INTRODUCERE

:
Sistemul preţurilor şi tarifelor este un instrument extrem de subtil si complex al pieţei. Observarea superficială a economiei determină subestimarea de fiecare dată a complexităţii problemei şi a instrumentelor utilizate pentru rezolvare. Cei necunoscători ai semnificaţiei profunzimii fenomenului preţului devin constienţi de efectele generate numai pe măsura ce acesta functionează, ceea ce face să fie prea târziu de acţionat pentru îndreptarea stării negative a lucrurilor. nii specialişti în domeniu spun că nu se poate vedea complexitatea decât dacă ceva se defectează. !rin urmare, preţul trebuie cunoscut ca un fenomen, mecanism specific formării lui libere în condiţiile de concurenţă în care funcţionează piaţa. "otodată, este vorba de felul cum se manifestă puterea deciziei asupra preţului în micro şi macroecomomic, viziunea metodologică asupra stabilirii preţurilor. #n sfârşit, o atenţie deosebită trebuie acordată factorilor care influenţează asupra formării preţurilor de ofertă, supuse apoi $ocului liber prin negociere, la piaţă şi fixării lor propriu%zise. &ai trebuie reţinut că în domeniul preţurilor şi al tarifelor se urmăreşte şi aspectul particular, cum este cel legat de preţurile produselor agricole, preţurile în construcţii monta$, preţurile bunurilor publice, preţurile în circuitul internaţional etc. Studiul preţurilor nu poate fi lipsit de cunoaşterea comportamentului specific al cumpărătorilor prin prisma utilităţii bunurilor, serviciilor, a posibilităţii de a plăti preţurile şi de a valorifica mai departe asemenea bunuri pentru a fi în ec'ilibru, în câştig sau pentru a avea satisfacţia necesară consumului. (stfel, lucrarea ,,Metode şi tehnici de calcul ale indicatorilor sistemului informaţional al preţurilor) şi%a propus să rezolve problemele legate de modul de urmărire a evoluţiei preţurilor, a nivelului lor general, a influenţei lor asupra puterii de cumpărare a veniturilor populaţiei şi măsurile care trebuie luate pentru a se asigura un nivel de viaţă decent. *ucrarea este structurată pe + ,trei- capitole. % primul prezintă categoria de preţ şi rolul său în economia de piaţă concurenţială % al doilea este axat pe sistemul informaţional al nivelului şi evoluţiei preţurilor % al treilea face o trecere de revistă a evoluţiei indicilor preţurilor de consum în economia de piaţă românească începând cu anul /001 până azi, mai bine zis a coeficienţilor de inflaţie determinaţi de 2nstitutul 3aţional de Statistică conform metodelor cunoscute.

/

CA ITO!U! I

".

RETU!

1.1. Conceptul de preţ în economia de piaţă contemporană
!rivit în termeni generali, preţul poate reprezenta o sumă de bani primită sau plătită pentru cedarea, respectiv obţinerea unui bun sau serviciu. Cum în viaţa de toate zilele, omul cumpără sau vinde nenumărate bunuri şi servicii, preţul este omniprezent, fiind puţine cuvinte care să aibă frecvenţa, circulaţia si dinamismul cuvântului 4preţ). #ncepând cu preţul pâinii şi continuând cu preţul unui bilet de spectacol, al unui obiect de folosinţă îndelungată, al unui obiect de artă sau c'iar al timpului, în relaţiile dintre oameni, oriunde şi oricând, totul are un preţ. 5in punct de vedere economic, prezenţa preţului este şi mai evidentă. producţia, mărfurile, munca, informaţia, capitalul, valutele, investiţiile, transporturile, serviciile, folosirea pamântului etc. totul se proiectează, se realizează, există sau circulă şi au un preţ şi o valoare în funcţie de acest preţ. 6ealităţile acestea au făcut şi fac din problema preţurilor o problemă centrală a teoriei şi practicii economice. 5efinit sub aspect economic, preţul este expresia bănească a valorii mărfurilor şi serviciilor care fac obiectul sc'imbului şi constituie o categorie economică. 2storia ne%a demonstrat că preţul a apărut odată cu apariţia producţiei de mărfuri şi a relaţiilor marfă%bani. 7olosirea, acţiunea şi evoluţia preţurilor sunt strâns legate de evoluţia producţiei de mărfuri şi de acţiunea legii valorii şi a legii cererii şi ofertei. Ca o categorie economică, preţul exprimă relaţiile băneşti care apar şi se derulează între firme, între acestea şi instituţii şi populaţie, între cetăţeni, între firme şi state etc. cu privire la exprimarea în bani a valorii mărfurilor care fac obiectul sc'imbului. #n economia de piaţă, preţul nu se limitează doar la valoarea bunurilor şi serviciilor care fac obiectul sc'imbului, ci cuprinde în sfera sa şi alte acte şi fapte, putându%se astfel vorbi de. preţul acţiunilor, al obligaţiunilor şi al altor titluri de valoare, preţul concesiunilor ,redevenţa-, preţul locaţiilor de gestiune, preţul capitalului împrumutat ,dobânda- sau a celui utilizat ,amortizarea, c'iria- etc. &ărimea preţului este dată de valoarea etalonului preţurilor, adică de monedă şi de mărimea valorii mărfurilor. Supunând analizei, pentru început, relaţiile monedă%preţ şi preţ%monedă, se poate sublinia că între cei doi termeni există o intercondiţionare reciprocă, un raport invers proporţional. !rin urmare, devalorizarea sau deprecierea monedei ,prin reducerea cantităţii ei de metal preţios în raport cu vec'ea paritate sau prin reducerea cursului ei de sc'imb în raport cu alte valute- duce la creşterea preţurilor şi a inflaţiei şi influenţează negativ nivelul de trai al populaţiei. 8ste evident efectul asupra creşterii preţurilor pe care l%a avut, în ţara noastră, după decembrie /090, modificarea cursului de sc'imb al leului faţă
:

de dolarul S. .(. şi, în cele din urmă, liberalizarea acestui curs. 7iecare scădere mai importantă a cursului de sc'imb al leului faţă de dolar, a condus la creşteri imediate sau cu o anumită întârziere a preţurilor. 6evalorizarea sau aprecierea monedei ,prin creşterea conţinutului în aur al unei unităti monetare sau prin creşterea cursului ei de sc'imb în raport cu cursurile altor valute- are influenţă pozitivă asupra preţurilor determinând scăderea sau stabilizarea acestora şi reducerea inflaţiei. (ceastă politică a revalorizării o pot adopta numai ţările cu rezerve de aur în creştere şi cu o economie dezvoltată, mai puţin ţările care trec printr%o criză economică. &oneda instabilă a unei ţări are însă şi alte efecte negative. denaturează preţurile, periclitează realizarea contractelor şi acordurilor comerciale, influenţează importurile şi exporturile, complică efectuarea unor previziuni şi ani'ilează economiile fructificate. &odificarea preţurilor influenţează la rândul ei nemi$locit puterea de cumpărare a monedei şi masa monetară. #n acest sens trebuie reţinut că scăderea treptată a puterii de cumpărare a monedei noastre naţionale, pâna la niveluri alarmante, pe măsura parcurgerii etapelor de liberalizare a preţurilor, acţiune declanşată în noiembrie /001 şi continuată în anii următori, nu a fost oprită nici după intrarea în vigoare a *egii concurenţei la / februarie /00;. !utem concluziona că, sc'imbarea puterii de cumpărare şi de plată a monedei prin devalorizare sau revalorizare determină, în sens invers, variaţii de preţuri, iar acestea la rândul lor, modifică puterea de cumpărare şi de plată a monedei. #n privinţa relaţiei preţ%valoare, se poate menţiona că între preţ şi valoare există, în general un raport de proporţionalitate, evoluţia lor având acelaşi sens. 7ăcându%se referire la baza, la factorii de formare a valorii mărfurilor ,şi a preţurilor-, au existat mai multe curente de opinie, mai multe teorii. • "eoria valorii muncă, elaborată şi susţinută de reprezentanţii economiei politice engleze. <illiam !et=, (dam Smit' şi 5avid 6icardo. 6eferindu%se la valoarea mărfii, 5avid 6icardo concluziona că, mărfurile, având utilitate ,pe care o considera esenţială pentru valoarea de sc'imb-, îşi trag valoarea din două izvoare. din raritatea şi cantitatea de muncă necesară pentru obţinerea lor. • "eoria valorii muncă susţinută de &arx. >arl &arx a preluat de la clasicii englezi teoria valorii muncă şi a dezvoltat%o până la o formă extremă, afirmând că, din punct de vedere calitativ, valoarea mărfii nu reprezintă altceva decât muncă omenească abstractă, omogenă, nediferenţiată, socialmente recunoscută ca utilă şi că nimic în afară de muncă nu conţine valoarea, iar din punct de vedere cantitativ mărimea valorii este determinată de timpul de muncă socialmente necesar creării bunurulor. Ca urmare, >. &arx absolutizează rolul muncii, în special al celei fizice, în crearea valorii şi neagă rolul utilităţii bunurilor ca factor determinant al valorii, utilitatea fiind redusă la o simplă premisă. &unca este considerată ca singura măsură reală care poate servi la aprecierea şi compararea valorii tuturor mărfurilor şi ea
+

constituie preţul real ,natural- al unei mărfi, iar cantitatea de bani defineşte preţul nominal al mărfii. • "eoria utilităţii marginale, dominantă în ştiinţa economică apuseană contemporană. 5upă această teorie, valoarea ,preţul- unei mărfi este determinată de utilitatea marginală, mărimea ei fiind o funcţie de raritatea mărfii respective iar mecanismul concret de stabilire se bazează pe legea cererii şi ofertei. cererea este o funcţie de utilitate şi oferta funcţie de raritate. (ceasta din urmă ,raritatea- determină mărimea sacrificiului pentru obţinerea bunului respectiv. (depţii teoriei pun accentul pe utilitatea bunului ca factor de determinare a valorii, acordând prioritate satisfacerii nevoilor umane, căreia trebuie să i se subordoneze producţia. 5e asemenea, în formarea valorii, ei acordă muncii un rol asemănător rolului oricărui alt factor de producţie ,capital, informaţie sau ştiinţă, factori naturali etc.- şi nu unul exclusiv. ?aloarea unei mărfi, conform acestei teorii, este cu atât mai mare cu cât ultima unitate consumată din acea marfă are o utilitate mai mare. • 8xistă şi opinii potrivit cărora cele două concepţii privind formarea valorii ,teoria valorii muncă şi teoria utilităţii marginale- nu se exclud automat, ci, mai degrabă, luate separat ambele sunt unilaterale şi deci trebuie considerate complementare. (stfel, economistul francez C'arles @ide considera că în formularea ofertei ,şi a preţului de ofertăimportanţă au costurile, iar în formularea cererii ,şi a preţului de cerereutilitatea bunurilor. 6eputatul economist american (lfred &ars'all a afirmat că valoarea se întemeiază pe utilitatea finală şi pe c'eltuiala de producţie şi se menţine în ec'ilibru între aceste două forţe opuse. 5upă economistul francez @. (bra'am 7rois se poate vorbi de două teorii în formarea valorii, una obiectivă şi alta subiectivă. Conform teoriei obiective, valoarea este dată atât de munca încorporată în marfă, cât şi de utilitatea mărfii. 5upă susţinătorii teoriei subiective, valoarea ,de sc'imb- se apreciază prin utilitatea şi raritatea bunului, dar şi prin solvabilitatea cererii, ei situându%se pe poziţia cumpărătorului. #n concluzie putem spune că în formarea valorii şi a preţurilor au importanţă atât utilitatea, care determină, în ultimă instanţă, cererea şi preţul de cerere, cât şi costul de producţie prin care se manifestă caracterul limitat, raritatea factorilor de producţie şi care determină oferta şi preţul de ofertă. #n legătură cu raportul dintre cele două concepte. preţ şi valoare, există şi aici opinii diferite. (stfel, adepţii teoriei utilităţii marginale susţin că între preţ şi valoare, respectiv valoare de sc'imb, există o identitate deplină. Singura distincţie ce se poate face între cele trei noţiuni se referă la faptul că preţul se exprimă întotdeauna în bani. Susţinătorii teoriei valorii muncă consideră că între preţ şi valoare nu poate fi pus semnul egalităţii, deşi preţul reprezintă expresia bănească a valorii. !rin urmare, preţul reprezentând o formă de exprimare a valorii, ca orice formă, dobândeşte o anumită autonomie faţă de conţinut, de esenţă ,de valoare- şi ca atare, pot exista preţuri care să nu exprime valoarea ,preţul pământului A preţ
B

5incolo de aceste interpretări ale conţinutului şi relaţiilor preţului cu valoarea. într%o anumită perioadă. a lipsei de concurenţă între firmele producătoare. preţuri garantate sau subvenţionate de stat. fundamentând preţul pe costul de producţie .în formarea preţurilor. E . atribuită produsului finit. în general. concepţii ce s%au reflectat şi în practică. unii au acordat un rol preponderent ofertei în formarea preţului.practică întâlnită la sfârşitul secolului C2C şi în secolul CC în special în ţările dezvoltate-. mai variată decât esenţa. preţuri în condiţii de subproducţie etc. 7ondatorii teoriei valorii întemeiate pe utilitatea marginală ..sau preţuri care să nu coincidă cu valoarea .egalitatea este mai mult o excepţie-. trebuie să acceptăm că el poate să aibă o anumită autonomie. subliniind că ambele . preţuri de monopol.practică întâlnită în secolul C?222 şi prima parte a secolului C2C.au deplasat accentul de la ofertă la cerere. în condiţiile scăderii continue a producţiei de mărfuri.iraţional. considerând că aceasta are rol preponderent în determinarea valorii de sc'imb şi a preţului .sub raport cantitativ-. constituie fundamentul valorii. deci şi al preţului dar mărimea valorii va fi fixată de cost. acesta nu funcţionează.oferta sau cererea. prin care se manifestă caracterul limitat al factorilor de producţie. 5acă pornim de la ideea că preţul este o formă a exprimării valorii mărfurilor. preţuri situate la extreme. #n 6omânia în perioada de tranziţie la economia de piaţă. (u existat deosebiri de vederi şi în privinţa rolului preponderent sau influenţei unuia sau altuia din cei doi factori în formarea valorii şi a preţului.reprezentanţii şcolii austriece. ori de câte ori cererea nu este egală cu oferta . preţurile au fost şi sunt în general dictate. #n economia de piaţă preţurile se formează ca rezultat al comportamentului specific al firmelor. în situaţii mai deosebite. abătându%se de la aceasta sub incidenţa acţiunii legii cererii şi a ofertei. după cum în absenţa unuia din braţele foarfecelor. #n cele din urmă am putea fi nevoiţi să acceptăm şi ideea abaterii unor preţuri de la valoare. valoarea şi preţul acestora.$oacă un rol esenţial în formarea preţului.au demonstrat inoportunitatea disocierii acţiunii con$ugate a cererii şi a ofertei în formarea preţului. #n funcţie de condiţiile economico%sociale prin care trece o ţară. (stfel.cererea şi oferta. "rebuie subliniat totodată că adepţii teoriei marginaliste a valorii nu neagă importanţa şi rolul costului în formarea preţului. importanţă mai mare are unul sau altul din cei doi factori . trebuie reţinut rolul şi importanţa preţului în economia de piaţă şi faptul că preţul bunurilor şi serviciilor se stabileşte pe piaţă sub incidenţa cererii şi ofertei. fără una sau fără alta nu poate exista preţul. nii economişti . unul dintre ei poate dori mai mult sau mai puţin actul de vânzare D cumpărare. doi factori fără de care nu poate exista sc'imbul de mărfuri. constrângându%l pe celălalt să accepte preţul său. 8i susţin că utilitatea subiectivă. independenţă faţă de valoare. #n procesul sc'imbului partenerii au un comportament diferit. forma fiind întotdeauna mai bogată. dar şi în secolul CC în ţările fost comuniste cu economie planificată-. al modului în care ele reuşesc să cunoască mai bine piaţa şi să% şi adapteze activitatea sau consumul la cerinţele şi situaţia pieţei.printre care şi (lfred &as'all .

!ână la 6evoluţia din 5ecembrie /090. a nemuncii. a unor salarii care $oacă şi rol de protecţie socială. precum şi cu excepţia cazurilor în care preţurile sunt subvenţionate de stat potrivit 'otărârii guvernului. //10 din /9 oct.art. principiile de determinare. mai degrabă. (stfel. centralismului democraticF stabilirii unitare şi coordonate a preţurilorF unităţii preţurilorF stabilităţii preţurilorF corelării şi diferenţierii preţurilor în funcţie de calitatea produselor. varietatea scopurilor pentru care este pus în circulaţie şi a categoriilor de beneficiari. /001-.începând cu nr. la rândul ei. preţurile decurgând din acţiunea con$ugată a cererii şi ofertei. punându%se bazele unui nou sistem de preţ în ţara noastră. fac necesară existenţa mai multor categorii de preţuri şi tarife. cu excepţia situaţiei când pe piaţa românească nu există cel puţin trei agenţi economici care să comercializeze acelaşi tip de bun. #n aceste din urmă cazuri. o verigă a acestui sistem sau un subsistem al sistemului de preţuri. când s%a 'otărât că acestea se stabilesc prin negociere directă între furnizor şi beneficiar. nivelul şi relaţiile dintre ele. a unor dificultăţi economice şi financiare prin care au trecut şi trec multe societăţi financiare.2. /EG/001-.impuse de către ofertanţi şi se bazează pe costuri ridicate. specific economiei de piaţă. !rin sistemul de preţuri. rezultat al unei productivităţi scăzute a muncii. preţurile se vor stabili de către guvern prin negociere cu agenţii economici.Sistemul preţurilor şi tarifelor în România: posibilităţi şi disponibilităţi 5iversitatea relaţiilor de sc'imb în cadrul economiei naţionale şi a utilizărilor pe care le poate căpăta un produs în funcţie de natura mărfii. plitica de preţuri decât sistemul de preţuri. 1. stabilire şi aplicare a lor. B9 al legii amintite mai sus prevedea. în ţara noastră a funcţionat un sistem de preţuri bazat pe principiile. 7iecare categorie constituie. B9 din *egea 3r. 2mediat după 6evoluţie s%a declanşat fenomenul liberalizării preţurilor . 46egiile autonome şi societăţile comerciale cu capital de stat vor putea practica între ele şi în raporturile cu terţii. într%un sens mai larg D putem înţelege categoriile şi formele preţurilor. art.) #n consecinţă au fost emise o serie întreagă de 'otărâri ale guvernului . lucrare sau serviciu. care au condus la liberalizarea preţurilor. #n cele din urmă considerăm că toate aceste elemente luate global alcătuiesc. incluzând în acest concept şi instituţiile şi organele de specialitate din acest domeniu. H . O parte dintre economişti atribuie un sens şi mai larg sistemului de preţuri. structura.

producţia. valutar etc. . al costurilor. de ciclul de viaţă al produsului. (stfel. ca în orice ţară cu economie de piaţă sau anga$ată în tranziţia la economia de piaţă. 1. de credit.şi alta de pârg'ie economică. Ca un organism autonom. #n opinia celor mai mulţi specialişti . sunt menite să îndeplinească anumite funcţii şi să exercite un anumit rol. pentru produsele de importanţă deosebită. al produsului intern brut şi net etc.#n prezent.funcţie care derivă din esenţa lor. o activitate legată de problema globală a produsului. importul. structura şi evoluţia lor. unii economişti susţin că preţurile ar avea două funcţii. necesitatea şi existenţa preţurilor nu se poate pune la îndoială. Sistemul de preţuri.idee la care subscriem-. este dependent de nivelul productivităţii. *iteratura de specialitate cunoaşte o diversitate de opinii în legătură cu numărul si conţinutul funcţiilor preţurilor. anumite forme ale preţurilor şi mai ales un anumit nivel al preţurilor în continuă adaptare la condiţiile noi în permanentă sc'imbare. 5e reţinut că în perioada de tranziţie o anumită importanţă mai au şi principiile stabilităţii şi unicităţii preţurilor. sistemul financiar. nui anumit nivel al producţiei. în prezent activitatea de preţuri este o activitate permanentă. Funcţiile preţurilor #n economia bazată pe producţia şi sc'imbul de bunuri. în 6omânia principiul fundamental care stă la baza sistemului de preţuri îl constituie formarea lor liberă pe piaţă în funcţie de raportul cerere D ofertă. al productivităţii muncii îi corespunde un anumit sistem de preţuri. anumite categorii. funcţii. şi activitatea în domeniul preţurilor a suferit modificări esenţiale. cu componentele sale. preţurile au două funcţii. preţurile sunt un factor obiectiv. Sistemul de preţuri funcţionează prin intercondiţionarea cu celelalte componente ale macrosistemului economiei naţionale. una de instrument sintetic de măsură a valorii mărfurilor . exportul şi investiţiile. al productivităţii muncii. preţurile mi$locesc circuitul valorilor materiale prin fazele procesului reproducţiei sociale dar. de soarta produsului până la scoaterea lui din circuitul economic. (stfel. în acelaşi timp modul de desfăşurare a acestui proces în fiecare fază determină nivelul. alţii afirmă că ar avea trei.3. 8conomiştii care au atribuit preţurilor mai . Ca urmare. consumul productiv şi neproductiv. sau c'iar .

dobânzi. vamale etc. te'nice. !rin preţuri. corelată cu o insuficienţă de ofertă. de estimare. adaos comercial-.în general-. bucata etc. de barometru al pieţei. Ig. ec'ilibrarea ofertei cu cererea şi reglarea producţiei sociale. de asemenea. 5upă 6evoluţia din 5ecembrie /090 în 6omânia. în cele din urmă. a utilităţii şi rarităţii produselor. bugetare.pe plan intern şi internaţional. iar nivelul lor rămânând aproape în totalitate la latitudinea ofertanţilor. evidenţa costurilor de producţie. ordine ale miniştrilor. 5atorită unei presiuni puternice din partea cererii. se manifestă prima funcţie. mc. mp. nivelul lor fiind la discreţia firmelor producătoare. raportul cerere%ofertăF nivelul costurilor de producţie şi rata profitului . Constrângerile se manifestă sub forma unor elemente normative şi a unor elemente sau condiţii obiective. #ntr%o economie de piaţă. preţurile au $ucat mult timp doar un rol simbolic. iar intervenţia statului în formarea preţurilor se realizează indirect prin măsuri fiscale. costurile de producţie cuprinse în preţ şi celelalte elemente componente ale preţurilor .care determină producătorii să%şi extindă sau restrângă producţia la anumite produseF oferta scăzută la anumite bunuri care permite ofertanţilor să practice preţuri ridicate şi care pot provoca o creştere a producţiei la sortimentele respectiveF existenţa unor stocuri de mărfuri greu sau nevandabile. importul şi exportul.multe funcţii au luat drept funcţii separate diferitele forme concrete prin care se realizează. • !reţul ca instrument sintetic de măsură a valorii mărfurilor asigură sc'imbul de mărfuri . Condiţiile obiective ale preţurilor sunt date de existenţa şi funcţionarea pieţei cu toate componentele sale.ec'ivalent sau mai puţin ec'ivalent-. a rezultatelor şi a producţiei materiale şi dă posibilitatea analizei situaţiei economico%financiare a firmei. a valorii mărfurilor.ml.-. #n comparaţie cu alte unităţi de măsură . a costurilor de producţie . decizia de preţ are numai particularitatea că este un mi$loc de evaluare. valutare. economice şi sociale şi a unor libertăţi de acţiune existente în economia de piaţă. precum şi unele restricţii privind producţia. controlul preţurilor s%a pierdut brusc. 8lementele normative constau în legi. de apreciere a consumurilor de materiale. datorită unor greşeli de guvernare. care impune operarea unor reduceri de preţuriF sc'imbarea în permanenţă a raportului cerere%ofertă care presupune adaptabilitatea operativă la modificarea condiţiilorF existenţa unor capacităţi de producţie neutilizate sau insuficiente care determină firmele producătoare să adopte anumite decizii privind producţia şi preţurile. 'otărâri şi ordonanţe guvernamentale. fiscale. 5upă opinia ma$orităţii economiştilor s%ar fi considerat necesar. Ca urmare. se realizează exprimarea şi repartiţia produsului intern brut şi net şi se asigură. desfacerea şi consumul. 'otărâri ale autorităţilor locale şi alte acte privind preţurile. impozite şi taxe. măsurile restrictive în domeniul preţurilor sunt căt mai scăzute. optimizarea preţurilor în condiţiile unei armonii 9 . profit. preţul prezintă particularitatea că acţionează ca instrument de măsură numai după adoptarea deciziei cu privire la nivelul său sau pentru fiecare bun în parte. #n adoptarea deciziei de preţ firmele ţin cont de existenţa unor constrângeri monetare. în condiţiile unui dezec'ilibru accentuat între cererea şi oferta fizică de mărfuri şi a lipsei de concurenţă între firme. un timp. tona.

şi a consumului. una recuperatorie . indiferent de natura beneficiarilor . #n argumentarea acestei afirmaţii. numai după ce a fost acceptat şi ac'itat preţul de către cumpărători. deoarece în astfel de situaţii prin nivelul lor satisfac 0 . de la preţuri controlate aproape în totalitate de organele statului la preţuri în general libere. preţurile sunt acelea care însoţesc mărfurile în tot circuitul lor. realizarea lor în fapt este condiţionată de realizarea mai înâi a preţului ca întreg. prezenţa preţurilor pretutindeni în toate domeniile vieţii economice şi sociale. 5ar. organizaţii obşteşti.adică profitul încorporat în preţ. abia apoi se poate vorbi de acţiunea şi rolul celorlalte elemente.şi după caz.câţiva ani. are la bază alte 4n) preţuri ale unor produse din ramurile primare şi intermediare. în general extremiste şi anume.firme de orice natură. pentru început. prin preţurile input%urilor. menţionăm că preţurile cuprind în structura lor şi alte elemente valorice.sau stabileşte în mod izolat. cuprinse în preţuri au numai un caracter potenţial. 5eterminarea preţurilor. preţul cuprinde trei componente importante. dobânzi.denumite şi preţuri relative-. condiţionând situaţia economico%financiară a acestora şi acţionând în două faze importante. &ai trebuie subliniat faptul că preţurile au implicaţii complexe în gestiunea firmelor. 6eferitor la funcţia aceasta a preţurilor de pârg'ie economică. deasemenea. profit.relative de interese .adică costul exploatării. deci.ale producătorilor şi consumatorilor. în special la produsele din ramurile finale. a factorilor de producţie şi în faza desfacerii. de pârgie economică. se poate spune că au existat două categorii de opinii. adaos comercial etc. se poate afirma că aceasta reprezintă un mecanism economic de bază şi complex.sau efectuarea cu întârziere a plăţii de către cumpărători .formează. o componentă reparatorie .daune compensatorii. cu efecte dintre cele mai dezastruoase asupra economiei şi nivelului de trai al populaţiei. când au un nivel rezonabilF alţii împărtăşesc ideea potrivit căreia preţurile îndeplinesc această funcţie numai cănd se abat de la valoare . Ca urmare.s%a trecut rapid de la o extremă la alta. unii dintre economişti au considerat ca preţurile pot fi o pârg'ie economică numai când coincid cu valoarea mărfurilor.care permite recuperarea capitalului consumatF alta remuneratorie a capitalului . considerate la rândul lor ca pârg'ii economice şi anume. 6emarcăm. contribuţii. preţul le con$ugă. salarii. se cuvine a se sublinia că preţul unui produs nu se determină . "otodată. ci acesta se încadrează într%un sistem de preţuri al produselor existente cu care se va afla în anumite raporturi de proporţionalitate . impozite. Cuprinzând aceste elemente. prin preţurilor output%urilor sau a produselor livrate. comisioane. taxe. îndeosebi când coincid cu valoarea mărfurilor. 8lementele valorice. pentru nerespectarea obligaţiilor contractuale . având şi ele rol de pârg'ie economică. • #n legătură cu funcţia preţurilor.daune moratorii-. instituţii. în faza aprovizionării. le amortizează şi condiţionează acţiunea. Ca măsură a valorii.sub supraveg'erea reală de către guvern a preţurilor.o anumită despăgubire-. într%o perioadă foarte scurtă .au un nivel mai ridicat sau mai scăzut-. !utem concluziona că preţurile sunt o pârg'ie economică. persoane fizice.

iar în asemenea situaţii acţiunea preţurilor poate fi considerată unilaterală şi contradictorie şi în consecinţă. subvenţia acoperind diferenţa dintre preţul real şi cel fixat de organele statului la produsele respective. stabilite prin acte normative. şi anume. ceea ce va determina firmele producătoare să%şi mărească oferta sau va atrage şi alţi producători în branşa respectivă. ceea ce va stimula cererea. de variaţia mărimii c'eltuielilor în funcţie de aceste stadii.preţuri cu amănuntulF . stimulează mai puternic pe producători sau pe consumatori. *a fel. menţinerea unor preţuri la un nivel scăzut pentru unele produse importante în consumul populaţiei.preţuri cu ridicataF . 7uncţia preţurilor de pârg'ie economică iese mai pregnant în evidenţă prin mişcarea lor în sus sau în $os. dacă oferta este mai mare decât cererea. ca regulă generală. de elementele structurale ale preţurilor şi de deosebirile dintre sfera producţiei şi cea a serviciilor. altele a$ung la consumatorul final etc. creşterea exagerată a unor preţuri face necesară adoptarea unor reglementări speciale de protecţie socială. în practica economică se folosesc mai multe categorii de preţuri.unele circulă numai între firme. (ceastă mişcare a preţurilor în economia de piaţă. . preţurile cu ridicata cuprind şi accizele datorate bugetului de stat. de la producător la consumator. preţurile vor avea o tendinţă de scădere. /1 .-. pârg'ii de corectare.tarife. (stfel. 5e exemplu. iar pentru unele produse. "#$# Cate oriile de preţuri şi structura lor în economia românească (vându%se în vedere stadiile şi verigile pe care le parcurg mărfurile în mişcarea lor. preţurile vor avea o tendinţă de creştere.au un nivel extrem. dacă la un moment dat cererea este mai mare decât oferta la anumite produse. trebuie folosite şi alte pârg'ii în completare. • !reţurile cu ridicata reprezintă nivelul preţurilor negociate la care circulă produsele. de particularităţile circulaţiei mărfurilor . din considerente de ordin social. 6ealitatea economică mai cunoaşte şi sistemul comisioanelor şi al taxelor. la un nivel al preţurilor care tinde spre optimalitate. între firme sau între firme şi instituţii. 8le cuprind costurile şi profitul. #n cazurile când preţurile se abat de la valoare .satisfac. face să se regleze continuu producţia şi consumul şi se asigură ec'ilibrul valoric între cerere şi ofertă. în general. face necesară practicarea temporară a subvenţiilor de la bugetul statului. o activitate sau un proces. 2nvers.deopotrivă atât vânzătorii cât şi cumpărătorii.

şi alta cu amănuntul . sunt preţurile practicate la livrarea produselor de acestea către firmele comerciale cu amănuntul sau de alimentaţie publică. ele cuprind pe lângă costuri. iar magazinele desfac produsele. baza de calcul pentru taxa pe valoare adăugată. o firmă comercială cu ridicata . sunt şi produse pentru care nu se calculează "?(. #n aceste situaţii preţurile cu ridicata trebuie negociate şi între unităţile comerciale respective. în funcţie de cerere şi ofertă./0 J. adaosul comercial aferent grosistului. preţurile pot fi de două feluri şi cu două niveluri. !reţurile acestea se practică mai ales pentru produsele destinate consumului individual. #n cele din urmă. preţurile cu amănuntul sunt cele mai complexe. . . Ca urmare a particularităţilor circulaţiei mărfurilor.!reţurile cu ridicata sunt legate în special de producătorii de bunuri materiale. • !reţurile cu amănuntul reprezintă nivelul preţurilor la care se desfac sau se revând populaţiei diferite produse de către firmele comerciale specializate sau de către magazinele proprii ale firmelor producătoare.preţuri cu ridicata ce revin firmelor comerciale cu ridicata. ci mărimea adaosului comercial ce îi revine grosistului şi care se cuprinde în preţul facturat către detailist. 8i negociază nivelul acestor preţuri cu beneficiarii. dacă normele legale în vigoare nu prevăd altfel. faţă de preţurile cu ridicata ce revin firmelor producătoare. se pot interpune doi sau c'iar mai mulţi intermediari. precum şi dintre firmele producătoare şi magazinele proprii. firmele producătoare îşi desfac produsele şi prin magazinele proprii.!reţurile cu ridicata ce revin firmelor comerciale cu ridicata. accize . reţeaua cooperatistă ori reţeaua organizaţiilor obşteşti. adaos comercial // . profit. neori. în funcţie de concurenţa de pe piaţă precum şi realizarea accizelor datorate statului. 8le sunt obligate să asigure acestora acoperirea costurilor de producţie şi obţinerea unei rate de profit. 8le cuprind în plus. dintre aceste firme şi firmele comerciale cu ridicata. obiectul negocierii nu%l constituie preţul propriu%zis. *a preţurile cu ridicata se aplică cota procentuală de "?( .după caz-. *ivrarea produselor către aceste magazine se face tot la preţul cu ridicata. după caz.detailist-. . la preţuri cu amănuntul.!rimele marc'ează sfârşitul proceselor de producţie. în circuitul unor mărfuri de la producători până la consumatorii finali. preţurile aplicate vor cuprinde şi taxa pe valoare adăugată. #n anumite cazuri.preţuri cu ridicata ce revin firmelor producătoareF . Conform unor acte normative. !reţurile cu amănuntul se aplică şi la vânzările prin reţeaua comerţului de stat. de regulă.grosist.pentru produsele livrate la intern şi cota procentuală zero pentru livrările produselor la export. !reţurile acestea funcţionează în raporturile de vânzare%cumpărare dintre firmele din ramurile producţiei materiale. #n cazurile când grosiştii vând unele mărfuri direct populaţiei. 5in punct de vedere structural. !reţurile de mai sus constituie baza de impozitare.

în legislaţia adoptată nu s%au mai făcut referiri la preţurile producătorilor. din reţeaua comerţului cu ridicata sau c'iar din reţeaua comerţului cu amănuntul. preţul de alimentaţie publică-.!6!-. direct de la producători. #ncepând cu / iulie /00+ ca urmare a trecerii la sistemul de impunere bazat pe taxa pe valoare adăugată au apărut unele aspecte noi în formarea preţurilor şi în structura acestora. preţurile de alimentaţie publică mai sunt influenţate şi de amplasamentul unităţii . oraş mare. sc'imbându%se totodată baza de calcul a acestuia.aferent grosiştilor . 5upă declanşarea acţiunii de liberalizare a preţurilor.şi adaos comercial cuvenit detailiştilor.preţul cu ridicata al produsului sau preţul cu ridicata al grosistului.preţul cu ridicata al grosistului. inclus în preţurile cu /: . după caz. trecându%se la cote de adaos comercial. ci şi prin diferenţierea sa de la local la local în funcţie de categoria de confort şi în raport cu gradul de preparare a produselor ce se desfac prin unităţile respective. Sub aspectul domeniului de aplicare şi al structurii. (cestea se aplică mărfurilor destinate consumului final. calculată şi colectată din toate stadiile anterioare.sau preţul detailistului-.centru. neori. nităţile acestea se pot aproviziona.cu amănuntul sau de alimentaţie publicăsă se aprvizioneze direct de la firmele producătoare. iar în locul categoriei de preţ de livrare s%a introdus categoria de preţ cu ridicata. adaugă la preţurile aplicate remiza şi. 8le au caracterul unor preţuri cu ridicata când serviciile prestate au ca beneficiar firme sau instituţii sau preţuri cu amănuntul când acestea se adresează populaţiei. 5upă noiembrie /001 s%a renunţat la cotele de rabat comercial. impozitul pe circulaţia mărfurilor. deosebindu%se de cel cu amănuntul nu numai prin mărimea lui.A !reţul cu ridicata al producătorului . consum ce se realizează însă pe loc. • "arifele sunt considerate o categorie specială de preţuri care se aplică într%un domeniu specific de acivităţi şi anume cel al prestărilor de servicii. taxa de serviciu.la care adăugându%se apoi adaosul comercial astfel calculat s%au obţinut alte preţuri de nivel superior . Costul de producţie K !rofitul K 2mpozitul pe circulaţia mărfurilor . elementele componente şi modul de formare al preţurilor erau următoarele. (daosul de alimentaţie publică are un specific aparte. (stfel. similare preţurilor cu amănuntul sunt preţurile de alimentaţie publică. după caz. centru turistic etc. !reţurile cu amănuntul marc'ează sfârşitul circuitelor mărfurilor care intră în consumul final. !6@ K (daosul firmei comerciale cu amănuntul A !reţul cu amănuntul . Ca urmare. "otodată. !6@ K (daosul firmei de alimentatie publică A !reţul de alimentaţie publică.şiGsau accize după caz. #n aceste condiţii a apărut posibilitatea ca şi alte firme comerciale . Laza a constituit%o un preţ rezultat prin formare . preţul cu amănuntul sau al detailistului. precum şi taxa pe valoare adăugată.după caz.-. după caz. potrivit dispoziţiilor legale. mai trebuie reţinut că unităţăle de alimentaţie publică din categorii superioare. în cadrul unităţilor de alimentaţie publică.!6@-. !6! K (daosul firmei comerciale cu ridicata A !reţul cu ridicata al grosistului . care cuprindea impozitul pe circulaţia mărfurilor pentru aproape toate produsele.

( / : M x/0JA".cu ridicata. sau !.rezultată prin transformarea în lei.?.!. acestea sunt formate din. incluzându%se doar în preţurile finale . M x/0JA".după caz-A Mx/0JA". alte taxe şi accize datorate.în funcţie de natura bunurilor şi circuitul lor-.!. la cursul de sc'imb în vigoare a preţului extern. în condiţiile de livrare franco% frontiera română-. A !reţul cu amănuntul sau de alimentaţie publică /+ .6. se prezintă astfel. A !reţul cu ridicata al producătorului K K(daosul comercial al grosistuluiA A !reţul cu ridicata al grosistuluiK K(daosul comercial cu amănuntul sau de alimentaţie publică . #n ce preiveşte preţurile cu ridicata ale produselor provenite din import. după caz. taxa pe valoare adăugată nu înlocuieşte şi accizele existente la unele produse şi se calculează şi asupra adaosurilor comerciale. valoarea în vamă .ridicata şi calculat asupra acestor preţuri . 7ormarea .(. dar necuprinsă în aceste preţuri.(+ !.6.după caz-A !.?. calculată la preţurile cu ridicata.a fost înlocuit cu taxa pe valoare adăugată. *a aceste preţuri se calculează.preţul cu amănuntul sau de alimentaţie publică-.(l.@. un comision cuvenit firmei importatoare.nu şi asupra adaosurilor comerciale.determinarea. în prezent.(. !rin urmare. Cost complet de producţie K !rofit K (ccize . taxa vamală. de regulă. !. de alimentaţie publicăpentru produsele importatoare este similară formării preţurilor produselor interne . pe stadii economice. 5easemenea.?.celorlalte preţuri . structura preţurilor produselor interne. cu amănuntul.

!.(.(l.6.(+ !. structura preţurilor a fost alcătuită ţinând seama de modalităţile cele mai frecvente în care se derulează circulaţia mărfurilor. M x/0JA".Structura preţurilor produselor provenite din import se prezintă astfel. ocolind pe cât posibil intermediarii.!reţul extern de import transformat în lei K "axa ?amală K (ccize sau alte taxeA !. pe cât posibil.?.6.(.sau importator.!./ A !reţul cu ridicata al importatorului K K comisionul A A !reţul cu ridicata al grosistuluiK K(daosul comercial cu amănuntul sau de alimentaţie publică A M x/0JA". sau !. (ceasta ar contribui la reducerea /B . ?aloarea în vamă .la firma comercială finală. 6ealitatea ne poate prezenta şi alte situaţii.?. A !reţul cu amănuntul sau de alimentaţie publică #n sc'emele prezentate mai sus.!. Se impune însă cerinţa ca mărfurile să treacă. direct de la producător .?.@.(: M x/0JA".

?.deductibilă. . ". ". la care ataşează ".@.(. separat de preţul cu ridicata. aferentă pe care o încasează de la beneficiari şi pe care o datorează bugetului de stat. /.aferentă cumpărărilor. %%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%% H.?.?.!.(. al comercianţilor cu amănuntul sau de alimentaţie publică. care s% a ac'itat pe bază de factură firmelor furnizoare.(.(.!.a preţurilor produselor interne se mai poate prezenta şi în felul următor. Ca urmare. s%ar reduce suma adaosului comercial.?.(.după caz-.(. /E . &odul de determinare .!reţul de alimentaţie publică .(.timpului în care mărfurile a$ung la consumator.. 8le constituie doar baza pentru calcul al ". .formare.?.!reţul la care se pot livra mărfurile. (daosul comercial .colectată.(l. al grosiştilor .trece în factură.(.!. care se cuprinde numai în preţul final.(. 5ar fiecare firmă furnizoare .6.producătoare sau comerciantă cu ridicata. (ccizele . firmele beneficiare ac'ită firmelor furnizoare preţul cu ridicata plus ".şi ". aferentă vânzărilor. %%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%% !reţul cu ridicata al grosiştilor .(. preţurile cu ridicata ce revin firmelor producătoare şi firmelor comerciale cu ridicata nu conţin ". s%ar diminua substanţial preţul final suportat de consumator. (lte costuri %%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%% Cost complet de producţie %%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%% B. Costuri cu materialele :. Costuri cu munca vie +. !rofitul E..?.(.?.?. *a fiecare firmă plătitoare de ".!.!reţul cu amănuntul . suma de plată se stabileşte însă ca diferenţă între ".!%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%% 5upă cum se poate observa.la care se adaugă ".?.6.comisionul-.?.după caz%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%% !reţul cu ridicata al producătorului .. a taxei pe valoare adăugată şi ca o rezultantă.!.

diferitele categorii de preţuri pot îmbrăca următoarele forme. unicitatea preţurilor mai are încă o importanţă destul de mare. #n cazul bunurilor de consum şi a serviciilor pentru /H . !reţurile unice se aplică la acelaşi nivel de către toate organele. şi drept urmare.. % uniceF % diferenţiate. #n funcţie de cerinţele politicii economice şi sociale. iar existenţa unor preţuri cu ridicata . în special.se pot stabili ca limită maximă care nu poate fi depăşită.şi nivelul de trai al populaţiei sau pentru resursele de bază ale economiei. a fost necesară construirea unor forme particulare. oscilând în funcţie de acţiunea con$ugată a cererii şi ofertei.Consiliul Concurenţei de ex. în special. mi$loace de producţie. la principalele produse şi servicii de mare importanţă pentru economie şi nivelul de trai al populaţie. maşini. stabilirea ori modificarea preţurilor produselor respective de către firme . Formele preţurilor şi tarifelor în economia românească Categoriile de preţuri nu pot acoperi decât parţial sau în mică măsură obiectivitatea condiţiilor în care se determină . produse agricole. *a rândul lor. o perioadă în general determinată şi.şi aplică preţurile în unele ramuri şi subramuri ale unei economii . preţurile şi tarifele fixe sau limită.inclusiv a 6omâniei.plafon. deoarece economia se află în perioada de tranziţie. în funcţie de importanţa produselor pentru economia unei ţări şi populaţiei pot fi.!.de livrareunice pentru mi$loacele de producţie . % fixe sau inflexibileF % limită . #n cazul 6omâniei. !reţurile limită .se face numai cu avizul organelor abilitate . *iteratura de specialitate pomeneşte de o anumită limitare a nivelului preţurilor de către organele de stat. utila$e şi instalaţii etc. materiale.sau regii.constituie încă o condiţie necesară pentru gestionarea economico%financiară.precizate expres prin acte normative-. !reţurile şi tarifele fixe au fost şi sunt preţurile ce se aplică la un anumit nivel stabilit. precum şi în raport cu condiţiile de producţie şi desfacere.1.şi la diferite produse.inclusiv în cea românească. firme sau populaţie pe întreg teritoriul unei ţări. la produsele importante .formează. specifice acestor categorii. asigurând un criteriu unitar pentru evaluarea şi evidenţa costurilor.plafon-F % libere sau flexibile. în general. !reţurile libere au cea mai largă aplicabilitate.-. a rezultatelor şi pentru aprecierea eficienţei activităţii firmelor. combustibili. #n cazul 6omâniei.materii prime. de importanţa produselor. de locul de realizare a mărfurilor. bunuri de consum. energie. pentru produse şi servicii de importanţă deosebită pentru economia unei ţări .

pentru a se compară în timpF % preţuri la termen. /. (cestea se folosesc la cumpărarea produselor agricole de la producători.fabrici. !reţurile diferenţiate au o largă aplicabilitate. pe bazine. % preţuri de licitaţie. cu a$utorul cărora se recalculează indicatorii valorici privind dezvoltarea dintr%o anumită perioadă . !ractica economică cunoaşte şi alte forme ale preţurilor. în vederea reducerii c'eltuielilor de transport% aprovizionare. pe sezoane. de către firma cumpărătoareF % preţuri franco%destinaţie. formă care presupune că c'eltuielile de transport până la cea mai apropiată staţie de încărcare să fie suportate de către producător. diferenţierea uneori se realizează pe zone. cel mai frecvent folosită este prima formă. % preţuri de deviz. care sunt folosite în cazul lucrărilor de construcţii%monta$ şi a celor pentru reparaţii în contrucţiiF % preţuri de contractare şi ac'iziţie. % preţuri franco%depozitul furnizorului. exploatări. existenţa unor preţuri cu amănuntul şi tarife unice pentru produse şi servicii cu pondere mare în consumul populaţiei. situaţie în care c'eltuielile de transport cad în sarcina cumpărătoruluiF % preţuri franco%staţie de expediţie. (cestea sunt folosite la stabilirea dinamicii indicatorilor valorici pe o perioadă mai mare de timp.-. .populaţie. caz în care c'eltuielile până la firma cumpărătoare sunt suportate de firma furnizoare. mai are o importanţă deosebită. preţurile pot fi. de condiţiile de livrare . în funcţie de diferite situaţii concrete. (ceasta are scopul de a asigura delimitarea mai exactă a sferei producţiei de sfera circulaţiei mărfurilor şi pentru a determina firmele beneficiare să se aprovizioneze de la cele mai apropriate firme furnizoare. (cestea sunt preţurile practicate efectiv pe piaţă în activitatea cotidiană de vânzare%cumpărareF % preţuri constante. pe forme de proprietăţi etc. !reţurile de rezervare depind de nivelul pieţei şi al c'eltuielilor de stocareF % preţuri de transfer sau de cesiune internă. (cestea reprezintă preţurile afişate pentru livrarea la o dată ulterioară a mărfurilorF % preţuri comparative. % preţuri curente. (cestea sunt preţurile unui anumit an anterior. Sub aceste preţuri nu se vând o parte din bunurile aflate în stoc pentru că vânzătorii aşteaptă o oarecare creştere a preţurilor pieţei. (cestea se aplică în cazul ad$udecării sau înc'irierii prin licitaţie publicăF % preţuri de rezervare. #n funcţie de locul realizării produselor.E%/1 ani. iar până la locul de consum. 5acă avem în vedere momentul în care se folosesc sau pentru care se folosesc.condiţii de franco şi ambala$-. pentru că asigură o putere de cumpărare egală la venituri egale. secţii. preţurile pot avea următoarele forme. 8le se aplică în cadrul aceleaşi firme integrate vertical în cazul sc'imburilor de bunuri sau servicii între subdiviziuni . etc. scopuri sau domenii în care se folosesc şi anume. #n 6omânia. în care s%au practicat mai multe preţuri constante.

preţuri practicate prin cantinele şi bufetele din incintă etc. preţuri de licitaţie.importatorului.navlu-. *iteratura de specialitate mai cunoaşte şi alte forme specifice de preţuri şi anume.din limba engleză. ale concurenţilor şi ale liderului pieţei. beneficiarul urmând să suporte toate c'eltuielile din momentul în care mărfurile au trecut bordul vasului în portul de încărcare. insonance. iar firmele . #n acest sens. ca de exemplu. plus taxe vamale. ambala$ul. în funcţie de circuitul bunurilor şi natura consumuluiF % preţuri externe în valută. % preţuri franco%frontieră română.trebuie să se adapteze noilor condiţii economice. #n acest caz preţurile mărfurilor cuprind c'eltuielile ocazionate de încărcare în vapor. firma este obligată să reacţioneze şi la modificările de preţuri efectuate de concurenţi.?. preţuri pentru ec'ipamente de protecţie. elevilor şi studenţilor. . accize şi alte taxe . Spre /9 .2. freiglatA cost. (ceasta atrage după sine reacţii ale cumpărătorilor. comisioanele etc.".inclusiv cele de pe piaţa rom%neasc&. plus c'eltuielile cu reclama. ". care cuprinde preţul cu ridicata. (ici preţul cuprinde c'eltuielile de transport. #n cadrul acestor preţuri distingem. sunt necesare modificările de preţuri după o anumită perioadă. free on boardAliber la bord-. preţuri de acord. în funcţie de obiectivele urmărite şi de situaţiile care apar. de import şi de export. preţ intern complet de export. asigurare. şi preţ intern de vânzare a produselor importate.din ţarăF % preţuri C. transportul. (ceste preţuri pot fi stabilite la un nivel mai scăzut din considerente de ordin social. #odificarea preţurilor şi reacţiile propa ate 5eoarece piaţa este supusă unor sc'imbări permanente. cotaţii la bursă etc.din limba engleză.după caz-. #n această situaţie c'eltuielile de transport până la graniţa română cad în sarcina producătorului . cost. % preţuri interne. preţuri pentru bunuri destinate copiilor. "otodată.(.7. #n raporturile de comerţ exterior. comision şi adaos comercial. preţurile pot îmbrăca alte forme. care cuprinde valoare în vamă a acestora.L. asigurare şi navlu până la portul de destinaţieF % preţuri 7. preţuri de monopol. în funcţie de care preţurile externe pot fi. . ca de exemplu.. o firmă este nevoită să%şi micşoreze sau şă%şi ma$oreze preţurile.O. preţuri de tranzacţie. 1.% preţuri sociale. (ici operează condiţiile de livrare.

economică. adică prin practicarea unor preţuri mai mici poate creşte cota de piaţă. deoarece scad în mod corespunzător costurile pe produsF % apariţia unor perioade de criză .cazuri rare întâlnite în 6omânia.venituri. #n acest timp consumatorii îşi îndreaptă atenţia spre produse mai ieftine.111 Costul produsului 911 Lucăţi vândute B. (stfel.111 #ncasări . 8xistă şi riscul ca reducerea preţului să nu fie urmată automat de creşterea vânzărilor. Costuri totale +. stimulează cererea fără să scadă rentabilitatea produsului. care să determine reducerea costului produsului şi să menţină rentabilitatea. în percepţia consumatorilor. % excesul de capacitate.poate fi determinată de mai mulţi factori. N Creşterea preţurilor . în aceleaşi condiţii ale costurilor şi volumului vânzărilor. N Reducerea preţurilor ./11 .operaţiune specifică firmelor din 6omânia după /090. 5upă ma$orarea preţului /.: mil.deosebire de firmele din ţările cu economie de piaţă dezvoltată' firmele rom%neşti se afl& (ntr)o permanent& mişcare din punct de *edre al preţurilor. (ici se porneşte de la prezumţia că preţurile mai mici asigură o creştere a volumului vânzărilor.: mil.recesiune. datorită preţului mai micF % capcana cotei de piaţă fragile. între care amintim. datorată în primul rând dificilei perioade de tranziţie prin care trece ţara. #nainte de ma$orare !reţul produsului .este o operaţiune ce tentează multe firme. 6educerile de preţuri sunt însoţite de anumite riscuri.creşterea preţului cu /1J911 B. capcane.totale B mil. +. dar nu şi fidelitatea consumatorilor. % capcana calităţii scăzute. (cest factor este specific firmelor care nu au suficiente comenzi şi sunt contrânse să%şi reducă preţurile pentru creşterea vânzărilorF % reducerea cotei de piaţă. datorită unei creşteri exagerate a cererii şi a unei oferte neputincioase şi slabă calitativ.unităţi monetare/. /0 .111 B. 7enomenul acesta se poate opri şi apoi mări prin practicarea unor preţuri mai reduse. #n acest sens se cuvine a fi prezentat un exemplu. de penetrareF % decizia firmei de a obţine o cotă importantă de piaţă sau c'iar poziţia de lider. (ceştia se pot orienta apoi spre alte firme care vor practica preţuri şi mai miciF % capcana buzunarelor subţiri.B mil. datorită faptului că o uşoară ma$orare poate conduce la o creştere considerabilă a profitului.

&' inflaţie' creşterea unor elemente de costuri f&r& s& fie compensat& de o creştere a producti*it&ţii muncii' alte situaţii con-unctuale fa*ora. păstrând nesc'imbat preţul produsuluiF % reducerea cotelor de rabat şi a situaţiilor în care se aflăF % reducerea gamei sau numărului serviciilor asociate produsului . #n această situaţie clientul poate să%şi amâne decizia de cumpărare sperând într%o reducere în continuare a preţului sau în apariţia unui nou produs. 5eci. #n general. puterea lui financiară. Creşterea preţului 4real) se poate face atât pe căi directe. deg'izată. trăsături psi'ologice şi de comportament.!rofitul total 911 mii /. urmând să fie înlocuit. dar fără reducerea preţului. 5e exemplu. dar pot lăsa unele amprente asupra cumpărătorului.servicii.montarea. invizibilă a preţurilor şi anume.creşterea profitului la E1J- Creşterea profitului poate fi determinat& de factori ca: cererea e+ecedentar& comparati* cu oferta' concurenţa sla. cu impact diferit asupra cumpărătorilor. concurenţi. % adoptarea cu întârziere a preţului. sau de dificultăţi economice şi financiare. pentru a nu reduce credibilitatea firmei. statutul social şi cultural. natura produsului şi condiţiile de vânzare etc. foarte căutat şi care trebuie cumpărat. percepţia cumpărătorului asupra produsului. uneori poate provoca c'iar reacţii din partea organelor statului.&sit ma-oritatea firmelor rom%neşti dup& "//0. firma care reduce preţurile poate fi cauzată de scăderea calităţii produsului. cât şi pe căi indirecte. (lteori. accesorii care însoţesc produsul. pe lângă creşterile de preţuri directe bruşte sau repetate. neori. ma$orările de preţuri trebuie să fie însoţite de comunicări şi explicaţii. măsurabile şi observabile. cu menţinerea nesc'imbată a preţuluiF % înlocuirea materialelor.ile etc#' situaţie (n care s)au re. &odificările de preţuri sunt interpretate în mai multe cazuri în mod eronat. N Reacţii la modificările de preţuri &odificarea preţurilor este un fenomen ce poate afecta deodată pe clienţi. 7irmele cu ciclu lung de fabricaţie a produselor practică asemenea metode în momentul livrăriiF % utilizarea clauzei de indexare a preţului în raport cu rata inflaţiei sau cursul de sc'imb al monedeiF % separarea şi tarifarea distinctă a elementelor unei oferte%pac'et .: mil.faţă de situaţia anterioară. . ma$orările de :1 . creându%i imaginea unui produs cu o valoare deosebită. livrarea gratuită sau garantarea pe termen lung-F % reducerea dimensiunilor şi a unor caracteristici ale produsului. distribuitori şi furnizori. N Reacţii ale clienţilor &odul de a reacţiona al clienţilor la modificările de preţuri este dependent de mai mulţi factori. ma$orările de preţuri conduc la descura$area vânzărilor. o firmă mai poate folosi şi alte variante de mişcare indirectă. ingredientelor sau ambala$elor mai scumpe cu altele mai ieftine în vederea reducerii costurilor. de învec'irea sa .

dau o importanţă mult mai mare costurilor totale ale obţinerii. prin preţul mai mic firma încearcă să 4fure) din cota de piaţă a celui care domină piaţa. scade încrederea şi fidelitatea clienţiilor săi etc. Sunt şi argumente împotriva menţinerii preţurilor. Clienţii sunt sensibili. produsele sunt mai omogene şi cumpărătorii sunt bine informaţi. reacţia liderului pieţei constituie o particularitate în acest sens. fidelitatea clienţilor lorF % obiective fixate. în sc'imb ar putea să piardă prea mult dacă ar reduce preţul. *iderul se bazează pe o clientelă fidelă. 5acă pe piaţă se află mai mulţi concurenţi.-. N Reacţii ale liderului pieţei *a o reducere agresivă a preţului de către firmele mai mici. (r părea o lipsă mascată de reacţie.segmentul de piaţă. 5acă o firmă concurentă îşi propune să câştige un anumit segment de piaţă.de valoare mare.a acestuia se reduce semnificativ şi va fi greu de recuperat în viitor. utilizării şi întreţinerii produsului. iar dacă sunt difeenţe importante . concurenţa va reacţiona cu atât mai puternic. N Reacţii ale concurenţei la modificările de preţuri *a modificările de preţuri de către o firmă. &enţienrea preţului şi efectuarea unor investiţii pentru a îmbunătăţi calitativ produsul este o variantă mai puţin costisitoare decât reducerea preţului şi a ratei profituluiF :/ . dar ar putea câştiga uşor în viitor. 5acă produsul unei firme este asemănător celui al liderului.F % menţinerea preţului combinată cu îmbunătăţierea nivelului calitativ perceput al produselor sale faţă de cel al produselor concurenţei. în general. constituie în următoarele variante. % reacţiile concurenţiilor la modificările anterioare de preţuriF % politicile de preţuri ale concurenţilor şi interesele urmăriteF % situaţia financiară actuală a concurenţilor. 5eşi cumpărătorii sunt interesaţi de preţ. !osibilităţile de reacţie ale liderului pieţei. considerând că nu va pierde prea mult din cota de piaţă. se poate aştepta ca ea să reacţioneze tot cu o modificare a preţului. cota de piaţă .preţuri. de cotă de piaţă etc. capacităţile de producţie. intensificarea publicităţii sau îmbunătăţirea calităţii produsului. dar liderul are puterea de a contracara prin îmbunătăţirea valorii produslui. cu cât numărul firmelor este mai mic. după opinia lui !'. Ca urmare. care încearcă să% şi câştige o poziţie pe piaţă. pentru firma în cauză se pune problema anticipării şi evaluării reacţiilor concurenţei în baza unor informaţii referitoare la. vânzările realizate. îi pot inocula cumpărătorului imaginea unui vânzător cu pretenţii de preţuri exagerate.de mărime. la preţul produselor care sunt mai scumpe .sau sunt ac'iziţionate în mod frecvent şi observă mai greu creşterea de preţuri la articolele mai ieftine sau la care le ac'iziţionează mai rar. >otler în acest caz. iar dacă va urmări maximizarea profitului poate răspunde prin creşterea preţului. în lipsa reacţiei liderului. nu vor reacţiona în acelaşi mod şi trebuie analizaţi separat. speculant. % menţinerea nesc'imbată a preţului. atunci firma respectivă trebuie să aprecieze cât mai exact reacţia probabilă a fiecăruia. serviciilor şi comunicaţiilor. între ele. 8ste posibil ca reacţia lor să fie aceeaşi. concurenţii se vor bucura de o încredere tot mai mare.

cotei de piaţă şi asupra profitului firmei dacă nu reacţioneazăO % cum reacţionează celelalte firme concurenteO % care sunt reacţiile probabile ale concurenţilor la reacţia firmei în cauzăO 6eacţia cea mai potrivită a firmei diferă de la o situaţie la alta şi ea trebuie să ţină seama şi de alţi factori. 3u întotdeauna este posibil de realizat o fundamentare a reacţiei. în scopul menţinerii constante a nivelului profitului. 3u este recomandată scăderea calităţii produselor odată cu reducerea preţului. % care este motivaţia modificării preţurilor de către concurenţi. fidelitatea clientului. #n vederea reducerii timpului de reacţie la o modificare a preţului iniţiată de un concurent. iar preţurile se pot reduce. liderul este obligat să îmbunătăţească concomitent şi calitatea produslui sau să lanseze noi mărci de produse pe piaţă prin care să ani'ileze atacurile concurenţilorF % lansarea unor noi produse sau a unei linii de produse mai ieftine. variante prea multe de ales nu sunt pentru firmă. crescând volumul vânzărilor. va scădea nivelul costurilor. *iderul ar putea face acest lucru bazându%se pe argumentele. deoarece sunt mai mulţi factori care atenuează sensibilitatea cumpărătorilor faţă de diferenţele mici dintre preţuri. iar firma trebuie să reacţioneze 'otărât şi în scurt timp. ponderea produsului în gama sentimentală a firmei. calitatea şi imaginea produsului propriu. 5acă piaţa se caracterizează printr%o mare omogenitate a produselor. ?arianta poate fi recomandată numai când segementul de cumpărători care se pierde este mai sensibil la preţ decât la calitatea produsului. acapararea pieţei. utilizarea excedentului de capacitate. !oate să ma$oreze preţul concomitent cu o creştere a calităţii sau să procedeze la o reducere a preţului. Odată preţul crescut. a serviciilor şi a comunicaţiilor referitoare la produs. evoluţia costurilor în raport cu volumul vânzărilor. 6eacţia firmei trebuie să se bazeze pe răspunsurile la mai multe întrebări care s%ar putea pune. deoarece pe termen lung şi%ar reduce poziţia ocupată pe piaţăF % creşterea preţului şi a calităţii produsului. sensibilitatea cererii faţă de preţ şi calitate etc. fără o reducere a acestuia s%ar putea pierde poziţia ocupată pe piaţă care va fi greu de recâştigat. pentru că cererea este sensibilă la preţ. ori crearea unei mărci noi de produs cu un preţ mai mic. firma are posibilitatea de a reacţiona în mai multe feluri.% reducerea preţului său până la cel practicat de concurenţă. planurile şi resursele concurenţei. Când piaţa se caracterizează printr%o neomogenitate a produselor. modificarea costurilor de producţie. faza în care se află produsul în cadrul ciclului său de viaţă. este necesar ca firma să anticipeze :: . modificarea preţurilor la nivelul întregii ramuriO % modificarea preţurilor este continuă sau temporarăO % care vor fi efectele asupra vânzărilor. deoarece concurenţa are gri$ă să pregătească atacul cu mult timp înainte. N 6eacţii ale firmei la modificările de preţuri ale concurenţilor #n această situaţie trebuie clarificată reacţia firmei la modificările de preţuri iniţiate de concurenţă.

1 Continutulsistemului informational modern al preturilor :+ . CA ITO!U! II 1# 2I2TEMU! IN3ORMATIONA! A! NI4E!U!UI 2I E4O!UTIEI RETURI!OR 2.aceste modificări şi să pregătească un plan dinainte cu modalităţile în care ea va reacţiona.

6ezolvarea problemelor privind previzionarea si urmarirea preturilor im% pune existenta unui sistem informational complet. evolutiei preturilor nominale en gros. a unui volum de informatii privind nivelul. financiar si social. n rol important in cadrul acestui sistem informational au. a preturilor medii ale grupelor de produse. a nivelului general al preturilor. respectiv. de contractare si de ac'izifie. departament. % analiza nivelului si dinamicii preturilor medii la principalele grupe de produse si subgrupe de produseF % obtinerea si asigurarea. 2istemul informational al preturilor si tarifelor reprezinta un ansamblu de date . sensibil si eficient care sa permita urmarirea nivelului general al preturilor si efectele aplicarii masurilor guvernului pentru restabilirea ec'ilibrului economic. cataloagele s$ listele de preturi. structurii. structura si evolutia preturilor. Elementele cele mai importante ale sistemului informational al pretu) rilor sunt. in cadrul unor intervale de timp reprezentative. necesare pentru adoptarea deciziilor corespunzatoare si pentru informarea sistematica a conducerii statului asupra miscarii preturilor in economieF % realizarea unei serii de date privind dinamica si structura preturilor in vederea elaborarii previziunilor imediate si prognozelor de preturi. exprimati valoric. indicii de preturi sau tarife. preturile sau tarifele curente. 2n acest sens. referitori la cost. taxa pe valoarea adaugata. precum si pentru recalcularea in preturi comparabile a unor indicatori sintetici. care sa furnizeze datele nece% sare cu privire la evolufia preturilor in cadrul unor intervale de timp. precum si a influentelor provenite din modificarea lor.miscarea. documentelor de negociere a. constante sau comparabile si influentele rezultate din modificarile preturilor. astfel incat sa raspunda obiectivelor stabilite prin sistemul informational si sa permita prelucrarea automata adatelor. care arata nivelul de dezvoltare economico%sociala a tariiF % corelarea datelor si indicatorilor privind structura si evolufia preturilor cu datele si indicatorii existenti. in care sunt publicate preturile sau limitele de preturi si pe baza carora au loc operadunile de vanzare%cumparare a marfurilor.preturilor nominale. de indicatori. Conceptia care sta la baza actualului sistem informational al preturilor este realizarea unui instrument complex. prin care se stabile preturile produselor si. cuprinse in preturiF % asigurarea unor evidente unitare. profit. de urmarire a evolutiei preturilor.intreprindere. :B . la nivelul fiecarei verigi organizatorice . *a baza sistemului informational al preturilor sta evidenta statistica. cu instrumentul ei sintetic % darile de seama % s$ cu metodele sale de caracterizare a dinamicii preturilor. a preturilor en detail si a tarifelor. cu a$utorul carora se prevede si se urmareste evolutia . se urmaresc costurile produselor in fabricatie. precum si documentele specifice din unitati. actele normative. preturile sau tarifele medii. % cunoasterea nivelului. organ de sinteza-.informatii-. minister. de asemenea. prin sistemul informational se urmareste asigurarea urmatoarelor cerinte principale.preturilor libere etc.

adica prin trecerea dintr%un pret constant in altul. al unei ramuri sau la nivelul intregii economii nafioriaie.a5 2ndicatorii cu cea mai mare eficienta si cu un rol recunoscut in cercetarea evolutiei preturilor sunt indicii de pret. intre indicatorii din perioada trecuta. servesc la analiza corelarii nivelului preturilor cu veniturie populatiei. !returile medii ale principalelor grupe de produse.ile sunt preturile folosite la stabilirea dinamicii in% dicatorilor valorici pe o perioada mai mare si in care s%au stabilit mai multe niveluri de preturi constante. b.returile compara. !entru ca preturile constante sa aiba putere de caracterizare in perioada in care sunt utilizate. creandu%se astfel o legatura de comparabilitate pe%o perioada mai indelungata. (cest sistem de indici poate fi analizat in mod independent sau in interdependenta cu alte sisteme de indici ce caracterizeaza alte laturi ale activitatii economice la nivelul unei intreprinderi. respectiv. d.!entru asigurarea comparabilitatii in timp a indicatorilor privind productia. 8xprimarea dinamicii se poate realiza prin racordarea indicilor. este necesara exprimarea lor atat in preturi curente. ci se poate spune ca dinamica este calculata in preturi compara. cand s%au calculat cu vec'iul pret constant si din perioada curenta. !rin preturi constante se inteleg preturile unui anumit an. este necesar ca aceasta perioada sa fie cat mai scurta . cat si pe baza unor operatiu'i de recalculare a elementelor componente din preturi curente in preturi constante. spre deosebire de indici. in care s%a folosit noul pret constant. 2n aceste conditii nu mai exista un anumit pret constant pentru intreaga perioada. cu a$utorul careia exprimam valoric volumul cantitativ al unei activitati ce poate fi astfel comparat in timp si spatiu. impreuna cu indicii valorii si ai volumului fizic al productiei alcatuiesc un sistem de indici care permit analiza dinamicii produetiei si circulatiei marfurilor in functie de modificarea preturilor. c. 2n statistica economica indicii preturilor. cat si de modificarile in structura sortimentala a productiei sau desfacerii marfurilor determinate.cinci sau maxim zece ani-. preturile medii exprima oevolutie data atat de modificarea unor preturi nominale. ales ca baza in cadrul unui interval de timp cu a$utorul carora se recalculeaza indicatorii valorici dintr%o anumita perioada pentru a se putea compara in timp.ile.returile medii privite comparativ pe mai multi ani caracterizeaza si eledinamica preturilor dar. utilizandu%se metode sau procedee te'nice specifice. tilizarea unui pret constant pe o perioada mai mare face ca acesta sa%si piarda puterea de caracterizare reala a fenomenelor si proceselor economice. !retul constant este deci o unitate conventionala de masura. :E .

!ede alta parte. prin simplitatea si constanta bazei.1-F Σp/. in preturile anului de bazaF p/Gp1A indicii individuali ai preturilor nominale ale produselor cuprinse in calcul 7iind usor de calculat. I p/ G 1 ∑. iar rezultatele obtinute prin evolutia preturilor nu ar fi reale.P1-.facade perioada de baza. cu formula.P1 A valoarea cantitatilor de produse vandute in anul de baza. determinarea nivelului generalal preturilor. sunt cunoscute si aplicate trei tipuri fundamentale de indici. a5 Indicele !aspe7res' care utilizeaza ca ponderi ale preturilor cantitatile de produse vandute sau consumate in perioada de baza . *aspe=res a construit astfel un indice agregat sau mediu aritrmetic. (plicarea aeestui tip de indice ar presupune ca o parte din ce in ee mai mare de produse sa ramana in afara calculelor.cantitatenesc'imbata./. p q ⋅ p = ∑p q 1 1 1 1 p/ 1 ⋅ /11 sau I p/ / 1 = ∑p q ∑p q / 1 1 1 ⋅ /11 in care. precum si in funcfie de expresia matematica a calculului indicilor de grup sau sintetici. 2p/G1 A indicele prefurilor in perioada curenta .1#6# Calculul indicatorilor sistemului informational al preturilor 1#6#"# Metodele de calcul al indicilor de pret na din problemele c'eie ale metodologiei de construire a indicilor preturilor o constituie tehnica deponderare# 2n functie de ponderile folosite .cantitatile de produse din perioada de baza sau curenta-. in preturile anului curentF Σp1. acest tip de indice poate avea o aplicabilitate larga. nu ar putea servi scopului pentru care s%au efectuat. tocmai mentinerea :H .P1 A valoarea cantitatilor de produse vandute "n anul de baza. 2n realitate. 8sential in aceasta conceptie este pastrarea bazei de comparatie . procedeul de ponderare utilizat nu corespunde ritmului actual al modificarii rapide a structurii productiei si consumului. pana in prezent.

!rincipalul avanta$ rezulta din folosirea ponderilor din perioada curenta.cresterea sau descresterea.P/-.p1 A valoarea cantitatilor de produse din anul curent. veniturilor nominale la indicele de pret *aspe=res se obtine indicele veniturilor reale de tip !aasc'e. ΣP/. fiirid utilizat pe larg in tara noastra. de consum la zi si da posibilitatea calcularii economiilor totale efective sau a platilor totale suplimentare pe care le realizeaza pbpulatia ca urmare a reducerii sau ma$orarii preturilor. pentru produsele cu consumuri relativ constante. Cu a$utorul lui se poate realize indexarea veniturilor populatiei.p/ A valoarea cantitatilor de produse din anul curent. cresterea acestora./fata de cea de baza .5 Indicele aasche care utilizeaza ca ponderi cantitatile de produse din anul curent .nesc'imbata a ponderilor face ca acest indice sa poata reflecta real nivelul general al preturilor.a puterii de cumparare exprimata in cantitatile de produse si servicii din perioada curenta la preturile curente . I p/ G 1 = ∑q p / ∑q p ⋅ i / / / / sau I p/ G 1 = p ∑q p ∑q p / / / 1 in care. exprimata in preturile anului curent ΣP/. . 2?6/G1 A ?3/G?31. . 7iind conceput a se determina cu a$utorul structurii noi a productiei si a consumului. (eest raport reflecta modificarea relativa . adica pentru acelea cu cerere neelastica. ale produselor in perioadacurenta . adica a puterii de cumparare. incepand din anul /001. 7ormula de calcul este. daca se raporteaza indicele. !entru determinarea evolutiei preturilor la asemenea bunuri de consum si servicii trebuie sa se foloseasca acest tip de indice. acest tip de indice este aplicat la determinarea evolutiei preturilor si tarifelor de consum al populatiei.ale anului in care se efectueaza calculul-.1-. Cu a$utorul indicilor de pret tip *aspe=res si !aasc'e se procedeaza la transformarea dinamicii *eniturilor nominale ale populatiei in dinamica *eniturilor reale ale acestuia. (stfel. exprimata in indicele volumului fizic al consumului de bunuri si servicii. (tat indicele *aspe=res cat si indicele !aasc'e au ca dezavanta$ faptul ca nu indeplinesc conditiile de reversibilitate si transferabilitate.. exprimata in preturile anului de bazaF ipA modificarea preturilor nominale. Σq0p1/ Σq0p0 A Σq1p1/ Σq0p0: Σq0p1/ Σq0p0 = :. 2n tara noastra. care%i asigura o structura. fara de care oamenii nu pot trai. el are o aplicabilitate mai mare.

c5 I p/ G 1 = ∑q p ⋅ ∑ p q ∑p q ∑p q / / / 1 1 / 1 1 (cesta a fost denumit indicele ideal al prefurilor. acest indice asigura conditiile reversibilitatii si ale transferabilitatii. 2?3G2pp A 2Q*. 6aportul dintre indicele veniturilor nominale si indicele preturilor de tip !aasc'e reprezinta indicele volumului fizic al consumurilor de tip *aspe=res. pentru . notat IpL !rescurtat se poate scrie. 2?3G IpL A IOp.=(Q1p1/ Q0p0)*( Q0p0/ Q0p1) = Q1p1/ Q0p1 = Iqp 2 in care. Indicele 3ischer reprezinta media geometrica a indicelui *aspe=res si !aasc'e.anul 1F Q1p1/ Q0p1 A indicele volumului fizic de bunuri si servicii. deoarece media geometrica prezinta mai multa stabilitate reflectand fidel evolutia reala a fenomenului economic pe intervale mai mari. ceea ce se interpreteaza astfel. el este cel mai elastic instrument de comparare. in acelasi interval de timp. "otodata. 2n tara noastra acest tip de indice are o aplicabilitate restransa. avand larga utilizare pe plan mondial. ceea ce se interpreteaza astfel. daca preturile bunurilor si serviciilor consumatorilor in perioada curenta cresc mai repede decat cresc veniturile nominale. in acelasi interval de timp si puterea de cumparare scade si invers. 2?6/G1 A Σp1q1/ Σq0p0: Σq1p1/ Σq1p0 = Q1p1/ Q0p0: Q1p1/ Q1p0 = = Q1p0/ Q0p0 = IQL !rescurtat se poate scrie. notat 2Q! existent in formula !aasc'eF Σq0p1/ Σq0p0 = Q0p1/ Q0p0 = indicele de pret Laspeyres. 5atorita procesului de determinare. puterea de cumparare scade si invers. :9 .. daca preturile cantitatilor bunurilor si serviciilor consumate in perioada de baza cresc mai repede in perioada curenta decat cresc veniturile nominale. exprimand cumparaturile Ql la preturilep/ ?31 A acelasi indicator. 2?6/G1 A indicele veniturilor reale in perioada / fata de perioada 1 ?3/A veniturile nominale ale perioadei / care se c'eltuiesc integral pentru bunuri si servicii.

a preturilor in tara noastra. exprimata in preturi ale perioadei curenteF Σq1p0 A valoarea produselor vandute in perioada curenta. 15 4olumul influentelor *alorice ale modificarilor preturilor cu ridicata se stabileste ca diferenta intre valoarea produselor cu modificari de pret exprimata in preturi modificate . prin preturile medii.se scade si . 7ormulele de calcul sunt. ?p A ?p /G/ K ?p /G1 in care.vec'i-.1.q ∑q / p/ / p ± ∆p/ G 1- ⋅ /11 sau I p/ G 1 = ∑q p ⋅/11 / ∑.calculat statistic. normativelor. I p/ G 1 = ∑q p ∑q p / / / 1 ⋅ /11 = ∑ . 2p/G1 A indicele efectiv . costogramelor etc.Σq1p0I I in care: Σp1q1m A se obtine ca produs intre cantitatile de produse cu preturile unitare modificate. pentru care se urmareste statistic productia fabricata atat in expresie naturala. fata de perioada precedenta .Σp1q1I si ?p /G1 A Σq1p0m .noi. . ca urmare a influentei urmatorilor factori..1#6#1 Calculul indicatoriior su. p0 = preturile unitare ale produselor in cele doua perioade.se adunaF p1. livrate si incasate dupa data mbdificarii preturilorF Σp1q1I = se obtine ca produs intre aceeasi cantitate de marfuri si preturile unitare initiale . cat si in expresie valorica. ?p /G/ A Σp1q1m . in situatia in. in preturile acestei perioade. q p ⋅ i / / / / p in care.si valoarea acelorasi produse exprimata in preturi initiale .sistemului informational al preturilor cu ridicata "5 Indicii preturilor cu ridicata reflecta evolutia acestor preturi. care preturile nominale rezulta din suma elementelor de formareF modificarea structurii de productie (qt). % U. 2ndicii preturilor din perioada curenta .al preturilor in perioada curenta faaa de perioada de bazaF Σp1q1 = valoarea produselor vandute in perioada eurenta. 2nfluentele provin atat din modificarile de preturi din anul curent.si valoarea aceleiasi productii corectata cu influentele valorice rezultate din modificarea preturilor .inainte de modificare-F Σq1p0m A exprima valoarea cantitatilor de produse livrate in anul curent in preturile modificate in anul precedentF Σq1p0i A exprima valoarea cantitatilor de produse livrate din anul curent. comportarnentul liber al agentilor economiciF aplicarea prevederilor unor acte normativeF modificarea baremelor. in preturile initiale in anul precedent 65 returile medii si indicii preturilor medii# !returile medii se calculeaza pentru produsele nominalizate./-.P/p/RSp/G1 -. p1 = ∑P p ∑P 1 1 1 ∑ :0 p/ = ∑q q/ p/ / .KU.se stabilesc ca raport intre valoarea productiei marfa vanduta si incasata din perioada curenta. cat si din modificarile de preturi care au avut loc in cursul anului precedent. exprimata in preturi ale perioadei de bazaF T Up/G1A influente valorice rezultate din modificarile de preturi. tilizarea indicilor de pret previzibili privind cresterea preturilor in aplicarea masurilor de liberalizare.

(stfel. indicele preturilor si tarifelor consumului populatiei are un loc bine precizat. interpretare si utilizare a acestui instrument. prin modalitatea de calcul. in diferite momente de timp .1 "ece#itatea calculului indicelui preturilor #i tarifelor con#umului populatiei 2n cadrul setului de indicatori generali de apreciere si caracterizare a sistemelor economice nationale. sa fie utilizabil in orice segment al domeniului cercetat +1 . fixarea unor bareme de impozitare etc. pentru a se constitui cu adevarat intr%un .!. cat si in unele calcule previzionale . si ca o consecinta a celei dintai.instrumentV operational. indexarea pensiilor. diri$are si coordonare a preturilor este direct interesat in corecta determinare.. la diferite niveluri de pret. prin intermediul pietei. 2ndicele preturilor si tarifelor consumului populatiei. prestarea unei acti*itati strict speciali8ate' iar pe de alta parte. pe fundalul dinamismului si mobilitatii in toate domeniile de activitate. (stfel. 1#6#6 Calculul indicelui . factorul de conducere si decizie in materie de supraveg'ere. nivelul si miscarea acestor preturi determinand marimea si structura consumului individual.aspect dinamic-.eneral al preturilor cu amanuntul si al tarifelor ser*iciilor pentru populatie . (vand in vedere impactul direct al aeestui indicator asupra unor elemente vitale ale indivizilor dintr%o economie. 2n cadrul unor economii nationale caracterizate prin puternica si accentuata diviziune sociala a muncii. respectiv veniturile si nivelurile lor de trai.unurilor si ser*iciilor de care an ne*oie. impartial fata de cumparator si de vanzatorF sa reflecte cu fidelitate realitateaF sa nu influenteze fenomenul cuantificatF corect calculat. el este un indice utilizat atat in aprecierea nivelului general de via$a al indivizilor. indexarea salariilor. angrenarea in spatiul productiv%social al indivizilor presupune. integrati in cadrul respectivelor economii. este deosebit de important sa se aprecieze ca nivelul acestui indice si previziunile asupra evolutiei sale se constituie ca principale argumente in negocierea salariilor. trebuie sa indeplineasca cumulative cateva conditii.. pe de o parte.aspect static-.sa fie.Calculul se efectueaza pentru fiecare grupa in parte si se raporteaza conform periodicitatii indicilor.!. nivelul de trai. cumpararea c*asi)totalitatii . 2n acest context. indivizii in cadrul unei economii moderne nu se pot sustrage impactului direct al preturilor bunurilor si ser=iciilor de care au nevoie in existenta de zi cu zi.

Cunoasterea consumului populatiei presupune considerarea simultana a unor aspecte deosebit de complexe. este un determinant individual al acestuia. destinatia bunului. indicele c'eltuielilor globale pentru consum ale populatiei . indicele c'eltuielilor globale. valoarea sa de intrebuintare. nici variatiile acestuia. compararea valorii absolute a preturilor a doua bunuri nu are sens.este o combinatie intre indicele de volum al consumului populatiei . indicele nu masoara un nivel al preturilor din perioadele considerate. ci *ariatia medie a preturilor. 2n concluzie.2v. legat direct de valoarsea sa recunoscuta pe piata in stransa corelare cu. 2n incercarea de a gasi calea cea mai corecta de evaluare a variatiei relative a preturilor si tarifelor consumului populatiei. A# Domeniul de definifie al indicelui preturilor si tarifelor consumului populatiei# 2ntelegerea definitiei indicelui preturilor si tarifelor consumului populatiei presupune luarea in considerare a domeniului de definitie si a spatiului de lucru pentru calculul acestui indicator. unitatea fizica a bunului. (stfel.lo. bunuri superioare. sc'imbarea repartitiei cantitative a consumului intre diferite categorii sociale sau deplasarea consumului de la un produs la altul. pe de alta parte . Ca interpretare a rezultatelor. (stfel. cresterea numerica a populatiei. pretul nominal al unui bun. cresterea cantitatii globale a consumului.ale pentru consum ale populatiei# (naliza profunda a indicatorului a relevat insa ca alaturi de variatia pretului apar si alti factori ce determina nemi$locit modificarea indicelui c'eltuielilor globale. 5eosebit de importanta este si intelegerea a ceea ce masoara acest instrument. nu poate scoate in evidenta unele aspecte deosebit de importante cum ar fi. "rebuie aratat ca acest indice nu masoara nici costul vietii. sau a modificarii veniturilor. precum si in cadrul punctelor de vanzare considerate etc.cu mari diferentieri sortimentale-F multitudinea locurilor si modurilor de vanzare .cu diferentiere pe categorii si dispunere in spatiu-F variatia in timp a preturilor bunurilor si serviciilor. pe langa variatia preturilor. bunuri inferioare si bunuri normale-. nici marimea bugetului pentru consumul populatiei. +/ . ci in *aloarea relati*a. valoarea sa. infinitatea bunurilor si serviciilor din consumul populatiei .2CW@. 2n general. importanta si locul in consumul populatiei. o prima solute a parut a fi determinarea indicelui cheltuielilor . modificarea structural a consumului in diferite perioade ca urmare a consumului traditional pe de o parte.si indicele preturilor bunurilor consumate . in contextul unui consum total nesc'imbat. va reflecta simultan si unele modificari cu nota cantitativa. cum ar fi.se are in vedere modificarea ponderii celor trei grupe de bunuri sensitive la venituri .si in orice etapaF sa nu trezeasca suspiciuni privind rezultatele obtinute . 2n acelasi timp.cu atat mai mult cu cat este utilizat in procesul de indexare-. ci variatia acestui nivel intre doua perioade. modificarea consumului mediu pe consumator. (ceasta variatie nu este masurata in valoare absoluta. intr%un spatiu de calcul atat de larg si complex.2p-.

stiin$ific. printr%o cvasi%constanta de%a lungul perioadei consi% derate. practica a formulat urmatoarele solutii pentru intre% barile de mai sus. 9# Metode de determinare a cosului de .. 8l este deseori denumit . grupa 2 % bunuri alimentareF grupa 22 % produse industrialeF grupa 222 % servicii. determinarea unui numar finit de observatii care sa exprime insa fidel tendinta de miscare reala a preturilor. O alta cale a determinarii variatiei relative a preturilor. marimea esantionului sa asigure corectitudinea rezultatelor. iar dimensionarea sa poate avea loc prin mai rnulte metode. a5 Metoda o. 2n practica se procedeaza la o structurare a . /. rigoarea. formularea unor raspunsuri adecvate la un set de intrebari complexe cum sunt. in prealabil. 2n mod concret. obiectivitatea raspunsului la aceste intrebari reprezinta de fapt.cosul consumuluiV pentru calculul indicelui preturilor si tarifelor. (ceasta te'nica presupune. larg recunoscuta si acceptata.precum si a formelor lor alternative. care sa exprime realitatea si sa poata fi un instrument necontestat in calcularea de reviziuni.!e ce segment al pietei si in ce moment se fac observatiile pentru culegerea datelorO Claritatea. selectarea pentru bservatie a unui esantion reprezentativ de bunuri si servicii privind consumul populatiei.ce fac obiectul consumului populatiei a determinat optiunea pentru folosirea te'nicii sonda$ului. 5eterminarea indicelui presupune insa.Cum sa se cunoasca nivelul preturilor si tarifelor unei infinitati de bunuri si servicii aflate la un moment dat pe piataO :. codiditii 'otaratoare in calculul unui indicator corect.*a ce categorie de consumatori se refera calculul indiceluiO +.ser*atiilor directe presupune ca intr%o perioada data sa se efectueze observatii directe si riguroase privind natura si cantitatea bunurilor si +: . o reprezinta urmarirea concreta a variatiei preturilor si tarifelor bunurilor si serviciilor si calculul indicelui pretului si tarifelor consumului populatiei.Ce bunuri si servicii sunt avute in vedere in calculO B.cosuluiV pe trei mari grupe ce sintetatizeaza esantionul de bunuri si servicii avute in vedere.2CW@ A 2p 5eci. variatia relativa a miscarii preturilor nu poate fi sintetic exprimata cu a$utorul indicelui c'eltuielilor globale ale consumului populatiei decat in situatia restrictiva si ideala in care indicele volumului consumului populatiei este egal cu /.. 2mposibilitatea de a avea in observatie directa totalitatea bunurilor si serviciilor .unuri pentru calculul indicelui preturilor si tarifelor consumului populatiei 8santionul delimitat pentru calculul indicelui se constituie ca o lista a bunurilor si serviciilor ce ocupa in consmul normal al indivizilor o pondere importanta si care se remarca.

este functionar sau muncitor. 8lementele cantitative cu caracter constant se extrapoleaza in etapele urmatoare. multa rigurozitate.5efinirea a ceea ce cuprinde in mod concret consumul familial presupune.5 Metoda normati*a porneste de la definirea de catre un grup de experti sau reprezentanti ai diferitelor categorii sociale a unui consum considerat minim sau decent. precizari referitoare la categoria sociala medie luata ca baza de referinta in calculul indicelui general mediu.un consum decentV.iecti*e: imbina elementele pozitive ale metodelor anterioare. o familie de muncitori de doua persoane avand in ingri$ire doi copii etc.. iar calculele se efectueaza la nivelul bugetelor de familie pentru mai multe categorii sociale reprezentative. este dificil de determinat ce este acela . normativ. observatiile empirice restranse verifica mentinerea nemodificata a elementelor extrapolate sau aparifia unor eventuale variatii ce vor fi luate ca baza ale unor corectii si actuali8ari.consumul minimV. consumul.-. Ceea ce este caracteristic este faptul ca prima grupa de informatii se constituie ca un *ector constant de *olum.sustinatorul de baza. 7undamentarea selectiei elementelor din cos se face pe baza observatiei empirice extinse. (stfel. :. greoaie. spre deosebire de metoda observarilor directe in care dimensiunea este data obiectiv.5eosebit de important. folosit in etapa urmatoare la observarea preturilor. 2n acelasi timp se au in vedere liste mai detaliate ale bunurilor din cos. este surprinsa dimensiunea sociala a consumului individual . +. ++ . (ceasta este o metoda larg utilizata in fundamentarea calculelor privind protectia sociala si trebuie sa raspunda cu adevarat unor probleme sociale printre care si cea privind *olumul *eniturilor ce tre. se fac calculele pentru o anumita categorie de populatie . c'iar daca se accepta o lista de bunuri ce cuprinde . 2n acest fel. 2n unel tari exista.serviciilor efectiv cumparate. 2n aceste etape ulterioare. in acceptiunea larga. ce presupune un volum mare de munca si costuri mari. 2n cadrul acestei metode sectorul constant de volum este dimensional subiectiv.consumul unei familii determinat ca o suma a consumului calculat pe persoana este diferit de cel calculat pe familie luat ca un intreg-. indicele general se calculeaza pentru unitatea de masura ) familie.ura acelasi *olum minim al consumului in condiiile cresterii preturilor. nu se asigura reflectarea in timp a dinamicii sortimentale. de asemenea.uie alocate suplimentar pentru a se asi. !rintre acestea cele mai semnificative sunt urmatoarele. &etoda are unele dezavanta$e evidente ce implica utilizarea sa cu prudenta. familiie urbana al carui cap de familie .. 8ste o metoda empirica. unele precizari fiind insa valabile si pentru celelalte sisteme de evidenta. ca prima grupa de informatii si preturile corespunzatoare ca a doua grupa de informatii. 5e exemplu. nu se detaliaza sortimentul. nu se au in vedere unele bunuri nealimentare. (re avanta$ul obiectivitatii ce decurge dintr%un larg contact cu realitatea. apar aproximari cu mari efecte asupra acuratetei rezultatului. . este continutul notiunii de consumator.de exemplu. in cadrul precizarii metodei de calcul al indicelui preturilor si tarifelor. c5 Metoda ''e+trapolarilor o. consumului populatiei. in cadrul sistemului de evidenta a Conturilor 3ational. utilizata in definirea indicatorului.

bunuri de folosinta indelungata. atat ca marime absoluta.mari magazine.imbracaminte. . concretizate in ac'izitionari de imobile sau valori mobiliare de tipul actiunilor sau obligatiunilorF economiile familiilor. vegetale. exclusa din calculul indicelui este gruparea de c'eltuieli considerata a avea un grad de incertitudine in evaluarea nivelului ei. 8a se refera la.transportul cu trenul.se evalueaza pe baza de declaratii ale persoanelor si au deci un grad mare de aproximare-F c'eltuielile notariale.8xista cheltuieli efectuate de familie in practice curenta care nu sunt luate in calculul indicelui . maritim.tarif electricitate. pentru consultanta financiara. iar in cadrul acestora cuprinderea tuturor formelor de comert practicat . de%a lungul luniiF pentru produsele sezoniere culegerea datelor se face la /E zile.an8ile la creditele pentru consum.eneral.-. servicii funerare etc. mobilier etc. Criteriul reprezentativitatii si obiectivitatii datelor a impus orientarea spre locuri de vanzare apartinand aglomerarilor urbane cele mai reprezentative . in ansamblu. $uridica etc..care sunt facute ca agent economic si nu in pozitie de consumator-F investXtii ale familiilor.c'eltuielile unei familii cumparatoare sunt egale cu veniturile familiei vanzatoare-. autoconsumul .Se apreciaza ca in calculul corect al indicelui preturilor si tarifelor con% sumului populatiei este important de precizat modul de selectie al punctelor de vanzare si momentul de culegere a datelor privind preturile. magazine specializate. cheltuielile de functionare a micilor intreprinderi familiale . B.-.boutiPueV etc. 5e asemenea. tarif transport urban etc.se considera ca antreneaza o miscare valorica intermena$e in sens opus. servicii veterinare. !entru unele tarife cu reprezentare uniforma in teritoriu si timp . cat si ca nivel de evaluare-F alte c'eltuieli aleatorii din viata familiei .produse animale. aparate elecrocasnice. 2ndicele preturilor si tarifelor consumului populatiei fiind un indicator ce se calculeaza lunar se bazeaza pe o periodicitate si regularitate in culegerea datelor privind nivelul pretului.utiile sociale' do. nefiind considerate c'eltuieli propriu%zise sau c'eltuieli ce privetc consumul. culegerea datelor se face in momentul adoptarii nivelului acestor tarife de catre autoritatile publice. 2n calculul indicelui sunt cuprinse doar bunurile in stare nouaF bunurile de ocazie . mici reparatii efeetuate de insisi membrii familiei-Fimpo8itele directe' contri. magazin tip . ce.-.sunt aleatorii de la caz la caz. (stfel de c'eltuieli sunt. +B .. c'eltuieli cu sanatatea facuta de familie . produse consumate in cadrul gosppdariilor proprii.nu pot fi cunoscute ca nivel real in contextul vizitelor particulare la domiciliu sau al cabinetelor particulare-F serviciile de ingri$ire si supraveg'ere a copiilor mici la domiciliu . nu va influenza valoarea indicelui . iar pentru cele cu preturi usor variabile in timp .observatiile se fac trimestrial. pentru cele mai multe bunuri datele sunt culese uniform.automobile.marimea acestora difera de la tara la tara-. (stfel. avionul.

8ste de retinut ca secretul asupra elementelor de mai sus este strict respectat si nu este impus numai in raport cu publicul. (stfel. (ceasta are in vedere nu numai stabilirea $udicioasa a limitelo de selectie precizate anterior. lista ele mentelor din cosul de consum. la valoarea aceluiasi volum de marfuri exprimat in prefurile perioadei de baza fata de care se urmarete evolutia preturilor.±∆p - ×/11 sau I p/ G 1 = ∑q ∑q / / p/ i i p/ G 1 p/ × ×/11 +E . a aglomerarii si punctelor de culegere a datelor nu sunt date publicitatii.. a elementelor esantionate.dinamica economiei.5usmaniiV reprezentativitatii pot fi nu numai factorii neprevazuti sau obiectivi . . specialistii ce au in sarcina calculul acestui indice trebuie sa fie in permanenta preocupati de mentinerea reprezentativitatii lui.+.si in raport cu patronatul si sindicatele. pentru mentinerea acuratetei si realitatii rezultatului unele elemente ale caleulului indicelui sunt mentinute secrete.eneral al preturilor si tarifelor de consum in formula aasche Se calculeaza pe ansamblul marfurilor si pe componente. de necontestat.C# Mentinerea repre8entati*itatii indicatorului !entru a se asigura utilizarea indicelui pretului si tarifelor consumului populatiei ca un instrument real operational. 5e aceea in multe fari. modificari ale practicilor comerciantilor. :. ci. si cei subiectivi care intervin deliberat asupra nivelului preturilor sau in selecfia bunurilor din cos.: Calculul indicelui general al preturilor si tarifelor de consum in tara noastra A# Indicele . dar si o permanenta gri$a pentru actualizareaF conform modificarilor din realitatea economica.+. prin raportarea valorii volumului desfacerilor de marfuri si al prestarilor de servicii in perioada curenta. uneori.care erodeaza progresiv reprezentativitatea esantionului presupunand actualizarea sa periodica ci. I p/ G 1 = ∑q p ∑q p / / / 1 ×/11 = ∑q ∑q / / p/ p/ − . precum si cu guvernul si organele administrative cu sarcini in aplicarea politicii de pret. progresul stiintific.

cuprinsi in calculul indicelui general se determina pe baza informatiilor obtinute din cercetarea selectiva a. !e baza acestor informatii. se calculeaza pe baza purtatorilor de informatii. pietei taranesti si din cercetarea selectiva a bugetelor de familie. lunar. cantitatile vandute in incinta pietelor. conform formulei indicelui !aasc'e armonic. t= ∑t $ ∑$ i i i in care. 2n acest scop se inregistreaza de B ori pe luna preturile practicate la principalele produse alimentare de catre producatorii particulari sau asociatiile particulare si.care se folosesc la calculul indicelui general al preturilor pe piata taraneasca.ip. Indicii preturilor produselor a. se deterrnina tarifele medii pentru fiecare inregistrare la nivel de tara. Indicii tarifelor ser*iciilor prestate de meseriasi particulari se calculeaza tot pe baza cercetarii selective intr%un numar important de orase. ±∆p- ×/11 pentru o grupa de produse i p/ G 1 = p/ ×/11 . in preturile perioadei curente Σq1p0 A volumul valoric al desfacerilor de marfuri si al prestarilor de servicii din perioada curenta in preturile perioadei de baza. anual. 2nformatiile se culeg de doua ori pe an si reprezinta tarifele serviciilor practicate la un numar de servicii frecvente. folosindu%se formula. la perioadele stabilite. zilnic. 2ndicii preturilor si tarifelor practicate de vanzarea marfurilor catre populatie de catre unitati de stat. pentru un produs. 2p/G1A indicele general al preturilor tuturor marfurilor vandute populatieiF Σp1q1 = volumul valoric al desfacerilor de marfuri sau al prestarilor de servicii din perioada curenta. precum si valoarea veniturilor impozabile ale meseriasilor din orasele respective. preturile medii si indicii individuali de pret . iar anual si pe orase si $udete.roalimentare *andute pe piata taraneasca. !e baza informatiilor din cercetarea selectiva.i p/ G 1 = sau ∑q ∑q / / p/ p/ − . p1 in care. saptamanal. trimestrial. se calculeaza. cooperatiste si private. t A tariful mediu al unui serviciuF +H .

t..preturilor libere se realizeaza tot pe seama raportarilor statistice privind cantitatile livrate si preturile fixate pentru fiecare tranzactie. + q/& - I p/ G 1 = ×/11 +. it / G 1 = t/ ×/11 t1 iar pentru calculul indicelui total al tarifelor medii se stabilesc. C p mul valoric al influentelor asupra c'eltuielilor banesti rezultate din Avolu ±∆ aplicairea modificarilor de preturi rs tarifeF Σp1q1=c'eltuielile efectuate de populatie. valabile pe anumite intervale de timp. astfel.. 2ndicele individual de tarif se calculeaza ca raport intre tariful mediu al serviciului din perioada curenta . 2n economia de piata. (plicarea formulei lui !aasc'e. la o inregistrareF v A venitul impozabil. indicele agregat se va calcula astfel. in care ponderile folosite sunt cantitatile din perioada curenta. . in preturile perioadei curenteF Σp0q1A c'eltuielile efectuate de populatie.t1-. q/i p/i + q/ ' p/ ' + . urmarirea evolutiei. exprimate in preturile perioadei de baza.si tariful mediu al aceluiasi serviciu din pe% rioada de baza . in prealabil.. + q/& p/& .q/i + q/ ' + . in perioada curenta..miscarii. in anul curent. indici pe grupe sau subgrupe de servicii. X (ceste influente se calculeaza pentru toate structurile pentru care se stabilesc indicii de pret.a8a <sau initiale5# 2e calculea8a: ± ∆C p = ∑q/ p/ − ∑q/ p 1 in care. I t/ G 1 = ∑% t ∑% t / / ×/11 / 1 4olumul *aloric al influentelor la popuiatie' re8ultate din modiflcarile de preturi si tarife' se determina ca diferenta intre cheltuielile populatiei efectuate cu cumpararea de marfuri si ser*icii in preturile perioadei curente <sau modificate5 si aceleasi cheltuieli e+primate in preturile perioadei de ..P/-.t A tariful practicat intr%o loalitate.

"5 Indicele preturilor de consum pe . meditatiiF reparatii auto. electronice.rupe de produse alimentare: cereale si produse de morarit si panificatieF cartofiF legume si conserve de legumeF fructe. + q 1 & p 1 & . bauturi alcooliceF alte produse alimentare. ti(ari.. lucrari fotoF ingri$ire medicala.rupe de produse nealimentare: imbracaminteF incaltaminte ./-F p/i. canal. igiena si cosmeticaF transport urban. preparate din carneF peste si conserve din pesteF lapte. incaltaminte.in care. sportiveF articole de igiena. lubrifiantiF tutun. 7ormula de calcul aplicata este.2%z-.produsului in perioada de baza.p/z A preturile corespunzatoare acestor cantitati in perioada curentaF po A pretul mediu al . cosmetice.. p1 = q 1/ p 1i + q 1 ' p 1 ' + .q 1 i + q 1 ' + . 9# Indicele . pe intervale de timp in perioada curenta .opoi.calea ferata.din care. accesoriiF materiale de constructii si instalatii. mobila-F articole c'imiceF produse culturale. 65 Indicele tarifelor de consum la ser*icii' care se calculeaza pe urmatoarele grupe. P1i.cazari 'oteliere-.. aerian. salubritateF cinema. vin. curatat imbracaminte. c'ibrituri. mobilaF alte servicii cu caracter industrialF manopera pentru constructii noi si reparatiiF c'irii pentru spatiul locuibil si spatiu excedentarF energie electricaF gaze.eneral al preturilor si tarifelor de consum ale populatiei in formula !aspe7res 2n cadrul acestui indice.. P/i. confectionat. struguri. teatre. P1z A cantitafile vandute. preparate din lapteF ouaF miere de albineF za'ar si produse za'aroaseF cacao si cafeaF bauturi nealcooliceF bere. in perioada de baza.separat din piele naturala si separat din inlocuitori. indicele preturilor marfurilor alimentare. I pi G 1 = ∑C i =/ n i =/ n p p/ p1 p ∑C ∑q p ⋅ p × /11 = ∑q p 1 1 1 1 p/ 1 × /11 = ∑q ∑q 1 p/ p1 × /11 1 +9 . care se calculeaza pe baza formulei. indicele preturilor marfurilor nealimentare si indicele tarifelor serviciilor. P1$. muzee. medicaleF combustibili. fluvial-F locuinte si alte constructiiF alimentatie publica si alte servicii . p1z A preturile corespunzatoare acestor cantitati pe intervale. perioada de baza .grupei. pe intervalul de timp . rutier.eneral prin agregarea urmatorilor indici componenti. reparat. P/f. se calculeaza indicele . incalzire centralaF apa. pe feluri ale acestora-F produse de uz casnic . p/f.. 15 Indicele preturilor de consum al populatiei pe . citriceF ulei si grasimiF carne. p1f. + q 1 & in care. din care abonamenteF alte feluri de transport .P/z Acantitati vandute.

/ <<<.6O +0 .care au fost determinate . valori . acesti indici se folosesc in actualizarea unor sume . pe marfuri alimentare. Se inregistreaza numai preturile marfurilor efectiv vandute si nu preturile marfurilor expuse.23S88. "ot in lucrarea de fata voi prezenta si o actualizare a unor sume in report cu cresterea gradului de inflatie. adica evolutia fenomenului inflationist pe perioada noiembrie /001 D martie :11. 2n consecinta. 2TUDIU DE CA= ?om prezenta in continuare. Cp = c'eltuieli ale populatiei efectuate in perioada de baza pentru procurarea bunurilor si serviciilorF p1/p0 = indicii individuali ai preturilorF 2p/G1 A indicele preturilor si tarifelor de consum in formula *aspe=res. indicii preturilor de consum/ .pe total. preturi. stabilite .marile municipii si orase. :.in toate $udetele tariiF nomenclatorul punctelor de vanzare a marfurilor si al unitatilor prestatoare de servicii in care s%a efectuat inregistrarea preturilor si tarifelor..intr%o oarecare perioada. pe marfuri nealimentare sip e servicii-.B11 sortimente care acopera toate grupele de produse si serviciiF nomenclatorul localitatilor in care se efectueaza inregistrarea . sume preluate la o expertiza contabila la care am participat. 2n calculul indicelui general al preturilor se folosesc urmatoarele nomenclatoare. preluati de la 2nstitutul 3ational de Statistica.in care.

B1 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful