Alfred Vespremeanu Stroe 28.03.

2012 curs 6

OCEANOGRAFIE

Bariere crescentice: -bariere de tip spit-in cazul barierei Mamaia PLAJELE -clasificarea morfodinamica a plajelor Panta fetei plajei este determinata de 3 factori -textura(relatie pozitiva) cu cat granometria este mai mare cu atat panta este m ai mare -valurile(relatie negativa) cu cat valurile sunt mai mari panta este mai mica -mareele(relatie negativa) cu cat mareele sunt mai mari panta este mai mica Cu cat plaja este compusa din nisipuri grosiere cu atat plaja este mai mare Elementele principale ale plajelor-creata in contra panta,inclinata spre tarm,ca tre larg este fata plajei -berma inalta de iarna -barele ancorate-formatiuni mai rare -caspuri de plaja-micro forma de relief -ripple-marksuri Factorii care afecteaza morfologia plajelor Se clasifica in 3-morfometria plajelor,maree si granometrie -reflective -intermediare -disipative 1.PLAJELE REFLECTIVE: -sunt compuse din sedimente grosiere-pietris si nisipuri grosiere -au de a face cu valuri mici si medii,prezinta o fata a plajei puternic inclinat a iar bermele sunt inalte raportate la nivelul marii -zona de spargere a valurilor lipseste deoarce valurile se sparg pe fata plajei. Exemplu:plaja Vama Veche. -caspuri de plaja-formatiuni aritmice-golfulete mici 2.PLAJE INTERMEDIARE: -granometrii medii -plajele sunt moderat inclinate -zona de spargere este prezenta dar redusa -sunt prezente si dune -platforma de tarm 3.PLAJE DISIPATIVE: -compuse din nisipuri fine -zona de spargere este extinsa-o foarte lata zona cu 2 sau 3 bare emerse -curentii activi

-plaje joase neinclinate sau foarte putin inclinate

VALURILE -forma, tipuri de spargere, procese induse -valuri -valuri -valuri -valuri -valuri -valuri Exista mai multe tipuri de valuri: de vant tsunami de tip seise capilare infragravitationale interne 1.VALURI INTERNE: -inaltimi mari(de peste 100 m) -viteze mici de deplasare -apar la contactul dintre 2 mase de apa cu caracteristici diferite 2.VALURI CAPILARE -valuri cu o lungime foarte mica(mai mica de 1.7 metri) -prezenta lor se datoreaza tensiunii superficiale a apei si impactului energetic , cum ar fi caderea unui obiect intr-un corp de apa 3.VALURI SEISE -sunt valuri stationare -se deplaseaza pe verticala nu pe orizontala; apar doar in mediile inchise sau s emiinchise, cum ar fi golfuri destul de inchise,in porturi -se datoreaza cel mai adesea pasajului unei furtuni de vara,sau schimbari rapide atmosferice 4.VALURILE DE VANT -reprezinta o realitate a naturii pretabila modelarii matematice -valurile sunt in fond o forma a undelor PARAMETRI VALURILOR: -inaltimea valurilor(H)-distanta dintre creasta valului si santul valului -lungimea(L)-distanta orizontala dintre 2 valuri succesive -perioada(T)-timpul in care 2 valuri trec pe langa acelasi reper -panta valului-raportul dintre inaltime si lungime P=H/L -amplitudinea valurilor a=H/2 -energia valurilor E=1/8 x ro(densitatea) x gx H2 E=f(H2) Parametrii valurilor(elementare:H,T,L) sunt determinati de: 1.VITEZA VANTULUI 2.PERIOADA IN CARE VANTUL BATE CU O VITEZA ANUME 3.FETCH(F)-reprezinta intinderea de apa(masurata conform directiei vantului)pe c are actioneaza vantul 4.INALTIMEA SEMNIFICATIVA-reprezinta media celei mai inalte treimi din totalul v

alurilor

Hs=H1/3

DEPLASAREA PARTICULELOR DE APA -desi valurile se deplaseaza unidirectional,particulele de apa formeaza o miscar e orbitala cu forma de tip circular 1.ACVATORIU ADANC(ape de larg) -adancimea apei(d) mai mica decat jumatatea lungimii valului 2.ACVATORIU INTERMEDIAR -adancimea mai mare decat baza valului dar mai mica decat L/20 20 3.ACVATORIU SUPERFICIAL -adancimea d<=L/20 Acvatoriu intermediar si superficial reprezinta apele de tarm. 1.Diametrul miscarii orbitale a particulelor de apa descreste odata cu adancimea 2.La o anumita adancime sub suprafata marii miscarea apei devine insignifianta:e ste baza valului 3.Baza valului poate fi definita altimetric de o adancime mai mica de 1/2 din lu ngimea valului 4.Valurile nu pot afecta relieful submers sub aceasta adancime In apele de tarm particulele descriu o miscare elipsoidala care pe masur a cresterii adancimii devin mai aplatizate, iar la interfata apa-uscat avem o miscare lineala d<L/2 L/2<d<L/