Chip (‫צלֶם‬ ֶ ) şi asemănare (‫ )דְּ מּות‬în Vechiul Testament

De regulă, termenul „chip” indică o reprezentare materială a unei zeităţi. Spre deosebire de termenul „idol”, care are un ton peiorativ, „chip” sau „imagine” este o descriere obiectivă. Pretutindeni în Orientul Apropiat antic se găseau imagini ale diferitelor zeităţi în temple şi în alte locuri sfinte, cum erau altarele în aer liber; multe case particulare aveau, de asemenea, o nişă unde era aşezată imaginea zeităţii protectoare a familiei. Acestea erau de obicei antrompomorfe (având forma unei fiinţe umane), deşi imaginile teriomorfe (având forma unor animale) erau de asemenea folosite pe larg, în special în Egipt. Forma chipului, în special în exemplele teriomorfe, reprezenta frecvent o caracteristică proeminentă a zeităţii respective; astfel, chipul unui taur (de ex. zeul El din Canaan) ilustra puterea şi fertilitatea zeului. Chipul nu avea scopul principal de a fi o reprezentare vizuală a zeităţii, ci un loc unde să locuiască spiritul zeităţii, permiţându-i zeului să fie prezent în mod fizic în mai multe locuri în mod simultan. Un închinător care se ruga înaintea unui chip nu credea neapărat că rugăciunile sale erau adresate figurii de lemn sau de metal, ci probabil considera că acel chip era o „proiecţie” sau o concretizare a zeităţii. Desigur, oamenii din Israel care contestau realitatea oricărei zeităţi reprezentată printr-un chip susţineau că închinătorii care venerau zeităţi străine se închinau de fapt la lemn şi la piatră simplă. Chipurile era confecţionate în mai multe moduri. De exemplu, massēḵkâ era turnat din cupru, argint sau aur într-un tipar. Un chip gravat sau un chip cioplit (pesel) era sculptat din piatră sau lemn; chipurile din lemn puteau fi acoperite cu metale preţioase (cf. Is. 40, 19)1. În Vechiul Testament a. Chipuri de zei străini. Deşi confecţionarea chipurilor şi închinarea la acestea era interzisă de legea din Pentateuh (Exod 20: 4-5) şi condamnată de profeţi, folosirea lor în Israel în tot timpul perioadei pre-exilice era un lucru obişnuit (Jud. 6, 25; 3 Rg. 11:5-8; 16:31-33) şi uneori ele erau puse chiar în Templu (4 Rg. 21:3-5, 7). b. Chipuri ale lui Iahve. Pietrele de aducere aminte (maşşēḇôt) ridicate de Patriarhi (de ex. Gen. 28: 18, 22; 35, 14) probabil că au fost considerate la început ca şi chipuri (ale lui Dumnezeu) (la fel ca şi pomii sacri; cf. Gen. 21, 33), dar mai târziu
D. J. A. CLINES, „Chip” în J. D. DOUGLAS, Dicţionar Biblic, Ed. Cartea Creştină, Oradea, 1995, p. 226
1

în creativitatea. vorbirea sau natura lui spirituală. Deşi mulţi teologi au încercat să localizeze chipul lui Dumnezeu în raţiunea omului. 3: Adam a trăit două sute treizeci de ani şi atunci i s-a născut un fiu după asemănarea sa şi. 5. 9. 6 depinde de crezul că omul Îl reprezintă pe Dumnezeu. a făcut bărbat şi femeie. 12:2830). unic în tot Pentateuhul. 4: 4-9). „tipar” (se poate referi atât la trup. viţeluii de aur de la Dan şi Betel (3 Rg. Fac. Efodul făcut de Ghedeon (Jud. Mai târziu imaginile lui Iahve au fost condamnate de iahviştii puri: viţelul de aur de la Sinai (Exod.7). 27). 27). 5. . Textul masoretic reia „după chip şi asemănare”. trup şi suflet. 6) se spune că omul a fost creat „în” sau „după” chipul lui Dumnezeu. 9. J. 6). 26: Şi a zis Dumnezeu: "Să facem om după chipul şi după asemănarea Noastră. „asemănarea“ e psiho-somatică3. Gen 2.au fost interzise (Aşera. 31:45-50. 226 Biblia Bartolomeu-Valeriu Anania. 16. după chipul lui Dumnezeu l-a făcut. p. Deut. În Orientul Apropiat antic omul. Rolul omului de stăpân al pământului este stabilit prin crearea sa după chipul lui Dumnezeu (1. este mult mai probabil să că acest chip al lui Dumnezeu este conţinut în om ca un tot unitar şi nu doar într-o parte sau un aspect al lui. 2. păsările cerului. cât şi la 2 3 D. Omul în ansamblu. 32:1-8). Omul. În altă parte în Orientul Apropiat antic se spunea de obicei că regele este chipul lui Dumnezeu şi după căderea în păcat: forţa pasajului din Gen. aşa încât un prejudiciu adus omului este un prejudiciu adus lui Dumnezeu Însuşi (Iacov 3. 8:26-27). 9)2. Îl reprezintă prin faptul că este părtaş la suflarea divină sau la spiritul divin (cf. Adam îi transmite întregului neam omenesc chipul pe care el însuşi îl primise de la Dumnezeu (vezi 1. c. Apariţii are lui ţelem (chip) în Vechiul Testament: Fac. ιδέα. Ios. 21) sau re-interpretate ca simple obiecte comemorative (cf. „după asemănarea Lui”. În câteva texte din cartea Facerii (1:26-27. este imaginea lui Dumnezeu. „Chip”. A. 1. chip al lui Dumnezeu. „formă”. animalele domestice. după chipul său şi i-a pus numele Set. Gen. el este imaginea materială a Dumnezeului imaterial. CLINES. 27: Şi a făcut Dumnezeu pe om după chipul Său. viţelul de la Samaria (Osea 8. 1. p. toate vietăţile ce se târăsc pe pământ şi tot pământul!" Fac. în timp ce LXX foloseşte un termen rar. ca să stăpânească peştii mării. în calitate de chip al lui Dumnezeu.

38. 7: Da. 6 Biblia Bartolomeu-Valeriu Anania. 52: Să alungaţi de la voi pe toţi locuitorii ţării şi să stricaţi toate chipurile cele cioplite ale lor. 1 Regi 6. „nălucă“. l-a ucis înaintea jertfelnicului. dar îl puteam avea pe cel [al omului] ceresc”. în zadar se tulbură.4 Fac. în 1Cor. 14: Dar aceasta a mers şi mai departe cu desfrânarea. Numerii 33. idolii voştri pe care vi i-aţi făurit. 26: Dar acum veţi aduce cu voi pe Sacut. 4 Regi 11. şi preotul Iehoada a aşezat strajă în templul Domnului. iar pe Matan. p. Iezechiel 7. „imagine“. Chevan. pentru că văzând zugrăvite pe pereţi chipuri de bărbaţi. 660 . 5: Aşadar. „figură“. 11: Apoi au pus chivotul Domnului în car. Viaţa Îi aparţine lui Dumnezeu. sângele aceluia de mână de om se va vărsa. Iezechiel 23. de deasupra dumnezeilor voştri şi de deasupra pământului vostru. căci Dumnezeu a făcut omul după chipul Său. regele vostru. preotul lui Baal. „imagine reflectată în oglindă“. toţi idolii lor cei turnaţi din argint şi toate înălţimile lor să le pustiiţi. (Biblia Bartolomeu-Valeriu Anania). chipuri de caldei. faceţi nişte chipuri cioplite de buboaie de ale voastre şi nişte chipuri de şoareci de ai voştri care pustiesc pământul şi daţi slavă Dumnezeului lui Israel. iar lădiţa cu şoarecii cei de aur şi cu chipurile cioplite în chip de buboaie au pus-o alături de chivot. 9. p. p. De aceea le voi face pe acestea necurate pentru ei. „tablou“. 1 Regi 6. căci El i-a dat-o fiecăruia. „portret“.caracter). 6: De va vărsa cineva sânge omenesc. vai. 4 5 Septuaginta 1. şi steaua dumnezeului vostru. omul trece ca un chip în oglindă e. 20: Prin găteli frumoase ei le-au prefăcut pe acestea în mândrie şi tot din acestea au făcut ei chipurile cele ruşinoase ale idolilor lor. Faptul că Seth a fost născut „după chipul” lui Adam îi permite Sfântului Apostol Pavel să spună. adună comori şi nu ştie pentru cine le strânge. 66 Biblia Bartolomeu-Valeriu Anania. Substantivul eikón înseamnă „chip“. A atenta la viaţa omului înseamnă a atenta la însuşi chipul lui Dumnezeu5. Ps. Echivalenţa e impusă de context6. 15. dar şi „fantomă“. 49: „Avem în noi chipul [omului] pământesc. poate că Îşi va ridica mâna de deasupra voastră. zugrăviţi cu vopsele Amos 5. „imagine a spiritului“. 6/39. 18: Şi s-a dus tot poporul ţării în capiştea lui Baal de a stricat jertfelnicele lui şi chipurile lui le-au sfărâmat cu totul.

ca şi chipul lui” (bidmuto keţalmo). ca o hendiadă. Faptul că textul ebraic identifică „asemănarea” cu „chipul” este dovedit şi de inversarea prepoziţiilor în Facere 5. 2 Cronici 23.7 CONSIDERAŢII LINGVISTICE Întâi de toate. În Facere 5. 7 Septuaginta 4/I. în cetatea Ta chipul lor de nimic l-ai făcut. În Septuaginta însă. originea unui lucru din altul. 6) nu afectează cu nimic această paralelă. 12: „Apucatu-m-au ca un leu gata de pradă. După versiunea masoretică. termenii sunt conectaţi prin copulă (kai). Dumnezeu anunţă zidirea omului „în chipul Nostru. Lui Adam i se naşte un fiu „în asemănarea lui. chipul şi asemănarea pot apărea interşanjabil. în baza paralelismului des întâlnit în limbajul biblic. Lipsa „asemănării” din versetul 27 (ca şi în Facere 9. Doamne. ca un pui de leu ce locuieşte în ascunzişuri”. Ps. şi ţi-ai făcut chipuri de bărbat şi te-ai desfrânat cu ele. după textul ebraic. trebuie remarcată deosebirea dintre textul ebraic şi cel grecesc. Cele două prepoziţii sunt înlocuite cu una singură: „după chipul şi asemănarea” (katâ eikona hemeteran kai kathâ homoiosin). 71 . 17: Apoi s-a dus tot poporul la capiştea lui Baal şi au dărâmat-o şi au sfărâmat jertfelnicele lui şi chipurile lui şi a omorât pe Matan. ca asemănarea Noastră” (beţalmenu kidmutenu). Apariţii ale lui demut (asemănare): Ps. 1 Adam este numit cel creat „în asemănarea lui Dumnezeu” (bidmut Elohim). „asemenea leului”. 20: Ca visul celui ce se deşteaptă. 17: Ai luat lucrurile tale de găteală. preotul lui Baal. 3. În fond. ţelem „chip” şi demut „asemănare”.Iezechiel 16. 16/17. adică o unitate semantică exprimată prin două (hen dia dyo). reflectă aşadar aceeaşi realitate: legătura de descendenţă. Textul masoretic are litt. fiind identice. pe care ţi le-am dat Eu. dinaintea jertfelnicelor. făcute din aurul Meu şi din argintul Meu. 72/73. Cei doi termeni apar în paralel. Cei doi termeni. p.

„plan” (tavnit). să poată fi înţeleşi şi ca diferiţi8. 12 Septuaginta traduce „după felul lor” (referitor la plantele care au roade aidoma lor) prin kata genos kai kathâ homoioteta. identificaţi în textul ebraic. are menirea să aproximeze descrierea în cuvinte a ceva inefabil9. „După chipul şi asemănarea”. 15). 10 demut. Putem observa că în general „chipul” (ţelem) are o conotaţie negativă. Revelaţia ne învaţă în acest sens că omul a fost creat Alexandru MIHĂILĂ. în cazul statuetelor („chipurile turnate”) ale boilor de la lavoarul de aramă al preoţilor (2 Paralipomena 4. 3 prin kata ten idean. nu doar la descendenţa oamenilor. care prin apartenenţa sa la lumea spirituală domină lumea sensibilă fiind şi împărat al lumii.Septuaginta nu dă semne că le distinge. Termenul se referă sigur la imagine turnată. Expresia kidmut. Septuaginta redă demut din Facere 5. Această aplicare a termenului. în special în descrierile slavei divine din capitolele 1 şi 10. se referă la copia sau reproducerea unui model. „după înfăţişarea”. În Septuaginta homoiosis – „asemănare” – este asociat semantic şi cu alţi termeni care reflectă acelaşi înţeles. „După chipul şi asemănarea” . 5. căci omul. de la verbul dama „a semăna”. http://ziarullumina. asocierea cu „asemănarea” (homoiosis) fiind astfel evidentă. este uzitat şi ca locuţie pentru simplul „ca” sau „conform” (Psalm 57. În greacă „chip” (eikon) vine de la eoika „a se părea”. este pus în paralel cu „model”. „După chipul şi asemănarea” Alexandru MIHĂILĂ. tradus de Sinodală prin „chip”. chiar şi fără prepoziţie (cf.10 TEOLOGIA CHIPULUI LA SFINŢII PĂRINŢI Desăvârşirea omului nu constă însă în faptul că el este asemenea cu totalitatea creaturilor. Iezechiel 23. Asemănarea (demut). totuşi ea va deschide posibilitatea ca acei doi termeni. e chipul lui Dumnezeu.2014) 8 9 10 Alexandru MIHĂILĂ. deci substantivul însoţit de prepoziţia ke. ci în ceea ce-l deosebeşte de cosmos şi-l face asemănător cu Creatorul. Isaia 13. 4). De altfel. fapt foarte interesant dacă ne gândim că totuşi redactarea sacerdotală (Documentul preoţesc) l-a ales tocmai pe acesta pentru a desemna legătura cu Dumnezeu. „a semăna”. 3). Campionul utilizării lui demut (16 ocurenţe din 25) este Iezechiel. ca şi „ca”-ul profetic specific lui Iezechiel.ro/theologica/dupa-chipul-siasemanarea (1. În 4 Regi 16. folosind deci homoiotes „asemănare” şi cu privire la plante.04. Interesant că în Facere 1.

Avva Dorothei tâlcuieşte chipul şi asemănarea în sensul virtuţilor pe care Dumnezeu le transferă omului prin suflarea Sa de viaţă făcătoare: „Precum am scos virtuţile şi am sădit patimile contrare lor. iar omul este după chipul Lui. raţiunea lui. Dumnezeu nu îşi arată bunătatea doar pe jumătate. ci şi să sădim virtuţile şi să le aşezăm la locul lor propriu. văzând în aceasta „un accordprimordial între fiinţa omenească şi fiinţa dumnezeiască”12. 44. aşa trebuie să ne ostenim nu numai să scoatem patimile. 1998. Bonifaciu. a semănat în el virtuţile. 2001. 16). 32). Aceasta este „după Biblia de la Bucureşti din 1688. Sophia.1. Ed. şi a mai zis „după asemănare”. p. că Eu sfânt sunt” (Levitic XI. Ce este acest chip al lui Dumnezeu ? Sfinţii Părinţi au scos în relief felurite aspecte ale chipului lui Dumnezeu în om: unii au pomenit domnia omului asupra zidirii inferioare (pomenită textual în Facere).26-27) iar în alt loc arată că omul nu este numai „după” chipul lui Dumnezeu ci chiar „chipul lui Dumnezeu”: „căci Dumnezeu a zidit pre om spre nestricare. 36) şi „Fiţi sfinţi. 101 13 Seraphim ROSE. Căi zice: „Fiţi milostivi. rezumându-le. 23)11. crearea lumii şi omul începuturilor. 653 Vladimir LOSKY. Mulţimea tuturor bunătăţilor este atât de mare. pentru că Dumnezeu a făcut sufletul nestricăcios şi liber. oare nu în această plinătate va sta asemănarea chipului cu Arhetipul său ?"13. Teologia mistică a Bisericii de Răsărit. ceea ce este ca şi cum ar fi spus că firea omenească a fost făcută părtaşă la toate bunătăţile. Ed. ci îşi arată suprema bunătate tocmai prin aceea că 1-a adus pe om din nefiinţă la viaţă şi 1-a copleşit cu tot felul de daruri. 98 11 12 .„după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu” (Fac. Toţi Sfinţii Părinţi au recunoscut în crearea omului „după chipul” lui Dumnezeu măreţia unică şi negrăită a Lui. dacă Dumnezeu este plinătatea tuturor bunătăţilor. Căci virtuţile ne sunt date de la Dumnezeu prin fire. Bucureşti. alţii. I Petru I. p. alţii. Şi iarăşă zice Apostolul: „Fiţi buni unii cu alţii” (Efeseni IV. precum şi Tatăl vostru cel din ceruri milostiv este” (Matei VI. adică „după virtute”. Sfântul Grigorie al Nyssei rezumă cel mai bine înţelesul chipului lui Dumnezeu: „El întrece orice bunătate care se poate închipui de mintea omului şi. nu o face din altă pricină decât pentru că este bun. A zis „după chipul”. libertatea sa. dacă creează viaţa acestuia. Bucureşti. şi chip fiinţei Sale a făcut pre el” (Înţelepciunea lui Solomon 2. Cartea Facerii. cealaltă parte. p. căci. în chip pizmaş. Aşa fiind. dăruind omului numai o parte din bunătăţile Sale şi păstrând pentru Sine. De aceea. şi pentru că tocmai de aceea s-a hotărât să ne aducă la viaţă. în româneşte de Constantin Făgeţan. iarăşi. Pentru că îndată ce a făcut Dumnezeu pe om. Scriptura le-a descris în felul următor: după chipul lui Dumnezeu l-a făcut pre dânsul. încât nu ştim dacă s-ar putea număra uşor.

Ed. precum spune Hristos: Fiţi asemenea Tatălui Meu Care este în ceruri . vol. Cartea Facerii. Scriind despre această antropologie care are în centru conceptul de „chip”.. pe altul îl dobândim prin voia slobodă. urmând ca omul însuşi să lucreze spre a ajunge la desăvârşirea ei. p.. ni s-a dat să ne naştem după chipul lui Dumnezeu.. lă-sându-se cealaltă neîmplinită. tocmai ca să o plineşti tu însuţi şi să te învredniceşti de răsplătirea care vine de la Dumnezeu15. 1. în alcătuirea dintâi. cum ţi s-ar mai fi deschis împărăţia cerurilor ? Se cuvenea deci a se da ţie doar o parte. cum spune Dumnezeu: „Spre bărbatul tău va fi întoarcerea ta. prin ce te-ai mai fi osebit. Să facem om după chipul. Care este deosebirea dintre „chipul" şi „asemănarea" lui Dumnezeu în om ? Sfinţii Părinţi arată cum chipul ne este dat deplin şi nu poate pieri. din lipsa luminii. Ioan Gură de Aur. Sfântul Vasile învaţă: „Să facem om după chipul nostru şi după asemănare. precum Dumnezeu nu are pe nimeni mai presus. sufletul a dat naştere patimilor şi le-a întărit pe acestea împotriva sa”14. p. Dumnezeu ne-a dat în chip firesc virtuţile. 1995. Sfântul Ioan aduce lămuriri şi în privinţa asemănării cu Dumnezeu: „După asemănare înseamnă bunătatea şi blândeţea. şi el te va stăpâni” (Fac. bărbatul este chip al lui Dnmnezeu fiindcă nu are pe nimeni mai presus. dai" şi facă-se după asemănare. cum zice Sfântul Vasile. aşa şi pe întinsul sufletului nostru unele Calinic Botoţăneanul. Totodată. Ca atare. căci stăpâneşte peste toţi. Sophia. Deci. 2004. altele mai sălbatice. care se iveşte după aceea. Cele dintâi omilii la Facere. 5 15 Seraphim ROSE. ci sunt ca întunericul care nu există după fiinţă. Căci nici nu au vreo fiinţă.fiindcă precum pe întinderea pământului unele vietăţi sunt mai dobitoceşti15.. ci sunt ca o boală (o patimă) a văzduhului. 3. sau vreun ipostas. iar femeia este slava bărbatului fiindcă este supusă lui”16. dacă te-ar fi făcut şi după asemănare ? De ce te-ai mai fi încununat ? Iar dacă Ziditorul ţi le-ar fi dat pe toate.asemănare”. 98 16 Sf. prin voia slobodă se plăsmuieşte în noi fiinţarea după asemănarea lui Dumnezeu. Pe unul îl avem de la zidire. Dumnezeu a dat putere pentru aceasta. nostru: fie-i dat prin zidire ceea ce este după chip. Biblia în Filocalie – antologie de texte biblice tâlcuite în Filocalia românească. p. iar femeia este sub bărbat. Dar patimile nu le avem în chip firesc. Abătându-se de la virtuţi din iubirea de plăcere. dar nu şi a femeii: fiindcă bărbatul nimănui nu este supus. 10 14 . şi asemănarea după putinţă cu Dumnezeu în privinţa virtuţii. Sfântul Ioan Gură de Aur afirmă că „nu e vorba de chipul înfăţişării.. Bucureşti. 16). asemănarea însă ni s-a dat la început doar în mod potenţial. ci de chipul cel după stăpânire care este doar a bărbatului. Editura Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei. traducere din limba greacă veche de Adrian Tănăsescu-Vlas.

4. 4. Remarcând însă că Hristos este numit în Noul Testament "chipul lui Dumnezeu" (eikon tou theou). 15. Dicţionar Biblic. Totuşi. 1995. 10)19. În Vechiul Testament omul este descris ca fiind făcut de Dumnezeu. reprezentantul Său pe pământ şi. în ciuda păcătoşeniei umane. 28). prin natura Sa. se cuvine să le stăpânim şi să le biruim. invizibil ajunge să aibă o expresia vizibilă în figura Fiului Său18. 18. Col. şi să dăm cugetării stăpânirea asupra lor”17. în Noul Testament accentul este pus mai mult pe persoana lui Iisus Hristos. Deci. Oradea. indică o împărtăşire a vieţii divine şi o „obiectivizare” a esenţei lui Dumnezeu. 15. 49. aşa încât Cel care este. 15. Gal. Col. „pecete”. 3. care este numit „chipul lui Dumnezeu” (2 Cor. Rangul lui Hristos de „imagine” a Tatălui derivă din relaţia Sa unică datorată pre-existenţei Sale. 3. CHIPUL ŞI ASEMĂNAREA ÎN NOUL TESTAMENT Învăţătura Noului Testament despre chip se construieşte pe temelia pusă în Vechiul Testament. 3. 227 19 Alexandru MIHĂILĂ. 8. D. 2). 45) care stă în fruntea unei noi omeniri care îşi are viaţa din El. El este Logosul din eternitate (Ioan 1:1-18) şi de aceea El reflectă fidel şi deplin slava Dumnezeului nevăzut. El este „ultimul Adam” (1 Cor. 9 repetă această învăţătură şi amândouă pasajele afirmă continuitatea poziţiei omului în ordinea creată şi afirmă că omul reflectă „slava” dumnezeiască. Ed. 7 şi Iac. Iisus Hristos este în acelaşi timp „Imaginea” unică şi prototipul pentru cei care Îi datorează Lui cunoaşterea lui Dumnezeu şi viaţa în Dumnezeu (Rom. prezentat pe fundalul unei polemici iar afirmaţiile au rolul să contrazică idei curente false sau inadecvate). Cele două pasaje din 1 Cor. 1Ioan 3. p. MARTIN.cugetări sunt mai dobitoceşti. „Chip” în J. 24. 12 R. ambele pasaje seamănă cu un credo. Termenul poate fi conceptut cel mai bine ca un termen funcţional şi este avut în vedere destinul omului ca fiinţă umană. Cele dintâi omilii la Facere. „După chipul şi asemănarea” 17 18 . acţionând ca delegat al Lui şi ca administrator al creaţiei Sale. Clement Alexandrinul arată că omul este creat după chipul lui Dumnezeu. Ioan Gură de Aur. 29. DOUGLAS. Prin urmare. 11. 2 Cor. Dimpotrivă. Lucrul acesta ne aminteşte un aspect social important cu privire la înţelesul termenului „chip” Sf. P. Astfel. 10. 4. Cartea Creştină. „glorie”) nu sugerează o simplă asemănare cu Dumnezeu sau un model al persoanei Sale. oglindind ca natură raţională (logikos) Logosul dumnezeiesc (Protrepticul. Chip (sau termenii săi echivalenţi: „formă”. cf. altele mai sălbatice. 1. 1 Cor. 3. p. Sintagma „chipul (iamginea) lui Dumnezeu” este strân legată cu „omul nou” (Efes.

când zice: Şi Tu l-ai făcut puţin mai jos decât Dumnezeu şi ai pus toate sub mâna sa. că-l cercetezi pe el? Micşoratu-l-ai pe dânsul cu puţin faţă de îngeri. atât în părtăşia bisericii cât şi în custodia naturii încredinţată omului (Evr. CONCLUZIE Textul ebraic nu trebuie dispreţuit. cât de minunat este numele Tău în tot pământul! Că s-a înălţat slava Ta. Din gura pruncilor şi a celor ce sug ai săvârşit laudă.. omul este apropiat de Dumnezeu într-un mod cu totul neaşteptat. Teologia biblică. luna şi stelele pe care Tu le-ai întemeiat. ne-o arată în mod plastic Psalmul 8. ci să se uite la propria sa fire.. Psalmul 8 prafrazează expresia din Geneză 1. 227 Athanasie NEGOIŢĂ. Teologia biblică a Vechiului Testament. Aceasta este şi învăţătura tuturor scriitorilor vechi ai Bisericii Creştine.. 2004. cu mărire şi cu cinste l-ai încununat pe el. libertatea şi nemurirea sa22. pentru Vechiul Testament21. 8. care este reprodus în vieţile umane. pp. lucrul mâinilor Tale. Fiindcă Dumnezeu este o fiinţă absolut spirituală. 8: 4-6). Caracterul de domnitor pe care îl are noţiunea de Dumnezeu (Elohim) în cărţile Vechiului Testament. care se referă la Psalmul 8)20. „Chip”. Sophia. Aici. Ed.. El reprezintă doar o etapă de interpretare. 140141 22 Athanasie NEGOIŢĂ. care este cel mai vechi comentar al expresiei „după chipul şi asemănarea Noastră”: „Doamne.. P. Dumnezeul nostru. O asemănare a omului cu Dumnezeu o mai găsim şi în însuşirile spiritului uman şi anume inteligenţa. 26: „după chipul şi asemănarea Noastră”. Că asemănarea omului cu Dumnezeu rezidă în însuşirile morale. p. statuilor lor din temple. p. în locul acesta din Psalmul 8. se înţelege de la sine că asemănarea omului cu Dumnezeu numai în sufletul omenesc putea să aibă loc. Bucureşti. a fost clar exprimat. Septuaginta este 20 R. îmi zic: Ce este omul că-ţi aminteşti de el? Sau fiul omului.(imagine). Când privesc cerurile. mai presus de ceruri. sugerând foarte curajos că dacă omul doreşte să caute "chipul divin" nu trebuie să se adreseze chipurilor mincinoase ale idolilor. 2. MARTIN.” (Ps. 141 21 .

în care subtilitatea observaţiilor textuale a permis disocierea celor două noţiuni23.ro/theologica/dupa-chipul-siasemanarea (2.04.2014) 23 .apoi doar liantul către o nouă etapă exegetică. Alexandru MIHĂILĂ. „După chipul şi asemănarea”. http://ziarullumina.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful