ORIGINEA Biserica Romano-Catolica a aparut in anul 1054, cand a avut loc Marea Schisma intre Biserica de la Rasarit si cea

de la Apus. Scindarea a avut numeroase cauze teolo ice si neteolo ice, insa au primat cele teolo ice. !upa caderea "mperiului Roman de Apus, in Apusul #uropei, $apa devine cel mai puternic om. "ncepand cu anul %45-%55, el devine se& de stat. Re ele &rancilor, $epin cel Scurt, care &usese chemat de papa in a'utorul sau, ii daruieste acestuia din urma teritoriul cucerit de la lon o(arzi in "talia centrala, su( denumirea )$atrimonium Sancti $etri). Creandu-si un stat terestru, papa se emancipeaza de su( puterea politica a Bizantului, si mai mult, ii &ace concurenta in calitatea sa de se& al unui stat numit )Repu(lica Romanorum). $entru 'usti&icarea si sustinerea crearii unui stat terestru, papii s-au (azat pe doua documente neautentice* 1. !onatio Constantini - prin care pretindeau ca imparatul Constantin cel Mare ar &i donat papei Silvestru " "talia si cetatile ei, drept recompensa pentru ca l-ar &i vindecat de lepra prin (aia (otezului. +alsitatea actului a &ost dovedita in secolul al ,--lea de catre canonicul .aurentiu -alla din +lorenta, deoarece se stie, potrivit istoricului /ise(iu de Cezareea, ca imparatul Constantin cel Mare s-a (otezat pe patul de moarte, cu cateva zile inainte de moartea sa, survenita la 00 mai 11%, lan a 2icomidia. 0. !ecretaliile pseudo-isidoriene - o colectie de canoane si decrete, in parte autentice, in parte &alsi&icate si in parte ima inare, atri(uite pe nedrept lui "sidor de Sevilla 34145. Aceste decretalii au &olosit papei si pentru sustinerea suprematiei papale. .a data de 14 iulie 1054 are loc scindarea dintre Apus si Rasarit* cardinalul 6um(ert a depus un act de e7comunicare pe S&anta Masa din Biserica S&anta So&ia, acuzandu-i pe reci ca ar &i scos din Crez invatatura ca )!uhul S&ant purcede si din +iul) 3+ilio8ue5. !incolo de di&erentele do matice, rituale si disciplinar canonice, dincolo de raceala su&leteasca, dincolo de politica si de sla(iciunile omenesti, adevaratul motiv al dez(inarii de la 14 iulie 1054 il constituie conceptia ecleziolo ica resita a catolicilor despre primatul papal, prin care episcopul de la Roma se situeaza deasupra tuturor episcopilor si credinciosilor, aceasta idee &iind sustinuta cu tarie in continuare de catre papa. Biserica romano-catolica isi (azeaza doctrina pe cunostintele stiinti&ice ale momentului respectiv. Aceasta tendinta a devenit evidenta inca din secolul al ,"""-lea cand 9homas de A8uino a unit credinta cu &ilozo&ia lui Aristotel. 9eolo ii catolici sustin ca "isus a dat doar samanta crestinismului, iar (iserica a dezvoltat-o mai departe, adaptandu-o la conditiile concrete. Aceasta li(ertate a dus de multe ori la devieri tra ice 3inchizitie, indul ente, vanatoarea de vra'itoare etc5.

BISERICA GRECO-CATOLICA ORIGINEA Biserica Romana :nita cu Roma, /reco-Catolica, este o (iserica catolica de rit (izantin. 9raditional, ea este considerata ca una din cele doua (iserici romanesti. Biserica /reco-Catolica a luat nastere in 9ransilvania la s&arsitul secolului al ,-""-lea prin unirea cu Biserica Romano-Catolica a unei parti a romanilor ortodocsi. "n conditiile declinului puterii otomane si e7pansiunii "mperiului 6a(s(ur ic, care la s&arsitul secolului al ,-""-lea a ane7at 9ransilvania, protestantismul, dominant in timpul principatului transilvan su( suzeranitate otomana, isi pierde din in&luenta, iar catolicismul, reli ia "mperiului 6a(s(ur ic, este in ascensiune. !iploma .eopoldina emisa de imparatul .eopold ", in 14;1, recunoaste drepturile celor patru reli ii recepte 3romano-catolica, luterana, calvina si unitariana5, precum si privile iile celor trei natiuni 3un uri, sasi si secui5. "n 14;0, imparatul con&irma preotilor ortodocsi, care accepta unirea cu Roma, aceleasi drepturi de care se (ucura clerul romano-catolic, iar prin !iploma din 14;< acorda romanilor posi(ilitatea de a trece la oricare dintre cele patru reli ii recepte. !upa unirea cu Roma a inceput o perioada nea ra de pri onire a ortodocsilor, si de catre catolici, si de catre unii din episcopii uniti, spri'initi de trupele imperiale* (iserici &urate de la ortodocsi si date unitilor - desi unitii erau numai cativa &ata de marea masa a ortodocsilor - amenzi, arestari, (atai, ucideri. "n &elul acesta a incetat practic viata monahala din 9ransilvania. !atorita situatiei economice rele in care se a&lau romanii, cei mai multi a&lati in stare de io(a ie, a lipsei drepturilor politice si reli ioase, Biserica =rtodo7a avand statut de reli ie tolerata, aceste promisiuni au dat rezultate. Conciliul de la Al(a "ulia, convocat in anul 14;% de catre mitropolitul ortodo7 Atanasie An hel, a acceptat cele patru principii o(li atorii ale unirii cu Roma* recunoasterea suprematiei papale, e7istenta pur atoriului, impartasirea cu azima si +ilio8ue. $rin primirea acestor conditii se aranta romanilor uniti 3 reco-catolici5 pastrarea ritualului traditional, respectarea sar(atorilor ortodo7e, ale erea episcopilor de catre sinod 3urmand sa &ie dupa aceea recunoscuti de $apa si imparat5, e alitatea in drepturi a clerului si a credinciosilor uniti cu clerul si credinciosii Bisericii Romano-Catolice. Aceste drepturi au &ost con&irmate in doua diplome ale imparatului 314;;-1%015 dar, din pacate, ele n-au &ost respectate decat in mica masura. "ntre Biserica :nita 3/reco-Catolica5 si Biserica =rtodo7a au aparut neintele eri. Mitropolitul Atanasie An hel, care, dupa ce a realizat :nirea, a &ost con&irmat de Biserica Romano-Catolica doar ca episcop, a &ost e7comunicat de catre Mitropolitul 9arii Romanesti. Cu toate presiunile si constran erile, multi romani transilvaneni au re&uzat unirea, au &ost chiar revolte impotriva acesteia.

!upa unirea 9ransilvaniei cu Romania, Biserica /reco-Catolica a devenit unul din cultele insemnate din tara. !in acest motiv, avand in vedere si rolul 'ucat in istorie de aceasta (iserica, Constitutia Romaniei din anul 1;01 stipula ca )Biserica =rtodo7a Romana este (iserica dominanta, iar cea /reco-Catolica are intaietate &ata de celelalte culte), am(ele &iind declarate (iserici nationale. $rintre personalitatile de seama ale acestei (iserici se numara episcopul "oan "nochentie Micu->lein, /heor he Sincai, $etru Maior, Samuel Micu, 9imotei Cipariu, Simion Barnutiu, Ale7andru $apiu "larian. ORGANIZAREA $re atirea preotilor reco-catolici se &ace in cadrul &acultatilor teolo ice din :niversitatea Ba(es-Bol?ai din Clu' si la Baia Mare si o sectie la =radea. Biserica dispune si de 5 licee teolo ice si o scoala postliceala sanitara, incadrate in reteaua invatam@ntului de stat. 9reptat s-a re&acut si viata monahala a (isericii. "n prezent &unctioneaza 05 de ordine si con re atii calu aresti, dintre care mai importante sunt* =rdinul S&. -asile cel Mare 3Basilian5, Societatea lui "sus, =rdinul Calu arilor Asumptionisti, =rdinul +ranciscanilor Minori Conventuali, Con re atia Surorilor =(late Asumptioniste, Con re atia "nimi 2eprihanite. DOGMA: DUMNEZEU: ratiunea umana poate intele e si dovedi ca !umnezeu este etern, in&init, (un, atotputernic, etcA #l este o &iinta reala si oamenii sunt la &el, numai ca sunt imper&ectiA in consecinta, !umnezeu, in viziunea romano-catolica, nu mai este !umnezeul lui Avram, "sac si "aco(, ci este !umnezeul savantilor si al &ilozo&ilorA omul, cu intelectul sau si cu (unavointa S&antului Spirit, va &i capa(il la un moment dat sa vada pe !umnezeu. IISUS CRISTOS* a &ost rasti nit pentru a rascumpara pacatul stramosesc, savarsit de Adam si #vaA in consecinta, romano-catolicii considera ca pacatul initial a &ost transmis oamenilor, iar "isus a venit pentru a ster e o datorie de onoare &ata de !umnezeu. FILIOQUE* !uhul S&ant purcede si din +iul, nu numai din 9atal. PURGATORIUL* intre Rai si "ad ar e7ista un loc curatitor numit )pur atoriu), in care mer su&letele celor ce nu si-au ispasit pe pamant anumite pacate, si apoi se duc in Rai. SUPREMATIA PAPALA* papa este considerat capul suprem al (isericii crestine, mai mare peste toti oamenii si totodata succesorul direct al apostolului $etru, care ar &i &ost numit in aceasta slu'(a de insusi "isusA &iecare parohie este o parte a (isericii universale, iar totalitatea parohiilor &ormeaza (iserica sau trupul lui "isus Cristos pe pamantA in acest mod, autoritatea apostolica a episcopului romano-catolic este limitata.

INFAILIBILITATEA PAPALA: Conciliul -atican ", in 1<%0, recunoaste ca papa nu poate resi ca om in materie de credinta, cand predica, &acandu-l e al cu !umnezeu. Aceasta do ma noua a &ost com(atuta cu multa indar'ire de unii teolo i mari catolici precum* +riedrich, !ollin er, 6e&ele si altii, chiar in Sinodul de la -atican si imediat dupa aceea, o parte din catolici s-au rupt de Roma, rupandu-se su( numele de )vechii catolici). AZIMILE* catolicii savarsesc S&anta #uharistie cu paine nedospita 3azimi5, ca si evreii. IMACULATA CONCEPTIE* maica !omnului este nascuta de la !uhul S&ant, &ara pacat stramosesc, datorita meritelor lui "isus, do ma introdusa in anul 1<54, de $apa $ius ",. CELIBATUL PREOTILOR: preotii catolici nu se casatoresc. INDULGENTELE PAPALE: romano-catolicii spun ca prin cumpararea unor (ilete date de papa, se iarta pacateleA ei mai a&irma ca s&intii lor au prea multe &apte (une, n-au ce &ace cu ele, le dau papei, iar el vinde aceste merite prisositoare spre iertarea pacatelor. ICOANELE* Biserica Romano-Catolica &oloseste statui, care sunt reprezentari tridimensionale si care creaza o senzatie de naturalism ce par a imita arta vechii /recii sau a Romei.