ a chiar acum de cer s ¸i rezultatul va fi fericire pentru ambele p˘ ar¸ ti, iar Dumnezeu va fi prosl˘ avit... Adev˘ arata religie înnobileaz˘ a mintea, purific˘ a gustul, sfin¸ te¸ ste judecata s ¸i-l face pe posesor p˘ arta¸ s al cur˘ a¸ tiei s ¸i influen¸ telor cere¸ sti; ea aduce îngerii aproape s ¸i-l desparte din ce în ce mai mult pe credincios de spiritul s ¸i influen¸ ta lumii.—Testimonies for the Church 2:252, 253. Influen¸ ta lui Satana asupra c˘ as˘ atoriei Satana este foarte angajat s ¸i ocupat ca aceia care sunt cu totul nepotrivi¸ ti unul cu altul s˘ a-¸ si uneasc˘ a interesele. El jubileaz˘ a în aceast˘ a lucrare, pentru c˘ a prin ea poate produce familiei umane ˘ de mai bine, decât mai mult˘ a mizerie s ¸i nenorocire, f˘ ar˘ a speran¸ ta

C˘ as˘ atorii în¸ telepte s ¸i neîn¸ telepte

417

exercitarea iscusin¸ tei lui în orice alt˘ a direc¸ tie.—Testimonies for the [456] Church 2:248.

Capitolul 154 — A se c˘ as˘ atori s ¸i a da în c˘ as˘ atorie
Dumnezeu l-a pus pe om în lume s ¸i este un privilegiu pentru acesta s˘ a m˘ anânce, s˘ a bea, s˘ a vând˘ a, s˘ a fie luat în c˘ as˘ atorie s ¸i s˘ a ˘ doar dea în c˘ as˘ atorie; dar aceste lucruri pot fi f˘ acute în siguran¸ ta în temere de Dumnezeu. Ar trebui ca noi s˘ a tr˘ aim în aceast˘ a lume raportându-ne la lumea ve¸ snic˘ a. Cea mai mare gre¸ seal˘ a a c˘ as˘ atoriilor din vremea lui Noe a fost c˘ a fiii lui Dumnezeu au luat pe fiicele oamenilor. Cei care Îl recuno¸ steau pe Dumnezeu s ¸i se închinau Lui s-au unit cu cei cu inimi rele; s ¸i, f˘ ar˘ a discern˘ amânt, s-au c˘ as˘ atorit cu ˘ cine au vrut. Exist˘ as ¸i în zilele noastre mul¸ ti care nu au o experien¸ ta religioas˘ a profund˘ as ¸i care vor face exact acelea¸ si lucruri ca în zilele lui Noe. Se vor c˘ as˘ atori f˘ ar˘ a s˘ a analizeze atent pasul pe care îl fac s ¸i f˘ ar˘ a s˘ a se roage. Mul¸ ti fac leg˘ amântul sacru al c˘ as˘ atoriei ca s ¸i cum ar încheia o afacere, o tranzac¸ tie; o dragoste adev˘ arat˘ a nu este motivul pentru o c˘ as˘ atorie. Pasiunea nesfânt˘ a Gândul c˘ as˘ atoriei pare s˘ a aib˘ a puterea unei vr˘ aji asupra min¸ tilor multor tineri. Doi tineri se cunosc; se îndr˘ agostesc nebune¸ ste s ¸i toat˘ a aten¸ tia se concentreaz˘ a asupra acestei pasiuni. Ra¸ tiunea este orbit˘ a s ¸i judecata clar˘ a este dat˘ a deoparte. Ei nu se vor supune nici unui sfat sau control, ci vor insista s˘ a fie l˘ asa¸ ti s˘ a î¸ si urmeze propriul drum f˘ ar˘ a s˘ a se gândeasc˘ a la consecin¸ te. [457] Ca o epidemie sau ca o boal˘ a contagioas˘ a, pasiunea care îi st˘ apâne¸ ste trebuie s˘ a î¸ si urmeze cursul s ¸i pare s˘ a nu existe nimic în stare s˘ a o împiedice. Poate exist˘ a oameni în jurul lor care î¸ si ˘ plin˘ dau seama c˘ a din aceast˘ a unire nu va rezulta decât o via¸ ta a de nefericire. Dar orice interven¸ tie este zadarnic˘ a. Poate, printr-o astfel de unire, utilitatea celui pe care Dumnezeu l-a binecuvântat în slujba Sa este distrus˘ a; ra¸ tiunea s ¸i sfaturile sunt neb˘ agate în seam˘ a. ˘ se dovede¸ Orice lucru spus de b˘ arba¸ ti s ¸i femei cu experien¸ ta ste a fi ineficient; nimic nu are putere s˘ a schimbe decizia la care i-a condus 418

A se c˘ as˘ atori s ¸i a da în c˘ as˘ atorie

419

dorin¸ ta lor. Ei î¸ si pierd interesul pentru întâlnirile de rug˘ aciune s ¸i pentru orice are de a face cu religia. Sunt atât de îndr˘ agosti¸ ti unul de cel˘ alalt, încât toate datoriile sunt neglijate ca s ¸i cum ar fi ni¸ ste lucruri ˘ . Noapte de noapte, ace¸ f˘ ar˘ a importan¸ ta sti oameni stau s ¸i discut˘ a — oare cu privire la lucruri solemne? O, nu. Mai degrab˘ a despre ˘. frivolit˘ a¸ ti s ¸i lucruri f˘ ar˘ a importan¸ ta C˘ alcarea legilor s˘ an˘ at˘ a¸ tii s ¸i ale modestiei Îngerii lui Satana î¸ si îndreapt˘ a aten¸ tia asupra celor care î¸ si petrec o mare parte din noapte curtând pe cineva. Dac˘ a ar avea ochii deschi¸ si, ar vedea un înger care înregistreaz˘ a tot ce fac s ¸i ce spun. Legile s˘ an˘ at˘ a¸ tii s ¸i modestiei sunt înc˘ alcate. Ar fi mult mai potrivit s˘ a fie l˘ asate unele dintre orele petrecute înainte de c˘ as˘ atorie pentru perioada de dup˘ a c˘ as˘ atorie. Dar, în general, c˘ as˘ atoria pune punct devotamentului manifestat în perioada de curtare. Aceste ore de la miezul nop¸ tii, în aceast˘ a epoc˘ a de depravare, [458] duc cel mai adesea la ruin˘ a ambele p˘ ar¸ ti implicate. Satana exalt˘ a, iar Dumnezeu este dezonorat când oamenii se dezonoreaz˘ a pe ei în¸ si¸ si. Bunul nume al onoarei este sacrificat sub vraja pasiunii oarbe, iar c˘ as˘ atoria unor astfel de persoane nu poate fi sfin¸ tit˘ a cu aprobarea lui Dumnezeu. Ei se c˘ as˘ atoresc pentru c˘ a au fost condu¸ si de pasiune s ¸i, când noutatea s-a dus, vor începe s˘ a î¸ si dea seama de ceea ce au f˘ acut. În s ¸ase luni dup˘ a ce s-au f˘ acut jur˘ amintele, sentimentele ˘ de altul sufer˘ lor unul fa¸ ta a o schimbare. Fiecare a aflat în via¸ ta de c˘ asnicie mai multe despre cel de al˘ aturi. Fiecare descoper˘ a defecte care, în timpul orbirii de dinainte, nu erau evidente. Promisiunile ˘ , aceste c˘ de la altar nu i-au legat. În consecin¸ ta as˘ atorii f˘ acute în grab˘ a, chiar între copii ai lui Dumnezeu, duc la separ˘ ari, divor¸ turi s ¸i confuzie în biseric˘ a. Dispre¸ tuirea sfaturilor Acest tip de c˘ as˘ atorie este preferat de Satana, care î¸ si duce la îndeplinire planurile în majoritatea cazurilor. Simt c˘ a nu pot ajuta cu nimic atunci când vin la mine persoane pentru a primi consiliere în aceast˘ a problem˘ a. Poate c˘ a le vorbesc din partea lui Dumnezeu, dar, de cele mai multe ori, vor pune la îndoial˘ a fiecare cuvânt s ¸i cred c˘ a

420

Solii c˘ atre tineret

au în¸ telepciunea s˘ a î¸ si îndeplineasc˘ a scopurile, iar în cele din urm˘ a chiar a¸ sa fac. Ei par s˘ a nu aib˘ a putere s˘ a î¸ si înving˘ a dorin¸ tele s ¸i înclina¸ tiile s ¸i [459] se c˘ as˘ atoresc la întâmplare. Ei nu mediteaz˘ a la aceast˘ a problem˘ a s ¸i nu se roag˘ a, pentru a se l˘ asa în mâna lui Dumnezeu, pentru a fi condu¸ si s ¸i c˘ al˘ auzi¸ ti de Spiritul S˘ au. Teama de Dumnezeu nu pare s˘ a fie înaintea ochilor lor. Ei cred c˘ a în¸ teleg problema pe deplin, f˘ ar˘ a în¸ telepciune de la Dumnezeu s ¸i f˘ ar˘ a sfat de la oameni. Când e prea târziu, ei descoper˘ a c˘ a au f˘ acut o gre¸ seal˘ as ¸i au ˘, s pierdut s ¸i fericirea în aceast˘ a via¸ ta ¸i salvarea sufletului. Ei nu admit c˘ a oricine s ¸tia mai mult în leg˘ atur˘ a cu aceast˘ a problem˘ a, mai pu¸ tin ei în¸ si¸ si, s ¸i dac˘ a ar fi ascultat sfaturile, s-ar fi ferit de c⸠tiva ani de ˘ . Dar sfatul este dat la o parte de cei nefericire, necazuri s ¸i suferin¸ ta care hot˘ ar˘ asc s˘ a î¸ si urmeze propria cale. Pasiunea îi face pe astfel de oameni s˘ a dep˘ as ¸easc˘ a orice barier˘ a pus˘ a de ra¸ tiune. Caracteristicile iubirii adev˘ arate Dragostea este o plant˘ a de origine cereasc˘ a. Nu este lipsit˘ a de ra¸ tiune, nu este oarb˘ a. Este curat˘ as ¸i sfânt˘ a. Pasiunea inimii fire¸ sti este altceva. În timp ce dragostea adev˘ arat˘ a Îl include pe Dumnezeu în toate planurile s ¸i va fi în perfect˘ a armonie cu Spiritul lui Dumnezeu, pasiunea va fi închis˘ a la sfaturi, gr˘ abit˘ a, lipsit˘ a de ra¸ tiune, va dispre¸ tui orice constrângere s ¸i va face din obiectul alegerii sale un idol. În orice fapt˘ a a celui care are dragostea adev˘ arat˘ a se va vedea harul lui Dumnezeu. Modestia, simplitatea, sinceritatea, moralitatea s ¸i credin¸ ta vor caracteriza fiecare pas spre c˘ as˘ atorie. Cei care sunt [460] condu¸ si de aceste lucruri nu vor fi absorbi¸ ti unul de cel˘ alalt s ¸i nu î¸ si ˘ de rug˘ vor pierde interesul fa¸ ta aciune s ¸i biseric˘ a. C˘ autarea c˘ al˘ auzirii divine Dac˘ a b˘ arba¸ tii s ¸i femeile au obiceiul s˘ a se roage de dou˘ a ori pe zi înainte de a se gândi la c˘ as˘ atorie, ar trebui s˘ a se roage de patru ori pe zi când se hot˘ ar˘ asc pentru acest pas. C˘ as˘ atoria este ceva ce ˘ , atât aceasta, cât s v˘ a va influen¸ ta s ¸i v˘ a va afecta întreaga via¸ ta ¸i pe cea viitoare. Un cre¸ stin sincer nu va avansa în aceast˘ a direc¸ tie f˘ ar˘ a

A se c˘ as˘ atori s ¸i a da în c˘ as˘ atorie

421

aprobarea lui Dumnezeu. El nu va dori s˘ a aleag˘ a pentru el însu¸ si, ci va sim¸ ti c˘ a Dumnezeu alege pentru el. Noi nu trebuie s˘ a ne facem pl˘ acerile noastre, pentru c˘ a Hristos nu a f˘ acut a¸ sa. Nu trebuie s˘ a în¸ telege¸ ti c˘ a trebuie s˘ a v˘ a c˘ as˘ atori¸ ti cu o persoan˘ a pe care nu o iubi¸ ti. Ar fi p˘ acat. Dar natura emo¸ tional˘ a nu trebuie l˘ asat˘ a s˘ a distrug˘ a. Dumnezeu cere întreaga inim˘ a, dragostea suprem˘ a. Majoritatea c˘ as˘ atoriilor din zilele noastre s ¸i modul în care sunt f˘ acute reprezint˘ a un semn al zilelor din urm˘ a. B˘ arba¸ ti s ¸i femei sunt atât de insisten¸ ti, atât de reticen¸ ti la sfaturi, încât Dumnezeu este scos din discu¸ tie. Religia este l˘ asat˘ a deoparte, ca s ¸i cum nu ar avea nici un rol în aceast˘ a problem˘ a solemn˘ as ¸i important˘ a. În loc s˘ a fie sfin¸ ti¸ ti prin c˘ as˘ atorie s ¸i în˘ al¸ ta¸ ti în caracter, cei care cred în adev˘ ar stau în fa¸ ta lui Dumnezeu ca ni¸ ste p˘ ac˘ ato¸ si care nu au primit lumin˘ a în leg˘ atur˘ a cu aceste lucruri.—The Review and Herald, 25 septembrie, [461] 1888.

Capitolul 155 — Responsabilitatea c˘ as˘ atoriei
Mul¸ ti s-au c˘ as˘ atorit f˘ ar˘ a s˘ a aib˘ a avere sau mo¸ stenire. Nu aveau puterea fizic˘ a sau energia mintal˘ a pentru a strânge bunuri materiale. Sunt ca s ¸i cei care s-au c˘ as˘ atorit în grab˘ as ¸i nu s-au gândit la responsabilit˘ a¸ ti. Nu aveau sentimente nobile, alese, s ¸i nu s-au gândit la datoria de so¸ ts ¸i tat˘ as ¸i la efortul de a asigura cele necesare fami˘ de bun˘ liei. Nu au ar˘ atat interes fa¸ ta astarea familiei, cum nu au fost interesa¸ ti nici de afaceri... Institu¸ tia c˘ as˘ atoriei a fost dat˘ a de Cer ca o binecuvântare pentru om; dar, în general, s-a abuzat de ea s ¸i a fost transformat˘ a într-un lucru de temut. Mul¸ ti s-au angajat în rela¸ tia de c˘ as˘ atorie ca s ¸i cum singurul lucru important era c˘ a se iubesc unul pe cel˘ alalt. Dar ar trebui s˘ a î¸ si dea seama c˘ a au o responsabilitate mult mai mare. Trebuie s˘ a¸ tin˘ a cont de s˘ an˘ atatea fizic˘ as ¸i mintal˘ a a viitorilor copii. Dar pu¸ tini au avut motive înalte s ¸i au ¸ tinut cont de lucruri care nu pot fi l˘ asate deoparte — lucruri pe care societatea le cere s ¸i care vor face ca balan¸ ta influen¸ tei familiei lor s˘ a se încline într-o parte sau în [462] cealalt˘ a.—A Solemn Appeal, 63, 64.

422

Capitolul 156 — Judecata clar˘ as ¸i autocontrolul în c˘ asnicie
Cei care m˘ arturisesc a fi cre¸ stini nu ar trebui s˘ a intre în leg˘ aturi de c˘ as˘ atorie pân˘ a ce nu s-a meditat cu aten¸ tie s ¸i rug˘ aciune asupra problemei dintr-un alt punct de vedere, spre a vedea dac˘ a Dumnezeu poate fi sl˘ avit prin unire. În timp util, ei trebuie s˘ a aib˘ a în vedere rezultatul fiec˘ arui privilegiu al leg˘ aturii de c˘ as˘ atorie, iar la baza fiec˘ arei ac¸ tiuni s˘ a stea principiul sfin¸ tit. Privind înainte Înainte de a înmul¸ ti familia lor, ei trebuie s˘ a ia în considerare dac˘ a Dumnezeu va fi sl˘ avit sau va fi dezonorat prin aducerea de copii pe lume. Ei trebuie s˘ a caute s˘ a-L sl˘ aveasc˘ a pe Dumnezeu prin unirea lor din primul s ¸i din fiecare an din via¸ ta lor de c˘ as˘ atorie. Trebuie s˘ a ¸ tin˘ a seama ce fel de aprovizionare pot face pentru copiii lor. Ei nu au dreptul s˘ a aduc˘ a pe lume copii care s˘ a fie o sarcin˘ a pentru al¸ tii. Au ei o ocupa¸ tie pe care se pot baza pentru a între¸ tine familia, a¸ sa încât s˘ a nu fie nevoie s˘ a devin˘ a o povar˘ a pentru al¸ tii? Dac˘ a nu au, comit o crim˘ a prin aducerea de copii pe lume, spre a suferi din lips˘ a de grij˘ a potrivit˘ a, de hran˘ a sau îmbr˘ ac˘ aminte. Pasiunea dominatoare În acest veac frivol s ¸i stricat, lucrurile acestea nu sunt luate în seam˘ a. Patima desfrânat˘ a st˘ apâne¸ ste s ¸i nu vrea s˘ a se supun˘ a controlului, cu toate c˘ a sl˘ abiciunea, mizeria s ¸i moartea sunt rezultatele [463] ˘ de încercare grea, dudomina¸ tiei ei. Femeile sunt for¸ tate la o via¸ ta ˘ din cauza patimilor nest˘ rere s ¸i suferin¸ ta apânite ale b˘ arba¸ tilor care poart˘ a numele de so¸ ti — mai corect, ar putea fi numi¸ ti brute. Ma˘ mizerabil˘ mele duc o existen¸ ta a, cu copii în bra¸ te aproape tot timpul, abia reu¸ sind zilnic s˘ a le dea o bucat˘ a de pâine s ¸i o hain˘ a. Astfel de mizerie acumulat˘ a umple lumea. 423

424

Solii c˘ atre tineret

Exist˘ a numai pu¸ tin˘ a dragoste real˘ a, veritabil˘ a, consacrat˘ as ¸i curat˘ a. Acest atribut pre¸ tios este foarte rar. Patima este socotit˘ a iubire. Multe femei au fost jignite în sensibilit˘ a¸ tile lor, fie s ¸i afectuoase, pentru c˘ a leg˘ atura de c˘ as˘ atorie a îng˘ aduit celui pe care ea îl nume¸ ste ˘ de ea. Ea g˘ so¸ t s˘ a fie brutal fa¸ ta ase¸ ste iubirea lui atât de josnic˘ a, încât o dezgust˘ a. Nevoia de autocontrol Foarte multe familii tr˘ aiesc în cea mai nefericit˘ a stare, din cauz˘ a c˘ a so¸ tul s ¸i tat˘ al îng˘ aduie ca senzualul din natura lui s˘ a predomine intelectualul s ¸i moralul. Rezultatul este c˘ a adesea se simte o mole¸ seal˘ a s ¸i o deprimare, dar cauza este foarte rar b˘ anuit˘ a a fi urmarea gre¸ sit˘ aa ˘ de Dumnezeu de propriului lor curs al vie¸ tii. Noi avem obliga¸ tia fa¸ ta a p˘ astra duhul curat s ¸i trupul s˘ an˘ atos.—Testimonies for the Church [464] 2:380, 381.

Capitolul 157 — Exemplul lui Isaac
Nimeni dintre cei ce se tem de Dumnezeu nu se poate uni cu cineva care nu se teme de El, f˘ ar˘ a s˘ a fie în primejdie. „Merg oare doi oameni împreun˘ a f˘ ar˘ a s˘ a fie învoi¸ ti?“ Fericirea s ¸i binele în c˘ as˘ atorie depind de unitatea celor doi; dar între cel credincios s ¸i cel necredincios exist˘ a o radical˘ a deosebire în ceea ce prive¸ ste gustul, înclina¸ tiile s ¸i scopurile. Ei slujesc la doi st˘ apâni, între care nu poate fi nici o în¸ telegere. Oricât de curate s ¸i corecte ar fi principiile cuiva, influen¸ ta tovar˘ as ¸ului necredincios va avea tendin¸ ta de a-L îndep˘ arta pe credincios de Dumnezeu. Acela care a p˘ as ¸it în leg˘ amântul c˘ as˘ atoriei pe când era neconvertit, prin poc˘ ain¸ ta sa, se a¸ saz˘ a sub obliga¸ tii mai puternice pentru a fi credincios so¸ tului s˘ au, oricât de mult s-ar deosebi cu privire la credin¸ ta religioas˘ a; cu toate acestea, cerin¸ tele lui Dumnezeu trebuie s˘ a fie a¸ sezate mai presus de orice leg˘ aturi p˘ amânte¸ sti, chiar dac˘ a urmarea ar fi încerc˘ arile s ¸i persecu¸ tiile. Împreun˘ a în spirit de dragoste s ¸i de blânde¸ te, acest˘ a credincio¸ sie poate influen¸ ta c⸠stigarea celui necredincios. Dar c˘ as˘ atoria unui cre¸ stin cu un necre¸ stin este interzis˘ a de Sfânta Scriptur˘ a. Îndrumarea dat˘ a de Dumnezeu este: „Nu v˘ a înjuga¸ ti la un jug nepotrivit cu cei necredincio¸ si“. Isaac a fost foarte mult onorat de Dumnezeu atunci când a fost f˘ acut mo¸ stenitor al f˘ ag˘ aduin¸ telor prin care lumea avea s˘ a fie binecuvântat˘ a; s ¸i cu toate acestea, când el avea patruzeci de ani, s-a supus ˘s judec˘ a¸ tii tat˘ alui s˘ au, când a rânduit pe slujitorul s˘ au cu experien¸ ta ¸i tem˘ ator de Dumnezeu ca s˘ a-i aleag˘ a o so¸ tie. Si ¸ rezultatul acestei c˘ a- [465] s˘ atorii, a¸ sa cum este el prezentat în Sfintele Scripturi, este un tablou duios s ¸i plin de frumuse¸ tea fericirii casnice: „Isaac a dus pe Rebeca în cortul mamei sale, Sara, a luat pe Rebeca, ea a fost nevasta lui, s ¸i el a iubit-o. Astfel a fost mângâiat Isaac pentru pierderea mamei sale“. ˘ de tinerii Ce contrast între purtarea lui Isaac s ¸i aceea dat˘ a pe fa¸ ta din zilele noastre, chiar s ¸i printre cei ce m˘ arturisesc c˘ a sunt cre¸ stini! Prea adesea tinerii consider˘ a c˘ a d˘ aruirea sentimentelor lor este o 425

426

Solii c˘ atre tineret

problem˘ a asupra c˘ areia numai eul lor trebuie consultat, o problem˘ a în care nici Dumnezeu s ¸i nici p˘ arin¸ tii lor n-ar trebui s˘ a se amestece. Cu mult înainte ca s˘ a fi ajuns la maturitate, tinerii s ¸i tinerele î¸ si închipuie c˘ a sunt capabili s˘ a fac˘ a singuri alegerea, f˘ ar˘ a ajutorul p˘ arin¸ tilor. C⸠tiva ani de c˘ as˘ atorie sunt de obicei suficien¸ ti pentru a le ar˘ ata gre¸ seala, dar adesea este prea târziu pentru a preveni urm˘ arile ei dezastruoase. C˘ aci aceea¸ si lips˘ a de în¸ telepciune s ¸i st˘ apânire de sine, care i-a împins s˘ a fac˘ a o alegere gr˘ abit˘ a, le-a permis s˘ a fac˘ a r˘ aul s ¸i mai mare, pân˘ a când leg˘ atura c˘ as˘ atoriei ajunge un jug chinuitor. ˘s Mul¸ ti s ¸i-au distrus astfel fericirea în aceast˘ a via¸ ta ¸i n˘ adejdea pentru via¸ ta viitoare. Dac˘ a exist˘ a un subiect care ar trebui s˘ a fie cercetat cu grij˘ as ¸i ˘ în care sfatul persoanelor mai în vârst˘ as ¸i cu mai mult˘ a experien¸ ta ar trebui c˘ autat, atunci acesta este subiectul c˘ as˘ atoriei; dac˘ a a fost vreodat˘ a un timp când Biblia a fost necesar˘ a ca îndrum˘ ator, dac˘ a a fost vreodat˘ a un timp când c˘ al˘ auzirea divin˘ a ar trebui c˘ autat˘ a în rug˘ aciune, atunci acesta este înainte de a face pasul acela care leag˘ a oameni pentru toat˘ a via¸ ta. P˘ arin¸ tii n-ar trebui niciodat˘ a s˘ a piard˘ a din vedere r˘ aspunderea pe care o au pentru fericirea viitoare a copiilor lor. Respectul lui Isaac [466] pentru judecata tat˘ alui s˘ au a fost rezultatul educa¸ tiei care îl înv˘ a¸ tase ˘ de ascultare. În timp ce Avraam le cerea copiilor s˘ a iubeasc˘ a o via¸ ta s˘ ai s˘ a respecte autoritatea p˘ arinteasc˘ a, via¸ ta sa zilnic˘ a d˘ adea marturie c˘ a acea autoritate nu însemna o st˘ apânire egoist˘ a sau arbitrar˘ a, ci era întemeiat˘ a pe dragoste s ¸i avea în vedere binele s ¸i fericirea lor. Ta¸ tii s ¸i mamele ar trebui s˘ a considere c˘ a au datoria de a îndruma sentimentele tineretului, pentru ca ele s˘ a fie legate de persoane care le pot fi so¸ ti corespunz˘ atori. Ei trebuie s˘ a-¸ si dea seama c˘ a au datoria ˘ tura s ca, prin înv˘ a¸ ta ¸i exemplul lor, cu ajutorul harului lui Dumnezeu, s˘ a modeleze într-atât caracterul copiilor lor, chiar din cea mai fraged˘ a vârst˘ a, încât ei s˘ a fie cura¸ ti s ¸i nobili s ¸i s˘ a fie atra¸ si de ceea ce este bun s ¸i adev˘ arat. Cei ce se aseam˘ an˘ a se adun˘ a; cei ce se aseam˘ an˘ a se pre¸ tuiesc între ei. Fie deci ca dragostea pentru adev˘ ar s˘ a fie s˘ adit˘ a de timpuriu în suflet s ¸i tineretul s˘ a caute societatea acelora care au aceste caracteristici... Adev˘ arata iubire este un principiu înalt s ¸i sfânt, cu totul deosebit în caracter de acea iubire care se na¸ ste prin impuls, dar care moare ˘ de datorie în de îndat˘ a ce este greu încercat˘ a. Prin credincio¸ sia fa¸ ta

Exemplul lui Isaac

427

casa p˘ arinteasc˘ a se preg˘ atesc tinerii pentru propriile lor c˘ amine. Aici ˘ bun˘ trebuie s˘ a practice renun¸ tarea de sine s ¸i s˘ a se dea pe fa¸ ta atatea, curtoazia s ¸i simpatia cre¸ stin˘ a. În acest fel, iubirea va fi p˘ astrat˘ a cald˘ a în inim˘ as ¸i acela care iese dintr-un astfel de c˘ amin ca s˘ a stea în fruntea propriei familii va s ¸ti cum s˘ a sporeasc˘ a fericirea aceleia pe ˘ de via¸ ˘ . C˘ care o va alege ca tovar˘ as ¸a ta as˘ atoria, în loc de a fi sfâr¸ situl iubirii, va fi numai începutul ei.—Patriarchs and Prophets, 174-176.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful