Publilius Syrus MAXIME Text original si traducere din limba latina de Camil Muresanu 1.

Strain ne e totul, chiar daca ni se întâmpla la dorinta. Asteapta de la altul ceea ce ai acut tu celuilalt. Su letul care stie sa se teama, stie pasi pe cai sigure. !una întelegere ace trainice a"utoarele modeste. #. $ragostea se supune placului inimii, nu se impune. %emeia sau iubeste, sau uraste& o a treia cale nu este. Cel "ignit, cade la banuiala statornica. 'ubeste(si tatal, daca e om drept& altminteri, suporta(l. )ita(te bine la tot ce ai putea pierde. 1*. $aca nu îndeparte+i ,iciile prietenului, ti le însusesti. Pentru omul liber, datoria baneasca este o cumplita scla,ie. Cine se cearta cu un beti,, "igneste pe unul dus de(acasa. Amantul urios îsi nascoceste multe. A,arul este el însusi cau+a ne ericirii sale. 1#. Amantul stie ce sa doreasca& dar nu ,ede ce e întelept. Amantul ,isea+a si trea+ ceea ce banuieste. -a neca+, orice +,on e de cre+are. 'ubirea nu o poti smulge cu sila, ci câstiga pe(ncetul. Mânia iubitului sa o rascumperi cu lacrimi. .*. Când emeia este rea pe ata, atunci abia e buna. Pe a,ar îl prin+i usor, când nu(i esti pe(o seama. A iubi si a gândi limpede îi e dat doar +eului. A,arul, pâna la moarte, nu ace nimic cinstit. /iclenia ascunde pe des rânat, patima îl da în ,ileag. .#. A,arul se ,aita de o paguba mai mult decât o simte. Ce rau sa(i doresti a,arului, daca nu sa traiasca mult0 Su letului îndurerat nu trebuie sa(i dai cre+are. Ce e al altuia ne place noua, ce e al nostru 1 mai mult altora. 'ubirea e des atare tânarului si stricaciune batrânului. 2*. Când o baba dantuieste, distrea+a moartea. 32 4ana iubirii o pricinuieste acelasi care o si ,indeca. $egraba se ,a cai cel care "udeca pripit. 5ucatorul de +aruri e cu atât mai ticalos, cu cât e mai iscusit în dibacia lui. 'ubirea e pricina nelinistii ,isatoare. P. 2#. 6ici unui batrân nu(i sade bine a i lacom de bani. %emeile cinstite îsi aleg sotul cu mintea, nu cu ochii. Supararea iubitilor înseamna împrospatarea iubirii. 1 5uramântul îndragostitului nu poate i pedepsit.

7ndragostitul, precum aclia, agitându(se, arde mai ,iu. 3*. 'ubirea, la el ca lacrima, se naste în ochi si din ochi se prelinge în piept. 7nteleptul ,a porunci inimii, nerodul i se ,a supune. 6enorocirea îti arata daca ai un prieten sau doar un nume. 'ubirii îi pune capat timpul, nu cugetul. Prin cute+anta creste cura"ul, prin so,aiala 1 teama. 3#. Pentru în rânti, a"utorul e bataie de "oc. Soarta nedreapta îsi a la deplin, în pregatirea de lupta, s ârsitul. Pedeapsa cruda îi este a,arului însasi irea sa. A,arul nu traieste, ci moare într(una. Cine apara o cau+a straina sta în locul acu+atului. #*. Se chinuie într(una cel care se teme de el însusi. Pe când tu poruncesti inimii, ea îti porunceste tie. Cel care ,rea sa ie ,irtuos, trebuie sa(si stapâneasca si inima si stomacul. 8. 9reu te de+,eti de ceea ce lasi sa de,ina obisnuinta. 6imic nu poate i mai iubit decât prietenul statornic. /ers din Terentius, Andria, ''', 2..2. 1 33 %. ##. Când nu(' iese câstig, a,arul se ,aita de paguba. 4enumele prietenului sa(ti ie podoaba si tie. 4. Su letul +gârcitului nu se satura cu nici un câstig. 6ara,urile prietenului sa le cunosti, nu sa le urasti. S. : de doua ori bine primit darul o erit de la sine, unde e ne,oie. ;*. $eprinderea cu bogatia e cel mai rau lucru. Cine nu stie sa împarta o bine acere nu e în drept sa ceara una. $in nenorocirea altuia, e bine sa în,eti a te eri. A primi un dar înseamna a(ti ,inde libertatea. 6ici o clipa nu e buna unuia, ara a i rea altcui,a. . ;#. A muri la bunul plac al altuia înseamna a muri de doua ori în aceeasi moarte. Multe daruri primeste cel care le stie ace. Pacatuiesti îndoit când cauti sa intri în ,oia pacatosului. 5ignit, su letul curat se supara mult mai rau. : bine,enita omului moartea care(i stinge ne ericirile ,ietii. <*. Cel ce a o erit o a,oare unuia ,rednic, s(a împartasit si el din ea. =eita /enus de,ine placuta prin blândete, nu la porunca. Su letul curat nu da niciodata ascultare celui ca+ut în greseala. Cerseste o a,oare cel care pretinde ca a acut una. 8mul de bine, orice gând ar purta, se bucura de multe prietenii.

propunând lectura conjunctio. dar su erintele o ac mai lunga.inge pe sine. 23@. Sa au+i de bine din partea tatalui este înca o mostenire. daca nu sunt spri"inite. îi îndatore+i pe toti. S. 3 6u e de osândit în"osirea care apara de o prime"die.ino.ata >pe altii? sa aca la el.inge de doua ori cel care. D*.utie pentru omul cumsecade. chiar înabusit. !un este ceea ce. stri. !unurile în cadere. 9enerosul se gândeste chiar si la moti. .erse. A darui adesea înseamna a în. nu le combatem. : de doua ori ucis cel care piere prin propriile arme.oare unora . P. 9enero+itatea îti pregateste spri"in de nade"de. 8mului simplu îi e dat ca nici macar murind sa nu înduiose+e pe nimeni. =. 6umai bine îsi pierde banii . -ecturi di. Asa traduce un comentator. $e scurta durata este pâna si amintirea mâniei. decât acela care e bun ata de toti. A trait bine acela care a putut muri când si(a dorit. nu se pierd >cu totul?.ictorie. %acând o a. 2 3# !una parere a oamenilor e mai de pret decât banul.esc. 9ândurile bune. în loc de cognatio AB înrudireC. @#. . 8mul îndatoritor a"uns în mi+erie e spre rusinea oamenilor de bine. îti pier+i bucuria când si durerea a încetat. A îndemna la bine este o a. /iciile obisnuite le suportam. AB legatura. desi se uita. 6imeni nu e bun.ul de a darui. nu se stinge niciodata. !ine doarme acela care nu simte cât de rau doarme. @*. Ce(i drept. A i coplesit cu a. 3 3. Cau+a dreapta nu se teme de schimbarea soartei. 7n. prietenieC. care ac traducerea aleatorie. /iata în sine e scurta. C . 4enumele bun îsi pastrea+a stralucirea si în întuneric. 8mului bun îi piere repede mânia.rednici. : mare ticalosie a(ti pre ace cu.intele dupa ale bunatat ii. 1**. în . se în. : crud reprosul în nenorocire. nr. D#.2 <#.oruri asteapta si ticalosul si prostul.atul când îi da "udecatorului.

îl împingi la urt. arunca .a prieten.ina cel ce se caieste sub apasarea ei. Prin chib+uinta în.ine mai repede.*. %aima în umuratului a"unge repede de rusine. %emeia cinstita.ine sa te porti ori aspru.ictoria înteleptului asupra lui însusi. nu esti întelept.adesc olositoare. -ocas de lacrimi e locul unde un milos pri.iciile se . Prime"dia neluata în seama . 1*#. Cu dusmanul nimeni nu se împaca în deplina încredere. 1. S atul chib+uit e leac nenorocirilor. ori smerit. Cel laudat de toti are parte de bine de la toti. multi se dau destepti. sileste(l pe iubit sa se în urie.6u trebuie nesocotit nici un prile" de a te pa+i. 1. supunându(se barbatului. Scapa repede de . iar când esti întelept. Se în. câstigi mai multi. îl domina. Constiinta de sine descopera nenumarate laude ale limbii. 6ici cel puternic. un to. 13*. 11#. Ce se poate întâmpla unuia. nu(l îndupleca. Celui caruia prietenii îi asteapta moartea.ateste +ilnic cel ce se teme într(una. Când iubesti. se poate întâmpla oricui.iata.#.ingi mai bine decât prin mânie. Pe omul crud lacrimile îl bucura. greseste cel ce se poarta corect. cel care ucide un copil. 13#.ino. roaga(te sa(i ie spre rau. când gândul +boara aiurea. 4emuscarea e ca o rana în su let.rei sa te iubeasca. în urie(l macar o data. 3< Pe cel pe care nu . %ata de nepre. nici omul liber. Cu dusmanul se cu. 12*. 8chii sunt orbi. =ilnic. nu cura"os. : crud. nu sunt în stare sa rabde ocara. . -a drum. nu iubesti. %ereste(te sa cre+i pe cine. Când dai o rasplata +gârcitului. prea multa sinceritate e o prostie. +iua care urmea+a e mai rea. cetatenii îi urasc . !olna.ina asupra . 6eînsemnata e . decât ciomagit. Când . : cu prime"die pentru cel marunt sa cercete+e ce tainuieste cel suspus. $upa s atul unuia. ca nu apoi sa(ncepi a te cai.rei sa(l în urii des.a+ator. daca nu l(ai pus la încercare. 11*. Pa+este(te de orice. P. $aca . 'ertând pe un prieten.ul necumpatat îl ace pe medic necrutator. 12#. Cel ce(si cauta moartea.a ericitului doar +eul are puteri. : mai umilitor sa ii dispretuit. 8. 4e u+ând pe cel pe care totdeauna l(ai daruit. 7mpotri. 4a+bunarea este alinare oricarei dureri. !ucuriile nelegiuitilor duc degraba la prime"die. =. : erit de prime"die cel ce se pa+este chiar si când e pa+it.aras bun de gura parca te poarta(n caruta .ietii.este la un ne ericit.

când .atat sa plânga. se pierde adesea oca+ia > a. : greu sa re u+i pe mai marele care te roaga ce. pâna si graba înseamna +aba. Mintind. -a în. e con. S. 4ar se întâmpla paguba din altce. 3@ $espre dusman sa nu .atacelul celei dinainte. 7ntelepciunea se în.ine mai greu sa se împace cu durerea.#. Cu. %. 4a+boiul trebuie pregatit îndelung. /ite"ia ostasilor sta în chib+uinta comandantului. $urerea se potoleste când nu are din ce spori.rea mai mult decât i se îngaduie. Tot chib+uind.a ca e un nerecunoscator. sa hotarasti o singura data.ingi repede. /ei i spus cel mai gra. . Pâna si pe ne.a.eni amara. 8 pierdere de care nu(ti dai seama nu e simtita ca paguba. 7n al +ecelea ceas . : de osândit mustrarea.ati durerea îi sileste sa minta. =.orabila?. : de doua ori mai mare bine acerea daca a"unge repede la cel lipsit.ântul dat se respecta întocmai pâna si ata de un sper"ur. ci doar sa gândesti. Alege(ti prietenii dupa lunga socotinta . 1#*. Cel mai bine e sa mori pâna . -imba ticalosului are glas. 1@*. 7n dorinta . . aci din prost un obra+nic.a.ei i spus cui. 4.ata chib+uind.a decât din ce prisoseste. 1<*. S.*. 1<#.ine. Considera drept cel mai corect aptul pe care(l ramânti mult. 1. %ugi de dulceata care poate de. lucru.ederea. e bine sa pleci au+ul cu neîncredere.iata e placuta. emeile au în. 7ntelepciunii îi .a cea mai socotita. 5udecatorul îndurator des ace pe nimerite legea. 1##.inuiri.ei gasi mai multi prieteni decât în primul. când omul are ne.ins ca are credinta în +eu. 6eîntelegerea ace mai pretuita buna întelegere. $urerea su leteasca e boala mai grea decât cea trupeasca. dar nu putere. Câstigul însotit cu de+onoarea trebuie numit paguba.orbesti de rau. A cumpani asupra celor olositoare e +aba. =iua urmatoare este în. Când norocosul aduce "ert a.oie de a"utor.ino. 1. 3D !ucura(te mai mult de bine acerile pe care le(ai împartit decât din cele pe care le( ai primit. ca sa în. Sa te gândesti de +ece ori. P. Cel suspus are parte la stapânire si atunci când cere ce. Cui i se îngaduie mai mult decât i se cu. Teme(te de ce(ti aduce +iuaE >caci? repede ti se rapeste.a.Trecându(i într(una cu .

ina. %uriosului sa(i smulgi lancea.iitoare bat la use si nu îngaduie sa ie ocolite. Câteodata e de olos sa uiti cine esti.2.**.iciul altuia. 6orocul îl întâlnesti mai usor decât îl pastre+i. $in locul pe care l(a subre+it. Cel ce(si reneaga patria. <. 1@#.ilegiul dobândit pe calea legii îti da mai multa satis actie. ceea ce nu se poate schimba.1#. : înselator sa accepti ce nu poti înapoia. 9reseste cel care(si atribuie un dar stors cu sila. Celui care si(a pierdut onoarea. < Cele . nu sa i(o dai. Clipele din urma "udeca totdeauna pe cele de dinainte. 8 ata rumoasa e o recomandare tacuta. Pribeagul nu are nici macar casa si moare ara mormânt.inte. . nu în. a a"uns capti. Pâna si cu binele. . aproape cu aceleasi cu. "udecata le si lipseste. norocul îl prosteste.inuiesti. P. 6ecinstea norocoasa e nenorocirea oamenilor de treaba. 5alea oamenilor a acut din Soarta o +eita . Miseilor. . Pâna si irul de par are umbra sa.ul ei. îi si depaseste. Si acatorii de rele urasc nedreptatea. 1D#. îndura exilul.este restul0 -ingusit de soarta. un pas gresit le daunea+a mult mai usor. Mare e uimirea celui care nu stie unde a gresit.# /a+ând . # #* 8. Pe cel prea mult cocolosit.1*.*#. înteleptul îndreapta pe al sau. 7n +adar te rogi de cel incapabil de mila. /rednic de mila este cel care se teme ca îmbatrâneste. @ 4abdarea adesea "ignita se trans orma în urie. . 4ab+i. . S. =. la ce(i mai ser. Pri. 1D*. su letul re u+a adesea sa se obisnuiasca. Celor suspusi. soarta s arâma apoi totul. Cine si(a pierdut cura"ul nu mai poate pierde nimic. %.ântul pe care nu l(a promis. A(ti în râna lacomia e ca si cum ai birui o tara. sub nr. . 8mul cinstit respecta si cu. Cel încre+ator în "udecata sa e drept pâna si cu dusmanul. Piciorul care uge de "udecata marturiseste . Se repeta.

în loc de pugna. 4abda ce e greu. Minciuna rau. 6orocul îi e de olos omului mai mult decât mintea. /ers neclar. gândindu(ne la pro.. s i nr. ceea ce ar @ îngadui traducereaE FCele . #1 Când nu pune piedica nimanui.. pentru ca din ea sa dobândesti ce. Scrisori catre Luciliu. 6imeni nu(si pierde . prin curaj. 1*<E FCel mai bine este sa înduri ceea ce nu poti îndreptaG. ca sa rab+i mai usor ce e usor. 4abda "ignirea. 7n loc de pugna ar putea i si pugnant. alles . în +adar mai cauti tineretea. a pierdut totul. C . .erloren. în a ara celui ce nu o are. Mai probabila lectura pungunt.alaE FMut . soarta e si ea o data multumita. 1* A"uns la batrânete. sigur de D sorginte .erbul german.eche medie.iitoare lupta spre a nu se lasa întrecuteG. /e+i si nota la < .oitoare e un blestem pre acut. . în context. Credinta. precum su letul. nu se întoarce niciodata de unde a plecat.reodata credinta. $esigur. #2.a de olos. . Am tradus nu tocmai exact cu. îl ace soarta. Pasul la care nu te(ai asteptat.D )suratatea inimii ace loc prostiei. Spre a stapâni irea emeii trebuie sa renunti la comoditate.ersul 3@<.erlorenG B Cine si-a pierdut curajul. se sparge.ântul fides AB încredereC. fides ar putea însemna si onoare. 6orocul e ca sticlaE tocmai când luceste.#. 8 spune si Seneca.

.ersiuni ne pare mai apropiata de stilul lui Syrus. daca l(a statornicit un suspus. 9rea po. cât de temut e acela care nu se teme de moarteI 8mul milosti. Mânia omului cinstit e cea mai apriga. sau un ad. S. 11 7nteleptul pune râu limbii care stie multe. soarta s(a poticnit si ea o dataG.2*. 8 crima gra. : îndoit pacatul care nu se rusinea+a de nelegiure.ar. 6uanta ironic(acra. Mintea bine ase+ata nu so.a e . cu un ne ericit se gândeste >si? la sine.ului contentus-a-um. ce grea este apararea aimeiI Când se în urie. %. : gra.#*.arat ac binele HG #. 8. când îi e rica de cei carora porunceste. %oarte apasatoare este puterea obisnuintei.ine sluga stapânul.ârsita?. %. a acestei . s(ar putea adopta si traducereaE FCând nu pune piedica 1* nimanui.aielilor inimii. . daca originalul ar i cuprins un ad"ecti. Pâna si alsul e ade. chiar daca a ost declarata ara însemnatate.3#.P. .atamatoare. . $aunea+a mai rau tot ce se întâmpla unuia nepre. Sensul maximei ar i ost exprimat mai clar. Cumpatarea este saracia numelui bun. omul îsi iese din ire. =. . )sor a li pe cei ce ac binele. /ai.ine greu ceea ce respectul îi pretinde. /ai.3*. . daca(i treci prin sita pe cei ce l(au acut. $atorita dublului sens al ad"ecti.ara sta pe su letul celui ce se caieste de apta >sa. =.enit. : grea paguba ce ramâne ne"udecata. /irtutea porunceste cu usurinta so. %iului cu.iincios niciodata nu(i . S.erb care sa permita 11 traducereaE FHpe cei ce cu ade. : suparator sa primesti cu acreala ce ti s(a dat cu bucurie. tot raul care se ascunde sub o aparenta . Su letul are mai rau dusman decât cel ce +ace în sine.2#.aie în hotarâre. 7n"osirea pentru o cau+a buna este onorabila. Mânia si ne ericirea sunt soate. $e. Cel îndatoritor în clipe prielnice se bucura de spri"in în cele de restriste.

sub nr. : mai a. schimba mult sensulE FMai bine suport i un mostenitor. Saracia îl pune pe om sa treaca prin multe. decât sa(l cautiG. nici greu. 8 alta lectura. plânsul mostenitorului e râset. îi dai ghes sa plece.a pentru unul nedemn. nu se mai tânguie. 8mul moare de atâtea ori. .#.ine sa te plângi. în loc de fieri. Când retii pe unul care n(are che .a ei. anume ferre.@*. #2 4enumele de cinste este o a doua a. Casatoriile dese dau prile" de cle.a gândeste. A slu"it cinstit cel ca+ut sub po.rednice de cainta îl întâmpina +ilnic pe orice muritor.etire. Ca sa nu ie scutit de su erinta. în mod corect. la chin. 7ndoita milostenie da saracului cel ce o da repede. propunând pe un ne. A te ra+buna pe dusman înseamna o a doua . . Când a la multe. 8mul e croit pe seama .ara .<#. $e+baterea este cel mai bun lucru al omenirii. )n amarât nu poate cadea nici de sus. 1. P. Saraciei îi lipsesc multe.ituteaI 8ca+ia îl duce adesea în ispita chiar si pe omul socotit. omul altce.rednic.ârstei. nu daruit ei. 12 #3 .ietii. %ii îngaduitor. C . s i maxima asemanatoare.. Patima pentru bogat ie înseamna pregatirea saraciei. ca sa poti i si cu unul cinstit. 232. omul nu se poate hotarî. .##.ere.*.orba blânda are otra. Subalternul a la tot ce greseste se ul. =.iata . . decât sa umbli sa a"ungi. Ce amar e sa slu"esti. Totdeauna când "ura solemn. 5ignesti buna credinta . 1. decât ser. S. 12 : cu mult mai grea mustrarea de cuget. dar cel mai rau e ata de sine. +gârceniei 1 toate. A. de câte ori pierde din ai sai.anta"os sa ii acut mostenitor. Multe apte . omul s(a întâlnit cu soarta. 5ignesti pe un om corect.6eplacut este sa su eri de ceea ce nu se cu. cu un necinstit.. Ce "alnica e durerea care. când îl rogi ce. $istinctia e podoaba pentru cinstit si stigmat pentru necinstit. . Sub masca.arul nu e bun ata de nimeni. când nu esti deprins a sta sub poruncaI Si . .<*.

ori cel norocos.eni dusman. 2**.@#. esti . 1< 2*#. numai ceea ce schimbarea aduce nou. pâna si râsul e o "ignire. mânia e totdeauna pre acuta. încât dusmanul sa nu aiba cu.inge pe cel mai mare dusman.ara AamenintareaC pedepsei HG.inge mânia. Trecând sub tacere sageata ce ti s(a aruncat. stârnesti nenorocirea. semantic posibilaE FSub po. Pentru cel în neca+. 7n nenorocire nimeni. Când ceri un drept. 7n dragoste. 'n. 6imic nu e placut.ino. 6u i îngaduitor cu cel caruia i se arata îngaduinta . .ârsit. %uriosul ia drept s at pâna si o nelegiuire. "udecatorul se condamna pe sine. Cine trece cu . Când achita un rau acator. 7n împre"urari de cumpana. : lucru cuminte sa te temi pâna si de dusmanul neînsemnat. . )n nerecunoscator ace rau tuturor sarmanilor. 1. . !una credinta nu accepta o ensa.D#. )itarea e leac "ignirilor.ina. 'n.. 1# încât sa(ti poata i prieten si în timp ce(l socotes ti dus manG. apropiate. îndra+neala e de mare pret. decât daca se caieste. Se întelegeE Fdependenti de mila semenilorG& un gest de nerecunostinta îndepartea+a de acestia actele de caritate. atrage asupra(si . Asa sa te porti ca prietenul.D3E FPe sine se condamna "udecatorul care napastuieste un ne. 1# 'n.idia e în stare sa o în runte ori cel cura"os.at.a a celebrei maxime cu nr. Asa sa daruiesti prietenului.ede.D*. în. 13 Sun t mai multe lecturi si.orba de ocara. Ar i mai logica . 13 7n .ino. în a ara de ne. nu spera în bine. 1. Cine(si în.idia tacuta aprinde dusmanii mari. aci ca rautatea sa ie si mai ascutita.ino.ederea o apta rea. Când te proclami ericit.arianta. $upa lege. de dusman 1 mereu.iata ne ericitului a ost nascocita .at de la primul delict sa. $e urios ereste(te o .idia ponegreste ce . prin urmare. ale acestei maximeE F)n ast el de prieten sa ai. pripeala e de condamnat. Alternati. 4au acatorul se osândeste pe sine în iecare +i în care comite o nelegiuire.ânt. ca si cum ti(ar putea de. 1< ## . nu ce ramâne ascuns. mai multe sensuri.atG. 21*.reme.

atia celui ce pacatuieste într(o apta rusinoasa. Tot ce uriosul . când nu o pedepsesti. Stân"enitoare sunt a. în editia 1@ care ne(a stat la ba+a traduceriiC.orba. se mânie pe el însusi. 8rice .ersi lacrimi pentru dusmanul mort. 6(ai de ce sa .#. : rusinoasa lipsa pro. 1D $upa ce un urios îsi re. Su letul ales nu suporta sa ie biciuit cu . 22*. Sa ii de olos prietenului atât cât sa nu(ti daune+e tie. da loc la în. 7ndoita e . 23*. Muritorul care doreste cel mai putin. 21#.P. apro ape identica. Poporul e puternic unde legile sale sunt respectate. 7n dragoste se cauta .* %.ine. 7n inima dusmanului rugamintile nu patrund. $rum este pe oriunde cel de dinainte lasa urma. '+bânda e totdeauna acolo unde domneste întelegerea. 2. Câteodata usuratatea se împleteste cu prostia. Pe nedrept în. 22#. )rechile suporta insulta mai usor decât ochii. cel puternic îl asupreste usor.esnic moti.enita din îmbelsugare. %ocul îsi pastrea+a caldura si în ier. te pedepsesti singur.anta"ele ce au ca însotitor teama. C . Pe un amarât.inuieste pe 6eptun cel ce nau ragia+a a doua oara. 7n dragoste se în runta mereu su erinta si placerea. daca nu i se raspândeste aima. Placuta este pata din sânge dusman.oie de oarte putin. nebunia e totdeauna placuta.*. Su letul ramântat e de a"utor întelepciunii. 7n dragoste.inuire. 7n dragoste. 1@ Când ugi de munca te cuprinde lenea.irtute lânce+este. 6estiutorul greseste ata de cel ce(si regreta . . . Se subîntelegeE Fdaca(l poneg reste ara sa cunoasca apteleG A'nterpretare a comentatorului 8tto %riedrich. mai "os. Sustragerea de la munca înseamna lene. are ne. : mai usor sa comiti o nedreptate decât sa o su eri. 2. 6eîn rânarea glasului nebuniei nu se potoleste niciodata.1 Mâniindu(te pe copil.ino. Comiti tu însuti o nedreptate.ina. maxima 2. =.orbeste. . 1D #.#. de ne ericire. rumusetea e mai de pret decât reputatia.

*.a pe urios.ata întelepciune. Po ta trupeasca. 4anitului.a "ust. e de dispretuit. e ceea ce ri. : a. 23#. se uita si cea .S.3. 2#*. 6estatornica e soartaE repede ia ce ti(a dat. /ai de capul lui e norocul care nu stârneste dusmanie. ne. -a cel ne.olitatea cunoaste. ideea maximei de sub nr. P. Scrisori catre Luciliu.* scrisE a mai a.rednic. 2##.ut s i el rau de mare HG. 2.eche. partial. ameninta pe multi.2 #< $istinctia luceste departe. aceasta maxima condamna risipa. . =.1 4epeta. $aca nu se aduce o noua lauda. 7ntâlnita s i la Caecilius !albus. n(a ost numai pentru ca asa îi era . în de obste.ata pe unii sa ie rai. când ceri ce. Se întâmpla ca uria sa uite de lege. Seneca. dar niciodata ca legea sa procede+e cu mânie. durerea dusmanului îi alina durerea.ut parte de nau ragii. Pentru o greseala în care ai ca+ut din nou. : o ericire sa mori înainte sa(ti doresti moartea. 6u poate i câstig ara paguba altuia.atul de soarta.ino.a.a legea. . -egea îl obser. 2.<1. Cine ace unuia o nedreptate. tine multa . F$aca )lise a a.anta"os sa poti alina durerea printr(o paguba. Mai cu seama nerecunoscatorii în. încât nu poate sa arda nimic. o distinctie tine locul de+onoarei. C . . nu "udecata.. : lege uni. dar te în. dar acesta nu obser. . =aba. .. 4au acatorul se teme de lege. atunci omul rau e în culmea rautatii.reme. Patima trupeasca sub"uga pe toti. : neplacut sa ii silit sa tainuiesti ceea ce ai dori sa spui. S. . Subreda e cau+a care cere îndurare.#. Pe omul bun din interes trebuie sa(l numesti om rau. Când se pre ace bun. esti acu+at doar o data. Sloboda sa(ti ie limba.ersala aceea care porunceste sa te nasti si sa mori.2 $es râul si onoarea nu se înteleg niciodata. . #2. Cel retras în singuratate este lui însusi legea. C . Tot ce patima a pretins. nr .

7n ratacire traiesc cei ce cred ca .eninul sau. Trebuie sa mori. A sti sa ii milosti. soarta. daca o data cu el ar i sa piara si un om bun.3 C ..< %emeia care se casatoreste cu multi. 9reseste bolna. traductibil prin noroc. 6u ia în seama teama >de +ei?. Stapânul care se teme de scla. . oricât i(ar olosi. -acrima emeii e mirodenia sireteniei. )nde s(a înstapânit teama.ul. 2@#. emeile îi întrec pe barbati. 2@*.oie de lecuitor. somnul rar îsi a la locul. . . -a gând rau.# Când ce. . bunatatea cauta alt loc. 2D#.. 4autaciosul se bucura totdeauna de .a >cine. .<. aceluia nu(i da nimic. : urâta intentia de a(l iscodi pe strain. . #@ -amurind ocara. 4autaciosul are dinti ascunsi.ernare rea ruinea+a si statul cel mai puternic. 8 gu.or i+bândi totdeauna. 2<#. decât cel adoptat. Ticalosul. 4au greseste oricine da cre+are norocului. Când emeia gândeste de capul ei. $e multi trebuie sa se teama cel de care se tem multi. Când o cotropeste nedreptatea.i e mai pre"os decât scla. se gândeste cum ar putea sa(ti aca rau. Stapânirea de sine e alinare nenorocirii. Cu mare truda pa+este unul ceea ce place multora. Cruta(l pe ticalos. dar nu de câte ori ai . ca s i în multe altele. o aci mai "ignitoare.oi. %irile rele n(au niciodata ne.# Ar putea i s i întelesulE FCând ce. $e mai mare încredere e mostenitorul prin nastere. .rea sa aca un rau gaseste totdeauna un moti.a? moare HG. întâmp lare – iecare putând igura în acest context. 'ndignarea atrage dupa sine o grea miselie. Cine . înseamna ca leacul e gresit.3 Cine daruieste unui mort. . : mai putin de+amagit cel re u+at pe loc. chiar daca nu poate.ul care(si lasa medicul ca mostenitor. P. 3.. gândeste rau. s i maxima sub nr.a ce tine de natura însasi piere. Fortuna. 2D*. ci doar se lipseste pe sine. înseamna a trai ara prime"die. multora nu place.2<*.

îi tine în râu pe nemernici.rednica e o bat"ocura a destinului. ' a. doreste pacatul. Prostia e bine sa o s atuiesti. . 9roa+nic de greu e sa traiesti la cheremul altora.ins orice teama. =aba. Animalele îmblân+ite sunt la adapost. Cetateanul generos e bine acere pentru patrie. Cea care doreste sa placa multora. 32*. te lepe+i de toata cinstea. 4autatea. accepta(l asa cum este. 8. pe +eu smeritul îl sla. 4aul pedepsit peste tot e scut pentru cei buni.i mai rau. 3*#. daca . înainte de a a la un om bun.#. Curte+ana e unealta stricaciunii. cruda tânarului si târ+ie batrânuluiI Când . Subreda e i+bânda celui care o regreta. 2* Multe ai sa încerci. 6epasându(i de multe. Asemanare rapanta cu nr.este în taina. Tru as cu multi. mai ancorat în ambianta tulbure a statului roman la mi"locul sec. 8mul rau cugeta în taina la mai rau.rei sa ii în siguranta . 4autatea unuia atrage repede blestem asupra tuturora. Sensul politic 1 la el de plau+ibil 1 pentru care am optat. Putin rapeste soarta. nu clementa.orba de o demnitate înalta AB summum imperiumC care s(ar pierde printr(o gresita .D Ce nu poti schimba. 31*.. 8mul cumsecade moare de urgia multora.a cugetului înseamna luare aminte.rei un singur lucru rau. 8 moarte ne. 3. Ticalosul nu(si însuseste niciodata un s at bun. Când dispretuiesti moartea ai în. 5alnica e placerea în care staruie amintirea prime"diei. 3. dar în robie. nu sa o pedepsesti. 31#. Te(ai agita mai putin daca ai sti ce nu stii. se pre ace buna. . când putin a dat.@ #D Teama. puternicul de.*.ine mai puternic.< exercitare a autoritatii. ni se pare mai pro und. 3. Chr. spre a te lo. Mai dâr+ se tine cel ce nu stie ce înseamna o nenorocire.1. nu cu lacrimi. =. Totdeauna sa te temi. Curte+anei i se înmoaie inima cu daruri.@ 3**. Cau+a limpede poarta sentinta în sine. Alte traduceri au cre+ut ca ar i . Moarte H tu apari ericita copilului. 6eprielnica e hotarârea care nu se poate schimba. .

32#.erosimilul sens ilo+o ic al maximei. Pentru un pagubos. S. 7nceputurile aptelor mari trebuie sa ie modeste. . ceea ce. 6u moartea e o ne ericire. în care se exprima aceeas i idee a acceptarii 2* necesitatii imu abile. Amara e consolarea pentru înaltarea în rang a potri. P. 22 )nii au tradus FpropriumG literal. 21 Cine se teme de o crapatura. cel mai bine e sa nu aca niciodata nimic.ite"ie. nu(l îndreapta. anulea+a 21 . 6u e urâta urma ranii dobândite prin . )nde arde. 22 . Când mintea îi stapâneste.* %. Cine dascaleste pe unul care n(are che . Scrisori catre Luciliu. ci apropierea de ea. adicaE FSa nu socotesti ca al tau HG.inge niciodata ara prime"die. Prime"dia nu se în.a i curând îngropat sub ruine.1. 3#*. Sa nu socotesti esential nimic ce poate sa se schimbe.D Seneca.arului nu i(a lipsit niciodata un moti. nu .. nu murim mai bine. ci îl supara. . $upa unele interpretari& F aci prostia sa creascaG. A. 6u stii ce sa doresti. încât sa nu ai sa te plângi deloc de ea. 6ici o soarta nu e asa de buna.e+i nota la maxima de sub nr. îsi ascunde irea. noi oamenii. Când un om necinstit procedea+a corect.nicului. 7ngaduindu(i prea mult. Spre a re u+a sa dea ce.1 . umul nu lipseste mult timp. Asemanare cu nr.a H 2. înlesneste uneori prostia. . 2. sau de ce sa te erestiE iecare +i se "oaca ast el cu noi. ochii nu pacatuiesc. de tagada. 33#. 6u te bucura de neca+ul altuia. decât unde am trait placut. dupa parerea noastra.Mai rusinos e de condamnat cel caruia nu(i pasa de nelegiuire. 4. 1*<& . 2DD. 6icaieri. 33*. )n autor slab ace de râs un subiect bun. 6ici un câstig nu e mai sigur decât economisirea a ceea ce ai.

nu stie sa se teama de ele. dar ea nu o accepta. este . smulge ce pretinde.oia îl ace mincinos.reo rânduiala.rei.esnic de compatimit. a"uti necinstea.. /ino. 7n ata unei acu+atii.orbita de rau. 3. ade. acela care cedea+a din ale sale. 2D . 2<@.oia. 2D 7si pune singur opreliste cel care solicita ce. decât unui ticalos. 23 Sens interpretabil di erit. cât poate de cu încapatânare. #DD.ine. =adarnic tân"esti dupa ceea ce soarta ascunde. . 3.1. 3<#. 2@ Alterna cu nr. daca nu(i dai. 6ici . !arbatia nu cunoaste resemnare în ata nenorocirii.iata. nu apartin numai oamenilor. 9enero+itatea nu este nicaieri .oitor. 2@ Cine se gândeste la cele de care trebuie sa se teama. decât ceea ce nu se cu. ci în. $aca nu pedepsesti aptele rele. Sa poti ace rau si sa nu . Totul e acru înainte de a se coace.atul implora.arul e lasat la o parte. atunci când se pre ace bun. nici destinul. 6u e data omului mai grea pedeapsa decât saracia lucie.ingator. Cel ce nu stie întinde capcane. 6e. ne. 23 6u e în. 6e. 8ptam pentru ideeaE F6e.oia se oloseste de orice arma.ino.a îl socoteste prost. e de mare lauda. 2. 2< Mai simpluE F/orbaria nu e totdeauna bine primitaG. Soarta. 3##. staruie sa domneascaI Aproape la el nr. :locinta nu are totdeauna auditoriu bine.oia îs i impune legea.#. întâmplarea nu se tine de .oia impune legea.atul se indignea+a. $iscutându(se prea mult. ne. 2< 3<*. 2# Aproape la el cu maxima de sub nr. 2.oia obtine de la om tot ce(si propune. 6e.6imic nu doreste patima mai mult. 6imanui nu gasesti mai usor perechea. 6e.ins.*. 6u e usor sa pa+esti singur ceea ce place multora. Spre a ace rau. dar ei nu(i poti impune o legeG. 2# 6u stiu ce mai unelteste un nemernic.a di icil. Pe cel lipsit. 6u se poate sa nu(si dea seama când cine.

a decât sa în rânga.ileag intentia. 6imic nu e mai "alnic decât >sa trebuiasca? sa re rusine+i ce de ai acut. daca nu si(o pa+este pe a sa.rednic. nr. 3@*. 31 6u se scorneste usor o în. a apologetilor sinuciderii. . $aca nu pricepi singur. 6u poate ace rau cel care si(a dat în . Soartei. 3. de la toate. 3* 6u dispretui .ine de mai multe ori.aile care stau la temelia culmilor. ia asupra(si nelegiuirea. Trecerea . 4. 6imeni nu poate scapa. 6u e ericit cel care nu se socoteste ast el. $estinul nu stie altce.. mai sus.a de Adrian %ochi. dar Frestitutio salutisG înseamna Frechemare din exilG. $e la doua nu ma poateE $e la mândra. Sa nu impui nimanui ceea ce însuti nu poti îndura. se a la 32 catrenulE F=is(a maica ca ma scoate $e la câte. sau mai "os. c .ino. Prea mult bine este în moarte.ina care se ascunde dupa multi. 3D#. 3* Fredobândirea libertatiiG si acestui înteles ne pare mai adec. nu e niciodata usoara.. nu sa o "elesti. 6imeni nu e sigur de treapta cea mai înalta. daca moare ne ericit. Cine apara un rau acator. 3.este niciodata. nici de moarte.ata recomandarea din partea a doua a maximei. înteleptul nu se împotri. 7n colectia Doine si strigaturi din Ardeal.. de 'an )rban 5arniJ si Andrei !ârseanu. FPro remedio salutisG poate sa însemneE FPentru a(ti lecui sanatateaG.at. %. 32 Soarta se cu.remii îmblân+este sau supune.. 3D2. 8 . nici de dragoste.1. în +adar asculti pe întelept. 31 Probabil ironie la adresa stoicilor. 6imeni nu moare prea curând.ine sa o suporti. si . 6ici un ricos nu a"unge la loc de runte. dela moarteI .a rau în ea. 3D*. ca sa nu ie si ce. Cumpatarea este îndreptarea lipsurilor. 3@#. Pentru a(ti redobândi libertatea nu socoti nimic ne.inuire pe seama unui ne. nr. Cugetare stoica& re. editie de initi.

3# 4e u+ând cu eleganta ce ti se cere. o ac si mai batator la ochi. !ucuresti. . Parintele urios este mai necruta tor cu el însusi. Amanta a"unge repede sa urasca îndatorirea de sotie. deprinderea o împlineste.7n editia citata. Moartea are ascun+isuri nebanuite. 8.ede si pericole inexistente. scurta pentru ericitI Sa ii mustrat în nenorocire e mai rau decât însasi nenorocirea. %ricosul . p. toti se supun cu draga inima. : de lauda sa uci+i. Cât de dulce e chinul inimii. 7ndatorirea su letului bine. 4abdarea muta a celui nera+bunat cugeta la mari rele. cel care da ara a(si întipari nimic în amintire.ila risipitorului. Cine atentea+a la onoarea altuia.olutiile moderne. $urerea care înabuse durerea e ca un leac. ara cele de trebuinta. nu daruieste. #**. din . si(o pierde pe a sa. Pierde. :ste ideea "usti icarii uciderii tiranului. "oci rol de bine acator. se naste. e mai rau decât o pedeapsa.reme de pace.iata I -unga pentru ne ericit. Sustragându(te legii. pre+enta constant în antichitate si reluata în re. Cel ce . îti strica.erent si cura"os îsi ace el însusi ericirea. Sentimentul onoarei nu se în. 8ca+ia > a.orabila? se îmbie ane. #*#.1<. $e omul rau. Toti câti pacatuiesc în ascuns. când slu"esti unui nelegiuit. P. #.2 P. A cadea sub po. A trai ne ericit.edesti aradelegea. îti do. 8rice placere.e+i ce olos ar aduce ra+boiul. 33 Constiinta. e de compatimit. Cel perse. . 6umai mi+eria pune sta.estita acolo unde cel ce a primit(o si(o aminteste bine.*.oie si se pierde usor. . îndata dupa ce ti(a surâs. chin tacut al su letuluiI !ine acerea este mai bine in. #1*. 8noarea pierduta nu se mai recâstiga niciodata. 8. 8chii încep dragostea. când îsi struneste bucuriaI )nde poruncesc cei .ata. pedeapsa se apropie cu târâisul sarpelui. #2*. !anul este cârmuirea deplina peste toate. #1#. 1D. Cea mai grea prime"die este cea ascunsa.3 #. sa pre.@.rednic e ca un copil în iat.rednici.#.rea sa ie olositor si nu poate pe masura. 33 .ara nedreptat ii e mai mult decât o pedeapsa.oitor e ara s ârsit. : bine ca. . -ibertul .

Cainta usurea+a. dar nu o ocoleste. 6ecinstea câtor. si nici unii care sa nu poata. $upa o nenorocire.a 1 nenorocirea multora. Asi pre era sa pierd ultimul ban. unde preoteasa Pythia pre+icea în ormule ambigue. 3< 6elegiuitul amâna pedeapsa. Cine ace un bine unui om cinstit îl reprimeste în parte. ###. ase+ându(i la loc sigur. îndâr"irea sporeste durerea. #3*. decât sa(l i primit miseleste. Tot ce e olositor patriei. de la $elphi. A(l supara pe cel puternic înseamna a(ti cauta neca+.1*. Putini sunt care nu . #2#. #. A a. 3. nu trupul.or sa pacatuiasca. se aduna apte nepedepsite. .a+a este o ericire de obste.a. i se împlineste usor dorinta. Tot ast el. decât norocul prostesc mai mult e în stare chib+uinta.ânt.irtute.# Micsorea+a greseala cel ce o îndreapta repede. 7n nenorocire. 9enerosul cu .ântul obscur al +eului. cu sens oarte apropiat în acest context. Casatoria trainica o ace su letul. : corect sa iei asupra(ti greseala prietenului.ea simtul onoarei constituie un el de obligatie. A cunoaste s ârsitul înseamna a muri într(una. e totusi pre+ent. $oar câtor. 9ândeste(te mereu cum sa te pa+esti.A te grabi cu "udecata înseamna a cauta >neaparat? aradelegea. Parinti onorabili sunt mostenirea cea mai de pret. 3< Se re era la oracolul lui Apollo. A pacatui pentru stapâni e ca o .a le e dat sa înteleaga cu. înseamna a te trada pe tine.*. e proprietatea poporului. %igura înteleptului tine loc de cu. A te ascunde dupa unul mai pre"os decât tine. sau impetrans. Pe multi prote"ea+a +eita %ortuna. 3@ #3#. 3@ . 3. Imperans. 4abdând mereu. amintirea ei este înca una.aie. Cel pe care onoarea nu(l lasa sa so. 6orocosul. când cere ce. ##*. -acrimile oricând pregatite arata pre acatorie. teama nu(l +druncina. nu "ale. Cel ce se ra+buna ara a i de ata . pe care nu le mai poti tolera. 3# Probabil în sensul ca raspunderea îi apartine. nr. .

Amarâta e slu"ba ara reusitaI Ce urâta este nerecunostinta pentru o milostenieI Trist este sa ii silit sa napastuiesti pe cel pe care ai .an.atat sa aca rau îsi aduce aminte. ocara.. rica ti(o nascocesti singur. . Cine îsi respecta "uramântul. Si daca nu e "ust. Spre dobândirea placerii se încearca orice. #<*. greu se reabilitea+a. dupa un timp o simte. 6apasta gaseste usor pe oricine cauta.Cel ce în runta prime"diile le în. 8ricât te pre aci. poti cauta. Cine se declara ne. #. tot ea îi .ântul din original are si sensul de insulta.ârsta l(a îndatinat.ine mai repede decât cel în care nada"duiesti. 8ricine a în. 6u totdeauna a"uta ceea ce e pregatit demult. temeinic. #@*. 3D Cu. când poate. Patima are în gând ce doreste. 8rice încerci. A sti sa te supui e un merit egal cu a porunci.ine sa se roage de iertare.ino. #* . gândeste(te unde a"ungi. rareori a su erit(o. Cine se stie pre ace bine. 8.rea sa(l ocrotestiI #D*. /iciului pe care .ent. #* 7n originalul tiparit e desigur o gresealaE sero B târ+iu seara Aceea ce e ara sensC. pretinde(i sa(si aca datoria. dar nu redobândi. a"unge orisiunde. în loc de serio B serios.inge mai înainte de a le simti.#. : mereu biruitor cel care obisnuieste sa ierte. nu ce se cu. Ce s(a pierdut. Cel pe care opinia l(a de aimat. %aptul de care te temi . Cine(si +gândareste durerea. îl pagubeste mai repede pe dusman. P. #@#. 3D Celui care te pa+este. 7n +adar ceri ocrotire celui de la care meriti o pedeapsa. Cel ce s(a erit de paguba . o singura data. Ce ne ericireE sa(ti doresti moartea si sa nu poti muriI #<#. daca . 8mul cu "udecata sa se mânie +dra. =. 8 masa buna câstiga mai multi prieteni decât o minte buna. considera "ust ce(ti este de olos.ine.at e cât se poate de eloc.a pune capat. : destula pedeapsa mitocanului. %.

Celei ce .ata pe prieten sa se teama. Cel care so. îsi înlesneste slu"ba.a?. -audarosul a la repede pe unul care(l ia în râs. . #2 Tot ce silnicia smulge oamenilor cinstiti.iciu.ina.ar.ânt. Suparator este când întâmplarea îti strica socoteala. : o prostie sa pastre+i ceea ce nu stii la ce slu"este. da îndemn multora.1#.< $atornicului nu(i place pragul creditorului.rea sa para rumoasa. Cel care(si poate muta dragostea >dintr(un loc într(altul?. Cel ce n(a trait pentru el. #1 Cel ce se teme de prieten.**. Cine se teme de prieten nu cunoaste puterea acestui cu. Pentru a re. Ce neplacut este sa regreti un lucru bine acut. îti este ca un ocrotitor. Cât de ericita trece . dar nu . Sens medie. Cine se teme de toate capcanele nu cade în niciuna. încura"ea+a multi necinstiti. o poate si uita >pe unde.aie în a pedepsi.rea.olnic e a"utorul care daunea+a cau+ei sustinute.ânt e ca si mort pentru altii. se poate descurca si singur. Cine se poate lipsi de un s at.alE in ero B în realitate. Cine iarta unuia .ite"ie aduce glorie. îti re. #. într(ade. oca+ia cea mai apropiata e cea mai buna. #D#.ine o parte si tie. . $in orice lasi unui om cumsecade. se naste de "os. înseamna ca nu(l practica. rau ace ca(si mai ramânta gândul. )rât este ca . 3#. . #. îl în..1*. . Cine poate ace rau.iitorul de înalt. #3 8rice apta de .aI Cel care se îndoieste serios. mult neca+ i se trage. #. Cine asteapta sa ie rugat. ## . 6e. pe drept cu.endica ce.a. .ina ta sa o pui pe seama altuiaI Cel ce slu"este cu pricepere are parte la stapânire. Cel în stare sa(si ascunda un . da pe mâna nelegiuitilor.Ce nenorocire este sa se piarda ceea ce au doar câti. nr.iata ara treburiI #< 8ricât e . #1 C .*#.

#D $e ceea ce e pe cale sa . Tot ce întâmplarea în rumusetea+a. cu atâta se începe mai rusinos. 9roa+nic este sa ii luat în prinsoare de cei care te(au aparatI Ceea ce iecare îndrageste. 3*D si #D@. Ce ne ericit esti când îti reamintesti su erinta din trecutI Cu cât se pacatuieste mai greu. exista si lecturaE FKui sibi modo . când cu gândul . îsi recomanda lui însusi.@ Cine ar sti ca e ne ericit. .orba buna.rei un lucru. stapâneste(l cu raul. Cel în stare a ace rau e de temut si în lipsa. iar cu . Cine ucide un ins care doarme se ra+buna pe cine.2#.it HG. Cel ce . 8ricât de aprig e unul care împarte po. altce. #< . . Toti iau drept s at ceea ce spune unul mai în . -a ce(ti trebuie banii. uneori. când sceptic ata de natura umana. aptul de temut te ia pe nepregatite.a care nu e constient.3*..ointei sale. departe de treburi H?.a si dusmani. .it HG. chiar daca su erinta lui e ascunsa.i.*. daca nu(i poti olosi0 Ceea ce cre+i ca ai ocolit. cu lauda. s(ar înclina în a. o ace cu amar. înteleptul se pa+este ca de ce.1. #. ceea ce ne #3 pare mai aproape de sensul cugetarii.ine totdeauna cu premeditare. F Hsa o accepteG A0C& ar putea i si o alu+ie subtila la mituire H ## Alterna cu nr. -a rele sau la acte de iertare0 Comparând cu maxima de sub nr.atiI -a ce sa(ti alegi a..ârsta.2*.a0 #@ Cel ce slu"este împotri. câstiga deopotri. C .a ce a si . Cel ce se acu+a pe sine.ocat. $aca nu(l iei în seama. .a .. dar tot slu"este.ete. adesea îti rasare în ata.i. Tot ce prisoseste celui suspus.ea cu. /rednic de mila este cel ce nu se poate de+. Cel pe care nu l(ai putut stapâni cu nici o . nu ace rau nimanui.orba. .enit. adicaE FCine a trait numai pentru sine HG..inte0 . daca durerea n(ar a. !podon li"er.ine sa(ti aca rau. nu poate i acu+at de altul.#.oarea primului termen al alternati. 3<2. Pe cel la care tii compatimeste(l. Cel ce se straduieste sa adune multi prieteni. iind când încre+ator.ina. e repede dat uitarii. . e o po.ara.ei #2 H 6umai ca si Syrus se contra+ice. LoratiuE F!eatus ille Mui procul negotiisG >%ericit acela care. =.ino. 7n loc deE FKui sibi non .

Are tot ce doreste cel în stare sa(si doreasca doar cât îi e dea"uns.ointa . se tine de treaba. . .at se teme de soarta. $e unde s ânta pietate e alungata. : cea mai mare . Trebuie sa ie lucru rar ceea ce . Mânia n(a obisnuit sa respecte nimic.ire.reau sa iu rege. Am optat pentru lecturaE FKuo ad..* Cu cât un lucru e mai important.8.<*. P. nu cu orta. descopera întelepciunea. nu .reme. nu ceri. cine achita pesin >datoria? altuia. a(ti aminti cui îi esti îndatorat.1 A cere o slu"ba înseamna oarecum o aser. %uriosul crede totdeauna ca e în stare de mai mult decât poate.. %.#.ocatus caperis HG. care nu permite o traducere pe înteles. s(a tradus prin acest înteles din latina târ+ie..##.*. %uri. Pentru omul pe care(l încearca rusinea este speranta de îndreptare. !unul simt. $aca nu s atuiesti bine pe cel pe care(l culti. 7n gândul sau. . înteleptul se ra+boieste cu toata lumea. nu pierde.rei sa pretuiesti multa .rea.3#. P.D So. Tineretea e de strunit cu mintea. . decât de cel ce(ti porunceste. ci doar în mânie. =. Asculta mai bine de cel ce te roaga.a ara a ti se i îngaduit. când iei ce.ulpoiul. mai întâi s atuieste(l si dupa acesta corectea+a(l. Precum trupul ara su let.ârsta. Sa primesti un împrumut pe care nu(l poti înapoia. 4ascumpara.aiala nu e olositoare în nimic. în loc de Fca. . Cel ce ace numai ce . . 6u .ino. : o greseala sa cauti îndreptare ata cu . înteleptii o îndura. asa e omul ara prieteni. 4. nu de martor.i. înseamna ca nu(l poti su eri. %acând pe un amic sa roseasca.orba. . .irtute. #D .easG. '+bân+ii nu(i place concurenta.#*. Cine nu pedepseste un pacatos îsi îndeamna odrasla la pacat. cu atât e mai prime"dios. . !unatatea se socoteste totdeauna ericita. Prostii se tem de soarta. înseamna sa uri. nu de . Pe cel ce arata buna. . Acu+atul ne. domneste des râul. #@ A"sens-tis. ca sa trebuiasca sa iu crud. îl pier+i.

.ina acestuia..at.1 Se regaseste la S . a"uta dusmanilor. Cine absol.ina e a ta.3 . $upa ce truda a croit drum. : o prostie ca pentru su erinta ta sa . Augustin.rei sa te ra+buni pe altul cu aceeasi masura.Tot odihnindu(se. pâna se ace lumina.a(i. noroc cu creditul. $e .este un tranda ir. Cine nu stie cruta pe ai sai. când . sau fraudem.rei sa nu te temi de nimic. în clipe de cumpana.. adica F: în +adar HG . se întâmpla sa urme+e lauda. . .ecin punându(i oc. Temându(se necontenit. 6e. îndra+neala ia locul chib+uintei.erea pe +gârcit. .oias. a. . Singur se pedepseste cel ce se caieste de o apta rea.ino. Când autoritatea e respectuoasa înseamna ca nu mai are putere.a un rau acator se ace partas la .itregia soartei. s(a citit si frustra. înteleptul da apa la moara nedreptat ii.ine îndata dupa a mamei.@#. Pe sine se condamna "udecatorul care napastuieste un ne.D#. <* $e obicei. $urerea doicii . !anuiala naste pe seama ei alte banuieli. )nele comentarii cred ca aceasta maxima a ost inspirata de o oribila executie în masa a unor pri+onieri. înteleptul se ereste de rau. teme(te de toate.* 7n loc de fraus. . .atia staruie. Soarta întuneca mintea celui pe care . .<#. 7n saracie.D*.rea sa(l piarda. 4ana proaspat dobândita în i+bânda. : o prostie sa te plângi de .oie de el.# Speranta a"uta pe ne. iar moartea pe ne ericit.@*. 6ecinstea însasi stârneste oprobriu împotri. . Clipa nu înapoia+a nimanui ceea ce multi ani au rapit. . . Mult ericit acela care(si poate alege moartea. : o prostie sa . înseamna ca re u+a scurt.ino. pe timpul lui Augustus.2 A suspenda legile înseamna a ti se rapi cel mai de seama spri"in. 9ândul se teme totdeauna mai mult de un rau necunoscut. )n s at lipseste totdeauna când e mai mare ne.rei sa te ra+buni pe . 7nteleptul care tace când e rugat. : placut pâna si spinul de dupa care pri. nu e dureroasa.

Mintea sanatoasa se supara ane. decât sa .a asemanatoare la Loratiu. +druncina încrederea tuturora. sla. ie ca altul culege lauda pe urma ei. 8. Spre a(l sal.a. Prostului. %.rea sa sal.orbeasca împotri. Pentru cel do. <1#.rea sa(i piarda. A(l lo. %. Ade.. Pe pipaite. <1*. Muos perdere . %ara ad. .ersar. ci cru+ime. cât si pe acu+at. Maxima de. .. în trecerea lor. !pistole.oarea lui. pâna si orbii umbla ara teama.orbeste destul de lamurit în a. numai bine i se ace omului paguba. . <. ie ca truda uneori nu e recunoscuta.ântul chiar igurea+a în cuprinsul maximei.i pe cel care te roaga nu înseamna cura".arul . 5udecatorul se "udeca atât pe sine. pâna si graba îi pare +aba. A i întrecut de unul mai bun îti aduce o parte din glorie. <*#. . 4a+merita cetatenilor e prile" dusmanilor. Cine pa+este bunul sau. Cu.. dar atunci strasnic. : dea"uns sa(l în. $estul de mare dobânda la câstig este tinerea de minte.# mintile celor pe care .*.a legii talionului.: împotri.2 8 cugetare întrucât. =.3 ne rapesc >mereu? câte ce.a sa. 'ronic.ult. <.oie.edit a i cinstit.nica. e prea mult. Toti sunt ocrotiti. : o prostie sa în runti pe cel placut de +ei. si ce nu are. Patimei. 7n lipsa legii. prius dementatG B $umne+eu ia mai întâi . 7si pune a. .erea în mormânt cel ce lasa mostenitor un batrân.remurilor în ormaE F$eus. %irea banuitoare a unuia. . banuiala e o "ignire tacuta.a i+bân+ii e scurta. <1 <**. P.a.. : târ+iu sa mai ceri s at în prime"dii. unde unul este aparat.ingi pe dusman& sa(l nimicesti. Sa te temi totdeauna de orice poate stârni mânie. =gârcitului îi lipseste tot pe(atâta si ce are. Pentru întelept e mai bine sa taca în a.e+e pe ale tuturora. constiinta este pedeapsa tacuta. =.enita populara de(a lungul .##E FSingula de nobis anni praedantur euntesG B Anii.oarea lui. tacerea îi trece drept întelepciune.

eche nedreptate. Placerea cea mai îmbatatoare este cea dobândita cu greu.a. e un ade. <#*. Când toata . Când soarta e anapoda. 8riunde exista simtamântul onoarei.ire..@ cugetari. Ca sa tamaduiesti pe mai multi.itea+ului contribuie la i+bânda. <3*. îndreapta(ti dorul spre patrie. Când saracul începe sa imite pe bogat. ata . 8 singura +i aduce pedeapsa pe care multe o pregatesc.ârsta pacatuieste. cu. 7ncrede(te mai bine în . .ar.reme pe câti. Când nu te temi de nimic. Placerea tainuita e mai mult rica decât bucurie. /ointa. se i. tânarul se în. <2*. .ite"ie.ata la rele.#. care ne pare a corespunde mai bine cu sensul acestei .D 7n timp ce lacomia tine totul pentru ea. )nde libertatea poporului a ost înabusita. împinge la des rânare. 4egeasca e . Minciuna care ser. e pierdut.a de care sa te temi. scurtea+a(i din . <.irtutii dragostea.irtute decât în soarta. %rica ne. nu(i nade"de de a te putea plânge.oia se bucura.iata e numai spaima. 4ana . 1@. <2 <3#.< P. nu rangul.a. Când .< 7n original ultus B pri. Când cel în . Cu buna credinta.atului . nu pornirea trupeasca. sau din ire. : mai de olos ierul în bra+da. 7n orice împre"urare trebuie sa ii atent la cel cu autoritate. ne. important este cum îl întelegi..ânt.ântului. nimeni nu(i tagaduieste . câstigi prin lingusire.ino. Aproape la el a igurat aceasta maxima sub nr. ace pe omul cumsecade.iata tihnita si ara gri"a.este ce. =. moartea e de pre erat. decât alamurile în lupta. .este pentru a te sal. <2#. Tolerând o . Pentru orice cu.ântul dat e totdeauna sacru. Ca sa ii cu ai tai când esti departe. : de mare interes daca esti întelept dupa în atisare.ede pra+ile luate prin .este"este pe "udecator. . îndemni la una noua. caritatea nu(si pastrea+a sie(si nimic. s(a s ârsit cu libertatea cu. )nde toti calca legea. 8mului de treaba îi e dat sa nu stie comite nedreptate. 6atura. dar propunându(se si lectura ulnus B rana.@ Ce nu poti prin merit. încurca socotelile oamenilor.

<. )nde "udeca cel ce acu+a. domneste silnicia. când nu are nici un re+ultat. rumos sa ierti. Aceeasi idee într(o cugetare hindusa si în 6oul Testament.ino. . opinia publica obisnuieste a o trece cu . 1@.anghelia de la Matei. e surghiunita o parte din patrie. ti se scoate la me+at al tau.D Sentinta se regaseste la S ântul Augustin.*. 32(3<. : o cinste sa în. D.ederea. : mai grea truda.ingi. Când e osândit un ne. Când apta rea e degraba îndreptata. :. nu legea.irtuti. rusinos sa asupresti. <##. <* <3 . 8.at. )nei hotarâri pripite îi urmea+a cainta. Pâna . %.<* Teama sta în calea deplinei . @(D si de la Marcu.in+i un bun strain.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful