You are on page 1of 9

U N I V E R S I T A T E A T E H N I C A C L U J - N A P O C A F A C U L T A T E A DE A R H I T E C T U R A SI U R B A N I S M ROMANIA 3400, Cluj Napoca Str. Observatorului nr. 34 Telefon fa!" #4 0$%4&'(0.$)) *&+ail" ,a+fir-cluj./a0oo.

co+ AN12 I3, anul universitar $0'3 $0'4, se+estrul al II&lea

TEMA 3
CENTRE PENTRU SENIORI
*n4le,a" nursin4 0o+es 5er+ana" senioren0ei+ 6entren f7r 8ltere Mensc0en 1. SCURT ISTORIC SI TENDINTE Incepan9 cu sfarsitul sec. al :I:&lea s&au 9e,voltat in *uropa occi9entala 9iferite tipuri 9e stabili+ente, pentru a oferi persoanelor in varsta locuri in care sa se retra4a pentru sfarsitul vietii. *ste +o+entul in care institutiile 9e 4a,9uire cunosc +ari transfor+ari 9e concept. In aceasta perioa9a asista+ la un proces care incearca sa pro9uca structuri 9in ce in ce +ai speciali,ate luan9 in consi9erare cate4orii +ult +ai precise 9e populatie. Astfel, in sectoarele +e9ical, juri9ic si e9ucativ sau la frontiera acestora se +ultiplica si se 9iversifica inc0isorile, coloniile penitenciare, casele 9e corectie, spitalele pentru copii, a,ilele pentru sur,i, orbi, 9ebili, etc. Separarea pe varste se va face 9in ce in ce +ai net intre copii, a9olescenti, a9ulti si batrani. A9aposturile pentru batrani apar inainte 9e sec. al :3II&lea, pe lan4a +anastirile care ofereau refu4iu persoanelor in varsta, sin4ure sau bolnave. Sunt cunoscute refu4iile oferite bolnavilor 9e pesta ;ciu+a<, care in perioa9ele 9e acal+ie ale bolii pri+eau si batrani sin4uri, bolnavi sau nu, 9e alte boli. =ri+ele a9aposturi speciali,ate cunoscute pentru batrani sunt i+obilul care in pre,ent a9aposteste +u,eul >rans ?als 9in oraselul olan9e, ?arle+, un i+obil in cartierul >u44erei al orasului Au4sbur4, 5er+ania ;cartier construit 9e baronul >u44er<, sau un i+obil 9in =iata Mica 9in Sibiu. Acestea sunt situate in ti+p in sec. al :3II&lea si al :3III&lea. In a 9oua ju+atate a sec. al :I:&lea iau nastere o serie 9e astfel 9e institutii 9estinate persoanelor in varsta si sarace, care insa se confrunta cu o principala reticenta" se consi9era ne&natural e!tra4erea batranilor 9in +e9iul in care au trait pana atunci, consi9eran9u&se ca este 9atoria copiilor 9e a se ocupa 9e parintii lor in varsta. Autoritatile consi9erau ca responsabilitatea fata 9e persoanele in varsta care 1

necesita suprave40ere coti9iana si aco+paniere este 9e resortul fa+iliilor sau a unor retele 9e 9o+iciliu particulare. =e 9e alta parte, can9 se +anifesta proble+e i+portante 9e sanatate asociate cu varsta inaintata, 9iscursul +e9ical se in9repta spre un oarecare fatalis+, plasan9 sub se+nul intrebarii pre,enta @batranetii incurabileA in structurile 9e in4rijire 9isponibile la acea vre+e. In 'BBC a fost creat la 2ausanne ;*lvetia< pri+ul a,il pentru batrani 9iferentiat net 9e celelalte institutii e!istente prin faptul ca era a9+inistrat 9e o fun9atie si aflat in afara controlului 9irect ai autoritatii 4uverna+entale. In sec. al ::&lea, pe parcursul a catorva ,eci 9e ani, se face trecerea se+antica 9e la notiunea 9e @a,il vec0iA la cele 9e @casa 9e pensionareA si @institutie +e9ico& socialaA. Treptat, nu saracia in9ivi9ului va 9eci9e plasarea sa intr&o astfel 9e institutie, ci boala. In anii D)0 ai sec. al ::&lea, acest tip 9e istitutii 9evin 9in ce in ce +ai or4ani,ate, constituin9u&se in a9evarate retele 9e case 9e in4rijire +e9icala. *le functionea,a sub in9ru+area unui asistent +e9ical si a personalului an4ajat insarcinat cu activitatile 9e ,i&cu&,i. =rofesionali,area personalului este +ai lenta in casele 9e in4rijire +e9icala 9ecat in celelalte tipuri 9e internare. Incepan9 cu anii DC0, asistenti +e9icali, fi,ioterapeuti si terapeuti sunt a9osati ca personal te0nic 9e in4rijire. =rin aceasta, @profesionali,areaA caselor pentru seniori 9evine 9e fapt @+e9icali,areA. 1n nou tip 9e concept este luat in consi9erare in ulti+ul ti+p" psi0o&4eriatric. *ste un concept +ulti9isciplinar care are ca scop 9e a vin9eca, cal+a si a sprijini persoanele in varsta care sufera 9e 9ificultati psi0olo4ice sau 9e tulburari psi0ice. Aceasta abor9are se ba,ea,a in principal pe e!istenta unei retele 9e institutii cu caracteristici +e9ico&sociale. Speciali,area institutionala psi0o&4eriatrica abor9ea,a +ai +ulte cai 9iferite. 1na 9intre 9irectii ar putea fi cea a vec0ilor case 9e in4rijire +e9icala care con9uce la asistarea psi0iatrica a re,i9entilor precu+ si a con9itiilor in sc0i+bare a lor. Cele +ai recente, insa, sunt concepte +o9erne 9e ar0itectura, prinse intre 9i+ensiunea +e9icala si cea 9e 0otel ;re,i9enta per+anenta<. 2. GENERALITATI Ca structura 9e a9+inistrare, institutiile 9e in4rijire a persoanelor in varsta se pot 9iferentia 9upa +ai +ulte tipuri 9e cate4orii. Dupa tipul de tutela Institutii 9e stat, in 4eneral case pentru batrani lipsiti 9e +ijloace financiare. Institutii particulare, patronate 9e catre fun9atii sau biserici. Institutii infiintate 9e investitori particulari, cu scopul unei afaceri. Re,i9entii acestora sunt in 4eneral seniori care isi asi4ura locul intr&o astfel 9e institutie printr&o renta, 9e catre ei insisi sau 9e catre apartinatori. C0iar 9aca nu sunt sub tutela 4uverna+entala, prin le4islatiile statelor, ele pot acce9e fon9uri 4uverna+entale. Dupa tipul de amplasament 2

In mediul u !an, un9e acea speciali,are 9espre care se vorbea +ai sus este +ult +ai usor 9e in9eplinit" e!ista la in9e+ana o retea +e9icala 9e ur4enta sau a+bulatorie care poate sa 9eserveasca ase,a+antul +ult +ai pro+t 9ecat intr&un a+plasa+ent in +e9iul rural. Aspectul psi0o&4eriatric poate fi usor in9eplinit prin evitarea e!tra4erii re,i9entilor 9in +e9iul social nor+al si posibilitatea a9osarii la alt fel 9e activitati. In 5er+ania s&a observat ca, 9e e!e+plu, cuplarea unei case pentru seniori cu o 4ra9inita, a9uce beneficii a+belor cate4orii 9e re,i9enti. In mediul u al, care are un +are 9e,avantaj, si anu+e cel al e!tra4erii re,i9entilor 9intr&un +e9iu social cunoscut lor si @e!ilareaA lor intr&un @no +anDs lan9A, 9eparte 9e tu+ultul coti9ian obisnuit lor pana la acel punct al vietii. Stu9iile psi0o&4eriatrice arata ca un +are beneficiu pentru varsta senectutii ar putea fi +entinerea preocuparilor 4enerate 9e o viata activa si a unui interes viu catre tot ce se inta+pla in jur. Eease+enea, @e!ilulA naste proble+e 9e or9in practic in in4rijirea +e9icala 9e ur4enta sau a+bulatorie.

Dupa tipul de e"identi Re,i9enti fara +ijloace +ateriale 9e intretinere Re,i9enti 9ispunan9 9e +ijloace +ateriale 9e intretinere, care isi pre4atesc o retra4ere 9e+na, activa, cu suprave40ere +e9icala obisnuita. Re,i9enti cu 9iferite proble+e +e9icale, in i+posibilitate 9e a&si continua viata fara suprave40ere 9e specialitate. Dupa tipul de #ladi e =avilionar Monobloc Mi!t Dupa ma ime Centre +ici F pana la 40 9e re,i9enti Centre +e9ii F intre 40 si '$0 re,i9enti Centre +ari F +ai +ult 9e '$0 re,i9enti ;foarte rare<. 3. AMPLASAMENT =rin aceasta te+a, se propune reali,area unui ase,a+ant pentru seniori in +unicipiul Cluj, pe stra9a >a4etului, vis&G&vis 9e 0otel Stil. In ,ona se 4aseste o +ica biserica. Aflat in afara ,onei a cca. '$ +p F '% +p 4lo+erate a orasului, a+plasa+entul are totusi o foarte buna le4atura cu ,ona centrala a +unicipiul Cluj, centru cultural si +e9ical 9e elita. Centrul va fi 9estinat seniorilor care 9oresc sa se retra4a 9in activitate fara a se rupe co+plet 9e +e9iul social, fara a avea in +o9 obli4atoriu proble+e 9e sanatate +ajore care sa necesite insotire sau suprave40ere continua.

Ein punct 9e ve9ere al tipului 9e re,i9enti, centrul propus prin te+a se va inca9ra in cate4oria centrelor pentru re,i9enti 9ispunan9 9e +ijloace +ateriale 9e intretinere, cu suprave40ere +e9icala obisnuita, iar tipul 9e tutela va fi pur privat. =entru o orientare infor+ativa, specifica+ faptul ca, la acest +o+ent, ta!a lunara loc intr&o institutie si+ilara este 9e cca. B00 euro pana la '$00 euro. $. SC%EMA &UNCTIONALA SI NORME SPECI&ICE Centrul propus va putea a9aposti cca. B0 re,i9enti in ca+ere 9e una si 9oua persoane. Eatorita suprafetelor cone!e +ari, un astfel 9e ase,a+ant atin4e 9i+ensiunea eficienta econo+ic la cca. '$0 locuri. Stu9iile arata ca, 9esi +ai co+o9e, ca+erele 9e o sin4ura persoana nu sunt reco+an9ate 9in +otive 9e sociali,are. In consecinta, se vor preve9ea un nu+ar +ai +ic ;+a!. 40H 9in nu+arul total< 9e ca+ere pentru o sin4ura persoana. Centrul poate fi conceput pavilionar sau +onobloc. Re4i+ul 9e inalti+e propus este =#*. Nu se vor 9epasi =.O.T. I '0H si C.1.T. I 0.$. &UNCTIUNI 6ona 9e acces principal =arcare pentru personal si vi,itatori. Accesul principal in cla9ire trebuie sa fie tratat cu o oarecare a+plitu9ine, astfel incat sa fie personali,at si usor 9e recunoscut. O parcare pentru cca. B F '0 autoturis+e va fi preva,uta pentru oficialitati si vi,itatori. 6ona pri+ire ?ol intrare in care se vor 4asi un 40iseu infor+atii cu un operator, ,ona 9e asteptare pentru vi,itatori, toalete pe se!e pentru vi,itatori. Se reco+an9a ca 0olul sa fie a+plu, i+punator, potrivit caracterului, functiunii si nu+arului 9e re,i9enti. Mic +a4a,in ;cca. 30 +p<. Ma4a,inul va 9esevi 9oar re,i9entii institutiei cu lucruri +arunte, 9e i+e9iata necesitate. Nu se vor a+plasa +a4a,ine, bar sau restaurant, acestea iesin9 9in 9o+eniul 9e activitate al centrului. A+plasarea unor astfel 9e functiuni ar necesita, in consecinta, ca spatiile respective sa fie inc0iriate altor entitati econo+ice, ceea ce ar 9eranja activitatea centrului pentru batrani. 6ona a9+inistratie 3 F 4 birouri a9+inistratie ;cca. '$ +p F '% +p fiecare<. Nu este necesar sa se preva9a un acces separate pentru personal. 5rupuri sanitare si vestiare pentru a9+inistratie si personalul 9e in4rijire, a9osate acestor birouri. 6ona ca,are Ca+ere 9e ca,are, fiecare cu baie separata si instalatii specifice persoanelor cu 9i,abilitati si in varsta ;9i+ensionate confor+ nor+ativelor atasate pre,entei te+e 9e proiectare<.

Se vor 4rupa cate cca. $0 F 30 9e re,i9enti in cca. 4 sau ) sectii. Aceste sectii nu vor fi ora4ani,ate pe speciali,ari +e9icale ;intrucat nu este vorba 9e un spital<. Or4ani,area pe sectii are ca scop crearea unei a+biante inti+e, fa+iliale, precu+ si 9e a usura +onitori,area re,i9entilor. >iecare 9in aceste sectii va avea cate o sala co+una pentru re,i9enti, o sala 9e +ese, o incapere pentru +onitori,are si o baie co+una pentru persoanele care nu se pot i+baia sin4ure. Aceasta baie este +ai +are 9ecat o baie obisnuita, are ca9a in +ijloc si 9ispune 9e instalatii specifice, astfel incat re,i9entul sa poata fi asistat. *ste reco+an9at sa se preva9a una sau +ai +ulte supralar4iri ale circulatiei 9in sectia respectiva, +obilate cu fotolii si +asute, ajutan9 astfel la o +ai buna sociali,are. Suprafata unei ca+ere pentru 9oi re,i9enti va fi 9e cca. $) +p pana la 30 +p., iar a unei ca+ere pentru un sin4ur re,i9ent 9e cca. 'B +p pana la $$ +p. *c0iparea +ini+ala a ca+erelor va fi" ' sau $ paturi, noptiere, +asute stu9iu, 9oua scaune, 9ulapuri, T3, fri4i9er. =ot fi preva,ute c0icinete in ca+ere. >iecare ca+era va avea lo4ie acoperita sau balcon. Aceste suprafete sunt ceva +ai +ari 9ecat suprafetele 9e ca,are la 0oteluri si pensiuni stu9iate pana acu+, avan9 in ve9ere faptul ca re,i9entii isi petrec viata aici, nu sunt ca,ari oca,ionale. =e 9e alta parte, in unele institutii li se per+ite re,i9entilor sa isi a9uca 9e acasa si unele +ici obiecte 9e +obilier. Se vor preve9ea usi fara pra4, cu lati+ea 4olului 9e '.$0 + in 9oua canate ;0.30 + # 0.(0 +< pentru acesul paturilor +obile. Ca+era pentru +onitori,are va 4a,9ui un asistent +e9ical, acoperin9 $4 9e ore in 3 sau 4 ture. Se va preve9ea un +ic vestiar si o baie co+pleta. In principiu, nu este nevoie 9e +obilarea ei cu pat, intrucat asistentii 9e suprave40ere nu au voie sa 9oar+a pe 9urata turei. $ F 4 sali co+une pentru re,i9enti pentru intalniri, 9iscutii, jocuri, T3, etc. ;cca. 30 +p F %0 +p fiecare<. =entru a incuraja sociali,area re,i9entilor, aceste sali nu vor fi concepute cu usi, inc0ise ci ca supralar4iri ale 0olurilor 9e circulatie, ca niste @bu,unareA fara usi, 9esc0ise 9irect 9in circulatie. Se vor preve9ea circulatii scurte, confi4urate corect pentru circulatia scaunelor cu rotile. 2ati+ea cori9oarelor va fi 9e +in. '.$0 +, opti+ 9e $.00 +. In ca,ul in care sunt necesare planuri inclinate, ele nu vor 9epasi % 4ra9e ;'0.) H< si nu +ai lun4i 9e % +. Inalti+ile treptelor nu vor fi +ai +ari 9e '% c+. Ra+pele vor avea +ana curenta pe a+bele parti iar lati+ea libera intre +ainile curente va fi 9e +in. '.$0 +. Sala +ese in fiecare sectie, 9i+ensionata confor+ nu+arului 9e re,i9enti ai fiecarei sectii. Se va ur+ari ca salile 9e +ese sa nu aiba aspect 9e cantina ci sa ofere o at+osfera fa+iliala, inti+a. Jucatarie, oficiu si 9epo,ite ali+ente, 9i+ensionate confor+ nor+ativelor sanitar&veterinare in vi4oare. Jucataria va fi preva,uta cu accese separate 5

pietonal si auto si curte 9e serviciu, vestiare si 4rupuri sanitare pt. personal. Nu+arul personalului 9e la bucatarie necesar la acest nu+ar 9e re,i9enti nu 9epaseste B persoane. NOTA' principala proble+a ce va trebui re,olvata la acest pro4ra+ este relatia 9intre bucatarie si salile 9e +ese ale fiecarei sectii. Mancarea 9estinata re,i9entilor poate fi asi4urata prin e!ternali,area acestui serviciu ;caterin4<, 9ar acolo un9e ave+ 9e&a face cu +ai +ulti 9e $0 F 30 9e re,i9enti, aceasta solutie nu este eficienta econo+ic. Ee aceea se va reali,a o sin4ura bucatarie ;nu +ai +ulte, aferente fiecarei sectii sali 9e +ese< care va 9eservi salile 9e +ese ale fiecarei sectii. Se vor 4asi solutii 9e circulatie scurte si 9irecte intre oficiul bucatariei si oficiile salilor 9e +ese, fara a trece +ancarea prin celelalte ,one ale institutiei. 6ona +e9icala NOTA' institutia propusa acestui stu9iu nu este o institutie +e9icala. In consecinta, ,ona +e9icala nu se va 9e,volta in acest stu9iu, nefiin9 necesara. Intr&o astfel 9e institutie este necesara 9oar o suprave40ere 4enerala 9in punct 9e ve9ere +e9ical a re,i9entilor. =entru proble+ele specifice se apelea,a la serviciile +e9icale speciali,ate 9in retelele 9e stat sau particulare. Ee,voltarea unui siste+ +e9ical a+plu intr&o astfel 9e institutie ar necesita investitii, aprobari si avi,ari pe care nici un investitor, fie el privat sau 9e stat, nu este 9ispus sa il faca. In consecinta, se va avea in ve9ere asi4urarea 9oar a suprave40erii 4enerale a re,i9entilor, pentru care sunt necesare" $ cabinete +e9icale F cca. '% +p fiecare, cu sala asteptare. Salile 9e asteptare se pot substitui 0olurilor. sala trata+ent F cca. '$ +p F '% +p a+plasata in vecinatatea cabinetelor +e9icale, avan9 le4atura 9irecta cu acestea, preva,uta cu 4rup sanitar +ini+al. Salon septici, cca. '$ +p F '% +p pt 4 persoane Salon aseptici, cca. '$ +p F '% +p Cabinet sto+atolo4ic cca. $0 +p. Sala fitness, +asaj, recuperare cca. %0 +p F '00 +p. Mor4a F o incapere preva,uta cu sursa 9e apa si canali,are, cca. $0 +p. 3a fi a+plasata pe cat posibil astfel incat accesul 9in ,ona 9e ca,are sa fie 9iscret, si va avea iesire 9irecta spre e!terior. In aceasta incapere nu se vor e!ecuta operatiuni specifice unei +or4i, ele avan9 nevoie 9e personal speciali,at si avi,ari specifice. Ein acest +otiv, sala 9e +or4a ;i+propriu 9enu+ita asa< va sevi 9oar la 9epo,itarea ca9avrului pana la sosirea +asinii 9e transport catre +or4a autori,ata.

6ona 9e loisir Capela cca. 40 +p F %0 +p. Intrucat in centrele pentru batrani sunt 4a,9uiti re,i9enti 9e 9iferite orientari reli4ioase, capela nu va fi +obilata in specificul niciunei reli4ii, lasan9 libera 9esfasurarea

spirituala a oricarui re,i9ent. Construirea unei biserici a9osate este posibila, 9ar nu face obiectul stu9iului 9e fata. Jiblioteca ;fara sala 9e lectura< F cca. 30 +p F %0 +p 1na sau 9oua sali 0obb/ ;er4oterapie, lucru +anual, pictura, etc.< cca. 30 +p F %0 +p.

6ona te0nica Centrala ter+ica. In functie 9e solutia 9e incal,ire aleasa, spatiile ce vor a9aposti centrala ter+ica vor putea fi alcatuite 9in una sau +ai +ulte incaperi. In ca,ul centralelor ter+ice pe 4a,, este suficienta o sin4ura incapere. In ca,ul centralelor ter+ice pe co+bustibil soli9 ;le+n, peleti, bric0ete, etc.< este nevoie 9e asi4urarea in i+e9iata vecinatate a centralei ter+ice a unei incaperi pentru 9epo,itarea acestui tip 9e co+bustibil. Se reco+na9a folosirea centralelor ter+ice co+binate 4a, # peleti, pentru eficienta si co+o9itatea in e!ploatare. Eepo,it ca,ar+a+ent cca. 40 +p. $ ateliere intretinere F cca. 30 +p fiecare Atelier auto si 4araje 4 autoturis+e ;' li+u,ina, $ fur4onete, un +icrobus<. Curte 9e serviciu. 6ona e!terioara A+enajari e!terioare" parcari pentru vi,itatori si re,i9enti, per4ola, alei, pavilioane, 4ra9ina flori, 4ra9ina ,ar,avaturi, etc., terenul fiin9 +ai +are 9e un 0ectar ;K'0 000 +p<. Aceste 4ra9ini 9e le4u+e si fructe pot oferi o +otivatie ocupationala re,i9entilor. Se vor preve9ea obli4atoriu no9uri 9e circulatie verticala 9i+ensionate si a9aptate persoanelor cu 9i,abilitati precu+ si ascensoare, 9intre care unul pentru personae cu 9i,abilitati. Eease+enea, la scarile e!terioare se vor preve9ea ra+pe cu inclinatia +a!i+a 9e )H. NORME SPECI&ICE DE PROIECTARE N= )' $00' 9enivelari 9e pana la $0 c+" ra+pa +a!. ')H 9enivelari +ai +ari 9e $0 c+" ra+pa +a!. BH N= 0$3 '((C Neufert Jiblio4rafie" '. $. 3. 4. ). %. C. science2ine.ro Nursin4 ?o+es, colectiv 9e autori, LLL.fu44erei.9e F site official Mall Street Nournal =etre Jesliu&Munteanu, Jiserica A,ilului Au fil 9u te+p F colectiv 9e autori T0ierr/ Tournebise F ?u+aniser la fin 9e vie, $003

B. O.N.1. F Raport al Secretarului 5eneral asupra c0estiunii i+batranirii populatiei ;A 4) 4$0<, '0 oct. '((0 (. sectiunea @populatieA a Raportului Eeparta+entului econo+ic si social al O.N.1., $% oct. '((B '0. =ontificiu+ Consiliu+ =ro 2aicis, @Ee+nitatea si +isiunea varstnicilor in Jiserica si in lu+eA, StanislaL R/lOo F Secretar, Na+es >rancis, Car9inal 9e Staffor9 F =rese9inte, 3atican, ' oct. '((B ''. Raport 9espre starea populatiei +on9iale, >on9ul pentru =opulatie al Natiunilor 1nite ;1.N.>.=.A.<, '((B '$. Neufert '3. 0ttp" ross+oor.co+ In9icii biblio4rafici vor fi co+unicati stu9entilor la clasa. Intrucat 9urata proiectului este relativ restransa, reco+an9a+ ca fa,a 9e 9ocu+entare sa fie intensa, 9ar intinsa pe 9urata 9oar a unei sapta+ani. (. DES&ASURARE PROIECT $4 feb '0 +ar $% +ar 0( apr F pre,entare te+a F sc0ita proiect ;se va pre9a CE cu stu9iul 9e 9ocu+entare facut care va cuprin9e I+a4ini, articole, linO&uri, titluri consultate in perioa9a 9e 9ocu+entare<. F corectura panou F pre9are finala F refaceri

). ELEMENTE CE SE URMARESC =roiectul ur+areste 9e,voltarea unui ansa+blu cu functioni +ultiple. 3or fi apreciate po,itiv" Obtinerea unui a+bient cat +ai apropiat 9e cel fa+ilial, confortabil si placut. *ste 9e,i9eratul principal care se ur+areste a fi atins in conceptia conte+porana a proiectarii centrelor pentru varstnici. Or4ani,area functionala corecta a 9iferitelor functiuni. I9entificarea si or9onarea flu!urilor functionale. Or4ani,area clara, coerenta si eficienta a functiunilor, usor accesibile. Respectarea nor+ativelor sanitar&veterinare in vi4oare. =ropunerea unei structuri 9e re,istenta realistica, clara si eficienta. Reali,area unui obiect sau ansa+blu arc0itectural care sa se inca9re,e in sit 9in punctul 9e ve9ere al i+a4inii si al ele+entelor 9e li+baj arc0itectural folosite.

5rila 9e evaluare va fi ur+atoarea" A+plasare in sit Re,olvari functionale ')H 3)H

*stetica cla9irii *stetica si corectitu9inea pre,entarii Corectiru9inea re,olvarii structurale Eocu+entare *. PIESELE PROIECTULUI =lan 9e situatie =lan parter =lan etaj Sectiuni caracteristice >ata9e sc. ' " '000 sc. ' " '00 sc. ' " '00 sc. ' " '00 sc. ' " '00

')H ')H ')H )H

Se reco+an9a vi,itarea sitului. Int+#mit, depa tament, C+n-. d . a .. R+mulus /AM&IR AGAC%I Di e#t+ C+n-. d . a .. Mi.aela