Romania Militaryenigme Eroii Romaniei Rusia Servicii Secrete

DSS versus KGB&GRU

by: George GMT Posted in: enigme, Eroii Romaniei, Rusia, Servicii Secrete

Iata ce scria Vocea Rusiei, zilele trecute (Razboi civil in serviciile secrete , !ata de miscarile "olitice de la #ucuresti$ %cum nu "ot s"une cu certitudine, daca V$R$minte, mani"uleaza sau "oate s"une adevarul$ &e multe ori ' Gura "acatosului, adevar graieste(, dar nu "ot sa nu)mi aduc aminte de ultimul razboi adevarat intre servicile secrete romanesti, &SS)ul "e atunci si omologii lor sovietici*rusi, +G#*GR,$ Razboi adevarat, "e viata si "e moarte, "entru ca atunci in decembrie -./., rusii erau "usi "e omor, venisera in Romania cu gandul clar de a lic0ida !izic membrii &SS)ului si ai &I%, la !el cum "rocedasera de alt!el si in 1e0oslovacia anului -.2/3 Ince"and de "e la mi4locul aniilor '25 servicile romanesti de in!ormatii au ince"ut o lu"ta "e viata si "e moarte contra servicilor omoloage din tarile !ratesti$ %tunci s)a ince"ut e"urarea &SS)ului, a &I% si a armatei, de agentii sovietici (o!iteri romani

tradatori , atunci au ince"ut sa !ie scosi din sistem sau trasi "e linie moarta o!iterii romani care)si !acusera studiile in ,RSS , cei care se intorceau din ,RSS gata insurati cu !rumoase rusoaice$ Ei bine la a"ogeul acestui razboi din umbra, adica la s!arsitul aniilor '/5, "este 256 din e!ectivul &SS si &I% ara anga4at in lu"ta im"otriva 'aliatiilor( din blocul sovietic, cu "recadere al +G# si GR, si multi o!iterii romani au muscat tarana in aceste lu"te e7trem de dure$ Insa o "agina !oarte interesanta din istoria con!untarilor romano)sovietice a avut loc in zilele loviturii de stat din '/., "oreclita de Iliescu 81o, Revolutie$ %tunci sute de agenti sovietici cu "recadere o!iteri GR,, "oate cei mai buni 's"eciali( din lume, erau in Romania la vanatoare libera si bineinteles cu sco"ul de a im"une la conducerea Romaniei gasca de 'emanati( care "ana la urma a si castigat$ %tunci Securitatea a !ost "reluata de %rmata, insa sco"ul acestei "reluari "asnice nu era, asa cum suntem invatati controlul &SS) ului de catre %rmata, ci dim"otriva se incerca "rote4area o!iterilor &SS, in cadrul unitatilor militare$ In multe ast!el de unitati o!iterii de securitate erau stransi in cateva inca"eri "rote4ati de armata$ &e ce9: Pai se stia ca 'turistii ' sovietici aveau liste com"lete cu "oze atasate, la !el "recum cartile de 4oc distribuite de americani in Ira;$ Sistemul romanesc de securitate interna trebuia "ur si sim"lu eviscerat si !oarte multi o!iteri trebuiau sa !ie e7ecutati$ 1ine nu cred acest lucru nu are decat sa)i intrebe "e ce0i ce a !acut +G#)ul si GR,)ul atunci cand in -.2/ au invadat 1e0oslovacia: o!iterii ce0oslovaci de contrain!ormatii au !ost inc0isi in unitati, "usi cu !ata la "erete si e7ecutati "e rand, cu cate un glont in cea!a, ar0ivele au !ost con!iscate si acest lucru s)ar !i intam"lat si in Romania, numai ca &SS)ul si &I% stiau ce va urma, iar %rmata Romana, s"re deosebire de armata ce0oslovaca, si)a a"arat, atat cat a "utut tara$ %st!el ma4oritatea &SS)ului a su"ravietuit acelor zile, iar datorita !a"tului ca Securitatea nu a "utut sa !ie e!ectiv ucisa, in sensul cel mai "ro"riu al termenului, Iliescu si gasca lui de "ro)sovietici au des!intat &SS)ul si au numit ca ministru al a"ararii, unul dintre cei !aimosi si cunoscuti generalii)tradatori: Militaru, !ie)i su!letul blestemat: &u"a '/. !oarte multi o!iteri au !ost nevoiti sa !uga din tara si asta deoarce vanatoarea lor nu a incetat odata cu linstirea a"elor, ci dim"otriva, s) accentuat$ Multi dintre ei au muscat tarana tari, da aceasta data "entru a nu s"une adevarul des"re asa)zisa revoluite si des"re cum gasca de agenti sovietici, gru"ata in 4urul lui Iliescu, al lui Gelu)Voican Voiculescu, a lui Petre Roman, etc, au !acut zob Romania ai au destabilizat)o "e termen lung$

<a"tul ca servicile de in!ormatii romanesti sunt astazi inca !oarte slabe, o vedeti cu oc0ii vostri si o simtiti in buzunarele voastre$ &istrugerea si slabiciunea economica, mizeria din clasa noastra "olitica, au toate ca "unct de "lecare slabiciunea servicilor de in!ormatii, im"regnarea lor cu "olitruci si coru"tia care a "atruns "recum un cancer in aceste structuri$ #ineinteles ca Romania nu va redeveni o tara normala si mandra, iar noi nu vom avea o economie serioasa si "uternica, atat tim" cat servicile de in!ormatii romanesti vor !i slabe$ Insa motive de o"timism avem$ Incet, !oarte incet aceste servicii isi vor reveni, vor !i din nou "uternice si temute, vor aduce si vor a"ara "ros"eritatea si inde"endenta economica si "olitica a Romaniei3&aca acest lucru nu se va intam"la, nu avem cum sa traim mai bine, nu avem, cum sa ne re"unem "e "icioare economic si social, nu avem cum sa eliminam din viata sociala si economica a tarii "uroiul si coru"tia care s)au instalat odata cu "reluarea "uterii de catre Iliescu$ =u am nimic cu "o"rul rus, nu rusul de rand ne)a !acut rau, ci comunismul si "oate ca nu e7ista in lume un alt "o"or care sa !i su!erit mai mult sub comunism decat rusii, insa nu trebuie sa uitam ca noi si cu rusii am !ost mai tot tim"ul in stare de razboi$ 1a a !ost razboi o!icial, ca a !ost subteran sau economic, tot razboi s)a numit si romanii au continuat sa moara si sa su!ere$ > "arte im"ortanta din Romania este si acum ru"ta din tru"ul tarii de aceiasi rusi, asadar dati)mi voie sa nu cred in bunele intentii ale Vocii Rusiei, sau acelora care scriu acolo$ Poate ca ast!el de articole nu sunt !oarte sanatoase "entru RoMilitary, dar acesta este adevarul: mutli dintre ai nostri au murit si vor mai muri si alti, asa ca macar in numele lor, 0aideti sa nu ne "loconim "rea mult in !ata unei Rusii care in mod clar nu ne este "rietena, cum nu ne)a !ost niciodata$ Rusia este un im"eriu, o su"er"utere si doar naivi sa nu zic "rossti cred ca o tara mica, a!lata nota bene, in calea telurilor rusesti, "oate avea o relatie de "arteneriat cu Rusia$ Marile "uteri nu se uita la tari mici "recum Romania, decat atunci cand interesele lor o cer$ %ceeasi logica se a"lica si relatilor cu S,%, numai in cazul americanilor, acesti "ot acce"ta si un re!uz si oricum desi ne)am dorit)o nu au venit niciodata cu tancurile "este noi$ In "rivinta situatiei economice si a !a"tului ca economia romaneasca nu "rea ne mai a"artine3ei bine, cand Iliescu, Voican) Voiculescu, Petre Roman, etc, trec "rin !ata voastra, aruncati)le cate un scui"at dre"t intre oc0i: Totul a "lecat de la ei si de la lovitura de stat din '/.$

GeorgeGMT

-? !ebruarie @5-ABC5 1omments Povesti de aerodrom – “Nascut pentru a doua oara”

by: George GMT Posted in: %viatie)Ro%<, Eroii Romaniei 1amaradul %lin Ionescu de la situl ' ripi rgintii( DEi !ace debutul editorial "rin intermediul unei cFrGi)interviu cu un subiect incitant, Ei anume viaGa unui "ilot de vHnFtoare Ei evenimentul aviatic grav "rin care a trecut, eveniment ce "utea sF)l coste viaGa, du"F cum a!lFm din te7tul de "e co"erta IV: I! mai "##$% aerodromu& mi&itar Borcea' (i de )*or pentru persona&u& aeronavigant a& Grupu&ui !$ via+ie ,-n.toare% toate activit.+i&e speci/ice urm-nd o succesiune norma&. 0i &ipsit. de pro*&eme' Un avion supersonic de v-n.toare cu du*&. comand. MiG12" US se 3ntoarce dintr1o misiune de antrenament% vine &a ateri)are 0i pune ro+i&e pe pista aerodromu&ui din 4-mpia B.r.ganu&ui% procedur. e5ecutat. ca &a carte% &a /e& ca de /iecare dat.' Doar c.% acum% ceva se 3nt-mp&.% iar norma&itatea unei )i&e de )*or se spu&*er. *rusc' 6am*a st-ng. a avionu&ui MiG12" US cedea).% rup-ndu1se 0i dec&an0-nd un 0ir de evenimente ce vor a/ecta pro/und vie+i&e unor oameni a/&a+i 3n mi7&ocu& &or% evenimente incredi*i&e ce par a /i scoase dintr1un /i&m de ac+iune american' 8upta cr-ncen. pentru supravie+uire ce va urma 0i de)nod.m-ntu& ei sunt su*iectu& centra& a& acestei c.r+i ce re&atea). evenimente&e privite prin oc9ii unui pi&ot de v-n.toare ce s1a a/&at 3n /ocu& evenimente&or% &a propriu: (

Mai multe in!ormaGii des"re cartea)interviu INăscut pentru a doua oară – Dialog cu comandor (r.) Marin Jeloaica( (de %lin 1$ Ionescu, editura R#% Media, #ucureEti @5-@ "ot !i obGinute direct de la autor, ce "oate !i contactat la adresa de e)mail a&in;aripi1 argintii'ro

1u o deosebita "lacere, GeorgeGMT

-J decembrie @5-@B=o 1omments 4<ST <ST< T T 8 M<U=

by: George GMT Posted in: %rmata Romana, Eroii Romaniei

cei care astazi inca simt romaneste (multi.=IRE. astazi9 =oi. este o "oveste trista si inaltatoare totodata$ <rou& Necunoscut% repre)inta insasi rmata Romana si pe Romani.ER>II. "utini. daca vreti. "lang si s"era. s)a scris de nenumarate ori "e acest blog. Ion Palade. au !acut "osibila M%RE% .=IT%TE% =%TI>=%K% % R>M%=IK>R. "lang de dincolo de mormantL "entru EKE. .#ucovina.=IRE. a Romaniei lu"tatoare.Eroul =ecunoscut3> cinstire a tuturor acelora care au !acut 4ert!a su"rema in !olosul =eamului Romanesc. imaginea dintotdeauna a >stasului Roman. Plevna si SmardanL re"rezinta viteaza divizie de la 1ernaL este sacri!iciul a"ararii 1ar"atilorL este intruc0i"area lu"tatorilor victoriosi de la >ituz. sa !ie doar un vis demult a"us. in de"lina rezonanta. Regimentul A5 In!anterie '&orobanti()Muscel: 'S"une)ti. celor dragi voua. EI. Selimbar. ce astazi. si vom !i intotdeauna: $ 'Vom !i iarasi ce am !ost si mai mult decat atat:( Ntulburatoarele cuvinte ale lui Petru Rares. Marasti si Marasesti$ Este. "latind cu sange dezrobirea !ratilor si . inca mai suntem. este vaduvita de tinuturi dragi romanesti: #asarabia. Merta3Pentru EKE. din "acate. !iindca asa cum s"unea cu multi ani in urma generalul de divizie. s"eram ca nu: &aca des"re ER>I si !a"tele lor de glorie. cu stima si res"ect. care. cei care au in!a"tuit minuni de vite4ie la Vaslui. visul =eamului dintotdeauna$ .

din 1raiova. a "artici"at avand gradul de maior.. "e &umnezeul nostru. !iind se! al biroului Mobilizare din cadrul Regimentului A5 In!anterie Muscel$ EKI#ER%T>R. s!idHnd moartea ca sF ne salveze "e noi$( L des"re "ovestea emotionanta si inaltatoare "entru credinta si "atriotismul romanilor.des"re !a"tele de eroism ale ostasilor care au lu"tat "entru reantregirea si eliberarea tarii. si a sadi in inimile lor sentimentul demnitatii nationale( (un mare general.-. cuvintele abia acum urmeaza$ . domnule general$ SF ne trFieEti: %cum "utem muri cu toGii. %milcar Sandulescu.-A. la al doilea razboi balcanic in anul -. n)au nevoie de niciun comentariu: 'I%Gi !ost aEte"tat. generalul Traian Mosoiu )acesta. s"re a !i cunoscute de urmasii nostri. a Soldatului =ecunoscut. des"re care cuvintele "arintelui vicar. "usa 'in scena( "entru Eternitate de catre elevul !runtas al Kiceului Militar &$% Sturdza. Roman 1iorogariu. cF am vFzut Dn!F"tuit cel mai !rumos vis al vieGii noastre. am vFzut "e !iul %rdealului. ce l)a avut in randurile sale "e eliberatorul >radei in tim"ul razboiului romano)ungar din anul -. intrHnd trium!Ftor. ce a !acut "arte dintr)un Regiment ce s)a aco"erit de glorie in OO I si OO II.

I totodata$ Inaltatoare este amintirea momentului sublim al reantalnirii Tatalui Erou. nr$AC/*5@$5?$-. sub "rivirile delegatilor veniti din toate colturile tarii si a veteranilor ce lu"tasera cu cinste si onoare in Marele Razboi.Povestea Eroului =ecunoscut. a s"us cateva cuvinte "line de recunostinta si consideratie. din 1raiova. elevul %milcar. generalul Mardasescu. "ana la lacrimi. intinzand mana a s"us din inima. ER>II. a ales dintre cele -5 sicrie identice din ste4ar. or!an de razboi. la: Marasesti.I si T%T%K. l)a luat de mana "e elevul %milcar Sandulescu. "e cam"ul bataliei de la Marasesti.v-r0it din via+. alaturi de alti mii de or!ani .@A. dorea a marca simbolic. a!lat insa "e teritoriul R>M%=IEI M%RI3%milcar Sandulescu. elev eminent.TI.K. ingro"ati "e teritoriul R>M%=IEI &>&>K>%TE$ EI. avea sa)l trimita "e Micul Erou. ca"tusite cu tabla de zinc. delegatia !ormata din generalul Mardasescu (ministrul de razboi de atunci si o!iteri su"eriori ai %rmatei Romane Nin marea lor ma4oritate lu"tatori in OO I Na asistat la momentul emotionant al alegerii ER>. in data de -J mai -. in s"usele <iului: AM1am dus inaintea ce&or )ece sicrie tremurand si stateam &a indoia&a pe care sa pun mana' Dar% deodata% m1am dus &a sicriu& a& patru&ea' Bndemnat de constiinta% am pus mana pe e&' Bn momentu& ace&a% un mare /ior mi1a stra*atut tot su/&etu& si mi1au venit pe *u)e cuvinte&eC cesta este tata& meu' Bngenunc9ind% m1am rugatC Doamne% Dumne)eu& meu% ai in pa)a pe toti eroii neamu&ui% ai si pe tata& meu“' &estinul. in Vesnicie.=>S1. a acelora care si)au dat viata "entru e7istenta si "ro"asirea neamului romanesc$ %st!el. im"reuna3 . se!ul clasei I)a a Kiceului Militar &$% Sturdza. "e cel ce vei crede($ Sub "rivirile asistentei. sublocotenent cazut la datorie in lu"tele de la Marasesti. intr)o "ornire launtrica doar de el stiuta si inteleasa: “ 4<ST <ST< T T 8 M<U=” Ncazand in genunc0i cu o rugaciune adresata ER>. cu mormant comun. ramanand odata "entru totdeauna.K. ce astazi se odi0neste in Parcul 1arol din #ucuresti.@A$ Prin acest ordin. alege unul. !iul Eroului =ecunoscut (asa cum el insusi s)a considerat. cinstisera "rin 4ert!a su"rema. sacri!iciul si slavirea eroilor "atriei noastre. intreaga asistenta$ Indre"tandu)se s"re sicriul nr$J din randul I. or!an de razboi. nu mult du"a aceea. si i)a s"us: '%cum. conducerea %rmatei de atunci.m-ntu& Rom-niei 3ntregite' "#"$1"#"#?@ marturie a vite4iei si gloriei de odinioara a neamului romanesc$ Povestea ince"e "rin ordinul Ministrului de Razboi. Grozesti (#acau L 1imitirul 1iresoaia. P%M%=T. in #iserica de la Marasesti. Marasti. Tata si <iu. 3n 7ert/a pentru unitatea neamu&ui rom-nesc' Pe oase&e &ui odi9ne0te p.K T%RII. avand tatal (invatatorul 1onstantin Sandulescu. ce contineau osemintele ER>IK>R =E1. du"a o!icierea serviciului religios. a !ost elevul !runtas %milcar Sandulescu. comuna Poieni (#acau L %zuga (Pra0ova L To"raisar (1onstanta L Rasovita (%rcani NGor4 L #alaria (4udetul Vlasca L 1iucea (4udetul 1o4ocna )Transilvania si 10isinau (#asarabia $ %colo.I$ &esemnat in alegerea S%. odata "entru totdeauna. im"resionand "ro!und. veg0eat de cuvintele: “ ici doarme /ericit 3ntru Domnu& >sta0u& Necunoscut% s.

@A. Eroul. "entru a o veg0ea si)n veacurile ce vor veni$ &u"a serviciul religios. odata cu el. in Parcul 1arol I. "oliticieni. MarinescuL locotenent)colonel artilerist. ceilalti noua Eroi. =iculescuL ca"itanul de vanatori de munte. !iind intam"inat cu onorul cuvenit in Gara de =ord. au trecut la vesnica odi0na si drea"ta "omenire. era %1%S%: In -C mai -. soarta unui "o"or atat de vitregit dintotdeauna$ . alaturi de o!iteri su"eriori. clasa I)a$ %rmele %rmatei Romane isi cinsteau Eroul "urtat !iind "e umeri "ana la trenul ce urma sa)l aduca in #ucuresti$ In data de -? mai -. Eroul =ecunoscut a a4uns in #ucuresti.@A. Eroul =ecunoscut a !ost rean0umat cu !astul care i se cuvenea "e dre"t si. de catre Regele <erdinand si Princi"ele 1arol. Ionel &ragalinaL maiorul de cavalerie.&u"a momentul alegerii Eroului. sicriul Eroului =ecunoscut a !ost coborat "e "lat!orma carului mortuar de catre o!iteri cavaleri ai ordinului 'Mi0ai Viteazul( (locotenent)colonel in!anterist. oriunde) nTaraasta. alti /55555 de eroi romani ce au cazut "e cam"ul de lu"ta. intorcandu)se in "amantul Tarii mult iubite. sicriul acestuia a ramas in #iserica. 0otarand "rin 4ert!a lor. %nton TeodorescuL "atru "lutonieri decorati cu medalia 'Virtutea Militara(. "roti"endada vremii si sim"li cetateni$ %cum. !iind rean0umati cu onoruri militare.

"e data de @A iulie -. cu medalia de aur 'Virtutea Militara(. orice activitate cotidiana. "ro!esorilor. S% V% %&.TE%I S% TR%IESTI PRI=TRE =>I. s)a inecat in Marea =eagra. <I.salve de tun$ %semenea >%ME=I. locuitorii din Tec0irg0iol. s"unea: 'V>I EKEVI.IRE% acestui =E%M$ %semenea >%ME=I.I V>STR. (oată su!larea românească% în clipa aceasta î"i îndreaptă gândurile patriotice spre tine% sim olul 'ert!ei "i al vite'iei) toţi ochii lăcrămea&ă% toate inimile at% acum% pentru cei iu iţi ai lor% cari% singuri su cerul lui Dumne&eu% sau în vite'ia luptelor au închis ochii departe de orice mângâiere. intr)un 4oc ne!ericit al sortii.K T%. SIM#>K %K =E%M.K =E%M. a!landu)se in vacanta alaturi de alti or!ani de razboi Nrecom"ensa binemeritata "entru 4ert!a "arintilor lor. =.KT &E >1MII =>STRI$ T. a devenit el insusi. s)a ocu"at de inmormantarea cu toate onorurile militare.K. ale caror cuvinte n)au nevoie de nicio e7"licatie: 'E greu de tot sa mori atunci cand nici nu ai ince"ut sa traiesti3L Marazit sa !i ales ca "rin gestul tau sa arati ca acesta este Eroul =ecunoscut. a !ost decorat "ost)mortem de catre insusi <erdinand. T. "entru %rmata. nu mult du"a acest eveniment memorabil din istoria neamului romanesc. zicem noi. au o"rit in semn de doliu si res"ect. nu mai era "rintre cei vii3 In onoarea sa. =.K. aducandu)si cu "iosenie umilul res"ect la sicriul MI1. 1.K 1.I. 1%RE S>%RT% % <>ST =EMIK>%S%$ &>RMI I= P%1E. T. Erou$ %cesta. locul tragediei. Cununa de laur ce#ţi aduce întâiul $ege al $omâniei Mari% ţie osta"ului !ără nume% care întrupe&i% de acum "i până în veac% 'ert!a sutelor de mii de vieţi închinate pe altarul patriei pentru mărirea "i unitatea naţională% este "i cununa muceniciei% "i cununa iruitorului. 1MIP. T. a !ost cruntaL evidentiata !iind in discursurile tinute de catre toti acestia.I STE<%= V>&% SI %KE K. s)a remarcat "rin mesa4ul sau cel al comandantului scolii militare. nealterate: “Cu cununi de laur erau întâmpinaţi în vechime iruitorii su arcuri de trium! "i tot cu cununi de laur se cinsteau mucenicii credinţei mântuitoare.K. raman "este veacuri. avea ganduri minunate. &oamne)!ereste.1uvintele memorabile ale Regelui <erdinand. au re"rezentat dintotdeauna T%RI% si &%I=.: SIG.#IT. P. clasa I.T%R%va avea nevoie$ %sa cum mentionam mai sus.$ > comisie militara s"eciala.R%T %K 1>KEG. cu ocazia acestui eveniment solemn. 1>PIK.T M%I M. care adresandu)se colegilor lui Sandulescu cu cuvinte cutremuratoare si motivante totodata. cel care si)a 'recunoscut( Tatal Erou.K. zicem noi..K.<KET.I ER>.: .@A. elevul !runtas %milcar Sandulescu. zicem noi. inca de "e bancile scolii.: 1>PIK I. re"rezinta <II=T% acestui P>P>R$ %semenea >%ME=I.I MIM%I VITE%P. =eamul si Patria sa. s"eram sa !im si=>I. numele tau se va scrie in cartea de aur a neamului($ &intre toate discursurile. *ar înaintea loca"ului tău de veci se închină a&i% cu adâncă recuno"tinţă% +ara întreagă% căci !ără nume !iind% e"ti al neamului întreg. au !acut IST>RI% acestei T%RI$ %semenea >%ME=I. “ 1a o con!irmare a de"linei recunostinte a =eamului Romanesc.daca vreodata. M. Eroul =ecunoscut. "ure si sincere. T..RIT>RII &E R%=&. din "artea Ministerului de Razboi$ 1el care. cor"ul neansu!letit !iind de"us in vestibulul scolii in care s)a !ormat si remarcat totodata$ &urerea neaste"tata a colegilor.I R>M%=ES13%MIK1%RE.R%=T% M>T%REK>R K. P.TE% <I V%P. o!iterilor si conducerii %rmatei care l)au cunoscut si a"reciat. in sunetul de necon!undat a -5.1ETI %MI=TE &E S.

OI+IPE&I%)E=1I1K>PE&I% KI#ER% muscelpedia. Eroul =ecunoscut si <iul sau.<ERI=TE.md/artico)/*/+)iberarea. luminandu)ne "e =>I siT%R%asta. ele !iind de!initorii "entru s"iritul neamului romanesc$ &e atatia ani.K =E1.=E($ <rumoase si nemuritoare cuvinte3 %m scris aceste cuvinte cu ma4uscule. noi cu totii trecem.pd( istoria.R.ro/cetateni/TRAIA !"#$%&%I'.un1ar. GeorgeGMT&DD 8 MU8TB NB R>M NB % 8 MU8TB NB R>M NB= S. T.%MIK1%RE. dar !a"tele de eroism ale inaintasilor raman si "oate. &%R SI GK>RI% >&ISEEI STR%#.php?pid=167 www. ER>. PE 1%RE IMPRE.RSE &%TE SI P>PE: I=TER=ET. cura4osi si !ara de "ri0ana$ <lacara Eterna. in aceste cum"lite vremuri de acum$ 1u adanc res"ect.primarianasaud.ro/aboutus/index.=% 1. T%T%K T%. se odi0nesc in "ace acolo unde &umnezeu ii "rimeste doar "e cei merituosi. arde o alta !lacara.T.12* .. > VETI P.%radei-./boiu).rom0no.K KEGE=&EI =>%STRE =%TI>=%KE. din res"ect si consideratie. ESTI ER>. cea a neuitarii si a aducerii aminte$ Tim"ul trece im"lacabil. arde la mormantul Eroului din Parcul 1arol)#ucurestiL iar la mormantul <iului sau si)al =eamului Romanesc.RT% PRI= SE1>KE SI S. adevaratul s"irit al neamului romanesc va iesi din nou la su"ra!ata.=>S1. din 1imitirul Sineasca N1raiova.

%rmata se "rezinta de"lorabil.scribd. antici"eaza in mod s"ectaculos. dar dincolo de teoria "robabilitatii stau !a"tele: <a"tele unor oameni croiti s"re distrugerea industriei de a"arare. &oamne9 1a "unand mana "e ei. accelereaza "rogramele de inzestrare (vezi Rusia si Polonia. dovedind un interes crescut !ata de institutia . coru"tie. "oate ca intr)adevar Romania este saraca si nu)si "ermite. s"re '4oaca( dea %rmata si inzestrarea. "oate3Prea multi de '"oate(. se '4oaca(. trans!ormata intr)o "er"etua bataie de 4oc de catre clasa "olitica.*Sa)i im"artzi in doua cete. situatia se ingroasa devenind serioasa si grava$ Pe cand altii. nu mai re"rezinta astazi decat esec si dis"erare (versurile marelui Eminescu sunt de!initorii "entru nimicurile din "olitica romaneasca: '.ite ca se "oate si asta: . inventare si statistici.nde esti tu Te"es. cola"sul in viitorul a"ro"iat al acestei institutii !undamentale )%RM%T%$ Poate ca suntem "rea "esimisti. c0iar si . ci din contra.(orter.com/doc/771616"7/eroii4necunoscuti . "oate ca divagam inutil. %rmata a a4uns astazi o "alida imagine a ceea ce)a !ost candvaL !oarte de"arte de ceea ce)ar !i "utut sa !ie daca i s)ar !i acordat atentia cuvenita de catre decidentii "olitici$ % decidentilor care nu)s in stare sa !aca di!erenta intre un cui si un avion de vanatoare. si)asa a4ungem din nou. ce contrar aste"tarilor lor. Eroii Romaniei 2E >4T>MBRB< –(BU RM T<B R>M N<' > zi.r(t. de nebuni si de misei. care dincolo de semni!icatia istorica (cinste si recunostinta "entru cei ce s)au 4ert!it "entru Tara$ =e inclinam cu res"ect: .ro/*/po3estea4erou)ui4necunoscut462122.*Si in doua temniti large cu de)a sila sa)i aduni. noi si armata noastra.1omment RM T R>M N –DRUMU8 SPR< NB4 B<RB by: George GMT Posted in: %rmata Romana dotare.www. cu sau !ara voia ei. sau mai bine zis.crestinortodox. 4ocul 1>=TI=. "oate ca Ei si cei care)i sustin au dre"tate. din "acate. cum vrea cu si "e banii nostri.htm) www. de "este @5 de ani incoace$ 'Mranita( cu "romisiuni dar sub!inantata si su"usa continuu la reduceri si taieri. !ara "ers"ectiva. la balbaiala regizata din anii QA5. ai contribuabililor. "rivita cu invidie$ .*Sa dai !oc la "uscarie si la casa de nebuni:( $ > zi in care. dar care stiu !oarte bine sa !aca "lanuri.craina Ninainte atat de blamata. a unor 'e7"erti( a caror incom"etenta si rea vointa costa$ Si atat tim" cat sunt bani si !iecare !ace.%$ Si nu oricum.t/#54in3/#".htm www. incom"etenta Nin contracte de un esec rasunator "e care le cunoastem "rea bine$ 'Roc( al unor oameni cu un !ond le7ical redus doar la cateva cuvinte: 'n)avemL vom !aceL stimL greaua mostenireL suntem "reocu"ati(3 =u trebuie sa !im e7"erti "entru a vedea ca '4oaca( K>R cu interesele %rmatei nu inceteaza. du"a care multi bani ascund !oarte multi bani (mita.ro/"#1#.". ci cu !oarte multi bani.decembrie @5-@B. "oate. nu de"arte de noi. astazi.

in traditia um!larii "otului. e7trem de e!icient$ Ka noi.>B MB8BT RB B RM T<B R>M N<% BNDBF<R<NT 4 R<B RM< P RTBN<TB SB BNDBF<R<NT UND< . 'bravo( tuturor: =e)ati dat de4a ca"atul !irului care. cei de "e RumaniaMilitary.Romaniacontinua sa "uncteze militar "e ideea lugubra si idioata. mare "arte datand din anii Q/5. !iindca nu Romania este saraca si nici %rmata inutila. !ie c)au !ost rac0ete. <)A?. n)avem nevoie. du"a cum evolueaza astazi aceasta institutie. %rmata9 1u =IMI1. este si va !i intotdeauna.K a !ost. "e drumul 'glorios( al inarmarii statului$ Se actioneaza total eronat. nu suntem amenintati. istoria doar se re"eta: 'Ei( sunt insa de a"reciat. "olitic si social. de idioti utili.1 TB F8 –P<NTRU . nu se "otriveste$ 1u toate acestea. in "rivinta dotarii armatei romane. !iindca. nici nu este vazut. atat in "rivinta armatei cat si a industriei de a"arare. vasnice relicve ale unor vremuri a"use de "este @5 de ani si 'ac0izitii( second)0and. duce armata noastra s"re =I1%IERI$ 1u toata incercarea voastra de a ne im"une credibilitatea "er!ectiunii actiunilor voastre. vine =%T>. <)urile -2 N"er!ect inutile si !oarte costisitoare$ &ar. cei de sus. cuvintele lui Samuel Ro0nson. inodore si incolore si al distrugerii mascate in 'reorganizare( si 'modernizare( este inca. cu o !recventa derutanta. noi. indelung trambitate si "rezentate dre"t 'mari succese(: Prezentate "e larg de catre blogul RomaniaMilitary. acum de4a stim.militara. !ormat din 0arburi si vec0ituri. !iindca au stiut intotdeauna sa desco"ere 0arburile de vanzare si "esc0esurile a!erente. cu ce se "rezinta astazi. ec0i"amente de comunicatii antice si de demult. 'intele"ciunea( strutului care)si ascunde ca"ul in nisi" crezand ca daca el nu vede. intr)un mod atat de !iresc incat sa nu trezesti nicio reactie. o "osibilitate$ &in "acate. R%. "entru noi. cu o nonsalanta criminala mascata in !antezia aburelii ce ni se vinde Nsuntem in =%T>. etc$ > gandire "uerila. =%T> !ace. va s"unem doar atat: 'Re"etarea insistenta nu "oate trans!orma minciuna in adevar( (<$& Roosevelt $ . intretinut voit de catre cei de sus$ Si totusi. s"un totul des"re viitor: '#ucurati)va: =)ati vazut ce este mai rau:($ Mai rau:9 &%. demascate la reala lor 'valoare( militara si economica. 'iubesc esecul. nu "ot iubi succesul(. tragic de "lauzibil. nu ne)am inc0i"uit niciodata ca)n Romanai este atat de usor sa ascunzi o gramada de !ier vec0i ambalata in invelis de bani multi. de ziua ei. !iindca in armata romana. din "acate "entru institutia militara. !regate.>B% T> T STBM SB R<4UN>STBNT N> STR = Pentru Ei. tri)0and. niciunde$ %cest 4oc al ac0izitiilor militare obscure. si mai nou. de vina "entru situatia de)acum !iind 0aosul economic. a carei mandrie si onoare mai este mentinuta doar de catre cei care !ac e!orturi s)o slu4easca si a caror "ro!esionalism este dincolo de orice cuvinte$ SUNT<M M NDRB D< .

JJ 1arei. "rin ce altceva decat baionetele noastre. dar odata ce armata ocu"ase militar Transilvania si #anatul3!oarte greu sa nu asculti vointa "o"orului a carui armata statea cu baionetele la arma$ %sadar tot "rin noi insine si tot cu sangele soldatilor nostri am reusit sa avem o Tara. tot cu baionetele %rmatei Romane$ 1ine crede ca Marea . atacurile &acilor Kiberi au !ost "ermanente si au !ost atacuri strict militare si nu de 4a!: Tinta "rinci"ala !iind linia de castre si garnizoane ce delimitau teritoriul ocu"at de restul &aciei. legiunile romane stationate aici$ Pana la Retragerea %ureliana.GeorgeGMT&DD @? octombrie @5-@B? 1omments 2E >ctom*rie:in /iecare an este )iua rmatei Romane by: George GMT Posted in: %rmata Romana dotare.nire s)a !acut "rin votul celor o suta de mii de delegati si sub aus"iciul binevoitor al Puterilor Invingatoare in Primul Razboi Mondial3nu "rea stie istorie: =imeni nu a !ost de acord cu cererile noastre legitime. !urat de unguri "rin odiosul dictat de la viena( litere mici. ca ma4uscule nu merita $ =u au !ost lu"te sau batali e"ice atunci: Pur si sim"lu %rmata a trecut in . Eroii Romaniei. Mari Romani -. cand Mi0ai Viteazul a reusit sa uneasca din nou teritoriul national sub un singur sce"tru$ Mai a"oi -/CC Inde"endenta tanarului Stat Romanesc era castigata si recunoscuta. ramasa relativ libera$ Practic nu se atacau orase sau asezari. nici glia nationala$ &e!initoriu "entru noi romanii. resturile %rmatei &ace. baionetele "ro"rilor soldati$ Iar cel mai !rumos moment din Istoria noastra% " Decem*rie "#"!% a !ost realizat tot "rin !orte "ro"rii. marile !a"te istorice. o limba3 . continuu si cu inversunare. a atacat tim" de -C5 de ani. ramane !a"tul ca in general marile realizarii. %rmele %rmatei Romane. am reusit sa le creem noi insine. momente absolut emblematice "entru cea ce suntem astazi ca Tara si "o"or. nici inde"endent. cand Statul &ac a sucombat sub loviturile armatei im"erial romane. "robabil cea mai buna si e!icienta masina militara din istoria lumii. "recursoare celei Romane de astazi. si nu a venit nimeni sa ne !aca cadou. %rmata Romana reuseste sa recu"ereze ultima bucata din teritoriul national. ci numai obiective militare: %sadar eliberarea &aciei s)a !acut "rin mi4loace "ro"rii si cu "ro"ria armata: Ka !el sau intam"lat lucrurile si -A@? de ani mai tarziu. si anume "rin <>RTE PR>PRII: %rmata Romana a eliberat "amantul romanesc singura.ngaria in urmarirea armatelor 0ortiste si germane a!late in retragere$ %tunci de ce avem res"ectiva zi ca Piua %rmatei9: Pai im"ortant aici este simbolistica si caracterul sau modul in care 1areiul a !ost eliberat. cu "ro"rile !orte si "ro"ria %rmata$ Inca de la -5?)-52.

Mare lucru, 5 sa s"uneti, "ai asta este menirea !ortelor armate, sa lu"te: %sa este , dar daca ne uitam in 4urul nostru nu este ata de avident acest lucru: #ulgarii au obtinut inde"endent cadou, de la noi si rusi, ,ngaria a !ost de doua ori eliberata de %rmata Romana, Serbia3-@ ani a lu"tat "entru inde"endenta$ 10iar si mareata <ranta a trebuit sa a"eleze la americani si britanici, "entru astazi sa aiba "osibilitatea sa ne ia "e noi la misto in limba !ranceza si nu germana: =oi, s"re deosebire de alti, ne)am cam eliberat singuri si ne)am castigat inde"endenta si teritorilie istorice, "rin "ro"ria noastra !orta militara$ %sa a !ost mereu si asa va !i si de aici incolo$ Inaintea OO- guvernul de atunci a s"us ca ' %rmata nu renteaza(: %"oi si)au muscat mainile "ana la sange$ Pentru ca "roblema armatei este e7trem de serioasa si !oarte "ericuloasa: Poti avea -55 de ani de "ace, dar este nevoie doar de o sa"tamana de razboi, "entru a "ierde tot$ In realitate o armata, bine "regatita si bine dotata, este esentiala "entru su"ravietuirea noastra ca stat, Tara si neam, iar sa)ti "ui bazele intr)un "etic de 0artie3este dovada unui mare amatorism si a unui gest de crasa inco"etenta, sau necunoastere a istoriei: %ntanta, Mica Intelegere3=%T>, sunt de !a"t sim"le 0artii care in !ata tavalugului istorie nu "rea au rezistat,cel "utin "rimele doua: 1e anume ne garanteaza noua ca in cazul unui eveniment nenorocit si tragic =%T> va !i alt!el9: %bsolut nimic: > singura zguduitura "uternica, si daca suntem slab "regatiti, "utem sa ne "ierdem din nou Tara$ Maideti sa lasam %rmata Romaniei sa)si !aca treaba, s)o dotam asa cum trebuie, s)o instruim, sa)i lasam "e militari sa)si !aca datoria asa cum cred ei de cuvinta, sa alocam !onduri "entru viitorul nostru si "entru sansa ca si "este ?55 de ani Romania sa e7iste: Pentru asta trebuie doar sa recitim istoria recenta$ Putem avea victorii magni!ice, cand "oliticul isi vede de treaba lui, Marasesti, Maresti, >ituz, sau dezastre rusinoase, Turtucaia sau #atalia #ucurestilor, cand imbecilii de "oliticienii isi baga coada3 Noi decidem daca stam cu mana intinsa spre o i&u)orie aparare din partea straini&orG N T>H% sau stam cu pumnu& strans pe sa*ie si scut% siguri pe noi si cu o rmata puternica si gata sa se ia &a tranta% pe viata si moartea noastra si a ei% cu orice inamic= Noi decidem daca ne trimitem s&odatii sa moara degea*aG 4otu& Donu&ui% unde nu aveau arme TH% sau ii trimitem sa moara pentru Tara &or% asa cum au 7urat% insa &e dam si o sansa sa se intoarca acasa pe su* rcu& de Trium/% victoriosi= %sa cum am mai s"us, in caz de con!lict baza si s"ri4inul Romaniei va !i "ro"ria %rmata, "ro"rii co"ii, care vor iesi "e granite cu cea ce "o"orul lor le)a dat: cu armament modern si su!icient, sau in zdrente si "aru)n mana: >ricum vor lu"ta, oricum vor muri: Mereu au !acut)o, niciodata %rmata Romana nu a !ugit din !ata dusmanului neamului sau, dar "rea adesea au murit degeaba, "entru ca nu se "uteau a"ara, nu aveau cu ce, dar de lu"tat au lu"tat mereu3Dumne)eu sa1i odi9neasca pe unde au ca)ut=

=%T>, ,E3sunt e!emere, Romania are "este @555 de ani de cand s)a !ormat ca neam si %rmata si mereu s)a a"arat si a realizat mari izbanzi "rin "ro"rile !orte: &e ce am crede ca acum va !i alt!el9: 10iar credeti ca <ranta isi va trimite armata sa moara "e Prut "entru a a"ara o tara de3( tigani(9: 1redeti ca olandezii vor sari cu mic cu mare sa moara "e !rontierele noastre9: &aca ne vor trimite ceva a4utoare umanitare si cateva mesa4e de 'Mai ca se "oate, ne rugam "entru voi:(, sa zicem &oame)a4uta: #aza va !i, moartea sau viata neamului nostru, numai si numai in mana noastra si a baietilor nostri imbracati in uni!orma militara si celor care, desi lu"ta continuu, nu "oarta niciodata uni!orme: >ri acesti oameni vor castiga, iar noi vom avea un viitor, ori ei vor muri "rimii "e granite3a"oi si noi vom muri, sau ne vom dori sa !i murit3ESTE %KEGERE% =>%STR%:

Ka multi %ni, %rmata Romana: Ka multi %ni noua tuturor celor care avem un viitor, doar daca ei stau de veg0e: &umnezeu sa)i a"ere acolo unde sunt: RomaniaMi&itarI
@? octombrie @5-@B-? 1omments (iua rmatei Rom-ne

by: George GMT Posted in: %rmata Romana dotare, Eroii Romaniei (iua rmatei Rom-niei va /i s.r*.torit. 7oi prin ar*orarea Drape&u&ui na+iona& &a sedii&e institu+ii&or mi&itare% ridicarea Mare&ui Pavoa) &a *ordu& nave&or mi&itare maritime 0i /&uvia&e 0i prin organi)area unor ceremonii mi&itare 0i activit.+i comemorative 3n toate garni)oane&e din +ar.% 3n teatre&e de opera+ii 0i 3n +.ri&e 3n care Rom-nia are acredita+i ata0a+i ai p.r.rii% a anun+at miercuri Ministeru&ui p.r.rii Na+iona&e GM pNH'

Potrivit sursei citate,ceremonii&e mi&itare de de"uneri de coroane Ei 4erbe de !lori vor !i organizate la Monumentul Eroilor din cel de)al &oilea RFzboi Mondial, MormHntul >staEului =ecunoscut din Parcul 1arol Ei Monumentul Eroilor militari romHni cFzuGi la datorie din Parcul Tineretului$ %st!el de ceremonii vor !i organizate, Dn aceeaEi zi, Ei Dn marile garnizoane din GarF Ei la %nsamblul monumental de la 1arei$ Tot 4oi vor avea loc ceremonii de depunere a 7ur.m-ntu&ui mi&itar de cFtre elevii Ei studenGii din instituGiile militare de DnvFGFmHnt$ Sn #ucureEti, vor de"une 4urFmHntul militar studenGii din anul DntHi de la %cademia Te0nicF MilitarF$ Retragerea cu tor+e se va des!FEura ast!el: traseul I N Monumentu& Bn/anteriei – Pia+a ,ictoriei – Pia+a Roman. – Pia+a Universit.+ii – Pa&atu& 4ercu&ui Mi&itar Na+iona& – Pia+a <roi&or – Universitatea Na+iona&. de p.rare – Pa&atu& 4otroceni – Regimentu& JK Gard.@ traseu& BB – Monumentu& Bn/anteriei – Pia+a ,ictoriei – 4a&ea ,ictoriei – Pa&atu& 4ercu&ui Mi&itar Na+iona& – Pia+a <roi&or – Universitatea Na+iona&. de p.rare' %nul acesta, de (iua rmatei Rom-niei, "entru "rima datF se organizeazF ceremonii militare de evocare a eroilor neamului Dn locurile Dn care strFmoEii noEtri au "urtat marile bFtFlii "entru suveranitatea Ei inde"endenGa RomHniei sau Dn care marii noEtri DnaintaEi sunt DnmormHntaGi: >arba de MureE, TelimbFr, PFuliE, 1etatea =eamGului, MFnFstirea Putna, Podu Snalt, MFrFEeEti, MFnFstirea &ealu, 1arei, PFuleEti, KuduE, MFnFstirea 1urtea de %rgeE etc$, "recizeazF M%"=$ Mi&itarii rom-ni din teatre&e de opera+ii vor sFrbFtori Piua %rmatei RomHniei "rin organizarea unor ceremonii militare Ei a unor activitFGi culturale Ei s"ortive, la care vor !i invitaGi Ei "arteneri din coaliGiile multinaGionale$
Piuavec0e @? octombrie @5-@BJ 1omments 4omoara dintr1un sei/ *&indat'

by: George GMT Posted in: Eroii Romaniei, Inteligenta romanilor

Nico&ae ,asi&escu – Karpen a descoperit ceva ce nu tre*uie 0tiut' Pi&a Karpen este inventia care se vrea de/initiv uitata% pierduta% ingropata'

Ka Mu)eu& Na+iona& Te9nic “Dimitrie 8eonida” din Bucure0ti e7istF o pi&. e&ectric., construitF de Vasile 1ar"Fn, care /unc+ionea). /.r. 3ntrerupere de LK de ani$ =e"oGii inventatorului au !ost la muzeu, recent, Ei au e7"rimat intenGia de a construi la Polite0nica din #ucureEti o co"ie !idelF aprototipu&ui rea&i)at 3n "#EK, "entru a studia "osibilitatea de "roduce, "entru RomHnia, curent electric gratuit$

>*iectu& de patrimoniu st. 3ntr1un sei/ meta&ic *&indat, c0iar Dn biroul directoarei muzeului$ Este vorba des"re“Pi&a termoe&ectric. cu temperatura uni/orm.”% cunoscutF sub numele de “Pi&a &ui 4arp.n”% rea&i)at. 3n "#EK' PoliGia a interzis conducerii muzeului s. e5pun. acest o*iect /.r. o masur. de securitate e5cep+iona&.' &ar muzeul nu are bani "entru aEa ceva, de aceea o Gine Dnc0isF Dn sei!$

Pila este, de !a"t, un perpetuum mo*i&e, adicF un a"arat care genereazF energie la nes!HrEit !FrF intervenGie din e7terior$ &eEi ar !i trebuit sF se o"reascF de multe decenii, 'Pila lui 1ar"Fn( se DncF"FGHneazF sF !uncGioneze, aEa cum a "revFzut inventatorul ei$ >amenii de stiint. nu pot e5p&ica 3nc. cum este posi*i& a0a ceva' 1onstruirea unui "er"etuum mobile a !ost visul de secole al omenirii$ ,n a"arat care sF "roducF energie la nes!HrEit, !FrF sF "rimeascF im"ulsuri e7terioare, ar rezolva de!initiv setea de energie a civilizaGiei actuale$ Sn e"oca modernF DnsF, acest vis a !ost abandonat "e considerentul cF ar !i o uto"ie$ 1ei ce au continuat totuEi sF caute soluGia, au !ost marginalizaGi, lumea stiinGi!icF considerHndu)i nebuni$ 1u toate acestea, un !izician romHn s)a DncF"FGFnat sF)l construiascF$ Ti se "are cF a reuEit$ =icolae Vasilescu 1ar"Fn a Dnce"ut sF lucreze la acest "roiect Dnainte de Primul RFzboi Mondial$

se re/er. Dn !a"t. &e ai*. asa cum a !ost 1ar"Fn. &a nes/-r0it$ &u"F ce teoria a !ost gata.“Pi&a” a /ost *revetat. . miEca o "aletF conectatF la un Dntreru"Ftor$ Ka !iecare 4umFtate de rotire "aleta desc0idea circuitul. &a dimensiuni&e pe care tre*uie s. la rHndul sFu. sF se a"uce de o asemenea 'nebunie($8ucrarea teoretic. 3n "#22$ Pentru oamenii de EtiinGF de astFzi este de neDnGeles cum a !ost "osibil ca un om de o rigurozitate Etiinti!icF e7ce"GionalF. s)a a"ucat de lucru$ Voia sF demonstreze "rintr)un "rototi" cF ceea ce calculase era corect$ Prototipu& a /ost gata 3n "#EK$ Era vorba. des"re douF "ile electrice legate Dn serie. "entru ca la a doua 4umFtate de rotaGie sF)l Dnc0idF$ Tim"ul de rotaGie a elicei era calculat Dn aEa !el DncHt "ilele sF aibF tim" de reDncFrcare. care "un Dn miscare un minimotor galvanometric$ %cesta. aparatu& 0i materia&e&e din care tre*uie construit' Vasilescu 1ar"Fn susGine Dn aceasta lucrare cF "ila inventatF de elva /urni)a energie e&ectric.

o "ilF electrica nouF$ Generatoru& e&ectric a& /i)icianu&ui rom-n s1a 3ncapa+-nat 3ns. s. ma7imum -5 Dn cazul celor mai "er!ormante$ &u"F care se "oate arunca.res"ectiv "entru re!acerea "olaritFGii Dn "erioada cHt circuitul este desc0is$ Motorul Ei "aletele aveau dre"t sco" demonstrarea !a"tului cF "ilele !urnizeazF energie electricF$ %stazi nu mai este nevoie de aEa ceva. iar Dnlocuirea lui DnseamnF. deoarece e7istF a"arate de mFsurF Ei control "er!ormante$ IeEit din comun este !a"tul cF o pi&a e&ectric. /unc+ione)e 0i dup. (generator electric considerat stramoEul bateriei nu "oate trFi mai mult de ? ani. de !a"t. deoarece unul din electrozi se corodeazF. LK de ani de &a construire' .

lic0idul Dn care sunt imersaGi cei doi electrozi. aEa ceva nu este "osibil. spa+ia&.cute recent &a *orne&e pi&ei indicau un curent e&ectric cu o tensiune de va&oarea ce&ei ca&cu&ate de inventator% &ucru ine5p&ica*i& pentru oamenii de 0tiin+.&. iar electrolitul. este acid sul!uric de "uritate ridicatF$ Materialele din care este construita "ila re"rezintF doar un as"ect al "roblemei$ 1on!orm calculelor lui 1ar"Fn. altul din "latinF. 'Pila lui 1ar"Fn( are un electrod din aur. de "ildF$ Pentru a"licarea invenGiei trebuie !Fcut DnsF un studiu "reliminar de !ezabilitate$ >r. trebuie s"us cF.toreasc.' Pentru a intra un "ic Dn detaliu. s"re deosebire de ceea ce se DnvaGF la !izicF Dn clasa a VIII)a.sur. atHta tim" cHt des"re minunea . s)ar "utea construi un a"arat similar. 3n 4osmos .tori&e /.M. care s. de gabarit N res"ectHnd e7act "ro"orGiile celui e7istent N care sF dezvolte o energie mult mai mare$ Un asemenea generator ar putea a&imenta &a nes/-r0it o nav. c.

tHnFrul inginer romHn a "lecat la Paris$ Va !recventa aici cursurile Tcolii Su"erioare de Electricitate al cFrei di"lomat a4unge Dn anul -.n au contactat !acultatea Ei muzeul Te0nic "entru a gFsi soluGia de a !ace o co"ie !idelF a "ilei electrice. "aralel.lui 1ar"an nu Etie decHt un cerc restrHns de oameni de s"ecialitate$ %u !ost cHteva comunicari Etiinti!ice la Paris. #ucureEti Ei #ologna. Dn anul -/. Dn mod strFlucit. inginer. ar "utea "roduce electricitate gratuit B Kibertatea$ro =icolae V%SIKES1.2J.55 N Ei. ca Ee! de "romotie.)+%RPE=@@ decembrie -/C5. urmeazF cursurile Tcolii =aGionale de Poduri Ei Tosele din #ucureEti "e care o absolvF. !izician Ei inventator romHn S)a nFscut Dn 1raiova la @@ decembrie -/C5$ &u"F terminarea liceului. 'Pila lui 1ar"Fn(. "e cele ale . #ucureEti om de EtiinGF. Dn care s)a "rezentat "e larg invenGia$ Sn deceniile trecute. nepo+ii &ui 4arp.niversitatea din #raEov Ei Polite0nica din #ucureEti$ Surse din cadru& Po&ite9nicii *ucure0tene ne1a spus c. "e cHnd nici nu Dm"linise vHrsta de @. mecanismul minune a constituit c0iar obiect de cercetare la .-. 1raiova U @ martie -. al cFrei licenGiat Dn Etiinte !izice va deveni .de ani$ %tras de domeniul electrote0nicii. GinHnd cont Ei de !a"tul cF documentele care conGin datele te0nice ale obiectului sunt tot la muzeul 'Keonida($ %ceastF co"ie va !i !olositF "entru a construi un a"arat care sF rezolve "entru totdeauna nevoia de energie N adicF sF "roducF curent electric gratuit$ Sursa: Mai mult: > invenGie vec0e de .5 de ani.niversitFGii.

electromagnetism. termodinamicF. tim" de un an.5J N Rec0erc0es sur lVe!!ect magnetiWue des cor"s electrise en mouvement ) -.Dn anul -. electroc0imie Ei "ile electrice$ % e!ectuat studii asu"ra aderenGei !ierului la beton$ % construit "ostul de telegra!ie de la #Fneasa (-. -.?C N <enomene Ei teorii noi Dn electroc0imie Ei c0imie !izicF Surse: PersonalitFGi romHneEti ale EtiinGelor naturii Ei te0nicii.asi&escu1Karpen (a inventat "ila de combustie cu o 4umFtate de secol Dnainte ca oamenii sF a4ungF "e KunF datorita ei($ % des!FEurat o am"lF activitate de cercetFri originale Dn domeniul elasticitFGii. Editura TtiinGi!icF Ei Enciclo"edicF.niversitFGii din Kille./@ 0tt":**ro$Xi. "reEedinte al SocietFGii <ranceze de <izicF ) . #ucureEti. !olosirea curenGilor "urtFtori de DnaltF !recvenGF "entru tele!onia "rin cablu la mare distanGF$ % realizat "ilele +ar"en. "e care a ilustrat)o.5? $ Sn anul -.5J. Dl DndeamnF sF se reintoarcF Dn "atrie (-. !izicF)c0imie. aerodinamicF.5@$ RFmHne Dn continuare Dn ca"itala <ranGei "entru a)Ei !ace doctoratul Dn !izicF$ &u"F doi ani.i"edia$org*Xi. a "ro"us "entru "rima oarF Dn lume.-J $ % scris sau a a"artici"at la "roiecte de centrale electrice Ei la "roiecte de electri!icare a oraEelor (1Hm"ina.5.. dorinGa de a)i consacra toata "rice"erea Ei "uterea de muncF. 1onstanGa $ % scris numeroase tratate$ ) -. care !uncGioneazF !olosind e7clusiv cFldura mediului ambiant$ S)a numFrat "rintre cei care au adus o valoroasF Ei incontestabilF contribuGie la realizarea com"le7elor mi4loace te0nice Dn mFsurF sF asigure trans"ortul omului "e KunF$ &u"F a"recierea pro/esoru&ui B' So&omon. obGine titlul de doctor cu teza Recherches sur )6e((ect ma1neti7ue des corps e)ectrise en mou3ement$ %"reciat "entru realele sale DnsuEiri. cu o activitate didacticF unanim a"reciatF de tinerii sFi studenGi$ &orul sFu de GarF.i*=icolaeYVasilescu)+ar"en 0tt":**XXX$ici$ro*romania*ro*stiinta*.ar"en$0tml PB8< <8<4TRB4< Pila electricF este un dis"ozitiv electroc0imic ce trans!ormF energie rezultatF dintr)o reacGie c0imicF Dn energie electricF$ Este vorba de generare de electroni Ei de asigurarea circulaGiei lor Dntr)un anumit sens$ Ka origine.@? N Manual de electrote0nicF generalF ) -.J@ N Electricitate ) -. Dn -. "rintr)o notF adresatF %cademiei de TtiinGe din Paris. atomisticF. electrostaticF. termenul desemna un element unic !ormat . teoria cineticF. =icolae Vasilescu)+ar"en a !ost numit "ro!esor la catedra de electrote0nicF a .

cu e5traordinar de s&a*a in/ormare' Vec0i articole au dis"Frut. !oarte multe greEite Ei se !olosesc metode de I"ierde)urma( cum ar !i rebotezarea inventatorului: ast!el e& poate /i g. de "reconce"Gii Dndoctrinate. Georges Keclanc0e (-/22 . Oiliam R Grove (-/A. dar "uGini sunt cei ce Etiu asta$ Mi o u&tim. este /o&osit. instituGii. R9)e des 8)ectrons. c0imiEti.din doi electroozi Ei un electrolit$ u /ost descoperite pi&e e&ectrice ce au /unc+ionat 3n urm. !ie scrisF de romHni.asi&escu – Karpen = 4onc&u)ii Pi&a Karpen nu se poate studia% nici m. . !ie scrisF de oricine altcineva. nedovedit DnsF. . . etc . de bloca4e mentale.JJ el scrie articolul I ou3e))e th8orie des pi)es 8)ectri7ues. dar "latina Ei argintul "ot !i !oarte bine Ei la gHtul unei !armaciste sau a unei euro"arlamentare$ Nico&ae .Ei enumerarea "oate continua cu zeci Ei sute de cercetFtori (!izicieni. de agenGii s"aGiale Ei Dn a"licaGii militare$ De)in/ormarea este comp&etat. $ %lGi savanGi Ei)au adus a"ortul la "er!ecGionarea "ilelor: Ro0n &aniell (-/A2 . dar ceea ce trebuie remarcat este !a"tul cF nici o istorie a "ilei electrice. conc&u)ieC .?2 9 &u"F =eXton a urmat Einstein. de buc0ia manualului ti"Frit Dn "rimF ediGie Dn -. !ie din necunoaEtere. Gaston Plante (-/?. :i)es contredisant )e second principe de )a th8rmodynami7ue. acesta !iind un sei! sau un gHt$ Pila +ar"en a !ost catalogatF ca "ilF de concentraGie !ie dintr)o DnGelegere greEitF a !enomenului. Mermann von Melm0oltz (-/C. niciuna nu 3& aminte0te pe Nico&ae .(cunoscutF a "ilelor Dnce"e cu e7"erimentele lui Kuigi Galvani (-C/2 sau %lessandro Volta (-C. mi&enii $ Pilele din #agdad (au !ost desco"erite sute de ast!el de dis"ozitive re"rezintF e7em"le semni!icative "rivind cunoEtinGele lumii antice (controversate "entru cF oarecari Is"ecialiEti( nu su"ortF ce nu stF scris Dn cartea de istorie $ Bstoria modern.5.evident. cu peste dou. !ie Dn mod voit...car nu se poate vedea' Pila +ar"en !uncGioneazF !olosind e7clusiv energia termicF a mediului ambiant. dezin!ormativ "entru a nu "utea !i re"rodusF Ei utilizatF "e scarF largF$Se crede totu0i c. (=oua teorie a "ilelor electrice$ Rolul electronilor$ Pile ce contrazic "rinci"iul al II)lea al termodinamicii $ >are de ce ne este atHt de greu sF ne dezbFrFm de conce"Gii Dnvec0ite. cele rFmase conGin in!ormaGii contradictorii.asi&escu – Karpen a descoperit ceva ce nu tre*uie 0tiut' Sn I%nnales de lV%cademie Roumaine( din -.sit su* nume&e de 4arpen sau c9iar 4arpan' Kocul unde se a!lF "ila +ar"en se bFnuieEte a !i sei!ul muzeului. T0omas Edison (-.

Romania Megalitica Sursa: Romania Megalitica -. Dn decembrie -. Dn anul -. nu a !ost revoluGie./. au !ost "lani!icate cu mult tim" Dnainte. octombrie @5-@B/ 1omments Fostu& se/ a& Serviciu&ui de contraspiona7 roman din perioada "#LN 1"#!# /ace de)va&uiri by: George GMT Posted in: enigme. dar nu voi !olosi termenul de revoluGie.Rom-nia este singuru& mediu osti& de)vo&t. Eroii Romaniei. iar a"ro"iaGi ai sFi au declarat cF ultimele sale cuvinte ar !i !ost: 'Mi)au !Fcut)o Ei ei mie3($ Re"orter: &omnule colonel. "entru cF nu Dm"FrtFEesc aceastF variantF Ei vF voi argumenta Dn continuare de ce$ S)a Etiut cu mult tim" Dnainte ce va urma$ %u e7istat in!ormaGii Dn mediul oamenilor de in!ormaGii Ei nu de genul cF s)ar "utea.niunea SovieticF$ .rii inte&igen+ei rom-ne0ti' 0tt":**XXX$energobiologie$ro*inde7$"0"*Energii*>)sursa)ine"uizabila)de)energie)"ila)+ar"en$0tml %dmin. "entru cF am cunoscut !aGa nevFzutF a lucrurilor.nite$ Paulian PFsFrin a murit Dn anul @55C. Istorie. "ot sF s"un adevFrul.9 Paulian PFsFrin: &es"re evenimentele din -./. ci au !ost in!ormaGii certe$ Totul a "lecat de la o greEealF a lui =icolae 1eauEescu$ Ka s!HrEitul anilor C5. du"F moartea lui #re4nev. iar evenimentele care au dus la DnlFturarea lui =icolae 1eauEescu Ei c0iar Dm"uEcarea lui Ei a Elenei 1eauEescu./. de . s)a "us "roblema cine sF !ie succesorul lui la conducerea Partidului 1omunist din .niunea SovieticF Ei Statele . sau a !ost luat "rin sur"rindere de RevoluGia din &ecembrie -. Servicii Secrete 1ol (r$ Paulian PFsFrin a !ost Ee!ul Serviciului de 1ontras"iona4$ El a condus serviciul de la Dn!iinGarea sa. "HnF la dizolvare./.$ %cesta declara cF Dn decembrie -. a Etiut =icolae 1eauEescu ce i se "regFteEte.CJ.

de "e Pambacian. Dn ideea de a intra Dn vorbF cu ei$ %m mers mai de"arte cu veri!icarea Ei am a!lat cF aceste gru"uri !Fceau "arte dintr)o divizie am"lasatF Dn #asarabia$ . vin un autocar sau douF cu turiEti. du"F traiectoria gloanGelor$ R: 1oincid clFdirile Dn 4urul cFrora au stat mai mult "resu"uEii turiEti cu cele din care s)a tras Dn tim"ul evenimentelor din &ecembrie -. Dn 4urul Televiziunii au !ost instalate acele simulatoare. iar "e masF avea un "a0ar cu a"F Ei o "astilF. sau din "ro"rie iniGiativF.nii dintre ei DEi cFutau anumite "oziGii.niunea SovieticF$ %tunci 1eauEescu a !Fcut greEeala (nu Etiu dacF s!Ftuit. la blocul din PiaGa %viatorilor. cele mai studiate clFdiri de cFtre res"ectivele "ersoane au !ost c0iar cele din care sau de "e care s)a tras Dn mulGime$ &e e7em"lu. iar el ar !i !ost "rins$ R: 1e se !Fcea. care a "ovestit cF a !olosit simulatorul. magazinele. care a douF zi nu !Fceau altceva decHt sF Dm"HnzeascF #ucureEtiul$ Sn urma veri!icFrii in!ormaGiilor am constatat cF turiEtii veri!icau "ieGele. iar eu cunosc un caz concret. care era Ee!ul +G#)ului Dn . dar mai ales se !amiliarizau cu dis"ozitivele de "e traseele "e care circula 1eauEescu$ &acF bFrbaGii aveau ca sarcinF sF monitorizeze intersecGiile Ei sF vadF li"surile cu care se con!runtF "o"ulaGia.Printre "osibilii succesori a a"Frut Ei %ndro"ov. dar cred cF a !ost o iniGiativF "ersonalF . !emeile au mers "HnF acolo DncHt Di identi!icau "e bFieGii noEtri a!laGi Dn dis"ozitiv Ei Dncercau sF le !acF (oc0i dulci(. cu acele simulatoare9 . bloc care era al sovieticilor Ei era un cFmin)0otel. de a ieEi "e "ostul naGional de televiziune cu "Frerea cF nu este %ndro"ov cel mai "otrivit sF)l urmeze "e #re4nev la conducerea "artidului$ &e aici au sFrit scHntei Ei de o "arte Ei de alta. din care sF "oatF acGiona cu arme de !oc$ Eu Dmi DntFresc a!irmaGia "rin !a"tul cF toGi care s)au a!lat Dn mulGime Ei asu"ra cFrora s)a tras. ca sF moarF. al unui anume Po"escu. dar mai ales din "artea lui %ndro"ov. un subordonat de)al meu a venit Ei mi)a s"us cF. concret./. "e care trebuia sF o ia. au !ost Dm"uEcaGi de la DnFlGime.9 P$ P$: &a. care a a4uns Dn "oziGia de "reEedinte al . dacF acGiunea ar !i eEuat.niunii Sovietice$ &eci DnlFturarea lui =icolae 1eauEescu a !ost "usF la cale la Moscova$ Sn "lan in!ormativ. Dn !iecare zi de marGi Ei de vineri ale sF"tFmHnii. care a mHnuit tot tim"ul simulatorul Ei a recunoscut ulterior acest lucru$ Este un !ost agent +G#.

la Malta Ei au 0otFrHt DnlFturarea lui 1eauEescu de la conducerea RomHniei. o ra!alF de mitralierF. a !ost DmbunFtFGitF. ar !i Dnsemnat mFcel naGional$ Trebuie s"us cF s)a a!irmat cF Dn RomHnia a !ost genocid Ei cF sunt 2@$555 de morGi. DnsF. nu a rFmas niciodatF "e tim" de noa"te Dn . s)a colaborat Ei cu serviciile de in!ormaGii ale evreilor. Dm"reunF cu celelalte state din Tratatul de la VarEovia Ei nici mFcar sF treacF tru"ele "e teritoriul GFrii. "entru cF Etia cF i se "regFteEte ceva. revenind la Dntrebarea iniGialF. concret. dar Ei simulatoare cu e!ecte luminoase. n)a acce"tat niciodatF sF se !acF a"licaGii "e teritoriul RomHniei. au "artici"at Ei americanii. sHrbilor$ &e alt!el.RSS. o e7"lozie.niunea 1omuniEtilor Iugoslavi. ceea ce s)a DntHm"lat la TimiEoara Ei la #ucureEti$ %sta "entru cF lumea era nemulGumitF Ei era uEor de scos Dn stradF$ Iar la acGiune n)au "artici"at numai sovieticii./.niunea SovieticF Ei "e cale aerianF de Statele . cine Ei ce a 0otFrHt Dl legFturF cu soarta soGilor 1eauEescu9 P$ P$: #us0 cu Gorbaciov s)au DntHlnit Dn vara lui /. dar s)a 0otFrHt ca treaba sF !ie e7ecutatF "e cale terestrF de . "rin Euro"a KiberF Ei cu mobilizare de oameni. ca sF 4usti!ice intervenGia militarF. o altF variantF "usF la cale de sovietici. dar trebuia sF te gHndeEti DntHi la GarF Ei a"oi dacF e bine sau nu sF)l a"eri "e 1eauEescu$ &acF ar !i acGionat Securitatea. este cert cF 1eauEescu a !ost in!ormat des"re !a"tul cF urma sF !ie DnlFturat$ %st!el. care se ocu"au de securitatea naGionalF$ Poate am !ost acuzaGi cF nu am acGionat Dn tim"ul evenimentelor din -. dar Securitatea Ei)a !Fcut datoria.P$ P$: Simulatoarele erau de mai multe categorii: de zgomot care imitau trecerea unui tanc. de a le veri!ica Ei de a in!orma "e "reEedinte des"re ce se DntHm"lF. de cHte ori s)a dus Dn vizitF.. singurul lucru "e care l)a acce"tat !iind a"licaGiile "e 0artF$ MulGi s"un cF ar !i !ost vorba des"re o trFdare a SecuritFGii. s)a acGionat cu zvonuri. ori noi asta am !Fcut$ Trebuie "recizat cF eu Ei cu oamenii mei ne ocu"am strict de securitatea "reEedintelui Ei nu aveam nici o legFturF cu tru"ele de securitate. "e lHngF serviciile secrete ruse Ei americane ce au acGionat Dn "lan in!ormaGional. o ci!rF lansatF dinainte de sistemul de dezin!ormare sovietic. aceea de a culege in!ormaGii.nite$ ReGeaua in!ormativF. aceEtia din urmF Dn "artea aerianF$ R: &eci. vreau sF)i in!ormez "e cititori cF "rimul "artid comunist care a ru"t legFturile cu =icolae 1eauEescu a !ost . cu trasoare$ &eci. dacF s)a cunoscut sau nu ce urmeazF. "entru cF. dacF varianta Dnce"utF ar !i eEuat$ S)a acGionat cu "lanuri de dezin!ormare. "ro"agandF de!FimFtoare. Dn !runte cu MiloEevici. iar .

er a "lecat. dar tot Dntr)un socialism cu un singur "artid$ &e ce9 Pentru cF Gorbaciov era !inul lui %ndro"ov Ei a !ost Ee!ul direcGiei de dezin!ormare din +G#. deci acGiona ca un "ro!esionist$ &e alt!el. cF)l Eterge de "e !aGa "FmHntului.a. dar care era sco"ul. ce voiau. a !ost graniGa sHrbeascF$ R: %m DnGeles cine au !ost actorii acestor scene. Insula Ter"ilor Ei #asarabia:(3 E!ectul discuGiei lor s)a vFzut Ei Dn DntHlnirea generalF. dar eu Etiu. e dre"t romHni. Gorbaciov s)a DntHlnit se"arat cu !iecare Ee! de stat. Dm"uEcaGi Ei duEi la MorgF$ &in toGi. la al ZIV)lea congres$ RFs"unsul lui 1eauEescu a !ost destul de categoric. e cazul sF se retragF Ei el. a "ornit o!ensiva Ei trebuie sF clari!icFm ce s)a DntHm"lat la TimiEoara$ Se tot vorbeEte de cei J@ de morGi. la care 1eauEescu a trecut Ei el la ameninGFri. care trFgeau de a"roa"e Dn oamenii care mani!estau$ %u !ost de"istaGi. "entru cF am cules in!ormaGii$ . care sF ducF la un grad mai mare de libertate. dar des"re care nu se mai Etia nimic$ Ei au !ost recrutaGi Ei "regFtiGi Dn . s"unHnd: '&acF te mai amesteci Dn Gara mea DGi !ac din Euro"a un Vietnam cum n)ai mai vFzut niciodatF Ei)Gi cer Tezaurul. care au declanEat evenimentele de la TimiEoara."rinci"ala "oartF de intrare a tru"elor de comando Dn RomHnia. care a avut loc la Moscova. la DntHlnirea Ee!ilor de state Ei de guverne din Tratatul de la VarEovia.ngaria Ei au !ost "regFtiGi s"ecial$ Ei au !ost cei care i)au scos "e studenGi a!arF cu !orGa$ MulGi se tem sF s"unF. #re4nev a "lecat.9 P$ P$: 1ategoric: Ka cererea lui Gorbaciov. sF !acF9 P$ P$: Gorbaciov voia DnlFturarea lui 1eauEescu Ei o Perestroi. cum cF e treaba "artidului Ei a "o"orului sFu. Rivcov a "lecat . care au !ost Dm"uEcaGi la TimiEoara Ei arEi Dn crematoriu la #ucureEti$ =u au !ost oameni din TimiEoara . adicF sc0imbarea Ei destinderea. iar aEa cum s)au retras alGii (Mone. iar cHnd s)a DntHlnit cu 1eauEescu i)a s"us cF trebuie !FcutF o sc0imbare. de !a"t. "entru cF 1eauEescu a anunGat cF s)a DnGeles cu Ee!ii de state Ei cu "rimii miniEtrii. ci oameni din tru"ele de comando. ca urmFtoarea DntHlnire a "rimilor miniEtrii sF aibF loc la #ucureEti Ei Gorbaciov din "rezidiu i)a zis: 'SF vedem dacF mai a"uci:($ R: % !ost acea DntHlnire de la Moscova semnalul de Dnce"ere a evenimentelor din decembrie /. n)a venit "HnF acum vreo rudF sF s"unF cF le)a !ost ars cineva la crematoriu$ Ei erau oameni recrutaGi cu ani Dn urmF din strFinFtate. iar atunci Gorbaciov l)a ameninGat.

ngaria$ 1Hnd a "lecat din TimiEoara . "entru cF 1eauEescu era Dn Iran $ Iar ca o dovadF cF aEa a !ost. ungurii au !Fcut de4a monument celor J@ de morGi Dn .craina subcar"aticF comunistF$ 1omuniEtii sovietici controlaGi de ucraineanul Mrusciov au Dncura4at acGiunile se"aratiste ale avocatului rutean Ion >doviciuc din Sig0et "entru a organiza o diversiune: o adunare generalF Dn zonF.R: Pe aceEti oameni din tru"ele de comando cine i)a Dm"uEcat9 P$ P$: >amenii generalului =uGF 1onstantin. Ee!ul Ins"ectoratului General al MiliGiei i)au Dm"uEcat. ec0i"a4ul Ei dovezile au ars$ &eci. Istorie. inclusiv "robe video$ RuEii au Etiut. care a "ierit Dntr)o e7"lozie. nu /ie ocupat de sovietici – E martie "#NE by: George GMT Posted in: Eroii Romaniei. s"ontane !iind doar mani!estaGiile oamenilor Dn stradF. DnsF. care sF "roclame unirea . dar Ei ieEirea lor a !ost "rovocatF de cei care au organizat totul$ %sta "entru ca o simulare de revoluGie a "o"orului sF masc0eze intervenGia e7ternF$ Sursa: %gentia de "resa %Eii RomHni %rticol "reluat: cersi"amantromanesc -? august @5-@B-/ 1omments 4um a &uptat primaru& Mtri/und. cF acesta are "robe Dm"otriva lor. iar el a !ost trimis la TimiEoara de Elena 1eauEescu.J?. din Bor0a ca Maramure0u& istoric s. iar =uGF. totul a !ost "us la "unct. aEa cF l)au interce"tat Dn tren la %lba Iulia Ei l)au urcat Dntr)un elico"ter. du"F cum vedeGi. =uGF a luat cu el toate documentele Ei "robele "e care le avea de la acGiunea care a avut loc. Dn martie -. 1omitetul 1entral sovietic de la +iev a "us la cale Dncor"orarea MaramureEului istoric la . Mari Romani PuGini Etiu cF.

ce blocau reinstaurarea administraGiei romHneEti Ei !uncGionarea 1omitetului =aGional RomHn$ SituaGia se agraveazF !oarte grav Ei Dn MaramureEul istoric. adunF GFranii romHni revoltaGi Ei iau cu asalt Imanu militari( oraEul Sig0et$ S)au dat lu"te cu morGi Ei rFniGi$ RomHnii. "ersistenGa unor entitFGi administrative romHneEti ("oEtale du"F -A noiembrie -. c0iar dacF nu e7istau autoritFGi militare sovietice de ocu"aGie$ . "engo)ul unguresc este declarat monedF o!icialF$ Primarul #orEei. @. I"HnF la venirea autoritFGilor de la #ucureEti(.craina SovieticF( Ei 1omitetul =aGional RomHn este alungat. ianuarie -.JJ !iind e7ce"GionalF.craina SovieticF(.MaramureEului istoric cu . "reEedinte !iind ales &r$ Ioan #ilGiu &FncuE (ce "rimeEte Ei delegaGie de "rimar al oraEului Sig0et $ 1$=$R v a lua masuri de organizare democraticF a Dntregului 4udeG.RSS$ Tru"ele mag0iare care s)au retras din MaramureE au lFsat un vacuum "olitic de care au "ro!itat sovieticii.3 "entru "erioade cu"rinse Dntre cHteva zile Ei ceva "este o luna. cu delegaGi din "artea !iecFrei comune$ Se constituie cu acea ocazie un 1onsiliu =aGional RomHn (1$=$R$ . Ee!ul "arc0etului Dn 1$=$R$.Dn care administraGia militarF ruseascF nu a "utut !i instalatF este MaramureEul$ >raEul Sig0et a !ost eliberat la data de -C octombrie -. instituindu se un 1omitet Po"ular$ Kimba romHnF a !ost interzisF Ei. condus de >doviciuc ca "re!ect$ 1a urmare "rimarul #ilGiu !uge Ei se re!ugiazF la #ucureEti$ 1eilalGi romHni sunt arestaGi de I$ >doviciuc Ei duEi la .J?: $ InsurecGia comunistF reuEise aEadar Ei aici ("e !iliera ucraineano mag0iarF . PoEta. dar documentatF$ %u e7istat Ei e7ce"Gii$ Singurul 4udeG din cele -. romHnii au avut Ei zone de auto administrare (MaramureE. "arado7al. toate a"arent limitate la luna ianuarie -. sF "reia administraGia localF.JJ de cFtre %rmata J5 SovieticF$ Sn aceeaEi zi comandantul sovietic a Dndrumat "e unii dintre romHnii care su!eriserF "ersecuGii Dn tim"ul administraGiei ungare. =FsFud.J? administraGia localF este "reluatF de la romHni de cFtre 1omitetul Po"orului din Sig0et. legendarul Ttri!undF. sub conducerea "re!ectului dr$ Petru Mi0ali Ei va intra Dn scurt tim" Dn divergenGF cu 1onsiliul Ruteno Mag0iar din MaramureE$ Ka @/ ianuarie -. "ro"us de <=&.J? aventurierul Ion >doviciuc. #istriGa . cHnd un gru" de ucrainieni conduEi de aventurierul Ion >doviciuc "roclamF la Sig0et Iunirea MaramureEului cu mama . "roclama Iunirea MaramureEului cu mama .4gorod (vor !i eliberaGi de abia Dn octombrie -. iar de a doua zi.J?$ Puterea centralF de la #ucureEti a administrat Ease 4udeGe ("rin Pre!ecturi Ei Randarmerie Ei cHteva instituGii (1<R. re"liaGi Dn rezistenGa naGionalF Dn !aGa unei ciudate coaliGii Dntre comuniEtii ruEi Ei !oEtii 0ortyEti IconvertiGi sub !lamurile <=& ului($ >cazional Ei tem"orar. !iind organizat un Mare S!at =aGional.

care a salvat de la ocu"aGie o "arte din tru"ul GFrii. Dnlocuind o cu ce ucraineanF$ Se 0otFrFEte dizolvarea 1omitetului =aGional RomHn$ Parado7al moneda localF rFmHne cea a statului mag0iar: "eng[$ Ka ? martie -. du"F aceastF miEcare. noul "re!ect al guvernului. Dn Dnc0isoarea #otoEani$ Ka 1on!erinGa administrativF din -C octombrie -.J? Dn . "e data de ? martie -. circa -5$555.J?. 0otFrFEte eliminarea limbii romHne ca limbF o!icialF. "entru a combate zvonurile Ialarmante( ce DncF circulau cu "rivire la situaGia 4udeGului: IMaramureEul a !ost Dncadrat de!initiv Dn statul romHn. Iulian 10itta a!irma. la Patria Mama($ Istoriogra!ia comunistF a evitat sF vorbeascF des"re Dncercarea marelui !rate I"rieten( comunist de a ane7a MaramureEul istoric$ =ici du"F -. din comune$ >amenii lui Ion >doviuciuc.2-. am !i mers cu "aEa"ort la Sig0et Ei SF"HnGa$ <a"tul cF autoritFGile locale Ei naGionale nu comemoreazF Ei nu)l cinstesc "e acest "rimar "atriot.J?.J?$ Ka #orEa. romHnii.Sn J !ebruarie -.craina$ <ostul "rimar Ttri!undF este arestat de securitate Ei moare Dn -.J? (Dn urma ordinului MareEalului Stalin $ Sn Dm"re4urFrile create. 1onsiliul =aGional RomHn a 0otFrHt Ginerea unei adunFri a romHnilor la Sig0et. DmbrFcaGi Dn uni!orme sovietice. "rimarul GavrilF Mi0FilF Stri!undF (re"rezenta comuna. uitare Ei trFdare la contem"orani$ IonuG \ene Sursa: XXX$na"ocaneXs$ro / august @5-@B/ 1omments . sovieticii nu l mai s"ri4inF "e >doniuciuc. 1omitetul Po"orului. Dm"reunF cu "reotul Eugen #otoE. s"une multe des"re indi!erenGF.J? este semnalat un atac nereuEit al romHnilor din comunele Dnvecinate asu"ra Sig0etului ucrainian. condus de >doviciuc. Dn 1onsiliul =aGional RomHn Ei a DmbFrbFtat oamenii sF "lece Dn numFr mare la Sig0et$ S)au adunat oameni "e traseu.. au tras Dn mulGime de "e malul VFii Izei$ %u cFzut multe victime$ TotuEi. a"rilie -. soldat cu morGi Ei rFniGi$ Instalarea administraGiei romHneEti centrale Dn MaramureE a avut loc o!icial doar la . care !uge du"F C a"rilie -.5 nu s)a !Fcut mai nimic Dn amintirea eroicei lu"te de menGinere a MaramureEului istoric Dn graniGele GFrii de cFtre legendarul "rimar GavrilF Mi0FilF Stri!undF$ &acF nu ar !i !ost acest "rimar Iomul "otrivit la locul "otrivit( astFzi noi.

Mari Romani. cu =icolae Is. si care !ugise noa"tea im"reuna cu altii din tabara lui %loisio Gritti. era sub dominatie otomana . comandantul ostilor transilvanene. care. asasinatul n)a !ost de natura sa intimideze. solii secrete au "ornit din Suceava s"re <erdinand de Mabsburg cu misiunea de a se in!orma daca a"usenii intentioneaza sa "orneasca razboi contra turcilor. domnul Tarii Romanesti. deoarece "rima masura luata de Ste!an Mailat a !ost aceea de a inc0ide trecatorile s"re Tara Romaneasca$ . in convorbirea "e care a avut)o in se"tembrie -?AA la Suceava. a organizat asasinarea "rezumtivului instigator de mase$ 1ontrar aste"tarilor. %loisio Gritti a trecut in Transilvania "e la #ran$ In a"ro"iere de #rasov a !ost intam"inat de logo!atul Toader #ubuiog.R (B>BU8 N<. Petru Rares a trimis 'solii(. Petru Rares. 'calul troian( al lui Petru Rares (!iindca. %loisio Gritti. Inteligenta romanilor. du"a batalia "ierduta de la Mo0acs din -?@2. secui si romani revoltati$ %!land des"re aceasta de la s"ionii sai si intuind "rime4dia. secuii si romanii din Transilvania$ In scurt tim". (UT BN SP TBU8 R>M N<S4 G"KH by: George GMT Posted in: Eroii Romaniei.ngaria. deoarece la .iunie -?AJ aventurierul a "ornit din nou s"re &unare cu legenda ca este trimis de "adisa0 'sa randuiasca o "ricina de granita cu <erdinand de Mabsburg($ <iind in!ormat ca %loisio Gritti este insotit de A555 de ieniceri. !acand aluzie la legaturile lui Sigismund I cu %loisio Gritti. Ste!an Mailat. "entru ca eu voi sti cu ce si cum sa)i um"lu gura. a!irma: 'Iar acela in care maria)sa regele are nade4de nu ma va im"iedica in aceasta. unde a si a4uns "e data de @C iulie$ #eiul de =ico"ole. e"isco"ul de >radea si voievodul Transilvaniei. Servicii Secrete &e aceea. care la ince"utul lunii august -?AJ a intrat in #rasov$ Sa !i !ost aceasta o o"eratiune "usa la cale de catre Petru Rares si oamenii sai.. n)a "utut sa)I vina in a4utor.i. iar la @. urmaresc sa rascoale "o"orul im"otriva sa. %loisio Gritti a trimis oameni la beiul =ico"olului s"re a)i cere sa vina cu oaste in a4utor. &%: Pentru a)si im"une autoritatea asu"ra intregii tari. !ormata din sasi.iulie -?AJ a "arasit #rasovul si s)a indre"tat in mare graba s"re Medias. au intam"inat "e trimisul "adisa0ului langa Targoviste cu multe si scum"e daruri$ In acelasi tim". in vederea zadarnicirii sco"ului urmarit de %loisio Gritti$ &e la Targoviste. ci sa rascoale "e sasii.rzs. "entru ani0ilarea lui %loisio Gritti9 1u siguranta. Istorie. si eu nu voi renunta c0iar de ar !i sa se "ravaleasca lumea toata asu"ra mea($ Prile4ul de a astu"a gura lui %loisio Gritti n)a intarziat. !olosind "rete7tul ca Emeric 1ziba. ceea ce "area cam mult "entru o misiune "aci!icatoare. care asistase la scena "rezentarii ca"ului lui Emeric 1ziba. si s"re Moscova "entru a determina "e Ivan al IV) lea cel Groaznic sa intervina "e langa regele Sigismund I al Poloniei. care i s)a alaturat cu un cor" de oaste moldoveneasca$ Sub masca !idelitatii.ngaria( (. a reusit sa stranga o oaste de "este J5555 de calareti si "edestri Nmare "arte. logo!atul Toader asta si era Nun om de 'taina( al domnitorului a "atruns in tabara 're"rezentantului sultanului "entru . im"reuna cu dregatorii lui Vlad Vintila.

la -J august -?AJ. %loisio Gritti s)a "redate im"reuna cu cei doi !ii ai sai vornicului Muru si logo!atului Toader #ubuiog. ci l)au "redat lui Ste!an Mailat. "rinzand un sol al lui Petru Rares (domnitorul n)a stiut. Petru Rares a trimis la Medias "e vornicul Muru (alt om de 'taina( al domnitorului cu inca -@555 de oameni. "rintre care si calareti. i)au con!iscat scrisoarea "rin care erau "rezentate lui <erdinand de Mabsburg conditiile crearii unei aliante antiotomane$ In sco"ul dovedirii loialitatii !ata de Poarta. care la randul sau n)a acordat nici un !el de s"ri4in lui Petru Rares in actiunea de organizare a unui !ront im"otriva . unul a !ost ucis de calau.%"reciind ca in cam" desc0is nu "oate o"une rezistenta !ortelor care se a"ro"iau. care s)au alaturat cor"ului de oaste a lui Toader #ubuiog$ %loisio Gritti s)a bucurat cand a vazut cum ii s"oresc !ortele.i "entru A/ de galbeni unguresti si un cal($ 1ei doi !ii ai lui Gritti !iind dusi la Suceava. Toader #ubuiog cu ostenii lui au ocu"at "ozitii de lu"ta in a!ara zidurilor cetatii ca sa "oata intretine legaturi secrete cu armata lui Ste!an Mailat$ <iind in!ormat zilnic cu "rivire la des!asurarea evenimentelor din Transilvania. carora le)a "romis -55555 de galbeni. au ridicat steaguri albe deasu"ra zidurilor si au desc0is "ortile cetatii$ &andu)si seama ca nu "oate !ace !ata situatiei. oamenii sai. din "acate. <erdinand de Mabsburg. !iindca la sosirea ostilor lui Ste!an Mailat. ra"ortata la !a"tul ca ulterior el insusi a inc0eiat la >radea un secret antiotoman cu <erdinand de Mabsburg. moldovenii s)au alaturat acestora. care a !ost si mai mult cu"rins de !urie$ % !ost o crunta lovitura "entru Petru Rares. care. daca le vor cruta viata$ 1omandantii ostilor moldovene nu s)au lasat mituiti. domnului Moldovei nu)i ramanea altceva de !acut decat sa)si indre"te toate s"erantele catre 1arol al V)lea si catre !ratele acestuia. care a ordonat sa !ie deca"itat$ In ziua de @/ se"tembrie -?AJ. iar cand a a!lat era de4a "rea tarziu . dar mai tarziu bucuria i s)a trans!ormat in intristare si deznade4de. care s)a o!erit sa !aca "e calaul. 'calaul( a taiat ra"id ca"ul lui %loisio Gritti si i)a tras cizmele din "icioare$ Gasind in buzunarul lor doua "ungi "line cu "ietre scum"e. asediind im"reuna cetatea$ &u"a cateva zile de asediu. dar "rintre oamenii sai erau si tradatori. iar celalat inecat$ %4uns voievod al Transilvaniei. "entru a obtine a4utor contra turcilor$ Pe de alta "arte. care mani!esta aceeasi !idelitate !ata de sultan ca si in trecut$ In aceasta situatie. locuitorii Mediasului. s"erand sa !ie s"ri4init si de locuitorii Mediasului "ana la sosirea beiului de =ico"ole. n)a sesizat la tim" tradatorii din 4urul sau: %titudinea ostila a lui Pa"olya. trecand de "artea lui Ioan Pa"olya. a "us urmatoarea conditie: 'Tai ca"ul astui boier mare daca)mi dati cizmele lui($ 1onditia !iind acce"tata. Ioan Pa"olya a trimis aceasta scrisoare sultanului Soliman Magni!icul. Ioan Pa"olya solicita s"ri4inul lui Petru Rares contra lui <erdinand de Mabsburg$ Inainte de a "rimi ras"unsul. 'le vandu lui =icolae Pata. caruia ii ceruse a4utor armat$ Mani!estand in continuare o !alsa a!ectiune !ata de aventurier. Ste!an Mailat a tradat "e domnul Moldovei. un carutas. "entru a evita distrugerea orasului. %loisio Gritti s)a inc0is in cetate cu cei trei mii de ieniceri.

"e cand am iesit din baie ne)a lovit un vant rece si asa urec0ea noastra drea"ta din vremea aceea "arca ar !i astu"ata si ast!el ne tiuie urec0ea "arca ar bate un vant necontenit in urec0e($ E7"licand continutul scrisorii. asemenea scursuri: 1a banul este 'oc0iul dracului(. 'conventional(. om inselator care. cu alte cuvinte. sa binevoiasca domnia)voastra a crede ce ii va cere reverendissimul Vasile. e"isco"ul. mesagerul Vasile arata ca: )medicul era im"aratul 1arol al V)leaL )cei trei mii de ducati semni!icau A5555 de lu"tatori gata de razboiL . aceasta scrisoare a !ost redactata intr)un stil meta!oric. a scris c0iar si cronicarul Macarie in cronica sa des"re Moldova. in taina insa "regatea tradare si tesea s!aturi "line de clevetiri$ Si s)a intovarasit cu cei care voiau sa)si insuseasca averi ale altora si ale lor sa se inmulteasca cu mi4loace nedre"te (din "acate.turcilor in Moldova. stiau a lucra si cu asa ceva: Iata ce continea scrisoarea: 'Generosule domn. o scrisoare codata. in numele nostru$ Iar ca sa inteleaga domnia)voastra des"re boala noastra si in ce !el s)a intam"lat. du"a credinta crestineasca cu care suntem datori lui &umnezeu$ &ealt!el. adica trei mii de ducati$ 1aci ce ii !oloseste omului sa aiba bani daca este li"sit de sanatate9 &e aceea rugam "e domnia)voastra sa nu re!uze a se obosi "entru "rietenia noastra si a"oi "e domnia)voastra iarasi o vom conduce cu toata cinstea. ci indata su!land ca vantul !ioros de la a"us si ca !urtuna care va4aie din greu si s)a sculat urland cum"lit ca leul. !iind la baie in vreme de iarna. Petru Rares a !ost singurul dintre "rinci"ii crestini care a ras"uns a"elului !acut de catre 1arol al V)lea in vederea realizarii unei coalitii menite sa stavileasca e7"ansiunea otomana in Euro"a$ Pentru a evita riscul care ar !i rezultat din caderea in mainile turcilor a scrisorii trimise lui 1arol al V)lea "rin e"isco"ul Vasile ("osibil ca acesta sa !i !ost mai mult decat un slu4itor al &omnului . si are inca. a carei semni!icatie trebuia sa !ie talmacita verbal de catre mesager$ &eci. stimate "rieten. caci noi "entru osteneala domniei)voastre vom ingri4i o suma de bani buni. ne rugam de domnia)voastra ca de un "rieten necunoscut si credem ca "entru reci"roca noastra "rietenie nu va re!uza domnia)voastra sa se osteneasca "entru noi$ Rugam deci "e domnia)voastra ca "e un amic de incredere. neamul nostru a avut. aducand cu sine multime de !iare($ &u"a marturiile unor di"lomati ai vremii. in !runte cu Mi0u 0atmanul erau tradatori$ Re!eritor la relatiile secrete "e care se!ul armatei moldovene le intretinea in acea "erioada cu turcii. cum se s"une. indemna si razvratea "e toti aratand ca "astreaza catre domn dragoste din inima. de neam arbanas (era de origine albanez . evidentiaza in mod clar. caracterul iluzoriu al !ormarii unei aliante crestine ca"abile sa resolve sarcina istorica "reconizata de catre domnul Moldovei$ Ka im"re4urarile vitrege s)a adaugat si !a"tul ca "arte dintre marii sai dregatori. citez: '&eci in acest an un oarecare Mi0ul in dregatorie inalta. nici nu mai inca"e indoiala $ Si au ince"ut sa "rinda semintele necredintei si a trimis in taina o scrisoare catre marele im"arat al turcilor "entru rasturnarea domnului$ %cesta neantarziind intru nimic. ceea ce dovedeste ca oamenii de 'taina( ai domnului Moldovei. ca sa binevoiasca domnia)voastra san e viziteze curand "entru a ne lecui de boala noastra. de la moartea lui Ste!an cel Mare "ana la domnia lui Petru Rares. iata ca au trecut doi ani sau "utin mai mult de cand.

ai. "entru con!irmarea 'loialitatii( (in!ormatiile 'controlate*directionate( se "ractica si astazi de catre serviciile secrete . (UT BN SP TBU8 R>M N<S4 G#H by: George GMT Posted in: enigme. !ie in "romisiunile re"etate. Siguranta =ationalaSiguranta =ationala In "rimii ani ai domniei. intr)o scrisoare din anul -?@C. Servicii Secrete. Petru Rares !acea "recizarea ca ra"ortase 'in re"etate randuri la Poarta !ericirii(: '&aca intrebati acum des"re situatia din acele "arti. au venit numerosi soli si duc mari discutii.ovic cons!intea alianta dintre moldoveni si im"eriali. i)a adunat langa el si "e "anii lui$ &e asemenea. Petru Rares si)a inde"linit cu corectitudine obligatiile de ordin material asumate !ata de Poarta otomana$ =u acelasi lucru se "oate s"une des"re obligatia de a culege in!ormatii din tarile vecine si de a le transmite la Istanbul. in care Ioan Pa"olya. din care trebuia sa culeaga si sa transmita in!ormatii$ %titudinea con!ormista ado"tata de domnul Moldovei s)a concretizat !ie in culegerea si transmiterea unor date li"site de im"ortanta. Petru Rares comunica unele date re!eritoare la dusmania dintre <erdinand de %ustria si Ioan Pa"olya. ca se va stradui sa obtina si sa transmita date care interesau intr)adevar "e Soliman Magni!icul$ S"re e7em"lu. !iind in!rant s)a retras in Transilvania($ In legatura cu situatia din Polonia. dar niciodata onorate.ngariei$ 1u "rivire la ra"orturile incordate dintre cei doi. strangand oaste mare. dar nu am "utut a!la ce ganduri au si ce anume au 0otarat$ &ar avem oamenii nostri care vor veni de acolo$ 1e stiri vor adduce le vom anunta la Poarta !ericirii.)durerea din urec0ea drea"ta insemna amenintarea turceasca dins"re 0otarul de sud al Moldovei$ %cest mod de transmitere in secret a datelor era ceva mai evoluat decat cel !olosit in secolul al ZV)lea de Ste!an cel Mare si #asarab al IV)lea cel Tanar (cunoscut si ca Te"elus $ &esi ras"unsul "rimit de Petru Rares "rin e"isco"ul #ella Vecc0ia (nume cons"irativ sub care actiona de !a"t agentul sarb. Eroii Romaniei. !iindca a mostenit cu siguranta serviciul secret al tatalui sau. domnul Moldovei ra"orta: '&e asemenea. el n)a !ost urmat de a4utorul "romis$ Petru Rares. si de la regele <rantei. Ste!an cel Mare: $ . Inteligenta romanilor. dar veri!icabile de catre s"ionii turci. auzim ca regele Poloniei se a!la intr)un oras numit Petricov (1racovia si. Mari Romani. asa cum s)au intam"lat lucrurile( (avea oare Petru Rares agenti la curtea regelui <rantei9 <oarte "osibil. "rinci"ele Transilvaniei si regele . au venit de acolo oamenii nostri destoinici care au "ovestit cum s)a des!asurat lu"ta de la To. ramasese singur: Va urma3 @ Romania Militaryenigme Eroii Romaniei Inteligenta romanilor Istorie Mari Romani Servicii Secrete Siguranta =ationalaSiguranta =ationala R (B>BU8 N<. #o4idar Vu. Istorie. "recum si de la multi alti "rinci"i. obligatie a carei inde"linire constituia un criteriu essential al a"recierii loialitatii !ata de 'inaltul Prag al !ericirii($ 1aracterul !ormal al inde"linirii acestei obligatii de catre Petru Rares era generat de s"eranta in!iri"arii unei aliante antiotomane cu tarile crestine.

si)a atras mania sultanului. desi adresase cereri dis"erate de a4utor tuturor "rinci"ilor crestini din Euro"a. la !el de realiste si astazi. lic0elismul si interesele obscure ale asa)zisilor. in situatii similare. c0iar si rugaciuni "entru izbanda. ar !i urmat sa intre Polonia. Petru Rares a !ost nevoit sa recurga la actiuni indirecte de sugerare a necesitatii !ormarii unei asemenea coalitii. !usese cucerita de catre tatal sau. tatal lui Petru Rares. si ali"ita Moldovei i)a o!erit "rile4ul sa constate ca "olitica sa e7terna nu era sustinuta cu !idelitate nici de o mare "arte a marii boierimi a Moldovei$ &esi dorea cu ardoare recastigarea inde"endentei Moldovei. in caz de &oamne)!ereste. trebuia sa des!asoare o intense activitate de s"iona4 in !avoarea turcilor$ Mare "arte a acestor agenti il slu4isera cu siguranta "e Ste!an cel Mare. !iind c0iar sus"endat $ In!ormatiile "e care le detinea cu "rivire la "otentialul de lu"ta al Im"eriului otoman. n)au !ost in masura sa aduca "e Sigismund I si "e Ioan Pa"olya "e !agasul dorit de domnul Moldovei. si nu in ultimul rand. deoarece sinteza in!ormatiilor "rimate din . dar niciodata s"ri4in e!ectiv. caruia in!rangerea de la >bertin (aici. Polonia. "rin oamenii sai. aratandu)le cum nu vor "utea tinea tara. "e oamenii sai$ %semenea realitati "olitice de atunci sunt din "acate. 'candu au !ostu a"roa"e de s!arsitul sau. socotindu din toti mai "uternic "re turcu si mai intele"tu. incura4ari si laude. du"a ce invadase Pocutia in anul -?A5$ Petru Rares a !ost in!rant. . trebuind sa se bazeze "e !ortele "ro"rii.5. boiarii cei mari si altii toti cati s)au "rile4uitu. cand Romania se bazeaza. care. .ngaria si %ustria. "oate "rea mult. !iindca 'el l)a deran4at "e cel mai bun "rieten al Portii. ci. numeroasele actiuni di"lomatice care au avut loc la Suceava. socotind ca nu dis"unea de su!iciente !orte (mai ales du"a lu"ta de la >bertin. Ste!an cel Mare. "e regele Poloniei(.ngaria si %ustria. dadeau dovezi de loialitate !ata de Soliman Magni!icul$ &in acest motiv. Matmanul 1oroanei. Petru Rares s)a con!runtat cu ostile lui Ioan Tarnovsc0i. agentii la Istanbul ai regelui Sigismund I al Poloniei. aveau "osibilitatea sa invinga "e turci$ Pro"unerile directe de !ormare a coalitiei antiotomane erau riscante. !iind edi!icatoare in acest sens. se "are ca Petru Rares uitase trista e7"erienta a tatalui sau. avand un 'res"ect( deosebit "entru turci: Insa. Pocutia !iind recucerita de catre "olonezi. nu stim cat de solide si bene!ice "entru Tara sunt3 1ert este ca Ste!an cel Mare. cum au tinut)o el.ngaria si din Polonia duceau la concluzia ca atat Ioan Pa"olya. convins intr)un tarziu de lasitatea. "e %liati si Tratate. ince"usera . care. se gaseste in dorinta domnului Moldovei de a reca"ata inde"endenta tarii si in dorinta acestuia de !ormare a unei noi coalitii antiotomane.>riginea inde"linirii necores"unzatoare a obligatiei de a transmite Portii otomane in!ormatiile culese din statele vecine. coalitie in care. nu)i "ermiteau sa se 0azardeze la '!a"te marete($ Mai mult decat atat. in a!ara tarilor romane. nici amenintarea cu !olosirea !ortei si nici recurgerea la !orta "entru rezolvarea di!erendelor e7istente. au datu invatatura sa se inc0ine turcilor($ El considera ca numai "rin e!orturi con4ugate. la 1racovia si la #uda$ =ici "rezentarea unui "rete7t a carui semni!icatie dezvaluia necesitatea im"erioasa a !ormarii unei coalitii antiotomane. cat si Sigismund I. a "rimit de !iecare data numai "romisiuni. c0iemat)au vladicii si toti s!etnicii sai. Petru Rares nu indraznea sa intre"rinda vreo actiune concreta in acest sco". du"a ce in -J. adica statele in care Petru Rares. tarile romane. 'aliati( si '"rieteni(. cand armata sa a "ierdut "este C555 de oameni si toate tunurile$ Mai mult decat atat. in data de @@ august -?A-. Ste!an cel Mare.

cinstind indeosebi cu daruri !oarte !rumoase si "e soli. <rancesco della Valle. du"a ce a "atruns "e teritoriul Moldovei. "omenita mai sus$ El !acea acest drum "entru a trata cu acest voievod Petru$ &u" ace a mers doua zile a !ost instiintat de catre garda sa. iar cei doi !ii ai sai ca domni in Tara Romaneasca si Moldova$ In drum s"re Suceava. s)a "re!acut mirat ca sta"anul meu s)o intors ina"oi cu atata graba si si)a trimis solii sai du"a el "ana la Targoviste cu multe daruri "entru a)i castiga bunavointa. a !acut o buna "rimire solilor si a "rimit bucuros darurile. dar ne!iind acesta urmarit de dusmani. cu"rins de s"aima. aratandu)se gata sa)i stea in a4utor el insusi cu 'toate( !ortele sale armate$ Sta"anul meu. Petru Rares a!lase "rin iscoadele sale de la Istanbul. a trimis la 1racovia "e "asa de Silistra sa ceara lui Sigismund I sa)si trimita re"rezentanti cu care sa discute si sa "una ca"at tulburarilor de la granita Poloniei cu Moldova$ 1ontinuandu)si calatoria di"lomatica s"re Suceava. care a!lase acest lucru de la curieri ai sta"anului meu. numirea sa ca "rinci"e al Transilvaniei.oXs. la Targoviste. solul "olon +rat. tot atat de "rice"ut "e cat era de c0ibzuit. cu gandul sa ne taie "e toti in bucati$ %!land acest lucru sta"anul meu si incredintandu)se ca stirea este adevarata. aratandu)se !oarte vessel si dand la randul sau "atru cai turcesti deosebit de !rumosi si multe lumanari de ceara alba. il vor scoate ei cu oaste. n)a avut nevoie de a4utorul lui$ &eci neizbutind Petru. du"a cum vrem sa)i s"unem$ %ceasta tara este vecina cu tatarii. aceea de a ocu"a Moldova. domnul Moldovei sau al Vala0iei de sus. sa)si duca la inde"linire gandul du"a "o!ta inimii sale cele rele. dulciuri alese si multe vesminte !rumoase din aur si matase. iar ca urmare. care calatorea intotdeauna inainte "entru a asigura drumul. a "rimit misiunea sa comunice sultanului ca 'de nu)l ridica nici din tara si nici din domnie. %loisio Gritti (un aventurier venetian care era in legatura si cu "olonezii . !iind demna de incredere. a"oi s)a 0otarat sa treaca in tara voievodului Petru. sa se in!ormeze com"let si clar asu"ra situatiei. mult e7agerata: . castelan de #retc. din care cauza am calatorit toata noa"tea aceea cat si ziua urmatoare. turcii aveau si ei agentii lor la curtea "oloneza. a renuntat la continuarea misiunii si a !acut cale intoarsa. vizirul Ibra0im. intorcandu)ne la Targoviste$ &omnul acestui oras.i. "andindu)l. unul dintre slu4basii lui %loisio Gritti. dar e sanatoasa($ Povestind e"isodul. %loisio Gritti a !ost in!ormat ca Petru Rares se "regatea sa)l "rinda si sa)l ucida$ Sursa. voievodul Moldovei. cu -?555 de calareti (o ci!ra. ca nu mai "otu su!eri raotatile ce s)au iscat intre dansii($ Insa. cateva zile. cu siguranta. %loisio Gritti. "entru ca acel Petru i)a "regatit o cursa. sesizand adevarata intentie a "olonezilor. cu "olonii si cu Tara Romaneasca. !iind in!ormat de catre oamenii sai$ In vederea urgentarii realizarii acestui sco". gandind cu siguranta ca:(!uga)i rusinoasa. %loisio Gritti a "o"osit la Targoviste$ &e aici. arata ca 'sta"anul meu s)a o"rit aici. a 0otarat sa se intoarca ina"oi. ca %loisio Gritti "lanuia sa obtina de la sultan cu a4utorul vizirului Ibra0im. sa nu treaca mai de"arte. i)a iesit in intam"inare cu mare oaste de calareti. a trimis "e !avoritul sau. si sa ia masuri de 'restabilire a ordinii( la 0otarul dintre Polonia si Moldova$ In acest tim".tesatura !ina a intrigilor care aveau dre"t sco" inlaturarea sa de la domnia Moldovei Ndes"re toate acestea. "e care i)a trimis a"oi de la el cu cuvintele cele mai indatoritoare($ .

nite anima&e&eO 4e a&imente avea 3n permanen+.rarea /iin+ei neamu&ui Gc. ec0i"ament. iscoadele credincioase ale domnului de la Istanbul.Dn condiGiile cele mai bune. com"licele "olonilor$ Va urma3 DD @? iulie @5-@B-J 1omments 4um 0i cu ce se 9r. oricare ar !i situaGia Ei mi4loacele de care dis"une$ Princi"iile care stau la baza !uncGionFrii serviciului de 0rFnire Dn tim" de cam"anie sunt urmFtoarele: . !acandu)si constiincios datoria. Istorie 4e m-nca so&datu& rom-n pe Frontu& de <stO Pran.% 9ran.nirii trupe&or rom-ne 3n r.nea so&datu& roman in & Doi&ea Ra)*oi Mondia&O= Prima parte' by: George GMT Posted in: Eroii Romaniei. n)a !acut: Totusi. combustibil Ei !ura4e etc$.)*oiu& pentru ap. Dn cazul cHnd zona Dn care cantoneazF sau o"ereazF tru"ele nu o!erF resurse su!icienteL A serviciul subzistenGelor sF !ie organizat ast!el ca Dn imediata a"ro"iere a soldatului sF se dis"unF de: 0ranF "roas"FtF "entru ziua curentFL 0ranF de rezervF care se va consuma cHnd nu se "oate asigura 0ranF caldFL mi4loace "entru "re"ararea 0ranei (bucFtFrii Ei brutFrii L mi4loace de trans"ort "entru trans"ortul Ei recom"letarea 0ranei consumateL J trans"ortul subzistenGelor sF se !acF "e calea !eratF. unde a contribuit la am"li!icarea intrigilor contra lui Petru Rares. trate)e c-teva aspecte a&e 9r.0rFnirea tru"elor "rin resursele rec0iziGionate din teritoriul unde o"ereazF armata (e7"loatare localF L @ 0rFnirea tru"elor cu subzistenGele trimise din urmF. la tim"ul Ei locul !i7at de comandant.ci asta a repre)entat pentru rom-ni a doua mare con/&agra+ie a seco&u&ui QQH' Serviciul DnsFrcinat cu 0rFnirea Ei ec0i"area tru"elor la "ace Ei la rFzboi Dl !ormeazF serviciul intendenGei de la comandamentele marilor unitFGi$ Sco"ul acestui serviciu este de a asigura rea"rovizionarea cu 0ranF. iar la convoiul de trFsuri sau convoiul auto sF nu se recurgF decHt Dn situaGia Dn care nu se dis"une de cale !eratF$ ? trans"orturile din urmF trebuie organizate ast!el DncHt serviciul de rea"rovizionare sF !uncGioneze automat$ . ca&d. i)au comunicat toate uneltirile lui Gritti. &a e& un so&datO 4e m-ncau rom-nii 0i ce m-ncau germaniiO rtico&u& de mai 7os 30i propune s. ceea ce din "acate. care trebuia sa "riveasca sca"area aventurierului ca o consecinta a tradarii vreunuia dintre dregatorii sai.1at de !atarnice erau cuvintele 'indatoritoare( s)a vazut du"a ina"oierea lui Gritti la Istanbul. receO 4um se transportau a&imente&e pe distan+e mici% dar mai a&es pe distan+e mariO 4u ce erau 9r.

de ser1entu) :etrescu $ircea? E7trem de im"ortant este !a"tul cF Serviciul IntendenGei trebuie sF calculeze DncF din tim" de "ace resursele de care au nevoie tru"ele atHt "entru declanEarea rFzboiului. cHt Ei "e tim"ul derulFrii cam"aniei$ Ka aceste calcule se au Dn vedere atHt resursele din de"ozitele armatei.$are<a)u) Antonescu 1ust. se concentrea). teritoriul naGional se Dm"arte Dn douF mari regiuni.tite pentru trup. su*)isten+e&e necesare armatei Ka decretarea mobilizFrii. Ei anume: Regiunea %rmatelor de o"eraGiuni Ei Regiunea interioarF$ Regiunea %rmatelor cu"rinde o "arte a teritoriului naGional. avHnd ca organ de direcGie "e intendantul General al %rmatei Ei . cHt Ei resursele e7istente "e teritoriul naGional "e care se "oate conta Dn mod sigur$ Rn Regiunea interioar. din (e)uri)e de m0ncare pre1. "recum Ei teritoriul ocu"at de la inamic$ Ea este "usF sub autoritatea 1omandamentului de 1F"etenie al %rmatei.pe =rontu) de +st >(oto1ra(ie rea)i/at..

!ie din GarF. &a corpuri&e de trup. dealuri $ %ceastF linie ia denumirea de linie de demarcaGie Ei se stabileEte de Marele Stat Ma4or al %rmatei Dm"reunF cu Guvernul$ Sn tim"ul cam"aniei. alcFtuite din: . raniGa Ei Dm"ac0eta4ul de la Ea (coburi. Regiunea interioarF cu"rinde teritoriul din s"atele liniei de demarcaGie. sacul de grFunGe.care !ace "arte din Marele 1artier General$ Regiunea %rmatelor de o"eraGiuni este des"FrGitF de Regiunea interioarF "rintr)o linie care trece "rin di!erite "uncte. se gFseEte sub autoritatea Ministerului %"FrFrii =aGionale Ei aici se concentreazF Ei se adunF subzistenGele necesare armatelor de o"eraGii. de di/erite arme Mi4loacele de subzistenGF de care dis"un cor"urile de tru"F "entru 0rFnirea e!ectivelor (oameni Ei animale sunt cele de mai 4os: 4e purta cu sine so&datu& Sacul de merinde. 4udeGe sau limitele naturale geogra!ice (rHuri. lucrHnd numai "entru armatF$ <0a&onarea mi7&oace&or de su*)isten+. "e cHt este "osibil. !ie din im"ort$ Toate structurile industriale sunt militarizate. "rovincii. limitele "olitice)administrative (graniGa GFrii. creste de munGi. ea se modi!icF Dn ra"ort de o"eraGiunile militare$ Ka rHndul ei. "lasa de !Hn sunt mi4loacele "use la dis"oziGia !iecFrui om "entru a "utea trans"orta "Hinea "roas"FtF destinatF a !i consumatF "e ziua curentF Ei cele douF raGii zilnice de 0ranF de rezervF.

se "rocurau trFsuri "rin rec0iziGie. de"ozite. atunci cHnd o"eraGiunile militare "ermiteau trans"ortul 0ranei la lu"tFtori$ %tunci cHnd nu se "utea asigura 0ranF caldF. determinate de acGiunile de lu"tF. "recum Ei !iecare !ormaGiune similarF de la di!erite tru"e Ei !ormaGiuni de servicii. este de DnGeles cF 0rFnirea tru"elor nu s)a des!FEurat Dntotdeauna !FrF sinco"e.rii&e de campanie <iecare micF unitate (com"anie. escadron. baterie . la declararea mobilizFrii$ Ka rHndul lor. !FrF Dntreru"ere Ei !FrF greutFGi$ Buc. !iecare com"anie avea cHte o trFsurF numitF trFsurF de bucFtFrii$ TrFsurile erau de ti" regulamentarL Dn li"sa acestora. centre de a"rovizionare care "rocedau la a"rovizionarea tru"elor lu"tFtoare$ %vHnd Dn vedere situaGiile des sc0imbFtoare. tru"ele de in!anterie erau dotate cu bucFtFrii "ortative trans"ortate "e trFsuri sau samare$ Pentru trans"ortul bucFtFriilor "ortative. o mHncare scFzutF la "rHnz Ei seara. la ordinul comandantului se consuma 0rana de rezervF (din cele @ zile de 0ranF de rezervF a!late "ermanent asu"ra lu"tFtorului $ >rganizarea de "rinci"iu a activitFGii de 0rFnire "resu"unea organizarea unor subde"ozite. tru"ele cFlFri (cavalerie. iar Dn tim"ul lu"tei rFmHneau la locul stabilit de comandant "rin ordinul de o"eraGii "artea a II)a$ Kinia trenului de lu"tF a micilor unitFGi era !i7atF de cFtre comandanGii de Regimente. de cele mai multe ori sFrFcite sau ine7istente. bucFtFriile de cam"anie se gFseau la tru"eL Dn marE.m de"arte de tru"e$ . la o distanGF de J)? . anotim"ul Ei starea vremii.RaGia de 0ranF de rezervF "entru cai era com"usF numai din grFunGe$ &e menGionat cF Dn zona !rontului se asigura 0ranF caldF Dn general. resursele zonei de e7"loatare. Dn "rinci"iu. trebuia sF !ie dotatF cu bucFtFrii de cam"anie necesare "entru "re"ararea 0ranei calde$ Sn "rinci"iu. ele mergeau la trenul de lu"tF (eEalonul II al micilor unitFGi.t. artilerie Ei !ormaGiunile de servicii erau dotate cu bucFtFrii "e roate$ Sn staGionare.

insa acest o!iter roman. de risc total dus la e7trem. Mari Romani 1ati dintre noi au auzit de Valeriu 1ar"9: Probabil ca ma4oritatea nu. in momentele cele mai crunte3tot %rmata9: . in al doilea rand.. nu cred ca distinsii nostrii conducatori. nici acum nu stim nimic: &e ce9: Pai in "rimul rand din "rostie. !ata de care ei sunt doar niste "itici retardati: Il "uteti "une "e Valeriu 1ar" "e acelasi soclu cu !ostul "rim)ministru tran!ormat de curand in vedeta de telenovela9: %sadar. Romania inca mai are co"ii care s)o a"ere. iar daca "ana in -. de toate culorile "olitice. discutand des"re ast!el de oamenii. c0iar atunci cand conducatorii sunt slabi si lasi. c0iar atunci cand totul si toti sunt im"otriva noastra. se simt con!ortabil. este dovada vie.%rticol "reluat de "e: Mistoria$ro -J iulie @5-@BJ 1omments . ei bine. cura4 si s"irit al datoriei.a&eriu 4arp% o/iteru& care a sa&vat Putna= by: George GMT Posted in: Eroii Romaniei. ca si in cele mai negre momente ale istoriei noastre. Istorie./. inca mai "roduce #%R#%TI: Este un !abulos e7em"lu de barbatie. era normal sa nu stiem nimic des"re acest erou al Tarii.

ci se re!era stricat la un moment istoric !oarte "utin cunoscut$ ” Pentru rmata Rom-n. cu /oc pe a&iniamentu& care a devenit% 3n Nord% grani+a Rom-niei% a&iniamentu& .m parte din 3ns.10i continue ru0inoasa retragere 0i% cu de &a sine putere% a ordonat o/i+eri&or *ata&ionu&ui s.spundere pe care nici comandan+ii regimentu&ui 0i divi)iei% ministru& de r.rui cod genetic este 3nscris. ru0ii mai 3naintea).a&eriu 4arp' Bncidentu& odat.p-ndu1ne de ru0inea de a vi)ita ast. a 3nceput umi&in+a retragerii /.' Un ast/e& de erou a /ost atunci maioru& . tot de Moscova% dep.)nit s.% a &.rii% o/i+erii 0i trupa' Mi nu au respectat nici m.uC “De aici nu ne mai retragem= Peste Putna nu se trece= Merge+i &a unit.a&eriu 4arp% comandantu& Bata&ionu&ui J din Regimentu& "$ Bn/anterie a& Divi)iei L% ce& care 0i1a asumat o r.)nit s.darea= Rege&e nu a 3ndr. un /oc de arm.)i% cu pa0aport% morm-ntu& &ui Mte/an ce& Mare=” .trund 3n cartea de aur a istoriei neamu&ui pentru c. /ie povestit urma0i&or de c. supravie+uiasc.cuse &oc deruta% /rica 0i tr. cede)e' Un o/i+er oarecare% un comandant de *ata&ion% a decis ast/e&% 3n &ocu& po&iticieni&or 0i capi&or armatei% o/erindu1ne o /rontier.% de &a ministru& de r.0i /iin+a noastr.tre e&ita po&itic. *ande&e de ca)aci 0i trupe&e regu&ate a&e “ rmatei Ro0ii” nu au respectat nici m.sat regimentu& s. a&e rom-ni&or% 3n epoca mare&ui Mte/an' De nest.car noua &inie de /rontier.&o0ia% neput-nd su/erii compara+ia% /ac tot ce pot spre a &e arunca nume&e 3n uitare= 4ura7u& &or /. ega& r. reac+ione)e% guvernu& nici at-t% ast/e& c. 0i sc.darea o0tirii rom-ne de c.vi&it% pentru c.m-ne s.+i&e1sim*o& a&e m-ndriei 0i vite7iei de odinioar. ace0tia au 0ansa s.rora &e dator. &a Bucure0ti 30i /.% cei care10i /ac mai mu&t dec-t datoria% dovedind c.r. po)i+ii de ap.0ind1o 0i 3naint-nd pas cu pas 3n ad-ncimea teritoriu&ui' 0a a c.)ut% 3n Nord% Per+a 0i invadatoru& 0i1a 3nceput 3naintarea spre Putna 0i Suceava% &oca&it. 0i1o asume' /&at 3n ariergard.car termenu& de N )i&e% impus de Moscova% 9.rare 0i% dac.tre martori% dac.Mai 4os vom reda un !ragment dintr)un articol scris de istoricul Mircea &ogaru$ %cest articol nu are n imic de a !ace cu activitatea domnului &ogaru ca sindicalist. un pas% DBN >RDBNU8 M<U MB P< M< RSSPUND<R<% desc9ide1+i /ocu&=” st/e&% “mareea ro0ie” a /ost oprit.)*oi% guvernu& 0i rege&e nu au 3ndr.ieri' Unde s1ar /i oprit invadatorii% stimu&a+i de o*edien+a genera&i&or% de tr.r. impostura 0i tic. impus. se trans/orme 3n scanda& interna+iona&% ru0ii au tre*uit s.% numai Dumne)eu 0tie= Din /ericire pentru un popor 3n a& c.+i% organi)a+i1v. supravie+uirea% 3n ast/e& de momente apar <roii= dev. de &a 9otare&e 3ntemeiate de Mu0atini 0i% 3n ace&a0i timp% ca&varu&' Pentru c. produs% amenin+-nd s.)*oi nevenind nici un ordin% Divi)ia L a genera&u&ui Stavrat 0i1a continuat retragerea spre nic.ra+ii eroi% cei c.r+uind trenuri&e regimentare% *at7ocorind% 3n scopu& provoc. 0i rom-nii pot supune voin+ei &or vremuri&e% dar care nu p.

)*oi% ast. Re"ublica Moldova Transnistria3> bucatica de Moldova.)*una pe trupu& s.a&eriu 4arp a avut 0ansa pe care o au numai eroii autentici – aceea de a c. la ordinul Maresalului %ntonescu.)i: crimina& de r.cia 0i nevoi&e 0i neamu&”% maioru& .n teritoriu cu un trecut zbuciumat. ieri si astaziL un teritoriu in care romanii au "atimit si "atimesc inca$ .% 9r.n teritoriu "e care la @C iunie -. .toru& Rom-niei 0i e& recomandat 3nc.tr-n 0i su/erind veteran de r.u::dac.mas p-n.spundere de 4onduc. a neamu&ui s.J-.r. un *.)*oi= ” “<5onerat de r. memoriei co&ective drept “/ascist” 0i “crimina& de r. Istorie. 1omments TR NSNBSTRB 12L iunie "#N" by: George GMT Posted in: Eroii Romaniei.a&eriu 4arp a /ost dec&arat de sovietici 0i a r.dea 3n &upt. pentru patria sa% 3n iu&ie "#NN% &a Pa0cani' Neput-ndu1se r.nite cu i&u)ii 0i promisiuni de0arte de adep+ii &ui Buda'” #atranul la care !ace re!erire Mircea &ogaru este colonelul(r Ioan %mbrosF si lucrarea sa 1avaler al >rdinului Mi0ai Viteazul$ Mircea &ogaru$ 1u a4utorul !oarte im"oratant al lui %drian$ @/ iunie @5-@B. %rmata Romana.a&eriu 4arp a /ost aruncat 3n uitare= Mi ar /i /ost poate% asemeni mu&tor eroi autentici% de/initiv 0ters din memoria co&ectiv.a&eriu 4arp% nu 0i1ar /i adunat u&time&e puteri% pentru a10i a0terne pe 9-rtie% amintiri&e% 3n /o&osu& genera+ii&or tinere% n. ne apere “s.“Pentru cura7u& s.u maioru& .scute spre ne0ansa &or 3n minciun. o "arte de Romanie: .)*unat pe amintirea sa' Pentru EE de ani% . ast.r &ocotenent% 3n su*ordinea maioru&ui . de !$ de ani% pe vremea aceea t-n.)i 3n v-rst.)*oi”% pentru vina de a /i 3ncercat s.u% neput-ndu1& e5ecuta sau t-r3 prin gu&ag1uri pe ce& ce &e inter)isese% prin gestu& eroic de a nu se con/orma ordine&or primite% 3naintarea 3n ad-ncimea teritoriu&ui rom-nesc% *o&0evicii s1au r.

etc$ &intre acestia. se intelegea teritoriul cu"rins intre =istru si #ug.trecand =istrul. "artea rasariteana a"artinand din "unct de vedere administrativ. daca vreti. cu a4utorul slugilor si marionetelor ruso!ile din conducerea asa)zisei Re"ublici =istrene Moldovenesti Nun "seudostat nerecunoscut decat de Rusia (din motive lesne de inteles . si)au "us am"renta distrugatoare. si)a !acut din nou simtita "rezenta acolo unde romanii aste"tau3venirea !ratilor de)o limba. 0aideti sa vedem cum era ea in -. a celor ce ne conduc din -. !ara niciun !ast si !ara nicio "omenire Ncel "utin la nivel o!icial Nse im"linesc C. se numea in vec0ime Moldova =oua. condus de catre ma!ioti si nostalgici comunisti$ %stazi. in -. evrei. bulgari.Nanul eliberarii de catre %rmata Romana) a"ro7imativ A milioane de locuitori.J5. rusii erau urmasii !unctionarilor taristi. a marii ma4oritati a "o"ulatiei se intre"atrunde cu cea de tim" si interes (a lor.@?)-. istoria !iind stearsa si rescrisa. meseriasi. vec0ea denumire a =istrului sau TransnistrianaL el !iind de !a"t o "relungire a "amantului moldovenesc$ Intreg teritoriul avea atunci. greci. incom"leta dealt!el Nsa)mi !ie cu iertare. 'ca"itol( la care rusii s)au "rice"ut intotdeauna$ >rice corectura ori adaugire este binevenitaL multumesc antici"at tuturor: Transnistria3Sub aceasta denumire.5 incoace $ Ki"sa de interes si vointa ce se ras!range nu numai asu"ra noastra ci si asu"ra !ratilor nostri de dincolo dePrutsi c0iar de dincolo de =istru3Sa)mi !ie cu iertare aceasta dizertatie ce sincer. germani. erau germanizati si in numar de circa @?5555.=IRE% (eu. "olonezi. rusi. sovietica si ruseasca. !ara "rea mari sanse de a reveni la Moldova de aceasta. Mi0ai Eminescu ("e care sovieticii il vedeau3Eminovici $ =u cred ca astazi sunt multi romani care sa !ie relativ multumiti de vremurile in care traimL vremuri in care li"sa de bani (a noastra. du"a cum bine intuia marele nostru "oet. tigani. suedezii. Re"ublicii . colonizati ince"and cu -C. Re"ublica Moldoveneasca.m "atrati$ %cest teritoriu a constituit intre anii -. indi!erent de costuri: . l)a readus "entru o scurta "erioada de tim" acolo unde i)a !ost intotdeauna locul )la R>M%=I%$ . etc$ #ulgarii si sarbii. ce0ii. erau rusi!icati in totalitate$ Germanii. o scurta istorie a acestui teritoriu.crainei.J-.. nu)mi !ace nicio "lacere: &esi stim cum arata Transnistria astazi. este reclamat cu nonsalanta de Rusia.de ani de la EKI#ER%RE$ Prezentul il cunoastem si "utem s"une !ara niciun dubiu. "ort si traditie$ Este.J-. a"ro7imativ J5555 . desi el este de4a 'sta"anit( (si cu "arere de rau trebuie s)o s"un. la sud !iind Marea =eagra$ %cest tinut. ca 'au "rezentul nu ni)i mare(.n teritoriu ce astazi. atunci candRomania. "rin armata sa. denumit mai tarziu si Transtyrana (numele "rovine de la Tyros. cu siguranta mi)o doresc. sarbi.@. c0iar daca este dureros si deran4ant "entru noi toti cei care ne dorim . avand in anul -.J. negustori. ei !iind adusi intre anii -CC5)-/?5 si colonizati in regiunea sud)estica a Transnistriei$ . dar "este @55 de ani de sta"anire bolsevica. dintre care doar 255555 mai erau romani3Restul !iind ucraineni.

colonizata de catre rusi. #rancoveanova. ceea ce din "acate a reusit. etc$ Interesant este !a"tul ca. un avan"ost avansat de "ro"aganda bolsevica. etc$ %ceste to"ice se gasesc si in documentele veacurilor urmatoare. in secolul al ZVI)lea. etc$ Tiras"olul. erau locuitori stravec0i a)i acestui teritoriu$ Punct: Satele romanesti din Transnistria sunt amintite inca din secolul al ZII)lea in '1ronica lui I"atie(. unde sunt amintite satele: #ursu. emiteau si "ublicau in limba romana$ &ar. sovietica si ruseasca. "recum Ioan Voda cel 1um"lit si &uca)Voda. cazacilor ori . !erme. in aceste tinuturi locuiau #olo0ovenii (Vala0ii . Transnistria nu a a"artinut Rusiei. contrar tuturor cutumelor de sorginte bolsevica. erau auto0toni si "rimii ocu"anti a)i acestui tinut. Mar4eu. iar a sustine ca acestea sunt de !a"t denumiri slave. erau in numar mare.se gasea multa "o"ulatie straina. Slobozia. nu 'invatasera( inca. cnezatele lor avand "robleme cu atacurile "o"oarelor barbare$ 10iar si voievozii moldoveni au sta"anit acest tinut. care. mai e7ista un motiv !oarte deran4ant "entru sovietici: Romanii. Vaslui. iar "olonezii Nin buna "arte ucrainizati) locuiau in regiunile nord)vestice$ . "recum:%le7andria. 1atargina. !iind "lasati in centrele comerciale si industriale. dar si 'sovietizarea si indoctrinarea( "o"ulatiei romanesti auto0tone$ %cest avan"ost era constituit dintr)un "ost de radio si "ublicatii. in Transnistria anului -. "recum: %listarovca. Valea)Putreda. %ratul. %rmasevca. in marea lor ma4oritate.J-.J. ce se intindea "ana la gura #ugului$ 10iar si in -. #ucuresti.Evreii. multi dintre evrei.crainei. JAC55 de locuitori$ %ici. actuala 'ca"itala( a asa)zisei Re"ublici Transnistrene. deci cu alte cuvinte. urmarile !iind vizibile si astazi: <iindca romanii. #uza. erau in!iltrate de catre sovietici din teritoriul ucrainean. #ursucu. sovieticii creasera inca de la ince"utul anilor Q@5. 1ernavoda. ce viza in "rinci"al Regatul Romaniei. avea in -. este o ine"tie ti"ic bolsevica: %st!el. la e7"loatarile !orestiere. "entru a)si "utea inde"lini menirea si a !i 'intelese(. gasindu)se in numar mare in regiunea de nord si de sud a #ugului$ 1u alte cuvinte. in marea lor ma4oritate. obiectivul !iind stergerea si estom"area elementului romanesc auto0ton. ce !acuse "arte din vec0iul Regat &ac al lui #urebista. Perisca. erau re"rezentanti ai bolsevismului. 1amarasevca.crainenii. limba rusa3 Prin secolele ZI)ZIII. 1antacuzenca. etc$ Multe sate "urtau numele unor boieri moldoveni care aveau mosii in zona. comunista. !iind tortionarii "o"ulatiei romanesti transnistrene: Grecii si armenii se gaseau in regiunea >dessei. sovieticii erau deran4ati de !a"tul ca romanii. distruse si cu denumirea rusi!icata de catre sovietici cu nume similare celor dinRomania. asa cum lasa unii a se intelege$ . #rusturi.J-. >cna. Malaesti. Ka"usna. 10iscu)Kung si altele$ In interiorul Transnistriei au e7istat sate (acum. documentele "omenesc satele: 10etrosu. Padurea)#ranzei.

niversala( la . 1rivoi)>ziero (ca"itala N1rivoi)>ziero . !iind readusa in tru"ul tarii in -. mai ocu"a in oras doua ma0alale. de catre %rmata Romana.@/. ce dorea dezvoltarea zonei$ %cest emigrant !rancez. "o"ulatia romaneasca. acesta a !ost arestat si sc0ingiuit de catre bolsevici N'victoriosi( in Revolutia din >ctombrie) mutat din inc0isoare in inc0isoare. la doar JC de ani$ Transnistria. in anul -C. in a!ara de centru >dessei. tarina Rusiei.A$ Ecaterina a II)a. Rugastru (ca"itala NIam"ol . un descendent din !amilia Milescu S"atarul ("robabil "e la s!arsitul secolului al ZVIII Nlea . romanii. "entru scurt tim" insa$ &in anul -. "e numele sau adevarat. care erau auto0toni.Ric0elieu. #erezovca (ca"itala N#erezovca . Ion Kive4oara. a !ost acuzat de catre biserica rusa ca !iind eretic. devine din ce in ce mai numeroasa$ . Mog0ilau (ca"itala NMog0ilau $ Intreaga Transnistrie a !ost "usa sub conducerea unui guvernator civil. l)a a4utat si s"ri4init "uternic in ridicarea orasului. a !ost im"artita administrativ in -A 4udete.J-. in "rinci"al emigrantului !rancez. iar un #uzescu a !ost cel din urma roman care a "redat 'Istoria . ceea ce in traducere inseamna 1etatea =istrului sau >rasul =istrului$ <acem o "aranteza "entru a da doar un singur e7em"lu. du"a ce mai intai !usese la #alta$ Rusii ii s"uneau ca"italei Tiris"olea.n numar insemnat de "arcele de "amant a !ost distribuit boierilor si negustorilor romani. ceea ce era I=TERPIS$ <iindca 'erezia( n)avea ce cauta "e vec0ile '"laiuri rusesti(. care cu tim"ul. era cu mult mai vec0e decat !ondarea orasului: Interesant este ca >dessaa avut ca a4utor de "rimar. du"a ce %rmata Romana a eliberat)o. >vidio"ol (ca"itala N>vidio"ol . du"a cum urmeaza: >dessa (ca"itala) >dessa . a contribuit in mare masura la intemeierea si ridicarea orasului. a carui victima a !ost cel ce era cunoscut ca 'bunul "arintel( Inoc0entie$ %cesta.@. Tiras"ol (ca"itala NTiras"ol . ce)si avea resedinta la>dessa$ >dessa. >ceacov (ca"itala) >ceacov . &ubasari (ca"itala N&ubasari . materialul lemons "entru constructii$ . Tulciu (ca"itala NTulciu . au 4ucat un rol im"ortant$ %r0itectul Manole a !ost cel du"a ale carui "lanuri s)a cladit orasul$ Iar "ortarul Gaius a !ost cel care a trans"ortat. Rabnita (ca"itala NRabnita . si tarinei Ecaterina a II)a. de civilizare si "aci!icare)asimilare bolsevica. %naniev (ca"itala N %naniev . isi datoreaza intemeierea si dezvoltarea. dintre care una numita Moldoveanca.Transnistria. a devenit cel mai insemnat "ort la Marea =eagra$ Ka construirea >dessei. !iindca avea cura4ul sa tina slu4bele religioase in limba romana. a Rusiei.n cercetator strain c0iar marturiseste ca moldovenii. #alta (ca"itala N#alta . cand =istrul devine 0otar. aste!el ca odata cu trecerea tim"ului. a !ost luata de catre rusi abia in anul -C. desi ele au !ost nenumarate la adresa romanilor auto0toni. din "adurile Moldovei. Tiras"olul a devenit ca"itala asa)zisei Re"ublici Moldovenesti.niversitatea din >dessa$ Tot aici este . unde a si murit "ana la urma.

imunolog. !iind li"sita de bogatii miniere. !abrici de s"irt si conserve. "e care bolsevicii au distrus)o "rin e7"lozie.J-. cuvintele lui Miron 1ostin. iar la>dessa.ov Nmicrobiolog.crainaL asa)zisa Re"ublica Moldoveneasca. orzul si "orumbul$ Mare "arte dintre "lantele industriale. a e7istat o statuie de marmura ce)l re"rezenta "e Ric0elieu.$ecini@o3$ &e alt!el. cu care !usesera a"rovizionate si !abricile de za0ar din . se valori!icau in cadrul !abricilor locale$ &e asemenea. mare logo!at al Moldovei. soia. la istoricii cei vec0i Tiros.craina$ =avigatia !luviala se !acea "e =istru si #ug. acolo a!landu)se ma4oritatea !abricilor de conserve$ Industria se baza in "rinci"al numai "e ramura alimentara: mori. iar la>dessase mai gaseau !abrici de "roduse c0imice si santiere navale$ In!rastructura rutiera si !eroviara.mentionat si Ilia Ilici Mecini. >dessasi >ceacov Ncele doua "orturi de la Marea =eagra$ In inc0eiere. iar des"re amiaza) . ele neavand nevoie de niciun comentariu: 'des"re Rasarit este =istru. dintr)o a7a cu directia =$V)S$E.wi@ipedia. erau im"racticabile. datorita dezinteresului si a 4a!ului sovietic . in -. "estele era conservat.craina. in >dessa. "rovincia dintre =istru si #ug. se baza "e un numar mic de sosele (acestea. constituiau in Transnistria. care strabatea intreaga Transnistrie. emigrantul !rancez. inul. ocu"a "rimul loc in "roductia de s!ecla de za0ar$ %lte culturi agricole des intalnite in aceasta "rovincie erau: !loarea)soarelui. e7trem de elocvente. una din ramurile "rinci"ale ale economiei$ Produsele sericicole moldovenesti a4ungeau inclusiv la Moscova. iar cea maritima "rin "rinci"alele "orturi. aici: ro. graul. Transnistria avea o "roductie agricola insemnata din "unct de vedere cantitativ. iar calea !erata era rara$ Reteaua !eroviara se com"unea in "rinci"al. cu bratul intins s"re mare si dominand "ortul. dar si calitativ$ Se cultiva in mare "arte s!ecla de za0ar. era bogata din "unct de vedere al "roductiei agricole$ %vand su"ra!ete intinse cu cernoziom de cea mai buna calitate.or1/wi@i/I)ia. anatomist si zoolog. a"a.I)ici. "e tim"ul cat 'a a"artinut( de . avand de o "arte si de alta. cane"a. "e acest teritoriu se gaseau "este J2555 de 0ectare de "omi !ructi!eri si vita de vie (vitis vini!era $ Sericicultura si "escuitul. e7"loatatoare( din oras$ Situatia economica a Transnistriei in -.J-. legaturi cu #asarabia (mai im"ortanta era Tig0ina)Tiras"ol si cu . "aralel cu =istrul. des"re 0otarele vec0ii &acii. zicem noi. in vederea inlaturarii oricaror marturii 'ca"italiste. de "rovenienta rusa dar avand radacini moldovenesti$ Pentru mai multe detalii. "ana la>dessa. ca niste tre"te. sunt. era relativ buna$ &esi nu e7ista industrie grea. "recum inul si cane"a.

iar des"re amiaza)noa"te Moravia si Podolia. desi indirect3%r avea clasa "olitica de la noi su!icienta barbatie sa ia decizia corecta9: 1and s"un barbatie nu ma re!er neaa"arat la un . carora le zicem acum &obroge. a unei in!rangeri dezastruoase a armatei moldovene. ce ar !ace Romania intr)o ast!el de situatie. Re"ublica Moldova. de catre se"aratisti. "ana la a"a #u0ului. sau mai e7act ce ar trebui. si o "arte de Iliria. care dau si Podelia si 1am"ul "este =istru. Mari Romani.ngureasca. si "este &unarea Misiile amandoua. am !i singuri in !ata Rusiei. din "unctul !iecaruia dintre voi de vedere. adeca teara . 1omments Scenariul Georgian "e =istru by: George GMT Posted in: Eroii Romaniei. Istorie. si din "acate este inca actuala. ci !unctia de 1omandant Su"rem al %rmatei$ Intrebarea !undamentala ar !i. se !i !ost de&acia($ DD @C iunie @5-@B-. in 1raiea Keseasca. unde este si vestita cetate 1amenita$ Sunt o seama de istorici.zi Marea =eagra si &unareaL des"re %"us Panonia. Geo"olitica. e7trem de tulburatoare. sa !aca9: In =%T> sau nu. "ur si sim"lu nu ar conta. Rusia 22 Bunie "#N"= u trecut L" de ani de &a intrarea Romaniei in ra)*oiu& pentru e&i*erarea Basara*iei= Kuna Iunie este o luna s"eciala "entru noi: )"e @ iunie s)a nascut Maresalul Ion %ntonescu )"e @@ iunie Ro"mnaia a incercat sa)si recu"ereze teritorile de la Est cu arma in mana. )"e @C iunie %rmata Romana a intrat in Transnistria$ Intr)un articol mai vec0i (#asasecu ordona armatei sa treaca Prutul'3 scriam des"re ingri4orarea "resedintelui !ata de o "osibila escaladare a con!lictului ing0etat de "e =istru$ Ingri4orarea "leca de la "remise. "uternic s"ri4initi de rusii$ In aceasta ecuatia nu "ersoana "resedintelui este im"ortanta.

"rin !orta ei armata. doar din vina ca sunt romani. in incercarea de a curata #asarabia. sate intregi arse si de"o"ulate. va ordon: treceti Prutul:( %r mai avea astazi vreun "olitician roman acelasi cura4.ltimul Maresal al Romaniei Trebuia %ntonescu sa se o"reasca "e =istru @@ iunie @5-@BCA 1omments . ce ati !ace voi9: %r sta %rmata Romana "e malurile Prutului cu arma la "icior sau ar intra in lu"ta9: &in "unct de vedere militar nu ce com"ara intre o armata regulate bine "regatita si disci"linata si gloata de 4egosi si cazaci mercenari din Tiras"ol. doar "entru ca asa este corect9: Eu sincer ma indoiesc$ Va recomand sa citi si: . #asarabia nu ar rezista singura in !ata se"aratistilor. de romani3 Pe !ondul cererii dis"erate de a4utor militar si umanitar din "artea guvernului basarabean si in !ata zeciilor de mii de romani ucisi cu salbaticie.BSU8 UNG RB<B M RB SB S<R. in !ata unei noi rascoale a 4igodiilor bolsevice si ma!ioate de la Tiras"ol. cura4ul de a 4uca totul "e o carte. in mod clar %rmata Romana ar matura Tiras"olul de "e 0arta lumii cu tot cu se"aratisi si cu tot s"ri4inul Moscovei.J5 si ar s"ri4ini Moldova cu "ro"ria armata9: &esi slab ec0i"ata.de ani de la celebrul ordin dat de Maresalul %ntonescu: '>stasi.B4BB8< S<4R<T< D< BNF>RM TBB 8< R>M NB<B . "este ca"ul Parlamentului$ %cum ganditi)va ca voi aveti intreaga "utere de decizie si intreaga Tara si toata #asarabia e cu oc0iii "e voi: Situatia din #asarabia este dezastruoasa: mii de re!ugiati sunt de4a in Romania si alte zecii de mii vin s"re granite. in a4utorul romanilor de dincolo de Prut9: I"otetic vorbind. a!ara doar de o interventie directa a rusiilor$ Inainte de a comenta acest articol incercati sa va imaginati ca !iecare dintre voi ar !i Presedintele Romaniei$ 1on!orm 1onstitutiei noastre Presedintele are dre"tul de a da %rmatei ordin sa intre in lu"ta. odata "entru totdeauna. ci "oate c0iar la o"usul unei ast!el de tactici$ %r avea cineva cura4ul sa =.s"ri4in direct al #asarabiei. im"lice Romania. mai ales ca in s"atele lor ar sta rusii$ &ar daca Romania ar !ace ceea ce ar !i trebuit "oate sa !aca in vara lui -. !emei violate si ucise. in tim" ce mana de militari si "olitisti moldoveni incearca cu dis"erare sa)i "rote4eze: Mii de morti "rintre civili. asadar totul tine doar de vointa noastra$ E7ista insa riscuri enorme3 Si ca sa stim e7act des"re ce vorbim. astazi @@ iunie se im"linesc !i7 C. in caz de criza.

caci de "e amvon noi nu cunoastem nici dinastia. vizand cultivarea atmos!erei !avorabile realizarii telurilor ane7ioniste mag0iare$ %ici. nici ungurii. agent de seama al serviciului de s"iona4 austro)ungar. intr)o duminica. cu atat mai mult cu cat acestia din urma ne sunt cunoscuti numai ca barbari si ca agresorii nostril($ . Eroii Romaniei. re"rezentau un alt mi4loc de "rovocare a disensiunilor intre romanii si ungurii din Transilvania. avand aco"erirea de 'cores"ondent de "resa( al ziarelor '%ugsburger %llgemeine Peitung( si 'Sc0lesisc0e Peitung( . "reotul sas #inder i)a dat urmatoarea re"lica: '%ti mintit. avand rami!icatii in randul sasilor.ngariei de trans!ormare a sasilor in unguri Ncon!orm datelor SSI si Sigurantei) nu era deloc noua.es$ =umai slu4itori ai &omnului n)au !ost si nu sunt astia: Gyur.ngaria nici nu voiau sa stie. Kac0mann a mentionat in ra"ortul sau !a"tul ca sasii nutreau mare sim"atie "entru nazuintele romanilor. dar nici des"re %ustria nu aveau o "arere "rea buna$ Iata ce scria acesta in ra"ortul sau: 'Ei citesc numai ziare din #erlin. trimis aici inca din anul -/CC N!usese trimis in Romania cu misiunea de a s"iona miscarile %rmatei Romane. <riedric0 Kac0mann (re"rezentantul %ustriei la #ucuresti. lasati)o mai moale cu 'sta"anirea dintotdeauna( a Transilvaniei si cu granita aia de 'o mie de ani($ Sic: . si anume. Inteligenta romanilor. I= &IRE1TI% . "e care #uda ii dorea trans!ormati in unguri -556 (suna cunoscut astazi9 Eu zic ca da: $ Inainte de a continua !ac o "aranteza.n adevar I=1>=TEST%#IK.by: George GMT Posted in: enigme. "ana in anul -//-: In anul -//-. Siguranta =ationalaSiguranta =ationala %ctiunile de instigare la revendicari si la sustragerea de la inde"linirea obligatiilor legale !ata de statul roman. erau vizati inclusiv si sasii. Istorie.o din 1ernat. coane Gyur. considerandu)i 'total de neancredere si cu intentii subversive($ Mai mult decat atat. iar "entru asta ne vom intoarce in tim". iar des"re . "rimind misiunea de a merge in Transilvania "entru a intocmi un ra"ort cu "rivire la 'miscarea "entru . Servicii Secrete. dar si alte unitati. iar "entru a !i cat mai convingator !ata de sta"anii sai de la Viena. "entru a arata !a"tul ca aceasta '"reocu"are( a . dar si in randul o!iterimii romane din cadrul unitatilor romanesti ce !aceau "arte din armata austro)ungara. in -//-. SI %1TI>=%. aratau !ara ec0ivoc. in !runte cu To. iar des"re cele austriece si unguresti nici nu vor sa auda($ Pe e"isco"ul Teutsc0 din Sibiuil considera 'li"sit de sentimente "atriotice(. mai: 1urat murdar.ngariei Mari. negat insa cu ve0ementa astazi de catre "artizanii . bai autonomistilor idioti. cu deosebire in cadrul Regimentului ?5 'Marele &uce de #aden(. relata ca.nire a romanilor din aceasta zona(.o: 1urat carag0ioz: 1e)mi "lace I$K 1aragiale3 $ &u"a terminarea "redicii. citez: 'R>M%=II &>RE%. Regimentul @ In!anterie. a tinut o "redica in limba mag0iara cu tema: '<idelitatea !ata de casa domnitoare si colaborarea unita a ungurilor( (ca sa vezi. mai.n lucru era insa clar "entru Kac0mann. cat de subred era im"eriul austro)ungar "e meleagurile transilvanene (asa ca. constata cu stu"oare ca aceasta era bine im"lementata. ca mai stim si noi cate ceva: $ . la 're!orma( cu EI. ceea ce "entru Kac0mann era absolut de 'neanteles(= <a"tele "e care le relata in urma in!ormarii amanuntite ce o !acuse. "reotul re!ormat (iarasi re!ormatii astia::: Pa"istasi nenorociti. "entru care sasii sunt doar 'alt!el( de unguri::: (va "lace asta idiotilor9 1iocu mic.

ngaria($ Totul este !oarte clar. vrand)nevrand. a 'cantat( tot in legatura cu aceasta activitate.ngaria Mare( au !ost multeL acestea nu s)au o"rit niciodata: %ceste mani!estari revizioniste. au continuat si du"a anul -.IMPKI=IRII P>R.. Serviciilor romanesti N"recum: )indemnuri la dezertare din armata romana si la trecerea !rauduloasa a !rontierei in . Satu Mare si Salonta$ Ka Satu Mare. agentul Sera Iosi! se ocu"a cu g0idarea dezertorilor si contrabandistilor. dintre cele mai ve0emente organizatii revizioniste mag0iare din S. si alte organisme internationale. desi e7istau dovezi ca ele sunt s"ri4inite tacit si de catre #uda: s)au remarcat.5. cu deosebire du"a evenimentele de trista amintire de la Targu)Mures. 'democratii "o"ulare( sub ari"a 'ocrotitoare( a Moscovei$ S"re e7em"lu. soarta lor !iind necunoscuta autoritatilor ungare$ Saracii: care aveau e7clusiv misiunea de a conduce "este granita "e cei care le cereau concursul$ Sera Iosi! !iind "rins de catre Siguranta.niunea Mondiala %rdeleana si <ederatia socialista a mag0iarilor din Romania$ %ceste organizatii. autove0iculele !iind ra"id "use in stare de !unctionare si rec0izitionate$ Incercari ale revizionismului mag0iar de a castiga '.=IK>R &E % <>RM% > SI=G. !iindca du"a -. ai carei "ro"rietari au incercat sa saboteze o "arte din "arcul auto de care dis"uneau (@5 de autoturisme de lu7 si autobuze. si)au "ro"us. des!asurata du"a s"usele sale. ulterior au 'dis"arut(. au adresat un memoriu 1on!erintei de la Madrid. .n e7em"lu elocvent este cel al !irmei 'Vitalis8Simion( din Targu)Mures. dar "utini l) au res"ectat$ 1inste lor: L )indrumarea muncitorilor unguri care lucrau in intre"rinderile romanesti de a "roduce "erturbatii in !unctionarea normala a acestor intre"rinderiL )ungurii "ro"rietari de masini de trans"ort erau indemnati sa le demonteze di!erite "iese "entru a "utea !i sustrase de la rec0izitiile e!ectuate "entru nevoile armatei$ . au !ost nenumarate incercari de acest gen.ngaria devenisera.=1II STR%#.ngaria. din care au incercat sa saboteze -/ $ %u !ost ra"id o"riti de catre Siguranta (care)i avea 'sub su"raveg0ere( . daca se anga4au ca vor servi cauza revizionista du"a ina"oierea inRomania(multi si)au luat acest anga4ament. . in luna octombrie -.lingonienilor n)au reusit sa ne reclame3 $ %st!el. s)au materializat in !a"te si actiuni Ncunoscute dealt!el. iar la Salonta e7istau trei agenti (acestia. in rezolvarea 'cauzei mag0iarimii( (ca sa vezi: =e suna cunoscut. la un moment dat.nite (>=. nu9 )a4utoare materiale erau acordate de guvernul ungar si de di!erite institutii studentilor unguri din Romania care urmau studiile in . sa anga4eze >rganizatia =atiunilor . cand Romania si . 'la indemnul unei "ersoane din .J?.% si >ccident (a!late bineanteles.I V>IEV>& MIM%I($ Punct: Si)acum revenim3 %ceste activitati contrare statului roman. M%REK. nici mai mult nici mai "utin. in anii Q/5.M % <>ST V>I=T% SI &>RI=T%. sub stricta su"raveg0ere a Securitatii romane.R% T%R% R>M%=E%S1% %S% 1.ngaria$ 1ele mai !recvente "uncte de trecere !rauduloasa a !rontierei erau in dre"tul localitatilor Malmeu./-. s"re e7em"lu. cand numai .

sau !iind doar ignoranti. !actori "ostali. avocati.ngariei( (Tinutul Secuiesc ar "utea !i. 1roatiei si Slovaciei (cu acest stat nu le 'merge(. in!ormatiile cu caracter militar (re!eritor la dislocarea de tru"e. to"ogra!ia. multi au cazut la datorie31inste lor. orasele. comandanti. etc L ast!el ca atunci cand %rmata Romana a trecut la eliberarea acestei "arti de teritoriu romanesc. tot !elul de 4ogodii. e7istenta !orti!icatiilor si gradul lor de a"arare cu guri de !oc. i"otetic vorbind. n)au abandonat acest teritoriu romanesc: . mi4loacele de trans"ort. intre"rinderile industriale. dar nici croatilor. S%1RI<I1IIKE "e care acestia le !ac$ Kor li se "otrivesc !oarte bine cuvintele lui Ion Gavrila >goranu. iarta)ne ca am indraznit sa lu"tam si sa murim "entru tine:($ Triste cuvinte. sunt intr)adevar de acord cu '4udecata( musiului asta: $ 1e rost are atunci toata "ovestea aceasta9 Sub aceste dorinte se ascunde socoteala ca. in4ura si "onegresc lucratorii din Serviciile Secrete (PR><ESI>=ISTII din aceste Servicii nu merita asa ceva$ Kic0elele. sunt3alogeni . ec0i"amentul. Sigurantei.ngaria aceasta c0estiune. erau variate. vec0i si noi. daca contele #et0len (da dragutul. "ilele si '"oliticii( insa &%. cat si "e cel slovac si rutean3&oua treimi din "o"ulatia %rdealului este romaneasca (asta era de !a"t. !unctionari !eroviari. lu"tator anticomunist din rezistenta. o ast!el de 'tara(:9 S"er ca nu: $ Insa.-. c0iar daca multi nu au bene!iciat de un mormant in "amantul "atriei "entru care au lu"tat si au murit$ %stazi. armamentul.autorul acesteia !iind asa)zisa '<ederatie Socialista a Mag0iarilor( (au bietii de EI ceva a!initati !ata de socialism$ 1e "acat ca in -. din teritoriile autonome s)ar crea "rin autodeterminare tari inde"endente care s)ar atasa . dar in Transilvania. caruia ii a"artine dintotdeauna.ngaria a urlat si "rotestat. cunostea in detaliu. "o"ulatia si starea de s"irit a acesteia. citez: 'Mama Tara. considera in -. limba mag0iara si organizare ti"ic ungureasca nu e7ista "e acolo N asemenea mani!estari !iind inabusite din !asa de autoritatile statului slovac$ . !armacisti. dureros de adevarate insa3 &omeniile de care erau interesati agentii Serviciilor romanesti de in!ormatii. si &)zeu sa)i odi0neasca acolo unde sunt. #iroului @. dar si)au luat)o cu brio de la slovaci$ Kor. inca$ %gentii SSI. ele vizau: in!ormatiile strategice. continea de !a"t ideile 4igodiei de #et0len Istvan. "rin care s)a cerut in!iintarea 'Re"ublicii Socialiste Transilvania($ Sic: %ceasta 'minunata( "ro"unere. si din "acate. urmatoarele: '1u mintea sanatoasa. marea sa durere Nromanii erau ma4oritari ceea ce dovedeste ca de !a"t. un lucru este cert: Interesul Serviciilor romanesti !ata de s"atiul transilvan si mentinerea acestuia in interiorul statului roman. cine altcineva era mai indicat::: ar !i indre"tatit sa re"rezinte atat "o"orul roman. doctori. etc$ Mare "arte dintre acestia aveau instruire de s"ecialitate. nivelul de instruire. militari. o merita: . care la ince"utul anilor QJ5 dorea 'autonomia( %rdealului. le)am taiat avantul 'revolutionar(: . erau recrutati din di!erite categorii sociale. "ro!esori. comercianti. T>T. c0iar el insusi. doar atunci ar "utea sa "una . !iind ingineri. nu le "ot da lectii de 'euro"enism( mag0iar3%colo c0iar isi vad de lungul nasului: $ Ilustrul "ersona4.K$ . inclusiv in tim"ul ocu"atiei mag0iare (=I1I>&%T% aceste Servicii. este absolut sigur ca in nici un caz nu ar !ace)o in interesul ungurilor (aici. uitand insa cu bunastiinta. "reoti. !unctionari. ori aceasta daca ar vrea autonomie. ei ungurii.A/. a e7istat mereu si e7ista cu siguranta.

"e buna dre"tate dealt!el. care ar !i "utut a4uta tru"ele cu in!ormatii. ceea ce s"une multe des"re e!icienta Serviciilor romanesti: Vom vorbi ins a"e larg des"re aceasta actiune. ea avand acolo cam ?5 de agenti de inalta clasa. nu de "utine ori cu sacri!icii: <iindca. dar si "lanurile Puterilor 1entrale im"otriva Romaniei$ 1u toate acestea.. "rintr)o actiune !oarte bine organizata si condusa. actiuni. care insa au !ost ignorate. 'unica(. dar si multi altii des"re care nu se stie nici astazi. de a "atrunde in inima im"eriului austro)ungar. ne!iind luate in considerare. ca"itanul Traian Stircea$ &in randul acestor agenti.n lucru este insa clar.-2. generalul %$Potta si maiorul Po"escu.K3 10iar si Ma7 Runge (se!ul serviciului de s"iona4 austro)ungar in OO I recunostea ca serviciile de s"iona4 german si austriac au "rimit lovituri grele din "artea celor romanesti. Siguranta a desco"erit si cauza acestor 'sca"ari( Nse!ul MStM. la Viena. cuvintele lui George Santayana e7"rima !oarte clar. ci!rul di"lomatic al ambasadei austro)ungare la #ucuresti$ %cest lucru a "ermis ca Serviciile romanesti sa !ie la curent multi ani cu tot ceea ce se intre"rindea de catre austro)ungari si c0iar germani. im"otriva RomanieiL ambasadorul austro)ungar. <ili" %ninat (secretar la ambasada Re"ublicii 10ile . un adevar: 'Aei care nu pot in3ata din istorie sunt condamnati sa o repete. la tim"ul "otrivit$ 1on!orm 'memoriilor( lui Ma7 Runge. agentii Sigurantei au reusit sa !otogra!ieze. etc Nsi acesti oameni au !ost ignorati cu buna stiinta: $ . !actorii de decizie "olitica si militara ai vremii.-J: %tunci. in &obrogea (s"ionii romani "rezentasera din tim" MStM al %rmatei Romane in!ormatii valoroase. dus in "rinci"al nu cu !orta musc0ilor ci cu !orta mintii: $ 1um or !i astazi Serviciile Romanesti si cum or actiona ele in "rivinta revizionismului mag0iar. cea mai buna sursa de in!ormatii "entru agentii romani$ Ma7 Runge. si anume !a"tul ca Serviciile romanesti de atunci. condusi de catre atasatul militar roman. ceea ce arata ca razboiul din umbra este unul dur. !ormata din cel "utin -555 de agenti$ %ceasta agentura a reusit "er!ormanta de invidiat. mai cu seama Serviciul condus de catre el$ &e de"arte se remarca reusita Serviciilor romanesti din anul -. trebuie sa mentionam !a"tul ca nu cu mult inainte de izbucnirea OO I si im"licarea Romaniei in razboi. "recum: Valerio #enuzzi si Mario Reusi (Italia . si)au demonstrat !ara ec0ivoc.lterior. au !acut greseala im"ardonabila (cel "utin in "rima "arte a razboiului de a nu tine cont de in!ormatiile !urnizate de catre Servicii. . devenind !ara stirea sa. &)zeu stie: Insa. transmitand totodata liste com"lete si detaliate cu oameni de incredere.Interesant este si !a"tul ca Serviciile romanesti mostenisera o retea vasta. din "acate. >tto 1zernin. cine au !ost$ Se va sti oare vreodata9 Posibil: . ceea ce a dus la in!rangerea din toamna lui -. Villegas (atasatul militar al %rgentinei . a Serviciilor inamice. PR><ESI>=%KISM. Serviciile romanesti aveau de4a in Transilvania o retea de agenti "uternica si cu "utere de "enetrare in!ormativa ridicata. dezvoltata dea lungul anilor. !aceau "arte atasati militari si di"lomati straini. a numit aceasta actiune. erau agenti ai Puterilor 1entrale (o reusita !ara nicio indoiala. acesta considera ca Serviciile romanesti au stiut din tim" si in detaliu. "regatirile militare si miscarile de tru"e austro)ungare din #anat.

nirea Princi"atelor. Re"ublica Moldova Sn acest articol voi "rezenta. Istorie. evident: Este vorba de "erioada Razboiului deIinde"endenGF. va recomand sa cititi acest articol care m)a distrat co"ios (avem si noi nebunii nostri. se semneazF un acord militar Dntre Rusia Ei . "ierzHnd rFzboiul cu %liaGii (%nglia. atHt Dn \ara RomHneascF. Dn urma cFruia Princi"atele RomHne a4ung "rotectorat rusesc Ei ast!el s)a sc0imbat dracu cu tatFl sFu$ %ceastF situaGie nu Gine "rea mult.. rFzboiul 1rimeei (-/?A)-/?2 $ &e data aceasta.. "entru ca Dn anul -/?A Dnce"e un alt rFzboi. RomHnia este DncF consideratF vasala Im"eriului >toman$ %cest lucru se va sc0imba odatF cu razboiul ruso)turc din -/CC.bucurestii3echisinoi.nirea Princi"atelor a !ost o reuEitF. la data de J a"rilie -/CC. care. Ei de aceastF datF. cHt Ei Dn Moldova$ Sn anul -/22 are loc o loviturF de stat. Dn urma cFruia RomHnia DEi obGine inde"endenGa !aGF de Im"eriul >toman$ IniGial. deoarece Rusia este obligatF sF cedeze sudul #asrabiei cFtre Moldova$ \Frile RomHne "ro!itF ast!el de conte7tul international Ei. Rusia nu are sorGi de izbHndF. Dn urma cFreia %le7andru Ioan 1uza abdicF. se "roduce . <ranGa.ro/*/ a&inul4carpatic#este#centrul4puterii4g* DD -J iunie @5-@B/ 1omments Bine/aceri&e Rusiei BBC “T9e /irst &iance” G"!LL1"!L!H by: George GMT Posted in: Eroii Romaniei. crezHnd cF acest razboi va !i ca o ieEire la "icnic$ Singurul lucru cerut de ruEi era tranzitul tru"elor ruseEti "e teritoriul RomHniei$ %st!el. a dus la creEterea evidentF a Dncrederii Dn 'Mama Rusie(3$$glumesc.Si ca sa inc0ei intr)o nota 0azlie. la data de @J ianuarie -/?. Im"eriul >toman Ei Regatul Sardiniei $ Pierderea acestui rFzboi este bene!icF "entru Princi"atele RomHne. iar la conducerea statului urmeazF o locotenenGF domneascF$ %ceasta urma sF domneascF "HnF la gFsirea unui domn nou. care s)a gFsit Dn "ersoana lui 1arol de Mo0enzollern)Sigmarigen$ %cesta este investit ca "rinci"e "e data de -5 mai$ 1u toate cF . dar ai lor sunt3magni!ici : www. Dn cadrul cFruia am !ost aliaGi cu Im"eriul Rus$ &u"F ru"erea Moldovei de cFtre Turcia Ei Rusia Dn -/-@ se "FstreazF suzeranitatea Turciei asu"ra Princi"atelor RomHne$ %ceasta se sc0imbF du"F Razboiul Ruso)Turc din "erioada -/@/)-/@. "e scurt. a doua Dntalnire dintre Princi"atele RomHne Ei Rusia. "rin alegerea lui %le7andru Ioan 1uza ca domnitor. Rusia nu dorea ca RomHnia sF "artici"e la rFzboi.

DncFlcHnd. ast!el DncHt Rusia cere a4utorul RomHniei Ei a %rmatei RomHne$ RomHnia DEi declarF inde"endenGa !aGF de Im"eriul >toman "e . aEa cum credeau ruEii iniGial. cF de duEmani mF !eresc singur(: SurseC 9ttpsCTTcersipamantromanesc'Uordpress'comT2K"KTK!T2#Tra)*oiu&1de1independenta1de1&a1"!LL1si1tradari&e1rusiei12T 9ttpCTTe1istorie'roTistoria1modernaT&umea1modernaTJN$1re&atii&e1romano1otomane1intre1"!E#1"!L! 0tt":**ro$Xi. iar RomHnia intrF Dn rFzboi alFturi de Im"eriul Rus$ %rmata romHnF a demonstrat atunci ca"acitatea ei combativF "rin victoriile obGinute la Plevna. nu avea nici un !el de valoare strategicF$ Mai mult de atHt.($ %st!el Rusia nu a DndrFznit sF insiste asu"ra cerinGei$ IatF. "recum Ei a menGine Ei a a"Fra integritatea teritorialF a RomHniei$( 1e se alege de aceast acord vom vedea un "ic mai Dncolo$ Razboiul Rusiei cu Im"eriul >toman nu a !ost 'o "limbare "e !alezF(. 3a (i nimicit.RomHnia$ Snainte de a semna acordul. cedat de ei in urma rFzboiului 1rimeei.i*R61J6/AzboiulY1rimeei 0tt":**ro$Xi.dar nu se 3a ). "e acea vreme.?2. SmDrdan. acolo unde armata lor a eEuat$ Im"eriul Rus. care a )uptat )a :)e3na Bn (aCa Bmp.i"edia$org*Xi. !FrF in!rastructurF$ J$ PicFtura care a um"lut "a0arul a !ost dorinGa \arului Rusiei de dezarma armata romHnF$ Re"lica Regelui 1arol I a !ost scurtF Ei la obiect: Io armat.ratu)ui A)exandru a) II4)ea poate s.i"edia$org*Xi. RomHnia a obGinut garantarea graniGelor RomHniei de cFtre Rusia. deci. "ierdut Dn -. p0n. Ra0ova Ei GriviGa$ Practic vorbind. se bat. !lagrant. acordul militar semnat "e J a"rilie -/CC$ Sn sc0imb. !FrF 1adrilater. DnsF$ &obrogea. Mai -/CC. actul !iind semnat de Princi"ele 1arol "e -5 Mai -/CC. am salvat !undul rusilor "rin victoriile obGinute.sa de/armat. du"F cum reiese c0iar din "rimul articol al convenGiei: IGuvernul im"erial al tuturor Rusiilor se obligF a menGine Ei a !ace a se res"ecta dre"turile "olitice ale statului romHn ast!el cum rezultF din legile interioare Ei tratatele e7istente.. ne)a rFs"lFtit du"F cum urmeazF: -$ @$ A$ Rusia nu a recunoscut cobeligeranGa RomHniei la acest rFzboi. Rusia ne)a cedat &obrogea. ast!el.#61J6/AYalYRom61A6%@niei 8arrI 8' Datts1 “Fere0te1m.i*R61J6/AzboiulYdeYInde"enden61/6. RomHnia ne!iind invitatF la tratativele de "ace de la #erlin$ Rusia nu a vrut sF recunoascF inde"endenGa RomHniei$ PFnF la urmF a !ost !orGatF sF o recunoascF$ Rusia a luat Dna"oi sudul #asarabiei.% Doamne% de prieteni”% editura Rao% 2K"" . !iind bun la su!let Ei ne"utHnd sF uite a4utorul dat de armata romHnF. res"ectarea anga4amentelor !Fcute de Rusia a crescut Dncrederea Ei mai mult decHt e"isodul din -/-@$ 1um se zice aEa !rumos: ' !ereEte)mF &oamne de "rieteni. cu ce 'bine!aceri( ne)am ales Dn urma "rimei noastre alianGe cu Im"eriul Rus: 1u siguranGF. era un "FmHnt ne"relucrat.

Roma si c0iar #erlin: Romania. Kegatia a initiat ras"andirea versiunii ca ministrul de e7terne ungar. ar !i obtinut de la Mussolini asigurarea unui s"ri4in e!ectiv "entru revendicarile mag0iare: . a !ost ras"andita stirea ca .y Istvan. Vecinii Romaniei %ctiunile de!etiste si denigratoare. Eroii Romaniei. se indre"ta cu "asi ra"izi s"re &ictatul de la Viena. asa cum vom vedea intr)un articol viitor. era3sumbru$ In "rima 4umatate a anului -. Sigurantei si #iroului @.A. contele 1sa.ngaria va sustine in !ata %ngliei si <rantei. desi Serviciile romanesti au incercat din ras"uteri sa zadarniceasca acest lucru. demonstreaza un singur lucru Naveau agentura la nivel inalt. "recum si in alte !a"te de natura a "rovoca "anica sau de"rimare. cu ocazia vizitei sale la Roma. din cercurile legatiei ungare de la #ucuresti. iunie @5-@B. ca numai atunci va !i "ace durabila in Euro"a.ndrei . aveau ca sco" diminuarea ca"acitatii de rezistenta !ata de revendicarile mag0iare si discreditarea tarii ori a "ersoanelor care o re"rezentau in relatiile internationale$ %semenea actiuni se materializau in ras"andirea continua de stiri si zvonuri !alse ori de inter"retari tendentioase !avorabile tezelor revizioniste. insa conte7tul "olitic si militar al tarii. Servicii Secrete. contin o am"la cazuistica.ngaria im"otriva Romaniei. cand Romania va ceda . in "onegrirea. inclusiv a cetatenilor de etnie mag0iara care nu agreau ideile idiotilor revizionisti$ In acest sens.B4BB8< S<4R<T< D< BNF>RM TBB 8< R>M NB<B G"2H by: George GMT Posted in: enigme. des!asurate "er"etuu de catre . ori de a !ace "osibila slabirea sau in!rangerea rezistentei morale a natiunii. Transilvania$ Tot in aceasta "erioada. din care vom in!atisa cu titlu e7em"li!icativ. ra"oartele SSI.1omment .BSU8 UNG RB<B M RB SB S<R. doar o mica "arte.ngariei. Istorie. la #uda"esta.. calomnierea si de!aimarea conducatorilor romani ori a altor "ersonalitati care se "ronuntau im"otriva mani!estarilor revendicative si nationaliste. dar in!ormatiile detinute de catre aceste Servicii.

iar amicitia italo)ungara nu trebuie sa su!ere in!luenta nici unei "uteri. deoarece stia !oarte bine ca n) are nicio sansa de a invinge %rmata Romana$ Mai mult decat atat. a"reciaza ca linistea in bazinul dunarean este o conditie "entru a "reveni si im"iedica orice incercare sovietica de imi7tiune in acest sectorL )guvernul de la #uda"esta. asa cum vom vedea in acest articol: Stirea cu "rivire la ocu"area Transilvaniei neadeverindu)se si ne"roducand e!ectul scontat. atat cel de la orase.: Erdely !ele elore:( (. unde concentrasera im"ortante e!ective militare. in luna mai -.ngariei Mari(. n)a miscat nimic !ara acce"tul Germaniei $ 1onstienti de !a"tul ca nu "ot lu"ta cu %rmata Romana. este "regatit "entru un con!lict armat intre .nguri:Inainte s"re %rdeal: Ei. care a constituit nu numai un atentat la suveranitatea si integritatea teritoriala a Romaniei. a !ost ras"andita stirea ca in cel mult A)J sa"tamani. trebuie sa inteleaga ca actualmente se im"une o ameliorare. ocu"area Transilvaniei va !i un !a"t im"linit$ Se "reciza ca intre guvernele din#erlinsi #uda"esta s)ar !i stabilit o intelegere de"lina si s)ar !i desemnat. in s"ecial tineretul. %rmata Romana a ri"ostat imediat. a relatiilor cu guvernul de la #ucuresti.ngaria si Romania. ar "utea !i e7"loatat de sovieticiL )guvernul italian va sti sa a"recieze atitudinea "aci!ista a #uda"estei (mda. de !a"t.J5. !ie c0iar a Germaniei (o minciuna ti"ic ungureasca: . dar. ci si la "rinci"iile si institutiile dre"tului .ngariei.ngaria si Romania$ Guvernul ungar va !ace uz de toate mi4loacele "entru a inarma "o"ulatia minoritara dinRomania$ Semnalul de "auza al "ostului de radio din #uda"esta este inter"retat in scolile din . cat si cel de la sate. militarii unguri.Mai mult decat atat. ei erau cei mai mari "aci!isti: L )Italia si . in realitate. . dat !iind ca orice con!lict dintre .ngaria "rin urmatorul te7t: Magyaro. ca sa vezi: Ii manca rau s"inarea. cu acce"tul si incura4area mai marilor lor de la #uda. in interesul mentinerii linistei in sectorul danubian. au trecut la "rovocare de incidente la !rontiera Nun alt as"ect al actiunilor revizioniste ungare) inainte de odiosul &ictat de la Viena. sa amane solutionarea revizuirii tratatelor si ca i)ar !i !acut urmatoarele declaratii susce"tibile de a !i inter"retate ca "romisiuni: )Italia.ngaria. c0iar violand s"atiul aerian romanesc. a !acut urmatoarele 'dezvaluiri( #iroului @. re!eritoare la starea de s"irit si intentiile cercurilor "olitice ungare: 'Intregul "o"or al . de comun acord. con!orma intereselor s"eciale. viitorii demnitari alesi dintre ungurii si germanii din Transilvania$ Intorcandu)se de la #uda"esta la Targu)Mures.ngaria. !armacistul E$>svat0. cel "utin !ormala.ngaria nu se incumeta sa recurga la !olosirea armelor "entru satis!acerea revendicarilor teritoriale. dandu)le una "este bot.y ca. trebuie sa !ie "atrunse de convingerea de a duce o "olitica "ro"rie. a !ost lansata alta din care reiesea ca &ucele si 1iano ar !i incercat sa convinga "e "rimul ministru Tele. cand au incercat sa zangane armele la granita cu Romania. "oate ar !i !ost mai bine sa 'vina( Nasa "oate s)ar !i rezolvat odata "entru totdeauna "roblema '.

unitati militare ungare au atacat succesiv cu !ocuri de arma "ic0etele romanesti nr$ CA*CJ*C?. asa cum a"ar ele in in!ormarile Sigurantei si cele ale #iroului @ al MStM: )in seara zilei de J iulie -. s$a$m$d.K% '%# IG=ITI>($ %cest !a"t a !ost e7"res sti"ulat si in tratatul de "ace de la Paris. este un adevarat act de agresiune$ SE=TI=T% (&ictatul. "ic0etele au !ost recu"erate du"a o ora Natacatorii unguri au inregistrat victime.J5. la granita comuna. de !a"t: . revizionist. "ic0etele de graniceri de la Iratos si Variasul Mic. inregimentati in . dintre Romania si =atiunile . agresorii retragandu)se. natiune.?/ Ndes"re care .=G%RI%$ Ei. "rimind a4utoare. granicerii romani ramanand "e "ozitii "ana cand au "rimit a4utor de la "osturile de 4andarmi din zona Natacatorii unguri dand bir cu !ugitiL )in noa"tea de C s"re / iulie -. doi graniceri romani !iind ranitiL )in zilele de @C si @/ august -. nici macar n)au auzit de asa ceva Naceasta sentinta. sub a"arenta legalitatii. seara. atacatorii s)au retras ra"id$ In aceeasi zi.international (asa cum se arata in '%nnuaire de la 1ommission du &roit International( din anul -.rziceni$ Granicerii romani au ri"ostat ra"id.J5. si "robabil. !ara nicio indoiala: $ . "e teritoriul Transilvaniei. !ara a se inregistra victimeL )in noa"tea de -A s"re -J iulie -. un gru" de a"ro7imativ zece soldati unguri au atacat cu !ocuri de arma "ic0etul nr$C5$ Granicerii romani ri"ostand. au !ost atacate cu !ocuri de arma si grenade. !iindca s)ar duce dracului toate visele ei de marire. cu intentia de a arunca mani!este cu continut dusmanos. s)a ridicat la interce"tare (mari eroi si ungurii astia$ > mare natiune de eroi. la orele J. ulterior. ESTE =.J5. a !ost atacat de catre "atrulele ungare "ic0etul nr$C@. din sectorul %rad$ Sc0imbul de !ocuri a durat A5 de minute. granicerii romani s)au retras. iar autonomistii auto0toni. din -5 !ebruarie -.J5.&MR si celelalte "artide si "artidute mag0iare. avand cel "utin J ranitiL )in ziua de 2 iulie -. orele -5. "ic0etul nr$/5 a !ost tinta !ocurilor de arma trase de o !ormatie militara ungara de a"ro7imativ A5 de soldati$ <ocul a durat A5 de minute.JC. de la marginea "adurii din dre"tul comunei Sanislau$ &atorita !a"tului ca atacul s)a "rodus "rin sur"rindere. asezat la marginea "adurii .=>S1.nite )"aragra!ul @ al articolului "rim) si RE1. sa bombardeze aero"ortul civil din Satu Mare$ %u !ugit ra"id cand aviatia de vanatoare romana.T ><I1I%K&E 1%TRE .J5.ngaria nici macar nu "omeneste.J5. cel "utin A dintre ei s)au dus sa)si intalneasca stramosii 0uniL )in ziua de ? iulie -. nu va "lace: $ Iata doar cateva dintre incidentele armate "rovocate de catre militarii unguri. granicerii unguri au atacat cu !ocuri de arma si grenade "ic0etul de graniceri &orobanti. avioane mag0iare au violat s"atiul aerian roman. cum va "lace asta 4igodiilor autonomiste si revizioniste9 1u siguranta.

si nu revizionismul mag0iar.%. romanii si ungurii n)au nimic de im"artit. demnitatii si res"ectului !ata de adevar Noameni onesti. este 'tare ingri4orat( de ceea ce se intam"la la . asa cum s)ar !i anga4at %l$Vaida laParis. inevitabile 'tensiuni( in Transilvania cu consecinte "olitice grave$ Mai.@/. ci si economice( (teza asta. Mun)ore: cu ocazia elaborarii statutului nationalitatilor conlocuitoare si a altor acte normative$ &i"lomatii unguri au actionat intens. care)i tari i)a !ost devotata. "arca ne este cunoscuta si astazi::: $ %ceste calomnii "ro!erate in mod re"etat de catre contele #et0len Istvan si de alti revizionisti mag0iari. . erau in asa !el redactate incat acorda guvernului "osibilitatea de a se esc0iva de la obligatiile asumate "rin tratatele internationale$ Se lansau tot !elul de minciuni. cu Marea 1ruce a >rdinului '1oroana Romaniei(. mai31iudat insa cum niciun "olitician roman nu ri"osteaza si nu ia atitudine. ca o amenintare la adresa Guvernului condus de Victor Ponta.ngaria. ce a !acut si mai ales. iar de vina "entru tot ceea ce se)ntam"la astazi. "entru a se crea im"resia !alsa ca ungurii dinRomaniaar avea mai "utine dre"turi decat ceilalti cetateni romani: '"olitica romaneasca !oloseste !ata de nationalitatile conlocuitoare "rocedee balcanice si le ataca nu numai la radacinile lor culturale. legatia ungara a contribuit la actiunea de denigrare a Romaniei si "rin diri4area indirecta a atacurilor "ornite din o!icinele revizioniste din . sunteti doar voi. ceea ce s"une multe des"re cine a !ost. etnicii mag0iari care isi vad de treaba lor. nascut si educat la #ucuresti. !olosind aceasta metoda si in domeniul in!ormativ. acest om$ 1inste lui: 1a urmare. +elemen Munor.-. bai cretinule. a slu4it cu devotament #iserica. in sustinerea tezelor revizioniste. ca !iind un adversar al unitatii ungare (inaltul "relat nu era de acord cu revizionismul.&e asemenea. incercau sa acrediteze calomnia caRomanianu avea o lege organica. !iind un om integru si un adevarat slu4itor al #isericii$ %r0ie"isco"ul %le7andru T0$ 1isar. !iindca sunteti sub dominatia s"aimei$ S"aima de a nu mai intra la guvernare$ #R%V> V>. "e data de C iunie -. nu zau. a amenintarilor si intimidarii$ Recent. a "rimit de la Status)ul catolic din 1lu4 suma de ?5555 de lei "entru redactarea unei brosuri destinata discreditarii ar0ie"isco"ului catolic 1isar.&MR: Politica santa4ului. la marlaniile trogloditului asta: $ Ei sustineau ca legile romanesti. trebuia com"romis.$ Pro"agandistii unguri. "oate ai norocul sa te 'duci( si tu.M< Targu)Mures si de '"ericolul( in care se a!la minoritatea mag0iara din %rdeal3Mai. care n)aveau nimic de im"artit cu romanii (cinste lor: Si astazi. in anul -. condus de >rb(e an. musiu Mun)or: 10iar asa:9 %i dre"tate intr)o singura "rivinta Nconsecinte "olitice vor !i cu siguranta la adresa voastra. SI1: In realitate. convietuind !oarte bine "e acelasi pamant romanesc. con!orm datelor detinute de catre SSI si Siguranta$ In cercurile revizioniste din 1lu4 a circulat stirea ca !unctionarul Maurer #ela de la Kegatia ungara din #ucuresti. credinciosi sentimentului onoarei. !iind c0iar decorat de catre Guvernul roman. !aceau mare zgomot in legatura cu legislatia tarii noastre (astazi se numeste imi7tiune in treburile interne: Si Guvernul actual de la #uda. sau "rin in!luentarea !runtasilor nationalitatii mag0iare in a crea di!icultati guvernului roman (seamana cu ceea ce !ace astazi. Sigurantei: $ 1ercurile o!iciale din #uda"esta. a "oliticienilor mag0iari. a declarat. au revoltat inclusiv "e cetatenii romani de origine mag0iara. "oliticienii mag0iari si c0iar unii dintre cei romani$ #orbelica s)a cam 'dus(. dar actiunea n)a reusit din vina. res"ectand 1onstitutia .

se!ul serviciului administrativ de la Pre!ectura 4udetului 1iucL Mayer Ion. onest om. ori "ur si sim"lu re!uza sa o vorbeasca$ In "resa. desi era !unctionar de @5 de ani.tarii.n alt as"ect care a atras atentia Serviciilor romanesti. "lin de nedumerire si indignare la minciunile des"re mag0iarii din Romania. si multi altii$ Si astazi se intam"la acest !enomen: Multi !unctionari ai statului roman. 0abar n)au sa vorbeasca limba romana. intreba autoritatile de la #uda: '&oar nu)i aseaza "e tarani "e tronuri in!ocate si doar nu)i incoroneaza cu coroane de !ier inrosite in !oc. dar si re!uzul acestora de a comunica in limba o!iciala a statului NKIM#% R>M%=%: %st!el. ori o vorbesc stalcit si ca vai de ea. ci 'generozitati( s"eci!ice nationale unguresti9( Elocvente cuvinte. un ras"uns mai caustic nici nu se "utea conce"e$ Prin aceste intrebari se evocau de !a"t "rocedeele inumane !olosite de statul ungar "entru "ede"sirea !a"tuitorilor si re"rimarea cu cruzime a celor ce nu erau de acord cu visul . !ata de binele tuturor cetatenilor acestei tari: DD . au !ost bat4ocoriti. o s!idare din "artea acelor !unctionari. sarlatanii de la #uda: Pentru nemernicii aia. "reotul "lasii <rumoasa din 4udetul 1iuc. a !ost necunoasterea voita sau nu. a limbii romane de catre !unctionary ai statului roman de nationalitate mag0iara. !rica. dre"turile cetateanului si 1onstitutia tarii$ &e ce sunt tolerate9 &in com"licitate.es. silindu)i "e ceilalti tarani sa manance din carnea !ri"ta a celor sc0ingiuiti ast!el9 Pe cine a aruncat in sclavie "er"etua sau tem"orara9 1ati unguri a s"anzurat9 1ati oameni a intemnitat "entru e7"rimarea ideilor "rin "resa9 1ate condamnari la inc0isoare cu anii a "ronuntat asu"ra vreunui mag0iar "entru lese)natiune9 1ati unguri a e7ecutat "entru im"artirea de mani!este9 1ati unguri a e7"ulzat "entru e7"rimarea o"iniei9 1ate ziare unguresti a o"rit sa a"ara9 >ri toate acestea nu le considerati dre"t sisteme balcanice. legile si organizarea administrativ)teritoriala a statului roman. nu cunostea limba romana in masura necesara inde"linirii atributiilor$ In aceeasi situatie se mai gaseau: #en.nul dintre acestia a !ost =$<enyes care. a"ar nenumarate cazuri cand romani (din zona sau nu a!lati cu treaba la Pre!ecturi si Primarii conduse de catre membrii ai . ceea ce a atras asu"ra sa !uria nemernicilor revizionisti. de etnie unguri. secretarul "lasii centrale din 4udetul 1iuc.ngariei Mari$ . nebagati in seama. dezinteres si ne"asare. intr)un ra"ort al Sigurantei din luna a"rilie -. incalcand statutul !unctionarului "ublic.J5 se arata: 'Kengyel.&MR si ai altor "artide mag0iare. merita res"ectul si consideratia noastra $ . ori trimisi sa invete3limba mag0iara$ %ceasta este "e !ata.

Kegatia a e7tins la ordinul #uda"estei. era interesata (con!orm datelor SSI si Sigurantei si in ceea ce "riveste evidenta si organizarea ungurilor dinRomania. &%T>RI% !ata de T%R% si =E%M$ 1I=STE K>R: . aceasta activitate a constat in intocmirea unei evidente a tuturor !amiliilor !ormate din mag0iari. ele erau aduse la inde"linire de emisari de la #uda"esta. Mari Romani. asa ca.2 iunie @5-@BA 1omments . neavand nici macar dre"tul la o cruce3&umnezeu sa)i odi0neasca acolo unde se a!la. !acandu)si cum au stiut si au "utut mai bine. tot din randul "reotimii "rovine$ Mare 'slu4itor( al &omnului. !iindca acesti oameni c0iar merita. au venit mai multi. !ie ele c0iar si mi7te$ &u"a ce am inscris "e lista "este ?5 de !amilii. "ana atunci. a4utati de catre agentii Kegatiei ungare de la #ucuresti$ &in anul -. ca multi agenti de valoare ai vec0ilor organe de in!ormatii romanesti.es. "uterea si unitatea( marii natiuni mag0iare::: $ Pentru a nu atrage atentia Serviciilor romanesti (nu stiau bietii de ei ca acestea erau de4a 'atente(: .. obtinut in -..A.B4BB8< S<4R<T< D< BNF>RM TBB 8< R>M NB<B by: George GMT Posted in: Eroii Romaniei. aceasta a!land "rin agentura "ro"rie ("recum cea condusa de catre "reotul mag0iar. in general. nu se des!asurase nici un !el de activitate 'misionara($ Initial.. cum nu. unde. Servicii Secrete . dar cu tim"ul. "reotul GK: '%m venit in #ucuresti ca "reot de rit re!ormat al tineretului$ 10iar din "rimele zile mi s)a cerut sa ma ocu" de o noua "roblema: organizarea comunitatii ungare din nordul #ucurestiului. asa)zisul NPremiu "entru <idelitate. numarul "artici"antilor la serviciul religios era . este "anglicarul asta: Pai mare. erudit si "asionat de Istoria Romanilor$ % dis"arut in anii "rigoanei sovietice. avand din "artea statului ungar. $ Se dorea sa se creeze im"resia !alsa ca ar !i vorba des"re niste sim"le si ino!ensive activitati misionare sau culturale$ 'Enigma( a !ost ra"id dezlegata de catre Siguranta. aceste masuri si asu"ra ungurilor din #ucuresti si din celelalte regiuni ale tarii ("robabil ca nu vroiau sa se "iarda 'vigoarea. acestea subordonandu)se aceluiasi sco": REVIPI>=ISM. am inc0iriat o sala mare unde am ince"ut 'serviciul divin($ Ka "rima slu4ba religioasa au "artici"at numai cinci "ersoane. e7ecutarea acestor actiuni a !ost incredintata "reotilor si invatatorilor (astazi.K$ In Transilvania si #anat.BSU8 UNG RB<B M RB SB S<R. ceea ce se ascundea in s"atele "retinselor activitati misionare sau culturale$ Pentru a ne edi!ica asu"ra misionarilor si culturalizarii. To. Istorie. GK Nun om deosebit care vorbea la "er!ectie limba romana. iata ce scria intr)un ra"ort.ngaria.

era atent monitorizata de catre Siguranta dar si SSI N"e linie e7terna. au loc 'slu4be s"eciale(. lucrarile !iind amanate si iar amanate. care aveau obligatia scolara de a !recventa cursurile duminicale$ %st!el. agentii SSI au reusit sa .y +alman (desi o!icial. erau insa meseriasi sau comercianti. a credinciosilor "artici"anti. indoctrinarea bietilor co"iii cu idei revizioniste. care din dis"ozitia Kegatiei isi sacri!icau duminica de la orele .ngaria Mare$ Probabil. limbii si traditiilor mag0iare Ndeci. care a !ost data "reotului GK$ %cesta insa 'a stiut( ce sa !aca cu acesti bani. reusisera sa stranga suma de -@555 de lei. cu atat mai mult cu cat luau de la3inamic$ #ravo lor: $ '1ulturalizarea( nu se !acea la intam"lare. e7ista semnale ca in bisericile mag0iare din Mar)1ov. din motive lesne de inteles$ %sa era '4ocul(. nu s)au s!iit sa !aca 'dis"arute( mare "arte din aceste !onduri. "e baza in!ormatiilor detinute. inoculandu)se de catre "reotii tineri. erau robotei utili "entru revizionismul ungar.J5. #iroul @ si Siguranta$ #uni analisti aveau aceste Servicii. !iecare gru"a avea "rogramul ei "ro"riu$ In !iecare luna se organiza o con!erinta "entru toate cele "atru gru"e$ 1u aceasta ocazie. au intrat in actiune @2 de asa)zisi 'invatatori tineri( (lista cu numele si ocu"atia lor adevarata. in conte7t euro"ean$ &ar. al carui se! era subsecretarul de stat. in general. ince"and colectarea de !onduri in acest sens ("ana la data in!ormarii.de cel "utin J5)?5 de "ersoane$ #ineanteles. se '"langea( Kegatiei mag0iare din #ucuresti ca n)are o sala care sa !ie destinata muncii cu tineretul$ 1a urmare.na dintre intruniri era consacrata 'religiei(. membrii din "ersonalul Kegatiei "artici"au de !iecare data la 'slu4be(. acesta nu e7ista. e!ectuat in comun de catre toate Serviciile romanesti (SSI. era diri4ata de guvernul mag0iar "rin asa)numitul 'Guvern al %rdealului(. de"asit si anacronic astazi. se concluziona ca. Pata. cuvintele "ot !ace mai mult rau decat armele: $ Preotul GK. !oarte buni: . iar cealalta 'autoinstruirii($ Sco"ul declarat al acestor activitati in randul tineretului era de a organiza o asociatie s"ortiva de gimnastica si a determina tineretul sa !aca s"ort$ Sco"ul nedeclarat era de a instrui tineretul in s"iritul ideilor revizionismului mag0iar$ Intr)un studiu din iulie -. "entru a determina "e cat mai multi co"iii sa "artici"le la cursurile duminicale erau antrenate si alte "ersoane$ %st!el. unde se evoca trecutul glorios al mag0iarimii. mani"ulati de catre agentii Kegatiei de la #ucuresti$ Si astazi. !iindca o "arte din !onduri veneau de la #uda$ &es"re aceste !onduri destinate inclusiv &EPMEM#R%RII R>M%=IEI. cu nume si adrese. autorul ra"ortului in!atiseaza di!icultatile "e care le intam"ina cu cei 25 de co"iii de cult re!ormat. "e care Siguranta il cunostea !oarte bine$ E7istau in #ucuresti. crezand ca "artici"a la mentinerea obiceiurilor. des!asurand o activitate '"atriotica( (multi nici nu stiau ce !ac de !a"t. din "artea de nord a #ucurestiului$( In continuare. ideile autonomiste si cele ale a"artenentei 'istorice( la . totul des!asurandu)se du"a un "rogram strict. absolut ino!ensiva statului roman$ 1ulturalizare. vom vorbi "e larg: SSI si Siguranta. "atru gru"e de tineret. a !ost !urnizata "rom"t Sigurantei. ca este vorba de culturalizare. gri4a Kegatiei a !ost de a construi o '1asa a tineretului(. actiunea de organizare a "o"ulatiei ungare si de "otentare a s"iritului revizionist in toate straturile "o"ulatiei ungare din Romania. iar des!asurarea lui. la -A. cu alte cuvinte. cerandu)mi "ermanent o evidenta clara. model 0ungarist. tinerii "rimeau 'acelasi crez in di!erite "robleme im"ortante($ <iecare gru"a se intrunea de doua ori "e sa"tamana$ . era cumva o !orma de educare si civilizare:9 $ %cesti 'invatatori(. dar oare.

mentionand !a"tul ca !ondurile alocate erau imense.y. =agy Toges Ernest si Sziget0y #ela.A. datat mai -. in urma instructiunilor "rimite de la #uda"esta. sa aruncam o "rivire asu"ra !inantarii de catre #uda"esta a activitatii de dezmembrare a Romaniei.K des"re acest asa)zis 'guvern(: $ Toate ministerele aveau o!icii s"eciale care erau subordonate acestui 'guvern( aco"erit ca o sectie de "ro"aganda "e langa Presedintia 1onsiliului de Ministri$ Pata. !ost de"utat in "arlamentul roman. la constituirea acestui !ond$ .a!le. "e o durata nedeterminata$ =emultumirea autoritatilor ungare de la #uda"esta !ata de li"sa de solicitudine a ungurilor din Romania s)a e7teriorizat "rin su"rimarea a numeroase subventii acordate "rin legatie di!eritelor societati si institutii mag0iare$ Mare "arte din !onduri.inger Istvan. ministrul ungur la #ucuresti. =agy Kaszlo. Kegatia de la #ucuresti nestiind ce s)a intam"lat cu acesti bani. legatia a reorganizat actiunea de colectare dis"unand ca sumele alocate acestui sco" sa !ie de"use la sediile #ancii mag0iare din >radea. a dat dis"ozitii conducatorilor comunitatii ungurilor dinRomania. "entru colectarea !ondului destinat inarmarii . #rasov si Timisoara$ Si "entru a stimula "o"ulatia mag0iara. considerand rezultatele de "ana atunci 'nesatis!acatoare($ Sic: %sa cum mentionam mai sus.ngaria de unde conducea "ro"aganda antiromaneasca "rin nenumarate "ublicatii$ 1olabora intens cu acest 'guvern(. dealt!el: . nu mai "uteau !i gasite3nicicum.J-. rezulta ca. de la care erau colectate sume banesti destinate atat inarmarii . ar !i contribuit cu cate -5555 de lei !iecare.ngariei. des"re care am vorbit intr)un articol anterior$ > 4igodie "atentata. cat si !inantarii actiunii subversive in Romania$ &intr)un ra"ort in!ormativ al Sigurantei. si mai ales. emigrat in . era secondat de secretarul general Pa" Roze!.ngariei$ Se a"recia ca "reotii re!ormati din #ucuresti (mari slu4itori ai intereselor . T>T. sa contribuie la !ormarea !ondului de inarmare a .A. mag0iari ori din dias"ora . sa accelereze organizarea tineretului.. si baronul %czel Ede. insu!icient rece"tiva la a"elurile #uda"estei. de "ilda. ca se lanseaza noi liste de subscri"tie.es81o. "entru acest !ond. salariul "e doua zile. ne!acandu)se nicio economie cand venea vorba de atingerea telurilor revizioniste$ %ceasta activitate era sustinuta cu bani "roveniti atat din !ondurile "use la dis"ozitia legatiei ungare de la #ucuresti de catre guvernul ungar. s)a a!lat de catre Siguranta. re!ormatii astia$ 1a si To. !unctionarii legatiei s)au anga4at sa doneze lunar. cat si din !ondurile constituite "rin contributia obligatorie a ma4oritatii mag0iarilor (!ie ei cetateni romani. Sto. acest baronas: %ctivitatea in randurile tineretului ungar dinRomania. "e la 4umatatea anului -. unde au a4uns ei$ Sic: In luna august -. a continuat si du"a &ictatul de la Viena (la !el si su"raveg0erea Serviciilor romanesti: $ %sa.ngariei.ngariei. !ost "re!ect de 1lu4 si de Sulyo. care circulau clandestine.

care nu "uteau li"si de la marea cons!atuire: .In luna a"rilie -. deoarece cainii de "aza ai Romaniei si)au !acut treaba. era mai redus decat cel al sumelor colectate in aceeasi "erioada a anului -. trebuia sa se im"arta sumele$ In luna mai -.J5 se stransesera abia A55555 de lei$ &eci. . contele #an!!y Mi. cu care ocazie s)au stabilit modalitatile de colectare a noi !onduri de care legatia avea absoluta nevoie "entru a "utea !ace !ata c0eltuielilor e!ectuate cu "ro"aganda revizionista si intretinerea serviciilor s"eciale ale acesteia$ S)a 0otarat ca "reotii si invatatorii sa intensi!ice o"eratiile de colectare sub !orma camu!lata de 'cotizatii( culturale si bisericesti. agentii Sigurantei. la legatie a avut loc o cons!atuire intre ministrul #ardossy Kaszlo si "reotii =agy Toges Ernest.A. eventual.J5 "entru acest !ond. urmand sa se ceara si concursul 1omunitatii nationale a ungurilor din Romania.J5. in aceeasi "erioada a anului -. cu alte cuvinte. toti din #ucuresti. cu care.J5.=%T>R al 4avrelor revizioniste: In ca"itolul urmator. "recum si de "rovocarile la care erau su"usi !recvent granicerii romani. con!orm in!ormarii trimise la #uda"esta de catre consulatele mag0iare din Transilvania.= ESE1 R%S. ne vom ocu"a de actiunile de!etiste si de!aimatoare la adresa Romaniei. !usese colectata suma de /55555 de lei. organizate si des!asurate bineanteles. Morvat0 %le7andru si Korincz Geza (si bineanteles.los. cuantumul sumelor colectate in "erioada !ebruarie)martie -.$ &aca in !ebruarie)martie -. sumele stranse diminuandu)se de la luna la luna$ S"re e7em"lu. de catre 'civilizatorii( unguri: DD @J mai @5-@B-5 1omments #T"K Mai "!LL% a& doi&ea pas: . a dat un ordin circular "rin care a dis"us ca toti ungurii care !urnizau materiale statului roman sa subscrie din bene!iciul realizat o anumita cota "entru '<ondul Mag0iar( (Magyar a Magyarert $ Rezultatele insa n)au !ost "e masura aste"tarilor 4igodiilor revizioniste.A.

nite isi declara inde"endenta !ata de suzeranitatea Im"eriului >toman. cel ce avea sa devina in -//-. "e -5 mai.n militar rFnit Dn %!ganistan a murit la #ucureEti . "rimul Rege al Romanilor du"a &ecebal.-/ mai erau J. AA55 de raniti si "este -. va semna si ast!el "romulga. au murit multi dintre ai nostri. in mod o!icial. mai -/CC Parlamentul Princi"atelor .&ecembrie -. ne)am castigat Inde"endenta "olitica si &obrogea$ Pana "e . Inde"endenta de"lina a Tarii create cu doar @? de ani in urma sub domnia Mariei Sale 1uza$ 1e a insemnat imediat aceasta inde"endent9: Peste JA55 de morti.by: George GMT Posted in: Eroii Romaniei &aca "e .de ani: Ka Multi %ni Romania: 3si continua sa moara: Plutonierul Ion)Kucian KeuEtean: .555 de oameni imbolnaviti in cam"anie$ Este "rima con!runtare du"a unirea celor doua "rinci"ate si nasterea %rmatei Romane$ %m lu"tat.

scuturand la un moment dat 4ugul strain s)au unit libere si cu bucurie cu tara)mama Romania. a !ost rFnit grav la data de C se"tembrie @5--. ceva mai mult.. S$<enyes (citat de catre SSI in notele sale in!ormative: .J@ ziarul 'Magyarorszag( scria: 'Regele roman (era vorba de <erdinand a unit toate "rovinciile romanesti care au !ost ru"te de vicisitudinile istoriei veacurilor. a !ost dezvaluit la vremea res"ectiva intr)un atac !ara "recedent in mass)media mag0iara. caracterul i"ocrit al acuzelor. Servicii Secrete Presa revizionista mag0iara isi asumase si sarcina de a "une la "unct. daca nu sigur. re!erindu)se la situatia "resei din .% sa "ublice in coloanele lor articole ce 'con!irmau( 4ustetea tezelor revizioniste$ Interesant este !a"tul ca desi era bine controlata de catre stat. gazetele straine care. cu 'a4utorul( absolut dezinteresat al #uda"estei.Bon18ucian 8eu0tean. isi '"ermiteau( (normal ca)si '"ermiteau(. este absolut im"osibila. a insemnat acelasi lucru. care.ngaria si Romania. c0iar de catre unul dintre 4urnalistii de seama. iar asemenea 'lovituri sub centura( date Romaniei au inca loc in "resa mag0iara si cea e7terna Ncu deosebire a celei a"artinand dias"orei mag0iare din S.BSU8 UNG RB<B M RB SB S<R. conto"indu)se intr)o com"leta unitate su!leteasca($ Sic: Mai mult decat atat. mai scria si articole ce nu se incadrau in linia revizionista.B4BB8< S<4R<T< D< BNF>RM TBB 8< R>M NB<B G"KH by: George GMT Posted in: Eroii Romaniei. o sim"la critica de drea"ta si c0iar a unor ziare conservatoare. ca ras"uns la atacul mediatic al . social)democrata. Inteligenta romanilor. Dn tim" ce e7ecuta cercetarea terestrF a unui obiectiv Dn "rovincia Pabul$ &umnezeu sa)l odi0neasca in "ace si sa aiba mila de !amilia lui: Sursa: Piuavec0e A Romania MilitaryEroii Romaniei Inteligenta romanilor Istorie Servicii Secrete .5. !iindca #uda"esta "latea !oarte bine asemenea articole de!aimatoare si mincinoase la adresa Romaniei$ Mai a"roa"e de noi. "resa mag0iara mai avea si sca"ari: %dica. dar care si)au "astrat nealterate sentimentul national si. asa cum a"ar in notele in!ormative ale SSI$ Sa !i !ost aceste articole 'o"era( SSI.ngariei9 Posibil. Targu)Mures in martie-. care era Dncadrat Dn #atalionul @ ManevrF. Istorie. este as"ru "ede"sita Nc0iar daca nu este vorba de vreo c0estiune care atinge interesele . Dn urma de!lagraGiei unui dis"ozitiv e7"loziv im"rovizat. !iindca iata ce anume a 'sca"at( vigilentei cerberilor cenzurii: In numarul din @/ mai -.ngaria este cu totul interzisa e7"rimarea libera a o"iniei$ E7"rimarea unei "areri de stanga. invinuirilor si "retentiilor mag0iare. arata: 'In . cu a4utorul insultelor si insinuarilor.

din domeniul !anteziei des"re guvern.&MR81o. care n)a "recu"etit nimic in a)i de!aima "e toti cei care nu mentineau 'linia autonomista)revansarda(. este un "rieten declarat al . in sc0imb. sunt. s"era !aurirea viitorului lor sau al odraslelor lor si aceia "e care "resa a izbutit sa)i induca in eroare($ Interesant de unde a "utut oare avea S$<enyes. indre"tate im"otriva romanilor si etnicilor unguri.de stat$ 1ele mai im"ortante doua cotidiene '. de %$ de #ert0aL . de <rancois >layL )'=ouvelles geogra"0iWues(. care astazi. cum alt!el. aristocrati cu cinstea uzata. asemenea date:9 &ar. si)o sa vedeti ca de !a"t. care numai un 'cocos galic( veritabil nu este: in "roblema "retentiilor ei ane7ioniste. de %ndre RonayL )'Kes "aysans du&anube(. il terorizeaza. !iindca actiunile 4igodiilor autonomiste mag0iare. 0oti si mincinosi Ncu nimic di!eriti de inaintasii lor intr)ale reviziionismului. de P$ &eluttreL )'Mag0iars et Roumains(. S$<enyes. s"re marea nemultumire si su"arare a #uda"estei. au editat in limba !ranceza si au ras"andit in <ranta un mare numar de lucrari cu caracter revizinist$ &intre lucrarile di!uzate in acest sco". numindu)i in "resa controlata.ngariei.ozy N"rezidentul lor. SSI si #iroul @. c0iar si critici o"ozitioniste mai as"re la adresa ministrilor si a guvernului$ Se "ot scrie c0iar stiri mincinoase. se "oate ameninta zi de zi cu reclamatii la Kiga =atiunilor$ Presa 'nationala( a "artidului mag0iar dinRomaniaN nenationala nu e7ista) a scris "e !ata si de re"etate ori. la "oliticienii mag0iari de la #uda"esta si de la #ucuresti. ca in Mar)1ov se "etrec asemenea actiuni concertate de catre unii lideri mag0iari. unii dintre scriitorii mag0iari revizionisti le mentioneaza ca !iind 'adevaruri istorice de necontestat(: . de &enis RougemontL )'=on amis les Mongrois(. intrucat alegatorii mag0iari au votat cu "artidele romanesti (ar !i bine ca si la urmatoarele alegeri sa se intam"le asa ceva: $ &aca cineva inRomaniascrie ceva din care se deduce loialitatea !ata de stat.ilometrice des"re starea de robie a minoritatilor. des"re "roiectele de legi se "ot scrie Ndaca vreti) articole . in curat s"irit euro"ean: Iata ce s"unea in continuare. cunosteau !a"tul ca. il insulta. a !urat urnele.ngariei. uitati)va astazi la caricaturile si s"ecimenele .ngaria$ Procentul celor dis"usi la revizuire era !ormat din cativa indivizi dornici de a "arveni "rin "olitica.4sag( si 'Magyar Mirla"(. nu doreau revizuirea tratatului de la Trianon si ane7area Transilvaniei si #anatului la . care viseaza la autonomie si autodeterminare in Mar)1ov. #iogra"0ie des !rontiers "olitiWues du 1entre est euro"een. "entru a obtine bunavointa <rantei ("rinci"ala "utere euro"eana de atunci. etc$ dar nimeni nu a su!erit nimic "entru toate acestea$ Mai tarziu insa tocmai o mare !oaie 'nationala( a mintit. este atacat de intreaga "resa mag0iara. le)au semnalat "e urmatoarele (si astazi. "rin insasi Sar. acum cativa ani. mare "arte dintre acestea !iind 'o"era( scriitorilor mag0iari stabiliti in <ranta: )'Kes !rontieres de la Mongrie de Trianon(. nu sunt decat niste ratati. tradatori si incom"etenti: 'C56 dintre mag0iarii din Romania. se "oate scrie orice (c0estia este valabila si astazi. c0iar si "entru "resa de limba mag0iara: . "arinti cu co"iii care "rin legaturile si rubedeniile lor. au !ost interzise de!initiv "entru o sim"la critica sociala si "olitica3In Romania. care nu actioneaza in s"irit autonomist)se"aratist$ 1e !ac debilele noastre autoritati9 =imic. ca guvernul a !alsi!icat alegerile. o!icinele de "ro"aganda ale . "ana il reduc la tacere3($ E7ista semnale numeroase astazi. descrisi de catre S$<enyes$ %ceiasi cretini. !osti consilieri regali mag0iari saraciti si !unctionari "ensionari. in "erioada dintre "rimul si cel de)al doilea razboi mondial. il in4ura. dar in alte vremuri: Sic: SSI si #Iroul @.

&MR sau de la dracu sa)i stie: Ii doare de)i ustura. la cativa "reoti re!ormati (To. de #aron Szillasy (4igodia asta era bine cunoscuta. de M$ deVienneL )'Ke siecle de Reanne dV%rc et le dernier siecle de la Mongrie(.K. SSI a a!lat ca. SSI: L )'Ke gue"ier de lVEuro"e centrale(. !iind '"rea ocu"ati(. au !ost gasite 'absolut intam"lator(. a !ost trimisa "rin "osta. iar !a"tul ca la slu4bele sale !acea "ro"aganda revizionista. in luna a"rilie -. in care se !acea "ro"aganda "entru eliberarea de sub dominatia straina a teritoriilor ce au !ost sub sta"anirea . &irectia Pro"agandei E7terne de la #uda"esta. de P$ 1si. de %$ &amyL )'KVEuro"e centrale economiWue et social(. di!eritelor "ersoane din Transilvania.ngariei$ &atorita colaborarii bune cu SSI. a a!lat ca si cartile de rugaciuni erau utilizate ca instrumente de "ro"aganda revizionista$ %st!el. de Po.eL )'Ka Mongrie a"r]s le traite de Trianon(. de PozziL )'Reviser le traite9(. multe asemenea brosuri au a4uns insa la '"osta( Sigurantei. de Kadislau #udaiL )'Ka Mongrie de demain(.%$ Tot in vara anului -. in comuna #ors din 4udetul #i0or.I MIM%I VITE%P. SSI a transmis Sigurantei in!ormatia ca din #uda"esta. de R$ &e"uisL )'^ue demande la Mongrie(. deE$ 1ze.ayL )'Ka verite sur le traite de Trianon(. <ranta si S.a PivnyL )'Rustice a la Mongrie(. care avea agentura "ro"rie in randul mag0iarimii. de G$ &esbonsL )'Kes "roblemes 0ongrois(. vreun "olitician mag0iar de la .Germania. la !estivitatile de la %lba Iulia nu "artici"a. brosura intitulata 'Istoria tru"elor libere(.%nglia. !iind un gunoi istoric . de MontiL )'Ka guerre revient(. de G$ RonaL )'Ke "roces de la Mongrie(. !ace "arte si el din randul re!ormatilor. bietii netoti3 $ . 4igodia asta ar trebui cu adevarat RE<>RM%T%. "e care au gasit)o libera de orice 'vla0($ Mai sictir.ngaria sustin cei "este -555 de ani de cand ungurii au 'civilizat( zona.J5. a ti"arit o noua 0arta revizionista care re"rezenta situatia strategica din Transilvania si activitatile mag0iarilor din aceasta regiune tim" de "este -555 de ani (ca sa vezi ce coincidenta: Si astazi autonomistii din . de %$ &amayL )'Kes erreurs de la "ai7(.=IRE% M%RET. care bineanteles le)a tratat la 4usta lor valoare in!ormativ)educativa$ Pe atunci Serviciile romanesti c0iar isi !aceau treaba$ #R%V> K>R: Siguranta.es. de Kagrady$ &in cercurile intelectualilor mag0iari.K: =ici astazi. carti de rugaciuni editate la o ti"ogra!ie din&ebrecenin care se a!la 'imnul national mag0iar( si "oezia revizionista 'Szozat( (Glasul vremii $ 1arti asemanatoare au !ost gasite si la biserica re!ormata din%lba Iulia(e7act acolo unde s)a in!a"tuit . 4avrelor: $ %ceasta 0arta a !ost trimisa s"re di!uzare o!icinelor de "ro"aganda ungara din Italia. in vederea intensi!icarii "ro"agandei revizioniste in strainatate.)'Kes nouveau7 martyrs(.J5. nu constituia un secret "entru nimeni$ Securitatea stia acest lucru: %stazi.

cand "reotii mag0iari tin lectii de 'istorie civilizatoare( credinciosilor$ Mare "arte dintre acestia !ac "arte din #iserica 1atolica si cea Re!ormata Nmama lor de "a"istasi nemernici$ Ma indoiesc insa ca aici. iar urmarile le vedem astazi.es. "entru "ro"aganda iredentista. I=<R%1T>%RE cu acte in regula. din "acate: $ . tot crestineste si in virtutea 'iubirii !ratesti(. #iserica. e7em"lul ei v)a !i urmat si de catre 4igodiile autonomiste de astazi.lterior. ca "reotii au introdus o inovatie in "ro"aganda revizionista "e care o des!asurau$ 'Inovatia( consta in aceea ca. cu alte cuvinte. !iind sesizati de !a"tul ca o mare "arte din !etele sau barbatii de origine ungara se casatoresc cu romani. !acea acelasi lucru la slu4bele sale$ % !ost 'sca"at( la "resiune e7terna. tot o masura 'crestineasca(. ca mare nevoie avem de tine. im"aciuitor( ci mai degraba. astazi: 1e ra"id s)ar linisti autonomistii)se"aratisti mag0iari $ Ka domiciliul "atac0inei asteia a !ost gasita o adresa din "artea Kigii =ationale Mag0iare din #uda"esta "rin care era solicitata sa incaseze !onduri "rin vanzarea acestor timbre. din "acate.A. asu"ra modului de in!iltrare a sentimentelor iredentiste in su!letele credinciosilor care asistau la slu4bele religioase (nu degeaba il urmarea Securitatea "e "o"a To.ngariei Mari. civilizatoare si "romotoare a "acii si intelegerii$ %min: Emiterea si vanzarea de timbre cu 0arta . acest !a"t a adus rezultate si bene!icii enorme. &EST%#IKIP%T>R: $ 1u "rivire la acest as"ect.&MR81o Na !ost 4udecata si condamnata de autoritatile 4udiciare romane (unde esti tu Te"es)&oamne. au sosit in Romania tot "rin bunavointa '"ostei( Sigurantei. nu orice !el de '!rate(: 1a sa vezi. asta)i viata si asa)i la noi: .es$ %sta. ce altceva9 In s"iritul 'iubirii !ratesti( catolice si re!ormate mag0iare. ce "orniri cu adevarat crestinesti$ #ine. ei recomandau credinciosilor sa nu se mai certe intre ei si sa renunte la orice agresivitate in transarea di!erendelor. in cadrul "redicilor "e care le tineau in biserici. "o"a To. Gerauter Sarloota. "entru dela"idare si activitati revizioniste Ndeci. ca multi dintre 4igodiile autonomiste de astazi Nunii dintre acestia. este considerata astazi o !aradelege: Pe atunci insa. "oliticieni . Siguranta a a!lat ca "reotii unguri "rimisera "ersonal instructiuni de la Kegatia ungara din #ucuresti. in viitor. in luna a"rilie -. Siguranta nu dormea "e atunci:SRI. constituia o alta modalitate de ras"andire a ideilor revizioniste si de colectare a !ondurilor necesare des!asurarii actiunilor de "ro"aganda in acest sco"$ &ar. !olosite ca mi4loace de "ro"aganda revizionista (astazi se "rocedeaza identic. are vreun rol 'civilizator. ce a constat in "rimirea unor asemenea timbre de la #uda"esta si incercarea de a le vinde cetatenilor mag0iari din 1lu4 (timbrele. "entru intretinerea "ro"agandei iredentiste$ % incasat. Siguranta a !ost in!ormata de catre agentii sai din randul clericilor mag0iari (!a"tul ca Securitatea avea in!ormatori in randul "reotimii. ceea ce era considerat ca !iind o grava amenintare a '"uritatii etnice mag0iare(.. "e care sa le trimita ligii. "are ca doarme astazi3 <iindca. invocand "rece"tele biblice re!eritoare la iubirea dintre !rati$ In mod abil. nu)i nicio indoiala$ %min: &e asemenea. !unctionara la #anca %grara din oras (a!lata in vizorul Sigurantei de "este doi ani.Slu4bele religioase erau. "ro"ovaduia si "ro"ovaduieste inca. de asemenea. mai cu seama in "rea4ma zilei de -? martie. asta daca autoritatile romane vor intelege 'dusmanul din interior($ . agentii Sigurantei au a!lat ca e"isco"ii re!ormati catolici si unitarieni. au trimis o circulara tuturor "reotilor din aceste regiuni in care li s)au dat dis"ozitii sa se !oloseasca de orice ocazie "entru a im"iedica ast!el de casatorii$ #ineanteles. dar ani grei de "uscarie in inc0isorile romanesti$ #R%V> EI "entru asemenea "er!ormanta: Sic: Poate. la semnalarea SSI . se atragea atentia asu"ra necesitatii intelegerii corecte a sensului e7"resiei 'iubire de !rate($ <rate de etnie. Sigurantei si statului roman$ &ar.

"entru a termina lu"ta cu victoria dre"tatii mag0iare( (mda. insusi se!ul statului mag0iar. in atelierele voastre. in tim"ul vacantelor. Servicii Secrete )la @5 decembrie -. nu vroiau9 OO .na "este bot. "rea 'timorate( ca sa !aca ceva3 Rigodii "oliticianiste debile: $ Studentimea mag0iara !orma ec0i"e culturale care. tacere eroica. aluziile trans"arente "ermiteau sa se intrevada caracterul si sco"ul acestor mani!este$ Intr)un asemenea mani!est se s"unea: '1e ne !acem !ratilor9 %sezati)va unul langa altul in bisericile albe.BSU8 UNG RB<B M RB SB S<R. visurilor. %MI=: Serbarile culturale. alaturi de re"rezentanti ai guvernului si "oliticului de la #uda"esta$ Sunt tolerati inclusiv de catre autoritatile romane. #rasovul.B4BB8< S<4R<T< D< BNF>RM TBB 8< R>M NB<B G#H by: George GMT Posted in: enigme.E. cura4: &e tot rasul. unde se dezbate de !iecare data '"olitica nationala mag0iara reannoita( si 's"atiul de cunoastere mag0iara si autonomia(. "orcii Euro"ei:( Ntoate acestea sub "rotectia autoritatilor mag0iare$ . in intimitatea voastra "ersonala si in societate inde"liniti)va munca cotidiana ci disci"lina. constituia un alt as"ect al activitatii "rin care agentii mag0iari se straduiau sa atraga de "artea cauzei revizioniste "e ungurii si secuii din Transilvania si#anat$ 1u toate ca erau redactate intr)o !orma voalata. mai @5-@B-. s!anta si "romotoare a3dre"tatii cu o armata S>1 SI GR>%P%: 1um o !i astazi9 %stazi ne este aliata in cadrul =%T> )unde tot o armata S>1 SI GR>%P% au N si)n barca . sezatorile si mani!estatiile "ublice erau !olosite "e scara larga "entru "ro"agarea ideilor revizioniste (astazi. astazi eu nu "ot adauga decat. imbogatiti)va credinta slabita cu culorile visurilor si cu stravec0iul cura4 turanic (asta da. reculegeti)va din deznade4dea voastra.los declara: '%vem datoria sa !im "regatiti "entru noi incercari$ %vem nevoie de o armata cu "utere de soc. oare asa o !i:9 L . mangaierea unui "ar romanesc. . a razelor solare vitale($ Mda. mama lor de cretini . trebuie sa se restituie: L %!ara cu turma de vala0i: Romanii. dar si cu vointa nean!ranta si nestramutata. mangaierile rusaliilor (mai bine. . 1omments . c0iar si in im"re4urari grele. eroismului. veniti ca 'invitati(. traditional: $ In casele voastre. curate.J@. drea"ta. de la #aile Tusnad. re"rezinta oare altceva9 Mani!estare.Ras"andirea de mani!este cu caracter revizionist. unde sunt tolerati re"rezentanti ai e7tremismului mag0iar de aici si din .niversitatea de Vara Tusvanyos. organizau serbari cu un ast!el de caracter$ Ka aceste mani!estari se scandau lozinci ca: '%radul.ngaria.J-.ngare. deci. se!ul Marelui Stat Ma4or al %rmatei . in "rivinta mangaierilor. Eroii Romaniei. vointei si luminii ungare.ngaria era "e atunci mare natiune. regentul Mort0y Mi. in!runtati si im"osibilitatea: 1ereti "rin "salmi vec0i si rugaciuni !ierbinti. teoretic ne sunt "rieteni: &ar. si aste"tati nasterea victorioasa a luminii in amurg. a declarat ca !ortele armate trebuie sa se rezerve "entru a constitui o !orta "rimordiala decisiva in des!asurarea viitoare a evenimentelor ("esemne ca)i manca rau carca: L )la C noiembrie -.Timisoara.

nu noua$ &ar.3$ %=TISEMITISM SI I=STIG%RE K% K. MR. vai de ca"ul lor: $ Pana atunci natiunea ungara de a"roa"e cincis"rezece milioane de oameni. ceea ce n)ar !i tocmai rau "entruRomania $ In continuarea discutiilor din sedinta camerei.J@.ngariei($ Presa mag0iara din . la vremea res"ectiva. sa !acem si aceasta o"eratie si sa aducem dre"tatea "e seama . acum insa3tac:9 Isteria din "resa mag0iara. 'vremea( i)a macinat "e ei. !iindca astazi sunt mici si neim"ortanti in cadrul =%T> L )de"utatul Matolesy Matyas a declarat: 'Trebuie din nou sa !acem sa se asculte cuvantul constiintei noastre. de -?55555 de oameni$ 1red ca suntem de acord ca acestei !orte militare nu)i este ingaduit sa se macine inainte de vreme( (!oarte interesant: Probabil de aceea n)au avut cine stie ce rezultate in OO II3Si "oate tot din cauza 's"iritului de conservare( sunt zero barat in %)stan: .ngariei acum:9 >rban. de vina sunt cretinii nostri "oliticieni care le "ermit asta: Rigodii "oliticianiste. arata ca: 'Sa"tamani de)a randul.E nu se tolereaza asa ceva. debile: $ Re!erindu) se la e!ectele ei. ne lasa absolut rece Nnu re"rezinta o noutate asa cum vom vedea in cursul acestor articole) dar nu "utem ramane ne"asatori la mesa4ul transmis3&ar. in lucrarea '. de"utatul #a4csy Psilins. 'citita si tradusa( de catre SSI (care a si inaintat un memoriu "rimului ministru.ngaria. trebuie sa dis"una de o armata desavarsita (au dis"us bietii de ei de o armata atat de desavarsita.&MR)isti au "rimit recent c0iar multumiri din "artea "rimului ministru. dar nu)i cazul sa)si deran4eze '"artenerii( de coalitie N"artenerii . To. ca in momentul dat si atunci cand va sosi tim"ul. oare este la !el9 . care atunci cand a !ost vorba de M%RES%K.J@.ngaria revizionista( "ublicata in anul -. incat armata romana le)a tras o mama de bataie de cate ori i)au "rins. !ace acelasi lucru: 1ititi aceste lin. de"utat guvernamental. de"utatul Varo Gyorgy din "artidul guvernamental.ngaria. a declarat in "arlament: 'Su"rema noastra ravnire este sa se "oata comunica indeosebi cu !ratii nostri din %rdealul de Sud. Trianonului si Romaniei.ngarii milenare( (bietul idiot: 1are '.y Endre. natiunea mag0iara sa "oata !i "artasa la restabilirea vec0ilor !runtarii ale vec0ii . la adresa evreilor.uri si)o sa va cruciti.K %=T>=ES1. din Romania si din alte state constituia. "entru gri4a si res"onsabilitatea lor !ata de3Romania::: Poate o sa)i 'deran4eze( in sc0imb a"ro"iatele alegeri.n lucru este cert insa. a!irma: '>ricine isi da seama ca este nevoie azi de o !oarte "uternica armata mag0iara indeosebi in %rdeal$ Granicerii secui sa !ie asezati "e intreaga linie a 1ar"atilor( (Garda Secuiasca de astazi.es si altii din gasca idiotilor revizionisti si autonomisti. s)au !acut !oc si "ara. ori Romania este un membru al .PT% %RM%T%::: 1e naiba !ac autoritatile romane.A/. instrumentul "rinci"al de ras"andire si "ro"agare a ideilor revizioniste (si astazi.ngaria. de aici ori din . noiembrie -. inarmata si instruita.)la -/ niembrie -. romanilor. !iindca in . s"unea: 'Va sosi tim"ul nu "este multa vreme cand nu va e7ista o alta "olitica ungara decat militara (de tot rasul militarismul mag0iar$ Mari traditii militare au astia.niunii mai a"arte:9 &e ce tac organizatiile evreiesti. sa)i "utem strange la inima si la "ie"tul nostru$ Ka s!arsitul incendiului mondial. S$ <enyes. de cata civilizatie si euro"enism mag0iar. dar3degeaba$ Si astazi. armata ungara este 'desavarsita(: .ngarie milenara(:9 Si astazi. mai bine si)ar da lor lectii. ar cam trebui sa)i "una "e ganduri "e debilii nostri "oliticieni. "resa mag0iara din Romania sustinuta '!rateste( de cea din . in OO I*II$ Si astazi. alti idioti viseaza la asa ceva3 L )la -. care)i 'valenta( euro"eana a . contin: XXX$na"ocaneXs$ro*3*udmr)si)"resa)de) limba)mag0iara)sar)la)gatu3 L XXX$na"ocaneXs$ro*3*antisemitism)in)"resa)de)limba)mag0iara)din3 L !orum$realitatea$net _ %RMIV% _ SocialL civicmedia$ro*acm*inde7$"0"9o"tion`comYcontent8tas. ma intreb. nu numai ca . #art0a Ignac..

A.escsaba.&MR ȘI PRES% &E KIM#a M%GMI%Ra S%R K% GbT.RI: . cu alte cuvinte. dar orice calator venind de la #uda"esta aduce stirea ca revizuirea e de4a sigura.ngaria (aceasta 0arta circula si astazi "e Internet$ Interesant. avea dre"tate. "entru a le "utea 'indruma( si 'controla( mai bine: revizionista din Romania. iata un e7em"lu elocvent: .ngaria. urmand o intreaga lista cu e7em"le concrete. va si vai si amar "entru cei care s)au cumetrit cu vala0ii si s)au a"lecat lor( (mama lui de idiot: &ar. um"land de bucurie si de emotie inimile mag0iarilor din Szabad.A.&MR incitF la discriminare "e criterii etnice și utilizeazF autoritFți de stat "entru a "une "resiune "e +au!land RomHnia )cititi articolul intreg. la -@ martie -.4. al Transilvaniei de =ord$ Inca un e7em"lu de 'misiune civilizatoare mag0iara(: (ei. vagabonzilor descreierati: $ Presa ungara.ngaria a ras"andit stiri de aceasta natura."resa din . "rin "ersoane "articulare. "ana la Satu)Mare. im"reuna cu o 0arta. con!orm notelor in!ormative ale SSI si Sigurantei.A.A.iunie -. 1lu4.ngaria "ana in secuimea din Romania (acesta s)a !acut dar mai tarziu.ngaria: '10iotele de bucurie ale "o"ulatiei strabat "e ari"ile victoriei dincolo. "lina de 'dre"tate( a "aci!icatorilor 0onvezi$ &in "acate "entru EI. aici: XXX$na"ocaneXs$ro*3*udmr)si)"resa)de)limba)mag0iara)sar)la)gatu $ 1onstatari asemanatoare au !ost !acute si de catre Siguranta a carei agenti. con!orm in!ormatiilor Sigurantei "rovenite din interiorul Kegatiei. alimenta in "ermanenta cu indemnuri revizioniste "o"ulatia mag0iara din Transilvania$ Pentru ca o "arte din "resa ungara din Romania nu se lasa atrasa "e calea revizionismului.ngaria a "ublicat numeroase articole revizioniste si incura4atoare "entru iredenta mag0iara(. dar asa ceva !ac si astazi in Mar)1ov.. si "rovoaca noi visuri !rumoase "entru toti ungurii din interiorul coroanei !ormata de 1ar"ati( (c0iar asa a si ramas N'un vis !rumos(. s"ri4ina unele "ublicatii mag0iare din Mar)1ov: $ Masura. incununare a celor s"use de MS Regele Mi0ai: IVom trece 0otarele im"use "rin &ictatul de la Viena "entru eliberarea "FmDntului scum" al Transilvaniei de =ord de sub ocu"aGia strFinF'$ Punct. ane7ata in !otoco"ie.( (Regiunea 1risului din #e. la -C martie -. !iindca %rmata Romana a restabilit cu adevarat &REPT%TE% la @? octombrie -.ngar Geza( din Timisoara si 'Kaszlo +oloman( din >radea (si astazi .<K%=& R>Mb=I%: %=G%R% ȚI . scria urmatoarele in legatura cu ane7area teritoriilor la .. bucuria a !ost de scurta durata..A.JJ. "entru idiotii revizionisti si autonomisti: Romanii din Transilvania vremelnic ocu"ata. legatia ungara a dis"us ca toate "ublicatiile de acest gen sa !ie e7ecutate la ti"ogra!iile '. ra"ortau urmatoarele. trecand "este !rontierele arti!iciale. a teritoriilor "retense de . >radea. gagiilor autonomisti si iredentisti. s)au 'bucurat nes"us( ulterior.=G. la . a!irma ca "rima consecinta a evenimentelor din Euro"a 1entrala va !i revizuirea !rontierelor RomanieiL )ziarul '+orosvide. atunci cand %rmata Romana a creat un adevarat 'coridor( "ana la3#uda"esta: .4vide. Kegatia ungara din #ucuresti a sus"endat subventia acordata ziarelor '. erotic c0iar. via #uda"esta: '"resa din .elet( din %rad si 'Szabadsag( din >radea$ Pentru centralizarea o!icinelor de "ro"aganda (adica. "ublica un articol "rin care incerca sa demonstreze necesitatea unui coridor din . nu:9 L )ziarul '% ne"( (Po"orul din #uda"esta..K +%. era de natura sa asigure si actiunea unui control mai riguros asu"ra "ublicatiilor res"ective$ . in ziua de @A martie -. datorita 'misiunii civilizatoare(. ca din moment ce revizuirea se va !ace. in martie -. #rasov. asa a si !ost "entru romanii din teritoriul vremelnic ocu"at.a si .. "e care o vom reda in continuare$ Iata ce cu"rindea aceasta: )ziarul '=emzet Szava( (Glasul =atiunii din #uda"esta.

degetul mi4lociu: $ In ti"ogra!ia ziarului 'Pesti Mirla"( (n)am reusit sa)l traduc. ziaristilor unguri din Romania care s)au stabilit in . sa intocmeasca statistici asu"ra situatiei culturale si economice si sa colectioneze acte doveditoare des"re 'asu"rirea( ungurilor.. Google dand ceva ce continea ad4ectivul 'daunator( Nde tot rasul..J5.. si bineanteles. des"re '"ericolul imens( in care s)ar a!la mag0iarimea vorbesc "retutindeni si oricui este dis"us sa)i asculte$ 1oincidenta9 1u siguranta. trimisa la #uda"esta. SSI semnala ca "resa ungara din #uda"esta contribuia la di!uzarea de stiri neadevarate si tendentioase "entru a sustine "ro"aganda ce se !acea im"otriva Romaniei$ %st!el. a "us mana "e o dare de seama intocmita in iulie -.A. a "ublicat stirea neadevarata ca o "atrula romaneasca ar !i atacat un "ost !i7 mag0iar la !rontiera romano)ungara. To. sa scrie cat mai des !ragmente din viata conationalilor din Transilvania. des"re care vom vorbi in cursul acestor articole (in martie -.ngare din Romania. a!ara de a"ro7imativ 225555 lei ce re"rezenta contravaloarea ziarelor distribuite in mod gratuit taranilorL )ti"ogra!iile mag0iare au e7ecutat lucrari in valoare de -J55555 lei. !acand un !oc de tabara imens cu ele$ Sic: &ar.ngaria$ Prin ras"andirea acestei stiri !alse. !ara niciun dubiu$ SSI. un o!iter roman ar !i readus "e granicerii mag0iari. alt!el3 $ In luna august -. la Targu)Mures a !ost a"licat acelasi scenariu: % !ost 'o"era( lor ci nu a Securitatii. care le)au acordat atentia cuvenita.ngaria e7ista c0iar temerea ca romanii ar "utea veni "este ei Ncon!orm unor surse militare: =oroc ca s)au "otolit.ngaria.-J.A. cu "rivire la contributia in ultimele trei luni a ti"ogra!ilor si editorilor de ziare la actiunea de "ro"aganda revizionista.ngaria inainte de -. =. care sa !ie a"oi di!uzate de "osturile radio!uziunii mag0iare (suna e7trem de cunoscut si astazi. de catre #iroul 1entral al 1omunitatii . si)ar !i bine sa !ie doar strategie electorala: %lt!el3 $ &e asemenea. li s)a cerut.5. 'Pesti Mirla"( din -A iulie -. se intam"la acelasi lucru in "rag de alegeri$ Pro"aganda si cererile . trimitandu)i ina"oi in . ziarelor mag0iare dinRomaniali s)a trasat sarcina sa)si intensi!ice "ro"aganda iredentista (interesant cum astazi. nu)i asa:9 Pai. dar care intr)un !inal au a4uns a !i 'distribuite(3Sigurantei.&MR81o se intensi!ica. ra"ind doi graniceri unguri "e care i)ar !i trans"ortat la %rad$ % doua zi. ce cu"rindea urmatoarele: )valoarea materialului de "ro"aganda donat de editurile mag0iare in aceasta "erioada. du"a cum "retind unii. ce se ridica la suma de /25555 lei.ngaria cea Mare. 'anulata( ra"id odata cu interventia %rmatei Romane.: Mama lor de 4igodii. .A. se urmarea "regatirea terenului "entru 4usti!icarea numeroaselor incidente de !rontiera ce aveau sa !ie "rovocate ulterior de catre granicerii unguri. linistindu)i ra"id "e 'regizori($ In .es si nu numai.In luna iulie -. comunitatea neavand de su"ortat decat c0eltuielile de !rancare (timbrare si trans"ort care s)au ridicat la suma totala de @@555 lei$ 1u toate ca guvernului roman ii erau aduse la cunostinta de catre Serviciile romanesti toate actiunile si demersurile iredentiste mag0iare Nactiuni "e care s"ionii mag0iari considerau ca le des!asoara in mare secret) si in ciuda !a"tului ca numai in Transilvania si #anat a"areau J@ de cotidiene in limba ungara (mai multe decat au !ost in !ostul im"eriu austro)ungar::: . brosuri destinate a !i distribuite clandestin ungurilor din Romania. care a scos "e strada tancurile si blindatele. nu:9 din #uda"esta se ti"areau brosuri ilustrate "rivind rolul Transilvaniei in . cu adevarat 'daunatoare( aceste !ituici revizioniste 0ungariste. de catre cercurile conducatoare de la #uda"esta.

de ti" euro"ean nu este cu siguranta . "entru ca &oru merita. lucrurile stateau cu totul alt!el in "rivinta libertatii "resei. etc$ . cu siguranta. sa le amintesc celor care stiu. cu o mare natiune civilizatoare. %1. contele #et0len Istvan si altii de la #uda"esta. sau an care trece de la cum"litul accident$ . cu !iecare zi. zi nenorocita de "rimavara in care trebuie sa scriu. "entru ca amintirea lui trebuie sa !ie mai "uternica. mai "rezenta in noi toti. Eroii Romaniei %m a4uns iarasi in data de @5 a"rilie. asa cum vom vedea in ca"itolul urmator$ OO J mai @5-@B? 1omments Doru Davidovici – >mu&% Pi&otu&% Scriitoru& by: George GMT Posted in: %ir <orces. %viatie)Ro%<.K . autoritatile ungare erau de un tu"eu !antastic (asta)i s"eci!ic 0ungarismului 'civilizator( de ti" 0un9 Poate. luna. !ericita.P%. reactiile acestuia au !ost anemice ori ine7istente ("arca astazi. dar in Mar)1ov il 'intalnim( "este tot: >ricum.R>M%=I%ca ar a"lica sisteme balcanice contra "resei ungare dinRomaniasi amenintau cu "langeri la Kiga =atiunilor (ca sa vezi unde erau euro"enii Ntocmai in "usta mag0iara: &ar. are "uternice traditii ce izvorasc tocmai de la #uda"esta $ In realitate. S%=T%R.&MR81o de astazi.unita. le aduc la cunostinta nestiutorilor$ Trebuie. lucrurile stau alt!el: $ Mai mult decat atat.

.

atat de3 'memorial( incat nu mi)ar "lace nici mie. sa ma a"uc sa insir aici date de nastere. "e cei care au !ost si vor ramane "entru eternitate &oru &avidovici si &umitru Petra$ %s "utea sa !iu rece. s)a in!i"t in "amant. a scolii de aviatie. date de absolvire a liceului militar. Scriitorul.<oto: Pilotmagazin$ro &oru &avidovici. inainte ca mugurii libertatii sa a"ara in Romania comunista$ Era al saselea zbor "e #orcea cea "ierduta in "ustiul #araganului si MiG)ul @-. gradele si !unctiile avute in tim" la #orcea$ %s "utea sa insir numele cartilor scrise de &oru si "oate nu as gresi !oarte mult intrucat sunt dureros de "utini cei care au auzit de el si si mai "utini cei care l)au citit$ Insa totul ar !i atat de im"ersonal. cu siguranta nici lui si !ara indoiala nici celor care ar citi$ %rticolul integral il "uteti citi "e %viatieMagazin . >mul. ducandu)i la cer. Pilotul. cumva "arado7al. a academiei. a cazut cu MiG)ul sau intr)o zi de @5 a"rilie. dubla comanda.

ngariei (mare "arte din aceste date "rovenind din darile de seama in!ormative transmise la #uda"esta si cu"rindeau: . atasat militar ungur in Romania./. Siguranta =ationalaSiguranta =ationala In "rima 4umatate a anului -.1omment . Istorie. con!orm datelor SSI si Sigurantei.$ <oto: XXX$d-A)t0$ro @.a"rilie @5-@B.BSU8 UNG RB<B M RB SB S<R.Poze !acute inaintea ultimului zbor$ @5 a"rilie -.J5. transmitea la #uda"esta in!ormatii cu "rivire la noua uzina electrica din #ucuresti (a4utat !iind si de catre !irma constructoare $ Ra"ortul mai era insotit de sc0ite ale cablului de inalta tensiune <loresti)Ploiesti)#ucuresti.B4BB8< S<4R<T< D< BNF>RM TBB 8< R>M NB<B G!H by: George GMT Posted in: Eroii Romaniei. Servicii Secrete. care alimenta ca"itala cu energie electrica (interesant este !a"tul ca si Siguranta dis"unea de aceste '"lanuri(: $ Insa. s"iona4ul mag0iar era interesat in "rinci"al de inde"linirea as"iratiilor revizioniste ale . Industrie militara. colonelul #aitz de #eodra.

se!ul gru"ului etnic roman din . astazi o !i la !el9 Sunt sigur ca multi etnici mag0iari de la noi colaboreaza cu diversi di"lomati. ci dim"otriva. legatia a cerut 'sa se intocmeasca o evidenta a tinerilor unguri intre 2)@. care stiau sau nu stiau. guvernantii unguri socoteau ca treaba a !ost !acuta doar "e 4umatate3Sic: %st!el. cu alte cuvinte. du"a ce vor !i tinuti o "erioada de tim" sub su"raveg0erea agentilor legatiei (or !i avut gugustiucii astia si serviciul de baby)sitter:9 . de"ourile si atelierele 1$<$R din Transilvania$ In acelasi tim". deloc de negli4at. "entru cine lucreaza$ =e intrebam. !iind unul dintre !runtasii romani$ El a !ost cel care a in!iintat imediat du"a cedarea Transilvaniei de =ord.de ani (bietii co"iii: Mari cretini cei ce au "us la cale asa ceva3>ameni li"siti de scru"ule si omenie. al colaboratorilor ocazionali. SSI a a!lat ca in cursul anului -. urmau sa !ie organizati intr)o asociatie cu caracter ino!ensiv. "artide si "artidute mag0iare. Serviciile mag0iare se bazau in mare masura "e a"ortul.ngaria si daca este "osibil ca din aceasta avere numitul sa c0eltuiasca "este doua milioane lei lunar cu a4utoare "ersonale$ &e asemenea. ori "ersoane din s!era serviciilor secrete mag0iare Nde bunavoie sau3nu$ SSI. >telariile Poldy)#rasov si I$%$R #rasov$ 1a urmare a 'cererii( lui Szendrey Poltan. ca nationalitatea germana.-/. a inaintat un ra"ort la #uda"esta in care a con!irmat ca ungurii din Transilvania ar !i su"usi unui tratament s"ecial de in!erioritate. sa se a!le care este totalul subventiilor "e care statul roman le acorda romanilor din Transilvania cedata($ Emil Matieganu !acuse "arte din '1onsiliul dirigent al Transilvaniei( ales de catre Marele S!at =ational Roman la @ decembrie -. dar care. >=G)uri. "retinzand. in acelasi tim". gazeta 'Tribuna %rdealului( N'"entru romanii doritori sa stie ce se "etrece in lume si intara($ 1eea . Siguranta a stabilit ca biroul statistic al Kegatiei de la #ucuresti a trimis consulatelor ungare o circulara "rin care li se cerea sa intocmeasca de urgenta tabele cu intreg "ersonalul ungar anga4at in cursul anului -. vizand te0nicienii si muncitorii unguri ce lucrau la intre"rinderile: %stra)%rad. in s"ecial acelora de "e zona de !rontieraL )tendintele "olitice si e!ectele economice ale legii colonizarilorL )as"ecte ale ins"ectarii uzinelor de armament din Transilvania de catre "rimul)ministru G0$ Tatarescu$ Mai mult decat atat. %stra)#rasov. Voina)#rasov.J5 la toate garile. dar 'civilizatori unguri(::: din regiunea de !rontiera care.)regimul a"licat de guvernul roman concentratilor din sanul nationalitatilor conlocuitoare. consilierul legatiei. se bucura de dre"turi si libertati de actiune mai mari decat cea mag0iara$ Ra"ortul se inc0eia cu concluzia ca "roblema nationalitatii ungare dinRomaniaar "utea !i solutionata radical numai in cadrul unei actiuni "olitice euro"ene$ Petrovany Tibor. mai redusa ca numar. Renyey. a analizat actiunile s"iona4ului mag0iar in Romania si du"a &ictatul de la Viena$ 1oncluzia s"ecialistilor SSI a !ost sur"rinzatoare: %cesta nu s)a atenuat. con!irmata de catre3 #uda"esta a "rimit ordin sa ra"orteze urgent la #uda"esta date si in!ormatii cu "rivire la 'averea "ersonala in Romania a doctorului Emil Matieganu.J-. a cerut dealt!el o evidenta clara consulatelor mag0iare in legatura cu "ersonalul mag0iar care lucra in uzinele de armament din Transilvania. a intocmit si inaintat un ra"ort asu"ra atitudinii lui Iuliu Maniu !ata de "retentiile revizioniste mag0iare$ &eci. con!orm aste"tarilor. la momentul o"ortun sa !ie !olositi ca au7iliari ai di!eritelor organizatii din regiunea de !rontiera($ Szendrey Poltan. Kegatia de la #ucuresti (in!ormatia "rovenind din sursa interna. conducatorul cor"oratiei mag0iare din 1lu4.

au reusit sa cunoasca in mare masura tot ceea ce omologii mag0iari intre"rindeau la adresa tarii$ Este de laudat !a"tul ca Serviciile romanesti n)au abandonat deloc teritoriul vremelnic ocu"at al Transilvaniei de =ord. laud &umnezeirea caci m)a creat RomanL iubirea ce am catre natiunea mea neincetat ma imboldeste sa starui in !a"ta.&MR si celelalte "artide mag0iare. de la #uda"esta ori din randul nationalitatii mag0iare din Romania.ngariei Mari si "romotorii acestuia$ 1um sunt Serviciile romanesti de astazi si mai ales ce !ac in "rivinta "retentiilor si actiunilor . a !ost PR>P%G%=&%$ Ea a constituit atunci (ca si astazi. indi!erent ca era vorba de SSI. desi nimeni nu mai vorbeste des"re ea. 1I=STE SI &EV>T%ME=T T%R%: > concluzie. %KES S%)SI SERVE%S1% 1.ce ii deran4a teribil autoritatile mag0iare de ocu"atie. "rin santa4 si amenintari la adresa clasei "olitice conducatoare din Romania. im"anate cu "ersona4e dubioase si li"site de "er!ormanta. con!orm datelor SSI. atati cati or mai !i.K.i"edia$org*Xi. a intocmit si trimis la #uda"esta (cu concursul autoritatilor germane o lucrare asu"ra organizarii a"ararii "asive si antiaeriene a Romaniei (lucrare de care #iroul @ avea3 cunostinta: $ Pe baza in!ormatiilor obtinute din cercurile legatiei ungare de la #ucuresti. '<undatia Go4du($ Si asta cu concursul cretinilor nostrii "oliticieni de ieri si de astazi. s"re 'incantarea( statului ungar: Pentru a va edi!ica asu"ra "atrimoniului si situatiei actuale a acestei !undatii va recomand urmatoarele lin.&MR si nu numai. #iroul @ ori Siguranta. li"sita de verticalitate si viziune. "rinci"ala lor unealta de lucru inRomaniaeste c0iar3clasa "olitica romaneasca: Mai bine de atat cred ca nici nu se "utea "entru visul .nul dintre "rinci"alele mi4loace la care au a"elat Serviciile mag0iare (si astazi se intam"la e7act la !el: .ngaria nu vrea sa !ie sur"rinsa de nici un eveniment sau actiune ne"revazuta($ Kocotenent)colonelul Ezantay Eugen. PRI>RIT%TE P. tot ceea ce "oate alt!el. obtin usor si ra"id. deoarece '. cand . "acat ca "oliticul nostru nu stie ori nu vrea. cel "utin incitanta astazi. care oricum n)au nici in clin nici in maneca cu munca de in!ormatii$ S"er ca adevaratii "ro!esionisti. n)a murit: > situatie ambigua o are astazi. slaba si vulnerabila.=E% %GE=TIK>R SERVI1I. atasatul militar ungur la #ucuresti.I SE1RET M%GMI%R ER% &E % %<K% 1. a le citi: Serviciul s"ecial al Kegatiei a "rimit totodata dis"ozitii sa intensi!ice activitatea in!ormativa mai ales cu "rivire la "regatirile morale si materiale ale Romaniei in directia revendicarilor ei de la vest. sa)si !aca treaba: . Serviciile romanesti.i*<undațiaYGo4du L ale7andrunemoianu$Xord"ress$com* 3*emanoil)go4du)si)!undatia)go43 L XXX$lego$rdsor$ro*!undatia$0tml$ Marturie raman doar cuvintele marelui erudit si "atriot totodata: '1a !iu credincios al bisericii mele. nici n)ar !i visat$ %s indrazni sa a!!irm ca astazi. considerandu)l ca !acand "arte ca intotdeauna din Romania Mare$ #R%V> K>R: 1I=STE %1EST>R K.=1TEKESK%#E %KE VIETII P>KITI1E &I= R>M%=I%$ Suna e7trem de cunoscut si)n ziua de astazi. este cea la care au a4uns lu"tatorii de "e !rontul nevazut romani: MISI. nu "utem sti3Stim doar ca sunt sub strict control "olitic.PT%T>RI %=>=IMI 1%RE %.)uri: ro$Xi. dealt!el: unul din mi4loacele "rioritare ale realizarii telurilor revizioniste. #iroului @ si Sigurantei. statul ungar c0eltuind sume colosale in acest sens$ Pe langa ceea ce !acea "e '!rontul . care doreau bineanteles ca 'romanismul( de acolo sa moara de!initiv$ S"re g0inionul lor. ca inca si du"a moarte sa erum" de sub gliile mormantului s"re a "utea !i "ururea in sanul natiunii mele$( <rumoase cuvinte.

ngariei. asa cum inca nu stiu nici cei de astazi. iar una dintre obligatiile o!iciului consta in a !ace ca toate bunurile ungurilor din Transilvania si#anatscoase la vanzare "rin licitatie "ublica sa a4unga tot in "ro"rietatea ungurilor$ . unii c0iar romani. cu deosebire a celei din Romania$ Sa se duca !i7 la cel cu care #iserica l)a invatat sa 'lu"te( Nadica la dracuV: 1e !ac insa autoritatuile romane. <ranta si in alte tari al caror s"ri4in era a"reciat ca !iind absolut necesar "entru realizarea doleantelor conducatorilor mag0iari$ Si astazi. o "arte din organizatiile mag0iare se trans!ormasera in adevarate laboratoare de creare si "roli!erare (de razboi "si0ologic. etc la Strasbourg. ca de !a"t EI erau cei3redusi $ &atele SSI con!irmau ca "ro"aganda revizionista se !acea atat in interiorul . la tim" si cu in!ormatii detaliate$ Si astazi. Kegatia ungara de la #ucuresti se temea de ri"osta autoritatilor."ro"agandistic( (sa)i zic asa: . incercand sa 'sensibilizeze( o"inia euro"enilor si nu numai.acs Istvan. ca Kegatia a 0otarat des!iintarea sectiei de "ro"aganda revizionista si reorganizarea acesteia sub o !orma camu!lata "entru a o sustrage su"raveg0erii autoritatilor romane$ Insa. ba unele c0iar transmit mesa4ul 'Pa Romania(3Mda. autoritatile romane erau total de"asite. "ro"aganda mag0iara !iind in Romania ca la ea acasa3 Rigodii "oliticianiste nemernice: %st!el. la -?)-2 mai -. a"reciat a !i !oarte a"ro"iat. cat si in randurile nationalitatii mag0iare din Romania. mari ade"te ale euro"enismului9 =IMI1: Sau cel "utin asta arata3 Si cu toate astea. !iindca "e atunci 'autoritatile romane( nu erau !ormate din incom"etenti si neaveniti: 1onducerea noului o!iciu de "ro"aganda a !ost incredintata lui Ku. din cazuistica Sigurantei: S"re e7em"lu. To. avand reactii anemice si de slaba valoare. atat: $ Si asta o s"une Siguranta care in anul -. incom"etenta si slaba reactie a autoritatilor romane. e7"ozitii. incearca tot !elul de terti"uri.ngaria (si astazi am vazut "e la TV tot !elul de 'istorici(. "recum si in Germania. care sustin legitimitatea autonomiei: Istorici romani::: =iste 4igodii de !a"t3>ri "oate. mai bine s"us: a !alsurilor istorice menite sa induca in eroare "e ignoranti ori sa o!ere 4usti!icari celor care. Italia. asa du"a cum ne)am obisnuit. %nglia. "anto!ar din Targu)Mures. autorilor acestor aberatii care cu siguranta nu sunt "anto!ari le o!erim.ngaria.es81o. erau dis"usi sa sustina revendicarile regimului din . de ce le)a !ost !rica n)au sca"at. !iindca "ro"aganda revizionista in Romania cadea sub incidenta legii "enale romane (ce bine)ar !i daca si astazi ar !i la !el. ca la momentul o"ortun. ing0it cu "olonicul tot ceea ce acestia le cer im"erativ. si un oarecare Sc0uster din aceeasi localitate au intocmit o 0arta cu inscri"tia 'Romania de maine( (si astazi circula asemenea 0arti "e Internet. cu "rivire la asa)zisul Tinut)Secuiesc si "roblema 'e7trem de im"ortanta la nivel mondial( (in o"inia cretinului de "o"a. sa nu ezite nicio cli"a "entru a reduce Romania la "ro"ortia aratata "e 0arta (bietii idioti autonomisti: =u stiau.J5. a a!lat din surse. numitii #arabas I. indemnand "e toti cei cu care au intrat in contact.A. din motive de o"ortunism "olitic. lingvistice. !iindca daca vrei sa omori sar"ele trebuie sa)i tai ca"ul$ Se "oate !ace in mod euro"ean cu argumente istorice. etc si in s"iritul 1onstitutiei Natat de urata de catre 4igodiile astea$ Trebuie doar vointa "olitica. seminare. cu toate ca Serviciile si)au !acut datoria si au avertizat. nu doar "e 0artie ci !a"tic: =u cred ca)i !oarte greu ca "rinci"alii autonomisti sa !ie redusi la tacere. mai "reocu"ate sa nu)si su"ere '"artenerii de coalitie( mag0iari decat de ideea de 'autonomiert(. bineanteles: a mag0iarimii de "retutindeni. asa cum vom vedea in continuare. o"ortunisti:9 $ In continuare sa vedem cateva e7em"le de 'inalta civilizatie mag0iara(. degetul mi4lociu: !ara Transilvania si #anat cu care au mers "rin di!erite comune din 4udet cu "o"ulatie mag0iara.

=IRE: Vom vedea in articolul urmator si alte declaratii belicoase. nu inseamna insa de!el a renunta$ Momentul nu este acum "rielnic "entru lic0idarea acestei "robleme3Princi"iul nostru este de a !i rabdatori. %<%R% 1.Timisoara. nu zau. #rasovul.es "arca !ace "arte din randul acestei #iserici: . care or !i 'socotelile( statului ungarL o !i la !el de 'rabdator. nu zau: L '%!ara cu turma de vala0i:( (eu as zice astazi. santa4isti si 0oti (cine se aseamana se aduna: $ %sa du"a cum ii sta obiceiul. sublinia: '. "resa ungara a "ublicat declaratiile !acute de "rimul ministru si de alti demnitari in sensul ca '. cateva dintre acestea: )comunicatul guvernului ungar din "rimavera anului -.ngaria era cine stie ce !orta militara$ &e tot rasul: $ PE=TR.a G0iundus in luna martie -. societatile cu acest caracter au !ost invitate sa de"una la legatie ar0ivele "entru a se evita "osibilitatea controlarii lor de catre autoritatile romanesti (masura n)a avut succes. cu "rivire la ra"orturile cuRomania. a dovedi cura4. in anul -. 1% IMPRER. declaratii !acute inainte de &ictatul de la Viena. "reciza "rintre altele ca: 'Guvernul regal al . 'autoritatile romanesti( controlandu)le !oarte bine: &ar bietii idioti nu stiau asta $ %cestei dis"ozitii i s)au con!ormat asociatiile I$+$E (%sociatia 1restina a Tineretului si 1ercul +oos <erencz (e7ista si astazi ca uniune a studentilor mag0iari din #ucuresti.ngariei.J5. a aratat: 'Romania9 Problema Transilvaniei este !oarte com"licata. iar o strada din Targu)Mures "oarta ii "oarta numele$ E7ista surse care s"un ca in cadrul intalnirilor dintre studentii mag0iari. umile si intelegatoare.y Pal.&e asemenea. "entru camu!larea activitatii revizioniste.ngaria nu a renuntat la nimic3o s"unem sincer "entru ca toti sa stie cum si in ce c0i" trebuie sa)si !aca socotelile($ =e intrebam astazi. sustinute inclusiv de catre e"isco"ii re!ormati (To.y Istvan. M%RE% . multe altele3 OO . trebuind sa aiba -?55555 de soldati la s!arsitul razboiului( "entru ca im"re4urarile din -. !acand ulterior declaratii !oarte nelinistitoare "entruRomaniaNcon!orm ra"oartelor SSI$ %st!el.J-. intr)un discurs tinut la +assa. 1sa. ministrul de e7terne al . cu ocazia aniversarii unui an de la ane7area . neurologice.R%RIKE &I= -.A. dar doreste sa trateze cu aceasta c0estiunile "endinte(L )cu ocazia interviului acordat ziaristului turc %. adica sa !im o"timisti($ Mai au oare aceste cuvinte nevoie de vreun comentariu9 Eu zic ca nu: )la s!arsitul lunii martie -. aceasta am s"us)o "e !ata totdeauna$ Sa o lasam "entru moment deo"arteL sa o uitam c0iar. 0ungarologice::: &e ce nu astronomice.-/ S% =. cura4os si o"timist( in "roblema Transilvaniei9 >r !i. "unctate de adunari unde se strigau lozinci de genul: '%radul. RIG>&IIKE %. "ana in ziua cand va trebui solutionata$ % uita. se !ac 'studii 0ungarologice($ Mda. trebuie sa se restituie: (ai. etc:9 $ >rientarea de baza a intregii activitati de "ro"aganda revizionista era data atat de indicatiile conducatorilor mag0iari cat si de declaratiile o!iciale ale acestora.ngaria a nesocotit armistitiul de "resa inc0eiat intre guvernele mag0iar si roman cu ocazia &ictatului de la Viena.&MR81>: Sa se duca la #uda sa)si urle amarul$ si multe.crainei subcar"atice. dar cu siguranta autoritatile romane imbecile sunt tare rabdatoare. n)or !i. SE M%I REPETE Ne7act ceea ce i)a durut intotdeauna. a caror agresivitate Ncon!orm notelor in!ormative ale SSI si #iroul @) era bine disimulata$ Sunt edi!icatoare. sub acest as"ect. revansarde la adresa Romaniei.-/ sa nu se mai re"ete (de "arca . .ngaria trebuie sa)si "astreze o !orta militara inde"endenta si intacta.T>=>MISTE SI . cu 4igodiile autonomiste si "artidele mag0iare "line de tu"eisti.J5.ngariei nu are intentii razboinice nici !ata deRomania. "rimul ministru Tele. biologice.

% ei deco&ea). PFtFEelul. ast!el cF la @iulie -. cHnd ec0i"a4ul !ormat din lt$ aviator TaRI%= V%SIKE "ilotL lt$ <.I1a V%SIKEL . 0i nu se mai 3ntorc” by: George GMT Posted in: %ir <orces. a avut loc "rimul zbor a 0idroavionului romHnesc GETT%) S$T$G. cF Dm"reunF cu alti co"ii. du"F care absolvF cursurile gimnaziale Ei liceul la Munedoara. Eroii Romaniei. sub atenta su"raveg0ere a unc0iului sFu din "artea mamei. tinerii "iloti des!FEurau o activitate de "ionierat Dn cunoaEterea Ei dobHndirea de abilitFcilor Dn "ilotarea acestor ti"uri de 0idroavioane. Marina Romana Kocotenent aviator V%SIKE TaRI%= Ka "oale de Semenic. localitate unde a vFzut lumina zilei.AA. unicul !iu a lui Tte!an Ei al Parasc0ivei TFrian. acolo unde =era DntHlneEte "rimul a!luent. bis$ Ei -@ 0idroavioane 1%=T P ?5etc$ Sn aceste conditii. Ei "e unde "Ftrunde Dn vestita Vale a %lmF4ului. %rmata Romana dotare. %rmele %rmatei Romane. 0idroaviacia Dnce"ea sF devinF !ortF distinctFDn aviatia romHnF. "recum Ei Dn !ormare Ei de!inirea ca armF distinctF Dn aviacia romHneascF Ei o categorie s"ecializatF indis"ensabilF Marinei Militare$ 1a orice "ionierat. unde Ei urmeazF Ecoala "rimarF. Dn "ortul 1onstanca a avut loc "rimul zbor a unui 0idroavion.AA$ &e mentionat cF. unde Ei)a des!FEurat activitatea !FrF Dntreru"ere "HnF Dn anul -. este cunoscut !a"tul. "e care a absolvit)o la -@ octombrie -.@.5J. se a!lF localitatea PFtaE. la -? august -. Dn -. Dnalt !unctiuonar la combinatul siderurgic din aceeaEi localitate$ &e mic. "rintre acestea numFrHndu) se Ei cel din ziua de sHmbFtF -J octombrie -.@?. care nu au !ost "utine. Regele Mi0ai I a botezat "rimele "atru 0idroavioane de "rovenientF italianF Savoia)Marc0etti$ . urmaEi ai bravilor grFniceri bFnFteni$ 1o"ilFria EiNo "etrece Dn localitatea natalF. cu "rile4ul Pilei Marinei. G0eorg0e Sera!in. cu a4utorul cFruia sF rezolve dis"uta dintre co"ii din satul natal Ei satul vecin #orlovenii)Vec0i$ Visul lui a Dnce"ut sF "rindF contur atunci cHnd a !ost admis la Ecoala de o!iteri aviatori.-. a Dncercat sF trans!orme Dntr)un aero"lan o maEinF de curFtat "orumb.lterior. iar la -? august -. a"rilie @5-@B-J 1omments “Pi&otii nu mor nici o dat. la aceea datF.@/. cu "rile4ul Pilei Marinei.. Vasile. obtinHnd #revetul de Pilot Militar nr$ CC?$ % !ost re"artizat la <lotila de Midroavioane. Istoria armelor romanesti. Mamaia. Vasile TFrian a !ost atras de Iminunea secolului N aero"lanul'$ &in amintirea unor bFtrHni ai satului. cu baza "e lacul Sutg0iol. acesta DEi cere 4ert!ele sale. "rin ataEarea unei elici.@5. Dn dotarea 0idroaviatiei au intrat alte Ea"te 0idroavioane Savoia Marc0etti S?.

R#a au "lecat Dn misiune ordonatF cu 0idroavionul 1%=T P N?5.slt$ ST%M%TES1.octombrie -. cHnd avionul dezvoltase viteza necesarF des"rinderii de "e luciul a"ei. rudele a"ro"iate ale o!iterului s)au stins din viatF. Dn localitatea PFtaE. "rieten bun cu o!iterul$ &in ne!ericire.de la baza aviatiei 0idro a!latF "e lacul Sutg0iol$ Era o zi cu vHnt "uternic Ei valuri mari$ Sn ti"ul decolFrii. "rovocHnd ca"otarea acestuia$ Sn urma acestui eveniment. de ani.R#a care a scF"at cu rFni uEoare$ SnmormHntarea lt$ aviator V%SIKE TaRI%= a avut loc la @. memoria acestuia rFmHnHnd numai Dn amintirea celor !oarte bFtrHni Ei a celor care trec "e lHngF mormHntul din curtea bisericii Ei se Dnc0inF Dn !ata crucii de marmurF albF "e care sunt cHteva !otogra!ii a celui decedat in uni!ormF Ei unde "ot sF citeascF: . Dn PFtaE. un val a aco"erit botul 0idroavionului. mormHntul lui a !ost aEezat Dn curtea bisericii din satul natal. cu e7ce"tia slt$ 1. slu4ba de DnmormHntare !iind savHrEitF de "reotul Petru Po"oviciu. ec0i"a4ul Ei)a "ierde viata. GRIG>RE Ei slt$ 1. 4ud$ 1araE)Severin. iar ca un omagiu adus acestui tHnFr zburFtor de numai @.AA.

stF scris la loc de cinste "e una din "lFcile de bronz a!late la baza monumentului Eroilor %erului din #ucureEti. numele sFu.in Marina Romana .Pe ari"i de otel ca vultur teVnFltai VisHnd tu !iu al tarii a Ei =emurire Ti)n nFzuinta)ti I&e a a4unge unde avem de a4uns( Tu ai murit3 TrecHnd la nemurire: 1a un res"ect "entru 4ert!a sa. alFturi de ale celorlalti membrii ai ec0i"a4ului. "artea dins"re nord$ 1ol$ (rezervF G0eorg0e Po"oviciu #ibliogra!ie: Proiecte de modernizare a marinei militare romane de la rFzboiul de inde"endentF"HnF la al doilea rFzboi mondial$ %utor : 1"t$ 1omandor Marian MoEneagu %viatori$ro istoric Tudor Vasile Midroavionul 1%=T P ?5.

bene!iciind de o raza de solida de actiune$ In "rinci"iu "utea sta in aer "ana la -@ ore$ Romania a ac0izitionat -@ ast!el de a"arate in cadrul incercariilor de dotare si modernizare a <ortelor Sale %rmate in "rea4ma ince"utului de razboi mondial$ &esi de"asit. la ince"utul OO@$ &at in e7"loatare in -. a"aratul era !olosit "entru "atrulare maritima. during -. cel mai !rumos avion din OO@3P#d 1atalina american$ In dotarea noastra a"aratele au !acut "arte din Escadrila -5.AJ. din "unctul meu de vedre un avion su"erb.. salvare "e mare si atac contra submarinelor.Midroaviatie N Mamaia)Siutg0iol.J-$ P$?5-# S"eci!ications General Ty"e: Reconnaissance <lying)#oat 1reX: ? .Intrat in dotarea Marinei Romane in -.J5 1%=T P ?5.Midroaviatie N T0is aircra!t Xas s0ot doXn in t0e battle against Soviet M#R)@ on %ugust @.J@$ #ottom: Escadrilla -5. stationata la Mamaia "e lacul Siutg0iol$ To": Escadrilla -5.Midroaviatie.era de4a considerat de"asit. 1%=T P ?5. -. s"lendid "roiectat si care seamana cu mai celebrul sau omolog.este.

B4BB8< S<4R<T< D< BNF>RM TBB 8< R>M NB<B GLH by: George GMT Posted in: enigme. Istorie.a"rilie @5-@B.1omment .? m B Oidt0: @@$?5 m B Meig0t: J$JA m Oeig0t: A/?5 . con!orm datelor SSI si Sigurantei. iar in a"artamentele ramase libere s)a mutat locotenent)colonelul Szantay Eugen cu intreg serviciul secret al legatiei sub denumirea camu!lata de '#iroul atasatului militar($ .BSU8 UNG RB<B M RB SB S<R.m %rmament MG: A 7 C$C mm MG #ombs: 2J5 . Vecinii Romaniei Kegatia ungara din #ucuresti a "rimit ordin de la #uda"esta ca avizul serviciului secret al legatiei "entru acordarea vizei de "asa"oarte sa !ie considerat obligatoriu. c0iar si atunci cand guvernul ungar a dat o autorizatie s"eciala$ Serviciul secret al Kegatiei.?5 . au !ost concentrate intr)un singur birou in cladirea legatiei.g o! bombs <oto: 0tt":**XX@draXings$4e7iste$!r*<iles*@)%ir"lanes*%7is*J)>t0ers*5A)Romania*1%=T)P?5-*1%=T)P?5-#$0tm 1u multumiri deosebite "rietenului Ionica! -.g Per!ormances Ma7$ S"eed: @C? . a inc0iriat doua camere in strada Kuterana nr$@C)@. Siguranta =ationalaSiguranta =ationala. Eroii Romaniei.m*0 B 1eiling: C555 m B Range: @255 . birourile delegatiei comerciale ungare din strada Serei nr$A.Engine Isotta)<rasc0ini %sso C?5 R B C?5 0" B Pistons &imensions*Masses Kengt0: -J$. unde lucrau o "arte din agentii din "rovincie$ Totodata. Servicii Secrete..g B Ma7$ 1ombat Oeig0t: ?.

%R M%I &>RI REVIP.J5 care desi se considera in mod constant ca !acand "arte din natiunea ungara. nu bene!iciaza nici "e de"arte de aceleasi dre"turi$ Si asta. ei erau convinsi ca ane7area Transilvaniei si #anatului de catre . nu)i asa:9 . =. secuilor si germanilor din Transilvania in legatura cu "roblema revizuirii tratatului de "ace de la TrianonL e!ectivele. au3si "e mama dre"turilor minoritarilor.KT. "erena 'criza romaneasca(: $ S"re e7em"lu.ngaria Mare. re"rezentantii . unde !ac si des!ac legi du"a bunul lor "lac. care din "unct de vedere numeric de"asea cu mult celelalte categorii sociale ale nationalitatii ungare din Romania. care sa le asigure mentinerea "rivilegiilor atat in situatia revizuirii tratatului de "ace cat si in aceea a mentinerii statu)Wuo)ului$ Pseudointelectualii doreau revizuirea si erau in stare sa se sacri!ice "entru in!a"tuirea ei.crainei subcar"atice. convinsi !iind ca numai ast!el dorinta lor de ca"atuiala se va im"lini$ >amenii de rand. a stabilit ca starea de s"irit a nationalitatii mag0iare din Romania ("e la mi4locul anului -. taranimea.$ Voi 4avrelor. in urma analizelor e!ectuate in teritoriu. !ata de "roblema revizuirii tratatului de "ace de la Trianon. taranii. dotarea. au scoli si universitati. nu erau dis"usi sa !aca vreun sacri!iciu "entru ea (oare. im"artind cu noi. conducatorii mag0iarilor din Romania.ngaria nu era de natura sa le aduca ceva in "lus$ &e aceea. nu vedeau cu oc0i buni revizuirea si nici nu erau interesati de aceasta (ca si marea ma4oritate a etnicilor unguri de astazi.>biectivele acestui 'birou(. %1EKE%SI I=<>RM%TII. in eventualitatea Ni"otetica bineanteles)de ali"ire la . !unctionary sau "ersonalitati ale vietii "olitice romanesti (tot "olitica bat)o vina: Politicienii romani de astazi. desi doreau revizuirea. avea atitudini contradictorii$ Si Kegatia de la #ucuresti. consta in culegerea si transmiterea de date sau in!ormatii re!eritoare la: starea de s"irit a ungurilor. ignorantei si lic0elismului clasei "olitice romanesti. guvernul ungar anulase toate re!ormele agrare e!ectuate de guvernul ce0oslovac du"a anul -. intriganti. care sub masca 'rezolvarii "roblemei vietii culturale a nationalitatii ungare( au trecut la 'culturalizare( (autonomia culturala de astazi. ras"andirea. organizarea si controlul activitatii organizatiilor iredentiste mag0iare din TransilvaniaL numarul !emeilor mag0iare casatorite cu o!iteri. muncitorii. cadrele.K: %u mai mult decat li se cuvine. care)si vad de treaba lor. armamentul. deoarece a!lase ca. dar V>R T>T. de du"a -. de ce nu)i multumeste9 %u invatamant in limba materna. ca"acitatea de lu"ta si miscarile unitatilor armatei romaneL numarul. du"a ane7area . sunteti vinovati ca s)a a4uns "ana aici Nca o minoritate cu nimic mai 'alt!el( decat . au "re!erat sa se angreneze intr)un 4oc dublu. in conditiile in care minoritatea romana din . !iindca sunt cu totii niste "oliticieni verosi. era im"otriva revizuirii.MITI &E %1EST <%PT: %st!el.ngaria. ei isi mani!estau desc0is "re!erinta ca aceasta istorica "rovincie romaneasca sa ramana in continuare sub suveranitatea Romaniei.@5 si a de"osedat de "amant si "e taranii unguri care !usesera im"ro"rietariti "rin aceste re!orme. <II=& T>T%K =EM. vai mama lor3 si. in general. s"re marea nemultumire a 'slu4basilor( Kegatiei ungare de la #ucuresti.ngaria.IRE% TRI%=>=)ului9 1u siguranta.. se datoreaza in totalitate tembelismului. "regatirea. a!lat si in atentia #iroului @ al MStM al %rmatei Romane (vom vedea mai incolo de ce . "e motiv ca nu erau 'unguri curati(3<iindu)le teama ca si in Transilvania se va "roceda la !el. etc. mincinosi. mana in mana cu 4igodiile noastre din 'arcul guvernamental( si nu numai: $ %vand o situatie "rivilegiata inRomania(ca si cei de astazi. daca si)ar "ierde "ozitiile si avanta4ele de care dis"un in Mar)1ov. cu tot ceea ce era de natura sa contribuie la realizarea obiectivelor activitatii iredentiste$ Interesant este !a"tul ca Siguranta. avea din 'teritoriul( vizat.&MR si ale celorlalte "artide sau "artidute mag0iare "ro)./.

treceri !rauduloase de !rontiera. unele elemente mag0iare din comuna Valea lui Mi0ai. acestia sunt obligate la cererea e7"resa a . de "e teritoriul Transilvaniei. intretineau tensiunea din randul "o"ulatiei de etnie mag0iara din Transilvania si#anat. acte de teroare asu"ra unor !unctionari romani (astazi. dar si unguri vinovati de 'intelegere si colaborare( cu '"orcii de romani( (ce)ar !i meritat 4igodiile astea sa stea in !ata unui "luton de e7ecutie Nunde cu siguranta. mintea aburita de idei autonomiste li s)ar racori de!initiv$ . elementele sovine tineau adunari. dintre care unul era sergent de strada. agentii mag0iari sustinuti "er"etuu de catre guvernul ungar.E $ 1u toate acestea. au "latit cu viata indrazneala de a se considera3romani. aste"tau intrarea armatei ungare "e teritoriul Transilvaniei$ <emeile aveau "regatite alimente "entru a "rimi "e 'liberatori( si din "anglici colorate "regateau tricolorul ungar (si astazi.($ . elemente !anatice au comis omoruri$ %st!el. "recum !ace cu toti nenorocitii si zmec0erii dinRomania$ Poate ca daca i)ar baga la 'rece( "entru multi ani.rmarind indea"roa"e evolutia starii de s"irit a minoritatii mag0iare.A. au 'dre"turi( N4alnica R. !lutura la loc de cinste "e unele dintre cladirile o!iciale. de "arca zona ar !i integrata de !acto in ungurica: .K R>M%= STI% 1. cu deosebire in cele unde "o"ulatia mag0iara era mai numeroasa decat cea romana. !iind 'in!ormati( din tim" de catre autoritatile romane: %ltii insa. ceea ce demonstreaza ca "e atunci. au avut o mare sur"riza "e @A martie -. !ara nicio4ena!ata de debilele autoritati romane din Mar)1ov si asa)zisul Tinut Secuiesc$ #a c0iar dra"elul unguresc si cel al asa)zisului tinut. a"robata bineanteles de umilul nostru Parlament. agreseaza si ameninta romani. s)ar !i com"ortat 'eroic($ Si cei de astazi. iar altul ca"oral in armata romana (individul a !ost arestat si bagat la '"astrare( in beciurile Randarmeriei. unde se intocmeau 'liste negre( ce cu"rindeau romani ce urmau a !i e7ecutati 'du"a revizuire(. e7ce"tand numarul. ceea ce a !acut ca increderea conducatorilor si a unor intelectuali unguri din Transilvania si#anatin a4utorul german sa se trans!orme intr)o acuta si sensibila de"rimare (saracii: si descura4are. "e autoritatile romane com"etente nu le intereseaza: . sub in!luenta zvonurilor !alse ras"andite cu "rioritate in zona de !rontiera. "rin dezin!ormare si vesti alarmiste. asa cum se obisnuieste intr)un ST%T =>RM%K. . redata !oarte elocvent intr)un ra"ort al SSI: 'agenti ai iredentei mag0iare trec "rintr)o criza de incredere !ata de "uterea .&MR. I&EM: $ Trebuie sa mentionez !a"tul ca multi dintre romanii si ungurii vizati de catre '4ustitiarii civilizatori( si)au gasit sca"area inRomania. tentative de rebeliune.A. du"a &ictat$ 1u"rinse de delir. "rovocatorii autonomisti care 4ignesc. con!orm "rinci"iilor . autonomistii din "usta si cei de aici. care nu sunt obligati sa invete limba romana$ 1el mai bun e7em"lu este 4igodia numita 1sibi #arna. "recum: 'actiunea lor se va in!a"tui in luna martie -.nde esti tu Te"es)&oamne3: $ S)au mai comis dealt!el. acte de o!ensa a dra"elului national (astazi. asa cum merita. "rea multi c0iar. Szminy Ivan din comuna Moteni a in4ung0iat A romani. etc$ 1u totii insa.A. aste"tand cu nerabdare o clari!icare a situatiei care s"era sa !ie determinata tot de actiunea germano)italiana($ .M S% SE P>%RTE 1. visatorii unguricai mari "oarta asemenea "anglici: $ In unele localitati.STITIE R>M%=%ii a"ara si "e ei.celelalte. a a4uns sa comande ma4oritatii: Sa s"eram ca cei ce vor veni la Guvernare. ST%T.ngariei si de sinceritatea a4utorului german$ %cestia isi masc0eaza neancrederea "rin agitatii marunte. agentii Sigurantei ra"ortau ca la @@ martie -. asa ceva se !ace "e !ata. &>#IT>1II$ %stazi.: <anatismul lor a !ost brusc curmat de vestea semnarii tratatului economic im"us Romaniei de catreGermania(@A martie -. vor readuce totul la normalitate. care abia ingaima ceva in romana dar era !unctionar al statului roman::: 1um naiba a a4uns s"ecimenul asta !unctionar si cine l)a tolerat acolo9 1a de obicei.A. sa invete limba mag0iara$ Masura nu se a"lica reci"roc si !unctionarilor mag0iari..

decat cea de ma4oritar.y %dam. du"a ce a intrat in tara. con!orm in!ormatiilor detinute de catre Serviciile romanesti. !iindca . ei ra"ortand ca 'o "arte din taranimea mag0iara din Transilvania inclina s"re "arerea ca este "re!erabila situatia de minoritar. vestea ca vor satis!ace atat "retentiile lati!undiarilor cat si cele ale agricultorilor unguri "rin e7"ro"rierile ce ar urma a se !ace asu"ra "ro"rietatilor romanesti$ In!ormatiile #iroului @ "rovenite din antura4ul Kegatiei ungare din #ucuresti. in legatura cu concentrarile militare romane($ Inde"linind cu sarguinta ordinele "rimate. Szasz Paul. cum vom vedea in cursul acestor articole mincinoasa. daca n)ar !i e7istat &ictatul si im"licarea Germaniei si a Italiei (cum vom vedea intr)un articol se"arat . evidentiindu)se ca guvernul din #uda"esta nu intentioneaza introducerea unei re!orme agrare !avorabile taranimii. "e trimisul Guvernului de la #uda"esta in Transilvania. ci cauta sa a"ere "rin toate mi4loacele legale marea "ro"rietate lati!undiara($ &eci.ngaria$ %cest curent castiga teren indeosebi in regiunile a"ro"iate !rontierei romano)mag0iare.ngaria nu era nici bogata ca sa)si "ermita "ierderi !inanciare enorme si nici buricul "amantului ca sa castige "rin !orte "ro"rii Transilvania si #anatul$ &is"erati ca lucrurile nu merg in directia dorita. a carui misiune s"eciala era de a studia situatia "olitica a Romaniei si com"ortarea nationalitatii mag0iare in actiunea de sustinere a intereselor ungare$ SSI l)a "asat "e gagiu. dar de"osedat de "amant in . 'e!ectivul "ilotilor romani de aviatie nu cores"undea cerintelor de razboi si ca elementele in curs de instruire nu erau inzestrate cu a"titudinile necesare "entru a "utea com"leta li"surile$ %viatia ungara este net su"erioara celei romane:($ Gagiu n)a stiut insa ca 'datele certe( i)au !ost !urnizate cu mare 'bunavointa( de catre #iroul @ "rin agentii sai. atasatul militar ungar a comunicat 'date certe( re!eritoare la situatia cadrelor din armata romana. dar "ro"rietar inRomania. agentilor Sigurantei "entru '"rotectie(: %st!el.ngaria a4ung nedenaturate. ca. cu toate s!ortarile sale. Mory %ndras. le cam murise 's"iritul( la gorobetii de aici: . #iroul @ si SSI erau la curent$ #uda"esta.&e la #uda"esta.ngaria de una singura. desi avea ca "rinci"ala misiune inde"linirea "retentiilor revizioniste. deoarece se a!lase des"re mani!estarile de a"ro"iere intre taranii romani si cei unguri$ %st!el.J5. se ocu"a si cu "regatirea actiunii militare im"otriva Romaniei Nactiune de care MStM al %rmatei Romane. !runtas ungur din 1lu4$ S"iona4ul mag0iar. SSI a "us 'oc0ii( in "rima 4umatate a anului -. . du"a "arerea lui. SSI a "rimit in!ormatia ca guvernul ungar era e7trem de ingri4orat de !a"tul ca in regiunea secuiasca si a Tarnavelor se accentueaza tot mai mult tendinta s"re o colaborare romano)ungara$ 10iar si agentii Sigurantei semnalau aceasta stare de !a"t. "resa mag0iara si)a adus contributia. Mory a luat contact cu #an!!y Mi.los. "rin care sa se transmita taranimii mag0iare si nu numai. conducatorul Societatii Economice Mag0iare din Transilvania si membru in directoratul <rontului Renasterii =ationale. Guvernul de la #uda"esta a dat ordin sa se initieze o cam"anie (aici. membru al 1onsiliului Su"erior al <rontului Renasterii =ationale "entru agricultura si munca. ar !i obtinut doar degetul mi4lociu: =u degeaba erau ingri4orati. contele #et0len Gyorgy si Incsedy Roc0smann Edmund. au relevant !a"tul ca #uda"esta a luat 0otararea de a trimite din .ngaria in Transilvania un numar de '"remilitari( in vederea 'reanimarii s"iritului nationalist ungar( (mda. a solicitat in re"etate randuri legatiei sale din #ucuresti 'sa comunice cat mai detaliat observatiile !acute in garile si de"ozitele 1<R. unde sterile din . cu alte cuvinte. dandu)i e7act ceea ce el dorea sa auda: . contele Tele. "resedintele comunitatii nationale a mag0iarilor din Romania. imediat cum a intrat inRomania.

"rezentau interes numai daca erau a"te sa contribuie la realizarea telurilor revizionismului mag0iar$ S"re a ne edi!ica asu"ra intentiilor mag0iare.E etc$ Si daca ar continua sa recunoasca Romania. adica euro"ene. s)a cerut intocmirea unei liste a tuturor ungurilor anga4ati la uzinele electrice si de a"a din Transilvania$ Se "reciza ca lista era necesara in vederea actiunii de sabotare ce se va intre"rinde in cazul unui con!lict romano)ungar$ OO . mult mai ra"ida si mai sigura decat unirea "rin integrare Ka dezbaterea de 4oi (-@ august de la . . dar !ara o "arte a teritoriului ei. c0iar daca dotarea nu era la un nivel inalt si su!icient$ %viatia romana nu era deloc in!erioara celei mag0iare: Mai mult decat atat. "entru noi ii c0eltuim. Re"ublica Moldova. crede ca !a"tul ca Romania !ace "arte de4a din . director al "ostului de radio Vocea #asarabiei. nici surori: ei sunt tot noi: Integrarea "rin unire Integrarea "rin unire. din ra"oartele in!ormative ale Serviciilor romanesti.. #ru7elles)ul nu ar "utea !ace nimic im"otriva: 10iar daca nu recunoaste unirea. iar s"ectatorii3SSI. "rivind situatia "olitica din Re"ublica Moldova. !iindca unirea va trebui recunoscutF de toate statele care !ac "arte din . de la 10isinau.E$ Ei bine. nu este c0iar asa: &esi "are incredibil. se des"rinde idea ca in!ormatiile cu caracter "olitic. Geo"olitica. s)a a4uns la concluzia ca unirea #asarabiei cu Romania este o cale mai ra"ida de integrare in . agentii legatiei comunicau ca germanii din Transilvania mani!estau eo atitudine ostila tot mai categorica !ata de unguri($ &e asemenea. =%T>.Realitatea era insa alta: Pilotii romani erau bine instruiti..A. ce consecinte concrete va avea9 Pero: 1etatenii romani vor avea toti aceleasi "asa"oarte romanesti. militar si social)cultural. Istorie. . Romania tot va trebui sa !ie recunoscuta$ Pentru ca este membra >=.niversitatea de vara de la Izvoru Muresului. nu "entru straini$ Iar romanii din #asarabia nu sunt nici !rati. >S1E. a"rilie @5-@B@@ 1omments Bntegrarea prin unire by: George GMT Posted in: Eroii Romaniei. Rusia Si . conducatorilor nationalitatii ungare li s)a cerut o situatie statistica si e7"licativa a institutiilor mag0iare ce urmau sa !ie studiate in vederea initierii unor masuri de reorganizare a lor "entru a le !ace a"te intensi!icarii actiunii revizioniste sub "atrona4ul legatiei de la #ucuresti$ In aceeasi "erioada.niunea Euro"eana este o "iedica. in continuare vom vedea cateva e7em"le de s"iona4 in care actorii "rinci"ali sunt unguri.niunea Euro"eana$Per!ect de acord: &ar. cunoscutul ziarist Valeriu Sa0arneanu.555 de miliarde de Euro daca am c0eltui "entru unirea cu #asarabia. economic. care considera ca acest "roiect este unul e7ce"tional. #iroul @ si Siguranta$ In a doua 4umatate a anului -.

ca e in curtea noastra:( (&e !a"t asta si este !ilozo!ia de baza a membrilor .rali$ ) mandate in "lus in Parlamentul Euro"ean$ ) un bun "recedent "entru recu"erarea celorlalti romani si a celorlalte teritorii$ Pentru basarabeni ) Vor !i cu mult mai multi. crema civilizatiei de "e "laneta: ) vor avea la dis"ozitie o "iata de ?55 de milioane de cum"aratori civilizati si cu bani: . "e malul dre"t sau stang al =istrului3 &e aceea si este atata agitatie "e tema asta. "entru ca se stie !oarte clar ca mare lucru nu se "oate !ace im"otriva unirii. adormit inca$ ) vom veni in contact direct cu romani adevarati. ca in "erioada interbelica$ > trezire a s"iritului creator. cu averea si cu viata$ =u ca noi care suntem romani "e gratis$ ) un s"or de teritoriu inseamna un s"or de sursa de venituri si un castig geo"olitic si strategic$ ) &in "unct de vedere geostrategic. vor !i cu mult mai res"ectati$ Punct$ ) ar bene!icia imediat de avanta4ele cetatenilor euro"eni: libertatea legala de a munci oriunde.E: ne a4utam colegii. din "unct de vedere al legislatiei . vor !i cu mult mai "uternici. su!erinta. du"a unirea Moldovei cu Romania. iar Romania devine de !acto unul din liderii regionali$ ) un im"uls "entru cresterea economica$ ) inlesnirea contactelor Romaniei cu romanii din regiunile ucrainene 1ernauti. de a vinde oriunde$ >riunde in . "entru ca ast!el ne a4utam "e noi$ Vezi nu mai de"arte de cazul Greciei %rgumente "entru unire Pentru romani: ) Vom !i mai multi. Transcar"atia. cu care basarabenii au relatii vec0i si !oarte stranse$ ) conectarea Romaniei la s"atiul e7 sovietic. singura reactie a . de a locui oriunde.E$ Intr)o asemenea situatie.n basarabean care se urca in avion la 10isinau si coboara la Vladivosto. >dessa si Vinita. vede mult mai am"lu lumea$ Ka !el ca unul care incarca cateva navete cu coniac original moldovenesc si se duce cu masina sa le vanda dincolo de . de a invata oriunde. de a cum"ara oriunde. cu di"lome valabile oriunde.niunea Euro"eana.E va !i de genul: 'Romania iar a !acut o sotie$ &ar nu avem ce !ace. vom !i mai res"ectati$ Punct$ ) un s"or de J milioane de oameni inseamna o crestere im"ortanta a vitalitatii neamului si s"eranta mai mare de dainuire a limbii$ ) o mare mobilizare a energiilor creatoare. vom !i mai "uternici. "entru ca basarabenii si)au "latit romanitatea cu munca. =%T> va controla in totalitate "artea de sud)est a Euro"ei. decat s)o a4utam. adica la o "iata uriasa si resurse imense$ Vom "rimi deodata o retea de relatii economice "e care o tara o costruieste intr)un secol$ ) imbogatirea culturii si civilizatiei romanesti cu e7"erienta eurasiatica a basarabenilor$ ) e7tinderea orizontului$ .indi!erent ca traiesc "e malul dre"t sau stang al Prutului.

E si =%T>. sub "rotectia "artenerului strategic S. unirea se "oate !ace imediat. "entru s"atiul e7 sovietic$ ) conectarea directa a . !ara sonda4e. care isi dau co"iii la liceele romanesti. de "olitica.E si de membru =%T>$ Inca$ >ricum. "entru orice. in !ata lumii si a Rusiei$ ) un e7ce"tional "recedent "entru celelalte membre ale Parteneriatului Estic: %rmenia. bineinteles.E la s"atiul e7 sovietic.E. "rin reteaua de relatii economice "e care o au oamenii de a!aceri basarabeni$ ) un mare.E. mare castig de imagine.) avand in s"ate un "o"or de @2 de milioane de conationali. basarabenii vor avea alt cura4 sa !aca a!aceri in teritoriile !ostului . moare "rin 'in!ometare($ Romania inca nu a !acut uz in relatia cu Rusia de e7ce"tionala "ozitie de !orta "e care i)o da calitatea de membru . bene!iciind si de "uterea cu mult mai mare a !irmelor si bancilor romanesti si euro"ene$ ) ar iesi imediat din zona gri.RSS. inclusiv din Transnistria. de strategie. decat va avea Moscova "entru a le distruge$ . !ara scandal$ S)ar rezolva "e loc si "roblema Transnistriei. (si oriunde altundeva . e7trem de e7"usa "ericolelor$ In interiorul . #elarus. cea mai avansata din lume$ Iar Romania este cea mai avansata din Euro"a la acest ca"itol$ ) Plus. si de ?55 de milioane de concetateni. de la sursa. amenintarea Rusiei ar deveni re"ede un vis urat si inde"artat$ ) ar vorbi romaneste oriunde$ >ricand$ <ara !rica: Sunt multi rusi din #asarabia.%. toate celelalte avanta4e ale cetatenilor euro"eni si a civilizatiei euro"ene$ %r iesi din zona eurasiatica si ar intra in lumea civilizata: Pentru noi toti Vam avea mai mult cura4. Georgia si . "rin sim"la 0otarare a celor doua "arlamente nationale$ <ara re!erendum. !ara mani"ulari ziaristice. daca este deconectata de la .E ) o "iata de des!acere si investitii a"roa"e virgina$ ) e7"ertiza adevarata. de di"lomatie. "entru ca nu vad cum ar "utea Rusia sa mai mentina tru"e militare "e teritoriul .E si =%T>: 1at se tine Rusia de batoasa si cat de razboinica este in declaratii. "entru a "utea !ace o !acultate in Romania$ > mare lectie "etru romanii de "este Prut$ Pentru minoritarii din #asarabia ) %r bene!icia imediat de toate dre"turile o!erite de legislatia . orunde ne)am a!la: Pentru . %zerbaid4an. adica la o "iata uriasa cu resurse imense. in cativa ani #ucurestiul va avea mult mai multe resurse si aliati "entru a inde"lini obiectivele nationale romanesti.craina$ &aca "oliticienii romani renunta la comoditate si cei basarabeni la !otoliile caldute.

Vecinii Romaniei &aca "ana acum am aruncat o "rivire asu"ra organizatiilor iredentist)teroriste mag0iare. "rin "risma unirii cu #asarabia. membri ai 1omitetului de "olitica e7terna al Senatului american. a o"ortunitatii acesteia acum si a "osibilitatilor noastre actuale$ A a"rilie @5-@BC2 1omments . al domnului Virgiliu 1uliceanu. au !ost 'indrumatorul si sustinatorul( sovinismului mag0iar$ Princi"alul obiectiv al acestor Servicii in Romania. inc0eiem seria dedicata . ane7area Transilvaniei. Servicii Secrete.ota de Sud .ngaria Mare($ 1u toate acestea. in dialogul "e care l)a avut cu Gorbaciov.B4BB8< S<4R<T< D< BNF>RM TBB 8< R>M NB<B G$H by: George GMT Posted in: enigme. a modului cum este "rivita reintregirea Romaniei. Inteligenta romanilor. si recomanda uni!icarea. a s"us !oarte clar ca tarile baltice si Moldova n)au !ost niciodata "arte a im"eriului rus$ Ka @/ iunie -.BSU8 UNG RB<B M RB SB S<R. Eroii Romaniei. in acelasi tim". au "rezentat Senatului un "roiect de rezolutie in !avoarea autodeterminarii si reuni!icarii #asarabiei si nordului #ucovinei cu Romania$ Rezolutia a !ost ado"tata.-. a situatiei de azi. in con!ormitate cu dre"tul istoric$ =iste 4urnalisti de la 1otidianul au calculat in @55C cat ne)ar costa unirea cu #asarabia si le)a iesit cam @? de miliarde de euro: Intrebat ce "arere are des"re costurile unirii cu #asarabia. inseamna "utere:( Ka aceeasi intrebare. Varu4an Vosganian (unionist im"atimit a ras"uns: '=u conteaza$ <iecare "alma de "amant in "lus. serie ince"uta "e @? martie$ Sco"ul acestor articole a !ost o incercare de rememorare a c0inurilor inumane "rin care romanii de dincolo de Prut au trecut nevinovati si.Margaret T0atc0er.RSS. in consecinta. senatorii re"ublicani Resse Melms (1arolina de =ord si Karry Pressler (&a. de acum ne vom muta atentia s"re serviciile de in!ormatii mag0iare si actiunile lor indre"tate im"otriva Romaniei anilor QA5)QJ5. %ndrei Vartic (#asarabia a ras"uns: 'romanii din #asarabia isi vor "lati singurei re)uni!icarea$ &oar sa se scoata 0otarele de "e Prut$( 'Germania a numarat nemtii. dar sa)i dea alta coloratura "olitica. care voia sF menGinF . s"iona4ul des!asurat inRomaniade catre organele si . am s"une.nirii #asarabiei cu Romania. si nu banii din buzunarele lor$( Virgiliu 1uliceanu 1u acest articol.. o imagine !otogra!ica. era revizuirea tratatului de "ace de la Trianon si. cu mentiunea ca acestea. Maramuresului si 1risanei la '. inseamna "utere$ <iecare om in "lus.

P>KITI1IE=I R>M%=I: Pana acum n)ati demonstrat deloc ca slu4iti interesele RomanieiL ar !i trebuit sa !iti nesanta4abili si imuni la "retentiile absolut 0alucinante ale . s"eculantii si santa4isti ce)l conduc. Serviciile mag0iare actionau in Romania.ngaria !ara consimtamantul romanilor e un lucru de care nici sa nu ne a"ucam($ &eci.&MR si ale altor "artide si "artidute mag0iare$ 1e)ati !acut la conducerea Romaniei. social) cultural. 0a0alerelor: a !ost recunoscut inca din anul -/J/ c0iar de catre conducatori din randul revolutionarilor unguri care. se "rocurau si se transmiteau la centrala din #uda"esta date sau documente cu caracter militar. "olitic.niunea Transilvaniei cu .&MR. analizand "roblema ali"irii Transilvaniei la . cei carora ne "asa.&MR la cate '!avoruri( li s)au !acut in ultimii ani. du"a -. care s)a si 'bucurat( de atentia lor 's"eciala($ %cest individ. dar si a incom"etentei si li"sei de "atriotism a clasei "olitice romanesti de du"a -. dar daca cei ce ne conduc sunt 'idiotii utili( . unde agentii lor erau incadrati ca atasati. sub conducerea si indrumarea s"ecialistilor din serviciile de in!ormatii ale acestui stat. cu siguranta. avertizandu)i in mod deosebit asu"ra necesitatii stringente de a !i 'cat se "oate de "rudenti in activitatea lor "entru a . $ =ici nu visa . au acces direct la date con!identiale. in "rinci"al. va reamintesc ca dre"tul R>M%=IK>R la autodeterminare (in conditiile in care astazi. si)a instruit colaboratorii in domeniul culegerii si transmiterii de in!ormatii. toti cei care v)ati "erindat "e acolo. din "acate. au avut un caracter total. !unctionari.&MR. numai bine nu !ac relatiei romano) ungare$ R. de"istase dre"t conducator al serviciului s"ecial de in!ormatii din cadrul Kegatiei ungare de la #ucuresti.SI=E: Iar voua idiotilor autonomisti. "e Szendrey Poltan. etc$ Siguranta. care de dragul 'ciolanului de ros( numit Romania. cu stiinta si vrerea acestora$ Rusine sa va !ie 0a0alere "olitice.SI=E S% V% <IE. trag un semnal de alarma serios (desi nu)mi "lace sa !iu alarmist. trebuie sa !im orbi NMar)1ov se indrea"ta incet dar sigur.ngaria. sub aco"erirea Kegatiei ungare de la #ucuresti si a consulatelor ungare din Transilvania. consuli. in sensul ca: )se cautau. marturie a "arsiveniei si 4igodismului mag0iar. erau indrumati sa se considere obligati sa colaboreze cu agentii serviciilor mag0iare care erau in!iltrati in Romania !ie clandestine. devenind o enclava. ne demonstreaza ca situatia in Transilvania a sca"at de sub controlul autoritatilor romane.M< Targu)Mures. s"re autonomie de"lina. economic. avand ministrii "ro"rii: Si nu cred ca este cineva atat de naiv incat sa nu creada ca acestia n)ar 'canta( si la #uda$ Evenimentele din ultimii @@ de ani. etcL )sursele de in!ormatii erau cautate in toate mediile societatii romanesti$ %stazi./. !ie sub diverse aco"eriri o!iciale$ 1on!orm datelor SSI si Sigurantei./. se aduna:($ Recentele evenimente "recum situatia de . de la conducatorii comunitatii nationale (a mag0iarilor din Romania si "ana la membrii ultimei organizatii a comunitatii.9 R. asta nu inseamna ca si =>I.organizatiile revizioniste mag0iare. V>I va considerati de4a sta"anii de dre"t ai regiunii. v)ati lasat santa4ati de un "artid autonomist mag0iar. au a4uns la urmatoarea concluzie "ublicata in gazeta '1incis"rezece martie(: 'In Transilvania doua "uteri au sa 0otarasca asu"ra soartei uniunii: dieta si "o"orul roman$ &ieta nu re"rezinta decat cateva sute de oameniL romanimea inseamna Transilvania intreaga$ . consilieri. !ormat la randul sau din lic0ele$ &ar bine zice "roverbul romanesc: '1ine se aseamana. santa4 !atis si !ara nicio rusine din "artea . cum este 4avrelor cu autonomia9 Rigodiilor: %i cui sta"ani va considerati V>I si in numele cui vorbiti9 )ungurii din tara.

A. la care se adauga santa4ul . SSI a a!lat ca "rimul ministru ungar. "resedinte al Societatii E$M$G$E si membru in directoratul <rontului Renasterii =ationale si contele . "resedintele comunitatii nationale a mag0iarilor din Romania si membru in directoratul <rontului Renasterii =ationaleL dr$ Szasz Paul. sunt re"rezentanti ai ST%T. au !ost create '"osturi onori!ice de consilieri ecleziastici. colaboratorii sa mentina legatura cu !emeile mag0iare casatorite cu o!iteri sau !unctionari romani si sa incredinteze misiuni im"ortante numai acelora care erau recomandate s"ecial de legatie$ G0inionul lor ca "rintre soti erau si o!iteri ai #iroului @ si '!unctionari( ai Sigurantei ori SSI Ndis"usi bineanteles la 'colaborare(: > sa vedeti ce bine au 'colaborat(. indicatiile re!eritoare la "rudenta ale musiului Poltan.I R>M%=.y. S. Siguranta a a!lat ca Kegatia ungara din #ucuresti a "rimit dis"ozitii 'sa transmita !runtasilor mag0iari consemnul ca in a"arenta sa arate indi!erenta !ata de noua situatie dar Nin realitate)sa !ie oricand "regatiti "entru eventualitatea revizuirii !rontierelor( (s"er ca asa ceva nu se intam"la c0iar astazi: $ In "rivinta acestui as"ect iata ce ra"ortau in luna mai -..los. consilieri. in conditiile in care. "recum si numele a "este A555 de romani inruditi cu !amilii unguresti$ &u"a cate se vede.. STI. EI "e cine slu4esc si ale cui interese.los. &%: <iindca Serviciile romanesti cunosteau T>T.K PE=TR. in urma unui ordin "rimit de la #uda"esta..&MR. care acce"tasera sa colaboreze in domeniul culegerii si transmiterii de in!ormatii$ %st!el. conducatorii minoritatii mag0iare nu "ot trece "este obligatiile asumate !ata de guvernul roman si de aceea isi mani!esta nemultumirile numai in cercuri restranse (astazi o !ac "e !ata. au a!lat ca in cadrul Kegatiei ungare de la #ucuresti.. in ziua de -@ mai -. a avut loc la 1lu4 o cons!atuire intima (cat de 'intima( a !ost.nu !i "usi in situatia de a !i sus"ectati de autoritatile romanesti($ Stia musiu ce stia. si =. daca s)ar dori asta$ <aza cu autoritatile romane care =. !iindca "rin natura muncii lor "ot intra in contact cu secrete de stat9 $ In luna a"rilie -. in luna martie -.A. si nu se simtea "rea in largul sau "rinRomania9 1u siguranta. nu si)au "rodus e!ectul dorit. a cerut consulatelor ei din Transilvania sa intocmeasca tabele cu numele o!iterilor si !unctionarilor de stat romani ale caror sotii erau de origine mag0iara$ Tabele intocmite si trimise legatiei din #ucuresti. instructiuni re!eritoare la atitudinea lor !ata de rezolvarea "roblemei nationalitatii mag0iare din Romania. in calitate de cetateni romani. agentii SSI: '<atis. acestia erau obligati sa !ie !ideli statului roman (avem si astazi e7em"le de "rimari.IRE% K>R: %r !i bine daca si astazi s)ar intam"la acelasi lucru9 1u siguranta.A.K SI &%R. nu tine: In anul -. contele Tele.K. dis"un de dubla cetatenie. &%: <iindca "rovocarile si actiunile idiotilor autonomisti.K. ar "utea !i ra"id ani0ilate.&MR`#%=&% &E S%=T%RISTI SI M%<I>TI $ %st!el. asa cum vom vedea in randurile urmatoare: El a mai dis"us o!icinelor din subordine ca.A. PR><ESI>=%KISM.. turistici si culturali( ce au !ost incadrate cu "ersoane recrutate din randurile "o"ulatiei mag0iare din Romania. 4urand !idelitate statului ungar$ Ma intreb. legatia ungara. "e viitor. ce au !ost !otoco"iate de catre SSI )care avea agenti de valoare in cadrul acestei legatii Ncu"rindeau numele a "este -255 de o!iteri si !unctionari romani casatoriti cu !emei de origine etnica mag0iara. stie SSI la care au "artici"at: contele #an!!y Mi. atat Siguranta (din surse interne cat si SSI (din surse e7terne .=T I=<>RM%TE. si ca atare Serviciile romanesti de in!ormatii si contrain!ormatii aveau cunostinta des"re continutul activitatii de s"iona4 ce se des!asura "e tot cu"rinsul tarii sub aco"erirea legatiei si a consulatelor ungare dinRomania$ T>T RESPE1T. S%=T%R%=&: .A. in continuare$ Pentru determinarea "recisa a intinderii acestei surse de in!ormatii. a trimis contilor #et0len G si #an!!y Mi. etc care desi o!icial.

care !ara a4utorul celor romanesti din 'coalitie(. sa nu mai aiba '"riza( la etnicii mag0iari actiunile si "romisiunile acestui "artid. dr$ Szasz Paul ar !i declarat.ngaria($ Sic: Realitatea din 'teren( era cu totul alta decat scontau autoritatile mag0iare: =u toti re"rezentantii mag0iari din Transilvania agreau idea ali"irii la . n)au nimic in comun cu ideile autonomiste si actiunile 4ignitoare la adresa romanilor si Romaniei. Serviciile romanesti aveau ras"unsul: #R%V> lor ca au stiut cum sa 'gestioneze( actiunile iredentiste mag0iare.=IKE K>R =.J5. vazandu)se inselat in aste"tarile sale. cum o !i9 Interesant este !a"tul ca si serviciul s"ecial ungar a a4uns la aceeasi concluzie. . M. alaturi de P&K$ Interesant. la 'bogatia( . dar astazi.ngariei "e contele #an!!y Mi.&MR se a!la in cadere libera in sonda4e. a rezultat ca din cauza atitudinii evazive a !runtasilor nationalitatii ungare din Romania. cu siguranta. %. du"a ce au investit mari resurse materiale. ca o solutie de o"ortunitate. membru in 1onsiliul su"erior al <rontului Renasterii =ationale$ S)au discutat cu acest "rile4 nemultumirile "o"ulatiei mag0iare !ata de conducerea comunitatii si s)a e7aminat din nou.y %dam.ngaria($ &eci.KTI 1>K%#>R%=& !oarte bine cu Serviciile romanesti$ 1I=STE K>R. si)au "regatit "lat!orma de "lecare de la conducere si intentioneaza a se stabili in . in o"inia "ublica s)a !ormat convingerea ca ei nu erau animati de sentimentul lealitatii !ata de statul roman si nici nu mani!estau vreun interes !ata de nevoile reale ale "o"ulatiei ungare (astazi.J5. minunat: $ %ceasta atitudine. mentioneaza: 'constatand esecul actiunilor intre"rinse "ana atunci. ar avea ce invata: $ . cu "rivire la "ozitia conducatorilor ungurilor dinRomaniarezulta ca. con!orm ra"ortului SSI.Tele. marea ma4oritate a etnicilor unguri. nu "rea le ieseau masinatiunile: &e ce oare9 Pai. legatia a trimis o dis"ozitie tuturor consulatelor mag0iare din Transilvania "rin care a cerut sa se intocmeasca de urgenta un ra"ort cu "rivire la activitatea conducatorilor mag0iari din Transilvania$ S)a mai cerut ca in ra"ort sa se "recizeze daca acesti conducatori 'si)au "regatit din tim" tineri intelectuali care sa)i "oata inlocui in caz de nevoie si daca acesti tineri sunt sau nu ca"abili sa se sacri!ice "entru .ngaria. a cauzat nemultumiri si guvernului de la #uda"esta care. ar ramane doar un biet catelus care maraie dar nu latra9 %r !i bine ca sa nu zic. cu alte cuvinte. l)au tras de urec0i "entru !a"tul ca nu "rea 'le ieseau "lanurile($ &e ce oare9 1u siguranta. !iind cetateni ce merita toata stima si res"ectul nostru$ Sunt oameni de la care multi dintre =>I. un ra"ort al Sigurantei din !ebruarie -. au a4uns la concluzia ca 'nu le merge bine in R>($ 1u siguranta. "rintre altele. ca !runtasii aristocrati nu erau agreati de "o"or si din acest motiv el isi vedea amenintata "o"ularitatea in masele nationalitatii ungare care il acuzau ca ar !ace cauza comuna cu as"iratiile egoiste ale magnatilor$ Tot in legatura cu atitudinea !runtasilor unguri dinRomania!ata de sarcinile "rimite de la #uda"esta. in luna a"rilie -. acum. aici Serviciile romanesti stiau ras"unsul: &in in!ormatiile culese de catre Siguranta la vremea res"ectiva. "osibilitatea de a se retrage din <rontul Renasterii =ationale($ 1on!orm datelor detinute de catre SSI si in urma analizei de im"act e!ectuata de catre acest s"ecialistii acestui Serviciu. si anume: %1TI. REP. a c0emat in ca"itala . ca nu si)au tradatT%R%: (si astazi.ngariei. intr)un cerc de cunoscuti din%lba Iulia.KT%TEKE S1>=T%TE: (ca sa vezi saracii. umane si !inanciare.los "entru a ra"orta asu"ra activitatii de"use si a "rimi instructiuni in vederea actiunilor viitoare$ 1u alte cuvinte. nici nu s)a simtit: $ 10iar si Kegatia ungara din #ucuresti era ingri4orata de mersul 'evenimentelor( regizate si "lanuite de la #uda"esta: 1a urmare.

in intervalul -?)A5 a"rilie -. des"re 'e!icienta(. nu)si "ericlitau "ozitiile "rivilegiate "e care le detineau$ Printre e7em"lele "ozitive se numara Iosi! Sandor. au de"us e!orturi mari in vederea inlaturarii lui din !unctia de secretar general$ . ca in cadrul masurilor luate "entru "rotectia si indrumarea "o"ulatiei civile mag0iare in caz de razboi.los. contele #an!!y Mi. este aceasta: 'transmiterea catre "o"ulatia mag0iara a ordinelor si instructiunilor "rivitoare la masurile de a"arare ce trebuie luate in cazul unui eventual razboi sa se !aca in biserici cu ocazia o!icierii slu4belor religioase($ 1a sa vezi. intr)un eventual razboi. ceea ce re"rezinta o de"asire de -?6 !ata de luna mai -.as. caruia ii contesta dre"tul de a re"rezenta "e ungurii din Romania (interesant este !a"tul ca si astazi. con!orm ra"oartelor SSI. toate organizatiile comunitatii sa in!iinteze. "rin aceasta. era atent 'monitorizat( de catre Serviciile romanesti$ Edi!icatoare in acest sens. sunt doua ra"oarte in!ormative ale SSI. !runtasi ai comunitatii nationale a ungurilor dinRomania. Kegatia a "rimit de la comitetele locale -.los. in sc0imb.J5. 'comitete de !emei(. in "rinci"alele localitati cu "o"ulatie ungureasca. considerati mai 'ambitiosi(. via SSI: la ? iulie -.J5 (trebuiau si ei saracii sa 4usti!ice cumva !ondurile c0eltuite: Insa. acelasi "amant romanesc: &in dis"erare si dorind 'a 4usti!ica( !ondurile immense c0eltuite. in vederea "ublicarii. secretarul general al %sociatiei culturale mag0iare din Transilvania. CAA. cu salarii cores"unzatoare "regatirii si ca"acitatii !iecaruia$ Se mai a!irma ca "ersonalul ce va !i recrutat va servi la com"letarea cu elemente tinere. "ot gasi serviciu imediat la Ministerul de Interne din #uda"esta (de ce tocmai acolo.ngaria subcar"atica$ Volumul activitatii in!ormative mag0iare "e teritoriul Romaniei.J5. am vorbit mai sus3 L .5 de ra"oarte si a "rimit. economica si social)culturala din Romania si la numirea conducatorilor locali ai comunitatii$ In aceeasi "erioada.%ltii in sc0imb. de origine etnica ungara. cu care im"arteau "ractic. s"unandu)le ca cei ce doresc. care a conce"ut. im"reuna cu alti !runtasi unguri. se arata ca in cursul lunii iunie acest serviciu a "rimit si lucrat urmatoarele ra"oarte cu caracter in!ormative: )a trimis comunitatii nationale a mag0iarilor din Romania un numar de 2. intocmit de serviciul s"ecial al Kegatiei si inaintat la #uda"esta (de unde s)a 'intors(. "rin care se a"recia volumul muncii in!ormative a Serviciilor mag0iare. Kegatia ungara din #ucuresti a e7"ediat guvernului de la #uda"esta si comunitatii nationale mag0iare din Romania un numar de @@5 de ra"oarte. care. care s)a o"us categoric angrenarii asociatiei in actiunea "olitica revizionista si din aceasta cauza.J5. Istvan <ar. "e "eroada -? a"rilie)A5 iunie -.J5$ In "rimul ra"ort se arata ca. PR>VE=ITE de la #uda"esta. oare:9 . erau dis"usi sa coc0eteze cu miscarea iredentista numai in masura in care. Kegatia ungara din Romania. "o"a To. sa se ocu"e de asistenta co"iilor$ > in!ormatie absolut interesanta.es nu)i "astor "rotestant9 In cel de)al doilea ra"ort. la ince"utul lunii mai si ince"utul lunii iunie -.A de adrese si ra"oarte in!ormative$ Kegatia a recomandat. re!erate si avize re!eritoare la situatia "olitica. a tuturor "osturilor administrative din . o scrisoare catre contele #an!!y Mi. unde era rolul 'im"aciuitor si aducator de "ace( al #isericii 1atolice mag0iare: Si "arca mai a"roa"e de noi. "artidele mag0iare isi contesta dre"turile de re"rezentare a etnicilor mag0iari: 1oincidenta9 Poate: $ El incerca sa se a"ro"ie de gru"area initiata de unii agricultori unguri "entru colaborarea leala cu "o"orul roman. a intre"rins o actiune de stimulare a tinerilor intelectuali unguri. il constituie cazul !ostului "rimar din Turda.n alt e7em"lu de com"ortament civic e7em"lar.

)a "rimit de la o!icinele ungare in subordine: -2C5 ra"oarte asu"ra situatiei "olitice din Romania (mare "arte "rovenind din "resa romaneasca de atunci L -5@5 ra"oarte asu"ra situatiei economiceL CC. care le cunosteau "rea bine adevarata indeletnicire 'culturala($ Pentru "ro"ria lor siguranta. Timisoara si Sibiu. au vizitat orasele #rasov.STI<I1%TE: . Geo"olitica. acum o sutF Ei mai bine de ani.ngariei la #ucuresti N!iind =EM. de "rovenienta germana. cat si din !ondurile create "rin contributia obligatorie a membrilor comunitatii ungare din Romania (din aceste !onduri. "e baza "rinci"iului ca noroadele singure sF)Ei 0otFrascF soarta lor de azi Dnainte Ei "entru totdeauna se uneEte cu mama ei RomHnia($ .T ulterior.MIT de !elul in care agentii serviciului secret ungar strang in!ormatii inRomania. 1lu4 si %rad. Re"ublica Moldova. Marea =eagrF Ei vec0ile graniGe cu %ustria. ra"oarte asu"ra situatiei miscarilor de unitati militare (vom vedea in cursul acestor articole. unde au reorganizat agentiile serviciului$ <ara sa stie insa.KT. din tru"ul vec0ii Moldove$ Sn "uterea dre"tului istoric Ei dre"tului de neam. =agy Kaszlo Nministrul . &unFre. Timisoara. cat si noa"tea. a 0otarat sa detaseze la sediile "rinci"ale ale comunitatii mag0iare de aici.J5. ca orice !unctionar care se 'res"ecta(: $ In "rivinta dotarii cu a"aratura te0nica necesara des!asurarii activitatii de s"iona4. 'cateva( dintre aceste miscari $ Ka aceste categorii de in!ormatii s)a inregistrat o crestere de @56 !ata de luna "recedenta (or !i avut "lan saracii de EI: $ <inantarea tuturor acestor activitati de s"iona4 se !acea atat din !ondurile "rimate de la guvernul ungar de la #uda"esta (care trebuiau insa R. Mari Romani. ru"tF de Rusia. bietul inginer a &ISP%R. bineanteles: OO @/ martie @5-@B. Istorie. SSI si Siguranta au a!lat ca "rin Kegatie s)au distribuit conducatorilor organizatiilor revizioniste din >radea. a"arate !otogra!ice im"reuna cu dis"ozitive s"eciale cu a4utorul carora se "utea e!ectua !otogra!ii atat de la distanta mare. Turda. conducatorii serviciului secret al Kegatiei ungare din #ucuresti. S!atul \Frii declarF: Re"ublica &emocraticF MoldoveneascF (#asarabia Dn 0otarele ei dintre Prut. cu "osturile sale radio cu tot: Si)acum ceva e7trem de interesant cu "rivire la 'e!icienta( Serviciilor mag0iare inRomania: In anul -. iar in unele locuri mai im"ortante c0iar agenti ai Kegatiei$ 1a urmare. membrii Kegatiei s)au in!ru"tat co"ios.1omment Unirea Basara*iei cu Tara Mama% 2L Martie "#"! GBBH by: George GMT Posted in: Eroii Romaniei. Siguranta a stabilit ca Kegatia a insarcinat "e inginerul Varsanni cu montarea clandestina a doua "osturi de radio)emisie. PEISS$ &e asemenea. au !ost 'insotiti( "e tim"ul intregii 'e7cursii(. agenti in!ormatori din gru"ele consulare. =istru. unul la 1lu4 si altul la%rad$ Monitorizat atent de catre Siguranta. de catre agentii Sigurantei. %rad. #agyony <rancisc si dr$ +a0le <rigyes. Rusia 'Sn numele "o"orului #asarabiei.

Malai ("e lHngF +irovograd L #uric. . %le7andria. Moldovca #raEoveanovca. Moldovanca (lHngF >dessa L 1oEuri. %dFbaEi. GrFdiniGa. Tecucica (lHngF =ovoar0ang0els. <undescleevca. 1ioban. VFrsaGi. 1otiu4ani. Grosulovo. Telari. #eseni. L RFzmeriGa. #Hrliadca (lHngF izvoarele #ugului L Glodoasa.EiGa. 10iEleac. PFdureG. Moldovscaia. Moldovanca (lHngF >lvio"ol L %rcaEi. &obro4eni. Troianca. Moldovca. Terbani. #uda. Mamaica. 1antacuzinca.rHta. #urta. Tura (lHngF GaisHn etc$ . #ursuci. L #araboi. Tantuia. Tura)#ondureni. GuEa. 1urecni (Dntre 1igirin Ei =ovomirgorod L #Fbanca. 1aracinGi) Vala0i. Soroca.To"onimia con!irmF romHnitatea Transnistriei IatF Dn continuare o serie de nume ale localitFGilor de dincolo de =istru: Singuri. >daia. VoloEovca. Pere"eliGino. . VoloEsc0ie. %rnautovca (lHngF Voznerens. VoloEcovGH. >daeva.

Pietrosul. TFtrani. >cniGa. Ruda.=ouroaia( numeEte ca ultime sate ale zonei com"act romHneEti s"re rFsFrit GlodoEi )cam la aceeaEi "aralelF cu 1ernFuGiul Ei Terbani )la o "aralelF cu IaEul DnsF la @55)@?5 .T0$ #urada Dn!FGiEeazF din gubernia 10erson Dn -/..&ETTE%PTa)TE R>Mb=E( Sntre -. Per"eriGa.-A ieromana0ul Inoc0entie a condus Dn Transnistria la #alta o . Inoc0entie este ridicat de cazaci Ei Dnc0is$ %utoritFGile vor "ermite DnsF !olosirea limbii romHne Dn biserici$ Pe vremea cHnd ni se o!erea >dessa Sn -. iar Dn Taurida (1rimeea J$5-? romHni$ %"recierile asu"ra ci!relor reale merg "HnF la -$@55$555$ SncF de la mi4locul secolului ZIV se gFseau Dn Transnistria "este J55 de sate curat romHneEti$ %le7is =our (care a identi!icat Dn Transnistria o localitate . S"eia. Sa0aidac (vec0e denumire "entru desagF . Voznisevsca ("e #ug . SevFrtaica. #araboi. Rogozna.. Mumor. 1ordunean. &oroGcaia. Soroca. Ki"ciani. Moldovca. Goiana. &omniGa. StudeniGa. <loarea. SFrFGei. KF"uEna.m de la =istru$J@ %cesta a gFsit Dn +iev un liceu care "urta numele celui care Dl DntreGinea "rin donaGii uriaEe . #erezan.. Senina. #ursucul$ Tot atunci "otrivit ci!relor o!iciale e7istau Dn 10erson Ei Podolia ?A@$J-2.EiGa. #elcauca (s"re >video"ol . Tei. #alta. GruEca.toatF #asarabia cu >dessa ' "romisiune ce o va reDnnoi$ PrezenGa voluntarilor ardeleni Ei bucovineni Dn . MFlFieEti. 1aragaciu. Dn Ecaterinoslav --$/-A. Tig0eci. #ontaE. Siclia. Ingul. Merla. 1orotna. InguleGul. 1oEarca.A urmFtoarele sate moldoveneEti: Iasca. Volosica.52 gFseEte Dn Podolia satele romHneEti: KescovFG. IvaneG. Moldovca Ei 1antacuzinovca$ %celaEi aromHn #urada Dn -. #uturul.. 1ioburceni. Ei -.dici. TaElHc. #alacliica.Pavel GFlFgan($ Ka !el de vestiGi erau cei din !amiliile <unduclea (numele Dl "urta Ei o stradF Dn +iev . . Serebia. GrFdiniGa. Putred. <runzetti.miEcare( "entru reintroducerea limbii romHne Dn bisericF$ Peci de mii de moldoveni veneau Dn "elerina4 la #alta unde li se vorbea Ei li se Dm"FrGeau gazete Dn limba lor$ %"Frat de GFrani (25 vor cFdea uciEi . 1oEniGa. #uEa.craina a avut un rol bene!ic Dn redeEte"tarea conEtiinGei naGionale la romHnii din Im"eriul \arist$ >!iGerii romHni vor des!FEura o vie activitate culturalF atrFgHnd de "artea lor studenGii din +iev$ Ka >dessa se a!lau J5$555 de ostaEi Ei o!iGeri romHni din armata rusF care vor avea Ei ei o "uternicF DnrHurire asu"ra studenGilor din >dessa Ei Dm"reunF .EiGa etc$ S= -. . Gredescu etc$ &intre numele de a"e din Transnistria amintim Tiligul. MoEneagul. RHbniGa. Slobozia.-/ TR%=S=ISTRI% 1b=T% .-J %ustria "romitea RomHniei . >cniGa. #otuEani. 1uciurean. .5. 1amenca.. &Hrla. #uEa. Macarescu.

vor organiza un congres la @A martie -. cazarmF$ 1adrele didactice nu au !ost silite sF urmeze cercurile de varF Dn limba ucraineanF. Dm"FrGirea moEiilor la GFrani Ei sF se !acF tot "osibilul ca Transnistria sF !ie ali"itF #asarabiei$ Ei cum nu Etiau dacF #asarabia va lu"ta "entru aceastF ali"ire. Dn Ecoli Ei Dn -. "e alocuri. ins"ectorat Ecolar. se mai cHnta .Pe noi cui ne lFsaGi93( Sn EedinGa Radei ucrainene de"utatul Ion &umitraEcu (transnistrean va "rotesta Dm"otriva "retenGiilor . cum rFmHne !raGilor.Piatra din casF( de V$%lecsandri$ PHnF ce teroarea bolEevicF va "Ftrunde "este tot.SlavF Moldovei slobode($ 1omitetul =aGional RomHn ales a desc0is ?@ Ecoli romHneEti. toate Dn limba romHnF$ ..Ei cu noi care trFim "e celFlalt mal al =istrului.. a"rilie ziarul .%sociaGia DnvFGFtorilor moldoveni din #asarabia Ei de dincolo de =istru($JC 1ongresul DnvFGFtorilor romHni din Rusia Ginut la >dessa a cerut "entru transnistrieni serviciu divin. armament. e"isco"ie la &ubFsari. alta mHine..crainei asu"ra #asarabiei$J/ %celaEi Dm"reunF cu Ion Precul Ei Valeriu 1icate vor conduce . din Siberia aceleaEi dre"turi "e care #asarabia le recunoaEte minoritFGilor etnice$ 10iEinFul mai cerea administraGiilor transnistriene sF noti!ice numFrul co"iilor romHni de vHrstF EcolarF$?5 Ka acest congres GFranul transnistrean Toma RalbF a Dntrebat . ci A5 dintre ele au urmat cursuri la 10iEinFu$ Sn satul Kunca s)a 4ucat c0iar . moldovenii sF !acF armatF Dn oastea naGionalF Ei alegerea a o"t re"rezentanGi Dn Rada ucraineanF$ S)a mai 0otFrHt ti"Frirea de gazete. din co"acul nostru va rFmHne buturuga($?@ Trimisul Radei ucrainene a urat Dn Dnc0eiere .. S)a mai cerut .dacF vom lFsa . seminar la >dessa.-. iar Dn -J a"rilie se Dn!iinGase .crainei sF recunoascF romHnilor de "este =istru. 1onsiliul Pemstvei din Tiras"ol a Dnce"ut sF introducF si Dn administratie Ei Dn 4ustiGie cunoscFtori ai limbii romHne$ Timotei PleEca Ei Toma RalbF au organizat batalionul romHnesc.. Rada ucraineanF a a"robat manualele romHneEti ti"Frite la 10iEinFu cu litere latine.&eEte"tarea )societate naGionalF a romHnilor din ..craina sF taie o ramurF azi.-C$ Sn -/ a"rilie la >dessa a avut loc o mani!estare a soldaGilor romHni la care au luat "arte -@$555 de ostaEi Ei studenGi basarabeni Ei transnistrieni$ Ka ..noiembrie 0otFrHndu)se ca !iecare sat sF trimitF doi delegaGi$ \inut sub semnul tricolorului. romHnii de "este =istru sF deGinF -5 mandate$J. 4ustiGia Dn limba bFEtinaEilor.Moldovenii de "este =istru( Ei a 0otFrHt ca Dn S!atul \Frii.-C din 10iEinFu a avut "e ordinea de zi la "unctul / .. "e noi cui ne lFsaGi9($ Ka -C decembrie s)a organizat un congres al romHnilor transnistrieni la Tiras"ol "recedat !iind de adunFri "regFtitoare la Tiras"ol Dn -2 noiembrie Ei Grigorio"ol Dn @.1uvHnt moldovenesc( "ublicase "rogramul P$=$M$ care cu"rindea "rintre altele Ei dre"turi naGionale "entru romHnii de dincolo de =istru.&eEtea"tF)te romHne($ ...-C($ 1ongresul ostFEesc moldovenesc de la Dnce"utul lui noiembrie -.craina( Dn!iinGatF la +iev la @2 noiembrie -. sublocotenentul transnistrean #ulat atenGiona . congresul a votat "entru crearea de Ecoli naGionale cu "redare Dn limba romHnF Ei al!abet latinL introducerea limbii romHne Dn biserici. Ecoli. ostaEii "rimind ec0i"ament. din 1aucaz. medici romHni la sate.

membru mai a"oi al <ondului Kiterar al .@5. Tiras"ol$ % !ost creatF "entru a aGHGa "e nemulGumiGii din #asarabia$ VintilF #rFtianu considera cu luciditate cF .@5 Dnce" mari revolte GFrFneEti. la o %dunare naGionalF au cerut organizarea lor Dntr)un stat naGional$ Ka @.-/ Ion Precul.255$555 de romHni trFiesc dincolo de !rontiera esticF($?? Sn a"rilie -.. Dn urmFrirea bandelor bolEevice.RSS .@/ Tiras"olul cu graniGa vesticF !i7atF declarativ "e Prut$ Ka #Hrzula Dn a"rilie -.crainei. Tiras"olul Dn al!abet latin . &ubFsari..niunii Scriitorilor din RomHnia "erioada a !ost . romHnii trec =istrul Ei ocu"F "entru scurt tim" Tiras"olul Ei Razdelnaia$ Ka 1on!erinGa de "ace de la Paris. de /$JAJ . iar din -. du"F s"usele lui &ominte Timonu (nFscut Dn MF0ala lHngF &ubFsari. ca"italF !iind #alta..moldovenii sunt locuitorii auto0toni ai raionului( $ Sn -. 1rut.-/ dar abia Dn decembrie -. moldovean din stHnga =istrului Dn calitate de de"utat Dn Rada ucraineanF ia cuvHntul Ei cere dre"turi egale "entru com"atrioGii lui$?A Se "reconiza un congres general al romHnilor din .@J se creazF Re"ublica %utonomF SocialistF SovieticF MoldoveneascF?/ Dn cadrul .. RomHnia nu a reclamat Transnistria Ei rFmHn de domeniul istoriei motivele "entru care dezrobirea !raGilor transnistrieni nu s)a Dn!F"tuit atunci. noua re"ublicF cu"rindea raioanele: #alta. Grigorio"ol. Ta.e Ionescu s"unea cF ..mai grea Ei mai cum"litF($?J Sntr)o cuvHntare GinutF la VarEovia Dn noiembrie -.crearea unui stat romHn Dntre Rusia Ei noi( va "ermite dezvoltarea Dn .martie -.@? 1ongresul Pan) Moldovenesc a !i7at graniGele Ei 1onstituGia recunoscutF de ucrainieni la -5 mai$ 1u o su"ra!aGF .AJ..m@ Ei o "o"ulaGie de 2-?$?55 locuitori din care /56 romHni.craina Dn iunie -. la -. >cna RoEie. 1amenca. %naniev. la A se"tembrie se Dntrunesc la #alta delegaGii satelor romHneEti$ . #Hrzula.Sn . Slobozia..a unei vieGi naGionale romHneEti($?. ianuarie -. rFscoala DntinzHndu)se Dn raioanele 1odHma Ei %nanev (raion des"re care . RHbniGa.-.@A a Guvernului Sovietic "rivind nationalitFGile Ei libera !olosire a limbii materne Ei ca urmare a tendinGelor 0otFrHte de ucrainizare.crainienii au !Fcut o"oziGie la organizarea unei re"ublici autonome$?C Ti totuEi Dn -@ octombrie -.Marea enciclo"edie rusF( s"unea cF .@@ sub conducerea lui 10irsula revolta a reizbucnit$ &u"F DnFbuEirea Dn sHnge a acestora s)au !Fcut de"ortFri Dn masF$ R%SSM)un stat romHnesc Dntre Rusia Ei RomHnia Mare >"oziGie ucraineanF la crearea R%SSM &u"F declaraGia din A august -. !iind siliGi sF Dn!runte DncF o e"ocF de su!erinGe.-. rFsculaGii conduEi de TutunicF ocu"F #alta.

ScHnteia leninistF($ Mai e7istau staGie radio la Tiras"ol. Ion 1orcin.Plugarul roEu( din @..MoEtenirea lFsatF de Garism era Dn!iorFtoare: "o"ulaGia agramatF... 1lu4 Ei IaEi. intelectualitatea din R%SSM a !ost acuzatF cF a !Fcut 4ocul duEmanului de clasF2A Ei e7terminatF Dn mod barbar$ Snce"Hnd cu Dntregul guvern al re"ublicii Ei terminHnd cu inimoEii scriitori transnistrieni Dntre care: =icolae Smoc0inF. Ecoli de limbF maternF li"sF. Simion &umitrescu.>ctombrie(. .Moldova literarF(.august -. Petre 10ioru. Mitrea Marcu.Transnistria( redactatF de Ilia Pa!tur..limba moldoveneascF( s)a !Fcut cu "uEca Sn -.s)a 0otFrHt ca Dn Ecoale...iunie -. =istor 1abac$ %trocitFGile staliniste au mers "HnF acolo DncHt Dn satul lui Toma RalbF (#utor)raionul Grigorio"ol au !ost Dm"uEcaGi -2C bFrbaGi din cei -2/$2J &atoritF colectivizFrilor !orGate Ei Dnc0iderii bisericilor (Dnc0eiatF Dn -. -/ Ecoli romHneEti de rang liceal. Iacob &oibani.AA se introduce al!abetul latin$ %"ar "ublicaGii cum ar !i: .iulie : .A/ a avut loc un adevFrat e7od "este =istru atHt de intens DncHt a !ost nevoie de un lagFr "entru re!ugiaGii transnistrieni. . limba la condiGia de limbF "FsFreascF$25 &emn de menGionat cF Dn R%SSM i s)a s"us limbii "e nume du"F cum reiese din "aginile sF"tFmHnalului . a"ar reviste ale acestora: . case Ei Dn aEezFminte de culturF romHneascF sF se DntrebuinGeze limba romHneascF($2%u !uncGionat -J? Ecoli romHneEti gimnaziale..RSS din -..Dntrunirii "o"orului basarabean cu "o"orul R%SSM$( Ecouri ale intenGiei 11 al P1 din . !emei Ei co"ii.Tribuna romHnilor transnistrieni(2? condusF de Tt$ #ulat. Toader MFlai.. &umitru #FtrHncea. institut de cercetFri EtiinGi!ice Ei tHnFra re"ublicF avea un 1ongres General al Sovietelor.@J (ce a"Frea din . .. iar numFrul intelectualilor originari de dincolo de =istru a4unsese atHt de mare DncHt la 10iEinFu. transmitea din #alta des"re mitingul consacrat susGinerii .Moldova =ouF( redactatF de =$Smoc0inF$ GrFnicerii ruEi trFgeau !FrF milF Dn cei "e care Di desco"ereau trecHnd =istrul$ %st!el de evenimente erau obiEnuite.J5: . guvern Ei c0iar un "reEedinte de re"ublicF$2@ Revenirea la . %le7andru 1a!tanac0i. =icolae \urcanu. . unul "edagogic Ei "olite0nicF.Plugarul roEu(.cu mare bucurie am a!lat noi cF Sovietul 1omisarilor Po"orului din 11 al P1 . "arlament local..A@ a !ost un adevFrat masacru !iind uciEi J5 de bFrbaGi.. Mi0ai %ndreescu. !iind un subiect de discuGie Dn "arlament Ei Dn "resa internF Ei internaGionalF$22 Snainte de @/ iunie -. 1orul de Stat .Moldova SocialistF(. institut agronomic.J5 se regFsesc Dn "aginile Moldovei Socialiste din -A iulie -. DnsF la @A !ebruarie -..AC DnsF. .J5 Ei Dn zilele urmFtoare se vorbea des"re reunirea noilor teritorii dintre Prut Ei =istru cu R%SSM$ %genGia R%T%..nional au susGinut rugFmintea organizatorilor Moldovei Ei . . oamenii Dn mare "arte neEtiind de unde se trag Ei cine sunt. cu o "o"ulaGie EcolarF romHneascF totalF de @J$@55 din care /55 studenGi$ &in -. res"ectiv .. teatrul de stat Ei secGie romHnF la Tcoala teatralF din >dessa.1omsomolistul Moldovei(.&oina(. conEtiinGa naGionalF stinsF.

Grigorio"ol. &ubFsari.RSS de a Dntruni locuitorimea #asarabiei cu locuitorimea R%SSM Ei organiza Re"ublica 1on!ederativF SSM($ +remlinul comandase culegerea de date Dn vederea luFrii 0otFrHrii "rivind structura administrativ teritorialF a RSSM$ . 1otovsc.J5 Ei semnat %$Scerbacov care GinHnd cont de considerente etnice.au intrat cu "ro"unere Dn Sovietul Su"rem al . 1odHma. iar din R%SSM sF cedeze . 1amenca. 1eGFtii %lbe Ei 10iliei.erman Ei Tiras"ol cu raioanele %naniev. #alta Ei Pesciana$ .n asemenea ra"ort datat la -? iulie -. 10iEinFu. >cna RoEie.crainei doar raioanele #alta Ei Pesceansc$ Viitoarea MoldovF urma sF aibe ? regiuni: #FlGi. Valea MoGului. #ender. economice. RHbniGa. %. Slobozia.. Tiras"ol Ei 1erneansc $ Regiunea Tiras"ol ar !i avut ?-/$A/? locuitori$ 1onducerea !ostei R%SSM "ro"une Ei ea cedarea cFtre . iar de la est de =istru sF !ie cedate doar raioanele 1odHma. istorice. "ro"une "e lHngF cedarea dintre 4udeGele basarabene doar a Motinului (care Dm"reunF cu 1ernFuGiul sF a"arGinF .craina "e lHngF #ucovina de =ord doar a Motinului.crainei .

.

B4BB8< S<4R<T< D< BNF>RM TBB 8< R>M NB<B GEH by: George GMT Posted in: enigme. era deosebit de activa in regiunile ane7ate. multi dintre acestia "rovenind din !ostele cadre de in!ormatii ale serviciilor secrete$ &in "unct de vedere al organizarii. "e langa "regatirea "remilitara si serviciul militar "ro"riu)zis. i s)a rezervat o misiune mai mult "olitica. cu deosebire in Transilvania$ In mod o!icial. in acelasi tim". Servicii Secrete.ngariei Mari($ #ineanteles. legea a lasat aceasta sarcina in seama asociatiei semio!iciale a tiraliorilor o!erind. du"a organizarea armatei regulate ungare. care . "rivind organizarea armatei mag0iare "revedea. conducerea centrala de la #uda"esta avea in subordine zece circumscri"tii regionale. 1omments . organizatiile mag0iare ce sustin sus si tare ca 'a"ara natiunea( contestand de zor Trianon)ul.BSU8 UNG RB<B M RB SB S<R.A@. ca !orma de organizare.ngarie Mare:9 &ar astazi. erau asemanatoare militiilor teritoriale elvetiene$ E!ectivele lor se com"uneau din rezervistii localnici "ana la varsta de 25 de ani si erau incadrate cu o!iteri si subo!iteri de rezerva. Siguranta =ationalaSiguranta =ationala. si a treia categorie de serviciu obligatoriu si anume: "regatirea "ostmilitara$ Pentru ca in tim" de "ace oamenii sa nu simta "ovara instructiei "ostmilitare si "entru ca armata sa !ie dega4ata de mentinerea "regatirii contingentelor vec0i. %sociatia Tiraliorilor si)a "astrat caracterul militar. Vecinii Romaniei %sociatia generala a tiraliorilor unguri. care la randul lor aveau organizatiile 4udetene !ormate din organizatii orasenesti. organizatiile tiraliorilor. organizatia tiraliorilor. Eroii Romaniei. intrucat Kegea nr$--*-. Istorie. cultivarea s"iritului s"ortiv si educarea in disci"lina militara a natiunii ungare. misiunea tiraliorilor consta in 'mentinerea solidaritatii nationale(.A. de "lasa si comunale din cu"rinsul 4udetului res"ectiv$ %sa cum a stabilit SSI (care alaturi de #iroul @. gagii nu s)au intrebat niciodata. "entru a se asigura "regatirea "ostmilitara camu!lata sub regimul im"us de clauzele militare ale tratatului de "ace de la Trianon$ S"re deosebire de organizatia Vanatorii Turanici careia. si "ro"agandei revizioniste un "rile4 e7cellent de stimulare a s"iritului razboinic si dezvoltarea dorintei cetatenilor de a se "er!ectiona in manuirea armelor$ 1on!orm in!ormatiilor detinute de catre SSI si #iroul @. ca si celelalte organizatii "aramilitare descrise in articolele anterioare. in vederea re!acerii '. a luat !iinta odata cu organizatia Vanatorii Turanici in anul -. n)a abandonat niciodata teritoriul vremelnic ocu"at al Transilvaniei . dorind .N va urma ) Viorel &ol0a @2 martie @5-@B.

sa v)a scoata dintii oricand (si aici ma re!er inclusiv la Garda Secuiasca care !ace antrenamente "rin Mar)1ov. culturale si de evocare 'a istoriei(. 4igodiilor: Toti membrii. armamentul si munitia se "astrau asu"ra oamenilor. "e langa atributia de ream"ros"atare a instructiei militare a membrilor. in cazul cand aceasta s)ar des!asura "e teritoriul romanesc (interesant este !a"tul ca aceste organizatii. v)a su"ara rau M%RE% . disimuland totul in 'antrenament "entru su"ravietuire si recunoastere montana($ Mm. or !i doar sim"li aiuriti care latra dar nu musca9 Sau "oate ca musca avand "regatire militara si 's"onsori ciudati( Nsa zicem asa: Eu le)as recomanda 4avrelor astea sa stea in banca lor continuand sa viseze S<. "usti mitraliere. toti ungurii valizi erau inglobati in organizatie (cu sau !ara voia lor si obligati sa "artici"le la sedintele de instructie militara$ Pai astazi. scoala "rimara ("ai cum nu. au !ost ra"id ani0ilate de catre %rmata Romana si nu numai. !iindca Romania are "osibilitatea. ba c0iar au invocat diverse motive "entru a nu organiza si "artici"a la !estivitatile dedicate zilei de . mitraliere si grenade $ Instructia se !acea de doua ori "e sa"tamana sub conducerea unor o!iteri de rezerva$ In comunele din a"ro"ierea !rontierei. con!orm unor surse.es. asemenea 'sedinte obligatorii "entru cei ce tin cu natiune ungara(.=IRE9 1u su"ararea ramaneti. "rin sedinte sa"tamanale de3instructie militara$ Serviciile romanesti au stabilit cu certitudine. se des!asoara regulat la unele dintre "rimariile unde unde 'edili se!i( sunt etnici mag0iari Ncu deosebire in "rea4ma datei de -? martie$ Piua =ationala a Romaniei este in general cvasi)ine7istenta si li"sita de im"ortanta "entru acesti marunti slu4basi ai statului roman. bineanteles. atunci cand s)a trecut la eliberarea "artii ocu"ate din Transilvania$ Si asta !iindca KE 1. asociatiile din "artea nord)vestica a Transilvaniei au mai avut si urmatoarele atributii: de a obisnui cu comanda in limba ungara cele @@ de contingente care satis!acusera serviciul militar in Romania. lic0elele alea de !unctionari de "rin "rimarii. daca este cazul si doreste. unde se "astrau munitia si armamentul$ . oare de ce9 %u !ost numeroase cazuri cand acestia au re!uzat arborarea dra"elului national. si de a da a4utor e!ectiv armatei ungare in lu"ta cu armata romana. si ma intreb.=>STE%. a !acut a!irmatii absolut 4ignitoare "entru noi: '. cu arme de in!anterie ("usti. "istoale. cand ilustrul euro"arlamentar roman. de unde toti membrii sa se "oata inarma in tim"ul cel mai scurt$ Ma4oritatea organizatiilor orasenesti aveau sedii si "oligoane de trageri "ro"rii. doar era vorba des"re 'educatie si civilizare( in stil unguresc: sau la "rimarie. indi!erent de arma din care !acusera "arte in armata. c0iar va mananca undeva cretinilor autonomisti9 $ 1on!orm acestui "rogram. re!acerea unguricai 'dodo0oate(. "o"a To. !aceau instructia in!anteriei. organizatia generala a tiraliorilor unguri des!asura o activitate "ro"agandistica de solidarizare a natiunii ungare si o activitate de mentinere a antrenamentului 's"ortiv( al membrilor sai.&ecembrie este o zi de doliu "entru natiunea ungara(:9 %sa 4avra autonomista. ele neavand nicio im"ortanta din "unct de vedere militar Ndar au avut o mare contributie la "ogromul anti)romanesc: $ In acest sco". "rea bine. daca)i asa. iar in localitatile din interior acestea se de"ozitau la "ostul de 4andarmi. de a !ace educatie sovina "o"ulatiei ungare transilvanene si de a !orma si instrui atat militareste cat si moraliceste intreaga "o"ulatie ungureasca din "artea nord)vestica a Transilvaniei in sco"ul de a tine in !rau "e romanii transilvaneni in cazul unor agresiuni unguresti im"otriva Romaniei. conditia esentiala !iind ca de"ozitul sa aiba "ozitie centrala in comuna.acelasi lucru ca si 'inaintasii lor gloriosi si vitezi(. as"ectul 'muncii de civilizare( de"use de catre aceasta organizatie in regiunile ane7ate$ %st!el.&ecembrie$ Mai are rost sa ne sur"rinda cu !a"tele lor.

desi antecedente unguresti iata ca avem: L )"au"erizarea elementului romanesc "rin retragerea brevetelor industriale si comerciale. recomandandu)l in atentia autoritatilor administrative si inzestrandu)l ast!el cu "uteri discretionare in "rigoana contra romanilor$ Iata ce cu"rindea '"rogramul( lui %tzel Ede. "unand la dis"ozitia lui %tzel !onduri insemnate (se "are ca de !rica tru"elor romane care se a"ro"iau de #uda"esta.J5. ar !i reusit sa a4unga in S. era in relatii de "rietenie cu ministrul . a "ro"agate ura im"otriva romanilor si a elaborat un vast "rogram de e7terminare a elementului romanesc.ngariei la #ucuresti. a !ost redactat sub !orma de memoriu. care c0iar daca a sca"at de KEGE% R>M%=%. etc (obligatia !unctionarilor romani din Mar)1ov de a cunoaste limba mag0iara. genocid vi se "otriveste V>.% ca 're!ugiat(. sovinist "ana in var!ul !irului de "ar. Somes si Trei Scaune$ %cest baronas.ngaria in octombrie -.% celor ce sustineti 'autonomiert(. 'viteazul( baronas %tzel. 'nobelul ungur( "oate !i incadrat cu usurinta la categoria 'criminali( !ara a se !ace ast!el.=TETI &EK>1 >RIGI=%KI. asa cum vom vedea in randurile ce urmeaza: #aronasul cu "ricina. 4avrelor: L . avand ca se! "e baronul %tzel Ede$ %vea in subordine asociatiile 4udetene: 1lu4. au luat "arte si unitatile de tiraliori$ Ka 1lu4. dar ce !ac in acest sens autoritatile romane9 Se !ac ca nu vad ori nu le intereseaza. "ozand in 'martir al "rigoanei romanesti( (a0a.J@. insusit cu mare larg0ete si bunavointa de catre guvernul ungarL "rogram "e care SSI a "us ra"id mana. de loc din %iud. !iind inaintat guvernului Tele. !iscalitate e7cesiva. >dor0ei. asa ca nu mai lalaiti ca sunteti 'oro"siti( de romani Nuitati)va in trecut si vedeti daca va "lac !a"tele 'inaintasilor vostrii(. ce a avut loc in regiunea G0imes) G0eorg0ieni in vara anului -.#iroul @ al MStM al %rmatei Romane.y care i)a dat mana libera in e7ecutarea lui. du"a ce !usese cercetat de Tribunalul Militar din Sibiu in urma unor scandaluri "rovocate imediat du"a &ictatul de la Viena$ > lic0ea cu alte cuvinte. #ardossy$ &u"a ce #ardossy a devenit "rim) ministru. in general. in s"ecial a conducatorilor si a !runtasilor (e7ista voci care sustin ca si astazi in Mar)1ov se !ac "resiuni asu"ra romanilor sa "lece de "e '"amantul . ce a a4uns ra"id si "e mana SSI. cunoscut ca !iind un mare bataus si scandalagiu. reusise sa !uga in . in conditiile in care limba o!iciala este cea romana. S. dar atunci era de !a"t GE=>1I& ET=I1: &eci. 1iuc. deci c0estia cu '"rigoana( nu)i deloc o noutate$ &eci. avea in!ormatii valoroase cu "rivire la colaborarea tiraliorilor cu armata regulata mag0iara$ In cursul a"licatiilor tactice cu dubla actiune a batalionului A@ Vanatori de <rontiera mag0iar. cretinilor autonomisti "e criterii etnice de astazi. SSI de"istase organizatia regionala Z.ngariei Mari$ 1oincidente9 =)as "rea crede. =. nici o 'nedre"tate istorica(: $ %cest '"rogram(. la !el de tam"iti ca si voi$ Mai sictir. a acordat o atentie deosebita baronului %tzel$ %cesta. Mures. de unde in anii ce)au urmat si)a continuat latratul sovinist $ Guvernul #ardossy a sustinut si mai mult actiunea lui %tzel. sau c0iar tin situatia sub control9 Sa s"eram ca sunt doar zvonuri. 4avrelor: . unde s)ar "utea incadra9 L )mobilizarea !runtasilor romani si. n)a sca"at de 'oc0iul( SSI. a"oi "rin boicotarea totala in anga4ari si cum"araturi. din "artea ane7ata a Transilvaniei si de com"romitere a conducatorilor Romaniei (deci. intrebuintarea cat mai mare a romanilor "e !ronturile de lu"ta ("oate ca de !a"t recunosteau ca soldatul roman era net su"erior celui mag0iar3 %stazi cu siguranta asa este. !ara nicio4ena: )e7"ulzarea din Transilvania a romanilor 'indezirabili(.

!iindca s)au deste"tat. membri ai asociatiei$ %sociatia avea con!orm datelor SSI si Sigurantei. a lu"tat sub comanda generalului +ratoc0Xill +aroly contra armatei romane din Transilvania si de la Tisa (armata romana i)a "erit bine. sala de tir din strada &orobantilor -@.ngaria si)o cam ia de la . %#ER%TII ale unor minti bolnave de 'autonomiert(: $ Sub conducerea baronului %tzel si "rin membrii organizatiilor de tiraliori.-/)-. iar "rogramul ei "revedea: )lu"ta "entru ane7area TransilvanieiL )"astrarea amintirii rezistentei mag0iare !ata de 'ocu"atia( romaneasca "rin imortalizarea actelor de arme ale '&iviziei secuiesti( (alta adunatura de vitezi si astia::: L )"rote4area !ostilor combatanti ai unitatii. dar cu vise de 'marire( L )com"romiterea "rinci"alilor !runtasi ai vietii "ublice romanesti (astazi actioneaza mai subtil. visau numai razbunare dar n)au avut "arte de ea: $ Presedintele asociatiei era insusi generalul +ratoc0Xill +aroly. cam suna cunoscut: L )ras"andirea de !otomonta4e si scrisori de!aimatoare des"reRomania(se "are ca astazi roata s)a cam intors: . este o"era acestor organizatii (des"re acest 'institut cultural cu rol civilizator( Nde ins"iratie germana)de ce nu vorbesc autonomistii.-. inca de "e tim"ul lui %tilla Munul L )sicanarea sub di!erite !orme a romanilor in sco"ul de a)i determina sa "lece de bunavoie inRomania(mda. !ara s"ri4inul Germaniei si %ustriei. in anii -. ca EI o duc rau in Romania din cauza 'railor( de romani$ S)o !i intors roata9 =u./ membri legitimatiL in marea lor ma4oritate incadrati in organizatia 1lu4$ %vand un numar redus de membri.E. era una dintre cele mai "uternice !ormatiuni "aramilitare organizata militareste si dotata din tim" cu armament si materiale de razboi$ . !aimosul 'Institut de cercetari rasiale(. sub !orma unor declaratii demascatoare ale !ostilor servitori secui si unguri in serviciul "ersonalitatilor marcante ale vietii "ublice romanesti. ca urmare au ramas bietii oameni cu !rustrari$ Saracii. se e7ecuta cea mai 'constiincioasa( activitate de deznationalizare si "rigoana a romanilor$ Mai mult decat atat.'&ivizia secuiasca( a tiraliorilor din 1lu4$ In acest sco". calomnioase. "recum si "rin agitarea a!acerilor scandaloase "etrecute in RomaniaL )lansarea de stiri des"re inrautatirea situatiei din Romania si con!ectionarea unor scrisori menite sa duca la demoralizarea elementului romanesc din "artea de =ord a Transilvaniei (astazi sustin e7act contrariul. cu siguranta. activitatea "aramilitara a acestei asociatii se !acea in cadrul asociatiei tiraliorilor Oesselenyi din 1lu4$ Membrii sai !ormau com"ania . statea la dis"ozitia %sociatiei '&ivizia secuiasca( in !iecare miercuri$ &ivizia secuiasca de !rontiera. un numar de @.)colonizarea de unguri "entru a dis"ersa masa de romani si "lasarea de agenti unguri in comunele romanesti ("ai cum. menit sa determine emigrarea in masa a romanilor din "artea ane7ata a Transilvaniei. desi se considera 'cotoi( de rasa Nmulti dintre noi admiram maretele realizari si nivelul de trai de acolo) cand de !a"t nu este decat o mata bleaga si na"arlita "e deasu"ra. doar stiau cum este cu 'colonizarea(: EI au !ost 'mari colonizatori si aducatori de "rogres(.. "unandu)si re"rezentantii in Guvern "rin "ublicarea de scrisori si 'acte o!iciale( "lasmuite si a unor re"orta4e senzationale. ori cateii aia care urla din #uda"esta9 =)ar da bine in oc0ii comunitatii internationale9 $ %sociatia '&ivizia Secuiasca( cu"rindea o!iterii si tru"a !ostei divizii secuiesti care.

J@. in ordinul de c0emare !iind s"eci!icata si !unctia "e care cel c0emat urma sa o inde"lineasca in cadrul unitatilor '&iviziei($ Pentru "regatirea oamenilor. este urmatoarea telegrama a lui Oil0elm <abricius. elita elitelor. adresata conducerii naziste de la #erlin. sub monar0ie 0absburgica$ %bia in -/2/.J5: 'S)au desco"erit in %rdeal. Transilvania a !ost inde"endenta din "unct de vedere statal.J5. in cursul lunii noiembrie -. legate de "retentiile teritoriale ale .T3Marele Stat Ma4or al %rmatei Romane este !oarte ingri4orat de situatie si vede mentinerea "acii.ngaria. "rintr)o telegrama din august -. iata ce comunica la #erlin re"rezentantul acesteia la #ucuresti. iar "entru batalioanele volante la sediile acestora$ Interesanta si utila in 'vizualizarea( situatiei.ngariei !ata de Romania: 'Sub as"ect istoric. con!orm datelor Serviciilor romanesti: Mures. cu "rivire la actiunile agentilor organizatiilor iredentiste din . la -J*-? august. ce altceva: $ 1omandantii de regimente si batalioane erau o!iteri activi. Trei Scaune si >dor0ei$ In structura organizatorica a '&iviziei( intrau: 1omandamentul cu un stat ma4or la Targu)Mures (interesant: %stazi. a &ISP%R. numai dacaGermaniatem"ereaza imediat . asa cum vom vedea in randurile urmatoare unde au !ost concentrate in serii de cate @555 de o!iteri.%ceasta '&ivizie( era c0emata sa asigure utilizarea in tim" de razboi a tuturor secuilor si ungurilor valizi a!lati in secuime si care nu erau mobilizabili in unitatile armatei ungare$ Ea a !ost in!iintata sub egida comandamentului ungar cu sco"ul de a contribui la o actiune locala inde"endenta a tru"elor din regiunea secuiasca. sub . "rin reducerea gatuirii de la Sarmasel)Vatra &ornei$ Teritoriul "e care e&ivizia secuiasca de !rontiera( isi des!asura activitatea cu"rindea "atru 4udete. "ana in anul -/2/. ce cu"rindea ingri4orarile MStM al %rmatei Romane. a !ost in!iintat la Sovata un 1entru de instructie (monitorizat strict de catre #iroul @. imbracati in uni!orma de 0usar 0onved$ Mda. care avea o evidenta com"leta a tot ceea ce 'misca( acolo. avand "ro"rii agenti la 'instruire(. organizatii teroriste ungare sub conducerea unor o!iteri activi$ S)au con!iscat de"ozite mari de e7"lozivi$ Se!ul. sub su"rematie sc0imbatoareL de la Princi"ele Eugen. ministrul Germaniei la #ucuresti. in acest centru de instructie au !ost instruite trei serii de cate @555 de secui$ &u"a terminarea "erioadei de instructie. e7"ertii germani consultati au o"inat ca.JA. subo!iteri si tru"a "entru o "erioada de @. acolo se a!la cei mai buni soldati "e care ii are %rmata Romana. 'recu"erarea( trecutului. in!iltrati in Transilvania in vederea activizarii nucleelor !ormate acolo. <abricius. din august -. ce cu"rindea concluziile unor e7"erti sasi din Transilvania. dar Mi0ai Viteazul cu siguranta. &%: Si daca tot ne)am 'a"ro"iat( de Germania. un maior ungur. c0iar daca multor gugustiuci autonomisti mag0iari nu le "lace asta$ %rmata Romana le "lace) nu le "lace.de zile$ 1entrul de instructie era !ormat din cadre active de in!anterie si artilerie detasate de la unitatile militare din regiune$ Pana in luna ianuarie -. oamenii erau lasati la vatra in localitatea de origine$ %rmamentul si munitia subunitatilor din diverse localitati erau "astrate la "osturile de 4andarmi din comune. iar comandantii de com"anii erau recrutati din o!iterii de rezerva localnici$ 10emarile se !aceau "rin comandamentele "remilitare de la comandamentul diviziilor usoare. 'cunoscuta( de catre #iroul @.ngaria($ Era oare %rmata Romana "regatita sa dea o ri"osta !erma in caz de agresiune militara mag0iara9 1u siguranta. in i"oteza ca acestea ar !i isolate de restul !ortelor ungare.: Mai sictir si degetul mi4lociu: si "atru regimente de garda secuiasca ("a"itoii astia e7ista si astazi: Sunt 'e7"usi( la toate !estivitatile mag0iare din Mar)1ov. 1iuc. =. #rigada 2 >"eratii S"eciale 'Mi0ai Viteazul($ 1oincidenta9 Eu zic ca nu.

!ara a releva un !ragment din con!erinta de 'educatie "atriotica( tinuta in a doua 4umatate a anului -. unele c0iar 'de !amilie(. in numar de 2-555. de ceilalti -. in termenii de astazi: $ Realizarea acestui stat ungar nu "oate !i im"iedicata de nimeni$ Totul este "us la . o numim I=T>KER%=T% ET=I1%: $ =oua conce"tie de stat ungara urmareste crearea unui stat unguresc cu o natiune ungara unitara de @5 milioane de unguri curati (P.ngaria Mare9 Va "lac aceste randuri9 1ontinuam a lectura intregul ra"ort al lui <abricius. inde"linirea revendicarilor ma7imale mag0iare ar ru"e gru"ul etnic german din Transilvania si ar taia "e germanii de la nord de Valea Tarnavei. e7"ertii sasi consultati. conc0ideau e7"ertii sasi mentionati de catre <abricius. cu cativa membri.RI<I1%RE ET=I1%. seamana a 'absorbire(: Economic. "a"agalilor autonomisti. ele au avut intotdeauna girul serviciilor de in!ormatii mag0iare$ &es"re 'e!icienta( si actiunile acestora inRomania. dar de mai mica am"loare$ S"re e7em"lu. la circa @5555 de oameni No armata in toata regula: &esi am enumerate numeroase 'organizatii de bine!acere mag0iare(. Transilvania a !ost incor"orata monar0iei statului ungar si mag0iarizata sistematic$ &eci. "e care noi insa nu suntem obligate sa le toleram intre 0otarele "atriei decat in cazul cand se vor conto"i in sanul natiunii dominante (astazi.J@ in !ata "remilitarilor din toate universitatile si scolile su"erioare ungare: 'Pentru noi ungurii.@555($ E7trem de elocvent studiul e7"ertilor sasi. e!icienta militara a tuturor acestor organizatii mag0iare a !ost indoielnica. constatau acesti e7"erti. !iindca din "unct de vedere etnic.: Tam"iti sunt doar cei ce nu vor sa vada RE%KIT%TE%3&ar. mag0iarizarea !ortata a secuilor si tiganilor. vom vorbi in articolele urmatoare$ =u "ot inc0eia insa acest ca"itol. cum ramane cu . sa revenim la '&ivizia secuiasca de !rontiera(: Instructia se continua sub conducerea o!iterilor si subo!iterilor activi. '"o"orul roman este3in crestere$ Taranimea este sanatoasa si bogata in co"iii$ Po"orul ungar stagneaza de secole$ Statul ungar se mentine biologic numai "rin absorbirea "ermanenta si mag0iarizarea a tot !elul de natiuni straine($ Interesant. ce urmareau "regatirea conditiilor necesare organizarii succesului tru"elor ungare care ar !i "atruns "e teritoriul Romaniei$ &esi. in localitatile unde e7istau unitati militare si sub conducerea 4andarmilor in localitatile in care nu e7istau unitati militare$ Instructia "e "lutoane se !acea de doua ori "e sa"tamana$ > data "e luna se !aceau a"licatii si trageri de razboi "e com"anii sau batalioane$ E!ectivele ce urmau sa !ie "regatite in conditiile aratate se a"reciau de catre #iroul @. =. care in cazul satis!acerii "retentiilor ma7imale mag0iare ar !i taiat$ In s"ecial ar !i se"arate una de alta regiunea industriala de cea agrara si cu aceasta ar "ierde reci"roc teritoriile de des!acere. !iindca astazi. acestea au !ost mult mai numeroase. in "rezent e7ista in!iltratii "uternice de nationalitati. . Siguranta de"istase in Transilvania o gramada de organizatii mici. au constatat ceea ce dealt!el constatasera si conducatorii unguri inca din a doua 4umatate a secolului al ZIZ)lea si anume ca elementul romanesc din Transilvania era cu mult mai numeros decat cel mag0iar$ #iologic. iar din "unct de vedere al germanilor etnici. 'Transilvania !ormeaza din tim"uri stravec0i un s"atiu economic unitar.ngaria a sta"anit Transilvania numai in mod trecator tim" de ?5 de ani($ &eci. nu e7ista o "roblema minoritara$ Este adevarat ca ins"re marginile "atriei noastre milenare."resiunea constrangerii "olitice interne. ca nici nu mai are nevoie de vreun comentariu$ Erau acestia niste tam"iti9 1u siguranta.

a"artine "rinci"iilor care vor diri4a noua oranduire euro"eana (astazi. nu ma bucur deloc de situatia lor. vom readuce in "atrie si semintiile ungare din . ca si a noastra dealt!el: $ &eocamdata "unct: OO J . Siguranta =ationalaSiguranta =ationala . care isi va reocu"a toate !rontierele vec0i ale 1ar"atilor (de tot rasul: . 4igodiile autonomiste or !i a!late ca atat . recunosteau ca sunt la origine3migratori din%sia: Insa.craina si din%sia(deci. 4udecati dumneavoastra$ Eu oricum.craina s)au intors in "atria)muma. visau !rumos: $ &e asemenea. nu va mai e7ista decat o natiune mare.E9 Ma indoiesc: . este adevarat ca !ratii din . "uternica si !ericita. sunt state membre . Servicii Secrete. Istorie.isu& Ungariei Mari si Servicii&e Secrete de Bn/ormatii a&e Rom-niei GJH by: George GMT Posted in: Eroii Romaniei. care va avea "rin !orta ei de @5 de milioane rolul 0otarator in aceasta "arte a Euro"ei( (cat de 'mare( si cat de '!ericita( este astazi natiunea ungara.ngaria cat siRomania."unct si studiat in amanunt de catre conducatorii si savantii unguri ( 'Institutul de cercetari rasiale( Nse ocu"a cu asemenea 'cercetari( $ =ationalitatile conlocuitoare care nu vor sa se conto"easca in marea masa ungureasca vor !i e7"atriate ('mare( intr) adevar: $ In locul lor vom aduce "e toti !ratii nostrii de sange a!lati in%mericasi in celelalte tari straine (bietii idioti. Inteligenta romanilor. 'calarind( tancurile %rmatei Rosii: $ Sc0imbul de "o"ulatie "e care il vom !ace. ast!el ca in noua "atrie ungara.

se!ul directiei aviatiei civile. vitez doctor Me44as Ivan. "resedintele al societatii viticultorilor din . in general. cu consemnul de a observa atitudinea romanilor si de a semnala serviciului de contras"iona4 al cor"ului de armata mag0iar orice reactie a acestora !ata de ocu"atia ungara$ 1u alte cuvinte. director in Ministerul 1omunicatiilor.Membrii acestei . avea ca "resedinti de onoare "e: maiorul in rezerva. aveau insarcinarea de a "atrula noa"tea "e strazile orasului in ec0i"e de cate J)? oameni. dar si de a acorda a4utor tru"elor mag0iare in caz de revolta a acestora$ <ederatia >rganizatiilor "entru %"ararea =atiunii. in s"ecial a romanilor.niuni din 1lu4. misiunea acestei organizatii Nstabilita de catre SSI)era de a !ace "aza interna !ata de o eventuala miscare a nationalitatilor conlocuitoare. initiatorul si . in s"ecial in cartierele locuite de catre romani.ngaria.

niunea mondiala a ungurilor (asa ceva e7ista si acum.ngariei (si 'urmasii( lor de astazi urla la luna acelasi lucru$ &in "artea noastra cu dragoste. ras"andita in toate colturile lumiiL "er!ect normal dealt!el. in !iecare oras si comuna din .@2. vitez Ratvay Imre si alti senatori. vice"resedinte. membru al Garzii PdrentarosilorL general de cor" de armata "ensionar . notar "ublic din #uda"esta.niunea aradana. nu cu siguranta. alaturi de PadraXetz Istvan Ne"isco" militar "ensionar. care scriau 'bine( la adresa . membru al comisiei de a"arare nationala a "arlamentuluiL secretari generali.ngaria. ar0iducele Rozse!. e7"ozitii si brosuri$ Subventiona cu darnicie ziaristi straini. iar alaturi inscri"tia '%sa a !ost. .niunea !emeilor ungare. doar se trag din migratori$ %u c0iar si un mare erou national. culturale. general de cor" de armata.es are 'obiective( asemanatoare9 %aa.ngariei Mari(. ne vom intalni in curand: L vitez Somogyi #ela. intensa si e!ectiva in e7altarea s"iritului de revansa. asa va !i( (=>I R>M%=II si . atat interna cat si e7terna. ince"and din anul -. "arca si "o"a To. . ministri. avea o intreaga lista. %sociatia barbatilor ardeleni. avea sediul la #uda"esta.niunea studentilor de la universitatile si scolile su"erioare ungare. alaturi de: doctor +ova. cu deosebire im"otriva Romaniei si a romanilor ("ai. ce cu"rindea toti gugustiucii: $ %ceasta organizatie ducea o activitate !ebrila. Gortvay Tibor Nsubdirector al #ancii Munici"ale #uda"esta si Pisstray Geza$ %ceasta !ederatie ingloba doua !eluri de organizatii "entru 'a"ararea natiunii( (ca 'mare natiune( aveau EI de a"arat: : %sociatii "olitice s"eciale si <ormatiuni "aramilitare$ In gru"a %sociatilor "olitice s"eciale erau cu"rinse toate asociatiile revizioniste. el este doar 'bine intentionat( si mare a"arator al 'dre"turilor mag0iarimii de "retutindeni( Ndoar se stie ca sunt asa o mare natiune. iar "resedinte era &r$ Merczeg <erone. de"utat al 4udetului Pest)Polis)Solt)+is. cu SIG. cate un monument s"re a tine treaza amintirea tratatului de la Trianon si a "rotesta im"otriva 'ciuntirii( . . consilier secret al regentului. "ensionar. . "re!ecti. "resedinte activL <arago Ede. vitez Soos +aroly. aceasta organizatie a ridicat succesiv.ngariei si 'rau( la adresa Romaniei ("arca ne suna cunoscut: Evenimentele de la Targu)Mures si nu numai au !ost "rezentate aiurea de catre mass) media strainaL la !el si '"roblematica transilvana($ Sa !ie toate acestea dezin!ormari si atacuri !atise anti)romanesti9 '1oincidente( nu sunt.y Tivadar. Steagul tarii. iar conducerea centrala era !ormata din "resedintele de onoare. isi avea sediul in #uda"esta.niunii <ostilor 1ombatanti$ Presedinte "e tara era generalul de brigada "ensionar. <ederatia nationala a studentilor unguri$ 8iga revi)ionista. "rin con!erinte. membru al 1omitetului "entru %"ararea =atiunii. etc% in numar mare ca nici nu merita "omeniti (SSI. "ublicist.ac0)Tolvay Rozse!. vitez conte Ta.un. "resedintele . senator$ %ceasta organizatie des!asura cea mai rodnica activitate de "ro"aganda revizionista anti)romaneasca. literare.R%=T%: $ Steagu& tarii. "entru toti acesti smintiti NSic: Si degetul mi4lociu: $ <iecare monument re"rezenta un catarg ridicat "e un soclu$ Pe soclu un basorelie! cu 0arta '.comandantul Garzii Pdrentarosilor (cu 4igodiile astea si !a"tele lor. "resedinte de onoare ar !i miliardarul Soros: . sociale si "atriotice care !usesera !ederalizate in T$E$E$P (<ederatia >rganizatiilor Sociale si anume: Kiga revizionista. un adevarat "omelnic. senator de dre"t (membru al casei Magnatilor numit de catre regent si general de divizie. vitez Magass0azy Kaszlo. migratorul 0un %tilla: $ %st!el.

%g0ires. sustinand c0iar si vec0ile idei iredentiste: Ma intreb. 1erisa. urmand a !i ridicat "ana la var! numai du"a recastigarea tuturor teritoriilor. otara !ara resurse dar cu 'vise istorice( de domeniul S<. ne intrebam: 'cat va mai !i9( $ In semn de doliu "entru teritoriile "ierdute.% . avea sediul la #uda"esta si era un organ de "ro"aganda iredentista in strainatate. S.ngariei Mari( in care teritoriile "ierdute erau indoliate ("e Internet se gasesc si astazi "ostate asemenea 0arti de catre amaratii aia care viseaza la ungurica mare $ Uniunea Mondia&a a Unguri&or. cu ocazia ali"irii Ruteniei. considerand ca misiunea K>R era una 'civilizatoare($ Steagul a !ost ridicat "ana sus in "rima zi de Pasti -.. va !i unguresc( (0ai sictir: %sta in loc de 'asa sa !ie( $ Insigna acestei organizatii re"rezenta conturul '. Prundu #argaului. !iind in!iintata in -.#rasov. colectati de catre rezidentii din marile ca"itale ale lumii$ Serviciile romanesti au reusit "er!ormanta demna de invidiat.% $ Si astazi. du"a model %tilla: $ SSI si #iroul @. Suciu de Sus. Mi0ai #ravu. Malmasd. Szilassy +aroly (Viena . Sincai. Muresenii de 1am"ie.as #ela (#erlin . #elin. ne indoim insa: Iar la situatia economica dezastruoasa a .ely %ndor (Paris . <ar. a"oi la -? se"tembrie -. steagul era coborat la 4umatatea catargului. cine erau acestia: &arago Rosze! (Pittsburg0. #urgenlandul si <iume. dias"ora mag0iara are un rol determinant in ras"andirea si a"ararea intereselor statului ungar. dias"ora mag0iara de acolo este "uternica. vai de steagul vostru al 'S!antului Ste!an(: . S. +ovac0 Gyula (Roma . si anume masacrele de la: Treznea. Sandominic. !iind divizata si macinata de 'interese( s"eci!ic romanesti .J5 du"a ane7area "artii nord)vestice a Romaniei (steagul a !ost insa coborat a doua zi !iindca 'ane7area( nu era com"leta$ =)au a"ucat sa)l mai inalte odata. de a)i recastiga "entru natiunea ungara si de a im"rima o conduita militanta tuturor coloniilor mag0iare razletite in lume (mda. Kudus. dar mi)ar "lace sa ma insel3 . &itrau.% . unde)i dias"ora romana de acolo9 Este. Pabala. Rerman Reno (Rio de Raneiro . Eordog0 Elemer (Toledo.% . >0io. Pennsylvania. Marcana. Marca. >0io. ceea ce nu)i "utin lucru: 1e !ace dias"ora romana9 =imic.% (si astazi. =us!alau.A/ cu sco"ul declarat de a !ace un recensamant al tuturor ungurilor de "e glob (de tot rasul: >r !i avut mult de numarat9 .ngaria a !ost un mare stat colonizator. Santion. 1iumarna. Muedin. 1amar. doctor . inclusiv din 1roatia. 1atina. S.restulK. de a stabili in mod cert. I". Merczeg Sandor (#uenos %ires . mari sume de bani. naturalizati in s"ecial in S. au reusit sa stabileasca cu certitudine ca aceasta organizatie avea in realitate si misiuni de s"iona4 in !avoarea . Slovacia (stim cu totii ce mult 'ii iubesc( slovacii astazi si cum evolueaza relatia dintre cele doua state: . Sucutard. #retcu. %g0ires. Sarmasu.A. etc$ cu inscri"tia 'a !ost unguresc. Munedoara. %ita Seaca. intreaga Transilvanie si #anatul (0ai sictir. Tarian. Rac0itis. dar li"seste cu desavarsire. S. Moisei.4la.Timisoara.MII. cu siguranta .y <erenc (Toledo. cu"rinzand un mare numar de unguri emigrati. &ezso Ranos (#ridge"ort.ngariei Nacest stat "rimind dealt!el. Muedin. >zd si Gadalin$ &)zeu sa)i odi0neasca "e acei oameni a caror singura vina a !ost !a"tul ca erau R>M%=I: $ %ceeasi asociatie edita serii de carti "ostale ilustrate cu subiect revizionist si timbre ce re"rezentau vederi din:Sibiu. Turda. !iindca %rmata Romana s)a intors: 1e a ramas in urma civilizatorilor mag0iari cunoastem cu totii.ngariei. Sze. 1osniciu de Sus. du"a cate stiu eu.

=1TI>=%R al ST%T. dar toti. mai mult sau mai "utin interesate de '"roblemele mag0iarimii oro"site si deznationalizate de romani(: Sic. %sociatia generala a tiraliorilor unguri. re"atriati in . &E<ME si <E<ME (%sociatiile studentilor din Secuime. erau gru"ele "aramilitare mag0iare. cu sediul la #uda"esta. ca si . "ro"agandisti si iredentisti de astazi. 0aideti sa vedem ce !aceau 'camarazii( lor din anii QJ5. "atru "ro!esori universitari si multi altii. intelectuali mag0iari si "oliticieni. #acica si Tinutul de Sus $ 1ele mai "ericuloase la adresa statalitatii si sigurantei Romaniei. numarul lor se ridica la -@555 de membri$ Uniunea aradana. "arca ceva suna cunoscut si astazi in revendicarile actualelor organizatii mag0iare. era organizatia intelectualilor mag0iari originari din Transilvania.&MR. si degetul mi4lociu: $ Si daca tot se considera EI astazi oro"siti si e7"loatati de catre romani. secondat de comitetul de conducere com"us din cinci generali "ensionari. asa cum dealt!el considerau serviciile secrete romanesti de atunci. >rganizatia de zece. sustin sus si tare sc0imbarea PIKEI =%TI>=%KE a R>M%=IEI$ Ii doare de)i ustura: &ar. %sociatia '&ivizia Secuiasca( (Garda Secuiasca de astazi. din randul careia !ace "arte si 4igodia de 1sibi #arna N<>ST <. "resedinte de onoare !iind generalul de brigada.emet si>radea$ >rganizatia era condusa de catre baronul . activitate iredentista "rin asociatiile a!iliate: SPE<ME.. . des!asura.. cu sediul la #uda"esta. absolut toti.K. economice. ce)o !i:9 si &ivizia secuiasca de !rontiera$ Toate aceste !ormatiuni "aramilitare aveau rolul de a se ingri4i e!ectiv de securitatea ordinii interne "rin !orta si teroare (inclusiv in teritoriul vremelnic ocu"at al Transilvaniei .&E1EM#RIE -. avand cateva mii de membrii si !iliale la #uda"esta.niunea Studentilor dealt!el. cea mai "uternica "are a !i 'Garda Secuiasca(. cu sediul la #uda"esta.=IRE de la . cat si in organizarea "rigoanei administrative. a4utat !iind de catre: dr$ <erenc #ela. !iind originari din Transilvania$ 1on!orm datelor detinute de catre #iroul @ al %rmatei Romane. trei de"utati.5. vitez Mollonyi Ranos (acesta avusese dea !ace cu %rmata Romana. con!esionale si culturale im"otriva lor$ &eci. "e care Serviciile romanesti ii cunosteau !oarte bine$ %ceste organizatii "aramilitare actionau intens "e terenul consolidarii elementului ungar in detrimentul nationalitatilor conlocuitoare atat in ceea ce "riveste deznationalizarea "e orice cale a acestora. tot ce le "utem o!eri este degetul mi4lociu: $ %ceasta organizatie des!asura o intensa activitate iredentista si revizionista.niunea asociatiilor camaraderesti 'Turul( Nconsiderata de catre SSI si Siguranta ca !iind cea mai "ericuloasa dintre toate si vom vedea mai incolo de ce. vizate !iind intreaga Transilvanie si #anatul$ Mm.+ecs.Szeged. unii c0iar de la .-/ (ciudat cum astazi.I R>M%=: Mare esteRomaniasi multe 4igodii "ros"era in ea3 $ %cestea "urtau numele de: Garda in zdrente.-. inclusiv euro"arlamentarul 'roman( Kaszlo To. general de 4andarmi "ensionar$ Federatia nationa&a a studenti&or unguri. bai idiotilor autonomisti. des!asura o intensa activitate anti)romaneasca.ngariei (se "are ca acestea au !ost reanviate du"a -.es. cum v)a suna asta9 % o"era de bine!acere si civilizare cumva9 Kasati)o mai moale cu "ogromul romanesc im"otriva ungurilor si cu . !iind bine cunoscut #iroului @ al MStM .ngaria du"a M%RE% . identi!icate atat "e teritoriul national cat si "e teritoriul . Vanatorii Turanici. !ost sub"re!ect al 4udetului 1enad)%rad)Torontal si <isc0er Rozse!.rban Gas"ar.sociatia *ar*ati&or arde&eni. care l)a '"eriat( bine in -. "recum si de a "regati terenul in tarile vecine vizate (aici se incadra siRomania.

asa cum vom vedea dealt!el: Garda in zdrente (Garda Pdrentarosilor . sabota4ul. des!asurau de mai multe ori "e sa"tamana sedinte de 'reeducare nationala( "rin e7ercitii militare. era !ormata din elemente ale armatei austro)ungare. 'simtind( bunavointa ocrotitoare a o!icialitatilor mag0iare. cu alte cuvinte. inventate. nu erau decat niste R%VRE in slu4ba statului ungar: &e asemenea aceste organizatii. s)au dedat inclusiv la acte de teroare. "arsivi si nemernici. ce aveau in com"onenta lor inclusiv "ersoane certate cu legea si tot !elul de in!ractori de dre"t comun$ %ceste organizatii. !iindca nu sunteti decat mincinosi.)-.ngaria a s"ri4init de la ince"ut organizarea acestor !ormatiuni "aramilitare. teroriste. cunoscatori a cel "utin unei limbi straine (inclusiv cea romana. "recum 'inaintasii( vostrii. etc$ &eci. . "rin care se urmarea de"rinderea cu comenzile unguresti a celor care !acusera serviciul militar in armata romana. "rin ordine emise de catre statul ma4or al armatei ungare. cu "recadere si a materialelor e7"lozive.-.e7terminarea culturala. redactat de dr$ Me44as Reno. la !el de aiuriti ca si V>I$ Mai sictir. 4avrelor: S"re a)si asigura o !orta armata in vederea realizarii sco"urilor sale. in caz de con!lict Nvizat !iind si statul roman$ &u"a o sumara reinstruire in manuirea armelor automate moderne ("rovenite din a4utor german si italian. care in anii -. de unde "atrundeau in gru"uri de cate A5 "ana la A55 in tara ('turistii( mag0iari . care se dovedisera a !i !ara scru"ule in e7ecutarea unor misiuni 'delicate(. !ratele mai mic al comandantului$ Membrii organizatiei erau recrutati din randul !ostilor militari. v)a "asc din "artea noastra.@5 alcatuisera 'tru"ele libere( ce au actionat sub conducerea maiorului Me44as Ivan$ =umele de 'Garda in zdrente( l)a "rimit din cauza ec0i"amentului !elurit si uzat "e care il "urtau in anii aceia membrii sai "roveniti din di!erite arme$ &enumirea o!iciala a acestei organizatii era '. iar SSI stabilise cu certitudine ca multi dintre acestia aveau '"regatire s"eciala( !iind membrii ascunsi a)i serviciilor de in!ormatii mag0iare $ Ei erau lasati la ocu"atiile lor civile si c0emati.ngariei$ Ec0i"ele s"eciale erau com"use din intelectuali tineri si studenti de 'bune( conditii sociale. ei erau trimisi la !rontiera. etnica sau mai stiu eu ce alte "ericole imense.ozo(.niunea Generala Mag0iara de %"arare a Rasei( care isi avea sediul in #uda"esta$ >rganul de "resa al organizatiei era sa"tamanalul 'Sora. !alsi!icarea de moneda straina. "recum si din elemente certate cu 4ustitia$ SSI si Siguranta. ce erau com"use din elemente anume alese si "regatite in vederea unor actiuni de terorism si diversiune dincolo de !rontierele . a4ungand sa considere ca !iind acte de 'eroism(: violul. santa4ul. iugoslava si ce0oslovaca$ %ceste organizatii "aramilitare aveau in com"unerea lor asa)zisele 'sectii s"eciale(. crima. dar si din randul celor activi. considerau aceste elemente ca !iind !oarte "ericuloase "entru statul roman si ca atare 'le aran4au( bine.

ni!orma membrilor organizatiei era com"usa din costum negru. cu siguranta si in randul 'zdrentarosilor($ %cestia erau: maior in rezerva doctor Me44as Ivan. iata ce scria unul dintre agentii de elita ai SSI. in "artea stanga. sublocotenent de 4andarmi in retragereL vitez Ma4du Istvan.a +alman. 1% EK ESTE R>M%=ES1 &I= VE1II VE1IK>R3In s"ri4inul acestei a!irmatii "utem aduce marturia multor carturari de seama straini. !ratele mai mic al conducatorului organizatiei. re"orter !otogra!L Reszens.-/ ca le trebuie ceva ce nu li se cuvine3Ei bine. deocamdata: "entru a rascula "o"ulatia de nationalitate mag0iara. ca"itan de 4andarmi in retragereL Mar. au dis"arut de!initiv inRomaniaNsoarta lor n)a mai !ost cunoscuta niciodata$ Sa nu)i !i iertat SSI.us Elemer. du"a s!anta dre"tate "e care nu o vom lasa sa o !ranga nimeni$ %R&E%K. redactor)se! al sa"tamanalului 'Sora.K =.K =EV%P. cu armele de vanatoare din dotare Nasta bineanteles. 1sibi #arna si cei ca el cu idei autonomiste si revizioniste. "rintre care si unguri3&aca ni se cere "amantul romanesc sa ne socotim .i <erencL Szab. o insigna ce re"rezenta emblema '. maior de 4andarmi in retragereL #ertes Poltan. iar "e "ie"t. caciula neagra de miel cu ca" de mort.usL +abanyi PoltanL &itroi Poltan. avand un costum negru.. tot niste P&RE=TE raman: $ %rmamentul !olosit de catre 'zdrentarosi( consta in: "istoale)mitraliera.T R>M%=ES1. ca s)ar ru"e "amant romanesc "entru a se da unor straini "entru sim"lul motiv ca ti"a de @5 de ani (se re!erea la anul M%RII . sublocotenent activ de in!anterieL #orzaonyi) #rondeisz #ela. #oler . cum nu: Pesemne ca i)a lovit strec0ea si s)au im"uscat intre EI. du"a toate legile omenesti si divine. e7"lozive. erau oare niste bieti nevinovati9 &a. deci un in!ractor de dre"t comun L Pongrac +aroly. im"licat in lu"ta de "e <R>=T. "umnale.si sovietici din &ecembrie -.ozo(L doctor Somegyi #ela (nume de cod./. daca au 'e7istat( cu adevarat3Pvonuri si legende. !iindca 'datori( mag0iarilor n)au ramas deloc: . ins"ector de "olitie. ca de cioclu. asemanator celui descris mai sus Ncostum ce ar a"artine 'Garzii Secuiesti($ 10iar daca nu mai "oarta vec0ea denumire de 'Garda zdrentarosilor(.)K %VEM &E &%T PE=TR.ngariei Mari( (interesant acest as"ect$ Ravra de 1sibi #arna a"are "e Internet ec0i"at asemanator. "ro!esor secundarL doctor Szanto Tibor. "ensionarL +iss %ntal. agent secret la Pre!ectura Politiei din #uda"esta si multi altii$ . "istoale. cu deosebire in Mar)1ov. a ataca "ersoane o!iciale si a distruge comunicatiile si lucrarile de arta (sabota4 $ SSI si #iroul @ au identi!icat conducatorii acestor 'ec0i"e(. o"erator de !ilm)cinemaL doctor Sza""anyos Rozse!.ely Molnar Imre.=IRI )-. notar "ublicL Sc0eibold Imre. multi dintre ei gasiti im"uscati cu un glont in !runte si altul in inima "rin "adurile "atriei. medic la s"italul Ro. #iroul @. cizme. iar in!ormatiile arata cu certitudine ca aveau agenti la nivel inalt in ca"itala mag0iara. asa cum vom vedea in cursul acestor articole$ Inainte de a ince"e dezvaluirea activitatii 'Garzii zdrentarosilor( in Transilvania (multi dintre se!ii acestora si dintre agentii mag0iari. sa se stie ras"icat: nu dam nimanui nimic: Si nu dam "entru ca ceea ce avem este al nostru. nu cu mult inainte de &ictatul de la Viena: '1red unii Nnu sunt de "e la noi) ca Romania are de dat ceva cuiva. a4utor de sublocotenent activL doctor 1zobor Istvan. avocatL Sze. Siguranta si Randarmeria9 Posibil. trimitand de la #uda"esta o lista com"leta si detaliata. intr)un ra"ort catre conducatorii de atunci ai Romaniei. ziarist (acesta !usese condamnat "entru !alsi!icarea de bilete de tren. centura. ziaristL Marton +aroly. etcL Siguranta si Randarmeria ca"turand mari cantitati. daca nu sigur.

intrebati muntii si vaile. si toate au sa ras"unda.K.: %R&E%K. SE &%:3($ IMPRESI>=%=TE aceste cuvinte. . care ar !i bine sa !ie citite si de catre "otentatii zilei a!lati in !runtea ST%T.I R>M%=.=IT%R SI I=&IVIPI#IK: DD . intrebati masele de tarani si lucratori care cu sudoarea !runtilor ne dau "ainea de !iecare zi.ultragiati si sa "rocedam cores"unzator3> T%R% =.K =. SE &%: Se "oate ciunti tru"ul %rdealului9 Intrebati "e Mi0ai. intrebati %rmata Romana. care va zgudui temeliile cerului: =. cu glas de tunet. intre*ati generatii&e viitoare. intrebati miile de mucenici si de eroi care au !ramantat sangele lor cu acest "amant romanesc. "e Moria si Iancu.

ngaria Mare( si re!acerea de!unctului im"eriu austro)ungar.-. Servicii Secrete. neavand nicio legatura cu etnicii mag0iari de buna credinta si nici cu cetatenii unguri$ .K R>M%=ES1.B4BB8< S<4R<T< D< BNF>RM TBB 8< R>M NB<B G"H by: George GMT Posted in: enigme.martie @5-@B-. !iind dedicate (si nu ma !eresc a recunoaste asta .K. romano)mag0iar$ Ele devanseaza cronologia istorica. celor care inca viseaza cu oc0ii desc0isi la '.BSU8 UNG RB<B M RB SB S<R. Eroii Romaniei. Inteligenta romanilor. Istorie.I =EV%P. de aceasta data.T I= SP%TI. de la EI si de la =>I. 1omments . Siguranta =ationalaSiguranta =ationala %rticolul de !ata este ince"utul unor ca"itole s"eciale dedicate R%P#>I.

=PIME tot ceea ce Serviciile mag0iare intre"rindeau la adresa Romaniei si a romanilor (ar !i bine daca si astazi. mama lor de aiuriti: de atunci incoace3 .Ele sunt dedicate totodata agentilor SSI (Serviciul Secret de In!ormatii . %R&E%K. cu rol in contras"iona4 . Sectiei a II)a din MStM al %rmatei Romane.=IRE si "ana3astazi: <iindca. dar si celorlalte structuri ale statului roman ce veg0eau la securitatea tariiL ce si)au !acut &%T>RI% si au actionat 1>=<>RMI=TERESEK>R =%TI>=%KE in acei ani tulburi. de la M%RE% .T>=>MIE. "uzderia de Servicii de la noi ar !ace acelasi lucru: $ %ceste actiuni n)au !ost deloc "utine si nici intreru"te vreodata. Sigurantei (Serviciul Secret Intern. TRI%=>=. etc.%. raman obiective inca neande"linite (s"er ca asa sa si ramana. cunoscand in PR><.

de asta$ Punct: Si mai vreau sa !ac o "recizare Nagentii romani.=ITE &E<I=ITIV cu R>M%=I% la &ecembrie -. regiuni asimetrice. 'bene!ice( statului roman: Sunt9 &%. sabota4 si diversiune.&MR)istilor. "ro"agandistice (0m. s$a$m$d(.A555 . terorist)diversioniste.m*"atrati de Magyarorszag "e care inca ii mai au "rin reane7area Transilvaniei. . cat si in a!ara ei Nasa cum vom vedea in cursul acestor articole$ %u !acut)o intr)un mod . si degetul mi4lociu.ngariei: . asemanari !ra"ante intre actiunile de atunci si cele de acum$ <ra"ante: 1on!lictul nevazut. o sa vedeti in cursul acestor articole. obiectivul urmarit !iind valabil atunci ca si astazi dealt!el. asemenea soldatilor din "rima linie. SE1.&MR. "artidul lui To. care lu"ta din greu "entru autoguvernare. OO II$ %ctiunile intre"rinse de catre Serviciile mag0iare au vizat actiuni in!ormative. asa c)ar !ace bine sa se multumeasca cu cei . dar acestea nu erau '!ete mari( si cu siguranta si)au "latit 'datoriile( . a"arand I=TEGRIT%TE% TERIT>RI%K%. arestand sute de agenti de di!erite nivele (multi au si dis"arut inRomania. Ecoli autonome.K. s)au com"ortat si au actionat I=TEKIGE=T in contracararea actiunilor mag0iare (ce bine)ar !i daca si cei de astazi ar "roceda la !el$ #ine ar !i. sustinute clar de autoritatile de la #uda"esta N '"rietenos si amical. "romotoare si continuatoare absolut 'dezinteresate( a acestor teze si gunoaie istorice$ Si acum sa mergem mai de"arte. . arme. Maramuresului si 1risanei. in s"iritul bunelor relatii bla)bla3al dre"tului la autodeterminare. M%I>R. con!iscand materiale care serveau la inde"linirea misiunilor de s"iona4. etc$) sunt bineanteles. cam seamana cu ceea ce !ac "artidele si organizatiile mag0iare astazi cu asa)zisul Tinut Secuiesc si autonomia 4udetelor Marg0ita si 1ovasna. accentuandu)se in "rea4ma si mai ales in tim"ul.es . . &)zeu stie: .I =EV%P. !onduri.1M. RE.RIST. transilvFnism )care dracuV stie ce)o !i insemnand. insa "entru interesele . Partidul Po"ular al Mag0iarilor din Transilvania. !iindca des"re EI. iar cel mai bun e7em"lu sunt actiunile !atis antiromanesti ale "artidelor mag0iare de la noi.T dintre . cat mai ales din tim"ul acestuia. etc$ actionand atat intara.-/$ Sic. stat minimal (::99 . des"re soarta lor nu s)a mai stiut niciodata nimic$ &aca a !ost sau nu o"era Serviciilor romanesti nu "utem sti.TIE. numai "rieteni nu ne sunt$ &aca cineva isi inc0i"uie contrariul. ba c0iar si de catre asa)zisii 'euro"arlamentari romani( de genul "o"a To.ngaria si Romania de dinainte OO II. S>VI=IST. etc. el continuand "ractic !ara intreru"ere.1M)istilor si altor organizatii mag0iare de aici si de dincolo de granita $ <iindca. !iindca c0iar si)n conte7t euro"ean. des!iintarea TRI%=>=)ului si re!acerea '. avem multe de s"us: . nu credeti9 . idiotilor ade"ti a)i acestor !antezii: Ka !el si lic0elelor de la noi.nde se situau Serviciile Secrete romanesti in acele tim"uri9 %cestea s)au a!lat la &%T>RIE (unde s)or a!la cei de astazi.ngariei Mari( (un vis "rea !rumos ca sa !ie si realizabil. culminand cu crearea organizatiilor iredentiste (. .=IT%TE% si I=&EPE=&E=T% deST%Ta R>M%=IEI (e7act ceea ce nu le "lace cum suna in 1>=STIT. romano)mag0iar dateaza de mult tim"$ 1u as"ecte ale acestuia ne)am intalnit in articolele "recedente si ne vom mai intalni. vreau sa !ac o "recizare Nnu sunt =%TI>=%KIST. ci sunt R>M%= si M%=&R. zadarnicind "lanurile mag0iare. asa cum am mentionat mai sus. da dovada de o mare doza de naivitate.es) PPMT.Inainte insa de a ince"e calatoria noastra "rin culisele R%P#>I.

PR><ESI>=IST c0iar si du"a &ictatul de la Viena (au avut in!ormatii in acest sens. Romania ar !i "ierdut in totalitate Transilvania in !avoarea .T: Ka ince"utul anului -. c0iar daca numele lor vor ramane "oate "entru totdeauna. in!ormatiile. avand agenti de valoare la nivele inalte in conducerea 0ortista si nu numai$ #R%V> K>R. dar si in!ormatii valoroase des"re modul cum acestea erau coordonate si a4utate de catre #uda"esta$ Potrivit acestor date. nu "rice". c0iar dinGermania. stabilise cu certitudine ca cele doua ministere ungare. ca aceasta 'idee( inca era viabila la #uda"esta. &EST. necunoscute$ In urma lor raman insa !a"tele. SSI avea date e7trem de com"le7e in legatura cu organizatiile iredentiste mag0iare de "e teritoriul Romaniei si nu numai.ngaria. a "utut trece de PR><ESI>=%KISM. dealt!el$ <ara s"ri4in german. Viena si #erlin: Si ne mai miram de modul cum decurg lucrurile in Transilvania. nu vor.ngariei (care oricum nu era in stare sa o cucereasca "rin "ro"riile "uteri.K =EV%P. oricat s)a straduit c0eltuind resurse materiale.ngaria era zero barat$ Interesant este ca si astazi. !iind coordonatori directi ai activitatii de s"iona4 si diversiune$ 1on!orm sintezelor SSI si #iroului @. de catre 'Sectiunea a II)a( de "e langa Presedintia 1onsiliului de Ministrii si de catre '&irectia de Politica =ationala( din Ministerul Pro"agandei =ationale$ %ici !ac o "aranteza. !iindca SSI si #iroul @ al %rmatei Romane. =. sunt3Germaniasi%ustria: . relevate in continuare.ngaria nu a renuntat )si nici n)o v)a !ace vreodata) la "retentiile sale teritoriale !ata de RomaniaL "retentii "e care va cauta sa si le satis!aca in im"re4urari !avorabile$ Vi se "are e7agerata aceasta a!irmatie9 Sa stiti ca nu este. "entru a mentiona !a"tul ca "ro"aganda mag0iara a de"asit cu mult 'limitele normale( in ceea ce "rivesteRomania.K Serviciilor romanesti de atunci. vin in s"ri4inul acestei a!irmatii$ . umane si !inanciare uriase.ngariei s"ri4inita de catreGermanianazista.n lucru iese cu certitudine in evidenta si anume !a"tul ca . multe inca nestiute. dar situatia era sumbra. "rimind c0iar ordine. mentionau clar ca daca Germania ar !i castigat razboiul.. seamana izbitor cu 'cauza mag0iara( de atunci: 1e ne demonstreaza asta9 &emonstreaza !ara niciun dubiu.A. care asa cum veti vedea in continuare. STI%. dar "entru=>IsiR>M%=I%. actiunile des!asurate. raman ER>II de "e <R>=T.. !a"tul ca . iar autoritatile romane nu vad. desi Germania a s"ri4init din greu armata mag0iara si ar !i "rimit in com"ensatie un teritoriu la est de =istru (era vorba de Transnistria No mare "roblema c0iar si astazi 3Si mai interesant este ca si Securitatea comunista de dinainte de -. nu "ot. Sectiunei a II)a de "e langa Presedintia 1onsiliului de Ministri. iar clasa "olitica vai mama ei Nca si astazi. "rinci"alii "arteneri a)i acestui stat. !iindca asemenea oameni merita intotdeauna res"ect. in legatura cuRomania$ Interesant este !a"tul ca note in!ormative din anul -. stabilise "e baza in!ormatiilor culese. !iindca de "este @5 de ani./. datele. . asta ne)au demonstrat3 SSI. aveau in!ormatii certe cu "rivire la intentiile . SSI a stabilit cu certitudine !a"tul ca acestea erau coordonate. nu stiu.KE des"re ceea ce EI intre"rindeau. "e langa sarcinile s"eci!ice aveau si sarcini secrete in 'lu"ta( im"otriva statului roman si a intereselor acestuia. si vom vedea asta "e "arcursul acestor articole Nstatul ungar c0eltuind sume uriase "entru internationalizarea 'cauzei mag0iare($ 10estia cu 'cauza mag0iarimii de "retutindeni( de astazi. ii reveneau urmatoarele atributii secrete: .J@.

teroriste si de sabota4 a organizatiilor iredentiste.es (dar si altii . suna cunoscut. asigurau observarea atenta si "ermanenta a o"iniei "ublice si in acelasi tim" e7ercitau o "uternica in!luenta in sensul voit de !orul central$ &irectia de 1abinet din Ministerul Pro"agandei =ationale. care "rin legaturile lor cu cele mai variate medii ale "o"ulatiei. asta "are a !i valabila si)n ziua de astazi.ngariei !ata de marile "uteri (astazi. sunt 'clienti !ideli( ai %ustriei si GermanieiL state "e care se si bazeaza. dealt!el $ Inde"linirea acestor sarcini sau atributii cu caracter secret se realiza atat de catre "ersonalul "revazut in sc0emele de incadrare ale Sectiunii a II)a. dorinte. !unctionarilor. in 'viata( acestei comunitati. mai "recis din Romania. avea sarcina secreta de a tine legatura cu celelalte de"artamente interesate in des!asurarea actiunii iredentiste.ngaria. atat in ceea ce "riveste actiunile im"otriva nationalitatilor conlocuitoare din . cat si cu a4utorul unor numeroase retele de agenti recrutati din randurile intelectualilor. ne intrebam. avea sarcina secreta de a indruma si canaliza activitatea tuturor organelor e7ecutive ale sistemului mentionat in directia realizarii sco"urilor miscarii iredentiste$ . cat si cu "rivire la agitatiile de la !rontiere si din statele vecine. cel mai bun e7em"lu !iind "o"a To. nemultumiri. etc$ "recum si a ungurilor din tarile vecine. cu autoritatile "ublice locale. oare nu este acelasi lucru:9 )!ormularea de sugestii si darea de directive atat Ministerului Pro"agandei =ationale cat si altor de"artamente sau autoritati interesate in e7"loatarea iredentista a celor constatate si a materialului documentar$ Mm. e7agerat zicem noi. el !iind 'cetatean de onoare( al . al autoritatilor mag0iare de astazi !ata de 'soarta ingri4oratoare( a etnicilor mag0iari de la noi si im"licarea "ro!unda. !iindca se "are ca astazi. inclusiv Romania$ Interesul. comerciantilor si meseriasilor.)centralizarea tuturor in!ormatiilor culese "rin organele s"eciale ale di!eritelor de"artamente si "rin organizatiile iredentiste create atat in . "recum si cu organizatiile culturale si economice din "rovincii$ &irectia de Politica =ationala din Ministerul Pro"agandei =ationale. autoritatile mag0iare isi "ermit sa dea 's!aturi utile( celor romane cu "rivire la minoritatea mag0iara: )diri4area din umbra a activitatilor "aramilitare.ngariei: )tinerea evidentei materialului documentar in legatura cu teza revizionista (Trianon)ul. cu mult "este uzantele di"lomatice.ngaria (curente si orientari "olitice. care numai interesele Romaniei nu le re"rezinta.ngaria cat si inRomaniaL )tinerea evidentei starii de s"irit a "o"ulatiei ungare si a celei de alte nationalitati din . "e care o urla si astazi si "regatirea materialului necesar "entru sustinerea cauzei . 1e0oslovacia si IugoslaviaL )indrumarea activitatii iredentiste a ungurilor domiciliati in tarile vecine$ Ei.

a &REPT. gardian. !unctionar. numele neungurilor erau ortogra!iate sau traduse in limba mag0iara.K. si bine au !acut: . ceea ce !ac acum autoritatile din Mar)1ov. "rin "olitie si 4andarmerie. "resedinti si dracuV mai stie ce::: In acest sens. la e7altarea si intarirea elementului ungar.)I =IMI1. acum sunt3"oliticieni. "rimar. ministrii. cei vinovati erau e7ecutati.ngarie Mare( (mda. des!asura in secret o intensa activitate de "ro"aganda revizionista (ceea ce !ac si astazi: "rin care se urmarea ca"tarea interesului strainatatii "entru '"roblema ungara( (o !alsa "roblema. o!iterii starii civile "uteau comite !ara teama orice abuz de natura sa duca la ameliorarea structurii etnice mag0iare (autonomia "e criterii etnice.=IT%TE%si ST%T%KIT%TE% R>M%=IEI$ Punct: Pentru TR%&%RE. des!asurata "rin mi4loace s"eci!ice. alt!el inseamna TR%&%RE% I=TERES. 4andarm si medic era obligat sa considere ca e de datoria sa sa desco"ere mi4loacele cu a4utorul carora sa contribuie la realizarea sco"urilor si intereselor mag0iare$ Medicii. armata ungara servea !ara nicio4ena. iar noii nascuti erau inregistrati cu nume s"eci!ic unguresti (Ion. in articolele ce vor urma$ Totodata. !iecare "re!ect. de e7em"lu. des!asura o activitate vadit discriminatorie. iar asta se numeste GE=>1I&: &e asemenea. de "lasa si comunale. cu sco"ul de a)i determina sa renunte la nationalitatea lor. "recum si "rin >!iciul de Igiena Sociala si S"itale.I "recum si un %TE=T%T la . euro"arlamentari.I =%TI>=%K. "entru % PKE1% Ncu buna stiinta a autoritatilor romane. "aralel cu deznationalizarea si inlaturarea elementului minoritar si in s"ecial al romanilor$ Educatia iredentista la "remilitari si militari se .RIK>R si KI#ERT%TIK>R >M. stimulau s"iritul razboinic (sunt 'mari razboinici( si astazi: in randurile "o"ulatiei ungare si ura neam"acata a acesteia im"otriva "o"oarelor vecine. care monitoriza indea"roa"e 'evolutia( cu s"ri4in german a armatei mag0iareL in!ormatii care aratau in mod clar "ro"ortiile mag0iarizarii romanilor in armata$ Edi!icatoare in acest sens sunt instructiunile con!identiale ale 1or"ului . re"rezinta altceva9 Sa s"eram ca =. mult reclamata astazi. notar comunal. sau sa "lece din . in tim"ul stagiului militar si mai ales cu ocazia "regatirii "ostmilitare care se !acea in cadrul diverselor organizatii "aramilitare ce vor !i descrise in detaliu. in alte vremuri. va suna cunoscut9 $ 1a urmare. "uteau sa initieze si sa a"lice orice masuri de natura sa dezvolte natalitatea in randurile "o"ulatiei ungare si sa reduca natalitatea in randurile celor de alte nationalitati$ 1um"lit de cinic.Ministerul de E7terne. editate sub !orma de brosura ce era intitulata '1alauza Romag0iarizarii($ <ara cuvinte: 1u a4utorul armatei mag0iare se com"leta educatia iredentista a tinerilor in cursul "regatirii "remilitare. suna mai bine ca Ianos.K. "rin &irectia Politicii E7terne si "rin &irectia Presei. "recum acuzele aduse "e nedre"t 'vecinilor( cu "rivire la 'soarta cruda a bietei .ngaria$ >are. "artidele si organizatiile mag0iare de acolo Ncare con!orm unor surse serioase genereaza "resiuni si sicane la adresa romanilor. atunci si acum: $ Ministerul de Interne. "rin organele locale. nu)i asa9 Mama lor de3 $ Ministerul %"ararii =ationale si %rmata. "rote4and "o"ulatia ungara si "ersecutand "e cei de alta nationalitate si in s"ecial "e romani. %rmata Mag0iar din 1lu4 (Serviciile romanesti n)au abandonat deloc s"atiul romanesc "ierdut in urma &ictatului de la Viena. 'mare( intr)adevar: $ Edi!icatoare in acest sens sunt in!ormatiile #iroului @ din MStM al %rmatei Romane.

urmarindu)se e7terminarea lor$ Procentul nationalitatilor conlocuitoare. eroismul si cinstea ungurilor$ =u zau. se ridica la . erau "line de in4urii si trivialitati la adresa Romaniei$ S"re a)i incura4a si 'educa(.. iar al romanilor sub A56 din totalul e!ectivelor$ In com"anii.limita la atatarea urii im"otriva Romaniei. care interzicea sub "ede"se as"re declararea originii etnice !ata de straini$ . c0iar si lasarea la vatra. indeosebi cele din nordul Transilvaniei. serveau in acelasi tim" ca instrumente de umilire si mai ales de deznationalizare a romanilor "e o scara !oarte larga$ 1ercurile de recrutare. 'mare( natiune de eroi.J5. imoralitate si dezorganizare a armatei romane. "lina de 'vitezi( (vom vedea mai incolo semni!icatia acestui titlu onori!ic : 1u "rivire la des!iintarea elementului romanesc. gru"e. ince"and cu obligatia de a "artici"a la slu4ba religioasa in limba mag0iara si "ana la consemnul categoric. ascunzandu)se cu gri4a momentul 'vizitei( acesteia la #uda"esta din -. mag0iari: . "rocentul lor era de 25)/56. !ara grade. constituiau un mi4loc de e7terminare a lor$ In aceste unitati erau incor"orate. erau e7"loatati la ma7imum. com"unerea armatei mag0iare$ #ravo lor: L )totalul romanilor mobilizati in armata ungara. !a"t care ducea la de"o"ularea satelor romanesti de barbatii valizi$ 1u alte cuvinte.nitatile de munca s"ecial in!iintate "entru romani si evrei.5555)-55555. iar du"a aceea a "rocedat la de"o"ularea "rin mobilizarea si trimiterea "e !rontul antisovietic ori in unitatile s"eciale de munca a barbatilor romani valizi$ 1u "rivire la com"unerea etnica a unitatilor cor"ului e7"editionar ungur de "e !rontul antisovietic. du"a ce emiteau ordine de c0emare. era de ?56. celor ce consimteau sa "rimeasca un nume unguresc in locul celui romanesc si sa treaca la cultul romano)catolic$ 1inic. nu credeti9 Ka unitatile armatei regulate. si in s"ecial romanii. cei de alta nationalitate erau su"usi unei mag0iarizari sistematice (ca si secuii de astazi numiti si declarati in bloc. #iroul @ (serviciul secret militar roman a stabilit ca administratia militara ungara stabilita in nordul Transilvaniei in se"tembrie -. atat in armata o"erativa cat si la tru"ele de ocu"atie. SSI si #iroul @ au stabilit urmatoarele: )armata usoara "rezenta sub as"ect etnic un mozaic de nationalitati in care elementul unguresc era mult sub "ro"ortia ce)i revenea de dre"t ca element ma4oritar al statuluiL )cei de alte nationalitati. ce se cantau in marsuri. asa ceva "oarta numele de GE=>1I& ET=I1: %rmata regulata ca si "remilitaria. "lutoane. si relevandu)se in mod e7agerat "retinsele victorii. ar !i "utut in!luenta in mod . soldatilor unguri li se in!atisau !el de !el de "lasmuiri re!eritoare la "retinsa lasitate. inclusiv unitatile de lucru. care "rin atitudinea si stiinta de carte. a inaugurat "rigoana si e7"ulzarea romanilor. iar cantecele ostasesti.-. astazi. dintre care romanii erau J5)256 (sur"rinzator cat de bine cunosteau Serviciile romanesti. intelectualii si taranii mai instariti. "romiteau inlesniri de serviciu.

a urma:' DD . in ca"itolul urmator: ceasta serie de artico&e este dedicata mem*ri&or servicii&or secrete romanesti% ce&or care au &uptat si ce&or care sunt asta)i in prima &inie a apararii Romaniei= .ne!avorabil regimul 0ortist si atitudinea maselor romanesti (la !el au "rocedat si 'civilizatorii rosii( in anii instaurarii 'democratiei "o"ulare(: $ Pentru a avea o intelegere de"lina a 'cunostintelor( detinute de Serviciile romanesti cu "rivire la armata mag0iara si evolutia acesteia. toate acestea si multe altele. este necesar si util a in!atisa cateva date cu "rivire la dezvoltarea ca"acitatii sale o!ensive si a masurilor s"eciale menite a) i crea "remise !avorabile unei o"eratiuni militare im"otriva Romaniei$ Insa.

#ogdan. la bogatiile tarii. nu numai la medicina. ca era ceva in neregula cu acest medic$ <iindca. Eroii Romaniei. in care descrie "rimirea ce i s)a !acut la curtea lui Ste!an. de corabii lungi si inguste si de vase mici de trans"ort . la "ozitia strategica si relatiile e7terne ale Moldovei. dintre care am !ost invingator in AJ si am "ierdut doua($ In continuare. (UT BN SP TBU8 R>M N<S4 G. era rau 0artuit in %natolia de cei din Persia care isi s"un 'so!i(. aveau 'acces( la scrisorile trimise de catre acesta3 Iata ce scria acesta in cea de)a doua scrisoare trimisa dogelui. autorul scrisorii a transmis dogelui Venetiei in!ormatii la trasaturile "si0ico)!iziologice ale domnului si ale urmasului sau. de care sunt sigur ca ma iubesc3Eu sunt incon4urat de dusmani din toate "artile si am "urtat A2 de lu"te de cand sunt domnul acestei tari. s"iona4$ 1ert este !a"tul ca Ste!an STI% sau cel "utin banuia. i)a ras"uns: '%m "ierdut Santa Maura(. Matteo Muriano. a trimis im"otriva lor un "asa cu J5555 de calareti. &%: K)a a4utat si l)a monitorizat totodata. etc$ Seamana a misiune de recunoastere si in!ormare. si ca im"aratul Gurgura incearca si el sa !aca razboi mare cu el$ Si ca este mare molima la 1onstantino"ol si mare li"sa la %driano"ol$ Ka 1onstantino"ol mor @55 de oameni "e zi si la %driano"ol mai bine de @553Si i)a s"us ca sta"anul sau !ace demersuri acuma "entru a inc0eia "ace cu sinioria)voastra si ca aceasta nu a vrut sa consimta la cele ce i se cereau. Servicii Secrete In -?5-. la -august -?5. Mari Romani. si anume. ceea ce !acea ilustrul doctor: Insa. care a si !ost in!rant de ei( si ca 'ii mai !ace razboi sic el din 1aramania si mare necaz in "artea aceea. conducatorul unei solii de /5 de calareti in trecere "rin Suceava (aceasta scrisoare a a4uns si la urec0ile lui Ste!an: : 'Sta"anul sau.BB% partea a .a sosit la Suceava. al turcilor. si ei !ac aceasta zicand ca turcul nu)si "azeste legea sa si s"une ca sunt tabarati in %natolia cu o calarime de 25 "ana la C5555 si au cucerit anumite orase si multe castele si sate si ca sta"anul lor. la "osibilitatile de mobilizare a unei armate de 25555 de ostasi. Ste!an cel Mare a trimis o solie la dogele Venetiei cu rugamintea de a)i trimite un medic bun$ 1a urmare. adica mai luminati in legea ma0omedana. in care a!irma ca domnul Moldovei i)ar !i s"us: 'Eu nu am vrut sa aduc un medic din nici o alta "arte a lumii decat de la "rietenii mei. daca i s)ar !i !acut aceasta singura concesiune din "artea sinioriei)voastre.ngariei si ca.J martie @5-@B-@ 1omments R (B>BU8 N<. Istorie. daca nu era 'a4utat( de catre oamenii lui Ste!an$ Stia oare Ste!an adevarata indeletnicire a medicului Muriano9 1u siguranta. "rintre care a mai s"us ca sultanul voia sa !ie lasat liber sa !aca razboi cu maiestatea)sa regele . la !irea locuitorilor Moldovei. el ar !i inc0eiat usor "ace cu ea$ Intrebandu)l a"oi de c0estiunile maritime. doctor in arte si medicina$ Se "are insa ca ilustrul medic. si ca sta"anul sau isi "regatea o mare !lota de galere mari si usoare. iata ce s"une Matteo Muriano in scrisoarea trimisa dogelui. sultanul. !iindca se "are ca oamenii sai. la "otentialul de lu"ta al 0atmanului 1rimeii.BB1aH by: George GMT Posted in: enigme. nu "utea a!la atatea detalii si atatea in!ormatii intr)un tim" scurt. cu"rinzand in!ormatii obtinute "rin intermediul "rietenului sau =icolo Keondari de la Sinan)bei. mai era "rice"ut si la altceva.

intrucat acesta s)a imbolnavit si a murit "e drum. medicii Keonardo de Massari. dar. !iu al acesteia. rana nu s)a inc0is. ratiunea ma indeamna sa cred ca se datoreste !a"tului ca maiestatea)sa regele Poloniei se a!la in razboi cu socrul sau. rezulta ca la ince"utul secolului al ZVI)lea. iar "ostelnicul Teodor avea misiunea de a)l "azi9 1u siguranta. ori "entru razbunare. in!ectia nu "utea !i controlata si vindecata si au ars)o$ In urma acestei interventii boala s)a agravat. ce se aseamana izbitor cu ra"oartele in!ormative s"eci!ice oricarui agent ori serviciu secret. !iind in dusmanie cu el. si inca "entru ca este in dusmanie cu acest "reastralucit domn. acest lucru. "rea e!icienti. caruia ii revine cnezatul Moscovei si sta"anirea Rusiei. "osibil datorata unei bacterii. si "e "atul de moarte s)a aratat tot atat de 'teribil si "rudent( ca in tot tim"ul vietii$ . agenti de s"iona4$ 1a Ste!an si oamenii sai cunosteau toate miscarile acestora (e!icienta acestora l)a a4utat "rintr)o indelungata domnie. "entru ca acesta i)a luat multe castele si orase. care i)au desco"erit adevarata calitateL lic0idarea adversarilor "ericulosi. &%: <iindca luarea acestei masuri de "recautie. du"a relatarile medicului Keonardo de Massari. lucru ce din "acate i)a li"sit lui Mi0ai Viteazul.cu !undul tesit si ca nu mai voia sa "una sa inarmeze nave si ca in Tra"ezunt a "us sa i se !aca un numar de @55 de vase usoare si ca +emal era la Gali"oli in !runtea !lotei si ca Eric0i a iesit din stramtori cu @? de corabii lungi si inguste s"re dauna su"usilor sinioriei)voastre si a celorlalti crestini3Sta"anul sau nu se "reocu"a de =au"lia sau de 1andia. marele cneaz al Moscovei. maiestatea)sa regele avea banuiala ca acest domn. serenisime "rinci"e. va !i de "artea celui din Rusia ca ruda. in urma unei rani ca"atate "e cam"ul de lu"ta$ In li"sa antibioticelor. zicand: '1and voi !i sta"an "e 1or!u. cum am aratat sinioriei)voastre "rin cealalta scrisoare a mea$ Si "entru ca acest domn duce Ste!an. voi !i domn "este Rasarit si "este %"us(3=icolo s)a intors din nou la el ca amic si l)a intrebat "entru care cuvant merge in Polonia$ Si i)a ras"uns: 'Eu merg "entru a con!irma clauzele "acii dintre sta"anul meu si maiestatea)sa regele Poloniei. ducele Ste!an al Moldovei. este si astazi o metoda uzuala "e !rontul nevazut Nse "are ca cele mai e!iciente in aceasta metoda sunt Serviciile rusesti si israeliene . Ieronim de 1asena si un medic trimis de 0anul tatar au desc0is rana de la "iciorul lui Ste!an (se "are ca acesta avea o in!ectie "urulenta. "entru ca in zilele trecute regele a trimis catre sta"anul nostru doua solii cu multe daruri si cu clauzele "ro"use "entru a cere "ace3($ Si. Ste!an cel Mare a multumit dogelui Keonardo Koredano "entru medicul trimis din Venetia. are o !iica la Moscova si un ne"ot. "entru care cuvant s)a si temut ca o sa se inteleaga cu turcul s"re "aguba sa3($ &in continutul acestor ra"oarte. medicul Matteo Muriano a decedat intem"estiv ("osibil datorita !a"tului ca a !ost otravit de catre s"ionii adversi. nu inca"e nicio indoiala: Interesant este !a"tul ca. medicul a a4uns in siguranta. dogele trimitandu)l "e Ieronim de 1asena$ Ka ince"utul anului -?5J. dar ca nea"arat el vrea sa trimita aceasta !lota la 1or!u sis a se sileasca din ras"uteri a)l cuceri. aducatorul scrisorii$ % luat oare Ste!an masuri de siguranta. "rintr)o scrisoare din @A iulie -?5A. "rimul intregitor de neam . un alt medic$ Ka -? octombrie -?5A. necunoscute "e atunci. l)a rugat sa)i trimita altul care sa vina in Moldova insotit de "ostelnicul Teodor. ceea ce l)a determinat "e Ste!an sa)i solicite dogelui Venetiei. este de natura sa releve !a"tul ca moartea celor doi venetieni trimisi inMoldovaince"use sa devina sus"ecta "entru Ste!an si oamenii sai$ &e asta data. iar la @ iulie -?5J s)a stins din viata acela care. la Suceava o"erau !ara niciun dubiu.

mai ales in s"atiul romanesc $ =u acelasi lucru "utem s"une des"re I=TREGIT>R. iar tradatorii si cons"irationistii. "e 1am"ia Turzii. dealt!el: =u au !ost negli4ate nici alte surse de in!ormare. "recum violarea cores"ondentei si a scrisorilor di"lomatice. sunt necesari ani multi Nceea ce duce la concluzia ca l)a mostenit: Iar !a"tul ca activitatile de in!ormare si dezin!ormare au avut o in!luenta !oarte mare asu"ra des!asurarii evenimentelor din si "e tim"ul domniei sale. le duceau in alte state (o metoda !olosite "e larg si astazi de catre toate Serviciile Secrete care se res"ecta $ Si daca mai adaugam si modul ingenios dar PR><ESI>=IST "rin care oamenii lui Ste!an. STE<%=: . sub diverse aco"eriri (mesteri.I &>M=IT>R nu i)au li"sit doua elemente !undamentale ale statalitatii si su"ravietuirii se!ilor de stat: o SE1. nu sunt de acord cu asta: M%RE M%RI%)S%.M9 1ert este !a"tul ca. ucis in mi4locul ostirii sale. targoveti. &E . du"a numai o"t ani de domnie Ndar toate acestea le vom a!la intr)un alt ca"itol$ =u "utem insa inc0eia !ara a mentiona un adevar indubitabil "entru =>I si IST>RI% noastra. cu #rasovul (care "rin asezarea sa geogra!ica si "rin "ro!esiunile locuitorilor sai. !acilita des!asurarea activitatilor in!ormative*contrain!ormative ori "rin !olosirea "rizonierilor de razboi$ . M%REK. c0iar daca unii istorici si nu numai. care. etc . a4ungem la concluzia ca erau !oarte bine "usi la "unct cu metodele Razboiului =evazut$ =e)am intreba insa.=&E si 1.1um de a a4uns Ste!an a avea un Serviciu Secret atat de e!icient9 Este greu de crezut ca si l)a creat. "recum sc0imbul de in!ormatii cu aliatii. alergau zi si noa"te. ceea ce i)a salvat viata de multe ori$ 1a acest Serviciu lucra in mod PR><ESI>=IST.K Serviciului Secret al lui Ste!an este modul e7trem de e!!icient si ra"id de transmitere a in!ormatiilor$ %ceasta se !acea de regula "e cale orala "rin intermediul iscoadelor. vasta cu siguranta. dezin!ormau dusmanii (situatii cu care ne)am intalnit "e "arcursul acestor articole . in!ormandu)l "e Ste!an in tim" util. se baza inclusiv "e agenti recrutati din randul inamicilor cu "ozitii im"ortante in a"aratul de stat Nvisul oricarui Serviciu Secret din lume. erau lic0idati ra"id de catre Ste!an Nacesta a scurtat de ca" cel "utin 25 de mari boieri tradatori si un serviciu de s"iona4 si mai "uternicL toate acestea a4utandu)l sa domneasca neatreru"t tim" de JC de ani (ceva e7trem de rar in acele vremuri tulburi. negustori. nici nu mai inca"e vorba$ Reteaua in!ormativa a lui Ste!an. ne dovedeste si !a"tul ca !oloseau mi4loace neortodo7e (sa le s"unem asa .K de =E%M. Mi0ai Viteazul.n alt lucru ce ne dovedeste PR><ESI>=%KISM. "e care solii dusmanilor ori agentii acestora.RIT%TE I=TER=% "uternica ( !iindca asa erau vremurile. !iindca "entru a a4unge la un asemenea nivel de e!icienta.

nici nu mai inca"e indoiala$ Sa)l !i avertizat oare 1reslau cu "rivire la !a"tul ca Ste!an era la curent cu "lanurile sale "e rege. in loc sa se indre"te cu armata "e Valea =istrului. ar !i o naivitate din "artea noastra$ 1ert este !a"tul ca niciodata nu este bine sa)ti desconsideri adversarul.C. !unctia sa. &%: <iindca. Eroii Romaniei. a incercat sa)l o"reasca "e rege a !ace o greseala imensa scriindu)i: 'sa nu "rovoace "e "alatinul Ste!an.ngaria si Polonia si des"re !a"tul ca regele Poloniei nu a inc0eiat "ace cu tarul Moscovei$ In inc0eierea acestor scrisori se arata: 'In cli"a de !ata acestea sunt stirile sosite: avem oameni trimisi ca iscoade "entru a obtine vesti$ >rice stiri vor aduce. nici atat: <iindca. Inteligenta romanilor. "entru Ste!an era de4a clara directia acesteia. deoarece acest traseu era cel mai scurt si cel mai convenabil "entru o armata atat de mare si atat de bine ec0i"ata$ Ignorand 'rugamintea( Ioan %lbert. a incercat sa abata 'atentia( regelui de la Moldova. atunci cand la s!arsitul verii lui -J. de de!etismul sau. cancelarul regatului. ele vor !i in graba !acute cunoscute la Inaltul Prag($ Incercarile lui Ioan %lbert de a da "regatirilor de razboi un caracter antiotoman nu "uteau sa mai insele "e nimeni$ Pe Ste!an. si Ioan %lbert in curand: &ar Ste!an cel Mare. avea legatura si cu activitatea secreta de culegere de in!ormatii.B1aH by: George GMT Posted in: enigme. stralucitul razboinic care a in!rant "e regele Matei si "e sultanul Ma0omed. sunt "lini de sur"rize. iar in!ormatia se cum"ara la !el de re"ede cum se vinde$ Sa credem ca 'inamicii( lui Ste!an n)aveau "osibilitatea de a culege in!ormatii. dar acesta n)a vrut a)l crede9 Este "osibil. om al #isericii si 1ancelar "e deasu"ra. din "acate "rea tarziu. Ioan %lbert i)a ras"uns intr)un mod cel "utin incitant: 'Mi)as arde camasa de "e mine daca as sti ca)mi cunoaste "lanurile mele ascunse$ Pleaca de aici si lasa)ma "e mine sa)mi bat ca"ulL treaba ta e sa ingri4esti de cele s!inte sis a nu cercetezi ce razboaie sa "ort si ce dusmani sa atac($ 1a Ioan %lbert l)a desconsiderat "e Ste!an. Istorie. trimitand la acesta o solie "entru a se edi!ica "e de"lin asu"ra intentiilor acestuia$ Prin aceasta solie il 'ruga( sa coboare asu"ra turcilor la 1etatea %lba "e unul din malurile =istrului. Servicii Secrete Tot in aceeasi "erioada. iar e"isco"ul 1reslau. Poarta a !ost instiintata de catre Ste!an cu "rivire la "regatirile militare care se !aceau in . era cu siguranta bine in!ormat$ Enervat de cuvintele lui 1reslau si "oate. a "ornit s"re . iar o in!ormatie !ace mai mult decat o armataL ceea ce avea sa a!le. amandoi razboinici "rea"uternici. regele "olon "ornise cu armata s"re sud. actorii si 4ucatorii.BB% partea a . !iindca "e !rontul nevazut. care numai im"otriva turcilor nu era$ Insusi e"isco"ul 1reslau.DD @J !ebruarie @5-@B=o 1omments Ra)*oiu& neva)ut in spatiu& romanesc G. !iindca nu)i "lacea un razboi intre crestini. ci mai bine sa se !oloseasca de el im"otriva turcilor "reasalbatici ca "rieten si ca unul ce)i c0iar in !ata lor($ Stia cancelarul ceea ce stia in legatura cu "uterea ascunsa a lui Ste!an9 1u siguranta.

negustori si servitori ("osibil ca acest numar sa !ie evident e7agerat: $ 1u toate acestea ceva adevar e7ista. este o MET>&% des !olosita de catre Serviciile Secrete$ Si nu s)a o"rit aici3 <iind instiintat des"re miscarile armatei "olone. Ioan %lbert n)a vrut sa asculte: #a c0iar iritat de continutul soliei. !iindca ast!el se asigura ca turcii nu)i vor crea 'sur"rize( cat el v)a !i ocu"at cu "olonii: &u"a aceea Ste!an a "arasit Suceava. isi va da Ste!an silinta sa)l !aca sa)i "ara rau lui si "olonilor de razboiul "ornit im"otriva lui( (1ronica lui Oa"ovs. acesta avea PREG%TIRE MIKIT%R% si I=<>RM%TIV%.)lea ceas. !iind șe!ul cancelariei domnești si totodata secretarul "articular al domnului (de tainF . Ste!an cel Mare a ordonat luarea tuturor masurilor im"use de situatia creata$ > incursiune !acuta in tabara dusmanilor cu o zi inainte ca acestia sa "atrunda "e teritoriul Moldovei (de !a"t aceasta a !ost o misiune bine organizata si cu un sco" bine de!init. com"usa din vistiernicul Isac si logo!atul Tautu (sa !i !ost acesta unul dintre oamenii de taina a)i lui Ste!an9 Posibil: Sa !i avut acesta si misiunea de a vedea '"e viu( "regatirile si !orta armatei "olone9 Posibil: 1ert este !a"tul ca "rin natura !unctiei sale. c0iar si "entru acele tim"uri$ 1ei a"ro7imativ @555 de turci si tatari care au "artici"at alaturi de Ste!an in cam"ania de a"arare contra "olonilor s)au intors de la 1odrii 1osminului la ai lor cu atatea bogatii "redate. din care reiesea1K%Rca)i cunoaste intentiile9 1u siguranta.C ..n avertisment !atis al lui Ste!an adresat lui Ioan %lbert. un initiat in secretele domniei $ Misiunea acestora9 Sa)l PREVI=% "e rege ca 'daca vine ca dusman inMoldova. du"a cum vom vedea in randurile ce urmeaza . inclusiv asu"ra "roviziilor si bogatiilor trans"ortate in cele a"roa"e A5555 de care de razboi. "razile cazute in mainile invingatorilor au !ost !oarte mari. Ste!an cel Mare a trimis in graba la regele Ioan %lbert o noua solie. lasand "entru a"ararea cetatii un cor" de oaste comandat de Kuca %rbore (unul dintre oamenii de incredere a)i domnului Ste!an.C au !ost adusi la Suceava$ Trei dintre acestia.i con!irma !a"tul ca iscoadele lui Ste!an cel Mare i)au !urnizat acestuia date com"lecte cu "rivire la marimea oastei "olone (/5555 de oameni. &%. insotite de circa J5555 de carutasi. &%: Interesant este !a"tul ca si astazi. in!ormatiile "rimite de la agenti9 1u siguranta. nici de aceasta data. dar ei si)au !acut datoria !ara niciun !el de dubiu $ S"ionii lui Ste!an l)au in!ormat imediat asu"ra celor intam"late si l)au tinut la curent cu toate miscarile oastei "olone$ 1om"let edi!icat asu"ra "lanurilor lui Ioan %lbert de a cuceriMoldova"entru !ratele sau Sigismund.Sniatin "entru a cobori "e malurile Prutului$ % !ost aceasta o stratagema a lui Ste!an de a con!irma !ara niciun dubiu. incat au atatat "o!ta de 4a! a tuturor ac0ingiilor din sudul &unarii$ . con!orm a!irmatiilor sale . &%: &ar cum mandria si "rostia merg mana in mana. veri!icarea in!ormatiei "rin metode s"eci!ice si "rin surse diverse. s)a 'soldat( cu "rinderea mai multor "rizonieri. au !ost trimisi sultanului laIstanbul"entru a)l convinge ca razboiul cu "olonii a !ost ince"ut$ Strategie din "artea lui Ste!an9 1u siguranta. care la @C august -J. de rang inalt. inde"endente unele de altele. armamentul si miscarile acesteia.i $ . Ioan %lbert a "oruncit ca cei doi sa !ie "usi in obezi si trimisi laKvov(nu se stie ce s)a intam"lat ulterior cu acesti oameni. in al . deci. cu siguranta $ %celasi cronicar Oa"ovs. octombrie -J. si contrar tuturor uzantelor di"lomatice de atunci care s"eci!icau clar ca solii sunt intangibili. !iindca ulterior bataliei de la 1odrii 1osminului (@2) @.

inselaciunea a !ost dusa "ana la e7trem. se sti"ula si obligatia de a !ace sc0imburi utile de in!ormatii Nobligatie reglementata ast!el:(&e asemenea./. nici "e !ata. a4ungand inMoldova. daca ar a!la ca ni se "regateste din vreo "arte oarecare de niscaiva ne"rieteni ai domniilor)lor. ceea ce este interesant. "entru a se salva. Malcocioglu. ca niciodata nu le vom !ace nici o "aguba si nici o stricaciune nici cu !a"ta. ci ca "romisiunea se intemeia "e in!ormatii certe.Toate acestea constituie o dovada a !a"tului ca "rada "romisa de Ste!an celor care il vor a4uta contra "olonilor nu constituia un mi4loc imaginar de ademenire. daca ar a!la ca ni se "regateste din vreo "arte oarecare de niscaiva . nici cu !a"ta. de a)si acorda reci"roc a4utor in caz de nevoie. domnia)sa im"reuna cu sus)zisii !rati ai domniei)sale.i relateaza ca multi dintre turci. Ste!an)voievod si co"iilor nostri si co"iilor co"iilor nostri si tarii Moldovei../. deoarece acestia se dedau la 4a!uri si violuri$ % !ost o actiune inteligenta din "artea lui Ste!an care nu "utea ramane ne"asator la asa ceva. nici cu s!atul. la -@ iunie -J. ne"utand sa inainteze din cauza za"ezii troienite 'se varau in "antecele cailor du"a ce le scoteau intestinele si nici asa nu "uteau sa sca"e de moarte. "unand)o in seama "olonilor$ Mai mult decat atat. deoarece nu "rea au intam"inat rezistenta$ Incantat de "razile dobandite "rea usor. !iindca "rin acest act de travestire a ostirii sale.C$ Is"itit de "ers"ectiva obtinerii unei bogate "razi de la "olonezi. si se sti"ula obligatia "artilor semnatare de a se abtine de la orice activitate ostila. ne)au !agaduit noua. &%: 1u toate acestea. si)a declinat ras"underea sa si)a ostirii sale. beiul Silistrei. intorcandu)se incarcati de "razi si !ara "ierderi ma4ore in oameni. invadatoare in Moldova la s!arsitul verii anului -J. la ince"utul "rimaverii anului -J. nici intr1ascuns@ si. "rin care se recunostea inde"endenta Moldovei. turcii au navalit in Polonia si au "radat "ana dincolo deKvov. domniei)sale. au !ost ucisi de ostasii lui Ste!an cel Mare imbracati in uni!ormele lesesti ca"turate in lu"ta de la 1odrii 1osminului. si urmasilor lor. ca nicaieri si niciodata n)au sa ne !aca nici o "aguba sau stricaciune sau rautate. nici "e !ata. sin u in ultimul rand. a cerut lui Ste!an cel Mare "ermisiunea de a trece "e teritoriul Moldovei cu J5555 de calareti "entru a 4e!ui Polonia$ >btinand a"robarea ceruta.. deoarece caldura se "ierdea re"ede$ S)au gasit nenumarate lesuri omenesti in "antecele animalelor($ Turcii care n)au murit din cauza !rigului. dim"otriva. nici intr)ascunsL si dim"otriva. Malcocioglu a cerut si "rimit din nou "ermisiunea de a trece "rinMoldova"entru a "rada in Polonia$ &e data aceasta insa. nici cu s!atul. Ste!an trimitand la Poarta un sol care l)a anuntat "e sultan des"re dezastrul su!erit de armatele sale. sigure si "recise cu "rivire la bogatiile care insoteau armata "olona. Ste!an cel Mare a rati!icat tratatul de "ace cu Polonia. si tarilor domniilor)lor. un ger na"rasnic a cauzat multe victime oastei turcesti$ 1ronicarul Oa"ovs. in toamna anului -J. transmitandu)i totodata 'sentimentele sale de com"asiune($ %ctiune si dezin!ormare din "artea lui Ste!an9 1u siguranta. Ste!an)voievod am !agaduit si !agaduim sus)zisului crai. noi le vom da de stire$ Tot asa sus)zisul crai. noi. "entru uciderea turcilor su"ravietuitori.

craiul unguresc si ce0esc. acest Serviciu si)a !acut inca odata datoria: %gentii lui Ste!an au a!lat.i "ovesteste ca. care l)a randul sau a trimis o solie la regele Ioan %lbert$ In !ata s!atului tarii de la Piotr. Ste!an)voievod. ne demonstreaza inca odata. a craiului unguresc si a celui lesesc si a sus)numitilor !rati si domniilor)lor. varsta si mai ales ranile ca"atate in razboaie. solii moldoveni au cerut sa le !ie "redat Ilie sau sa !ie ucis in !ata lor$ 1ronicarul Oa"ovs. noi le vom da de stire si le vom arata aceasta amanduror crailor si !ratilor cat vom "utea mai iute( (&ocumentele lui Ste!an cel Mare $ %cest tratat si e7istenta unor ast!el de clauze. si cneazul Rigmont ne)a !agaduit noua. "ana atunci daca vom auzi des"re o "ornire a turcilor im"otriva tarilor si domniilor luminatiilor sus)numitilor domni. nici nu mai inca"e vorba: . im"ortanta acordata de catre Ste!an activitatii de s"iona4 cu recunoasterea totodata a im"ortantei sc0imbului de in!ormatii$ 1a Ste!an avea un Serviciu Secret e7trem de ca"abil. desi nulti s!etnici s)au o"us 'in cele din urma. ulterior inc0eierii tratatului. de im"aratul turcesc si de ostile lui si sa !ie intotdeauna langa noi si im"reuna cu noi si sa ne dea a4utor im"otriva im"aratului turcesc si im"otriva ostilor lui$ Tot asa si noi. (UT BN SP TBU8 R>M N<S4 G. si Ioan %lbert. regele %lbert. marc0ionul de #randenburg si mare maestru al ordinului "rusian. tara Moldovei. Ste!an)voievod. vreo "aguba sau vreo stricaciune. l)au in!ormat "e domnitor. si)au "us am"renta asu"ra starii de sanatate a marelui voievod: %st!el. "entru ca !ugarul (Ilie era cerut sub amenintarea cu razboi si "entru ca "olonii "regateau o e7"editie im"otriva lui <rederic. ca !iul lui Petru %ron. cu rugamintea de a)i trimite un medic bun$ S!arsitul insa. craiul lesesc.oX. marele cneaz al Kitvei. Ste!an cel Mare a trimis o solie la dogele Venetiei. ca sa lase toate sigure in urma)i. Ilie.lterior. se gaseste in Polonia aste"tand ivirea unui moment !avorabil "entru dobandirea tronului Moldovei.1aH . era a"roa"e: DD -C !ebruarie @5-@BA 1omments R (B>BU8 N<.ne"rieteni ai nostri vreun rau. si %le7andru. "orunci sa !ie taiat Ilie in "rezenta solilor lui Ste!an cel Mare$ 1u toate acestea. domnia)lor au sa ni le arate atunci si sa ni le s"una "e toate noua si co"iilor nostri si tarii noastre Moldovei$ Prealuminatiile)lor sus)numitii crai Vladislav. in -?5-.BB% partea a . sa ne a"ere intotdeauna "e noi si tara noastra.

si a ridicat domn "e #asarab cel Tanar (Te"elus $ %cesta.rmarind "rin s"ionii sai toate miscarile turcilor. a "rimit "romisiuni si de aceasta data. marele domnitor a!la de la agentii sai. a alungat "e Kaiota #asarab. devenind totodata mediatorul unor negocieri de "ace intre Matei 1orvin si turci$ In -JC. Inteligenta romanilor. &%: <iindca. Istorie. Ste!an cel Mare multumea brasovenilor "entru stirile "e care i le)au trimis des"re Te"elus si ii asigura ca le va trimite si el stirile ce vor !i "rimite de la oamenii sai din Turcia (sc0imb de in!ormatii si un mod util de veri!icare a "ro"riilor in!ormatii9 1u siguranta. dar iute s)o trimiteti !ratelui meu #atar Ste!an( (&ocumentele lui Ste!an cel Mare $ =u mai e7ista nicio indoiala cu "rivire la im"ortanta "e care o acorda Ste!an I=<>RM%TIIK>R. dar nu stie incotro vor sa "orneascaL in acelasi tim" ii ruga sa !ie gata "entru orice eventualitate. ca sa !im si noi gata si sa ne ridicam im"reuna cu domnia)voastra im"otriva celor vra4masi$ %sta. 'biraului si tuturor "argarilor(. nu este ceva nou in istoria neamului nostru. Ste!an a instiintat "e brasoveni ca turcii au trecut cu mare oaste in Tara RomaneascaL insa nestiind incotro se vor indre"ta. sa)l instiinteze indataL de asemenea a mai cerut stiri si des"re %li)bei (acesta era comandantul ostilor turcesti ce intrasera in Tara Romaneasca $ > incercare a lui Ste!an de a)si cunoaste inamicul9 1u siguranta. iulie -J/5. du"a ce turcii si muntenii "radasera tara secuilor. daca veti vedea domnia)voastra ca acei vra4masi "ornesc sau im"otriva voastra sau im"otriva noastra sa !iti gata si sa ne trimiteti iute de stire si noa"tea si ziua. i)a rugat "e acestia sa se in!ormeze si. care s)a re!ugiat in Transilvania. cu siguranta. iar Mircea. nu actiona niciodata la voia intam"larii. Ste!an cel Mare instiinta "e brasoveni ca turcii !ac mari "regatiri de razboi. la s!arsitul anului. din "acate: . turcii !iind anga4ati in continuare in lu"tele cu venetienii. Eroii Romaniei. "entru a)si "astra scaunul. "e care o va da domniilor)voastre aceasta sluga a domniei)mele anume Mircea. Ste!an scria bunilor sai "rieteni din #rasov. brasovenii !aceau cunoscut domnului Moldovei ca detin stiri cu "rivire la intentiile turcilor de a ataca . cunoasterea "lusurilor si minusurilor comandantilor inamici. Mari Romani Ste!an cel Mare. Ste!an cel Mare a "atruns in Tara Romaneasca. "oate !ace de multe ori di!erenta dintre victorie si in!rangere: Ste!an. dar a4utor nu: Ka s!arsitul verii. cu siguranta.. Ste!an cel Mare a avut "osibilitatea sa ia unele masuri de intarire a a"ararii la 0otarul de sud al tarii$ . ca iscoadele sale care a4ung la turci 'asa ne s"un ca turcii au si alte osti gata si "andesc undeva sa ne ia inainte sau noua sau voua$ &e aceea domnia)voastra cautati bine cu iscoade si. trimiteti si lui #atar Ste!an ca sa se a"ro"ie iute de "artile acestea$ Si &umnezeu sa va bucure$ Si va mai rog "e domnia)voastra sa trimiteti aceasta scrisoare a domniei)mele. daca vor a!la ca se indrea"ta im"otriva lui. &%: $ Tot in iarna anului -J/-. la @5 a"rilie -JC. cerand si obtinand recunoasterea turcilor (tradarea. in toamna anului -JCC.by: George GMT Posted in: enigme. ca turcii se indrea"ta im"otriva Venetiei$ Pro!itand de aceasta situatie si "entru a)si asigura a"ararea la 0otarul de sud al tarii. !iindca si el este gata sa incea"a razboiul$ &es"re toate acestea a dat de stire si lui Ste!an #at0ory$ Ka . dovedind s"irit organizatoric si viziune strategica$ Printr)o alta scrisoare din @5 ianuarie -J/5.. a tradat "e Ste!an. era unul dintre oamenii mariei)sale cu indeletniciri in domeniul razboiului ascuns: Prin scrisoarea trimisa din Roman la J !ebruarie -J/-.

s"ionii turci au a!lat ca moldovenii ramasi in cetate au trimis stire lui Ste!an cel Mare. a cantat muzica im"arateasca( (cam romantata descrierea. mergand la cortul "asalelor. uitandu)se la drum$ G0iaurii 0aini i)au omorat "e cei care "azeau cetatea$ Pe scurt. unde au de"us 4uramantul de credinta !ata de regele 1azimir$ Ka -. a venit "e a"a c0iar langa 1etatea %lba$ Siretii g0iauri dinauntru il aste"tau. in care cei doi "arcalabi ai cetatii. sa)l "ar4oleasca si sa)l aduca in ruina in asa masura. insotita si de armata Tarii Romanesti. au !ost ucisi. &%: Manat de dorinta de a obtine a4utor "entru recucerirea 10iliei si 1etatii %lbe. "rinzandu)i. "entru a le transmite stirea !alsa ca domnul Moldovei "arasise tara. dar din "acate decons"irata. incat sa nu ramana urma de veselie($ In e7ecutarea ordinului "rimit. i)au macelarit "ana in zori$ Ste!an cel Mare a a4uns in asa 0al. si)au s"us cuvantul. du"a "arerea noastra: $ Ka @5 iulie -J/J. &%: Insa. im"osibilitatea mentinerii secretului asu"ra acesteia si im"licarea multor oameni in organizarea si des!asurarea ei. 1etatea %lba a ca"itulat$ Ka "utin tim" du"a caderea 1etatii %lbe. armata lui %li)bei. G0erman si >ana. "regatit "si0ic "entru o asemenea misiune. de !a"t trimisa de catre Ste!an. oastea lui #aiazid al II)lea. iar daca nu se va intalni cu el sa)i devasteze vilaietul. s)a ince"ut traversarea &unarii. !ie sa ne omoare. in ziua de miercuri$ In!igandu)se steagul Islamic in <ortareata 10iliei. au tras sabiile si. in vai si in cam"ii mai multe zile. ei au "redat cetatea la -? iulie -J/J. Ste!an inregistrand un esec rasunator$ Sultanul. 'au intrat in vilaietul Moldovei3Ste!an cel Mare se !acuse nevazut sin u se stia unde se gaseste$ K)au cautat "rin "aduri.mai anul urmator. c0iar sinucigasa9 1u siguranta. au "ornit s"re 1etatea %lba$ %colo au sosit si ?5555 de tatari$ &u"a -? zile de lu"ta !ara intreru"ere. in tim"ul no"tii au asezat scari la !ortareata cetatii ca sa urce sus$ %lla0 a !acut in asa !el incat unii dintre gazii au a!lat des"re aceste !a"te ale g0iaurului$ Ei au tacut "ana ce cativa g0iauri s)au urcat "e scari$ Gazii. a "oruncit lui %li)bei 'sa mearga la acel g0iaur si. oastea otomana a "ornit asu"ra Moldovei "e traseul %driano"ol)Varna)Isaccea$ Ka @C iunie -J/J. intalnindu)se cu el sa se straduiasca mult ca sa)I vina de 0ac. "regatind scari si adunand oaste si incarcand in tim"ul no"tii ostasi in corabii.)"asa Pade)au "us mana "e o iscoada din oastea acestuia si l)au intrebat: 'Incotro a "lecat Ste!an cel Mare sau unde se a!la9($ %cel "rins a vorbit asa: 'Ste!an cel Mare a "lecat si s)a dus in vilaietul lesesc($ % !ost oare aceasta oare o incercare a lui Ste!an de dezin!ormare a dusmanilor9 1u siguranta. la . stiindu)se "rea bine ca iscoadele "rinse erau e7ecutateL deci misiunea in sine era !oarte "ericuloasa. cand de !a"t el era aici9 1u siguranta. s"unandu)i 'sa vii numaidecat. la -? se"tembrie -J/?. se"tembrie se intorceau in . iar la 2 iulie a !ost asediata cetatea 10iliei$ 1ronicarul turc Me0med =esri "ovesteste ca "arcalabul cetatii 10ilia. incat abia si)a sca"at ca"ul($ % !ost aceasta o o"eratiune atent organizata. noi iti vom "reda cetatea($ %celasi cronicar "ovesteste ca Ste!an 'la randul sau. a!land des"re incercarea neizbutita a lui Ste!an cel Mare de a recuceri 1etatea %lba. nelasand nici un loc de necercetat$ =u s)a gasit nici urma de Ste!an cel Mare si el n)a a"arut$ In s!arsit Nrelateaza cronicarul %si. la ? se"tembrie -J/?. de catre Ste!an si oamenii sai9 1u siguranta.10ilia$ In -J/A sultanul #aiazid al II)lea a trimis un sol in Moldova "entru a cere tribut$ Ste!an re!uzand sa)l "lateasca. !ie san e lase liberi$ S"unand acestea. strigand numele lui %lla0. a s"us: '=oi suntem robii "adisa0ului si ne su"unem "oruncii sultanului. &%: % !ost acea iscoada "e care turcii au "rins)o. &%: Era aceasta iscoada un om de valoare. la randul lor. Ste!an cel Mare im"reuna cu boierii tarii au mers la 1olomeea. insotita de armata Tarii Romanesti !ormata din @5555 de oameni.

C el a trimis la Istanbul urmatorul ra"ort cu "rivire la situatia din vecinatatea Moldovei: 'Regele . deoarece 0anul tatar sta cu oastea stransa si se uita s"re Moldova. intam"inandu)i la Sc0eia. Ste!an cel Mare a "rocedat la "regatirea conditiilor necesare obtinerii s"ri4inului turcilor con!orm "roverbului: '<a)te !rate cu dracu "ana treci "untea($ 1a atare. oamenii nostri au venit si . era dea4uns. care in cele "atru zile incon4urasera Suceava. m) am dus s"re a"a =istrului "entru "aza marginilor($ Ste!an cunostea in realitate ceea ce urma sa se intam"le$ &orea Ste!an. marele duce al Kituaniei si Sigismund. a venit un "an de seama al sau si are adunata in 4urul sau multa oaste$ =u stim daca va veni asu"ra noastra sau daca se va ciocni cu oastea tatara$ &e asemenea si 0anul tatarasc. in -J/2. ei au "atruns din nou in Moldova "entru a "une domn "e Mronoda$ %vand in!ormatii certe cu "rivire la actiunea intre"rinsa de turci. i)a in!rant$ Mronoda cazand in mainile moldovenilor. "entru a le aduce la cunostinta "lanul conce"ut si "entru a obtine adeziunea lor$ 1u toate ca tratativele s)au des!asurat 'in cel mai mare secret(. regele . sa)si "rote4eze adevaratele surse9 1u siguranta. s)au retras din Moldova (in mod cert. Polonia cerea solului Venetian la 1onstantino"ol sa mediteze o intelegere cu turcii$ Mai mult decat atat. nu i)a !ost dat de catre "oloni (inca odata se vede cum cei mari ii trateaza "e cei mici: &oar in masura interesului si niciodata sub s"ectrul aliantelor.ngaria . urmasul sau Ioan %lbert a elaborat un "lan diabolic de ocu"are a Moldovei (a!lat in tim" real de catre oamenii lui Ste!an. strangand multa oaste. Ioan %lbert a convocat la Kevocea "e !ratii sai: Vladislav. care este o localitate a"roa"e de tara noastra. bunavointei si a "rieteniei3 $ &im"otriva. desi a "rimit "orunca de a)i ataca "e secui../. in -. temandu)ma de vicleniile lor. &%: Sim"la sugerare a unor c0estiunii subtile. vine a"roa"e de noi$ Si eu. cerandu)le sa ia masurile necesare "revenirii con!lictului$ =e"rimind un ras"uns linistitor si dandu)si seama ca singur. !iind ca"abili sa veri!ice adevarul sau !alsitatea lor: Printr)o alta scrisoare ulterioara. va !i greu sa reziste. aste"tand "rile4 !avorabil$ In continuare se a!irma: '>amenii nostri sositi din "artea aceea s"un ca el intentioneaza sa vina incoace$ &aca intrebati de rege (. i s)a taiat ca"ul$ %4utorul s"erat de Ste!an cel Mare "entru recucerirea 10iliei si 1etatii %lbe. Ste!an s)a "regatit si. domnul Moldovei a !acut numeroase demersuri "e langa %le7andru al Kituaniei si Vladislav al . "rin minimizarea in!ormatiilor.Moldova cu un a4utor de A555 de calareti 'imbracati in !ier($ %!land des"re aceasta. n)a "utut sa mearga asu"ra lor. in tim"ul intalnirii istorice dintre #us0 si Gorbaciov$ % !ost o mare realizare. in acest razboi ascuns. nimic nu se uita. su"usul. du"a moartea lui 1azimir. "recum si "e cumnatul lor <rederic de #randenburg.ngariei. langa Roman. "e nedre"t)la Malta. a "latit ulterior cu viata. la ince"utul lunii martie.J. in !ata !ortelor care "uneau la cale invazia. avand gradul de colonel.ngarieiL %le7andru. si vom vedea in cele ce urmeaza $ In -J. !iindca turcii in mod sigur aveau "ro"riile surse de in!ormatii. totul se "lateste: si sa comunice intentiile regelui "olon$ 1a urmare. domnul Moldovei arata ca. turcii aveau surse valoroase de in!ormatii la curtea regelui "olon $ In anul urmator. in "rima 4umatate a anului -J. agentii lui Ste!an cel Mare au reusit sa a!le continutul lor (acelasi lucru l)au !acut si agentii Securitatii N0uiduiti si blamati in cor"ore.ngariei se a!la acum la #uda si nu se aude deloc ca ar strange oaste$ Ei il tin cu cea mai mare cinste si "retuire "e solul mariei)sale "adisa0ului cel !ericit$ In "artea Transilvaniei se strang oarecare osti$ =u stiu "entru ce sunt adunate$ Regele Poloniei strange oaste mai 4os de resedinta sa numita 1racovia$ Ka 1amenita. &umnezeu sa)l odi0neasca: &e0. turcii. lucru recunoscut dealt!el de catre 1I% si +G#$ Se!ul acestei o"eratiuni. "rin surse de valoare a!late la curtea "oloneza.

aria geogra!ica de unde "roveneau Nstatele vecine Moldovei) s"une multe des"re interesul "ro!und al lui Ste!an in a)si cunoaste indea"roa"e 'vecinii( si 'aliatii(.BB% partea a B. "une in evidenta e!orturile lui Ste!an de a 1. iar asigurarea unei linii de comunicatie ra"ida a in!ormatiilor nu era la indemana oricui: . aliati si nu numai.ngariei$ %ceasta s"eranta a !ost im"artasita de el brasovenilor in scrisoarea din ? iunie -JC2. inclusiv des"re e!icienta si nivelul de "enetrare la care a4unsesera s"ionii acestuia$ Ste!an cel Mare era cu siguranta ca"abil sa cunoasca din tim". in care le arata ca se "regateste sa mearga im"otriva turcilor si ca se a!la in tabara cu toata oastea saL de asemenea ii ruga sa)i trimita stirile ce le vor ca"ata des"re miscarile turcilor si ale aliatilor lor si sa asculte cu incredere solia lui Vul"as (acesta era "robabil unul dintre oamenii de legatura $ Printr)o alta scrisoare trimisa brasovenilor la -. &%: =umai multitudinea lor si mai ales. Mari Romani. dar ostile lor sunt "regatite$ =u stim insa in ce directie vor "leca$ Ei si)au inc0is si trecatorile si stau asa$ &e asemenea se s"une ca si regele Poloniei sta langa resedinta sa numita 1racovia.iunie -JC2 din Valea #erec0eiului. Ste!an cel Mare nu "utea sa)i o"una decat o !orta armata de J5555 de oameni ("osibil. tot ceea ce se intre"rindea de catre vecini. Ste!an cel Mare le)a multumit "entru in!ormatiile "rimite de la dansiiL totodata i)a rugat sa)i trimita in continuare stiri 'din amandoua "artile( si sa nu "ermita e7"ortul de grau sau alte bucate in Tara Romaneasca.=>%STE in detaliu tot ceea ce se intre"rindea de catre turci si aliatii sai.1aH by: George GMT Posted in: Eroii Romaniei. &% si vom vedea in cele ce urmeaza: <iindca. STE<%=: OO -5 !ebruarie @5-@B=o 1omments R (B>BU8 N<. ca aceasta sa !i !ost mai mica in realitate si s"eranta ca va "rimi a4utor din "artea regelui . nu "utem s"une decat atat: M%RE M%RI%)S%.ne)au s"us ca regele este inca in #uda si se "reocu"a de strangerea ostilor sale$ &e asemenea si voievodul Transilvaniei este la Sibiul sasesc si strange si el osti$ =u stim ce !el de stiri (oare. im"otriva Moldovei. Inteligenta romanilor. (UT BN SP TBU8 R>M N<S4 G. daca nu sigur. Istorie.nei armate de @55555 de oameni. de unde isi trimite unele osti s"re 1amenita($ In!ormatii certe din "artea lui Ste!an. deoarece este su"usa turcilor si vra4mase lui si crestinatatii$ % incercat ast!el Ste!an sa a!ecteze taria si moralul inamicului9 1u siguranta. Servicii Secrete . &%: %vea Ste!an in!ormatii in legatura cu modalitatile turcilor de a se a"roviziona de la !ata locului cu a4utorul Tarii Romanesti9 1u siguranta. disimulate in zvonuri9 1u siguranta. scurtul interval de tim" dintre cele doua scrisori ra"ortat la mi4loacele reduse de comunicatie ale e"ocii. la adresa Moldovei$ &eocamdata. "ana la "artea a VI)a a acestei serii de articole. c0iar asa era:9 i)au sosit "o"ulatiei secuiesti de la im"arat (%ustria si de la voievodul Transilvaniei.

neca4ita de seceta si de !oamete. oboseala. a comandantilor si a starii de s"irit a tru"ei. desi l)au cautat "e acel rasculat si rebel "este tot "e unde au banuit ca ar "utea !i. a dat "orunca "entru uciderea acesteia$ Tocmai atunci cineva din !runtea ostii. !oamea si mai ales incertitudinea si nesiguranta. sa atraga "e turci intr)un 'loc stramt( care sa nu le "ermita des!asurarea tuturor !ortelor$ &escriind tactica de lu"ta ado"tata de catre Ste!an cel Mare in !unctie de in!ormatiile "e care le detinea si de "osibilitatile de care dis"unea. ar !i "ierit de !oame$ &omnul Moldovei. galerele nu ar !i aste"tat "e &unare. etc$ Rolul intensei activitati in!ormative des!asurate de iscoadele lui Ste!an cel Mare in tim"ul inaintarii lui Ma0omed al II)lea "e teritoriul Moldovei a !ost relevat si de catre cronicarul turc +emal)"asa Pade. totusi n)a dat nici de urmele ei si n)a a!lat nici de numele ei si n)a vazut "e nici unul dintre acei a!urisiti$ >astea victorioasa otomana. au a!ectat !ara niciun dubiu. totusi el nu a !ost gasit3si nu s)a stiut unde se a!la$ %u mers "rintaraaceea tim" de J5 de zileL au trecut "este raurile si stancile acelei tari3El (Ste!an se asezase intr)un loc si. daca "rin masurile c0ibzuite ale sa0ului cel cuceritor de tari. a ratacit multe zile in acele tinuturi "line de "rime4dii$ Vesmintele ostasilor s)au aco"erit de colb si de cenusa. "e de alta "arte. sa tergiverseze anga4area in lu"ta "ana la sosirea a4utorului "romis de Matei 1orvin si. c0i"urile. abatandu)se de la drumul cunoscut.&andu)si seama ca !ortele de care dis"unea nu erau su!iciente "entru a im"iedica "atrunderea turcilor in Moldova. "arte dintr)un "lan !oarte bine "us la "unct de catre Ste!an si oamenii sai. de a demoraliza si a!ecta s"iritul combativ al armatei turce9 1u siguranta. cu netrebnicii "e care)i adunase. ducand bogatiile tarii in locuri "ra"astioase. Ste!an cel Mare ca si inaintasii sai a ado"tat tactica razboiului de 0artuiala. ca si animalele li"site de nutret. ceea ce demonstreaza !ara ec0ivoc ca Ste!an cel Mare cunostea "rin s"ionii sai tot ceea ce se "etrecea in oastea otomana$ Insasi !a"tul ca acest om a !ost salvat. &%: &eruta. !oametea s)a intins in asa masura. "e drumul care ducea la lu"ta$ &in aceasta "ricina. de a)l "une "e Ma0omed al II)lea in im"osibilitatea de a a!la ceva in legatura cu locul ales "entru des!asurarea bataliei decisive9 1u siguranta. sultanul. !iindca o ca"cana nu se realizeaza la intam"lare. viata 'calauzei( a !ost salvata "rin a"aritia la tim"ul "otrivit a armatei moldovene. a dat !oc cam"iilor tarii sale$ El nu a lasat nici urma de !anete si de grane si a "ar4olit muntii si cam"iile$ %semenea !ocului uneltirilor sale. mizeria. de a atrage in ca"cana. cea mai mare "arte a ostirii. "e unde si vantul trecator nu "oate trece din cauza desimii co"acilor si in adancul carora se "utea ascunde o oaste numeroasa$ &e aceea sultanul. a urcat si animalele de "ovara in locuri greu de umblat$ %"oi. a !ortelor inamice si a obiectivului acestora. desi a cautat tabara dusmanului. cronicarul turc SaV%deddin Me0med Mod4a)e!endi arata ca 'beiul Moldovei. incat. moralul si combativitatea oastei otomane$ % !ost acest om. cunostea conacele dusmanului si. urmarind. maniindu)se. el s)a ascuns in "aduri de nestrabatut. care "ovesteste ca turcii 'au umblat multe zile s"re a) l intalni "e razvratit si. "e de o "arte. a "ovestit ca s)au ivit g0iaurii in "adure$ %st!el calauza a sca"at de g0earele vulturului im"aratesc$( % !acut aceasta calauza "arte din masurile luate de catre Ste!an. misiunea acestui om era una de sacri!iciu$ 1u toate acestea. a "ornit. demonstreaza !a"tul ca nu era un oarecare. a!land de mania vi4elioasa a sa0ului. isi "regatea locurile sale "entru !uga$ . aceasta calauza. im"licand cunoasterea in detaliu a terenului. &%: In mod sigur insa. intorcandu)se. ci cineva instruit si "regatit in acest sens. iscodind. iar nasul si narile lor s)au um"lut de "ra! si de scrum$ 1alauza. tinand seama de aceasta.

in randul armatei sale9 Greu de s"us. cetatea Motin. "oate c0iar revolta. i)a randuit "entru lu"ta. cum nu e7ista in tara Moldovei un alt loc mai stramt ca acesta$ Pe lu"tatorii de langa el. Ste!an cel Mare a "ermis taranilor. cel cu ganduri rele. vazand ca nu mai "oate rezista atacurilor turcesti. care a lasat "e cam"ul de lu"ta "este @555 de morti si /55 de "rizonieri. i)au dat !oc$ Incercarile turcilor de a cuceri cetatea Sucevei. ii nimicea "e cei liberi si "e su"usii care. a ordonat retragerea$ &esi batalia de la Razboieni din @2 iulie -JC2 a !ost "ierduta de Ste!an. vazand s!ortarile sultanului (:9 . cam"urile !iind "este tot arse($ . in realitate Ste!an n)a dis"us niciodata de mai mult de cateva zeci de tunuri. ori de cate ori gasea "rile4. unde !acuse mai inainte intariturile necesare$ Re!erindu)se la locul ales de domnitorul Moldovei "entru des!asurarea bataliei. deoarece cei mai multi se nutreau numai cu carne si miere si ceva branza. la randul sau. care se ridica la -@555 de oameni si vazand ca turcii inainteaza s"re Suceava. care. caindu)se de ceea ce au !acut (in !ata tunurilor si a "ustilor lui Ste!an se culcasera cu !ata la "amant Nceea ce du"a "arerea s"ecialistilor este evident o e7agerare. a luat 'scutul de a"arare in mainile sale binecuvantate. inclusiv din ca"turi . cronicarul turc +emal)"asa Pade arata ca 'el (Ste!an a stat cu s"atele la "adure. la randul lor. nici nutret "entru cai. dar nu credem ca acesta a luat aceasta masura in li"sa unor motive intemeiate. cetatea =eamtului. a4ungea si el intr)un loc si. iar a4utorul "romis de Matei 1orvin nu soseste. a inc0is cu ei s"atele ostii sale si. legandu)i unii de altii. "entru a sterge rusinea lor au "ornit sa)l nimiceasca "e dusman$ &e asemenea si s"a0ii din%natoliasi Rumelia. sultanii. intarindu)se im"re4urul sau din toate "artile$ Pe toti caii slobozi cati erau. !iindca "ustile si tunurile erau rare in armata moldoveana . care !ormau totusi ma4oritatea ostirii sale. Ste!an cel Mare si)a dat seama ca nu mai "oate amana inevitabilul. totusi turcii n)au obtinut un succes militar categoric$ %4unsi la Suceava si gasind orasul "ustiu. a dat "inteni calului sa inainteze (este "osibil ca relatarea cronicarului turc sa !ie oarecum romantata si destinata a scoate in evidenta !a"tele sultanului$ Este cunoscut !a"tul ca in general. nu s)au des"artit de scara sultanului lor$ Ienicerii (acestia erau elita armatei otomane . %ngiolello. a !acut zid in !ata ostii sale cu acel "erete strasnic($ 1ronicarul SaV%deddin "ovesteste ca "rimele atacuri ale turcilor au !ost res"inse cu "ierderi mari si ca a !ost nevoie de interventia nemi4locita a im"aratului Ma0omed al II)lea. sau acesta a "reantam"inat ast!el o eventuala nemultumire. nu se a!lau niciodata in "rimele randuri din motive de siguranta: $ 1ei din oastea de Poarta. "entru a)si imbarbata ostasii. s)au scurs ca un rau si s)au na"ustit asu"ra carelor g0iaurilor($ S"re seara Ste!an. atacand cu totii dintr)o "arte. cu atat mai mult cu cat batalia cu Ma0omed era iminenta: Ramas numai cu oastea de curteni si de boieri. "ovesteste ca '!oametea era mare. insirand in !ata sa mai multe sute de tunuri (aceasta este in mod sigur o e7agerare. care erau vreo @5555. 0otarand a o"une rezistenta la Valea %lba (Razboieni . !acandu)i "e toti "edestrasi. sa mearga "entru doua sa"tamani la vetrele lor sa)si a"ere !amiliile$ % !ost aceasta o miscare intelea"ta din "artea lui Ste!an. intr)o vale ingusta si greu de trecut.>riunde se indre"ta cu mare viitoare oaste "urtatoare de victorie. caci "aine nu se "utea avea. cetatea 10iliei si 1etatea %lba au !ost zadarnice$ Secretarul sultanului. des"atindu)se de ordia im"arateasca. "lecau "e sesuri si "e cam"ii du"a "rada($ Primind in!ormatia ca tatarii au navalit inMoldova.

Ma0omed al II)lea a !ost in!ormat ca. &%: In mod cert si la curtea lui Vlad Te"es. in urma insistentelor lui Ste!an cel Mare. acesta a !ost "rins si e7ecutat. care e ca si a voastra$ Sa stiti dumneavoastra ca domnii si boierii a toatataras)au su"us dumisale voievodului Vladislav( (Te"es $ Mai mult decat atat. din surse stravec0i ori in!ormatii. cu "rivire la idea unitatii nationale a celor trei "rinci"ate romanesti. constiinta unitatii de neam9 Sa !i stiut ei. cel mai "robabil "rin tradare$ &e asemenea. "recum am !acut si noi intaranoastra. a !ost nevoit sa "araseasca Targovistea$ Ka -2 noiembrie Ste!an cel Mare intra "entru a doua oara in #ucuresti$ %nuntand brasovenilor caderea orasului. desi nu o vedea. iar cuvintele 'cealaltatararomaneasca( nici nu mai au nevoie de comentarii: 1redeti ca aceasta este o a!irmatie gratuita si sur"rinzatoare9 =icidecum. 1ristian "arcalabul le s"unea: '&e aceea laudati "e domnul atot"uternicul cu organe si cu cantece si clo"ote. el simtea in "ermanenta "rezenta ostirii re!acute a lui Ste!an cel Mare$ Toate acestea l)au determinat sa ordone retragerea. se indre"tau s"re "asul >ituz "entru a veni in Moldova$ %vea sultanul s"ioni la curtea regelui . &%. #asarab Kaiota. ceea ce v)a iesi la su"ra!ata in tim"ul maretelor realizari ale lui Mi0ai Viteazul: Interesant este si ceea ce mentioneaza un izvor italian "utin cunoscut si !ara nume. el n)a dis"arut ci doar a !ost amanat. caci a !acut &umnezeu sa !im acum o singuratara($ Sa !i e7istat la cei doi domnitori. Vlad Te"es. Ste!an cel Mare a cerut lui Matei 1orvin ca 'voievodul #asarab (Kaiota sa !ie alungat din cealaltatararomaneasca si sa !ie "us acolo un domn crestin. anume &racula (Vlad Te"es . la / noiembrie -JC2. !iind regasit de catre Mi0ai Viteazul3 . si asta se va vedea in cele ce urmeaza: Printr)o actiune con4ugata. E=IGME: &in "acate insa.ngariei si a regelui Poloniei9 1u siguranta. alaturi de -.5 dintre cei @55 de osteni moldoveni de elita.ngaria si Polonia se !aceau intense "regatiri de lu"ta$ El a a!lat ca o armata de A5555 de oameni. cu care sa ne "utem intelege im"reuna($ Interesant demersul lui Ste!an de a se incon4ura de aliati de nade4de. cate ceva des"re trecutul comun. sub comanda lui Ste!an #at0ory si a lui Vlad Te"es. !ara ca sco"ul e7"editiei (su"unerea Moldovei si inlocuirea lui Ste!an sa !ie atins$ &u"a retragerea turcilor dinMoldova. ce a"artinea ambilor domnitori9 Posibil: &ar daca asa a !ost. Vlad Te"es a !ost ucis. in luna ianuarie -JCC. in . care a !acut multe victime$ =u se stie cu siguranta daca e"idemia a a!ectat si armata moldoveana. cedati ca garda de cor" de catre Ste!an cel Mare$ % 'murit( ast!el un gand maret cu "rivire la cele doua tari romanesti. adresandu)se brasovenilor le s"unea: 'Veniti cu "aine si cu mar!a ca sa va 0raniti. !iindca mai tarziu. !iind in!rant. cu care sa aiba aceleasi nazuinte. "oate des"re&acia9 1u siguranta. din acelasi neam cu el. la randul sau. Ste!an si Te"es. in randurile armatei otomane a izbucnit o e"idemie de ciuma. dar acest lucru este mai mult decat "robabil: Pe de alta "arte.In aceste conditii de mizerie. care s"une: 'a voit "o"orul (el "o"uli ca amandoi voievozii (Ste!an si Te"es sa)si 4ure intre ei dragoste si aliantaL ast!el ca intreaga aceataras)a incredintat ca turcul nu)i va mai da de gri4a($ Sim"la alianta sau mai mult decat atat9 &eocamdata.

datorita !a"tului ca "osesiunile sale din&almatiaerau direct amenintate de turci$ In acest sco".R: Va urma. re!lecta !ara niciun dubiu.. "rin care le solicita a4utor contra turcilor.ngaria si Turcia$ Ste!an cel Mare a "rimit in!ormatii si cu "rivire la incercarile lui Matei 1orvin de a realiza o intelegere cu turcii "rin intermediul lui #asarab cel Tanar. DD J !ebruarie @5-@BJ? 1omments Noi vrem avioane= by: George GMT Posted in: Eroii Romaniei . Ste!an a "rimit "romisiuni3 ER% &I= =>. domnul Tarii Romanesti$ <ata de aceasta situatie. socrul lui Matei 1orvin. !agaduindu)le ca 'orice dar sau a4utor imi veti trimite eu il voi ras"lati inzecit de cate ori veti avea nevoie si veti cere. gandirea "olitica si di"lomatica a marelui voievod. le ducea cu turcii in vederea inc0eierii unui tratat de "ace intre . bazata "e cunoastere. interes si viziune: Si de aceasta data insa. in!ormatie. &ocumentele lui Ste!an cel Mare $ %cest document. singura "utere interesata in realizarea unei coalitii antiotomane. dar numai im"otriva "aganilor. la / iunie -JCC. SI=G. Ste!an cel Mare a trimis la Venetia "e Ion Tamblac (acesta era cu siguranta unul dintre oamenii de taina a)i voievodului cu un mesa4 catre doge si catre "a"a. Ste!an cel Mare a 0otarat sa stranga legaturile di"lomatice cuVenetia. oriunde veti "orunci si !ara nici o zabava( (I$ #ogdan.Stirile "rimate in cursul anului -JCC de la agentii sai din Venetia si din Tara Romaneasca au !ost de natura sa ingri4oreze "e domnul Moldovei$ S"ionii venetieni detineau in!ormatii certe cu "rivire la tratativele "e care regele =ea"olului.

nu sunt "entru nimic: &e ce9: Pai de unde sa !ie bani daca din @55J investitile serioase se !ac "e "rinci"iul 'daca "ica ceva bine.KI=+ &e ce nu)si "ermite Romania avioane de lu"ta:9 Politicienii stiu de ce: cesta NU este un artico& po&itic% noi nu /acem po&itica% ne este scar*a de ea si de voi% noi ne castigam painea MUN4BND= 8a /e& ca mi&itari N>STRB nu ai vostri= <ST< un artico& de protest% un ur&et de /urie &a adresa ce&or care isi *at 7oc da rmata acestei Tarii si de Tara insasi= rmata N> STR si Tara N> STR nu a voastra= vem macar dreptu& sa ne ur&am durerea si vrerea= &e ce nu)si "ermite Romania avioane 9: &in discursurile lui #asescu reiese ca nu sunt bani: Pentru avioane9: =u. daca nu. nu numai "entru avioane. nu:( .

o!!set care ar aduce la buget mai multi bani decat am da noi "e avioane si "e !olosirea lor:9 Pai3la un ast!el de contract se da s"aga mare$ Gurile rele de "rin alte tari vorbesc de -56$ In mod sigur se dau bani grei. "rinci"iile sunt aceleasi: %la vine la tine. MR%P)uri. desi isi "ermite. din "rograme strategice de inzestrare ale %rmatei3 doar ganditi)va3dar !iind mici la minte.MP% &E1%T I= <inlanda$ %dica sunt bor!asi de rand. ei doar ciu"esc: 1um"ara 0artie de Zero7 la de A)J ori "retul "ietii. deza"ezirea ESTE K% =>I &E J >RI M%I S1. sunt si incom"etenti: %cum ganditi)va si voi cat ar !i de !urat din contracte masive "entru autostrazi. o!!set bagat in industria "relucratoare. iti "ro"une. care tim" de "atru ani a !acut orice numai investitii nu: J5. mult mai "rosti decat "revede legea. numai in dezvoltare nu$ Mai ales Tariceanu. nu sunt in stare nici macar sa !ure. de ce nu "oate Romania sa acce"te un o!!set de A)J miliarde de euro. lasi si idioti cu duiumul si acesti bieti imbecili. a trimis)o in teatrele e7terne de o"eratii !ara o minima "rotectie. sa !aci "o"orul sa te a"laude ca ai luat s"aga: &ar uitati)va si voi la ei: o adunatura de ratati si retarzi. si nici acum nu "ierde. da nu)ti baga si)n traista:( Presu"un ca si in lumea coru"tiei de nivel inalt. ca daca nu sunt bani9: %dica o tara euro"eana ca Romania nu isi "oate "ermite sa cum"ere cateva zeci de T%#)uri "er!ormante.m de autostrada in "lina crestere galo"anta de PI#: =ici o ac0izitie "entru armata in "atru ani: &ar #asescu care nu "ierdea. sa !aci a!acerea si a"oi. gainari de 4oasa s"eta$ =u "utem avea nici macar satis!actia ca 0otii nostri de "oliticieni sunt mai buni decat altii de "rin Euro"a: =u !ratilor: %i nostri sunt cei mai 4alnici: %sadar de ce nu)si "oate "ermite Romania sa "lateasca "e an @)A55 de milioane de euro "entru o !lota decenta de avioane de lu"ta noi. nu se cum"ara "entru ca in conducerea Tarii sunt incom"etenti. daca esti "olitician adevarat. o gasca de idioti care se multumesc cu "utin si nici macar sa !ure nu stiu: >rice ziarist nou)nascut "oate !ace zeci de dosare "enale in cateva zile si asta datorita !a"tului ca coru"tii nostri sunt mai "rosti decat ai lor. veste anti)glont moderne. etc$ Ei uite ca. numiti strict "e criterii "oliticianiste si "usi numai "e !urat. sau sa te duca ca"ul sa iei bani. asadar loc de s"aga la nivel de bani grei ar !i$ Si atunci9: %sa cum se s"une "e la noi. nici o ocazie sa se !aleasca cu %rmata Romana9: 1e a !acut El 1omandante Su"remo "entru ostirea care)l saluta in "ozitie de dre"ti cand da cu oc0ii de el9 Pai ce sa !aca. de glulere albe. "e la astia care ne castigam "ainea cinstit '&umnezeu iti da. da mai trebuie sa !i si su!icient de barbat. ai celor din lumea buna a coru"tiei euro"ene si americane$ Sunt atat de "rosti ca)i stie toata tara ce a!aceri !ac3s"re g0inionul nostru$ .Si Tariceanu si actualul guvern au "re!erat sa bage banii in orice altceava.

o asociatie de bloguri militare.<TB 4>NSTBBNT 9: =u aveti si voi !amilii. "entru dotarea armatei la cel mai inalt nivel. sa !acem rost de zeci de mii de locuri de munca$ Kocuri de munca !oarte bine "latite. ma declar invins si in noiembrie voi vota cu &an &iaconescu. numai asa dintr)un simt ciudat de masoc0ist: &e ce:::::::::::::::::::::::99999999999999 &e ce nu avem si noi oameni care sa !ie mandri de Tara lor. aia coru"ti seriosi: %sadar #asescu se "lange in continuare ca nu avem bani de avioane. "e mai multe voci. in care sa ti"am toti odata. 1omandantul Su"rem al %rmatei si s)o vezi cum se tareste in genuc0i.>B 4PB R NU . "arintii vostri nu au lu"tat "e !ront in OO@. "asnic si sa ne cerem dre"tul nostru de a avea o armata decenta ca dotare. iar o!!set)ul ( @5 miliarde de euro sa)l bage in industrie si agricultura. strabunicii vostri nu au lu"tat in OO-. #oc de la inaltimea !undului "rezidential si in rarele ocazii cand nu)l "u"a cu !oc. >landa. agonizand.&oamne ce n)as da sa avem si noi "oliticieni coru"ti ca aia de "rin Germania.ia de !acea lo0n industrial la noi$ &aca cineva "oate sa)mi e7"lice de ce Romania nu im"rumuta @5 de miliarde de euro. de inalta cali!icare. gata sa moara9: 1um &oamne iarta)ma mai "oti dormi noa"te. "oate ar trebui sa mergem in !ata 1otroceniului cu "ancarde. <ranta sau macar Polonia: %ia coru"tie adevarata. asa ca ce ne ramane de !acut9: Solutii economice sunt cu duiumul. nu ca saracia aia de =o. asa cum am scris "ana m)a luat durerea de mana. !rica de &umnezeu c0iar nu aveti niciunul9: Poate ar tim"ul ca si noi astia de tot scriem "e bloguri sa !acem ceva: =u stiu ce. in in!rastructura si "rotectia mediului. "rin credit !urnizor. oricum nu vede bine realitatea si oricum vede "e distanta scurta. mame. care s)o iubeasca:9 1um "oti sa !i Presedintele Romaniei. ca doar pe *anii nostri vrem sa ne dotam rmata% nu pe *anii &or= 1eva trebuie !acut daca nu vrem sa ne trezim ca in A)J ani ramanem !ara singura institutie romaneasca res"ectata si iubita cu adevarat de toti romani: %rmata Romana: . cum iti mai "oate intra mancarea "e gat9: 1um iti "oti trimite "ro"rii soldati sa moara in desertul a!gan dotati mai rau ca tiganii nomazi9: B N<N>R>4BTB8>R% . sa !acem din %rmata Romana cea mai bine dotata armata din Euro"a si in acest "roces sa reindustrializam intreaga economie.

Eroii Romaniei. Mari Romani. ianuarie @5-@B-5? 1omments R (B>BU8 N<.BB% partea a BBB1aH by: George GMT Posted in: enigme. Inteligenta romanilor.Baietii nostri &upta in /ganistan in MR P1uri date de a&iati degea*a' De ceO= Bntre*atii pe deputatii si senatorii vostri% cand in noiem*rie vor veni iar cu caciu&a in mana sa va ceara votu&= Si daca nu1i scuipati si &e dati si doua pa&me n1ati /acut nici o a/acere= GeorgeGMT &DD @. Istorie. (UT% BN SP TBU8 R>M N<S4 G. Servicii Secrete .

au sa i/bandeasca.zum Massan. sa derulam !a"tele: 1ronicarul turc Me0med =esri relateaza ca la ince"utul anului -JCJ un sol al sultanului Ma0omed al II)lea transmitea lui Ste!an urmatoarea "orunca: DAa sa a3em incredere in prietenia ta cu noi. cat si legaturile venetienilor cu . care urmarea sa coalizeze im"otriva turcilor toate tarile din vecinatatea marelui im"eriu$ Interesant este !a"tul ca Ste!an avea "osibilitatea de a 1. conducatorul "ersilor. Ddand ra/boi 3iteEeste.pre &tan )o1o(atu) si pre $ircea comisu). in lu"ta de la Vaslui..=>%STEceea ce intre"rindea Vaticanul.nu mai putin de 3iteEia mo)do3eni)orcarii era 1ata au sa moara. in mod sigur c0iar la nivel inalt$ Tot datorita intensei activitati in!ormative "e care agentii lui Ste!an cel Mare o des!asurau in a!ara 0otarelor Moldovei. unor armate: . sa lu"te "entru crestinatate si il ruga ca Dimpreuna cu cei)a)ti re1i si principi preaputernici sa randuiasca in asa chip ca noi sa nu )uptam sin1uri.=>S1%=& tot ceea ce se "unea la cale im"otriva tarii sale.asa cum i) aduce +()a@o1)u.cu tot su()etu) si cu toata puterea(.ci cu aEutoru) ace)or principi. Radu)43oda. Ste!an cel Mare aducea M. (domnul Tarii Romanesti $ <iind insaI=<>RM%T la tim" cu "rivire la intentiile turcilor de a)l "rinde.MIRI tuturor celor care ii !urnizau in!ormatii in legatura cu miscarile turcilor: Tot din aceasta tabara.Keto"isetul Tarii Moldovei $ Sa !i !ost cei doi boieri unii dintre agentii lui Ste!an. a"elul "rin care . ceea ce con!irma !a"tul ca avea agenti "e langa acesta. de au !ost iertati de "edea"sa ca"itala9 Posibil: 1ert este !a"tul ca Ste!an STI% si era la curent cu tot ceea ce Radu cel <rumos intentiona sa !aca.de data aceasta sa aduci tu insuti haraciu) tarii. i)a cedat o garda persona&a !ormata din @55 de moldoveni din randul celor ce !ormau garda sa: %cestia. ceea ce s"une multe des"re e!icienta serviciului sau de in!ormatii$ &ar. unde.pierde ra/boiu) cu mu)ta pa1uba de ai sai. ba c0iar il v)a I=<>RM% "e Pa"a. "entru a demonstra e7istenta acestora$ Este cunoscut !a"tul ca Ste!an l)a s"ri4init "e Vlad Te"es (vom vorbi des"re manevrele "olitice ale marelui domn. la C martie -JC-.1.ca pre toti i4au taiatu si toate stea1uri)e Radu)ui43oda )e4au )uat si pre mu)ti 3iteEi i4au prinsu 3ii si pre toti i4au taiatunumai ce au )asatu 3ii doi boieri de cei mari. Ste!an cel Mare avea sa se bizuie numai "e cura4ul si darzenia ostenilor sai$ Este e7trem de interesant !a"tul ca Ste!an cel Mare ar !i dis"us de un cor" de armata moldovean de EKIT%: %cest cor" !iind de !a"t G%R&% PERS>=%K% si !acem o "aranteza. la -5 ianuarie -JC?. Ste!an a avut "osibilitatea sa !aca "regatirile necesare si sa intam"ine ostile lui Radu cel <rumos la Soci. noiembrie -JCJ.zum Massan cerea tuturor "rinci"ilor crestini sa se "regateasca im"otriva ins"aimantatoarei "uteri a turcilor si il asigura "e "a"a ca moldovenii sunt 'in totu) 1ata. domnul Moldovei n)a e7ecutat aceasta "orunca. !ara insa a)l "utea salva$ Erau acesti soldati alesi "e s"ranceana. ci a ince"ut "regatirile de lu"ta$ &in tabara asezata la Vaslui. au "ierit a"roa"e cu totii (doar -5 au sca"at .KT. >Fri1ore 'reche.decat de mestesu1u) )ui &te(an43oda. intr)un ca"itol urmator $ Ste!an. la @. devotati . a"arandu)l "e Vlad Te"es in luna ianuarie -JCC. la Suceava erau cunoscute atat e!orturile "a"ei Si7t al IV)lea de a organiza o cruciada im"otriva turcilor. dis"unand de in!ormatii cum ca viata lui Te"es este in "ericol si cum acesta din urma se indoia de !idelitatea unora dintre boierii sai. Ste!an TR%=SMITE% "a"ei Si7t al IV)lea. Rugamintea adresata "a"ei Si7t al IV)lea negasind ecoul aste"tat (incura4arile si blagoslovelile nu tineau loc in niciun caz. in -JC-. in detaliu.

RE din "artea lui Ste!an9 1u siguranta &%. in orice razboi sau batalie. cronicarul turc +emal)Pasa)Pade arata: DGar acei a1eamii >turcii? care nu erau obisnuiti cu )upte)e au obosit de a mai pri3i bata)ia inca inainte ca ea sa se (i ispra3it.ei s4au imprastiat de tot si au (ost cau/a in(ran1erii si a ce)or)ati.pa1anu) imparat a) turci)or isi puse in 1and sa ra/bune si sa 3ie. de catre oamenii lui Ste!an cel Mare9 1u siguranta. de a anga4a batalia "e un teren mlastinos. la @? ianuarie -JC?. &u)eiman4pasa nu a putut sa4i stran1a intr4a)t )oc pe ostasii aceia care se imprastiau. dotarea si starea de s"irit din randurile armatei turcesti$ Istorisind s!arsitul acestei batalii.PK%=I<I1%REsi 1>>R&>=%RE. &%: &ar. marea in!rangere a turcilor in batalia de la Vaslui a !ost.si cura4osi.s4au in1ramadit in 1roapa aceea.cu capu) sau si cu toata puterea sa impotri3a noastra sis a supuna tara noastra. structura.)e4au )uat capu). un cor" de EKIT%9 1u siguranta. "aza si "rotectia domnitorului.au (u1it ast(e) incat nici nu s4au mai uitat indarat. Gar . si "rea "utine tru"e e7"erimentate !ormate din veterani9 1u siguranta.ramanand ast(e) in m)astina mortii. ici nu era chip.. a Moldovei$ %gentii din Turcia. sa revenim3 Kocul de des!asurare al bataliei a !ost ales "e baza in!ormatiilor "rimite de la iscoade cu "rivire la e!ectivele. au comunicat)o lui Ste!an$ Sesizand "ericolul. Aand au 3a/ut oarecare in1aduinta.in )una )ui mai. a!land aceasta 0otarare a sultanului.K cu care esti anga4at in lu"ta este absolut necesara$ 1and Ma0omed al II)lea. ci si !a"tul ca. :arasind )upta si mace)u). in care moldovenii au obtinut o rasunatoare victorie in ciuda su"erioritatii la toate ca"itolele a turcilor.de3enind ast(e) punte pentru cei care au sosit dupa ei. I=<>RM%TI% &ESPREI=%MI1. aducand cu ei tru"e tinere si li"site de e7"erienta lu"telor. a a!lat vestea dezastrului de la Vaslui (in !uria sa.e) nu a putut sa4si inche1e si sa4si oranduiasca a)aiu)*Aand ca)aretii. du"a ce a in!atisat tabloul victoriei de la Vaslui (o incercare "si0ologica de a)i atrage de "artea sa. !iindca evenimentele descrise releva nu numai vite4ia si eroismul ostasilor lui Ste!an. In 1roapa aceea s4au impotmo)it caii mu)tor mii de oameni si picioare)e mu)tor trupuri. anulandu)le de !acto. Ste!an cel Mare a adresat 1oroanei ungare si tuturor "rinci"ilor crestini o scrisoare in care. +i s4au ca)cat in picioare unii pe a)tii ca niste turme de oi si nici cei 3iteEi nu au mai putut 1asi ca)ea sa mai )upte. &%: Inde"lineau ei in rol de G%R&% PERS>=%K% a lui Ste!an cel Mare.3enind iute ca 3antu) si cu iutea)a unui torent.care e poarta crestinatatii.=E. a 0otarat ca in luna mai a aceluiasi an sa intre"rinda o mare e7"editie de "ede"sire si cucerire totodata.cei care au dat primii peste ea au ramas impotmo)iti. a deca"itat multi comandanti de osti si emiri . Aete)e care 3eneau une)e dupa a)te)e s4au ra3asit ca 3a)uri)e. cuceritorul 1onstantino"olului. asa cum dealt!el ar "roceda astazi lu"tatorii SPP9 1u siguranta.pe care Gumne/eu a (erit4o pana acum. Abia cautau pri)eE de (u1a. bazate "e I=<>RM%TIIRE%KE si SIG. &%: <iindca. &%: %u desconsiderat turcii !orta si 0otararea moldovenilor. su"erioritatea$VIPI. > 1%P1%=% stralucit e7ecutata. c0iar si cu "retul vietii. Gupa ei au 3enit dusmanii si trantindu4i si pe cei care nu ca/usera inca de pe ca)u) 3ietii. le)a "rezentat in urmatorii termeni sinteza in!ormatiilor "rimite de la iscoadele si s"ionii sai din Turcia si "ericolul care "lana asu"ra tarii sale: DAu/ind despre aceasta. care a 4ucat un rol 0otarator in deznodamantul !inal. bazandu)se "e su"erioritatea lor numerica. intr)o mare masura datorata erorii si a li"sei de in!ormatii cu "rivire la !orta si ca"acitatea de lu"ta a ostirii moldovene si a tacticii stralucite a lui Ste!an cel Mare. "rin inocularea increderii9 Posibil: . %ricat de mu)t s4ar (i straduit si oricat de mu)te s(ortari ar (i depus.

Asa trebuie sa (aceti si 3oi. A)t(e) nu este.impotri3a noastra si impotri3a tarii noastre si pe apa si pe uscat*Imparatu) are sa 3ina insusi pe uscat impotri3a noastra ca sa cucereasca in persoana tara noastra cu toata puterea )ui si cu toata oastea )uisi cu toata puterea Tarii $untenesti.care tatari s4au supus cu totii si cu toate a)e )orJ ast(e) acum si taru) %rdei si :erecopu)ui s4au supus turci)or.ngaria (acestia se numeau: Stanciul. +a este pana acum in maini)e turci)or. &uma si Mi0au o scrisoare in care le arata urmatoarele: D&i despre turci asa sa stiti ca iscoade)e noastre ne4au po3estit acestea: ca au 3enit pe mare Ahmed4pasa cu 1a)ere si a incercat sa cucereasca Aa((a si au batut Aa((a 3reme de trei /i)e.anu) domnu)ui 1H75.despre necredinciosii turci.3a (i pierduta.ca 3om sta in picioare si ne 3om )upta pana )a moarte pentru )e1ea crestineasca. datorita agravarii bolii sultanului Ma0omed al II)lea.ca 3in impotri3a noastra. Geci (iti 1ata (ara intar/iere. &i era in Aa((a un tar tatarasc.noi cu capu) nostru..&te(an Ioie3od. &i s4au unit tatarii cu turcii. &%: Si de aceasta data cererea de a4utor a !ost zadarnica$ In consecinta. Ge aceea ne ru1am de domnii)e43oastre sa ne trimiteti pe capitanii 3ostri intr4aEutor impotri3a dusmani)or crestinatatii pana mai este 3reme(iindca turcu) are acum mu)ti potri3nici si din toate parti)e are de )ucru cu oameni ce4i stau impotri3a cu sabia in mana.iar in /iua a patra turcii au biruit si au cucerit Aa((a.domnu) tarii $o)do3ei. .&ocumentele lui Ste!an cel Mare $ Prime4dia care "lana asu"ra Moldovei in "rimavara anului -JC? a !ost inlaturata "entru catva tim". rezulta ca. Iar noidin partea noastra (a1aduim. &i din nou ne4a 3enit I+&T+ T+$+I IAA ca turcii 3in spre noi. Ste!an cel Mare urmarea in "ermanenta toate "regatirile si miscarile armatelor acestora$ 1u "rivire la activitatea in!ormativa.)una ianuarie in "5. cu atat mai "utin in!rangerea su!erita: %st!el. In continuare le cere sa)l I=<>RMEPE &E .daca aceasta poarta a crestinatatii.care etaranoastra. Gata in &ucea3a in /iua de s(antu) :a3e). nu si anulata. o "uternica !lota turceasca sub comanda lui %0med)"asa. la @2 iunie -JC? a trimis 'solilor( sai din .atunci toata crestinatatea 3a (i in mare primeEdie. du"a ce a cucerit "orturile 1a!!a si Soldaia de "e coasta de nord a Marii =egre.care mai inainte (usese tar in %rda cu o mie de tatari.dupa ce cu aEutoru) )ui Gumne/eu ce)ui atotputernic noi i4am taiat mana cea dreapta.. =I1I>&%T%: E7"editia "lanuita de sultan im"otriva Moldovei a !ost insa doar amanata. !ara a avea vreun interes9 %m zice. iar nu a4utorului "e care Ste!an il aste"ta zadarnic de la "rinci"ii a"useni$ Si ne intrebam "e buna dre"tate cand statele "uternice au a4utat statele mici. la s!arsitul lunii mai -JC?.pe mare si pe uscat. >Ion #ogdan. Am mai a()at prin iscoade)e noastre despre 3raEmasii crestinatatii.RGE=T% "e Matei 1orvin "entru a)i acorda s"ri4inul "romis$ Erau oare cei trei 'soli( oc0ii si urec0ile domnului Ste!an la curtea lui Matei 1orvin9 1u siguranta. moldovenii aveau sa res"inga singuri incercarea !lotei turcesti de sub comanda lui %0med)"asa de a cuceri 1etatea %lba in vara anului -JC?$ >data anga4at in con!lictul cu turcii.pe credinta noastra crestineasca si cu Euramantu) domniei4noastre. dintr)o scrisoare adresata biraului si tuturor batranilor din #rasov la -/ !ebruarie -JC2. !iindca acesta nu)l "utea uita "e Ste!an. s)a indre"tat s"re 1etatea %lba$ Ste!an cel Mare !iind la curent cu aceste miscari.

in legatura cu 'lucrul turcilor(. caruia i)a dat din "artea regelui o 0aina de zibelina im"odobita cu margaritare si cu "ietre scum"e si l)a rugat sa renunte la cam"ania "ornita im"otriva Moldovei. a "rimit numai "romisiuni$ Se "are ca regele 1azimir a trimis la Ma0omed al II)lea un sol care.caci sunt 3orbe)e noastre. cunoscut insa de catre oamenii lui Ste!an . Ma0omed si)a continuat e7"editia im"otriva Moldovei$ Pentru a nu avea sur"rize din "artea "olonilor si a)i tine "e acestia 'ocu"ati( . nobil$ Pe baza relatarilor unor negustori din Pera si a altor izvoare. e) a pus sa (ie executati pri/onierii turci capturati in )upta de )a Ias)ui. a intalnit la Varna "e sultan. ori "oate agentul nr$.propunand pentru incheierea pacii urmatoare)e conditii: p)atirea tributu)ui pe u)timii trei aniJ drept semn a) credintei (ata de Ina)ta :oarta.cumnatu) )ui &te(an ce) $are.&te(an trebuia sa4si trimita (iu) mai mare ca ostatic )a Aonstantinopo)eJ sa predea Ahi)ia si sa restituie pe tinerii si bo1atii)e Ee(uite din Aa((a si a()ate in corabia care s4a re(u1iat )a Aetatea A)ba. Ste!an cel Mare $ %tacul turcilor devenind iminent. Ste!an cel Mare ii ruga sa)i dea de stire si de aici inainte cele ce vor a!la$ '&i ce 3a spune din partea domniei4me)e catre domnia43oastra omu) 3ostru $ihai mesteru) sa4) credeti in toate. du"a ce le)a multumit "entru in!ormatiile ce i)au !ost transmise "rin mesterul armurier Mi0ai (acesta era oare unul dintre agentii sai de legatura cu brasovenii. deoarece Ste!an era vasalul regatului "olon si deci 1azimir era obligat sa)i acorde a4utor$ Primind cu bucurie 0aina. in "rimavara anului -JC2 '&te(an ce) $are.ngariei$ 1a si altadata.$ %ceste vorbe sunt elocvente "entru increderea de"lina de care se bucura 'mesterul Mi0ai( din "artea lui Ste!an (ceea ce denota !a"tul ca identitatea si cu siguranta.incerca printr4o so)ie sa4) indup)ece pe su)tan sa renunte )a p)anuri)e sa)e de cucerire a $o)do3ei. erau !oarte bine cunoscute domnului $ In mod sigur acesta nu era un mester oarecare. Au toate ca A)exandru (usese decapitat. cel mai "robabil. . &u)tanu) ar (i acceptat."e langa sterile ce)i erau transmise de catre agentii sai din 1rimeea si din Turcia.se /ice. la @@ mai -JC2. misiunea acestuia. deoarece a !acut "rea multe c0eltuieli cu "regatirea razboiului si se a!la a"roa"e de 0otarele Moldovei$ Totusi. domnul Moldovei !acea un util sc0imb de in!ormatii cu brasovenii$ In aceasta scrisoare. singur: Va urma. >M$=eagoe.in schimbu) pri/onieri)or turci prinsi in )upta de )a Ias)ui. Ste!an cel Mare a !acut noi demersuri "e langa regele 1azimir al Poloniei si regele Matei 1orvin al . &te(an ce) $are a re(u/at sa accepte conditii)e puse de catre su)tanJ mai mu)t chiar. !iind cu siguranta un agent de EKIT%. sultanul a trimis asu"ra Poloniei "e tatari$ Ste!an cel Mare era &I= =>.s4a dec)arat de acord cu schimbu) propus de mo)do3eni si in )ocu) )ui A)exandru a (ost adus si aratat so)u)ui mo)do3ean un a)tu). daca Ste!an acce"ta conditiile ce i)au !ost comunicate "oate reveni asu"ra 0otararilor sale$ 1um Ste!an nu "utea sa acce"te conditiile mai sus mentionate.in(ormat in )e1atura cu pre1atiri)e pe care )e (aceau turcii. Ma0omed al II)lea a s"us solului ca nu "oate satis!ace dorinta regelui 1azimir. &e spune ca so)u) mo)do3ean a mai cerut su)tanu)ui sa4) e)ibere/e pe A)exandru Aomneanu).dorind sa obtina e)iberarea turci)or prinsi de &te(an.de acolo9 Posibil: Este "osibil insa sa !i !ost agent al brasovenilor ("oate c0iar agent dublu .si propunerea )ui &te(an ce) $are de a nu porni impotri3a $o)do3ei si ar (i trimis chiar un so) in $o)do3a.su)tanu).

!oarte multe greutati. Romania Primordiala. Istorie. se nascuse: E7trem de greu si cu multe. "entru ca Puterile Garante nu se gandeau la "osibilitatea unirii celor doua tari$ %cce"tata cu greu si initial numai "e durata domniei lui 1uza. germenele &aciei. Mari Romani In 2N Banuarie "!E# S!atul Tarii Romanesti il alege &omn al Tarii "e &omnul Moldovei. &e5andru Boan 4u)a$ %st!el "rimul "as era !acut$ % !ost la mi4loc o mica smec0erie.DD @C ianuarie @5-@B=o 1omments 2N Banuarie Unirea Principate&or:Primu& Pas= by: George GMT Posted in: Eroii Romaniei. dar esential era ca se nascuse$ .

Randarmeria. destramand relatiile !eudale si servitutile intre tarani si boieri. re!orma agrara si im"ro"ietarirea taranilor clacasi. invatamantul de stat gratuit. !ondand in cativa ani: %rmata Romana. a secularizat( con!iscate "amanturile bisericilor si manastirilor.1u o vivacitate !antastica Primul 1onducator al =oii Romanii a ince"ut crearea Statului =ational Roman. in !olosul Statului$ .

cea de la Iasi si a"oi cea de la #ucuresti. s)a instituit obligativitatea invatamanutlui "rimar$ Practic %le7andru Ioan 1uza a creat Romania din neant. imediat du"a abdicarea Sa !ortata.Romania in perioada "!E#1"!L! Tot in tim"ul domniei Sale au !ost in!iintate "rimele . ser"uind cu di!icultate intre "roblemele din e7terior si obtuzitatea clasei "olitice din interior$ 1a un singur e7em"lu.niversitati. Moldova a avut o tentativa de a ru"e .nire cu Tara Romaneasca3 . "rin !orta si la limita.

dar va "ot descrie ce simt "rin cateva cantece e7traordinare: Fi&mu&ete despre :Tara Mea= .=u stiu ce as mai "utea scrie.

Servicii Secrete %!land de la agentii sai ca Petru %ron se gaseste in Transilvania. daca "e @J Ianuarie boierii munteni nu)K alegeau &omn al nostru "e %le7andru Ioan 1uza: Totul s)a continuat a"oi.1omment R (B>BU8 N<. institutile Statului =ational. Mai.Maine este @J Ianuarie.&ecembrie sau . !orta Sa ca tara. %rmata Romana. (UT% BN SP TBU8 R>M N<S4 G. trunc0iul "e care mai a"oi au crescut Romania.BB% partea a BB1aH by: George GMT Posted in: enigme. Mari Romani. Ste!an a !acut mai multe incursiuni in %rdeal.&ecembrie "ur si sim"lu nu ar !i avut de ce sa se intam"le. el a res"ins cererea lui Matei 1orvin de a)i recunoaste . "rimul domnitor si intregitor a toata Tara Moldovei si a Tarii Romanesti: @A ianuarie @5-@B. . decat . Inteligenta romanilor. Istorie. daca nu cumva mai im"ortanta.KTI %=I R>M%=I%: Si &umnezeu sa)K binecuvanteze "e Maria Sa %le7andru Ioan Voda 1uza. au rasarit "e @J Ianuarie$ Pentru ca !ara @J Ianuarie. maine este de !acto ziua in care aceasta Tara a ince"ut din nou sa se ridice: Este o zi cel "utin la !el de im"ortanta. nu ar !i avut ce intregi3 RoMi&itarI K% M. dar n)a reusit sa)l "rinda$ Totodata. Eroii Romaniei. de unde ar urma sa "rimeasca a4utorul lui Matei 1orvin. "entru ca nici o alta zi nu ar !i devenit simbolica . insa ince"utul.

iar coroborata cu in!ormatia. in aste"tarea ivirii unui moment !avorabil din "unct de vedere strategic si tactic. marti noa"tea. betii si des!rau (se s"une ca Ste!an c0iar ar !i ordonat ca in targ sa se gaseasca vin din belsug. nimica de arme nu s)au a"ucatu. au a"rinsu targul asu"ra lor. se anga4a sa)l !ereasca cu statornicie de toate "rime4diile care ar a4unge la cunostinta sa si de a)l a4uta im"otriva oricarui ne"rieten ori de cate ori va !i nevoie($ In acelasi an a obtinut o stralucita victorie asu"ra tatarilor care invadasera Moldova si a comis o tentativa neizbutita de a cuceri de la unguri cetatea 10ilia. analiza si viziunea strategica. de a lucra in toate locurile s"re !olosul si de a nu !i niciodata "artas la vreun s!at sau la vreo intelegere in care s)ar vorbi sau s)ar !ace ceva vatamator ori clevetitor "entru eiL dim"otriva. carii sca"a. ci de !uga. oastea lui Matei 1orvin s)a dedat la 4a!uri. &%: <iindca.#acau. sau cel "utin de oameni care le aveau9 1u siguranta. incursiunile !acute in Transilvania si cucerirea cetatii 10ilia. Grigore . armata ungara si "regatirile acesteia9 1u siguranta. in toate "artile ratacea. care din "unct de vedere economic si strategic "rezenta o im"ortanta deosebita "entru tara sa$ 1eea ce n)a reusit in anul -J2@ a izbutit insa in -J2?$ Re!uzul lui Ste!an cel Mare de a)i deveni vasal. de multa moarte si "erire au !acut intr)insii$ 1a ei. &%: Si asta se va vedea in cele ce urmeaza3 <iind I=<>RM%T ca la intrarea in #aia. candu ei era !ara de nici o gri4a$ Si !iindu si beti si negatiti de razboi. 'avand Ste!an)voda STIRE si PRI=P%=& KIM#%. Ste!an a a"reciat ca momentul este !avorabil unui atac "rin sur"rindere$ &escriind conditiile des!asurarii acestui atac.ngariei.suzeranitatea$ Pentru a se asigura im"otriva unui eventual atac din "artea lui Matei 1orvin. "e baza I=<>RM%TIIK>R PRIMITE. si anume tunuri$ % monitorizat "rin agentii sai Ste!an cel Mare. Matei 1orvin. au determinat "e regele . de)I vina taranii in zavoaie. &%: 1unostea cu e7actitate domnul Moldovei. "rin tratatul de alianta inc0eiat la -@ martie -J2@ cu regele 1azimir al Poloniei. dic0emvrie -?. devastand targurile Trotus. a a"reciat ca n)ar !i avut sorti de izbanda in !ata unei armate cu mult mai numeroase si care dis"unea de un armament su"erior. vec0i dusman al lui Ste!an$ In consecinta "e la mi4locul lui noiembrie -J2C a trecut cu oastea inMoldova"rin "asul >ituz. deoarece.rec0e arata ca. "rin munti. bazandu)se "e in!ormatii certe9 1u siguranta. momentul indelung aste"tat n)a intarziat sa a"ara: Rabdarea este intotdeauna una dintre calitatile oricarui mare comandant de osti. ne!iind tocmiti de razboi. taria. "oate !ace minuni$ % dis"us Ste!an cel Mare de toate aceste calitati. Matei 1orvin s)a o"rit cu oastea in targul #aia "entru a se odi0ni$ Pana atunci Ste!an evitase anga4area in lu"ta desc0isa. de nu stiia incotro vor merge. ranitu de sageata !oarte rau. cunoscand !oarte bine obiceiurile ostenilor din acele tim"uri$ Premeditare sau doar o sim"la legenda9 Posibil: . i)au lovitu Ste!an)voda cu oastea tocmita in revarsatul zorilor. unde vreo -@555 "eriti s)au a!latu$ Mai a"oi si insusi craiu. sa ia 0otararea de a ocu"aMoldovasi de a "une domn al acestei tari "e Petru %ron. Ste!an cel Mare si)a asumat obligatia 'de a !ace tot binele "entru domnie si "entru cinstea craiului 1azimir si coroanei lesesti. ca !iind noa"tea. Roman si =eamt$ Ka -J decembrie -J2C. Ste!an cel Mare urmarea "rin iscoadele sale toate miscarile inamicului si statea "rin a"ro"iere$ Insa. de)abia . &%: % actionat el cu "rudenta. !orta si armamentul acesteia9 1u siguranta. nici urma sa ia.

ngariei n)a !ost "rins sau omorat.au 0aladuitu "e "oteci si au iesitu la %rdeal($ > actiune temerara.n succes deosebit al Serviciului lui Ste!an cel Mare9 1u siguranta. de catre unul dintre consilierii regatului (deci. "entru a nu)l su"ara totusi "e 1azimir care l)a aste"tat zadarnic in Podolia tim" de J5 de zile. nedorit cu siguranta de catre Ste!an$ 1unoastere si tact din "artea domnului Moldovei9 1u siguranta. a !acut ca Matei 1orvin sa sca"e$ Iata ce ne s"une in acest sens. a ani0ilat din !asa un razboi.: %vea oameni si agenti bine "regatiti9 1u siguranta. si "e S"it. consilier al regatului "olon. regele Poloniei a organizat un com"lot$ %st!el. visul oricarui serviciu de in!ormatii . !oarte bine >RG%=IP%T% si 1>=&. im"reuna cu sotia sa. &ES1>PERI=&.)I inselaciunea. osteni bine "regatiti. ca Matei 1orvin !acea noi "regatiri in vederea invadarii Moldovei$ Ste!an a in!ormat ra"id "e regele 1azimir asu"ra "ericolului ce "lana asu"ra Moldovei. Ste!an a de"us 4uramantul in !ata solilor. sa)l anunte "e Ste!an ca este aste"tat sa vina sa de"una 4uramantul de credinta ca vasal$ Ste!an insa STI% de com"lot: %cesta !usese %VERTIP%T in tim" util (ceea ce s"une multe des"re modul cum !unctiona Serviciul lui Ste!an cel MareL in!ormatiile a4ungand ra"id la destinatie. 1azimir a coborat in Podolia. s)a con!runtat in "ermanenta de)a lungul domniei sale cu s"ectrul tradarii si al com"lotuluiL reusind sa le cunoasca din tim". cronicarul &lugosz: (&aca regele . ceea ce nu era la indemana oricui: . considerandu)l "ericulos si nesigur$ Pentru a)l "rinde. asa cum rezulta din izvoarele istorice. =. care ii im"utau ca a "rodus "agube unei tari su"use coroanei "olone si il rugau sa nu mai comita asemenea acte de dusmanie !ata de regatul "olonL acte ce ince"usera sa se concretizeze "rin organizarea unei noi e7"editii im"otriva Moldovei$ > miscare inteligenta din "artea domnului Moldovei9 1u siguranta. "ede"sind crunt "e cei vinovati$ Putea !ace acest lucru singur9 1u siguranta. caruia Ste!an)voievod. sau "oate tradarea. !acand ine!icienta combinatia regelui 1azimir$ . &%: &oar sansa. deoarece se teme ca in li"sa lui dintaraaceasta ar "utea !i ocu"ata de unguri. Ste!an cel Mare a ras"uns ca nu "oate veni sa de"una 4uramantul. stiind ca un ast!el de 4uramant nu "roduce e!ecte 4uridice de"line (cu alte cuvinte nu se anga4a la nimic . in -J2/. urmarea de !a"t sa)l inlocuiasca "rin viclenie din scaunul domnesc. &%: Si acesta n)a !ost singurul: .S%. &%: Kui Ste!an i se transmiteau stiri de catre iscoadele sale si cu "rivire la adevaratele sentimente ale regelui 1azimir. 1olomeea sau Sniatin$ Este in a!ara de orice indoiala ca numai datorita I=<>RM%TIEI "rimate la tim" de la unul dintre agentii sai. de catre Ste!an cel Mare9 1u siguranta.ngaria. cerandu)i s"ri4in$ E!ectul actiunii di"lomatica s)a concretizat in scrisoarea adresata lui Matei 1orvin in martie -J2/ de catre nobilii "oloni. &%: Iata cum I=<>RM%TI% alaturi de &IPK>M%TIE. aceasta se datoreste bine!acerii unui roman. s"une multe$ Interesant este !a"tul ca Ste!an. "alatinul Podoliei. care. &%: Si vom vedea asta in cele ce urmeaza3 &u"a victoria de la #aia. bazata "e in!ormatie si des!asurata cu 'oaste tocmita(. sau mai bine s"us. de turci si de munteni$ <in di"lomat. ca va !i "rins in cazul "rezentarii in !ata regelui 1azimir$ 1um la viclenie se ras"unde cu viclenie. in legatura cu !uga lui Matei 1orvin de "e cam"ul de lu"ta. si i)a "romis ca va "resta omagiul solemn si "ublic cu conditia de a !i anuntat cu doua luni inainte de sosirea regelui la 1emenita. Ste!an a !ost in!ormat de catre iscoadele sale din . un agent de "rim rang. Ste!an a reusit sa)si "azeasca tronul si viata. de unde a trimis la Suceava "e Ioan Mu4ilo.o de Iaroslav. ii taie ca"ul($ <a"tul ca Ste!an a avut "osibilitatea de a desco"eri 'tradatorii( din randul armatei sale si nu numai.

numai de catre un cerc restrans de oameni din 4urul lui Ste!an. &%:L )secretul masurilor intre"rinse a !ost bine "astrat. in -J2. buni cunoscatori ai lu"tei de "e !rontul nevazutL )actiunea s)a s"ri4in "e cunoasterea "si0ologiei lui Petru %ron. cunoscuta si des!asurata. "utea !i organizata de catre diletanti9 1u siguranta. unde culeg in!ormatii in legatura cu miscarile muntenilor($ Iata ce ne s"un in acest sens autorii lucrarii '%RTIKERI% R>M%=% I= &%TE SI IM%GI=I(. Ste!an obtinea stiri des"re tot ceea ce se "etrecea in Tara Romaneasca$ 1unoasterea in "ro!unzime a situatiei i)a "ermis ca la @C !ebruarie -JC5 sa atace si sa distruga cetatea #railei. dar si "e dorinta de neo"rit a acestuia de ocu"are a tronului Moldovei$ %u stiut oamenii lui Ste!an sa e7"loateze slabiciunile lui Petru %ron. domnul Tarii Romanesti. le re"rosa !a"tul 'ca sunt in ra"orturi bune cu Ste!an cel Mare. Radu cel <rumos. &%: > asemenea ca"cana. Ste!an cel Mare a !acut doua incursiuni in Transilvania cu sco"ul de a)l "rinde "e Petru %ron ("e care)l monitoriza si nu l)a uitat de!el .RS% de in!ormatii a moldovenilor. caruia ii trimit arme si ingaduie oamenilor acestuia sa vina la #rasov. in . dar si din s!ere "olitice si militare . !oarte bine "usa la "unct. au !ost doar sim"li boieri credinciosi. "rintr)o scrisoare adresata negustorilor din #rasov in toamna anului -JC5. ceea ce demonstreaza ca actiunea a !ost organizata. breslele negustorilor si ale meseriasilor au re"rezentat o sursa "uternica de in!ormatii$ %ceste mici organizatii Nsa le s"unem asa) dis"uneau de in!ormatii care le a4utau sa "ros"ere in a!aceri. iar "ulberea era "rodusa intara.: &ar. cazand in ca"cana9 1u siguranta. sau oameni atent selectati. sa mergem mai de"arte$ Prin intermediul negustorilor brasoveni (este cunoscut !a"tul ca in acele tim"uri si mult du"a aceea. reusita combinatiei !olosite "entru "rinderea lui Petru %ron se e7"lica ast!el: )actiunea s)a intemeiat "e date reale si certe cu "rivire la legaturile lui Petru %ron inMoldova. incat Radu cel <rumos n)a avut tim" sa)si stranga ostirea si sa)i iasa in intam"inare "ana cand Ste!an s)a retras inMoldova!ara "ierderi si cu multa "rada$ &esco"erind S. !acandu)l "e acesta sa muste din momeala intinsa. turcii sau muntenii$ Rezultatul incursiunilor !iind negativ. "ana la cel mai mic detaliu. de care se temea ca ar "utea "atrunde in Moldova in tim" ce moldovenii s)ar gasi in razboi cu tatarii. &%: 1ei care au "artici"at la ea. care constituia un "unct strategic im"ortant "entru turci si "entru munteni$ %tacul a !ost atat de !ulgerator. ce cunosteau !oarte bine anumite ingrediente din bucataria Serviciilor Secrete9 1u siguranta au !ost mai mult decat "areau: <iindca.Pro!itand de !a"tul ca Matei 1orvin era anga4at in razboiul "entru cucerirea #oemiei. =. Ste!an a recurs atunci la urmatoarea stratagema: a trimis lui Petru %ron daruri si scrisori iscalite de mai multi boieri. calaul a retezat ca"ul lui Petru %ron si in !elul acesta voievodul moldovean sca"a de cel mai "ericulos "retendent la tronul Moldovei$ > 1%P1%=% si o actiune de &EPI=<>RM%RE atent elaborata si magni!ic organizata9 1u siguranta. citam: ' &omnitorul Ste!an cel Mare a acordat o atentie deosebita artileriei$ Tunurile sau mortierele erau "rocurate din orasele Transilvaniei. a obiceiurilor sale. "rin care acestia il rugau sa vina sa ia domnia Moldovei si sa)l alunge "e Ste!an$ Petru %ron a dat crezare scrisorilor "rimate si du"a cateva luni a "atruns inMoldovacu "utini oameni$ #oierii "e care Petru %ron credea ca se "oate bizui l)au "rins si l)au "redat lui Ste!an$ Ka >rbic. legaturi in care el avea de"lina incredere$ %u !ost oamenii lui Petru %ron dinMoldovaatent monitorizati ori e7"loatati in!ormativ9 1u siguranta.

iar bataia in 4ur de -55 m$ > "arte din tunuri erau ca"turate in lu"tele cu statele vecine$ %st!el. in lu"ta de la #aia (-J2C . carbune (obtinut din lemn de tei sau brad. Istorie. care se distila in vase de "amant si sul!$ 1el mai !recvent calibru era in 4ur de -? cm. agentii lui Ste!an cel Mare il tineau la current cu toate "regatirile "e care Radu cel <rumos le !acea in vederea invadarii si 4e!uirii Moldovei$ &eci. Mari Romani RS(B>B' Bstoria g&orioas.moristi de mana amestecand sal"etru (cum"arat din tarile vecine . inMoldova.o&untari Porea creat 3n /e*ruarie "#"# 4ine a /ost comandantu& armatei rom-ni&or arde&eni Soldații ardeleni s)au a!lat Dn "rima linie a lu"tei Dm"otriva bolșevismului de VIRGIK K%P%R F&orian Medrea a organi)at un corp de vo&untari care a oprit 3naintarea rmatei Sovietice Mag9iare a &ui Be&a Kun' . &%: . a 4orpu&ui de . va urma: DD ? Romania MilitaryEroii Romaniei Istorie Mari Romani <roii Romaniei C F&orian Medrea by: George GMT Posted in: Eroii Romaniei. "utea !i "rodusa "ulbere "entru tunuri: 1ontinuand sa culeaga in!ormatii din Tara Romaneasca.imitor este !a"tul ca in acele tim"uri. "utea !i una dintre sursele de a"rovizionare cu armament ale lui Ste!an9 1u siguranta. Ste!an a cucerit ?5 de tunuri de la Matei 1orvin($ #rasovul.

de !a"t. dar Ei lu"ta de g0erilF. unul dintre iniGiatorii Ei comandanGii de !runte al acestui 1or" de Voluntari Morea. 4urnalul sau. du"F rHnduiala Ei tradiGia ardeleanFI dat !iind im"ortanGa "oliticF Ei militarF a acestor munGi. "ro!$ %le7andra Medrea din Paris. a !ost ataEat ca s!etnic militar "e lHngF dr$ Ioan Suciu. colonelul <lorian Medrea. erau asigurate Ei de"indeau e7clusiv de ordinele comandantului <lorian Medrea. din cele "atru ca"turate Dn gara StremG de la nemGii Dn retragere3 Ti iatF cF acest colonel erou. s)a instalat Dn "avilionul minelor de aur IRuda -@ %"ostoli( Dn #rad$ Bnsurgen+a mo+i&or %ici. du"F EtiinGa noastrF total necunoscut azi$ %Eadar. du"F unele surse. au !ost c0emaGi la arme cei din Igloata micF( (sub @. care sF asigure siguranGa teritoriului revenit la "atria) mamF "rin 0otFrHrea de la . numFrul lor ar !i crescut la J$555 Ei -J mitraliere. "use la dis"oziGia Ministerului de RFzboi Dn vederea organizFrii .-/$ Sn volumul istoricului Ioan Scurtu I%lba Iulia N .de ani Ei celelalte contigente de la @? de ani Dn sus. mHnHnd Dnaintea lor un val de re!ugiaGi Ei lFsHnd Dn urmF un alt val de nes"usF mizerie Ei teroare(. organizat du"F "rinci"iile armatei regulate.&ecembrie -. s)a luat 0otFrHrea N scrie <lorian Medrea N IsF se rFs"undF cu o insurecGie a moGilor. alcFtuit din doi secretari Ei un s!etnic militar Dn "ersoana lui <lorian Medrea.&ecembrie -. s)a !ormat 1or"ul de Voluntari denumit Morea. cum Gine sF sublineze <lorian Medrea$ PlecHnd de la aceste constatFri triste.&ecembrie -. Ei de un singur tun utilizabil. istoria glorioasF a acestui e!ectiv de militari$ S/etnicu& mi&itar a& &ui Boan Suciu Snce"em "rin a s"une cF <lorian Medrea.ngaria$ %Ea se !ace cF. a !ost cel care a barat cu 0otFrHre. gFrzile naGionale de "e cele douF 1riEuri. "recum Ei dis"ozitivul de a"Frare a SFlii . care s"une cF "aza Ei ordinea. de la legiunea de 4andarmi %rad$ 1oncomitent. <lorian Medrea. mFsuri e7ecutate sub comanda cF"itanului Vasile #arbu. la Dnce"utul lui !ebruarie -. "rin organizarea de bara4e. "rin intermediul ne"oatei sale. care a ordonat scurt: IE7ecutarea(3 Sn acest tim".Se Dm"linesc. mai bine zis.A de ani de la Dn!iinGarea 1or"ului de Voluntari Morea menit a ocroti. din . care dis"unea.-. obiectivele obGinute "rin Marea %dunare =aGionalF de la %lba Iulia. dacF situaGia o cerea$ %cest 1or" de Voluntari Morea. cu brHul lor de !orti!icaGii "uternice ridicate de %ustro). Dn seara zilei de -5 !ebriuarie -. a transmis generaGiei de azi. Dn cadrul lui. numit Morea. cu modestul sFu Stat Ma4or..-.-/f este redatF Ei o declaraGie a lui Eugen Mulea. dar Ei sF intervinF Dn lu"te. cu "roblemele de organizare$ %st!el cF dr$ Ioan Suciu Ei s!etnicul sFu militar au a4uns la concluzia organizFrii unui 1or" de Voluntari. ne)a lFsat un istoric a ceea ce s)a numit atunci 1or"ul de Voluntari Morea.. %lb Ei =egru. au "rimit ordin sF !rHneze inaintarea inamicului. . am"lasate strategic. dr$ Ioan Suciu. cu arma Dn mHnF. Ei a !ost elaborat "lanul de acGiune avizat a"oi de dr$ Ioan Suciu. a4uns Dn !inal la gradul de colonel. la Dnce"ut.nirii Ei a altor clFdiri im"ortante. "remergFtorul Regimentului /2 in!anterie de mai tHrziu.-/. Dn !ebruarie. la nevoie. Icoloanele inamice a!late Dn "lin marE s"re MunGii %"useni. de A$555 de gardiEti (a"oi. membru al 1onsilului &irigent Ei re"onsabil.

l)a scos. Mi0ai Eminescu si)a adorat Tara$ =u se considera nici macar crestin si avea o a"lecare cu totul deo"sebita s"re istoria antica a acestui "o"or$ &%1I% si dacii erau "o"orul lui. "rin 0otFrHrea intervenGiilor !orGelor conduse Ei de "re!ecGii 4udeGelor Munedoara. scoGHnd inamicul din MFlmagiu. dotarea cu armament Ei crearea. trenul blindat inamic care venea. Vlad Te"es si Mircea cel #atran.J-5$0tml Sursa: articol "reluat din Romania Kibera -2 ianuarie @5-@B-5 1omments "E Banuarie "!EK% Bpotesti: by: George GMT Posted in: Eroii Romaniei. Dntregul sistem de tranEee eEalonate "e coasta &ealului Mare$ #atalionul de sub comanda cF"itanului %le7andru &rFgoi. eroic. vec0ea graniGF istoricF a %rdealului$ Ku"tele au !ost conduse de colonelul Rascoviceanu. un mare iubitor al 'vec0ilor ersesuri(. cu baioneta. cunoscut de noi toti ca 1el Mai Mare Poet al Romaniei. bombardHnd cu tunurile "e care le aveau N doar "atru la numFr ).armatei regulate ardelene$ &u"F care. "e inamic din !orti!icaGiile sale de la Kederere)"uszta Ei de la ca"ul de "od de la Tisa N Sza4ol Ei l)a Dm"ins Dn a"ele Tisei3 1ontinuarea %I1I 0tt":**XXX$romanialibera$ro*cultura*aldine*cine)a)!ost)comandantul)armatei)romanilor)ardeleni)@J. %lba Ei Turda. Dn ciuda !ocului intens al inamicului din trenul blindat. cu inamicul. strFbFtHnd a"oi. Dn rHndurile "o"ulaGiei. a unei o"inii !avorabile tuturor acestor mFsuri de a"Frare Ei eliberare a MunGilor %"useni$ S)au dat lu"te crHncene. uneori I"ie"t la "ie"t(. eroii sai$ . i)au "ermis dr$ Ioan Suciu sF ra"orteze 1onsiliului &irigent (condus de "reEedintele Iuliu Maniu cF IMunGii %"useni sunt Dn stF"Hnirea 1or"ului de Voluntari Morea($ =oua armatF ardeleanF era !ormatF din circa J$555 de ostaEi$ 1or"ul de Voluntari Morea a ocu"at Ei VaGa de Ros. al neamului romanesc$ =imeni niciodata nu a cantat aceasta tara asa cum a !acut acest >M$ In mod sigur un "atriot in!lacarat. autoritFGile romHne au luat mFsuri re!eritoare Ei la cadrele de conducere. din cHnd Dn cHnd. Ei Dncerca sF decimeze !orGele voluntarilor$ %st!el cF. ale cFrui tru"e au strF"uns !ulgerFtor. Mari Romani %stazi se im"linesc -2@ de ani de la nastere celui mai Mare Roman: In urma cu -2@ s)a nascut Mi0ai Eminovici.

"ot doar sa va recomand sa)K cititi "e Mi0ai Eminescu3 alt!el: Rugaciunea unui dac Pe c-nd nu era moarte% nimic nemuritor% Nici s-m*uru& &uminii de viata datator% Nu era a)i% nici m-ine% nici ieri% nici totdeuna% 4aci unu& erau toate si totu& era una@ Pe c-nd pam-ntu&% ceru&% va)du9u&% &umea toata <rau din r-ndu& ce&or ce n1au /ost niciodata% Pe1atunci erai Tu singur% 3nc-t ma1ntre* 3n sine1miC u cine1i )eu& carui p&ecam a noastre inemiO El singur zeu statut)au nainte de)a !i zeii Si din noian de a"e "uteri au dat scHnteii. e de4a banal: El a !ost mult mai mult decat atat: % !ost un mare invatat.1u toti l)am studiat si l)am invatat in scoala. nu credea in "olitica3credea in Tara Sa si3o iubea nes"us de mult3 =u am ce sa scriu des"re 1el Mai Mare Roman nascut "e acest "amant. El zeilor da su!let si lumii !ericire. El este moartea mortii si Dnvierea vietii: Si el Dmi dete oc0ii sa vad lumina zilei. El este)al omenimei izvor de mHntuire: Sus inimile voastre: 1Hntare aduceti)i. un cunoscator al %devarului de dincolo de noi$ =u dadea doi bani "e miturile moderne religioase. Si tot "e lHnga)acestea cersesc Dnc)un adaos: Sa)ngaduie intrarea)mi Dn vecinicul re"aos: . Sn vuietul de vHnturi auzit)am al lui mers Si)n glas "urtat de cHntec simtii duiosu)i viers. Si inima)mi um"lut)au cu !armecele milei. dar oare cati dintre noi c0iar l)am citit "e Mi0ai Eminescu9: Sa s"ui ca Eminescu a !ost cel mai mare "oet al romanilor.

1a)n orice om din lume un dusman mi se naste. si da)i "e veci viata: %st!el numai. 1)a4ung "e mine Dnsumi a nu ma mai cunoaste. sa)i dai coroana scum"a. "e care am iubit)o ) 1Hnd ura cea mai cruda mi s)a "area amor3 Poate)oi uita durerea)mi si voi "utea sa mor$ Strain si !arV de lege de voi muri N atunce =evrednicu)mi cadavru Dn ulita l)arunce. S)asculte orice gura. sta"Hne. genunc0i si !runte nu "lec. 1a c0inul si durerea simtirea)mi a)m"ietrit)o. 1a "ot sa)mi blestem mama. Sa binecuvHnteze "e cel ce ma Dm"ila. Parinte. ce)ar vrea ca sa ma rHda. 1e)o sa asmute cHinii. Sndura)te. eu "ot sa)ti multumesc 1a tu mi)ai dat Dn lume norocul sa traiesc$ Sa cer a tale daruri.Sa blesteme "e)oricine de mine)o avea mila. Iar celui ce cu "ietre ma va izbi Dn !ata. PHnV ce)oi simti ca oc0iu)mi de lacrime e sec. S"re ura si blestemuri as vrea sa te Dndu"lec. Parinte. Puteri sa "uie)n bratul ce)ar sta sa ma ucida. S)acela Dntre oameni devina cel DntHi 1e mi)a ra"i c0iar "iatra ce)oi "une)o ca"atHi$ Gonit de toata lumea "rin anii mei sa trec. ca inima)mi s)o rum"a. S)aceluia. Sa simt ca de su!larea)ti su!larea mea se curma Si)n stingerea eterna dis"ar !ara de urma: Mai am un singur dor Mai am un singur dor Sn liniștea serii .

1i)mi Dm"letiți un "at &in tinere ramuri$ Și nime)n urma mea =u)mi "lHngF la creștet. > sF)mi zHmbeascF iar$ Va geme de "atemi . =u voi sicriu bogat. <iindu)mi "rietini. Pe)ntinsele a"e SF am un cer senin$ =u)mi trebuie !lamuri. M)or troieni cu drag %duceri aminte$ Kuce!eri.SF mF lFsați sF mor Ka marginea mFriiL SF)mi !ie somnul lin Și codrul a"roa"e. ce rFsar &in umbrF de cetini. SF)și scuture creanga$ 1um n)oi mai !i "ribeag &e)atunci Dnainte. %lunece luna Prin vHr!uri lungi de brad$ PFtrunzF talanga %l serii rece vHnt. &oar toamna glas sF dea <runzișului veșted$ Pe cHnd cu zgomot cad Isvoarele)ntr)una. &easu"rF)mi teiul s!Hnt.

barbat demn de admirat. ca S. intr)o cronica anonima in care au !ost "rezentate !a"tele sultanului #aiazid al II)lea. intru nimic in!erior conducatorilor eroici "e care atat ii admiram. se arata ca 'Iste!en)bei( era 'om !oarte dibaci si mare mester in lu"tele im"otriva g0iaurilor($ %tat de mare a !ost ecoul victoriilor obtinute im"otriva turcilor. cu s!atul comun. cel mai bun. a uimit "e contem"oranii sai "rin maiestria cu care a condus destinele Moldovei$ 10iar cronicarii turci. 1omments R (B>BU8 N<. numeroase "agini de glorie$ Tim" de a"roa"e 4umatate de secol. incat cronicarul &lugosz s"unea: '>. vorbindu)se si des"re domnul Moldovei. cel mai3 !iu al tau: -? ianuarie @5-@B. care cel dintai dintre "rinci"ii lumii a re"urtat in zilele noastre o victorie atat de stralucita im"otriva turcilor$ &u"a "arerea mea. el este cel mai vrednic sa i se incredinteze conducerea si sta"anirea lumii si mai ales !unctiunea de comandant si conducator contra turcilor. Mari Romani Ste!an cel Mare. l)au laudat atunci cand s)au re!erit la calitatile sale de commandant de osti$ %st!el. intelegerea si 0otararea crestinilor. "e cand ceilalti regi si "rinci"i crestini trandavesc in lene. in istoria Romaniei au !ost inscrise cu sange. (UT% BN SP TBU8 R>M N<S4 G.=T R>M%=::: Ka Multi %ni Romania:3ca mult te)a mai iubit cel mai !rumos. care aveau motive temeinice sa)l "onegreasca. in des!ranari si lu"te civile($ . Ste!an cel Mare si S!ant.BB% partea BH by: George GMT Posted in: Eroii Romaniei.%l mFrii as"ru cHnt3 1i eu voi !i "FmHnt Sn singurFtate)mi$ 8ucea/aru& Si cea mai im"resionanta3Sarmanu& Dionis3 =umai si datorita !a"tului ca !ac "arte din acelasi neam cu un ast!el de gigant si ma !ace sa simt mandru. "ana la cer. unul dintre domnitorii in tim"ul caruia. Istorie.

cand "ribegea cu tatal sau #ogdan al II)lea in Tara Romaneasca si in Transilvania. rezulta si din scrisoarea ce i)a !ost trimisa de "a"a Si7t al IV)lea du"a victoria de la Vaslui. vom incerca sa "rezentam rolul acestor Servicii. !ara niciun dubiu. care se straduia sa in!a"tuiasca unitatea de lu"ta a romanilor din cele trei "rinci"ate im"otriva o!ensivei turcesti$ . Ste!an a avut "osibilitatea sa observe in!luenta activitatii in!ormative si a stratagemelor asu"ra des!asurarii evenimentelor istorice$ %ceasta "osibilitate s)a am"li!icat du"a ce tatal sau a ocu"at tronul Moldovei cu a4utorul lui Iancu de Munedoara. el a avut in s"atele sau un serviciu de in!ormatii) contrain!ormatii redutabil. au adus atata celebritate numelui tau. ce l)a a4utat a se mentine la "utere multi ani. a !ost un geniu militar si "olitic. ceea ce "e atunci era ceva rarisim$ Pe "arcursul a catorva ca"itole. bazandu)ne "e izvoare documentare e7trem de serioase$ Inca din anii co"ilariei.1a Ste!an cel Mare a !ost o "ersonalitate a vremurilor sale. incat esti in gura tuturor si esti de catre toti !oarte laudat($ &esi Ste!an cel Mare. inamici comuni. scrisoare in care se arata: '<a"tele tale savarsite "ana acum cu intele"ciune si vite4ie contra turcilor in!ideli.

rmarind "e domn. oastea "olona a coborat de la Motin "ana in regiunea Musilor. #ogdan al II)lea se o!erea sa "lateasca anual regelui "olon suma de C5555 de galbeni No suma !abuloasa "entru acele tim"uri$ .Steagu& &ui Ste/an ce& Mare% e5pus &a 49isinau Imediat du"a urcarea lui #ogdan al II)lea "e tronul Moldovei. %le7andrel. unde conducatorul sau a "rimit de la #ogdan al II)lea o solie de "ace$ In sc0imbul recunoasterii sale ca domn al Moldovei si al asigurarii "acii. #ogdan al II)lea s)a retras in sudul Moldovei. un alt "retendent la domnie. unde se bucura de s"ri4inul razesilor si al rudelor sale. care reusise sa)si stranga armata si s)o cantoneze in codrii 1rasnei. care aveau mai multe mosii in aceasta "arte a tarii$ . a "atruns in tara "e la Motin$ <iind ne"regatit sa !aca !ata unui atac "rin sur"rindere. insotit de o "uternica armata "olona si s"ri4init de unii boieri moldoveni.

sau era doar un sim"lu tradator9 Posibil: 1u toate acestea insa. boier moldovean. inainte de a "atrunde in "adure. #ogdan al II)lea a reusit sa obtina victoria. iar batalia din codrii 1rasnei a o!erit tanarului Ste!an "rile4ul sa traga concluziile necesare cu "rivire la consecintele negative ale divulgarii secretului o"eratiilor$ Trebuie sa mentionam !a"tul ca acest boier tradator. la 2 se"tembrie -J?5. elementul sur"riza nu s)a mai realizat$ % !ost acest boier in slu4ba "olonilor.Vazand ca de la #ogdan al II)lea "ot obtine !ara sacri!icii mai mult decat ar !i "rimit de la %le7andrel daca ar !i reusit "rin lu"ta sa) l inscauneze domn. au luat masurile necesare$ In ast!el de im"re4urari. a !ost desco"erit de catre oamenii lui #ogdan si3deca"itat$ . "olonii au acce"tat o!erta si au ince"ut retragerea$ Ei n)au banuit ca "romisiunile e7trem de avanta4oase !acute de #ogdan al II)lea constituiau momeala cu a4utorul careia urmau sa !ie atrasi in codrii 1rasnei. unde moldovenii ii aste"tau "regatiti de lu"ta$ Polonii au avut insa norocul ca un boier tradator. le)a dezvaluit cursa intinsa de #ogdan si.

si vom vedea in cele ce urmeaza: . este !oarte "robabil ca Petru %ron sa <I M>STE=IT acest Serviciu. unde i s)au alaturat boierul Sendrea (se "are ca acesta ulterior. Petru %ron. Petru %ron a a!lat ca la -2 octombrie -J?-. mai mult decat un sim"lu emisar9 1u siguranta. guvernatorul Transilvaniei. unde avea rude$ %tat la curtea lui Iancu de Munedoara. si sa)i taie ca"ul$ % avut Petru %ron in!ormatori in randul a"ro"iatilor lui #ogdan al II)lea. tanarul Ste!an a gasit conditii "rielnice desavarsirii "regatirii sale "olitice si militare$ Petru %ron. !iindca in "rimavara anului -J?C. cu a4utorul careia la -@ a"rilie -J?C a invins "e Petru %ron in lu"ta de la &ol4esti$ Si in cea de)a doua batalie. si anume !a"tul ca o asemenea e!icienta. Ste!an nu l)a uitat. &%: <iindca asemenea misiuni nu erau incredintate oricui si doar oamenilor "regatiti si loiali$ %vea Petru %ron un serviciu de in!ormatii e!icient9 1u siguranta. observand ca din caruta lui "icura sange. insotit de -555 de calareti "usi la dis"ozitie de catre domnul Tarii Romanesti. "e "arcursul intregii sale domnii. insotit de armata "olona. &%: % !ost acesta un com"lot bine "us la "unct si atent organizat9 1u siguranta. ce ulterior va a"ara interesele lui Ste!an cel Mare tim" de multi ani$ Misiunea logo!atului Mi0u la curtea lui Vlad Te"es n)a avut succesul scontat. nu se dobandeste "este noa"te$ &eci. domnitorul #ogdan al II)lea va merge la nunta unei rude in satul Reuseni din a"ro"ierea Sucevei$ In noa"tea nuntii. v)a ocu"a o !unctie im"ortanta in Serviciul lui Ste!an cel Mare . !iind in!ormat des"re "lanul domnului Tarii Romanesti si al lui Iancu de Munedoara de a)l a4uta "e Ste!an sa ocu"e tronul Moldovei. ei au "lecat sa caute "e Ste!an in alta "arte$ &u"a o bucata de drum. aste"ta la 0otarul de nord al tarii sa i se iveasca un "rile4 !avorabil "entru a)si ucide !ratele si a ocu"a tronul Moldovei$ Prin iscoadele sale. domnul Tarii Romanesti. insotit de -55 de calareti a a4uns la locul "etrecerii si. Ste!an a dis"arut imediat$ Se s"une ca acesta ar !i !ugit s"re Tara de Ros. un carutas. Ste!an cel Mare a !ost obsedat de com"loturi si tradari. tanarul Ste!an. ca"abil sa tina sub control boierii si intuind "ericolul in care se a!la. creandu)si un Serviciu Secret !oarte e!icient. de la >rbic. Ste!an. !iind I=<>RM%T in ultimul moment (din "acate "rea tarziu "entru tatal sau$ Insa. &%: . a trimis la Vlad Te"es "e logo!atul Mi0u cu misiunea de a)l convinge !ie sa e7tradeze "e tanarul sau rival. unde avea rude$ %colo dandu)si seama ca ar "utea !i a4uns din urma de catre ostasii lui Petru %ron. im"reuna cu !ratele sau Ivanco si cu alte rude ale lui Ste!an$ In scurt tim" Ste!an si)a !ormat o oaste de ?555)2555 de calareti. iar Petru %ron a !ugit in Polonia$ Insa. !iul lui %le7andru cel #un si !rate cu #ogdan al II)lea. "ro!itand de neatentia unor carutasi care mergeau "e drum cu carutele "line cu saci si cu "aie. a cautat in "aie si a gasit "e Ste!an ranit la sold$ %dmirand taria adolescentului. victoria a !ost tot de "artea lui Ste!an. "rin viclesug. Petru %ron. ca urmare.In -J?-. cat si la curtea lui Vlad Te"es. carutasii l)au ingri4it si l)au dus cu ei "ana laGalati$ In "erioada -J?-)-J?C se "resu"une ca Ste!an a "ribegit in Transilvania si in Tara Romaneasca.n lucru este sigur. !ie sa nu)i acorde s"ri4in "entru a "atrunde in Moldova$ Era acest logo!at Mi0u. a reusit sa)l scoata "e #ogdan al II)lea dintre nuntasi si garzile sale. sau c0iar in randul garzilor acestuia9 1u siguranta. s)a ascuns intr)o caruta cu "aie$ 1and ostasii lui Petru %ron au trecut "e langa carute si)au in!i"t sulitele in "aie "entru a veri!ica daca este cineva ascuns acolo$ =eauzind niciun ti"at de durere. "ortarul Sucevei. a "atruns in sudul Moldovei. &%: Insa.

nici cu im"aratul <rederic al III)lea al Germaniei. DD -A ianuarie @5-@B.n domnitor care in vremuri tulburi a "urtat "e grumazul sau.Pentru a ra"i dusmanului sau "osibilitatea de a obtine a4utor armat de la "oloni si a)si consolida domnia. il tineau la curent cu ceea ce se "unea la cale acolo nu numai im"otriva sa. vom continua a vorbi in "artea a II)a3 Va urma. +emal)Pasa)Pade. sa e7"loateze in !olosul Tarii unele im"re4urari si evenimente ale acelor vremuri Nmisiune deloc usoara. ale cronicarilor turci: Tursun)bei. ceea ce avea sa)i !oloseasca in anii zbuciumati ce vor veni$ %gentii sai. atragandu)si admiratia multor domni straini$ Volumul in!ormatiilor ci mai ales 1%KIT%TE% K>R. inca de la ince"utul domniei sale. care au aratat ca. dealt!el: &emersurile sale s)au bazat inclusiv "e mi4loace s"eci!ice razboiului secretL mi4loace "e care incercam a le readuce la lumina "e "arcursul acestui ca"itol al Razboiului =evazut$ =e bazam in demersul nostru "e marturii scrise.BH by: George GMT Posted in: enigme. la ince"utul domniei sale.1omment R (B>BU8 N<. e7trem de vec0i. Istorie. a intarit activitatea in!ormativa si contrain!ormativa. Mari Romani. care nu se gasea in relatii bune nici cu regele 1azimir. Vlad Te"es 'devenise atat de temut. "ersona4 de roman si !ilme 0orror. regele . imediat du"a ce a !ost ales domn de catre mitro"olit si boieri. ras"anditi in toate tarile vecine. (UT% BN SP TBU8 R>M N<S4 G. Semseddin %0med #in Suleiman. Mod4a Musein si altii. un domnitor de 'legenda(. ci si im"otriva altor state. SaV%deddin Me0med Mod4a)e!endi. i)au "ermis sa !aca sc0imburi de in!ormatii (ceea ce nu era deloc uzual "e atunci cu aliatii sai. Eroii Romaniei. incat !acea ca "ana si o suta de dusmani sa)si intoarca !etele( si sa !uga din calea lui$ . cu care de asemenea Ste!an cel Mare stabilise relatii di"lomatice$ Ste!an cel Mare. soarta Tarii RomanestiL un domnitor care s)a straduit in nemernicia acelor vremuri. dar si cu alte state$ &es"re toate acestea insa si des"re ca"abilitatile si e!icienta Serviciului sau de in!ormatii*contrain!ormatii. Servicii Secrete Vlad Te"es (-J?2)-J2@ . "e masura "osibilitatilor sale.ngariei. Ste!an cel Mare a initiat (cel mai "robabil s!atuit: mai multe actiuni di"lomatice in vederea inc0eierii unui tratat de alianta cu regele 1azimir al Poloniei$ Succesul obtinut de &IPK>M%TI% tanarului domn a determinat "e Petru %ron sa "araseasca Polonia si sa caute s"ri4in la Matei 1orvin. !ara a avea absolut niciun 'merit( in acest sens$ .

au "regatit indata armele si. un al doilea ca el ne!iind intarag0iaurilor($ %!land de la iscoadele sale ca sultanul Ma0omed al II)lea a trecut cu ostile in %sia Mica "entru a conduce "ersonal e7"editia im"otriva Tra"ezuntului. atunci ei. la randul lor. invocand urmatoarele "rete7te: 'Po"orul tarii mele este nec0ibzuit. su"unandu)se numaidecat ungurului. zicandu)si ca 'am venit sa)l slu4im si sa ocrotim vilaietul sau(. socotind ca acesta ii va cadea ca "estele in "lasa$ In consecinta 's)a emis !irman im"aratesc "entru ca Mamza)bei. lasat de Ma0omed al II)lea la %driano"ol cu sarcina sa a"ere tronul si 0otarele euro"ene ale Im"eriului >toman 'neavand "utere sa)l calce in "icioare si sa)l loveasca cu "umnii "e acel ratacit "lin de ingam!are. a !ost descris in !elul urmator de cronicarul Semseddin %0med #in Suleiman +emal)Pasa)Pade: '1ei doi sangeacbei. sultanul Ma0omed al II)lea n)a !ost ca"abil sa intuiasca ce se ascundea in s"atele atitudinii de 'umilire( ado"tata de Vlad Te"es$ &e aceea. a atacat tinuturile de "este &unare$ Isa. bei de =ico"ol. cu un "re!acut regret. au cazut in cursa intinsa de Vlad Te"es. Isa. ceacargibas.)"asa.n !irman asemanator a !ost trimis si lui Iunus)bei de la Silistra$ Modul in care ostirile turcesti. sa mearga in Tara Romaneasca si s)o "azeasca in"reuna cu alti emiri si aiani "ana ce voievodul Te"es se va intoarce de la curtea cea ocrotitoare($ . galo"and in intuneric si trecand &unarea "e g0eata a dat . atunci eu sunt 0otarat sa ma duc si sa ma inc0in la Poarta cea ocrotitoare si sa sterg cu genele mele tronul im"aratiei($ Viclenie din "artea lui Vlad Te"es9 1u siguranta. ci s)a scuzat. sultanul le)a acce"tat cu bucurie. s"erau !avoruri si stateau ne"asatori. urmarind restabilirea granitelor Tarii Romanesti. trimise la 0otarul Tarii Romanesti cu sco"ul aratat. sultanul a cerut acestuia sa se "rezinte la Poarta con!orm obiceiului si 'aducand el insusi 0araciul Tarii Romanesti. Vlad Te"es nu s)a "rezentat cu 0araciul. &%: >rbit de dorinta razbunarii.Era vestit 'in "rivinta mestesugului de a conduce osti( si 'era unic in serdarie. cu o i"ocrita buna)vointa. il vor "rimi "e crai in locul meu si ii vor "reda acestuia tronul si avutiile mele$ Ma gandesc mereu la "rile4ul de a saruta "icioarele tronului si de a sterge "ra!ul de "e calul im"aratesc si de a arata su"unerea si devotamentul meu$ Toate acestea demult trec "rin gandul meu. vazand conditiile "use de domnul Tarii Romanesti "entru a "utea veni la Poarta ca sa se inc0ine. "recum si des"re 0otarul "e care el l)a stabilit($ 1a si cand nu ar !i !ost a!ectat de "re4udiciile aduse Im"eriului de catre Vlad Te"es. vec0ea mea dorinta nu s)a inde"linit "ana acum$ &aca se crede de cuviinta sa !ie trimis "entru ocrotirea si a"ararea tarii unul dintre emirii de margine. mergand "e malul &unarii cu tobe si cu steaguri si cu slu4itori si cu oameni au stat la ser0atul Tarii Romanesti$ &ar in tim" ce ei. aratand ascultare !ata de "orunca. din "ricina celor aratate mai sus.)"asa 'a !acut cunoscut la inaltul tron !a"tele rele si "urtarea nedemna a voievodului Te"es si a "ovestit sa0ului cel cuceritor de tari des"re su"ararile "ricinuite de voievodul Te"es. locuitorilor din tinuturile islamice. dar. Vlad Te"es. iar dregatorii si su"usii mei sunt cu doua !ete$ &aca ma duc sa ma inc0in la ocrotitoarea curte a !ericirii. ing0itea toate de nevoie($ 1and Ma0omed al II)lea s)a ina"oiat din e7"editia mentionata. a!urisitul acela a dat intr)o noa"te un atac si. sa)l "redea slu4basilor Pragului( si sa "rimeasca '0ilat "retios si coroana aurita( ca semn al reannoirii domniei$ Mare cunoscator al artei de PREVE=IRE a curselor ce i se intindeau.

a ordonat o mare e7"editie im"otriva Tarii Romanesti$ %st!el. PK%=I<I1%RE si 1>>R&>=%RE din "artea domnitorului9 1u siguranta. recunosc in cele s"use de catre cronicarul SaV%ded)din. in vara anului -J2@. unul dintre marii viziri "rice"uti. obisnuite in asemenea cazuri. agenti si cura4. ostile acestuia sa intre in debandada si 0aos. in vederea "revenirii oricarei sur"rise : (Ma0mud)"asa. Vlad Te"es a evitat anga4area intr)o lu"ta desc0isa. dandu)si "e !ata revolta sa si vestea razvratirii sale. ci in niciun caz de osteni de rand . s"une multe: Iar atacul "e tim" de noa"te. "ericolul la adresa Tarii Romanesti$ VIPI. !iind e7ecutat de catre oameni atent selectati si !oarte bine instruiti$ Vlad Te"es s"era ca "rin su"rimarea conducatorului otoman. l)a trimis craiului unguresc Matei 1orvin si. l)a luat cu el si l) a dus in Tara Romaneasca$ Taindu)i ca"ul. inlaturand. l)am trimis in "artea voastra$ Pe soimii care erau lu"tatorii sai "uternici i)am !acut ca si cand nu s)ar !i nascut($ Vazandu)se intrecut in viclenie de Vlad Te"es. mi4loace adecvate. conce"ut in ra"ort cu conditiile terenului. totusi. desc0izand totodata lu"tele interne "entru "utere in sanul Im"eriului. &%: <iindca cunoscatorii artei militare si a celei in!ormative. Ma0omed al II) lea.=E. asasinatul !ace "arte din metodele oricarui serviciu secret$ %semenea actiuni necesita coordonare. a trecut marea a"a a &unarii sub comanda 'sultanului lumii( "entru a razbuna cutezanta celui care se incumetase sa)si scoata 'grumazul de sub 4ugul su"unerii($ %sa cum mentioneaza cronicarul turc Tursun)bei."este ei$ <acandu)l martir "e Iunus)bei si "rinzandu)l de viu "e Mamza)bei. maiestria cu care domnul roman stia sa)si camu!leze !ortele in aste"tarea unui moment !avorabil a"licarii "lanului de lu"ta. este "re!erat si astazi de catre <ortele S"eciale din toata lumea. si)a desco"erit ca"ul si a intrat "e cam"ul de lu"ta$ Pe Mamza)bei. 'a intrat in "amant ca un tarus si s)a ascuns in locuri greu de "atruns($ Era oare domnitorul Tarii Romanesti e7"ert in lu"ta de g0erila si &EPI=<>RM%RE9 1u siguranta. "e care "usese mana in tim"ul ciocnirii. luandu)l in "rinsoare. &%: Era oare domnitorul initiat in tacticile uzuale ale turcilor. cel "utin "entru un tim". le)a "oruncit sa culeaga stiri adevarate( din locurile "rin care avea sa inainteze armata turceasca$ &etinand I=<>RM%TII1ERTE cu "rivire la taria !ortelor inamice. gandindu)se sa)l !aca "rieten i)a zis: (&e azi incolo. cuceritorul 1onstantino"olului. desi era din vec0ime dusman cu el. a"arata in tim"ul no"tii si dis"usa in teren tabara turcilor (in!ormatii ce nu "uteau !i !urnizate decat de catre s"ecialisti. "regatind calauze. care era serdarul lor. m)am 0otarat sa merg "e calea dusmaniei$ Im"rastiindu)i oastea care venise sa)mi ocroteascatara. in!ormatie. &%: &ar sa nu antici"am3 &u"a ce a a!lat "rin iscoade cum este organizata. a risi"it ostile lor$ %cel razvratit a taiat "icioarele musulmanilor care inca"usera in mainile sale la locul bataliei si. &%: . !iind !amiliarizat cu 'obiceiurile( acestora9 1u siguranta. care in modul aratat mai sus 'si)a scos ca"ul din cercul su"unerii(. "arasind "rietenia "re!acuta cu turcul. iar !a"tul ca Vlad s)a gandit la asa ceva. am intors "e dos tinuturile sale a!late in vecinatatea mea$ Taind ca"ul lui ceacargibas Mamza)bei. Vlad Te"es a elaborat un "lan indraznet de %S%SI=%RE a sultanului Ma0omed al II)lea "rintr)o incursiune "e care avea s)o conduca "ersonal$ %stazi. cu dis"ro"ortia de !orte si cu tactica inamicului$ % dis"us oare Vlad Te"es de SPE1I%KISTI in arta militara si cea in!ormativa9 1u siguranta. !amiliarizati cu tactica militara. 'o oaste de vreo A5 de tumene (A55555 de oameni .

H by: George GMT Posted in: enigme.In e7ecutarea acestui "lan deosebit de indraznet. calculul "osibilitatilor de obtinere a rezultatului "revizibil. a reusit intr)o noa"te sa "atrunda in interiorul taberei turcesti. Vlad Te"es. !ie au con!undat cortul sultanului. inventivitatea si ingeniozitatea. navalind I= %=. Inteligenta romanilor. !ormand un tot unitar si . Eroii Romaniei. au !acut "arte din 'arsenalul( domnitorului Vlad Te"es. cunoasterea "er!ecta a situatiei reale din randul invadatorului. datorita intunericului ori "oate nesansei. temerare dealt!el. iar oamenii PREG%TITI si I=<>RM%TI asu"ra obiectivelor: > o"eratiune %TE=T >RG%=IP%T% si e7ecutata PR><ESI>=IST9 1u siguranta. in loc sa obtina s"ri4inul lui Matei 1orvin. PR><ESI>=IST: Vom continua "eri"lul nostru "e <rontul =evazut al =eamului Romanesc.MITE 1>RT. bene!iciind de Servicii de in!ormatii*contrain!ormatii e7trem de bine "use la "unct. in "erioada de "regatire.imesc insa actiunile sale temerare e7ecutate. !olosirea legendelor "entru inducerea in eroare a inamicului. Servicii Secrete Iancu de Munedoara3&es"re el se "ovestesc destule. in ca"itolul urmator. rezultatul actiunii !iind negativ$ =ereusita acestei actiuni. unde. a reusit sa in!a"tuiasca !a"te marete ce uimesc si astazi$ Va urma. insotit de o ceata de calareti imbracati in uni!orme turcesti "rocurate de la cei "rinsi sau ucisi in cursul actiunilor isolate de 0artuiala. Istorie. au ucis "e cei ce dormeau in ele$ &eci. Vlad Te"es cu ostenii sai alesi "e s"ranceana. &%: 1ert este !a"tul ca. cu unul dintre titanii IST>RIEI noastre. cu alte cuvinte. care cunostea !oarte bine limba turca. inclusiv in cea a obtinerii in!ormatiilor (care in conce"tia lui 1ezar se conditionau reci"roc. unde. inteligenta.RI &I=%I=TE ST%#IKITE. DD 2 ianuarie @5-@B/ 1omments R (B>BU8 N<. "astrarea secretului o"eratiunilor "ro"rii. c0iar daca "ana la urma soarta i)a !ost "otrivnica$ . !ie ca n)au reusit sa a4unga la el "ana la alarmarea taberei si inlaturarea "anicii "roduse "rin cura4oasa incursiune. a !ost inc0is din "orunca acestuia ca urmare a intrigilor urzite de 'maini invizibile($ % !ost Vlad Te"es tradat9 1u siguranta. si dis"ro"ortia e7agerata de !orte au determinat "e Vlad Te"es sa se retraga in Transilvania. mai "utin !a"tul ca. tintele au !ost atent selectate inainte de atac. care tim" de a"roa"e o 4umatate de secol. "entru a se instrui temeinic in arta militara. (UT% BN SP TBU8 R>M N<S4 G. &%: Insa. !ara nicio indoiala.

era nevoita sa re"are noa"tea stricaciunile aduse ziua. sub conducerea sultanului Murad al II)lea. bun cunoscator al limbii latine. intr)un !inal a !acut si greseli .=>S1. relevante) din lu"tele "urtate de voievodul Transilvaniei in "rima 4umatate a secolului al ZV)lea. si vom vedea asta in randurile ce urmeaza $ . "oate !acand "arte c0iar din antura4ul acestuia. in care descria amanuntit T>T.indivizibil . "utandu)se de"lasa oriunde. in acest articol vom in!atisa numai cateva e"isoade) zicem noi. 1ezar $ 1once"tiile strategice si tactice ale lui Iuliu 1ezar. care de obicei nu "uteau !i cunoscute decat de a"ro"iatii sultanului. !ormata in cea mai mare "arte din mercenari germani si condusa de nobilul de origine croata. "recum si modalitatile de a"licare "ractica a lor. c0iar si in!iltrarea lor in randul armatei otomane (asemenea agenti au EZIST%T. "rezinta "uternica asemanare cu cele e7ecutate de 1ezar in razboaiele cu galii$ Pentru a releva toate acestea. iscoada i)a asternut "e un bilet legat de o sageata. "robabil de rang inalt. "e unde vroiau sa "atrunda in cetate si sa dezlantuie un atac "rin sur"rindere$ %!land de "lanul urzit si tinut in secret de catre turci. era asediata din toate "artile. turcii au ince"ut sa sa"e "e ascuns un tunel in "artea de sud a acestor ziduri. au !ost studiate si insusite temeinic de catre Iancu de Munedoara. marii comandanti. zidurilor cetatii$ Vazand ca zidurile cetatii nu "ot !i daramate cu a4utorul masinilor de razboi de care dis"uneau. "entru a)i traduce '&e bello gallico( (o"era marelui strateg al lumii antice. garnizoana cetatii. si in niciun caz de tru"a$ . !acea "arte din armatele turcesti care. care.na dintre "rinci"alele sale actiuni a re"rezentat)o trimiterea de iscoade si s"ioni "e tot teritoriul Im"eriului >toman (ceea ce era totusi o mare realizare in acele vremuri. au asediat cetatea #elgradului.nul dintre acesti s"ioni. a avut o in!luenta covarsitoare asu"ra des!asurarii bataliei$ 1etatea #elgradului.K$ Putea oare acest s"ion sa se de"laseze liber "rin tabara otomana9 %r "utea insemna aceasta ca era de rang inalt. care la momentul o"ortun a !ost trasa "este zidul cetatii. cu"rinsa la acea data in regatul . si nu in ultimul rand. din "acate. necesita >RG%=IP%RE si PK%=I<I1%RE$ Toate acestea s"un multe des"re '"uterea( serviciului sau de in!ormatii.T "lanurile sultanului si ale armatei. !inanciare si logistice im"resionante.ngariei$ %cest s"ion. cu atat mai mult cu cat o asemenea o"eratiune necesita resurse umane. in iulie -JJ5. ce avea acces la "lanurile de lu"ta ale sultanului. Ioan de Talovac ("osibil. zidurile acesteia !iind bombardate cu masini de razboi de catre tru"ele terestre. dar si de catre navele turcesti care navigau "e &unare si "eSava$ In asemenea conditii. Talloczi . voievodul transilvan s)a straduit sa des"rinda din istoria artei militare si a 'artei in!ormatiilor( tot ceea ce i s)a "arut a !i mai adecvat "entru asigurarea succesului o"eratiilor ce aveau sa !ie intre"rinse$ . colaborator al lui Iancu de Munedoara. in vederea stavilirii o!ensivei turcilor in Euro"a$ In vederea inde"linirii sco"urilor sale. incat multe dintre actiunile tactice si in!ormative "e care le)a intre"rins "e cam"urile de lu"ta. !ara a trezi banuieli9 Posibil: 1ert este doar !a"tul ca a 1. a recurs la serviciile unui "rieten.

curieri care. erau #I=E I=STR. iar o alta "arte a asediat cetatea Sibiului$ 1onducerea lu"tei im"otriva turcilor a !ost incredintata lui Iancu de Munedoara. care nu reusisera inca sa "atrunda in "uternica cetate$ &u"a ce ostile turcesti au "ornit s"reSibiu. si anume:1EITRIMISI in tabara dusmana cu misiuni in!ormative. turcii au "ornit s"reSibiu"entru a se alatura asediatorilor. modul in care in!ormatiile au !ost transmise celor asediati in cetatea #elgrad. inca din se"tembrie -JJ-$ =eacordandu)se atentia cuvenita acestor in!ormatii. "e a"aratorii cetatii$ &ar. Iancu de Munedoara a "ornit in urmarirea inamicului$ &e la iscoadele sale in!iltrate in randurile armatei otomane. beiul Vidinului. vine si stratagema !olosita de catre Iancu de Munedoara in batalia de la @@ martie -JJ@. voievodul Transilvaniei . a trimis curieri in toate localitatile transilvanene.: In con!irmarea celor s"use.. Iancu de Munedoara. du"a ce au "radat im"re4urimile tim" de doua zile. Iancu de Munedoara. au !ost a!late de catre s"ionii din Raguza si aduse la cunostinta lui Vladislav. "urtau in mana cate o sabie insangerata$ Misiunea lor. voievodul Transilvaniei. turcii s)au na"ustit la atac cu convingerea ca "rin realizarea sur"rinderii vor reusi sa lic0ideze cu usurinta si !ara "ierderi mari. in semn de "rime4die. a luat initiativa si a declansat atacul asu"ra turcilor$ Puternicul contraatac al turcilor l)a obligat sa se retraga cu mica sa ostire intre zidurile cetatii %lba)Iulia$ <ara a se anga4a in asedierea cetatii. atunci cand ostile turcesti comandate de Mezid. ei au !ost decimati de e7"loziile "roduse in lant$ 1ei care au sca"at. adunarea la oaste a norodului si nu numai: Turcii. radicand sageata si vazand 0artia scrisa. a "rezentat)o comandantului garnizoanei$ &u"a ce biletul a !ost dezlegat si citit. du"a toate "robabilitatile. sosit de curand in acest sco" de "e cam"ul de lu"ta dinSerbia$ %"reciind ca !ortele de care dis"unea nu sunt su!iciente "entru o ri"osta e!icienta. au "atruns in Transilvania "e la Turnul)Rosu.n ostas din interiorul cetatii.ITI si cunosteau PR>1E&EE si MET>&E de transmitere a in!ormatiilor$ Puteau !i acestia niste diletanti9 1u siguranta.ngariei si al Poloniei. comandantul garnizoanei im"reuna cu ca"eteniile armatei au elaborat "lanul de a"arare im"us de situatia creata$ Imediat au !ost luate masuri de minare a zonei amenintate$ 1and lucrarile de sa"are a tunelului au !ost terminate. n)au intam"inat o rezistenta organizata$ In asemenea conditii. o "arte a ostirii turcesti a inaintat "e valea Muresului s"re %lba)Iulia. "recum si stadiul "regatirilor ce se !aceau in acest sco". =. regele . au a4uns la %lba)Iulia inainte ca armata Transilvaniei sa se !i adunat acolo$ &esi !ortele de care dis"unea erau insu!iciente. care inaintau "e valea Muresului. s)a des!asurat in a"ro"iere de Sibiu$ Intentiile turcilor de a intre"rinde o e7"editie im"otriva Transilvaniei in "rimavera anului -JJ@. au !ost ucisi de catre a"aratorii cetatii$ Insa. la %lba)Iulia sosesc intariri din toate comitatele Transilvaniei$ 1u !ortele s"orite. in zonele minate. credincios tacticii lu"tei o!ensive. dovedeste un singur lucru. n)au !ost luate din tim" masurile necesare de a"arare$ %sa se e7"lica !a"tul ca. care.

asu"ra traseului si "rogramului acestuia. #rancovici a intrat imediat in actiune$ 1a urmare. . daca nu sigur. reusind sa obtina o mare victorie$ % !ost aceasta o actiune de &EPI=<>RM%RE stralucita9 1u siguranta. Iancu de Munedoara a gustat din "a0arul amar al in!rangerii. turcii s)au na"ustit asu"ra 'domnitorului(. STIM: Mezid si !iul sau au cazut in lu"ta. iar in tim"ul bataliei. !iindca nu trebuie sa uitam !a"tul ca si turcii aveau la randul lor un serviciu de in!ormatii e!icient. deoarece ostasii transilvaneni. !ac "arte din metodologia oricarui serviciu de "aza si "rotectie. 1EV% s)a intam"lat cu "ro"rii lui agenti. soldatilor turci le)a !ost descrisa in mod amanuntit armura si in!atisarea voievodului$ %stazi asa ceva "oarta numele de '"ortret vorbit($ %veau turcii in!ormatii amanuntite cu "rivire la voievodul roman9 1u siguranta. con!orm ordinelor "rimite. ordonase ostenilor sai sa !oloseasca orice im"re4urare "entru a)l ucide "e voievod in cursul lu"tei$ In vederea realizarii acestei misiuni. inclusiv din cel al SPP)ului roman$ Ka @@ martie -JJ@. succesul a !ost asigurat$ Insa atunci cand actiunile de lu"ta au !ost intre"rinse "e baza unor in!ormatii insu!iciente. au !ost luate din tim" masuri de "revenire. s"erand ca "rin inlaturarea 'conducerii( sa obtina o mare victorie$ Simion +amonyai a cazut ucis. insa bucuria turcilor a !ost de mica durata. iar turcii intrati in "anica. i)au e7ecutat intocmai ordinele de lu"ta. "entru ca acestia sa)l "oata urma in lu"ta$ S)ar "utea numi aceasta. iar consecintele sau vazut$ %u !ost ei oare dezin!ormati si indusi in eroare9 % intervenit oare tradarea9 %u !ost ei oare desco"eriti9 Posibil. a"reciat de catre s"ecialisti ca !iind un bun strateg si tactician. in "aralel cu in!ormarea "ro"riilor osteni in legatura cu noua 'tinuta( a voievodului. s"ionii lui Iancu de Munedoara si)au !acut datoria. eronate si neveri!icate. o actiune atent elaborata9 1u siguranta. "ro"rii agenti in randul armatelor transilvanene$ Vom vedea in cele ce urmeaza: Victoriile obtinute asu"ra turcilor de ostile lui Iancu de Munedoara in 'cam"ania cea lunga( (s!arsitul lunii se"tembrie -JJA) ince"utul lunii !ebruarie -JJJ . sa a"eleze la serviciile des"otului sarb G0eorg0e #rancovici "entru intermedierea unor tratative de "ace cu . si "osibil. la @J a"rilie -JJJ. in a"ro"iere de Sibiu. nobilul Simion +amonyai o!erindu)se sa sc0imbe armura sa cu cea a domnitorului. &%: Si astazi. s"ionii si agentii lui Iancu de Munedoara. &%: 1ine au !ost oare cei care au "us)o la cale9 =obilii. &%: Insa. au determinat "e sultanul Murad al II)lea. tentativa nereusita. !iind in!ormat ca este urmarit si stiind ca evitarea bataliei decisive este im"osibila. !acandu)i cunoscute intentiile turcilor si demersurile intre"rinse de acestia$ 1a urmare. oastea turca a !ost a4unsa din urma de cea transilvaneana. asa cum vom vedea ca i s)a intam"lat la Varna si la 1am"ia Mierlei (+ossovo"ol4e $ %tunci. Vladislav. cunoscand !a"tul ca voievodul "urta o alta armura. sau "ur si sim"lu a !ost doar ideea geniala a 'cuiva(9 =. inlocuirea demnitarului cu o sosie si inducerea in eroare a eventualilor atentatori.ngaria$ Tentat de "romisiunile ce i s)au !acut. duce la constatarea ca. acestia nereusind sa mai !ie e!icienti. ei !iind nimiciti de armatele transilvanene$ %naliza numeroaselor actiuni de lu"ta conduse de catre Iancu de Munedoara. si intentiile lui Vladislav de a relua ostilitatile in "rimavara anului -JJJ. ori de cate ori ele s)au des!asurat "e baza unor in!ormatii certe si temeinic veri!icate. au incercat sa)si gaseasca sca"area s"re Turnul NRosu. inca odata.a "rimit STIRE% ca Mezid)bei.

alaturi de guvernatorul . ori daca Vlad &racul ar !i !ost ascultat$ Iata cum &EPI=<>RM%RE% ori KIPS% I=<>RM%TIEI. a trimis in secret la %driano"ol o solie condusa de Stoica Gizdavici. avand o mare "utere si in!luenta . Vladislav va denunta acest tratat abia inc0eiat. unde a ince"ut lu"ta cu armatele lui Vladislav si Iancu de Munedoara. atat Vladislav cat si Iancu de Munedoara. mizand "e !a"tul ca sultanul im"reuna cu grosul armatei turcesti se a!lau in %sia Mica.ngariei si Poloniei sa renunte la e7"editie. si un cor" de armata o!erit de catre Vlad &racul. semnat de sultan si de solia mag0iara. care continea unele clauze cu "rivire la Tara Romaneasca. s!atul lui Vlad n)a !ost ascultat. a4ungand in doua zile si doua no"ti la &unare. "oate duce la esecuri si in!rangeri$ % !ost acesta un esec rasunator al s"ionilor si in!ormatorilor lui Iancu de Munedoara9 1u siguranta. Vladislav si)a "ierdut viata in batalie. =EVERI<I1%TE$ Realitatea era cu totul alta. in!ormatiile celor doi erau insu!iciente. au reusit sa obtina victoria$ &e alt!el. ar !i !unctionat normal. &%: Si)a 4ucat !oarte abil sultanul Murad al II)lea. a reusit sa !uga de "e cam"ul de batalie. in convingerea ca nu vom dobandi . iar Iancu de Munedoara. deoarece 'turcul si numai la vanatoare isi ia cu sine mai multi ostasi decat cei adunati in oastea crestina($ &in "acate insa. armata otomana a a4uns la Varna "e data de -5 noiembrie -JJJ. care 'blocase( stramtorile #os!or si &ardanele (Meles"ont $ Insa. cu misiunea de a duce tratative de "ace cu turcii$ In urma tratativelor s)a a4uns la inc0eierea unui tratat de "ace "e -5 ani. a s!atuit "e regele . &%: Printr)un moment asemanator v)a trece Iancu de Munedoara. cartile9 1u siguranta. Iancu de Munedoara ii scria urmatoarele: '=e)am adresat sanctitatii)voastre cu de"lina incredere. daca sistemul in!ormational al lui Vladislav si cel al lui Iancu de Munedoara. cand li s)a alaturat un nou detasament din Transilvania. iar datorita !a"tului ca erau net su"eriori ca numar.ngaria: Pana la urma insa. increzator in "romisiunile de a4utor ale %"usului. in toamna anului -JJ/. bun cunoscator al !ortelor otomane ("oate dis"unand c0iar si de in!ormatii sigure .ngariei. aratandu)si ingri4orarea. a4utat !iind de calauze.ngariei si al Poloniei. iar in consecinta. ostile mag0iare si transilvanene au trecut &unarea "e la >rsova si au inaintat "e malul dre"t al !luviului "ana la =ico"ole. la / se"tembrie -JJ/. care l)au in!ormat in "ermanenta cu "rivire la miscarile !lotei a"usene. o!erindu)i barci "entru traversarea tru"elor de "e un mal "e altul$ Reusind sa treaca. unde au a4uns la data de -2 octombrie -JJJ. "rin care se instituia un regim de dubla vasalitate: !ata de Im"eriul >toman si !ata de . iar cele -J)-2 galere "romise de a"useni nu aveau "osibilitatea sa im"iedice traversarea stramtorilor de catre imensa armata a sultanului Murad al II)lea$ Mai mult decat atat. desi aceasta era omni"rezenta. sultanul avea in!ormatii sigure de la negustorii genovezi de "e malul euro"ean al #os!orului. care coborase "e Valea >ltului. "rin vocea cardinalului 1esarini. eronate si ceea ce era mai grav. la -@ iunie -JJJ. iar trecerea in Euro"a le era im"iedicata de !lota a"useana. &%: % bene!iciat el oare de serviciile unor s"ioni si in!ormatori9 1u siguranta. n)a !ost deloc de bun augur. de a amana cam"ania cu un an. a venit "ersonal la =ico"ole si vazand e!ectivul redus al ostilor lui Vladislav si Iancu de Munedoara Ne!ectiv cu care acestia intentionau sa)i scoata "e turci din Euro"a) domnul Tarii Romanesti. trecand in Tara Romaneasca$ Este cert !a"tul ca in!rangerea de la Varna ar !u "utut !i evitata. amestecul #isericii in mersul istoriei. la @5 se"tembrie -JJJ. domnul Tarii Romanesti$ %cesta.regele . cand urma sa se in!a"tuiasca "rima eta"a a "lanului stabilit in vederea alungarii turcilor din Euro"a$ &eziluzionat de "romisiunile desarte si de sugestiile i"ocrite ale "a"ei =icolae al V)lea (de cele mai multe ori.

tradarea. Iancu de Munedoara a"recia ca in acest tim". datorita inca"acitatii sau c0iar tradarii serviciului sau de in!ormatii care. . dezin!ormarea. cu totul alta a !ost situatia in tabara sultanului Murad al II)lea. dandu)ne mai mult cura4 decat s"ri4in. doreste amanarea cam"aniei si "revede intarzierea a4utorului$ %tunci insa cand vec0iul nostru dusman a castigat noi "uteri de "e urma ultimelor in!rangeri ale crestinatatii si aduna la 0otarele noastre mari !orte. atat de catre s"ionii sai cat si de catre des"otul G0eorg0e #rancovici$ Ramane insa marturie victoria rasunatoare a turcilor asu"ra armatelor crestine: 1ele intam"late in cursul cam"aniei. "este doua zile. la -? octombrie -JJ/ s)a o"rit la 1am"ia Mierlei (+ossovo"ol4e . e grea intrebarea daca in anul viitor se va mai aduna armata de acum si va mai !i asa de insu!letita$ &in "artea noastra suntem gata sa !acem totul ca sa !erim "atria de "rime4dia amenintatoare$ In !ata urmasilor nostri imi "are de tot atata slava izbanda. unde a !ost instalata tabara "entru odi0na$ Potrivit in!ormatiilor aduse de iscoade. urmand ca in articolul urmator. care urma sa !ie trans!ormat intr)o "uternica baza de atac atat "entru !ortele terestre. ori "oate li"sa coeziunii si a determinarii. in randul "ro"riilor iscoade si s"ioni$ Vom continua insa calatoria noastra "e !rontul nevazut.m. intreaga armata otomana in siruri nes!arsite a ocu"at "ozitii de lu"ta "e tarmul sudic al raului Kab$ % !ost aceasta o nereusita crasa a serviciului sau de in!ormatii9 1u siguranta. daca nu sigur: <iindca. sultanul cu armata sa se gaseau in "artea de rasarit a #ulgariei$ Mare si ne"lacuta i)a !ost sur"riza cand. "rin insasi iscoadele lui Iancu9 Posibil: 1ert este !a"tul ca Iancu de Munedoara. "oruncile sunt date$ E totdeauna mai mare "uterea !olosind)o in atac decat in a"arare si soarta razboiului surade mai mult aceluia care)l cauta "e dusman in "ro"riul sau "amant$ Pe langa aceasta. in toamna anului -JJ/ oastea lui Iancu de Munedoara trebuia sa !aca legatura cu armata albaneza a lui Scanderbeg in Serbia de sud si sa cucereasca im"reuna Macedonia si "ortul Salonic. sunt de natura sa releve in!luenta 0otaratoare a activitatii in!ormative asu"ra des!asurarii evenimentelor istorice$ 1u siguranta insa Iancu de Munedoara s)a con!runtat cu li"sa de "ro!esionalism. mai mult decat ar !i trebuit$ % !ost aceasta o actiune reusita de &EPI=<>RM%RE din "artea turcilor9 Posibil. cat si moartea in lu"ta($ 1on!orm "lanului stabilit. la @/ se"tembrie -JJ/. ci a4utor real$ Sanctitatea)voastra insa. sa vorbim des"re Vlad Te"es si iscusinta sa in razboiul de g0erila$ Va urma. inc0eiata cu victoria turcilor la 1am"ia Mierlei. cat si "entru !ortele navale ale Venetiei si %ragonului$ Pentru realizarea acestui "lan. mai "recis in dimineata zilei de -C octombrie -JJ/. care "ermanent a !ost in!ormat corect cu "rivire la miscarile armatei lui Iancu de Munedoara. a a4uns "e marginea "ra"astiei cu intreaga sa armata. "rin modul de inde"linire a sarcinilor l)a dezin!ormat (de aceasta data . armata adunata. armata lui Iancu de Munedoara a ince"ut inaintarea s"re sud$ &u"a un mars de "este A55 .numai s"erante. e mai cu !olos ca si noi sa luam degraba armele "entru ca lovitura sa nu ne a!le ne"regatiti3STIRE% ne)a venit "rea tarziu$ Razboiul e 0otarat. a constatat ca in 1am"ia Mierlei si)au !acut a"aritia "rimele detasamente din avangarda sultanului$ In tim"ul zilei. &%: % !ost aceasta o "osibila actiune de dezin!ormare a turcilor.

. !ermitatea. urmareau !oarte atent si comunicau lui Mircea cel #atran. (UT% BN SP TBU8 R>M N<S4GB. niste agenti bine "lasati. Inteligenta romanilor. el a !ost nevoit sa trimita "retutindeni iscoade "entru a a!la intentiile ostile ale vecinilor.H by: George GMT Posted in: enigme. mare "arte dintre acestea aveau sau vor avea in!luenta asu"ra evolutiei Tarii Romanesti$ Interesant aici este !a"tul ca Mircea cel #atran. asa a !ost sa !ie9 1u siguranta. avand o "utere de analiza remarcabila. au determinat "e Keunclavius sa a!irme in lucrarea sa 'Mistoriae turcorum(. domnul Tarii Romanesti a demonstrat in mod convingator iminenta "ericolului turcesc si a determinat "e regele Sigismund de Ku7emburg sa acce"te inc0eierea unui tratat de alianta antiotomana in conditii care sa)i "ermita mentinerea legaturilor de "rietenie cu Polonia$ Iata cum. incat a uimit "e toti cei care i)au cercetat !a"tele$ Inteligenta. Mircea cel #atran.ngaria. di"lomatia. Mircea cel #atran. ca Mircea cel #atran a !ost in tim"ul domniei sale '"rinci"e intre crestini cel mai viteaz si cel mai ager($ &e o inteligenta scli"itoare. Servicii Secrete Mircea cel #atran. Istorie. "entru a "reveni dezlantuirea tendintelor ane7ioniste ale mag0iarilor. "osibilitatile de atac si a"arare. Vladislav IagelloL tratat "rin care "artile semnatare se obligau ca in cazul unui atac al regelui mag0iar. a intervenit energic in des!asurarea evenimentelor "rintr)o activitate secreta de alimentare a intrigilor si de am"li!icare a contradictiilor care se mani!estau in intregul im"eriu otoman$ &u"a cum lasa de inteles cronicarii . Eroii Romaniei. domnul Moldovei. sau "ur si sim"lu. acordarea de a4utor reci"roc era lasata la libera a"reciere a !iecarui suveran$ Totodata. Mari Romani. a avut un serviciu de in!ormatii e7trem de e!icient9 %sa se "are. cursul evenimentelor: &IPK>M%TIE si I=<K.ngaria. darzenia. ci. nu s)a limitat la ado"tarea unei "ozitii de aste"tare. in -A/. toate evenimentele si !enomenele care il interesau.E=T% din "artea lui Mircea cel #atran. care in tim"ul indelungatei sale domnii (-A/2)-J-/ . &%: In acelasi tim". Mircea cel #atran a urmarit in "rinci"al "revenirea razboaielor$ Sub im"eriul constrangerilor. a invins atatea di!icultati si a o"us cotro"itorilor o rezistenta atat de inversunata.DD A5 decembrie @5--B=o 1omments R (B>BU8 N<. in sco"ul "revenirii sau cel "utin al tergiversarii atacului im"otriva tarii sale. "ot in!luenta determinant. una dintre ilustrele !iguri ale neamului nostru. cura4ul si s"iritul de abnegatie cu care a a"arat Tara Romaneasca tim" de "este un s!ert de veac. "rin intermediul lui Petru Musat. etc$ >are. dar v)om vedea in randurile ce urmeaza3 <iind in!ormat 1>RE1T de catre agentii sai din e7terior asu"ra relatiilor incordate dintre Polonia si . a inc0eiat un tratat de alianta cu regele Poloniei. agentii din Im"eriul >toman. sa se a4ute si sa se sustina reci"roc$ Tratatul "revedea ca in caz de atac al altui dusman. miscarile de tru"e ale acestora. "rin agentii din .

&%: In continuare nu "utem merge mai de"arte. %idan si Saru0an. des!asurate de catre Mircea cel #atran. considera ca activitatile secrete de am"li!icare a contradictiilor si lu"telor interne din interiorul Im"eriului >toman. #aiazid. tinandu)se "e urma lui. relateaza in continuare cronicarul Me0med =esri 's)a intors din nou in Tara Romaneasca. se indre"ta undeva "rin tara du"a 0rana sau la "radat vite si asa cu !oarte mare indrazneala se tinea de armata$ Tinandu)se de urma lui #aiazid. savarsea is"ravi vrednice de amintit.E=T%9 1u siguranta. ca !iind PRI=1IP%K% 1%. iar "e altii i)a luat in robie($ %ctiunea temerara a lui Mircea. nu si)a !acut "lanul sa vina asu"ra lui si sa dea lu"ta. unul dintre cei carora Mircea le acorda s"ri4in9 Posibil: 1ert este !a"tul ca asemenea actiuni nu se "uteau !ace !ara cunostinte in domeniu.=I1%T in tim" util domnului Tarii Romanesti 0otararea lui #aiazid. e7ecutate de catre oameni atent alesi$ %u !ost acestea actiuni de I=<K. Mircea a dus am"le actiuni "entru "rote4area intereselor sale si ale tarii. &%: Este e7trem de interesant ceea ce cronicarul turc. l)au indu"lecat si l)au atatat "e sc0io"ul acela$ &e asemenea.otomani in scrierile lor. acel batran in!irm cu ganduri nec0ibzuite l)a atatat "e g0iaurul Tarii Romanesti si l)a indemnat sa devasteze si sa "rade tinuturile islamice$ El insusi si)a "us in gand sa "rigoneasca unele tinuturi osmane$( Ras"unzand indemnului. ru"andu)se. a determinat "e sultanul #aiazid sa contramandeze e7"editia "regatita im"otriva lui +oturum #aiazid din +astamonu si sa se indre"te s"re Tara Romaneasca "entru a "ede"si "e Mircea$ % !ost aceasta o incercare de subminare si slabire a !ortelor otomane de catre Mircea9 % !ost oare +oturum #aiazid. care. care sunt multe si aco"era in toate "artile tara. strangand oastea tarii. Mircea cel #atran 'a trecut &unarea si a devastat +aranovasi($ %"oi. dand lu"te cand vreo unitate dusmana. considera3%cesta. tatal lui Is!endiar. !ara oameni alesi si "regatiti in acest sens$ % !ost Mircea cel #atran. se lu"ta intr)una cu dansul in c0i" stralucit$ Si se zice . si nu numai. du"a relatarile cronicarului Kaonic 10alcocondil. re!ugiindu)se la +oturum. SaV%ded)din Me0med Mod4a)e!endi. sur"rinzator.P% a e7"editiei de "ede"sire a sultanului #aiazid in Tara RomaneascaL e7"editie inc0eiata cu lu"ta de la Rovine$ Iata ce ne s"une in acest sens cronicarul turc: '<iii "rinci"ilor din Mentese. ci cu multa gri4a si)a "us la ada"ost in muntele #rasovului !emeile si co"iii$ Mai du"a aceea insa se tinea si dansul cu armata "e urmele lui #aiazid "rin "adurile de ste4ar ale tarii. %GE=TII din Turcia. !ara a aminti stralucita victorie de la Rovine. e!ectivele cu care a "ornit la drum si traseul e7"editiei$ Pe baza acestor in!ormatii domnul Tarii Romanesti a ado"tat tactica razboiului de 0artuiala. mai mult decat di"lomat in ceea ce "riveste relatiile e7terne9 1u siguranta. sa nu !ie usor de umblat "entru dusman si nici lesne de cucerit si. du"a ce a trimis in randurile martirilor "e unii dintre musulmani. au 1>M. dar si anumite as"ecte mai "utin cunoscute in legatura cu evenimentele anterioare acestei batalii$ %st!el. a !ost a"licata in !elul urmator: 'Mircea. mentionata si descrisa de catre cronicarii turci. si rugandu)l "e acesta sa)i a4ute si sa)i s"ri4ine "entru a "une din nou mana "e tarile mostenite de ei.

martori directi ai acestor evenimente: %rud4 #in %dil. ei au !ugit din acel loc$ &u"a ce musulmanii s)au retras. Kut!i)"asa. sau este doar o incercare a cronicarului turc de a escamota "ro"ortiile in!rangerii lui #aiazid9 1u siguranta. iar "o"orul din acel vilaiet sa !ie !erit de rautatile acangiilor si nimeni sa nu ravneasca la tara sa si sa nu o calce($ . bizantine. strangandu)se toate cadavrele musulmanilor. cronicarul turc >rud4 #in %dil arata: 'Mircea g0iaurul. Me0med)"asa +uciu. a luat in noa"tea aceea urmatoarea masura: el a "us sa se a"rinda torte si. a venit im"otriva sultanului #aiazid si. SaV %ded)din Me0med Mod4a)e!endi. bulgaresti. este aceea ca singura 'cinste( si 'consolare( cu care #aiazid a !ugit de la locul bataliei a !ost aceea ca sub "rotectia mantiei intunecoase a no"tii au "utut !i aruncate in a"a lesurile turcilor. se tinea strans in urma ei. dintre care citam "e cronicarii turci. "e care o conducea ca "e o !iica ascultatoare. iar dintre ale musulmanilor nu se vedea nici unul$ =ecredinciosul Mircea a !ost cu"rins de s"aima si a zis: '%u "ierit multi necredinciosi($ %"oi el a !ugit de acolo s"eriat$ Sultanul #aiazid)0an s)a intors cu cinste si a trecut &unarea$ &e la =ico"ol el a venit la %driano"ol($ =e intrebam insa. oare asa s)au "etrecut !a"tele. care l)a sintetizat si l)a e7"rimat in urmatoarele cuvinte: 'Voievodul Tarii Romanesti. mare "arte dintre acestia. =isand4i. s)a dat o mare batalie. &%: <iindca singura concluzie logica la care "utem a4unge in urma s"uselor sale. cele doua ostiri nu s)au des"artit una de alta$ 1and s)a lasat noa"tea. isi !acuse "lanul sa si)l !aca ginere "e Musa si ast!el sa domneasca du"a voia lui in tara sa. !iind in cale. a !acut ca ele sa !ie carate si aruncate in a"a$ Inde"linind aceasta "orunca "ana la revarsatul zorilor. s"usele cronicarului turc sunt combatute de marturiile sarbesti. raguzane si italiene. aducand cu el oaste. nu s)au o"rit aici: &es"re amestecul domnului Tarii Romanesti in lu"tele "entru succesiune la tronul ramas vacant du"a moartea lui #aiazid Ildaram (<ulgerul vorbesc toti cronicarii si istoriogra!ii acelor vremuri. cat si din "artea g0iaurilor multi au !ost macelaritiL din amandoua "artile au murit multi oameni$ 1and turcii au vazut ca oastea g0iaura este numeroasa. ast!el incat atat din "artea musulmanilor. "unand)o la mare su!erinta si o aducea in situatii grele si nu inceta sa)i !aca stricaciuni($ &escriind lu"ta decisiva de la Rovine. Me0med =esri. n)au lasat la locul de batalie lesurile musulmanilor$ 1and s)a !acut ziua. Idris #itlisi. Mircea necredinciosul a venit el insusi la locul de batalie si a vazut zacand multe cadavre de)ale necredinciosilor. s"aima si demoralizarea unei armate si)asa invinse$ Mai mult decat atat. care in mod sigur contribuiau din "lin la deruta. cele doua ostiri s)au se"arat si !iecare s)a asezat in alta "arte$ Vizirul sau.)"asa Pade. intalnindu)se unul cu altul. Mircea. %li)"asa. Musta!a %li si Mod4a Musein$ Sco"ul urmarit cu tenacitate de Mircea "rin a4utorul acordat lui Musa 1elebi in vederea inlaturarii !ratelui sau Suleiman si a ocu"arii tronului de sultan a !ost sesizat corect de catre cronicarul turc Musta!a %li.ca armata. care vorbesc in termeni su"erlativi des"re victoria obtinuta la Rovine de Mircea asu"ra lui #aiazid$ Insa demersurile secrete ale domnului Tarii Romanesti de "astrare a statalitatii acesteia. necredinciosul Mircea a trimis un om la locul bataliei$ 1and a vazut ca nu mai era acolo nimeni. %si.

unul dintre slu4basii a"ro"iati ai lui Musa)bei . concretizate in: urmarirea "rin iscoade a des!asurarii lu"tei dintre urmasii lui #aiazidL calculul "osibilitatilor !iecaruia de a ocu"a tronul in ra"ort cu sim"atia "o"ulatiei. l)a intam"inat cu bucurie si cu mare alai. s)a straduit sa a"lice in "olitica adevarul mentionat. el se a"rinde tot mai mult($ Mircea. dandu)i tot !elul de "esc0esuri($ Toate acestea dovedesc !a"tul ca Mircea cel #atran avea ca"acitatea de a urmarii indea"roa"e si c0iar de a in!luenta. de o mare intele"ciune. I=<>RM%TIE SI >%ME=I &E&I1%TI 1%. acesta la randul sau.&in toate acestea "utem trage o singura concluzie: Mircea cel #atran a !ost un !in di"lomat. ceea ce era ceva rar in acele tim"uri$ % avut oare Mircea cel #atran un serviciu secret e!icient9 1u siguranta. "ovesteste: 'Voievodul Mircea. descrise e7trem de bine de catre cronicarii turci si nu numai. si nu in ultimul rand. Musa s)a bucurat !oarte mult si a zis: '%devaratul sco" era de !a"t acesta($ Pornind de acolo Musa a venit in Tara Romaneasca cu o corabie($ 1ronicarul Musta!a %li. etcL toate acestea ne indruma catre >RG%=IP%RE.PEI. Musa 1elebi "rote4atul sau !iind invins de catre Ma0omed I.n lucru este cert.KTI SI P. "rimindu)l cu mare cinste si i s)a su"us. &%: . alimentand "ermanent !ocul lu"telor "entru "utere din interiorul Im"eriului >toman$ El era convins ca !ortele otomane vlaguite in ast!el de actiuni vor slabi "resiunea asu"ra Tarii sale$ % !ost Mircea cel #atran un domnitor care stia a !olosi arma I=TEKIGE=T%9 1u siguranta. DD . l)a trimis la +araman)oglu$ Vestindu)l "e Musa 1elebi des"re tot ce s"usese in scrisoare beiul Tarii Romanesti. mi4loacele utilizate. stiind !oarte bine ca '"e !ocul care arde. asemenea actiuni nu se "uteau !ace de catre diletanti. RE. ci doar de catre PR><ESI>=ISTI$ % bene!iciat oare Mircea cel #atran de a"ortul unorSPE1I%KISTI9 1u siguranta. &%: <iindca. a nobililor si a armateiL cunoasterea legaturilor "rin intermediul carora se "utea trata cu cel "re!erat si a4utorul acordat acestuia "entru in!rangerea adversarului si ocu"area tronului.TER=I1I$ Va urma. cu a4utorul agentilor sai. &%: <iindca. "rin agentii sai (se "are ca "rintre acestia se numara si un anume %zeb)bei. ca"abil in acele vremuri neguroase de analiza a situatiei interne si e7terne. %=%KIP% si SI=TEP%.SIT S%)I I=VI=G% PE 1EI M. in vederea realizarii sco"urilor sale si s"re binele Tarii. iata ce ne s"une in acest sens cronicarul turc Me0med =esri: 'El.TI=I %. si anume: &>%R PRI= I=TEKIGE=T%. el a "erseverat in acordarea de a4utoare si in!ormatii unor "retendenti la ocu"area tronului ("recum seicul #edr)ed)&in . a4utat !iind de o armata de iscoade si s"ioni$ Insasi !a"tul ca a domnit "este trei decenii s"une multe de ca"acitatile marelui domn. un om deosebit. a trimis un om si scrisoare lui Musa$ 1and solul a sosit la Is!endiar. Mircea. 1EI P. care a!lase dinainte de sosirea "rintului. evenimentele din Im"eriul >toman$ 10iar daca intr)un !inal acestea n)au avut succesul scontat. catre PRE&I1TIE (toate acestea !acand "arte din modul de lucru al oricarui serviciu secret $ Mai mult decat atat. daca se toarna unt to"it.

desi acestea sunt !iresti intr)o asemenea documentare. Servicii Secrete In ca"itolul ce urmeaza ne vom ocu"a de !a"te si actiuni cu"rinse in cronici. datorita su"erioritatii armatelor sale.Moldovasau Transilvania. vom in!atisa cateva evenimente de natura sa con!irme e7istenta !rontului nevazut$ Si nu cred c)am gresi daca am s"une 1>=TI=. a ince"ut razboiul im"otriva lui #asarab I$ 1arol Robert. c0iar ali"irea acesteia la regatul .@A decembrie @5--B? 1omments R (B>BU8 N<. suma care re"rezenta contravaloarea a a"roa"e -55 .ngariei. numindu)l ca ban "e &ionisie Szec0i$ #asarab I. "e baza in!ormatiilor "rimite anterior invaziei. care urma sa !ie stabilit "rin tratatul de "ace$ .IT%TE% lui: &es"re #asarab I si batalia de la Posada Nlocatie a carei certitudine este o enigma si astazi$ =icolae Iorga in 'IST>RI% R>M%=IK>R SI % 1IVIKIP%TIEI K>R( considera ca aceasta se a!la la =ord de 1am"ulung)Muscel Nse cunosc relativ multe$ Mai "utin se cunoasc insa !a"tele si actiunile "remergatoare acestei batalii$ In se"tembrie -AA5. !ormat din boieri cunoscatori de limbi straine. acte de cancelarie si diverse documente. a 0otarat trimiterea unei solii cu "ro"uneri de "ace$ Iata ce o!erea #asarab I in sc0imbul "acii: )se obliga sa "lateasca C555 de marci de argint ca des"agubire de razboi. Eroii Romaniei. care atesta e7istenta razboiului nevazut in Tara Romaneasca. in sec$ al ZIV)lea$ <ara a ne "ierde in su"ozitii si i"oteze. instigat de dorinta clericilor si a nobililor mag0iari de a)si intinde s!era de in!luenta asu"ra Tarii Romanesti.g de aur !inL )se obliga sa trimita "e "ro"ria)i c0eltuiala un !iu al sau ca ostatic la curtea regelui mag0iar ("robabil era vorba de =icolae) %le7andru. intr)o batalie directa$ #un strateg si bun cunoscator al tainelor razboiului ascuns (se "are ca domnitorul avea un serviciu de in!ormatii bine "us la "unct. Istorie. si)a dat seama ca nu "utea !ace !ata armatei de cavaleri a regelui 1arol. regele 1arol Robert. culti si "lacuti la vorba . cel mai mare dintre !ii sai L )se obliga sa "lateasca un tribut anual. a reusit sa ocu"e #anatul Severinului. (UT% BN SP TBU8 R>M N<S4 GBBBH by: George GMT Posted in: enigme.

intr)o "osada din de!ileul muntilor$ Putem s"une !ara niciun dubiu ca #asarab)voda. munca voastra vi)oi "lati cu se"te mii de marce de argintL Pevrinul inca l)ati luat cu "uterea si)l aveti in maini. nu veti sca"a de dansele($ Prevedere.T. #asarab I. -/5/ . di"lomatie ori avertisment din "artea domnului roman9 Posibil: 1arol Robert. vi l)oi lasa de bunavoieL "reste acestea 0araciul cu care sunt dator coroanei voastre vi l)oi "lati cu credinta in tot anulL si tatusi "re unul din !iii nostrii l)oi da curtei voastre sa slu4easca cu c0eltuialele noastre. a re!uzat orice tratative. a declansat o am"la o"eratiune de monitorizare a "regatirilor si intentiilor armatei mag0iare$ %st!el. itinerariul "e care oastea mag0iara a "ornit din #anatul Severinului s"re cetatea de scaun a tarii. G0eorg0e Sincai arata ca "rin 'soli de omenie(. desi conditiile "acii erau deosebit de avanta4oase. "e langa !a"tul ca a !ost un strateg stralucit. ne demonstreaza !ara ec0ivoc ca totdeauna si "este tot. de veti veni mai incoace. % STI. ado"tand tactica "ustiirii im"re4urimilor acestui itinerar. armament.IT. EZIST%T: Iata ce ne s"une in acest sens istoriogra!ia mag0iara. &%: 1ine au !ost iscoadele si cui a"artineau9 Enigme31u certitudine insa. numai va inturnati cu "ace si va !eriti de "rime4dii. gandindu)se ca va incor"ora usor Tara Romaneasca la regatul mag0iar$ Iata ce le)a s"us acesta solilor lui #asarab I: '%sa s"uneti lui #asarab: ca el iaste "astorul oilor meale: de barbe il voi scoate din barloagele sale($ Pus in !ata inevitabilului. valoarea I=<>RM%TIEI$ Insa. din antura4ul regelui mag0iar9 1u siguranta. au atras "rin siretlic vitezele noastre armate intr)o stramtoare din 1ar"ati. domnule al meu crai. etc$ si cu "astrarea desavarsita a secretului actiunilor "ro"rii$ % stiut #asarab)voda sa combine strategia cu in!ormatia9 1u certitudine. sau "oate doar % I=T. asa cum ne arata istoria artei militare. care !urnizeaza date amanuntite. iar cu sagetile lor au ra"us . ambuscadele au !ost organizate si e7ecutate numai "e baza unor "realabile si certe in!ormatii re!eritoare la locurile de trecere ale inamicului. lu"tele de 0artuire "ermanente din "artea armatei lui #asarab.1u "rivire la acest e"isod.-@. #asarab)voda a vorbit craiului mag0iar in !elul urmator: 'Pentru ca voi. "rezentand in!rangerea lui 1arol Robert. &%: % bene!iciat el de in!ormatii de "rima mana. unde au aruncat "ietre "este osteni. s"eci!icul !ormei de lu"ta ado"tate de catre acesta. unele esecuri su!erite in a"ro"ierea acestei ca"itale. au determinat "e 1arol Robert sa ia 0otararea de a renunta "e moment la continuarea e7"editiei si de a se retrage in Transilvania. ca"itala Tarii Romanesti. "entru a "riva "e inamic de "roviziile necesare 0ranei oamenilor si cailor$ 1onditiile !oarte rele in care a inaintat tim" de a"roa"e doua luni s"re 1urtea de %rges. dis"unand de in!ormatii !urnizate de sim"atizantii lor sau c0iar de 'unii( a"ro"iati ai coroanei. acesta avand tim" sa organizeze o ambuscada. si mai ales li"sa de "rovizii "entru armata in "ragul iernii. in 'Mronica romanilor( (#uda. ti"arita la #uda"esta in -. ca e!ect e7clusiv al unor actiuni in!ormative bine organizate si e7ecutate de catre romani3(Istoria mileniilor(. domnitorul a a!lat din tim" "rin intermediul iscoadelor. la taria !ortelor sale. ati lucrat in strangerea ostilor. ca. %. relateaza: 'Vala0ii. "rin una dintre trecatorile cele mai a"ro"iate$ Planul retragerii armatei mag0iare a !ost a!lat imediat de catre s"ionii lui #asarab)voda.

"recum: ane7e la '%PR>#%T%E 1>=STIT.TM K.a"roa"e "e toti$ 10iar regele 1arol Robert si)a salvat viata "rin !uga. VI1T>RI% ESTE %SIG. a !ost Mircea cel #atran$ &es"re toate acestea insa. inca enigmatic. demonstreaza !ara ec0ivoc in!luenta activitatii in!ormative si contrain!ormative. vine cu o su"ozitie cel "utin sur"rinzatoare. <IKE &I= MEM>RIIKE K. cu conditia ca acestia sa distruga anumite manuscrise. cel care a !ost su"us la incercari mai grele si la adevarate "robe de rezistenta ale istoriei. asu"ra acestui eveniment istoric de im"ortanta covarsitoare asu"ra evolutiei Tarii Romanesti. sa cedeze in !avoarea 'organizatorilor( bazele ei logistice.)-@ noiembrie -AA5./. atunci cand GE=I. dar un lucru ma intriga: %V> (serviciul mag0iar de in!ormatii .=&%TI% 1%R>K I :9 . era dis"us (con!orm notelor o"erative ale &SS . Seci &ezideriu::: $ E7trem de interesant si de incitant.TI>=%E REG=I TR%=SIKV%=I%E ET P%RTI.S1RISEL EZTR%SE &I= <>=&. I=<>RM%TI%. du"a cum considera s"ecialistii in domeniu. si !ara o temeinica dezin!ormare a lui.ngariei ori sultanilor otomani$ %sa cum bine s"unea Maresalul: ' ceasta a /ost &egea noastra”' &intre toti insa. si izvoare istorice care "ovestesc ca intre .K SE 1>M#I=% 1. si anume Revolutia din &ecembrie -. certa ramaneVI1T>RI%$ Si ca intotdeauna ni se con!irma !a"tul ca. ce EI numeau: <. a su!erit "ierderi considerabile$ Toata !loarea nobilimii mag0iare si o "arte din clericii "artici"anti la e7"editie si)au "ierdut vietile in ambuscada organizata si e7ecutata cu multa maiestrie de #asarab I si oastea sa$ 'Istoria mileniilor(. oastea mag0iara !iind "rinsa la Posada 'ca "runcii in leagan( sau 'ca "estii intr)o "lasa(. ceea ce a!irma sursele mag0iare: 1u toate acestea modul in care a !ost e7ecutata ambuscada. ti"arite inainte de anul -?55. in "rimul secol du"a stralucita victorie a lui #asarab I. incunabule.K &E K% OER#>1PI(L ST%MPEL M%=.&>VI1L %=EZE K% 'TRIP%RTIT.=G%RI%EL <>=& 1. sc0imbandu)si vesmintele cu unul din vite4ii sai.M M. "e nume Szecsi &ezso( (du"a alte surse acesta s)ar !i numit de !a"t.K =%Gd IMRE$ Multe documente. toti urmasii au avut de lu"tat im"otriva regilor . !ara cunoasterea "realabila si certa a intentiei inamicului de a se retrage in Transilvania.niversitara. a!late la #iblioteca 1entrala . in articolul urmator3 10iar daca nu se cunoaste 1I=E au !ost oamenii care au !acut "osibila aceasta victorieL c0iar daca nu stim 1I=E a condus serviciul de in!ormatii al lui #asarab)voda.$ =u intru acum in amanunte. nu credeti9 Si doreau distrugerea a inca ceva.R%T%: =u "ot inc0eia !ara a ma intoarce mai a"roa"e de =>I$ =u "ot a nu ma gandi la un moment intunecat. "utem trage concluzia ca aceasta ca"cana.K a !ost PREME&IT%T si !oarte bine >RG%=IP%T$ Imagini !oarte sugestive ne sunt in!atisate de '1ronica "ictata de la Viena( (10ronicon "ictum . iar nu o ambuscada: &aca admitem ca regele 1arol Robert a !ost atras intr)o ca"cana. daca nu certa si adevarata$ &in aceasta rezulta ca la Posada ar !i avut loc o ca"cana.I +>SS. c0iar si asu"ra continuitatii noastre in s"atiul romanesc. nu !ace decat sa intareasca convingerea ca T>T. al istoriei noastre recente. nu "utea !i organizata si e7ecutata in bune conditii de catre oastea lui #asarab)voda. !iindca trebuie sa mentionam ca. coroborata cu abile actiuni de atragere in cursa$ %ceasta ca"cana ori ambuscada.

inclusiv de la #iblioteca . Istorie. "ersoane necunoscute au dus anumite ar0ive . im"re4urarile. &SS sau altor Servicii9 >are aceste documente e7trem de vec0i demonstrau !ara niciun dubiu.1e contineau oare toate aceste manuscrise vec0i9 &e ce %V> era atat de ingri4orat de ceea ce era scris in acestea9 >are. nu de "utine ori a dorit sa cucereasca&acia. nu au nimic comun cu !ictiunea. ceea ce deran4a cum"lit 0ungarismul si 'Im"eriul S!antului Ste!an(9 Posibil. ca n)au e7istat: Relatarile cu "rivire la des!asurarea ostilitatilor. DD -2 decembrie @5--BA? 1omments R (B>BU8 N<.IT%TE% =>%STR% "e aceste meleaguri. stramosii nostrii. se "are ca aveau un sistem in!ormativ bine "us la "unct$ Sa nu uitam. Servicii Secrete 1ontinuam3&esc0idem "rin acest articol. Inteligenta romanilor. ce se intindea in vastul sau im"eriu si nu numai$ 1e se stie mai "utin. care l)a a4utat a se mentine la "utere multi ani. seria dezvaluirilor de "e !rontul nevazut romanesc$ <a"tele. visul a ramas3 .=&EV%. "rea "utine !a"te care ar "utea avea legatura cu razboiul in!ormativ. Mari Romani. cui a"artineau9 %V>. insa &E>1%M&%T% E=IGME: Va urma. (UT% BN SP TBU8 R>M N<S4 GBBH by: George GMT Posted in: enigme. &io 1assius . inclusiv Transilvania. si mai ales. era doar o c0estiune de tim"$ 1ezar. si nu numai: #urebista era constient de !a"tul ca un con!lict cu Roma. mai "utin sau deloc cunoscute$ &esi istoria lu"telor dintre daci si romani este relativ bine cunoscuta. !iindca se "are ca inainte de 'Revolutie(. ca regele #urebista isi crease o !orta militara bine "usa la "unct. oamenii. nu sunt inventate. au !ost consemnate$ %sta nu inseamna insa. "azindu)l de nenumaratele com"loturi si urzeli ale nobililor (tarabostes .niversitara din 1lu49 1I=E au !ost oare acestia. si bene!icia de un serviciu secret (sa)i s"unem asa: . 1>=TI=. lasa sa se intrevada ca acestea erau "recedate de o intensa activitate de cunoastere a inamicului$ Se stie cu certitudine !a"tul ca Roma. avea o intinsa retea de s"ioni si in!ormatori. este !a"tul ca si dacii. ci re"rezinta doar momente cruciale ale istoriei neamului. dar visul sau a ramas neam"linit tot tim"ul vietii sale$ 1u toate acestea. cu "recadere romane ("recum cele ale istoricului roman. Eroii Romaniei. dealt!el. &SS a reusit sa le salveze sau au dis"arut misterios.

un s"ion din interior. nu vom sti cu siguranta. vremelnicia si nemernicia omului3&aca la randul lui.n e7em"lu elocvent cu "rivire la in!luenta. a activitatilor cu caracter s"ecial. "o"oarelor si bataliilor$ 1u toate acestea. EI si =>I. #urebista. si mergand "e "rinci"iul bine cunoscut: '&ivide et im"era(. du"a moartea lui #urebista. aliat al romanilor. mester in a intinde curse. i$e$n. niciodata: &aca &ecebal a avut un Serviciu Secret bine organizat (cu toate ca se "are. care le)ar !i desc0is "ortile cetatii. o atentie deosebita du"a cate se "are. acesta a acordat ca si inaintasul sau. o!erindu)le ast!el o victorie relativ usoara$ Iata cum. "entru a trece cu armatele sale in &obrogea. trebuia sa o!ere un "rete7t generalului 1rassus Kicinus. activitatii de s"iona4 si culegere de in!ormatii$ Istoricul roman &io 1assius. mentionate !oarte elocvent de catre &io 1assius (atunci cand te lauda un dusman. nu vom sti niciodata insa: =e bazam doar "e surse romane. Marele Preot &eceneu. inseamna mare lucru: : 'Era "rice"ut in ale razboiului si iscusit in lu"ta. ceea ce el de !a"t dorea s)auda: $ &aca a !ost sau nu asa. &omitian a trimis Senatului o scrisoare des"re care a!irma ca "rovine de la &ecebal. viteaz in lu"ta. "ro!itand de slabiciunea statului dac si a lu"telor interne "entru "utere intre tarabostesi (oare. !ace deseori mai mult decat o armata: Romanii au stiut sa e7"loateze viciul uman. !iind oc0ii si urec0ile regelui . &a"i7 ar !i dis"us de "ro"rii s"ioni. istoria se re"eta mereu9 %sa "are du"a cum se "rezinta scena "olitica astazi$ Sa nu !i invatat oare. care "ot sau nu. sa !ie subiective ori obiective$ Este nedre"t insa a nu "omeni cateva dintre calitatile marelui rege &ecebal. mentioneaza cum ca. inclusiv "e &omitian (acestuia i s)a dat "robabil. "rea multi de &%1%: Romanii stiau insa si cum sa)si ras"lateasca '"rietenii( si sa)i tina sub su"raveg0ere si control$ Roles devine 'carmuitorul( &obrogei. romanii au avut mult de !urca cu &ecebal si cu dacii$ Trebuie sa mentionam insa ca. si a o lua in sta"anire in numele Romei$ %cest '"rile4( n)a intarziat sa a"ara: In @/ i$e$n. &a"i7$ Se "are ca. lucrurile ar !i "utut sta alt!el$ &aca tradarea nu s)ar !i "rodus3&%1%. Roma a atras de "artea ei "e Roles (ca"etenie daco)geta din &obrogea $ %cestuia. bineanteles. Roles le o!era romanilor sansa nes"erata. la =>I. nimic din trecut:9 . inca din cele mai vec0i tim"uri9 Se "are din "acate ca &%: Vom vedea in cele ce urmeaza3 %cest Roles. nu era strain de lu"ta in!ormativa. "entru a)l castiga si a)i satis!ace orgoliul nemasurat. stiind a !olosi cu dibacie o victorie si a sca"a cu bine dintr)o in!rangere($ Sa tragem de)aici concluzia ca &ecebal era initiat in munca de in!ormatii si tactica militara9 Posibil: Sa !i avut Regatul .%st!el. stiind cand sa navaleasca si cand sa se retraga la tim". adormind ast!el vigilenta si orgoliul romanilor. in evolutia tarilor. care urmarea sa castige tim" "entru a se "regati "entru viitoarele con!runtari cu Roma. in numele Romei$ . 1rassus a bene!iciat si de serviciile unui s"ion din randul ostenilor lui &a"i7. im"aratul >ctavian i)a acordat titlul de '"rieten si aliat al "o"orului roman($ Sa se !i mani!estat TR%&%RE% la noi. du"a razboiul cu &ecebal. deseori 0otaratoare. atacand "e vecinul sau din nord. in care acesta se recunostea invins$ Se "are insa ca de !a"t scrisoarea a !ost o actiune de dezin!ormare stralucita a lui &ecebal. in anul @.

"use mana "e el si)l intreba in !ata obstii ce ganduri are TraianL si !iindca acela nu voii sa s"una nimic. indata trimise "e centurionul "rins dim"reuna cu Konginus$ Totusi. au a!lat intregul com"lot$ % incercat oare &ecebal. taie arborii care erau "rim"re4ur si razema de trunc0iuri arme. "entru ca romanii. ca"atand otrava "rin mi4locul unui libert "entru ca &ecebal sa nu banuiasca deloc ceea ce avea sa !ie si sa nu)i !aca "aza mai grea. il s!atuiesc "e Im"arat sa se intoarca ina"oi si sa !aca "ace$ Rezultatul.1T. &io 1assius mentioneaza !a"te si intam"lari uimitoare. Traian nu)l trimise nici "e acela ina"oi si nici nu dete drumul libertului. din "artea regelui dac9 Posibil: =u "utine au !ost incercarile ascunse ale regelui dac. trimitand un sol la Traian. "romitandu)i ca)i va da in sc0imb tru"ul lui Konginus si zece ca"tiviL el deci. ii "romise ca)l va im"aca cu TraianL a"oi. Traian. ca sa aduca aceste intru inde"linire. sa "orneasca si s"re scaunul domniei sale. "rin intermediul s"ionilor. ca niste invingatori ce erau. ca"acitatea de a culege in!ormatii cu "rivire la ca"acitatea de lu"ta si intentiile Im"eriului Roman9 Posibil: 1ert este !a"tul ca. tactica sau3razboi "si0ologic (una dintre "rinci"alele %RME din arsenalul serviciilor secrete: . "osibil c0iar si in antura4ul Im"aratului$ %cesta mentioneaza ca &ecebal. ceru ca acesta sa)i lase tara "ana la Istru si sa)i intoarca banii "e care)i c0eltuise cu razboiulL numai asa ii va da drumul lui Konginus: Traian ras"unzandu)i cu vorbe indoielnice din care vroia sa se vada ca el nu "une "ret nici "rea mare. de a)si elimina adversarul "rin asasinat (o !orma uzuala de lucru a Serviciilor $ &io 1assius mentioneaza cel "utin una dintre acestea.&ac sub conducerea sa. statu in cum"ana$ Intre acestea. noul Im"arat al Romei. ar !i "rimit o delegatie din "artea lui &ecebal$ %ceasta delegatie i)a adus o ciu"erca mare "e care scria cu litere latine ca unii aliati ai lui &ecebal. scriind o e"istola ce cu"rindea o rugaminte. &ecebal su"raevaluandu)si intentionat !ortele in !ata Im"aratului9 Posibil: Tot &io 1assius mentioneaza ca du"a batalia de la Ta"ae. teama. deoarece romanii "rinzandu)l "e unul dintre ei si torturandu)l. libertul "lecand "este noa"te. nici sa)l rascum"ere cu "rea multi bani . socotind ce sa !aca. avea I=<>RM%T>RI in randul armatei romane. la adresa lui &ecebal si a stramosilor nostrii daci$ &e la el a!lam ca in tim"ul "rimului razboi dacic. &ecebal ceru de la Traian "e libert. nici "rea mic "e Konginus (aceasta "entru ca nici sa)l "iarda "e acela. in!ormatorilor ori mercenarilor de ocazie. momind "e Konginus. unde &ecebal a "ierdut in !ata armatelor romane. !iind I=<>RM%T ca la Traian oricine "oate obtine audienta. Konginus. ceea ce se si intam"la($ Prevedere. comandant de oaste care se dovedise de temut in razboaie. &ecebal. acesta: 'Temandu)se ca nu cumva romanii. sa se retraga. sa !i !ost aceasta o incercare a lui &ecebal de a)l s"eria ori in!luenta "e Traian9 Sa !i !ost aceasta o dezin!ormare. care ne con!irma1K%Rca &ecebal. sa sc0imbe soarta &aciei9 =e arata aceasta c)a avut STR. il "usa sub "aza ne!erecata si. o dete libertului ca s)o duca lui Traian "entru ca sa !ie !ara gri4a$ Si ast!el. a trimis niste '!ugari( cu misiunea secreta de a)l ucide$ Planul a esuat insa. socotind ca "entru onoarea im"aratiei viata acestuia este mai de "ret decat inmormantarea lui Konginus($ . a !ost negativ:&%R. si indu"lecandu)l sa vina la o intalnire sub cuvant ca va !ace tot ceea ce i se va "orunci. temandu)se sa nu !ie soldati. Konginus bau otrava si muri$ &u"a ce se intam"la aceasta.RI >RG%=IP%TE in acest sens9 Posibil: Iata ce ne mai s"une &io 1assius cu "rivire la iscusinta lui &ecebal in ceea ce "riveste lu"ta !ara arme: '&ecebal.

adica daca c0iar mai merita sa nu)ti acce"ti soarta si sa incerci macar sa !aci ceva9: In mod clar merita si c0iar daca nu merita tot trebuie s)o !aci3 macar iti !aci treaba: . au avut structuri organizate de in!ormatii9 Sau "oate au bene!iciat de a4utorul unei*unor structuri e7trem de ascunse si e!iciente. niste "ro!ani. sa tragem din toate acestea9 1a #urebista si)a"oi &ecebal. necesitand cunostinte si e!orturi. "recum lasa unii a se intelege9 Posibil: Insa de un lucru "utem !i siguri. nu erau la indemana oricui. si anume de !a"tul ca am"loarea si s"eci!icul actiunilor si demersurilor intre"rinse. catodata c0iar trist: &ar cateodata aceste momente de bilant se "oate trans!orma usor intr)un moment de !urie brusca si co"lesitoare cand te uiti in 4ur3si ince"i sa te intrebi daca c0iar merita sa mai !i alt!el decat marea masa.: Mergem insa inainte3 Va urma.1omment Dupa 2K de ani= rmata Romana asta)i by: George GMT Posted in: Eroii Romaniei %"ro"ierea Pilei =ationale.1e concluzie "utem noi. OO . analiza si "regatire. ca orice sarbatoare. decembrie @5--B. s"eci!ice unor oameni ce aveau anumite de"rinderi$ Vom sti insa vreodata adevarul9 Probabil ca =. te !ace sa !i vesel sau melancolic.

enorma si ine!icienta. "rin !orta armelor "e intreaga Transilvanie.59: Pai am "lecat de la o 'gloata ' in uni!orma. inde"endent de vointa %liatilor.<a"tul ca %rmata este o c0intesenta a unei natiuni. in care doar o!iterii erau cat de cat bine "regatiti$ %m "lecat de la o !orta numerica !oarte mare: "este -?55 de tancuri. sau "entru a res"inge atacurile rusilor in #asarabia: %rmata Romana este in esente Romania. dar "utine natiuni au de"ins dea lungul istoriei lor de armata "ro"rie la !el de mult ca Romania$ In tim" ce altii si)au mai rezolvat "roblemele si "olitic. la noi !ara bratul armat al Tarii. ar !ace bine sa incea"a sa invete arta cititului: Trianonul este rezultatul !a"tului ca Romania era de4a sta"ana. o "seudo) armata. mii de guri de !oc si in 4ur de J55555 de oameni sub arme$ Multi. care de alt!el nici nu erau !oarte de acord sa ne dea tot cea ce vroiam$ Parca si vad armata !ranceza venind in %rdeal "entru a res"inge "e bolsevicii unguri.. sansele ca astazi sa mai vorbim limba romana erau slabe s"re ine7istente$ 1ine mai crede ca Marea .nire s)a !acut in urma Tratatului de le Trianon. o armata "o"ulara du"a model sovietic. ce a am castigat si ce am "ierdut du"a -. este un lucru cunoscut. dar slab "regatiti si destul de slab inarmati: . iar @? octombrie "oate !i considerata o a doua Pi =ationala$ &ar "rivind retros"ectiv. ?55 de avioane.

gandita "e o alta strategie si tactica. ceva macar e"ic la adresa militarilor nostri. in !runte cu #asescu si #oc si >"rea./. "oate sta si se uita cum %rmata =ationala subcomba sub mandatul sau$ <aimosul motiv cu banii3este "rea "ueril ca sa)l mai credem$ >ri sunt cu totul imbecilizati( !oarte "robabil . iar astazi la un PI# de "este -55 de miliarde. am taiat !ara ca" avioane care nu au !ost inlocuite. eu nu "ot !i decat trist si scarbit: %rmata Romaniei si)a !acut datorie ori de cate ori a !ost nevoie de ea. ca re"rezentanti ai Romaniei: Gasca de i"otenti si imbecili. "e "artea de "ersonal . singura sansa este ca 'baietii cu oc0ii albastri( sa)si !aca treaba. decat oamenii normali: .e. iar in ultimii @5 de ani a"roa"e niciodata$ %s vrea sa)i vad "e multi dintre ei in "ostura lui +adda!i. am ramas !ara R>T)uri. de sisteme %% Ge"ard3a"oi nimic$ Practic din @555 incoace s)au ac0izitionat rac0etele %T S"i. c0iar im"otriva nenorocitilor care ii comanda si care ne conduc: 3%r !i trebuit sa scriu ceva !rumos astazi. coru"ti "ana in maduva oaselor lor de 0andica"ati(#oc si betivi (#asescu $ &racu sa)i ia "e toti3 &oar %rmata noastra sa traiasca: Merita tot ce este mai bun. "oliticienii nostrii3doar cateodata. modeste cei dre"t. dar3"ur si sim"lu nu)mi vin alte cuvinte in ca"$ Intr)o zi in care ar trebui sa sarbatorim si sa !im veseli.: %m "ierdut rac0etele %% =eva. e7"erienta castigata in T>. si unele dotari.su"erioara celei din '/. c0eltuielile sociale sau "omenile electorale("ensii. %rmata Romana sta mai "rost ca in inainte de -. etc au crescut dincolo de su"ortabilitate$ Iar rezultatele se vad$ Inainte de anul @555 se ince"use cu modernizarea TR)ului. ec0i"amente moderne si salarii decente: Merita sa !ie condusi de oameni de onoare si nu de "iticii si 0andica"atii care ii conduc astazi3=u "utem decat s"era ca "oliticienii mor mai des si mai re"ede decat noi astilalti. am trimis la !ier vec0i tancuri romanesti si am "astrat T)??)uri. ori sun inca"abili si coru"ti. etc$ Partea "lina a "a0arului ar !i "ro!esionalismul mult crescut al soldatilor romani. a4utoare sociale. sau mai rau isi tradeaza Tara cu buna stiinta$ Iar aici nu inteleg ce !ac Servicile Secrete. de la toate "artidele: =u voi intelege niciodata cum Presedintele Romaniei si 1omandant Su"rem al %rmatei.1e avem astazi9: In mod sigur o armata. ac0izitia de !regate. nu au !ost continuate du"a anul @555$ Si nu voi intelege niciodata de ce inainte de @555 se "uteau !ace ac0izitii. cu oameni "ro!esionisti si destul de bine "regatiti$ Parado7al in multe domenii. nu se "ot !ace: Probabil ca de atunci si "ana acum. la un PI# de J5 miliarde de euro. adevaratele servicii si adevaratii o!iterii de in!ormatie9: 10iar nu se "oate !ace nimic "entru a indre"ta decizia s"re un !agas normal9: &aca alta solutie nu e7ista. si a"roa"e toti$ > gasca de nenorociti. care din "acate.. mai ales a inzestrarii. si alte sisteme in cantitati mici si !oarte mici insa$ Inca"acitatea si c0iar tradarea "oliticienilor !ata de dotarea si ca"acitatea de lu"ta a %rmatei este evidenta$ Eu "ersonal i)as bate in "iata "ublica "ana ar vomita tot caviarul si toata sam"ania "e care le)au ingurgitat in numele nostru. mai su"la. a MKI/J.

Pana la urma vom scoate ca"ul din nou3"entru ca de obicei am su"ravietuit de !iecare data$ 1onducatorii3nu intotdeauna: GeorgeGMT &DD @.I R>M%= (de"arte de noi Teoria 1ons"iratiei. oriunde a"are numele de Roman siRomania$ %cest !enomen "oarta numele de &E=IGR%RE$ In s"atele lui se ascunde minciuna. ce !ormam ma4oritatea in aceastatara$ %cest !enomen il intalnim oriunde: "e strada. decat anti)Romania si anti)Romani $ . la TV. desi de "rea mult tim" ne lovim de ostilitate si rea)vointa atunci cand incercam sa !im si sa gandim alt!el. oamenii de rand. "e Internet. in lumea larga. 7eno!obia. rea) vointa si "oate. noiembrie @5--B? 1omments Sa /im R>M NB% mai este sau nu% coo&=O by: George GMT Posted in: Eroii Romaniei %sistam de "este @5 de ani incoace la un !enomen. interese obscure =>.K.% si ST%T. zicem noi "ericulos si tendentios. "entru noi toti.

care !ac treburi si meserii "e care "oate EI. ca a"artinand de dre"t.: %vem noi oare de ce a ne simti cu totii in!ractori. nu acorda RE1. mira4ul strainatatii a ramas "entru multi dintre noi. =. tigani. si nu in ultimul rand. romanul muncitor. gitanes sau mai stiu eu cum (etnie cu care se "oate lauda si <ranta. inclus in acelasi rand cu scursurile neamului nostru. "ornita inclusiv de la var!ul "oliticii romanesti (!iindca con!orm "roverbului: 'Pestele de la ca" se)m"ute:( .: Sunt oare ei.SI acolo unde nimeni %I1I. ce se zbate intre nevointa si ne"utinta. istorici. "oeti. romi. si multi.=>%STERE% V%K>RII celor care intr)adevar o merita$ 1u sacri!icii incomensurabile. non)valorilor. o sa ramanem strict la nivelul omului de rand. des"re care stim cu totii 1E S.: &e ce trebuie sa !iu E. Enescu.MII3% '"artii( de K. sansa de a RE.: Eminescu. care)i im"inge "e multi a lua calea "ribegiei in cautarea unui viitor mai bun si sigur. "rostiei. care cu buna stiinta sau nu. =. care nu ne dorim decat sa muncim si sa traim decent$ 1erem insa "rea mult9 =u cred: &enigrarea noastra a atins culmi ale "er!ectiunii ("oate sunt cinic. s"ortivi. =.R>PE=II li"siti de crima organizata. sau mai stiu eu cum9 1u siguranta. E. "entru ei si !amiliile lor$ > !i bine.. inculti. nevoile. militari. Porumbescu. !ata de asa)zisele tari civilizate9 1u siguranta. mergand "ana acolo incat suntem considerati niste animale.=T. ce ar !i de neacce"tat "entru cetatenii tarilor dezvoltate si "ros"ere$ Saracia.M S. cu totii. stau marturie in !ata K. sau al3lor9 %m eu de ce a ma simti com"le7at si in!erior. a declansat o adevarata isterie la adresa noastra. trimitandu)ne la ince"uturile civilizatiei$ Romanii. dintre euro"eni9 1u siguranta. a R>M%=IK>R. #rancusi.ME. nu ne)am dorit aceasta.K de buna)credinta. 1. contrar tuturor cutumelor. li"surile.=T si 1E <%1 "entru noi si tara. nes"alati.Kasand la o "arte as"ectul "olitic )de cele mai multe ori determinant) "oliticienii si marionetele lor. bat4ocura si ostracizarea. cunoscuti dre"t tigani. droguri. au dat intotdeauna oameni de valoare Nscriitori. o !i rau. si3restul. insa "romovarea cu sau !ara buna)stiinta a inculturii. atat de debusolat si dezamagit. manelizarea si li"sa de educatie. =. R>M%=. trogloditi. ne)au im"ins la marginea lumii civilizate3 Sunt convins ca noi. 1oanda. niste trogloditi a!lati inca in "reistorie. corect. nu ne acorda nicio sansa in ceea ce "riveste nivelul de trai si bunastarea. =. acce"ta de cele mai multe ori. etc. . tizului meu de3oriunde9 1u siguranta. 0arnic si constiincios. in marea lor ma4oritate !acand "arte din3etnia celor !ara de tara. si S"ania. dar e7em"le sunt cu nemiluita .: %vem noi oare de ce a ne simti in!eriori in ceea ce "riveste a"ortul la valorile mondiale ale stiintei si culturii. re!uza a le !ace. Romaniei $ Va simtiti cumva 0andica"ati. asa cum incearca a ne categorisi unii si altii. ori coru"tie9 1u siguranta. artisti. medici. multi altii. datorita com"ortamentului unora dintre noi. asa ca n)are rost sa o consideram e7clusiv. "rostitutie. umilinte si li"suri. ne &ES1>=SI&ER%. "rosti. in Romania de astazi$ =evointa si ne"utinta.

: Suntem si ramanem o natiune a"arte. Mercedes. "recum ca: '=u "utem !i niciodata alt!el. de!aima si "orcii. !iindca suntem3 romani:( %dica. din "acate multi insa. etc$ 1I=STE K>R: Sentimentul de =EP. cu bune si cu rele$ 1a si restul natiunilor euro"ene. =E%M. in a!ara de 'zeul( euro9 Si !iindca se a"ro"ie PI. germanul. =. ci doar un sim"lu cetatean al acestei tari. daca tine cu interesul tarii sale este mai "utin euro"ean9 Sau EI au voie !iindca sunt mai euro"eni decat romanii9 > asemenea gandire a unora dintre noi. inc0ei intr)un mod mai "utin comun$ Prin a)mi "une intrebari carora nu le)am gasit inca ras"uns3Poate dumneavoastra. si nu suntem in!eriori nimanui: . etc. =.: <iindca acesti oameni sunt doar cativa dintre ilustrii romani cu care ne "utem mandri$ Ei au !acut si !ac inca. ce sunt intotdeauna anti)T>T ce este romanesc. !rancezul. di"lome. ce traiesc "rezentul doar "rin "lacerea de a scui"a si in4ura. cu creierul s"alat. ca !acand "arte dintr)un "o"or incult. oriunde ar !i ei. dealt!el: Este o greseala insa a ne lasa co"lesiti de in!erioritate. le)as adresa o intrebare: Italianul. te0nica si cultura universala$ Suntem noi mai "re4os decat altii9 1u siguranta.etc N"entru stiinta. sa le !i gasit: Mai avem noi oare voie sa simtim romaneste9 Mai avem noi oare voie sa gandim9 Mai avem noi oare voie la &EM=IT%TE =%TI>=%K%9 Mai contam sau nu in cadrul Globalizarii9 Mai credem =>I in valorile noastre. grecul. un neica nimeni Ndovedind aceasta "rin multitudinea de inventii.TI=T% generalizat de astazi nu ne re"rezinta nicicum: %m !ost intotdeauna un "o"or creator de valori Nsi asta nu o s"un eu.: =e)am obisnuit cu ideea gresit inradacinata in constiinta colectiva. demn de mila si ina"t a !ace !ata "rovocarilor secolului ZZI9 1u siguranta. la =%S%. considera ca a gandi romaneste.% =%TI>=%K%. =.K romanesc$ Genul acesta de 'concetatean(. unde I=TEKIGE=T% R>M%=E%S1% s)a remarcat in !ata 'greilor( lumii$ %vem noi de ce a ne simti in!imi si neim"ortanti. ca si cei care astazi !ac legea in domenii de var!. mandru de ceea ce sunt. "ros"eritate si noroc$ Sa nu uitam niciodata ca n)avem de ce a ne tine ca"ul a"lecat. de mizeria umana a unora sau a altora. este "ro!und tendentioasa si 4ignitoare "entru noi toti cei care ne consideram romani si euro"eni totodata$ Suntem noi mai "utin euro"eni decat restul9 1u siguranta. cu s"eci!icul nostru. ori li"siti de inteligenta creatoare9 Sunt 'ceilalti( cumva e7traterestrii. cinste si onoare numelui de R>M%=. !iindca asa este cool3Va regasiti cumva in mizeriile sau etic0etele "use de catre '"rietenii( nostrii9 Va considerati cumva. de aici sau de aiurea. Microso!t. obtinute la e7"ozitii si concursuri.: %sa cum s"unea si Eminescu: 'Suntem romani si "unctum$( <ara a !i un analist ori sociolog. dar "lini de admiratie si invidie "entru %KTII. brevete. a te considera roman si a tine cu interesul national nu este o gandire de ti"3 euro"ean::: %cestor lingai si "u"incuristi. de"asindu)ne ca nivel de inteligentaL au ei cumva doua ori trei creiere9 1u siguranta. urez tuturor R>M%=IK>R. etc. s"aniolul. ori bombardati zilnic de sintagme "recum: 'nu "utetiL nu "utemL nu suntem in stareL nu stimL suntem vinovatiL etc(. =. sanatate. S%%#. e7act ceea ce s"un toti detractorii. "olonezul.

DD' 2 Romania MilitaryEroii Romaniei Po)e /acute asta)i &a antrenamentu& pentru Parada Mi&itara din " Decem*rie 2K"" by: George GMT Posted in: Eroii Romaniei 1am aceleasi lucruri ca anul trecut cu e7ce"tii: Ve0icule E>& si Politia Kocala #ucuresti calare$ .8 MU8TB NB R>M NB % 8 MU8TB NB R>M NB= 1u deosebit res"ect.

.

.

.

:'si Po&itia 8oca&a Bucuresti% in premiera &a o parada de (iua Nationa&a$ .

.

.

.

.

.

&easemenea vor mai !i Puma Socat, un 1)-A5 si doua S"artane$ &omnilor s"er ca v)au "lacut, vor mai urma si altele3
@C noiembrie @5--B@2 1omments <c9ipa D<8T a SB< –intre a /i si:&egenda

by: George GMT Posted in: Eroii Romaniei, Servicii Secrete &es"re Serviciile Secrete ale Romaniei, du"a -./., s)au s"us si s)au scris multe$ %cesti oameni ce lucreaza intr)un domeniu marcat de Strict Secret, ce)i o"reste a destainui cate ceva din munca si viata lor, dincolo de a oricarui om normal, vor !i intotdeauna subiect de mister si bat4ocura ("e buna dre"tate sau nuL coru"ti sau nuL incom"etenti sau nu, etc$ , neavand cum a)si a"ara demnitatea si onoarea$ >ricum, nu vreau sa !iu inteles gresit Nnu am de gand sa a"ar nicio institutie de acest gen si nici nu incerc sa "atrund in aceasta lume a misterului, a secretelor (cine ar "utea)o !ace: &es"re ei se s"un vrute si nevrute, bune si rele, dar nimeni in a!ara de ei insasi nu "oate cunoaste RE%KIT%TE%, di!icultatile si "ericolul muncii lor$ =IME=I: $ Incerc doar sa)i amintesc si "e acesti lu"tatori ai Romaniei, in uni!orma sau nu, !iindca si ei !ac "arte din structurile de a"arare ale tarii$ <iindca, "oate si datorita lor, noi inca e7istam: S"er doar ca serviciile de in!ormatii ale Romaniei, au ca"acitatea o"erationala de a !ace !ata tuturor "rovocarilor, autonomie "ro!esionala, iar conducerea lor sa !ie !ormata doar din "ro!esionisti, si nu din "olitruci "olitici$ &es"re e7istenta unitatilor de elita antiteroriste in com"onenta Serviciilor de la noi se cunosc multe si totodata3"utine: 1ea mai cunoscuta structura de acest gen este #rigada %ntiterorista (#%T , a SRI, urmasa a !ostei ,SK%$ #%T, este "ractic unitatea s"ecializata in "revenirea si combaterea actiunilor teroriste "e teritoriul national$ Pe acesti lu"tatori i)am vazut "e viu sau la TVL des"re ei si misiunea lor se stiu destule$ Sunt adevarati "ro!esionisti, si !iindca "e data de @J &ecembrie este Piua Ku"tatorului %ntiterorist, le uram ca niciodata sa nu !ie nevoie a)si arata maiestria si "rice"erea in misiuni reale si un calduros si sincer: K% M,KTI %=I: Insa, daca des"re lu"tatoriiSRIse cunoaste cate ceva si se gasesc in!ormatiiL des"re asa)zisa ec0i"a &EKT% a SIE nu se stie nimic cert, in a!ara de !a"tul ca3e7ista: Primele in!ormatii legate de e7istenta unei asemenea structuri a"artinand SIE, au a"arut odata cu !aimoasa 'ra"ire( a 4urnalistilor romani in Ira;$ &aca a !ost sau nu o ra"ire, daca a !ost sau nu totul regizat, nu stim, si "oate ca nici "este ?5 de ani nu vom sti$

Poate uni dintre voi au uitat, dar odata cu cetatenii romani, a !ost eliberata si o !emeie de cetatenie !ranceza$ Iar du"a o"eratiune o!icialii !rancezi s)au simtit obligatii sa multumeasca "ublic Romaniei "entru a4utorul o!erit3 1on!orm e7trem de !iravelor date e7istente, aceasta ec0i"a de elita (du"a unii3brigada::: , a a"arut "e la s!arsitul anilor Q.5, inde"linind se "are, misiuni antiteroriste, de "aza si "rotectie ("oate c0iar mai mult, !iindca unii 4urnalisti, in tema sau nu, c0iar si un !ost se! al SIE, i)au numit ';illeri(::: , oriunde in lume, atunci cand interesele Romaniei si siguranta cetatenilor ei, sunt "use in "ericol$ 1e o !i insemnand asta3MISTER: 1on!orm anumitor surse, aceasta ec0i"a este !ormata din "ro!esionisti in domeniul antiterorist si nu numai, !iind creata si antrenata cu a4utorul si du"a modelul &EKT% <>R1E (S,% si S%S (Marea #ritanie $ %dica, cu alte cuvinte, au !ost instruiti de cei mai buni in domeniu, &EKT% <>R1E si S%S, re"rezinta ele insele niste structuri misterioase dar e7trem de e!iciente si letale$ ,nei asemenea ec0i"e s"eciale ce a"artine de &EKT% <>R1E, ii 'datoreaza( >sama bin Kaden, intalnirea cu %la03

Mem*rii ai unitatii operative a SB< imp&icati in operatiune BraV' 8a sosire= &es"re dotarea ec0i"ei &EKT% a SIE nu e7ista nimic concret, in a!ara de mentiunea ca aceasta este de un inalt nivel te0nologic$ Punct: Pvonuri, necon!irmate insa o!icial, des"re anumite misiuni ale acestei ec0i"e, e7ista$ ,n asemenea zvon, !ace legatura intre aceasta ec0i"a si brigazi S%S, care ar !i colaborat la ca"turarea generalului Rat;o Mladici$ %cesta ar !i !ost arestat la Portile de <ier, inRomania, in urma actiunii comune romano)britanica$ #ineinteles, atat o!icialii romani, cat si cei britanici au negat$ &aca aceasta o"eratiune a e7istat cu adevarat, nu se stie, insa unii 4urnalisti cred ca ea ar !i avut loc de !a"t "e3teritoriul Serbiei: &es"re agentii si misiunile SIE nu se stie nimic$ %sa este si normal: Recent insa intr)un interviu televizat, se!ul acestui serviciu a recunoscut !a"tul ca agenti ai SIE, si)au "ierdut viata in cursul unor misiuni, in ultimii ani3$

&esi numele lor nu "ot !i cunoscute din motive lesne de inteles, ei vor ramane "entru noi, oamenii de rand, eroii nevazuti si necunoscuti, ce si)au dat viata "e "amanturi straine, in a"ararea intereselor Romaniei$ Poate ca in urma lor, au ramas !amilii care n) au unde sa le "una o lumanare, !iindca de cele mai multe ori, acestea nu cunosc adevarata lor ocu"atie$ Ei "leaca in lume, si uneori nu se mai intorc niciodata: &e aceea, tuturor acestor oameni, barbati si !emei, indi!erent in ce serviciu lucreaza, ce veg0eaza "oate, la linistea si siguranta noastra, la M,KT,MIM: Si !iindca "e -A &ecembrie este ziua SIE, le uram tuturor ce !ac "arte din acest serviciu, K% M,KTI %=I: Iar celor care nu mai sunt, cazuti la datorie si ingro"ati in "amant strain, !ie)le tarana usoara: &)zeu sa)i odi0neasca "e acesti lu"tatori nevazuti ai Romaniei, iar noi, daca "utem, sa le a"rindem o lumanare s"re odi0na su!letului lor3 1u res"ect si adanca recunostinta "entru toti lu"tatorii de "e !rontul nevazut, DD
@A noiembrie @5--B/ 1omments 4ainii armatei in /ganistan

by: George GMT Posted in: %rmele %rmatei Romane, Eroii Romaniei

Un:a&t/e& de mi&itar roman %rmata trimite nu numai militarii in %!ganistan ci si cainii s"ecial dresati$ Ka ince"utul toamnei o ec0i"a de caini s"ecial antrenati a !ost urcata in Mercules si trimisa in %!ganistan$ Sco"ul este unul multi"lu: ast!el au !ost trimisi caini s"ecializati "entru detectarea .

e7"lozibililor, "entru "aza "erimetrului si caini de urma( de cautare "ersoane $ =u stim numarul trimis si nici e7act regiunea, dar se "are ca %rmata a a4uns la concluzia ca cel mai bun mi4loc de "aza si cautare este, in acelasi tim" si cel mai vec0i, si anume cainele$

4aini <>D %rmata Romana detine un centru s"ecial de antrenament si crestere a cainilor langa Ramnicu Valcea$ %colo sunt "regatiti sa serveasca sub Tricolor numai caini din rasa ciobanesc german, sau mai "e romaneste caini)lu"$ In res"ectivul centru se antreneaza animale "entru toate nevoile %rmatei: caini de urma, "entru "aza "erimetrelor, caini s"ecial "regatiti "entru E>&$ &e !a"t baza canisei este in interiorul 1entrului "entru instructie E>& si a"arare 1#R=$

In cadrul unitati se asigura si "regatirea instructorilor)dresori de la unitatile bene!iciare$ Pana in "rezent, con!orm declaratilor !acute, centrul de la Ramnicu Valcea a "us la dis"ozitie "este J?5 de caini$

Viata acestor3 alt!el de militari, este in esenta destul de similara cu cea a tuturor soldatilor romani, "e langa care cainii in uni!orma isi des!asoara stagiul$ 1a orice militar roman, "atru"edele bene!iciaza de norma de 0rana, medicamente si servicii medicale com"le7e, mi4loace s"ecializate de trans"ort si au c0iar un !el de uni!orma, "e care bineinteles este trecut numele "osesorului si tara "e care o a"ara, adica Ro%rmy: Iar cand vine vremea, in 4urul varstei de C)/ ani cainii sunt scosi la "ensie ca

orice soldat batran, si sunt ori in!iati, ori sunt trimisi ina"oi la centru unde "artici"a la "regatirea noii generatii de catei, iar mai a"oi, cand varsta nu le mai "ermite "rea multe, sunt lasati liberi in incinta centrului de "regatire$

Un caine in misiune

Pe tot "arcursul vietii acesti alt!el de militari romani, au asigurata 0rana, ada"ost cores"unzator si tratament medical la standard !oarte ridicate$ #inomul om)caine, care odata cu dezvoltarea te0nologica, "area cam "erimat se inca"ataneaza sa nu moara$ %ceasta aventura comuna ince"uta cu zeci de mii de ani in urma, isi continua cursul, iar "rezenta unui caine intr)o subunitate militara a!lata "e !ront este un lucru e7traordinar, atat "entru moralul tru"elor, cat mai ales "entru siguranta lor$

Domnu& Bita: sergent anga7at a& rmatei Romane sursa: Piuavec0e

? noiembrie @5--B? 1omments Po&ocaustu& transi&van:

by: George GMT Posted in: Eroii Romaniei, Istorie, ,ncategorized Molocaustul transilvan3 %cest articol nu este marcat de !urie si ura la adresa minoritatii mag0iare din Romania, a ,ngariei sau a altor minoritati de "e aici$ &e secole 'soarta( ne)a adus im"reuna "e acelasi "amant romanesc, avand o istorie comunaL istorie ce nu de "utine ori a !ost trunc0iata, trans!ormata si c0iar uitata3 %cest articol nu l)am scris cu "lacere ci cu re"ulsie la adresa acelor minoritari, care "rin !a"ta si cuvant, aduc atingere demnitatii noastre de R>M%=I si istoriei noastre multimilenare$ %cesti oameni, mare "arte dintre ei re"rezentanti ai statului roman, "recum: Kaszlo To;es, +elemen Munor, Mar;o #ela, Kaszlo #orbely, etc, slu4esc unor interese obscure statului caruia de !a"t, i)au 4urat credinta, !iind manati de idei !antasmagorice ce tin de im"eriul demult a"us, austro)ungar, "recum si de autonomii 0ilare de genul, Tinutul Secuiesc$ %cesti nemernici, denigreaza oriunde si "e unde "ot, statul roman, Romania si romanii, considerandu)se re"rezentantii de !acto ai unei minoritati !ormata din oameni muncitori, cumsecade si la locul lorL minoritate "entru care ideile revizioniste, ura si sovinismul sunt3=,KE si =E%VE=ITE$ %semenea ticalosi revizionisti de"asesc orice limita a euro"enismului, a intelegerii si democratiei, denigrand inclusiv marile "ersonalitati ale istoriei nationale, "recum deza7atul, !rustratul, neica nimeni de 1sibi #arna, care a avut tu"eul si neobrazarea de a) l s"anzura simbolic "e %vram Iancu)1raisorul Muntilor::: Si 4igodia asta era3!unctionar al statului roman, "latit din banii nostrii, ai contribuabililor: Prea multi ser"i a crescut Romania la sanul ei si "rea mici sunt "ede"sele "entru asemenea s"ecimene, rare cei dre"t, dar care uita ca de !a"t aici s)au nascut, aici au crescut, aici s)au !ormat ca 'oameni(3 Inregimentati in "artide "olitice ca ,&MR, ,1M, etc, sau organizatii cu caracter "aramilitar, "recum Garda Secuiasca, urla sus si tare "e la PE si "rin marile ca"itale euro"ene, la oricine este dis"us sa)i asculte, des"re '"ericolul romanesc( la adresa 'mag0iarimii(, acuzandu)ne de toate relele "osibile, inclusiv de genocid::: %cesti "a"agali, a"eleaza la metode in4ositoare, "recum: minciuna, santa4ul, reinventarea istoriei, amenintarea, etcL metode dealt!el "otrivite caracterului lor 4osnic, considerandu)se demni urmasi ai 'marii natiuni ungare(::: Mda, 'mare( intr)adevar: Inainte insa de a le reaminti acestor idioti ceea ce lor nu le "lace deloc sa recunoasca (si din "acate, nici debilelor noastre autoritati,

Guvern, Presedintie , des"re "ogromul antiromanesc de du"a &ictatul de la Viena, sa)l citam "e &ucso 1saba ("oet , care in -.A., de!inea !oarte bine 'maretia natiunii ungare(, in imnul denumit '<ara indurare(: '=atia ungara este cea mai s"lendida realizare a rasei dominante mongole, care nu cunoaste decat victoria$ In noi !ierbe sangele lui %ttila, al lui %r"ad si al lui G0eng0is)Man($ 1omentariile sunt de "risos, dar am serioase indoieli in "rivinta dominantei si a victoriilor seculare, ale asa)zisei ',ngarie milenara(::: &es"re "ogromul antiromanesc declansat de autoritatile de >1,P%TIE mag0iare, du"a august -.J5, se vorbeste "utin sau deloc, dar el !ace "arte dintr)un ca"itol vast si dureros al istoriei noastre si anume, cel al dramelor, 4ert!ei, c0inului si su!erintei$ Izvorat din ura !ata de tot ceea ce era romanesc sau roman, si din dorinta de a re!ace 'iluzia( numita Im"eriul %ustro),ngar, la ingro"area caruia au contribuit inaintasii nostriiL a 'adus( romanilor transilvaneni statutul de 'strain( in "ro"ria tara, odata cu dezbinarea si dezmembrarea natiunii$ &in !ericire insa, du"a ani de ocu"atie marcati de drame, crime, 4a!uri si de"ortari, %rmata Romana a s"ulberat "entru totdeauna, mitul ',ngariei Mari(, odata cu eliberarea ultimei "alme de "amant romanesc, la @? octombrie -.JJ, aducand lacrimi de bucurie si recunostinta in oc0ii milioanelor de romani, atat de greu incercati in anii ocu"atiei 0ortiste$ &rama romanilor transilvaneni a ince"ut odata cu &ictatul de la Viena (A5 august -.J5 $ %tunci, "rin acest act samavolnic, nord) vestul Transilvaniei a4unge la ,ngaria, insemnand o su"ra!ata de "este JA$555 ;m "Ftrați, im"reuna cu un numar de "este @$255$555 de locuitori ("este ?56 erau romani $ =us!alau, Treznea, I", 1erisa, #retcu, Muresenii de 1am"ie, #rand, Sarmasu, >roiu, Prundu #argaului, si multe, multe alte localitati, sunt marturiile acestui '0olocaust( transilvan$ Initiatorii si "romotorii, "ersona4ele "rinci"ale daca vreti, ale acestor masacrele, sunt tru"ele mag0iare, 'a4utate( de catre etnici mag0iari din zona, al caror nume nu merita "omenit nicicum: %semenea 4igodii criminale si o"ortuniste, n)au !ost deloc "utine insa3 %rmata mag0iara se "oate insa 'mandri( in 1V)ul si istoria sa cu asemenea '"er!ormante si eroi( (din !ericire %rmata Romana nu "oate, desi a !ost de doua ori in ,ngaria, inclusiv la #uda"esta, avand un 1>MP>RT%ME=T EZEMPK%R !ata de civili si nu numai , care au atacat si ucis batrani, !emei si co"iii, "recum locotenentul %;osi (#atalionul @@ Graniceri NTreznea, . se"tembrie -.J5, care a ordonat uciderea "rin im"uscare si stra"ungere cu sabiile si baionetele, a "este /5 de romani si 2 evrei$ %cest mare 'erou( a !ost criticat c0iar de catre cei ce)i erau su"eriori$ Iata ce s"unea, citez, unul dintre acestia: I1um acești moșnegi, aceste !emei și acești co"ii din brațele mamelor au "utut ataca armata9 Trebuie sF vF !ie rușine "entru cele ce ați !Fcut$ %ceasta este o rușine care va rFmHne DnscrisF "e obrazul armatei mag0iare$( Tot in contul armatei mag0iare de ocu"atie sunt trecute si masacrele de la I" (-A*-J se"tembrie -.J5, unde va4nicul locotenent Vasvgri Poltgn, a4utat de etnici mag0iari din zona, a ucis cu cruzime alaturi de com"ania sa "este -?5 de localnici romani$ Si e7em"lele des"re asemenea bestii umane in uni!orma si nu numai, "ot continua: %r !i '"acat( insa sa)l uitam "e %lbert Oass (conte si scriitor mag0iar, deci3un erudit::: $ Punct: %m "utea scrie la in!init des"re multitudinea de drame, cu !a"te, declaratii si marturii, dar sunt e7trem de dureroase, si nu "oti sa nu te intrebi, ce !el de oameni ar "utea !ace asa ceva9 S"eram insa ca asemenea atrocitati sa nu se mai intam"le niciodata$ S"eram insa ca agitatorii revizionisti si autonomisti, sa s!arseasca acolo unde le este locul, si anume la 'gunoiul istoriei($ S"eram ca autoritatile romane, c0iar si)n conte7t euro"ean, sa nu

uite ca strabunicii, bunicii "oate c0iar tatii nostrii, au murit "entru ca =>I sa traim intr)o =%TI,=E ,=IT%, libera si "ros"era$ S"eram ca, atat romanii cat si mag0iarii, sa aiba taria de a rezista oricaror mani"ulari, indi!erent de unde sau de la cine ar veni ele3 Iar celor de tea"a lui To;es sau #arna, le s"un sa ia aminte la cuvintele marelui nostru "oet national, Mi0ai Eminescu: 'Suntem romani si "unctum($ In traducere, "entru idiotii care nu)nteleg, sau nu vor sa inteleaga, c0iar daca la origine suntem mag0iari, sasi, svabi, turci, etc, %I1I, %1,M si I=T>T&E%,=%, suntem si ramanem cu totii, R>M%=I: OO
@2 octombrie @5--BJ 1omments Tre*uia Bon ntonescu sa se opreasca pe NistruO

by: George GMT Posted in: Eroii Romaniei

%cest articol este ins"irat de o discutie a"rinsa avuta, cu cateva zile in urma, cu cativa "rieteni, dicutie in tim"ul careia am ramas uimit, ca la C? de ani de la trecerea Prutului, inca mai discutam des"re un lucru, care "entru mine este destul de evident: Practic "leiada de idiocrati care sustine "e la televiziuni si ziare, ce greseala a !acut %ntonescu trecand =istrul, nu stie nici ce vorbeste si ma indoiesc sincer ca au macar idee des"re ce vorbesc$ In ultima "erioada se "oate remarca o crestere a agresivitatii !ata de Maresalul %ntonescu si o e7acerbare a rolului "e care Regele Mi0ai l)a avut in tim"ul OO@$

&ar 0aide)ti sa stam un "ic si sa mai si gandim oleaca: Greu asta cu ganditul, nu9: Greu bre, "entru ca inseamna sa ai cu ce: creier adica si ceva cunostinte mai solide: Militar vorbind ideea ca tru"ele romane se "uteau o"ri "e =istru este, "robabil cea mai mare ine"tie auzita: 1um adica sa te o"resti atata tim" cat inamicul tau este bine mersi9: %dica te o"resti si sa3$s"ui D1ata eu m4am oprit si ma duc acasa? Ia ro1 ca pe mine sa nu contati mai departe; - sau spui*piua?K Intr)un razboi sco"ul "rinci"al este distrugerea inamicului, uciderea lui cu arma, nu sa)l !aci sa moara de ras, "rin ast!el de ideei tam"ite$ 1a s)ar "utea sa nu moara de ras si du"a aia mori tu de baioneta lui$ 1ei care sustin ast!el de !raierisme sunt cei care nu inteleg ca "entru a te "utea numi barbat trebuie sa ai !orta sa "ui mana "e "ar, sa)ti a"eri Tara, !amilia, si sa !i "regatit sa lu"ti "ana cand inamicul tau scui"a sange, sau tu nu mai res"iri: Trebuie sa "oti avea ca"acitatea si taria de caracter sa lu"ti !ara mena4amente si !ara sa)ti gandesti cai de retragere$ >ri castigi, ori mori incercand: 1and esti cu s"atele la zid, cand in s"atele tau stau cei ce nu se "ot a"ara singuri, cand o intreaga natiune, sau "ro"ria ta !amilie este in "ericol3nu te mai gandesti la consecinte: &ai sa moara, sau macar mori cu "aru)n mana$ %sta inseamna onoare, dar acest lucru li"seste celor care astazi il "onegresc "e %ntonescu si am serioase indoieli ca amenintati cu bataia nu s)ar aseza cuminti in "atru labe$ <ie ce)o !i, trebuie sa su"raviutuiasca: Ei3din !ericre nu suntem toti la !el, si nu mereu, merita sa su"ravietuiesti: =u cu orice "ret:

Il mai tineti minte "e Patriciu cum "langea cand i)a "us "olitia catusele "e manutele ale mici si grasute 9: %la barbat domne, ala si restul ca el3 Si anumiti istorici, care acum cativa ani ii mancau din "alma lui #ecali9: %stazi sunt un 'e7em"lu( de corectitudine si ne dau noua e7em"le des"re cum ar !i trebuit Ion %ntonescu sa duca razboiul3 1ine sustine o ast!el de ine"tie nu stie ca "ractic Romania era in razboi cu ,RSS, inca din 'J5, cand ne)au luat #asarabia si =ordul #ucovinei: Si tot imbecilii de analisti si istorici cu "lata, nu inteleg ca Romania avea doua sco"uri in razboiul de la rasarit: "rimul, si cel mai evident, era distrugerea cancerului bolsevic si recu"erarea teritorilor "ierdute in 'J5, al doilea era mai subtil, si anume convingerea Germaniei, "rin e!orturi sustinute "e !rontul de Est, sa ne dea ina"oi =ordul Transilvaniei, du"a razboi$ Practic daca ne o"ream "e =istru3adio Transilvania$ Pe de alta "arte e7em"lul <inlandei este, cum alt!el, o sim"la "rostie: Rusii au 'iertat( <inlanda de la o ocu"atie totala, numai datorita !a"tului ca aveau nevoie de tru"e "e alte !ronturi, si aveau si s"aima ca daca nu intra ra"id in Germania s)ar "utea sa "iarda o garmada de teritorii3 %liatii vestici veneau ra"id s"re est, asa ca Rusia, in urma si unei usturatoare in!rangerii in <inlanda in

ca doar nu degeaba l)au decorat cu ordinal Victoria$ Sase luni de scurtare a razboiului nu)i de colo: Voi c0iar credeti ca Rusia si)ar !i "ermis sa mai stea cateva luni "rin Romania. l)a arestat Mi0ai$ Iar !ata de clasa "olitica romaneasca3 &e cel "utin trei ori Maresalul i)a c0emat la guvernare.: > alta imbecilitate a baietilor de la TV$ %celasi lucru il s"era si %ntonescu "e linia =amoloasa)<ocsani. mai re"ede in loc de Melsin. "re!erand sa a4unga la #erlin. numai sa a4unga mai re"ede in Euro"a 1entrala9: Eu s"un ca am !i avut o sansa. a"oi "artidele ar !i ciugulit din in!rangere sau victorie numai ce le)ar !i convenit$ %r !i a"laudat o victorie sau s)ar !i dezis de %ntonescu in cazul unei in!rangeri$ .i$ &ar au intrat in <inlanda si au incercat s)o ocu"e3doar ca !inlandezii nu l)au arestat "e Manner0eim. "entru s"ri4inul acordat:( In istoria !inlandeza nimeni nu vorbeste des"re !a"tul ca Rusia nu i)a ocu"at datorita 'a4utorului( dat in asediul Keningradului.'JJ3 au "rioritizat alt!el tru"ele. ast!el s"era ca "oate bloca accesul tru"elor bolsevice in tara cu arma in mana$ %r !i avut succes9: &in "acate nu a "utut sa)si "una in a"licare "lanul.A. "redandu)le "uterea. dar norocul rusilor s)a numit Mi0ai. si anume o batalie colosala si o res"ingera Rusiei. sau ar !i "re!erat sa inc0eie razboiul cu noi. dar "artidele "olitice au re!uzat: &e ce9 &in calcule "olitice$ Ei s"erau ca %ntonescu sa le !aca munca murdara. sau o convingere a acesteia ca asaltul asu"ra Romaniei va !i !oarte costisitor. ci l)au lasat sa)si !aca datoria3 %st!el in batalia de la Tali I0antala. si inca una serioasa: %sadar inca o data: 'Multumim Ma4estati Sale. !inlandezii au reusit cea ce Ion %ntonescu vroia sa !aca la =amoloasa. sau de !a"tul ca <inlanda nu a continuat atacul dincolo de granitele din -. in conditii !inlandeze.

cuvant. cum ar !i: onoare.Maresalul Ion %ntonescu a !ost ultimul Se! de Stat demn de acest nume: % !ost ultimul Se! al Statului care a stiut ce inseamna cuvinte. astazi total straine noua. datorie !ata de Tara si =eam3 % trait onorabil si a murit onorabil: surse: 1ristian =egrea : Trebuia sa ne o"rim "e =istru9 .

iulie -. #asarabia GaristFL . iar de la . a celor care au stiut dintotdeauna sa a"ere aceastaTara si acest =eam: Este Piua celor care au de"us 4uramantul sacru !ata de =eam. Dn cele din urmF.Tara si Po"or: 1u toate acestea. romanii.JJ$ In IST>RI% RE%K% a R>M%=IK>R. ce a readus in 0otarele tarii acest teritoriu eminamente romanesc. data eliberFrii totale a nord)vestului Transilvaniei (leagFnul genezei Ei evoluGiei istorice a "o"orului nostru de sub ocu"aGia Ei administraGia 0ortista Nde trista amintire "entru romanii transilvaneni$ %cest obiectiv e7trem de im"ortant.-A Tcoala ElementarF Su"erioarFL 1 "!E2 1este inauguratF o EcoalF "articularF de !ete in!iinGatF de Tereza PaiGeva la 1etatea %lbF.-2 octombrie @5--BJ/ 1omments 4arei 2E >ctom*rie% (iua rmatei Romane by: George GMT Posted in: Eroii Romaniei &es"re aceasta zi "utini stiu: Si mai "utini stiu insa semni!icatia ei: &atorita unei greu incercate istorii nationale si a 4igodiilor ce) au intinat)o. au uitat acest re"er de!initoriu al trecutului lor glorios$ =u si %rmata insa: @? octombrie -. dFruite "rin decret im"erial di!eritor "ersoaneL 1 "!EK 1in casa Dnc0iriatF a lui Simion Tara"anov. a Dnce"ut sF !uncGioneze Tcoala 4udeGeanF nr$@ din 10iEinFu. semni!icF "entru noi si istoria noastra. iar din -/ iulie -/.aya colG cu strada +iev .JJ. a !ost realizat de catre %rmata RomHnF "e cHm"ul de lu"tF. !ara voia lor. Dnc0eiat la -5 !ebruarie -.5.J Dntr)o clFdire a lui %le7andru 1onduli (strada +iev ?/ $ &in data de . domnia de la sultan (@A !ebruarie -2AA L 1 "!2N 1\arul %le7andru I sancGioneazF Senatului dre"tul sF a"robe actele de "ro"rietate asu"ra sectoarelor de "Fmant din #asarabia GaristF. #asarabia GaristF$ &e la -/ iulie -/// Tcoala 4udeGeanF nr$@ a !uncGionat Dn localul lui %bra0am Guinberg (strada Malinovs. lucru dealt!el recunoscut 4uridic Dn art$ @ al Tratatului de Pace dintre RomHnia Ei Puterile %liate Ei %sociate. ea a marcat osuitade evenimente ce)au in!luentat evolutia acestui =E%M: 1 "$J2 1are loc bFtFlia de lDngF MFnFstirea Plumbuita Dn care Matei #asarab Dn!range "e Radu %le7andru IliaE Ei ca"FtF.JC$ Este (iua rmatei Romane.in colG cu str$<DntDnilor. str$PuE. "ervertit)o si trans!ormat)o. semni!icatia acestei zile nu se rezuma doar la momentul -.Tcoala 4udeGeanF nr$@ se va numi Tcoala orFEeneascF nr$@.ianuarie -.

M>%RE =I1I>&%T%: $ . anul constituirii %rmatei Romane moderne. cu mare.1 "!$N 1%le7andru Ioan 1uza semneazF decretul de organizare a Muzeului =aGional de %ntic0itFGi 1 "#"L 1se !inalizeazF 1ongresul >staEilor Moldovei. a !ost delegat Dn S!atul \Frii de 1ongresul >staEilor Moldoveni cu mandat din @-noiembrie -. . generalul Mi0ai Racovita. succesoarea de dre"t a #asarabiei \ariste.JJ.K R>M%=ISM. militarii &iviziei a . Slovacia. la 1arei. !ormatF din o"t membri (Germania.$CJJ de militari (morGi. ocu"at "rin &ictatul criminal de la Viena.Vasile 1i4evsc0i (n$ -C octombrie -//5.@ . Iugoslavia. la tru"ul din care a !ost ru"t'$ Inaltatoare cuvinte dragi cititori: =aGiunea romHna si %rmata sa. cu bravura si abnegatie. "rin lu"ta drea"ta si 4ert!a vrednica. lu"ta ince"uta in 1ar"atii >rientali. 4ud$ Tig0ina N d$ -J iulie -. li"surilor si tembelismului celor din !runtea tarii$ <II=&1% SPIRIT. Dn casa e"ar0ialF din 10iEinFu. RomHnia.@5 are loc.nirea Re"ublicii &emocrate MoldoveneEti.-/$ Ka @C martie -.-C "DnF la @C noiembrie -. Dn cadrul cFruia a !ost "roclamatF autonomia #asarabiei \ariste de Im"eriul Rus$ Iar la @5)@? octombrie -.se"tembrie N @? octombrie -. rFniGi Ei dis"FruGi . cu RomHniaL 1 "#NK 11omisia euro"eanF Ei 1omisia internaGionalF a &unFrii sunt Dnlocuite cu 1omisia dunFreanF unicF. totalizHnd un e!ectiv de @2?$CA? militari$ <a"tele de arme ale militarilor romani sunt multe si legendare: Ele au contribuit din "lin la reDntregirea graniGei de Vest a RomHniei Ei anularea.niunea Re"ublicilor Sovietice Socialiste $ @? >ctombrie este ziua Dn care Gara si "o"orul DEi sFrbFtoreEte %rmata Ei "e cei care au !ost sau sunt Dn slu4ba ei$ tunci% &a 2E >4T>MBRB< "#NN. incununand ast!el lu"ta si 4ert!a zecilor de mii de combatanti "entru eliberarea %rdealului. "rezidat de Vasile 1i4evsc0i. "rezidat de Vasile 1i4evsc0i. nicicand vorbitori de limba mag0iara si niciodata mag0iarizati.. @C de divizii. a R>M%=IK>R: 'Romanii.)a In!anterie au dega4at. de !acto. #ulgaria Ei . Italia. u&tima *ra)da de pamant romanesc a!lata sub ocu"atia 0ortista. un cor" aerian Ei douF brigFzi de artilerie antiaerianF. cu mic. au reantregitRomania $ Sn cursul lu"telor au !ost eliberate /C@ de localitFGi Dntre care / oraEe$ Iata ce s"unea Ministrul de Razboi. %rmata RomHnF a anga4at. com$ Paim.K. tresalta la sunetul trambitelor biruitoare$ %rdealul a revenit astazi. 1ongresul >staEilor Moldoveni. Vasile 1i4evs0i voteazF "entru . re!acandu)se in "artea de Vest adevaratele 0otare de stat ale Romaniei$ Si asta "rin 4ert!a a J.I =. !acand !ata tuturor nedre"tatilor. in momentul cand Transilvania era din nou a =>%STR%. c0iar in noa"tea de @A*@J august -.A. Dntre .ngaria.-/. Dn cadrul cFruia a !ost "roclamatF autonomia #asarabiei \ariste de Im"eriul Rus Ei convocat organul su"rem N S!atul \Frii$ %cest mare roman.JJ$ %st!el s)a eliberat intreg teritoriul de JA$J. a "revederilor &ictatului de la Viena3 %rmata RomHnF a contribuit "rin sange si lacrimi.m". a caror oase odi0nesc in Monumentul de la 1arei (&)zeu sa)i odi0neasca "e cei care cu cinste. &i*ertatea 0i unitatea$ Ka acest e!ort con4ugat cu cel al romanilor transilvani. la reconstructia 0otarului !iresc al P%TRIEI "e care a 4urat s)o a"ere si s)o "azeasca (si)o !ace din -/A5. au stiut dintotdeauna sa)si a"ere la nevoie. onoare si s"irit de sacri!iciu.

tori 3n destine&e neamu&ui 0i &u-nd pi&d.v-r0irea 3n/r-ngerii de/initive a du0manu&ui% g-ndu& meu se 3ndreapt.m-nt s/-nt a& +.I cazuti in lu"tele "entru eliberarea TR%=SIKV%=IEI NT%R% &E &I=1>K> &E P%&.rii pentru de)ro*irea rdea&u&ui rupt prin Dictatu& de &a .JJ. com"le7ul se com"une din cHteva elemente scul"turale Ei ar0itecturale distincte. de &a cei ce au pus patria mai presus dec-t via+a% continu.rmeazF soldatul eliberator.pra)nic a& arti&eriei 0i de necontenite&e voastre atacuri% inamicu& a /ost i)gonit din rdea&u& scump% e&i*er-nd ast/e& u&tima pa&m. &a 4arpa+i' (dro*it de /ocu& n. armonios legate Dntre ele.tre voi% cu dragoste 0i admira+ie pentru /apte&e voastre de arme' Peste veacuri ve+i /i s&. consemnate Dn >rdinul de Pi nr$ -5J din @?$-5$-. veg0eati de >ST%SI R>M%=I.tr-ni a+i pornit spre 9otare&e s/inte a&e patriei 0i cu piepturi&e voastre a+i /. simbolizHnd rFscoalele GFrFneEti care au !ost "e aceste meleaguri$ .rii' Prin p&oi% prin noroaie 0i drumuri des/undate% )i 0i noapte a+i &uptat cu un du0man d-r) 0i 9ot.in (se trecuse la eliberarea . relie!eaza !oarte elocvent cele mentionate mai sus: “8a c9emarea +. 3n i)*-nda poporu&ui nostru% tineri 0i *. ce Dm"lHntF o !loare.rmeazF "oarta 4ert!elor care s)au dat "entru eliberarea "atriei$ \Franca. un obelisc ce seamFnF cu turlele bisericilor de lemn din MaramureE($ Pe obelisc este sF"at urmFtorul te7t: AG&orie osta0i&or armatei rom-ne c. c.vi+i% voi o/i+eri 0i osta0i care a+i e&i*erat rdea&u&' Pe cei care au c.iena a+i r.ngariei % pentru des. care sub !orma Dn care e re"rezentat ilustreazF un ostaE demn de menirea lui. scul"torul Vida G0eza s"unea Dntr)un interviu: IKucrarea are mai multe elemente simbolice.r)i&e trec pe p.cut ). generalul G0eorg0e %vramescu.m-nt str. Ei anume: un ca" de GFran. de p. simbolizeazF viaGa nouF care Dnce"e$ . Dnce"Hnd cu acel ca" de GFran care e7istF la ca"Ftul com"le7ului.ri urma0ii 0i nume&e &or va /i scris 3n cartea de aur a neamu&ui' Rncre).ga) ne3n/ricat du0manu&ui care voia s.)ut &a datorie 3i vor pream.1uvintele comandantului %rmatei a J)a. ER>II =E%M. care dega4F demnitate Ei statornicieL o "oartF cu DncrustaGii ins"irate din crestFturile ceardacurilor maramureEeneL o !emeie sFdind o !loareL c0i"ul unui ostaE.2J. cu "rile4ul Dm"linirii a douF decenii de la alungarea tru"elor duEmane de "e ultima brazdF de "FmHnt romHnesc$ Realizat din "iatrF albF. "artici"ant activ la eliberarea Patriei$ 1a "unct culminant al acestui monument. adresate militarilor din subordinea sa.spuns cu 3nsu/&e+ire 0i credin+. !iind dezvelit Dn anul -. im"resionant "rin masivitatea saL un obelisc care aminteEte de turlele bisericilor maramureEene$ 1om"le7ul are urmFtoarele dimensiuni: -/ 7 ? 7 -@ m$ Re!erindu)se la creaGia sa monumentalF.K. a7ung.r-t 0i &1a+i 3nvins' )i% c-nd avang.m &upta str-ns uni+i 3n 7uru& steagu&ui:”' 4>MP8<QU8 M<M>RB 8 4 R<B –repre)inta unu& dintre cele mai im"unFtoare Ei re"rezentative monumente ridicate "e teritoriul GFrii noastre Dntru slava eroilor romHni care Ei)au 4ert!it viaGa Dn lu"tele "entru alungarea 0ort0yEtilor unguri de "e teritoriul Patriei$ %ici odi0nesc in "ace.)u+i 3n &upte&e pentru e&i*erarea patriei”$ . cu trFsFturi as"re. am DnFlGat obeliscul sau !lacFra veEnicF.RI$ Monumentul este creaGia scul"torului romHn Vida G0eza Ei a ar0itectului %nton &Hmboianu.

.

o limba3 Mare lucru: > sa s"uneti.ngaria in urmarirea armatelor 0ortiste si germane a!late in retragere$ %tunci de ce avem res"ectiva zi ca Piua %rmatei9: Pai im"ortant aici este simbolistica si caracterul sau modul in care 1areiul a !ost eliberat. "recursoare celei Romane de astazi. ramasa relativ libera$ Practic nu se atacau orase sau asezari ci numai obiective militare: %sadar eliberarea &aciei s)a !acut "rin mi4loace "ro"rii si cu "ro"ria armata: Ka !el sau intam"lat lucrurile si -A@? de ani mai tarziu. "robabil cea mai buna si e!icienta masina militara din istoria lumii.nire s)a !acut "rin votul celor o suta de mii de delegati si sub aus"iciul binevoitor al Puterilor Invingatoare in Primul Razboi Mondial3nu "rea stie istorie: =imeni nu a !ost de accord cu cererile noastre legitime. nici inde"endent nici glia nationala$ &e!initoriu "entru noi romanii. baionetele "ro"rilor soldati$ Iar cel mai !rumos moment din Istoria noastra% " Decem*rie "#"!% a !ost realizat tot "rin !orte "ro"rii. a atacat tim" de -C5 de ani.JJ 1arei. cu "ro"rile !orte si "ro"ria %rmata$ Inca de la -5?)-52.ngaria a !ost de doua ori eliberata de %rmata Romana. sa lu"te: %sa este . si anume "rin <>RTE PR>PRII: %rmata Romana a eliberat "amantul romanesc singura. %rmata Romana reuseste sa recu"ereze ultima bucata din teritoriul national. momente absolut emblematice "entru cea ce suntem astazi ca Tara si "o"or. dar odata ce armata ocu"ase militar Transilvania si #anatul3!oarte greu sa nu asculti vointa "o"orului a carui armata statea cu baionetele la arma$ %sadar tot "rin noi insine si tot cu sangele soldatilor nostri am reusit sa avem o Tara. "ai asta este menirea !ortelor armate. dar daca ne uitam in 4urul nostru nu este ata de avident acest lucru: #ulgarii au obtinut inde"endent cadou. !urat de unguri "rin odiosul dictat de la viena( litere mici. "entru astazi sa aiba "osibilitatea sa ne ia "e noi la misto in limba !ranceza si nu germana: . continuu si cu inversunare.stasului $oman% de la Carei-. cand Mi0ai Viteazul a reusit sa uneasca din nou teritoriul national sub un singur sce"tru$ Mai a"oi -/CC Inde"endenta tanarului Stat Romanesc era castigata si recunoscuta. cand Statul &ac a sucombat sub loviturile armatei im"erial romane. tot cu baionetele %rmatei Romane$ 1ine crede ca Marea . ramane !a"tul ca in general marile realizari. si nu a venit nimeni sa ne !aca cadou. de la noi si rusi. ca ma4uscule nu merita $ =u au !ost lu"te sau batalii e"ice atunci: Pur si sim"lu %rmata a trecut in . Serbia3-@ ani a lu"tat "entru inde"endenta$ 10iar si mareata <ranta a trebuit sa a"eleze la americani si britanici. resturile %rmatei &acice. .Monumentul . am reusit sa le creem noi insine. "rin ce altceva decat baionetele noastre. atacurile &acilor Kiberi au !ost "ermanente si au !ost atacuri strict militare si nu de 4a!: Tinta "rinci"ala !iind linia de castre si garnizoane ce delimitau teritoriul ocu"at de restul &aciei. marile !a"te istorice. legiunile romane stationate aici$ Pana la retragerea %ureliana.

bine "regatita si bine dotata. . sau dezastre rusinoase. Turtucaia sau #atalia #ucurestilor.=oi. siguri "e noi si cu o %rmata "uternica si gata sa se ia la tranta. dar "rea adesea au murit degeaba. unde nu aveau arme %T . dar este nevoie doar de o sa"tamana de razboi. in caz de con!lict baza si s"ri4inul Romaniei va !i "ro"ria %rmata. sunt de !a"t sim"le 0artii care in !ata tavalugului istorie nu "rea au rezistat. sau ii trimitem sa moara "entru Tara lor.guvernul de atunci a s"us ca ' %rmata nu renteaza(: %"oi si)au muscat mainile "ana la sange$ Pentru ca "roblema armatei este e7trem de serioasa si !oarte "ericuloasa: Poti avea -55 de ani de "ace. nu aveau cu ce. care vor iesi "e granite cu cea ce "o"orul lor le dat: cu armament modern si su!icient. Marasesti. "rin "ro"ria noastra !orta militara$ %sa a !ost mereu si asa va !i si de aici incolo$ Inaintea OO. moartea sau viata neamului nostru. cand "oliticul isi vede de treaba lui.E3sunt e!emere. iar sa)ti "ui bazele intr)un "etic de 0artie3este dovada unui mare amatorism si a unui gest de crasa inco"etenta.cel "utin "rimele doua: 1e anume ne garanteaza noua ca in cazul unui eveniment nenorocit si tragic =%T> va !i alt!el9: %bsolut nimic: > singura zguduitura "uternica. ne)am cam eliberat singuri si ne)am castigat inde"endenta si teritorilie istorice. niciodata %rmata Romana nu a !ugit din !ata dusmanului neamului sau. Tara si neam. oricum vor muri: Mereu au !acut)o. asa cum au 4urat. sa)i lasam "e militari sa)si !aca datoria asa cum cred ei de cuvinta. cu orice inamic: =oi decidem daca ne trimitem slodatii sa moara degeaba( 1otul &onului. "entru ca nu se "uteau a"ara. >ituz. nu "oarta niciodata uni!orme: . Romania are "este @555 de ani de cand s)a !ormat ca neam si %rmata si mereu s)a a"arat si a realizat mari izbanzi "rin "ro"rile !orte: &e ce am crede ca acum va !i alt!el9: 10iar crede)ti ca <ranta isi va trimite armata sa moara "e Prut "entru a a"ara o tara de3( tigani(9: 1rede)ti ca olandezii vor sari cu mic cu mare sa moara "e !rontierele noastre9: &aca ne vor trimite ceva a4utoare umanitare si cateva mesa4e de 'Mai ca se "oate. "ro"rii co"ii. este esentiala "entru su"ravietuirea noastra ca stat. Mica Intelegere3=%T>. cand imbecilii de "oliticienii isi baga coada3 =oi decidem daca stam cu mana intinsa s"re o iluzorie a"arare din "artea strainilor( =%T> . sa zicem &oame)a4uta: #aza va !i. s)o dotam asa cum trebuie. sau necunoastere a istoriei: %ntanta. s)o instruim. Maresti. numai si numai in mana noastra si a baietilor nostri imbracati in uni!orma militara si celor care. sa alocam !onduri "entru viitorul nostru si "entru sansa ca si "este ?55 de ani Romania sa e7iste: Pentru asta trebuie doar sa recitim istoria recenta$ Putem avea victorii magni!ice. ne rugam "entru voi:(. si daca suntem slab "regatiti. "entru a "ierde tot$ In realitate o armata. "e viata si moartea noastra si a ei. insa le dam si o sansa sa se intoarca acasa "e sub %rcul de Trium!. sau in zdrente si "aru)n mana: >ricum vor lu"ta. desi lu"ta continuu. victoriosi: %sa cum am mai s"us. sau stam cu "umnul strans "e sabie si scut. s"re deosebire de alti. "utem sa ne "ierdem din nou Tara$ Maide)ti sa lasam %rmata Romaniei sa)si !aca treaba. dar de lu"tat au lu"tat mereu3&umnezeu sa)I odi0neasca "e unde au cazut: =%T>.

doar daca ei stau de veg0e: &umnezeu sa)I a"ere acolo unde sunt: GeorgeGMT8OO A octombrie @5--BJ 1omments "J Septem*rie "!N!% Dea&u& Spirii: by: George GMT Posted in: Eroii Romaniei >ra -2553Romania renaste. vazand ca "om"ierii sunt atacati de turci.>ri acesti oameni vor castiga. ataca si el "ozitile otomane$ . ER>I ai =E%M. cum alt!el. vesnica noastra recunostinta: %ti !ost si veti ramane intotdeauna.555 de oameni. iar noi vom avea un viitor. o zi de glorie Ei de cinstire "entru cei care.I R>M%=ES1: 4e&or care asta)i "oarta cu mandrie si onoare uni!orma %rmatei Romane. Dnde"linindu)Ei misiunea nobila de a a"ara unitatea naGionalF Ei integritatea teritorialF a statului roman$ Pe toti acestia. in uni!orma %rmatei Romane. condusi de +erim Pasa$ Soldatii turci erau in drum s"re #ucuresti cu sco"ul declarat de a inabusi Revolutia Romana$ %"roa"e imediat Regimentul @ Roman. comandat de colonelul Radu Golescu. decat "rin sangele soldatiilor sai: 1om"ania de "om"ieri a lui Pavel Paganescu anga4eaza in lu"ta tru"ele otomane. si va asiguram de tot res"ectul si consideratia noastra$ Ka multi %ni. ci!rate la . sau ne vom dori sa !i murit3ESTE %KEGERE% =>%STR%: 2E octom*rie% moment simbolic in istoria "o"orului nostru. eroi cunoscuti sau necunoscuti. %rmata Romana: Ka multi %ni noua tuturor celor care avem un viitor. au "us mai "resus soarta neamului romanesc decat "ro"ria lor viata.K. &umnezeu sa)i odi0neasca si sa)i !ericeasca in raiul ceresc: Tuturor acestora. "rin eroismul Ei 4ert!a lor. le uram din su!let : K% M. ori ei vor muri "rimii "e granite3a"oi si noi vom muri.KTI %=I: Gandurile noastre de bine se indrea"ta catre voi oriunde v)ati a!la in slu4ba Tarii si a =atiunii: Va dorim sa reveniti acasa sanatosi. de)a lungul vremii.

"entru a res"inge "u0oiul turcesc. dar de indata ce romanii lasa armele. neinarmati3 Tru"ele otomane a4ung in #ucuresti3 . +erim Pasa cere o"rirea ostilitatilor sub "rete7tul de a evita "ierderi inutile de vieti omenesti.%menintati de artileria turceasca.553Vazand rezistenta acerba a romaniilor. "om"ierii ataca la baioneta "ozitile tunurilor inamice si reusesc sa ca"tureze doua dintre ele. "e care le !olosesc a"oi im"otriva turciilor3Ku"tand cu dis"erare. otomanii desc0id !ocul si omoara numerosi militari. soldatii romani se retrag incet s"re cazarma$ Ku"tele dureaza "ana la orele -.

de ani sub zidurile Plevnei. >"anezului. batalia din &ealul S"irii este ultima in!runtare "e "amant romanesc: . ca noi astazi sa avem dre"tul sa ne numim R>M%=I9: Probabil !oarte "utini stim cate ceva$ Im"ortanta acelei lu"te mici este insa enorma: &u"a sute de ani de lu"te im"otriva otomanilor.%cum cati dintre noi stiu unde este &ealul S"irii9: 1ati dintre noi c0iar stiu ce semni!ica data de -A Se"tembrie9: Stim noi oare cat de mult datoram unor oameni care au murit in -/J/. Grivitei3si vor insemna desavarirea o"erei ince"uta in -/J/ "e &ealul S"irii: o Romanie Inde"endenta: .rmatoarele con!runtari se vor consemna "este @.

Dumne)eu sa1i apere pe *aieti nostri cu masini rosii= Intotdeauna si)au !acut datoria si mereu vor veni atunci cand avem cea mai mare nevoie de a4utor: Si acum cateva po)e cu actua&e&e dotari a&e pompieri&or mi&itari 4entru mo*i& de comanda si contro& .

.

.

n)ar "utea e7istaL in absolut toate domeniile vietii sociale. su"erte0nologizata de astazi. Mari Romani M%RII R>M%=I au inaltat si !acut renumele acestei tari: M%RII R>M%=I au inregistrat Romania in cronicile istoriei. cu realizari de im"ortanta mondiala. !ara de care societatea moderna. economice si militare$ .Toti cei de "e RomaniaMilitary va ureaza38a Mu&ti ni prieteni = Si Dumne)eu sa va aduca sanatosi din toate misiuni&e = RomaniaMi&itarI -A se"tembrie @5--B2 1omments M RB R>M NB by: George GMT Posted in: Eroii Romaniei.

mai mult sau mai "utin voit si constient. constructorii. multi altii.I R>M%=ES1: <acem un a"el la dumneavoastra. cinstindu)le ast!el memoria. noi ne simtim umili. #ibescu. mici. E7"lorarea S"atiului. meritul =>STR. de a le recunoaste PI>=IER%T..&esi K. reusind sa transmita "osteritatii s"iritul inventiv al R>M%=IK>R si "uterea lor de asimilare a ideilor novatoare si "romotoare a "rogresului$ 1ercetatorii. etc$ . sa ne a4utati cu materiale in!ormative.K. sau "uteti scrie. in a!ara de orice neantelegere trecatoare si mai ales de"arte de istoria atat de dureroasa ce din "acate se re"eta si astazi (indi!erenta si ne"asarea autoritatilor romane !ata de acesti ER>I anonimi sau nu. etcL noi asigurandu)va de res"ectul. bunastarea si "ro"asirea acestei Tari::: =>I. ne !acem datoria de onoare de a)i "omeni. Medicina. <izica %tomica. ce !ace si nu in ultimul rand.ME% i)a dat uitarii. Goliescu. Te0nica si >amenii ce)au "rodus)o: Maideti sa !acem !ront comun si sa relevam =>. re"rezinta EKIT% %&EV%R%T% a acestei T%RI$ Pe langa toti acestia. multumirile si consideratia noastra$ Va rugam sa ne a4utati si sa ne sustineti in e!ortul nostru de a ridica va&u& uitarii de "e Stiinta. te0nicienii. ce din "acate. legate de demersul nostru$ =e "uteti in!orma. de a le releva realizarile si contributia la "rogresul mondial$ > !acem !ara "atima. stiinte. =>I. I=TEKIGE=T% R>M%=E%S1% si R>M%=. !ara a avea insa niciun merit in dezvoltarea. in legatura cu "ersonalitati auto0tone din absolut orice domeniu: medicina. sa !ie cunoscut si de generatiile ce vor veni si c0iar de noi insine: Vuia. la toti cei care simtiti romaneste si iubiti acest "o"or (cu bune si cu rele. Paulat. au creat si au trait.MII intregi. aici "e RomaniaMilitary. vom vorbi des"re ei. dar milenar3 .% si K.K: %sa sa ne a4ute &umnezeu: GeorgeGMT8 OO . neim"ortanti si trecatori3 <ata de noi. le)au luat locul si continua a crea lucruri inimaginabile. "e unii dintre ei. ce a !acut. la care se adauga re!uzul organismelor internationale de resort. cei care simtim romaneste. etc$ cei de astazi. !iindca simtim ca trebuie sa !acem ceva. ce "oate !ace. ce n)ar !i !ost "osibile !ara viziunea si stiinta "redecesorilor lorL lu"tandu)se cu nemernicia vremurilor si li"sa s"ri4inului e!ectiv al o!icialitatilor$ Rusine sa le !ie celor de 'sus(. c0iar si cu articole daca veti dori. Tesla si multi. se autointituleaza 'elite(. atribuind strainilor ceea ce era meritul K>R si im"licit. al R>M%=IK>R$ =e !acem datoria de onoare cu M%=&RI% de a !i R>M%=. asa cum se cuvine tuturor inaintasilor de seama ai =E%M.K in ceea ce "riveste domenii de var!: %viatie. ai R>M%=IEI. EI au lasat in urma lor realizari remarcabile s"re care cu totii am nazuit. 1oanda. scotandu)i din uitare si anonimat. Vlaicu. "entru ca tot ceea ce ei au !acut.

K Traian Vuia s)a nascut la @. reuseste sa se des"rinda de la sol. !iind inmormantat la cimitirul #ellu$ . august -/C@ in satul Surducul)Mic. cu care. urmeaza scoala "rimara in satul sau natal.?5. "e data de -/ martie -. comuna #u4or (#anat . "rimul zbor mecanic cu un a"arat mai greu decat aerul. intr)un zbor de -@ m lungime si la o inaltime de 25 cm !ata de sol$ % !ost si va ramane. a conce"ut "rimul a"arat de zbor mai greu decat aerul.niversitati$ In -. !olosind e7clusiv mi4loacele de bord ale a"aratului$ %"aratul sau numit 'aero"lan)automobil(. inginerul Vuia a !ost "rimul care. absolvindu)l in -/. dragi cititori: Inainte insa de TEM=I1% a !ost3>M. in acei ani in care multi considerau ca >M.?5 cand revine in tara.isi ia doctoratul in stiinte 4uridice.5. !iind cel de)al doilea co"il (din trei .K nu este !acut sa zboare.@$ Se inscrie ca student la Polite0nica din #uda"esta ("e atunci #anatul romanesc era o "rovincie inglobata de!unctului im"eriu %ustro). a !ost o imbinare stralucita a doua realizari inca noi in lume: automobilul si ari"a "ortanta$ Stralucita viziune si mare inventie. iar anul urmator "leaca in <ranta unde va ramane "ana in -. "rintr)o stralucita viziune si inventivitate. iar liceul in orasul Kugo4. la cererea sa$ Moare "e data de A se"tembrie -.K: >M. unde du"a "rimul an de studii se trans!era la <acultatea de &re"t a aceleiasi . asa ca studiile se !aceau la #uda"esta .ngar. al "reotului Simion Po"escu si al %nei Vuia$ Pasionat de 'surubareala( inca de mic.M RB R>M NBC Traian .uia% ce&e dintai aripi romanesti si mondia&e: Traian Vuia re"rezinta una dintre "robele indubitabile ale contributiei romanesti la aeronautica mondiala$ %sa du"a cum "utini stiu.52.

5A solicita brevet de inventie "entru un '%ero"lane automobile( (se nastea ast!el "rimul a"arat mai greu decat aerul. caruia nimeni nu i)a 'acordat( vreo sansa sau atentia binemeritata . V.K acestui Mare Roman. realizand numeroase "rototi"uri ale viitorului a"arat ce se va numi NV. e7"erimenteaza cu succes a"arate cu ari"i rotitoare. acrediteaza ideea ca Vuia este3ungur. cu ari"a sus. articulat la "artea de sus a cadrului.I% -$ Tot in <ranta. si)a adus contributia si la nasterea elico"terului. cu mari sacri!icii materiale si !inanciare $ Vuia a intrat in IST>RI% %ER>=%.TI1II R>M%=ESTI SI M>=&I%KE in data de -/ martie -.5?. meritandu)si locul alaturi de !ratii >rville si Oilbur Orig0t.I% -. de ti"ul 'ari"a zburatoare($ Era constituit dintr) un carucior cuadriciclu (cu "atru roti . mai mult sau mai "utin voite$ &e ce. avand in atentie si "osibilitatea utilizarii lor in aviatie "entru actionarea unor turbine de mare "utere$ Im"resionant. cu roti "neumatice (o alta inovatie remarcabila . l)a determinat "e marele inventator roman sa realizeze "rimul zbor cu a4utorul unui motor actionat cu bio7id de carbon. 4udecati dumneavoastra: $ Primul a"arat de zbor mai greu decat aerul. Ellen0amer si Santos &umont$ . decoland cu un a"arat de zbor mai greu decat aerul (desi multi 'deste"ti( contesta asta .I% -(il va termina in decembrie -. ince"and constructia a"aratului V. doua "rototi"uri de3elico"tere: (GE=I. !a"tul ca)i R>M%=::: (multi oameni de seama ai natiunii noastre au su!erit asemenea 'trans!ormari(.%. ceea ce s"une multe des"re inventivitatea si viziunea sa3 $ Tot in aceasta "erioada se consacra cercetarii si "er!ectionarii generatoarelor de abur.52. avand cele doua roti din !ata directoare (o "remiera in lume $ 1adrul montat "e rama caruciorului ada"ostea scaunul "ilotului si volanul care actiona concomitant rotile directoare si carma de directie$ Ki"sa unui motor cu ardere interna adecvat (sa nu uitam ca %viatia era inca la ince"ut "e atunci .@@.In <ranta ince"e sa a"ro!undeze notiunile de mecanica si aerodinamica.nele "ublicatii straine. realizand in marime naturala intre anii -. "e el !iind !i7ata si ari"a de !orma . "e data de -? mai -. inclusiv din S. era un moto"lan. stocat intr)o butelie$ Motorul era instalat intr)un cor" "rismatic !uselat.@-) -. "e care)l obtine "e -C august (nr$ AA@-52 . dragi cititori: %!lat in <ranta. in tim"ul cand avioanele erau inca nesigure. desi autoritatile romane au demonstrat cu "robe >rganizatiei %viatiei 1ivile Internationale.

de Marin. contrar obiceiului vremii. Goliescu.MII intregi si c0iar =>..g$ In stare de zbor.craina. cine a !ost si ce a !acut. sa nu vorbim des"re contributiile romanilor la "rogresul aeronauticii mondiale: <iindca drumul desc0is de Vuia.eli"soidala.J m$ %cest a"arat de zbor.I R>M%=.g$ Motorul cu 1>@ livra circa @5)@? 1P "e o durata de ma7im ? minute. "ilotul "utea comanda.? . intinsa "e tevi de otel si "liabila "e ambele "arti ale !uzela4ului$ Prin !i7area articulate a acestui ansamblu. Stroescu.C m si o "ro!unzime de @. unei elicit de ti" Tatin (@. Inteligenta romanilor In cele ce urmeaza voi re"roduce un interviu. #ibescu. care "entru mine este deosebit.+ii de nave /&uvia&e' Urm. multi altii3 OO / se"tembrie @5--B? 1omments 4ontraamira&u& – un interviu specia& by: George GMT Posted in: Eroii Romaniei. iar masa "ro"rie a a"aratului era de -. cu toate ca ulterior. ca macar noi R>M%=II. a !ost continuat de alti M%RI R>M%=I. a avut ecou in toata lumea.J m. cu "ilot la bord.toru& deceniu a activat ca &ector 0i% . !ara a !i "lanor inainte: Realizarea M%REK. multi au ince"ut sa)i conteste meritele (tendinta ce se mani!esta c0iar si astazi3 $ %r !i "acat insa.% 0e/u& promo+iei G"#LKH% cademia Mi&itar. G"#L#H 0i 4o&egiu& Superior de Stat Ma7or% 0e/ de promo+ie G"##LH' Rn "##E a o*+inut tit&u& de doctor 3n 0tiin+e mi&itare' 4ariera sa mi&itar. ung0iuri de incidenta variabile ale ari"ii$ %ri"a avea o anvergura de /. acordat de 1ontraamiralul Eugen Kaurian$ %cest interviu se re!era la dedesubturile negocierilor intre Romania si . dintr)o "anza rezistenta. atunci cand ne uitam "e cer sa nu ne)amintim de Vuia: Este "acat ca =>I toti cei care simtim romaneste.% 0e/u& arti&eriei &a marea unitate de nave% prim1&oc+iitor a& comandantu&ui unit. Superioar. "recum: Vlaicu. "rintr)o "arg0ie si cablu. Traian Vuia: Este "acat ca noi R>M%=II. 1oanda.%.O Rn primii )ece ani a &ucrat 3n cadru& For+e&or Nava&e% /iind succesiv% comandant de nav.% <ugen 8 URB N s1a n. a4ungea la @J. re!eritoare la "latoul continental din zona Insulei Ser"ilor$ 1ititi)l cu atentie si mai ales cititi)l "rintre randuri3 4ontraamira&u&% acum 3n re)erv. a !ost conce"ut si realizat direct ca un a"arat de zbor cu motor. Manicatide si multi. Genera&. sa nu amintim K.@ m si "as de @.TMcoa&a Mi&itar.scut 3n &oca&itatea 4ost-na% 7ude+u& Suceava% 3n anu& "#N#' a*so&vit 8iceu& Mi&itar G"#$LH% cademia Nava&.

Rom0niei.cut parte din co&ectivu& de redactare a documente&or pre)entate de c. nu !oarte numeroasF.. de a intra Dn "osesia acelui areal maritim. la care Di dFdea dre"tul normele 4ustiGiei internaGionale$ . cu Ucraina' Rntre 2KKN 0i 2KKL a /. ) % !ost Eansa vieGii mele sF !ac "arte dintr)o ec0i"F. +raCi "e!ul grupului de e/perţi ai armatei. de acum Dncolo. s"aGiul care. ce a reuEit sF aducF GFrii un teritoriu asu"ra cFruia.m@. a"oi. de a lFmuri 4urtea de &a Paga asu"ra corectitudinii "oziGiei RomHniei. RomHnia are dre"tul sF e7"loateze toate resursele minerale sau biologice e7istente$ 1antitatea de 0idrocarburi a!latF Dn zonF este una considerabilF: Ti din "unct de vedere al resurselor biologice.cu o 3ictorie datorat.$ Rezultatul !inal al demersului nostru. "rin deci)ia 4ur+ii Bnterna+iona&e de 6usti+ie.erpilor.apoi% con/eren+iar universitar 3n cademia Mi&itar. dobHndiGi recent.Bn comisia ce a repre/entat Fu3ernu) Rom0niei Bn procesu) de )a La1a.Bn (ebruarie "##2. unor acCiuni conEu1ate.' U&terior a activat ca 0e/ a& Sec+iei Marin.rii Negre”' /ost decorat cu >rdinu& na+iona& AServiciu& 4redincios”% 3n grad de cava&er% iar dup.$C55 .tre Rom-nia 4ur+ii Bnterna+iona&e de 6usti+ie% iar 3ntre " 0i 2K'K#'2KK!% din ec9ipa ce a repre)entat Guvernu& Rom-niei &a 4urtea Bnterna+iona&.conaCiona)i)or no<tri.. re3in.. /ina&i)area procesu&ui de &a Paga 0i cu ce& 3n grad de o/i+er' </ortu& co&osa& a& ec9ipei mi5te 4 ACi participat )a operaCiuni)e de Eusti(icare a area)u)ui ce trebuia s.Bncheiat.necunoscute.contra 'crainei. Rom-nia are drepturi suverane$ Ti nu este vorba de unul mic: 10iar dacF este o )on.p0n. Ministerului %"FrFrii =aGionale Ei %genGiei =aGionale "entru Resurse Minerale ). a"arGine RomHniei se Dntinde "e o su"ra!aGF cHt de douF ori aria 4udeGului #rFila$ Sn cei . de a negocia cu ucrainienii Ei. pentru de&imitarea spa+ii&or maritime a&e Rom-niei% cu Ucraina 0i Bu&garia% 0i 3n 4omisia de negociere a Tratatu&ui de /rontier. a 4usti!icat e!ortul colosal al ec0i"ei mi7te N !ormatF din re"rezentanGi ai Ministerului %!acerilor E7terne. maritim.Bn apropierea *nsulei . acum. din M' St' M'% inspector10e/ pentru For+e&e Nava&e% 3n cadru& Bnspectoratu&ui Genera& a& M' p'N'% &oc+iitor a& 0e/u&ui Statu&ui Ma7or a& For+e&or Nava&e 0i director ad7unct a& Statu&ui Ma7or Genera&' Rn perioada "##!T2KKE a /ost repre)entantu& M' p'N' 3n 4omisia interministeria&. zona ce a revenit GFrii noastre este una dintre cele mai bogate arii din Marea Neagr. de 6usti+ie% 3n sus+inerea /a)ei ora&e a procesu&ui contra Ucrainei' scris numeroase studii% monogra/ii% tratate 0i &ucr.ri de specia&itate% dintre care remarc actua&itatea tomu&ui ASurse de insta*i&itate 3n *a)inu& M.de drept. la Paga. Dnce"Hnd cu martie @55. Mi&itar.

di"lomatice. cF nu domnia sa m)a numit Dn aceastF "oziGie Ei cF. conduceCi 1rupu) de experCi mi)itari? ) Eram Ee!ul unei structuri de marinF. care mi)a cerut sF)i "regFtesc un conce"t de delimitare maritimF. omologul de la e7terne N un om de toatF is"rava. sF a"lic "rocedurile 1urGii la situaGia concretF a zonei cu "ricina Ei sF discutFm soluGia. cHnd am "rimit sarcina. am realizat. "este cHteva sF"tFmHni$ 4 Maruri)e au (ost aruncateK ) %m Dnce"ut citind. !iecare a cHte "este -$C55 de "agini. de susGinere !inanciarF a Dntregii acGiuni$ % mai avut sarcina Dntocmirii Ei de"unerii la 1urte a imensului volum de lucrFri menite a susGine "oziGia guvernului romHn Dn s"eGa contra Ucrainei$ Re"rezentanGii %genGiei =aGionale "entru Resurse Minerale au e7"ertizat comisia re!eritor la resursele de 0idrocarburi din zona a!latF Dn dis"utF. care !useserF traduse Dn romHnF (cazurile S. "entru de&imitarea p&atou&ui continenta& 0i a )onei economice e5c&usive$ Mi s)a "Frut o misiune cu totul ati"icF$ &u"F o "rimF DntHlnire cu re"rezentantul Ministerului de E7terne. sc0iGelor Ei 0FrGilor care sF susGinF te7tul scris al argumentaGiei noastre$ Ka M$%"$=$ s)au ti"Frit Ei legat toate e7em"larele documentelor necesare re"rezentFrii RomHniei la Maga$ =umai "entru !aza scrisF a "rocesului s)au ti"Frit sute de e7em"lare. atHt Dn limba englezF. "HnF la de!initivarea acelui conce"t Ei a"robarea unui mandat./. cHt Ei Dn !rancezF$ E!ortul menGionat anterior a !ost legat doar de "regFtirea "rocesului$ %nterior. dar tFios. "e situaGia concretF cu . dintre . dar a !ost Ei "artea res"onsabilF cu as"ectele 4uridice. iar cei ai Ministerului %"FrFrii au rFs"uns de as"ectele 0idrogra!ice. sensibilitatea "roblemei Ei necesitatea "FstrFrii con!idenGialitFGii in!ormaGiilor cu care veneam Dn contact. realizarea sc0emelor. "e 0artF.% N 1anada Ei Kibia N Malta . de vreme ce sunt o!iGer de marinF. voi gFsi o rezolvare$ Mi)a indicat sF studiez cazurile de delimitare soluGionate de cFtre 1urtea InternaGionalF de RustiGie. sc0iGele Ei 0FrGile necesare argumentFrii variantelor liniilor de delimitare susGinute de cFtre delegaGia noastrF$ Due&u& dip&omatu&ui cu mi&itaru&= 4 Ge ce tocmai dumnea3oastr. to"ogra!ice. e!ectuarea calculelor de ec0itabilitate a su"ra!eGelor. am !ost atenGionat cF. du"F care. cu "oliteGe. determinatF strict de liniile de ec0idistanGF. "regFtind soluGiile te0nice. nimeni altcineva nu avea dre"tul de a intra Dn "osesia in!ormaGiilor cu care lucram$ Ka solicitarea de detalii Ei la remarca mea. noa"te de noa"te. aCi (ost numit s. oarecum. la Dnce"utul anului -.4 Ae ro) au a3ut experCii mi)itari? ) Precizez cF Ministeru& /aceri&or <5terne a nominalizat agentu& 0i co1agentu& Rom-niei Dn cadrul "rocesului. la care voi a4unge. legatF de !a"tul cF nu mai lucrasem vreodatF aEa ceva. o variantF de delimitare. cu mi4loace gra!ice. din Statul Ma4or General. am trans"us. mi)a re"licat. grozFvia situaGiei Dn care intrasem$ &ate !iind. calculele to"ogra!ice. Dn negocierile cu Ucraina.. de a "regFti Ei susGine "oziGia Ministerului %"FrFrii.craina. deciziile 1$I$R$. "e care aveam sF)l cunosc mult mai bine du"F aceea: ).craina. e7"erGii militari au "artici"at la toate rundele de negociere cu .

<i s. de sus$ MF o"rea. (ac 3ariante)e astea? Am 3. mi)a cerut sF reiau e7"licaGiile: Se de"Frtase de mine Ei de 0artF$ MF "rivea nu numai de la distanGF. vF mulGumesc mult "entru tot ceea ce aGi !Fcut: %m DnGeles de "rima datF ambele variante$ %mHndouF au susGinere Ei "ot !i !olosite Dn negociere$ =)am vrut sF !iu ne"oliticos cu dvs$./C$ &ar este mai DndrFzneaGF. pricepeCi <i )a h. a"oi e7"licaGii. cHt se "oate de mult. adversarii "un Ei DntrebFri "rosteEti. din -. Dmi s"use: Iastea sunt variantele ce s)au negociat. din cHnd Dn cHnd. "e cele de marinF9( 1u un surHs Ei un "ic de mHndrie Dn glas. bine. un !el de3 ucrainean$ &acF aGi "utut !ace !aGF DntrebFrilor mele. de "artea Ucrainei am luat Dn calcul Ei Bnsu&a Merpi&or. merge mai adHnc Dn s"aGiul "e care Ei)l doresc ucrainenii$ 1ealaltF este "uGin trasF de "Fr.GFrmurile celor douF state$ Evident. un "ic.i. a3eaCi aceste 3ariante. Ei aceasta. Am ie<it din A3iaCie cu 1radu) de maior. "unct cu "unct. Dn "artea de est aBnsu&ei Merpi&or. ca o insulF nelocuitF Ei !FrF viaGF economicF "ro"rie (doar cu a"ele teritoriale ce)i !useserF alocate "rin Tratatul de !rontierF cu . pe un porta3ion. Dn !aGa 0FrGii "e care desenasem cele douF variante de delimitare$ IniGial. Am pi)otat $IF O u) 15 <i am (ost primu) rom0n care a ateri/at 3reodat. m)a "us iarFEi Dn DncurcFturF: nu era su!icientF o variantF: Voia Ei "e a doua: 1are sF di!ere. Ei sF aibF. mi)a Dntins mHna Ei mi)a s"us: I&omnule comandor. desc0ide un dosar. <tiCi c. dar aEa cum era !iresc. cu !osta . i)am tele!onat celui de la e7terne. bucuros cF a4unsesem la o concluzie. de)a lungul tim"ului. Ei cu un "ic de sarcasm$ Sn !ond. dar "utea !i argumentatF$ ) A urmat un*Tsunami? ) =u: > discuGie Dntre "atru oc0i. cu a"roa"e -$?55 .RSS. un dialog normal.K Iom (ace echip. Dn tim" ce o des"ac0eta. la sediul M$%$E$. dar uitat de "ro"riul3 minister. mai ales. scoate o 0artF Ei. cum se calcula o su"ra!aGF maritimF$ 1Hnd am crezut cF eram "e !inal. vF veGi descurca Ei cu ei:( Era o EcoalF "e care nu o mai DntHlnisem$ Snce"usem sF mF calmez: I&ar. "entru a conveni o DntHlnire$ > sF)i "omenesc mai tHrziu Ei numele.I.cut sin1ur9( S)a ridicat calm de "e scaun. "entru cF a avut un rol esenGial Dn stabilirea liniilor generale de negociere$ &u"F ce a a!lat cF am !inalizat o variantF Ei sunt "regFtit sF o susGin. din -.rCiK Ge ce nu )e4aCi (. am dorit. de unde EtiGi cum se lucreazF "e 0FrGi. de unde se "leacF. mai ridica Ei tonul vocii: Era "rea mult: %m Dnce"ut sF)i rFs"und "e acelaEi ton$ 1HteodatF.dac.na dintre variantele dvs$ se a"ro"ie destul de mult de varianta delegaGiei noastre. ci Ei. DncearcF sF te "rindF "e "icior greEit3 sunt multi"le terti"uri$ %stFzi am !ost avocatul diavolului. nu aveam nimic de "ierdut: MF aEte"tam sF "rimesc o re"licF "e care sF nu o "ot duce$ Sn loc de cuvinte tFioase. mu)Cumesc Bnc. cum se a4unge la linia !inalF3 de ce asta93 de ce aia9 Interlocutorul meu nu vedea "entru "rima datF o 0artF de marinF$ % DnGeles "er!ect cum se determina o distanGF "e mare. o dat. am reuEit sF trans"un gra!ic o altF linie de delimitare care mFrea arealul ce i)ar !i revenit RomHniei. 3. nu a3em . Dmi rFs"unde: INnainte de a )ucra )a +xterne am (ost <i eu o(iCer. la negocieri. atunci cHnd ec0i"a a !ost decoratF la 1otroceni: Mare "Fcat. de "rima. $ Ka !inalizare. susGinere Dn "revederile dre"tului mFrii$ 10iar cF era bFtaie de 4oc: %Ea am crezut atunci$ S)a dovedit. DnsF.RSS$ . "entru cF. Ei.J./ut c.m@ $ Este adevFrat.de ce m4aCi mai chinuit s. cF ambasadorul (rang di"lomatic obGinut nu mult du"F acea vreme avea viziune: &u"F alte analize Ei cFutFri. sF vFd cum le argumentaGi Ei Dn situaGii critice$ Pentru cF. "rivind "rinci"iile a"licate !iecFrei variante. soluGia era "uGin !orGatF. "entru cF este un om cu totul deosebit. uneori. doar. cu DntrebFri care mi se "Freau a !i rFutFcioase$ #a. a venit Dn !aGa mea. dar aGi susGinut)o bine$( I:. se mai ridicF Ei tonul.

cu multF imaginaGie Ei "asiune. nu mai este "rintre noi$ %"ortul sFu a constat Dn identi!icarea unor argumente convingFtoare Dn susGinerea "oziGiei RomHniei$ Snce"Hnd cu "artea a doua a anului @55-.3oie s. "rivind dre"tatea "oziGiei susGinute de noi$ %sta Dn tim" ce.= 4 :uteCi nomina)i/a echipa de )a Ap. iar din @55@ 0i comandoru& ure& 4>NST NTBN N Ee!ul &irecGiei Midrogra!ice Maritime$ %vrFmescu N un o!iGer de mare travaliu Ei e7trem de e!icient Dn analiza as"ectelor 0idrogra!ice N .mK A)e1eCi43. a !Fcut acelaEi lucru Ro*in 4&ever&I. a realizat studii ale cFror concluzii au !ost utilizate "e durata negocierilor.Bn $inisteru) Ap.rii. atHt Dn englezF. Bon1D. de la Serviciul de 1onsultanGF al %miralitFGii #ritanice$ Dip&oma+i de e5cep+ie ) P4aCi menCionat anterior pe dip)omatu) Aure) :reda. cHt am*asadoru& ure& Preda a !ost Dn ec0i"a de negociere N de multe ori c0iar el a condus)o: ). cHnd negocierile s)au reluat. <i d3s./)@555 N am colaborat e!icient Ei "lFcut cucontramira&u& 3n re)erv. Dntr)un ritm mai alert..rare? ) Sn "rima "erioadF N -. am avut o relaGie "ro!esionalF e7traordinarF$ >/i+eri a&e0i pe spr-ncean. care a contribuit ma4or la identi!icarea unor documente de ar0ivF esenGiale cauzei noastre. de4a. 1onstantin ne)a !acilitat accesul la imensul "otenGial EtiinGi!ic Ei documentar e7istent la structura s"ecializatF Dn 0idrogra!ie a <orGelor =avale$ Sl nominalizez Ei "e co&one&u& Marin 8NBW<B N Ee!ul &irecGiei To"ogra!ice Militare. din "Fcate. "entru ec0i"a ucraineanF.:( %"oi. care. tim" de trei ani. iar "rin utilizarea a"licaGiilor in!ormatice s"eci!ice domeniului to"ogra!ic s)au realizat calculele laborioase.crainei ("este AA5 "agini $ 1ontribuGia colegilor Boana PR<D Ei 8iviu DUMBTRU. cu studii de 0idrogra!ie la Trieste Ei la Kondra. a contat enorm Dn economia bFtFliei cHEtigate de delegaGia romHnF$ . cHt Ei Dn !rancezF. organizatorii Ide !acto( ai rundelor de negociere. de spriEin.nu+ T> D<R. iar ulterior. Dn !aGa celebrei 1urGi de la Maga$ 1u "ro!esionalism Ei "restanGF: Tot ei au !ost cei ce au conce"ut modul de organizare a conGinutului documentelor trimise 1urGii Ei au dat girul !inal al argumentaGiei noastre Dnserate Dn cele douF documente "rinci"ale: Memoriul RomHniei ("este @?5 "agini Ei Re"lica RomHniei la "oziGia . a reuEit sF trans"unF gra!ic toate ideile "e care membrii delegaGiei noastre N inclusiv cei cinci avocaGi internaGionali "e care i)a anga4at RomHnia N Ei le)au imaginat "entru convingerea 1urGii.RSM<S4U N din Ins"ectoratul M%"=. "ersonalitFGi marcante ale di"lomaGiei romHne$ Ei Ei)au Ginut discursurile. A)Ci membri ai echipei $inisteru)ui A(aceri)or +xterne 34au atras atenCia? ) Bogdan UR<S4U Ei 4osmin DBN<S4U (agentul Ei co)agentul RomHniei "entru Maga sunt. au intrat Dn ec0i"F comandoru& 4oste& . o echip. Dn documentaGia DnaintatF la 1$I$R$. ce au stat la baza argumentaGiei$ %m lFsat la !inal "e cei doi o!iGeri nominalizaGi Dn documentele de la "roces: >ctavian BU( TU Ei >vidiu N<GPBU$ #uzatu. nu c0<ti1.<i 3om )ucra Bmpreun.r.

o !emeie ce se a"ro"ia. cHnd ne Iveri!icaserF( "aEa"oartele. decHt cu o lucrFtoare de 0otel$ &u"F rFs"unsul de rigoare. du"F A2 de ore de mers "e tren N dintre care vreo "atru "entru sc0imbarea bog0iurilor roGilor Dn staGia Vadu Siret. care asigurF eta4ul$ %4unEi la eta4ul Ease. negocierile aveau o rundF de trei ore dimineaGa Ei o alta. ne cunoEtea de4a du"F !igurF$ Ti asta !FrF sF ne !i vFzut anterior: %u urmat discuGii "e subiect Ei ciocFnirea. cHnd sc0imbaserF bog0iurile: Rnregistrat am*ienta& 0i e&iminat de &a tratative&e *i&atera&e= 4 Qi a doua Bnt0mp)are? ) S)a "etrecut la una dintre rundele de negociere. Dn tim"ul celor "atru ore. de aceeaEi Dntindere. sur"rizF. din vara anului @55-$ Eram la convorbirile de du"F amiazF$ Sntotdeauna. am Dncercat. constatFm ra"id cF acestea erau una lHngF alta Ei cF. "entru a identi!ica mFcar unul dintre micro!oanele "lantate$ =iciun rezultat "al"abil. ce trebuia !inalizat "HnF Dn anul @55A$ Eram la Ministerul de E7terne al . "rin intermediul englezei. toate c0eile se "otriveau "er!ect !iecFrei uEi: 1on!orm celor stabilite DncF din tren. cu acelaEi I&obrHi deni:(. s)a uitat atentF la c0i"ul !iecFruia dintre noi Ei ne)a Dntins cHte o c0eie$ <FrF sF ne cearF tic0etul cu numFrul camerei sau sF ne Dntrebe ceva: %m sc0imbat Dntre noi niEte "riviri curioase. gazdele ne)au indicat o salF alFturatF celei Dn care se "urtau discuGiile Dn "len$ . unde ne DntHm"inF. dar concluzia era clarF: eram monitorizaGi DncF de la vamF. du"F masF$ =egociatorii Ee!i N "reEedinGii celor douF delegaGii N a4unseserF la concluzia cF "oziGiile lor nu se "ot armoniza. "rin intermediul ambasadei.<i situaCii mai aparte? ) &a$ Prima se re!erF la contactul iniGial cu Iatmos!era( ucraineanF$ Era "rima rundF de negociere la care "artici"am Ei. rece"Gionera ne)a DnmHnat !iecFruia dintre noi tic0etul cu numFrul camerei dar. "entru a)Ei armoniza "oziGiile. toGi cei Ea"te romHni cHGi cFlFtorisem cu trenul. c0eile sunt identice. care Iblocau( negocierile. ca as"ect. !usesem "revenit des"re metodF.crainei Ei. !iind Dn im"as. Ei nu mF mai deran4a: &e !a"t. de "e eta4. Dn !inal. "entru a dezbate as"ectele 0idrogra!ice. la ca"Ftul coridorului. ne strHnsesem toGi Dn camera unuia dintre noi sF discutFm "lanul de "limbare "entru acea singurF du"F amiazF liberF$ Veri!icHnd dacF c0eile se "otrivesc celorlalte uEi. mai degrabF cu o lu"tFtoare de Isumo(.APa)eaica” – din contraspiona7u& ucrainean 4 Au (ost. N am a4uns la 0otel$ %ici. dre"t consecinGF. ne)a s"us cF vom "rimi c0eile acestora de la !emeia de serviciu. care nu se DnGeleg asu"ra metodei de delimitare Ei a liniilor "ro"use$ Era o tacticF de negociere cu care mF obiEnuisem. a "ereGilor camerei. iar restul ec0i"elor sF dezbatF detalii "rivind Tratatu& de /rontier. iar cineva a zis cF. DncF de la "rimele runde de negociere: &eci.pe durata ne1ocieri)or sau a procesu)ui. unul dintre Ee!ii celor douF delegaGii "ro"une ca e7"erGii sF se DntHlneascF se"arat. iar dacF nu se "otrivesc le vom sc0imba Dntre noi$ %4unEi Dn dre"tul camerelor. cu de)amFnuntul. "robabil. !rancezei sau germanei. am constatat unicitatea !iecFreia Ei !a"tul cF I0azeaica(. sF cerem c0eile$ <FrF nici un rezultat: %bia atunci unul dintre noi a bH4bHit un I&aite mne cliuci:($ S)a luminat la !aGF. din cauza e5per+i&or 9idrogra/i. mergem. care cum a "utut. du"F "rezentarea "aEa"ortului Ei solicitarea camerelor rezervate anterior. cu un I&obrHi deni:( Ei un zHmbet "ro!esional. de4a.

de ce nu !aci acelaEi lucru9( Poate iritat de tonul meu ve0ement. nu are o "o"ulaGie "ro"rie Ei cF "ersoanele aduse de "e continent. aceleaEi 0FrGi. l)am o"rit Ei i)am zis: IMFi. $ Ttiind. DncF. iar cel romHn a DnsoGit e7"erGii 0idrogra!i$ Ka masa cu 0FrGile Dntinse. "lus translatorul nostru$ =e cunoEteam "oziGiile de la rundele anterioare Ei Dncercam. DncF de la "rimul Tratat de /rontier. acelaEi cadru geogra!ic: cum dracuV nu a4ungem sF ne lFmurim unul "e celFlalt9 Tu nu te)ai sFturat sF tot zicF Ee!ii delegaGiilor cF din cauza noastrF nu DnainteazF negocierile9 Eu Gi)am e7"licat. cu /osta URSS(-. ca urmare. ale celor douF delegaGii: doi romHni. Dmi rFs"unde: IMFi. le)am dat s"eranGe Ee!ilor delegaGiilor cF a doua zi ne vom lFmuri Ei 3 am Dnc0eiat ziua$ =umai cF. "e care o dorim noi. "entru detalii$( &u"F cunoscutul Is"asiba(. nu se "ot susGine economic singure. este "roblema9 Te!ii mei vor linia aceasta Ei mi)au cerut sF gFsesc argumente$ %cestea. cF acest mic teritoriu. cum se a4unge la linia de delimitare "ro"usF de noi$ Tu.din 1onvenGie. "artea adversF a susGinut cF insula este locuitF Ei are o viaGF economicF "ro"rie$ &eci se Dnscrie Dn "revederile art$ -@-. 0idrogra!ii. DnsF. cF nu la noi. deci Ei marea trebuie Dm"FrGitF Dn aceeaEi "ro"orGie. din nou. asu"ra dre"tului mFrii. omologul meu nu a mai a"Frut$ Ti nu l)am mai zFrit vreodatF: PFcat: Era "rintre "uGinii cu care "uteai avea un dialog "e "robleme 0idrogra!ice: Ka Dntrebarea mea. "latou continental Ei o zonF economicF e7clusivF "ro"rie$ &acF Gara noastrF ar !i ac0iesat la aceastF "retenGie. "oate crezHnd cF nu)l aude altcineva din delegaGia ucraineanF N colegul lui ieEise din camerF:. !iecare din Ee!ii celor douF "FrGi. Bnsu&a Merpi&or 4 Aum a in()uenCat Insu)a Qerpi)or trasarea )iniei de (rontier. "robabil. am bFtut "alma. sub incidenGa aln$ A al articolului -@. ne)am Dntors Dn sala negocierilor. des"re "rezenGa o!iGerului ucrainean cu care trebuia sF !inalizFm discuGiile. aln$ -. mi s)a rFs"uns cF se DmbolnFvise Ei cF. "rin Dntrebare Ei rFs"uns. de a doua zi. care sti"uleazF cF rocile*teritoriile !FrF "o"ulaGie Ei economie "ro"rie au dre"tul . nu mai are rost sF ne stro!ocFm atHt: Pro"un sF mergem sF le s"unem Ee!ilor cF suntem "e cale sF gFsim soluGii Ei cF este necesar ca mHine dimineaGF sF ne vedem. cHt Ei cu Ucraina. "as cu "as.J. ar !i Dnsemnat ca marea sF se Dm"artF Dntre insulF Ei tFrmul romHnesc$ #ineDnGeles. N ori din alt motiv. de numai -C 0ectare N care este insula ). Ei.? 4 Pe tim"ul negocierilor. Di !Fcusem un rFu. delegaGia romHnF nu avea cum sF !ie de acord cu o asemenea Ienormitate 4uridicF($ &e !a"t. doi ucraineni.1um nu erau decHt doi translatori o!iciali. nu e7istF. Dn niciun !el: Tu. cu toate re"ercusiunile ce ar !i decurs din aceastF inter"retare. cel ucrainean a rFmas cu delegaGia mare. insula cFdea. o "erioadF nu va "utea "artici"a la negocieri$ MF lFmurisem: &iscuGia !usese DnregistratF Ei. "entru misiuni grFnicereEti. al 1onvenGiei >=. nici Dn dimineaGa urmFtoare Ei nici ulterior. gos"odin Evg0enii: =u am ce sF)Gi e7"lic: =u "ot a4unge la linia aceasta. este DndrituitF sF aibe a"e teritoriale. atHt cu !ostaURSS. dar le mai cFutFm:( I#ine: &acF este aEa. "HnF acum. cu consecinGe ce nu mi le "ot imagina nici acum$ 4apcana numit. aceleaEi e7em"le din "ractica internaGionalF. gos"odine*domnule:( I=e cunoaEtem de trei ani$ %vem aceeaEi "regFtire. sF demontFm susGinerile adverse Ei sF le argumentFm "e cele "ro"rii$ 1um trecuserF vreo douF ore Ei ucraineanul nu venea cu niciun alt argument nou Ei re"eta mereu cF GFrmul lor este mai lung decHt cel romHnesc. nu ai DnGeles. adicF "ierderea unei im"ortante "FrGi din mare: RomHnia a recunoscut dre"tul insulei de a avea a"e teritoriale.

"entru modul Dn care colectivul "rovenit din armatF a muncit la acest "roiect.niversitatea =aGionalF de %"Frare. im"licit. "entru a "rezenta contribuGia e7"erGilor militari Dn acest "roiect$ %m susGinut)o la Kiga =avalF RomHnF Ei la . Dn trei rHnduri. Ministerul %"FrFrii Ei. mai "ro!und Ei mai Dn detaliu. de "este J5 de ani. "entru cF din aceste structuri au "rovenit o!iGerii ce au re"rezentat RomHnia Dn acest demers$ %m gFsit dezinteres Ei3 "orGi Dnc0ise$ ) Asta Bntr4o etap. Rom-nia Ei)a cHEtigat res"ectul !aGF de sine: Ti acesta este lucrul cel mai im"ortant: Ti mai cred cF RomHnia Ei)a demonstrat.$C55 .craina: . scrisoare de mulGumire cFtre ministrul a"FrFrii$ Ti. cred. motivaGia stabilirii liniei de bazF.de4ai G3s. ca urmare. "oziGia RomHniei a !ost cea corectF$ Drepturi suverane 4 Ae a c0<ti1at Rom0nia? ) Pentru "rima datF. arealul ce ne)ar !i revenit ar !i de"FEit. aceasta nu a in!luenGat Dn niciun !el "rocesul de delimitare$ 1u alte cuvinte. cu "uGin. "entru delimitarea. Dn "artea de nord a raionului.RSS Ei de . du"F -./.craina$ &acF am !i argumentat.. nu se "oate greEi$ =u Dn ultimul rHnd. asu"ra relaGiei GFrii noastre cu vecinul de la nord)est$ 4u&mea interdic+iei 3n area&u& mi&itar= 4 eBmp)iniri? ) 1urtea ne)a recunoscut numai /56 din zona a!latF Dn dis"uta cu . de e7em"lu$ %m dorit sF o !ac cunoscutF Ei Dn instituGiile "e care le)am re"rezentat$ %m solicitat. 1otroceniul ne)a decorat: &u"F "ublicarea &eciziei 1$I$R$ "rivind delimitarea.? . de vreme ce. 1urtea de la Maga nu a acordat insulei decHt dre"tul la ape teritoria&e Ei. Dn acest sens.56$ %m !Fcut calcule Ei sc0iGe Dn acest sens$ %colo am !i avut Eansa sF a4ungem$ % doua insatis!acGie se re!erF la un as"ect "uGin 3 cazon$ %m re"rezentat.doar la a"e teritoriale. am !Fcut)o destul de bine. dar Ei altora. acordul !actorilor res"onsabili din Statul Ma4or General Ei din <orGele =avale. . atunci cHnd acGiunea internaGionalF a unui stat se bazeazF necondiGionat "e aceste norme. am "regFtit o e7"unere. de vreme ce. delimitarea s)ar !i Dnc0eiat Dntr)un termen rezonabil$ =u du"F "este J5 de ani Ei cu "roces internaGional: 10iar dacF nu a s"us)o e7"licit. atHt "e durata negocierilor. RomHnia a cHEtigat dre"turi suverane asu"ra arealului de . Bn care )a conducerea acestor instituCii erau marinari. ministrul de e7terne a trimis. "e ca"Ftul digului Sulina (linie recunoscutF anterior Ei de . nu Ei la "latou continental Ei zonF economicF e7clusivF$ &acF sovieticii*ucrainenii ar !i DnGeles acest !a"t. sieEi. la !inal.m@ ce i)a revenit Ei a "us ca"Ft unui di!erend care trena. bazatF "e o serie de 0FrGi. cF "revederile normelor de dre"t internaGional nu sunt vorbe goale Ei cF. Statul Ma4or General Ei <orGele =avale$ Ti. dar Ei a "rocesului.

Eroii Romaniei .) Poate tocmai de aceea: =u Etiu ce sF vF rFs"und: 0ursa1 ziuavec0e. Intalnirile ziuavec0e 2 se"tembrie @5--B2 1omments >noarea si devotamentu& rmatei Romane :intr1un interviu deose*it by: George GMT Posted in: %rmele %rmatei Romane.

Poate ca de multe ori unii dintre voi au zambit usor. atat eu cat si "rietenii mei care scriu "e blog. citind articolele "ublicate aici$ S"un asta "entru ca uneori. un "ic eroic si "atriotic. suntem cam entuziasti: %vem uneori(sau asa "oate "area tendinta de a "rezenta. si in mod sigur si "entru voi. anumite realitati actuale sau istorice. "unand accentul "e latura national)militara a societatii romanesti: &ar cum acest blog s)a nascut strict din dorinta de a "rezenta si e7"une cat mai multe des"re noi romanii si des"re bratul armat care a creat si a"arat aceasta tara inca de la in!iintarea Ei. este evident$ . %rmata Romana. va cerem un "ic de clementa si rabdare: 1a anumite notiuni ca Romania. #urebista. roman. inseamna !oarte mult "entru noi. de "e vremea "rimului rege. romanitate sau altele asemenea.

si retineti cat mai multe dintre numele "omenite acolo: Poate candva le vom mai intalni$ . ca il cunoastem3 %cest interviu nu mi)a !ost acordat mie. de televiziuni de "artid si de coru"tie cvasi)generalizata. sunt destul de bine "regatite si incadrate cu oameni com"etenti si "atrioti$ Poate ca "atriotismul suna stan4enitor. atunci cand sustinem ca %rmata Romana si structurile de !orta ale Statutului. dar il voi "ublica cu sursa cu tot. &%R3suna !oarte bine "entru uimitor de multi oameni$ Iar unii dintre acestia sunt mai 3deosebiti: 1a "regatire. "rost "regatiti si indi!erenti: Multi sunt e7trem de buni in meseria lor. mai ales cele militarizate. ca !unctii. in cel mai adevarat si "ur sens literar: %cum a venit vremea sa va o!er si o mostra de "ro!esionalism. cel mai "robabil in doua "arti$ Tot ce va rog este sa aveti rabdare: cititi)l cu atentie. M%E si3nu numai: In urmatoarele zile voi "ublica un interviu cu un o!iter de rang inalt din %rmata Romaniei.&ar corect este sa si argumentam. ca romani "ana la urma: &e cateva ori am sustinut ca in anumite structuri nationale. intr)o lume dominate de '1lic. cititi)l incet. c0iar si in structurile de conducere$ =u toti sunt coru"ti. de mentalitate de la cele mai inalte nivele ale M%"=. curati la su!let si 3 R>M%=I. care descrie destul de amanuntit un anumit eveniment ar0icunoscut de noi toti: Sau asa am crezut. sunt oamenii deosebiti.( si 1an)1an(.

Eroii Romaniei .anatorii de Munte in rmata Romana by: George GMT Posted in: %rme de Razboi.&ar mai ales cititi)l "rintre randuri si asa "oate veti a!la cine sunt cei care a"ara Romania cu su!letul in "rima linie. !oarte multi: Vom avea acum ocazia sa cunoastem "e cativa dintre ei: C rme de e&ita' . in tim" de "ace( "ace9: sau "e tim" de razboi: In mod sigur multi romani isi iubesc Tara. %rmele %rmatei Romane.

2m lema 3anatorilor de Munte BNT<8BG<NT R>M N< S4 : Vanatorii de Munte in %rmata Romana .

o "roblemea insurmontabila$ 1um Romania are teritoriu muntos "este J56. sau ar "utea "une in !ata oricarui inamic. aceste adevarate tru"e de elita romanesti "un. a"roa"e "e orice directie de invazie. intreg la minte. ar !ace cunostiinta cu unitatile noastre$ Si nu cred ca i)ar "lacea: Inca din antic0itate invadatorii se !ereau ca dracu de tamaie sa intre in "adurile si muntii nostri si aceasta stare de !a"t s)a "er"etuat si astazi$ =imeni. "e zone ei de o"erare. &omnia Sa invadatorul. decat Vanatorii de Munte: Im"rastiati "e crestele 1ar"atilor. la o intalnire sigura si mortala cu Vanatorii de Munte romani$ . nu si)ar "ermite lu7ul sa)si trimita tru"ele "rin trecatorile 1ar"atilor.=u cred ca in %rmata Romana de astazi e7ista alta categorie de arme mai temuta si e!icienta.

unde "este ?56 din su"ra!ata nu are nici macar drumuri !orestiere.J@. un eventual inamic. este o incercare "rosteasca si sincigasa: 1um armamentul greu nu "rea are mare success in zona montana si desisul "adurii. lu"tele dintre a"aratori si inamic s)ar "urta ca la "artidele de vanatoare. "oate cel mult muri eroic$ In acest moment !ortarea trecerii muntilor este o intre"rindere a"roa"e sinucigasa. ca doar nu degeaba %rmata Romana isi numeste tru"ele al"ine 'Vanatori de Munte(: Pentru ca ei c0iar asta !ac: vaneaza3 .Inca de la in!iintarea "rimelor unitati. in 1rimea si -. antrenati in tactici de 0artuire.JJ in Muntii Tatra$ &es!iintate de sovietici du"a -. su"erb ada"tati la conditile de mediu si avand in dotare celebrii caluti Mutul. sco"ul "rimordial a !ost "rotectia trecatorilor si ca"acitatea de lu"ta in zona muntoasa$ E7trem de !olositoare. in -.-2. Vanatorii de Munte au o !ost rein!iintati in anii '25$ <oarte bine "regatiti "entru lu"ta in 0abitatul lor natural si a"roa"e imuni la te0nologia avansata de astazi. multi trecand "e la noi "entru "er!ectionare. !oarte buni cunoscatori ai vietii "e munte. cosmarul cel mai mare ar !i unitatile romanesti de vanatori$ E7trem de ra"izi si !oarte greu detectabili. "ot "ractic sa atace din orice zona si sa se !aca nevazuti !oarte re"ede$ In desisul 1ar"atilor.in cam"anile din -. #rigazile de Vanatori de Munte sunt "robabil unele din cele mai bine "regatite unitati ale %rmatei$ Sunt considerati "rintre cele mai bune tru"e montane din =%T>.J2. cu VM)ul su!landu)ti mereu in cea!a$ &e !acto sa te iei la tranta cu batalioanele de vanatori in "ro"riul lor 0abitat. oricat de te0nologizat ar !i. ca "rinci"al mi4loc de trans"ort si salvare. aceste tru"e si)au dovedit eroismul si valoare inca din Primul Razboi Mondial. inclusiv "olonezii$ 3anatorii de Munte in atac Pentru orice inamic care ar !orta trecatorile.

Vanatorii de Munte "ot actiona si in gru"uri mici. !iindca lu"ta in munti si muntele in general. aceste unitati sunt "ur si sim"lu sta"anele autoritare a 1ar"atilor si in mod sigur unele dintre cele mai bune tru"e din lume: Vanatorii de Munte in %rmata Romana sunt considerati trupe de e&ita "e buna dre"tate.4atalionul 56 3anatorii de Munte %vand si "regatire de ti" <>S. la !el de bine ca si la nivel de batalion$ =umite "e dre"t cuvant tru"e de elita. necesita te0nicii s"eci!ice si a"titudini s"eciale din "artea lu"tatorului$ .

3M in Cauca&% octom rie 6785 &otarea acestor tru"e este in mare "arte asemanatoare cu cea a armei In!anterie. "usti)mitraliera. lansatoare de rac0ete %G)C*. Dn "rinci"al Dn tim"ul lu"tei Dm"otriva acGiunilor "e teren montanL ) de neutralizare a ec0i"amentelor inamice "rote4ate si ne"rote4ate. "istoale)mitraliera. dis"unand de toata "ano"lia de arme !olosita de catre in!anteristi: "istoale. etc$ Insa.. aruncatoare de mine "ana la calibrul -@5 mm. "recum si a "ersonaluluiL ) neutralizare MKRS Ei artilerieL ) neutralizare ec0i"amente radioL )treceri e!ectuate "rin cam"urile de mine$ MuniGie)arma utilizeazF urmFtoarele ti"uri de muniGie: . dis"un si de te0nica s"eci!ica lu"tei montane. mitraliere de com"anie si %%. "recum tunurile de munte de C2 si -55 mm$ >#. grenade o!ensive si de!ensive.PIER M>=T%= de C2 mm ce are urmFtoarele misiuni: )s"ri4in cu !oc a tru"elor de munte. a"aratura de transmisiuni securizata si cu salt in !recventa Marris si Pant0er.

PIER. !usee P& MJ/%AL &)A?5 TM !usee . inca de la in!iintare. !usee M?-%?L )"roiectile de ti": OP !um. are aceleasi caracteristici ca si cel de C2 mm.)"roiectil e7"loziv ridicat de)A?5 M. e7"loziv incendiar @*@ML -55 mm.K M>=T%= de -55 mm.@ mmL )viteza "roiectile la gura tevii A. si anume calutul Mutul$ >riginar din muntii nostri. aceste s"elndide cabaline sunt a"arte !ata de restul 'te0nicii( !olosite in %rmata Romana$ . !iind des!asurabil (montat*demontat in @)A minute$ El "oate !i de"lasabil si "e drumuri "avate cu viteza de ?5 . "recum si alte ti"uri de "roiectile$ &ar vanatorul de munte nu lu"ta niciodata singur: El are alaturi.ilometri "e orF (tractabil de catre &%1 //C R $ >#. un "artener si un !oarte bun "rieten.PAL )"roiectile #+ A?J "iezoelectrice cu !usee 1VP)A-@L SMEKK M?5 !usee P&./ m * secL )rata de !oc: minim ? "roiectile * minutL )lungime tun: A-55 mmL )inaltimea la J? de grade: -225 mm$ Tunul are "osibilitatea de a !i trans"ortat Mi"o (cu caluti . M25.g$ MuniGie: arma utilizeazF urmFtoarele ti"uri de muniGie: -55 mm.ilometri "e orF. cu di!erente legate de marime$ El "oate !i trans"ortat atat Mi"o cat si auto)remorcat (sc0imbarea de la auto la 0i"o. e7"loziv incendiar A*AM. tub lung. tub lung. iar o!!)road cu viteza de @5 . M+)J?-$ Princi"alele caracteristici: )calibru C2. !usee .P AL SMEKK M??. !acandu)se in -5 minute $ Ec0i"a4ul este de / militari$ Rata de !oc este de minim 2 "roiectile * minut$ Greutate ma7ima -??5 .

la su"ort "entru trageri si trans"ortul ranitilor.<ara GPS sau alte c0estii deste"te. 3anatorul si calutul sauInca de mici sunt obisnuiti cu zgomotul generat de di!eritele arme din dotare. cat si cu %G)C$ &ealt!el la introducerea unor arme noi in dotarea VM)ului. si mai mult de atat sunt !olositi si ca mi4loc de stabilitate "entru desc0iderea !ocului$ Ka o anumita comanda calutul incremeneste iar "uscasul "oate trage$ Sunt obisnuiti. atat cu armele de in!anterie. aceste nobile animale sunt "arte !oarte integranta din tru"ele de Vanatori de Munte$ 3echi prieteni% vechi camara&i. calutii sunt luati in "oligoane "entru a se obisnui cu res"ectiva arma$ . calutii sunt si astazi "rinci"ala 'arma( a vanatorilor$ &e la trans"ortul munitilor si alimentelor.

Calut 9utul din dotarea 3anatorilor Poti dormi langa ei. daca este vreame rea. insa o dau intr)un mod silentios: =u nec0eaza. ci vin si im"ing cu botul31a intre vanatorii de munte si calutii lor e7ista o relatie !oarte a"ro"iata si deosebita3nu cred ca mai trebuie s"us$ 1alutii sunt si ei vanatori de munte. si deasemenea sunt !oarte utili si in "aza taberelor$ &atorita simturilor dezvoltate. simt a"ro"ierea strainilor si dau alarma. membrii cu dre"turi de"line a mari !amilii a %rmatei Romane. si au merite cu nimic mai "re4os decat baietii nostri de "e creste3 . sa nu auda inamicul unde este gru"ul lor.

musculos si imbracat cu o coama bogata$ Pie"tul este "uternic iar "icioarele sunt scurte si musculoase$ 1o"itele sunt ada"tate vietii la munte. cu o inaltime ce nu de"aseste -?5 cm. brun)roscat.nele e7em"lare mai au in "artea de 4os a "icioarelor "ete sau dungi de alta culoare$ %s"ectul general al acestui cal este cel al unui animal robust.g$ 1a"ul este relativ mare.Mutulul este o rasa de cai mici. si o greutate de a"ro7imativ J55 . galben)desc0is sau rosu cu alb si negru$ . gri. !oarte energetic si rezistent la vicisitudinile muntelui$ . !iind mici si dure$ 1uloarea acestor cai "oate !i negru)roscat. cu oc0i mari si e7"resivi iar urec0ile sunt mici si mobile$ Gatul este scurt. avand o istorie vec0e in zona Muntilor >rientali$ Mutulul este un cal de talie mica. in com"aratie cu cor"ul$ Pro!ilul !etei este dre"t. originara din Muntii 1ar"ati$ %ceasta rasa de cai este una re"rezentativa "entrutara noastra.

sunt s"ecial antrenati "entru nevoile acestora si s"eci!icul lu"tei montane$ Ei a"artin unitatilor samarizate. trans"ortand ec0i"amentul si armamentul acestora (mitraliere. corturi. a"aratura de transmisiuni. in a"licatiile tactice des!asurate$ %cesti cai au o durata de viata medie cu"rinsa intre @?) A5 de ani$ &escrierea cea mai elocventa a acestor animale deosebite este !acuta de unul dintre marii generali ce au servit Tara in cadrul acestei arme de elita NGenera&u& Mociu&sc9i% comandantu& Divi)iei J Munte in DD BBC . munitie.3anator de munte la panda %cesti caluti. raniti. marmite. s"eci!ici Vanatorilor de Munte romani. aruncatoare. etc$ .

atasamentul si "retuirea lor !ata de acestia. "agina !amiliei “Siruri nes/arsite de cai de munte G9utu&iH% se vedeau pe poteci' 4aii erau mici ca niste ponei% *ine &egati% cu paru& mare ce &e acoperea oc9ii' Pe ei erau ase)ate samare&e' Pe samare se ec9i&i*rau marmite cu mancare si &a)i&e cu munitie% in specia& munitie de aruncatoare' Ma uitam cu mu&ta duiosie &a acesti ca&uti' Si ei erau niste <R>B' Bn /iecare seara% indi/erent daca p&oua sau ningea% sau ca &upta era in toi% ei porneau pe carari&e de munte% unde &uptau vanatorii% aducandu1&e ce&e necesare' Si c9iar daca se intamp&a ca so&datu& insotitor sa cada% &ovit de g&ont sau sc9i7a de o*u)% ca&utu&% acest prieten apropiat a& vanatoru&ui% se pre)enta singur in &inia intai cu samare&e incarcate cu ce&e necesare &uptatori&or”' Im"resionant. dragi cititori: &ragostea VM !ata de acesti mici "rieteni necuvantatori. se mentine si astazi3 .Sursa: General Keonard Mociulsc0i.

"e "oteci ascunse. avand cai in dotare::: $ Parteneri din cadrul =%T>. "olonezi.4atalionul 55 3M &es"re utilitatea si devotamentul acestor caluti. nici o te0nica. americani. etc. acce"ta cu mare "lacere mici daruri de la co"ii sau oricine altcineva le da ceva gustos$ &e4a trecuti "rin doua razboaie mondiale binomul vanator)calut este si astazi sta"anul 1ar"atilor. ve0iculele erau3inutile$ Italieni. iar legatura dintre vanator si calutul lui nu "oate !i ru"ta$ E7trem de blanzi si docili. multi au ras. mari amatori de mere si dulciuri. nu "oate detrona suveranitatea absoluta. inclusiv "resa idioata de la noi (astia considerau ca %rmata este inca in3-.-2. este indre"tatita si necesara$ %lti si)au blestemat masinile "er!ormante si au a"elat tot la calutii nostri(italienii . atunci cand muntele i)a su"us la incercari e7tremeL deci dragostea !ata de acesti caluti. res"ectul si gri4a acordata acestora. netrecute de catre om. !rancezi. cu totii au recunoscut utilitatea acestor animale deosebite. vazand ce "ot !ace calutii in misiunile din muntiL acolo unde. a acestora asu"ra Muntilor =ostri: . docile si e7trem de atasate !ata de insotitorii lor$ <ara a e7agera deloc. multi VM si)au datorat viata acestor animale. au mustacit considerandu)i "e Vanatorii nostrii. ina"oiati in ceea ce "riveste dotarea Nvazandu)i in gra4duri "e acesti caluti mici si rezistenti$ &ar rasul s)a trans!ormat in admiratie. oricat de smec0era ar !i ea.

Mausoleul 3anatorilor de Munte de la (argul Neamt .

(rupele romane in campania din est. De la minutul 51<= se pot remarca trupele de 3anatori% in Crimea% la asaltul 0evastopoluluiGeorgeGMT8 OO A se"tembrie @5--B@5 1omments <roii Romaniei – &e5andru Ser*anescu X &ecuX by: George GMT Posted in: Eroii Romaniei Capitan :viator :le/andru 0er anescu .:sadar 3anatorii de Munte si minunatii lor caluti. Dumne&eu sa#i apere si pe unii si pe altii.

nii dintre ei sunt "ur si sim"lu oameni obisnuiti "rinsi in valul unor evenimente e7trordinare$ %cestii eroi anonimi sunt esenta unui neam si taria lui in !ata urgiilor: :lecu in uni!orma 3anatorilor de Munte .Eroii Romaniei nu sunt mereu cei care sc0imba istoria. sau cei care marc0eaza si modi!ica cursul evenimentelor$ .

%cesti oameni sim"li a"ar din neant in !ata luminii "entru o secunda si atunci3numele lor ramane "entru totdeauna in mintea si su!letul nostru: Ma gandesc cateodata cati ast!el de oameni. dar nimeni nu)i cunoaste$ =u le cunoastem nici macar numele. cu JC de victorii con!irmate si alte / "robabile.A/ de alt !el de vanatoare$ . cate mii de ast!el de soldati romani. tanarul o!iter este atras in -. sunt eroii nostri. gradul sau !a"tele: Poate ca Romania de astazi nu ar mai !i !ara unul sau altul din eroii "este care uitarea sau3altceva s)a asternut$ Pe unii nu)i stie nimeni. cel ce avea sa devina al doilea cel mai bun "ilot de vanatoare al nostru. "e altii ii stiu doar cativa3 &ar sunt si e7ce"tii: Decorati cu . a !ost initial Vanator de Munte$ 1u rezultate notabile in calitate de vanator "rin muntii #rasovului.rdinul >Mihai 3itea&ul?1 Cantacu&ino% Dice&are% @receanu% 0er anescu si Milu% <= august 678< 1a"itan %viator %le7andru Serbanescu '%lecu( %S al aviatiei de vanatoare romane in %l &oilea Razboi Mondial.

octombrie -.A. "entru ca armamentul de bord sa "oate !i !olosit la orizontala. E$ 4! 6=7 2% cu numarul <A.J@ cere trans!erul "e <rontul de Est si ince"e "regatirea in Gru"ul C Vanatoare "e ME #! -5.J@ Gru"ul C Vanatoare este trans!erat "e !ront in zona Stalingrad$ Prima victorie a viitorului %S survine "e -C se"tembrie$ Pe -C octombrie insa !rontul este s"art$ Intr)o recunoastere aeriana Serbanescu observa tancuri sovietice in a"ro"ierea aero"ortului "ro"riu$ %st!el in noa"te urmatoare. :vion care se crede ca a apartinut lui 0er anescu la 0talingrad In se"tembrie -. din ordinul sau.J5. insa in -. Serbanescu "rimeste brevetul de "ilot de vanatoare "e avionul I%R /5. in cazul unui atac sovietic$ . cozile avioanelor sunt ridicate "e butoaie de benzina. si asa ince"e cariera unuia din cei mai buni "iloti din istoria Romaniei$ Ince"e razboiul "atruland deasu"ra &obrogei.

in locul statilor radio$ 1um au reusit sa decoleze cu un numar atat de mare de oameni la bord31u toate aceste conditi cum"lite. %le7andru Serbanescu trece "e Me -5. sub tirul inamic$ 1elebru ramane !a"tul ca in avioane au !ost luati cate doi)trei mecanicii. acum ca"itan. GJ$ Ince"and din "rimavara lui -.JJ americanii ince" sa atace Ploiestiul cu !ormatiuni masive de bombardiere escortate de P)A/( indianul cu doua "ene si P)?.Mustang$ In acel moment aviatie romana si cea germana duc lu"te crancene in incercarea de a "rote4a cam"urile "etroliere$ Pierderile americane sunt !oarte mari. dar3nimeni nu renunta$ . aviatia romana continua lu"ta cu rusii: Pe -5 martie.&imineata "ilotii care aveau avioane o"erationale au decolat.

PTE "ana la moarte. este un act de eroism$ Este "oate su"remul act de glorie al unui razboinic$ &esi s!arsitul era clar si "revizibil dins"re Est.%tacurile americane sunt din ce in ce mai "uternice. care a iesit in evidenta "rin !a"tul ca atunci cand alti !ugeau sau se ascundeau el isi !acea sim"lu. "ur si sim"lu s)a ridicat. s)a intors "entru eternitate tot in munte3 &e ce m)a im"resionat cariera militara a acestui om9: Serbanescu a !ost un sim"lu roman. daca este cazul$ Si a !ost3 Este inmormantat la 1imitirul G0encea Militar. desi3 -@ avioane romanesti se ridica in "rimavara lui 'JJ. &%T>RI%$ &i!erenta dintre el si alti a !ost si va !i mereu &%T>RI%3Poti !i erou daca iti !aci doar datoria9: 1a sa !ii erou nu trebuie sa !aci ceva deosebit9: 1ategoric sa)ti !aci treaba. in zona #rasovului. cum sa nu lu"ti cand inamicul iti "ar4oleste Tara9: 1um sa nu iti a"eri "amantul cand tu esti militar9: %r !i "utut Serbanescu sa se uite la avioanele americane cum trec "e deasu"ra lui si el sa nu !aca nimic9: In mod sigur ar !i murit de rusine in !ata "ro"riei constiinte$ Stia '%lecu( ca nu se va mai intoarce9: =u cred ca)i "asa "rea mult. dar in esenta o mentalitate$ 1um sa stai. la Rusavat "e Valea #uzaului: =ascut. s"un eu. in munte. in #ucuresti "e 1alea -A Se"tembrie3&umnezeu sa)l odi0neasca in "ace "e 3 %lecu : . cu escorte din ce in ce mai mari$ In !ata Mustang)urilor romanii ince" sa cada din ce in ce mai multi$ Ka ultima misiune avioanele romanesti ridicate de la sol erau in numar de 3-@ bucati$ Iar in !ata lor erau sute de aeronave americane$ %le7andru %verescu '%lecu( este doborat de un blestemat de Mustang . a lu"tat si a murit$ Eroic9: 1ategoric da. ca militar. cand sti ca ai "ierdut razboiul. desi americanii aveau o su"rematie "entru care inca nu s)a inventat un termen corect in limba romana. dar %le7andru Serbanescu "robabil ca ar !i ras de o ast!el de a"reciere$ %r !i s"us ca era "ilot de vanatoare si datoria lui era sa K. cand multi se gandeau cum sa sca"e3cand lumea se "rabusea si bolsevicii intrau in tara. atunci cand totul cade. lu"ta cu sute de avioane americane si cad unul cate unul cu mansa in mana3 Eroism9: =ebunie9: Probabil cate "utin din amandoua.

ora 5J55$ Inca din ? august. deasemenea ca "e teritoriul Romaniei se a!lau in!iltrati.@hencea Militar 'Pot sa cada toti vanatorii din insotire. c0iar daca "ierdem batalia$( 1a"itan %viator %le7andru Serbanescu -/ august @5--B-5 1omments <roii Romaniei C august "#$!: by: George GMT Posted in: Eroii Romaniei ?#-nu trece nimeni. sa intre in tara mea ca)n sat !ara caini si s)o "ustieasca(3 =u se va "utea s"une ca in Romania nu a iesit nici un roman in !ata americanilor. a obtinut in!ormatia ca sovieticii. &SS a in!ormat conducera Tarii ca ambasadele Romaniei din strainatate erau su"use unui razboi direct de catre servicile de in!ormatii aliate( membrii Tratatului de la Varsovia si. sub aco"erirea de turisti.0te!an @usa% 0e!ul 0tatului Ma'or @eneral% in decem rie 67B7 <a"tul ca -.2/. oricat de mare si "uternic ar !i.55 august 6788% inmormantarea. dar sa nu se "iarda nici un avion insotit( '=u inteleg ca un inamic. s"ri4initi de unguri si "olonezi.2/ .RSS a avut intentia sa ocu"e si Romania nu mai trebuie argumentata$ Generalul =eagu 1osma(&IE . "osibil si de bulgari.? gen. aveau in "lan declansarea ostilitatilor "e data de @@ noiembrie -.Muriti pe ra&da. membri o"erativi ai sovieticilor. gata de interventie$ .

care in -. cerand ca ei sa intre "rimii. %rmata Romana era.RSS)ului in Romania in -.RSS s)a a!lat in !ata unui "osibil razboi in toata regula intre ei si %rmata Romana$ >ri un ast!el de razboi. Se!ul sectiei anti)ST%SI din . si ca %rmata Romana va considera orice "unere de "icior mag0iar "e teritoriul national. "e "icior de razboi. cu marile unitati. din interior. dre"t o declaratie de razboi.a e5p&ic' Bn "#$!% cand au intrat rusii in 4e9os&ovacia% i1au &uat pe toti o/iteri ce9os&ovaci anti1KGB% i1au pus cu /ata &a /isete si i1au impuscat in cea/a= sta ne astepta si pe noi% ca noi aveam toata sc9ema de spiona7 sovietica din Romania si &e stiam rete&e&e' ''” 1a "osibila intrare a . trans!ormata mai a"oi in . in ra"ort cu +G# si GR. mai clar !aimoasa unitate anti)+G#. si multi alti$ 1a urmare a atacului sustinut de sovietici "e linie in!ormativa. tru"ele din Moldova si nordul Tarii !iind "regatite sa "reia un atac masiv si sa reziste.@5*%. Securitate in!iinteaza !aimoasa unitate. erau servicile secrete$ %ceste au a!lat din tim" de "lanul sovietic si mai mult. Rusia s)a temut sa)l "rovoace$ In "rivinta ./. daca acestia reuseau sa "una "iciorul in Romania: 1olonelul Ioan Rusan.M 5--5. stia ca nu se "utea "une "roblema sa intre aici ca in 1e0oslovacia$ Marele avanta4 al Romaniei.M 5--5. detine mai mult de ?56 din o!iterii de contras"iona4 romani: In acest moment istoric contrele dintre &SS si +G# devin e7treme de dure. "e care sovieticii se bazau "entru "reluarea "uterii$ 1um &SS si)a !acut treaba cu constiozitate si o e!icienta care avea sa devina de!initorie. unitate s"ecializata im"otriva statelor '!ratesti(. . nu va mai ramane "iatra "este "iatra in #uda"esta. cat se "oate de o!icial.. arata clar ca Rusia avea in vizor ocu"area Romaniei: Tot in acea "erioada. ca "ana sa se bucure de victorie. actionand in consecinta$ %rmata a IV)a din Transilvania a !ost cu arma la "icior si glont "e teava. desi ungurii aveau gura mare. au neutralizat s"ri4inul. Romania i)a in!ormat. gen <loca %r0i". gata de lu"ta: .RSS stia ca in Romania va !i razboi. de !acto. era in stare de razboi.2/ a !ost doar de !atada si ca in realitate rusii nu aveau nici o intentie razboinica3este doar o "rostie$ In "erioada imediat urmatoatoare invadarii 1e0oslovaciei. %rmata a II)a din Moldova.>data cu a!larea "lanului de atac sovietic. gata sa iasa din cazarme la cea mai mica de"lasare a tru"elor ungare s"re granite noastra de vest3&easemenea. gen$ Vasile Petrut. ra"oartele Securitati si semnalele trimise de americani si britanici. "ovesteste: “ Rusii vroiau sa ne termine= .ngariei. &SS)ul a ince"ut lu"ta directa si la lumina zilei im"otriva s"iona4ului sovietic si al agentilor acestora in Romania$ %u !ost descons"irati gen$Militaru. clasic si desc0is. atat cat s)ar !i "utut$ >ricum3ar !i !ost macel$ . gen$ Serb. "e langa marime armetei. cea mai e7"usa unui atac sovietic. si "entru "rima oara du"a razboi a"ar victime si de o "arte si de alta$ 1at de buna era aceasta unitate si cat de e!icenti erau 'baietii nostri cu oc0i albastri( rezulta din soarta ce le !usese rezervata de sovietici.M 5.

"utem crede ca ar !i !ost o con!runtare crunta si sangeroasa$ Putem "resu"une ca %rmata Romana ar !i ri"ostat cu tot ce avea in incercarea dis"erata de a o"ri agresiune sovietica. n)a "utut insa !ace !ata tancurilor sovietice (aducatoare de 'democratie "o"ulara( nu)i asa9 si a celor ale Pactului de la Varsovia. direct in oc0ii rusilor31e au vazut rusi atunci.august$ 'Primavara de la Praga( trebuia in!ranta. nu "utem decat s"ecula. nes"eci!ic lor (niciodata n) am dus un razboi de cucerire ci doar de a"arare si reantregire nationala . im"erialiste. dar tinand cont de imensul val de "atriotism si nationalism care atunci a inundat Romania. bine dotata. antirevolutionare. desi n)a !ost li"sita de darzenie. in incercarea de a bloca orice tentative sovietica de trans"ort "e calea aerului a tru"elor "ro"rii. dar si re"rosurile si amenintarile mai mult sau mai "utin voalate ale Moscovei si lac0eilor ei.RSS si 'aliatii( sai Ns"re onoarea noastra %rmata Romana nu a "artici"at la invazia unei tari cu care n)aveam nimic de im"artit Nin noa"tea de @5*@. sub directa coordonare si indrumare a celei dintai. deasemenea in stare ma7ima de alerta.e o !orta colosala constand in C?55 de tancuri si trans"ortoare blindate la care se adaugau -?55 de avioane si elico"tere cu di!erite destinatii. ramane deocamdata un mister. a"artinand . trebuie sa !ac o "aranteza. atat cat "uteau$ %r !i reusit Romania sa res"inga un asalt sovietic9 Probabil ca nu. etc( star"ite3 1a urmar.ngariei si #ulgariei.Edi!icator "entru 0oatararea Romaniei de a se a"ara mi se "are si !a"tul ca toate aero"orturile. nu a ri"ostat. Poloniei. din zona Moldovei. #uda"esta. "entru "rima oara. eroism si sacri!iciu3 %sa cum am mentionat mai sus. in decembrie -. utila si edi!icatoare zic eu. "ana la o noua incercare. "entru situatia "olitico)militara a tarii de atunci$ . erau baricadate. ca in 1e0oslovacia$ %viatia militara Romana era. dar i)a !acut sa stea in banca lor. au reinstaurat 'democratia "o"ulara si ordinea de dre"t( comunista$ &e ce %rmata 1e0oslovaca. cu "istele blocate de camioane si utila4e. cu ce "ierderi9 =imeni nu "oate s"ecula./. lucru care dealt!el a atras sim"atia statelor democrate occidentale.2/3.niunii Sovietice. . insa in mod sigur nu s)ar !i dat la o "arte. iar elementele 'reactionare.3ratata si aia: %ugust -.n moment al istoriei noastre inca neclar si obscur$ Evenimente ce au !ost generate de invazia 1e0oslovaciei de catre .2/ Romania a stat drea"ta si s)a uitat. Romania si %rmata sa au re!uzat sa "artici"le la un asemenea act odios. So!ia si c0iar Varsovia (mani!estate in general "e linia "artidelor comuniste si a legaturilor '!ratesti( dintre acestea $ Inainte de a trece in revista acele evenimente. cum au !acut ce0oslovacii si ceva mai devreme ungurii$ In -. !iind "regatita sa doboare orice a"arat intrat in s"atial aerian national: 1e s)ar !i intam"lat daca sovieticii intrau "este noi9: 1at si cum ar !i reusit armata sa)i res"inga. soviniste. !iind sur"rinsa total de evenimente a caror "regatire nu s)a !acut "este noa"te (o asemenea des!asurare de !orte nu "utea trece neobservata de granicerii si o!iterii de securitate ce0oslovaci $ Revolta "o"ulara a ce0ilor.

cu atat mai mult cu cat oamenii sai de incredere au ince"ut sa !ie sc0imbati din !unctii. a determinat o reactie !erma din "artea Guvernului roman$ 1ea mai uimitoare si sur"rinzatoare reactie "ublica a !ost cea a lui &e4.2@ asa)zisul 'Plan Valev( (un !el de Plan Mars0all. "lanurile Moscovei legate deRomaniaerau cu totul altele in acele tim"uri$ &a. im"reuna cu so!erul masinii sale. care)l insotea in masina)si garda sa de cor"$ Toti. la conducatorii comunisti ai vremii . unica in cadrul statelor socialiste "ro)sovietice . au murit de cancer in !orma agresiva si cu evolutie ra"ida $ Moscova nu uita si nu iarta. care au re!acut din temelii ca"acitatile in!ormative si de a"arare ale tarii. se avea in vedere dezvoltarea e7clusiv agricola a tarii (de0. Moscova si "olitica saL cuvinte e7trem de cura4oase si unice "e . "e atunci. c0iar de. razboiul 'ascuns( intre Serviciile Secrete Romanesti si +G# (actualul <S# hServiciile '"rietene( din celelalte state socialisteL razboi ce se des!asoara c0iar si astazi: #a mai mult decat atat.2/3 %cest 'Plan Valev( (asa il c0ema "e rusul care l)a conce"ut. %rmata si Securitate. dar absolut toti.Romaniaince"use du"a momentul -.2J. selectarea de o!iteri noi care nu activasera inainte de @A august -. daca vreti sa)i s"unem asa. marele "o"or rus este numeros. toate acestea nu "uteau sca"a oc0iului atent al Moscovei. dragi cititori. nu si vecinului nostru de la sud$ 1on!orm acestui "lan. mentionez !a"tul ca aceasta a avut un rol de!initoriu in 'ru"erea( Romaniei de "olitica MoscoveiL !a"t ce i)a adus intr)un !inal moartea.JJ. in s"eta G0eorg0e G0eorg0iu)&e4. nemaiavand "utere de decizie$ Ince"use. oameni cu o inalta "regatire "ro!esionala si mai ales. cu rezultate ce se vor vedea in anii urmatori$ #ineanteles. anul instaurarii 'democratiei "o"ulare(3 &esovietizarea. "entru tarile socialiste satellite. ceea ce ar !i adus grave "re4udicii tarii noastre. "ro!esorul Pra"orgescu N ambasadorul Romaniei la Varsovia.2? (&e4 a !ost iradiat "uternic in cursul vizitei des!asurate in Polonia in anul -. care a in!ierat "e !ata (un gest nemaintalnit "ana atunci. dragi cititori: Si noi la !el.ag0ebizarea Romaniei au insemnat.Romaniasi#ulgaria!ormau un tot 'unitar( (ce interesant: . erau la mare 'cerere(::: L ceea ce nu se "otrivea deloc cu directiile de dezvoltare im"lementate de conducerea Romaniei de atunci$ <ara a aduce laude acestei conduceri. untul si alte "roduse alimentare romanesti. sa continuam a"ro"iindu)ne de momentul -. Moscova elaborase in -. adaugam noi: In s!arsit. c0iar marginalizati. c0iar si readucerea in aceste structuri a vec0ilor cadre ale %rmatei Regale si ale Serviciului Secret de In!ormatii (SSI .J?. "e data de -. in caretaranoastra nu era deloc !avorizata$ In acest "lan. cel "utin "entru %rmata si Securitate. ince"and cu anul de trista amintire -. in viziune sovietica . nesovietizati si comunizati. martie -.?/ (retragerea tru"elor sovietice dintara. iar granele. bagal)as stiti voi unde: . o "olitica de 'inde"endenta( mascata !ata de Moscova$ Mare "arte a consilierilor sovietici !usesera inde"artati din !unctiile c0eie detinute in %dministratie.

este acela ca trebuiesc cunoscute.2/$ %ceste dovezi de 'nesu"unere( ale Romaniei. sub masca a4utorarii noastre "rin Sovromuri (astea erau un !el de intre"rinderi comune sovieto)romane. ce au culminat cu re!uzul de a mai trimite o!iteri la "regatire in . tim" de @5 de ani. cunostea inca din a"rilie -. marii eliberatori si aducatori de "ace in lume: V)ati "utea intreba de ce v)am s"us inainte toate acestea: <iindca. in continuare va voi s"une un lucru absolut real:Romania. in mod "ublic.?/.n alt motiv "entru care v)am relatat aceste !a"te.2/. dar si o!erte de a4utor economic si militar. care au adus asemenea servicii inestimabile tarii si nici nu cred ca vor !i cunoscuti vreodata3Raman doar "ro!esionisti si3atat: &eci. s)au am"li!icat actiunile de strangere de in!ormatii. au insemnat "ana la urma "rea mult "entru ce era dis"usa Moscova sa acce"te. guvernelor Marilor Puteri si >=. din "acate. Romania era decisa sa ri"osteze daca ar !i avut loc invazia tarii: %ceasta mare s!idare la adresa . rar intalnite. ai caror directori erau. Romania aste"ta invazia 1e0oslovaciei inca din a"rilie. indi!erent de ceea ce se ve0iculeaza de catre 'binevoitori(. ce erau de mare valoare. deci nu sunt un nostalgic comunist3 . toate aceste evenimente au "regatit momentul %ugust -. va ri"osta cu toate mi4loacele de care dis"une: . "rin serviciile sale de in!ormatii. sa ia imediat masuri "entru ca asemenea acte de agresiune sa !ie sto"ate$ In viziunea conducerii de atunci. conducerea statului era "ermanent la curent cu mersul evenimentelor$ =ici acum nu se cunosc o!iterii si sursele acestora. marelui '!rate( de la Rasarit Ndaca va !i atacata. conducerea P1R a condamnat !atis invazia.. amenintarile la adresa noastra si a conducerii de atunci. este un act de cura4 si demnitate nationala. care au "erce"ut !oarte clar mesa4ul transmis de catre Romania. =icolae 1eausescu (nu am de gand sa)l reabilitez ci doar sa "rezint evenimentele asa cum au !ost. !iindca au avut in!luente bene!ice "entruRomaniasi "o"orul sau. "recum si a altor state. netrucate.% si 10inei. idea era una unitara:(Intregul "o"or roman nu va "ermite nimanui sa incalce teritoriul "atriei noastre($ &eci. inclusiv cele militare. "rin care bogatiile si bunurile nationale se scurgeau la Moscova. dar si a %rmatei Romane. din "artea S. cerand o"iniei "ublice internationale. cum alt!el. erau la ordinea zilei$ .niunii Sovietice. am dat dis"ozitii sa se intreru"a imediat conducta care trece "rinGalaticatre . restructurate du"a -. rusi $ &e aceea. asa cum au !ost ele$ &ragi cititori. iar 0otararea de a nu "artici"a s)a !acut in cunostinta de cauza si in mod voit$ Mai mult decat atat.RSS si neacce"tarea unor a"licatii cu tru"e ale Pactului "e teritoriul national. in istoria "o"orului nostru: % atras du"a sine sim"atia >ccidentului. ast!el ca.RSS si "rin care se scurgeau mari cantitati de benzina$( Edi!icator e7em"lu "entru 'colaborarea !rateasca( im"usa de sovietici. la care 'cireasa de "e tort( a re"rezentat)o re!uzul de a "artici"a cu tru"e la invazia 1e0oslovaciei. cu alte cuvinte.atunci in lagarul socialist: 'Tovarasi. ceea ce urma sa se intam"le in 1e0oslovacia$ Ka ordinul e7"res al conducatorului de atunci. ne)au 4e!uit tara.

% la #ucuresti. Ion Ionita (ministrul %"ararii de atunci $ Motivul9 %mbasadorul american si)a motivat cererea de vizita. sabota4e. iar concediile si "ermisiile militarilor au !ost anulate. la cererea acestora au !ost "rimiti la M%"= de catre generalul)colonel. "recum si a retelelor de in!ormatori$ > munca titanica des!asurata intr)un tim" e7trem de scurt: &es!asurarile de tru"e in anumite garnizoane.%.%mbasadorul S. aratand !oarte bine starea de s"irit a %rmatei si a celor ce o conduceau: 1uvintele ministrului nu erau doar o sim"la bravada. lu"ta in munti. mag0iari si bulgari$ 1urios este !a"tul ca. dea dre"tul eroica. e7ce"tand)o "e cea cu Iugoslavia. incluzand aici tancuri. mai ales catre sovietici$ El cu"rindea inclusiv organizarea rezistentei "ost)invazie. era cunoscut doar de un numar restrans de o!iteri. ungare si bulgare. etc. disimulata in 'des!asurarea( de a"licatii: -@ mari unitati sovietice. "rin crearea de tru"e s"ecializate in g0erila urbana. intelegeti si dumneavoastra3 Pe baza in!ormatiilor stranse s)a relevant '!orta( ce se adunase la granitele tarii. a !ost real$ %rmata Romana si organele de in!ormatii ale tarii cunosteau !oarte bine cu ce !orte s)ar !i con!runtatL !orte mult su"erioare acesteia$ 1unosteau la "er!ectie dotarea si numarul acestora "recum si tot ceea ce se intre"rindea la granite de catre sovietici. "e ascuns. "entru a se evita scurgerile de in!ormatii. "entru a reitera si !ata de %rmata Romana. domnule ambasador: %rmata Romana. s)au !acut doar noa"tea. ramane sa 4udecati dumneavoastra: Pericolul la granitele tarii. "entru "ozitia cura4oasa. !ata de invadarea 1e0oslovaciei. im"reuna cu atasatul militar. colonelul Rames %$Rossa. si !ac cinste Romaniei si %rmatei sale$ Intrebat !iind des"re ce va !ace %rmata Romana daca tru"ele sovietice. se a!la in dis"ozitiv o"erativ si stie ce are de !acut$ =ada4duiesc insa.RSS 'de a nu slobozi cainii razboiului($ %ceste cuvinte nu)mi a"artin mie ci distinsului domn ambasador. mag0iarii si bulgarii. distribuindu)se munitie de razboi$ &aca eram sau nu "regatiti de ri"osta si rezistenta. !oarte elaborat. aviatie si tru"e de desantL ? mari unitati bulgare si A mari unitati mag0iare Nmult "este ceea ce "utea o"une armata noastra "e atunci$ . inclusiv "e baza in!ormatiilor secrete stranse. ci erau aco"erite de masurile "reventive luate de catre %rmata in eventualitatea unei invazii a teritoriului national$ &is"ozitivul de a"arare. Ric0ard M$&avis. erau cei mai dornici de 'actiune(: &e ce oare. asa mica cum este. vor trece granitele. ado"tata de Romania. mai a"ro"iate de granite. ministrul %"ararii a ras"uns clar si demn: 'Vom desc0ide !ocul. "recum si a"elul lui Kindon Ro0nson adresat . !ormate din o!iteri ce "roveneau atat din cadrul M%"= cat si din cadrul Securitatii$ %cest "lan "revedea inclusiv crearea de conturi in strainatate de care se "utea !olosi Rezistenta in ac0izitia de arme si munitii. ca ratiunea va trium!a si nu se va a4unge "ana acolo$( %ceste cuvinte c0iar n)au nevoie de niciun comentariu. asa du"a cum le "lace unora sa a!irme. s"ri4inul "resedintelui S.

suntem siguri ca %rmata si celelalte structuri. au atras admiratia intregii lumi. %rmata Romana si celelalte structuri cu rol in a"ararea nationala. !ie el si . vor !i urcate corect.1u toate acestea. !ara nicio indoiala din "artea mea. tre"tele "iramidei sociale. tradatorii si tot !elul de lic0ele. de a se o"une oricarui invadator. ei nu "ot si nu vor "utea niciodata sc0imba bunul)simt milenar al "o"orului nostru si nici increderea traditionala a acestuia in %rmata si #iserica$ Sa s"eram ca in urmatorii ani in Romania. c0iar daca escrocii. inca suntem aici. de imbogatire succesiva a 'elitelor( va inceta3 Sa s"eram ca niciodata Romania nu va mai su"orta ra"turi teritoriale. cu cuvinte "line de admiratie: '%ti castigat razboiul:( Prin ceea ce au reusit sa !aca. "entru care au murit mosii si stramosii nostrii. nu si)a "us "roblema abandonarii !ara lu"ta. ca niciodata Romania sa nu mai !ie nevoita a trece "rin ast!el de momente. cand au luat #asarabia !ara nicio rezistenta din "artea %rmatei Romane. !ac legea si ordinea in tara$ 1u toate 'stradaniile( lor. "e baza "ro!esionalismului ci nu "e baza de "ile. dragi cititori: S"eram insa. isi vor !ace cu "risosinta datoria. s"unea marele Eminescu3 %sa sa ne a4ute &umnezeu. "rin tradarea clasei "olitice de atunci: Vazand "regatirile si 0otararea Romaniei de a rezista. asta ti)o doresc:(.RSS. asa cum au !acut)o intotdeauna cand tara se a!la in "rime4die$ Suntem o =atiune ce dainuie de milenii. -. ne"otism sau a"artenenta "olitica3 Sa s"eram ca in Romania urmatorilor ani '"rogramul(. iar #asarabia si #ucovina.J5. iar dorinta de lu"ta si rezistenta era la cele mai ridicate cote$ Sovieticii. sa se)ntoarca acolo unde le este locul3 '&ulce Romanie. nu ar mai !i "utut re"eta momentul de trista amintire. ambasadorul american s)a adresat o!iterilor romani. ci doar "urul adevar. ce din "acate dureaza de "este @5 de ani. adaugam noi: . dovedind 0otarare si incredere in !ortele =atiunii: % aratat lumii intregi ca s"iritul %rmatei n)a "utut !i in!rant in cei @5 de ani de sovietizare. dar absolut nimeni. "este care au trecut multe nenorociri aduse de cotro"itori si im"erii demult a"use3Si totusi. com"ortandu)se e7em"lar. dar daca &oamne)!ereste asa ceva se va intam"la. iubindu)si Tara si !iind gata de sacri!iciul su"rem$ =u sunt cuvinte mari. nimeni. "atriotarde. inclusiv cele ale ierar0iei militare.

interesat doar de "uterea "ersonala si marirea "ro"rilor mosii si averi3 . el nu a !ost cu nimic mai mult decat un "rint medieval. care a intregit cele trei tari romane in anul -255$ Pe de alta "arte se s"une direct sau se "oate subintelege ca desi Mi0ai Viteazul a !ost un om im"ortant "entru neamul nostru.OO 8 George GMT -A august @5--B-C 1omments <roii Romaniei – Bntregitori de neam – Mi9ai . si "e care co"iii o invata in scoala ca "e un adevar dincolo de orice indoiala3#ietii co"ii. vai mama lor de istorici: &es"re Mi0ai Viteazul se "oate citi ca a !ost un mare Voievod. ca atatia altii.itea)u& by: George GMT Posted in: Eroii Romaniei *ntrarea Mariei 0ale Mihai 3oievod 3itea&ul domn a(arii $omanesti% al :rdealului% si a toata (ara Moldovei% in :l a *ulia Ras!oind Istoria Romaniei nu "oti sa nu remarci o uriasa discre"anta "e care istoriogra!ia noastra o "roduce an du"a an.

.

Mi0ai este numit *anisor de Me9edinti% "entru ca doi ani mai tarziu sa !ie numit Mare Stolnic.@$ %"oi "reia !unctia cunoscuta de noi toti cea de #an al 1raiovei in locul unc0iului sau3 . !iind descrisa in e"oca ca !iind o vaduva bogata si !oarte !rumoasa$ =ascut in anul -??/ in localitatea Piua Pietrii cronicile vremii il "rezinta "e tanarul Mi0ai ca !iind !oarte invatat in treburile negustoresti. in anul -?//. de origine greaca. cata "olitica si economie stiu alesii nostri$%ceeasi s"ecie "redominanta in ultimii douazeci de ani de 0omoimbecilus3 &estul de multa vreme a !ost numit si Mi0ai Patrascu "entru o "rezumtiva !iliatia din Patrascu 1el #un si im"licit !rate al lui Petru 1ercel$Realitatea este insa di!erita de bar!ele vremii si "rostia unor istorici$Mi0ai nu are nici)o legatura cu !amilia Patrascu$ Mama sa Tudora este insa din neamul 1antacuzinilor. urmata de !unctia de Mare Postelnic in -?.%cei istorici care sustin ast!el de teze stiu tot atata istorie. Mi0ai ince"e destul de devreme o !ulminanta ascensiune "e scara iera0ica si "olitica a vremii$ %st!el. la A5 de ani. reusind sa adune o mare avere si un mare numar de sate intr)un tim" !oarte scurt$%laturi de unc0iul sau Iane 1antacuzino si datorita relatilor acestuia la 1urtea >tomana.

du"a mine. urcand "e tronul Vala0iei =egre9: Pai era di4j unul dintre cei mai bogati oamenii din Tara. re"ede si cati mai multi. a "reluarii tronului de catre cel ce va !i cunoscut "entru eternitate ca !iind "rimul roman. !ratii #uzescu au !ost cu &omnitorul dinaintea "roclamarii domniei$ 1el mai bun e7em"lu este ca du"a obtinerea tronului Stroe #uzescu este trimis in tara ca loctiitor al sau. "uternic. "rovenit dintr)o !amilie bogata3o !amilie de care vom mai auzi in Istoria Romaniei: Si atunci de ce a vrut viitorul mare Voievod roman. si mai mult im"rumutand sume mari de bani din surse obscure$ &e ce !ace asta9: 1a sa se imbogateasca. du"a &ecebal. !olosind "ractic intraga avere stransa. "entru una "rezumtiva si cu risc !atal !oarte ridicat9: &e ce si iar de ce9: >data "reluata "uterea in Vala0ia ce !ace Mi0ai Viteazul9: Inc0eie aliante cu celelalte doua tari Romane. viitoarea Romanie: %sadar ce !ace Mi0ai Viteazul la varsta de A5 de ani9: Pai se duce la 1onstantino"ol (Istanbulul de azi si isi cum"ara domnia. de ce ar !i dat o enorma avere reala. cu relatii im"ortante la Instanbul. generand rascoale in toti #alcanii$ Sarbii. tronul Tarii Romanesti9: Pe atunci mare a!acere nu era$ %"roa"e toti domni doreau tronul cu un singur gand. Transilvania si Moldova. iar im"reuna ataca Im"eriul >toman. atragand de "artea Sa si "e moldoveni si ardeleni$ 1e mai !ace Mi0ai9:%ici a"are in scena <amilia #uzescu. una considerabila dealt!el.%sadar tanar. iar ceilalti doi !rati "regateau inscaunarea Sa$ . barbat !rumos cu mare trecere la domnisoare si doamne. una dintre cele mai bogate si in!luente !amilii romanesti din acea "erioada$ In mod sigur urcare "e tron a lui Mi0ai are legatura cu #uzestii$ &esi nu este !oarte clar cum. si anume sa !aca bani. bulgarii. grecii se ridica si creaza mari "robleme turcilor$> cronologie a bataliliilor Marelui Voievod nu este obiectul acestui articol. du"a unele in!ormatii. dar imediat ce "reia tronul Mi0ai ince"e atacurile im"triva otomanilor. "rin 4e!uirea "ractic. a tarii$Toti stiau !oarte bine ca domnia va !i scurta si !oarte "ericuloasa. mai bogat decat &omnul Tarii Romanesti de atunci. !oarte bogat. asadar totul mergea "e re"ede inainte3 Toti in a!ara de Mi0ai: &e aici incolo ince"e istoria cunoscuta si !oarte ciudata. care a condus din nou &acia Mare.

(Vala0ia =eagra $ <ara nici o legatura cu tronul. ca obiectiv "rinci"al revenirea romanilor( "e atunci rumani in granitele de dinainte de in!rangerea &aciei3&aca o ast!el de idea vi se "oate "area ciudata3mergem mai de"arte$ &u"a urcarea "e tron si stabilirea aliantelor cu celelalte doua tari romane. ne "utem intreba ce avea in minte Voievodul cu aceasta revolta si ce s"era sa obtina9&istrugerea Im"eriului >toman9: <oarte "utin "robabila o ast!el de intentie$ Pe atunci otomanii erau su"er)"uterea vremii si o rascoala. nici du"a moartea Sa. la !el ca &omnia lui Mi0ai in +ara l!la. nici inainte . Mi0ai incearca "ornirea unei razmerite generalizate in Rumelia("artea euro"eana a Im"eriului >toman $Reusita "artial. du"a atacul asu"ra teritorilor otomane de la sud de &unare.:l a *ulia Kegatura dintre Mi0ai Viteazul si #uzesti se intinde "e intreaga domnie si este e7treme de interesanta$ Practic Mi0ai s)a bazat "e #uzestii si in razboaie si in di"lomatie si strangerea de in!ormatii$%cest tandem Mi0ai Viteazul)#uzesti a"are brusc. in zona euro"eana a . se "are e7treme de clar . Mi0ai a urcat ra"id si ine7"licabil s"rea &omnie avand. c0iar "uternica.

"rin Pasul #uzaului Mi0ai si "rin Valea >ltului !ratii #uzesti$&u"a batalia de la Selimbar.noiembrie -?. @)A ani... mult tim"$In mod "ractic se dorea asigurarea s"atelui !rontului "entru ca a"oi intreaga !orta vala0a sa se indre"te s"re nord$ Inca din -.. su!icienti "entru ca Mi0ai sa)si duca "lanurile la inde"linire$ Sa nu uitam ca "rinci"alele lui obiective in cam"ania sud)dunareana au !ost cetatile turcesti de "e malul &unarii. Mi0ai Viteazul "atrunde in cetatea %lba Iulia "e .?C Mi0ai Viteazul avea in "lan ocu"area Moldovei si doar Polonia ii statea in cale$ %st!el "e ? octombrie -?. adica a ca"etelor de "od$ Se "are ca avea nevoie de tim". Mi0ai si tru"ele vala0e "atrund in %rdeal "e doua aliniamente.im"eriului nu i)ar !i dat "este ca": &%R3i)ar !i "utut bloca o anumita "erioada de tim". iar in "rimavara anului -255 %rmata condusa de Voievod "atrunde "rin "asul >ituz si du"a cateva ciocniri nu !oarte im"ortante3 Moldova revine in granitele !iresti ale &aciei du"a -A@? de ani : .

avea cele mai inalte relatii "osibile. era tanar si sanatos$ Inaltat din neant. alaturi de #uzesti. asta "are "lan bine "us la "unct si nu o ciudatenie istorica. incercand doar sa)si !aca un mic im"eriu9: &u"a moarte Voievodului . a"oi intrarea in %rdeal si Moldova$ >ricum am "rivi lucrurile. odata cu unirea in "rivinta administrarii tarii$ #uzesti vroiau. sau o sim"la intam"lare$ Evenimentele au !ost atent diri4ate si create de binomul Mi0ai)#uzesti si nu a !ost doar o con4uncture !avorabila$ Si sa nu uitam ca intre Mi0ai si <rati au izbucnit neintelegeri mari.Dacia-6<5A de ani de umilinte% durere si chinuri. De ce l#au urat atat de mult D.nirea Teritorilor Romanesti in vec0ea matca dacica$ %tacul ne"rovocat asu"ra turcilor si razmeritele a"rinse in #alcani. dar din in!ormatile vremii rezulta destul de clar ca #uzestii insistau sa res"ecte un anumit "lan anterior unirii3 . tronul Tarii Romanesti i)a !ost o!erit unuia din #uzesti si anume lui Preda3insa acesta a re!uzat si l)a s"ri4init "e ultimul #asarab care a urcat "e tronul Vala0iei Radu Serban #asarab: Mi0ai Viteazul a !ost di!erit de ceilalti "retendenti la tron$ % devenit !oarte bogat intr)un tim" e7treme de scurt. sa dis"ara. se "are ca a avut un singur gand inca de dinaintea "reluari Scaunului &omnesc. (rei &ile corpul 3oievodului a &acut pe marginea drumului si caini rupeau din el. "entru a avea s"atele liber. Cine a !ost omul care pe 7 august 6C=6 langa (urda a !ost ucis pe la spate% * s#a taiat capul si trupul i#a !ost at'ocoritD. ca nobili unguri si o "arte din cei moldoveni. con!orm "lanului se "are. "entru a "utea controla e!icient "olitica si resursele interne$ Mi0ai a sovait3si a "latit cu viata si cu tara "entru asta. si anume . % !ost Mi0ai Viteazul un sim"lu voievod al unei tari romane. unul dintre cei multi manati doar de interese "ersonale si ambitii9: % !ost un aventurier care s)a miscat in contratim".

mai "utin cunoscuti dar la !el de im"ortant si la !el de decisi in realizarea acestui "lan: Pa0arnicul Ku"u din zona Rovinari. si multi alti$ Trebuie remarcat ca toti cei enumerate mai sus sunt olteni din zona Gor4ului$ Se "are ca nucleul de baza al acestei( cons"iratii( s)a !ormat in >ltenia$ . Stoic0ita Rioseanu din 1o"aceni.%sadar cine a !ost de !a"t Mi0ai Vitazul si care au !ost in realitate "lanurile sale9: 1el mai "robabil domnia "este toate cele trei tari romane a !ost de la ince"ut in "lanul de "reluare a tronului muntean$ 1ine a !ost de !a"t Mi0ai si cine a !ost in s"atele acestei incercari esuate "utem doar s"ecula$In a!ara de <ratii #uzesti "e langa &omnitor au mai !ost si altii. Mi0ai #engescu din #engesti. #arbu 1luceru din &ragoieni.

la baza acestei realizari a stat un gru" im"ortant de boierii olteni. <ratii #uzesti si #anul . "oate. avandu)l ca "roeminent lider "e Mi0ai Viteazul: Ka trecerea tru"elor in %rdeal se remarca ca acestea erau "re"onderant din zona >lteniei.ndrea au trecut "rin Valea >ltului si Turnu Rosu cu ostile 1raiovei si ale Riului3%st!el cu cat a"ro!undezi mai mult domnia luminata a acestui Viteaz se remarca o ciudata coagulare de e!orturi in zona >lteniei$ Ridicarea asa de brusca a lui Mi0ai se datoreaza. oamenii !oarte bine instruiti si cu minte lim"ede$Practic anul -255 este o realizare de gru". slava &omnului avea$ #a daca esti carcotas te "oti intreba daca cumva nu a !ost inadins "regatit "entru domnie3 .&esi istoria il "rezinta doar "e Mi0ai ca !iind marele uni!icator al Tarilor Romane. realitatea arata ca de !a"t . unei sustineri !oarte inc0egate cu un sco" clar$ &e ce a !ost Mi0ai lider al acestei incercari de uni!icare9: Pai calitati.

de ce toata >ltenia a !ost de "artea Sa. I=TREGIT>R. si "romovarea limbii romane ca un !actor de a"ro"iere si unire a tuturor sub un singur steag: Stiu ca suna a cons"iratie. rosu. toate actele cancelariei domnesti au !ost emise in KIM#% R>M%=%. #uzestii nu mai a"ar asa de "roeminent in istoria noastra: &e un lucru insa sunt absolute sigur: &aca Mi0ai nu se ridica atunci si nu realiza .-/. !ara descendenta voievodala sa devina in cativa ani atat de bogat. sub !orma celor trei culori. simbolul %lba Iulia a !ost si este si acum "redominant in viziunea noastra asu"ra Tarilor Romane$ Ka Marea . de ce a riscat totul. "e di"lomele emise de &omnitor.nirea3astazi Romania nu mai e7ista310iar daca a durat doar cateva luni. des"re aus"icile si conditile in care Mi0ai a "reluat "uterea si a"oi "uneti cateva intrebari sim"le: 1ine si de unde a a"arut acest om91ine si de ce l)a sustinut9 1ine i)a im"rumutat sume enorme de bani la Istanbul.Mai trebuie amintit aici inca un lucru3mai deosebit$In tim"ul domniei sale. al Romaniei Mari si totodata salvatorul Romniei si limbii romane. sa stranga atat de multi oamenii de vaza langa el. iar numele Marelui Mi0ai era "e buzele tuturor$ % !ost "robabil un omagiu si o inclinare a ca"ului tuturor romanilor in !ata celui care. a !ost ales ca >rasul .nire din -. care a urcat "e tronul &aciei intregi du"a &ecebal3 . "e atunci un oras nu !oarte im"ortant. a !ost intemeietorul de !acto al =oii &acii. a"roa"e e7clusiv "e olteni:9 1um a "utut un tanar necunoscut. %lba Iulia. a"are tricolorul romanesc. galben si albastru3 In mod clar domnia tanarului #an al 1raiovei a avut ca sco" unirea romanilor in granitele &aciei. dar nu trebuie sa ma credeti "e mine$ 1ititi voi insiva des"re domnia acestui naucitor roman. considerata "e atunci limba "rostimii$Mai mult decat atat. si de ce s)a bazat. "oate.K &%1IEI. si mai ales. cand avea di4j tot ce)si "utea dori9: &e ce du"a dis"aritia Sa nici un descendent nu a revendicat tronul9 &e ce du"a moartea Voievodului <amilia #uzescu s)a retras din viata "ublica9 Pentru ca cu e7ce"tia sustineri lui Radu Serban #asarab. "rimul dac*ruman*roman.nirii.

Si "oate nu intam"lator si)au numit romanii cea mai "restigioasa decoratie "e tim" de razboi3>rdinul Mi0ai Viteazul: 1a"ul Mariei Sale a !ost ingro"at la Manastirea &ealu. de catre "recredinciosul sau ostean Radu #uzescu3 .

C august @5--B@ 1omments <roii Romaniei 1enigme% KatIn1u& romanesc by: George GMT Posted in: enigme.Monument ridicat la mormantul lui Mihai 3itea&ul in anul 67EE. Eroii Romaniei KatIn1u& romanesc' .

nevrand. adus de %rmata Rosie si Stalin$ %rmata Romana a avut si ea +atyn)ul ei./. o!iteri si soldati "olonezi. in 4ur de -J555 de oameni. enigma3 &es"re +atyn. locul unde au !ost asasinati de catre =+V&)ul sovietic. atunci cand aceasta a avut nevoie de ei. !iindca inca nu se stie T>T. !iindca si noi am trecut "rin asa ceva.PE in mod o!icial. c0iar si cand sortii le erau "otrivnici$ Vrand. "e care T%R% si P>P>R.Poate la acest articol. s"re aducere aminte si "omenirea su!letelor celor a caror vina a !ost ca si)au servit cu cinste si demnitate P%TRI%. des"re care din "acate nu se vorbeste deloc. inclusiv ce0i si "olonezi: 1utremurator nu9 . nu au si nu vor sa aiba. se stie si s)au a!lat multe$ Polonezii. au avut gri4a ca o"inia "ublica mondiala sa cunoasca una dintre cele mai mari drame ale trecutului lor.K ei au avut nesansa sa le traiasca Ninstaurarea comunismului si 0olocaustul. noi R>M%=II si mai ales %utoritatile noastre. mascat con!orm "ro"agandei in 'civilizare( si 'eliberare(L ceea ce nu)i "utin lucru "entru un stat cu valente im"erialiste. mai ales in ceea ce "riveste "omenirea si re"aratia unor evenimente istorice grave. titlul cel mai "otrivit ar !i !ost '&R%MEKE R>M%=IK>R($ Poate ar !i !ost mai bine ca articolul sa vina ca o continuare la '&e ce nu "utem iubi. &EM=IT%TE% de a actiona in s"iritul "olonezilor (cel "utin nu in mod ><I1I%K .K des"re aceasta drama$ &e ce9 &eocamdata. si)au s"us cuvantul$ #ravo lor: &in "acate. desi a !ost un masacru identic cu cel "olonez. ?5555 de militari. Rusia a !ost nevoita sa)si recunoasca trecutul sumbru. EKKKK de oameni:&a stimati cititori. din motive 'di"lomatice($ cesta s1a numit Ba&ti si a avut &oc in anu& "#NN% cand Basara*ia –teritoriu atat de drag noua1 a /ost reocupata de trupe&e sovietice% care au aratat prin pogromu& dec&ansat &a adresa Romani&or si Romanismu&ui% in toate /orme&e sa&e% adevarata /ata “civi&i)atoare” a comunismu&ui' &es"re acest +atyn romanesc nu s)a vorbit a"roa"e deloc du"a -. "o"or mandru. ati citit bine. @555 unguri. "este ?555 germani.. dar cu un numar mult mai mare de victime. Rusia:( &ar se a!la aici. dintre care /56 erau romani. cinstindu)si eroii si ridicandu)le un monument la !ata locului. care se considera una dintre marile "uteri ale lumii$ %u !ost nevoiti a) si cere S1. "entru drama "o"orului "olonez$ Mandria ce caracterizeaza "o"orul "olonez Nce noua din "acate ne li"seste) si atentia acordata trecutului si inaintasilor.

pe care tot ei )e4au sapat.Armata Rosie a (acut pri/onieri /eci de mii de mi)itari.i4au impins pe acestia sa (aca o piramida de oase si cranii. Re/u)tate)e au (ost cutremuratoare: nici har)ete)e.tot din tarana.(ri1u) si ume/ea)a produceau decese (ara numar.ucisi mise)este.cu arme si bate.aceasta troita a (ost s(intita de catre :rea(ericitu) :etru de Ra)ti.&es"re acest masacru au ince"ut sa vorbeasca "utinii su"ravietuitori evadati din acest cum"lit lagarL su"ravietuitori care din "acate n)au avut "arte de nicio re"aratie morala.a (ost daru) credinciosi)or din raionu) Rascani.)ucruri)e au )uat o intorsatura tra1ica: :reas(intitu) :etru a (ost a1resat.nici )opeti)e nu au putut (i uti)i/ate din cau/a mu)timii de oseminte raspandite in aceste mocir)eK Inimi)e indurate a)e buni)or romani.o mo3i)a in (orma de trepte."### de un1uri. Indata ce au (ost date in 3i)ea1 ce)e petrecute. :e data de 7 mai 122". In nord4estu) orasu)ui.iar pe partea ei de sus s4a ase/at o troita.a)e e3)a3iosi)or crestini.inconEurat de 1arduri ina)te cu sarma 1himpata. Totusi. sunt "er!ect valabile si acum$ %cestea sunt inca intrebari !ara ras"uns: DIn anu) 12HH.)a na3a)a hoarde)or rusesti care au ocupat Rasarabia. a dramei traite !ara voia lor$ %cestia sunt eroii des"re care nu vorbeste nimeni: Pentru mine./i si noapte.prin cu3antu) so)emn rostit de Ierodiaconu) icodim &chiopu. Troita de )emn. materiala sau !inanciara.in anii 12214122". insa intrebarile "use de acesta atunci.)a care s(intire au participat mii de credinciosi si autoritati)e orasenesti.unde cur1e rau) Raut si se (ormea/a m)astini.care tine de :atriarhia $osco3ei.unii mai curaEosi au incercat sa e3ade/edar au (ost mitra)iati.insotita de )ipsa de i1ienaJ bo)i)e.care tinusera piept hoarde)or de/)antuite. "e care in continuare o voi reda in totalitateL scrisoare cutremuratoare trimisa de Ierodiaconul =icodim Sc0io"u din #alti. Gin dec)aratii)e ce)or e3adati.S#! erau romani. calugarilor romani de la S!antul Munte %t0os$ Marturia sa nu are nevoie de niciun comentariu. care au a"aratTarasi =eamul$ cestia au avut “vina” de a /i S>8D TB R>M NB ce si)au !acut datoria. numiti multi ani la rand 'eliberatori(3 1el mai cutremurator document cu "rivire la drama %rmatei Romane din #asarabia. "e cai ocolite.au mai (ost si (u1ari scapati. cei asasinati la #alti.de catre mi)itarii so3ietici. este o scrisoare.dupa destramarea 'niunii &o3ietice.pe care nu i4a 1asit nimeni.s4au (acut cercetari in m)astini.iar restu) cehi si po)one/i.iar cei)a)ti erau peste 5### de 1ermani.au (ost concentrati circa 5#### de mi)itari ai Armatei Romane. Gintre acestia. In orasu) Ra)ti.care au (ost stranse pe un )oc uscatJ peste care s4a asternut o mare cantitate de pamant batatorit si s4a ridicat.sa se construiasca o Riserica sau $anastire a %ase)or.chiar in sediu) :a)atu)ui +piscopa). Gin acest )a1ar.scu)ptata. asasinati miseleste de sovietici.prea4cu3iosii monahi si cucernici preoti sa pomeneasca su()ete)e ce)or 5#### de mi)itari. Ahinuri)e acestor pri/onieri erau de neanchipuit: (oamea era ()a1e)u) numaru) unu.a1enti ai arhiepiscopu)ui I)adimir.in (e)u) acesta.cu sobor de preoti si monahi.un de)usor mai ina)t.TFR4u) a 1asit )ocu) ce) mai nimerit sa amp)ase/e )a1aru).s4a )ansat ape)u) ca. sunt eroii si mortii nostrii.cu un 1)onte in cea(a.din apropierea Ra)ti)or.decat atunci cand s4au (acut sin1uri cunoscuti. Gupa aceea.s4au stabi)it crime)e TFR4u)ui sa3arsite )a Ra)ti: toti cei 5#### de pri/onieri au (ost impuscati in cea(a de mi)itarii TFR4u)ui si aruncati in santuri mocir)oase.de catre un 1rup de ca)u1ari si preoti.pe ace) )oc.Riserica %ase)or a ramas . Gin )ipsa de (onduri. Atunci.pentru ca.

odi0nesc %1%S%. neagra uitarea si li"sa de res"ect si consideratie din "artea celor ce)ar trebui sa veg0eze ca su!letele lor sa se odi0neasca. %ici se inc0eie scrisoarea$ 1utremurator acest strigat de dis"erare si !rustrare.numai un proiect. %are de ce nu se 3orbeste nimic despre acest 1enocid impotri3a :oporu)ui Roman? Ge ce nu se stabi)este ade3aru) in pri3inta masacre)or (acute impotri3a eamu)ui nostru? Aaci si aceste crime monstruoase nu sunt nimic a)tce3a decat un ho)ocaust. originea si c0emarea: 1utremuratoare drama a zecilor de mii de >STE=I.trecut sub tacere. in s!arsit. %are. unc0ii si c0iar tatii nostrii N"rintre miile de dis"aruti a caror soarta nu mai intereseaza "e nimeni3=e alina gandul ca oasele lor. I= P%1E: Poate acolo sunt bunicii. :D23:$FG ($24F*2 0HF0. c0iar si necunoscuti. a unui om ce nu si)a uitat niciodata stramosii. OO @/ iulie @5--B-5 1omments Eroii Romaniei N <caterina Teodoroiu by: George GMT Posted in: Eroii Romaniei . odi0nesc in tarana "atriei "e care au iubit)o si "entru care s)au 4ert!it: Eroii.un p)an (acut de arhitecti inimosi.=%. P%M%=T R>M%=ES1: Dumne&eu sa#i odihneasca.nici chiar mortii nu sunt e1a)i in (ata Gomnu)ui?. !iindca #%S%R%#I% ESTE SI V% R%M%=E I=T>T&E%.

in modesta %rmata Romaneasca. . im"reuna cu toti cercetasii. a lu"tat si a murit.-2. din nesecatul izvor de Romanism si noblete al acestui neam nemuritor$Pe vreamea cand !emeile erau "rivite doar cu usoar condoscenta.-2. !emeile nici nu aveau dre"t de vot. intr)un tru" atat de mic$ Ka declansarea Primului Razboiu Mondial. "entru Tara sa si a noastra: Iar in acele vremuri. in Targu)Riu$ %colo o com"anie de militie. cand in multe alte tari. altii a"ar din neant. din -J oct -. numita 'Pastorul #ucur($ In dimineata de -? august -.nii "rovin din neamuri renumite ale Tarii. cateodata oamenii deosebiti$ . ale Istoriei Romaniei. 1atalina s)a inrolat intr)una dintre "rimele unitati de cercetasi din #ucuresti. de catre militarii euro"eni. a"ar. de la ince"utul Primului Razboi Mondial. %rmata Romana a stiut sa recunoasca un su!let mare. a4utand a"oi la tratarea ranitilor$ &ebutul in lu"ta l)a avut in batalia de la Podul Riului. o !ata sim"la de "e Riu.In cele mai crunte vremuri si in cele mai crancene momente. este c0emata la sediul 1rucii Rosii.

ranita de mai multe ori$ Evacuata. !ostul comandant de "luton al !ratelui sau$ In !oarte scurta ei cariera Ecaterina Teodoroiu a !ost "rizoniera. in !runtea "lutonului sau "e data de @@ august -. tanara sublocotenent va cadea in lu"ta. du"a in!rangerile dureroase din toaman)iarna lui -. "e "atul de s"ital$ Partici"anta in "rima linie la lu"tele di"erate duse de %rmata. =icolae. la Iasi. "entru cura4ul sau. "e &ealul Secului.-C . in zona Muncelului3 0tt":**XXX$muzeulgor4ului$ro*inde7$"0"9o"tion`comYcontent8tas. deasu"ra "araului Pabrauciorul.`vieX8id`??8Itemid`?@ . tanara eroina avea sa se alature de!initiv %rmatei Romane. 'Eroina de la Riu($ <elicitata de insasi <amilia Regala. du"a moartea !ratelui sau. in lu"tele de la Porceni$ &in acea zi. Ecaterina a lu"tat sub comanda Kt$ G0eoreg0itoiu. ca ranita . reusind sa se elibereze singura. Ecaterina Teodoroiu.-2. "entru "rima oara.im"reuna cu civili si cercetasii. va !i ridicata la gradul de sublocotenent de catre Ma4estatea Sa Regina Maria. au lu"tat im"otriva tru"elor inamice a!late in o!ensiva$ &in randul cercetasiilor s)a evidentiat. "entru a"ararea Moldovei.

eroism si mantuire3toate le)a cunoscut Tara in 1am"ania din -. ceaa ce "ierdut in urma cu -/55 de ani. o sim"la romancuta3%cesta nu este o biogra!ie a 1atalinei: Este doar un articol modest.n sim"lu om.n "o"or care a reusit sa intregeasca. stralucea "e 0arta Euro"ei$ Ecaterina Teodoroiu este. din istoria moderna a acestei Tari$ > cam"anie care a ridicat Romania din mocirla si agonia in!rangerilor din toamna anului -. un simbol al Romaniei in acele vremuri tulburi$ E re"rezinta esenta acestui "o"or sim"lu si "uternic$ . asa cum a a ocrotit)o mereu$ .-/.-2)-. cand %rmata Romana a intrat in %rdeal si continuand cu sangeroasele lu"te din &e!ilul Riului: 1ontinuand cu #atalia "entru #ucuresti3cu oroare si s"aima atacului turco)bulgar din sud3incercarea dis"erata a %rmatei de a lu"ta "e doua !ronturi3doar S!antul &umnezeu stie ce era atunci in su!letul strabunicilor nostri. intele"t si !anatic3un neam de morti vii3 &umneazeu sa ocroteasca Romania si neamul sau. dar s"re deosebire de !alnicii nostril stramosi3am invins$ .&ecembrie. "oate.cu baionetele si cu dintii. "e . "robabil cea mai dura si cum"lita cam"anie militara.-C. nu a ingenunc0eat. "entru ucide o %rmata Romana "e care o credeau di4j un mort viu: &aca ar !i stiut ceva istorie ar !i !ugit urland de acest 'mort viu(. macar in Moldova$ 1omandantii germane de "e !rontul romanesc nu aste"tau decat "rimavara lui -. "entru ca in Romania de atunci si morti lu"tau "entru tara lor3 % urmat. des"re un "o"or care desi lovit din toate "artile. ci a ri"ostat cu lacrimi si durere. sacri!iciu. nu "oate !i altceva decat un neam mare si !rumos. maret Po"or3Povestea Ecaterinei este intr)un !el "ovestea Romaniei in acei ani cu"liti. in bataliile din vara anului -. sange. des"re Romania. cu imense sacri!icii. ca dacii la Sarmizegetusa.-2 si a adus)o "e "iedestalul eroismului "o"rului sau. in su!letul %rmatei Romane. o co"ila care nu dorea altceva dacat sa devina invatatoare3. des"re noi toti. maretia %rmatei Romane si a neamului Sau. dar totusi atat de !rumosi$ =iciodata "ana atunci. si lu"te continue "entru a rezista. "ar4olirea "amantului in !ata invadatorului.-C$ %gonie si mandrie.n neam nemuritor3 Ince"and cu eu!oria "rimelor victorii.-/$ Mareata Tara. care se vedea in im"osibilitatea da a)si a"ara Tara: % urmat a"oi retragerea in Moldova.> sim"la si "la"anda !ata. dar care in -. nu !ost mai "al"abila si mai vizibila$ =e)am batut ca nebunii. o tarancuta de "e Riu.

(rupe romane la Marasesti GeorgeGMT .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful