P. 1
Vladimir Colin - Broasca

Vladimir Colin - Broasca

|Views: 5|Likes:
Published by terminter

More info:

Published by: terminter on Apr 19, 2014
Copyright:Traditional Copyright: All rights reserved

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/25/2015

pdf

text

original

BROASCA

de Vladimir Colin

(ăcută. ca şi cum nenorocirea abătută atunci asupra noastră ar fi însemnat-o pentru totdeauna. printre 'o'ote. !e aceea. urmăream fără pasiune legănarea #ucăuşă a plutei. abia formate. $a un moment dat. caut în ea explicaţia raţională a fenomenelor cu care vin în contact. bucurândumă de oboseala răspândită în mine ca o apă densă.Vladimir Colin Când mă gândesc la vara aceea şi mă întreb cum a fost cu putinţă să trec cu vederea peste cele ce se întâmplau zilnic lângă mine."e s-a întâmplat. ceea ce mi se pare logic şi firesc. descoperit. am renunţat la autoliniştirea cu a#utorul unor subterfugii considerate până atunci perfect raţionale. soarele încălzea pământul. 0 broască rea. destrămat în liniştea apei. "âte un şlep luneca somnoros la uriaşă depărtare de uliul ce se rotea pe cerul transparent. . încadrată de torsadele cozilor negre. Eram toropit de soare şi abia aşteptam să mă lungesc în răcoarea odăii pe care o înc'iriasem. alcătuind un lanţ de raţionamente valabile pentru tot ce rutina vieţii mele a ştiut să acumuleze şi a cărui singură slăbiciune consta într-o neconcordanţă fundamentală cu natura deosebită a fenomenului. "ând soarele s-a ridicat binişor. )m luat-o în mână. din care urca dulceagul miros al verii. !e cum a pătruns în mediul meu. gravă.. -a avut parte de mângâierile maică-si. zvârlind minciogul cu undiţa şi repezindu-mă s-o iau în braţe. ici o presimţire nu m-a avertizat că nu voi mai trăi multe asemenea zile paşnice. !octorii mi-au spus că e o veselie de *compensare+.am strigat. şi nu-mi amintesc să fi înregistrat nimic neobişnuit. de pildă. )ltminteri. Sunt un statistician înnăscut. om al realităţii cuceritoare. dar 1 . dar e cuprinsă uneori de izbucniri de veselie care mă înspăimântă. &oana m-a întâmpinat plângând. m-au înspăimântat lacrimile cu care m-a întâmpinat în dimineaţa când mă înapoiam liniştit de la pescuit.. cu faţa prelungă. %n grădină. %n vara aceea. în vreme ce.. Eu plecasem în zori către locul pe care mi-l alesesem pe malul !unării... moartă când i-a dat viaţă şi. fireşte. acolo unde trunc'iul unei sălcii căzute îmi îngăduia să arunc undiţa mai departe. şi am intrat pe portiţa grădinii dând către !unăre. au început să iradieze lumini purpurii.na roşie/ 0 broască rea. .. mi-am strâns undiţa. nimeni no poate 'otărî să ridice un deget. legănând cele câteva mărunte vietăţi argintii care mai tresăreau în minciog şi pe care le destinam pisicii gazdei. %mpotriva convingerilor ei însă. deşi e îndatoritoare şi gata să împlinească orice rugăminte căreia îi pricepe rostul. . în ziua când frunzele nucului s-au înroşit în iulie. Educat în respectul acestei realităţi. !ar ştiu acum că totul începuse cu o lună mai devreme. încă pe când &oana se #uca singură în grădină. aşa cum privesc toate grădinile din Solzosu. "um nu-mi propusesem să prind mai mulţi peşti decât ştiam că pot prinde. E o fetiţă smeadă. aşa cum prime#dia nu se lasă con#urată de ingeniozitatea struţului care-şi ascunde capul în nisip. priveşte gânditoare. "ăci insolitul scapă din plasa #udecăţilor cotidiene. m-am grăbit să-i fac faţă.. se mişcă puţin. de parcă ar cântări lumea şi oamenii. îmi răspund că insolitul nu-şi află locul printre coordonatele existenţei mele. a vădit încă din primii ani o neobişnuită maturitate. )tunci sare ca o minge şi râde. de aceea.roasca/ ) îngăimat. orbirea nu mai e cu putinţă..n asemenea copil plânge rar. umai că neprevăzutul m-a găsit. !e-a lungul gardurilor de nuiele mărginind malul am lunecat încet. m-am îndreptat cu inima uşoară către casă. cătun ce pare trecut printr-un laminor şi ale cărui case puţine se înşiră între !unăre şi şosea. )m vrut să ne #ucăm împreună. . aparent fără pricină. !upă munca de un an de zile într-un birou capitonat cu dosare şi tapisat cu diagrame."are broască. mă lăsam furat de imaginile vacanţei. iar micile lui fructe.

$ipindu-şi palmele. .2i broasca era c'iar roşie.ine. !rept pedeapsă. a ridicat din umeri4 . 3esemne că n-ai apucat să le vezi. de aceea. eram intrigat.2i cum avea pielea. -am mai stat să întreb în ce groapă o zvârlise şi. 2i s-a uitat la palma iritată de atingerea pielii râioase a animalului. după care am uns-o cu o alifie. Era roşie. . încercând să sugereze palpitarea ciudatei vietăţi. 5ireşte. .am reluat deci. epăsătoare. tăticule. Se plângea de mâncărimi şi toată ziua am văzut-o frecându-şi palma şi pielea gingaşă a degetelor. care avusese până atunci prile#ul să vadă o broască mai degrabă în cărţile cu poze.. roşie. !ar nu acordam prea multă încredere observaţiilor unei fetiţe de şase ani. . în care voia să planteze nu mai ştiu ce.. "ând s-a culcat. . ."e-ai visat. dar n-am fost sigur că rostise într-adevăr cuvintele * broasca roşie+.. . ca un orăşean care auzise ceva despre existenţa unor broaşte râioase. 0 broască rea. s-a zvârcolit întruna şi a trecut anevoie noaptea. mărturisind4 . aşa că am întrebat dacă-şi amintea că zvârlise ceva cu o zi înainte. .Sigur. ... 3alma şi pielea degetelor erau într-adevăr roşii.. -aveam însă nimic de făcut şi cred că mai mult din pricina asta am prelungit cu încă o clipă discuţia... a început să le depărteze şi să le apropie ritmic.am întrebat-o. uite-aşa..)m văzut-o bine. a spus &oana. ca urzicate. !e câteva ori mi s-a părut că vorbeşte prin somn..3rostii/ am spus. apoi a şovăit.. u există broaşte fără picioare.)m aruncat-o în groapă.u mai ştiu.)m uitat/ !eşi încă roşie. !e astă dată m-a privit lung şi a zâmbit cu îngăduinţă. a spus. s-a repezit dintr-o direcţie într-alta. n-avea picioare. a lăsat să-i atârne braţul drept. -avea/ 2i făcea uite-aşa.nde ai zvârlit-o$ăsându-mi privirile să lunece peste straturile de legume şi flori.. )m luat-o şi în mână. Ea. 2i mi-a întins mâna dreaptă.am întrebat.Broasca ea m-a înţepat. palma n-o mai supăra. dimineaţa. mi-am adus aminte că gazda noastră săpase într-adevăr cu două zile înainte nişte gropi puţin adânci.!a. care doarme cu liniştea obiectelor. &oana părea cea dintotdeauna.. "ând am ieşit în grădină. )cum gropile erau astupate. ca şi cum n-ar fi putut răbda ca palma să-i atingă cearşaful sau faţa de pernă. am luat-o în casă şi i-am dezinfectat palma cu alcool. fără să stea pe gânduri4 6 . 2i n-avea picioare/ )m privit-o mirat. ) răspuns îndată. . cam în zeflemea.nde e broasca."um aşa. &oana a făcut câţiva paşi printre straturi.

am făcut o baie şi ne-am întors acasă. mi-am spus şi. . fără să-şi ridice capul. ) mai aşteptat o clipă şi. 8iua a trecut fără incidente. !ar. . 2i aşa. trei. doi. am auzito strigând4 . pe care i-am surprins strânşi roată în #urul unui scaun răsturnat. %nţelegeam că se sfiesc din pricina mea.!e ce. tăcuţi. )poi. . spre marea mea mirare. cu palma răsucită în afară. dar nimeni nu i-a răspuns. trei. şi cred că am aţipit c'iar.. dimpotrivă. întorcând către mine o feţişoară sc'imonosită de groază. ceea ce m-a mâ'nit îndeosebi. . "am de aceeaşi natură trebuie să fi fost şi broasca roşie. veselă şi mândră că descoperise toate ascunzătorile fără să sc'iţeze măcar gestul de a-i căuta pe cei ce se străduiseră s-o deruteze. privind pe sub sprâncene. mi-a şoptit &oana. din fericire. < ..a strigat &oana. nu se mai plângea.Eu nu mă mai #oc. în vreme ce &oana #uca *urma scapă turma+ cu ţâncii gazdei şi cu alţi copii din vecini. şi curând le auzirăm glasurile de cealaltă parte a gardului de nuiele. am râs de-a binelea şi am sc'imbat vorba. )poi o luară la goană. %mi luasem o carte şi mă instalasem sub coroana nucului crescut într-un colţ al grădinii. prefăcându-mă că nu observasem nimic. . Să nu-l trezeşti/ Scaunul era un leu adormit. mi se păreau odi'nitoare.. &oana *se făcea+. Era limpede că &oana nu *se făcuse+ cinstit. în vreme ce braţul drept îi atârna moale. "a o minge roşie. . 7utându-se de pe un picior pe altul. s-a răsucit pe călcâie şi a pornit către poartă. dar că. unul scurt şi îndesat.a întrebat. strigătele şi râsetele lor nu mă supărau. neprimind răspuns din partea tovarăşilor de #oacă gri#ulii să nu-şi trădeze poziţiile. căci &oana simte când n-am c'ef să mă las copleşit de cascada întrebărilor şi ştie să respecte tăcerea. luând-o de mână. doi. Edificat. "ând am desc'is oc'ii am văzut că. pe rând.. doi. un. 7ergeam ca doi oameni mari. a numit ascunzătorile în care ceilalţi se pitiseră."ine *se face+ acum. !ar a doua zi am fost martorul unei întâmplări care m-a pus pe gânduri. dacă n-aş fi fost de faţă.. 7i-am amintit că la ultima aniversare a &oanei am intrat pe neaşteptate în odaia ei. cu cartea pe genunc'i.nul câte unul.Vladimir Colin . )poi.asile/ "ocoţat în măr.etedă.. 7i-am vârât nasul în carte. %şi vârâse faţa în îndoitura braţului stâng.ici eu. am pornit amândoi la plimbare. un. 9in minte că am observat roşeaţa pielii şi că m-a mirat persistenţa iritaţiei. E încă devreme. !ezamăgită. un. &oana era surescitată. sc'imbând arar câte o vorbă şi mulţumindu-ne să admirăm mai mult în tăcere. ar fi contestat #ocul.. copiii se depărtau încet.. trăgându-şi 'otărât nasul. .Sst. de care. &oana îi privea cu aerul că nu înţelege.7arioara/ !upă salcia de lângă gard. toţi o priveau neprietenos.a strigat. a spus 7arioara. . e-am plimbat cu barca pe !unăre. :'iţă/ !upă coteţul porcului. trei. s-a întors cu spatele către nuc. %n atmosfera calmă a vacanţei... a îndrăznit :'iţă.:ata. plină de pric'indei. lipită cu tot trupul de trunc'iul nucului. u era pentru prima oară când mă încredinţam de puterea imaginaţiei copiilor. copiii ieşeau acum la vedere şi se apropiau de noi.

când n-am avut de înregistrat decât surpriza de a descoperi că iarba şi frunzele de păpădie de pe o mică porţiune a grădinii îşi sc'imbaseră culoarea. u s-a învoit în ruptul capului să recunoască o vină evidentă şi.. am 'otărât să-mi păstrez calmul şi i-am vorbit rar şi apăsat4 . zdruncinându-mi încrederea în propriul meu copil.!e ce ai făcut una ca asta) întors către mine o faţă deznădă#duită. )u urmat zile calme. . 0c'ii i se umpluseră de lacrimi. .. -am vrut să mă amestec în #oaca lor. )poi am simţit-o îndâr#indu-se şi tot sângele i-a fugit din obra#i."um de-ai ştiut unde se pitise fiecare)tunci am văzut-o descumpănită. "eea ce nu părea decât o greşeală copilărească devenea dovada unui caracter rău.%şi #uca atât de bine rolul încât.%nţelegi. .u ştiu. . cu atât mai puţin.&oana.. 7i-a fost cu neputinţă să scot altceva de la ea. aş fi #urat că fusese învinuită pe nedrept. prin urmare. "red că glasul mi-a tremurat puţin când am întrebat4 .Să le fie ruşine/ a strigat. că s-au supărat.Broasca Eram supărat şi mâ'nit.u s-au supărat pentru că i-ai găsit. )poi i-am întins mâna. vino-ncoa. mai exact înăuntrul unui cerc cu raza de o #umătate de metru. 7-am întors şi am ştiut. 0 făcuse. . ne îngăduindu-i să se plimbe cu mine a doua zi.u. -aş fi dat probabil atenţie faptului dacă nu m-ar fi izbit natura neobişnuită a culorii. . &-am găsit repede şi s-au supărat.!e ce. deşi ştiu că nu era ceea ce suntem obişnuiţi să recunoaştem ca atare..!ar ce-am făcut. )şa.ită-te în oc'ii mei. )veam o încredere deplină în fetiţa mea şi iată că o surprinsesem trişând.. deşi pe mine întâmplarea mă tulburase. aşa că am pedepsit-o. iarba şi frunzele se înroşiseră. apoi s-a înroşit şi şi-a dus degetele la buze. S-au supărat pentru că te-ai uitat şi ai văzut unde s-au ascuns. 0ricât de curios ar părea. dacă n-aş fi fost de faţă la #oaca lor."um-. poate. . prefăcându-se a nu înţelege că toţi îi descoperiseră înşelătoria. a şoptit. dar omul se arătă şi el intrigat. ici una dintre nuanţele familiare ale culorii nu se potrivea tonalităţii de roşu ivită acolo. u am alt cuvânt decât roşu pentru a numi culoarea pe care o căpătaseră frunzele şi iarba.!e ce s-au supărat. am găsit-o la întoarcere #ucându-se cu cei cărora socoteam că are a le cere iertare. S-a uitat. 3entru &oana. %mi amintesc că mi-am întrebat gazda dacă nu cumva răsturnase acolo vreo oală cu vopsea. în grădină. mai mult.u-i adevărat/ . . !eşi nu-mi era uşor. dar pe o #umătate de metru pătrat.u păreau să-i poarte pică. am avut impresia că se întreabă şi ea cum îi descoperise atât de repede. "rezi că eu. $ângă ele vegetaţia era verde. 7i-a răbdat privirile. )m ştiut. . !ar cum copiii se ceartă şi se împacă ascultând de legile lor... să le-o mărturisească şi tovarăşilor de #oacă. pedeapsa era suficientă..!oar n-am făcut nimic rău/ )m tăcut o clipă.2i ei..eţi înţelege ceva = . dar simţeam că acum trebuia să lămuresc lucrurile.

2tii. am plecat la pescuit. roşu.roasca.u.. ca şi cum ar fi mângâiat locul.mi-am spus. dar în pământul negru. "ompusul era. a spus. )poi. poate vânătă.. ca oricare pământ.!ar ai căutat odată şi n-ai mai găsit locul/ . mă întrebam ce mă îndemnase să-i fac neaşteptata propunere şi mi-am dat seama că simţeam nevoia să verific povestea broaştei roşii. &ar ca dovadă. în amestec cu pământul şi atacând clorofila.. 2i s-a apărat. $a întoarcere am descoperit-o pe &oana culcată lângă pata roşie. cu un simţământ neplăcut pe care n-am încercat să-l definesc. ici la masă şi nici după aceea n-am mai vorbit despre broasca îngropată. fără convingere. negrul şi o culoare nedefinită. nimic."e faci acolo. am întrebat-o4 . dăduse naştere uimitoarei combinaţii de culori.2i acum numai pentru că iarba s-a înroşit. )bia atunci am făcut legătura dintre culori şi."red că n-am făcut bine. am spus. . a ridicat o păpădie pe care nu apucasem s-o replantez..3oate că nu era rea.3oate că era o fată fermecată. o să săpăm aici şi o să vezi că nu găsim nici o broască/ "a o zvârlugă mi-a ţâşnit din braţe şi a alergat către magazia în care ştia că se păstrează uneltele. .ite cum se prosteşte omul/+ . . fireşte. !e la rădăcină şi până la floare era toată roşie. aplecându-mă şi ridicând-o.. a rostit cu un firicel de glas în care tremura o căinţă fără margini.Eşti mică şi prostuţă.. absolut nedetectabile în gama de roşu. S-a speriat când am luat-o în mână.. .. nu-i pria.. pe care i-l admiram. .Vladimir Colin din precizarea că roşul acela părea să conţină încă cel puţin trei culori. dar am surprins-o de mai multe ori privind floarea.. )poi am luat sapa din mâna &oanei şi mam pus pe treabă.)i văzut. )bsorbită de #ocul ininteligibil. . astupând groapa. peste care îşi plimba într-una palma. 2tiam că eroii poveştilor pe care le ? . descoperind cu mirare expresia de duioşie îngândurată cu care mângâia iarba.am întrebat-o fără a ridica glasul. abia auzit4 . fără a-mi mai bate capul. )m intrat în casă şi &oana a pus păpădia într-un pa'ar cu apă. aici ai aruncat-o.rmărind-o cu privirea.. *. era limpede. şi nu era.. aşa cum făcusem cu celelalte şi cu smocurile de iarbă. 7i-am spus că un copil vărsase probabil acolo o sticlă cu cerneală care. nu m-a observat şi am putut-o privi o vreme.. făcând-o să-şi piardă ec'ilibrul.) întors către mine o faţă deznădă#duită şi am văzut că-i tremurau buzele.acanţa aceea. ) tresărit totuşi şi şi-a ascuns palma la spate.)lbul. cu o curiozitate parcă temătoare."ine2i-a întors privirile către pata roşie şi a şoptit.. aşezat pe o laviţă de lângă patul ei. "eva îmi sensibilizase fetiţa.am întrebat-o pe &oana. uite. . >ai să ne spălăm pe mâini şi să nu ne mai gândim la broaşte fermecate/ (ăcută. calmul. . rădăcinile plantelor erau roşii. ca să n-o sperii. .rei să spui că tu. . -am găsit.

. . 2i deodată am văzut că şi din floarea de păpădie de la căpătâiul ei pornesc. ca înspăimântate de avîntul cu care porniseră.nu ştiu cum să spun . pentru că am văzut cum din palma &oanei ţâşneau nişte văpăi roşii. 3oate din pricina nuanţei lui neobişnuite n-am socotit niciodată că roşul acela e sinistru. apoi au alcătuit un pod incandescent. în apă. Săltau brusc şi îndată. boltită ca un minuscul curcubeu sub tavanul scund. pâlpâind din amândouă părţile ca nişte degete luminoase care se căutau. ca şi cum sar fi gândit mai bine. "a în visul meu. . !ealtfel. nu trezea în mine oroare. fără să bag de seamă că avea să răspundă aşa cum mi-a mai răspuns şi când o întrebasem cum de ştiuse unde se ascunseseră copiii cu care se #uca4 . ciudat. sugera mai degrabă noţiunea de feerie. %mi amintesc sentimentul bizar cu care am privit imponderabila punte ce lega în bezna încăperii palma &oanei de floarea din pa'ar. 3escarul la care şedeam în gazdă şoptea că nu-i lucru curat şi eram nevoit să-i dau dreptate.eţi spune că sunt lipsit de imaginaţie@ n-am stabilit însă nici o legătură între cuvintele ei şi visul.)şa. !imineaţa. cu gestul pe care-l facem când vrem să controlăm dacă plouă. "a să n-o tulbur degeaba. 5eerice. . ci resimţeam. de cum s-a trezit. dar înţelegeam că era efectul poveştilor la care mă gândisem înainte de a adormi şi . )m văzut uluit că &oana îşi ridică palma dreaptă. &ntensitatea fluxului a crescut treptat şi razele au înaintat. nu i-am mai spus însă nimic şi m-am prefăcut că nu-i înţeleg privirile.Broasca citea trăiau după moarte în plantele crescute pe mormintele lor şi nu mă îndoiam că aştepta să desluşească vreun semn al metamorfozării broaştei în păpădia din pa'arul de pe laviţă. aşa cum se vorbeşte în locurile ce inspiră teamă sau respect. s-au unit. . că iradiau o palidă lumină roşie.!ar nu-i pentru mine/ . aceleaşi licăriri purpurii. ci şi simţământul complex al detectării unei anomalii care.m-am mulţumit să întreb.orbeam cu glas scăzut.aş fi dorit să contribui la consolidarea fragilei legături luminoase. dimpotrivă. 7ă miram de ceea ce vedeam.. regretul neputinţei de a participa la strania comuniune şi o admiraţie pe deplin conştientă. a precizat că vrea o bucată de za'ăr. !upă un timp. dar nu încercam nici un fel de spaimă. se retrăgeau pentru a se repezi iarăşi. )dormisem pesemne în gând cu poveştile. Erau feerice florile incandescente împodobite cu frunze roşu. iar cuvintele &oanei nu puteau avea nici o legătură cu ceea ce mi se năzărise în somn.reau să i-l dau păpădiei. pe tulpini roşii crescute printre ştergarele de iarbă roşie. înălţându-se şi coborând într-un #oc şovăitor. care oscilau neîntrerupt. &oana mi-a cerut * ceva alb. .. !ar copiii formulează ades dorinţe ciudate. am spus. &oana a scos un ţipăt. tremurând. de asociat cu culoarea sângelui. deci tulburătoare. nu era numai mirare. într-un elan lipsit de vigoare. . sau ceea ce mai consideram încă drept visul din noaptea trecută. E poate curios. "ând s-au desc'is pe seară mi s-a părut că deveniseră strălucitoare. !acă mă gândesc bine. când ceva a fâlfâit moale peste capetele noastre. a spus gazda. 2i."e ţi-a venit. care se mănâncă+.n liliac. de pildă. cu toată frumuseţea excesivă şi nefamiliară pe care o presupune. aşa că nu i-am dat atenţie.. %n noaptea aceea am avut un vis ciudat. de visat visasem eu.)şteaptă să-ţi bei laptele. 7-am uitat la ea şi am ştiut/ 8ona plantelor roşii se întindea în grădină şi gazda noastră mi-a arătat că până şi albele flori ale reginei nopţii se împurpuraseră. )poi a rostit cât se poate de firesc4 A ..

0ricum.egetaţia de pe o #umătate din suprafaţa grădinii îşi sc'imbase culoarea. dar nu distingea pâinea aflată într-o cutie de tablă. a#ungeam la explicaţiile naive ale basmelor &oanei. )m simţit cum îşi ridică şi ea mâna dreaptă. dar nu ştiam ce şi nu puteam întreprinde absolut nimic.n obiect-. întorcându-şi palma către mine. cu siguranţă că se întâmplase.. )m intrat repede în casă şi am privit cu luare-aminte palma fetiţei mele. (rei lilieci/ 0mul a râs îngăduitor. în genere. de la tulpină şi până la nucile abia rotun#ite. dar nu înţelegeam nimic şi. (remurând. "eea ce ziarele numiră curând *Evenimentele de la Solzosu+ intră. într-o nouă fază. !e astă dată ştiam. )m stins lampa. a celei normale.un. că a ţinut acel ceva în palmă..(rebuie să credem că &oana a văzut într-adevăr ceva. :lasul &oanei a răsunat firesc. !e unde-l ştii. am aţipit către ziuă. cunoaştem efectele prezenţei acestei *broaşte+ în grădină.Vladimir Colin . !ar o să încercăm. într-o dimineaţă. )cum. transmiterea culorii roşii. care se mutase lângă casa noastră şi care întocmi în cea dintâi seară un bilanţ. indiferent de natura ei. căpătând însuşiri miraculoase dacă le raportăm la scara însuşirilor umane. ridicând o mână şi îndoind degetul mic.a întrebat de la o vreme. nene. fără să pot acorda o clipă crezare unei asemenea absurde ipoteze. dacă făceam totuşi un efort de înţelegere. prin pielea pantofului. ce era.E un #oc nou. "eva se petrecuse. prin pătura de lână.3atru. "uloarea ei însă era culoarea pe care abia o admirasem în grădină. am simţit ciudata strălucire roşie a păpădiei din pa'arul de pe laviţă. "urând mi-am dat seama că vede şi prin lucruri. !estul de puţin. u puteam dormi şi n-aveam cu cine să mă sfătuiesc. &-am spus asta profesorului. %n cele din urmă. u mai e nevoie să arăt cât eram de tulburat.. )r trebui să recuperăm broasca roşie.n #oc nou. care păreau sfecle şi morcovi şi pe care se temea să le mănânce.edea prin tăblia de lemn a patului. ale însuşirilor faunei cunoscute. dar numai dacă erau făcute din materie organică. şi gazda scotea din pământ rădăcini de ţelină şi de păstârnac. din punctul de vedere al receptării şi interpretării faptelor. de astă dată autorităţile interveniră. Se perindară prin grădină oameni de la sfat. am bâlbâit. "ând am ieşit din casă am găsit nucul roşu.0 fiinţă. dacă nu improbabil. !ar plantele roşii. )părură reporteri ai presei centrale şi."âte degete am aici. . dar a fost prima dată înaintea înroşirii nucului când mi-am dat 'otărât seama că ceva se întâmplase. mai mult.. istovit. !acă până atunci ciudăţeniile din grădină atrăseseră mai mult copiii şi stârniseră comentariile babelor. :reu de spus.. "eva se întâmplase. fireşte. . ceea ce mi se pare dificil. da. 3alma avea temperatura celeilalte palme. ca o tăcută şi atentă prezenţă.. %n primul rând. . am repetat experienţa de câteva ori. apoi de la raion şi regiune."e B . . . liniştit4 . dar încercările n-au făcut decât să confirme ceea ce ştiam4 &oana vedea cu palma mâini drepte. . în tot timpul cât au durat experienţele la care am supus-o. )poi. 2i. %ncercam să mă conving că mă înşelasem. o sensibilizare neobişnuită a materiei organice.u. 3alma &oanei a devenit atât de sensibilă încât vede. dar neliniştea mea cu privire la &oana nu se mai putea mulţumi cu #umătăţi de explicaţii. un omuleţ care se prezentă drept profesorul "ornea de la &nstitutul de biologie al )cademiei.am întrebat cu glasul sugrumat.

a spus &oana. aşa cum mi-l înc'ipuiam. 7ă deşteptasem fără să-mi dau seama şi. dar nu dormeam.)i dreptate. %ntr-un basm care-mi plăcea tare mult..3oate. aşa că ne-am despărţit cu destulă răceală.rei să spui. -am gustat aprecierea implicită la adresa inteligenţei mele. !ar ea. )uzisem perfect. a spus &oana. aşa cum mă înşelasem. deoarece mă rugase să nu omit nimic ce putea fi pus în legătură cu fenomenele la care asistasem.a întrebat şi. declamându-mi că. "almă şi gravă. încercând să mă conving că nu auzisem bine. îndreptându-şi privirile către floarea din pa'ar.. &oana a şoptit4 ... mărturisesc.E tristă. i-a răspuns &oana. .. %n seara aceea m-am arătat destul de sceptic după ascultarea bilanţului pe care-l întocmise şi i-am replicat că tot atâta ar fi putut spune şi &oana. . .mi-am spus doar nu crede într-adevăr. a râs "ornea.&ată ceea ce va trebui să stabilim în primul rând. în pat. eu.. în vreme ce o ec'ipă de săpători răscolea grădina încercând să dea de urma rămăşiţelor broaştei roşii."e mai face păpădia noastră. la Solzosu doar un cercetător de mâna a treia. "ornea se referise într-adevăr la păpădie. umai când nu dorm văd podul de foc. &oana a tăcut o clipă. (otul era şi mai neliniştitor decât socoteam. )poi a rostit liniştită4 .. dar eu ştiu. )m tresărit. . nu dormeai. s-a învoit "ornea. )bia acum îmi dădeam seama că nu uitase visul pe care i-l povestisem. nu se îndoise de inteligenţa ei. m-a mişcat faptul că i se adresa astfel fetiţei. floarea se dădea de trei ori peste cap şi se făcea om. ) venit pe întuneric. %l urmăream în vreme ce vorbea şi admiram ec'ilibrul natural dintre înfăţişarea obişnuită a omului şi banala claritate a gândurilor sale 3rofesorul era mărunt. cântărind în minte greutatea argumentului. .!a. ) doua zi. a rostit sentenţios "ornea. în timp ce dormeai. Stăteam aşa. umai sprâncenele lui puteau atrage atenţia. *Ce dumnezeu . ..)devărat.u. &oana îmi dovedea că nu visasem. dar atunci nu-l văd. slab şi c'el. ) râs neaşteptat de vesel.) intrat în visul tău... luasem drept vis ceea ce se petrecea sub nasul meu. aşa cum o cunoşteam.)sta-i altceva. C .)u fost primele lui cuvinte. . )şadar. ) venit pe întuneric. Eşti o fetiţă deşteaptă şi-mi place să stau de vorbă cu tine. de cum îmi văzuse fetiţa. . şi.. !ar mi-a fost dat să-mi amintesc îndată cu neplăcere de felul cum îmi apreciase cu o seară înainte însuşirile intelectuale. eînsemnatul profesor nu avea nimic din caracterul impozant al unui om de ştiinţă. 0ricât de ciudat ar părea.7i-a spus azi-noapte. profesorul a stat din nou de vorbă cu &oana.3oate că podul ăsta creşte de la palma ta la floare şi când dormi.!e unde ştii. la 'otarul dintre conştiinţă şi somn. clătinându-şi c'elia. .ucureşti trimiseseră. şi am regretat că cei de la . u dormeam.. spre marea mea mirare.E greu să-ţi aminteşti când dormi şi când nu.-+ . u s-a dat peste cap. fără să se înşele asupra cuvintelor.. dar nu cred că valoarea cuiva se măsoară după cantitatea de materie piloasă care-i stră#uieşte privirile.Broasca însuşiri noi li s-au comunicat.

poate şi pentru că n-am crezut nici o clipă că pune temei pe elucubraţiile unei fetiţe de şase ani.. începi s-o auzi. glasul &oanei a coborât până într-atât încât abia i-am mai prins vorbele4 Eu aud cu palma. a făcut . -am intervenit. %ntre timp. u m-am vârât în discuţia puerilă pe care o începuse cu &oana. c-o s-o iau acasă. aplecându-se. înţelegând că voia să se împrietenească şi să-i câştige încrederea.. ştiu. )tât. dialogul dintre ea şi floare nu era totuşi cu putinţă şi nu mă îndoiam că profesorul ştia asta mai bine decât mine. e drept.n-au izbutit să găsească nici urmă de broască.. tu nu-i vorbeşti deloc. 7-a rugat să n-o părăsesc. :rădina.ineînţeles. El însă i-a apucat mâna dreaptă. .Sigur că da. nu cred..%i spun că n-o s-o părăsesc.!ar tu..u. şi &oana privea cu strângere de inimă florile roşii răsturnate de cazmale. .. !upă care a scos din buzunar o lupă şi. ) mai spus şi altceva. mai bine zis. străduindu-se să găsească răspunsul potrivit.u. "ornea a răsuflat o dată adânc şi. a mai adăugat. încercând să acopere.. .. pentru o clipă. fără să vreau. a prins să examineze palma roşie..Eu. . ca mân#ită cu vopsea. -a venit c'iar ea. folosind cuvinte5eţişoara &oanei a vădit efortul pe care mintea ei îl făcea. i-a întors palma în sus şi a zis. mirată parcă şi ea de ceea ce descoperise.. m-a cam sâcâit întotdeauna. care aduna şi sădea în g'ivece câte un exemplar DE .%nţeleg. ca un câmp de bătălie. )şa mi-am şi înc'ipuit. odată ce se 'otărâse să nu se atingă de legumele *spurcate+.Vladimir Colin . &-e tare frică.. podul şi atunci. fără umbră de ironie4 . )dmiţând realitatea punţii luminoase.2i te înţelege-. ici eu n-aş fi crezut-o. ) venit lumina.ucureşti. . nu. de aceea... să n-o las să moară. rupte şi strivite sub picioare. u sunt cuvinte. mărturisesc. deşi mimase un interes nelalocul lui sau. să ascundă strălucirea oc'ilor. !eodată. cu dragă inimă pe "ornea. părea devastată. . !ar ştii. $-a a#utat. tocmai de aceea. )ltfel n-o auzi deloc. S-a oprit o clipă şi a făcut oc'ii mari4 Se poate. 0amenii au muncit până spre seară.Se poate. )flasem că are un băiat şi-mi dădeam seama că se pricepe să maimuţărească gândirea copiilor într-un fel care. a liniştit-o "ornea. Suntem prietene. săpătorii răscoleau grădina. %ţi răspunde. firesc..0 punem noi în pământ şi-o îngri#im cum trebuie. a a#utat-o "ornea. în sc'imb. a răspuns &oana. a#utaţi c'iar de către gazda noastră.... s-a încurcat &oana.. la . %l privea cu teamă. eu. a înc'is oc'ii.n lucru nu pricep.u. dar . n-am zis bine. aşteptându-se să nu fie crezută. "ând se face podul.. urmându-şi cercetarea. care voia s-o vadă cât mai repede *curăţată+.. 7i s-a părut că sprâncenele i se zburlesc şi se înfoaie ca doi pui de arici."ă vrea să fim prietene.. a spus &oana.. "um vorbeşte păpădia)şa cum vorbim noi doi.ca şi mine . 0c'ii lui "ornea luciră deodată sub periile aspre ale sprâncenelor.. !ar ce ţi-a mai spus..a întrebat cu teamă.

temându-mă că masa incandescentă o va strivi.%ţi vorbeşte. după cum mă aşteptam. că mărunte ţâşnituri roşii izvorau şi din palma ei. 3arcă te ruga să-i pui un ban în palma desfăcută. întunericul ascundea pământul răscolit. ca a unui indescriptibil amurg. adunându-se în masa pâlpâitoare din faţa noastră. ne lăsam furaţi de vra#a pe care o răspundea şi tăceam amândoi. !e bunăseamă. nevoind să îngădui tăcerii să-i arate că prezenţa lui ne stân#enea. iar stelele scăpărau mari şi multe. &oana părea să ceară pomană. %mpreună cu profesorul. &oana a tăcut o clipă. am protestat. )şa cum stătea. de parcă s-ar fi grăbit să transmită mesa#ul. apoi. al excluderii de la ininteligibila legătură dintre &oana şi straniile fenomene luminoase.&oana. n-a uitat nici păpădia din pa'ar. )ş fi rămas multă vreme cu oc'ii la pâlpâirile lui. !e unde fructele micuţe ale nucului iradiau fiecare o lumină roşie egală. pe care a mutato cu mâinile ei în cea mai frumoasă glastră. . o exaltare ciudată şi amarul sentiment al izolării. fără gânduri şi fără dorinţe. 0dată cu strălucirea lor a crescut şi văpaia roşie a nucului. transfigurat şi părând un somptuos persona# de feerie. . )şezaţi la oarecare depărtare.am spus într-o doară. aş fi oprit imediat totul. multiplicând şi respirând în mare ceea ce luasem drept o plăsmuire de vis în noaptea când din floarea păpădiei porniseră aceleaşi raze. descriind brusc o curbă. cu mâinile pe genunc'i. dar fata mea a primit torentul de raze fără o tresărire şi. "olosala arteziană purpurie şi-a înălţat spre cer coloana în care desluşeam firicelele strălucitoare pornite din bulbul fiecărei nuci. !ar "ornea nu părea dispus să-mi aprecieze politeţea. stai frumos. $-am văzut întinzând braţul. care venise cu un scaun şi se aşeza acum lângă &oana. la paradoxala lumină de cuptor rece. Era un spectacol atât de neobişnuit. Fămâi aşa/ )m fost gata să-i spun vreo două. apoi a prins a rosti repede. . săpătorii au plecat în cele din urmă.a şoptit "ornea. )ş fi putut #ura că sub oc'ii mei fusese răsucită c'eia unor neobişnuite fântâni arteziene. )m înţeles prea târziu că premeditase *întâlnirea+. !acă m-aş fi speriat.ucureşti. aşa cum n-aveam prile#ul să le vedem de la fereastra blocului în care locuiam la . un fel de ţâşnituri luminoase crescură din nucile abia împlinite. decât o mirare neîncrezătoare. dar feerica privelişte nu deştepta în mine. a tremurat o clipă într-o supremă încordare. cu glasul întretăiat. am văzut. nu-mi inspiră nici nelinişte şi nici teamă. apucându-i mâna dreaptă şi răsucind-o cu palma în sus. şi-a prăbuşit şuvoiul scăpărător în palma &oanei. nu.5rumos. din nou.u. dar cuvintele mi s-au oprit pe buze. ca şi cum cineva ar fi desc'is deodată nenumărate robinete invizibile. ale căror #eturi de apă prindeau să salte cu tot mai multă putere sub strălucirea purpurie a reflectoarelor. . )m scos un strigăt. pe măsură ce-l DD . lasă. care stătea cuminte. şi grădina s-a cufundat într-o tăcere pe care nici glasurile păsărilor n-o mai tulburau. rupând farmecul. încât am încremenit şi mi-am încleştat degetele pe lemnul scaunului. ările-i fremătau şi printre buzele întredesc'ise răsuflarea i se precipita în ceea ce mi s-a părut a fi un straniu gâfâit calm. dar "ornea şi-a lăsat mâna peste palma ei. %nc'ipuiţi-vă pomul cu fructe de rubin din basmele copilăriei şi veţi înţelege simţământul cu care nu numai &oana îl privea.Broasca din fiecare floare sau legumă. !in nou m-a izbit faptul că nucul. dacă cineva nu s-ar fi apropiat de noi. !in capul locului se aşezase lângă &oana. %ntorcându-mi privirile către &oana. $-am recunoscut cu neplăcere pe profesor. i-am văzut faţa pe care un zâmbet extatic încremenise. pentru că era culmea să-nceapă să-mi dea lecţii în privinţa felului cum se cuvenea să mă port cu &oana.

. a îndemnat-o "ornea cu o nefirească răbdare. totul răvăşit. să-i facă şi pe ei roşii. (oată puterea copacilor era acolo...Spune-i aşa. "a să-i a#ute şi pe copacii verzi să gândească.u ştiu. copaci mari. sub oc'ii mei...întreba acum "ornea. lipind-o de genunc'i. "opacii roşii gândesc. 0 să aflăm. deşi aveam confirmarea faptului că profesorul nu se #ucase dimineaţă cu &oana."e s-a întâmplat. Sunt copaci.!urere. Ei gândesc. "oloana scăpărândă purpuriu a mai tremurat o vreme pe cer. . n-a fost zadarnic. Să gândim împreună. durere/ !e ce."um a venit.. 2i să ştim şi noi. "e era broasca roşie%nmărmurit. )rteziana luminoasă s-a retras brusc. u ştiu să spun..E greu. dar să a#ungă la noi. . nu înţeleg... !acă mi s-ar fi povestit ceea ce vedeam.nde. ca un pumn roşu. .. câtă durere/ .. )u murit pentru el copacii...Vladimir Colin recepţiona4 . dar şuvoiul razelor roşii era prin el însuşi un spectacol greu de crezut şi-mi dădeam seama că-l admiteam numai pentru că ţinea acolo. . se sc'imbă...."ercetaţi... 2i noi am stricat totul... iarba... nu pot. $a noi nu-i ca la ei. e greu... la ei. )u zis că mor. . .. . cu gânduri în fructe. dar nu se mişcă....."a să ştie.u mai pot. şi am avut impresia că înc'ide o carte. 3uterea băţului. multe gânduri. u-mi credeam urec'ilor. cu siguranţă că nu i-aş fi dat crezare. 7ulte. 3e pământ băţul s-a strâns.!ar de ce. dacă trebuie. nu merg. dacă altcineva ar fi văzut nucul prefăcut într-o extraordinară arteziană luminoasă. priveam ploaia de foc. $a ei nu sunt oameni. apoi nucile au rămas învăluite în D1 . ..n băţ de foc roşu. Stau şi se gândesc.. fructele verzi n-au gânduri. .Spune cum înţelegi..-a fost zadarnic/ Spune-i aşa..!e ce l-au trimis.. era băţul..... numai fructele roşii. piatra şi omul.. cu frunze roşii..!eparte. 2tim şi noi că totul e una şi o să a#ungem să înroşim frunzele de pe 3ământ. .. mari. o'.(otul e una. .. 0 să cercetăm frunzele şi fructele roşii... a început din nou "ornea.. dar &oana s-a g'emuit pe scaun şi a şoptit istovită4 . "u un gest reflex şi-a răsucit palma. ca să-i dea puterea lor. 3e el o să-l ocrotim. încercând să afle ce-i spusese păpădia. o'.:rădina..!ar broasca."e era broasca. verzi. departe.. 3uterea se duce.. !e mult voiau să vină.u era broască. imic nu-l opreşte.. s-a g'emuit.. &oana se zbuciuma pe scaun şi cuvintele i se îngrămădeau c'inuit pe buze. mulţi.. nu voiam să cred. mulţi....n pumn de gânduri. descrescând într-un tremur dureros. unde copacii sunt roşii. fructele roşii gândesc.. ucis. şi acum a venit broasca şi noi am stricat totul şi. încă nu puteam crede. Să nu se teamă/ . pentru că sunt roşii. 5runzele şi nucile au să-i cadă şi la anul va avea din nou frunze verzi şi nuci proaste. aflaţi/ El are să moară la iarnă..

. 2i încă de natură să-şi transmită. lăsându-şi capul pe umărul meu... pe care le transmite unui centru. deşi înţelegeam că simte nevoia să vorbească mai mult. de tipul laboratoarelor din celulele umane. sau o colonie de indivizi. . putând elabora.. cu o cârpă. dar tot ce se întîmpla era atît de neobişnuit încât nu ştiu de ce m-am mai mirat."e spui de toate astea. înc'ipuie-ţi cât de complexe sunt procesele lui de gândire.)r însemna să excludem păstrarea amintirilor. mi-a spus mai apoi "ornea. )re mănuşi. !e ce nu3lantele noastre conţin adevăraţi semiconductori infinitezimali. !ar cu energia pe care ştie s-o concentreze pentru a o proiecta în afară e în stare să realizeze minuni/ )i uitat că pădurile gânditoare au izbutit s-o trimită pe 3ământ. !ealtfel... înţelegi.u ştiu.(e-am obosit prea tare. m-am auzit răspunzându-i aşa cum li se răspunde nebunilor. pentru a pune rânduială în propriile lui gânduri."rezi că şi prin somn păpădia. "e să facă vara cu mănuşi. !ealtfel. constituie depozitarele memoriei colective. D6 . )tunci înveleşte-i mâna dreaptă cu un fular."e să aibă$-am privit cam cu îndoială.E clar că.a întrebat. !e astă dată l-am înţeles. de parcă eu aş fi obosit-o. ce orânduire superioară a trebuit să dezvolte/ )i să-mi spui că nu se poate mişca-. prin membrana neuronilor.Broasca aura lor rubinie. în condiţii speciale. 3oate c'iar nucul."opacul rămâne. pentru a se stinge iarna.. )dmiţând că nucul nostru e pluricefal. dacă există. )fară.7i-e somn. de vreme ce nu vei contesta că *băţul roşu+ e un flux colosal de energie... (runc'iul şi rădăcinile.E vară.. dar amintindu-mi că razele străbăteau materia organică am învelit mâna &oanei cu foiţa de staniol a unui pac'et de ciocolată.)devărat. Să se refacă. . nu ştim cât durează acolo un anotimp. legândo pe deasupra cu o sfoară. 3oate de alt tip decât cele din substanţa sistemului nostru neurovegetativ. "ornea şi cu mine ne-am răsucit în acelaşi timp către &oana. . dar celule alcătuind un sistem în stare să capteze informaţii venite din mediul exterior. pe un ton bla#in4 .7-a întrebat. 3oate că nucul a devenit o făptură pluricefală. )i observat că numai florile şi fructele iradiază lumina purpurie-..... în tindă. 7-am întors în odaia în care păpădia strălucea. a încuviinţat. pe fereastră.. în care se întipăresc cunoştinţele perfecţionate din generaţie în generaţie. nici n-a aşteptat să-i răspund şi a şi început4 "opaci care gândesc/ 0 lume a copacilor care gândesc. printre celulele copacilor gânditori s-au dezvoltat şi celule nervoase. a şoptit &oana.u trebuie s-o obosim peste măsură. "ornea încă nu plecase. 2i. 0r fi existând în lumea copacilor gânditori anotimpuriE cu putinţă ca viaţa conştientă să se dezvolte din primăvară până în toamnă. . trebuie să se odi'nească. !e ce.. 2tii că influxul nervos superior nu se datorează decât energiei provocate de sc'imbul ionilor de potasiu şi sodiu. raportate la cele ce se desfăşoară în creierul nostru.. în vreme ce o luam în braţe. "red că adormise înainte de a o vârî în pat. 2i acum &oana trebuie să doarmă. )u în structura lor laboratoare perfecţionate. pe baza lor. cu orice. !acă e o colonie de indivizi. . "opacii cu frunze roşii sunt mai evoluaţi. transformând lumina în energie electrică direct întrebuinţată în celulele vegetale pentru producerea proteinelor necesare dezvoltării lor.. 'otărâri.

dând din mîini.... Era poate mai bine că totul se petrecuse aşa. 0bligaţi s-o cruţăm. care îşi trimisese solul pe bătrânul nostru 3ământ. dar n-aş pomeni toate astea dacă n-aş fi aflat din cele câteva cuvinte sc'imbate cu reporterul că omuleţul pe care-l socoteam neînsemnat era o autoritate în biologie. 2i nu putem comunica decât cu a#utorul &oanei. cine m-ar fi putut asigura că nu D< .. 0 altă lume. nimic nu mi se mai părea cu neputinţă. s-a irosit... acum.Energia scursă în pământ a trecut în plante. dacă nu bănuisem măcar posibilitatea unei atât de fantastice explicaţii a fenomenului la care asistasem. păi. aşa că am preferat să le abat către un alt subiect. !ar cine ştia ceva şi cum puteam bănui efectele în timp ale neobişnuitei pigmentări. . în vreme ce eu parcă simţeam pământul fugându-mi de sub picioare.!oar două luni/ "e să faci mai întâi.!acă am fi descoperit în fructele lor sediul unor gânduri înrudite cu ale noastre. mă asocia. care-i îngăduia &oanei să se înţeleagă cu plantele şi să zărească prin obiecte. pentru a lua legătura cu profesorul.spusese "ornea. iar cuvintele lui îmi stăruiau ameninţător în minte. nu ştiu de ce.. nimicisem poate unicul prile# de a afla câte ceva despre universul de gânduri al copacilor cu frunze roşii. şi m-a privit încruntat. Eram zguduit de revelaţia lumii necunoscute. s-a transformat. părăsind "arpaţii. )m încercat să-mi adun gândurile.. în nici un caz vătămătoare. am întârziat în tindă. &-am explicat că tocmai plecase şi m-am mirat că nu se întâlniseră. privind fără să vreau către pomul cu nuci de rubin. 7ă înspăimântau concluziile la care aş fi a#uns urmărindu-mi firul gândurilor până la capăt. dar pentru că n-am mai fi putut vedea în ele o sursă de materie primă.a strigat deznădă#duit şi. şi-mi dădeam seama cu îngri#orare că. Era curios că instinctul părintesc nu mă alarmase nici o clipă înainte de a-l auzi rostind constatarea care mă tulbura acum. nişte semeni/ 3rietenii noştri copacii.. . pe imensul teritoriu al neprevăzutului. şi am avut nevoie de cuvintele lui pentru a vedea cu alţi oc'i palma micuţă însemnată de strania culoare roşie.oi tăiam pădurile şi le foloseam lemnul. (recusem de limita cotidianului şi acolo. riscam să devin victima tuturor aparenţelor. a pornit în goană. &nefabila punte de raze nu deşteptase în mine noţiunea prime#diei. ca şi cum s-ar fi consultat cu mine în prealabil. 3e ce lume mă aflam.Eu. "a statistician.. imic nu mai era sigur. s-a degradat. 3ărea.. fără măcar să-şi mai ia rămas bun. u găseam alt cuvânt decât semeni. %n ce lună ne aflămS-a oprit brusc din vorbă.. de pe o altă planetă... în iulie.luitoarea descoperire a unei flore gânditoare îl aflase înarmat cu explicaţii şi ipoteze. !acă mi s-ar fi spus că pădurile începuseră să se urnească. %n noile condiţii am mai fi putut exploata pădurile. .u doar pentru că pădurile s-ar fi opus.Vladimir Colin prin iradiere. am făcut o gogomănie cât noi de mare.. să ne a#ute la pătrunderea unor taine încă nebănuite. 3ărea o însuşire inofensivă. ci nişte.2i dacă experienţa izbutea. însuşirile. *Efectele radiaţiilor sunt necunoscute+ .. aşa cum nu mi-o sugerase nici arteziana strălucitoare a nucului. atunci sosit. Efectele radiaţiilor sunt necunoscute. Spuneam *gândurile copacilor+ şi mi se părea firesc.5leacuri/ "ât crezi că le poate a#unge energia. din păcate tot îngri#orător. "e prostie. ci de greşeala pe care o făcuse poruncind săparea grădinii şi la consecinţele căreia. deşi "ornea nu părea buimăcit de faptul în sine. dragul meu. ne întinsese mâna şi noi nu ne pricepusem să-i venim în întâmpinare. dar abia plecase şi m-am pomenit cu un reporter.. Fămas singur. autorul a nenumărate lucrări fundamentale şi membru al nu ştiu câtor academii din străinătate.. săparea grădinii/ !ar cum era să bănuim. în stare să ne înţeleagă gândurile. aş fi crezut..!acă pădurile noastre ar fi început să gândească. am îngăimat.. (e gândeşti la plantele sădite în g'ivece. :ândurile copacilor. &oana. cunoşteam însemnătatea industriei forestiere în ansamblul economiei noastre. & se spusese că-l poate găsi pe "ornea la mine.u. dimpotrivă.

!in păcate. 3e lângă o uşoară creştere a globulelor roşii. ridicându-se din nucile purpurii pentru a se prăbuşi în mica şi fragila palmă a &oanei. Ec'ipe de specialişti soseau întruna cu tot felul de aparate. 3e lângă aparatura ştiinţifică instalată de #ur împre#urul trunc'iului. %ntr-o după-amiază sosiră şi medicii aşteptaţi. pe care.. într-un fel pe care nu l-au putut lămuri. mi-a spus că ceruse o expertiză medicală şi aştepta sosirea unor profesori din . strălucitoare ca nişte becuri. cu atât realitatea prime#diilor care-mi pândeau fetiţa îmi apărea mai înspăimântătoare şi începea să mă neliniştească tocmai inconştienţa de care dădusem dovadă. fiind în stare să le descifreze intenţiile.. %mblânzit. neintervenind la timp pentru a curma evoluţia ciudatelor fenomene la care asistasem.Exemplul omului de ştiinţă sacrificându-se în cunoştinţă de cauză pentru descoperirea unei taine a naturii nu putea fi invocat în cazul unui copil incapabil să înţeleagă măcar însemnătatea experienţei la care era supus. indicând în noapte locul cătunului devenit celebru. )veam dreptul să expun viaţa &oanei pentru vaga speranţă că biologii vor afla. îl subestimasem. pare-se. iar contoare speciale măsurau intensitatea radiaţiilor emise de nucile lui. şi pe pielea degetelor unor oameni care nu se aflaseră în contact cu nici o *broască roşie+. )m dormit puţin în noaptea aceea şi i-am comunicat a doua zi lui "ornea că mă opuneam 'otărât continuării experienţelor prin intermediul &oanei. dimpotrivă. medicii se întrebară dacă &oana nu le poseda încă dinainte. Singur nucul îşi înălţa falnic coroana roşie. "um am descris mai înainte felul în care a decurs cea dintâi *convorbire+ a &oanei cu nucul roşu. plantele din g'ivece se uscară pe rând. deşi nu se afla încă însemnat pe nici o 'artă. datorită ei. în afara elementelor fotosensibile pe care i le descoperiră în palmă. supunând-o la fel de fel de probe şi făcându-i toate analizele cu putinţă. (oţi cei de faţă au asistat la splendidul spectacol al artezienei luminoase. pe care palma &oanei îl captase.3ână şi "ornea se arăta prudent. Evident. se găsea oare cineva în stare să afirme dacă era sau nu nociv. în prezenţa unor specialişti din diferite domenii ale ştiinţei. l-am privit cu alţi oc'i şi mi-am dat seama că.. neobişnuita *întâlnire+ urmând să fie înregistrată pe peliculă. să le *înţeleagă+ mesa#ul. mă voi mărgini de astă dată numai la comunicarea noilor informaţii pe care. pigmentarea trebuia eventual pusă în legătură cu faptul că &oana recepţiona razele roşii. rămânea de rezolvat problema pigmentării roşii a palmei.. n-a protestat. )ceastă ultimă intrare în contact cu şuvoiul luminos emanat de nucile roşii a avut loc într-o seară. "red că numai cu prile#ul unor congrese pot fi întâlniţi la un loc atâţia savanţi. ) desfăşurat o muncă neobosită în zilele următoare. !ar cum asemenea receptoare sensibile fuseseră descoperite. de frunze şi flori roşii. care o consultară pe &oana. E tulburat. când puţinele case din Solzosu sau transformat în adevărate laboratoare. "ât despre fluxul de energie luminoasă. %n sfârşit. dar concluzia tuturor a fost că pigmentarea şi prezenţa elementelor fotosensibile constituiau fenomene independente. în ciuda gri#ii deosebite cu care erau încon#urate. ici el nu voia să continue * convorbirile+ cu nucul roşu decât dacă medicii considerau că razele lui n-ar avea o influenţa negativă asupra organismului fraged al &oanei. dar se opuseră categoric la prelungirea experienţelor. %n sc'imb. Spre mirarea mea. ce-i vorbeau plini de respect profesorului "ornea. receptoare de culoare caracteristice doar oc'iului omenesc. inclusiv păpădia &oanei. prin intermediul unei fetiţe de şase ani. medicii considerară că încă o *convorbire+ cu nucul părea inofensivă. "ontactul s-a stabilit D= . camerele de luat vederi ale operatorilor cinematografici răsăreau ici şi colo. fără să-şi fi dat seama. întreaga omenire le-a căpătat. unele date referitoare la organizarea materiei vii pe o depărtată şi necunoscută planetă. vădit.Broasca urmau s-o însoţească fenomene secundare şi toxice-/.ucureşti şi "lu#. cărora le dădeau să analizeze probe de pământ. "u cât mă gândeam mai mult. nimic nu le atrase atenţia.

transmite cunoştinţe mai interesante.. &nimaginabile aşezări vegetale s-au perindat pe faţa planetei.. pentru că antropomorfismul nostru inveterat consideră existenţa mâinii indispensabilă în procesul de energie pe care sunt în stare să-l diri#eze către exterior. miturile planetei soarelui albastru se vor dovedi. poate. acesta pare drumul pe care civilizaţia vegetală s-a anga#at. ştia mai multe şi putea. 2i la baza tuturor cuceririlor uimitoarei flore a stat munca. fără doar şi poate. tinzând să suplinească lipsa de precizie a unor termeni pe care-i folosise. "ea dintâi surpriză a constat în faptul că lumea copacilor gânditori părea să fie localizată pe o aşa-numită planetă a doua a unui alt soare. . a unor aeriene şi complicate construcţii. ici un fel de presupuneri n-au izbutit să localizeze în :alaxie acest soare albastru şi. e indiscernabil. 3rodusele ei ne rămân deocamdată inaccesibile. "ine oare i-ar putea certifica omului că nu va izbuti şi el cândva să utilizeze biocurenţii. misterioasa lui planetă a doua. !acă aceste presupuneri vor fi vreodată confirmate. ceea ce a făcut ca o însemnată parte a datelor ce i-au fost comunicate să se irosească. cu atât mai mult. unealtă şi armă. &oana a repetat de mai multe ori cuvintele *alt soare+ precizând într-un rând c'iar că era vorba de un soare albastru. proces pe care l-a asimilat cu dezvoltarea creierului unei vietăţi terestre. fie de către defectuoasa ei recepţie. a unei religii. probabil. declanşând molime ucigătoare printre triburile pădurilor primitive. în trecutul unor popoare vegetale. orizontul &oanei rămânea limitat de neputinţa înţelegerii unor noţiuni depăşind stadiul copilăriei. cu ai cărei reprezentanţi superiori pot fi comparate. indică. în sfârşit. pe care abia începe a-i studia. existenţa miturilor. 3laneta nu pare să cunoască decât formele vieţii vegetale. venerată cândva în luminişuri de raze. "u alte cuvinte.izară împerec'ere de termeni. fără îndoială. ierbivore. $a cererea profesorului. "ăci o întrebare legitimă pe care toţi oamenii de ştiinţă şi-au pus-o se referă la cunoaşterea sau necunoaşterea realităţii D? . ca şi de furtunile năprasnice pe care aceştia s-au obişnuit să le înfrunte. evocând ferocitatea fiarelor de pe 3ământ. Feferirile incerte la o sămânţă primordială. deşi &oana s-a străduit să ne sugereze realitatea unei somptuoase aparaturi implacabile. a căror energie captată şi raţional utilizată dă naştere unor structuri pe care nu ni le putem înc'ipui şi al căror rost. de o factură cu totul neobişnuită. "a şi oamenii 3ământului. fluxul acesta a devenit mână. deformate. cu atât mai puţin. 7unca plantelor. fie de către interpretările ulterioare. 5ireşte. 3rofesorul "ornea a atribuit mai târziu amploarea noilor informaţii recoltate faptului că fructele nucului crescuseră de la precedenta experienţă. !in păcate. "uvintele puţine şi nu îndea#uns de clare ale &oanei au fost totuşi destul de sugestive pentru a ne îngădui reprezentarea luptelor înverşunate purtate de copacii gânditori împotriva lianelor devoratoare. nucul se maturizase. &oana a pomenit doar de căldura excesivă din patria copacilor gânditori. perfecţionându-se cu preţul unor lupte pe care doar prin analogii cu totul aproximative le putem presupune. împotriva infinităţii paraziţilor vegetali. în măsura în care am putut înţelege spusele &oanei. ne vine greu să credem.2i nu datorită lor vor fi. 0 delicată împletitură de raze pare să apere flora roşie de prime#diile fulgerelor.Vladimir Colin de îndată. evident. cuprinzând totuşi explicaţia surprinzătoarei dezvoltări a vieţii vegetale din lumea necunoscută. 3lantele gânditoare s-au dezvoltat printr-o lungă evoluţie asemănătoare celei a faunei terestre. împotriva obsesivei prime#dii a trăsnetelor. elucidate enigmele telepatiei şi ale teletransportului%n orice caz. nimicind într-o clipită munca răbdătoare a generaţiilor. copacii celei de-a doua planete a soarelui albastru s-au ridicat pe treapta conştiinţei datorită muncii. aşa cum bine prevăzuse "ornea@ mai mult. complicate în#g'ebări *sociale+ s-au înfiripat. ininteligibile c'iar. în vreme ce altele au fost.

atunci înţeleg prin frumuseţe ec'ilibrul geometric. 3oate că nu este ocupaţia cea mai frumoasă pentru un statistician. pictura sau muzica. nesfârşite păduri roşii. 7edicii îşi menţin părerea cu privire la preexistenţa elementelor fotosensibile faţă de momentul contactului cu faimoasa *broască roşie+. după ce profesorul "ornea a cules una câte una nucile. !upă unele laconice informaţii de presă. e greu de răspuns.. "ornea ar fi descoperit în cele din urmă nişte enigmatice particule necunoscute în ţesătura plantelor pe care le-a analizat. iată ceea ce nici un pământean nu poate imagina. constat că mă uit mai des la cer. !acă recepţionează frumosul. 3rofesorul "ornea înclină să afirme că plantele roşii găsesc în abstractele #ocuri ale raţiunii satisfacţia pe care ne-o oferă literatura. dar cum nimic nu ne îndreptăţeşte să presupunem că şi copacii gânditori pot iubi sau urî. 2i culoarea roşie din palma &oanei a pălit. "ercetătorii îşi pun unele speranţe în pomii ce vor creşte din nucile purpurii. Ele ar fi mai dezvoltate în fructe şi înc'ircite în seminţe. copiii se vor #uca veseli încă multă vreme. ca uriaşele flamuri ale unei incomensurabile bătălii cosmice. pomenit azi în toate tratatele de biologie. "e înţeles ar avea pentru noi în asemenea condiţii unul dintre miturile lor.. după cum nimeni printre locuitorii 3ământului n-ar putea formula unul dintre idealurile inimaginabile. peste care arcadele unor imense arteziene scăpărătoare străpungeau nori incendiaţi şi zdrenţuiţi. înflorite în sânul colectivităţilor vegetale de pe astrul pe care nu-l putem. u ştiu dacă fata mea ar mai înţelege acum mesa#ele florei stranii despre care vorbeşte uneori cu o melancolică duioşie. dar e sigur că vede mai puţin bine cu palma.. )şa cum se spune în asemenea cazuri. sub frunzişul verde al nucului. fără a mai exclude posibilitatea stimulării lor de către iradiaţiile planetei soarelui albastru. &ar pe dinaintea oc'ilor mi s-au perindat păduri. poate #ocul colorat al unor suprafeţe şi linii. dar într-o seară m-am surprins şoptind ca un adolescent4 ) fost odată ca-n poveşti. %n ce mă priveşte. a căror coa#ă părea strun#ită într-un ciudat lemn exotic. 5ireşte. pare temerar să se vorbească despre o artă a acestei stranii civilizaţii. *cercetările continuă+. căutând să descifrez în lucirea depărtată a stelelor un mesa# inteligibil. DA . nucul de la Solzosu nu se mai deosebeşte de ceilalţi nuci din cătun.. nici localiza în comuna noastră patrie galactică. ) fost ca niciodată.Broasca sentimentelor de către flora gânditoare. şi aşa cum el însuşi prevăzuse. deocamdată. ) trecut un an. 3ână atunci. &arna i-a văzut căzând frunzele roşii.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->