You are on page 1of 8

Continente disparute

Nimic din ceea ce ne nconjoar nu a rmas necercetat omului: pmntul pe care clcm, mruntaiele pmntului, aerul, cerul, atmosfera terestr, spaiul cosmic, etc. Deci cu att mai mult nu puteau rmne n afara cercetrilor apele pmntului. Apa oceanelor dar si ceea ce este sub ap a suscitat ineteresul oamenilor de stiin . Cu att mai mult cu ct din cele mai vechi timpuri, le ende si mituri vorbesc despre pmnturi disprute sub apele oceanelor !acific si Atlantic. !e cuprinsul "ceanului !acific nu mai e#ist ast$i locuri necercetate, pn si cele mai mici petice de pmnt au fost identificate, locali$ate %n raport cu ecuatorul si meridianul $ero&, msurate, studiate % din toate punctele de vedere: ori ine, faun, flor, clim, s.a.m.d&. 'i totusi, mai e#ist ast$i pe insulele celui mai mare ocean al (erei, probleme nelmurite, controversate care duc la confruntri si chiar dispute ntre specialistii care si susin diferite puncte de vedere, ipote$e, teorii. )na din aceste probleme este cea a mi raiilor : de unde au venit locuitorii insulelor aflate n ba$inele rsritean si central ale !acificului* Dinspre apus, din !oline$ia sau dinspre rsrit dinspre coastele Americii de 'ud* Din studierea acestor probleme s+au nscut cam ,- de ipote$e, ba$ate pe cercetri si descopreiri arheolo ice, antropolo ice, etno rafice, oceano rafice, ba chiar studierea ambarcaiunilor cu baloansoar poline$iene si a plutelor din lemn de balsa preincase. .n aceste discutii s+a tinut seama de o lucrare veche a unui oarecare /ames Church0ard, ce nu prea a fost luat n seam la vremea ei, desi necesitase trei decenii de studiu %123-+14--&, lucrare care avansa ideea c acesti locuitori nu veniser de nicieri ci erau urmasii adevrailor bstinasi care se aflau aici, acum 5- --- de ani pe un ntins continent numit 6), continent care a fost n hiit de apele oceanului n urma unui cataclism de proporii. 6arele continent avea o viat fericit, locuitorii si, n numr de milioane %78 --- ---+spune cercettorul&, formau triburi sau popoare, aflate sub aceea9i conducere. Conductorul se numea :a 6u iar ;mperiul se chema ;mperiul 'oarelui. <ocuitorii erau marinari priceputi si navi atori ndr$nei, cutrierau mrile si oceanele de la est la vest si de la nord la sud, orasele %3 principale& erau civili$ate, foarte de$voltate, cu constructii me alitice. Ne otul, comertul nfloreau.

!ornind de la lucrrile si descrierile lui /. Church0ard % curtate de lirismul si fante$ia proprii scriitorului&, se pune ntrebarea dac aceasta poate fi un punct de plecare demn de luat n seam pentru cercetarea e#istenei continentului scufundat, creia cercettori i+au dat numele de !acifida. /. Church0ard a cltorit mult pentru a aduna dove$i n sprijinul teoriilor sale: ;nsulele Caroline, (ibet, re iuni din Asia Central, = >pt, 'iberia, Noua ?eenland, 'amoa,(ahiti, @ucatan, Airmania, !oline$ia, 6icone$ia, etc. au fost strbtue. !este tot a studiat scrierile vechi dscoperite n acele locuri, civili$aia bstinas si traditiile ei, monumentele arhitectonice vechi si tot ce tinea de trecutul ndeprtat. .n favoarea e#istenei cataclismului care a dus la pieirea continentului !acifida %tara 6u + denumirea lui Church0ard& sunt cataclismele reale, petrecute n vremurile istorice, dar niciodat de asa mare amploare si nu n b$ainul rsritean al !acificului ci n cel vestic, $on bo at n activittae vulcanic si miscri tectonice. De e#emplu uriasa eruptie a vulcanului :aBata de pe insula CraBatoa, n 122,, care a fcut peste 8- --- de victime%nu se cunoaste e#act& iar unda de soc a fcut ocolul !mntului, fiind resimit n toat lumea %vite$a ei fiind de ,D2metriEsecund&F sau cataclismul care n 14D, a fcut 18, --- victime la (oBio si @oBohama, sau tsunami %val seismic& care n 1335 a fcut 7- --- de victime la <isabona. .n ar umentatia e#istentei !acifidei datele furni$ate de eolo ie ocup un loc important. 'tudiile eolo ice+ eo rafice nu au infirmat dar nici nu au dovedit e#istena acestui continent. Dar n $ona din aproierea ;nsulei !astelui %insul ce a strnit cel mai mere interes oamenilor de ttiint din toate puncetele de vedere& o e#peditie oceano rafic sovietic a constat c pe o ra$ de 7---m adncimea medie a apelor nu depseste 15- de metri si chiar c ea constituie partea cea mai nalt a unui lan muntos de ori ine vulcanic. 6ulti specialisti sustin c au e#iat dou sau mai multe uriase ntinderi continentale rmsie ale unui continent mai vechi care se ntindea din lar ul coatelor Asiei pn n ;nsula !astelui. Alii c ar fi vorba de trei continente: Ga0iada, !acifida de =st si !acifida de Hest. Cercetrile efectuate de eolo i ntreprinse cu mijloacele moderne ale stiinei deschid nc multe fronturi de investi atie, n domeniul fenomenelor tectonice, vulcanice, etc, toate le ate ntr+un fel sau altul de aspectul eolo ic+ eo rafic al problemei !acifidei. Nici aspectul istorico+etno rafic le at de e#istena oamenilor pe continentul sau continentele pacifide, eventualele urme materile lsate de aceasta n procesul comple# al de$voltrii nu a fost

i norat. 'tudiul arheolo ic si etno rafic al unor arhipela uri din !oline$ia, 6alee$ia, "ceania, n deosbi a ;nsulei !astelui a dus la o seam de conclu$ii interesante dar niciuna nu a dus la certitudini ci mai de rab au deschis noi piste de cercetare. (ainele ;nsulei !astelui %printre care tblitele cu scrierea ron o+ron o nedescifrat, mormintele acoperite cu platforme %numite Ahu&, nuntru crora au fost site schelete cu aspect nemaintnit ast$i pe insul, statuile i antice& rmase nc n studiu ca si studierea altei ipote$e privind mi raia populaiei ctre "ceania si anume a pupulatiilor de pe coastele Americii de 'ud %eventual !eru& sunt nc probleme ce preocup specialisti din toate domeniile: oceano rafi, istorici, lin visti, antropolo i, etno rafi, arheolo i, etc. !oate nu este departe vremea cnd toate aceste probleme se vor lmuri si misterele ;nsulei celor 1--- de eni me %;nsula !astelui& si a celorlate insule ale !acificului vor fi de$le ate. Dac studierea !acificului si cutarea dove$ilor e#istentei !acifidei a entu$iasmat si a canali$at atta ener ie a specialistilor de tot felul acelasi lucru se poate spune si despre cercetrile fcute pentru a dovedi e#istenta unui continent scufundat sub apele "ceanului Atlantic ba chiar si mai mult dect att. '+a scris att de mult si de variat despre Atlantida nct nssi preocuparea despre e#istenta ei ocup un loc n istoria universal a culturii. .n ciuda esecurilor la care au dus cercetrile referitoare la dove$ile materiale ale acestui continent curio$itatea eneral asupra acestei probleme se menine cu tenacitate. <umea doreste s cunoasc datele problemei, iscusina ncercrilor de a o re$olva, chiar dac soluia definitiv nu+i va putea fi oferit prea curnd sau poate niciodat. !entru prima oar s+a relatat despre e#istena continentul disprut n apele Atlanticului, n dou din Dialogurile lui Platon +Timeu (Timaios& si Critias. De atunci pn ast$i au aprut $eci de mii de lucrri 9tiinifice si beletristice, articole mai ample sau simple eseuri, dintre care cteva mii sunt studii consacrate n ntre ime acestei probleme. Iilo$oful rec !laton a consemnat n operele sale o stranie le end despre un continent cu numele Atlantida, disprut n vremuri strvechi, sub apele Atlanticului. .n dialo ul Timaois, dilo ima inat ntre patru personaje : 'ocrate, maestrul autorului, (imaios din <ocri, filo$of pita oreic,

Germocrates strate siracu$an e#ilat si Critias cel (nr, poet si istoric atenian, !laton l pune pe acesta din urm s intervin cu povestea Atlantidei pe care Critias ar fi au$it+o de la bunicul su, Critias cel Atrn, care la rndul su o deinea de la un strbunic, Dropides care si acesta o stia de la ruda sa nteleptul le iuitor 'olon, cruia n sfrsit i+o spusese un venerabil preot e iptean din 'ais, pe temeiul unor strvechi mrturii hiero lificeF anume: cu 4--- de ani n urm, strmosii atenienilor ar fi dus un r$boi lorios pentru aprarea lumii din jurul 6editeranei, ameninat de inva$ia locuitorilor Atlantidei, o insul de la apus de Coloanele lui Gercules % strmtoarea Jibraltar& care era Kmai mare dect <ibia %Africa& si Asia %Asia 6ic& la un locL. Dar curnd dup aceea s+ar fi produs un cataclism, Kcu potopuri si cutremure de pmntL, care a n hiit continentul Kntr+o sin ur $i si o noapte de ur ieL. .ntr+un alt dialo , Critias, consacrat numai acestei le ende, !laton revine si l pune pe interlocutor s descrie mai cu lu# de amnunte, conflictul dintre atenieni si atlanti, precum si informatii despre Atlantida: aspectul eo rafic, bo tiile ei, or ani$area social a locuitorilor, civili$aia lor, etc. Dar lucrarea, ultima pe care a scris+o !laton se ncheie brusc, n mijlocul unei fra$e. !n la !laton nici un alt autor antic nu a pomenit nimic despre e#istena acestui pmnt iar autorii postplatonici care au amintit acest lucru nu au adus nimic nou. 6ulti filo$ofi neoplatonici au contestat aceast le end, spunnd c este o fictiune literar, o ale orie a luptei dintre idei abstracte. !rintre cei care au socotit+o o inventie im inar se numr si Aristotel care a fost timp de D7 de ani elevul lui !laton. Iapt este c ideea lui !laton despre e#istena unui pmnt dincolo de Coloanele lui Gercules nu era strin de o idee popular foarte rspndit n lumea veche. Din e#perieta navi atorilor fenicieni si carta ine$i, care merseser de multe ori pe coastele atlantice ale =uropie si Africii, cu tot secretul care l pstrau asupra acestor incursiuni, s+au aflat destule stiri drespre interiorul deprtat al oceanului. 'i probabil corbierii reci s+au aventurat pe urmele lor si au ajuns pn n ;nsulele Canare sau poate cine stie mai departe. Cea mai mare parte a scrierilor despre Atlantida au aprut dup descoperirea Americii. .n antichitate problema nu se putea pune din lips de date. Dar dup descoperirea Americii, cnd ambele trmuri ale Atlanticului

au putut fi cunoscute, ca de altfel si multele insule din lar ul su le enda platonic despre scufundarea unui continent sub apele Atlanticului a reaprut cu si mai mare putere si spiritele nflcrate au nceput s+i caute un temei real. !rima lucrare cu caracter stiintific aprut este Mundus subterranus, a enciclopedicului savant ie$uit Athanasius Circher, n 1775, care cuta Atlantida sub 6area 'ar asselor, al crui imens spatiu acoperit cu ve etatie plutitoare ddea impresia unui uscat inundat. '+au emis multe ipote$e n privinta locali$rii Atlantidei. )na din ipote$ele p$iiei eo rafice a Atlantidei ar fi c aceasta a fost situat n Creta minoic. Cel dinti care a relatat aceast idee a fost un oarecare C./. Irost la nceputul secolului MM, n articolul Continentul disprut aprut n $iarul (ime. Ar umentele aduse aratu c spturile recente efectuate n Creta duc la reconsi+derarea ntre ii istorii a 6editeranei. .n articol, se spune c n = iptul din timpul dinastiei a MH;;;+ lea %perioada la care se referea preotul e iptean&, n epoca n care (heba se afla la apo eul loriei, Creta era un vast imperiu. =a domina insulele recesti iar prin relaiile comerciale influenta sa se ntindea din nordul Adriaticei pn la (ell+el+Amarna, si din 'icilia pn n 'iria. Comertul maritim ntre =uropa, Asia si Africa era n minile cretanilor. Civili$atia minoic, prin e#celent medite+ranean se deosebea de cea din = ipt si "rient, ea fiind din multe puncte de vedere de un modernism i$bitor. De$voltarea deosebit a Cretei, bo ia ei, le enda le atribuie fr ndoial forei maritime si comerciale a domniei lui 6inos. :e atul minoic a fost n antichitate un stat putrenic, unit, destul de i$olat de celelate naiuni astfel nct putea prea un continent aparte, cu caracteristici proprii. Astfel cnd acesta a dec$ut subit, chiar n momentul cnd prea mai puternic, cnd Cnossosul si orasele aliate au fost lovite n puterea lor maritim si comercial, ti ddea impresia c a fost n hitit de apa mrii, ca n povestea Atlantidei. 6ai departe articolul spune c povestea Atlantidei asa cum o descrie Critias cel tnr are trsturi minoice. ;pote$a avansat de Irost a fost mbrisat si de alti cercetrori dar ea capt o semnificaie istoric numai dac se accept Kconinutul ei e ipteanL.

Desi vechile inscriptii e iptene erau srace n date eo rafice totusi mai sim unele date, ce+i drept sumare, de interes istoric si eo rafic. Astfel ntr+un document e iptean din secolul al ;;;+lea .en. se mentionea$ prima oar numele de Ceftiu, pe care unii cercettori l identific cu Creta, precum si despre ni9te insule aflate n mijlocul 6rii Her$i %6editerana&. Cercettorul <uce arat c informatorii lui 'olon i+au $u rvit o ima ine amestecat despre relaiile e ipto+e eene, docu+mente presrate cu amnunte din scrieri pe care nu le avem. 6ai tr$iu numele de Ceftiu dispare din documentele e iptene, periaod ce corespunde cu catastrofa de pe insula (erra, eruptia uria9 a unui vulcan care a creat valuri enorme si cutremure de pmnt. /.H. <uce a preluat ipote$a minoic a Atlantidei si a de$voltat+o potrivit cu cercetrile arheolo ice moderne. Ar umnetaia lui desi lo ic este foarte complicat si neoncludent. .ns lucrrile arheolo ice din anii N8efectuate de un arheolo rec au artat c distru erea re atului minoic nu s+a fcut de ctre niste invadatori strini, asa cum se avansa ideea n scrierile antice ci dipariia lui se datorea$ unor uriase eruptii vulcanice %probabil catastrofa de pe (erra, insul situat la 1D- Bm distant& cum artau ropile pline de roci vulcanice si piatr ponce, deplasate sub actiunea unei cantitti mari de ap. Dac insula Atlantis a fost Creta, distrus de erupia de pe (erra, atunci cronolo ia lui !laton este infirmat si scufundarea Atlantidei a avut loc cu trei milenii si jumtate n urm, nu cu 11 sau 1D., atunci cnd (aurul 6rii a fost trimis s distru re atul lui 6inos si s+l pedepseasc, dup cum spune le enda. Adversarii ipote$ei minoice sunt numerosi prin faptul c majoritatea atlanto+lo ilor nclin s acorde credibilitate lui !laton, att n ceea ce priveste cronolo ia, ct si situarea ei n Atlantic dincolo de Coloanele lui Gercules, insul de la care spune, !laton Kse deschidea navi atorilor accesul spre alte insule, iar de la acele insule spre ntre continentul opusL. Aceast afirmatie ar putea dovedi c !laton stia de e#istenta Americii. Astfel atentia eo rafilor a fost atras de rupurile de insule ale 6acarone$iei din dreptul Africii, %Canare, 6adeira, A$ore, insulele Capului Hrerde& si ale Antilelor si Aermudelor din fata Americii, care dau impresia rmsitelor mar inale ale unui continent scufundat. Din lips de dove$i convin toare, de ordin eolo ic, aceast ipote$ a fost abandonat la

sfr9itul secolului al M;M+lea, dar reluat dup al doilea r$boi mondial cu mijloacele perfecionate ale 9tiinei moderne. Dintre cele cinci rupuri de insule menionate, ;nsulele Canare, cunoscute din antichitate, au strnit un interes deosebit pentru c datele eo rafice si paleo rafice artau c ele fac parte dintr+un bloc continental care s+a scufundat ntr+un trecut nu prea ndeprtat, apoi sunt sin urele insule unde s+a descoperit populatie autohton O uansiiO e#terminat sau asimilat acum vreo cinci secole de cuceritori, populaie a crei ori ine nu este nc lmurit. Juan9ii aveau o mare aversiune fa de ocean, ciudat la un popor insular, pe care muli speciali9ti o e#plic ca roa$a fa de ceva ce s+a ntmplat n vremuri strvechi, din cau$a unui catclism . =tnolo ii, antropolo ii, arheolo ii nu au ajuns la ceva concludent desi datele materiale nu lipsescF nici filolo ii, care au studiat limba si scrierea uans nu pot da un rspuns. ;pote$a c uansii ar fi urmasii vechilor atlanti nu a fost nici dovedit nici infirmat desi o mulime de e#peditii stiintifice s+au perindat prin ;nsulele Canare si nimic nu prea a rmas necercetat. .n ncercarea de a locali$a ase$area eo rafic folosind te#tul lui !laton, multi atlantolo i se refer la unica indicaie mai precis continut n dialo ul Critias, si anume ..., celui mare i+a dat un nume de la care a primit denumirea si ntrea a insul si marea, numit Atlantic, cci numle ntiului fiu, era Atlas. Celuilat eamn i+a revenit ... partea de la mar inea insulei, n preajma Coloanelor lui Gercules, ... care se numeste ast$i Jadeira... . Acet nume a fost dat ulterior ntre ului tinutL. Conform acestei informatii Jadeira sau Jadir se recunoaste n orasul Cadi$ %n olful atlantic Cadi$, Anadalu$ia spaniol&, ntemeiat de fenicieni n jurul anului 11-- .e.n. .n apropierea Jadirului se afla vechiul (artessos care nu a fost nc locali$at. .n lipsa dove$ilor arheolo ice, pentru anali$a valabilitii ar umetelor n favoarea identificrii (artessosului cu Atlantis s+a apelat la scrierile antice. (oate i$voarele locali$ea$ (artessosul n Aaetica %Andalu$ia& n apropierea unor bo ate $cminte de cupru. !rintre bo tiile (artessosului se numrau purpura %substan de culoare rosuie violacee, e#tras din anumite specii de moluste&, $cminte de aur, ar int, cositir. <ocuitori stiau si s prelucre$e metalele.

Ao tia Atlantidei era att de mare, spun !laton, c nici un alt stat nu a mai atins asa o stare nfloritoare nici aninte si nici dup pieiresa sa. ;ar (artessosul era unul dintre cele mai bo ate orase ale =uropei. 6uli cercettori consider c locuitorii acestui oras erau de ori ine etrusc. (oate studiile si cercetrile fcute nu au dus, evident, la lucruri certe. ;storici si arheolo i spanioli continu cercetrile ncepute cu decenii n urm. 'pturile scot la iveal numeroase piese, unele de ori ine receasc, altele carta ine$e, dar si statuete si bijuterii tartasiene care dovedesc c (artessos a fost nu numai un oras infloritor dar chiar centrul unui re at mare si foarte puternic. Cercetrile care s+au nterprins n sud+vestul !eninsulei ;berice nu au dus la descoperirea (artessosului, si nici n+a demonstrat e#istenta Atlantidei, dar a confirmat multe dintre cele scrise de autori antici de presti iu %Gesiod, 'trabon, !liniu, etc& sau te#tele mai mult sau mai putin le endare %Aiblia, Gomer&. Acestea sunt cteva dintre ipote$ele emise n le tur cu Atlantida, ipote$e n favoarea crora au fost aduse multe ar umente, care au necesitat mult munc de cercetare, de+a lun ul a $eci, chiar sute de ani. !roblema este departe de a fi re$olvat. 6itul Atlantidei a inspirat si muli scriitori dintre care amintim pe /ules Herne si <ev (olstoi. Dar interesul strnit printre oamenii de stiinrt a determinat cercetri serioase n multe domenii %istorie, oceano rafie, etno rafie, eolo ie, antropolo ie, filolo ie, etc&, care au dus la re$ultate remarcabile. =ste drept c Atlantida nu a fost ns descoperit dar cine stie, nu este departe $iua cnd toate misterele vor fi elucidate pe ba$a unor noi date care vor apare si eni ma multisecualr a acestui pmnt le endar va fi re$olvat. Catuna Hlad

Referat luat de pe www.e-referate.ro Webmaster : Dan Dodita