Prada

Pentru Oana.

Scena reprezintă o stradă în unul din cartierele nou construite de vile, drum neasfaltat, praf, porți și garduri înalte care ascund bogăția unor vile vopsite kitchos în roz sau portocaliu. În centrul scenei vedem poarta unei astfel de vile, cu stickerul obișnuit lipit pe ea al agenției de pază „protected by Gigel security”, lângă poartă e ușa garajului, puțin mai încolo o gheretă de termopan unde stă un bodyguard cu aceeași inscripție pe el, și în restul scenei un gard înalt, compact. Intră Amelia în scenă, venind pe stradă și se oprește în fața porții pe care o studiază atent. La poartă e și un mic interfon dar Amelia se uită de la distanță, indecisă dacă să sune sau nu. Este îmbrăcată toată în negru, are un stil vestimentar mai aparte, elegant, poate să fie grunge sau gotic, London dandy sau hipster, dar nu e totuși foarte îngrijită, nu e genul de fată care stă patru ore să se aranjeze. În orice caz apariția ei pe o stradă nu ar trece neobservată. Se ridică pe vârfuri încercând să se uite peste gard dar nu are nicio șansă. Stă să se gândească puțin apoi scoate un ziar, îl întinde pe jos și se așează pe el, apoi scoate o carte din geantă și începe să citească foarte calmă. Paznicul, care citea ziarul în gehereta lui, iese și se apropie de ea. PAZNICUL: Dumneavoastră? AMELIA: Da? PAZNICUL: Căutați ceva? AMELIA: De ce mă întrebați? PAZNICUL: Păi... v-ați oprit aici. AMELIA: Și nu e voie? PAZNICUL: (devine oficial) Aici e o proprietate privată. AMELIA: Eu sunt pe stradă. Strada e publică. PAZNICUL: Staționați în fața unei proprietăți private. AMELIA: Hmm... (se uită la plăcuța cu numele străzii, agățată de gard) Aici scrie strada Take Ionescu, om politic (1858 - 1922). Așa îl cheamă pe stăpânul tău? PAZNICUL: Eu nu am stăpân (e din ce în ce mai iritat dar se abține să se manifeste). AMELIA: Cineva te-a pus totuși să stai aici, în cușca asta, că doar nu stai de plăcere...

PRADA de Vladimir Helmis

Pagina 1 din 19

AMELIA: Sunt cumva mașină? PAZNICUL: Nu. nu. decis) Mie așa mi s-a spus.. AMELIA: Pe patronul tău îl cheamă Take Ionescu om politic 1858 1922? PAZNICUL: Nu. PAZNICUL: Spune ce vrei sau te dau afară. nu să staționezi. caută un motiv) Blochezi intrarea în garaj. AMELIA: De pe o stradă? Aș vrea să văd cum o să reușești asta. AMELIA: Și de ce să nu staționez aici. dar nu zâmbește niciodată. ci din curiozitate ) PAZNICUL: Asta noi nu putem ști. (e tot timpul calmă. PRADA de Vladimir Helmis Pagina 2 din 19 . dacă vreau? Are vreun motiv patronul tău? PAZNICUL: (încurcat. AMELIA: Mă calcă? PAZNICUL: Se poate. AMELIA: Atunci nu e strada lui personală. Am voie să stau aici cât vreau.PAZNICUL: Se cheamă patron. PAZNICUL: (s-a săturat de mindgames. AMELIA: Nu e adevărat. AMELIA: Păi doar nu o să stau să fiu călcată.. Îi place să provoace mental un om care nu e obișnuit să gândească dar nu o face neapărat din răutate. PAZNICUL: (se gândește o clipă) Ai voie să treci pe aici.. s-a săturat de jocuri de limbaj) Ascultă.. PAZNICUL: Dar asta e casa lui. ești de la vreun ziar? AMELIA: (râde) Din păcate. AMELIA: Sunteți mai mulți? PAZNICUL: Cum adică? AMELIA: Ai zis „noi nu putem ști”. dar dacă o mașină vrea să iasă și tu nu te dai la o parte. că să nu dau voie. Care noi? PAZNICUL: (brusc schimbă tonul. Normal că o să mă dau la o parte. AMELIA: Sunt pe o stradă publică.

îți rup picioarele. AMELIA: De ce? PAZNICUL: Nu e treaba mea asta. Te-ai speriat de o fată pe stradă.PAZNICUL: OK.. am centura maro. Patronii mei nu fac donații de nici un fel. PAZNICUL: (intră în gheretă și vorbește la mobil furios.. AMELIA: Eu zic să taci. Am fost antrenat la cursuri speciale. PAZNICUL: Vine poliția. AMELIA: Daca asta îți dorește suflețelul.. Eu te sfătuiesc pașnic să pleci înainte să vină.. AMELIA: Aștept. PAZNICUL: Dacă ai venit să cerșești pentru vreun orfelinat sau mai știu eu ce. nu îi putem auzi vorbele) AMELIA: (cât s-a întors paznicul cu spatele. Te-a auzit cineva din casă când ai sunat? AMELIA: De unde pot să știu? PAZNICUL: Poliția va sosi în 5 minute. puteam să te imobilizez și eu. PAZNICUL: Eu zic să pleci. AMELIA: Care o să râdă de tine. când văd unele. AMELIA: Și cine te oprește? PRADA de Vladimir Helmis Pagina 3 din 19 . PAZNICUL: (iese val vârtej din gheretă) Stai așa! Ce cauți la interfon? AMELIA: Mă jucam. PAZNICUL: Să știi că nu e nevoie de poliție.. se apropie de interfon și sună. PAZNICUL: Poftim? AMELIA: Te rog să o chemi. Se aude o voce din interfon) VOCEA LUI IONUȚ: Cine e? AMELIA: Eu. AMELIA: Banii nu cred că le lipsesc totuși.. Îmi plac butoanele și. be my guest. nu mă pot abține să nu le apăs. atunci chem poliția. PAZNICUL: Acum o chem.

IONUȚ: (pauză) Și acum ce vrei de la mine? PRADA de Vladimir Helmis Pagina 4 din 19 . IONUȚ: Ce cauți aici? PAZNICUL: Asta o întreb și eu de juma de oră! IONUȚ: (pe un ton familiar către paznic. fără reproș) Nu mi-ai răspuns la telefon. AMELIA: Și când aveai de gând să mă anunți și pe mine? IONUȚ: Trebuia să te anunț? AMELIA: Eu zic că da. patrulează zona și trage puțin cu urechea neobservat) IONUȚ: De ce ai venit aici? AMELIA: (calm. (Paznicul pleacă spre ghereta sa dar nu intră înăuntru.. AMELIA: Cu o anume Ana Maria? IONUȚ: (se gândește puțin) Da. (arată cu mâna spre vila patronilor săi) AMELIA: Stăpânii? PAZNICUL: Patronii. în nici un caz poruncitor ) Pe dânsa o cunosc eu. și cu ea. Poți să te întorci la postul tău. îți mulțumesc. IONUȚ: Am fost ocupat. AMELIA: Noua ta prietenă? IONUȚ: Da. IONUȚ: Nu mint. la fel de calm) Minți. E surprins să o vadă pe AMELIA) IONUȚ: Amelia? AMELIA: Eu.PAZNICUL: (amărât) Nu îmi dau voie ei. chiar am fost ocupat. IONUȚ: De ce? AMELIA: Știi bine de ce.. AMELIA: (simplu. (Poarta se deschide și iese IONUȚ.

. perfect calmă. nimeni nu a vrut să stea lângă mine.. Și așa m-ai menajat. că te-ai combinat cu Ana Maria. Un om care să te merite. Aș fi putut să mă prefac că nu doare așa cum face toată lumea. Că o să îți zici: ia te uită.. Ok. Dar ce nu mi-ai zis-o și mie? Ce te costa să îmi lași un mesaj offline. să îți arăt că nu îmi pasă. IONUȚ: Mi-am updatat statusul pe Facebook. nu crezi că erai dator să îmi zici și mie înainte să o trâmbițezi în fața lumii întregi? IONUȚ: N-am știut cum să o fac.. Vin aici și aflu că nu mai suntem împreună. bine că ai scăpat de el.. ultima din lume. la sms. fără reproșuri. " Era un ticălos. de aia am rămas singură până la vârsta asta. și Ionuț ăsta despre care aveam o părere mai bună. de iubite. Aş fi putut să play it cool. la mail." nu știu de ce toți spun asta. Și pentru că nu le aveam pe ele. Ceva e în neregulă cu mine. mie nu îmi plac ipocriziile și politețurile mieroase și ascunsul după degete. toate prieteniile s-au scurs pe lângă mine. ceva? Cât de greu era să mă anunți și pe mine? După o săptămână de invizibilitate aflu și eu. De vină sunt eu și o știu. Doar că tu știai bine că eu sunt singură. de ce nu mai stai pe mess. Bine că am scăpat de el la timp înaine să-mi iau o leapșă.AMELIA: (pauză) Uite ce e. Lasă că își dă proasta de ea seama. AMELIA: Aha. aş fi putut sa mă joc cu tine." Mai clar de atât ce voiai? AMELIA: Eu nu stau pe Facebook. Dar de ce nu ai considerat necesar să îmi zici și mie? IONUȚ: Nu știu dacă o să mă crezi. să îți spun. nu am o gașcă de prietene. eu înțeleg perfect că nu tu ești de vină. pot să trăiesc cu asta. Am venit aici să aflu de ce nu mai vorbești cu mine. Nu vreau să cred că nu mă meritai pentru că poate nu aveai ce să meriți... de fapt toți băieții sunt porci. bravo ei. " Ionuț e într-o relație cu Ana Maria. Și chiar dacă stăteam. Vezi tu. lasă că îți găsești tu un altul. fără să te jignesc. și de acceea vin la tine. Ok. AMELIA: Și ai preferat să taci. AMELIA: Ce ai sperat tu de fapt că o să fac eu când o să aflu singurică de pe Facebook? IONUȚ: Că o să te resemnezi? AMELIA: Cu ce? IONUȚ: Cu faptul. de ce nu îmi mai răspunzi la telefon. un sms. să te întreb de ce? Ce e în neregulă cu PRADA de Vladimir Helmis Pagina 5 din 19 . bravo. (pauză) AMELIA: Ştii. nu m-am putut minți pe mine însămi. cu care să te bârfesc și care să mă susțină în ura mea pentru tine. sa enjoy you. dar nu am știut cum să îți zic. IONUȚ: Se pare că nu. și el e ca ceilalți.

Vreau să știu. AMELIA: Și atât? IONUȚ: Atât. Acum vorbește. IONUȚ: Amelia. Altfel nu mai pot trăi așa. AMELIA: Pe Ana-Maria? IONUȚ: Poate și pe ea. AMELIA: Bine. AMELIA: Interesant.. IONUȚ: Îmi pare rău dacă ți-ai format o impresie greșită despre mine. Abia acum aflu și eu asta. Tu ce ai câștigat de aici? IONUȚ: Cunoaștere? PRADA de Vladimir Helmis Pagina 6 din 19 . AMELIA: De ce m-ai părăsit. AMELIA: Nu mi-am format-o singură. un experiment. dar noi doi nu am fost împreună. IONUȚ: (oftează) Dacă vrei tu neapărat. ca să afli și tu adevărul. îmi pare rău să ți-o spun. După ce îți spun ce vrei să auzi. promiți că o să pleci? Aștept pe cineva în curând. asta e problema. tehnic vorbind. AMELIA: Pe cine? IONUȚ: Scuza-mă. trebuie să știu. nu am fost niciodată împreună. vezi. am să plec. Știu că ai crezut asta. IONUȚ: Ei. și eu te-am ajutat să crezi. Dar acum. AMELIA: La ce bun? IONUȚ: Mă intrigai. Nu te-am părăsit pentru că. AMELIA: Ce vrei să spui? IONUȚ: Am vrut să văd cum reacționezi dacă un băiat se arată interesat de tine. M-ai ajutat și tu. AMELIA: Nu te cred. dar nu e treaba ta. IONUȚ: Zi-mi mai exact ce vrei să știi..mine? Tu vezi ceva ce e evident pentru toți în afară de mine. dar am să pun și eu o condiție. am să-ți spun. Nimeni nu face ceva atât de inuman fără un scop mai precis. a fost doar un joc.

nemișcată. Intrai în clasă ca o somnambulă. De ar face cineva asta? De la o vreme ajunsese să mă obsedeze întrebarea asta. Doar că pasiunea și disperarea cu care te aruncai în lumea aia erau de neprivit. noi suntem josnici. vorbeam cu cine se nimerea să fie prin preajmă. AMELIA: Mai știe altcineva de experimentul ăsta? IONUȚ: Da. Nici eu nu aș crede-o dacă mi-ar face-o cineva.. M-am așezat chiar lângă tine.. Mă duceam și stăteam cu orele acolo. ți-am cerut un creion și nu m-ai auzit. cu privirea absentă. Niște prieteni. aia pe care au demolat-o vara asta. Te-am invitat în oraș și. dacă nu iei toate lucrurile în glumă și dacă pui pasiune în ceva. ziceam că mi s-a părut că erai nefericită și. Știai chiar și numele meu deși la cursuri nu vorbisem niciodată. m-am dus să beau o bere. doar citind. cum de nu te doare capul. Am vrut să văd dacă te pot face să răspunzi cuiva. AMELIA: Nu e adevărat! Dar vezi. Îți vine greu... Nu vorbeai cu nimeni de la facultate. Dacă poate să te intreseze și un om. mă uitam cu coada ochiului la tine. spre mirarea prietenilor care mă așteptau la bar. Am observat că uneori zâmbeai când citeai și că nu mai erai atentă la nimic din jur.. mai mult decât atât. la masa ta de lectură. Erai în altă lume. Erai foarte singură. Vă e frică să credeți că cineva poate trăi mai intens și mai adevărat pe când voi nu veți atinge niciodată decât o maximă plictiseală! Dacă vreți intensitate luați droguri și mai mult decât o plăcere fizică nu vă puteți ridica! IONUȚ: (calm) Vezi? Iar folosești limbajul îngerilor. când plecam acasă. te vedeam ieșind de la bibliotecă. AMELIA: (amar) Toată facultatea știa numele tău. te duceai la bibliotecă. asta explică perfect modul în care gândiți voi toți. noi rămânem în noroi. după cursuri. IONUȚ: Știu. tu ești o sfântă. cum de nu fugi în stradă să urli. IONUȚ: În fiecare după amiază.AMELIA: (se gândește puțin) Nu te cred. Nu înțelegeam cum poți să stai atâtea ore pe scaun. atunci ești bolnav sau frustrat. Pentru voi. ai spus da. PRADA de Vladimir Helmis Pagina 7 din 19 . AMELIA: Cine? IONUȚ: Nu contează. (pauză) AMELIA: Spune-mi cum ți-a venit ideea asta. M-am gândit că probabil erai foarte nefericită. Cum nu vezi cât de aiurea e să vorbești așa? Oricum. Așa a început totul. Te vedeam cum intrai îngândurată. Seara. într-o zi. Cum de nu îți trosnesc toate oasele. Tu te ridici. și am cerut aceeași carte pe care o luasei tu. Te-am studiat două ore apoi n-am mai rezistat. te-am urmărit în bibliotecă. nu doar o carte. vulnerabilă. Eu mă duceam la terasa de lângă facultate. spre mirarea mea. Am stat două ore și m-am prefăcut că citeam lângă tine fără ca tu să mă observi.

Nu aveai cu cine să vorbești depre mine! AMELIA: Și atunci din tot ce mi-ai zis despre tine. AMELIA: Deci ai mințit? IONUȚ: Bineînțeles. asta am luat și eu în mână. Am văzut că asta citeai. Nu cunoști nimic din lumea asta. ce e adevărat? IONUȚ: Nimic. Ce aveam noi doi în comun? AMELIA: Rilke? IONUȚ: Cine e ăsta? AMELIA: Nu face pe prostul. Dacă erai cât de cât o ființă normală. Cea mai proastă fată din facultate știe mai multe despre oameni decât tine. nu înțelegi oamenii. ce faceți voi fetele acolo. care te plimbai printre îngeri. și ți-am povestit ce zicea un critic pe coperta a 4-a. Cum trăiești tu fără să vorbești cu nimeni. Nu am citit niciodată Rilke înainte să te cunosc. IONUȚ: Da. AMELIA: Nimeni nu își pierde ore întregi cum ai pierdut tu cu mine doar din pură generozitate. nu ar fi trebuit. mai rău decât mine. AMELIA: Te mai întreb odată: de ce mi-ai făcut asta? IONUȚ: Și eu îți mai răspund odată: ca să te fac să înțelegi ce periculos e ceea ce faci tu. a fost o stratagemă. AMELIA: Așadar ai vrut sa mă educi? IONUȚ: Exact. două luni în care ai fi putut umbla cu o mie de fete. Dar tu nu afli nici măcar ce e evident pentru toată lumea. erai foarte vulnerabilă. ai fi aflat de la orice fată din facultate cine sunt eu. cum nu dai atenție la nimic. Dacă eu te distrugeam. să mă înveți ce e viața! Și tu chiar vrei să cred asta? IONUȚ: Tu crezi ce vrei. sau în fine. Oricine putea să facă din tine orice voia. cum mi-ar fi fost foarte ușor să o fac. doar ți-am predat o lecție de viață pentru că așa cum erai atunci. nu ai prieteni.IONUȚ: Dar tu. v-ați fi strâns cu toatele la o cafea și m-ați fi blestemat. Ca să îmi dai o lecție ți-ai pierdut cu mine două luni din viață. m-ar fi bârfit. Un altul. PRADA de Vladimir Helmis Pagina 8 din 19 . ar fi profitat de naivitatea ta. eu asta îți spun. Mi -ai vorbit de el! Aveai cartea lui în mână când m-ai invitat în oraș. probabil. AMELIA: Ce om bun și generos! Câtă mărinimie! Te-ai oprit din drumul tău spectaculos ca să mă educi pe mine. Tu chiar nu înțelegi că m-am jucat cu tine? A fost un experiment! Atât! Nu ți-am făcut nici un rău. unde te-ai fi dus să te plângi? Cine te-at fi ajutat să te ridici? Nu ai pe nimeni! De aia ai și venit aici. Te-ar fi avertizat. E poetul german despre care ai spus că îți place.

. nu vrei? IONUȚ: Ele nu merită efortul.. când știai cine sunt. Ascultă. IONUȚ: Tu de ce nu m-ai refuzat? AMELIA: Eu nu știam faza cu 14 zile pe atunci. Totul a început ca un experiment. Tipele alea cu ochelari de două degete și care umblă îmbrăcate ca niște călugărițe. deși toate știu asta. AMELIA: (râde) Haide.. AMELIA: Și eu de ce am meritat? IONUȚ: Tu nu ești tocilară.. nici una nu te refuză.. Ți-ai încălcat principiul... PRADA de Vladimir Helmis Pagina 9 din 19 .. Pe urmă am aflat-o.. fii serios. Dar apoi. IONUȚ: Trebuia să îmi placă de tine? Cred că nu ești genul meu. ești cea mai inteligentă fată pe care am cunoscut -o. AMELIA: Și care e genul tău? IONUȚ: Fetele blonde și vesele și prostuțe și cu pieptul mare. AMELIA: Două săptămâni. Toată facultatea știe că nu stai cu o fată mai mult de 14 zile. (pauză) Și totuși nu te cred. și de aia nu o să dureze mult.. ăsta e termenul tău. AMELIA: Ana-Maria nu e nici blondă nici prostuță. Îi mai dau o șansă astea două săptămâni și după aia gata. după ce m-ai cunoscut mai bine.. Să zicem că te cred. Știi? Facultatea e plină de tocilare. nu poți să știi ce făceam noaptea. De ce nu le educi și pe ele? Fii generos și cu ele.. de ce nu te-ai răzgândit? IONUȚ: Adică? AMELIA: De ce nu ți-a plăcut de mine? IONUȚ: Cum poți să mă întrebi așa ceva? AMELIA: Pentru că vreau să știu. Și totuși.IONUȚ: Dar cine îți spune că nu am fost și cu alte fete cât umblam cu tine? Ai refuzat mereu să vii la mine acasă.. AMELIA: Adevărat. Și apoi cu mine ai stat două luni. AMELIA: (amar) Norocul meu. Tu mi-ai atras atenția.. IONUȚ: Și totuși e adevărat. IONUȚ: Da.

Așa că de aici nu mă mișc. dar s-ar putea să mă plictisesc totuși și să plec. de speranță. AMELIA: Atunci am să vin altă dată. să vezi privirea aceea plină de încredere. ca un puișor de găină fragil. PRADA de Vladimir Helmis Pagina 10 din 19 . IONUȚ: Ana-Maria mă interesează. o poți zdrobi sau o poți lăsa să trăiască. Așa ceva nu se compară cu nimic altceva și tu mi-ai oferit experiența asta. Și apoi există ceva mai plăcut decât să schimbi prietenele ca pe ciorapi. AMELIA: Tu acum glumești cu mine.. IONUȚ: OK. dar eu. (pauză) Mai ai să-mi spui ceva sau asta era tot? AMELIA: Dar nici nu am început să îți spun! Nu m-ai lăsat să spun nimic. AMELIA: Încetează odată! IONUȚ: Te-am jignit? N-a fost în intenția mea. AMELIA: Înțelege asta: că nu plec până nu ți-am spus tot ce am pe suflet. așa că nu am încălcat nimic..IONUȚ: Tehnic vorbind. să știi că îi poți face orice. În fața cui joci teatrul ăsta? Crezi că nu văd. M-am gândit mult dacă să merg până la capăt. cum vrei tu. Să îi iei viața în mâna ta. dar pentru Ana-Maria ai. AMELIA: Încetează cu prefăcătoria. nu mai înțeleg nimic. nu am fost împreună. Când o să fiu mai adult și mai blazat de viață poate o să încerc și asta. Am decis că sunt totuși prea tânăr pentru experiențe din astea extreme.. La asta nu te-ai gândit. Există și plăcerea de a face un rău gratuit cuiva care nu se așteaptă.. Te grăbești? IONUȚ: Ți-am spus că aștept pe cineva. Deci pentru mine nu o să ai timp niciodată. Să știi că m-am abținut destul de greu să nu îți fac și mai mult rău. IONUȚ: Acum nu. că nu înțeleg? IONUȚ: (calm) Nu știu ce înțelegi tu.. personal. Nu mai. AMELIA: (se oprește și se întoarce brusc)Aha. pentru că puteam să fac asta.. (dă să plece) IONUȚ: Nu știu dacă am să am destul timp vreodată. IONUȚ: Și durează mult ce ai să-mi spui? AMELIA: Nu am idee. AMELIA: Pe când eu nu. când o să ai timp să mă asculți. să te distrug total. IONUȚ: Poate.

nu m-am gândit foarte bine ce voiam să îți spun. dar mie ăștia îmi convin. Prietenii tăi minunați. Voiai să pari unul de-al lor. Crezi că nu vedeam privirea ta când ieșeam cu ei? Mergeam la o terasă și trebuia să te târăsc cu mine. dar spune odată ce voiai. gașca ta de camarazi fără creier cu care te uiți la meciuri și ieși să jucați baschet. Tu știi să vorbești frumos. conversațiile lor chinuite. te așezai cu noi la masă dar erai la mii de kilometri depărtare. cum le spui tu.. Idioții ăia care râdeau de noi când te țineam de mână. Pentru că trebuie să mă distrez și eu cumva. în timp ce privirea ta mustea de reproșuri și indignare. orice om normal în locul tău ar fi terminat deja până acum! AMELIA: (dezorientată) Eu. atunci când erai cu mine. iritat) Of. IONUȚ: Idioții ăia. la teatru. AMELIA: Am crezut mereu că nu voiai să fii acolo. pentru că mai avem și altceva decât creierul ăsta nenorocit. Că îți e rușine. Nici tu nu știi să îți ascunzi gândurile din privire. IONUȚ: Interesant. Sunt mii de oameni mai buni decât ei în orașul ăsta. printre altele. să bea o bere și să nu se mai gândească la nimic. așteptai să se termine naibii odată totul. Pentru că orice om vrea. am stat mereu fix cât ai vrut tu cu ei. Că în spatele dorinței tale de distracție stă o neliniște pe care nu o poți stinge cu nici un PRADA de Vladimir Helmis Pagina 11 din 19 . Și privirea ta. din când în când. și ce îți spune privirea mea acum? AMELIA: Multe. persuasiv chiar. mi-a spus ce tu nu vrei să spui acum. Și eu aleg să cred ce mi-ai spus atunci cu ochii decât ce îmi spui acum prin cuvinte. Pentru că viața nu e o activitate intelectuală continuă. Și de ce anume îmi e rușine? AMELIA: Că i-ai ales pe ei în locul meu. Ești mai ușor de citit decât crezi.. AMELIA: Ba sunt și alții. Și în tot timpul ăsta mă priveai cu reproș: "de ce stăm aici? de ce nu mergem la operă. Poți să convingi pe oricine de orice.. Adică. Nu mă cunoști chiar deloc dacă crezi că sunt atât de influențabil. IONUȚ: Da. IONUȚ: Ok. te prefăceai că te interesează meciurile alea nenorocite. Uite. AMELIA: Atunci de ce umbli cu ei? IONUȚ: Pentru că alții nu sunt.. IONUȚ: (plictisit.AMELIA: Și eu am să stau aici până o să ieși iar. peste noi. AMELIA: N-am spus niciodată nimic.. te uitai printre noi. nu au nici un cuvânt de spus în viața mea. IONUȚ: Se poate. la o expoziție? De ce nu ne înălțăm sufletele? " Iar eu mă simțeam prins ca într-o menghină. Dar eu știam că nu erai așa.. Dar privirea te trădează.

Și nu. toți au ceva să îți spună. Aș fi putut găsi înlocuitori pentru ei în cinci minute. IONUȚ: Ce? "Te rog. Inclusiv băieți mai intelectuali cu care să discutăm despre artă. Amelia. IONUȚ: (gânditor) Prietenii mei. acolo. IONUȚ: Doamne. Amelia. Încă un motiv pentru care am renunțat la tine. așa cum îți place ție. tocmai te-am avertizat și tu vrei să îmi mai dai o șansă! Tu vrei iar să încerci! Atunci toată lecția mea a fost în zadar. Femeile mai ales. AMELIA: Să. Poți să mă alungi cât vrei. IONUȚ: Păi mă vezi deja.. nu ai înțeles nimic! AMELIA: Ba da. Iar eu. IONUȚ: (râde) Ce o să dovedești cu asta? AMELIA: Că eu chiar te-am iubit. Cred.... sunt tot ceea ce urăști. nu îmi păsa de „prietenii mei”. ți-am spus cum sunt. Trebuia să mă accepți așa cum eram. că te-ai săturat de lipsa asta de sens. AMELIA: Dar dacă.. eu tot am să lupt pentru tine.. cu ei cu tot. Știi ce ușor e să îți faci prieteni când ești bogat? Oameni pe care nu îi cunoșteai dinainte vin la tine și îți zâmbesc. Și nici nu trebuie să arăți că ești bogat. Toți vor să te cunoască. lângă tine... Dar pot să trec peste asta. fim iar împreună.. Dar nu am vrut. Ți-era frică de mine.te văd așa cum spui că ești. PRADA de Vladimir Helmis Pagina 12 din 19 . Tu în continuare vezi în mine un demon romantic. de ce credeau sau voiau ei. AMELIA: Trebuia să îmi spui. că nu mi-a păsat. Eu neg tot ceea ce tu crezi. nu vrei să înțelegi că sunt un om care ți-a făcut rău pentru că se plictisea! Chiar nu vrei să te uiți la mine? Dar înțelege odată că nu ar trebui să mai vorbești cu mine măcar! Ar trebui să mă disprețuiești.. am înțeles. Iar tu te înșeli. îți aminteam de nenorocita asta de neliniște. nu fi dezgustată?" Dar nimeni nu se poate controla în asemenea hal! Și eu nu voiam să te prefaci cum că îți place ceva ce urai. ce copil ești! Tocmai ți-am explicat că mi-am bătut joc de tine. în timp ce încercai să te îmbeți.alcool din lume. prin haine de pildă. Și tu nu ai putut. ți-era frică să recunoști că vrei să trăiești fix ca mine. iubește și partea vulgară din mine? Te rog. Un om care iubește nu are loc pentru orgoliu. Ți-am făcut rău! Fugi de mine acum! AMELIA: Nu. nu e nimic romantic sau măreț în răutatea asta. Ai refuzat să vezi acea parte din mine care nu îți convenea. Oamenii simt asta și fără să le dai indicii. Dacă m-ai lăsa să încerc? IONUȚ: Ce să încerci? AMELIA: Să. IONUȚ: Nu.

Poți să mori de la ele. Te duc în casă. Dar cred că am să fac altceva totuși. IONUȚ: Nu vrei să te simți bine? AMELIA: Nu așa. Parcă așa te lăudai. Nu ai încredere în mine? AMELIA: Nu vreau la tine acasă. IONUȚ: Ok. Ți-o aprind? AMELIA: N-nu. AMELIA: E riscant. Nu pot așa în stradă. IONUȚ: De ce? AMELIA: Nu îmi dau voie părinții.IONUȚ: (amuzat) Și cu Ana-Maria o să lupți? AMELIA: Nu. AMELIA: De ce? IONUȚ: Ca să îmi arăți că ai încredere în mine. ia-o. (scoate din buzunar o țigară) Fumează. AMELIA: (ia țigara în mână ca pe o insectă scârboasă și o ține departe de ea) Ce o să mi se întâmple dacă o fumez? IONUȚ: O să te simți nemaipomenit de bine.. Am să am eu grijă de tine. Hai. n-nu iau droguri. PRADA de Vladimir Helmis Pagina 13 din 19 . o să crezi că plutești și cam atât. Nu aici.. IONUȚ: Ești majoră. IONUȚ: Dar ești cu mine. Eu nu știu dacă să râd sau să plec acum.. Ai încredere în mine când îți spun. Ia-o.. Nu vreau. te rog.. (aruncă țigara pe jos) IONUȚ: Dar ce are locul ăsta în mod special? AMELIA: E în stradă. Poate am să cad jos. AMELIA: (se crispează toată) Cu ce e? IONUȚ: Nu contează cu ce e.. această țigară. IONUȚ: Nu a murit nimeni de la un fum din ăsta. nu? AMELIA: Eu. IONUȚ: De ce? AMELIA: Nu știu..

Ea trage câteva fumuri. IONUȚ: Tu tot inventezi scuze și eu ți le dărâm. Dacă nu reușești asta. Vrei? AMELIA: N-nu. Dar dacă te-ai pierdut pe tine. AMELIA: Cum adică poate? Vreau să știu sigur. Oare o să fiu un cavaler desăvârșit sau un porc ca toți ceilalți? Nici acum nu știi. Nu aveai încredere în tine. IONUȚ: Nu există siguranță în cazul ăsta.. Altceva mai ai să-mi spui? AMELIA: Dă-mi țigara aia. știai că nu o să te poți controla față de mine și mai ales nu știai ce o să fac eu cu tine amețită. desigur.. Pot să îți dau chiar eu. AMELIA: Nu e adevărat. dar absolut de fiecare dată când am ieșit împreună ai refuzat să bei alcool? AMELIA: Părinții nu îmi dădeau voie. AMELIA: Dă-mi un foc. Pentru că tu îți pusesei în cap să mă educi. se îneacă) Ei. Nu aveau cum să afle. IONUȚ: Există medicamente pentru ficat. Ai venit aici să îmi arăți ce mult mă iubești tu în ciuda porcăriilor pe care ți le-am făcut iar eu ți-am arătat că nu e cazul. Atât de bine spui că mă cunoști. și așa mai departe.. AMELIA: Alcoolul îmi făcea rău. Le iei și nu te doare nimic după o beție. mă durea ficatul.IONUȚ: Ajungem astfel la o dilemă. IONUȚ: Dar părinții nu erau acolo. De ce nu terminăm conversația asta odată? AMELIA: (tace) IONUȚ: Pentru că ai orgoliu și mai încerci să ți-l salvezi cumva? Nu ai cum. IONUȚ: Poftim. să îmi predai mie controlul asupra ta. să și pierzi. o să crezi în mine? IONUȚ: Poate. Trebuie să riști și să vezi. să mă schimbi. AMELIA: Dacă o fumez. Ca să îmi arăți că mă iubești. nu mai are sens să mă iubești. trebuie să te pierzi pe tine însăți. E posibil. IONUȚ: Poți să îmi spui de ce întotdeauna. simți ceva? PRADA de Vladimir Helmis Pagina 14 din 19 . Lasă scuzele copilărești. eu nu te mai interesez. IONUȚ: (îi aprinde țigarea.

Spune mai bine "adio" IONUȚ: Adio. Ți-am spus de la început că stau cu tine până vine ea. IONUȚ: Mai dă-i timp să își facă efectul. nu te jena. PAZNICUL: Am înțeles. (dă să plece și se întoarce) Știi. trebuie să plec. poți să te oprești din fumat acum. AMELIA: Mi-am dat seama și eu. IONUȚ: Ce e? PAZNICUL: A venit cineva. fumez! Fac exact ce ai vrut tu! IONUȚ: Îmi pare rău.... AMELIA: Nu fi ipocrit.. IONUȚ: Cine? PAZNICUL: Ei. știți dumneavoastră. (iese) IONUȚ: După cum vezi. N-o să mai vorbim niciodată. Când spui că nu o să mai vorbim niciodată. AMELIA: Bine. Timpul tău a expirat. care a mai fost pe aici. te referi și la salut? AMELIA: Da. AMELIA: Și acum eu ce fac? IONUȚ: Nu știu și nu e treaba mea. întreabă de dumneavoastră... PRADA de Vladimir Helmis Pagina 15 din 19 . (Paznicul care ieșise din scenă se apropie de Ionuț) PAZNICUL: (încurcat) Mă scuzați.. salutul e tot vorbit. Țigara asta trebuia să o fumezi acum două luni. PAZNICUL: Păi fata aceea. Mai vorbim. IONUȚ: Vorbește odată.. dacă așa vrei tu. e o țigară obișnuită. IONUȚ: Păi zi așa! Poftește-o înăuntru și spune-i că vin imediat..AMELIA: Nimic. IONUȚ: OK.. dar. atunci la revedere. AMELIA: Cum să pleci? IONUȚ: A venit Ana-Maria. uite. dar e prea târziu.. IONUȚ: (dă să plece dar se întoarce) Am o ultimă nedumerire.. AMELIA: Adio.

IONUȚ: Da. Nimeni nu trebuie să gândească așa ceva. se cheamă experiență. să știi. IONUȚ: Dar e cea mai mare tâmpenie pe care am auzit-o vreodată! Nu poți vorbi serios! AMELIA: Eu nu sunt ca ceilalți. și ele rămân acolo. Și dacă ți-a schimbat viața. AMELIA: Cum să îi spui altui om "te iubesc" când i-ai spus deja asta cuiva? Trebuie să îți iei înapoi cuvintele doar că ele nu sunt un inel să le poți lua. IONUȚ: Adică? AMELIA: Adică nimic. nu te mai poți întoarce la punctul unde erai înainte să ți se întâmple. Nimeni nu gândește așa. o singură dată. Ce te privește pe tine? Ai oaspeți. O să ia ceva timp dar o să te vindeci de mine..IONUȚ: O să fie cam ciudat la facultate. cad la pământ și își revin. și nu le mai poți retrage orice ai face. Eu nu pot să iubesc un om. în care o să te uiți la mine cu uimire și o să te întrebi "ce naiba am văzut eu la nasolul ăsta?" și o să îți dai singură palme pentru că ai putut să te uiți la mine. IONUȚ: Ești nebună. IONUȚ: Nu fi proastă! Doar nu o să renunți la facultate din cauza mea. nu îi face să te aștepte. O să vină o zi. Să ne privim dar nici să nu ne salutăm. Altfel e un zero. dar eu am jurat că nu am să iubesc decât un singur om pe pământ. îți promit asta. IONUȚ: Dar vreau să mă lămurești în chestiunea asta. IONUȚ: Nu fi proastă! Doar nu o să îți distrugi viitorul acum pentru o prostie. AMELIA: Nu o să vină. apoi altul pentru că nici ăsta nu a fost bun. Tot ce știu e că nu vreau să te mai văd niciodată. nu o să mă mai vezi la facultate. apoi altul ca și cum ar fi fost primul. AMELIA: O să renunț la mult mai mult decât la facultate. Și acela ai fost tu. Nu vreau să vină. Eu nu pot. Nu e mai bine totuși să ne salutăm? AMELIA: Nici o grijă. rostite. atât de special încât să îți schimbe viața. Iubirea trebuie să fie ceva extraordinar. du-te. și apoi bîrfele stârnite. Unde o să pleci? AMELIA: Nu știu nici eu. apoi iar să deșir țesătura. Ele aparțin celui căruia i le-ai spus prima oară și apoi nimănui altcuiva. Gândește-te cum o să se uite toți la noi. AMELIA: Nu știu alții cum sunt. IONUȚ: Dar de ce? Nu-mi spune că îți place să suferi. PRADA de Vladimir Helmis Pagina 16 din 19 . Toți oamenii au incidente de genul ăsta..

Niciodată nu mi-a fost atât de frică ca atunci. Consideră că nu mai ai nici o datorie față de mine. Pot să mă simt vinovat și să continui să te ignor. Gata. Îți jur că am să le uit. voiam să fug. mă simt vinovat. Ionuț. Îți dau tot ce mi-ai spus vreodată. AMELIA: Așa și trebuie! Să le fie frică! Nu dai cuiva iubirea ta cum dai numărul de telefon. Eu înțeleg perfect ce faci tu acum. fără să te gândești. Eu însă nu mă joc cu cuvintele și tu știi asta. Da. E ca și cum nici nu mi le -ai spus. E prea târziu. (tăcere lungă. Și apoi nimeni nu iubește de milă. uite. e ceea ce faceți voi fetele mereu. trebuie să îți fie frică. la repezeală. fetele. Ai zis că nu mai pot fi luate înapoi. AMELIA: Noi.AMELIA: De ce nu? IONUȚ: Pentru că toți oamenii s-ar retrage la mânăstire după primul eșec. De când mă cunoști nu am încercat niciodată să te manipulez. IONUȚ: Stai puțin. e că băieții nu funcționează așa. AMELIA: De ce faci asta? IONUȚ: Pentru că te cramponezi de prostiile alea de cuvinte pe care mi le -ai spus. Dar ce nu înțelegeți voi. te deleg de orice promisiune mi-ai făcut. (tăcere lungă) Nu te duci? Te așteaptă cineva. voiam să te refuz. Știam că îmi jucam viața pe o singură carte și că nu aveam voie să mă înșel. AMELIA: Dar eu am să le țin minte.. nu mai există. eu mă sperii. Tot ce mi-ai spus tu se cheamă victimizare. Acum îmi arăți că ți -am distrus viața. atunci plec eu. fetele. așa. IONUȚ: Să aștepte. Și spunându-ți asta nu mai vreau nimic de la tine. N-am chemat-o eu. IONUȚ: De ce încerci mereu să fii altfel decât toată lumea? E o obsesie la tine originalitatea asta. Am șters tot ce s-a întâmplat între noi. Se privesc unul pe altul în ochi) PRADA de Vladimir Helmis Pagina 17 din 19 . Pentru că asta e ca și cum ai face o crimă împotriva ta însăți. IONUȚ: Ascultă. Ei. AMELIA: OK. și eu trebuie să cred că tu nu ai orgoliu ca toată lumea? Că tu nu te cobori la nivelul la care se coboară orice fată care e disperată și încearcă orice? AMELIA: Mă cunoști îndeajuns ca să îți răspunzi și singur la asta. nu știu ce facem. Ți-am spus mereu în față ce am vrut și ce am gândit. Iar acum îți spun simplu că nu o să ne mai vedem niciodată. Le-am rostit și nu mai sunt ale mele sau ale tale.. eu ți le dau. E un fel de șantaj sentimental. Îți dau cuvintele înapoi. o să te chem înapoi. Când ai venit tu la mine muream de frică. Pentru că le-ar fi frică să mai iubească pe cineva vreodată de teamă să nu își rateze viața definitiv.

IONUȚ: Adio. IONUȚ: De ce? AMELIA: Acum nu mai vreau eu. IONUȚ: Ei bine. te invit înăuntru. IONUȚ: Și atunci ce facem acum? AMELIA: Acum ne despărțim. Că te-am crezut. Ce ar trebui să fac eu cu informația asta? AMELIA: Nimic. ce ai răspunde? AMELIA: Nimic. AMELIA: Nu meritai să te iubesc. Aș pleca. AMELIA: (dă să plece) IONUȚ: Îmi pare rău. IONUȚ: De ce? AMELIA: Așa. AMELIA: (se întoarce spre el dar tot e departe de el) Cum ai spus? IONUȚ: Îmi pare rău. IONUȚ: Nu există "așa". Am făcut o greșeală de neiertat. IONUȚ: Cum vrei tu. Și dacă rămân acum cu tine nu o să repar greșela asta. Exact așa..IONUȚ: OK. AMELIA: Așa vreau eu. AMELIA: Și mie. să admitem că vorbești serios. Te invit să intri în casa mea și să rămâi. Că m-am jucat cu tine. AMELIA: Nu. Spune-mi de ce. IONUȚ: Chiar nu o să ne mai vedem niciodată? PRADA de Vladimir Helmis Pagina 18 din 19 . IONUȚ: Ce nu mai vrei? AMELIA: Pe tine. Adio. IONUȚ: (se gândește puțin) Dacă te-aș invita acum înăuntru. ci doar o să o lungesc. mulțumesc..

AMELIA: (se uită la el lung și iese) (Întuneric și Sfârșit) PRADA de Vladimir Helmis Pagina 19 din 19 .