Romania apicola

Revist5 lunar5 de informare tehnic5 $i gtiintifid, schimb de experientii $i opinii editat; de Asociatia Cresciitorilor de Albine din Romdnia
----

COLEGIUL DE REDACTIE Ing. &USE1 T A R T A (redactor $ef) PETRE MIHAl BACANU, SORIN BODOLEA (redactor d e rubricll) ing. AUREL MALAIU, hg. EUGEN MARZA, VICTOR NEACU, biol. MIHAELA SERBAN, ing. TRAIAN VOLCINSHCI.

--

Anul LXXV

Nr. 6

iunie 1991
TIRGOVQTE 1991
Intrat In tradifie, Stmpoztotwl national de tstotle $1 retrologie agrard a Romdntei la cea de are a XI-a mantfestare a sa loc i n aceastd lund la Tirgovt$te, una dtntre primele regedinte voievodale ale p r i i Romdne$tt la finele secolului a1 XIV-lea. De numele acestui ora? se leagd marile bdtdlii pentru independento p i suvoranttatea Tdrli Rombne~ti, pentnr Hbertatea $t unilatea poporulut romdn i n secolele XIVXVI, sub domntile lui Mtrcea cel Bdtrin, Dan a1 Il-lea, Vlad Tepe$, Radu de la Afumatt $t Mihat Viteazul. De numele cetdtii s-au legat, nume de presttgtu ale cultutti r o m d n e ~ t i ca : Stotca Lutlescu, Radu Popescu, Constantin Cantacuzino, lendchit& Vdcdrescu, Ion Heliade Rddulescu, Grtgore Alexandrescu, Vasile Cirlova $ 1 mulft altii. Dect aici, pe acest pdmtnt incdrcat de istorte IncQputul lunil tunie va actualiza 0 serie de preocupdrt ale studiulul experientet umane acumulate i n domeniul agrar. Organtzatort sfnt : tAcademia Romdnd, Ministerul Agriculturii g i Alimentattei, Direcfia Generald a Arhivelor Statului, Directia general& pentru agrictllturd $ i alimentofte a judefulut Dimbocita, ~nspectoratul pentru culturd a1 judetului Mmbovtta, Muzeul de istwie Tlrgovi$te, lnspectoratul sllvtc a1 judetulut Dimbovtta, stafiunea de cercetare $ I productfe pomicold Votnevti, Staftunea de cercetdrf pomtcole Nucet $t Asoctatfa CrescdtorUor de Albine din Romania. f n eadrul celor 8 secft este cuprinsd $t Secfta de Apiculturd unde i n perioada 12-14 tunie se vor prezenta mat multe referate $i comzinicdrt ale unor autorl preocupati statornic d c 'probleinele de istorle $t rctrologtc ale unet bfmtlenare fndcletniciri a pop0rului romdn toate demonstrind cu prfsosintd cd istoria apimrlturli S-a impletit organic cu istoria pat+ ei TO$ cu nceastd ocazie se Va desfupura $t P R I M A CONFERINTA N A T I O N A L A A SOCIETATII DE I S T O R I E $I RETROLOGIE AG&RA DIN R O M A N I A constttuitd f n luna lanuarfe 1990 dupd doud decenlf de interdicttt. Redacfia

C U P R I N S
*'* Statutul Asociafiei CrwcHtorilor de Albine
din Romania N. NICOLAIDE : Culesul de la floarea-soarelui $1 culesurile tirzii C. PAIU : In preajma pastoralului V. HUMENI : Este roirea un instinct ?
V. NEAGU : Cu varroa $i varachetul nu-i de glumit

E. TARTA : Confirmari din Japonia T. VOLCINSCHI : Un atelier apicol model

*** Din

scrisorile sosite la redactie

T. VOLCINSCHI : Rodnic schimb de experientd cu apicultorii suceveni

Emilia $i M. POPESCU-DICULESCU : 0 portic de ... sgnfitate Ana-Maria ROMAN, Rodica POVARA, Petruta TUINEA : Clnd va inflori floarea-soarelui in
1991

DOCUMENTAR APICOL
C o p e r ta I : f n aceastii Zunci cregterea miitdlor este una dintre cele mat importante lucrdri care se deSfii$oarii O n pepinierelo specializate din Entreaga turd. (foto : Constantin DINA)

C o p e r t a IV : PROPOSEPT - Un preparat apiterapic destinat combaterii afectiunilor oto-rino-laringologice care gi-a ci~tigatu n binemeritat renurne in arsenalul terapeutic a1 medicinii umane. Produciitor : lnstitutul de Cercetare g i Productie pentru Apicultur6 a1 Asociatiei noastre. (foto : Constantin DINA)

STATUTUL
\

DIN

ROMANIA

CAPITOLUL I

Art. 1 - Asociatia este D organizatie obgteascg, apolitid, profesional5, ecodomicg gi indepenctentii a apicultorilor, are patrimoniu propriu, personalitate juridic& $i i$i cksf5yoar5 activitatea potriv~treglemenGrilor legale fn vigoare gi a tprezentului statut adoptat d e Congresul Asociatiei. Asociatia are ral de for reprezentativ de'coordonare tehnicosconomic5 d e specialitate $i este condus3 direct $i nemi jlocit. d e organele sale. Art. 2 - Asociatia a r e ca scop ~ealizareaunitAtii d e actiune a memlbrilo>r sgi, in asigurarea conditiilor necesare practicgrii apiculturii profesioniste sau de amator pentru promovarea $i dezvoltarea patrimoniului apicol. Prin structura sa organizatoric3 central& $i teritorial5, Asociatia reprezint5 apicultor~i$i sustine interesele acestora l a nivelul parlamentului, guvernului $i a altor organe centrale sau teritoriale. Art. 3 .Structura orgamizatoric5 a Asociatiei este urm5toarea : - filialele judetene $i a Municipiului Bucuregti, cu cercuri' apicole $i alte unitAti din subordine ; - uniGti economice proprii, de productie, aprovizionare, desfacere, prelucrare'si valorificare a produselor apicole ; _ - unit5ti de studii, cercetare, proiectare $i productie ; I - Unit5ti d e editur5 $i d e preg5tire profesionalh ; - unitrip d e c o m a exterior $i cooperare economic5 international&. Filialele jud4ene $i unitstile din structura Asociatiei au personalitate juridi&i $i desfh$oarA activitiiti E n conditiile economiei de piat&. Art. 4 Aqociatia are urmiitoarele atributii : a) initiazg, promovead $i cere, dup5 caz, avizarea sau aprobarea unor a c k normative $i reglement5ri in legitur5 cu a p i c ~ $i t int-ul ~ apicultorilor in care scop colaboreazg .cu Ministerul Agriculturii $i Alimentatiei, Ministerul Mediului, alte m~nistere,departamenk, organe centrale $i judetene, institutii publice, regii autonome, societ5ti comerciale qi agenti econornici ; b) asigurg prin structura sa, cadrul gi conditiile de realizare a aspiratiilor membrilor s5i fn actiunile pentru obtinerea dreptului de practicare a apiculturii P n mo,d liber $i neingridit, pe baza tehnicii $i metodelor moderne ; c) ajut5 apicultorii proksionl$ti, sprijin5 pe cei care practic5 apicultura d e amator $i-,incurajeaz5 apicultorii incepstori prin toate mijloacele d e care dispune : d) militeaea permanent E n vederea obtinerii d e facilitZiti pentru practicarea apiculturii,prin scutirea de taxe $i impozite pe m i t u r i l e malieate din stupgrit ; e) actioneaa in vedffea'obtinerii d e tereh pentru amplasarea stupilor pe vetre permanente prin cumpgrarea sau arendarea d e p5mEnt cu ajutorul prifiriilor $i prefecturilor ; f) produce prin unit5ti specializate f i t c i $electionate, faguri artifictali, st.upi, unelte, mgteriale apimle, biostimulatari, medicamente d e uz apicol, produse alimentare, apiterapice ~i alte produse pentru aprovizionarea membrilor s5i $i a populatiei $i sprijin5 initiafjvele filialelor pentru a dezvolta activitgti tomerciale $i de productie proprii ; I g) iactioneazil prin filialele j u d e M e $ i unigtile Asociatiei pentru valwiEcarea produselor apicole ale memWlor sgi . w i n contractarea, achizitia $i desfa-

.
,

.
. .
\

cerea produselor respective' $i a derivatelor apicole l a fondul. pietii pFin u n i a t i proprii $i al'fi beneficiari in conditiile economei d e piatg ; h) colaboreazg cu organ& sanitare veterinare in vederea asigurilrii gi aplic6rii. celor'rnai eficiente rpijloace . $ mrisuri de prevenire $ i .coombatere a bolilor - . gi d6unAtorilor la albine. Intervine l a organele in- drept pentru prevenirea intbxi-. catilor la albine, i r n b ~ ~ g t t i t i r elegislatiei a d e profil $i iniOaz5 actiuni p m t r u diminuarea efectelor d.5un.5toare ale- chimisrii asupra albinelor gi medidui Inconjurcitdr ; I i) participg l a realiz'kea mtisurilor p e ~ t r u protectia, PrnbuniltAtima ~ i ' d e z v o l tarea resurselor melifere, organizarea. stupSritu~lui pastoral in scopul valorifi&rii superioare a resurselor melifere $i poleniz.5rii culturilor agricole cu ajutorul albinelor ; j) organizeaz6, pentru membrii' sili, actiuni de asistent5 tehnic6, juridic6 $i diverse prestAri de secvicii pe profil ; k) actioneazri pentru ridictlrea nivelului cuno$tintelor profesionale aie membrilm s.5i prin organizarea d e -schimburi de experient.5, expozitii, muzee apicole, simpozioane $i conferinte. Sprijine apicultorii membri ai Asociatiei pentru participarea la astfel de manifestatii interne $i internaponale. Edikaz5 $i desface c.51Ti. reviste $i ale materiale de documentare .tehnica $i propaganda ,apicolH ; 1) organizeazSi prin unitfttile sale activitati in asociere sau cooperare cu alte uniati, institutii cu caracter privat sau persoane -fizice particulare, prwurn $i cu parteneri strgini ~ c u capital in lei $i valu,t5 in vederew dezvolttirii apiculturii $i cre~terii patrimoniului Asociatiei ; , m) particip.5 la coooper.5ri internationale in domeniul apiculturii in vederea producerii, valorificarii $i comarci&z6rii in comun a unor produse $i preparabe apicole. Efectuewg in conditiile legii, operatiuni de export-import de produse, materiale $i utilaje apicole prin unitAti proprii de profil in sCopul 'asigurgrii fondurilor valutare necesare activiGtii Asociatiei, precum $i pentru stimularea unit& i tilor $i apicultorilor produc5tori ; n) asigurii, prin unitstile sale, preggtirea $i perfectionarea cadrelor, introducerea ,progresului tehhic $i generalizarea metodelor a'ctansate in apicultur.5 ; o) organizeaza activit5ti privind acordarea de pensii, alte forme de asigurgxi sociale, asigursri- ale patrimoniului apicol, precum $i de intrajutorare a apicultorilor ; p) hot&rg$te asupra rnisurilor ce urmeaz.5 a fi luate in cazul ,unititilor cu activitate economico-financiar.5 deficiltar.5 ; r) actioheazg pentru popularizarea rolului pe care il are adicultura pentrw , agricultur6 $i sporirea prodhctiei agroalimentare, precum $i pentru promovama ideilor $i actiunilor d6 wotectie a albinelor ca impo~tantfactor economic $i pgstrarea echilibrului rhediului Enconju&tor. s) apilra ex6rcitama drepturilm $1 libertitilor specifice pentru ~ r a c t i c a ~ a apiculturii in intreaga tar5 ; . . $) pentru promovarea apiculturii rombne~ti$i '16rgirea cuAo$tintelor tn acest domeniu, intretine relatii cu asociatii $i organizatii apicole din' alte fgri.
:

Art. 5 - Poate deveni membru al esociatiei orice eetiitean. rorhin care activeaz.5 in apicultur.5 sau simpatizeaz5 aceast5 h w e t n i c i r e $i consimte s6 respwte prevederile statutului. Pot deveni membri ai As6ciatiei ~ e i autonome i $1 socletiiti comerciale detinhtooare de stupi sau ahte asociarii, care, desfaoar5 activitilti legiitur.5 cu apicultura ~i care i$i exerciar drepturile gi obligatii* statutare pp'intr-un delegat impyternicit in acest scop. Calitatea d e m m b r u se dobimdgte pe baza unei cereri' scri& 8:&dtil &A+cului apicol din locditatea de domiciliu $i plata taxei d e TnSnsrriWe d e 25 lei. Membrii Asociatiei care detin pin5 la 10 familii de a l b w , in parisatla primilor 2 ani de la data inscrierii, sint considerati apicdtori incep.5tori.

te acorda, calihka de t n e m h de ofloare a1 Asociavei d i ? ga $i s t r G i d t S t e + ~ a rs-au e ,distlns printr-o adivitata d-e-' bit5 in apicultw5 $i t n sprijinul demolt5rii aceshi sector d e activitate. ' Art. 7 - Memlvrii Asociatiei a u urm5toarele drepturi : a) s H beneficieze de a t e reglementgrile $i 'favanfajele pe care Asociam le, obtine pentru practicarea: apiculturii ca Drganizatle profesional5 a cresc&torilor de albine ce sustine interesele acestora conform prevederilor din prezentul statut ; b) s5 se aprovizioneze cu prioritate prin unitAtile Asociatiei cu material biologic, undte, utilaje, biostimulatori, faguri artificiali, medicamente de uz apicol $i alte materiale necesare practicfirii apiculturii profesioniste sau de amator ; C) s5 beneficieze de reparatii pentru vetre de stupinii $i resurse melifere in vederea practicfwii stup&itului pastoral ; d) s5 beneficieze de asistent5 tehnich $i juridic5 prin mijloacele de informare deinute de Asociatie ; e) s5 se a d f i e z e k orice problem5 privind apicultura, organelor d e conducere colectiv5 ale AsociatiGi $i s5 solicite sprijinul necesar ; f) J beneficieze de sprijin in obtinerk @jloacelor de transport pentm 'deplasarea familiilor d e albine ; g) s H fie sprijiniti pentru obtinerea he credite, in vederea Infiinwrii, dezvolt5rii $i d o W i stupinelor proprii cu material biologic, stupi $i mblte a p i c o l ~ p r e c m $i c u mijolace de transport ; h) s & , participe la constituirea $i folosirea fmdului apicol de intrajutorarp creat 9 n cadrul .Asociatiei ; j) s5 valorifice c; prioritate prin Asociatie produse'apicole care g H fie comrcializatk pe piata intern5 $i l a export ; j) s5 participe la actitmile organinate ale Asociatiei prividd schimburi de ., experientii, conferinte, simpozioane in tar5 $i str5inHtate ; k) s5 colaboreze la publicatiile editate de c5tre Asociatie ; 1) s5 participe la'adunari, conferin* $i s5-$i exprime punctul de vedere fn problemele legate de adivitatea in apiculturg ; m) 1 participe la vedintele $i aduntirile in care urm-5 8 8 se i a hoGriri cu privire la activitatea lor de membri ; n) s5 aleagii $i s5 fie a l e ~ iin organele de conducere ale Asociatiei; dac5 au implinit virsta de 21 ani $i se bucur5 de incredere E n rindul apicultorilor. , Art. 8 Mernbrii Asociatiei au urmatoarele indatoriri : a) s5 cunoascH $i sii respecte prevederile statutului $i s5 duc5 la indeplinire hoEririle organelor de conducere ale Asociatiei ; b) sg r e s m preyederile legale privind apicultura ; c) s5 participe la valorificarea rationalii a resurselor melifere $i s5 actioneze pentru prevenirea $i combatema bolilor $i d 5 ~ & t o r i l o la r albine: d) s5 contribuie la f o n d d de consum cu miere, cead $i alte produse apicole, la preturi negociabile ; e) s5 pl5teasd cu regularitate cotizatia anual5 de membru a1 AsociatYei, stabilit5 diferenfiat, astfel : - 20 lei .pentru cei care detin ping l a 5 f m i l i i de albine $i cite 5 lei pentruYfiecarefamilie de albine de$inutii peste acest num* ; . , 5 lei pentru fiecare familiq de albine in c a p 1 uhitfitilor economice $1 sociale f$ 8% pay)darizeee scopul, caracterul $i preocup5rile Asociatiei pentru atragerea d e noi mernbri i3i.practicare.a stupiiritului,$i s5 partidpe la actiunile initiate de organizave pentru dezvoltarea apiculturii. Art. 9 - Membrii se pot retrage din Asociave pe baz5 de cerere sc&& adresat5 cercului apicol din a r e fac parte. Membrii care s8hr$esc in mod repetat abateri de la prevederile statutului $ i ale legislatiei in v i g m e pot fi excluvi din Asociatie d e 'adunarea g h e r a l 5 a w c u l u i apicol dup5~a$cultareacelui in cauz5, pe (baza,hotgririi a douH treimi din membrii prezenti. Neplata cotizatiei statutari pe o perioad5 de dn an atrage pierderea cali,tAtii de mdmbru.

"nor

. A d . 6 -

pc.Jcmle

Cel sanctionat a r e dreptul s H fa& contestatie En termen d e 30 zile de la hotsrirea excluderii, organului superior d u i care a aplicat sanctiunea $i car&este obligat s& o solutioneze in termen d e 30 zile d e la inregistrare. Membrii excluvi se pot reinscrie in Asociatie dup5co perioadg de cel putin un an. \
\

'
a -1
!

CAPP~OLULIII

ORGANELE CENTRALE D E CONDUCERE ALE ASOCIAT1%31

Art. 10 --I Organele oentrale de conducere ale Asociafiei sint : congresul Asociatiei ; consiliul national ; - biroul- executiv ; -.. Art. 11 Congresul Asociatiei este organul suprem d e cwducerel $i se' compune din rnembrii Asociatiei a l q i ca delegati la conferin@le filialelor judetene $i a Municipiului Bucure~ti,precum $i din delegatli ale$i proveniti din personalul unit5tilor din subordine potrivit normelor de reprezentare. Congresul Asociatlei se convoac5 de &tre consiliul national o dat5 la 4 ani sau ori de cite ori este nevoie prin hot5rirea majorit5tii membrilor prezenti.

I Art. 12 Congresul Asociatibi este statutar constituit dacS sint prezenti cel putln dou5 treimi din delegati. Hot&ririle congresului Asociatiei se iau cu votul majoritgtii delegatilor prezenti, in afar5 de hotarirlle privitoare la adoptarea sau modificarea statutului, care se iau cu votul a oel putifi doug treimi din n u r d r u l delegatilur prezenti. Art. 13 ~tributiile Congresului Asociatiei sint : a) dezbate rapoartele de activitate ale consiliului national $ camisiei i de 1 Tevizie ; b) adopt5 m5sufi pentru dezvoltarea $i perfectionarea continu5 a activiGtii I Asociatiei ; c) alege preqedintele cu activitate permanent2 ; d) alege membrii consiliului national $i ai comisiei de eevizie ; e) acord5 titlul d e prqedinte d e onoare a 1 Asociatiei, persoanei care a indeplinit functia de pre~edinfe $ care a dovelit calitati deosebite in organizare~ $i conducerea activithtii organizati'ei o perioadg indelungaa ; f ) stabile& taxele de inscriere P n Asociatie $i rotizatiile de membru ; g) adopt5 $i modificg statutul Asociatiei. Art. 14 - Consiliul national a1 Asociatiei este organul d e conducere a1 actiI vit5W in intervalul dintre congresele Asociatiei. El este compus din 71 membri I din care 66 de membri alqi de delegatii -La congresul Asociatiei. Din consiliul l conductitorii sectoarelor t e b i c $i national fac parte, d e d e p t , s e c ~ u tehnic, economic ai consiliului national, precum $i directorul Instituttdui de apiculturS $i directorul Cornbinatului apicol. Art. 15 - Consiliul national d Asociaei are.i&tbarele atrtbufif : a) alege prin vot birogl executiv a1 coqsiliului r a t i d - dim a r e 3 vicepre$edinti ; b ) organizeaz5 gi akigurs jndeplinir6a prevedkrilor s&utului, a hottlrfrilor Congresului Asociatiei $i a obiecbivelor stabilite pentru dezvoltarea apicultwii ; , C) aproba planul m n o m i ~ ,de investitii $i bugetul d e venituri $i cheltuieli pentru intreaga activitate a Asociatiei ; d) aprobj propunerile de infiintare a uniGtilor cu personalitate juridic5 din cadrul Asociatiei ; e) aprobj regulamentull de organizare $i functionme -a1 filialelor judetene precum $i a celorlalte uniGti cu personalitate juridic5 ale Asociatiei ; f) aprob5 planul d e studii. proiectare, dezvoltare $i de introducere in productie a progresului tehnic, precum $i masurile de profilare gi specializare a unitatilor componente ;

'

. , ' I '. I !pez!ie@s ! % I a~!dquoa Ie uralsls p8aqus u i ae!.nps gqn@uos.~MW~eaouroJd S ! umm~d uj '!a!le!?osv 'ara!ura~d !6 !!.18p?s a p ~o~!mpuoj 8e~wloj S ! eawzgredaJ 'eaa!wgsuoa ! S au!pJoqns u!p ;o~!lg!un le '@qua0 p y e ~ e d e nrluad !un!$aunj ap a I q q s e q o ~ d e(y .qel!a!73~ q qe!luap!aa ne-s ama !a!$e!aosv ale. a.xqwaui .akq?os !$ aa!urou -om Jo~!lg!un !$ J o ~ p q ~ n q d !!maad e S ! au%!su! 'auro~d!p '!!$au!ls~p...~p~om (f + ' t aalsz!leuo!saj - o ~ dap a u r ~ o a)p j -7 9 HuapJ.adxa ap !mqur!qas '@a!l3eJd !s pagamq aJrwsu! u!ad ~o~!.rgplqdeeal!$$%aad uj aloap%e a p u e % ~ o !P aualapnf aIaIe!I!j y ~ C p d s (1 !a u e Z ~ o apaaa an!sap u!rd a$Saurnu !$ a'!bnpdad a p 1 4 aje?Ja!oJd ' a ~ q a a ~ a'npnls a ap ~o~!lql!unale araanpuoa ', a p .~opue%~ '~o~!ln!un o alduqaduroa ! S a[!!$nq!qe "e~nlanqsaq$a~!qqs {y " f bagmdsaa iro1?4B!un ate aravnpuoa ap a p u e % ~ o aqga ap S ! auajapnf J O ~ ~ ~ B ~ I@ ' ! J-n!lnsxa I n o m aqw a p a e j as e u p ~ o q n sWP ' .~o~!ln!un e ! S aualapnf .rolaIE!pj 18 a!$naaxa' la!XTS !npIeLiosJad @ eaunur a p !n~npe.xluob ea~aoejsap nas e a ~ e ~ a j s u e ~ l %m~peau~-e~~ p 3s n ag~ we a x a !nmoqq ~ . ~ ? u n d o q ~d aaej as auaiapn! .101aplg la a~aanpuoaap !n~npubszad ea~eCeZuv'@uo!$eu !n~n!~!suoa [nlpea u!p alqga!aads aP 133 !$ u n k . r d aualapnC .roIare!I!j la IS puo!$eu ~n!~!suoa u!p qe!JeIes a~aanpuoa ap ~ I ~ I ~ U O p S e3unI.U J ~ ~ ap p)aeguoa aaejsap nes eJa3sue.q 'yzeaCe8u~ (8 f aU!pJoqnS u!p .Io~!lg!un 1e S ! urnsa~d 'aualapnC . ~ o ~ a j e ! ~ ~ j pJPea u!p .!nIn@uosrad a a.n?uo!$aunJ IS a m ! u e l ~ o ap Inpour a~Saf!qels(3 ! ~oa!de 1130.1d na !ln ! n !pu aP aJeF!uelJo a p -!aaqIdoJd ~euo!leu !nIn!f!supa !!qqo~de aundns (a f au!pJoqns u!p ~ro[!lg!un ! S auajapnf ;J?PF!I!~ w p u n C I* alq:@pads ap ga!uqq g l u q s ! ~ epJ03E ! S . HU![!J~S (1, f e~olsa5e eaJezg.eaJ q$aqmim!B ! a ! $ -elaosg e qq!a!lae s%aguj' ruluad ?la!nlpqa 19 pnlruaa .ap p)a%nq !S .!!$!7saau! e p 'a!wouoaa !nInueId ~npa!oad azeaz!aB ! S anolaaJ!p. a[!!u![ gzeaaoqeta (a ' ' f !a!le!aosv Insafiuo3 W u a d ! S audapn[.rop~!r!j aa$u!xajuoa n q -uad rnto.I!$~%pp.t 3 a.IaZa1e a p Inpour ! S amluaza~da a~ p alaurlou . 3 u n d o ~ d (q ! puorleu !npq!suoa a@ ! * !a!$e!aosv, !n~nsaaZuoa .IoI!aYgoq eaA!u!~dapuj pn%!se , !S $zeaz!uel~o (a :r!lnq!.qe a p ~ e w p J m n e a!ln3axa Ino+a. 61 ' $ 3 ~ 'alua.1115 ~ q a u r a ~ q o eaieuo!$n[os xi *quad aiiuos -Jad L+ u~p leur~oj a~le~ad nox!q o un !a!q~qndur! aleod ailnaaxa Ino.r!a .!es JOI -!.Iquraw !!lg!~oCeur eaniq!a!Ios el nes qu!paSad8 ap eatloauoa as S ! !gs zor!Jquraur !ag&~oCw plea n a !.xugoq 815 ! 8 ag??.raq!~ap m3.10 m gzeau.o!$aun~ ' ~ s a a a ualsa r . 1 0 %!a a p nos [e!ysaurg q9auns)uj e s 'ga!pa~oa a~aanpuda a p ue8.10 alsa '!n-[,nq!s ' -uoa aIamuaId a q u j eqal!a!qaa ~ ! l e z x ~aanpuoa o agnaaxa Inoqa - gf *v.r'b~ -1o3rde!n~nieu!iquq-j p ~ g 3 a . q ! ~ $ F.xrQIns!de ,ap !nInln?!lsuI Inwaaqp ! S UInaaJd .'@uo!leu .~n!~!suosu!p .a!urouos 16 a ~ u q q~ o p r e o l s s!!xolganpuoa 'a!uqal In-amas 'IdaJp ap 'aped A!lnmxa 1no.qq u!a >a?uqal ~ n i w a ~ a a alSaurnu s agna -axa TnoJ!a '!$u!paSa~daa!a & as?a utp p2uo15t?u .p~~!suoa urp !gap !~q.kaur ET !$ ! a ! $ +i!aosv alqV!pa%Jd : TJquraur 6~ u!p qduroa alsa a g n s x a Inoqa -9rv a!lnsxa p o ~ ! q a.13p ap-gaaoauoa as ! S Jesaaau .e!nlsaae atsa !JO q ! ? lap !m.nes u p ad y o m o p ap a'wua~dalrr!pa* uj q % u m ~ u ras leu ,.-o!$an In!I!suo=) =roIpquraur !!$~poCeur Inloa. n3 p p m o q mdope IS !es lo!pquraur j n q u i n u u!p !ur!a.q , p o p udnd Iao e. ?amd!a!~~ed na ealqrh!lae a~eoSy3sap !Q a '! l ? + ! J a q ! I a p rre8.10 eq rpkuo!$aunj !a!$e!msv la 1euo!$eu p!psuo3 91 -y.rv '!a!lqoosv-@ aleouo ap nJquraur ap ea?q!rea epxo3e (y ,. f !.rqunlon ~o~!.roqna!de 'p!$e!msv eqq!a!qm <ug gyqasoap !.qz!leax raquad.. FpJoae as aa asuaduroaar .ap. Inpuoj eqo.I!v ( C . !a!$e!aosv !e. l.rquxaur ~o~!~oi~ha!de .e. a . m o l n ~ ~ u ~! a m 1-e prim InTaZnq g q o ~ d e (! ! ! a ~ l q m s vmsa~8uoannluad ! S aualapnC a ~ a l u u a ~ u o a nguad ~o~!leZa[ape xa8a1e'ap ppour !9 aquazaadax ap alauuou gqoxde (y ! undur!. a s aa anmseur alka~rqws ! $ a!z!AaJ qmmde~ ! B agnaaxa I n p o q q a p . w a s ap aprep. qeqzap (8

a p p!s!uroa
.:

i n k o d u e de membrii Asociafiei $< de &re silariati impotriva deciziilor de sanctionare disciplinar5, in ultim3 instant5 ; m) organizead -9i indrumA activitatea editurii ',,Albina romiineascg'l $i a redactiei revistei ,,RomPnia apicoW ; n) organizeaza comisii pe probleme din rindul rnembrilor s5i $i a altos cadre cu experienta care d sprijine rezolvarea unor probleme ale Asociatiei ; 0) confirm8 colegiul de r d t i e 'a1 revistei ,,RomPnia a p i c ~ l i " . , p) asigur5 relatiile cu asociatiile $i organizatiile apicole din alte t5ri precum $i cu Federatia international& a Asociatfilor de Apicultur5, APIMONDIA. , Art. 20 P q e d i n t d e Asociatiei $i cmduciitorii uniatilor din subordine reprezinta organizafia in relafiile cu institutiile economice $i ob$te$ti din tar5 gi strgingtate. 's Art. 21 Angajarea de cheltuieli qe face d e &re preaedinte $i cbnduc3torul sectorului economic. Art. 22 Comisia de revizie cornpus5 din 5 rnembri, alege dip rindul m r p i brilor s5i un pmedivnte. Comisia de revizie veirific5 anual sau o n d e cite ori este nevoie, activitatea economicS, financiaril ~i gestionar5' d e fond a Asociatiei, fihalelor judefene $i a, celorblte unit5ti din subordine, inforrneaz5 organele de conducere ale Asociatiei $i raporteazg Congresului Asociatiei Ecind recomandgri asupra mgsurilor ce terbuie luate.

,' 1) s o l u t i o n e a ~contestatiile

CAPITOLUL IV

ORGANELE TERlTORLALE IXE CONDUCERE ALE ASOCIATIEI

Bucuregti. ' Art. 24 Conferinta judeteang.se Frnpund din delegatii ale$i d e adun5rile generale a l e cercurilor apicule $i se convoac5 de consiliul filialei o dat3 la 2 ani sau ori de cite ori a t e nevoie prin hoarirea mjoritiitii. membrilor prezenti. Confdrinta. judetean3 se hnsider5 statutarti atunci cind partici@ cel putin dou5 treimi din numarul delegatilor aleqi iar hotgririle se- iau cu votul majoriGtii delegatilor prezenti. Art. 25 ~tributii1.econfGrintei judeiene sint : , .' a) dezbate raportul de activitate al 'con~iliUluifilialei mpmtul wmisiei de revizie ; . . b) adopt5 hotZirlri $ rn5suri & trebuie intrepridie de. consiliul filialei $i comitetele cercurilor apicole ,pentru dezvolhrea apiculturii i n profil ,teritorial ;' c ) ,alege p~evedintele filialei ; d) alege membrii consiliului filialei ~i ai comisiei de revizie ; e) alege delegatii h CongresuL Asociatiei ; . . , f ) la propunerea delegatiilor acordg titlul de pre~edinte d e onoare ai filialei. persoanei care a indeplinit functia d e prevedinte ales $i care a dovedib!calitSti deosebite in organizarea . $i conducerea activititii organizatiei o perioad5 Endelungat5. Art. 26 Consiliul filialei judepne este arganul de conducere colectivH a1 filialei intre conferinte $i functioneazg cu caracter deliberativ. Este compus din. 13-17 membri din care 11-15 membri ale$i de delegatii la conferinti%. Din' consiliu fac parte, de drept, secretarul tehnic ~i contabilul $ef a1 filialei. Consiliul. filialei i$i desfi$oarti activitatea cu participarea a cel putin dou&. treimi din num5rul membrilor s5i $i- adopt5 hot2riri cu votul majorifitii membrilor waZenti." Se intrdnevte de doug ori pe an sau ori d e d t e ori este nevoie. Se.convoac5 d e b , . . . . biroul executiv a 1 consiliului filialei. ..

- conferinta filialei judetene s.i a municiviului Bucuresti : - consiliul' f ilidei jide&e $i .amunicipihui ~ucureqti' ; . - biroul executiv al. cmsiliului filialei judetene $i a municipiului

Art. 23

- Organde teritoriale d e conducere ale Asociatiei sint : -

i '

'

. .

1.

,Art. 27 Consiliul filialei judekne are urm&toarele gtributii : a) organizeazii $i asigur5 indeplinirea h o ~ l o Congresului r Asociatiei, ale conferfnki judetene $i ale organelor de conducere ale Asociatiei ; bJ propune spre aprobare biroului executiv a1 Asociatiei bugetul de venituri $i cheltuieli a1 filialei ; c) sprijing infiintarea $ functionarea i de cercuri apicole 'comunale, or5gen q t i $i municipale $i indrumg apicultorii individuali $i asocierile de apiculltori Pentru practicarea unui stupgrit rational $i eficient ; sprijin8 $i organiqeaz5 consf5tuiri $i schimburi de experienw in domeniul apiculturii; d) actioneazl impreung cu p r i d r i i l e , organele agricole, silv'ice $i cooperatiste, cu alte institutii $i organizatii pentru valorificarea produselor apicole la fondul de consum, folosirea rational5 a resurselor melifere, extinderea stup5ritului pastoral, polenizarea culturilor agricole entomofile, repar6iiarea vetrelor de stuping $i valorificarea produselor apicole l a fondul de consum ; e) organizeazg, sub indrumarea organelor sanitare veterinare a echipelor pentru aplicarea tratamentelor de prevenire $i' combatere a bolilor $i d5un5torilor la albine impreun5 cu detingtorii stupilor ; f) sprijinii aprovizionaxea gospod5riilor populatiei $i a unitgtilor economice $i sociale detingtoare d e familii de albine, cu material biologic, inventar apicol, faguri artificiali, biostimulatori, rnedicamente de uz apicol $i desface c5tre populatie. produse $i derivate apicole prin reteaua proprie de magazine g depozih,; g) organizeazg activiati tehnico-economice $i financiare eficiente in cadrul cercdrilor apicole cu gestiune cit $i pe ansamblul filialei $i ia m8suri pentru buna gospodgrire a patrimoniului din admmistrare ; h) acord5, in limita fondurilor aprobate de biroul executiv a1 consiliului national, recompense in obiecte $4 bani membfiilor Asociatiei care s-au evidentiat in activitatea apicolg ; i) solutioneaza contestatiile introduse de salariati impotriva deciziilor de sanctionare disciplinars emise de biroul executiv a1 filialelor judetene $i a mu-, nicipiului Bucuresti ; j) rezolv5 cerintele apicultorilor precum $i contestatiile acestora lmpotriva hoGririlor luate de comitetele cercurilor apicole $i adunarea general5 a acestora ; k) alege, prin vot, dintre membrii s i i biroul executiv al cons&liului filialei, din care 2 vicepre$edinti. L Art. 28 Biroul executitr a1 consiliului filialei este compus din 7 membri din care : presedintele, 2 vicepreqedinti $i 2 membri ale$ din consiliul filialei. Din biroul executiv fac parte, de drept, secretarul tehnic $i contabilul $ef ali filialej judetene. I Biroul executiv este organul de conducere operativ:, funeioneaza ca organ deliberativ $i ia hoEirlri cu votul majoristii mernbrilor s2ii. Se intrune~telunar sau ori de cite ori este necesar $i se convoac5 de c5tre preaedinte.

Art. 29 - Prqedintele $i secretarul tehnic reprezinG filiala in r*l&iile cu organele locale de stat, organizatiile economice $i obvte~ti.Angajarea, d a cheltuieli se face de citre secretarul tehnic $i contabilul $ef a1 filialei, ca personall salariat care rapunde de gestiunea global5 a filialei. Art. 30 - Comisia de revizie a filialei compud din 3 membri alege din rfndul membriior s5i un prqedinte. Comsia verific5 cel putin o daffl p@ an $i ori de cfb ori este nevoie activitatea economico-financiara $i gestlonara d e fond a filiajei judetene, a cercurilor apicole cu gestiune $i a unittitilor ecmomice din subordine, informind organele de conducere ale filialei cu privire la constat5rile f5cute $i prezina rapaarte conferintei judeene, cu recomandgri asupra m5surilor ce trebuie luate. a Art. 31 ' - Cercul apicol este unitatea o;ganizatoric5 d c baz5 a Asociatiei, s e constituie cu un numar d e cel putin 20 membri pe ram teritori& a unei comune, o r q , municipiu sau sector al municipiului BueuPe$ti $i i$i desfS$oar& activib t e a cu sau f5r5 gestiune. Art. 32 Organele 'de conducere ale Cercului apicol sint-: adunarea genmal5 ; - biroul cercului apicol.

Art. 33 Aduntirea general5 a cercului apicol se convoacA de c5tre birou o dab% pe an saw ori d e cite ori este nevoieg$i se eonsideril *statutar const;ltuiG dac5 la aceasta participg majoritatea membrilor. Art. 34 Aributiila adunilrii generale a ce~cului apicol sint : a) dezbate raportul de activitate a1 biroului, aprob5 qi sprijin$ actiunile privind dezvoltarea apicdtmii, imbunatitirea $i valorificarea. rational5 a resurselor melifere pe raza mrcului apicol, analizeazri modul in care membtii cercului contribuie la constituirea fondului de consum cu produse apicole gi dac5 respect5 : obligafiile statutare ce le revin ; b) actloneazii pentru aducer'ea la indeplinire a hotiririlor conferintei judetene a apicultorilor. Hotiririle adoptate de adunarea generals a cercului apicol legate de activitatea unititilor economiw $i sociale membre, se aplic5 numai cu acordul organelor de conducere colePtivg ale acestora ; c) alege biroul cercului apicol ; d) aprob5 primirea de noi membri de pe raza terikrialil a cercului. In comunele in care n u m h l apicultorilor este mai mic de 20, acqtia se pot inscrid la cercul apicol din localitatea cea mai apropiatA din acelaqi judef ; e) alege delegatii pentru conferin@ jqdeteans. Ar.t. 35 - Biroul cercului apicol este organul care conduce activitatea acestuia intre adunsrile generale $i este format din 3-5 membri. Biroul cercului apicol f u n c p o n e a ca organ deliberativ $i ia hotAdri cu votctl majoritiitii membrilor sgi. Biroul alege din rindul membrilor sgi un prevedinte gi un secretar. Sedintele biroului cercului apicol au loc lunar sau ori de cite ori e s k nevole $i se convoacg de c5tre pregedinte sau la cererea majoriatii membrilor cercului. Art. 36 Atribufiile biroului cercului apicol sint : a) prezintS rapoarte asupra activititii in fata adunirii generale ; b) indrumg membrii s5i in practicarea apiculturii, introducerea progresului tehnic $i respectarea legislatiei cu privire la cre~tereaalbinelor $i phtrarea siln5thtii 'acestora ; c) sprijinii membrii cercului in aprovizionarea cu material biologic, stupi, ,utilaje $i alte produse necesare practicilrii apiculturii, acordind prioritate* conde produse apicole la fondul d e consum ; . -tractantilor d) promdveaz5, 3n colaborare cu p r i d r i i l e , unit5tile publice, agentii economici $i persoane fizice dezvoltarea apiculturji $i protectia familiilor de albine contra tratamentelor cu pesticide pe raza teritorial5 a cercului apicol ; e) sprijinil inflintarka gi functionarea in Scoli, in colaborare cu cadreler di; dactice, de stupine $colare demonstrative ; f) actionead permanent pentru creqterea nutn5rului membrilor Asociatiei $i tine e v i d d t a w t o r a ; g) elibereaa carnetul de mombru, incasead -taxa\ de inscriere $i cotizatia.

CAPITOLUL V

'i
,

.
1:'

Fondurile filialelor judetene se realizead din : a) taxa d e inscriere $i cotizatiile melhbrilor ; b) activitati economice ; C) expozitii, concursuri, festivaluri, ,serb5ri $i alte manifesari culturale ; d) donatii $i alte venitulri ; e) depunerile pentru fondul d e fntrajutorare a1 apicultorilor ; f ) ajutorul financiar temporar primit de la Aso iatie. f Art. 38 Utilizarea mijloacelor b&ne$ti $i materiale a l e unitstilor din subordine se stabile8t.e-anual .prin bugetul d e venituri $i Icheltuieli prop'us d e aces- . tea $i se aprobg de biroul executiv a1 Asociatiei. . . Art. 39 Veniturile Asociatiei se realizeaz5 prin : . - vsrsgminte de la filialele judetene q i unit5tile d e -producfie$ i .cercetare -; - donatii $i alte venituri ; - expozitii, concursuri, festivaluri, serbgri ~i alte mani~estatii.cui&ral&. . .
Art. 37

> .

Art. 40 Folosirea mijloacelor binegti Qi d e x i a l e ale ~sociatieise stabile$te anual prin bugetul de vmituri $i cheltuieli $i se aprobg de consiliul nationaL A r c 41 Organele d e cbnducere ale filialelor judetene $i ale ce1orldt.e uniati cu personalitate juridic5 ale Asociatiei ,rgspund d e buna fistrare, gospodilrire $i utilizare eficienti a mijloacelor materiale $i Mnwti. Art. 42 - Filialele judeene $i celelalte uniGti cu personalitate juridic5 ale Asociatiei-particip5 cu o coti din vellituri la constituirea fondurilor Asociatiei pentru finantarea acfiunilor- aprobate prin bugetul de venit~lri $i cheltuieli. \ Art. 43 Asociatia analizead $i sprijins realizarea, cu respectarea legilor tgrii, a activitgtilor economice ale filialelor judetene $i ale celorlalte unitgti cu persohalitate juridic5 din subordine. Art. 44 - ' Asociatia sprijing realizarea obiectivelor de investitii $i 'dotirl la filialele judetene $i la celelalte dnit5ti cu personalitate juridic5 in limits fon, durilor aprobate anual p i n bugetul de venituri $ cheltuieli. i In cazwi speciale consiliul national poate aproba reaqezarea fondurilor de investitii in functie de necesit5ti. Art. 45 Asociatia acordg sprijin financiar temporar filialelor judetdne \$i celorlalte uniG i din subordine pentru desfgvurarea hormal& a activiGlilor tehnice $i economice. n cazul unor activitgti economico-financiare deficitare care a r conduce unitatea la' falirnent, consiliul national va hotgri ca activitatea s&fie preluatg d e o alt5 unitate a Asociatiei, cu acordul acesteia.

GAPITOLUL VI

ITISPOZI7\II FJNALE

'

Art. 46 Locurile devenite vacante, in intervalul dintre congrese $i conferinte, in rindul mernbrilor organelor alese se completeazg prin cooptare pin& la cel mult o treime prin hotkriri ldate de consiliul national $i consiliile filialelor judetene $i a mmicipiului Bucure~ti. I A r t . 41 Asociatia are $tainpilg, insigni $i fanion propriu. Sediul centr 1 a1 Asocia$iej este in municipiul Bucurqti, iar sedlile filialelor judetene $i a rn!nicipiului BucureSti, in oravele $i municipiile de rerjedint5 ale acestora. Avt. 48 - Totalitatea patrimoniului Asocitaiei este indivizibil $i s e aflg h administrarea filialelor judetene $i a unit5tilor de p r o d u a e $i cercetarq din subordine. Art. 49 - Durata Asociatiei este nelimitat5. ,

Congresul Asociatiei Crescgtorilor de Albine din Romania, HOTARASTE Avind P n vedere propunerile fgcute de d t r e delegatii la congres cu privirel la Embuntitgtirea statutului Asociatiei, comisia aleasg in acest scop a retinidb $i inbodus Sn proiectul de statut propunwile aprobate prin vot de cgtre delegatii l a congxes. Statutul dmpietat $i imbungtivt a fost supus la vot $i aprobat in totakitatea lui de &tre dklegavi la congres cu 268 de voturi pelntTu gi 2 abtineri $i a intrat in vigoare in momentul votfirii acestuia.
f PWEDINTELE COdIISIB Mircea BWATU
\

1
I I

1 -'

I ,
1

Bucureqti, 28 februafie, 1991

Culesul de la floarea-soarelui si culesurile tirzii,

Ing. ~icolfu? NICOLAIDE

j
l
I
I

Floarea-soarelpi (Heltanthus annus L.) de 15-18 zile avind o secretie bun5 d e necconstituie principals plant5 uleioasti din tar. tara noastra ocupind o suprafat2 de circa Un alt soi rbpindit in trecut in tara 500 000 hectare. Este originarg din America noastr5 este soiul VNIIMK 8931 mai timde Sud $i a fost introdus5 in Europa in' puriu cu citeva zile decit soiul Record $i secolul a1 XVI-lea. In Prezent Pe- glob se cu 0 perioadg de inflorire de 15-17 zile. cultiv2 cu floarea-soarelui circa 7 milioane Hibridul Romsun 52 are o perioads d e , inflorire s ~ u r t 5 ,de 10-12 zile. rn conditii de hectare. Importanta. phntei rezult& din avadtafavorabile asigurg secretie de n e c b r bung. I jele economice ce le oferfi industriei alimentare $i altor industrii, cit $i c i plant5 Hibridul Romsun 53 cu o perioad5 de furajero-meliferg, In tara noastrg cultura \ bflorire de 9-11 zile asigurg de asemenea florii-soarelui s-a extins intr-o serie de juo secretie bun5 de nectar. Hibridul Romdete dintre care cele. rnai reprezentative sun 90 cu o perioadil de inflorire de 12sint : Ialomita, Ilfov $i Constanta, Teleor14 zile ; in culturi duble, asigurg toamna man $i Dolj, Brtiila $i Timi$, Buzgu $i o valoroasg sursli de nectar $i polen. Hibridul Romsun 301, are o decadg de infloGalati etc. Pentru sporirea productiei de seminte la hectar se recornand5 $i poleni- . rire de 12-14 zile. Hibridul Romsun 59 cu o perioada de inflorire de 11-14 zile. H.izarea culturilor de floarea-soarelui cu ajutorul albinelor. In acest scop MAIA ,(fostul bridul Sorem 80 cu CI perioadg de inflol Minister a1 Agriculturii $i Industriei Alirire de 11-13 zile, asigurind culesuri inmentare) prin Ordinul nr. 159 din 4 ocsemnate d e nectar. tombrie 1974 indicg mtisurile tenico-organi, In aTar5 de hibrizii mentionati mai sus, zatorice neCeSal'e p0leniZtirii culturilor agriau fast introdu~i in cultura $i hibrizii cole cu ajutorul albinelor, fiind mentioRomsun 305 qi Romsun 82 CRM avPnd de natg $i actiunea de polenizare a floriiaoaasemenea 0 bung secretie de nectar. , relui. Acest ordin urmeazii a f i reactualiTrebuie totodatac5, in sezonul zat. Pentru a se asigura o polenizare OPde toamng culesurile naturale sint de dou5 tim5 se recomandg amplasarea unui nuori mai eficace comparativ cu hrgnirile m5r de 1-2 familii de albine pentru pole- 'stimulente. Pe de ala parte, creSterea nizarea unui de flmrea-soarelui. puietului pe seama acestor culesuri are ca ', a Conform cercetgrilor efectuate, ca rezultat urmare economisirea unor mari cantitiiti a1 polenizgrii se asigur5 un spor de recoltg de miere sau zahgr Si polen din rezervele de-30-50/~ fat& de su~rafetelene~oleni- familiei sau ale stupinei. ~~~i sub toate zate obtinindu-se 0 Embungtatire a Pro,rnectele asigurarea unor culesyri tirzii se centului de ulei din seminte $i a raportului de vedere ecojUstificg deplin din miez-coji. Floarea-soarelui infloreste in a nomic. Aceste culesuri sint asigurate de doua jumgtate a lunii iunie $i inceputul pgSunile Si finetele din luncile riurilor Si lunii iulie, avind o duratii de inflorire de din zonele inundabile. aproximativ 2-3 siiptilmini, in functie de Dintre principalele phrnte spontane ce soi, respectiv hibid $i mersul vremii. asigurg culesuri t i n i i mention8m : izma Pe timp favorabil s e obtin de obicei probroaStei (Mentha,aqlatica L.) denurnit& $i ductii bune de miere, cuprinse P n medie izma mgciucaa care ocup5 suprafete inintre 15-40 kglfamilie. Temperatura are semnate in lunoa inundabilg a ~ ~ ~$i g un rol hotgritor asupra secretiei de neein speial in ~ ~ l t unde g , algturi de celetar, temperatura optima fiind cuprinsg lalk Qecii hectarifere tirzii, asigura cuintre 30-32'C, urmare c k u i fapt frecvenlesuri importante. ln anii favorabili se pot fa vi intensibtea de cercetare a &aliza in aceste zone recolte de miere de florilor de c5tre albine fiind cuprinsa i n 15-20 kg,familie, reolte ce pot atinge general intre orele 10-15, In tam noastrg in uncle cazuri chiar 40 kg miere. In aceasin prezept sint cultivate mai multe soiuri tg zona exist5 de asemen* $i busuiocul de floarea-soarelui precum $i hibrizi. cerbilor (Mentha pulegium L.) care hfloAstfel este cunoscut soiul Record culti-

1
I

i
I

'

i
-

,-

11

IN PREAJMA PASTORALULUI

pGf. Costache PAIU Vicepresjedinte a1 Asociafiei Cresciitorilor de Albine

Nelini~tea sociald, deter- zdrii. Tre buie s6 recunoa$- culturii, asemenea mlisurd ; minatd de nesigurantd eco- t e m deschis cd i n trecut a m n-a existat nici sub fanarinomicd $i de ' frica de discutat aceastd problem6 oti cind au apdrut ,,gloabe" necunoscut, se reflect6 i n dour cu speciuli~tii care precum vdcdritul, fumdritul toate sectoarele $i nu este erau $i sint convinqi de $i atele, una mai absurd6 crutatd de aceasta nici Aso- efectele benefice ale acestei ca cealatd $i cu tendinte ciatia Crescdtorilor de Albi- actiuni ; acum trebuie con- vbdite de_exploatare. Mdsura silvice ne. C u m se v a adapta v i m 6 masa tdranilor pro- luatd de organele u p ~ l t o r u l la m i l e conditii ducdtori cu care v o m trata tinde n u ndmai sd exploatede practicare a agriculturii problemd vetrelor de am- ze pe apicultor (imaginuti-vci cd la 10 stupi trebuie bazate pe proprietatea per- plasare. pldtit pentru 10 zile de passonald ? V a fi aceasta bine toal la salcim fntre f;OO $i apdratd ? Pdmintul ua fi 1000 de ,lei) dar chiar sd mai bine exploatat, intensiv frineze dezvolturea apicul$i ,extensiv ? V o m mai ga'si lturii $ in i numeroase situavetrele de amplasare la tii sd-i determine pe multi floarea-soar@lui pe care le apicultori sd abandoneze gdseam cu ugurintd pind Ministerul Silviculturii apicultbra. acum f n ,,poienegg datorate locului de intoarcere a1 ma- cere apicultori~oro ,,tax& de Cui folose$te acest lucru? ~ i n i l o rde semcinat ? $i im- pd$unatl' pentru stupii oe De doi ani salcimul n u a inte de toate se ridicd pro- vor f i amplasati i n pddurile produs nimic. Ce v a face u n blema dacd tdranul va fi de saldm, tax6 variind de apicultor d i n Brasov care interesat sd semene floarea- la 50 la 100 de lei pentru pentru 100 de stupi va pldti soarelui pentru cd, in rea- fiecare stup. Directiva aceas- transportul pZnd la Calafat lismul sdu cunoscut, el este ta a fost datd intr-o ~ e d i n t d intre 8 g i 10 000 plus 10 000 tentat sd facd o comparatie cu inspectorii generali sil- taxa de pdpunat apoi 10 000 intre venitul pe care 51 adu; vici de la, judete. transportul inapoi $i v a ce u n hectar de porumb fata Mdsura este total grevitd avea a c e l a ~ icules ca $i i n de u n hectar de floarea-soa- $i abwivd. Amintim foruultimii doi ani ? $i intrerelui. I n consecintd se ridibarea este valqbild pentru rilor sGlvice c6 n u s e afld cd, fdrii nici u n fel de retoate judetele cu bazd melitoricii, fntrebarea : vom- mai i n documentele istorice vor- ferd deficitard $i n u numai avea lanurile de floarea-soa- bind deipre practicared api- pentru acestea cia $i pentru , relui de sute de hectare? I ? o cultur6 care intereseazci. numai lateral nectarul. Pentru mentinerea sau chiar cre$terea suprafetelor cultivate cu aceastd plant6 oleaginoasd este interesatd economia tdirfi $i a fiecdrei comune in parte ca $i xconomia personald a poducdtortlor. Noud apicultorilor n e 'rdmtn~ Sarcina sd-i convingem de necgsitatea polenizdrii intensive cu ajutorul albinelor pentrq cregterea procluctiei de s6minfe la hectar $i pentru cre$tmea cantitdtii de ulei pe kilogramu1 de sdmintd. Nu este o sarcinci u ~ o a r 6$i nici neglijabild. Comitetele filialelor judetene ale Asociatiei trebuie sd str5ngd i n jurul lor apicultari care s6 ducd i n COmUM 0 susfinutd m ~ n c d S I u p d n t u l paviiivnar cu doplaSaro in pastoral olrrd s a t i ~ f a c f i i f n juru1 problemei p0lenicelor care-l practicd (Foto : E. Tarta)

,.

jude$el6 posesoare de pciduri d e saldm. $i dace albinele n u mEeg acest nectar - f E cuEeg pddurarti ? C u m ? Organele silvice au abandonat stupdri@~l,au inchiriat sau vindut stupii. De ce ? Nu aduceau venituri. Ce venituri vor aduce acum stupii, grevati $i de aceastd taxci ? Domnilor silvzcultori e cazul sd ie$iti din absurd sEG reintrafi pe drumul judeccifzlor lucide $i a traditiilor nutiohale. Pastoralul din acest a n ri-dic& $i alte probleme grele de a cdror rezolvare attrnd succesul apicultzlrii. Este vorba, de mijloacele de transport. f n majotitatea cazurilor, $i procesul acesta este' i n curs de desfd~urare,unitdtile de transport (ITSAIA, SMA, IRTA) s-au transformat &n societdfi comerciale iar preturzle per t l k m sent i n curs de negociere ;n u le cu-

Inainte

de

.noagtem Dncd @ trebuie zlr-' La dezorientarea lor mai $i o serie de gent duse tratative cu contribuie aceste societiifi. v o m nuxi agitatori ale unor false avea motorinii planificatd probleme economice: Asta central de cdtre Ministerul %miamintegte de indemnul Agriculturii ? Ne v o m apro- S f . Apostol Pave1 spus vizionq direct de la PECO ? . corintenilor ,,feriti-vd de h ce conditii $i la ce,pre6 ? pro~ocii mincinogi" care Bacd filialele judetene vor aPar $i p?-olifereazci i n perigdsi solutii la aceste preo- oade de cumpdnd ale comucupdri vor avea aldturi de nitcitilor umane. Comunitaele apicultorii care i$i vor tea rofndneascd a trecut valorifica produsele ca $i printr-0 perioadg de mari pimi acum prin Asociatia restrictii economice $i este ,noastrd. Zndreptdtftd sri cearfi azi re0 altd problem6 dificild pararea unor grave nedrepo constituie tratamentele tdti ; nedreptdtiti au fost gi fitosanitare. Vor putea fi ele finute sub control? Brin apicultorii. Aceste nedreptdce mijloace ? C u m -vom ti*vor fi'indreptate prin reputea determina o colabo- glementdri ale comertului rare mai strinsd cu statiu- exterior cu proluse apicole nile de avertizare $i care $i prin parhciparea la beneeste puterea acestora de in- ficiile realizate din aceste fluentcare a beneficiarilor operatiuni. Filialele judetene au acocm de substante insecto-fungitoatd libertatea i n utitizacide ? Acestea sint numai o rea fondurilor, in luarea pai-te din preotkpdrile de oricdror initiative economin moment ale apicultorilor. c~-financiare$i tehnice, O introducerea O n fapt a propunerilor constructive ~i lucrative propuse de apicultori. Momentul trecerii de la economia planificatd $i diWjatd la economia de piat6 n u este a,wr ~ Q T o~icum pentru apicultori ~ o prfetari pcarticulari $2 i p ampul dictaturii este mai u$or decit pentru alte sectoare g i Asociatia v a 9632 fn ea fnscifi resursele morale necesare pentru a se adapta din mers la noua situatie. Printr-o strfnsd colaborare a Yilialelor intre ele $a a tuturora cu Asociatia s-au d e p d ~ i ti n trecut situatii dificile $i vor fi depdsite si areutdtile inerente gFRdiri gi 'paritiei plecarea In pastoral, studit trebuie foarte bine pregdtfv ( ~ : E. ~ Tar@) t ~ practici economice.
'

- -

'

ESTE 'BOIREA UN INSTINCT ?

prof.,Vladimir HUMENI nul de roire este precedat p i chiar fortat de unele situatii de constringere care determinii aparitia instinctului ..." Cduttnd in Dictionsrzll explicativ al limbii rod n e l a cuvintul instinctiv, gtisim urmtitoarele : ,Jticut instinctiv, pe negindite, incon$tientC'. CZnd o albirui
'

h literatura apicold se afirmd mei-eu cd roirea este u n instinct. 1at6 de exemplu tn ,,Stup(iritul m u " , C. L. Hristea scrie : ,,Fenome-

'1
I
pleacii din stup g i se ageazd pentru prima data pe o floare, ea numaidecit cautd hectarul $i $tie unde sii-1 caute. Cine a fnviitat-o ? Instinctti1 ?- Albina care pentru prima datd construiegte celulele unui fagure nou, cu atita finete g i precizie, cine a inviitat-o ? Albina care abia s-a niiscut $i vrizind o larvii f n celulci, de unde $tie cii trebuie s-o hrdneascii ? Aceste fapte g i multe altele sint executate automat, incon~tient,instinctiv. ,,Dar astiizi stupul gi-a dezvdluit douii sau trei din secretelesale g i s-a vcizut cii aceastci bejenie nu este nici instinctuald g i nici de neinlriturat. Nu este o migratie oarbd, ci m i degraMi u n sacrificiu ce pare gindit, at generatiei de azi p6ntru generatia de miine". (M. Maeterlinck i n ,,Vista albinelor"). In Manualul apicultorului (editia a VI-6, 1986) se spuh e : ,,In momentul O n care F n familia de albine sin% fntrunite urmdtoarele conditii : albide foarte 1nult8 g i i n majoritate tinere, cuibul blocat cu proaizii abunden'

I
a

tb,' incep pregdtirile de TOire ..." . A$adar p carea roiului n u se face i n e t i e n t g i pe nepregiitite, ci i n urma unet pregdtiri minacfioase care incepe gi dureazd mat hGulte zile fnainte de plecarea TOiului. Exist6 rase de albine foarte roitoare, dar g i la ele pleca~ea roiului se face i n urma unei pregiitiri prealabile care Oncepe cu mai multe zile inuinte. Roirea natural6 este forma ' d e inmultire a familiilor de albine, dar ea nu se face decit dacd sint. Tealizate conditiile necesare, astfel % w i t f n stupul din care va iegi roiul, sii fie asigurate conditiile de viatii pentru partea din populatie care rdmine, adicci sd fie hranii suficientc albinii su'ficientii, precum g i o matcii tiniirii care sii asigure dezvoltarea i n continuare a speciei. Dacd distrugem botcile de roire, plecarea roiuh i este aminatii pin6 dnd vor f i CI-escute alte botci. Dacd idtervine omul $i introduce i n stup faguri goi dnd vede cii cei din stup

'sint umplu#i, pentru mne existmta in &up a u n w - faguri goi este u n semnal de alarm6 gi se griibesc sd-i umple cu miere, ciici pentru ele fagurii goi inseamnd lipsii de hranii pentru puiet, iar 'puietul inseamnd pwpetuarea- speciei. Ele i ~ iubesc i puietul m i mult deci Qi iubesc unii oameni copiii. Albinele nu adun6 mkrea pentru ca omul sd aibri ce extmge, ,do adunii pentru h r a m puietului g i ca sii aibii rekerva asiguratci pentru perfoada d~ iarnii. Introduc9nd i n stup mereu faguri mi, omul obligd albinele sii-gi continzce munca lor $i nu au timp sb se g3ndeascd la roit. fntre timp trece gi perioada roitului. fn concluzie exist6 familii de albine care nu roiesc separat, c6ci roirea nu este urn. act instinctiv, ea nu apure deodatii g i i n mod incowtient. f n schimb n u exist6 albine care E n condi$ii normale s6 nu culeag6 nectarul, sii nu producd cemii, sii rn hrineascd larvele etc. pentru cii nu le-U z^nvd@t cineva i n prealabil; astea se fac din instinct. . I

m m m m m - m m ~ m m m m m m m m m m m m m m m m i m m m ~ m ~ m
CULESUL DE LA FLOAREA-SOARELUI

91 CULESURILE TIRZII

(continuare din p. ,lo)

revte in perioada iulie-septembrie, izrna cerbului (Mentha arvensis) cu perioada de inflorire iulie-octombrie, izrna calului (Mentha Longifolia L.), furnizind polen $i nectar familiilor de albine din varg pin5 toamna tirziu. Trebuie 55 m e n t i o d m totodatS $i busuiocuf de baltZi (Stachys palustris L)sau tepuhul care inflorevte in perioada iulie-august, asigurind in conditii favorabile Pnsemnate cantitSti de nectar. In afara plantelor mentionate mai sus, in acezonii csesc sub form5 spontan5 $i multe alte plante ca : trifoiul hibrid (Trifolium hybridumx trifoiul ro$u (Trifolium pratense), sulfinele (Melilotus sp.), ghizdeiul (Ranunculus r e p e s ) , lucerna (Medicago sp.) sparceta (Ombrychis sativa), mSz5richea (Vicia sp.), jale~ul (Salvia sp.), iarba lui Tatin (Symphitum officinalis), richitanu1 (Lithrum virgatum), cru~ewaua (Barbasea vulgaris), cicoarea (Cychorium inthybees) $i' altele. Ca urmare a valorificgrii culesurilor dinspre sfirsitul verii $i inceputul toamnei,

familiile de albine depoziteazg nectaful acumulat in fagurii din cilib din care a eclozionat puietul, reducind prin aceasta spatiul de ouat a1 miitcilor. Pentru a preveni aceastS situatie $i a oferi m5tcilor spatiul de ouat necesar, se recornand5 55 se introducii in cuiburile blocate, faguri de culoae inchisii, cu multe celule goale ,de albine lucriitoare $i din care au eclozionat anterior citeva generatii de puiet. In cazul in care nu se pot asigura familiiior de talbine culesuri tirzii de nectar $i polen, este neceser ca familiile de albine si4 se hrilneascii stimulent cu sirop de zahiir,. miere descSpSciti4 din faguri, zah5r tos etc., precum $i cu polen $i inlocuitori de polen. Urmare weStor hrgniri, mhtcile i$i vor . dezvolta attivitatea de ouat, asigurindu-se astfel famtlii de albine puternice $i cu u n mum* c i t mai mare de albine tinere, conditie important5 E n vederea asiguriirii unei ierniiri bune $i 0 dezvoltare optimil in primgvara urmiitoare.
r\

I
--

CU V)I?ROA $I VARACHETUL WU-I DE GLUMIT!

drof. Victor NEAGU
In scurta $i frurnoasa expunere tinut5 la mult doritul Cangres national a 1 apicultorilor din 28 februarie 1991, dl. dr. Mircea Marin, $ef de laborator in I.C.PA. a prezentat lntr-un llmbaj d e inalt profesionalism, adecvat $i realist, necesitatea rap o r m i i numSrului de farnilii de albine la suprafata judetelor, num5r de locuitori, surse melifere, realitgti pedo-climatice, posibliikiiti materiale, experient5 $i traditii. La -tooti a c g t i factori restrictivi adgugindu-se in. ultimii ani in mod obiectiv acutizarea unor boli ale albinelor, cum ar' f i varrooza iar mai nou virozele. Datorit5 utilifirii Protofilului ca stimulator $i antiprotozoric, a oxitetraciclinei pentru infectii bacteriene $i Micocidinului cu larg. spectru antimicotic, rezultatele obtinute la scar5 national5 sint promitstoare. Cit priveqte varrooza ea a fost comb5tutl inc5 d e la inCeputul anului 1975 cu medicamentele ,,SineacarC' $i ,,Arahno16'. Din 1987 se folosegte cu mult succes medicamentul ,,Varachetu, sub form5 de fumigatij, medicament care a r e ca substant% ac- . tiv5 de haz5 amitrazul. Vorbitorul a preci.zat c6 mai sint inc5 focare virotice gi de atacuri varroa in stupinele unde nu se fac tratamente conform prescriptiilor sau unde se fac g r e ~ e l id e intretinere $i in administr;irea medicamentelor. Apoi dr. M. Marin ne-a informat ck in prezent se experimenteaz5 $i piretroizi d e sintez5 : Mavrin, Meotrin $i Butox ca inlocuitori ai varachetului ins5 datoorit.5 prelungirii fazei de testare $i a pretului ridicat putin accesibil a noilor medicamente, se va mehtine in continuare o periaadg tratamenttlf cu varachet care s-a constatat c5 este inc5 eficace $i deosebit de ieftin. In nr. 3 pe 1990 a1 revistei ,,Romhnia apicol5"; la rubrica Opinii", am prezentat o paging de observaGi asupra trht6rii varroozei. Bazat pe inc6 un an de experient5 pe desele solicit5ri din partea unor apicultori de a da explicatii mai arnsnuntite, pe de o parte, iar pe de altA parte in baza celor ar5tate mai sus d e dl. dr. Mircea Marin adic5 ,,se mai fac gregeli de administrare", dar $in mod deosebit ,,varache- ' tul va fi folosit $i in anii viitori", consider cg este util s i pun in discutie aeeast.5 temg in revista noastr5 considerind c5 in timp varroa a 'provocat un adevgrat dezastru in apiculturg.

Cfteva date din ultimii' ani atest5 pagubele cauzate de parazit ; in nr. 1 din 1987 a 1 revistei ,,Romhnia apicoI5" la ' rubrica ,,Mica publicitate" apare anuntul ,,vind pavilion apicol 44 familii,, dar far3 albine, jydetul Arad" ; In nr. '4 din 1987, vind pavilion 50 1ocu;i fgr5 albine, jud. Prahova ; In nr. 11. din 1987, vind pavilion 61 locuri f5r5 albine, Bucurevti ; In nr. 4 din 1988, vind pavilion 54 locuri far5 albine, jud. Dimbovita ; In nr. I diq 1989, vind pavilion 54 locuri f5r5 abine; jud. Alba ; In nr. 2 din 1989, vind pavilion 60 locuri far5 albine, jud. Suceava ; In nr. 2 din 1989, vind pavilion 66 locuri f5r6 albine, jud. Timi$ ; In nr. 3 din. 1990. vind ~ a v i l i o n48 l&uri fSr5 aibine, jud. Dolj ; In nr. 4 din 1990, vind pavilion 78 locuri fgr+ albine, jud. Galati. Sirul exemplelw de vinz5ri pavilioane $i cutii goale a r putea continua cu exem'ple din rubricile de anunturi din ziare $i reviste, dar intrebarea ce se impune este : ,,unde sint albinele ? ' I , ei bine consider c& principalul r5spunzi5tor e ,,varroaU, la aceastS situatie adgugindu-se in ultimul timp $1 virozele ca factori d e depopulare deosebit de virulenti. Dac5 in primii ani ai decadei '70, acarianul Varroa jacobsoni nu $i-a manifestat prezenta in toate judetele t5rii $i nu a constituit o sperietoare pentru apicultori, la-scurt timp ca urmare a deplasgrii stupilor in pastoral, parazitul s-a r5sNndit in toat5 tara, devenind in cltiva ani o problem5 central6 in activitatea sanitar-veterinari, cu efecte economice dintre cele mai negative, pe care lera cunoscut apicultura rom6neasc5 in ultimii, ani. un r5u necesar-- a accePastoralul lerat infestarea detennidnd un tribut apiculturii de circa-400000 familii de albine afectate - cifr5 declarat.5 oficial dar cine $tie care este adevgratul numgr ? Pierderi u r i q e s-au semnabt in toate tBrile Europei, cifrele comunicate privind decimarea farniliilor de albine fiind in jur d e 30--70/0 din efectivele nationale ale unor @ri vecine. In fata unui asemenea dezastru, putem oare s i desconsider5m acest duvman ? Oferta mare de vinzgri de pavilioane $i cutii &ale reprezint5 o urmare direct5 a acpunii distructive a acsrianului

'

' ~ a r r o a .Stuparii care nu s-au, informat la timp ori au desconsiderat atacui p8razitului au fost p5gubiti de douii ori astfel : prima dat5 prin atacul masiv a1 parazitului, apoi , tot legat de prezenta parazitului Varroa a1 , doiiea atac materializat prin aparitia $i instalarea virozelor, acarianul varroa fiind in -re m5sur5 rlispunfitor ca Ifurt5br a1 acestor boli de asociere. retinut Din literatura de specialitate , cii ,unii cercet5tori sint de . piirere c H nud m 1 de 7 tratamente pe sezon reprezina cifra maxim5 obligatorie.. fn functie de gradul de infestare cu paraziti,' nunGmul c~escind dup5 nevoile cerute de s i t u a m .. de moment la ,lo--18 $i chiar mai mult.pe sezonul apicol. PH'rerile sint imp5rtite. Un num5r prea mare de .tratamente intr-un interval indelungat de timp poatel crea o form5 sporiW de rezistent5 a parazitului la substanta folosit5. CerceEtorii trag semnalul de alarm5 ariitind cii majoritatea preparatelor pe baz5 de produse ,chimice acaricide, au o anurnit5 toxicitate pentru albine, iar 'albinele c'xe sint parazitate devin rnai putin rezistente, cu o durat5 rnai scurG a vietii. In lunile mai-iulie circa 93% di.n papaziti se afEi pe puietul de trintor iar incepind cu luna august (o data cu disparitia puietului de tdntor) aoarienii trec in celulele de puiet de albine. Exploatarea excesiv5, spolierea -stupilor de mierea adunaG cu greu, grgeli de intretinea familiei de albine, strinsurile frecvente datorat6 transporturilor, a tratamentelor, conduc la sckderea rezistentei organismului albinelor la factorii de agresie, la contamin5ri gi reinfestiri. . Leght de' t r a t k e n t se $tie cFsubstm(a activti folosit.5 actioneaz5 in intervalul de la citeva m i de mi~iutela 3-4 zile, iar doza recomandat.5 are eficierltii atunci cind se iau mtisuri de etanveizare -a stupilor in 'timpul tratamentelor. Acestea sint unele , aspecte relevate in literatura de specialitate pe care am clutat SA le respect dar sii le gi urm5resc E n derullre cu multti ; atentie,,sS .experim,enta atent in dorinta de mai .bine gi , chiar sB l e dau o interpretare personalti. . Maniera de lucru a fost sustinut5 de reknltate pe care le consemnez ,. in continuare.

fi surprin~i de rnedi&meflt, tratamentul nejusitficindu-si eficienta sub. aspect ne'zuitat, tiqp, munc5, clieltuieli, expunerea albinelor la doza de toxicitate.
2. fn caz de nevoie medicamentele ~ r a h no1 gi Arahnovir le folosesc numai prirn5vara gi o p a r k din varii gi numai intre culesuri, motivele fiind urmHtoarele : a) nu mai Eolosesc aceste medicamente dupi4 culesul de la tei, intrucit continutul substantelor oleo-volatile balsamice ca eucaliptolul, camforul, timolul, dau un miros caracteristic $i comun stupului, creind conditG de fur,tigag lent in conditiile lipsei de cules ; b) utilizarea kepetaa a acestor medicamente la marile culesuri, ar avea ca efect degrqdarea mierii. ,
3. ~ombateie biologid prin prezenta permanent5 in stup a ramei clsditoare. Dupii insgmintareh ramei, o mut cit rnai departe de cuib, indiferent de modelul de stup, cu conditia ca rama ins8mintatg d .fie bine acoperit5 de albing. Prooeda astfel din urmHbarele considerente : a) in comparatie cu o ram5 cliiditoare martor utilizat5 la modul clasic ca ultima ram5 de ling5 puiet, rama care a fost mutat5 cit rnai departe de cuib va conone d e citeva ori mai multi paraziti f a v de rama martor. Cred c5 aceasti abundents de paraziti se datoregte unei mici diferente de temperatur5, acarianul preferind conditiile acestor diferente. ,
I

4. Roiurile de'albine le formez numai din familiile care au dat bune rezultate $i au fost rnai putin atacate de parazit, metoda folositA fiind numai ' divizarea : Argumente : , a) din observapile indelungate asupra incidentei atacului parazitului se pare , c5 unele familii sint rnai rezistente, se pot apAra rnai bine lmpotriva parazitului ; b) un roi foormat dintr-o familie s5- ' ngtoasii gi puternic5 care a beneficiat de o intr@in&e coreca are toate vansele sti ' devinii la fel a familie buns.
\

5. Iernez famtliile pe maximum 5 rame a) cHldura familiei de albine obtinutg ast-

'

i E V 1 T A . m DEZASTRULUI VARROA :

1. PrWvara nu tratez familiile de albine impotsiva parazitului din urm5toarele motive : t a) albihele i e g h n ianH au fost supuse unui indelung t avaliu, fiind slHbite $i rnai putin rezistente ; b) in urma tratamentelox. d e toamnii f5rB puiet putini paraziti sau deloc vor

fel va crea conditii optime de viat5 pentru albipe, matc5 $i puiet ; b) mortalitate micii raportaG la num5rul de albine ca urmare a iernHrii in acest fel ; C) zboruri de curstire rnai ftecventi cu o participare rnai mare.
6. Execut 2-3 t r a k e n t e cu varaehet la intervale dq 7 zile, dup5 'culesul d e la floarea-soarblui pentru majoritatea farniliilor iar a1 treilea il aplic numai la familiile puternic infestate. Aceste .tratamente au c a rscop o atacare masivEi a parazitilor

,"z

$tiind c i 3 fn aaeast5 ,etap5 se transfer5 de la trintori la albine.

7. Dupg ~noebm%puie&lui, toamna, exel

CONCLUWI

'

cut d m 5 Wamente, iar acolo unde rnai exist3 p q i n puiet il ridic.

8. Execut traiamentele Pn prima partea

zilei $i numai atunci cind sint sigur c5 albinele vor zbura. Procedez astfel pentru c5 : a) prin asigura'rea zborulhi, albinele vor f i ferite de o gedere hdelungaa in mediul toxic a1 stupului ; b) parazitii u p r sting de medicament vor cildea mai u$or de pe albine in urma migc5rilor ocazionate de zbor.
9. Dnpil circa doug ore de la efeetuarea tratamentului ridic podi~oarele pentru cil teva minute la toti stupii intrucit : a) in urrna verific5rii. procentului de mortalitate a parazitului pe foaia decontrol am constatat cB in primele 20-30 de minute cad circa 10T30 paraziti, iar in urrniitaarele dou5 ore cad majoritatea parazitilor, numgrul la. unele farnilii ajungind chiar la 900 ; b) cu toate cg stupina se afl5 cu podi$oarele ridicate $1 e toamn5, far5 cules, nu sint forme de manifestare a furtbagului ; C) ridic podi$oarele pent& aerisire deoarece foile de control puse din nou in stup fmi arat.5 c5 dupi aceste dou5 ore numhrul parazitilor .&uti e nesemnificativ raportat la, doza de toxicitate la care sint ex-puse albinele prin lipsa de zbor sau tratsmente serixa. Putini paraziti mat cad $i a doua zi dar cred .c5 acegtia apar ca urmare a survenirii mortii lor P n diverse locuri, gguri, crZip5turi ale ramelor, fn celule iar fn urma stabilirii unui climat normal de lucru a familiei parazitii sint depistati 9 aruncati.
10. Nu aplic katamente la rnai putin de 7,zile inainte de cules, dup5 cules, inainte 9 dupl deplasarea stupilor in pastoral din cauz2 c5 : a) practica mi-a argtat c5 in u m a unui tratament sau a deplasgrii in pastoral, albinele sint stresate, e m i n sensibile multe zile, iar dac5 acest interval de stress se suprapune peste altul cum ar fi tratament.pastoral ori invers apar astfe't-deregl5ri puternice In echilibrul familiei manifestate , prin depopul5ri bruqte la cele rnai sensibile familii $i lente la cele puternice greu obsemabile de apicllltorii amatori.

Cu varachetul nd-i de glumit ! folosirea corecth a medicamentelor ne va scuti de multe surprize. Ping s3 ajung la constat5rile de rnai sus, am tratat intr-o sear5 -toti stupii iar ultimii 21 am uitat sB-i rnai deschid. Mi-am adus aminte dupl citeva ore, noaptea A doua d am constatat c5 albinele se tirau pe vatra stupinei, stupii erau depopulati, unele larve erau Ssucite in celule far altele chiar ie$ite afar5 din celul5, Iarvele cu puiet au rgmas f 5 b acoperire cu albine. Din cele 21 de familii, in m a Yeorganizgrii, am reu$it cu greu s5 refac 10. Mentionez c5 a m uitat si altadatg stu-pii inchi$i dar nu am constatat asemenea forme putsmice de manifestare negativg. este ad;?vgrat nu au fost tratap seara, iar prin zborul $i ventilava stupului albinele au f e u ~ i t in parte s5 anuleze grqeala mea. De ce tratind toat5 stuplna mirosul de medicament se simte $i la 5 m de stupins, iar alteori nu, ,atmosfera fiind linivtitri ? Un apicultor a pus pe band5 fumingen5 3 $i chiar 4 pic5turi (de corp) $i nu au c2zut paraziti familiile fiind vizibil infestate. Altul a trktat din 3 in 3 zile, rezultatul dezastruos. Experientele, rezultatele m-au 'invatat s5 devin pfident, atent $i cu mare grijil in folosirea medicamentelor $i in special a varachetului $i oxitetraciclinei. Pentru a prebtimpina unele surprize. cumpgr o sticlut5 de varachet, tratez 2-3 familii, urmfimsc efectul ~i numai apoi cumpar din serla respectid cantlta* necesar6 de -@atamat pentru un an de zile. Observatiile de ma1 sus demopstreazA cg atit calitatea medioamentului dar- rpai ales modul de folosire tratament . , convtiinciozitaea profesionalti, spiritul de observatie, stilul de lucru sint condivile care concur5 la obvnerea celor rnai bune rezultate. C5utind s5 sintetizez cele de mai sus pot afirma cu certitudine c2 am ei$tigat in productivitatea aplic5rii tratamentelor sub urmStoarelb aspecte : o teducere substantial2 a volurnului de munc5 ; - pret de cost rnai scgzut ; ' eficient5 sporitii ; - doz5 de acaricid pe albinii redus5 la minimum, ins5'cu efect maxim ; reducerea poldrii produselor apicole a albinelor ca $i a apicultorului ; - evitarea formei de rezistenw parala substanta activ5.

>

A~ltera~la - domenlu On care RomBda detlne ~rlorltatl mondhle . .

\

(san ce ne declsrg un cerceGtor Btiintific principal din colectivul'de apiterapie a1 I.C.P.A.)

nale pe specific. Deci noi am apirut pe terminalul calculatorului pe un loc important probabil repetat in timp. Cei care au \ venit in R o m b i a a u fost d-nii,: YUJI OKAML)TO, manager la divizia de'materii prime alimentare a Companiei MITSUI (din ~ ~ ; S kA ~ MISHIMA I ~ )manager departamentul de cercetare dezvoltare ; MASAHIRO .XAMADA, director in departamentul de materiale $i TAKAHIKO NONOGAKI $ef a1 companiei GIFU YOHO din care fac parte qi ~ e i l d t idoi citati. Urmare a acestei vizite mi-a fost f i c u ~ invitatie pentru a pMicipa la deschiderea oficialg a noului lor c e n t r - d e cercetari *recum gi pentm sustinerea unei conferinte pe probkme de apiterapie'

CONFIRM~WI DIN JAPONIA' .

P

- Stimatci Cristina Mateescu de curind te-ai Entors din Japonia unde dupe cite $tiu a i efectuat o vizitci (scurtii a$ zice pentru cd desfciguratci i n ' i n t ~ r v a l u l 6-14 martie a durat dour Brkile) de documentare invitatd fiind de , o corn anie cu care lnsitutul de Cercetare $i P oductie pentru Apiculturd a avut contacte anterioare. Concret cine te-a invitat, cu ce prilej $i En ce conditii ? - Invitatia a venit din partea cornpaniei GIFU YOHO din 0ra$ul GIFU situat la circa 40 km de Nagoya locul in care s-a desf5vurat in 1985 cel de-a1 XXX-lea Congres al APIMON E1- Cei care,au fscut invitatia a u suporta toate cheltuielile de deplasare, cazare,' transport intern etc. Ateast5 c m p a n i e care in viitorul apropiat igi v a schimba numele in ,,APIU s e ocup5 de comercializarea mierii, a 15ptigorului de datcg ca $i de cercet5ri ~tiintificein dorneniul biochimiei $i farmacologiei produselor stupului. * ~~l~~~~~~ companiei au vizitat institutu] nostru anul trecut in septembrie insotiti de reprezentantul unei alte mari c o m ~ a n i i - MITSUI din Tokyo, f n aces ~ e r i o a d 5ei au efectuat un periplu mai lung Pentru a se documenta in vederea punerii bazelr3r unei colabor5ri Stiintifice cu firme de SPecialitate din Europa. Ajun$i in Romsnia, dup5 ce au vizitat mai multe pri, au fast placut impresionati de realizgrile noastre in domeniul apiterapiei. ~~i apoi au ,-onfirmat aceasta printr-o scrisoare pe care ke-au trimis-o d i p 5 refntoarcerea lor In Ja'ponia.

ce m-ai ,ldmurit cum au 'juns ja~ohezii la not $i cum ai jzjuns tu acolo a$ "Yea sd PreCkeZi Ce a i v d ~ u tinteresant in Japonia ce invpresii ai, dare era Subiectul conferinfei tale $i cum a fost ea primitcia - Impresii a m foarte multe $i mi-e greu s5 aleg dintre ele pe cele mai importante. D, la inceput este bine sg na -intim cg Japonia ca $i ~~~~~~i~ are izvorul tgrii intr-o tragedie, urhare a celui de al doilea rizboi mondial. Japonia ca $i Germania a avut P a r k d u ~ g rgzboi de un OcuPant generos nu ca noi de un eliberator zelOs.
C a s5 sesizezi cit de genero~i au fost americanii trebuia sli qtii c l dup5 dezastrele atomice de la HiroMma ,$i Nagasaki ora$ul Kyoto a fost salvat id& la un a l t bombardament (atomic sau clasic- nu mai conteazg !) de un profesor a m r i c a n care 1-a convins pe pregedintele Truman czi asernenea.valori istorice ca in ace1 oraq nu exist5 nic5ieri in lume. Recunosciitori, dupg r5zboi japonezii i-au ridicat profesorului american o statuie. Imediat dupii rgzboi Germania 8-a dezvoltat ca urmare a planului Marschall far Japonia conform planului McArthur. Urm5rile s-au vgzut $i se v i d in continuare. Cred c5 .in 'Japonia oricine. poate constat a c i gansa de a ie$i dintr-o .pustiitoare sgrgcie postbelicg a constat in propriile

Interesant i Dar cum a u dat japonezii da mi ? De unde a u gtiut ei cci E n RomBnia (a$@-cum de dtiva ani apare ca $7 acum un supratitlu la articolele de specialitate d i n revistd) exist6 ,,prwritciti mondiale" 3n domeniul ppiterapiei ? - Foarte \sirnplu ! Au &sit informatiile respective pe computer. An $i revista noastrB p e computer ! Ei posed5 pe calculator o ban& de da'te (indrgznesc sg spun c5 au absolut toate informatiile legate de dezvoltarea apiteraPiei in intreaga lume) care contine pe scurt -prOblema respectivg, importan*, nume d e autori, titluri de luerari, manifestZiri nationale $i internatio-

'

I
1

it

- De acord. Dar hai s& reventm la problemele noastre, - Impresia cea mai puternic5 pe care ti-o prodbce contactul cu realitatea jagonezH este cea de civilizatie elevaa, polit& excesiv5 cu un suport de educatielmilena' 4 r5, interes $i deschidere spre tot ce e nou in lurne $i o actiune rapid5 pentru asimilarea a tot ceea ce poate constitui factor de F' progres in oricare domeniu. Se practic5 o promovare sustinut5 .a tinerilor in functii $i locuri de conducere numai $i numai pe criterii de compe4ent5, ata$amet $i seriozitate. Respectul pe care un boss, mare magnat $i actionhr a1 unei companii il aratg unui tinar manager sau cercetstor este cople$itor. Desigur reciproca este valabila ... Noul centru de cercetilri la inau' gurarea c5ruia am asistat este o bijuterie din punct de vedere arhitectural iar ca dotare cu mijloace de investigatie $tiinI tific5 se situeaz5 pe un loc de frunte in topul international. Centrul din GIFU dispune de absolut toat5 gama- echipamenteI lor de Enalt51performanta in domeniul cer; , , cet5rii vtiintifice in biochimie. Este vorba despre, cromatografia in faz5 lichidh $i gazoas5, sistemele rapide de electrofond, spectrofotbmetrie de absorbtie atomic& in 1 ultraviolet ~i vizibil infrarovu - ca s5 dau doar citeva exemple. Noteazii te ~ o c5 g jntreaga aparatura este prev5zutii cu terminale computerizate pentru stocarea iprelucrarea $i interpretarea datelor experimentale. Toti cercet5torii $i laborantii sint foarte tineri. Mai sint apoi 1' instalatii moderne de biosinteza pentru acizii gra$i. . M-a impresionat foarte puternic modul de procesare $P conditionare a mierii. Cea ' mai mare cantitate de miere consumat5 in Japonia proyine din import, furnizorul de bar5 fiind China. La fel se petrec lucrurile cu lhptiqorul de mate& importat l a un nivel anual de mii de tone. tot din China. Exist5 elaborate la dispozitia c o n h rnatorilor zeci d e preparate pe baa5 de l&pti$or de r6atc5 in combinatie cu alte produse ale stupului ca de exemplu pro, 'I

caliHti d e unui Popor harnic, rice put, disciplinat gi cfevotat ideii de prosperitate. La fel s-a tntirnplat in Germania. Sper c5 intelegi c+ vorbesc de fosta Germanie Federals, nu de cealala.,.

polisul. rrnpreunfi u cornpania MITSUT, compania GIFU Y & O realizeazg o conditionare superioaril a mierii - deproteinizare, decolorare - in vederea introducerii ei ca edulcorant in biiuturi rgcoritoare natarale. Desfacerea acesor produse pe piata Japoniei insumeaza o cifr5 de*afaceri impresionantg $i de aicit cred c5 provin sumele rnari destinate cercetirii vtiintifice Am v5zut mai multe instalatii de mare randamerit pentru conditionarea zahsrului. La ei se merge pe orientarea populattei spre un consum de zah5r rnai putin rafinat tocmai spre a combate maladiile datorate unor consumuri exagerat d e mari.

1-

- Despre conferinta ta ce poti sd-mi spui ? - Titlul a fost : ,,Apiterapia ili Rom5nia - surs5 de hra'n5 .functional3 $ miji Joace terapeutice". Initial programaa pentru o or5 $i jumgtate, ca intindere, s-a prdungit datorit5 discutiilor la aproape patru .ore. - Sd
inteleg deci cii ai avut succes ?

- Nu este bine s& afirm eu q a ceva !

.Tmi place s5 cred c5 prelungirea s-a datorat ipteresului major pe care japonezii 1-au argtat pentru realizgrile noastre. in apiterapie. Realiz5ri care reprezintil rezultatul, efortului colectiv a1 unor echipe de specialivti romini foarte dotati, acest lucru 1-am $i subliniat ori de cite ori am avut prilejul.

1,

'1
1.

- Md bucur pentru tine cd ai reuqit sd vizitezi o far6 extrem de interesantd cu 'realizdri de virf in economie, standard social, cercetare qtiintificd. Ce a i in vedere in continuare ?. Am adus o 'multime de materiale documentare pe care le ,Nn %a ddispozitia celor interesati. Iti prOmit c& voi traduce cite ceva $i pentru rubrica ,,Documentar apicolu a revistei. Sper ca interesul japo'nezilor pentru p colaborare fructuoasg in RomPnia m domeniul' apiterapiei s5 se materializeze $i, a$a cum zicearn in alta convorbire cu tine, - publicat5 in nr. 9 'din anul trecut a1 revistei - trebdie s5 dovedim c& sintem convtienti ck vansa soastr3 este s& folosim ... $ansa.

Convorbire consemnatil de Elisei .TARTA

l8

UN ATELIER APICOL MODEL

ing.. Traian VOLCINSCHI apropierea municipiului Suceava, 4 mljl~~u distantei, l pe Soseaua care leag5 localitatea Jtcani de Burdujeni se aflg casa grsdina, helevteul, stupina $i atelierul apicultorului cefer~st Burlacu Alexandru. Dupg o activitate d e 43 de ani in cadrul cailor ferate romarie unde a lucrat in domeniul electro-mecanic $i cu o deosebit5 Enclinatie de a practica in gospodgria sa $i diferite lucrtiri de timplgne, apicultorul Burlacu Alexandru $-a organizat un atelier propriu iar recent s-a pensionat ocupindu-se in exclusivitate de apicuituri. Detine un num5r de 82 familii d e albine realizind an d e a n productii medii d e 3040 kg miere marfi pe familia de albine. . Apicultorul Burlacu Alexandru este aprenu1 din cei mai buni apicultori sU"d& fiind printre pdmii care praetic5 stup5ritul pastoral intensiv la mari disbnte confectionindu-$i singur primul pavilion apicol mobil. El efectueaz5 anual 6-7'mutAri in pastoral. Recent $-a cumpgrat un tractor pentru deplasarea nbului pav~lion apicol pe care 1-a proiectat $i realizat singur fiind imbungtatit din punct d e vedere functional fat5 de primul avind o capacitate mgrit5 pentru intretinerea $i deplasarea unui num5r d e 72 farnilii de albine. Pavilionul este prev5zut $i cu un laborator d e extractia mietii $i un spatiu , de cazare ~ l g c u t$i confortabil. In afara acestui pavilidn el mai detine o remorc5 apicol5 tip conteiner cu paktii mobili pentru 12 stupi tractat5 de autoturismul s8u Dacia. Atit pavilionul cit $i remorca sint d o a t e cu cite un cintar apicol de contrpl. Cu ajutorul stupului de control montat pe &-,tan1 apicol de pe remorcg face testarea culesului in noile l6curi unde intentioneazg s& se deplaseze apoi in pastoral cu lntreaga stuping. Atelierul apicol din cadrul gospod5riei lui personale esk bine dotat cu banc de lucru, circular,. fr&, polizor, maqing de gSurit, dispozitiv de vlefuit, rnqiin5 de grositm, aparat de sudur5, rondele actionate eleetfic precum $i toate uneltele necesare care intr5 in dotarea unui atelier functional la care se adaugg priceperea $i talentul apicultorului. Semnificativ este faptul c5 mar'ea majoritate a inventarului apicol din dotarea stupinei proprii este realizat.5 de apicultor in atelierul s5u propriu fiind de bun5 calitate $i avind numeroase imbun5'tritiri functionale. El $i-a confectionat astfel cu rgbdare, pricepere $i talent toate
,

?kt

.'

uneltde $i utilajele apicble mafi $i mici. Astfel qi-a -conskuit stupii necesari - in conditii exceptionale de .calibate. Stupii sint prevgzuti cu un ingenios sistem de ventilatie pentru transportul lor in pastoral.' P e timp de i h n 5 $i-a construit $i f o l q q t e un sistem de incglzire electric5 a stupilor care poate fi dirijat $i controlat cu ajutorul unui termostat reglabil. ~ c e s t sis' tem de incglzire este folosit in zilele f m r t e m i . de iarn5 precum $i p e n t m forfafea zborului de cudtire in. zilele favorabile de .prim5v& timpurie. Prin folosirea acestui sistem- de indlzire iernarea familiilor de albine decurge in conditii foarte bune, neEnregistrindu-se nici o pierdere. '.In atel'ierul s8u apicultorul Burlacu Alexandru $i-a 'confectionat nuclee practice, pentru cre$terea $i Emperecherea m5bcilor, cu .4. $i 8 . urdinivuri $i tot atitea,m&tci, colectoare de . polen originale pentru stupii din pavilion, un sistem original de recoltare-a polenului din colectoare fgr5. ca -acestea s5 fie demontate de la urdin6, un usc5toor d e qolen cu' rnai multe t5ui printre care CISculg un curent d e aer ce poate f i Pncglzit d u g necesitate $i dirijat cu ajutorul unui ventilator, un aparat de recoltat venin de albine cu grile $i generator de impulsuri eledrice, un dispozitiv automat, d e g5urit ramele prevazut cu 5 .burghimi, un cerificator solar, 0 pres5 pentru~. extractia cerii, un cgrucior . pentru transportul bidoanelor pline, o moar3 electrid pentru mPcinat zah5r $i polen, doug dulapuri pentru psstrarea ramelor d e r e ~ r v 5prevgzute cu cite 4 u$i $i o . capacitate de 700 rame fiecare dulap, colivii pehtru eclozionarea $i introducerea d t c i l o r , . un dispozitiv pentru marcarea mgtcilor, hr5nitoare ,apicole originale, un scaun apicol special care poate fi folosit pe orizontal $i vertical devenind asffelmat mic sad mai inalt, in functie de necesit$ti, o masdg .apicol5 . practic5. cu partea, din fat& mobila,, $i multe alte. unelte apiSole m5runte execu. tate cu rnultg ingeniozitate. d e ' bun5 calitate $i care au noG d e originalitate ~ i efi, cient5 practic5. -Fiecare unealtA marunt5 realimtri de acest apicultor ingenios ar putea conStitui tema unui articol separat prin imbungtgtirea functionalitgtii $i calitataa. irebrosabilii a executiei. In activitatea apicol5 apicultorul Burlacu Alexandru este ajutat de sotia $i fiul lonut de 14 ani care este deosebit delprice' put $1 promite de aeuma sb deving tin mare apicultor.

Experienfa inaintasilor este cel mai bun indrumar doar atunci cind este aplicate creator
,
Mi-am cqezat-stttpii 3 n wspiildturi cu sod6 caustic5 $i dupii multe ezitdri, aceasta i-am ars cu lampa de benzi- nu ,satului S d u w iar an11 din cauzd cd sint apicultor nd). Pierderea albinelor $i acela, 1988, s-a dovedit u n incepdtor (doar trei ani de apoi moartea bunicii 1-au a n apicol bun pentrw mine. acticd) $i consider cd tre- demoralizat $i i-au miicinat Pilui i n toamnd a m fdcut 11 $ ute . sd las pe alfi apicul- sd?zdtatea perfectd pi& familit bune $i miere cit tori m i virstnici $i cu com- atunci, szndtate care cred cii era nevoie pentru fiecare n iarnd $i petentd 5n aceastd indeletni- s-a datorat i n mare miisurd familie sii intre E cire deosqbit de pasionaatd vietii cumpdtate $i lucrului ceva pe deasupa, pentru nesd-$i scrie pdsurile $i sd im- permanent i n mijlocul natu- voile pesonale. Sint foarte partd cu noi, ceilalti czti- rii $i a stupinei. ,Deprimat, hotdrit sd fac a;piculturd $i chiar a m ambqia sii-devin tori ai rez)istei Romdnia api- bunicul, dupd ce a zdcut cold experilnta acumulatd. trei sdptdmini, s-a stins li- u n bun profesionist, sd fac Nu a m pretentia cd po- nivtit. f n timpul celor trei apicutturd de ,,clasd", provestea inceputurilor mele sdptdmini ins6 gindul ii era ductivii, rentabild. Manuatul me", editia iutr-ale apiculturii este deo- 'tn permanent6 la stupii sdi ,,Stupdritul 1979, scris de regretatul sebit de interesantd dar, tntrebindu-se cine v a pane oricum, este povestea unui stupins pe picioave. $tiam apicultor C. L. Hristea, 'a ramas pentru mine cartea de apicultor ; clupd aceasta voi cd tatcilui m e u nu-i pldceau ajunge $i la problemele albinele, ba chiar se supiira ctiptitii. f n aceastd carte, care md frdmintd de mai cd stupii ocupau grddinu $i .la pagina 405 este descrtsd multd vreme $i a,cdror re- c d albinele, uneori, E l fn- ,,metoda de mare produczolvare caut sd o & f l u prin tepau, Dar iatd, ascultind tie" a francezului Laubet amabilitatea dumneavoastrd. ceea ce spunea conqtient de L'Hoste. Pe aceastd temd Deci ... md numesc ~ a g c a sau incon~tient buniml - md frdmint din anul debuAurel, sint ndscut i n comu- tatdl meu qi-a schimbat deo- tului meu fn apicultu~di. na Cucerdea judetul Mure$, datd atitudi*ea , f a t i de al- Dupd ce i n toatdi dartea. C. , a m 31 de ani, sint cdsiitorit biniirit; poate a avut reve- L. Hristea sustine Heea stu$i a m doi copii. Locuzesc i n latia Eaturii pasionante a pilor constru%ti d i n s M d u r 5 groasii de 20 mm pentru prezent in bra$ul Tirgu Mu- acestei fndeletniciri. Stiind cd md voi bucura, tatiil meu ea primele' l'aze ale soarere$ unde lucrez ca electrici' an. Copiliiria mea este le- a luat hotdrirea Cumpdrdrii lui de priWivarci $B inciilgatdi de amintirea bunicilor, unui papilion apicol pentru zeascd g h e m d d e iernare $i oameni harnici, demni $iin- 42 de familii de albine. Cind albinele sti iasd la zborul i repede, telepti. A m crescut aldturi a aflat bunicul s-a bucsrat de curdtire cit m de el $i md bucur cii a m nespus cii fiul $i nepotut ii autorul descrie metoda de avut o copildrie de neuitat. vor continua meseria de api- lucru eu doud mdtci $i stppi Bunictll a fost u n mare pa- cultor. EU de multd vreme, termdzolati cu vatd de gionat de apiculturd ; a p a t e chiur de cOnd cu neca- *sticld, ceea ce mie m i se %@it toatd viata aldturi de zuE cii-i muriserd bunicului pare cd ar contrazice cele spuse anterior. A m citit 'stupii siii (cam 20 de fami- familiile de albine, md ginaceste pagini de multe o n , lit f n medie) pe care i-a deam sd d apuc de supdrit a m riistiilmdcit cuvintele 'ingrijit cu ddruire. Cu toate dar n u aveam incii resurSele pentru a cduta sii inreleg acestea, cind bunicul meu a financiare necesare. Dupe moartea bunicului, cit mai bine totul, dar lipajuns la frumoasa v?rst(i de independent de tat61 meu, sesc amdnuntele care ar pu75 de ani, cu toate eforturile $i ingrijirile date albi- a m cumpdrat 6 familii de tea clarifica problema pennelor, acestea 1-au piiriisit. albine, cu stupi cu tot $i a m tru u n incepiitor. ldeea h c a americand lela sldbit inceput sd studlez serios tot iasi3 m-a pasionat $i m - a m pin6 la dispavitie cu toate ceea t e a m gdsit ScrlS i n gindit sd o aplic imediat $i -cd a m aplicat toote Ongriji- legiiturd cu albiniirftul. A$a la pavilionul apicol care acum' este i n grija mea. rile $ toate i sfaturile primite a inceput de fapt pasiunea Am considerat cii dintrk ( a m dezinfectat stupii prin mea pentru acest me$te$ug.
V d s n i u aceastd serisoare

'

toate metodele de lucru despre t a r e citisem, cea ctb douci mcitci se putea aplica foarte bine la stupii m e i de tip orizontal cu 15 rama mari (i = 300 mm). A m trecut la modificarea pavilionului, a m termoizdat peretii gi plafonul cu polistiren $2 a m loisat urdinigurile pe toatd lungimea pavilwnului. Ldzile erau initial agezate i n pavilion i n pat cald $i le-am intors in pat rece. Am tziat urdini$uld- pe latura mai lung6 a ldzilor $i le-am modificat pentru lucrul cul doud miitci in aceea$i lddii. Am dotat stupii cu diafrvgmii de alllminiu etan$ci intre compartimente de !cite 7 Tame fiecare. Peste %fiecare parte a m pus .cite -0 diafragmd Hanemann Zuatii din comert. Deasupra ldzii astfel echipate a m prevdzut una sau dou6 magazii de recoltd cu Tame Banlt e de 150 mm gi late de 47 m m , apoi u n podisor cu plus6 deasii de sfrmii. Initial, in pavilion aveam 42 de l6zi agezate pe trei niveluri, fdrd magazii de recolt& $i a m considerat cd cele 15 same erau insuficiente pentru dezvoltarea normalii a famtliilor. Dupd mod'ific6rile aduse a m rdmas 3 n pavilion doar cu 24 de liizi echipate c u m a m ardtat mai sus $i dispuse pe douii niveluri, ZdsPnd $i spatiu pentru magazii. Acest e modificiiri le-am fiicut chiar din primul a n de apiculturd, cind inc& nu introdusesem stupii in pavilion. Toamna, cind pavilionul a fost gata a m introdus in el cele 11 familii i@iale. A m deplasat cu aceastii ocazie stupii la 3 kilometri de satul Siiuaa, spre malul MUregului Unde a m o suprafatd & teren de circa 400 m2, unde a m ' @ o cab a d apicold- o gr8dindi de legume. I n anul urmiitor, in 1989, a m lacrat cu o singurii matcii i n fiecare ladd. Anul a fost mediocru din qunct d e vedere a1 productiei ior d i n luna august am' avut y i o mortalitate mare

la albine, mortalitate, pe fiir6 mat& a m constatat cd care a m constatcat-o odatii fagurii erdu plini cu miere cu deplasarea stupilor l a u n ciipiicitci gi piistur6, in ocnii lan de floarea-soarelui unde se mai giisea putin puiet i gdseau douii stupine cdpiicit, putinii albind, dar,... se m cu 150 de familii de albine. botci ~u a m giisit nicdieri Nici pin6 astdzi n u i m i dau unde n u aveam matcii. seama care p fost cau'za Aceasta este problema care mortalitlitii ridicate aprirute nad frdmintii $i cbireid n u brusc fn stupina mea dar a m reu-yit sd-i dau o exsfnt de p6rere cii este mai plfcatie, cu toate cii a m bine ca sci fie evitatd aglo- Sntrebat mlrlti - a@icultori merafia mare pe , u h loc, priceputi. Am controlat grachiar dacd culesul este bo- tiile N a n m a n n , erau intacgat. De fapt,-de, la bun On- . te, nu aveau g h r i deforceput acest principiu m-a mate sau rupturi, deci nu.a cdliiuzit ~i la amplasarea textstat d c i o p'osibilitate stupilor m e i pe malul Mu- pentm mat& sd treacd de reqului unde, pe o raza de 'gratie sau pe ltnnd diafrag3 kilometri n u mai existii mele de aluminiu dintpe alti stupi. Am intrat E n iar- cele dau&. familit. Care U r na lui 1990 doar cu 19 familii fi explicatia disparitiei acesfoarte slabe $i...cu toatii vre- tor mgtci ? D i n cei 12-stupi mea blindii gi conditiile bu- care au fost cu doub -m&tci, n e de iernare i n pavilion, a h rdmas dbar cu trei stupi mi-au mai murit 6 familii. czt douii mdtci. Restul i-am Alarmat, in primiivard a m unificat, sEnt acum puternici inceput o stimulare pztterd si cu hraM multd. Precizez nicd ; a m dat preventiv g i cii hu a m avut nici u n rod cite o fiold de fumidil B natural. i n simp, apoi protofil ~i A? dori &t ca revista sirop de ceap6. A m fdcut noastrii sd publice in viitor tratamentele cu varachet, metoda de lucl-u, dou~ 'Intr-un C U V $ ~a ~ m f n c e ~ c a t mcitci in acela$ stup, metosci fnldtur orice suspiciane i n care eu, v a viitoyul de boa16 $i sc le forte2 $i apicultUrii de mare producdezvoltarea,, ceca ce a m re- tivitate. De asemenea, a$ usit. A m f i i c ~ trec tii bun; dori sd cunosc - dac& se pind la sfirgitul v rii. A m poate p d n intermediul, realizat in perioada 15 iu- re&stei g i pdrerea a1to.r apinie 15 august, fiird de- m l t o d cu mai s mult6 @asare in pastoral, ci ,experien#6, O n legiZCur6 cu ce m i s-a fnttmplat, i n apropiere la o pzdure de tei, 0 productie de 22 kg cit gi E n legiiturd cu metomiem. Iatii fnsz ~6 a U ZnCede lucru aleas& de mine. put g i surprizele nepliicute ... La un control a m constatat Aurel Maws cd i n unii stupi, intr-o jumiitate de magazin activitatea se desfdsura foarte N.R. Din scrfsoarea sosit& la bine, iar in cephltc jum& tate activitatea era shcrbii. redactle am scok uncle pard'

'

...

Am ciiutat

cauza gi-. am vdzut cii lipsegte matca i n

grofe neimportante, care ar fi Encdrcat prea muli materialul publicat. A$teptdm $i noi, . , C U

id. Precizez

cultoi-i E n legdturd cu cele relucii in clmbele tate de c a r e tfndrul care a howmpartimente schimbasem td+lt sd se dedice miitcile vechi, aveam mbtci mouse indeletniclri. Vom da putinere, uiguroase, care tit bficttdtii scrisortle dumneavoastrd, fncerclnd sd, venim In ajuculesul lucrat , torul apricultorului Aurel Malta foarte bine. Uitt~tdu-m6.cu $i a tuturor celor interemti de atentie in coIhparti~me7ttele aceastd problematlcd.

,-

DIN VIATA ASOCIATIEI NOASTRE

L

:.

Rodnic schimb de experienfa cu apicultorii suceveni,

,

'\

lmediat . dupd terminurea l~crdrilorr: minarea programului teoretic, prjn grija Congresului Asociatiei Crescdtorilor. de- conducerii cercului apicol'gazdii d i n Gura Albine din R o d n i a , comitetul filialei juHumorului (preqedinte ing, Ion Marinesrn . detene A.C.A. Suceava a o~ganizatadunirri care conduce acest cerc apicol de peste 30 generale la cercurile apicole d i n , Fiilticeni, ani) participantii au avut ,posibilitate.a sd Rdddutii Siret, Suceaba* Vatra Dornei, Cimviziteze doud stupine model d i n zomi &parpulung.$i Gura Humorului informind astfel ~ i n i n dunor apicultori fruntagi de pe aces@ 'operativ apicultorii din judet desprq modul locuri. . \ de desfdgurare, documentele gi miisurile prima ,,izit6 s-a la ?mvilioadopate de.cowresu1 apicultorilor. La aces- mrd a ap~cultorului Mircea Vasileanu care te adundri generale s-au prelucrat g i unele practicd apicultura de 34 ani $i detine 74 prevederi din noul Statut A.C.A. Precum familit de albine. Toate familiile ~ d .e albi. yi mdsurile tehnico-organizatorice $i econone au iernut in joarte bune ne' mice specifice aCeStUi SeZOn $i hCeput de inregistrind nici pieraere. 0 zi frumoa& a n i n conditiile actuate ale economiei de $i insorit& dr pfimcivard timpurie cu un piatci. :In .afara acestor aduniiri generale, .b, intens $i un bogat a l e s de polen. 0 . ' comitetul filialei Asociatiei Crescdtorilor - . priveliSte minunat& .de' munte in care de Albine Suceava a , o~ganizat0 consfd- ochii vizitatorilor erau impresionati de coduire $i un schimb de experientd r n apivarul albastru violet a l ,Mndli$elor presdcultorii din . j ~ d e t O n Ziua de 24 martie .at cu galbenul aufiu h l floribr de ,potora 10 la Gura Humorului, i n sala de $edinbal pin vale care, formau Gn coom comte a primdriei oragului. La aceastd a c t i ~ n e pact i n contrast a 41bZll zdpezii care tehnicZi au pbrttcipat ppste 120 a ~ i a l t o r i acberd v i r f ~ l m u n t i l o ~din ivnpreju'rimile din .judetul Suceava care au urmcirit cu inalte. interes expunerea domnului dr. Enciu AuApiczlltorvl Mircea Vasileanu a meZenrelian pregedintek filialei A.C.A. Ia$i $i. vizitatorRor cu rifbdare Si bundvoint~ ~ e f u lstatiei zonale de selec@e g i produaspecte d i n practica $i experienta sa Qndscere a materialului biologic de la Poieni lungatd atentia pe care dcordd Iagi. La lucrciri au participat. pregeselecfiei $i cregterii mcitcilor $i modului ' dintele filialei A.C.A. Suceava' prof. c u m practicd stupdritul pastoral care ii Ott $i secretarul filialei aduce . anual . o productie. medie de m i m e * purtuc. marfd de circa 36 Lg miere Pe stup, Ezpuvrea gi ddLIeYtiilePUrtate s-aU azat Cea de a doua vizitd a fort jdeutd la sezon g i pe prinnt)alele lundri tehnice legate de seapicultorul Nemtoiu Vasile i7t apropierea mod deosebit pe Mdniistirii Voronet care detine 80 familii . lectia $i cregterea mdtdlor fi prevenirea Si bolilor la albine. ~ ~ p teri i albine $n sistem pavilionar $i 'care practic& stupdrttul pastoralr din 1972 realizind o productie medie de 35 k g miere marfd pe stup. I n perioada anilor 1979-1981 apiculto?'2Ll Vasile N e m t d u a predat la fondul' de stat peste 10 tone miere $i a valorificat importante cantititi de ceardi, polen, propolis $i familii de albine. I n ultima1 timp $i-a cumpdrat o mavin8 ARO. La cabana turisticii privatizatd (familiald) a harnicului apicultor Vasile Nemtoiu recent deschisd, situatci pe valea apei Mol*dova intrio zond pitoreascd pe drumul ce duce la mdncistirea Voronet apicultorii au fdcut u n popas servind masa $i continutnd , discutiile apicole care au constituit u n moment de apropiere, cunoastere $i u n pldcut $i util schimb de experientii Entre api- , cultorii suceveni.

tat

;: $ ; "

"

ing. T . VOLCXNSCHI :'

prof. Em i l d gi Marin POPESCU-DICUI

Pretuim cu adevgrat s5n5tatea atunci cind n-o rnai avem, cind bolile i$i rid de noi, cfnd ne stflcesc, d n d c5ile de yindecare sigt putine $i ~ntortocheate, de multe o n f51-5 intoarcere. Piirerile unanime sint c5 bolile intrate in corp sint rnai greu de vindecat $i, de gceea, cea m i sigur5 metod5 e s5 le prevenim pe cit posibil, eventual s5 le aminam amggindu-le cu leacuri -pin5 atunci cind vom g5si un remediu singur $i eficace, elixirul ,,tinerepi far5 b5trinete $i a vietii f5r5 de moarte". Din timpuri imemoriale pin5 asGzi, omul n-a incetat c5uhrea sperind mereu in g5sirea miracolului. A$a au f5cut innstinctuaI M5ria Sa Puiul P5durii $i mama $a, Genoveva, cind se af&U singuri ,,intre poian5 @ cerul curat", depar& de lume, ascunvi in de imensitatea pgdurilor demult. ,,Hr5niti cu dulceata luminii $i a florilor stiiteau ea $ i copilul in mingiierea soarelui auriu. Aveau in ,'trup o odihn5 deplin5, un nuLl echilibru pe cafe p a ~ c 5 mai simtiser5 pin5 atunci". Se infruptaserg din mierea cu ,,P~"Y $i gust de floare d e tei, ca e avea inc5 in ea sOareU. 0 luase. de la un roi de albine pripgvit pe acolo. ,,N-avea nici un drept scris : a v d h s 5 dreptul copilului, m e era mai' tare decit oricp". Nu se putea numi furt, fiindcH $i-a ,,luat partea qe i se cuvenea". restul Wind pentru fiin*le care trudiser5 vara toatEL. - 0 vrEici@ intervine intr-un moment de cump5n5 in via@ domnutui Nicoar5

Potcoav5. Prezvitera Olim- cu ur$ii lor dresati. Pentru biada se ingrijgte t u mula\ el, ca o$tean de n5dejde a1 bud5 de vindeaarea r5ni- lui Stefah cel Mare, altul tului. Poruncile ei sint as- era necazul : boala ,,harcultate $i indeplinite cu masarului mlriei sale". Leasfintenie, leacurile n w i dau curile pentru oameni l sint $i leacurile fiintelor dragi, ifre$ niciodat5 : ,,Dragela mele, a goptit ea din nou, caii. cu care vitejii Molrana-i curaG. S5-1 15s8rr. dovei au f 5 c d trup $i su-. linivtft pe a r i a sa. Ne 'fIet in atltea lupte de neaducem s5 preg5tim o fier- tirnare. Grijuliu el se adretur5 de buruieni pe care le seaz5 Ilisaftei, soua sa, care $tiu eu, indulcite cu miereU2. are fn cap vi-n suflet o suLa vremea aceea leacurile medenie de remedii, care b5beyti din felurite buru- n-au dat @e$, fiindc5 ele ieni $i miere erau la mare sint insovte de credinta incinste. De un astfel detra- tr-o vindecare grabnick $i tament beneficiau oamenii . f g d urme : ,,$i rnai ales ale$i $i de multe ori pen- am nevoie de miere.. . Ca tru o vindecare sau .pen- s5 dobindesc un fagur dk tru vreun leac se d5deau $la o matcl, m5 gr5besc intii,s5 lep5d de pe mine straaveri intregi. pe care le-a c5lcat urLeacurile sint bune la * iele sul.. . Dup5 aceea au s5-i orice : t5m5duiesc suflete toame fiertur5 de romatriste, vindec5 rgni, aduc nit5 c ~o ' ~ iere"~. bucurii in cas5 $i clteodat5 Alt persodaj din opera $i-un zimbet de fecior, care s5 mo$teneasc5 avutul p5- sadovenianq vrea ,,s5 se tiirinvlor. La fel ca Olimbi- m5duiasc5 de bencheturile din vremea ada va fi procedat $i A- din tin-@, veacul munSisi din ,,Divanu1 per- cind i$i petrecea sian" cu musafirul s5u ale- prin str5in5t5tiU. Atunci, , gindu-i pentru mincare nu- mad$ma Arnold pusese mai buruieni $i mierq" carne imbel~ugat5pe ea, o spre a fi binecuvintat s5 carne alM de unt $i d~ miere". Acum, imb5trinit5 aib5 urma$".3 Stejgrel, ,,un b5iat cu ,,vin nu bea ; l$i rnai face l a c 5 de spirt cu buruochi de culoarea frunzelor" 9-0 care se albinelor $i crescut in mijlocul pii- iana m5tEiciune : zice c5 durii de un .,b5trin singu- cheam5 asta-i doctorie ce-D va sclratic" inviitase graiul gvinelor $i le ci~tigase In- pa de necazuri"." Mierea este oferit5 cu crederea. ,,De altfel, erau $i singurii lui prieteni. Tot diferite ptilejuri oaspetilor, ce Stia. $tia de la ei. Unii ea constituind tot ce-i rnai E l invataserg unde poate ales Entr-o gospodhrie bine gisi miere de albine $i ier- intocmit5. A$a cum oamenii buri t5miduitoare" 4, lea- i$i ureazh ,,ziua buns" sau curi pe care nici un alt ,,s&nltate", minupea nectarifer5 vrea s5 fie un leac muritor nu le blnuia. De$i comisul Manole su- pentru sufletele ostenite de fer5 de vale, el nu caps ;drum. $i cind i se mai aleacul in intepgturile d e daugg $i ap5 rece, devine ,,shn&tate curath". Un prialbine, ci in traditiondul ,,rupt de oase" la o anumita ceput albinar imparte vorbe cu cineva de-a1 casei : zi din an, cind vin uryrii
J

.
,

1
1

i
I

,I

1
j

!
,

I ,

durerati qi skaci. Tulburatoaxe d r t u r i s i r e . ,,SEngele unei virste" trebuia alimentat s5 inving5 o boa15 rebel5, e de parere scriitorul sAl. Simion, care a dat viat5 romanulsi cu acela$i nu- .1.3 Mezinul unei farniiii numeroase infruna b5rb5tqte un urs $i vorbele de ocarg ale rnamei sale, dar gi intepgturile albindar unui roi hoinar $i-i duce .,m&tqei Ruxanda, care era bktrin5 $i bolnavii,.. ' o ,,cognit5 doldora cu. faguri de albine" $i-o punguw cu murti bani, ca s5-$i cumpere ,,o v5cut5 cu lapte mult, din tirg spre a-i f i de ajutoPi4. Nu degeaba, a doua zi ddp5 aceast5 ispravti, oamenii au inceput' s5-i spunii Craiul Codrilor. Bun5t5tile aduse bunicutei fuseser5 $i hran5 $i leac. Nes5tulul Morm5il5 nu' se multumecjte numai cu fagurii furati din co$ul b5ietelului, gtiind cg 1 1 ajutii in civtigarea unei energii mai mari la forta pe care pe deja o are, m5ninc5 indestulate ,,faguri doldora de miere/C?i sint buni $i dau p ~ t e r e " . ~ Ca s un adev5rat rege a1 piidurilor. ce ce aflii trebuie s5 &omneascg impunbdu-$i Aeroarea $i poruncile. Dar nu numai pmtru tnusafitri nepc@iW produ-' sele stupulni sint elixiruri cu puteri nebgnuite, ci $i pentru albine. .povestea cu Albina - de'- aur $i Pgian jenul negru" prezina -1upta ping la sacrificlul suprern a reginei dhui roi rn dwmanul care le-a atacat rodul dulce a1 muncii lor : ,,Albina-de-aur deschide c5p5celul chiliutii in care se afla tginuit bine miedul fermecat, 'dgator de putere, numai de ea $tiut, sorbi din el $i zumz5ind fioros, ca o coardti intinsg; se burzului gata de r5fuial5 cu gingania rhului" .IB ' Alteori nici lnierea nu vinded5 . pltipindele, albinute. Ele au nevoie de afectiune, chiar atunci cind

,,SB vie dup5 mine sg-i dau gezlndu-se pe prispg a E b cupg'de miere; $i 1se turi de strHinu1 ostenit" repeada la izvorul cel rece, asteapa s5 fie servit de - 3.4 a d u d un cof5el de ap5 ; m&tu$a Rumnda. cu o ,,bu. hi s5-i dau d o G paharede cat5 de fagure cu miere, - x r i s t a l $i tab15 $is-aduc5 unt $i felii de ptirfe proasdomnilor profesori $i doc- p5tP. Musafirul se infrupt5 'tori mierea". Pin5 l a urmft. 'cu,poft5 din toate, dar cuse intinde o mas5 de po- vinte de laud5 are pentru - minil : ,,Cit gustati miere, binecuvintata miere : ,,Mieeu v-aduc $i-o-leac5 de rea la noi ii doftorie, nu se piine, cu 0 1 1 5 'fierte $i bn"nz8 g&$te la orice casg. Alcam iute, ca la ni$te pustiit1 binele sint socotite ginggnii ce ne aflrim".7 sfinte. . ."" Multe momente din ,,vista Ug alt biltrin uitat d e lui M. Sadoveanu:' fuseser5 timp, trecut prin multe nededicate rm generozitate cazuri, are in el intelepalbinelor 9 copiilor. Pro- ciunea acestui pSmint $i d5 , fund migcat5 %e atitea a- r&spunsuri prof etice celor mintiri plgcute, fiica ma- care-i jefuiesc tara :,,. . P i relui scriitor ii aduce o .,in- voi binecuvinta pe cei ce , chinare" in versuri : $i- , iubesc albinele $i copiii.. . . w a din hrana asta - dul- Pe pSmintul acesta credintace miere - /Am tot cres- voastr5 este moart5, iar a cut $-am prins putere,/ noastr.4 . este pururi vie. Pin-am ajuns s.4-ti mingii CBci lu5m fagurele de mietimpla ninsri,/ S5 te-nteleg/ re din stup $i facem din el \ $i ling5 fulgere s5 pot sta luminari pentru sufletele neatins$"'8/ Hrana spiritu- mortilor no$tri $i pentru al5, modelul lui de viat5 sufletele naastre. Fagurele curnp5t.E $i tihnit$ sint &mas in stup crest.@la loc, balsamuri suflete$fi gi fSr5 e pururi viu $i ne d5 mieegal. i e pentru .indulcirea zilelor DecQ' pretuirea cea rnai noastre, pentnr vindecarea mare a albinelor o g5sim bolilor $i a necazurilor ce tot la marii apicultori. 0 vin peste n ~ i ' ' . ~ l zi f5r5 albine 'nu poate 'fi ,,S5 tot vezi $i s5 nu . t5mgduit5 sufleteqte cu crezi". In drumul ,,@re nimid Nostalgia ,,planetki prlp5r.4siteU o simte din plin Tara Copiliriei", un Profira Sadoveanu. Cind au chindel care nu-$i $tia nua Bu- mele $i voia s&-1 afle ,,de la plecat de la Copou L nectar curevti, cei din familiarSa- o cr5iasH.. ., bind din potirul adus de Nina ' doveanu $i-au pierdut ,,tihna $i tAcereaU, pchilibrul $i ~ l b i n i t a , n-a rnai simtit 0remediile sufletegti, cgci, boseala d r ~ r n u l u i " ? ~ In aventuroasa sa c5lise destainuie fiica, ,,au dispgrut privighetorile al- torie era insout'tot de un ~ s5 b5trin, Gici voia bun5 $i binele $i f l ~ t u r i i "care le fac5 v i a b frumoas5. intelepciunea au f5cut cas5 Leacurile naturale erau in- bun3 de cind lumea. De-acuprink locuite acum cu otrfwurile tita voiovie ce i* trupu$orul $i sufletui in ur- civilizatiei citadine, de care - ma sorbirii nectarului, co' erau total str5ini. Tinuturile natale . moldoovene$ti . pilul a indrhznit s5 fie $i vor' deveni ni$te amintlri mai plin de energie, punlnd .- pl5cute $i vor fi cfntate cu tot Pelul de intrebsri $i d n ffnd r5spunsut-i la toti cei , $i mai mult suflet in scrierile sqle. Acolo, in tinutul pe 'care-i intilnea. ,,Putinti miere de albine ' ,,planetei p5r5siteu, Sadoveanu cerea alor s5i ,,s-a- frecata" au lapte a r p u w o duc5 domnilor profesori $i pe picioare pe o &it5 care ' ~doctorimierea" cea nelip- se PmbolnBvise d u , dar oasit5 pentru ce-i care-i c51- meni r5i din fume rea, de teapa bog5tagului Chiriv, cau pragul. Sfgtos, ca o gazd5 bine- refuzq ajutorul ce-ar fi trey ,vaitoare, Mo$ Grtimad5, a- buit :s5-l dea p5rintilor in- $

'

,,la parada ~ o d e iparticip5 ce, c& h r n u r 5 $j sEbgte. lasegte la . h t . e a . unor.toate florile". 'Florile, a- Cind arde fierbinte, cind ' forme de reurnatism.. 25, d i d fetele, ,,au provizii de hgheap.. f i este sete. 11. De aceeavi . p k e r e , este lacrimi pentru fiecare o- 'apuc5 d e la stomac, de la $i , poetul oltean cmtemcazie. Lacrimi pentru bu- picioare. Are $i un inec. poran, de larg5 respiratie nici sau pentru vindecat CiteodatA ii zvicnqte ca- artlstik8, M, Sorescu, cind albine.. ."I7 pul ca o cgldare incinsii". solicifA in ,,S5rb&tori .iti- . Apelind la 'acelagi mira- Ea nu se adreseazg unui nerante" ,,cealul s5 f i e incol $i Domnifa-de-RouB i$i doctor, ci unui sufletist $i duicit cu miere" spre a f i salveazg fratele $i pe alfi poet albinar, avind incre- ,,purifica$i prin venin $I tovarti~i de-ai lui din pri- dere rnai mult in povata miere" $1 aceasta pentru ca zonierat, unde ajunser5 $i-n dulceafa stupilor lui. ,,fagurele presupane o meaproape s5 moarti, dindu-le ,,M-am gindit cfi numai' lodie pe care sufletul a sa-1 apntzg$i-o sti bea miere, lapte $i vih, dumneata ai putea perfectionea-i c3ci acestea ,,le dau pu- scapi. Am venit sii-mi dai za. .. teriUjs cu care s$ infrunte niticH miere, sP o pl5m8,,Ceaiul fierbinte, cu primejdiile. , desc *cu hrean. S$-1 vindec miere de albine gi ltimiie" ~. c5 de era un lucru obignuit in De multe ori sub haine de ~ i e p t " ~,,Poate deosebit de frumoase $i in mii de veacuri", ,,FeticaC', ,cdsa lui Liviu Rebreanu de nectarurile cele mai dulci atit de mult iubith $i cin- . la Valea Mare, de ling5 gi aromate se ascundemult tat5 de poet, a strins cu Pi-ti. .,I1 Bea , cu miere ,,Pentru dih stupii lui", din cei 13 venin, rpult.5 otrav5, ca-n trud$ $i migal5 stupi gi pentru faguri/Pul,,bungt?itile Babei Hirca" . stupi r5spilnditi in $r&dina ,,Alindu-se la strimtoare", beri, rou5, stropi $i lea- cu tot felul de f l ~ r $i i pomi curi". , De aicj se, ridics vrgjitoarea i n s e a m g-$i fructiferi, b a t e r&5rite $i care inflorite din truda palmeademeneascg adversarul, marea intrebare, la dindu-i sa guste ,,colaci Arghezi nu caut5 r5spun- lor salen. plrimfidifi cu miere", des- sul, ci face doar constaS5 rnai retinem gi stf-' pre care ea . spune cfi t8ri : ,,Ce duh ai gi .ce pu- prema pretuire adu& acesfxm/S5-mpletre$ti cear5 !cu .,sint colacii puterii". 'Cine din tui deliciu $i de zei iubit : se va Pnfrupta din ei ,va miere/De la floarea k t ultimele sale .clipe de grsdini.. . ?"* avea necazuri mari. ctici piat$, 30 august 1944, ,,mierea cu care' s h t plgIn a sa ,,Drumetie prin ~ r e f u zPe 5cu deqgust" a g m'ai m5diti este vr5jit.h $i.. . tallii', Ion Gugiuman s-a, bea a p 2 zaharaa" ce f se aduce sl5biciune"ig. %ever- convins inch o dath c5 nu ,dtidea, goptind printre la%/ sul medaliei confirm5 inc5 avem dreptul s5 n e inbol- crimi , , - Dati-mi rfiai bine ngvim trriind f n , mijlocul miere, de la albinele meleU.28 o dat3 regula. \In &opeera latina, ;,E- atitor leacuri. ,,Multe flori ,,Un dulce care nu strics neida", Vergiliu ,,relatea-, Sint f010Site la PrePararea dinoi.!,. &te hrana ald~5" cum a rewit ~ ~ ~ ceaiurilor ~ ~ medicinale l ~ ' $i~ tuita/Dfn g polen $i h&nicie/. rgpeas& din ~~f~~~ pe 'toate sint vizitate de \ al- Limpede gi Ati ghi- ' (Proserpina, ce era p k i ~bine pentru nectarul '$i Po- cit despre auriei'. ce este vorba". dul5ul cu trei cap&, . l e n ~ lo~"24l ' de ,,Nimic altceva nu-i rnai c u coad5 de balaur : ,,Cind lrttr-o alta carte a sa, v5zu c5 $erpii de pe git i$i in povestirea ,,Prisaca din dulce ca mierea de albihe zbirleau capetele,. . . P i a- Poiana Mieilor" sint evo- curat&. Ti s-a fgcut p o f 6 runc5 o turt5 adormitoare, cate mamentele de in5lt5- de un dtllce ia de pe raft din borcanul din miere $i alte buruieni toare emotii avute de copiii o lingwit5 de leac. In hgmeseala lui, unui &rc de apicultur5 la cu miere, care te qteaptA. el P$i casa5 cele ,trei puri o infilnix-e pe care profe- N-o face cu team5. MSgi fngfacg turta, apoi, in- soara lor le-o dB in livada mica n-are si4 te certe, cohvoindu-$i $pih&rea , se impinzit5 de stupii din pentru cti dihsa $tie cfi intinke la p5mint"m. grija lui. Mo$ Pintilie. .B5- mierea fti face bine gi ck atac5 dintigorii, . . ,,Toate bat, in miez de trinul este tare bucuros C g nu-fi Dinsa $tie $i trebuie s$ $tiisoartlU gi-$i au rolul lor are prifejul s5 se destAinuie gi tu, cti mierea este un bine determinat P n menti- ' mititeilor, f5cindu-le o rebinefac5tor pennerea stin5tAtii acestui ps- clam5 grOzav5 pentru pro- pansament . por, fiindc5 ,,timpu-i de dusek apicole : ,,De exem- tru dinti. hbegte albinele, bSie@rSspundeBi plinCL. De aceea plu, mierea de flori de ,,Trebuie s5 bei plin,/de salcim se folose~te la vin- w l e care mfi asculti. Fe'neunde s-aduci -miere, / .decat;ea unor boli de ficat, regte-te de ele atuncqcind si-i dai omului putereG]21 la copii mai ales.. . S5 ne sint la treab5, dar aprocu t o t sufletul de ' 0 femeie nec5jit.5 istori- p r o t e j a fata $i miinile de pie-te s g t e lui T. Arghezl su- intep5turile veninoase ale ele $i multumegte-le pentru pe ferinta b5rbatului ei. ,,L-a albinelor. Ekte drept c5 dulcele 5sta minunat lovit Durfinezeu cine $tie veninul de albine se fo- care ti-1 d5ruiesc, cel ,ma1

.'

'

..

Wlcuregti, 1874, p. 79 ; Alexans h ~ t o s$i rnai dulce din-.," t r e , . W e . dulciurile cite 1. .M. Sadoveghu, .Opere, 11, dra Ioachim, Cdldtorie fbrd ascazd. Ed. Ion CreangB, 1980, p. sint pe l ~ r n e ' ' ~ ~ . E.S.P.L.A. p.LltO-131; 2 : M. Marele filozof idtre po4i, Sadoveanu, Nicoard Potcoavd, 24 ; 38 : 18. CBlin Gruia, ~ 8 & a , Lucian Blaga, a . inteles d Ed. .Tineretului, Lyceum, p. 88 ; lui EIiset, Ed. Junimea, Ia$i, 1979, p. 130 ; 19. Alexandm dulceata micutelor v i e s $ 3 . M. Sadoveanu, Opere, 15, nu-$i are egal $i nici ter- ES.P.L.A., p. 349'; 4. Dumitru Mitru, Cdldtoriile lui Fd4-Frumen de- cornparatie, c l va- .Toma, Fata mestecenilor, Editu- mos, -Ed. Junimea, p. 44 ; 20. Vergiliu. End&, Ed. Tineretuloarea ei nutritivi qi de leac s a l v e d rnulte v i e t ~ Fa. Facla, Timieoara, 1981, p. lui, Lyceum 6, p. 216-216 ; 21. . 29.; $.\ M. Sadoveanu, Fratti de om, dar $i' pe a celor Jderi, vo,l. 111, Ed. Tineretului Ion BAnutii, Cele mat frumoase poezii, Ed. Tineretului, p, 174 : care au a d w t - o cu atita i. 32-33 ; 6 . ' Album Htmar22. T, Arghezi, Rdzlete, Ed. pentrudl, migalind prin flori. gastronomic, Editat de revista t r u LiteraturH', 1965, p. 191d e tot felul : ,,Puterea mie-,. ,,Via;a rombneascB", p. 50 ; 192 ; 23. T. Arghezi, Versuri, riilvindecg albine bol.nave,/ frinte de Gria ve- 276 ; 7. M. Sadoveanu, Cintecul vol. I. Ed. Cartea RmAneascii, mioard, Ed. Cartea RombneascB, , p: 445 ; 24. I. Gugiumm, M rii "XI. u ' p : 54, 57 ; 8 . Profira Sadoveanu, Intelepciunea . popularQ Viata Zui Mihail Sadoveanu, ~ d . metii prin turd, Ed. I. CreangA, Bucure$ti. 1981, P. 9 ; 25.' 1 . rnilenarl s e desprinde $1 din versurile lui G. I. Tiz- y i n e r e t u ~ u i , ,1957, p. 161-162 ; Gugiuman, Prisaca din Poiana 9 . Profira Sadoveanu, Planeta Mieflor, ~ d Ion . CreangB, 1985, l&ninamu, in care izvorul d pdrdsitd, Ed Minerva, Bucure$ti,' p. 42 ; 26. M. Sorescu Sdrbdt i i d d u i r e suf letezisci. 1987, p. 248 ; 10. Constantin tori fttnerante, 'Ed. Cartea RQ-. fizic5 vi'ne. tot din dulceata ' o v t ~ tui a Faur, Editumbneascii, 1978,' p. 42-48 ; 27. buduroiului : ,.3l-i d.ai si5 ~ a n e a ,~ ra' Junimea, p. 98 ;-11. 'Oana puia Florica i R 'P6iainrninince/ Lapte d i n - Ilptuce/ Miere de albine/.Sl-i CBtina, Chesarina, Ed. ~ I W I tul bdtdtorit de pdrintele meu, Creangii, Bucuregti, '1984, p. 3 - - Ed. Eport-Turism, 1980, p. 88fie sotioarei bine"" Pe lo25 ; 12. I y l i a n Petrian, Aceasid 89 ; 28. Pula Florica .Rebreanu, cul sacru a1 iubirii se sacare a u trecut, p. 335 ; 29. crifica tot ce:i rnai a k $ i Poveste Pentru tine este, ~ d . ~ i l e Flotin Colons$, vol.. Copiii cuIon CreangB, p. 9 ; 13. Al. Sirnai de pret. Ne-o dovede$te , poetul mion, Sfngele unei virste, ~ d . min@ se spaZd pe dinpi, Ed. MedicalA, ~ l c u r e $ t i , 1984, p. roman care si-a purtat Eminescu, 1973, p. 72 ; 14. Vio47 ; 30. Lucian Blaga, PoemeZe p q i i - pe nisipurile Pontului Nyoarii, Fata de lut, ~ d . luminii, Ed. pentru literaturii. ,Euxin $i' care a W5it $i $i-a I. Creangh, p. 19-22 ; 15. EUIidnit p r i ~ t r e st&bunii, *gen Jebeleanu, PQuestea brds- 1968, p. 261 ; 31. oviciu. Arts iubirii, Ed. Minerva, 1977, BUn q t r i un timp $i tot aici Cutet testoase. Ed. Tineretului, curegti ; 32. Ovidiu, Cele mai $i rnormintul. si-a aflat b 65-67 ; 1 6 . IUlia Murnu. frumoake poeeit, Ed. Albatros. h ciclul ,,Cosmetice", din P . Floarea mdtfi,' E'd. I. Creanga, ,,Arta iubirii", carte care p. 130. , . . .. .. i-a adus elixirul, . Ovidiu I ne infifigeazi citeva re. @te 'de leacuri contra -increiturilor fe$ii; pent& 'pistrui,', cum s i dea obrazului ,,vie albeatl", in general pentru f qinusetea chipului feminin. ,,In Paguri d i ~ Attica stor$i. . ./ adlugtndu-i- . silitd e leac pentr covuri de fae"3i. : Relmnd, cite ceva din !,invitBturile . lui Pyttiagora" in ciclul ,,Metamorfoze", . acelavi poet notea,zl principalele alirnente ce-aduc slngtate in : corp, redimdu-i vigoarea $i sup l e w : ,,Sint , apoi dulcile ierburi $i altele care pe , fl3cirilSe frggezesc $i ne plac, toaG voia aveti pentru lapte/$i pentru miere ce poartg rniresmele florii de ~ i m b r u " ~ .
'

'

'

Cind va inflori.f loarea-soarelui in 1991?

Floarea-soarelui (Helianthbs annus .L.) reprezintg principala plant5 uleioasg din tara noastr5 $i in aceleavi timp, ca plant5 veliferli asigurg culesul principal de var5, ce se soldeazg cu importante recolte de miere. Zonarea culturii de floarha-soarelui qi a hibrizilor cultivati*
>

Zena I. Cuprinde, arealele irigate din ' cum $i putregai csrbwnos (Sclerotinia bataticola), patogen specific zdnelor rnai aride. Cimpia RomPnB, sudul Dobr.ogei $i Cimpia Olteniei. Acestea asigurit cele rnai bune Sint recomandati' urmgtorii hibrizi : Select, c ~ n d i t i ide crevtere +$i dezvoltare pentru Super, Festiv, Fundulea 53, Fundulea 206, floarea-soarelui intrucit solurile dominante Fundulea 350. sint de tip cernoziomic, pmfunde, cu textuZona a IV-a. Cimpia de Vest (judetele r5 lutoas5, continut ridicat in elemente Bihor, Satu Mare). Suprafetele din aceste nutritive $i capacitate sporiti de retinere a judete sint favorabile culturii florii-soaapei iar din punct de vederqclimatic, temrelui, solurile fiind de tip cernoziomic, cu peratura, lumina iar uneori precipitatiile un regim favorabil de p r e c i p i ~ t i i (sob-(350-600 mm) corespund cerintelor obti650 mm). Din aceast5 cauz5 se inregistreanerii unor productii ridicate de$i frecvenz5 b mod frecvent, uh atac puternic de ta unor perioade lungi de secet5 $i w i t 8 putregai alb (Sclerotinia sclerotiorum) $i petermini5 atacuri moderate de putregaiul de pltare bruni' (Phomopsis helianthi). Se alb (Sclerolinia sclerotiorum) $i pgtarea brun5 (Phomopsfs helianthi). Sint recoman-, recomandg hibrizii : Festiv, Felix, Fundulea 59, Fundulea 350, Fundylea 1213 (Turdati urmhtorii hibrizi : Select, Festiv, Funbo). dulea 206, Super, Fundulea 53, Fundulea 1213 (Turbo), Fundulea 328. ~ o n La V-a. Cimpia Jijiei, ~odi$ulI Birladului $i Cimpia Transilvaniei din ,%a a 11-a. Cimpia de Vest (judetele punct de vedere a1 conditiilor naturale, ,.Timi$, Arad). Suprafetele cultivate in aceste .teritorii se afl5 la limita inferioarii aceastii zon5 a ~ i g u r 5 conditii bune d e dezi voltare a culturii florii-soarelui datorit5 de favorablitate pentru cultura florii-soasolurilor cernoziomice. profunde precum $i cantitstilor rnai mari de precipitatii (450650 mm). Perioadele de secetg $i ar$it5 s i n t rnai putin rrecvente decit in partea de sud a tirii. AceastEi zonh se oaracterizeaz5 printr-un atac moderat de putregai alb $i cenusiu (Sclerotinia sclerotiorum $i Botrytis cinerea) $i un atac rnai puternic dp pgtare h u n g (Phomopsis helianthi). Sint recomandati urm5torii hibrizi : Felix, Select, Festiv, Fundulea 350, Fundulea 1213 (Turbo), Fundulea 206.

.
.

Lona a 111-a Zonele neirigate din t i m p i a RomAn5 $i P o d i ~ u lDobrogei neirigat. Unitlitile teritoriale ale acestei zone se aflg i partea-de nord a cimpiei irigate ri sint Spreciate ca, mijlociu favorabile pentru cultura florti-soarelui. Conditiile de cultur5 ale florii-soarelui sint rnai putin favorabile datoritii in p~mcipal deficitului de apg $i prezentei solurilor brun-ro~cate din Cimpia Rorning. Aqeast5 zon5 se caracterizeaz5 prin perioade lungi de secet5 $i ar$it5, vinturi puternice $i un atac moderat de putregai alb '$i cenusiu (Sclerotinia sclerotiorum $i Botrytis cinerea) pre\

.* fndrumdri tehnice pentru lucriitorii' din agTiculturd Productza vegetalb, Bucuregti 1990.

..: ,.

, . . -

. . ..
.

. .

. .
.
'

v*.,

-.

.
.

: . .

.
-

. .; . , .:, , ...,

~;,,-

."" :
,

'

..

,.
,
. .

.
. .

.
4

I
8 .

..
,
. . .

..

z,onantatea
mflorlrii
.
.

.- . . . . . ,..
, . ' ;

- ..

. .
, .
. .

-.

..

...
'

. .

,
.

.
.

."'

.1 '7

.: .
I

...

Prognm inlloririi
Decada I

"

. .

.
,

c
,

. . . .

+
,
,

., Perioada semHnatulwi

.
-

. .
)

: 1

I I1

IIZ
IV V

Sudul 0lteniei;sudul $i estul Munteniei Centrul ~ l t e n i e i $i Munteniei, sudul Moldovei $i vestul Dobrogei, sud-vestul Banatului Banatul, Cri$ana $i centrul Moldovei Crigana $i nordul Moldovei r Centrul Transilvaniei gi nordul Moldovei.

, +

. 30.06-

2.07

3 - 5.07 6- 8.07 9 1 1 . 0 7 12-18.07

,
'

relui. Cauza principals este fertilizarea scazuti'i a solurilor, datoritg procesului de eroziune care variaza de la moderat'la excesiv pe toate tipurile de sol. In Cfmpia Jijiei $i Podigul Birladului, ca factor limitativ s e adaugk deficitul de api'i din perio?da de vegetatie iar in Cimpia Tran-

silvaniei temperaturile sc5zute $i in unele locuri aciditatea solului. In Moldova se manifests atac 'intens de putregai alb $i cenu$iu (Sclerotinfa scler~~ioracm $i Botrytis cinerea).. Sint reeomandav hibrizii : Festiv, Super, Select, Felix, Fundulea 59, Fundulea 90.
I .

'

1;

Particularitiitile agronreteorologiee ale primgverli 1991 Pe parcursul prime? decade'a'lunii apri' lie conditiile hidrotermice au fost deosebit de prielnice atit lUcr5rilor de sezon cit $i vegetatiei cultu~ilorin majoritatea zo- . nelor. ~i in a doua decadg a lunii aprilie con- ' aitlile hidroterIllice s-au mentinut favorsbile desfg$ur&riiproceselor de vegetatie in ,,jOritatea zonelor agricole. 'I Temperaturile medii din aer au evolullt , , intre la ~i 12C (valori normale ~ e n t r u aceastti perioads) in cea r n mare park a Moldovei. Rerervele de emiditate aecesiteritoriului agricol, Fxecept%d vestul t*i bilil plantelor E n stratul arabil, pe terenusemangturilor de primhvarg - ' unde au fost ceva mai ridicate cu 1-3OC rile destinate i minimele nu au coborit sub O0 decit' prezentau valori optime ori apropiate de iar local. I n sol la adincimile de 5 $i 10 cm t optim (300-550 m3/ha) in majoritat6a zD- temperaturile medii diurne se situau intre nelor agricole. Valori satisikcicgtoare 1 ' 10 $i lZC in majoritatea zonelor agricole; 300 mj/ha), cu deficite cu@inse intrg 30(12-14"C) lnregistrin40)0,0 din CAu se semnalau in p d i S u l valori h i ridicate qi sud-vestul tirii' dy-se In Central Moldovenesc, Dobrogea $i sea mai In acest lnterval s-au semnalat precipi, marerparte a Cimpiei TransiJvaniei. I n ' primele zile ale lunii aprilie, in tatii abundente (10-25 l/m2) in Moldova, Muntenia $i nordul Banatului $i cantittitisol la adincimile de 6i cm, reduse (sub 5 Urn2) In bobrogea, Oltenia $i turile medii diurne se situatl intre Si Transilvania. Ca urmare a regimului hidrlc ?n mai mare a teritoriului. deficitar din zonele amintite, prodsele de ]tn jumgtatea, de nard a Dobrogei Si in,centrul ~ ~ umiditatea ~ En stratul~ germinare ~ ~i rhi'irire i la floarea-soarelui l ~ deeurs mai lent. 0-20 cm, pe terenurile destinate culturiD e la mijlocul dunii aprilie regimul terlor ,de prirnicgvari'i, era mai coborit8 (150' 200 m3/ha) cu defidte de 40-500/0 din CAu, , mic din aer $1 sol a ev0lLiat sub valorile evidentiine instalarea secetei pedologice normale, la nivelt~l-intregiitgri. S-aU fnregistrat chiar temperaturi minime de -I... moderate ca urmare conditii neatisfacatoare pentru germinarea $i rbgrirea 3 O C P n aer iar la suprafata solului , ' culturilor de primilvari. In restul zonelor -2...-5"C, local in Transilvania, Moldova $i vestul w i . Ca urmare gi P n sol la niveumiditatea accesibils plantelor era optima sau -apropiatti de optim (300-600 mJ/ha), lul patului germinativ, temperaturile au creind conditii favorabile pentru efectuainregistrat scaderi cu 2 4 0 fa@ de ~ e l e rea lucriri~dragricole de sezon. normale pentru acest interval. Desprimgvgrarea in acest an s-a' produs la date apropiate de normal cu aproxlrnativ 3 sspti'imini mai tirziu comparativ cu anul trecut. Conditiile agrometeorOlogice Be la sfir$tul lunii martie' 1991 au ereat premize favorabile inshin@rii florii-soarelui. La nivelul patului germinatk t m p e r a b r i l e medii diurne la data de 27 martie anul curent erau de 8-10" in zonele vestlce ale mai mare parte.pobrogeai; a Tranailvaniei, 6-8 in Cfmpia RomhB, sudul

B.
'

I.

\,

I
% .

28

.
I

_ ' I

APRILIE
.l'I

*
Decada-I.

MA1

IE,

I1
I

a parcurs fazele de germinare $i rfis5rire in ritmuri lente, Lucr5rile agricole de sezon au fost stinjenite temporat de cgderile de precipitatii. ~egimul termic din aer $i sol s-a rnentinut $i p e parcursul celei de-a treia decade a lunii aprilie sub limite normale pentrll ateast2 perioadj, abaterea negativ5 fiind de 2 pin5 la 4 C, imprimind ritmuri moderate in desfgsurarea primelor fenofaze la f loarea-soarelui. Prima dekada, a lunii rnai S-a caracterizat prin conditii agrometeorologice favorabile culturilor agricole. Regimul ,terrnic din aer a fost rnai ridicat fat5 de normal, abaterile termice negative fiind de 1 pin& ,la 5'C. J n , s o l la adincimile de 5 $i 40 cm s-au inregistrat valori optime (13-209 desf&y.lrgrii proceselor de germinare $i rgs5-' rire la culturile de prim5var5 (floareasoarelui). Crt' urrnare a precipitatiilor inregistrate in m j o r i t a t e a zonelor estice, sudice $i Vestice in stratul arabil, pe terenurile ocupate cu cultura florii soarelui s+ pkodus o creqtere a rezervelor de urniditate pin5 la lirnite optime .saa aprdpiatk de optim (300-600 m1/ha) $i satisfhcgtoare in nordul $i centrul tgrii precum $i in exttemitatea sudic5 a Ilobrogei. In aceste conditii, la culturile a l a t e in vegetatie sLau inregistrat ritmuri energice de c r e e r e - Floareasoarelui- sem8naG in prima jumgtate a lunit aprine a rg&rit_bine, uniform, cu o densitate normal5 a lanurilor. 0 cararteristic5 a lanurlloz, in acest .an este marea d i f e r e n e r e s u b aspett fazial, determinata ,d e . data d i f e r i a a semGnatului care in anul curent s-a prelungit $i I n luna mai. Astfel, alfituri de lanuri proaspiit semhnate,,floarea-soarelui se &la $i in faza de la germinare, r k k i r e jar pe unele sole i deua pereche de frunze adeprima o ~ a varate.

loa area-s'oarelui

A doua decad5 a lun'ii rnai s-a caracter i a t brintr-o vreme rnai riicoroasg decit in mod obivnuit $i cu nebulozitate ridicaG. S-au inregistrat precipitatii abundente

(40-70 llm2) in Banat, Crlwna, local in sudul Podigului Somegan, $i in zona dealurilor subcarpatice. fn cea rnai mare parte a Moldovei $1 Cimpiei 'Romiine precum $i in Transilvania s-au 'fnregistrat cantit& de' 20-40 l/rn2. Cele mai rnici ~ c a n t i t g t i (sub 10 l/m2) s-au semnalat in Dobrogea, Bgr5gan $i local in estul Transflvaniei. Regimul termic din aer $i sol a avut valori rnai coborite cu. 1-4C decit cele normale pentru acest interval. Temperaturile ' minime din aer, s-au m e n p u t frecvent sub 10C: f n conditiile aprovizioniiru optime CU ap5 a plantelor s-a produs o impulsionare .a pr~ceselor de r5sGrire la floarea-soarelui, ins5 datoritg temperaturilor rnai sc5-, zute, r i t ~ u r i l e de crqtere ~i dezvoltare s-au mentinut inferioar'e celor obiqnuite pentru aceasti5 perioad5. fnceI)utul celei de-a treia decade a lunii rnai s-a caracterizat printr-o distributie foarte tleuniform5 a precipitatiilor de la excedente pluviometrice 75-100 Urn2 in nord-vestul , Transilvaniei, pin5 la deficitare (0-10 Vrn2) in Oltenia, sud-estul Mun'teniei $ Dobrogea. Regimul tecmic s-a mentinut la valori sensibil sub cele normale pentru acest interval, abaterile negative fiind de 3-7"C, la nivelul intregii $hi! ~ s t f e l ,ternperaturile medii zilnice din aer au evoluaf frecvent sub pragul de 15C iar cele minime sub 10C, imprimtnd ritmuri lente de crevtere sic dezvoltare ale aparatului foliar la flaarea-'soarelUi. I n sol, la adincimed de 10 cm, temperaftlrile medii diurne a u scgzut pirrll la 8-1Z3C in Transilvania $i nord-vwtul Moldovei $i 14-18C in restul . teritoriului, valori specifice lunii aprilie. fntirzierea lucrgrilor de ins5dintare din aceastil p r i d y a r g a rorrdtrs la o diferentiere puternicg a starii de vegetatie a culturilor de floarea-soarelui, ele aflinduzse de la faza de germinard-rgssrire, p i G la infrunzire. .. Evolutia iwgimului hidrotermlc din a e r $i sol c e a caracterizat intreaga lung mai a

'

fost mai favwabilg dezvolthrii buruienilor d e d t plantelbr, cultivate. Pe terenurile cu exc&e de urniditate se semnaleaz6 fenomenul de etio-lare a plantelor $i frecvente atacuri de boli.
I

Starea solului in zonele unde au cgzut precipitatii abundente nu a permis efectuarea lucrhrilor agricole de sezm (sem8nat, intretinere) in zonele esticp, centrale $i nardice ale tirii.

Prognoza fazei de'ihilorire a florii-soarelul in 1991 cercetate de albine inc8 din primele ore ale deschiderii lor. De$i perioada de inflorire a unor hibrizi este rnai scurtg (9211 zile) totugi, acolo unde in apropirea vetrei de stupgrit exist l 2-3 lanuri de floarea-soarelui, cu epoci de inflorire diferite, culesul se poate prelungi sensibil in conditiile specifice ale acestui an, realizindu-se asffel insernnate recolte de miere, cearii gj alte produse apicole. \ Regimul pluviometric abundent ce a caracterizat luna m l creaza? premiye' favorabile pentru secretia de nectar la floareasoarelui in sezonul mdifer 1991.
ROMAN, Rodica POVARA, Petrufa TUINEA d e la Institutul de meteorologie si e hidrologie.

Ca urmare a conditiilor agrometeorologice nefavorabile lucrhrilor in cimp pentru o durati mare d e timp, seminatul in 9cest an %-a desfivurat fntr-o perioadh prelungith care a dephgit mult epoca optimi gi in mod corespunzhtor fenofaza de inflOrire la cultura de floarea-soarelui i a anul 1991 se va eqalona intr-un interval mai mare decit in mod obignuit. Pe Intreg teritoriul, intre primele lan'uri Enfiorite $i cele mai tirzii, decalajul va fi de aproximativ 2 luni de zile, in functie de data semgnatului precum $i de potentialul termic $i hidric a1 zonei. Pe baza diagnozei conditiilor agrometeorologice pentru cultura florii-soarelui, a particulartigtilor bioclimatice ale acesteia, precurn g i a perspectivei timpului pe ter- ' men lung s-a. elaborat prognoza fazei de inflorire . . .- in anul 1991. Pentru culturile de floarea-soarelui semlnate in prima epoch, respectiv ,prima decad5 a luni,i aprilie, fenofaza .de'inflorire se va declan$a cel mai- devreme .En sudul Olteniei $i Muntenie.i, intre 30.06 gi 2.07, a.c, Cel mai tirziu fenofaza respectiv3 se va produce la culturile semgnate in a doua decadh a lunii mai' rntre 2 $i 8 august, in Cimpia Transilvaniei $i sudul Cimpiei Jijiei. Intre cele doug epoci extreme de semhnat, datele d e inflorire se egaloneazil treptat, conform 4abelului. In -2ncheiere precizhm : cii floareasoarelui fiind o valoroash pl'arrts entomofili necesiti5 polenizarea saturatg cu. ajutorul albinelor, proces obligatoriu pentru realizarea unor productii . superioare d e , a m f n t 8 atit din punct de vedere cantitativ t i t $i calitativ. In acest Scop apicultorii trebuie s5 urmgreasch pe pareurs -evolutia infloririi, astfel c a stupinele s5 fie deplasatp in apropierea lanurilor de floarea-soarelui inc5 de la inceputul infloririi deoarece florile sint
--8, ' '

Prognoza a fost elaboraa de Ana-Maria

~ 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 I I I I I I I ~ I I ~ I I I I I I I I I I D ~ I I l I I I I I l ~ l ~ I ~ I ~ l

MICA PUBLICITATE Telefon CAUT asociatt - apwultori - pentm l u c ~ u 2 n gtriiindtate.

936164051

(3)

Documentar apicol
/

Flora ~i albinele'
I

~ l b i n e l epercep culorile mult mai bine d e d t noi, ele a u un miros mult mai perfectionat ca a1 nostru, ne spune qbatele BarthClemy. \

In mulle cazuri sint c o l o r a t staminele, exemplu, mimoza. Parfumul jaac5 d e asemenea un rol important in atragerea albinei.

De ce este necesarH albina pentru flori

Prin polenizare , albinele asigu* shpravietuirea $i inmulprea florjlor. Pin& mai ieri agriaultorului nu-1 plficeau deloc albinele. bar ati, cultivatorii de cereale $i pomicultorii solicit5 , apicultorilor stupii pentru polenizare. Studii foarte intense au demonstrat c5 polenizarea miire~te cantitatea $i calitatea semintelor $i fructelor. Ins5 s-a f5cut prea putin pentru a demonstra rolul benefic a1 albinei pentru culturi in general ; de mulle ori sintem nevoiti s5 recurgem l a extrapolkri $i supozitii.
Cum a r e loc intilnirea albine-flori
I

Albina reactioneazs cu ajutorul vederii $i a1 mirosuhi. \ Albina percepe culoarea altfel decit noi. Ea nu vede culoarea ro$ie. $i atunci cum vede iarba neagr5 ? Atentie, florile de kalluna (iarb8 neagrfi) sint mai mult purpurii decib ro$ii. Ea distinge foarte bine culorile : bleu, galben, alb, negru, care nu-i, place, verdele care se confund5 cu ansamblul peisajului. $i atunci ce se intimpl5 cu macii ? Da, ei sint vizitati de albine, dar ei emit ultraviolet, ceea ce omul nu percepe, iar albinele pemep totul foarte bine. $i cum sint p5cAlite albinele ? *Atentie, florile ro$i i$i .scbimbii culoarea in bleu in a$a miisurii incit s5 fie vizib~lealbinei.
1

Planta a r e nevoie de albine pentru a se reproduce, pentru transportul polenului de la o floare la alta asigurind astel fecundarea. Albina are nevoie de p1ant.A pentru cg ea ii asigur5 subzistenta ei $1 -puietului s5u cu polen $i nectar. - Planta oferH citeva lucruri albinei $i aceast.5 oferg o face cu multii dibacie. Cum ajunge ca sii facg aceasta ? prin petalele sale @orate $i prinx parfum (culoare $ miros pi Z n final necks $i polen). Pentru a-qi atinge scopul albina va folosi : vederea $i glandele sale olfective plasate l a extremit5tile antenelor ; 4 una sau a l t a sau amindou5, oqatZ. J. M. -Pelt % lucrarea - ,,Plantele : iubit-i $i civilizatii vegetde" scrie : ,,Cornbinarea vederii $i a mirosului determinii strategia apropierii albinelor de florl. Culoarea ~ e s t e emblema hangului, este publicitatea sa. Cind, parfumul este mirosul fripturii, el atrage c515torii infometati". f n realitate totul devine complicat ~i surprinzAtor totodatg. Planta se adapteaza, ea ahage- prin str8lucirea culorii petalelor sale. Data acestea sint mai putin colorate, sint colorate sepalele.

'

eytptg, r e ~ s t i v %utie f ~ m i rogii $n naturg, aceasta poate f l $1 din lipsa de polenizare a plantelor, cu flori .ro$ii.. Albinele av mirosul m a i pfrrfectionat decit a1 omului. Observati zborul albinei : ea se coboar& pe floare in linie dreapt5, acesta este aterizaj la vedere ; cind se apropie in zig-zag acesta este at'eri j la miros. Numai aterizarea albinei pe o floarenu este suficientA ; ea trebuie, s l ajungii la nectar. Problem5 delicaa pentru albinl, cSci nectarul s e g5segt.e intr-un loc ferit, bine precizat mai mult sau mai putin ac' eesibil. Ea se va ghida dupri culohre $i parfum.

Gd

mi

I'

1 .

'

CULORILE : de exemplu floarea de miozotis are un. cerc galbe'n care- inconjoar5 corola ce conauce albina catre nec, tar. Floarea de 'mierea ursului are petillele .ro$ii tare, se schihb5 In verde avertizind . albina unde se g8sevte neetarul. In cazul . castanului ': ,,la ' floarea tin5r5 existS o m a r e pat5 galbenEi pe un fond alb cdre duce insecta catre nectar ;

sa de ~ u l o a r egalbenii trece cu timpul de la oranj spi-e ro$u aprins $i albinele -o ocolesc". Floarea a Emb5trinit. In codtinuare scrie J. M. Pelt ,,ghizii nectarului sint liniile razante aare duc la glandele nectarifere, a &ror culoare se deosebegte de fondul petalelor. Insecta urmsregte aceste linii ca un avion care va urmtiri pista pentm atedzare". MIROSURILE : ghidi nectamlui emit mirosuri foarte piirfumate $is mai mult decit este necesar floriIor', obligind albina s5 se indrepte c5tre nectar. In 1967 Jean Giono scria : ,,S-a ajuns la stele $i noi nu $tim ce se petrem pe cimp, aca@*la noi". Noi ar trebu~sB $tim mult mai bine ce se petrece E n finete $i pe pEi$unile , p a s t r e $i in natura inconju-' r6toare. In concluzie dAm acefrAz5 imprumutat5 din lucrarea lui Pelt gi Cung ,,Prodigioasa aventur5 a pIantelor". - ,,Florile n-ar exista far& insecte $i invers ; nu a r fi nici albine, riici fluturi, dacg plantele nu a r fi inventat fioareagi nu ar fi perfectionat-o necontenit". Traducere $i adaptare de Anaa VASILESCU din ,Revue franeaise d'apiculture nr. l/1991.

'

Maladla nimfelor :,, o ;maladie virala nou3 a albinelor , ~ang"T& - Nan Chang - (Jiang Xi - China)
\

*
-\

~dadia nimfelor a' ! ~ s t,semnaTtg pentru mentul imperecherii. Deci ousle, pupele prima datg de Srcgala de agricultur5 din 1 $i albinele tinere sint contaminate la rinShan-i, in 1960,. srkiecifichd CB deja h dul lor. ~ a l a d i ; se manifest5 pri-ntr-q in-1958 acest virus a afect8t. serios coloniile ,tinire a dezvolt5rii e d i g e & .m gi de ApCs mdltfera instalate W cele dous larva, apoi dupg opt iile de la c5ecire malnri .ale riului Xin in prdv(nc1a Jiang c.pgeelele ae dinhug, un numa, foarte x i . Din M84, maladie s !neeput sB constimare de nimCe de trfntor ,9i lucratoare tuie un pericol pentm existents 2oloniilor de albine db multe, provincii ale Chinei. piere, albinele tinere au dimenstuni reduse StutfiPe de mimoscopie electronid intre$i abia se tirssc, aripile lor sint moi gi prinse in 1986 au ;irgtat cg agen&lpato- atlrnfnde ; la matca bolnavs, aripile sint Babe, abdomenul este dilatat, ea s e degen ese un virus de iorm51, eupticg, cu dimensiuni -de aprox. 40 X 30 nm. plaseazg cu greutate pentru ca in final s5 - cum este diferit de alti "iru$i patogeni incet?Ze $e a mai depune O U $i ~ s?i moari. I pentru albine, s-a -propus s5 fie desemnat cu s@a 2, S-a confirmat c5 trlntorii sint Trad'ucbre de ilia& BRETOTEAN , l i n infeetati ca acest virus d e c&@e Varroa revista ,,La sant6 de l'abeille", noiemt brie--decembrie 199b jcrco&sonU $i c 5 31 transmit mgtcii in mo-

.-

'

..