Eschimoii

Eschimoi este un termen folosit pentru popoarele care triesc n regiunea polar.
Afirmaia c toi eschimoii sunt inuii este fals. Inuit este numai denumirea unui singur popor din grupa eschimoilor care triete n Groenlanda i Canada.
Numrul total al eschimoilor din regiunile polare se cifreaz la aproximativ 175.000, din care 50.000 triesc n Groenlanda i circa acelai numr n Canada (din care 25.000 n regiunea Nunavut la nord de Qubec i n Labrador). n Alaska triesc 30.000 eschimoi, iar n Ciukotka circa 20.000. Eschimoii au 52 de nume pentru zpad, ntruct ea este un lucru foarte important pentru ei. Eschimosii sunt locuitorii zonelor polare, traind din nordul continentului american, pana in nord-estul Rusiei, in inghetata si indepartata Siberie. Numele n-a fost inventat de ei, ci de populatiile indiene din estul Canadei, care i-au numit pe vecinii lor eschimosi, adica mancatorii de carne cruda. Aceasta porecla a fost adoptata si de exploratorii americani si europeni, insa numele folosit des de eschimosi pentru ei insisi este inuiti, care in limba lor inseamna oamenii cei adevarati. Iar daca ne gandim la temperaturile cu mult sub zero grade in care traiesc, la casele lor din mormane de zapada si gheata numite igluuri, putem spune despre acesti bastinasi imbracati in blanuri de animale ca sunt oameni adevarati. Povestea eschimosilor incepe candva intre anii 5000 si 3500 inainte de Hristos, adica acum 6-7000 de ani. Populatia totala a oamenilor de la pol este de circa 90.000, dintre care jumatate traiesc pe cea mai mare insula de pe glob - Groenlanda. Restul se impart intre nordul Statelor Unite, Canada si Siberia, zona in care traiesc fiind acoperita de tundra - o campie fara copaci, doar cu tufisuri, unde pamantul este mereu inghetat, cu exceptia catorva centimetri la suprafata - in timpul verii foarte scurte. Exista si grupuri care traiesc pe malurile raurilor si se ocupa in principal cu pescuitul, sau eschimosi nomazi (care nu raman in acelasi loc, ci se muta cu cortul). Locul de trai al acestora din urma depinde de deplasarea hranei lor - turmele de caribu, un fel de cerbi cu coarne late. Insa, majoritatea inuitilor traditionali traiesc in mici satucuri formate din cateva zeci de case, facute din lemn de pluta si pamant. In timpul verii foarte scurte, eschimosii isi parasesc satele si pleaca spre malul marii, mai aproape de hrana lor - focile, morsele, puii de balena si pestii. Aici se stabilesc in grupuri mici, de cateva familii, traind in corturi din piei de animale sau in igluuri construite din gheata si mormane de zapada. Ocupatiile de baza sunt vanatoarea de animale marine si pescuitul la copca (o gaura facuta in gheata). In perioada dezghetului, eschimosii pot merge si pe apa, deplasandu-se cu barcile denumite canoe, facute din lemn si piei uscate de caribu. Odata cu venirea toamnei si a inghetului, familiile se reintorc in satele lor, ocupandu-se doar cu vanatoarea de foci sau de pasari. Eschimosii sunt un popor renumit in primul rand pentru inventivitatea cu care au reusit sa se adapteze la cele mai grele conditii de viata. Inca din cele mai vechi timpuri, eschimosii s-au folosit de materialele pe care le oferea natura pentru a confectiona toate lucrurile de care aveau nevoie. Armele pentru vanatoare - harponul (un fel de sulita foarte usor de manuit), cutitul, arcul cu sageti erau confectionate din coltii de fildes ai morselor, oase, cupru sau piatra. Hainele si le faceau din blana si pielea uscata si tabacita a cerbilor caribu. La fel manusile, caciulile si cizmele. Pentru barci si

sanii foloseau lemnul acoperit cu piei groase de morsa, rezistente la apa. Exista cazuri, in special in centrul Canadei, unde lemnul lipsea, asa ca a fost inlocuit de eschimosi cu somoni uscati, legati laolalta, din care isi faceau saniile. Religia este, de asemenea, un lucru important in viata eschimosilor. Zeul lor se numeste saman - un fel de vrajitor, despre care eschimosii cred ca poate influenta spiritele bune sau rele prin ritualuri, dansuri si formule magice. El avea rolul de a trata bolile, de a face vraji pentru ca vanatorii sa aiba mereu succes si de a da mereu sfaturi cand apareau probleme in cadrul familiilor sau membrilor tribului. Arta traditionala are o valoare la fel de insemnata: decoratiuni facute in manerele de fildes ale armelor, sculpturi in fildes, dinti de animale sau in piatra, cusaturi ornamentale pe blanuri, cantece si dansuri specifice ritualurilor si masti de lemn. Inspre zilele noastre, cultura si traditiile eschimosilor s-au schimbat, in functie de cei care i-au descoperit, treptat, de-a lungul timpului. Vikingii au fost primii care au ajuns in lumea inuitilor acum 600 de ani, apoi exploratorii europeni - acum 250 de ani. Astfel a inceput comertul: de pe vasele de vanatoare a balenelor, numite baleniere, se ofereau pusti, chibrituri, bauturi si alte bunuri. Eschimosii le dadeau marinarilor in schimb oase de balena, ulei, fildes si blanuri de animale. In secolul trecut, datorita contactului cu lumea civilizata, modul lor de viata se schimba radical. Eschimosii incep sa lucreze in localitatile din Alaska, mai ales in domeniul constructiilor, multi dintre ei stabilindu-se definitiv la periferiile acestor orase. Vanatoarea si pescuitul se dezvolta in asociatii, datorita aparitiei armelor de foc si a echipamentelor moderne. Eschimosii isi fac casele exclusiv din lemn, copiii lor incep sa mearga la scoala, au spitale, biserici etc. Sania traditionala trasa de caini este inlocuita de boburi cu motor sau masini de tip jeep, iar printre ocupatiile de baza incepe sa-si faca loc agricultura si cresterea animalelor.

Un iglu (Limba inuit: iglu) este o cldire construit din blocuri de ghea care n general are form de dom. Igluurile sunt refugii tradiionale ale eschimoilor i erau folosite de vntorii acestei etnii n timpul iernii. n limba inuit cuvntul iglu nseamn locuin, orice fel de locuin indiferent de materialul din care este construit, n contrast cu semnificaia din limba romn care se refer strict la cldirile din ghea tradiionale ale eschimoilor. Construcia igluurilor este ieftin i uor de realizat i rezult o alternativ convenabil zonelor reci. Cel mai adesea sunt folosite ca adposturi provizorii dar n unele cazuri, cnd dimendiunile permit, pot fi folosite i ca locuine permanente. Poza igloo http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Igloo.jpg Inuiii sunt un popor autohton din regiunile arctice din Siberia i America de Nord (Alaska, Teritoriile de Nord-Vest, Nunavut, Yukon, Nunavik (Quebec) i Nunatsiavut (Labrador)), precum i din Groenlanda.

Eschimosii locuiesc in mici colibe facute din gheata si captusite cu blanuri - igluuri. In timpul verii foarte scurte, eschimosii isi parasesc satele si pleaca spre malul marii, mai aproape de hrana lor focile, morsele, puii de balena si pestii. Aici se stabilesc in grupuri mici, de cateva familii, traind in corturi din piei de animale sau in igluurile construite din gheata si mormane de zapada. Ocupatiile de baza sunt vanatoarea de animale marine si pescuitul la copca (o gaura facuta in gheata). In perioada dezghetului, eschimosii pot merge si pe apa, deplasandu-se cu barcile denumite canoe, facute din lemn si piei uscate de cerbi. Odata cu venirea toamnei si a inghetului, familiile se reintorc in satele lor, ocupandu-se doar cu vanatoarea de foci sau de pasari.Eschimosii sunt un popor renumit

in primul rand pentru inventivitatea cu care au reusit sa se adapteze la cele mai grele conditii de viata. Inca din cele mai vechi timpuri, eschimosii s-au folosit de materialele pe care le oferea natura pentru a confectiona toate lucrurile de care aveau nevoie.

Armele pentru vanatoare - cutitul, arcul cu sageti - erau confectionate din coltii de fildes ai morselor, oase, cupru sau piatra. Hainele si le faceau din blana si pielea uscata si tabacita a cerbilor, la fel manusile, caciulile si cizmele. Pentru barci si sanii foloseau lemnul acoperit cu piei groase de morsa, rezistente la apa. Inspre zilele noastre, cultura si traditiile eschimosilor s-au schimbat, in functie de cei care i-au descoperit, treptat, de-a lungul timpului. Vikingii au fost primii care au ajuns in lumea lor, acum 600 de ani, apoi exploratorii europeni - acum 250 de ani. Astfel a inceput comertul: de pe vasele de vanatoare a balenelor, numite baleniere, se ofereau pusti, chibrituri, bauturi si alte bunuri. Eschimosii le dadeau marinarilor in schimb oase de balena, ulei, fildes si blanuri de animale. In secolul trecut, datorita contactului cu lumea civilizata, modul lor de viata se schimba radical. Eschimosii incep sa lucreze in localitatile din Alaska, mai ales in domeniul constructiilor, multi dintre ei stabilindu-se definitiv la periferiile acestor orase. Vanatoarea si pescuitul se dezvolta in asociatii, datorita aparitiei armelor de foc si a echipamentelor moderne. Eschimosii isi fac casele exclusiv din lemn, copiii lor incep sa mearga la scoala, au spitale, biserici etc. Poza terra http://www.terramagazin.ro/index.php/2013/01/eschimosii-din-groenlanda/ Populaia total a Groenlandei depete 57.000 de locuitori, din care circa 88% sunt inuii i albi nscui n Groenlanda, iar 19.000 sunt, dominant, danezi i anglofoni. Rata natalitii era, n anul 2011, de 14,5 , iar rata fertilitii de 2,26 nateri/femeia de vrst fertil. Bilanul natural de 6,2 se datora unei mortaliti relativ crescute (8,3). Structura populaiei groenlandeze, pe grupe de vrst, se identific prin dou aspecte: ponderea mare a grupei adulte (70,2%) i ponderea redus a populaiei de 64 de ani i peste (7,6%). Al doilea aspect rezid n ponderea mai mare a populaiei masculine la toate grupele de vrst (1,12 persoane de sex masculine/1,0 persoan de sex feminine). Pe de alt parte, sperana de via la natere este de 68,95 ani, din care 71,6 ani pentru populaia feminin i 66,6 ani pentru populaia masculin. CONFERINA CIRCUMPOLAR INUIT Limbile vorbite de inuii sunt: inuktitut, franceza, engleza, inuiknaqtun. Limba oficial pe teritoriul groenlandez este kalaallisut, reprezentnd limba inuiilor de pe rmul vestic i vorbit de circa 44.000 de persoane. Limba avanersuarmiutut (eskimo-polar) este vorbit de circa 800 de persoane, iar limba tunumiisut este vorbit n estul insulei de circa 3.500 de locuitori. Se apreciaz c 70% din numrul de inuii cunosc limba inuit i circa 2/3 recunosc faptul c limba inuktitut este limba lor matern. De asemenea, n Nunavik i Nunavat, 90% din numrul de inuii se exprim n aceast limb, n timp ce 27% din numrul de inuii din Nuntatsiavut i 20% din inuii din regiunea Invialuit vorbesc aceast limb. Conferina Circumpolar Inuit, creat n 1977, a reunit inuiii din Alaska, Canada i Groenlanda, la care s-au adugat i yupigetii din Siberia Oriental, dup cderea regimului sovietic. Acest forum nonguvernamental abordeaz probleme de ordin lingvistic, cultural, economic, politic i de mediu i lanseaz opinii, hotrri, recomandri, aciuni la care se pot angaja inuiii la nivel regional, naional i internaional. text de prof. univ. dr. Nicolae ILINCA TERRA