You are on page 1of 7

Vasile Lovinescu Interpretari inedite ale simbolismului din doua snoave apartin�nd lui Ion Creanga

Basmele lui Creanga apartin familiei miturilor de tip complet, desfasur�ndu-se �ntr-o lume consecventa cu ea �nsasi, �n logica supranaturalului, caci si acesta are o logica proprie. "Supranaturalul" nu �nseamna �n afara sau deasupra legilor Universului, ci deasupra planului nostru de existenta, care e unul din planurile indefinite, constituind Cosmosul total, si anume planul " mului Universal", cum i se mai spune. Indefinitatea planurilor de fire este solidara cu diversitatea lor! ierar"i#area face ca planurile superioare sa fie cau#ale fata de planurile inferioare, deci condition�ndu-le. $ste exact raportul de dependenta ireversibila a lumii noastre fata de lumea basmelor. �nc�ntati, uimiti de atmosfera basmului si de torsul lui "�nsira-te margarite", multi ar fi ispititi sa recunoasca o calitate mitica, adica simbolica, numai basmului. $roarea este imediat perceptibila la cea mai mica cercetare% nimic �n lumea noastra nu-si are ratiunea �n el �nsusi, ci, imediat, �n planul superior lui! orice amanunt al vietii si al lumii �ncon&uratoare este �n mod necesar simbolic, pentru ca este "repre#entativ", are o calitate simbolica existentiala, fireasca. ' trai lumea simbolic �nseamna a o recunoaste ca oglindire analogica, adesea �n sens invers, a unui plan superior. (e aceea, lucrurile cele mai mici din lumea noastra simboli#ea#a lucruri cu at�t mai mari din lumea imediat superioara, dar cu at�t mai greu de interpretat. )rin urmare, o snoava, o &itie, o cimilitura, o fram�ntare de limba, s�nt, �ntr-un anume sens, mai greu de interpretat dec�t *arap-'lb. Simbolismul calului na#dravan , caruia �i cresc +, de aripi, dupa ce sa regenerat printr-o cura de &aratec, este mai vi#ibil dec�t acel al unei r�me! pe l�nga secretul natural, se mai adauga si acel al ab&ectiunii si al infimului. ' vedea divinitatea lui *ristos c�nd se transfigurea#a pe -"abor, c�nd �nvie, c�nd se �nalta la cer, c�nd va veni a doua oara la .udecata - este lucru usor! dar s-o ve#i �n acel care m�nca cu vamesii si pescarii, �n arestatul din pretoriul lui )ilat, gol p�na la br�u, rege deri#oriu cu coroana de spini si sceptru de trestie, scuipat si batut, �n cel sp�n#urat pe cruce, pedeapsa re#ervata sclavilor, �n cadavrul de pe /olgota, este mult mai greu, deoarece (umne#eu se ocultea#a pe sine �nsusi, pentru ca lumea sa poata exista! si mai greu este simbolismul bufoneriei, al r�sului, care adauga nalucirii lumii caracterul sau ilu#oriu, grotescul. 0u se poate da o importanta minora povestirilor mici, snoavelor, si cimiliturilor lui Creanga si ale altora, bine�nteles pentru ca "nu stii de unde sare puricele", detaliul cel mai infim, cel mai ridicol al vietii de toate #ilele, fiind susceptibil de multe sensuri pe planuri diverse, cu rasunete nebanuite, prin transpo#itia lor indefinita. Lipsa de comuna masura �ntre )rincipiu si 1anifestare inter#ice autonomia oricarui lucru, oricarui gest, c�t de infim ar fi el, din lumea fenomenala. 0uvela-basm Soacra cu trei nurori, lipsita de elementul miraculos si totusi profund initiatica, este, din acest punct de vedere, un avertisment pentru cititorul atent. 'mintim ca exemplu tipic de literatura esoterica, lipsita de �ncadrare fantastica, (ecameronul lui Bocaccio, acesta fac�nd parte, ca si (ante, din organi#atia secreta initiatica 2ede Sante 3ordin de filiatie templiera, �n care s�nt utili#ate cele mai importante simboluri ale

deasupra capului unui copil �nfasat si culcat �n albie. 'parent. care pentru lumea noastra par niste nebunii. ca (iogene cu f�narul lui. Barbatul vine acasa si le gaseste pe cele doua femei bocind. de a se deplasa dupa voie �n spatiu. o arata faptul ca sarea a avut totdeauna un caracter "ba#ic".pe colo. (upa unii. at�rnata nu deasupra capului unui anumit individ. cad din cer.. Voia sa si-l lumine#e. (ar a parcurge ciclul unui lucru �nseamna a-l epui#a. )rivite �n ad�ncime. acestea s�nt similitudini tangente cu transcendentul. ca pe Ilie. autor de manuale didactice edifiante. Si merg�nd el. da puterea de a c�stiga nemurirea. dupa altii da puterea de a deveni invi#ibil. aspectul "ominal al sarii este giuvaerul din floarea de lotus 4 m mani podme "um9. 1embrii acestei organi#atii �si spuneau fedeli d:amore. . grec si ebraic.. pietrele sfinte. ele arata ca simtul comun si platitudinea pot si ele avea dreptate �n felul lor. institutor bugetar �n contrast desfatator cu personalitatea lui gargantuesca. )leaca spun�nd ca se va �ntorce numai de va gasi mostre mai mari de prostie! �n realitate. 2emeia si mama ei se pornesc pe bocete. betilele. repre#entat de cele doua femei. (robul de sare este acelasi lucru cu sabia lui (amocles. �n nici un ca# metafi#ica. repre#entant paradisiac al genului uman. �nlocuirea unui cap omenesc printr-unul de lemn. format din prima litera a tuturo alfabetelor 4'9. �n alc"imia practica. care este un drob de sare ase#at pe laita. de piatra sau de fier se mai gaseste �n folclor. ci asupra oricarui om. daca piatra cade peste capul copilului. pe ici . stralucitoare. capusorul copilului ar fi �nlocuit cu )iatra 2ilosofala 3�n sensul alc"imiei mistice. pe 2lam�n#ila. adica o pietra. . urmata de ultima litera a alfabetelor latin. c�nd se g�ndesc ce s-ar �nt�mpla daca m�ta ar �mpinge drobul. destul de vasta ca sa poata primi �n ea pe )asari-Lati-Lungila. si ca anumite readaptari la medii pot parea ridicule. 'lc"imistii desemnau piatra filosofala cu acrosti"ul '#ot".. $a este identica cu fulgerul spiritual care poate trasni un om. ceea ce �nseamna% )iatra este �nceputul si sf�rsitul oricarui corp. din perspectiva adevaratei personalitati a lui Creanga. piatra se pre#inta sub forma unei pulberi rosii.. duc�nd soarele �n el. )iatra filosofala este �n acelasi timp )anaceul 4<emediul9 universal si $lixirul de viata lunga. adica sa ia piatra de deasupra capului copilului si s-o ase#e dedesubtul lui. cu mesa&ele ei transcendente. omul nostru sleieste prostia prin rasfoirea ei. va#u un om care tinea un oboroc desert cu gura spre soare si-l baga repede �n bordeiul lui. Un c"ip mai putin familiar al lui Creanga este masca lui de belfer moralist. (ante 'lig"ieri 45+67-58+59 se oare ca a&unsese la un moment dat unul din sefii acesteia. (e fapt. piatra filosofala ar fi omul a&uns la desav�rsire dupa multiple prefaceri spirituale. �n cautare de oameni destepti."ermetismului crestin. 1ai �nt�i. fara sa le �mpiedice sa fie uneori mesa&e din alte lumi. (ar av�nd �n vedere ca petra autem erat C"ristum. ar putea face gestul eliberator de "inversare a )olilor". descriind �n a sa (ivina Comedia fa#ele succesive pe care le parcurge constiinta initiatului pentru a atinge nemurirea. )rin �ncal#ire. �n fundul apelor! la suprafata lor. Snoava se desfasoara �n &urul unui punct central.. de-abia �ntors acasa. verticala caderii este �n realitate o 'vatarana. de sus. avem de-a face cu un ax. 'tunci. )rostia femeilor este pragmatica. 1ai �nt�i. dar �l poate si transfigura. (ar. av�nd la capatul superior un drob de sare. La capatul inferior este copilul. Luam ca exemplu )rostia omeneasca. 'ceasta masca de lup moralist si-o ia Creanga mai ales �n snoavele si istorioarele pe care le-a semanat. repre#entat de copil �n albia sa. rasfoieste Cartea Vietii. (ar aceasta cere epui#area unui ciclu. �n realitate. Ca ar fi vorba de o restaurare primordiala. i-l face c"iselita.. topire si diluare se urmarea transformarea unui metal obisnuit �n aur. totdeauna. nu o imposibilitate! distinctia este mai mult dec�t o nuanta. ori de a cunoaste ratiunea ultima a lucrurilor. trebuie remarcat ca ipote#a este o improbabilitate. de culoarea "rubinului" 4)aracelsul9. (eci omul nostru porneste �n cautarea de asa-#isi prosti. (in punct de vedere al simtului comun. �n abecedarele lui. pe care se coboara avataric Logosul printre oameni! �n acest ca#. c"ila si pe celelalte di"anii spaimoase care i-au venit de "ac lui <os-�mparat.

care v�sleste prin cerul stelelor fixe.acest bordei ermetic �nc"is. (ar. copilul gasindu-se tocmai �n acel moment pe verticala care coboara din drob. c"iar al unui atom. oare la cine s-a g�ndit autorul c�nd a ales titlul snoavei sale. �n fond..c�nd Ion Creanga �si scrie snoavele . 'ceasta �ncerca "prostul" sa reali#e#e. adica in $xcelsis. �n realitate �n pasunile si live#ile cerului. �n care ne facem veacul. dupa o �ntetire corespun#atoare a temperaturii. cu tapoiul. ultimul "prost" �ncearca sa-si traga cu funia vaca pe casa. un alt "prost" �ncerca sa ridice �n pod. 2isurarea lui este o catastrofa care nimiceste procesul de transmutare. straduindu-se. coextensiva cu pacatul contra Sf�ntului (u". Vai. Se �ntoarce acasa si nu se mai sinc"iseste de prostia femeilor. precum *arap-'lb cu gloaba lui costeliva. repre#inta �nsusi 't"anorul 3cuptorul alc"imistilor. simbolice si calitative. (aca reusea. p�na la acel rosu stralucitor care. mai greu de t�lcuit 4din cau#a aparentei lor maruntimi9 dec�t *arap-'lb= Si ma �ntreb. se afla de fapt ideea de car 1er?aba. care ar fi facut bucuria lui (escartes. care #boara la cer. si sa-l fixe#i �n "pod". dar aceasta este transportabila tocmai cu un oboroc= clu#iunea vasului "ermetic este conditia sine >ua non a lui 1agnum pus. lucrul nu mai este posibil �n lumea noastra! nu mai este posibil sa nimeresti si sa �mpungi punctul central si c"intesential al unui lucru. Carul 1are. $ste si aceasta o solutie. casa ar fi fost la capatul pam�ntesc al lui "'xis 1undi" un sanctuar. �n sf�rsit. Batr�nii alc"imisti ne spun ca trebuie sa transformam lumina solara �n soare lic"id. $ste exact ceea ce face taranul nostru.. carul se putea subtia subtil prin "orn. caruia �i #icem Carul 1are. �n snoava. scot�ndu-l afara �n bucati componente. �n inima casei. (ar daca ar fi stiut sa t�lcuiasca semnele. a demiti#at lumea. care trecea.de a reali#a redresarea necesara. care era un filosof rationalist. p�na la limitele incredibilului! ce r�s de )an nepatruns �n �nfiora �n interior. prin toate culorile spectrului. ca sa pasca f�n pe acoperis. o data spart. niste nuci. iar pl�nsul femeilor ar repre#enta. Un car ca toate carele. caruta de foc a lui Ilie -esbiteanul. imposibilitatea dualitatii 4erau + femei9 spre sf�rsitul ciclului . si apare ca nebunie si stupiditate �n lumea sublunare. construit dupa reguli precise. 1ai �ncolo. )rin magia alba.. un temenos. la capatul invers al axului. c�nd cu un topor sparte o gaura �n bordei. confund�ndu-se cu prototipul sau. �n altarul ei. soarele prostilor. sau busteanul ielelor din basme. un bou ca toti boii. dar "desteptul" �l �mpiedica sa duca la capat. fara nici o crapatura. Septem -riones. 1ai departe. c�nd scria �n manualele lui didactice sau preda de la catedra copiilor aceste �nvataturi. adica tocmai ceea ce �ncearca asa-#isul prost. distrug�nd astfel reali#area a 1agnum pus. )rostia omeneasca@ La cei pe care parintele copilului i-a �nt�lnit. . pe unde intra soarele a toata lumea.. simbolic si sapiential. lucrul este �nca posibil. �l face pe rotar sa-si de#articule#e analitic carul lui sintetic. devenea "piatra". aceasta cauta sa se prefaca �n aur si sa desav�rseasca 1agnum pus 41area pera9. un om facuse un car �n casa si nu-l putea scoate pe usa. ce ni se par locuri comune. Snoava )rostia omeneasca ar putea avea ca subtitlu <avagiile bunului simt. 1iracolul alc"imic reali#ea#a soarele mineral tot �ntr-un vas complet �nc"is. Calatorul nostru. peregrin "destept". sau mai bine l-ar fi ase#at sub capul pruncului 4ca element "ba#ic"9. dar. asa cum o �ntelege lumea noastra. adica perfect real si reali#abil pe planul cau#al. Ce mult as fi dat sa vad figura acestui om rafinat si complicat sub aparenta lui taranie. �n care se spera obtinerea transmutatiei metalelor si a )ietrei filosofale. devenind un "nu stiu ce" miraculos. adica i-a taiat radacinile ceresti cu un bun simt marginit care este adevarata prostie.. 2ara aceasta de#membrare. ar fi cobor�t drobul pe podea. deoarece acelasi bun simt �i arata ca foarte improbabila eventualitatea ca m�ta sa �mpinga drobul de sare de pe polita. �n 't"anor era �ncal#it "oul filosofal". Calatorul a sleit ciclul prostiei. �n Intelect. de fapt. dupa ce a facut o cura de &aratec. iar pruncul ar fi devenit astfel "2at-2rumos nascut din )iatra". "vaca" a&ungea �n pasunile celor "sapte boi". 1ai departe. daca "prostul" nostru reusea sa faca "gestul" lui �n modurile lui intelectuale.

i#bavitoarea de otrava. spre �nminunarea si �nveselirea aceluia care �i cunoaste dedesubturile. sub proprie semnatura. profit�nd de libertatea pe care i-o da fictiunea.�n diferite moduri. �n editia din 5BC5. aceea a apropriei lui finalitati. rasp�ndita la toate popoarele. cel putin tot at�t de efectiva ca si aceea a furnicii. faceam c�te-o draguta de trebusoara ca aceea. �nvatatorul Creanga pronuntase sentinta �n �nvatatorul Copiilor. "0u lucre#i. nu putea servi ca exemplu altor copii. nai ce m�nca" . cu c�t �n copilaria lui. Creanga �mpinge consecintele &alnicei doctrine. virtute" si �n al doilea r�nd. (in moment ce natura l-a utilat pe om cu mi&loace pentru a munci si crea. de nici sf�nta 0astasia. "la locul cuvenit unde i-au facut felul".profesa el �n �nvatatorul Copiilor. n-ai ce m�nca se compune din doua parti distincte% culpabilitatea omului lenes �n societate. Creieri �n cap de a&uns. mai sus expusa. ani"il�ndu-se prin absurd% lenesul este expul#at din organismul social ambiant 4ca unele grefe de pe corpul omului9. )oe#ioara 0u lucre#i. nici at�ta! iar c�nd ma lasa de capul meu. cu o de#involtura �n locul comun si �n banalitate. /reierele nu-i deloc lenes% c�ntecul lui este o munca 4care produce ritmuri armoni#atoare9. 'vem de-a face cu acelasi Creanga. cel putin. binecunoscutul episod din apologul /reierului si 2urnicii% "'r fi mare pacat mul lenes de-a&utat" �ncepe �nvatatorul Creanga sti"urile sale. 'tma. Stino ne atrasese atentia asupra ideilor lui Creanga despre lenes si asupra povestirii sale despre un om lenes! ne pusese la dispo#itie re#ultatul unor cercetari personale. sa atinga perfectiunea. grai. care nu vrea sa se foloseasca de darurile cu care a fost �n#estrat% "1embre bune-ndem�noase. p�na la extremele ei. "Sinea". cautarea cea mai grea din lume. morali#�nd referitor la notiunea de lenes "d:un ton de ne# fort d�vot". si pe care nu i-a �nteles@ sau c"iar la tatal pruncului@ A A A )ovestea unui om lenes se �nscrie �n aceeasi literatura didactica si morali#atoare." 0u vedem cum ar fi putut figura aceste fragmente �n �nvatatorul Copiilor si �n 'becedarele institutorului Creanga. cautarea care nu a fost deloc �ngreunata sau oprita . 'm vorbit �n Creanga si Creanga de 'ur de (anila )repeleac. cu o usurinta de miscare. 'm atins tangential periferia problemei. �n versuri inepte. acum intram �n mie#ul ei. "(aca lenea-l stap�neste Singur este vinovat". 1inte. 'titudinea "umulesteanului este cu at�t mai ec"ivoca. 'urel /. S-apoi mai aveam si alte bunuri% c�nd ma lua cineva cu raul. cu tot mestesugul ei. Iata parerea tatalui despre fiul sau% "0u-l ve#i ca-i o tigoare de baiet cobait si lenes. �n )ovestea unui om lenes. putina treaba facea cu mine! c�nd ma lua cu binesorul. cu masca lui de belfer. care nu e cea mai mica uimire ce ne-o pricinuieste aceasta personalitate at�t de complexa% "Cine #iua nu munceste (oarme noaptea nem�ncat=" Se poate arata si lui La 2ontaine si institutorului Creanga deficitul logic al fabului /reierul si 2urnica. �n �nvingator. o cam raream de acasa. "Duesta". caci lauda-i fata% prin somn nu ceream de m�ncare! daca ma sculam nu mai asteptam sa-mi deie altii! si c�nd era de facut ceva treaba. de catre consatenii lui. simtiri. nu era �n stare a o desface. de n-are parec"e@" Si �n alta parte a 'mintirilor% "Si nu ca ma laud. ca sa-si adune materie digerabila. de care am pomenit mai sus. care adus p�na la capat.

0e permitem o comparatie 4pe care am mai folosit-o �n cursul acestui studiu9. redusa la minimul necesar pentru a nu muri. (ar tocmai pentru ca este �n v�rful ung"iului. . asa-#isa lene este o determinatie negativa a unei �nalte puteri intelective. detasarea de dorinta. plina de daruri9.nana-Foga 3te"nica de meditatie �n traditia budista. concetrare.de faptul ca (anila era "lenes. spune Biblia. de altminteri folclorica. care altfel s-ar risipi �n pulbere atomica. �n povestea 2ata babii si fata mosneagului lenea e stigmati#ata. este ca si inexistenta pentru fiintele care nu depasesc acest plan. Cere imuabilitatea atentiei si a mentalului. nu la di#olvarea acestei lumi prin concentrarea intelectuala. un para#it social. seninatate interioara. piatra din v�rful ung"iului #ace #v�rlita �n drum si lucratorii nu stiu ce sa faca cu d�nsa. destindere. fata de un plan superior. cel putin virtual. (e obicei. unde fiecare �si are rostul si explicatia. este �n afara si deasupra edificiului propriu-#is! pentru ca este principiul cladirii. de fapt. la fel cu c�ntecul greierului. fiind �n afara planului de �ntelegere pur materialist. piatra din v�rf este contemplativul imobil. care este �n realitate o incantatie. practic vorbind. (aca transpunem acest simbolism pe plan "ominal. Unui om necalificat pentru Cunoasterea Suprema. activitatea intelectiva. nu ar putea macar respira. este vorba de o initiere feminina. I se spune lenes. -rebuie sa tinem seama de bivalenta simbolurilor. prin stabilirea unei legaturi permanente cu el. un fenomen inclasabil si inutili#abil �n mi&locul unei termitiere. fara actiunea sa de pre#enta imobila. pentru ca nu stiu ce este si la ce e buna. deci incompre"ensibila si inutili#abila. lumea prinsa �n v�rte&ul actiunii nu ar putea face un gest. apare ca un non-sens. (e aceea. o Earma-Foga. toate acestea s�nt vadite prin . nec"itit la minte si nec"ib#uit la trebi". �n snoava lui Creanga. ceea ce arata ca. c"eia de bolta a oricarei opere ar"itecturale traditionale. la elaborarea unui nou tesut con&unctiv si nobil! �n orice ca#. detasarea si indiferenta. Cu mici exceptii. o anumita treapta superioara de reali#are spirituala! pentru ceilalti oameni. succesiv. Cau#a decurge din faptul ca. eliminarea patimilor trupului si ale sufletului. aproape tuturor oamenilor. inclusiv cel social. un neadaptabil. e ca#ul tuturor initierilor feminine. o transcede si o conditionea#a prin lipsa de comuna masura cu ea. cei din satul-stup at�rna de g�tul contemplativului o pancarta pe care scrie% lenes. unificarea g�ndirii. 'sadar. �n afara de actiune. (uminici9 si Sanctuarul �n care era vestala 4propria casa9. activa ca lucrarea unei albine. (ar aceasta o stie numai acel care a atins. contemplativul este un estropiat moral.. contemplativul apare ca un lenes si �nteleptul ca nebul. toata opera ar"itectonica s-ar risipi �n neant. adica. c�nd. pentru ca este �n afara de �ntelegerea lor. puritatea desav�rsita. �n povestea citata. Contrar basmului (anila )repelac. �n realitate. tot asa contemplativul este un ne�nteles. prin ancadramentul lor. cum este ca#ul timpurilor noastre. ca o inertie ce se exclude de la sine din dinamismul unei colectivitati obisnuite. Foga cunoasterii directe a )rincipiului. ce urmaresc. (upa cum #idarii nu stiu ce sa faca cu piatra din v�rful ung"iului aruncata �n sant. care tind mai mult la "vindecarea" aceste lumi. dar condition�nd-o! el contribuie la armoni#area energiilor �ntregului cosmos. cere imuabilitatea atentiei dar si a activitatii exterioare. ca si �n �nvatatorul Copiilor! fata cea "arnica restabileste contactul �ntre Cetatea Soarelui 4locuinta Sf. Biblia pomeneste de ")iatra din v�rful Ung"iului". o initiere ""arnica". Si cum este �n naravul oamenilor sa se �ncapatine#e a da un nume 0enumitului. este o munca mult mai grea dec�t muncile lui *era?les si dec�t orice ca#na exterioara pe care ne-am imagina-o noi. Cuprinde patru etape. suspendarea afectelor. <ealitatea este ca �ntr-o lume cu totul robita actiunii. exercitiile &nana-Goga s�nt �nsotite de "reculegeri" 4samapat"i9 si concentrari 4samad"i9. la restaurarea ei. )iatra ung"iului �nmanunc"ea#a �ntr-un mod vital toate "puterile" edificiului! acest nod este un punct de interferente non-spatial! fara el. exclusiv cognitiva. prin aducerea �n el a unei noi 'rce de 'lianta 4ladita data de Sf�nta (uminica.

ca sa curatim satul de un tr�ndav. -rageti mai bine tot �nainte. bine�nteles. s�nt dusi �n a#ile speciale pitite �n &urul orasului. "Cica era o data �ntr-un sat un om gro#av de lenes! de lenes de ce era. Snoava �si ratea#a scopul ei aparent. #ice cucoana cu genero#itate de dama patroneasa sau de presedinta de sectie la Crucea-<osie. pentru ca.ca �n snoava. 1are lucru daca nu e sotia boierului din 1os Ion <oata si Unirea. te prin#i sa moi posmagii. 'tunci lenesul pune faimoasa �ntrebare% "dar muieti-s posmagii@" Stupefactie din partea cucoanei% ". . c�nd ne arata o cucoana care toata viata ei s-a purtat pe pernele trasurii." Ce-ar fi raspuns Creanga. (oamne fereste=. �ntr-o lume mai buna. at�t de sensibil la inconsecventa. �ntreba cu mila pe cei doi tarani. 0u. care pune pe taranii lui sa demonstre#e avanta&ele unirii. Si asa se aleg vreo doi oameni din sat si se duc la casa lenesului. ' m�nca si el". 0imeni nu clipeste macar. si Creanga o cultiva cu voluptate. aparent. cu toata bunavointa ce avea. �l umfla pe sus. morali#�nd si distribuind &udecati de valoare ec"ivalente cu sentinte. . )rocedeu clasic �n pilduire% pui la trecut sau �n lumea animalelor fenomene sociale contemporane. pe nesimtite. sarmanul sa moara ca un c�ne fara de lege= 1ai bine. Ce mai at�ta gri&a pentru asta pustie de gura@ Cucoana atunci. dar aista e un lenes care nu credem a mai fi av�nd parec"e �n lume si-l ducem la sp�n#uratoare. sa nu fi fost i#bit de ea.exagerare si �mpingerea la absurd a situatiei de fapt. sc"i#ofrenie acuta. 'sa era pe vremea aceea. �mpinsa p�na la aceste limite. adica cu o darnicie care o costa mult mai putin dec�t satisfactia unui amor propriu. �n nici o vreme nu a fost asa ceva si i-ar fi greu lui Creanga sa dea referinte! sigur este �nsa ca aceasta este finalitatea unui contemplativ �n vremea noastra. �l pun �ntr-un car cu boi. ce dar�ma argumentatia pe care. #ise cucoana �nfior�ndu-se. pentru ca nu-si mai are locul. Cucoana va#�nd �n carul cel cu boi un om care semana a fi bolnav." ". lenea nu mai e lene.'u#i mai lenesule. Iar satenii duc pe lenes la locul cuvenit si-i fac felul. se le"ameteste si de binefacere si de tot.Sa si-i moaie el singur. oameni buni. melancolie. 'bsurditatea apare de la �nceputul povestirii. caci e greu de admis ca un om cu o inteligenta naturala at�t de ad�nca. vrea s-o sustina. el. nici �mbucatura la gura nu o mesteca. ci contemplativul. S-ar putea ca autorul anonim al mitului sa-i fi solicitat dinadins elementele absurde. $u am un "ambar plin de posmagi. unde gurile indiscrete spun ca o in&ectie cu do#a masiva de cocaina �i a&uta sa treaca. )rocedeul este clasic. faceti dar cum v-a lumina (umne#eu.ameni buni. sarmanul. or ba@ . ci o boala perfect cunoscuta �n psi"iatrie% abulie. ca pe un butuc nesimtitor si "ai cu d�nsul la locul de sp�n#uratoare. #ic�nd% . daca ar fi fost �ntrebat cu ingenuitate% cum a trait lenesul p�na �n momentul povestirii@ "Si satul va#�nd ca acest om nu se da la munca nici �n ruptul capului.sa ierte cisntita fata a dumneavoastra.. Vine acum faimoasa �nt�mplare cu cucoana% ")e drum se �nt�lnesc cu o trasura �n care era o cucoana.. cucoana .'lei. ia asa pentru �mpre&urari grele.ameni buni= Se vede ca omul cel din car e bolnav. raspunse lenesul.Ba. duceti-l la mosie la mine. pacat. �n provincie. nu lenesul este sp�n#urat. Si nu se sp�n#ura astfel de bolnavi! de obicei. si-l duceti la vreo doftoroaie sa se caute@ ." 's vrea sa pun �n lumina un lucru pe care nimeni nu l-a remarcat% ironia feroce a lui Creanga. sa ridice toti deodata un bolovan din gradina.Ba nu. neclintindu-se din &iltul pe care i-l adusesera servitorii. poate cu intentie. #ic�nd% . numai ca moartea i-ar fi lenta si nu brutala ." �n realitate. "otar� sa-l sp�n#ure pentru a nu mai da pilda de lenevire si altora.raspunse unul dintre tarani .

1�ncare de nemurire. �n care )am�ntul si 'pa. un simbol al unei alimentatii redusa la materia ei prima. Si Creanga ne-o spune raspicat. se amesteca. deoarece scopul �nteleptului este tocmai acela de a avea acces la "rana sau licoarea de nemurire denumita �n diferite organi#atii initiatice Soma. la cea mai simpla expresie. a scapat si lenesul acela de sateni si satenii aceia de d�nsul. <efu#ul de a m�nca posmagi pentru ca nu erau muiati �nseamna ca eroul nu doreste o "rana �n care aceasta nediferentiere 4amestec apa H posmagi9 nu era efectuata. 1ai pofteasca de acum si alti lenesi �n satul acela daca le da m�na si-i tine cureaua=" credem fara greutate. dar cine a pierdut@ C�t despre "posmagii muieti". s�nt ispitit sa vad �n ei o pasta.este incompatibil cu o societate �n plin delir activist. "Gdromel etc. amrita. o presupun% "Si iaca asa. S2�<SI- . �n forma lor paradisiaca. sta#a �n care devine o ambro#ie nediferentiata. cu o tristete subiacenta. un m�l primordial.