You are on page 1of 2

BAZILICILE DIN TOMIS

Tomis, Constanta de astazi, infiintat de colonistii greci de origine ioniana, in a doua umatate a secolului !I i" #r", a de$enit in secolul II d" #r", in mod oficial, ca%itala &ontului" Tre'uie sa su'liniem fa%tul ca aici colonistii greci au gasit o numeroasa %o%ulatie geto(daca, cu care faceau comert, iar aceasta %o%ulatie a adus un im%ortant a%ort in $iata economica a orasului, influentind %e noii $eniti c)iar si in $or'irea lim'ii grecesti cu elementele ling$istice locale" La sfirsitul secolului I i" #r", cind a fost aici e*ilat %oetul O$idiu, acest oras facea %arte din Im%eriul roman, cunscind a%oi o dez$oltare atit de mare, incit cu tim%ul a a uns sa fie socotit cel mai acti$ centru economic, social si cultural din aceste %arti, fiind numit in inscri%tiile tim%ului +%rea stralucitul oras al tomitanilor+" Dar incursiunile %o%oarelor migratoare, care au tul'urat linistea Do'rogei, au %ricinuit %agu'e mari si Tomisului, astfel ca in urul anului ,-., d" #r", +au lu%tat cu indir ire tomitanii ca sa(si a%ere orasul, integriatea si $iata" Au facut sacrificii %entru a dainui acolo unde %amintul ada%ostea oasele stramosilor" Tomitanii n(au desc)is %ortile, n(au cedat""" &e intuneric, cautau in gra'a si in taina sa intareasca %artile su'rezite ale zidului de a%arare" In cele din urma zidurile au cedat asediatorilor, iar aseditatii au fost cotro%iti" Du%a sa'ie si af a urmat %ir olul""" Tomisul a ramas %ustiit""" iar zidurile a%lecate intru naruire+" Astfel metro%ola &ontului a fost distrusa, efuita si %ustiita" Multa $reme, du%a aceea, acest oras a intrat in negura tim%ului" In urma /az'oiului de ind%endenta din 0-11, odata cu reunirea Do'rogei la %atria mama, acest centru a intrat %e un nou fagas, recistigindu(si im%ortanta sa ca oras la mare, iar in ultimele trei decenii si(a desc)is si mai lag %ortile %entru contactele de cola'orare ale tarii noastre cu lumea din afara" In aceasta situatie $ec)iul Tomis, de care se leaga %ermanenta si continuitatea neamului nostru, a fost %arca rein$iat din cenusa" Situatia infloritoare a crestinismului din Do'rogea si e*istenta a numerosi crestini tomitani in secolul III, in urma %redicii Sfintului A%ostol Andrei %rin aceste %arti, a determinat o fireasca si im%ortanta organizare 'isericeasca cu centrul la Tomis, condusa de ierar)i ce au stralucit %rin $iata sfinta, acti$itate %astorala si stiinta teologica" Centrul ecleziastic din Tomis, care %ina acum este considerat cel mai $ec)i de %e %amintul tarii noastre, a %urtat, %e rind, titlul de e%isco%ie, ar)ie%isco%ie autocefala si c)iar de mitro%olie, de care au de%ins 02 scaune e%isco%ale" Aceasta organizare 'isericeasca do'rogeana a determinat construirea mai multor 'azilici, din care o %arte au fost scoase la lumina de sa%aturile ar)eologice, mai ales in ultimul tim%, %rin gri a deose'ita a Conducerii statului nostru" Bazilica, al carei nume sta la originea cu$intului 'iserica a fost la ince%ut un edificiu cu caracter laic3 in e%oca elenistica, o sala din &alatele regale4 in e%oca romana, %rinci%alul loc %entru udecarea %roceselor de instruire a cetatenilor orasului in di$erse %ro'leme4 iar a%oi, forma sa, cu unele modificari, de$ine caracteristica locasurilor de cult" Secolul !I, %ina a%roa%e de sfirsitul lui, %oate fi considerat un tim% de liniste si o noua %erioada de inflorire %entru Tomis, datorita im%aratilor Anastasiu si 5ustinian, care au reusit sa mentina %entru mai mult tim% ordinea la Dunare" In aceasta %erioada si la Tomis se construiesc 'azilici noi si se reconstruiesc altele $ec)i %entru satisfacerea ne$oilor religioase ale crestinilor care se inmulteau" Dintre toate desco%eririle ce s(au facut %ina in %rezent in $ec)iul Tomis, 'azilicile %rezinta o mare im%ortanta" Aici, in $ec)iul Tomis, s(au scos la lumina %ina acum un numar de %atru 'azilici des%re care s%ecialistii au %u'licat note, fotografii si studii" In %artea de $est a cetatii Tomis, %e locul fostei gari din Constanta, s(au desco%erit doua 'azilici crestine construite in scolele !(!I" S%ecialistii cred ca aceste 'azilici s(au construit in acest loc si nu in centrul cetatii, in %rimul rind %entru ca aici era s%atiul li'er la $remea res%ecti$a, si in al doilea rind %entru ca in acest sector al orasului e*istau, in acel tim%, cu%toare de caramida, material a'solut necesar %entru astfel de constructii" &rima este numita de s%ecialisti +'azilica mare+, acest edificiu crestin fiind considerat, %ina in %rezent, cel mai mare in Do'rogea3 cu o lungime, cu a'sida cu tot, de 2-, 0. m si o latime de 67, 28 m" Interiorul ce com%unea din altar, naos, im%artit in coloane in trei na$e" 9nii cercetatori inclina sa creada ca a$ea tri'une si atrium, ultimul fiind o inter$entie tardi$a" Su' altar a$ea o cri%ta mare in forma de cruce, cu 1 inca%eri si aco%erisuri in forma de calota, care, %ro'a'il, ca au ada%ostit moastele unor martiri tomitani" Naosul a fost %a$at cu caramida, iar altarul, %ro'a'il, cu marmura" A$ind in $edere %ro%ortiile si forma deose'ita a cri%tei de su' altar, %recum si dimensiunile foarte mari ale acestei 'azilici, se crede, %e de o %arte, ca acest edificu crestin a fost construit %e locul altuia mai $ec)i, iar %e de alta %arte, ca a fost 'azilica e%isco%ala si c)iar necro%ola" A doua 'azilica numita +'azilica mica+, nu de%arte de %rima, are o latime de 0-,-. m4 lungimea inca nu se cunoaste e*act din cauza ca in %artea de est nu s(a dez$elit decit 0:7 a ei" Du%a regula dimensiunilor, se crede, totusi, ca lungimea ei ar fi fost de circa 78 m" Cri%ta acestei 'azilici, al carei aco%eris 'oltit era %ra'usit in cea mai mare %arte, este %lasata in interiorul a'sidei si in na$a centrala" Cri%ta a fost construita din caramizi legate cu mortar" Tencuiala din interiorul cri%tei mai %astra, la deso%erire, sterse urme de %ictura in fresca" S(au gasit materiale care demonstreaza ca aceasta 'azilica a fost %a$ata in interior cu caramida, iar in e*terior cu dale din %iatra" Construirea acestor doua 'azilici a%roa%e una de alta si linga calea de acces intre Callatis si Tomis ne %oate duce cu gindul si la o legatura su'terana intre ele, care s(ar %utea desco%eri in $iitor %rin noi sa%aturi ar)eologice" Aceasta cale de comunicare su'terana %utea fi %osi'ila si c)iar necesara in acea %erioada de na$aliri straine %este %amintul do'rogean" !iitoarele sa%aturi ar)eologice $or %utea aduce %recizari si in aceasta %ro'lema" A treia 'azilica s(a desco%erit in fata %ortii %ortului Constanta" Initial, a a$ut, %ro'a'il, o singura na$a, cu o latime de -,1. m si a fost construita in secolele !(!I in interiorul unei cladiri mari, a$ind si doua siruri de inca%eri adiacente inegale" La ince%ut a a$ut, %ro'a'il, zidul din caramida si %a$a din les%ezi de %iatra" Se 'anuieste ca a fost construita in doua eta%e" Ar %area ca este $or'a de o resedinta e%isco%ala" A %atra 'azilica se afla in curtea Liceului nr" 6, in a%ro%iere de faleza %ortului" Datorita noilor constructii, acest edificiu %aleocrestin a suferit distrugeri mari, iar o %arte din el se afla si acum su' fundatiile liceului" &are a fi una din 'azilicile mari ale Do'rogei, cu elemente ar)itectonice deose'ite" Cercetarile care s(au facut au desco%erit urme de %ardoseli in mozaic, cu %laci mici din marmura, de forma dre%tung)iulara si colorate" La aceasta 'azilica s(a cercetat numai cri%ta asezata ins%re altar cu nise si scara de acces s%re $est" +&eretii cri%tei a$eau %astrata %e o mare su%rafata %ictura in fresca infatisind %atrate si dre%tung)iuri cu decoruri geometrice si flori stilizate, mai ales 'u ori mari+" Se crede ca aceasta 'azilica ar fi mai $ec)e decit celelalte trei, construita %ro'a'il in secolul I!" 9nii cercetatori %resu%un ca in acest edificiu crestin ar fi a$ut loc conflictul %e tema credintei dintre neinfricatul e%isco% tomitan Bretanion si im%aratul !alens, des%re care Sozomen in Istoria sa 'isericeasca ;!I, 60< ne relateaza urmatorele3 +caci, %recum se %are, daca se intim%la ca 'isericile erau conduse 'ine de oameni indrazneti, multimile nu(si sc)im'au credinta de mai inainte" =ara indoiala, se s%une ca din aceasta %ricina si scitii au ramas la $ec)ea lor credinta" Neamul acestora are multe orase, sate si cetati" Ca%itala este Tomis, oras mare si 'ogat, %e tarmul marii, %e malul sting, %entru cine %luteste cu cora'ia in &ontul numit Eu*in" Si %ina in ziua de azi sta%ineste acolo $ec)iul o'icei ca 'isericile intregului neam sa ai'a un singur e%isco%" In tim%ul acela le o'laduia Bretanion, si im%aratul !alens a $enit la Tomis" Intrind in 'iserica si indemnindu(l, cum o'isnuia el, sa se uneasca cu cei din secta %otri$nica, Bretanion a discutat cu mult cura """ des%re dogma de la Sinodul din Niceea, a%oi l(a %arasit si s(a dus in alta 'iserica, iar %o%orul l(a insotit" Si se adunase a%roa%e tot orasul s%re a(l $edea %e im%arat, 'anuind ca se $a intim%la ce$a deose'it""" Si %rinzindu(l %e Bretanion a %oruncit sa(l duca in e*il, iar nu mult du%a aceea a dat ordin sa fie adus din nou ;in locul sau<" Caci, du%a cum cred eu, $edea 'ine ca scitii sint su%arati %entru e*ilarea e%isco%ului si se temea sa nu %una la cale o rascoala, stiind ca sint $ite i si, %rin %ozitia locurilor, necesari lumii romane, fiind asezati ca un zid in fata %resiunii 'ar'arilor"""+ Bazilicile din Tomis sint im%ortante monumente de ar)itectura care demonstreaza im%amintenirea stilului roman de constructie, %uterea economica a localnicilor din acel tim% si omogenizarea %o%ulatiilor eterogene si indigene %rin crestinare, caci asa cum s%une =ericiul Ieronim %entru $remea aceea3 +=igurile Sc>t)iei Minor se incalzesc de caldura credintei, )unii in$ata &saltirea, gotii 'lonzi si rosiatici se im'ulzesc in 'isericile(corturi+" Bisericile noastre au %reluat forma de cora'ie si de cruce traditionala a acestor edificii %aleocrestine, ( inter$enind 'inenteles unele modificare adec$ate (, forma %e care o %astreaza %ina astazi" E%isco%ii tomitani au %artici%at la sinoadele ecumenice si au strunit %entru %astrarea credintei celei dre%te4 fara indoiala ca ei au a$ut o contri'utie im%ortanta si la ridicarea, transmiterea si afirmarea stilului roman('izantin la 'azilicile de %e aceste locuri"

E*istenta mai multor 'azilici, unele c)iar a%ro%iate intre ele, cum sint cele din Tomis ( desco%erite %ina in %rezent( do$edeste cu %risosinta ras%indirea ra%ida a crestinismului %recum si organizarea sa" La ? noiem'rie 0?18, cu %rile ul festi$itatilor care au a$ut loc la Constanta, in cinstea ridicarii E%isco%iei Dunarii de 5os la rangul de ar)ie%isco%ie cu titulatura +Ar)ie%isco%ia Tomisului si Dunarii de 5os+ %recum si inaltarea &"S" E%isco% Dr" Antim Nica la rangul de ar)ie%isco%, oas%etii din tara si de %este )otare ( in frunte cu &rea =ericitul 5ustinian, %atriar)ul Bisericii Ortodo*e /omane ( care au %artici%at la aceste momente solemne din $iata noastra 'isericeasca, %rintre alte o'iecti$e im%ortante din aceasta stra$ec)e cetate a %amintului totdeauna romanesc, au $izitat, cu sentimente de e$la$ie si emotie, 'azilica mare ;%ro'a'il fosta catedrala e%isco%ala<, 'azilica din %ort si 'azilica din curtea Liceului nr" 6, care %astreaza fragmente de %ictura in fresca" Inaltii ierar)i si oas%eti au a%reciat la usta $aloare aceste im%ortante $estigii ale trecutului neamului nostru, ridicate, im%odo'ite si a%arate, cind a fost ne$oie, c)iar cu %retul $ietii de catre stramosii nostri"