Botanica

Biologia vegetala este disciplina fundamental a stiintelor biologice, care se ocupa cu studiul plantelor : structura, dezvoltarea, clasificarea, originea, evolutia si raspandirea plantelor. Ramuri ale biologiei vegetale Morfologia plantelor- studiaza infatisarea externa si structura interna a plantelor; Ramuri ale morfologiei plantelor Taxonomia ( sistematica plantelor)-studiaza inrudirea si originea plantelor pe baza asemanarilor si deosebirilor dintre acestea , clasificandu-le intr-un sistem natural. Geo-botanica- invelisul vegetal al Terrei, structura si legile de distributie a vegetatiei -fitocenologia; -fitogeografia. Fiziologia plantelor- studiaza procesele de viata su relatiile dintre plante si mediu Fitopatologia- produc boli la plante. Disciplina Botanica forestiera Dendrologie Botanica Agricola Botanica farmaceutica Botanica horticola Floricultura Viticultura Pomicultura

Morfologia plantelor
1.Citologia Este stiinta care studiaza celula. Celula este unitatea morfo-functionala elementara a tuturor organismelor procariote si eucariote, reprezentand un prim nivel de organizare a materiei vii. Cele doua procese

- asimilatia -dezasimilatia Este un system biologic deschis ce are capacitatea de : -autoreglare -autoconservare -autoreproducere Este un sistem dinamic care realizeaza permanent schimburi de informatii Forma celulelor Sferica Ovala, eliptica Prismatica Tabulara Poliedrica Fusiforma Stelata, reniforma, halteriforma Discoidala, semilunara,piramida

Celule parenchimatice- (izodiametrice) meristeme de rezerva, aerifere, de absorbtie,secretoare Celule prozenchimatice- (heterodinamice)

Idioplastele- celule cu forme particulare in forma literei T din mezofilul frunzei de ceai Celule sferice - pleuroccocus vulgaris -asterococcus superbus -volvox aureus Celule ovale- mnium sp. -chlamydomonas acuta Celule eliptice- scenedesmus armatus Celule cilindrice- Hydrodtetygon Spirogyra Vase lemnoase

Celule triunghiulare- Staurastrum Celule fusiforme- fibre xylem Elakatothrix Cyclotella Euglena viridis Euglena deses

Celule semilunare- closterium Celule poliedrice- mnium Elodea cannadensis (ciuma baltii)

Celule reniforme- cellule stomatice Epiderma la cactus

Celule stelate- Juncus effuses Marimea celulelor vegetale Variaza 1- 10- 100 microni Fibre periciclice Cannabis sativa ( canepa) Fibre liberiene- Boenhmaria nivea Lacticifere Constituientii celulari Specific celulei vegetale sunt: Perete celular (de natura celulozica) Vacuomul (totalitatea vacuolelor) Plastidele Constituentii vii ( protoplasmatici) Citoplasma Nucleu Plastid Reticulul endoplasmatic Mitocondriile Dictozomii

Ribozomii Centrul cellular Enzozomii, peroxizomii, glioxizomii, microtubuluii, microfilamentele;

Constituent nevii Vacuolele Incluziunile ergastice Peretele cellular

Masa fundamental a materiei vii

Citoplasma

Consistenta gelatinoasa , fiind semifluida, hialina(consistenta apei), incolora si mai densa ca apa. Este un sistem de substante macromoleculare in stare coloidala ce variaza intre starea de solutie si cea de gel.

Alcatuire Plasma Hialoplasma Tonoplastul Vacuola

Nucleul

Poate fi sferic, oval, lenticular, sub forma de bastonas sau neregulat Este cel mai important component al celulei, fiind centrul coordinator. Dupa aspectul Procariote (acariote)- nu prezinta membrane nucleara, difuz Eucariote- au nucleul individualizat, are o structura complexa.

Dupa numar Celule uninucleate Celule binucleate (talul ciupercilor superioare) Celule plurinucleate (vase laticifere,structure cenotice) Plasmodiu (diviziunea unui nucleu face aparitia peretilor despartitori) Sincitiu (unirea mai multor cellule)

Celule anucleate

Alcatuire Membrana nucleara dubla Unul sau mai multi nucleoli Nucleoplasma ( cromatina)

In functie de aspectul structurii cromatiene in nucleoplasma Nucleu eureticulat Nucleu reticulat Nucleu semireticulat Nucleu areticulat

Peretele celular
Este constituentul solid di continuu care delimiteaza spre exterior protoplastul, fiind characteristic celulelor vegetate. Are rol de protectie, mechanic si de control al schimburilor celulei cu mediul extern. In functie de prezenta/absenta peretelui celular avem : Structura: Lamela mijlocie- stratul median al peretelui celular, ce desparte practic2 celule vecine, fiind elementul de coeziune al celulelor intr-un tesut. Dermatoplaste- celule care sunt delimitate de peretele celular Gimnoplaste- celule care nu au perete celular si au doar plasmalemamixomicete,zoosporii unor alge, spermatiile plantelor superioare.

La locul de intalnire a 3 celule se formeaza MEAT-ul sau spatiul intercelular, MEAT-urile pot avea diferite forme si dimensiuni sau pot lipsi. Macromoleculele de glucoza sunt grupate sub forma de lanturi numite micele. Acestea se grupeaza cate 15- 20 formand microfibrile. Acestea se asociaza in fibrile care la randul lor se grupeaza in fibre. Macromoleculele de glucoza micele- microfibrile-fibrile-fibre.

Cresterea peretelui celular

Cresterea in suprafata poate fi generalizata sau localizata (apicala). Aceasta are loc prin extensibilitate (intindere) si prin intususceptiune (intercalarea de noi particul printre cele existente). Este caracteristic peretelui primar

Cresterea in volum se face prin intususceptiune si prin apozitie ( depunerea unor noi straturi e celuloza) Caracteristica a peretului secundar.

Straturile celulozice noi se pot depune centripet Uniform pe toata suprafata peretelui (sclerenchim, vase de lemn punctate).

Neuniform sub forma diferitelor ornamentatii (celule epidermice,colenchim, vase de lemn inelate, spiralate, reticulate).

Straturile se pot depune centrifug uniform- celule epidermice neuniforme- la graucioarele de polen.

Modificari secundare ale peretelui celular

Specializarea unor celule implica uneori aparitia unor modificari ale peretelui celular prin depunerea de diverse substante la nivelul acestuia, numite modificari secundare. Lignificarea consta in impregnarea peretelui celular cu lignina. Vasele de xilem, elemente de sclerenchim, celule epidermice a;e frunzelor, la unele conifere, sau la graminee, in parenchim.

Cutinizarea- impregnarea si acoperirea peretilor externi ai celulelor epidermice cu o substanta de natura lipidica. Numita cutina. Cuticula acopera epiderma frunzelor si tulpinelor tinere fiind impermeabila pentru apa si gaze. Are grosimi variabile , fiind mai dezvoltate la plante xerofite si mai subtire sau chiar lipsa la plante hidrofile.

Cerificarea impregnarea partiala si acoperirea peretilor externi ai celulelor epidermice cu unul sau mai multe straturi de ceara, impermeabila pentru apa si gaze. Apare pe fructe si se numeste pruina.

La unele plante ceara formeaza o pelicula .?.... pe frunze la trestia de zahar, palmierii de ceara ( Copernicia cerifera, Klopstochia)

Suberificarea- impregnarea peretior celulari cu suberina (impermeabila ptr apa si gaze)

Vacuoelele
Alcatuire : Ioni minerali Apa Compusi organici intermediari ( acizi organici, glucide, proteine ) finali (pigmenti, taninuri,alcaloizi,latex,uleiuri volatile) Reprezinta formatiuni apoase inerte, determinate de tonoplast, avand un continut vacuolar mai vascos decat cel al hialoplasmei, numit suc vacuolar. Sucul vacuolar solutie complexa cu o compozitie si concetratie diferita in functie de tesut si activitatea fiziologica.

numarul si marimea vacuolelor variaza in functie de varsta celulei sau rolul fiziologic celulele tinere prezina vacuole mici dar numeroase . celulele mature au vacuole mai putine dar mari. Celulele imbatranite au o singura vacuola.

Vacuomul celular
Are rol de system regulator essential in procesele osmotice ale celulei; Nu are rol metabolic direct Are rol de rezervor pt diverse substante organice Rol de stocare a diversilor compusi- deseuri.

Mitocondriile (condriozomii)
Totalitatea mitocondriilor dintr-o celula formeaza condriomul celular. Au aspect de granule sferice sau ovale,de bastonase, filamentesau chiar lanturi; Marimea variaza intre 0,3-10 micrometri Numarul acestora difera in functie de tesut: cateva sute mii

Alcatuire Membrana elementara dubla; Criste mitocondriale (lamelare sau tabulare) Oxizomii Matrix (substante fundamentale) Substante proteice Grasimi Nucleotide;enzime;vitamine; ADN si ARN

Condriomul celular
Este considerat centrul respiratiei celulare, rezervor energetic al celulei sau uzina energetica a celulei. Mitozele provin din protomicrozomi si se multiplica o data cu procesul de diviziune celulara.

Dictiozomii
Sunt formatiuni veziculare , reticulare sau sub forma de pachete de lamele lipoproteice, cu rol in acumularea , transormarea si distribuirea produsilor de sinteza elaborati la nivelul reticulului endoplasmatic, precum si in producerea si regenerarea endomembranelor. Totalitatea dictiozomilor formeaza aparatul Golgi. Este mai dezvoltat in celulele cu activitate intensa. Mai putin dezvoltat in celulele aflate in repaus. Dispare treptat la celulele imbatranite.

Aparatul Golgi Dictiozomii propriu-zisi (saculi suprapusi, usor curbati, umflati la catepe, limitati de o membrana lipoproteica ) Veziculele golgiene ( sunt limitate tot de o membrana lipoproteica simpla, sunt situate la marginea dictiozomilor si provin din inmugurirea laterala a saculilor. Aparatul Golgi este denumit si placa turnata a metabolismului celular si a traficului membranar. Veziculele golgiene au rol in transportul diferitilor produsi de sinteza spre diferite compartimente celulare. Au rol in formarea fragmoplastului si a lamelei mijlocii sau in reinoirea plasmelei.

Reticulul endoplasmatic ( RE )
Este un sistem complex de

Saculi Vezicule Tubuli Canalicule, fiind ramificate si anastomatizate, situat cu hialoplasma si delimitat de membrane duble, lipoproteice,elementare.

Este de doua tipuri: RE granular ( RE rugos- REG) RE neted ( RE agranular- REN)

RE strabate citoplasma in toate directiile, facand legatura intre diferite componente ale celulei ( nucleu, dictiozomi) RE este mai dezvoltat in celulele diferentiate fata de cele meristematice

Functii
Sinteza membranelor , inclusi a membranei nucleare. Colectarea , inmagazinarea, transportarea si distributia diferitelor substante prin intermediul plasmodesmelor. Sinteza proteinelor si a lipidelor.

Ribozomii ( Granulele lui Palade)

Sunt particule ribonucleoproteice foarte mici, vizibile doar la microscopul electronic. Au rol in sinteza proteinilor. Sunt prezente atat in celula eucariota cat si in cea procariota. Au forma universal sunt eliptici sunt alcatuiti din doua subunitati inegale, separate de un sant transversal.