„Nutriţia e un mare gol în medicină şi este mortală!


Majoritatea pacienţilor pe care -i tratează medicul Serafinceanu sunt cazuri foarte grave, cu multe complicaţii Poate nu prima, dar a doua grijă a oricărui medic, din orice ramură a medicinei, ar trebui să fie cât de bine se hrănesc pacienţii lui, spune conf. dr. Cristian Serafinceanu, medic nutriţionist şi nefrolog, fiindcă mulţi bolnavi mor cu zile din cauza proastei alimentaţii. Un birou cam îngust, la parterul Institutului Naţional de Dia bet, Nutriţie şi Boli Metabolice „Nicolae Paulescu“. Aici, bolnavii de diabet află despre una dintre cele mai periculoase complicaţii ale bolii lor: boala de rinichi, care le scurtează mult viaţa, dacă nu fac dializă. Pe 14 martie, s-au împlinit 20 de ani de la înfiinţarea acestei Secţii de Nefrologie şi Dializă pentru diabetici. Un singur alt centru de acest tip există în Europa, undeva în Germania, ne spune conf. dr. Cristian Serafinceanu, şeful secţiei. L-am reţinut aproape o oră într -o zi plină de lucru ca să ne lămurească despre legătura dintre diabet şi rinichi, dar şi despre cât de importantă este mâncarea potrivită pentru a oferi şanse în plus la viaţă bolnavilor de orice fel şi despre cele mai mari greşeli alimentare pe care le fac oamenii sănătoşi care vor să slăbească. Suntem ceea ce mâncăm? Conf. dr. Cristian Serafinceanu: Intrăm într -o discuţie foarte complicată. Nutriţia nu este ce vezi tu prin reviste, adică să mănânci o foaie de salată şi eşti protejat de boli. Aia e PR, marketing. Nutriţia este o specialitate din medicina internă care e al naibii de complicată. E foarte aridă, foarte complexă şi pe care nu o ştiu decât câţiva oameni, aşa cum trebuie ea învăţată. Dietele cu nume străine, Dukan şi altele, sunt numai interfaţa cu marele public . Un fel de popularizare, ba nu, de vulgarizare a nutriţiei. Nutriţia poate fi şi este mortală mai ales în bolile cronice! În toate bolile cronice, inclusiv în boala cronică de rinichi, este o zonă tulbure sau de clarobscur. Aceasta este nutriţia. Nutriţia clinică, adică a pacientului cu boală cronică – diabet, hepatite, boli cardiovasculare, boli digestive, boli renale, cancer, orice – este total neglijată. Prea puţini medici o fac. Noi ar trebui s -o facem, fiindcă scrie în dreptul nostru „diabet, nutriţie şi boli metabolice“. Ei, vreau să vă spun că în Facultatea de Medicină, pentru diabet, nutriţie şi boli metabolice, sunt alocate fix cinci zile. Nici înainte, nici după aceea, nu

de exemplu. Când aude de diabet sau de boală cronică de rinichi. Acela e un mort care umblă. câte lipide. Nici clinic. nu ştie cum să scape de pacientul respectiv. când termină Facultatea de Medicină. adică dacă -l vezi pe pacient că se topeşte. Am făcut această lucrare: „Nutriţie clinică umană – manual pentru studenţi şi rezidenţi“. Ei. Nimeni nu stă să se uite la starea de nutriţie a unui astfel de pacient. Şi nu prea o fac. de exemplu. câte proteine. educaţionale. pe care o ofer oricui o vrea. dacă pacientul le are pe amândouă. din „n“ motive. caşexia cardiacă. să zicem: diabetul şi boala de rinichi. atunci medicul se ascunde sub masă.le mai spune nimeni nimic despre nutriţie. să zicem. să ţin cursuri de nutriţie. medicul obişnuit are două „sperietori“. Trebuie să resetăm lucrurile în aşa fel încât medicii internişti să aibă o instrucţie foarte serioasă de nutriţie. cu hepatită sau cu reumatism. câte glucide. Şi medicii de familie poate că ar avea nevoie de un astfel de curs. Dacă are şi boală renală. ar trebui să treacă pe la un medic de diabet. dar în mod cert a doua grijă a oricărui medic care are în grijă pacienţi cronici. Şi medicii cardiologi la fel. nici la analize de laborator. asta nu e nutriţie. nutriţie şi boli metabolice? Nutriţia trebuie să fie poate nu chiar prima. Un pacient cu diabet are un risc de 4 ori mai mare de a face un accident vascular major. Foarte mulţi medici nu ştiu nici măcar câte calorii ar trebui să mănânci. Problema este că medicii nici nu ştiu la ce să se uite. pentru asistentele medicale şi pentru medicii care sunt implicaţi în tratamentul pacienţilor cu boală cronică de rinichi. Trebuie să previi denutriţia! Orice persoană diagnosticată cu o boală cardiovasculară. Noi. Nutriţia este mortală? Dacă apare pe plan clinic denutriţia. Cum îţi spuneam. Decât dacă fac specialitatea asta. riscul acesta devine de 20 de ori mai mare. Cum? Mi-am propus. nu mai ai ce să -i faci. . Nimeni nu-l învaţă pe pacientul cu orice afecţiune despre nutriţia necesară în cazul lui. nici nu ştiu că există investigaţii paraclinice foarte serioase care în lumea civilizată se fac. vrem să umplem neapărat acest gol. Aşadar. comparativ cu un nediabet ic. Că pacientul îl întreabă dacă are voie varză şi el spune că da. adică scăderea în greutate şi denutriţia pacientului cu insuficienţă cardiacă. nutriţia este un mare gol în medicină. prin Asociaţia de Studii Reno -Metabolice şi Nutriţionale. Există.

Dar există populaţii de risc.400 de euro pe lună. Deci jumătate nu -i cunoşti. există cel puţin încă un diabetic necunoscut. sunt cel puţin de două ori mai mulţi.000 de români cu boală renală diabetică. Dacă avem 15 milioane de adulţi. rinichiul este afectat. Cât de frecventă este asocierea între diabet şi boala de rinichi la pacienţii români? Şi în diabetul de tip I. Se spune că pentru fiecare diabetic cunoscut. care costă în jur de 10 lei. în jur de 1. şi în cel de tip II. de rinichi şi că riscă infarct? Din păcate. care reflectă media glicemiei în ultimele trei luni). „Ştii câţi mor aşa?“ . Dar nu ajung toţi să facă dializă. Înmulţeşte asta cu sute de mii de oameni şi imaginează -ţi că toată treaba asta creşte nu liniar. care nu necesită insulină neapărat. care nu necesită neapărat insulină. nici boala renală. înregistrat. Ajunge m astfel cam la 11 milioane de euro. În realitate. ci exponenţial! Dar nu sunt semne care să -i atragă atenţia omului că e bolnav de diabet. car e duce la insuficienţă renală şi la dializă. care nu a fost diagnosticat. Avem cam 150. este de două feluri: diabetică şi nediabetică. în România. fie cu accident vascular cerebral. Dializa înseamnă. este obez. cu evenimente cardiovasculare: fie cu infarct.. adică dobândit. dintr-o dată. Câţi dintre bolnavii de diabet fac boală renală? Cam 40%. nu prea sunt. Şi tot atunci se depistează că aveau şi boală renală în stadiu final. nu prea doare nici diabetul.. Dar ajung la spital. Din aceştia. r. dacă nu mai mulţi. 95% sunt cu diabet de tip II. Noi avem înregistraţi acum între 800 şi 900 de mii. pentru care Casa Naţională de Asigurări de Sănătate decontează reţete. are peste 40 -45 de ani. Boala cronică renală. cel puţin 5 milioane ar trebui testaţi. Cel puţin 50% din pacienţii cu boală cronică de rinichi care încep dializa sunt cu diabet zaharat. Numai 1% ajung la această procedură. Şi -atunci sunt depistaţi cu diabet. – cunoscută şi ca glicozilată. Diabetul este cea mai importantă cauză de insuficienţă renală pes te tot în lume. E nevoie de o glicemie pe nemâncate şi de o hemoglobină glicată (n. Portretul persoanei cu risc înalt este bărbat.„Mulţi diabetici sunt depistaţi doar când fac infarct“ Cum stă România la numărul de d iabetici? Avem în jur de un milion şi jumătate de diabetici în România. care poate merge până în stadiile finale aproape fără simptome.

În rest. corpul foloseşte lipidele din depozite. Dar există nişte reguli. şi slănină. ţi se recomandă să mănânci cât vrei: şi ouă. mănânci ce vrei tu. Nu scazi niciodată sub 120 de grame de carbohidraţi. adică aceea cu extrem de puţine glucide. Glucoza este benzina preferată a organismului. se produc nişte reziduuri. ci de Atkins. dar merge relativ prost. fără paste făinoase. În momentul în care nu -i dai glucoză. dar fără pâine. Face o tulburare severă de ritm şi se duce. Organismul uman foloseşte glucidele ca şi combustibil preferenţial. Dacă se apucă un obez de 50 de ani. Le-a testat pe grupuri de oameni şi a ajuns la concluzia că cel mai puternic se slăbeşte nu cu dietă în care nu se mănâncă grăsimi. carbohidraţii din fructe se transformă şi ei în glucoză. doar cât vezi mâncarea îţi vine rău. poate să afecteze vezica biliară. Motivul este complicat. deprimă cordul. De ex emplu. fără cartofi. corpii cetonici. Amidonul este o poliglucoză. moare. iar aceasta ind uce o stare ca un leşin. Este una dintre cele mai folosite diete pentru slăbit astăzi. N -o să ştie nimeni de ce a murit. pentru că nu poate să le prelucreze până la dioxid de carbon şi apă. In cadrul acestei diete. fiindcă el a inventat sistemul.Dieta Dukan. fără orez. Dieta Dukan poate să aibă consecinţe foarte proaste. să ţină dieta Dukan. Ea a fost inventată acum o sută şi ceva de ani nu de Dukan. ci cu dieta hipoglucidică severă. poate să dea pancreatită. care are deja boală cardiacă ischemică. fără dulciuri. fără fructe. Atkins a făcut un experiment: a încercat mai întâi o dietă fără glucide. Numai că după trei zile efectiv nu mai poţi să mănânci. Aşa apare ceea ce se numeşte cetoacidoză. Adică? Adică nu-ţi mai trebuie mâncare neam. Şi e bine? Dieta disociată se poate recomanda. El poate să meargă şi pe grăsimi. care sunt acizi puternici. şi friptură. o depresie totală a tuturor funcţiilor organismului şi anorexie completă. toate dietele disociate se numesc diete Atkins. o dietă fără lipide şi o dietă fără proteine sau cu foarte puţine. Atunci când le foloseşte. Şi cei care o ţin spun că dă rezultate foarte bune. Dovedeşte tu că a murit din cauza dietei! Ştii câţi mor aşa? Omul nu a fost şi nu este vegetarian . De altfel. Are recomandarea dumneavoastră? Dieta Dukan nu este o tâmpenie.

ca vaca. în timp. omul nu le resimte. Care sunt primele semne? Primele semne nu sunt clinice. Se fac nişte măsurători antropometrice la nutriţionist. nu supravieţuieşte prea mult. În plus. ceea ce nu -i simplu. . dieta vegetariană? Dieta vegetariană e şi ea posibilă. se vede după 20 de ani. Şi mai e un lucru: omul nu este şi nu a fost vegetarian. totul demonstrează că nu suntem vegetarieni. Omul dacă mănâncă două kile de salată. un om ar trebui să mănânce cam cinci kile de iarbă ca să-şi asigure necesarul caloric. Ce se poate întâmpla? Păi dacă nu combină alimentele cor ect. Primele semne apar la analize de laborator. Mai e o problemă la vegetarieni: se topesc masele musculare. Nici astea nu se topesc de azi pe mâine. Dentiţia. Nu avem patru stomacuri. dar trebuie să ştii să -ţi combini alimentele ca să ai toţi aminoacizii esenţiali. Deci omul nu este vegetarian decât în mintea lui.Dar dacă mergem în extrema cealaltă? Fără proteine animale. omul face ceea ce se cheamă denutriţie proteică şi e nenorocire! Numai că nu se vede pe moment. sistemul digestiv. nu vezi că la un moment dat nu mai ai muşchi.