You are on page 1of 35

SCADA in ENERGETICA

1. Introducere
Consecin a cerinei justificate de continuitate i siguran n alimentarea cu energie electric a consumatorilor, apare necesitatea tot mai mare de mbuntire a fiabilitii i siguranei n funcionare a echipamentelor. Una din soluiile cu potenial ridicat n rezolvarea cerinei de mai sus este implementarea sistemelor de monitorizare i utilizare a tehnicilor de diagnoz automat a echipamentelor primare. Supravegherea continu a principalilor parametri ai echipamentelor poate conduce, atunci cnd este corect implementat i utilizat, la identificarea precoce a tendinei de defectare, la identificarea i izolarea rapid a componentelor defecte, prevenind astfel o cdere a ntregului echipament sau, chiar mai grav, a unei instalaii. 1.1 .Scopul i obiectivele monitorizrii echipamentelor primare n staiile de transformare Principalele obiective ale monitorizrii echipamentelor primare transformare sunt urmtoarele: a) identificarea echipamentelor supuse monitorizrii: ntreruptoare i separatoare transformatoare de msur de curent i de tensiune identificarea strilor anormale analiza defectelor analiza parametrilor de fiabilitate din staiile de

b) analiza cderilor i a strilor anormale:

c) identificarea principalilor parametri care trebuie supravegheai d) mentenan: evoluia principalilor parametri ai echipamentelor adaptarea metodelor de mentenan la starea real a echipamentelor mbuntirea procedurilor de mentenan.

Identificarea parametrilor supui monitorizrii este una din cele mai importante etape n proiectarea unui sistem de monitorizare. Apare drept justificat dorina de a colecta ct mai multe date, n scopul reconstituirii unei imagini complete a strii de sntate a unui echipament. Aportul datelor colectate este ns foarte diferit n calitatea analizei efectuate.

SCADA in ENERGETICA
1.1. Oportunitatea integrrii monitorizrii cu funciile de protecie i control
Sistemul de monitorizare se bazeaz pe diverse dispozitive electronice inteligente (DEI) , care au rolul de achiziie i prelucrare a mrimilor supravegheate Reducnd numrul de interfee ntre echipamentele primare i echipamentele secundare, costul total al sistemului se reduce substanial prin reducerea cablajelor. Progresul tehnologic realizat n domeniul tehnicii de calcul i al comunicaiilor de date permite azi utilizarea soluiilor distribuite n realizarea sistemelor de achiziie, comand, control, monitorizare i chiar de protecie. Pe de alt parte, multe alte domenii industriale utilizeaz platforme hardware universale, care integreaz prin rutinele sale software implementate toate funciile de supraveghere, control i automatizare de proces necesare. Azi este acceptat n general c funciile de protecie i automatizare local sunt integrabile ntr -un singur DEI. Funciile de supraveghere i control sunt nc n general alocate n DEI distincte de cele de protecie. Decizia alocrii funciilor de monitorizare n echipamentele de protecie sau cele de supraveghere, comand, ine cont n principal de aspecte economice. Structura unui sistem care integreaz funciile de protecie, automatizare, comand i monitorizare este artat n continuare. Structura unui sistem SCADA n arhitectur distribuit poate fi completat cu echipamentele i funciile cerute de monitorizarea echipamentelor primare.

2 Sisteme SCADA
EMS (Energy Management System) DMS (Distribution Management System) si SCADA (Supervisory Control And Data Aquisition) reprezinta instrumente bazate pe calculator, utilizate de dispecerii energetici pentru a-i asista n controlul functionarii sistemelor energetice complexe. Baza ntregului esafodaj care concura la supravegherea, controlul si monitorizarea echipamentelor electrice din statiile si retelele electrice o constituie echipamentele de achizitie si comanda. Pe de alta parte, ntre instrumentele enumerate mai sus exista o strnsa colaborare - practic nu putem concepe functiuni EMS sau DMS, fara a avea la dispozitie un sistem SCADA care sa ofere, pe de-o parte, informatii din procesul tehnologic,iar pe de alta parte posibilitatea comenzii de la distanta a procesului tehnologic. n continuare, se trecere n revista a functiunilor principale SCADA, EMS si DMS. Este descrisa legatura cu echipamentele electrice din statii pornind de la schema de principiu a lantului functional de teleconducere.

SCADA in ENERGETICA

2. 1. Functiile sistemelor SCADA 2. 1. 1. Functii principale ale sistemelor SCADA.


n cazul concret al implementarilor de sisteme SCADA care deservesc instalatii, retele sau sisteme electroenergetice ntlnim urmatoarele functii de baza: Supravegherea si controlul de la distanta al instalatiilor si retelelor electroenergetice.

In acest scop, se realizeaza: culegerea de informatii asupra starii sistemului energetic, prin intermediul interfetelor de achizitie corespunzatoare; transferul informatiilor catre punctele de comanda si control; comanda de la distanta a proceselor electroenergetice; nregistrarea modificarilor semnificative ale procesului controlat. Operatiunile de comutare (conectare / deconectare) ale echipamentelor primare pot fi comandate de la distanta de la un centru de control (dispecer energetic) . Starile ntreruptoarelor si separatoarelor, valorile masurilor de tensiuni, curenti etc. sunt permanent cunoscute la centrul de control, fiind la ndemna dispecerului energetic. Acest lucru face sa creasca eficienta operationala la postul de dispecer, prin cresterea numarului de informatii disponibile si prin reducerea timpilor de
3

SCADA in ENERGETICA
actualizare a acestor informatii. Informatiile provenite de la instalatiile electroenergetice pot fi grupate si dirijate catre postul de comanda sub autoritatea caruia se gasesc aceste instalatii, de asemenea ele pot fi utilizate pentru analize globale ale retelelor electrice. Alarmarea. Sistemul recunoaste starile de functionare necorespunzatoare ale echipamentelor si retelelor electrice (suprasarcini, nivele de tensiune n afara limitelor, actionarea sistemelor de protectie, modificarea nedorita a starii ntreruptoarelor si separatoarelor, etc. ) si avertizeaza optic / acustic dispecerul asupra celor ntmplate. Alarmele de sistem sunt prelucrate astfel incat acestea sa fie prezentate dispecerului int-o maniera concisa, clara, in timp util si numai la operatorii care au nevoie de aceste informatii. Modul in care o alarma este anuntata depinde de aria sa de interes cat si de nivelul sau de prioritate. Sistemele moderne contin functii de alarmare performante, realizate cu elemente de inteligenta artificial, capabile sa identifice cauza primara a unui set de evenimente si sa prezinte astfel dispecerului o situatie cat mai claraa avariei. Functia de alarmare presupune si memorarea tuturor evenimentelor eferente alarmelor iclusiv momentelee de timp ale producerii acestora, in fisiere de datepe discuri magnetice, pentru a putea fi analizate ulterior. Analiza post avarie. Sistemul ntretine un istoric al modificarii starilor echipamentelor si retelelor electrice, punnd la dispozitia dispecerului informatiile necesare unei analize pertinente a evenimentelor petrecute. Toate evenimentele sunt memorate alaturi de localizarea lor n timp si spatiu, fiind prezentate dispecerului, n general, n ordine cronologica, grupate pe categorii de instalatii. Totodata, aceste informatii pot constitui "materia prima" pentru sisteme expert de analiza post avarie asistata de calculator precum si pentru sisteme expert de restaurare a sistemelor electrice dupa caderi (care pot asista dispecerul sau pot intra n functiune n mod automat) . Informarea de ansamblu a dispecerului asupra topologiei si starii sistemului energetic

condus, prin intermediul interfetelor om-masina (MMI: Man-Machine Interface) . Functia de interfatare cu operatorul uman este de o importanta deosebita n asigurarea unei activitati eficiente a dispecerului. Sunt urmarite cu deosebire: claritatea si conciziunea prezentarii informatiilor despre procesul tehnologic condus (evitarea confuziilor) ,comoditatea n obtinerea informatiilor dorite, comoditatea si inconfundabilitatea comenzii catre proces etc. Toate aceste deziderate sunt bazate pe utilizarea unei interfete grafice puternice la postul de lucru dispecer. Urmarirea ncarcarii retelelor. n scopul optimizarii functionarii retelelor electrice, este

memorata evolutia circulatiilor de puteri. Aceste informatii pot asista la o mai buna planificare a resurselor, precum si a schemelor retelei si a reglajelor tensiunii transformatoarelor. Planificarea si urmarirea reviziilor si reparatiilor n scopul evitarii caderilor.
4

Monitorizarea evolutiei functionarii diferitelor echipamente ofera informatii care, analizate

SCADA in ENERGETICA
corespunzator pot duce la necesitatea reviziilor / reparatiilor acestor echipamente sau instalatii. Aceasta analiza poate fi asistata de sisteme expert.

2. 2. Arhitectura sistemelor SCADA


Un sistem SCADA modern trebuie sa se conformeze cerintelor sistemelor deschise. n momentul de fata, se folosesc mai multe concepte de "deschidere". In 1989, comitetul IEEE 1003. 0 (Posix) a aprobat o definitie formala si anume: "Un sistem deschis dispune de posibilitati care permit implementarea aplicatiilor astfel nct: sa poata fi executate pe sisteme provenind de la mai multi furnizori; sa poata conlucra cu alte aplicatii realizate pe sisteme deschise (inclusiv la distanta) ; sa prezinte un stil consistent de interactiune cu utilizatorul. Aceste posibilitati sunt descrise ca specificatii extensibile de interfete, service si formate admise. n plus, acestea sunt specificatii publice mentinute prin consens. " Obiectivul major n utilizarea sistemelor deschise este reducerea investitiei n software-ul de aplicatie si n deci o mai buna utilizare a resurselor umane. Cea mai mare deschidere pe care conceptul open-system o aduce n proiectarea sistemelor EMSDMS/SCADA este posibilitatea de a distribui functiunile n diferite noduri deprelucrare. Fiecare nod functional este independent ca resursa hardware. Statiile de lucru (workstations) constituie astfel de noduri care elibereaza sistemul de interfata om-masina. Alte noduri functionale sunt cele de achizitie de date, prelucrarea bazei de date relationale si istorice si editarea rapoartelor, procesoarele de aplicatie etc. Gradul de dependenta ntre noduri este variabil. Totusi, prin hardware trebuie asigurata o independenta ct mai mare deoarece, pe aceasta cale, se obtine posibilitatea de extindere sau de nlocuire. De asemenea, independenta nodurilor de prelucrare serveste la minimizarea mesajelor si ncarcarii retelei de transmisie date. Redundanta n cadrul nodului mareste gradul de disponibilitate si micsoreaza riscul pierderii lui si a distribuirii functiunilor pierdute n alte noduri. O caracteristica importanta a sistemelor deschise este faptul ca nodurile pot fi situate la orice distanta. Arhitectura distribuita devine o necesitate si foloseste ca suport de comunicatie retelele de date locale (LAN - Local Area Network) si cele la distsanta (WAN - Wide Area Network) realizate pe baza unor proceduri si interfete standard. Practic, se vorbeste tot mai mult de functiunile pe care un sistem distribuit trebuie sa le ndeplineasca, n contextul conlucrarii mai multor componente ale sistemului situate n noduri informationale diferite.
5

SCADA in ENERGETICA

In figura anterioara este prezentata o arhitectura posibila pentru un sistem SCADA distribuit, n care observam ca elementul cheie l constituie conectarea diferitelor componente prin intermediul unor retele de comunicatie. La nivelul legaturii cu procesul tehnologic (echipamentele din statia de transformare) , gasim echipamente de achizitie date si comanda (EAC) destinate interfatarii cu instalatiile electroenergetice, distribuite n punctele de interes. Acestea asigura preluarea informatiilor din proces precum si transmiterea comenzilor catre proces. n sistemele moderne se asigura un grad nalt de prelucrare locala - la nivelul EAC, cu functiuni de automatizare, protectie si masura. Echipamentele EAC sunt interconectate prin magistrale locale (LAN) cu calculatoare cu rol de procesare a datelor la nivelul ntregului proces (de exemplu la nivelul statiei de transformare) . Legatura de date ntre stati ile de transformare si punctul de comanda si control se realizeaza prin retele de date specifice trasmisiei la distanta (WAN) . Transferul de date ntre WAN si retelele locale de date situate la punctul (punctele) de comanda si control este asigurata de calculatoare cu rol de concentrator de date (Front End Processor - FEP) . n reteaua de la punctul central, se gasesc calculatoare care asigura functiuni de procesare specifice EMS-SCADA (servere de aplicatie, sisteme expert, interfete grafice etc. ) Din cele prezentate anterior, rezulta faptul ca se schimba fundamental si modul de programare. n sistemele clasice, utilizatorul si definea cerintele iar echipa de programare realiza sistemul de programe de aplicatie. n momentul de fata, programarea trebuie sa urmareasca realizarea

SCADA in ENERGETICA
functiunilor necesare, prevaznd de la nceput posibilitatea modificarii lor n timp precum si extinderea acestora.

2. 3. Prezentarea principalelor semnale din procesul tehnologic


Instalatiile electroenergetice dintr-o statie de transformare sunt mpartite n echipamente primare, care contribuie nemijlocit la transportul si distributia energiei electrice (linii de nalta si medie tensiune, ntreruptori, separatori, transformatoare etc. ) si echipamente auxiliare, care asigura controlul si protectia echipamentelor primare. ntr-o statie de transformare, ntlnim urmatoarele grupe de semnale primare, care trebuiesc considerate atunci cnd se doreste conducerea de la distanta a procesului: Semnalizari de pozitie (ntreruptoare, separatoare, automatizari, pozitii extreme) . Semnalizari preventive; Semnalizari de incident (de avarie) Comenzi Masuri (tensiuni, curenti, puteri, frecventa) Contorizari (energie activa, energie reactiva) . Din punct de vedere al tipului si formei semnalului, ntlnim: Semnale numerice - semnale care reflecta stari discrete ale elementelor de la care provin. Majoritatea semnalelor de acest tip provin de la contacte electrice. Starile posibile sunt ntotdeauna complementare (conectat / deconectat, nchis / deschis, adevarat / fals etc. ) . Impulsuri pentru contorizare - un caz particular al semnalelor numerice. Semnale analogice (tensiuni alternative si continue, curenti alternativi sau continui) Din punct de vedere al localizarii semnalelor, ntlnim: semnale grupate la nivelul celulei; semnale pe grupuri de celule; semnale generale pe statie de transformare. n cele ce urmeaza sunt prezentate semnalele cu relevanta n supravegherea si controlul unei statii de transformare tipice de 110/20 kV. Lista nu este exhaustiva, ci are rolul de a face inventarul principalelor tipuri de semnale.

Celula de linie de 110kV


Semnalizari de pozitie: ntreruptor (anclansat / declansat) ; separatoare de linie, separatoare de bare (nchis / deschis) ; cutite de legare la pamnt (nchis / deschis) ; pozitie automatizare RAR - Reanclansare Automata Rapida (pus n functie / scos din functie) ;
7

SCADA in ENERGETICA
Semnalizari de alarma: defect ntreruptor cu: blocaj la nchidere; presiune scazuta; USOL MOP; neconcordanta; ardere sigurante comanda sau semnalizare; USOL transformator tensiune (TT) deconectat; lipsa tensiune protectie de distanta; functionat protectia de distanta, homopolara, PDL - Protectia Diferentiala de Linie; functionat RAR; Masuri: tensiune linie; putere activa, reactiva (emisa / primita) ; curent linie; Contorizari: Energie activa, reactiva (emisa / primita) ; Comenzi: anclansare / declansare ntreruptor; nchidere / deschidere separatoare de bare; anulare semnalizari n statie; punere n functie / scoatere din functie RAR;

Celula cupla 110kV


Semnalizari de pozitie: ntreruptor (anclansat / declansat) ; separatoare de linie, separatoare de bare (nchis / deschis) ; Semnalizari de alarma: defect ntreruptor cu: blocaj la nchidere; presiune scazuta; USOL MOP - Mecanism OleoPneumatic; neconcordanta; ardere sigurante comanda, semnalizare; lipsa tensiune protectie de distanta; functionat protectia de distanta, homopolara; blocare declansare cupla; Masuri: putere activa, reactiva (emisa / primita) ; curent; Comenzi: anclansare / declansare ntreruptor; nchidere / deschidere separatoare de bare; anulare semnalizari n statie;

Celula TRAFO 110/MT


Semnalizari de pozitie: ntreruptor 110kV (anclansat / declansat) ; separatoare bare 110kV (nchis / deschis) ; separator Trafo 110kV (nchis / deschis) ; ntreruptor MT (anclansat / declansat) ; separatoare bare MT (nchis / deschis) ; separator borne Trafo MT (nchis / deschis) ; plot maxim / minim; Semnalizari de alarma: defect ntreruptor cu: blocaj la nchidere, presiune scazuta; USOL MOP; ardere sigurante semnalizare, comanda; PRBM; functionat protectie gaze Trafo, diferentiala; semnalizare preventiva gaze Trafo; suprasarcina; supratemperatura; functionat protectie maximala de rezerva, PRBMT; nivel ulei anormal; Masuri: putere activa / reactiva (110kV ? MT; 110kV ? MT) ; pozitie plot Trafo; Contorizari: Energie activa / reactiva (110kV ? MT; 110kV ? MT) ; Comenzi: ntreruptor 110kV (anclansare / declansare) ; separatoare bare 110kV (nchidere / deschidere) ; separator Trafo 110kV (nchidere / deschidere) ; plot: creste plot / scade plot; ntreruptor MT (anclansare / declansare) ; separatoare bare MT (nchis / deschis) ; separator borne Trafo MT (nchis / deschis) ;
8

SCADA in ENERGETICA
Celule de linie MT si cupla MT
Semnalizari de pozitie: ntreruptor MT (anclansat / declansat) ; separatoare bare MT (nchis / deschis) ; cutite de legare la pamnt (nchis / deschis) ; pozitie RAR (pus n functie / anulat) ; Semnalizari de alarma: functionat protectia maximala rapida, maximala temporizata;functionat RAR; functionat protectia de distanta; Masuri: putere activa / reactiva (primita / emisa) ; curent; Comenzi: ntreruptor anclansare / declansare; separatoare bare MT (nchidere / deschidere) ; pozitie RAR (punere n functie / scoatere din functie) ;

Celula MT Trafo Servicii Interne si Bobina de Stingere


Semnalizari pozitie: ntreruptor (anclansat / declansat) ; separatoare bare MT (nchis / deschis) ; separator bara BS nchis / deschis; Semnalizari alarma: functionat protectia: de gaze TSI, de gaze BS, maximala rapida, maximala temporizata; semnalizare preventiva gaze la TSI, la BS; miez BS n pozitie limita maxima, minima; Comenzi: ntreruptor (anclansare / declansare) ; separatoare bare (nchis / deschis) ; Masuri: tensiune deplasare BS (pozitie miez) ; putere activa / reactiva TSI;

Celula masura MT
Semnalizari alarma: sigurante arse TT; punere la pamnt bara MT; Masuri: tensiune bara MT;

Celula baterie condensatori BC


Semnalizari pozitie: ntreruptor anclansat / declansat; separatoare bare nchis / deschis; Semnalizari alarma: functionat protectia: maximala rapida, maximala temporizata, tensiune minima, diferentiala; Comenzi: ntreruptor: anclansare / declansare; separatoare: nchidere / deschidere; anulare semnalizari;

Semnale generale statie


Semnalizari: Declansare Automata a Sarcinii la Frecventa minima transe 1,2,3 n functie / anulat; functionat DAS Fmin transa 1. . 3; sigurante arse DAS Fmin; DAS tensiune n functie / anulat; functionat DAS U; ardere sigurante DAS U; functionat DDRI bara 1, 2; sigurante Declansare de Rezerva la Refuz ntreruptor - DRRI arse; Anclasare Automata de Rezerva MT n functie pe Trafo 1; Trafo 2; Trafo 1 + Trafo 2; functionat AAR MT; AAR JT; deranjat AAR MT; AAR JT n functie /

SCADA in ENERGETICA
anulat; functionat osciloperturbograf; punere la pamnt bara 1, 2; avarie statie; USOL baterie deconectat; punere la pamnt n c. c. ; Comenzi: DAS Fmin 1. . 3 pus n functie / scos din functie; DAS U pus n functie / scos din functie; AAR MT pus n functie T1/T2/T1+T2/anulat; AAR JT pus n functie / anulat;

2. 4. Achizitia semnalelor si comanda 2. 4. 1. Intrari numerice


Preluarea semnalelor de natura numerica se realizeaza prin citirea starii unor contacte auxiliare din proces, care copiaza starea echipamentelor supravegheate cu ajutorul unor interfete cu separare galvanica (optoizolate) . Comutarea contactelor supravegheate este supusa unui regim tranzitoriu (vibratia contactelor) de care trebuie tinut seama la prelucrarea informatiilor de natura numerica. Astfel, interfata de achizitie trebuie sa aplice un algoritm de filtrare software care sa anuleze efectul vibratiilor (durate de ordinul 12 ms) , interpretnd numai comutarile ferme. Interfata de achizitie asigura, pe lnga interpretarea modificarii starii contactului supravegheat, si memorarea momentului de timp la care s-a produs aceasta modificare. Pentru a mari gradul de ncredere al informatiilor preluate, EAC trebuie sa asigure ct eva functiuni suplimentare cum sunt:. blocarea automata a transmiterii catre nivelul superior n cazul n care intrarea numerica are un numar prea mare (neplauzibil) de tranzitii n unitatea de timp. Aceasta situatie este frecvent ntlnita n cazul unor contacte imperfecte n circuitele de preluare a semnalizarii iar ignorarea acestui aspect ar avea ca efect "poluarea" informationala a nivelului de conducere superior, precum si aglomerarea circuitelor de transmisie. blocarea la cerere a intrarii numerice, n situatiile cnd urmeaza a se interveni n instalatia supravegheata pentru revizii si reparatii. posibilitatea verificarii automate a circuitelor de preluare a semnalelor (integritatea firelor de legatura pna la contactul electric supravegheat) .

Semnalizari de pozitie monopolare


Citirea pozitiei separatoarelor, cutitelor de legare la pamnt, starii automatizarilor, precum si a altor echipamente, altele dect ntreruptoare, se realizeaza utiliznd un singur contact ce copiaza starea acestor echipamente. De regula starea "nchis" a contactului semnifica starea "nchis , pus n functie"

10

SCADA in ENERGETICA
etc. a echipamentului corespunzator iar starea "deschis" a contactului nseamna ca echipamentul corespunzator este n starea "deschis", "scos din functie" etc.

Semnalizari de pozitie bipolare


Pozitia anclansat / declansat a ntreruptoarelor este preluata utiliznd doua contacte, care n cazuri normale respecta conditia de excluziune reciproca. Deoarece comutarea celor doua contacte nu se face simultan, interfata de achizitie trebuie sa implementeze un algoritm care sa tina cont de ntrzierile admisibile n schimbarea starilor celor doua contacte

Semnalizari de alarma sunt semnalizari monopolare si pot fi:


semnalizari de tipul "apare / dispare" la care sunt semnificative att momentul nchiderii contactului ct si momentul deschiderii acestuia (ex. punere la pamnt, tensiune minima baterie etc. ) . semnalizari de tipul "a functionat protectia" la care este semnificativ numai momentul aparitiei semnalizarii nu si momentul disparitiei acesteia. Impulsuri de contorizare sunt semnale provenite de la contoare de energie electrica cu generator de impulsuri. Interfata de achizitie are rolul de numarare a acestor impulsuri, ntretinnd un "index" software n memoria proprie. Asociind fiecarui index o constanta corespunzatoare (impulsuri/kWh respectiv impulsuri/kVAR) se poate reconstitui valoarea energiei electrice cedate (primite) pentru linia masurata.

2. 4. 2. Intrari analogice
Principalele marimi analogice cu relevanta pentru conducerea de la distanta a statiei de transformare sunt tensiunile, curentii, puteri active / reactive.

11

SCADA in ENERGETICA

Schema lantului de masura pentru intrarile analogice este prezentata mai sus. Marimea analogica este adaptata la un nivel corespunzator prelucrarii n circuitele de masura, care au la baza transformatoare de tensiune si de curent. Totodata se realizeaza protectia intrarii analogice contra valorilor accidentale ale semnalului analogic de masurat precum si separarea galvanica a interfetei fata de procesul tehnologic. Semnalului rezultat i se aplica o filtrare n filtre trece - jos pentru eliminarea efectului perturbatiilor. Un modul multiplexor asigura selectia canalului analogic de masurat, a carui valoare este transmisa modulelor de esantionare / memorare si conversie analog / numerica. Sirului de valori numerice obtinut (la intervale regulate de timp pentru fiecare canal analogic n parte) i sunt aplicati algoritmi de filtrare numerica si de calcul a marimilor caracteristice dorite (ex. valori efective) . Semnalele analogice (masurile) cum sunt tensiunile si curentii alternativi (50Hz) , tensiuni si curenti continui, puterile active, reactive pot fi preluate din proces n doua moduri: utiliznd traductori externi corespunzatori, caz n care EAC are intrari analogice n semnal unificat ; tensiunile, curentii sunt preluati direct de EAC prin interfete corespunzatoare de tensiune si curent. A doua solutie este net superioara celei dinti att din punct de vedere tehnic ct si economic, motiv pentru care este preferata n sistemele SCADA moderne. EAC va esantiona si converti din analogic n numeric valorile instantanee ale tensiunilor si curentilor, aplicnd apoi algoritmi de calcul pentru: valoare efectiva (tensiune, curent) ; defazaj tensiune - curent;
12

SCADA in ENERGETICA
putere activa si reactiva monofazata pentru perechea U,I considerata. Calculul puterilor active si reactive trifazate se face aplicnd corespunzator formulele pentru metodele de masura cu Wattmetre (VARmetre) monofazate. Transmisia valorilor intrarilor analogice catre nivelul superior EAC se face n trei cazuri: EAC este interogat de catre nivelul ierarhic asupra valorilor analogice; Intrarea analogica si modifica semnificativ valoarea, noua valoare fiind diferita cu cel putin o

cantitate - considerata semnificativa - fata de vechea valoare. Valoarea marimii analogice depaseste niste limite prestabilite - de prealarmare, alarmare,

sau limite tehnologice.

2. 4. 3. Comenzi catre procesul tehnologic


Pentru a putea comanda instalatiile electroenergetice din statiile de transformare, interfetele de proces (EAC) sunt prevazute cu posibilitatea emiterii de semnale electrice de comanda. Exista doua tipuri de semnale de comanda: comenzi n impulsuri, cu durate de 0,5 - 3 secunde, pentru comanda ntreruptoarelor comutatoarelor comenzi permanente, la care EAC mentine semnalul de comanda pna la o noua comanda,

de ploturi etc. cu semnificatie contrara celei dinti (de exemplu pentru comanda punerii n functie respectiv a scoaterii din functie a automatizarilor) . n ambele cazuri, EAC trebuie sa livreze contacte electrice comandate care vor fi integrate n schemele de comanda ale circuitelor secundare ale statiei. n scopul cresterii gradului de fiabilitate al comenzilor, EAC trebuie sa asigure cteva cerinte referitoare la comenzi: eliminarea riscului confuziei unei comenzi, datorita erorilor de transmisie; eliminarea riscului comenzilor multiple (simultan cu comanda dorita se emit una sau mai multe

comenzi nedorite, datorate unor eventuale defecte interne ale EAC sau atingerilor accidentale n circuitele secundare de comanda) ; eliminarea riscului de emisie intempestiva a unor comenzi, datorate defectelor interne ale EAC. Se

utilizeaza scheme de conectare hardware si algoritmi de verificare si validare a comenzii. semnalizarea situatiilor de functionare incorecta a lantului de comanda (de exemplu fir
13

ntrerupt)

SCADA in ENERGETICA
2. 5. Functii locale
Principalele functii care trebuie asigurate ntr-o statie de transformare pot fi grupate n doua categorii: functiuni la nivelul celulei. functiuni la nivelul statiei. ntr-o arhitectura centralizata, toate aceste functiuni sunt asigurate de un singur EAC. n arhitectura distribuita, majoritatea functiunilor de la nivelul celulei sunt preluate de catre echipamentul de achizitie si comanda al celulei, iar functiunile referitoare la grupe de celule si n general cele care reclama informatii dintr-o arie mai larga dect celula - sunt preluate decalculatorul de la nivelul statiei.

2. 5. 1. La nivelul celulei
Pe lnga functiunile de achizitie si comanda amintite deja, mai distingem la nivelul celulei urmatoarele functiuni: Istoric local de evenimente - Principalele evenimente survenite n functionarea echipamentelor din celula trebuiesc memorate mpreuna cu momentul de timp al producerii lor. Aceasta functie o regasim la nivelul celulei numai n cazul arhitecturii distribuite. Interfata om-masina - care preia functionalitatea panoului local de comanda si supraveghere. - evitarea emiterii de comenzi nepermise datorate fie greselilor de operare fie erorilor n

functionarea diferitelor echipamente.

2. 5. 2. La nivelul statiei de transformare


Istoric de evenimente la nivelul statiei si filtrarea evenimentelor (transmiterea catre nivelul ierarhic nregistrarea evolutiei masurilor (tensiuni, curenti, puteri) si arhivarea acestora pe o perioada superior numai a evenimentelor cu relevanta pentru dispecer) . -

determinata. Blocaje (conditionari) la nivelul statiei. Supravegherea functionarii echipamentelor de achizitie si comanda. Interfata om - masina pentru operatorul statiei sau operatiuni de mentenanta.

14

SCADA in ENERGETICA
2. 5. 3. Sincronizarea timpului.
Majoritatea algoritmilor de prelucrare a semnalelor (numerice si analogice) se bazeaza pe intervale precise de timp la care trebuiesc facute achizitiile si prelucrarile. Totodata, memorarea modificarilor de stare presupune si asocierea timpului la care acestea s-au produs. De precizia determinarii timpului depind n mare masura prelucrarile si analizele ulterioare ale evolutiei procesului tehnologic Ora exacta este asigurata prin: Ceas local la nivelul EAC care trebuie sa aiba la baza elemente oscilatorii cu o buna stabilitate (cuartz termostatat) ; Mecanism de resincronizare periodica dupa un ceas unic. Sa remarcam ca exista doua probleme sensibil diferite n aceasta privinta: -sincronizarea echipamentelor de achizitie dupa un ceas unic la nivelul statiei, respectiv dupa un ceas unic la nivelul ntregului sistem SCADA. n cel de-al doilea caz dificultatea apare datorita distantelor mari ntre statiile de transformare si punctul unde este amplasat ceasul etalon. Principalele metode de sincronizare au la baza: Utilizarea semnalelor de timp etalon - provenite de la sisteme specializate. Utilizarea canalului de comunicatie - precizia metodei este puternic afectata de viteza de comunicatie si eventualele ntrzieri (inpredictibile n general) introduse de protocoalele de comunicatie. Utilizarea unui semnal dedicat - metoda aplicabila pe arii restrnse cum ar fi teritoriul unei statii de transformare.

2. 6. Analiza si prelucrarea datelor la nivelul PCC


Structura unui punct de comanda si control - PCC - n arhitectura distribuita ar putea arata ca n fig. de mai jos.

15

SCADA in ENERGETICA

n structura prezentata, pot fi implementate diferite scheme de redundanta ale componentelor importante (LAN, Servere) . ntruct comunicatia de date ntre componenetele PCC trebuie atent echilibrata, se sugereaza separarea componentelor care utilizeaza pachete mici de date, dar cu timpi de raspuns foarte mici, de componentele si aplicatiile care utilizeaza transferuri mari de date, la care timpii de raspuns nu sunt att de importanti (LAN 1 respectiv 2 din fig. de mai sus, separate de un router) . Pentru asigurarea disponibilitatii PCC n conditiile caderii LAN, frecvent se procedeaza la dublarea magistralei locale de comunicatie, iar aplicatiile importante au acces la ambele magistrale. Legatura de date cu procesul tehnologic condus se realizeaza prin intermediul serverelor de comunicatie. Acestea asigura controlul transferului de date ntre PCC si sistemele de achizitie-comanda statiile de transformare. Anumite aplicatii necesare la PCC au nevoie de informatii provenite din retelele de transport si distributie vecine. Un calculator special cu rolul de router asigura transferul de date spre / dinspre centrele de comanda-control care coordoneaza sistemele nvecinate. Protocoalele de comunicatie cele mai utilizate sunt ELCOM 90 (raspndire n principal n Europa) si ICCP/TASE. 2 (actualmente raspndit mai ales n America, dar tinde sa devina unanim utilizat) . Acelasi calculator asigura si securitatea accesului din exterior la reteaua de date a PCC. Reteaua PCC este separata de sistemul informational al intreprinderii printr-un router, care controleaza accesul la informatiile si resursele PCC. Baza de date de timp real este ntretinuta de

16

SCADA in ENERGETICA
serverul de achizitie date. Aplicatiile care ruleaza pe acest calculator au rolul de a prelua informatiile actuale despre procesul tehnologic condus si a le pune la dispozitia celorlalte aplicatii ale PCC. Dupa anumite criterii (intervale de timp precizate, anumite evenimente) , baza de date de timp real se arhiveaza pe serverul de arhivare, ntretinndu-se astfel istoricul evolutiei procesului tehnologic. Tot serverul de achizitie date realizeaza si anumite prelucrari asupra informatiilor provenite de la EAC: filtrarea datelor; conversia unitatilor de masura; controlul ncadrarii n limite, pentru generarea alarmelor. Serverele de aplicatii SCADA gazduiesc programele specifice pentru controlul echipamentelor din statiile de transformare si al retelelor de transport / distributie, cum sunt: Interfetele operator - asigura mprospatarea cu date a statiilor de lucru de la dispecerii energetici sau alti utilizatori ai sistemului; Managementul evenimentelor - functii de procesare inteligenta a alarmelor, de urmarire si achitare a acestora; Managementul autoritatii. Dreptul asupra controlului echipamentelor dintr-o statie de transformare corespunde unei scheme de autoritate si este strict reglementata. Reciproc, alarmele provenite de la diferitele echipamente trebuiesc dirijate spre autoritatea corespunzatoare. Alte aplicatii, care nu sunt supuse restrictiilor de timp real: Calculul circulatiilor de puteri n retea; Calculul curentilor de scurtircuit; Regasirea informatiilor pe hartile sistemelor informatice geografice, utile mai ales n aplicatiile DMS (AM/GIS - Automated Mapping/Geographical Information System) . Interfete pentru informatii despre / catre consumatori, incluznd evidenta deranjamentelor, profilul ncarcarii etc.

3. INTEGRAREA FUNCTIILOR DE PROTECTIE, AUTOMATIZARE,MASURA, CONTROL

3. 1. Sisteme integrate de protectie, automatizare, masura si control a statiilor electrice


Dezvoltarea sistemelor de protectie si automatizare ale instalatiilor electroenergetice si n mod special aparitia echipamentelor digitale de automatizare si protectie este un fenomen de actualitate. Unele protectii au nevoie nu numai de informatii locale, din zona de proces cu care se interfateaza n mod direct, dar si de informatii globale, care pot fi cunoscute numai prin prelungiri ale interfatarii n alte zone ale procesului tehnologic. Astfel, echipamentul de protectie devine foarte complicat, odata cu
17

SCADA in ENERGETICA
luarea n considerare a unei mai mari cantitati de informatii globale, pierzndu-si din flexibilitate si disponibilitate. Multiplicarea interfetelor de achizitie precum si raspndirea lor n spatiu este un fenomen nedorit, cu att mai mult cu ct diferitele sisteme de protectie folosesc adesea aceleasi marimi de intrare dinspre proces. n mod normal releele numerice au o interfata seriala. Sistemele de control al statiei bazate pe microprocesor prevad deopotriva informatii globale despre proces ct si legaturi de comunicatie. Apare astfel naturala preocuparea pentru conlucrarea ntre sistemele de protectie si cele de control. Preocuparile actuale privind tratarea unitara a protectiei si controlului, se pot mpartii n doua categorii majore, si anume: a) Sisteme coordonate de protectie si de control. Sistemele de control si de protectie si pastreaza autonomia unele fata de celelalte, nsa prevad functiuni de "colaborare" reciproca. ntr-un asemenea concept, functia de protectie este localizata n general n echipamente distincte de cele de comanda / control. Cele doua subsisteme sisteme comunica nsa, transmitndu-si reciproc informatii globale, n general rezultate n urma prelucrarii marimilor din proces. b) Sisteme integrate de protectie si control. Subsistemele de control si de protectie sunt concepute ca un tot unitar, utiliznd n comun anumite resurse hardware si software. n acest caz asistam la o descentralizare foarte puternica a functiunilor de comanda, control si protectie, elementul cheie n acest concept fiind comunicatia de mare viteza ntre modulele componente.

3. 1. 1. Sisteme coordonate de protectie si comanda.


Coordonarea sistemelor de protectie si comanda este realizata cu ajutorul sistemului de comunicatie, folosind informatia suplimentara din sistemul complet (ntreg) . Motivul principal pentru un asemenea concept coordonat nu este doar de a nlocui protectia conventionala cu dispozitivele de control bazate pe microprocesoare ci de a exploata toate facilitatile acestei noi tehnologii pentru o mai buna performanta a protectiei si controlului n statie si pentru un control mbunatatit al ret elei. Este prevazut un sistem unificat care coordoneaza controlul statiei si protectia statiei, bazate pe microprocesoare, ntr-o arhitectura descentralizata. Coordonarea consta n combinarea controlului si a protectiei fara a se pierde autonomia protectiei. Unificarea nseamna , ca toate datele si informatiile n sistem sunt accesibile n acelasi mod prin sistemul comun de comunicatie. Descentralizarea nseamna ca att informatiile (datele achizitionate sau calculate) ct si functiile sunt distribuite si sunt folosite, procesate, n cel mai apropiat loc de procesul tehnologic la care se refera.
18

SCADA in ENERGETICA
Structura functiunilor unui sistem de control si protectie coordonat la nivelul unei statii de transformare este reprezentata urmatoare.

O statie de transformare este ntotdeauna constituita din celule, continnd conexiunile de intrare-iesire la una sau mai multe bare, care functioneaza ca si noduri electrice si definesc ntreaga statie. Exista diferite sarcini de control si de protectie realizate la nivelul celulei. Astfel, structura de baza este ierarhica si consta n doua nivele: nivelul celulei si nivelul statiei. La nivelul celulei sunt realizate acele sarcini care reclama informatii (date) numai de la nivelul celulei, si emit comenzi catre dispozitivele si echipamentele din aceasta celula. Aceste sarcini sunt: controlul celulei (comenzi, blocaje la nivelul celulei) ; interfata om -masina, daca este necesar; masuratori si monitorizare la nivelul celulei (I, U, P, Q, evenimente, defecte) ; protectia celulei (eliminarea defectelor si masuri preventive) . Aceste sarcini se refera nu numai la ntreruptoare si separatoare dar si la schimbatorul de ploturi al transformatorului deputere, controlul bateriilor de condensatori, proceduri automate de comutatie cu/fara conditionare din partea protectiei, semnalizari si altele. La nivelul statiei se executa acele sarcini care au nevoie de informatii de la mai mult de o celula, si emit comenzi catre dispozitivele situate n mai multe celule. Aceste sarcini sunt: -controlul statiei (baza de date centrala, supervizoare, coordonare comunicatie, interblocaje la nivelul statiei, procesare centrala a datelor culese din celule) ; -protectii la nivel de statie (exemplu protectia diferentiala de bare) ; interfata om-masina pentru operatorul statiei;
19

SCADA in ENERGETICA
-comunicatia dintre statie si nivelul superior de comanda si control. n conformitate cu definitia celulei de mai sus, nivelul statiei nu presupune acces direct la proces. n acest context, protectia de bare, de exemplu, este o functie la nivelul statiei cu interfete de intrare/iesire situate la distanta, n celule.

3. 1. 2. Sisteme integrate de control si protectie.


Privite ca un ntreg, sistemele de control, protectie, automatizare si masura, constau n unitati de achizitie date (UAD) relee digitale de protectie, unitati de procesare la nivelul celulei si statiei si canale de comunicatie prin care aceste echipamente sunt interconectate. Daca n sistemele clasice remarcam existenta unor echipamente distincte de control si respectiv de protectie, sistemele integrate si propun sa distribuie si mai puternic functiunile de achizitiepoate apare n mai multe echipamente) . Subsistemul secundar din statiile moderne se bazeaza din ce n ce mai mult pe un numar de echipamente digitale multifunctionale. Tendinta este de a integra functiuni care istoric sunt separate protectia, controlul, comunicatia si masura. Pentru a raspunde necesitatilor tehnice, cele mai multe functiuni trebuie sa opereze n timp real, fapt de care trebuie sa se tina seama n proiectare. Pentru utilizarea la maximum a acestor resurse de calcul, functiunile software se mpart n diferite categorii dupa timpul de raspuns, astfel nct o platforma hardware sa poata efectua att functiuni cu timpi critici foarte mici, ct si functiuni la care timpul de ndeplinire nu este esential. Se poate face o clasificare a prioritatilor de executie a functiunilor dupa cum urmeaza: P1 corespunzatoare sarcinilor cu timpi de raspuns de maximum 250 ms. P2 corespunzatoare gamei de timp de pna la cteva secunde. P2 pentru celelalte functiuni mai lente.

3. 1. 3. Principalele cerinte ale subsistemelor secundare moderne.


Tendintele actuale n domeniul protectiei si controlului n statiile de transformare elimina din ce n ce mai mult granitele traditionale dintre subsistemele de protectie, control, comunicatie si masura care exista actualmente. Gradul de integrare a diverselor functiuni alesubsistemului secundar, pe de o parte si a echipamentelor primare si celor secundare pe de alta parte, devine o preocupare importanta a companiilor de electricitate, nivelul de acceptare fiind determinat de consideratiile privind costul, fiabilitatea, mentenanta si functionalitatea. Subsistemul secundar dintr-o statie de transformare trebuie sa asigure:
20

SCADA in ENERGETICA
Deconectarea portiunilor defecte din retea la aparitia unui defect - izolarea defectului. Astfel, sistemul de protectie trebuie sa determine portiunea defecta si sa comande corespunzator ntreruptoarele pentru a izola defectul ct mai repede posibil. Echipamentul primar trebuie corect ntretinut pentru a ramne operational. Subsistemul secundar trebuie sa colecteze informatii despre starea echipamentelor primare si sa ofere suport pentru mentenanta acestora. Dispeceratele energetice de la diferite nivele (local, teritorial, national) trebuie sa primeasca informatiile de stare din statie. Subsistemul secundar al statiei are datoria de a face posibil transferul datelor spre centrele de control si respectiv de a transmite comenzile catre procesul tehnologic controlat. Controlul local. Subsistemul secundar trebuie sa asigure functiunile de control local ale statiei fie ca o rezerva la caderea sistemului de teleconducere fie ca o functiune de sine statatoare n cazul statiilor necuprinse n sistemul de teleconducere. Pornind de la cerintele enumerate mai sus, principalele functiuni ale subsistemului secundar al statiei sunt: Protectia mpotriva defectelor n sistemul primar; Stapnirea starilor anormale ale echipamentelor primare; Automatizari; Suport pentru conducere locala; Teleconducere; Masura locala si telemasura; Monitorizarea retelei si a echipamentelor primare; Analiza automata a datelor.

3. 2. Echipamente multifunctionale de protectie si control


Utiliznd cele mai noi realizari n domeniul tehnicii de prelucrare digitala si mai ales cele n domeniul comunicatiilor de mare viteza, putem imagina un echipament complex de control si protectie la nivelul celulei (fig. din 3. 2. 1) , care se interconecteaza n acceasi retea de date cu echipamentele de prelucrare de la nivelul statiei ca n fig. 3. 2. 2.

21

SCADA in ENERGETICA

fig. 3. 2. 1.

fig. 3. 2. 2. Echipamentele de la nivelul celulei, ndeplinesc functii de protectie si comanda ale transformatoarelor si liniilor electrice si receptioneaza cererile de comanda de la nivelul statiei. La nivelul statiei sunt implementate functii de protectie (ex. protectia diferentiala de bare) n care informatiile de curent sunt prelevate la nivelul celulelor si transmise prin reteaua de date a statiei. Functionarea protectiei de linie si trafo se bazeaza pe informatii locale, astfel nct acestea sunt independente de caderile retelei de comunicatie. n acelasi timp este recomandabil sa fie implementata o magistrala duala de comunicatie, pentru a mbunatatii fiabilitatea protectiei de bare.
22

SCADA in ENERGETICA
Informatia curenta culeasa (esantionata) de echipamentele de la nivelul celulelor trebuie transmisa n cteva milisecunde n retea, pentru o functionare corecta a protectiei de bare. Acest lucru reclama legaturi de comunicatie de mare viteza, de timp real, ntre echipamentele celulei si echipamentul de la nivelul statiei. n cazul echipamentelor de protectie si control digitale, toate functiunile sunt implementate software, adesea pe platforme hardware asemanatoare. Devine justificata astfel preocuparea de a configura aceeasi platforma hardware astfel nct sa poata duce la ndeplinire diferite sarcini, fie ele de protectie, control sau monitorizare. ntr-o oarecare masura, echipamentele digitale multifunctionale pot fi privite ele nsele ca sisteme deschise. O atentie speciala trebuie acordata independentei diverselor functiuni de protectie si control, atta timp ct ele sunt procesate n acelasi dispozitiv. Astfel, ca si n cazul echipamentelor clasice de protectie, trebuie asigurata redundanta n cazul functiunilor importante de protectie.

4. Functiuni de conducere operativa


In cele ce urmeaza se vor prezenta atat functiunile de conducere operativa ale DED cat si pentru personalul operativ din statiile electrice. 4. 1. Functiunile DED DED asigura supravegherea si conducerea operativa a instalatiilor si retelelor electrice de distributie de 110 kV si medie tensiune din judetele Maramures Satu Mare si Salaj, in conformitate cu autoritatea de conducere operativa pe care o exercita asupra acestora. In cadrul sucurasalei Baia Mare sunt organizate doua trepte de dispecer: 1. Dispecer Energetic de Distributie Baia Mare si 2. Dispecer Energetic de Distributie Local Maramures. Cele doua trepte de dispecer au stabilite atribute ale autoritatii de conducere operativa asupra instalatiilor din zona astfel: - DED Baia Mare coordoneaza si conduce operativa instalatiile de inalta tensiune (110kV) din zona celor trei judete. - DEDL MM instalatiile de medie tensiune din judetul MM

In scopul realizarii functiunilor sale, DED realizeaza sarcinile operative (regimuri si manevre) coordonate si/sau dispuse de treptele superioare de dispecer (DET Cluj si DEC

23

SCADA in ENERGETICA
Dispecerul Energetic Central) , stabileste regimurile de functionare si coordoneaza manevrele pentru instalatiile si retelele din raza lor de activitate care se afla in autoritatea sa de decizie.

Conducerea operativa in timp real la nivel de DED consta in: a) Supravegherea si asigurarea continuitatii in functionare a instalatiilor de distibutie de 110 kV si MT - Urmarirea schemelor de functionare a instalatiilor si a marimilor de stare. - Verificarea incadrarii marimilor in limite. - Calcului puterilor si energiilor absorbite de consumatori, achizitionate din reteaua de transport a SEN si schimbate cu retelele de distributie vecine si respectiv, produse in centrale. - Calcului puterilor totale pe DASF si DM - Prognoza consumului in zona. b) Reglajul curbei de consum pentru prevenirea extinderii incidentelor. c) Urmarirea bilantului de energie electrica pe contur FDEE d) Optimizarea functionarii instalatiilor de distibutie de 110 kV si MT: - Determinarea numarului si incarcarii transformatoarelor de 110 kV si MT. - Determinarea, prin calcul, a pierderilor pe linii, in transformatoare si pe total DED. - Determinarea bilanturilor de putere pe total DED si pe statii. e) Reglajul tensiunii in retelele de distributie de 110 kV si de MT si a nivelului de compensare a puterii reactive: - Determinarea nivelurilor de tensiune optime in retelele de 110 kV siu MT. - Compensarea optima a puterii reactive. f) Urmareste regimul de tratare a neutrului in retelele de MT si realizeaza reglajul compensarii curentilor capacitivi. g) Comanda porniri si opriri de grupuri ale microhidrocentralelor. h) Comanda nemijlocita a instalatiilor de distributie de 110 kV si de MT si a automatizarilor din retea i) Supravegherea starii instalatiilor componente ale Sistemului DMS/SCADA

Pentru realizarea acestor functiuni, DED Baia Mare: - Urmareste si realizeaza programul de incarcare a centralelor electrice din comanda operativa (corelat cu treptele superioare de dispecer ) - Urmareste:
24

SCADA in ENERGETICA
- Injectiile din reteaua de transport, din retelele de 110 kV si de MT ale DED vecine si din centralele electrice racordate la reteaua electrica condusa operativ; - Incarcarile pe statiile de 110 kV/MT si posturile de transformare; - Generarea de putere reactiva; - Nivelurile de tensiune (110 kV si MT ) ; - Consumul propriu tehnologic in retelele de 110 kV si de MT; - Reglajul compensarii capacitive al retelelor de MT; - Incadrarea consumatorilor in puterile si energiile programate pe perioade de deficit in SEN; - Verificarea sigurantei de functionare; - Verificarea prealabila a conditiilor de efectuare a manevrelor.

Inregistreaza si consemneaza: - valorile parametrilor electrici si schimbarile de stare, semnalizarile si evenimentele in toate regimurile de functionare; informatiile care au stat la baza luarii deciziilor de efectuare a manevrelor, stabilirii sau

schimbarii regimurilor de functionare a echipamentelor si retelelor.

In cazul DED Baia Mare se realizeaza si urmatoarele functiuni:

a) Supravegherea instalatiilor de electroalimentare a punctului central DED.

Echipamentele de distributie electrica de la parterul cladirii sunt supravegheate in prezent printr-un sistem de calcul independent, realizat pe plan local. In afara acestor functiuni principale, realizate in timp real, la DED se realizeaza si functiuni in afara timpului real si anume: b) Planificarea exploatarii si analize in afara timpului real: - pregatirea regimurilor de functionare pe zi si saptamana - actualizarea schemelor retelei de distributie (110 kV si MT ) - analiza post factum a functionarii retelei - analiza incidentelor
25

SCADA in ENERGETICA
- evaluarea sigurantei in functionare pe baza calculului indicatorilor de stare - elaborarea ghidului operator - dezvoltarea software de aplicatie pentru timp real si inafara timpului real

4.2. Functiunile personalului operativ din statiile electrice:


Personalul operativ din statiile electrice trebuie sa asigura functionarea continua, in conditii de siguranta si economicitate a instalatiilor pe care le are in gestiune si exploatare. In acest scop: - supravegheaza si inregistreaza parametrii tehnici ai echipamentelor - supravegheaza marimile si semnalizarile de stare aferente schemei de functionare a statiei (inclusiv cele aferente protectiilor si automatizarilor ) . - executa manevre, inclusiv reglajul de poturi la transformatoare, dispuse de treptele de dispecer erarhic superioare. - urmareste functionarea instalatiilor de compensare (baterii de condensatoare, condensatoare sincrone, acordul bobinelor de compensare a curentului capacitiv ) . - executa manevrele pentru lichidarea rapida a incidentelor. - transmite datele si informatiile necesare la diferitele trepte de dispecer si la unitatea de care apartine din punct de vedere administativ. - supravegheaza starea instalatiilor companente al sistemului DMS/SCADA din dotare.

In statiile telecomandate (integrate in sistemul SCADA) aceste functiuni ale po din statii sunt preluate si realizate de catre dispecerul de la punctul de comanda.

26

SCADA in ENERGETICA
5. Tipuri de informatii necesare conducerii operative:
5. 1. Tipuri de informatii la nivel DED
Conform normelor RENEL principalele informatii necesare conducerii oeprative la nivel DED sunt:

5. 1. 1. Marimi
a) marimi principale, conditionand cunoasterea starii de ansamblu a instalatiilor si anume: - puterile active si reactive pe: - partea de 110 kV a autotransformatoarelor de 220/110 kV si transformatoarelor de 110 kV/ MT; - liniile de 110 kV si MT de legatura cu alte DED- uri; - plecarile ce alimenteaza consumatori nominalizati; - suma puterilor active si reactive pe: - centralele electrice racordate la retelele de 110 kV si de MT; - platforme industiale, statii de tractiune C. F. R. ; - tensiunile pe barele statiilor de 110 kV si de MT; - frecventa in cateva noduri;

Toate aceste marimi vor fi protocolate automat la ore caracteristice fixate (minimum la gol de noapte, varf de dimineata si varf de seara ) si la cererea operatorului

b) marimi secundare, caracterizand starea unor elemente ale instalatiilor de importanta locala si informatii cu necesitate de actualizare mai redusa si anume: - tensiunile pe liniile de 110 kV si MT; - puterile active si reactive pe: - partea de medie tensiune a transformatoarelor de 110 kV/MT si posturilor de MT/JT; - linii de 110 kV si de MT radiale spre consumatori; - cuplele de 110 kV; - liniile si cuplele de MT; - tensiunile si curentii pe bobinele de compensare a curentului capacitiv; - puterea reactiva pe instalatiile de compensare;
27

SCADA in ENERGETICA
- tensiunea pe sectiile de bare de servicii proprii, de curent continuu si pe sectiile de bare de curent alternativ de 220 W; - energia activa si reactiva de la contoare pe: - liniile de legatura cu alte DED-uri; - transformatoarele si autotransformatoarele de injectie in reteaua de distributie din responsabilitatea DED (din reteaua de transport a SEN si centrale electrice racordate la reteaua de distributie a DED ului) ; - pe liniile ce alimenteaza consumatori nominalizati (pe liniile de 110 kV si de MT radiale )

5. 1. 2. Semnalizari
a) Semnalizari de stare, necesare pentru stabilirea configuratiei de functionare a retelei in maximum 3 secunde de la modificarea pozitiei echipamentelor ca urmare a unor actiuni dorite de operator: - pozitia echipamentelor de comutatie (intreruptoare, separatoare ) ; - pozitia comutatoarelor de ploturi la transformatoare, bobine de compensare cu reglaj continuu; - pozitii la RAR, AAR, DRRI, DAS, etc. b) De alarmare (preventive ) , necesare petnru luarea unor masuri preventive privind regimul de functionarea a reletei electrice conduse operativ , cu aducerea la cunostinta operatorului in maxim 5 secunde, ca de exemplu depasirii de limite. c) De incident, necesare pentru luarea unor masuri rapide de remediere cu aducerea la cunostinta operatorului in maxim 3 secunde. Aceste semnalizari corespund actionarii protectiilor si automatizarilor (RAR, AAR, DAS, DRRI ) si schimbarilor de configuratie a retelei conduse operativ ca urmare a a cestor actionari, precum si semnalizari de tipul: arderea sigurantei generale pe balteria de acumulatoare, avarie redresori, punere la pamant in C. C. , semnalul Incendiu in statie (pentru statiile electrice fara personal in tura ) . d) De stare a sistemului DMS/SCADA, cuprinzand informatii asupra elementelor de culegere si transmitere a datelor si statiile electrice.

5. 1. 3. Telecomenzi pentru:
- echipamente de comutatie (intreruptoare de 110 kV si MT, separatoare de 110 kV actionate electric) ; - comutatoare de ploturi ale transformatoarelor de 110 kV/MT, - bobine de compensare cu reglaj continuu,
28

SCADA in ENERGETICA
- trepte de baterii de condensatoare; - instalatii de automatizare (AAR, RAR, DAS, DRRI ) .

5.2. Tipurile de informatii la nivelul camerelor de comanda din statiile electrice


Volumul de instalatii necesar supravegherii si conducerii operative la nivelul camerelor de comanda, a statiilor electrice se diferentiaza in functie de nivelul de tensiune al statiei si de modul de exploatare al acesteia (cu personal sau fara personal in tura permanenta ) . Volumul de informatii trebuie sa asigure realizarea functiunilor atribuite personalului in toate starile (normala, de alarma, de incident, de postincident ) . Informatiile necesare supravegherii si conducerii operative la nivelul camerelor de comanda a statiilor electrice sunt cele mentionate in punctul 6. 1. 1 si 6. 1. 2. la care se mai adauga in prinicpal urmatoarele:

5. 2. 1. Marimi:
- tensiunile pe barele statiei (110kV, medie tensiune) - circulatii de putere (activa si reactiva) - tensiuni si curenti pe partea de 0,4 kV (servicii proprii curent alternativ) - tensiuni si incarcari ale bateriilor de acumulatoare (220 V si 24 V) . - tensiunea de deplasare a neutrului la bobinele de stingere; - indicatia locatorului de defecte; 5.2. 2. Semnalizari: - de stare : pozitia cheii de selectare a comenzilor; starea echipamentelor (conectat, deconectat)

- de alarmare (preventive ) , necesare pentru luarea unor masuri preventive privind regimul de functionare al statiei ca de exemplu: - depasiri de limite; - defect la intreruptoare; - defect in circuitele secundare; - defect in serviciile proprii de cc/ca : - punere la pamant in serviciile proprii de cc; - semnalizari de gaze, temperatura, suprasarcina la transformatoare; - ardere, distrugerea sigurantelor;
29

SCADA in ENERGETICA
- defect in echipamentele de culegere a datelor sau pe calea de transmisie; - numarul de actionari ale pompelor, mecanismelor oleopneomatice ale intreruptoarelor; - numarul de deconectari ale intreruptoarelor pe scurt circuit.

5. 2. 3. Comenzi:
- conectari/deconectari intreruptoare si separatoare; - actionare comutatoare de ploturi, - actionare bobine de compensare cu reglaj continuu, - conecatre/deconectare trepte de baterii de condensatoare; - conectari/deconectari a instalatiilo de automaticare locala (AAR, RAR, DAS, DRRI ) ; - actionare intreruptoare automate pentru serviciile proprii de cc si ca; - descarcari de sarcina; - anularea semnalelor autoretinute.

6. Functiunile sistemelor DMS/SCADA dedicate conducerii operative la nivel de Dispecer Energetic de Distributie (DED )
In conformitate cu normele RENEL, sistemele informatice dedeicate conducerii operative a retelelor de distributi etrebuie sa realizeze urmatoarele functiuni operationale: - functiuni SCADA; - functiuni DMS (aplicatii pentru retelele de distributie a energiei electrice) . Denumirile si continutul acestor functiuni sunt, in general, standardizate pe plan mondial si software ul aferent acestora este disponibil a fi cumparate pe piata libera In cele ce urmeaza se prezinta unele detalii privind functiunile de tip SCADA si DMS specifice sistemelor informatice destinate conducerii operative prin dispecer a retelelor de distributie a energiei electrice.

6. 1. Functiuni tip SCADA (Supervisory Control and Data Acquisition )


Un sistem tipic SCADA realizeaza in principal urmatoarele functiuni: - culegerea si schimbul de date; - validarea, prelucrarea, afisarea, arhivarea de date; - initierea si executatea telecomenzilor in instalatii.

30

SCADA in ENERGETICA
Aceste functiuni permit personalului operativ de la punctul de dispecer sa suprevegheze functionarea instalatiilor in timp real si in acest context sa decida actiunile care trebuie intreprinse si, daca este necesar, sa dea comenzi operative sau sa realizeze telecomenzi. Sistemele SCASA include, in principal urmatoarele functiuni: 6. 1. 1. Achizitie si Schimb de Date (data Acquisition and Exchange ) Functiunea de Achizitie si Schimb de date este utilizata pentru a se utiliza interfata dintre sistemul DMS/SCADA si echipamentele de achizitie de date si sisteme informatice externe. Utilizand aceasta functiune se realizeaza: - culegerea si transmiterea informatiilor din /in instalatii (statii electrice, centrale ) ; - schimbul de date cu alte trepte de dispecer sau alte sisteme informatice. Tipurile de informatii ce pot fi schimbate cu alte sisteme EMS, DMS/SCADA pot include: - stari ale retelei electrice si marimi masurate (puteri, tensiuni ) in zona de contur necesare pentru Estimatorul de Stare si pentru analizarea sigurantei in functionarea retelei - marimi ale retelelor electrice (MWh ) de pe interconexiuni pentru gestiunea energiei; - telecomenzi (pentru a fi transmise la RTU ) ; - fisiere (baze de date, imagini, rapoarte, software, tabele diagrame, etc. ) ; - actualizari de baze de date; - mesaje operative (informatii privind iesiri din functiune, energii/capacitati disponibile, preturi, etc. ) ; - controlul plauzabilitatii si validarea informatiilor.

6. 1. 2. Inregistrarea Secventiala a Evenimentelor (Sequence of Events Recording)


O serie de elemente predefinite din statii si centrale electrice (de exemplu intreruptoare ) pot fi selectate pentru o inregistrare secventiala a modificarii starii acestora, modificare care este considerata ca fiind un eveniment. Mesajele din Inregistrarea Secventiala a evenimentelor sunt tratate separat de cele referitoare la schimbarile normale de stare, mesajele aferente secventei de evenimente nefacand parte din procesul de tratare a alarmelor. Mesajele de la inregistrarea secventiala a avenimentelor sunt stocate si raportate separat. Aceste informatii sunt in mod normal utilizate postfactum petnru analiza functionarii echipamentelor si instalatiilor.

6. 1. 3. Prelucrarea datelor (data Processing )


Functiunea de prelucrare a datelor include urmatoarele:

31

SCADA in ENERGETICA
- prelucrarea de date analogice scanate realizeaza conversia acestora in unitati ingineresti si verificarea incadrarii lor in limitele prestabilite. - prelucrarea de date privind starile scanate - detecteaza schimbarea starii intreruptoarelor si separatoarelor. - prelucrarea de tip acumulare scanare (de exemplu energii ) - de exemplu convertirea numarului de impulsuri in MVh. - calcule in timp: sumari, scaderi, inmultiri, impartiri, medii orare, maxime si minime orare, determinarea de energii prin integrarea marimilor masurate, bilanturi de energii si puterii pe contur etc. , inclusiv determinarea puterilor si energiilor absorbite de consumatori pentru compararea cu valorile contractate. - Verificarea consistentei informatiilor referitoare la topologie se poate face fie in cadrul acestei functiuni fie ca o functiune separata. Functiunea de Prelucrare a Datelor asigura stocarea datelor de timp real in baza de date, precum si verificarea si evaluarea calitatii si plauzibilitatii imformatiei codate, (de exemplu: telemasura corecta, suprascriere manuala, iesire din functiune, depasire de limita, informatie eronata etc ) .

6. 1. 4. Revista Post Factum (Post Disturbance Review )


La fiecare 10 secunde se stocheaza un snapshot (o citire instantanee ) a unor puncte selectate de dispecer sau a intregii baze de date intr-un fisier circular ce contine ultimele 10 snapshot uri. In cazul unui eveniment de declansare/actionare sau la cerere, fisierul circular se ingheata si aditional se memoreaza inca 30 de snapshot uri consecutive luate fiecare la 10 secunde dupa producerea evenimentului. Acest set de date stocate este denumit set de revista. Multiplele seturi de revista sunt inregistrate pe discuri, pentru a fi revazute pe display sau printate pe hardcopy. Ele sunt arhivate la cerere in vederea unor analize ulterioare. Snapshot rile unor baze de date complete pot fi utilizate pentru initierea unui caz de baza pentru scenariul de pregatire a operatorilor pe simulator.

6. 1. 5. Inregistrare instantanee de date (Database Snapshot )


Un Snapshot al unei baze de date complete este stocat pe disc pentru a fi arhivat mai tarziu si/sau a fi utilizat fie pentru scenariu pe simulator pentru pregatirea operatorilor fie pentru analize de retea. Aceste Snapshot uri pot fi efectuate la cerere sau ca urmare a producerii unor tipuri de evenimente externe preselectate.
32

SCADA in ENERGETICA
6. 1. 6. Sistem de Informatii Istorice ( Historical Information System - HIS )
Functiunea HIS realizeaza actualizarea si completarea bazelor de date. HIS ete depozitarul central pentru informatii. In mod normal se utilizeaza un sistem de management de baze de date rational accesibil comercial (relational database management system RDBMS ) , ca de exemplu ORACLE, care este in mod normal utilizat pentru crearea, intretinerea si accesul in baza de date a HIS. Accesul la baza de date HIS este in mod obisnuit restrictionat datorita importantei informatiilor stocate. 6. 1. 7. Telecomanda, telereglaj in instalatii (Supervisory Control ) Prin intermediul Sistemului SCADA, un dispecer poate telecomanda echipamentele aflate in statii electrice, prin intermediul RTU urilor, ca de exemplu: intreruptoare (conectat/deconectat ) ; separatoare actionate cu motor (conectat/deconectat ) ; baterii de condensatoare (conectat/deconectat ) ; pozitie comutator de ploturi la transformatoare (creste/scade ) ; valori de consemn; reglajul bobinelor de stingere.

Echipamentele cu doua stari sunt mai intai selectate, telecomanda data fiind o comanda nemijlocita.

6. 1. 8. Marcarea (Tagging )
Un echipament marcat reprezinta o actiune a operatorului pentru a atrage vizual atentia asupra unui simbol de echipament de pe o schema reprezentata de display ca este fie interzisa comanda acestui echipament fie ca trebuie sa se execute cu atentie. In mod uzual este posibil a se marca un echipament cu pana la patru niveluri de marcare si anume: - interzisa comanda; - interzisa comanda de inchidere; - interzisa comanda de deschidere; - comanda permisa, dar se recomanda atentie. Marcarile sunt inregistrate ca evenimente. Este posibil ca operatorul sa adnoteze intrarile din Lista de Marcari cu comentarii care sa descrie marcarea.

33

SCADA in ENERGETICA
Marcarea este utilizata in mod traditional ca o masura de siguranta pentru a se asigura ca o echipa de interventie, care lucreaza la un echipament, este protejata impotriva unor actionari inadecvate.

6. 1. 9. Interfata cu utilizatorii (User Interface )


Interfata cu utilizatorii include urmatoarele: A. Console CRT cu grafica completa (Full Graphics CRT Consoles )

Console CRT cu grafica completa sunt echipate uzual cu unul, doua sau trei monitoare (CRT ) color de mare rezolutie (1280 pixel x 1024 pixel ) : consola operator doua sau trei monitoare; consola de programare/planificare un monitor; consola programator unul sau doua monitoare; consola pentru baza de date un monitor; consola pentru intretinerea imaginilor un monitor; consola pentru management un monit.

B. Echipamente de inregistrare (Loggers ) In mod obisnuit sunt plasate doua astfel de echipamente in zona operationala si cate unul in zona de planificare, zona de programare, zona de creare a bazelor de date si zona de creare a imaginilor.

C. Imprimante
In mod obisnuit, in aria operationala sunt amplasate doua echipamente hardcopy, capabile sa reproduca imagini grafice color de pe oricare din display uri. 6. 1. 10. Prelucrarea si gestiunea alarmelor (Alarming ) Alarmele detectate de Sistemul SCADA sunt prelucrate astfel incat conditiile de alarma importante sa fie raportate intr-o maniera clara, concisa si cu timpul asociat numai la consolele care au nevoie de aceasta informatie. Alarmele multiple sunt tratate in raport cu nivelul lor de prioritate. Alarmele si evenimentele sunt stocate intr-o baza de date zilnica intr-un fisier de dimensiuni mari pe disc. Alarmele si evenimentele dintr-o zi pot fi arhivate pentru o referire ulterioara. 6. 1. 11. Afisarea pe panou (Wallboard Display ) Afisarea pe Panou, consta dintr-un sistem sau un grup de sisteme de protectie video, amplasate in zona operationala si, eventual daca este necesar, altul in zona de pregatire/vizitare. Acest lucru permite comentarea imaginilor de pe display fara a se crea aglomeratie la consola.

6. 1. 12. Prelucrarea parolelor (Word Processing )


34

SCADA in ENERGETICA
Functiunea de Prelucrare a Parolelor asigura gestionarea accesului utilizatorilor potentiali in sistemul informatic dedicat conducerii operative a instalatiilor de distributie sau in anumite zone particulare ale sistemului. Utilizand o permisie acceptata, chiar si un utilizator extern poate efectua aceleasi activitati ca si un utilizator local de la o statie de lucru a sistemului si viceversa.

6. 1. 13. Supravegherea starii Sistemului Informatic

Functiunea asigura supravegherea starii de functionare a diferitor componente si a intregului sistem informatic. Vor fi semnalizate operatorului si administratorului de retea starile anormale de functionare ale sistemului informatic, inclusiv iesirea din functiune a diferitelor echipamente, precum si diagnosticarea defectelor. 6. 1. 14. Supravegherea sistemului de electroalimentare a Sistemului de la DED Vor fi semnalizate operatorului starile anormale de functionare ale echipamentelor sistemului de electroalimentare (redresoare, invertoare, baterii de acumulatori etc. ) respectiv : declansarea oricarui intrerupator de 0,4kV, tensiuni inafara limitelor admise lipsa tensiunii operative pentru alimentarea echipamentelor

6. 2. Functiuni DMS (Distribution Management System aplicatii pentru retelele electrice de distributie a energiei electrice )
Intr-un Sistem de Management a Distributiei energiei electrice (DMS ) , prezentarea geografica a informatiilor si a componentelor retelelor de distributie joaca un rol principal. Prin urmare, conectivitatea componentelor retelei de distributie intr-o prezentare geografica este de importanta majora. Din aceasta cauza, orientarea in tehnologia DMS este de a utiliza produse GIS (Geographic Information System ) pentru a se crea structuri de baze de date care faciliteaza adaugarea sau stergerea echipamentelor intr-un mod interactiv, cartarea informatiilor aferente echipamentelor intr-o baza de date geografica si afisarea conectivitatii pe harti geografice.

35