You are on page 1of 21

Stabilizarea talvegului cu lucrări transversale

Definiții lucrări transversale : sunt
1. Perpendiculare pe maluri, de tip baraj;
2. Structuri proiectate pentru zona activă;
3. Perturbații introduse în sistemul albie, care au ca efect modificarea paramtrilor de
stare și a funcțiilor de reacție, deci a iesirilor din sistem

Rolurile lucrarilor
• limitarea dezvoltarii pe adincime a talvegului, prin aducerea lui la forma
de echilibru, in sectoarele active de sapare- degradare;
• sprijinirea bazei malurilor in sectoarele cu surpari intense;
• consolidarea treptelor naturale de pe talveg;
• retinerea aluviunilor pentru evitarea colmatarii emisarilor, in sectoarele
de transport.

Lucrarile isi indeplinesc aceste functiuni, in special ca urmare a formarii
aterisamentului.

Aterisamentul este un depozit de aluviuni, ce se formeaza in
timp, amonte de lucrările transversale; sedimentarea se
produce până la cota pragului deversorului.
Diferenta intre cota deversorului si cota talvegului se numeste
inaltime utila a lucrarii transversale. Panta finala a
aterisamentului se numeste panta de proiectare, sau de
aterisare, sau de compensatie
talveg inițial
H util
lucrare

aterisament
talveg final
1
1
1 - 1
Efectele barării
Efecte pozitive:
Pentru ravena:
- micșorarea pantei : i
proiectare
< i
talveg inițial
→ v
viitură finală
< v
viitură inițială
;
- sprijinirea bazei malurilor și limitarea dezvoltării pe lățime;
- consolidarea treptelor pe talveg;
Pentru emisar si activitati umane:
Retinerea de aluviuni si reducerea pericolului colmatarilor
Efecte negative:
Curgerea în albie se realizează la o cotă superioară față de cota inițială, ceea ce va
avea un efect de accelerare a deformării malurilor.

Clasificarea lucrarilor transversale
Dupa inaltimea utila

• traverse, cu inaltimea de 0- 0,2 m
• praguri , cu inaltimea de 0,2- 2 m
• baraje. cu inaltimea mai mare decit 2 m
Dupa materialul de constructie:
Pot fi utilizate materiale rigide sau deformabile, ca de exemplu:
• lemnul :sub forma de nuiele, fascine, barne;
• piatra : pusa in opera ca zidarie de piatra cu sau fara mortar de ciment;
• betonul : simplu,armat, sau prefabricat;
• pamantul;
• materiale mixte : gabioane, fascine lestate, casoaie, geogrile si
geosintetice.

Stabilizarea talvegului: TRAVERSE
A
B
Secțiune A - B
0,70
1,00
1,50
Secțiune longitudinală

AMENAJAREA RAVENELOR DE VALE
Stabilizarea talvegului: PRAGURI

• din nuiele (cleionaje):
- simplu: h
lucrare
= 0,4 ÷ 0,7m;
- dublu: h
lucrare
= 0,7 ÷ 0,9m;

• din fascine (fascinaje):
- simplu: h
lucrare
= 0,9 ÷ 1,2m;

- dublu: h
lucrare
= 1,2 ÷ 2m;


AMENAJAREA RAVENELOR DE VALE
PRAGURI
0,6 ÷ 0,8
0,7 ÷ 1,0
0,3
A
A
disipator de energie
(4 ÷5) h
lucrare

h
lucrare

h
batere
≈ 1,5 h
lucrare


fascine
longrină
par
țăruș cu cioc
Cleionaj simplu

AMENAJAREA RAVENELOR DE VALE PRAGURI
Cleionaj dublu
longrină
moază
disipator de
energie
par
fascine
cui de lemn

BARAJE
Particularitățile barajelor:
1. Au formă trapezoidală, cu paramentul amonte vertical; excepție
fac barajele de pământ;
2 Sunt baraje de greutate, care transmit presiunea pe talpa fundației; rezulta
ca înălțimea barajelor se alege in functie de capacitatea portantă a
terenului de fundare;
3 Sunt permeabile pentru apă, deci pericolul de subpresiune este foarte
redus;



Amplasamentele barajelor
• Amplasamentul lucrarilor transversale poate
fi: obligat, obtinut prin calcul, sau optimizat
Amplasamente obligate:

Se practica in cazul cind ravena prezinta neuniformitati morfometrice si de rezistenta
hidraulica, sau in anumite puncte fixe .Exemple

Sectoarele rectilinii de ravenă cu albie îngustă;
Tronsoanele cu trepte naturale pe talveg;
Secțiunile unde coronamentul barajului este folosit ca punct de traversare peste
ravenă.
Amplasamente obținute prin calcul:
Se aplică în cazul ravenelor relativ uniforme ca secțiune și granulometrie a
materialului din albie. Asezarea lucrarilor se realizeaza din aval spre amonte.
Se aplică “principiul susținerii reciproce”, care înseamnă că fiecare baraj din amonte
se amplasează la coada aterisamentului barajului din aval.
h
lucrare 2

h
lucrare 1

Pentru aplicarea acestui principiu se calculeaza inaltimea de acoperit prin
lucrari H util
Calculul se bazeaza pe valoarea pantei de proiectare.

Hutil = Lsect (it - ipr) in care :

Lsect- lungimea de influenta a lucrarii in proiectie pe orizontala
it -panta initiala a talvegului;
ipr - panta probabila finala a aterisamentului( panta de proiectare).

Amplasamentele optimizate
Optimizarea amplasarii lucrarilor transversale se face tinind seama de:
• costul lucrarilor;
• volumul de aluviuni retinut, raportat la un metru cub de material pus in opera in
corpul lucrarii;
• volumul total de aluviuni retinut amonte de lucrari. .


AMENAJAREA RAVENELOR DE VALE
Teorii de calcul pentru i
proiectare
:
Panta de proiectare se calculează astfel încât albia finală să fie stabilă
1. Teoria hidraulică:
Condiție:

2. Teoria mecanică: se consideră că albia este stabilă dacă forțele care acționează
asupra particulelor aluvionare sunt în echilibru.
·
finală critică antrenare proiectare
v = v =c R i
P
x

P
y

G
P
x
– presiunea hidrodinamică;
P
y
– forța ascensională;
G – forța de greutate.
| |
=
|
\ .
proiectare
50
h
i f
d
h – adâncimea secțiunii muiate;
d
50
– diametrul 50% pe curba granulometrică
R C
v
i
2
2
c
pr
=


AMENAJAREA RAVENELOR DE VALE
Teorii de calcul pentru i
proiectare
:
3. Teoria morfometrică empirica: se aplica relații morfometrice de stabilitate,
asemanatoare cu cele obținute la râurile cu curgere permanentă.
Q = f(b, h, i)
4. Teoria fizică: aplicarea principiului continuitatii, sedimentelor transportate de
curent” G aval “si celor din albie
G
aflux

G
aval

G
geom

G
aval
= G
aflux
+ G
geom

i
proiectare
= f(H
util
, i
inițial
,b
aterisament
)
Calculul pantei de proiectare este o prognoză; există, deci, un grad de
incertitudine. Se acceptă o amenajare în etape astfel încât să se țină seama de
efectul barajelor executate în prima etapă.

AMENAJAREA RAVENELOR DE VALE


Dimensionarea barajelor din beton:
Dimensiunile barajelor rezulta din dimensionarea statica şi hidraulica.
În existenţa lor, barajele trec prin 4 stadii de formare a aterisamentului. Ipoteza
cea mai defavorabilă de dimensionare o reprezintă stadiul de aterisament
complet(pina la cota pragului deversorului), cu aluviuni submersate.

AMENAJAREA RAVENELOR DE VALE

Dimensionarea statică a barajului se face la sarcini de bază(forte)date de: apă,
aluviuni şi greutatea corpului barajului.
a
H
f

G
2

G
1

|
A
Verificări:
1)Stabilitatea la răsturnare in jurul
punctului A
2)Stabilitatea la alunecare;
3)Presiunea pe talpa fundaţiei;
4)Eforturi unitare de întindere din
compresiune excentrica si
încovoiere.

H
util
H dev
Hb

In dimensionarea statică a barajului se iau in considerare sarcini de bază
orizontale si verticale
a
P
h

P
al

H
b

H
u

H
f

γ
w
·H
b
G
2

G
1

|
A
Se aleg şi se verifică:
• a – lăţimea la coronament;
• λ – înclinarea aval;
În verificări se utilizează:
• G – greutatea proprie a barajului G
( G1 si G2).
• P
h
– forţa orizontală de presiune a
apei din bieful amonte;
• P
al
- forţa de împingere a pământului
saturat;
• P
v
– forţa verticală de presiune a apei
de pe deversor;
• λ
al sat
- greutatea specifică a aluviunilor
în stare saturată;
P
v

γ
al sat

·(Hu+Hf)


AMENAJAREA RAVENELOR DE VALE .
Verificarea stabilităţii la răsturnare
Condiţia de stabilitate la răsturnare în jurul muchiei aval a tălpii fundaţiei
(punctul A) este:
Verificarea stabilităţii la alunecare
Condiţia de stabilitate în cazul alunecării plane pe talpa fundaţiei este
satisfăcută când k
al
≥ k
adm

( )
( )
¿
¿
S
A
r
r
A
M
k = =1,2÷1,4
M
¿
¿
al
f N+cb
k = =1,15÷1,2
T
c – coeziune;
ΣN – forțe normale;
ΣT – forțe tangențiale;
f - frecare

AMENAJAREA RAVENELOR DE VALE
Dimensionarea hidraulică:
Se dimensionează elementele constructive ale descărcătorului de suprafaţă.
Descărcătorul este alcătuit din deversor şi disipator de energie.
Deversorul dreptunghiular
m – coeficient de debit şi depinde de contracţia laterală, gradul de inecare si
forma profilului la pragul deversorului;
b
deversor
– lăţimea pragului deversor.
În ipoteza cea mai defavorabilă se consideră deversor cu prag lat.
b
deversor
< b
geom. Ravenă
H – sarcina la deversor; v – viteză de acces;
formulă valabilă pentru v > 1 m/s

h
0
– adâncimea apei pe deversor.
3/2
deversor
Q=mb 2g H
2
0
αv
H=h +
2g

AMENAJAREA RAVENELOR DE VALE
Disipatorul de energie: radier disipator
L
disipator
= l
bătaie
+ l
salt

Tipuri de disipatori recomandati pentru suplimentarea disiparii:
Radier cu dinţi disipatori;
Radier cu dinţi disipatori şi prag aval fragmentat.
Pentru a evita colmatarea nu se recomanda disipator cu bazin.

Pentru disiparea energiei reziduale şi pentru evitarea afuierilor locale aval de
disipator se proiectează risberma si un pinten aval







AMENAJAREA RAVENELOR DE VALE