You are on page 1of 54

METODOLOGIA DE IDENTIFICARE A RISCURILOR ŞI A VULNERABILITĂŢILOR LA CORUPŢIE ÎN CADRUL STRUCTURILOR MINISTERULUI ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR

Capitolul I - Ca !u "#$#!al %i &o$t#'t
()() Do*#$iul # apli&a!#
Prezenta metodologie va fi implementată în cadrul tuturor structurilor ministerului, se adresează tuturor categoriilor de personal participante la Grupurile de lucru pentru prevenirea corupţiei şi va putea fi utilizată cu titlu de recomandare şi în alte instituţii din domeniul administraţiei publice centrale şi locale, după implementarea în cadrul M.A.I., dacă se consideră oportun şi în condiţiile stabilite prin reglementările în vigoare.

()+) R#,#!i$-# $o!*ati.#
• trategia !aţională Anticorupţie privind prevenirea şi combaterea corupţiei în sectoarele vulnerabile şi administraţia publică locală pe perioada "##$%"#&# ' aprobată prin (otăr)rea Guvernului nr.*#+,"##$.rdinul ministrului finanţelor publice nr. +/*,"##0 pentru aprobarea 1odului controlului intern, cuprinz)nd standardele de management,control intern la entităţile publice şi pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial ' tandardul && 2Managementul riscului3tandardul .M.A.I. ' A nr. ##*,"##* ' Principiile şi metodologia standardizării. Managementul riscului. Principii generale. 4egistrul de riscuri, aprobat conform 5ispoziţiei ecretarului general al M.A.I. nr. /*6&#+ din "#.&&."##*1oncepţia privind activitatea de prevenire a faptelor de corupţie în cadrul structurilor M.A.I. pentru perioada "##+ ' "#&", nr. &"&**"0 din &0.#+."##+, aprobată de ministrul administraţiei şi internelor.

()/) Mo ul # &o$0titui!# %i utili1a!#a *#to olo"i#i
4ealizarea metodologiei pentru managementul riscurilor de corupţie în cadrul componentelor organizatorice, domeniilor de activitate şi a categoriilor de personal ale Ministerului Administraţiei şi Internelor 7denumit în continuare M.A.I.8 este determinată de nevoia creării unui mecanism unic şi eficient pentru evaluarea riscurilor de corupţie la nivel instituţional. 9a îşi propune să răspundă c)t mai bine nevoilor, prin natura lor diverse şi în continuă evoluţie, ale personalului şi activităţilor specifice ale instituţiei, şi tinde să privilegieze o abordare pragmatică, const)nd în clarificarea noţiunii de risc de corupţie şi propunerea unei metode care să permită, pentru un domeniu de activitate dat, identificarea, descrierea, evaluarea, controlul, monitorizarea şi reevaluarea riscurilor de corupţie susceptibile să se manifeste în conte:tul acestuia. ;n sensul prezentei metodologii, termenii şi e:presiile de mai <os au următoarele semnificaţii= a8 noţiunea de risc de corupţie vizează probabilitatea apariţiei unui eveniment sau de realizare a unei acţiuni vizând un angajat, colectiv profesional sau domeniu de activitate, susceptibile să aibă consecinţe semnificative asupra integrităţii personalului, desfăşurării în condiţii de transparenţă a

activităţilor specifice instituţiei şi capacităţii de acţiune de care aceasta trebuie să dispună în contextul atribuţiilor ce-i revin conform reglementărilor în vigoare. b8 vulnerabilitatea reprezintă o slăbiciune în sistemul procedurilor de planificare, desfăşurare, asigurare logistică şi control a activităţilor specifice care ar putea fi exploatată/speculată, traducându-se printr-o încălcare a legilor, ordinelor, regulamentelor, metodologiilor, procedurilor sau regulilor de desfăşurare a activităţilor specifice. c8 prin managementul riscurilor de corupţie se înţelege, în sens larg, procesul de identificare a factorilor instituţionali şi individuali care favorizează sau pot favoriza săvârşirea faptelor de corupţie, precum şi elaborarea recomandărilor ori măsurilor necesare pentru prevenirea, atenuarea sau eliminarea probabilităţii de apariţie şi a efectelor/consecinţelor acestora. Principiile care stau la baza managementului riscurilor de corupţie sunt= 7&8 legalitatea ' acesta se efectuează în concordanţă cu un cadru de analiză standardizat 7metodologie8, principiul respect)ndu%se în toate etapele, inclusiv prin asigurarea protecţiei informaţiei obţinute7"8 transparenţa % instituţia difuzează informaţii privind rezultatele evaluării în măsura în care transparenţa procesului de evaluare nu aduce atingere reglementărilor în vigoare, vieţii private a persoanei ori nivelului de obiectivitate al procesului de evaluare7>8 participarea % acesta se efectuează cu antrenarea şi consultarea tuturor părţilor interesate 7componente ale M.A.I., diverse categorii de anga<aţi, parteneri e:terni şi beneficiari ai serviciilor publice8, acestea fiind cooptate în mod activ în cadrul procesului sub forma Grupurilor de lucru pentru prevenirea corupţiei7/8 anga<amentul ' acesta trebuie iniţiat şi susţinut de către conducerea instituţiei, în special în cadrul comunicării referitoare la riscurile de corupţie şi a formării personalului cu privire la problematica aferentă acestora708 adaptabilitatea % instituţia utilizează metode şi instrumente adaptate situaţiei sale particulare, lu)nd în considerare organizarea proprie, efectivul de anga<aţi, natura activităţilor desfăşurate ori a serviciilor publice furnizate, natura şi specificul riscurilor de corupţie, climatul său organizaţional şi etic7*8 autonomia % realizarea managementului riscurilor de către instituţie însăşi trebuie privilegiată, unităţile de mici dimensiuni put)nd beneficia de spri<in ori îndrumare în direcţia dezvoltării propriilor competenţe interne în domeniu768 finalitatea ' managementul riscurilor reprezintă un spri<in util pentru conducerea instituţiei în privinţa e:aminării tuturor aspectelor referitoare la activităţile desfăşurate, vulnerabile din perspectiva corupţiei, ierar?izării riscurilor ce pot antrena consecinţe în planul integrităţii, definirii şi aplicării unor măsuri eficiente de prevenire a corupţiei. Procesul este unul de îmbunătăţire continuă, put)nd fi repetat în condiţiile introducerii unor criterii modificate sau suplimentare de identificare şi evaluare a riscurilor de corupţie, etapele sale fiind următoarele= 7&8 identificarea şi descrierea riscurilor= identificarea şi descrierea, ca fundament al evaluării ulterioare, a ceea ce se poate înt)mpla din perspectiva corupţiei, inclusiv a pericolelor şi a consecinţelor asociate7"8 evaluarea riscurilor= estimarea riscurilor de corupţie, în termeni de probabilitate şi impact, aprecierea nivelului de e:punere la risc şi ierar?izarea riscurilor în vederea identificării priorităţii măsurilor de control7>8 determinarea 7planificarea8 măsurilor de control= identificarea posibilităţilor de prevenire,control şi a efectului acestora asupra gravităţii consecinţelor, dezvoltarea şi implementarea unui plan de acţiune pentru prevenirea corupţiei7/8 comunicarea şi raportarea= consultarea şi comunicarea cu părţile responsabile,interesate, interne şi e:terne, în fiecare etapă a procesului de management al riscurilor de corupţie-

708 monitorizarea şi reevaluarea periodică= monitorizarea şi revizuirea riscurilor de corupţie, evaluarea performanţelor sistemului de management al acestora şi a modificărilor care îl pot afecta.

Co*u$i&a!#a !i0&u!ilo! !i0&u!ilo! Co*u$i&a!#a

P!#"2ti!#a a&ti.it2-ii

I #$ti,i&a!#a !i0&u!ilo! @igura nr.& ' Modelul procesului de management al riscurilor de corupţie

5eşi sunt prezentate ca activităţi independente, etapele se găsesc în practică într%o str)nsă interacţiune, ele implic)nd activităţi şi concepte care cuprind întregul proces de management al E.alua!#a riscurilor de corupţie. ;n fiecare etapă a procesului, dar şi pe ansamblul derulării acestuia, trebuie să !i0&u!ilo! e:iste şi să funcţioneze mecanisme adecvate de comunicare şi consultare, at)t în cadrul instituţiei, c)t şi între aceasta şi mediul e:tern. D#t#!*i$a!#a Metoda prezentată nu trebuie interpretată forţat, ci mai degrabă ca un suport, ea trebuind 3pla$i,i&a!#a4 adaptată pentru a răspunde particularităţilor diverselor domenii de activitate şi colectivităţi # &o$t!olcu g?idul şi să încerce aplicarea acestuia profesionale studiate. Atilizatorul trebuie *20u!ilo! să se familiarizeze la situaţia profesională specifică pe care este c?emat să o clarifice, valid)nd, ponder)nd diferit, c?iar complet)nd metodele şi instrumentele furnizate. 9senţială nu este metoda de evaluare utilizată, ci maniera în care demersul este desfăşurat pentru a permite acestei acţiuni să aibă persistenţă în timp şi să conducă la o analiză profundă a comportamentului şi eticii profesionale. Pentru a fi o reuşită, activitatea de evaluare a riscurilor de corupţie trebuie să aibă la bază o abordare structurată, globală şi participativă. 9a necesită implicarea tuturor categoriilor de personal, derularea sa necesit)nd at)t anga<amentul şi energia decizională a conducerii, c)t şi implicarea anga<aţilor şi a partenerilor e:terni ai instituţiei evaluate.

Capitolul II - P!#"2ti!#a *a$a"#*#$tului !i0&u!ilo! # &o!up-i#
Managementul riscurilor de corupţie debutează printr%o etapă de pregătire care vizează, în principal, următoarele aspecte= 7&8 constituirea şi stabilirea componenţei Grupurilor de lucru pentru prevenirea corupţiei 7numite în continuare Grupuri8-

!i0&u!ilo! %i !##.alua!#a !##.alua!#a !i0&u!ilo! Mo$ito!i1a!#a %i Mo$ito!i1a!#a

7"8 instruirea,formarea membrilor Grupurilor cu privire la aspectele conceptuale şi metodologice specifice identificării, descrierii şi evaluării riscurilor de corupţie, conceperii şi stabilirii măsurilor de prevenire,control, monitorizării şi reevaluării periodice a acestora, toate acestea într%o manieră care să permită, ulterior, derularea în bune condiţii a demersului de evaluare şi atingerea finalităţii acestuia7>8 fi:area principalelor repere ale activităţii membrilor Grupurilor= statutul, rolul şi responsabilităţile, termenii de referinţă privind planificarea, desfăşurarea şi evaluarea activităţilor7/8 colectarea documentaţiei utilizabile pentru identificarea şi descrierea riscurilor de corupţie, a surselor de informaţii privind modalităţile şi mi<loacele de planificare, organizare, raportare şi control al activităţilor la nivelul instituţiei708 alegerea 7conceperea, adaptarea8 metodelor, te?nicilor şi a instrumentelor de identificare, descriere şi evaluare a riscurilor de corupţie7*8 informarea personalului instituţiei şi a partenerilor e:terni interesaţi cu privire la întregul proces şi obţinerea colaborării acestora pentru atingerea obiectivelor formulate.

+)( Co$0titui!#a %i 0ta5ili!#a &o*po$#$-#i G!upu!ilo!
Grupurile se constituie la nivelul instituţiilor şi structurilor aflate în subordinea,coordonarea M.A.I. şi vor avea principala responsabilitate în domeniile identificării, evaluării, controlului, monitorizării şi reevaluării periodice ale riscurilor de corupţie. Acest demers este proiectat a se desfăşura prin autoevaluare. Membrii Grupului vor fi nominalizaţi prin dispoziţia,ordinul şefilor structurilor M.A.I., iar datele de contact ale acestora vor fi comunicate 5.G.A. !umărul membrilor Grupului urmează a fi stabilit în funcţie de mărimea, atribuţiile şi tipurile de activităţi desfăşurate de către structurile M.A.I., componenţa sugerată a Grupului fiind următoarea= a8 şeful,comandantul instituţiei sau un membru al conducerii desemnat de către acesta, care va conduce activităţile Grupuluib8 consilierul pentru integritate&c8 anga<aţi ai 5.G.A., reprezentaţi de ofiţerii responsabili cu activitatea de prevenire a corupţiei din cadrul structurilor centrale şi <udeţene anticorupţie,pentru municipiul Bucureştid8 c)te un reprezentant din cadrul principalelor departamente 7servicii, birouri, compartimente8 ale instituţiei, fiind de dorit să fie prezent principalul decident de la nivelul acestora sau un ad<unct. Membrii Grupurilor pot beneficia şi de aportul următoarelor categorii de specialişti din cadrul unităţilor= a8 orice anga<at cu funcţie de e:ecuţie al instituţiei care poate aduce o contribuţie semnificativă, din perspectiva e:perienţei profesionale probate,recunoscute 7pentru a oferi spri<in din perspectiva cunoştinţelor sale despre activităţile de zi cu zi, a interacţiunilor cu diferitele categorii de beneficiari ai serviciilor publice şi, în general, despre modul de conştientizare a problemelor din sfera corupţiei în cadrul instituţiei8b8 membri din ec?ipa departamentului de management resurse umane 7familiarizat cu procedurile privind recrutarea şi formarea personalului, c8 promovarea şi d8 activităţile de consiliere, măsurile disciplinare etc.8c8 membri din ec?ipa departamentului control intern şi,sau <uridic 7familiarizaţi cu controalele interne şi monitorizarea funcţiilor organizaţiei- dacă evaluarea riscului de corupţie va identifica riscuri care conduc la responsabilităţi penale, civile sau administrative- în plus, ei vor fi cooptaţi în momentul dezvoltării şi aplicării răspunsurilor la riscurile de corupţie8&

Aceste sarcini sunt îndeplinite de către consilierul de etică în structurile M.A.I. în care sunt aplicabile dispoziţiile Cegii nr. 6,"##/ privind Codul de conduită a funcţionarilor publici , cu modificările şi completările ulterioare, precum şi dispoziţiile interne specifice referitoare la consilierul de etică.

d8 membri din ec?ipa departamentului financiar%contabilitate 7familiarizat cu procesele de raportare şi control financiar8. ;n vederea bunei fundamentări a deciziilor sale, Grupurile pot fi consiliate şi de reprezentanţi ai partenerilor interni 7alte structuri ale M.A.I.8 ori e:terni ai instituţiei cărora li se va solicita spri<inul pentru identificarea, evaluarea şi stabilirea de măsuri de control al riscurilor de corupţie determinate de relaţiile de cooperare,colaborare". 1ompetenţele solicitate personalului desemnat să participe la Grup sunt reprezentate, în principal, de următoarele= a8 să deţină o foarte bună cunoaştere, în plan teoretic şi practic%aplicativ, a prezentei metodologii, ca urmare a eforturilor personale viz)nd familiarizarea cu particularităţile acestui tip de demers şi parcurgerii programului de instruire organizat de către 5.G.A.b8 să demonstreze o foarte bună familiarizare cu specificul organizării şi funcţionării instituţiei ori componentei acesteia în cadrul căreia este desemnat să îndeplinească rolul de membru al Grupuluic8 să posede o e:perienţă profesională relevantă în domeniul propriu de activitated8 să dea dovadă de aptitudini pedagogice şi de capacitatea de a conduce şi anima eficient o ec?ipă de lucrue8 să fie o persoană cu certe calităţi de relaţionare în medii profesionale diverse, capabilă de integrare facilă în cadrul acestoraf8 să cunoască foarte bine limitele c)mpului său de competenţă şi să manifeste neutralitate în toate demersurile viz)nd concretizarea demersului de management al riscurilor de corupţie. 4eferitor la funcţionarea de ansamblu a Grupurilor, trebuie respectate anumite condiţii= a8 fiecăruia dintre membri trebuie să i se acorde posibilitatea de a lua parte activă la discuţii 7în mod ideal, fiecare va trebui să uzeze de această posibilitate8b8 fiecare membru trebuie să aibă posibilitatea să%şi e:prime punctele de vedere opuse,contrare, fără a fi constr)ns să procedeze altfel sau împiedicat- buna înţelegere, coeziunea internă a Grupului şi obiectivul de a se a<unge la un consens nu trebuie valorizate într%at)t înc)t dezbaterile să fie evitate ori neutralizate rapid, fără o e:aminare atentă, conflictele de idei put)nd surveni în cadrul Grupului şi fiind c?iar de doritc8 Grupul trebuie să stabilească un consens prealabil asupra ansamblului de proceduri şi reguli ale dialogului care trebuie în mod necesar respectate pe durata reuniunilor, acestea incluz)nd= obţinerea unui volum c)t mai mare de informaţii asupra problemelor tratate, evaluarea valorii fiecăruia dintre punctele de vedere e:primate şi luarea în considerare, în mod sistematic, a tuturor argumentelor avansate pentru susţinerea acestora.

+)+ I$0t!ui!#a6,o!*a!#a *#*5!ilo! G!upu!ilo!
5upă stabilirea componenţei Grupurilor, este necesar ca fiecare membru al acestora să fie instruit,informat cu privire la modul în care trebuie conceput şi derulat procesul de management al riscurilor de corupţie în cadrul propriei instituţii,unităţi, a sarcinilor şi responsabilităţilor ce le revin în acest conte:t. Programul de instruire va fi conceput, planificat şi desfăşurat de către 5.G.A. în cadrul structurilor centrale ale M.A.I., prin erviciul Prevenire şi Biroul tudii şi Proiecţii Anticorupţie, iar în
"

Instituţia care va face obiectul activităţilor prezentate în cadrul metodologiei îşi desfăşoară activitatea într%un mediu e:tern care influenţează riscurile de corupţie înt)mpinate, dar pune la dispoziţie şi un conte:t în limitele căruia riscul de corupţie trebuie gestionat. @iecare componentă a acesteia are parteneri 7interni ori e:terni8 pe care contează în demersul de atingere a obiectivelor specifice, fie ei simpli furnizori de bunuri şi servicii, fie parteneri interni direcţi în obţinerea rezultatelor dorite 7e:emple= relaţia componentelor M ! " cu furnizorii de te#nică de comunicaţii şi informatică$ cooperarea dintre %oliţie şi &andarmerie în domeniul menţinerii şi restabilirii ordinii publice$ coordonarea dintre %oliţia de 'rontieră şi %oliţie în sfera combaterii traficului de persoane etc 8. An proces eficient de gestionare a riscurilor de corupţie presupune o analiză riguroasă a conte:tului în care instituţia funcţionează şi a ordinii priorităţilor de gestionare a riscurilor de corupţie la nivelul instituţiilor partenere.

sau alte instituţii cu care e:istă relaţii de cooperare. relaţiile de cooperare. monitorizării şi actualizării eficiente a acestuia. se poate convoca o reuniune specială pentru a analiza şi aproba aceste propuneri. el trebuind să fie conceput şi desfăşurat într%o manieră adaptată categoriilor de personal participante. ele urm)nd a fi discutate şi aprobate cu ocazia primei reuniuni a acestuia. sarcinilor. . acest lucru fiind posibil. rolului şi responsabilităţilor care le revin pe întreaga durată a demersului. evaluare şi control al riscurilor. la modalităţile de planificare şi control puse în practică ori privind modul de organizare a activităţii. .a. ar trebui să fie relativ uşor să se identifice şi să se colecteze informaţii referitoare la obiectivele generale ori operaţionale ale acesteia. specificului activităţilor desfăşurate de către acestea. ordonanţe şi ?otăr)ri ale Guvernului. 1?iar şi în absenţa acestor situaţii speciale.instruire trebuie utilizate clarificările conceptuale şi recomandările oferite de prezenta metodologie şi ane:ele care sunt parte integrantă ale acesteia.n stabilirea conţinutului programului de formare. a periodicităţii şi regulilor de lucruatribuirea responsabilităţilor pentru fiecare dintre membrii acestuiaclarificarea manierei în care se vor derula etapele managementului riscurilor de corupţiedefinirea modalităţilor de evaluare a eficienţei activităţii Grupurilor.itat#a G!upu!ilo! 9tapa de pregătire a demersului de identificare a riscurilor necesită înţelegerea universului riscurilor de corupţie şi a sub%ansamblului de riscuri specifice instituţiei evaluate. de către conducerea M.it2-ii G!upu!ilo! . +)7 Col#&ta!#a o&u*#$ta-i#i &o$0ulta5il# 8$ a&ti. prin identificarea şi studierea surselor de informaţii şi a documentelor disponibile în mediile intern şi e:tern ale acesteia/. Cista cuprinde actele normative sau documentele de referinţă ce asigură reglementarea şi desfăşurarea activităţilor instituţiei. relevante pentru domeniul de activitate analizatb8 ordine ale ministrului administraţiei şi internelorc8 regulamente de organizare şi funcţionare> / vezi Ane:a nr. & % 'işa pentru stabilirea componenţei. sau a oricăruia dintre membrii Grupului.2%u!a!#a a&ti. 1u ocazia acesteia. 1u ocazia primei reuniuni a unui Grup. la trei luni de la constituirea Grupului se va realiza o analiză retrospectivă a componenţei şi a activităţilor sale.colaborare.biectivele principale ale Grupurilor sunt reprezentate de asumarea responsabilităţii pentru managementul riscurilor de corupţie şi asigurarea implementării. a politicii privind prevenirea corupţiei şi managementul riscurilor aferente acesteia. . în primul r)nd.A. obiectivele fiind reprezentate de= 7&8 7"8 7>8 7/8 stabilirea agendei%cadru a întrunirilor.A. responsabilităţilor şi planificarea activităţii (rupurilor 5eoarece Grupul are în componenţă mulţi dintre managerii componentelor instituţiei 7ori reprezentanţi ai acestora8. vor fi luate măsurile necesare privind lărgirea componenţei ori iniţierea de noi activităţi şi adoptată o ?otăr)re referitoare la frecvenţa şi datele următoarelor analize de bilanţ. date utile ulterior în demersul de identificare. vor fi adoptaţi termenii de referinţă privind activitatea acestuia>.G.pentru municipiul Bucureşti. +)/ Pla$i.colaborare cu alte instituţii ş. Grupul poate face aceste sc?imbări la propunerea 5. aceasta ar fi de dorit să cuprindă= a8 legi.structurile teritoriale ale instituţiei de către ofiţerii responsabili cu activitatea de prevenire a corupţiei din structurile <udeţene anticorupţie.i&a!#a %i #0.n circumstanţe e:cepţionale. @ără a avea pretenţia de a fi e:?austivă.I. dacă se consideră oportun. c?imbarea termenilor de referinţă poate fi făcută oric)nd ca rezultat al= a8 analizelor retrospective şi evaluărilor efectuate cu privire la activitatea Grupuluib8 apariţiei unor probleme neprevăzute sau a unor noi oportunităţi privind documentarea şi derularea evaluării riscurilorc8 sc?imbării sau reorientării.

metodologii. că toate ameninţările şi vulnerabilităţile sunt definite şi clarificate. de o manieră rapidă. colaborare. la confruntarea faptelor cu ceea ce se poate spune de către manageri ori anga<aţi pe teren. state de organizare ale instituţiei şi componentelor acesteiadispoziţii.alua!# a !i0&u!ilo! # &o!up-i# Grupul trebuie să adopte în vederea utilizării metode.situaţiilor de muncă şi se bazează. registre.control interndocumente furnizate de către organismele reprezentative ale personalului 7după caz8rapoarte de analiză şi diagnoză organizaţională realizate de către ofiţerii%psi?ologi ai unităţii 7 după caz8l8 orice alte documente care stau la baza derulării anumitor activităţi ale instituţiei 7note%raport. cooperare8. sinteze.8. în mod esenţial.acţiunile care au fost puse în practică pentru prevenirea. )apoartele întocmite în urma inspecţiilor sau controalelor indică riscurile şi starea reală a domeniilor de activitate inspectate. culegerea informaţiei făc)ndu%se de o manieră participativă. programe ori strategii realizate pentru domeniul specific de activitateplanuri de cooperare inter%instituţionalăplanuri de prevenire a corupţiei care au fost aplicate şi statistici ale cazurilor de corupţie0rapoarte întocmite de organismele de inspecţie. precum şi măsurile propuse ori adoptate pentru diminuarea acestora. Procesul trebuie abordat de o manieră metodică pentru a ne asigura că toate activităţile importante din cadrul instituţiei ori componentelor acesteia au fost identificate. pe utilizarea observaţiei. pe analiza activităţilor concrete desfăşurate de anga<aţi pentru îndeplinirea sarcinilor şi a responsabilităţilor. a percepţiilor şi opiniilor acestora privind pericolele şi vulnerabilităţile la corupţie prezente în activităţile desfăşurate şi le oferă ocazia de a reflecta asupra manierei în care pot evita implicarea în asemenea incidente. pentru a asigura o difuzare precisă.temporare8. a responsabilităţilor şi standardelor de performanţă asociate postului 7indicatori cantitativi. cerinţelor de pregătire şi e:perienţă. +): I$.controlate.domeniilor vulnerabile la corupţie poate permite receptarea. evaluarea şi controlul riscurilor de corupţie. mod de realizare8. e:aminarea sesizărilor înregistrate la linia telefonică Eel%Ferde etc. fişele posturilor permit informarea asupra relaţiilor cu alte posturi 7relaţii de subordonare.d8 e8 f8 g8 ?8 i8 <8 D8 fişe ale posturilor. unt vizate metodele de lucru ale anga<aţilor şi zonele de incertitudine. organigrame.pl)ngeri. riscuri implicate8. procese%verbale. g?iduri. furnizează descrierea sarcinilor şi a îndatoririlor 7zilnice.sentinţe. 4ealizarea c?estionării diferitelor categorii de personal în vederea identificării ameninţărilor şi a activităţilor. diminuarea sau controlul acestora. 9tapa este indispensabilă înaintea demarării efective a identificării şi descrierii riscurilor. interviurilor. sesizări.control puse de<a în practică şi încadrarea mai facilă a identificării riscurilor de corupţie. permiţ)nd cunoaşterea punctelor sensibile la corupţie din cadrul unităţii. aceste documente servind. %lanurile de cooperare inter-instituţională pot facilita analiza riscurilor de interferenţă între activităţile mai multor instituţii. aportul informaţional* al acestor documente fiind deosebit de important. al componentelor acesteia şi în plan e:tern va fi conceput şi aplicat un sistem eficient de comunicare. te?nici ori instrumente care să permită identificarea.i&a!# %i #. ocazionale. ţin)nd seama de specificul organizării şi desfăşurării activităţii. utilizarea resurselor. complet disponibile şi în timp util pentru diversele categorii de utilizatori.risc din perspectiva corupţiei. fluentă şi rapidă a informaţiilor. timp. a acţiunilor de prevenire.o!*a!#a p#!0o$alului i$0titu-i#i %i a pa!t#$#!ilo! #'t#!$i Ca nivelul instituţiei. de asemenea. 5eloc surprinzător. Acesta va permite ca toţi cei 0 frecvenţa acestora în domeniul de activitate analizat. "nstrucţiunile de desfăşurare a unei activităţi permit cunoaşterea metodei agreate instituţional de realizare a acesteia. aptitudinile şi abilităţile necesare ocupantului. anumite riscuri de corupţie şi soluţii de prevenire pot fi de<a indicate în aceste documente. rapoarte ale anga<aţilor. proceduri şi instrucţiuni de lucruprecizări.* 1u titlu de e:emplu. săptăm)nale. . condiţiile specifice de lucru 7program.?otăr)ri penale. deplasări curente. civile sau administrative etc. costuri. calitativi. condiţii deosebite. Metoda cea mai frecvent utilizată constă în analiza activităţii. în scopul punerii în evidenţă a riscurilor de corupţie. c?estionarelor. +)9 Al#"#!#a *#to #lo! # i #$ti.

cu care e:istă relaţii de cooperare sau colaborare. dar adaptată.i&a!#a %i #0&!i#!#a !i0&u!ilo! /)() D#.8. aceasta fiind necesară pentru cunoaşterea riscurilor care nu s%au • 6 1omunicarea cu anga<aţii poate fi realizată şi sub formă scrisă. Informarea partenerilor e:terni va fi realizată într%o manieră similară. 4ezultatele acestei evaluări trebuie consemnate în documente care vor fi actualizate anual sau ori de c)te ori situaţia o impune 7modificări ale reglementărilor cu caracter intern. ci despre un demers viz)nd.sau membrii Grupului8 vor stabili 7îi vor a<uta să stabilească8 o listă e:?austivă a activităţilor pe care ei le desfăşoară.i$i-i# %i o5i#&ti. următoarele elemente6= &. monitoriz)nd şi reevalu)nd ulterior permanent maniera în care acestea sunt aplicate şi îşi ating finalitatea.copul evaluării este identificarea riscurilor de corupţie din cadrul unui domeniu de activitate ori post de muncă. 9ste important să se precizeze personalului că participarea şi implicarea lor totală în cadrul demersului de evaluare sunt esenţiale şi necesare= !A este vorba despre controlarea activităţii pe care ei o desfăşoară.. . cel puţin. fiecare instituţie trebuind să%şi identifice partenerii proprii de interes. împreună cu personalul. ai altor instituţii ale administraţiei publice centrale şi locale etc. evaluarea şi controlul riscurilor de corupţie pentru toate domeniile de activitate şi posturile de muncă.I #$ti.# Identificarea şi descrierea riscurilor constă în evidenţierea ameninţărilor şi vulnerabilităţilor potenţiale la corupţie. Prezentarea demersului .Erebuie e:plicat personalului că una sau mai multe persoane 7şefii ierar?ici nemi<lociţi şi. printre altele.bligaţia legală . >. a înlănţuirilor de evenimente care ar putea conduce la săv)rşirea unei fapte de corupţie. urmărind să confere vizibilitate problemelor potenţiale înainte ca acestea să se transforme în probleme reale. evaluarea riscurilor. celor care nu şi%au identificat anterior riscurile într%o manieră structurată sau atunci c)nd îndeplinirea unei noi activităţi este stabilită în sarcina acestoraidentificarea permanentă a riscurilor % specifică acelor organizaţii în care managementul riscurilor de corupţie este bine consolidat. cu a<utorul personalului de conducere responsabil de aceştia. săv)rşirea unor fapte de corupţie de către personalul unităţii etc. în vederea stabilirii priorităţii măsurilor de control şi vor propune acţiuni corective sau preventive pentru tratarea riscurilor de corupţie evidenţiate.A. Capitolul III . Pentru informarea ansamblului personalului instituţiei cu privire la demersul de management al riscurilor de corupţie care va fi pus în practică. pentru fiecare tip de activitate ori sarcină. şi includerea acestor informaţii în etapa ulterioară a procesului de management al riscurilor. Aceştia pot include reprezentanţi ai componentelor M. . ameliorarea condiţiilor de muncă şi stabilirea fundamentului pentru un comportament profesional în acord cu etica şi deontologia profesională. identificarea riscurilor de corupţie se poate afla într%una dintre următoarele situaţii= • identificarea iniţială a riscurilor % caracteristică organizaţiilor noi. Alterior aceste persoane vor determina.n raport de situaţia în care se află o instituţie. ".implicaţi în procesul de management al riscurilor de corupţie să dispună de informaţii adecvate care să permită adoptarea de decizii eficiente. ansamblul ameninţărilor şi vulnerabilităţilor la corupţie la care acesta este e:pus. pentru a putea pune în practică acţiuni care să contribuie la eliminarea sau controlul eficient al acestora. conţinutul informării transmise trebuind să cuprindă.biectivul evaluării riscurilor de corupţie .I. Membrii Grupului vor proceda la ierar?izarea riscurilor de corupţie. Partenerii sunt cei care au o legătură cu activităţile şi serviciile publice furnizate de către instituţie şi trebuie să fie identificaţi de către Grup. . este necesară reunirea anga<aţilor. .4eglementările în vigoare impun identificarea.

5escrierea mecanismelor. procedurilor sau regulilor de desfăşurare a activităţilor specifice.stabilirea şi colectarea de ta:e. dar în multe cazuri nu e:istă modalităţi concrete de a le înlocui ori limita +. aplicare de sancţiuni etc. un domeniu de activitate asociat cu oricare dintre elementele prezentate în continuare 7lista nu este ex#austivă8. dar care nu mai prezintă.gestionarea unor bugete mari. trebuie.acordarea unor aprobări ori permise etc.acordarea de fonduri nerambursabile sau de altă natură. legate de specificul activităţilor. desfăşurare. Fulnerabilitatea reprezintă o slăbiciune în sistemul procedurilor de planificare.administrarea şi alocarea bunurilor în cadrul instituţiei.ac?itarea c?eltuielilor. certificate. şi atunci trebuie să ne orientăm atenţia asupra supraveg?erii şi gestionării acestora. metodologiilor. administrarea. trebuie realizate av)nd permanent în atenţie= • • vulnerabilităţile reale. autorizaţii. inclusiv a celor electronice.87$8 punerea în aplicare a legii 7control. care astfel nu ştie cine îi va procesa cererea şi nici nu mai are posibilitatea de a oferi ceva cuiva.8708 gestionarea mi<loacelor financiare 7alocarea.accesul la informaţii confidenţiale.desfăşurarea negocierilor. cel puţin.87*8 gestionarea bunurilor şi serviciilor 7luarea deciziilor referitoare la ac?iziţii. importanţă ori pericol pentru organizaţie. regulamentelor.situaţiilor necesare pentru ca o activitate specifică instituţiei să fie la originea manifestării unei ameninţări 7introducerea unui pericol de corupţie8 în mediul specific acesteia şi estimarea probabilităţii ca acest proces să se deruleze complet. $ + exemplu* contactul direct cu cetăţeanul. <uridice8 primesc avanta<e materiale sau de altă natură ori sunt prote<ate faţă de dezavanta<e şi 7"8 terţe persoane pot oferi personalului instituţiei avanta<e la primirea cărora acesta nu este îndreptăţit prin lege ori alte reglementări. cărţi de identitate. constatare de conformitate sau încălcare a legii.stabilirea cerinţelor de calitate a condiţiilor de livrare. cu diversele categorii de beneficiari ai serviciilor publice ori cu instituţii publice partenere7/8 gestionarea informaţiei 7deţinerea şi utilizarea informaţiei cu caracter operativ. permise de conducere. exemplu* relaţia directă a anc?etatorului cu anc?etatul. Anele dintre aceste puncte vulnerabile pot fi eliminate ori limitate$. . deşi nu sunt vizate de nici o ameninţare.selectarea furnizorilor.manifestat anterior datorită conte:tului instituţional. asigurare logistică şi control a activităţilor specifice care ar putea fi e:ploatată.circuitul intern şi e:tern al documentelor etc.elaborarea. e:aminarea. paşapoarte. a sc?imbării circumstanţelor în care se manifestă riscurile identificate anterior şi pentru stabilirea riscurilor care s%au manifestat în trecut. conştientizate şi monitorizate. înc?irieri sau impunerea unor condiţii în conte:tul acestora. multiplicarea documentelor clasificate. 1omplementar.speculată.8. în prezent. supraveg?ere. Mediile.oferirea şi plata premiilor. primelor şi indemnizaţiilor etc. An domeniu de activitate vulnerabil din perspectiva corupţiei este acel domeniu în care= 7&8 terţe persoane 7persoane fizice.confirmate. ordinelor. cazier <udiciar etc. traduc)ndu% se printr%o încălcare a legilor. de competenţele ori responsabilităţile categoriilor de personal şi vulnerabilităţile potenţiale care. trebuie şi el să fie considerat vulnerabil sub aspectul corupţiei dacă este caracterizat prin= 7>8 contacte frecvente cu e:teriorul instituţiei. persoanele sau categoriile de activităţi care se înscriu în categoria menţionată mai sus constituie zonele vulnerabile la corupţie ale instituţiei. pentru situaţia înregistrării unor sc?imbări ulterioare care să precipite materializarea lor.8768 acordarea de drepturi 7eliberarea de documente.păstrarea. controlul şi auditul bugetelor.

ul$#!a5il#4 la &o!up-i# /)+)() E. cunoştinţe speciale profunde. Acestea sunt reprezentate de reglementări.I. cu sarcini şi obiective bine definite. care solicită cunoştinţe generale vaste.n evaluarea cadrului normativ intern. lipsa transparenţei adecvatelipsa sau insuficienţa mecanismelor de controlresponsabilitate şi răspundere. precizări.biectivele acestui tip de evaluare sunt reprezentate de= 7&8 7"8 identificarea prevederilor ce conţin factori potenţiali de manifestare a corupţiei- avansarea de propuneri pentru e:cluderea sau diminuarea ponderii acestor factori.n procesul de evaluare a cadrului normativ se va urmări şi corelarea acestor norme cu reglementările speciale care se referă la conduita etică. precum şi orice alte documente care stau la baza derulării anumitor activităţi 7vezi lista documentelor utile. &# Cista nu este e:?austivă. Acest tip de evaluare reprezintă o categorie relativ comple:ă de analiză. dacă= 7+8 avanta<ul potenţial are o valoare semnificativă. în mod deosebit.sau de a evidenţia elementele 7factorii8 corupţiei. membrii Grupului vor pune accent pe prevederile legale referitoare la activităţile vulnerabile la corupţie. întocmită în etapa de pregătire8. la implementarea normelor care nu pot fi eliminate sau modificate. dar prezintă elemente potenţiale de corupţie. . de orice tip. speţe ale cazurilor de corupţie care au fost comise sau pot fi comise în legătură cu prevederile respectivului act normativ. Pentru facilitarea procesului de evaluare a cadrului normativ intern este recomandabil ca Grupul să apeleze la a<utorul unor membri ai departamentului <uridic. la adresa activităţilor acestora sau a instituţiei afectate. programe şi planuri de prevenire a corupţiei. g?iduri.i&a!#a 1o$#lo! 0p#&i.A. materială ori de altă natură sau 7&#8 dezavanta<ul potenţial pentru terţi duce la aplicarea unei sancţiuni ori cauzează o ameninţare. în procesul evaluării put)nd fi identificate şi alte elemente 7factori8 care generează şi favorizează sau pot genera şi favoriza manifestări ale corupţiei. precum şi e:emple din practica <udiciară. demersul analitic fiind unul comple: şi responsabil.alua!#a &a !ului $o!*ati. .inadecvarea fundamentării actului normativ 7inclusiv a celei economico%financiare8promovarea sau pre<udicierea intereselorformularea lingvistică defectuoasăconflicte ale normelor de drepte:istenţa normelor de trimitere şi a normelor în albmodul de e:ercitare a atribuţiilor autorităţilor publiceacces limitat la informaţie.i&# &u !i0& 3. abilităţi practice şi aptitudini analitice. proceduri. care contribuie la menţinerea prestigiului autorităţii publice şi a personalului M. 9valuarea din perspectiva corupţiei poate fi efectuată ţin)ndu%se seama de următoarea clasificare a elementelor corupţiei&#= a8 b8 c8 d8 e8 f8 g8 ?8 i8 lipsa. precum şi de a elimina sau diminua posibilele efecte ale acestora. /)+) P!o&# u!i p#$t!u i #$ti. . aferentă unor raporturi sociale şi profesionale.Prevederile de mai sus se aplică. i$t#!$ al i$0titu-i#i . de modificare ori eliminare a normelor care favorizează sau pot favoriza corupţia7>8 propunerea unor măsuri de diminuare a impactului generării sau favorizării corupţiei. 5ocumentul elaborat ca urmare a acestei evaluări poate conţine şi e:trase din actele normative la care face referire. av)nd menirea de a preveni apariţia şi.

fiind ştiut că atitudinea etică a unei organizaţii este. scrisă. respectiv a personalului cu funcţii de e:ecuţie./)+)+) I$t#!. iar anga<aţii care pot avea cunoştinţe despre ea pot oferi un a<utor preţios managerilor în îndeplinirea responsabilităţilor ce le revin în domeniul prevenirii corupţiei. din alte instituţii G b8 au încercat terţii să influenţeze deciziile vreunui membru al ec?ipei de conducere ori al colectivelor profesionale din cadrul instituţiei G c8 conducerea este la curent cu eventuale acuzaţii de corupţie care afectează instituţia. Aspectele de interes 7lista nu este ex#austivă8 care ar putea fi clarificate cu a<utorul conducerii instituţiei ori managerilor din cadrul componentelor acesteia sunt cele menţionate în grupa<ul de mai <os= a8 au e:istat cazuri de corupţie 7ori suspiciuni de acest gen8 în cadrul domeniului de activitate gestionat sau în domenii de activitate similare. raportare şi alocare e:plicită a responsabilităţilor sau prin furnizarea unei documentaţii complete şi clare G e8 e:istă cerinţa de a ţine o evidenţă clară. descrise şi gestionate&&. aspecte. precum şi modul în care aceasta monitorizează şi reevaluează aceste programe şi controaleg8 dacă aceasta a comunicat Grupului sau altor autorităţi cu responsabilităţi în domeniul controlului intern ori auditului. informaţii ori date de interes cu privire la modul în care acţionează pentru a preveni. pentru o instituţie av)nd mai multe locaţii pentru desfăşurarea activităţii.a!#a &o$ u&#!ii i$0titu-i#i6&o*po$#$t#lo! Pe durata procesului de identificare a riscurilor de corupţie. 7&8 a naturii şi amplorii activităţii de monitorizare a locaţiilor sau a segmentelor de activitate operaţionale şi 7"8 dacă e:istă locaţii sau segmente de activitate operaţionale speciale în cazul cărora riscul de corupţie este mult mai probabil să e:iste. descura<a sau descoperi potenţialele fapte de corupţie?8 precizarea. prin intermediul modalităţilor de comunicare formală sau informală cu actuali sau foşti anga<aţi. &" @urnizate.reduce riscurile specifice de corupţie pe care unitatea le%a identificat. un domeniu specific de activitate. pentru clarificarea sau identificarea opiniilor acestora cu privire la riscurile de corupţie şi modul în care acestea sunt identificate. anga<aţii care au avut cunoştinţă de aceasta ori doar suspiciuni. anumite categorii de personal ori c?iar anga<aţi precis identificabili&"d8 este asigurată transparenţa procesului de adoptare a deciziilor.n realizarea întrevederilor de acest gen şi în evaluarea răspunsurilor oferite de către reprezentanţii conducerii. în cele mai multe dintre situaţii. ar fi semnalat situaţia dacă cineva din cadrul conducerii le%ar fi facilitat acest lucru.orientată de către conducerea acesteia 7riscurile de corupţie sunt sensibil reduse atunci c)nd managementul demonstrează şi comunică importanţa valorilor şi a comportamentului etic8. care să poată fi verificată de către o autoritate de auditare ori control G f8 specificul programelor şi măsurilor de control stabilite şi puse în practică pentru a elimina. cu beneficiari interni sau e:terni ai serviciilor publice furnizate de către instituţie. membrii Grupului trebuie să obţină date şi informaţii relevante prin c?estionarea conducerii şi a altor categorii de manageri din cadrul componentelor instituţiei. 1azuistica în domeniul corupţiei a evidenţiat că. . atunci c)nd este săv)rşită o faptă de corupţie. cu reprezentanţii organelor de control intern.i#. Putem avea de%a face cu corupţie oriunde în cadrul unei instituţii. stabilită.să se manifestei8 dacă şi în ce modalităţi concrete conducerea comunică anga<aţilor punctele sale de vedere ori aşteptările cu privire la practicile corecte de lucru şi comportamentul etic.n !nexa nr + sunt prezentate instumentele ce pot fi folosite pentru intervievarea coordonatorilor unităţilor de muncă. de cele mai multe ori. membrii Grupurilor trebuie să fie în permanenţă conştienţi de faptul că && . prin operaţiuni de verificare. de exemplu. a procesului de adoptare a deciziei.

8 şi nu o sc?emă ideală de organizare ori metodele de lucru în mod normal aşteptate. /)+)7) A$ali1a &a1u!ilo! # &o!up-i# Analiza cazurilor actuale sau tipice de corupţie comise de anga<aţii instituţiei are drept scop identificarea imperfecţiunilor în administrarea instituţiei şi identificarea capacităţilor reale sau potenţiale ale acesteia de a preveni fenomenul în cauză. în mare măsură.it2-ii %i a 0itua-iilo! 0p#&i.i&# # *u$&2 al# a$"a. nu doar a datelor statistice înregistrate. 9ste motivul pentru care trebuie consultate studii. Principalele activităţi şi ansamblul sarcinilor îndeplinite în conte:tul acestora trebuie riguros definite.n scopul determinării şi detalierii acestora. toate procedurile necesare pentru a identifica sau descoperi corupţiad8 dacă managementul unităţii a răspuns în mod satisfăcător la concluziile şi recomandările furnizate în urma acestor activităţi.componentelor.managementul este de multe ori în cele mai bune poziţii. a e:perienţelor profesionale efective ale anga<aţilor 7gestiunea situaţiilor neprevăzute şi a disfuncţionalităţilor. cu privire la= a8 informaţiile pe care le deţin cu privire la riscuri potenţiale de corupţieb8 dacă au cunoştinţă despre fapte de corupţie ori suspiciuni de acest gen care ar putea afecta activităţile specifice sau personalulc8 dacă au pus în practică. determina ori ascunde fapte de corupţie. e:erciţiul este dificil. pe luarea în considerare a situaţiilor concrete de muncă.n mod evident.alua!#a a&ti. 1omponenţii acestora pot fi c?estionaţi.n instituţiile din sectorul public este frecvent înt)lnită situaţia e:istenţei departamentelor de control şi audit intern. identificarea şi descrierea riscurilor de corupţie realiz)ndu%se în funcţie de specificul . 9ste un lucru firesc ca acest tip de structuri să îşi asume un rol activ în supraveg?erea manierei în care se realizează identificarea riscurilor de corupţie în cadrul instituţiei şi se pun în practică programele ori măsurile de control pentru atenuarea ori eliminarea acestora. /)+)/) Co$0ult2!i &u 0t!u&tu!il# # &o$t!ol %i au it i$t#!$ . membrii Grupului pot obţine o înţelegere a modului în care aceste componente ale instituţiei îşi e:ercită atribuţiile de supraveg?ere şi intervenţie în domeniul prevenirii corupţiei.situaţii de a comite. constr)ngerile specifice etc. /)+)9) E. . el presupun)nd consultarea unei varietăţi de surse de informaţii. favoriza.analize în domeniu ori valorificate opiniile personalului cu e:perienţă în domeniul combaterii corupţiei. pentru a culege puncte de vedere c)t mai diverse şi pertinente cu privire la= a8 evoluţia probabilă a diferitelor fenomene infracţionale din sfera corupţiei. mar<ele de manevră. lista fiind doar orientativă. de%a lungul timpului. membrii Grupului vor realiza o radiografie generală a ansamblului fenomenelor de corupţie care s%au manifestat în cadrul instituţiei.a-ilo! Pertinenţa identificării riscurilor potenţiale de corupţie se bazează. Proced)nd la e:ploatarea acestor surse de informaţii. . a nivelul de gravitate ori impactului acestorab8 caracteristicile persoanelor implicate în săv)rşirea faptelor de corupţie şi gradul de ameninţare reprezentat de acesteac8 ţintele faptelor de corupţie analizate şi gradul lor de vulnerabilitated8 modurile de operare utilizate şi măsurile pe care făptuitorii le%au adoptat pentru a%şi disimula actele infracţionale etc.

birouri. recoltate de la locul unui accident.sau să participe la activităţile acestuia. acestea risc)nd să fie negli<ate dacă se realizează o delimitare după activitate 7o unitate de muncă. unitatea de lucru nu se limitează în mod forţat la o activitate fi:ă. în consecinţă. trebuie luate în calcul şi situaţiile 2inter%unităţi de lucru3&0. activităţile desfăşurate de către acesta. Av)nd în vedere faptul că fiecare activitate este supusă unor evenimente. . activitate sau tip de sarcină.. le va fi facilitată contactarea personalului din cadrul &> 5in perspectivă geografică. @işele activităţilor pentru fiecare componentă. nu trebuie să se negli<eze în analiză particularităţile anumitor e:puneri individuale&/dacă unităţile de lucru sunt locuri geografice. stabilite în diversele documente interne pentru domeniul de activitate pe care îl gestionează. o ec?ipă. confrunt)ndu%se astfel cu riscurile de corupţie specifice acestui loc. membrii acestuia put)nd completa conţinutul acestor documente în urma întrevederilor cu anga<aţii. &* vezi A!9IA nr. el va identifica. o regrupare a celor e:puşi la riscuri similare.alegerea unei componente%pilot etc. şi fişele posturilor fiecărui subordonat. este necesar să se reflecteze şi în privinţa manierei de integrare a riscurilor de corupţie care sunt legate de sediile de desfăşurare a activităţii. &0 exemplu* Eransportul probelor de s)nge. metodele de lucru utilizate. grupate după principalele domenii de activitate ale instituţiei. situaţii de muncă prezent)nd aceleaşi caracteristici. în funcţie de specificul organizării unităţilor. împreună cu personalul din subordine. vor fi întocmite în două e:emplare." % 'işa de analiză a activităţilor. precum şi orice alte informaţii relative la mediul de lucru care ar putea fi utile pentru identificarea ameninţărilor şi a vulnerabilităţilor la corupţie asociate acestora. maşina utilizată de un agent pentru patrulare. Acestea pot viza un post sau mai multe posturi ocupate de anga<aţi. ca urmare a 2influenţării3 anga<atului desemnat în acest sens. mi<loacele te?nice sau auto.8. &/ exemplu* o persoană din cadrul conducerii poate fi nevoită să intre în birou şi. 5upă ce Grupul îşi alege metoda de acţiune 7studierea întregii instituţii şi a tuturor activităţilor acesteia. un teren sportiv pe care se desfăşoară e:aminarea candidaţilor. responsabilităţile. gen staţie de lucru. Pentru definirea acesteia. cu resursele şi nevoile proprii. poate fi eventual creată special pentru a analiza aceste riscuri8. pot fi luate în discuţie diferite tipuri de criterii= a8 criteriul geografic&>= o comunitate de anga<aţi situată geografic în cadrul aceluiaşi loc de muncăb8 criteriul de profesie sau de post= regruparea anga<aţilor după activitate sau postul de muncăc8 gradul de autonomie= o comunitate de anga<aţi e:ercit)ndu%şi activităţile într%o manieră independentă. unul fiind păstrat de managerul care le%a întocmit. posturile informatice etc. o încăpere destinată lucrului cu publicul.e exemplu. ci poate la fel de bine să acopere sedii diferite ale unei unităţi. Anitatea de muncă poate viza un serviciu. . membrii acestuia vor trece la delimitarea unităţilor de muncă. instrumentele. la laboratorul din cadrul unităţii sanitare= riscuri specifice legate de această deplasare ' probele pot fi deteriorate în mod intenţionat. un post de muncă 7în funcţie de situaţiile de muncă şi de mărimea colectivităţii8. Pe parcursul acestor demersuri trebuie avute în vedere şi următoarele aspecte= • • dacă unităţile de lucru alese sunt locuri geografice 7sedii8. indiferent de maniera în care se va realiza această definire fiind important ca niciun anga<at să nu fie e:clus din această delimitare. materialele. arcina întocmirii acestor fişe va reveni managerilor diverselor componente ale instituţiei evaluate.activităţilor şi de categoriile de personal care le desfăşoară. Anitatea de muncă este compusă dintr%un ansamblu de anga<aţi care realizează aceleaşi activităţi şi permite. @işele astfel realizate vor trebui să precizeze cu claritate sarcinile. . iar fiecare obiectiv specific este dus la îndeplinire prin desfăşurarea uneia sau mai multora activităţi. autospecială etc. servicii.limitarea la un departament. ea poate fi reprezentată de un birou administrativ. Heful fiecărui nivel ierar?ic va analiza obiectivele specifice.n acest sens. spaţiul în care se stoc?ează materialele delicte sau probele. Pentru aceasta. un laborator. Această primă etapă trebuie să se finalizeze prin întocmirea 'işelor de analiză a activităţilor &* din cadrul tuturor componentelor instituţiei= compartimente. iar celălalt va fi remis Grupului. acţiuni sau condiţionări din interior sau e:terior. direcţii sau similare acestora.

descrie. la o dată şi oră stabilite în prealabil.riscurilor reprezintă o etapă esenţială şi presupune determinarea factorilor 7persoane. consultarea membrilor departamentului control intern şi audit. următoarele aspecte= 7&8 sursele posibile de riscuri de corupţie la care personalul se consideră e:pus 7persoane. Metoda este relativ simplă. Pentru aplicarea instrumentului de culegere a datelor&6. 5upă evaluarea cadrului normativ intern.consecinţele pe care materializarea unei fapte de corupţie le%ar putea avea asupra activităţilor desfăşurate sau personalului vulnerabil7*8 soluţiile e:istente. în funcţie de c)t de motivată şi capabilă este sursa ameninţării. anga<aţii vor fi încura<aţi să menţioneze toate observaţiile lor referitoare la problematica pusă în discuţie. în mod anonim. 4ealizarea acestei activităţi va permite= a8 receptarea. 9a va trebui să treacă în revistă şi să descrie principale riscuri recurente în fiecare tip ori domeniu de activitate. &+ @aza validării este necesară pentru că ceea ce s%a recoltat p)nă în acest moment poate fi considerat într%o primă instanţă ca un risc de o anumită natură. însă trebuie veg?eat ca obiectivul acesteia să fie clar e:plicat. evidenţiind. !umărul celor solicitaţi pentru această activitate variază în funcţie de anvergura domeniului de activitate care va face obiectul evaluării. membrii Grupului vor prelucra conţinutul răspunsurilor. precum şi de măsura în care sunt puse în practică modalităţi de control destinate să împiedice e:ploatarea cu succes a vulnerabilităţii. însă el se poate dovedi ulterior ca fiind un risc de o natură diferită. Membrii Grupului vor utiliza aceste documente ca punct de plecare în următorul demers pe care%l vor întreprinde= c?estionarea anga<aţilor cu privire la ameninţările şi vulnerabilităţile la corupţie percepute ca prezente în activitatea şi mediul lor profesional. a percepţiilor şi opiniilor anga<aţilor privind ameninţările şi vulnerabilităţile la corupţie prezente în activităţile desfăşurateb8 oferirea ocaziei pentru anga<aţi de a reflecta asupra riscurilor de corupţie şi modalităţilor în care pot evita implicarea în asemenea incidente. iar intervalul dintre solicitarea completării şi înapoierea formularului să nu fie prea lung.n documentul sintetic întocmit ulterior. instruirii şi e:perienţei personalului etc. "# vezi A!9IA nr.87>8 probabilitatea de manifestare a vulnerabilităţilor&$ în conte:tul materializării riscului de corupţie7/8 acţiunile ori demersurile care ar putea fi puse în practică pentru atingerea obiectivelor infracţionale708 efectele. Identificarea ameninţărilor. intervievarea conducerii instituţiei ori a componentelor. cauzele. .sursele şi efectele. 1u această ocazie.87"8 vulnerabilităţile la corupţie pe care acestea le pot e:ploata 7în planurile reglementării. de o manieră directă. în funcţie de importanţa departamentului aceştia put)nd opta să înt)lnească unul sau mai mulţi componenţi ai colectivelor profesionale. / % 'işa de identificare şi descriere a riscurilor de corupţie . ei trebuind însă aleşi astfel înc)t să reprezinte un eşantion reprezentativ pentru personalul asociat acestuia. mediu sau scăzut.8 care au potenţialul sau ar fi susceptibile să determine săv)rşirea unor fapte de corupţie de către anga<aţii instituţiei. în spri<inul etapelor ulterioare de evaluare şi control al riscurilor.al formării. analiza activităţii şi c?estionarea unor categorii reprezentative de anga<aţi. grupuri etc. desfăşurării şi controlului activităţii.consecinţele acestora.diferitelor componente organizaţionale. s%au cules informaţii preţioase şi numeroase. 'işa de identificare şi descriere a riscurilor de corupţie "# care va trebui întocmită ca punct final al etapei. aceştia vor fi convocaţi. &6 &$ vezi A!9IA nr.aplicate sau cele posibile pentru eliminarea sau controlul riscurilor de corupţie. menţion)nd inclusiv numărul non%răspunsurilor. grupuri etc. organizării. e:ploat)nd vulnerabilităţile proprii mediului ori situaţiilor în care aceştia îşi desfăşoară activităţile specifice. Acestea trebuie prelucrate şi validate&+ pentru a se a<unge la identificarea şi descrierea riscurilor de corupţie. estimeze ori să aprecieze.> ' -#estionar vizând identificarea ameninţărilor/factorilor de risc de corupţie !ivelul acesteia poate fi apreciat ca înalt. acesta fiind adesea un indicator relevant al non%conştientizării riscurilor de corupţie. va fi una generică. şi li se va solicita să indice. planificării.

Capitolul IV < E.clarifica aspectele care au făcut obiectul unor opinii divergente în cursul întrevederilor precedente7*8 notaţi în scris toate ideile.# 5upă identificarea riscurilor inerente de corupţie. lu)nd în calcul totalitatea mecanismelor sale de concretizare şi relaţia cu alte zone de risc. acestea sunt reportate într%o matrice de estimare a e:punerii la riscuri în cadrul căreia a:ele impactului şi probabilităţii sunt divizate în sub%ansambluri av)nd aceeaşi valoare 7scală de măsură calitativă sau cantitativă8. că enunţurile riscurilor sunt bine formulate şi că riscurile importante nu au fost omise prin inadvertenţă. acestea urm)nd a fi identificate cu ocazia următoarelor analize. în cursul unor şedinţe prevăzute special în acest scop. c)t şi managerii departamentelor put)nd contribui la identificarea acestora7"8 asiguraţi%vă că participanţii la aceeaşi întrevedere nu sunt legaţi prin nicio relaţie ierar?ică 7de e:emplu. se trece la următoarea etapă. pentru a se respecta principiul comunicării libere7>8 planificaţi o reuniune de lansare a activităţii de identificare a riscurilor la care vor asista participanţii la întrevederi. pentru a vă asigura că informaţiile furnizate în cadrul întrevederilor au fost înţelese corect. prestaţiei profesionale a personalului8 în cazul în care acestea s%ar materializa. pornind de la lista riscurilor de corupţie identificate şi descrise.alua!#a !i0&u!ilo! 7)( D#. rezultatelor aşteptate. 1a repere în derularea tuturor paşilor presupuşi de etapa identificării şi descrierii riscurilor de corupţie.i$i-i# %i o5i#&ti. 9valuarea atributelor fiecărui risc de corupţie presupune evaluarea probabilităţii de materializare şi a impactului 7consecinţelor8 asupra obiectivelor 7activităţilor. susceptibili să furnizeze informaţii pertinente. riscuri specifice unor domenii particulare put)nd să nu figureze în cadrul său.identifica7/8 la începutul fiecărei întrevederi cu anga<aţii.punctele de vedere e:primate. at)t şeful Grupului. din cadrul diverselor categorii de personal ale instituţiei. în integralitatea lor. Procesul trebuie abordat de o manieră metodică. ca şeful. că toate riscurile şi vulnerabilităţile e:ploatate de acestea sunt bine clarificate.5eşi destul de completă. ea nu are totuşi pretenţia de a fi e:?austivă. .comandantul instituţiei să participe la această reuniune pentru a încura<a participanţii să se simtă liberi să%şi e:prime opinia despre riscurile pe care le vor sesiza. informaţiile put)ndu% se dovedi utile în etapele ulterioare ale managementului riscurilor768 validaţi conţinutul 'işelor de identificare şi descriere a riscurilor de corupţie cu anga<aţii. 5upă cuantificarea riscurilor prin combinaţia dintre nivelurile estimate ale probabilităţii şi impactului. preciz)nd că informaţiile culese vor fi consemnate de o manieră anonimă708 realizaţi întrevederi suplimentare cu anga<aţii pentru a se preciza. de convertire a informaţiilor şi datelor recoltate anterior. de asemenea. se realizează o evaluare a caracterului critic al fiecăruia dintre acestea. reamintiţi participanţilor obiectivul reuniunii.n cadrul acesteia. un participant şi superiorul său sunt prezenţi la aceeaşi reuniune8 şi că nu e:istă conflicte. identificat şi descris7"8 evaluarea impactului asupra obiectivelor.este de dorit. pentru a ne asigura că toate activităţile importante din cadrul instituţiei au fost radiografiate. în situaţia materializării riscului7>8 aprecierea caracterului adecvat al măsurilor de control e:istente. aceea de evaluare a riscurilor.incompatibilităţi între aceştia. pentru fiecare risc- . trebuie acordată o atenţie specială următoarelor aspecte= 7&8 alegeţi participanţi. pentru a le prezenta în mod clar derularea demersului. 9valuarea riscurilor constă în parcurgerea următoarelor etape= 7&8 evaluarea probabilităţii de materializare a riscului inerent.

control.pierderea ori diminuarea încrederii anga<aţilor şi a partenerilor e:terni în instituţie. ca o combinaţie între probabilitate şi impact708 clasificarea şi ordonarea riscurilor în funcţie de gravitatea e:punerii. condiţii 7stări de fapt.necesitatea de a utiliza resursele în munca de investigare a faptelor de corupţie.ntr%o instituţie şi.potenţialul pierderilor financiare. foarte puţin probabil. .componentelor. consecinţe acestora şi probabilitatea ca aceste consecinţe să%şi facă simţită prezenţa.7/8 evaluarea nivelului e:punerii la riscuri de corupţie. toate tipurile posibile de corupţie pot avea un impact ma<or într%o varietate de domenii= reputaţia instituţiei.n sectorul public. probabil. alegerea celui mai bun răspuns şi o eficacitate crescută a procesului ulterior de prevenire.0. Aprecierea probabilităţii de materializare a riscurilor de corupţie 7 P8 se va realiza prin utilizarea unei scale de evaluare în cinci trepte 7aproape sigur. este improbabil. . aspect ec?ivalent cu a califica faptul că dacă apare un eveniment semnificativ din perspectiva corupţiei. o scală de acest gen fiind prezentată în Ane:a nr. permiţ)nd astfel o prioritizare adecvată a acestora. şi să se ia în considerare toate sursele de ameninţări ori vulnerabilităţi. 1unoaşterea probabilităţii de apariţie a unui eveniment nedorit nefiind întotdeauna uşoară.controlul acestora- 7)+ E0ti*a!#a p!o5a5ilit2-ii # *at#!iali1a!# a !i0&u!ilo! Primul atribut care caracterizează un risc este probabilitatea materializării acestuia. 7)/ E0ti*a!#a i*pa&tului !i0&u!ilo! Impactul posibil. în relaţie cu orice risc de corupţie posibil să se materializeze într%un domeniu de activitate.perturbarea ori consecinţele negative ale investigaţiilor desfăşurate asupra activităţii etc.posibila necesitate de a redirecţiona resursele financiare sau umane pentru a atenua consecinţele în planul asigurării continuităţii activităţii. circumstanţe8 care favorizează apariţia riscului şi condiţii care defavorizează apariţia acestuia.afectarea moralului personalului şi a eficienţei activităţii acestuia. Informaţiile şi analizele care stau la baza estimării probabilităţii riscurilor sunt cele rezultate din documentarea realizată în etapa de pregătire. cu at)t estimarea probabilităţii va fi mai realistă. dacă se face o analiză a cauzelor care favorizează apariţia riscurilor se poate face o apreciere a şanselor de materializare a acestuia. pct. improbabil8. puţin probabil.sau în mediul acesteia pot e:ista. la selectarea unor răspunsuri neadaptate. la un moment dat. 0 ' "nstrumente utilizate în contextul evaluării riscurilor de corupţie . el put)nd fi evaluat pentru mai multe componente. definind într%o manieră proprie indicatorii acesteia pentru mediul organizaţional specific şi veg?ind ulterior ca toate estimările în cadrul acestuia să utilizeze doar această scală. la pierderea ori diminuarea considerabilă a încrederii în procesul de management al riscurilorb8 o bună evaluare a probabilităţii de apariţie a riscurilor îmbunătăţeşte înţelegerea fiecărui risc. posibil. Impactul unui risc de corupţie este caracterizat prin consecinţe de diferite naturi. datorită naturii ma<orităţii serviciilor furnizate şi a faptului că activitatea este finanţată din fonduri publice. la inaptitudinea de a le gestiona de o manieră eficientă şi. Eoate aspectele prezentate anterior sunt importante din cel puţin două considerente= a8 evaluarea eronată a probabilităţii de apariţie a riscurilor va conduce la o stabilire falsă de priorităţi. este recomandat să se utilizeze frecvenţa de realizare a unei sarcini care conţine germenii riscurilor de corupţie. şi aceasta pentru toate fazele activităţii desfăşurate.dimensiuni= "& vezi Ane:a nr. ce duce la absenţa focalizării asupra riscurilor ma<ore. &"&. probabil sau aproape sigur ca responsabilii interesaţi să nu fie informaţi cu privire la aceasta. posibil. în vederea stabilirii priorităţii măsurilor necesare pentru prevenirea. Membrilor Grupurilor le revine responsabilitatea de a o adapta la specificul activităţilor instituţiei şi componentelor acesteia. 1u c)t documentarea riscurilor este mai bună. inevitabil. Prin urmare. variază în funcţie de natura acestuia şi zonele în care consecinţele îşi pot face simţită prezenţa.

dimensiunilor în care acestea se pot manifesta. instruirea personalului8 etc. sarcinilor sau rezultatelor aşteptate".n acest conte:t. Pentru înţelegerea şi facilitarea atingerii acestor obiective. să definească. suma acestora fiind 1220$ pentru facilitarea calculelor. moderat. 2. pentru a se a<unge la un consens în privinţa modului în care vor fi definite şi. formarea. să estimeze. corespunz)nd unui impact foarte redus.at al *20u!ilo! # p!#.+. importanţa relativă a fiecăreia în cadrul impactului global 7aceasta poate fi de forma ..8. . după caz8. precum şi o scală similară celei utilizabile în cazul estimării probabilităţii de manifestare a riscului. 2. utilizate aceste elemente fundamentale ale estimării impactului*. 7)7 Ap!#&i#!#a &a!a&t#!ului a #&.a8 consecinţe e:primate în termeni de buget 7costuri8b8 impact asupra calendarului desfăşurării activităţilor 7înt)rzieri posibile în termenul de realizare a obiectivelor activităţii8c8 impact asupra performanţei activităţilor. caz în care suma ponderilor acordate va fi egală cu 1 3 vezi în acest sens exemplul din !nexa nr /. şi 2./. impactul global pe care acesta îl poate avea în cazul materializării. 9ste rezonabil să se presupună că anga<aţii care au intenţia de a comite o faptă de corupţie îşi vor folosi cunoştinţele cu privire la modul în care este conceput ori organizat acest gen de control pentru a face acest lucru într%o manieră care să le disimuleze acţiunile. vor fi utilizate expresiile numerice 2. redus. . în mod unitar 7similar efortului întreprins în cazul scalei de estimare a probabilităţii8.obţinerii rezultatelor aşteptated8 consecinţe legate de resursele umane 7înlocuirea. ridicat şi major/critic. să se pronunţe critic asupra componentelor de impact astfel delimitate şi ponderilor asociate acestora0. 120. pentru estimarea impactului riscurilor de corupţie membrilor Grupului le revin următoarele responsabilităţi= &. în Ane:a nr. pentru fiecare risc de corupţie 7inerent sau rezidual.#$i!#6&o$t!ol Identificarea riscurilor inerente de corupţie necesită şi o bună înţelegere a rolului fundamental pe care măsurile de control intern îl pot avea în evitarea materializării acestora. completată şi utilizată. este important să se acorde o atenţie sporită "" Prin impactul global al riscului înţelegem rezultanta consecinţelor unui risc de corupţie în cadrul tuturor componentelor. 0 este prezentat un e:emplu de estimare a impactului global al riscului de corupţie 7cuprinz)nd indicatori pentru componente de genul 2îndeplinirea obiectivelor activităţii3. 2deteriorarea reputaţiei instituţiei3 etc. ulterior. toate componentele. ". să discute şi să clarifice opiniile. pentru componentele.1.n mod evident. activităţilor. ulterior. pentru fiecare risc de corupţie identificat.dimensiune stabilită şi descrisă la pct. să solicite unui număr de "%> anga<aţi cu e:perienţă.dimensiunile posibile ale impactului global"" 7calitative şi cantitative8 asupra obiectivelor. şi să le ilustreze cu e:emple pentru a facilita înţelegerea acestora/. concluziile şi sugestiile formulate de anga<aţi. ea trebuind adaptată. . să redacteze c)te un enunţ generic. din cadrul fiecărui domeniu de activitate care face obiectul evaluării din perspectiva riscurilor de corupţie. specifice activităţilor instituţiei care face obiectul evaluării. 2aspecte financiare3. Prin urmare.dimensiunile identificate ale impactului riscului. 2eficienţa activităţii3. pentru fiecare componentă.1/. 1/0 şi +20 pentru un impact identificat pe patru componente. să stabilească. aceste repere trebuie să reprezinte doar un punct de pornire în definirea componentelor impactului global./0. pct 48>.

n termenii teoriei probabilităţilor aceasta înseamnă că probabilitatea de apariţie 7materializare8 a riscului este & 7eveniment sigur8. ci un fapt împlinit">. conducerea instituţiei. o asemenea măsură nefiind eficientă dacă poate fi ocolită ori ignorată cu uşurinţă. de fapt. An scor scăzut va indica faptul că măsurile sunt ineficiente. menite să atenueze sau să elimine anumite riscuri de corupţie 7e:emplu= controale care se adresează contractelor sensibile la săv)rşirea unor fapte de corupţie8b8 programe mai ample. Grupurile trebuie să evalueze dacă măsurile şi programele au condus la reducerea sau eliminarea riscurilor de corupţie identificate. pot fi constatate următoarele probleme= 7&8 e:istă măsuri de prevenire. 7)9 E. impact. 9valuarea eficienţei măsurilor de control este un instrument util pentru detectarea.control şi programe pentru a descura<a materializarea riscurilor de corupţie.riscului de sustragere ori de ignorare a controalelor atunci c)nd se evaluează eficienţa măsurilor de control.n acest conte:t.control specifice. detecta sau descura<a corupţia 7e:emplu= programe destinate promovării unei culturi a integrităţii şi comportamentului etic8. ea are semnificaţie numai înaintea producerii riscului.control se adresează în mod efectiv riscurilor de corupţie identificateG 7"8 măsurile de prevenire. pct. 1ele menţionate mai sus impun cu necesitate aprecierea eficienţei punerii în practică a programelor şi măsurilor de prevenire. 0. @iind un concept probabilistic. oferă o descriere a diferitelor niveluri la care se pot situa măsurile de control al riscurilor de corupţie în cadrul unei instituţii.control. dar acestea nu funcţionează. pornind de la cele trei întrebări formulate anterior.control nu produc rezultate aşa cum ar fi de aşteptat 7cum au fost concepute şi aplicate87>8 e:istă riscuri de corupţie în cazul cărora nu e:istă măsuri de prevenire. în cazul în care riscul de corupţie s%ar materializa.control sau programele. .control care se adresează riscurilor de corupţie de<a identificate au fost proiectate corespunzător şi puse în practică în mod eficient.componentei opt)nd pentru neluarea în considerare a acestora 7intenţionat sau din ignoranţă87"8 unele măsuri de prevenire.alua!#a #'pu$#!ii la !i0&u!i 9:punerea la riscurile de corupţie reprezintă consecinţele. o modalitate practică în acest sens fiind reprezentată de metoda prezentată în Ane:a nr. a acelora care sunt sau nu efective. greu gestionabile. după apariţia acestuia nemaifiind o incertitudine. >. condiţie în care e:punerea la risc este. dintre cele care au fost planificate să fie implementate. nerealiste şi lipsite de viabilitate.măsurile e:istente nu se adresează riscurilor de corupţie pentru care au fost concepute şi aplicate. ca o combinaţie între probabilitate şi impact. pentru concretizarea acestui obiectiv trebuind luate în considerare următoarele aspecte= 7&8 suita de măsuri de prevenire.control sunt bine documentate şi comunicate în mod oficial celor responsabili cu aplicarea lor ori interesaţi de rezultate G 7>8 toate măsurile stabilite sunt operaţionale şi aplicate în mod consistent G 4ăspunsurile la aceste întrebări pot fi cuantificate. Aceste programe şi măsuri de control pot implica= a8 măsuri de prevenire. Aceasta. pe care le poate resimţi o instituţie în raport cu obiectivele prestabilite. . Membrii Grupului trebuie să evalueze dacă programele şi măsurile de prevenire. trebuind să fie luată serios în considerare o revizuire ori reevaluare urgente ale acestora. "> . concepute pentru a preveni.

#l # i*pa&t . nivelul e:punerii la un risc de corupţie poate fi e:primat prin formula= E'pu$#!#a la !i0& 3E4 = P!o5a5ilitat#a # *at#!iali1a!# 3P4 > I*pa&tul "lo5al 3I4 Gruparea riscurilor identificate în funcţie de nivelul e:punerii conduce la realizarea profilului de risc. @iecare instituţie. e:punerea la risc apăr)nd la intersecţia liniilor cu coloanele. EAB9CAC !r.&8 este bidimensională 7de tip matricial8. 1?iar dacă două instituţii ar fi identice din perspectiva obiectivelor. cu siguranţă. circumstanţele şi percepţia riscurilor conduc)nd. & ' cala de evaluare a e:punerii la riscuri de corupţie Ni.cala de evaluare a e:punerii la risc 7vezi Eabelul nr. corespunzător specificului activităţilor sale. are propriul profil de risc. liniile matricei descriind variaţia impactului. 9a oferă o imagine clară a importanţei relative a fiecărui risc de corupţie şi furnizează un instrument esenţial pentru stabilirea priorităţii eforturilor de prevenire. ele tot nu ar avea acelaşi profil de risc. la profiluri de risc diferite.#l # p!o5a5ilitat# aproape sigur 0 9 7 / + ( (? @ : 7 + (9 (+ A : / +? (: (+ @ 7 +9 +? (9 (? 9 probabil / posibil > foarte puţin probabil " improbabil & foarte redus & redus " moderat > ridicat / critic 0 Ni. Matematic. iar coloanele variaţia probabilităţii.control. activităţilor sau sarcinilor.

trebuind să fie specificate măsuri de prevenire. Erebuie reţinut că metoda de estimare a e:punerii la riscuri de corupţie are un anumit grad de subiectivism= realizată de către anga<aţi. prin evaluarea e:punerii. 1lasele.grupurile rezultate furnizează o perspectivă diferită atunci c)nd se planifică măsurile de prevenire.u$&-i# # p!io!itat#a i$t#!. pentru a stabili ordinea . . acest parametru ia în calcul termenul estimat de intervenţie.control un risc după ce el a fost identificat.e:treme ori la subestimarea acestora. facilit)nd astfel gestiunea acestora. 9le facilitează. Aceste categorii de riscuri vor necesita atenţia sporită a conducerii unităţilor. 7): Cla0i. trebuie utilizat un al doilea parametru. la încadrarea tuturor riscurilor de corupţie în zona riscurilor înalte. Activitatea permite.control adecvate. în primul r)nd. identificarea riscurilor recurente şi permit să se realizeze economii în cursul planificării intervenţiei. prioritate " sau > !ivelul e:punerii la risc furnizează o bază în privinţa criteriilor pentru determinarea riscurilor minore.itat#a 3G4 = E 6 T#!*#$ # i$t#!. fie de a avea un impact moderat. elemente utile în etapa ulterioară a planificării măsurilor de prevenire.rdonarea riscurilor. înalte ori extreme. printre altele. dar nici să conducă.control. pe e:perienţa şi cunoştinţele acestora.punerea în practică a unor planuri de măsuri de prevenire.riscuri înalte.control pentru acestea7>8 riscurile înalte şi cele extreme sunt cele caracterizate. Metoda nu trebuie să conducă la a lăsa fără acţiuni de prevenire. ea furnizează un spri<in important în determinarea opţiunilor şi a deciziilor pe care le va adopta conducerea unităţilor. estimarea se bazează.e:treme % p!io!itat# ( riscuri moderate % p!io!itat# + riscuri minore % p!io!itat# / după caz. 1a definiţii de lucru= 7&8 riscurile minore pot fi monitorizate sau controlate. însă nu ambele simultan. în particular. inevitabil. pe maniera în care este perceput riscul. Atunci c)nd două riscuri au acelaşi grad de e:punere la risc. respectiv prioritatea.#$-i# 5upă cum o arată şi formula de calcul. disponibil p)nă la materializarea probabilă a unui risc de corupţie. . 1lasificarea poate fi realizată după mai multe a:e= sursa acestora.gravitatea riscului 7G8. al doilea pas important în acest conte:t. combinarea enunţurilor riscurilor minore în scopul de a se a<unge la un enunţ nou de risc. prin calcularea gradului de e:punere la risc 7E8. precum şi pregătirea.i&a!#a %i o! o$a!#a !i0&u!ilo! 8$ . componenta sau serviciul afectate.control. simultan. este efectuată. după caz7"8 riscurile moderate sunt fie susceptibile de a se produce.#$-i#i 1lasificarea riscurilor vizează evaluarea unui ansamblu de riscuri şi determinarea manierei în care acestea sunt legate unele de altele. reprezentarea acestuia cu a<utorul unei matrice facilit)nd interpretarea şi permiţ)nd identificarea riscurilor pentru care acţiunile ar trebui întreprinse prioritar 7vezi subcapitolul 7)98. moderate. grupurile profesionale care au responsabilitatea gestionării lor etc. Gradul de e:punere la risc constituie însă doar un prim parametru care permite programarea riscurilor pentru a determina care dintre acestea vor fi abordate prioritar.ric)t de subiectivă ar fi. faza în care sunt susceptibile să apară. cu o 7foarte8 mare probabilitate de apariţie şi cu o gravitate foarte mare a impactului. prin derivarea de măsuri care pot fi adaptate la gestiunea simultană a mai multor riscuri. determinată prin intermediul relaţiei= P!io!itat#a6G!a.

pentru care impactul este Jridicat3 7nivel /8.componentei. fiind momentul în care e:istă posibilitatea de a e:ercita o influenţă pozitivă asupra e:punerii la risc a unui domeniu de activitate.monitorizat. 5acă răspunsurile la riscuri sunt prost concepute 7sau.ita!#a !i0&u!ilo! # &o!up-i# "/ Această situaţie se înt)lneşte cel mai frecvent în cazul riscurilor e:terne generate de mediul 7conte:tul8 în care instituţia funcţionează. . . 9)+) St!at#"ii # &o$t!ol al !i0&u!ilo! # &o!up-i# 5upă ce riscurile de corupţie au fost identificate.aplicării măsurilor de prevenire. Atiliz)ndu%se o scală pentru a reprezenta intervalul variind de la 2termen foarte scurt3 la 2termen foarte lung3 7vezi !nexa nr /.control necesare. dacă instituţia nu are posibilitatea de a interveni direct pentru atenuarea probabilităţii şi.sau impactului. privite din perspectiva posibilităţilor de control. Capitolul V < D#t#!*i$a!#a6apli&a!#a *20u!ilo! # &o$t!ol al !i0&u!ilo! 9)() D#. aplicate8 nivelul e:punerii la riscuri de corupţie răm)ne nesc?imbat.# 9tapa de dezvoltare a răspunsurilor instituţiei la riscurile de corupţie este partea cea mai importantă a procesului de management al riscurilor. incapabil să%i absoarbă şocul fără a<utor din partea conducerii instituţiei ori din partea altor componente ale acesteia. la nivelul instituţiei. riscurile sunt necontrolabile "/. riscul de corupţie nu va putea fi eliminat niciodată în totalitate. în funcţie de situaţia specifică. 4iscul cu impact Jridicat3 ar putea să fie concentrat pe o perioadă scurtă de timp sau să se facă simţit în interiorul unui perimetru de activitate limitat. 4ăspunsul la risc depinde de natura riscurilor. mai grav. . Astfel.i$i-i# %i o5i#&ti. se pot dovedi necesari parametri suplimentari în scopul de a preciza controlul lor. anga<at ori categorie de personal. intervalul disponibil pentru intervenţie va fi cu at)t mai limitat cu c)t termenul este mai scurt. în timp ce efectul riscului Jprobabil3 ar putea să fie repartizat asupra mai multor evenimente răsp)ndite în timp sau să apară mai mult sau mai puţin simultan în mai multe sfere de activitate diferite. modifica sau monitoriza activităţile generatoare de riscuri de corupţie G 1ontrolul riscurilor înseamnă că. măsură de control a riscului corespunde eforturilor suplimentare pe care. acesta adres)ndu%se fie riscurilor inerente.8. & un risc Jprobabil3 7nivel /8. are acelaşi nivel de e:punere cu cel al unui risc Jfoarte puţin probabil3 7nivel "8. . pct . 1u e:cepţiile de rigoare.n caz contrar. sarcini. însă el poate fi atenuat şi administrat.sau pentru a reduce la minim repercusiunile. fie riscurilor reziduale 7de control8. 5acă două riscuri au acelaşi nivel de e:punere la risc şi aceeaşi gravitate. ea poate elimina. fiind vorba de răspunsul la următoarele întrebări= 7&8 riscurile pot fi sau nu controlate de instituţie G 7"8 dacă da. a acelora care continuă să persiste c?iar şi după aplicarea acestor măsuri. mult mai apte să absoarbă individual şocul acestuia. în Eabelul nr. al cărui impact este Jredus3 7nivel "8. va trebui să le dezvolte conducerea unei instituţii pentru a diminua probabilitatea ca un risc de corupţie să se concretizeze şi. este posibilă atenuarea probabilităţii de materializare sau a impactului în cazul în care riscul s%ar materializa sau a am)ndurora. put)nd c?iar să sufere degradări. instituţia poate controla riscurile p)nă la un nivel satisfăcător G 7>8 dacă nu. în cazul cărora nu au fost concepute şi aplicare măsuri de control. descrise şi evaluate este necesară stabilirea tipului de răspuns pentru fiecare risc în parte. nu sunt e:ecutate.rice măsură adoptată în acest conte:t se integrează unui sistem cunoscut drept controlul intern. e:ist)nd patru mari aspecte ale controlării riscurilor de corupţie= 9)+)() Eli*i$a!#a6#. activităţi distincte.impactul acestuia asupra activităţii.

care nu periclitează realizarea obiectivelor 7de aici şi importanţa controlului intern în managementul riscurilor de corupţie8. în particular nefiind posibil să se transfere riscurile legate de credibilitatea. pe de o parte. 9)+)7) Mo$ito!i1a!#a p#!*a$#$t2 3a&&#pta!#a4 !i0&u!ilo! # &o!up-i# Acest tip de răspuns constă în acceptarea riscului cu condiţia menţinerii sale sub o permanentă supraveg?ere"*. Pentru anumite categorii de riscuri. tipului de activitate ori categoriei de personal.beneficiu preconizată pentru acea activitate. 0.#!a!#a !i0&u!ilo! # &o!up-i# trategia constă în încredinţarea gestionării riscului unui terţ care are e:pertiza necesară gestionării acelui risc.beneficiu este acceptată din start ca fiind în pericol8.pţiunea încetării activităţii este semnificativ redusă în sectorul public= anumite activităţi sunt derulate în cadrul acestuia tocmai pentru că riscurile de corupţie asociate sunt at)t de mari înc)t nu e:istă un alt mod de obţinere a rezultatelor sau de furnizare a serviciilor at)t de necesare publicului larg 7relaţia previzionată cost. după implementare. 4aportate la această strategie de răspuns la risc. 5in această cauză. cel mai bun răspuns este transferarea lor. opţiunea fiind benefică mai ales în cazul reducerii consecinţelor financiare sau patrimoniale asociate faptelor de corupţie. instituţia afl)ndu%se permanent în situaţia de a%şi stabili priorităţile în funcţie de resurse. ceea ce este acelaşi lucru cu a afirma că prin control intern se obţin asigurări rezonabile asupra menţinerii riscurilor în limite acceptabile. "* unt numeroase cazurile în care riscurile de corupţie nu pot fi controlate intern p)nă la un nivel acceptabil al e:punerii sau costurile pe care această opţiune le presupune sunt disproporţionat de mari în raport cu beneficiile. . recurg)ndu%se la ele numai atunci c)nd riscurile nu pot fi controlate intern p)nă la un nivel satisfăcător. 9)+)+) T!ata!#a6at#$ua!#a !i0&u!ilo! # &o!up-i# Aceasta este abordarea cea mai frecventă. Acceptarea intervine atunci c)nd aplicarea unei alte strategii de răspuns la risc nu este posibilă. iar pe de altă parte. micşorarea e:punerii instituţiei. prin aceasta urmărindu%se. se poate renunţa la un anga<at dacă riscurile asociate prestaţiei acestuia sunt prea mari pentru a putea fi controlate cu costuri rezonabile. 9ste important de menţionat că anumite riscuri nu sunt 7integral8 transferabile. deoarece strategia monitorizării se aplică în cazul riscurilor cu impact semnificativ 7moderat. 5acă aplicarea strategiei este limitată în cazul activităţilor ce ţin de scopul organizaţiei publice. gestionarea eficace a riscului de către un terţ specializat.pţiunea tratării. ridicat şi critic8. . Parametrul supraveg?eat cu precădere este probabilitatea. ea presupune o am)nare a luării măsurilor de control p)nă în momentul în care circumstanţele vor determina o creştere a probabilităţii de apariţie a riscurilor supuse acestui tratament.atenuării constă în faptul că. a sarcinilor aferente8 dacă riscurile de corupţie asociate acesteia sunt at)t de mari înc)t ar pune în pericol corelaţia cost. Avanta<ul aplicării unei astfel de strategii de răspuns la risc constă în utilizarea resurselor disponibile la un moment dat numai pentru riscurile cu e:punere mare. Acesta. aplicarea strategiei de "0 5xemple* 9ste de preferat să se restr)ngă o activitate 7eliminarea unor obiective şi. în conte:tul săv)rşirii faptelor de corupţie. .n esenţă.>. 5ezavanta<ul strategiei constă în faptul că înt)rzierea în tratarea riscului poate diminua şansele de a face în viitor un management eficace al riscurilor. implement)nd instrumente de control intern pentru a menţine riscurile în limite acceptabile ori tolerabile. se poate înlocui o activitate manuală cu o alta concepută în sistem informatizat 7ale cărei riscuri sunt mai reduse şi pot fi controlate fără a implica costuri disproporţionat de mari în raport cu beneficiile8. implicit. celelalte strategii menţionate pot fi considerate ca fiind e:cepţii. ea poate fi însă avută în vedere pentru o serie întreagă de activităţi de tip Jsuport3. .reputaţia instituţiei. în timp ce instituţia va continua să%şi desfăşoare activităţile specifice care generează riscuri de corupţie. dar cu probabilitate mică de apariţie 7foarte puţin probabile şi improbabile8. aceasta ia măsuri. T!a$0. dacă nu e:istă altă cale de a controla riscurile în limite tolerabile"0. fie în modificarea profundă a modul de desfăşurare a activităţilor ori a manierei în care personalul îşi îndeplineşte atribuţiile presupuse de acestea. are menirea să ofere asigurări rezonabile că obiectivele vor fi atinse. 1oncret.Această strategie de răspuns la risc constă fie în eliminarea activităţilor 7circumstanţelor8 care generează riscurile. un număr foarte ridicat de riscuri de corupţie put)nd fi controlat în acest mod.".

Pentru anumite riscuri va trebui adoptată o acţiune imediată. Anei astfel de analize trebuie supuse obligatoriu riscurile cu probabilitate mică de apariţie. 9)+):) C!it#!ii # #. adaptată riscului % !ivelul adecvat de răspuns va trebui să fie determinat în baza e:punerii la risc. dacă se doreşte cu adevărat să se acţioneze asupra riscurilor de corupţie în discuţie. efortul şi fondurile c?eltuite pentru conceperea şi aplicarea răspunsurilor la riscuri să nu depăşească bugetul prevăzut. Acesta poate merge de la nivelul 2înaltă. financiară. de asemenea. 708 să aibă un efect previzibil asupra riscului % Eoate măsurile de control trebuie să aibă un efect previzibil. din raţiuni de natură te?nică. Altfel spus.monitorizare permanentă trebuie precedată de o analiză serioasă a duratei pe care o presupune implementarea măsurilor de tratare a riscurilor. . prin tratarea situaţiilor dificile se dă un răspuns la întrebarea= -e facem dacă măsurile de control intern eşuează şi riscul se produce 6 . cu at)t mai mult dacă un răspuns ar putea conduce la modificări.planificarea unui interval de acţiune pentru a circumscrie perioada în care vor trebui aplicate. în timp ce pentru altele se poate dovedi mult mai înţelept să se aştepte 7fără a se înţelege prin aceasta că se va aştepta p)nă va fi prea t)rziu8. dar cu un impact ridicat dacă obiectivele afectate au caracter strategic. fiecare măsură de control trebuind să răspundă următoarelor e:igenţe= 7&8 să fie adecvată. desfăşurare şi evaluare a rezultatelor din cadrul domeniului de activitate în care acestea au un interes particular. este de preferat ca momentul de debut al tratării riscurilor să nu fie am)nat. 9)+)9) T!ata!#a 0itua-iilo! i. membrii colectivului profesional. pentru riscurile minore. Această analiză determină nivelul de risc rezidual sub ipoteza e:ecutării eficace a răspunsului propus. şi riscurile reziduale legate de acest răspuns. organizare. strategia tratării riscurilor materializate nu este o alternativă la celelalte strategii.redefiniri ale modalităţilor de planificare. trebuie să evităm să alocăm eforturi considerabile în timp sau resurse pentru a remedia riscuri minore. @iecare risc trebuie să beneficieze de propriul său buget aprobat. de greşită stabilire a priorităţilor ori pentru că sunt situate în afara capacităţii de acţiune a celor responsabili cu aplicarea sa.alua!# a pot#$-ialului 0t!at#"iilo! # &o$t!ol Pentru a evalua potenţialul răspunsurilor destinate riscurilor înainte de a le aplica 7dacă sunt bine concepute şi suficient de adaptate acestora8. căci riscul ar putea să nu se concretizeze deloc pe durata perioadei caracterizate prin risc. p)nă la nivelul 2fără importanţă3. lu)ndu%se în calcul. acesta trebuind integrat în bugetul alocat activităţii afectate ori vulnerabile.e:ecutate răspunsurile. 5acă răspunsul pare a aştepta 2apariţia unui miracol3 ori 2inventarea unei soluţii necunoscute p)nă în prezent3. şansele de eşec sunt e:trem de mari. .rice risc care este monitorizat sau tratat trebuie însoţit de un plan care să descrie acţiunile ce trebuie întreprinse în cazul în care el se materializează. 9ste de dorit ca situaţia de după aplicarea măsurii de control al riscului să fie mai bună dec)t cea anterioară. 7"8 să presupună un cost ec?itabil % 4entabilitatea răspunsurilor la riscuri trebuie evaluată. 7>8 să vizeze momentul optim al intervenţiei % 9ste necesară definirea. 9ficacitatea unui răspuns poate fi evaluată prin intermediul unei 2analize post%răspuns3.i&il#B #t#!*i$at# # *at#!iali1a!#a !i0&u!ilo! # &o!up-i# Eratarea situaţiilor dificile constă în elaborarea unor planuri de intervenţie ce urmăresc diminuarea impactului în cazul în care riscul se materializează. putem utiliza criterii de apreciere. moment în care activitatea din domeniul vulnerabil ori e:pus acestuia nu va mai putea avansa înainte de aplicarea unui răspuns la acesta. 5acă această durată este mare. 7*8 să fie acceptată de cei direct interesaţi % Erebuie obţinut consensul şi acordul părţilor interesate 7conducătorul componentei instituţiei.e:tremă3.n esenţă. ci o acţiune complementară. pentru ca timpul. 5e aceea. recomandat fiind să urmărim concentrarea eforturilor asupra riscurilor celor mai importante. 7/8 să fie aplicabilă % Ar fi complet inutil să se definească răspunsuri care nu vor putea fi aplicate. partenerii interni sau e:terni ai acestora8 înainte de conceperea şi aplicarea răspunsurilor.

5in acest motiv.a&# o5i#&tul #.I. c)t şi organelor de control ori altor organisme sau autorităţi care. descrierea activităţilor desfăşurate în comun şi a responsabilităţilor reciprocec8 Do&u*#$t#l# utili1at# p#$t!u #. 4egistrul trebuie să fie uşor de e:aminat şi accesibil at)t personalului de conducere. 9)/)() Co$-i$utulB . compartimente ori similare. pot avea acces la datele şi informaţiile cuprinse în acesta. 9l se redactează pe suport de ?)rtie. astfel înc)t atunci c)nd se face o evaluare a sistemului de management al riscurilor aceasta să fie disponibilă. 4egistrul completat corect devine documentul prin care se atesta că în cadrul instituţiei s%a introdus un sistem de management al riscurilor de corupţie şi că acesta funcţionează. în două părţi. cu suportul anga<aţilor instituţiei. pentru fiecare domeniu ori tip de activitate specifică. foarte important. toată documentaţia privind riscurile trebuie clasificată şi îndosariată. subordonarea la nivel <udeţean şi naţional. datele de contact. servicii. reprezent)nd materializarea în formă scrisă a estimărilor. coloanele din cadrul formularului trebuind completate după următorul algoritm= Pa!t#a () INFORMAŢIA CONTE>TUALĂ a8 D#0&!i#!#a i$0titu-i#i &a!# . evaluărilor şi analizelor realizate de către membrii Grupului. menţionarea cadrului legal al colaborării. 4egistrul cuprinde informaţii referitoare la toate etapele managementului riscurilor.alua!# ' furnizarea unei liste a documentelor de referinţă necesare pentru desfăşurarea activităţii.A. datelor de contact ale acestora. capabile să furnizeze efectele prevăzute şi vor garanta atingerea obiectivelor instituţiei în faţa incertitudinilor mediului intern şi e:tern. instituţiile put)ndu%l dezvolta pentru a reflecta şi alte informaţii considerate relevante. sau ale administraţiei publice cu care instituţia ori componentele acesteia întreţin relaţii de cooperare. stabilirea strategiilor. Acest lucru garantează că e:istă un singur punct de contact pentru implementarea şi urmărirea aplicării răspunsului la riscurile de corupţie. 9l reprezintă doar sinteza informaţiilor şi deciziilor luate în urma managementului riscurilor. sarcinilor şi obţinerea rezultatelor în cadrul instituţiei .n concluzie. riscurile nefiind prefabricate generalizabile nici măcar ca formulare. legal. structura organizatorică 7direcţii. fiecare măsură de control al riscurilor de corupţie trebuie să răspundă acestor şapte criterii pentru a reprezenta cele mai bune răspunsuri.măsurilor de control8 într%un singur document. 9l trebuie să ofere elemente necesare în vederea adoptării deciziilor adecvate pentru diminuarea ori controlul riscurilor de corupţie ce pot afecta realizarea obiectivelor stabilite pentru instituţie. aceasta trebuie să accepte responsabilitatea. . reflect)nd circumstanţele concrete şi. birouri. acesta a<ut)ndu%l pe responsabilul unui domeniu de activitate sau al unei activităţi specifice să documenteze rezultatele tuturor etapelor procesului de gestiune a riscurilor de corupţie parcurse p)nă în acest moment 7identificare. 4ăspunsurile formulate în baza acestor criterii vor fi mult mai bine adaptate 7în raport cu cele mai slab concepute sau evaluate8. cu competenţele şi datele de contact ale acestorab8 R#la-iil# # &oop#!a!#6&ola5o!a!# ' menţionarea instituţiilor M. atitudinea conducerii faţă de riscuri.768 să fie atribuită şi acceptată responsabilitatea aplicării sale % @iecare răspuns trebuie să devină responsabilitatea unei persoane nominalizate şi. evaluare. Atribuirea măsurilor de control necesită acordarea unei atenţii speciale delegării de responsabilitate şi alocării de resurse necesare pentru a face posibile acţiunile corespondente. 9)/) R#"i0t!ul !i0&u!ilo! # &o!up-i# Managementul riscurilor de corupţie se realizează eficient prin intermediul R#"i0t!ului !i0&u!ilo! # &o!up-i# 7numit în continuare 4egistru8. denumirilor.o!*a # !# a&ta!# %i *o ul # #la5o!a!# Modelul de registru de risc prezentat mai <os este minimal. conform modelului din Ane:a nr. de către consilierul pentru integritate. precum şi unităţi subordonate8. *.alu2!ii ' denumirea. cu a<utorul mi<loacelor electronice. descriere.colaborare. în acelaşi timp.

o!6&!iti& se înscrie valoarea 9.*8&oloa$a @ ' p!io!itat#a6"!a. eficienţa activităţii.#l .#l !i i&at se înscrie valoarea 7pentru $i. .itat#a !i0&ului i$#!#$t= se stabileşte prioritatea tratamentului riscului de corupţie prin intermediul nivelului de e:punere la acesta şi a timpului disponibil pentru intervenţie.0 : col. cu precizarea tipului de document.#l *a.#l p!o5a5il se înscrie valoarea 7pentru $i. se analizează frecvenţa cu care s%au manifestat riscurile respective într%un interval de timp anterior şi anticipările de manifestare pentru perioada următoare.oa!t# p!o5a5il se înscrie valoarea +pentru $i.#l !# u0 se înscrie valoarea +pentru $i. Probabilitatea va fi apreciată pe baza unei scale de estimare.aceste riscuri coincid şi rezultă din totalitatea riscurilor aferente activităţilor desfăşurate pentru realizarea fiecărei activităţi&oloa$a / ' #0&!i#!#a &au1#lo! !i0&ului i$#!#$t= se va înscrie un enunţ care descrie în mod sumar cauzele riscului descris în &oloa$a +&oloa$a 7 ' #0&!i#!#a #. Gravitatea riscului va fi apreciată pe baza unei scale de estimare. a domeniului de activitate ori relaţiilor profesionale reglementate şi indicarea deţinătoruluiPa!t#a a +-a) REGISTRUL RISCURILOR DE CORUPŢIE ◊ ◊ &oloa$a ( ' $u*2!ul # o! i$#= se va utiliza un sistem de numerotare pentru a diferenţia riscurile identificate&oloa$a + ' #0&!i#!#a !i0&ului i$#!#$t= se va înscrie un enunţ care defineşte riscul real de corupţie 7prin diferenţiere de cauzele şi efectele acestuia8. incluz)nd 19 şi 1AM se poate înt)mpla. buget. în mod potenţial. conform celor stabilite în cadrul subcapitolului 7):. precum şi domeniile ori dimensiunile pe care acestea se pot manifesta 7continuitatea activităţii. astfel= • • • • • pentru $i. apreciată pe baza datelor e:istente în cadrul organizaţiei.evaluate. reputaţia instituţiei etc. a actelor normative interne utilizate în cadrul diferitelor etape ale managementului riscurilor de corupţie. în parte.#&t#lo!6&o$0#&i$-#lo! !i0&ului i$#!#$t = se va înscrie un enunţ care descrie în mod sumar efectele riscului descris în &oloa$a +.#l po0i5il se înscrie valoarea /pentru $i. astfel= • • • • • ◊ ◊ ◊ pentru $i.#l i*p!o5a5il se înscrie valoarea (pentru $i. ◊ ◊ &oloa$a C ' #'pu$#!#a la !i0&ul i$#!#$t= se va înscrie valoarea e:punerii la riscul inerent ca produs dintre probabilitate şi impactul global 7col. astfel= • pentru t#!*#$ .#l ap!oap# 0i"u! se înscrie valoarea 9.n acest sens.oa!t# 0&u!t se va înscrie menţiunea pentru t#!*#$ 0&u!t se va înscrie menţiunea *a'i* o pentru t#!*#$ *# iu se va înscrie menţiunea *a'i* / i*# iat• lu$2• lu$i- .oa!t# !# u0 se înscrie valoarea (pentru $i.#l *o #!at se înscrie valoarea /pentru $i. ◊ &oloa$a : ' i*pa&tul "lo5al= se va înscrie valoarea obţinută prin luarea în considerare a tuturor componentelor. dacă ameninţările şi vulnerabilităţile la corupţie nu sunt controlate în mod adecvat.#l .dimensiunilor de impact identificate pentru fiecare risc în parte.8&oloa$a 9 ' p!o5a5ilitat#a= se va înscrie valoarea probabilităţii asociate fiecărui risc inerent. Impactul global va fi evaluat similar cu evaluarea probabilităţii.

controlului riscului 7financiare. precum şi orice implicaţii care ar putea e:ista în privinţa acestora 7implicaţiile costurilor.dacă nu sunt prevăzute asemenea măsuri. 9ficienţa acestor măsuri va fi apreciată pe baza unei scale de estimare. astfel= • • • • ◊ pentru valoarea / se înscrie i$#.8 disponibile&oloa$#l# (/B (7 %i (9 ' pa!a*#t!ii !i0&ului !#1i ual= se vor înscrie valorile rezultate după acţiunea măsurilor 7suplimentare8 de reducere a riscului inerent.dacă răspunsul este DAB se va înscrie denumirea fiecărei acţiuni suplimentare de reducere a riscului considerată necesară.oa!t# 5u$#- ◊ &oloa$a (( ' $#&#0itat#a u$o! *20u!i 30upli*#$ta!#4 # p!#.#$i!#a6&o$t!olul !i0&ului i$#!#$t = se va înscrie denumirea fiecărei acţiuni de reducere a riscului inerent.riscul rezidual are semnificaţia limitelor de toleranţă la risc. pentru a ne asigura că acţiunea este desfăşurată şi finalizată într%o manieră bine determinată&oloa$a (A ' !#0po$0a5il3i4= se va înscrie funcţia. prenumele şi locul de muncă ale responsabilului de risc desemnat- ◊ ◊ ◊ ◊ ◊ ◊ . indic)ndu%se care sunt alternativele în planul prevenirii. dacă acesta se materializează în ciuda tuturor eforturilor depuse pentru eliminare. :.termenul la care va fi efectuată următoarea revizuire a riscului.#$i!#6&o$t!ol = se va completa cu menţiunile DA sau NU. te?nice. diminuare ori control&oloa$a (C ' !#0u!0# $#&#0a!#= se vor documenta toate resursele necesare pentru implementarea prevenirii. de timp etc.8. de timp etc.• pentru t#!*#$ lu$" se va înscrie menţiunea *a'i* : pentru t#!*#$ .i&i#$t#pentru valoarea 7 se înscrie !# u0#60la5#pentru valorile 9% @ se înscrie 5u$#pentru valori în intervalul A% (+ se înscrie .controlului riscurilor în raport cu resursele 7financiare. &oloa$a (+ ' apli&a5ilitat#a *20u!ilo! 0upli*#$ta!# $#&#0a!#= se va completa cu menţiunile 2po0i5il2B a! $#apli&a5il23 sau 2po0i5il2 %i apli&a5il23.oa!t# lu$" se va înscrie menţiunea lu$i• *a'i* (+ lu$i. ◊ &oloa$a A ' *20u!i #'i0t#$t# p#$t!u p!#.măsurile care vor fi întreprinse pentru a minimiza impactul riscului de corupţie. C. se vor menţiona motivele ori argumentele.dacă răspunsul este 2po0i5il2B a! $#apli&a5il23. numele. se va trece menţiunea 2i$#'i0t#$t#3 şi se trece la completarea &oloa$#i ((&oloa$a (? ' ap!#&i#!#a *20u!ilo! # &o$t!ol #'i0t#$t# = se va utiliza instrumentul de evaluare a măsurilor de prevenire. evaluate similar cu cele de la &ol) 9. umane. adică obiectivul ce trebuie atins prin măsurile de control intern&oloa$a (: ' *20u!i po0i5il# 8$ &a1ul *at#!iali12!ii !i0&ului = se vor descrie acţiunile. umane.control e:istente.resurselor financiare sau necesităţile personalului8&oloa$a (@ ' t#!*#$6 u!at2= se va înscrie data.

precum şi de identificarea nevoii de a adopta măsuri suplimentare de control. ca urmare a implementării instrumentelor de control intern şi a circumstanţelor care favorizează apariţia riscurilor. Motivele care impun derularea acestei etape sunt reprezentate de necesitatea monitorizării modificării profilurilor de risc. 9a presupune monitorizarea. Monitorizarea şi reevaluarea trebuie= 7&8 să dea asigurări că acţiunile menite să reducă riscurile au condus în mod real la aceasta.Mo$ito!i1a!#a %i !##. de nevoia obţinerii de asigurări privind eficacitatea gestionării riscurilor de corupţie. această etapă înc?eie ciclul compus din identificarea.reevaluarea evaluării şi controlului riscurilor de corupţie. descrierea.Capitolul VI . şi că toate aspectele procesului de gestionare a riscurilor sunt analizate cel puţin anual7"8 să ofere asigurări că riscurile sunt supuse revizuirii cu o frecvenţă corespunzătoare. evaluarea şi prevenirea. stabilită în raport cu mobilitatea circumstanţelor şi a naturii instrumentelor de control intern ce urmează a fi implementate. cu o frecvenţă determinată de planul de prevenire a acestora.controlul riscurilor. situaţiile în care se impune aceasta fiind= . av)nd drept obiectiv analiza rezultatelor demersului şi stabilirea acţiunilor care vor trebui întreprinse în viitor. în limita termenelor şi a bugetelor stabilite.alua!#a !i0&u!ilo! 1onform modelului de management al riscurilor de corupţie prezentat în capitolul &.

sunt abordate corespunzător.a8 cel puţin o dată pe anb8 în urma adoptării unor decizii importante care vizează transformarea posturilor. 7>8 să stabilească dacă este necesară adoptarea unor măsuri suplimentare de prevenire. managerii de pe diferitele nivele ierar?ice ale instituţiei. reorganizării activităţii sau a unităţilor etc. în privinţa noilor riscuri sau a sc?imbărilor survenite la riscurile de<a identificate. stadiul de implementare şi eficacitatea instrumentelor de control intern utilizate. . Aceştia au obligaţia de a evalua riscurile din sfera lor de responsabilitate. sc?imbări semnificative în privinţa serviciilor specializate furnizate.c8 ca urmare a unei informări suplimentare privind identificarea şi evaluarea riscurilor din cadrul instituţieid8 după săv)rşirea unor fapte de corupţie. considerate iniţial ca fiind improbabile. 4evizuirea riscurilor şi a procesului de gestionare a acestora se face de către responsabilii de risc. modificarea fişelor posturilor.control şi dacă mecanismele de alertare ale nivelelor superioare manageriale.

componentei= 5omeniile de activitate evaluate= % % % Co*po$#$-a G!upului # lu&!u nr.biectivele reuniunii Membrii prezenţi 5ocumente redactate. nume. după caz= conducătorul Grupului.activităţi finalizate "6 se vor menţiona.i&a!#a a&ti. crt. nume. crt. 5ata propusă Cocul desfăşurării . redactate ori colectate Eermene Pla$i. membru temporar- .unităţii. membru permanent. crt. prenume Anitate.it2-ilo! G!upului nr.etică.departament @uncţie 5ata începerii activităţii= 1ategoria de membru"6 Sa!&i$il# %i !#0po$0a5ilit2-il# *#*5!ilo! G!upului nr.i&a!#a a&ti. prenume arcini şi responsabilităţi 5ocumente consultate.ANE>A $!) ( FIŞĂ p#$t!u 0ta5ili!#a &o*po$#$-#iB 0a!&i$ilo!B !#0po$0a5ilit2-ilo! %i pla$i.it2-ii G!upu!ilo! 5enumirea instituţiei. Grad. consilier pentru integritate. ofiţer cu sarcini de prevenire a corupţiei 75GA8. Grad.

săptăm)nale sau ocazionale8 5ata actualizării= 4esponsabilităţi 7planificare.ANE>A $!) + Fi%2 # a$ali12 a a&ti. 5ocumente întocmite frecvent în cadrul activităţilor 1onţinutul documentelor Periodicitatea întocmirii acestora către cine 'ce structură 'îl transmite. crt. instrumente.it2-ilo! 5enumirea instituţiei= 5enumirea departamentului 7direcţie. compartiment ori similare8= 5ata elaborării= 5omenii de activitate 4esponsabil cu elaborarea= Activităţi arcini 7zilnice. luare a deciziilor. raportare. de la cine 'ce structură 'îl primeşte !r. crt. lucru cu publicul8 !r. serviciu.compartimentele 7interne ori e:terne instituţiei8 cu care se colaborează pentru îndeplinirea sarcinilor !atura relaţiilor de colaborare 7activităţile desfăşurate în comun8 1adrul legal al cooperării !r. Anităţile. Materiale. crt. mi<loace te?nice şi auto utilizate pentru îndeplinirea sarcinilor . birou.

.

......... KKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKK  scăzută... ori colegii în cadrul activităţiiG KKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKK KKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKK KKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKK 1e vulnerabilităţi la corupţie ar putea e:ista în planul reglementării........ desfăşurării şi controlului activităţii dvs. ori în cel al formării sau instruirii dvs...ANE>A $!) / CD#0tio$a! p#$t!u i #$ti. deoarece KKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKK. KKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKK 1um ar putea acţiona... deoarece KKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKK............ deoarece KKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKK... KKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKK... organizării.KKKK. KKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKK.post= Ca ce ameninţări...i&a!#a a*#$i$-2!ilo!6!i0&u!ilo! # &o!up-i# (ghid interviu pentru coordonatorii unităţilor de muncă) 5ată= Instituţie= Anitate de muncă..........colegilorG KKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKK KKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKK KKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKK 1are credeţi că ar fi probabilitatea ca aceste vulnerabilităţi să se manifeste în cazul e:istenţei unui interes de săv)rşire a unei fapte de corupţieG 7alegeţi un singur răspuns şi argumentaţi8  înaltă..riscuri de corupţie consideraţi că sunteţi e:pus dvs......KK...  medie. KKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKK .. ce demersuri ar trebui să întreprindă ori ce modalităţi concrete ar putea utiliza cineva interesat să e:ploateze aceste vulnerabilităţi pentru a săv)rşi o faptă de corupţieG KKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKK. planificării............K........... KKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKK..

raportare şi alocare e:plicită a responsabilităţilor sau prin furnizarea unei documentaţii complete şi clareG KKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKK. 9:istă cerinţa de a ţine o evidenţă clară. din alte instituţiiG KKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKK KKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKK KKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKK Au încercat terţii să influenţeze deciziile vreunui membru al ec?ipei de conducere ori al colectivelor profesionale din cadrul instituţieiG KKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKK KKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKK KKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKK 1onducerea este la curent cu eventuale acuzaţii de corupţie care afectează instituţia. în caz contrar. KKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKK. cu reprezentanţii organelor de control intern. care să poată fi verificată de către o autoritate de auditare ori controlG KKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKK. KKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKK. anumite categorii de personal ori c?iar anga<aţi precis identificabili 7prin intermediul modalităţilor de comunicare formală sau informală cu actuali sau foşti angajaţi. KKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKK. KKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKK. KKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKK. a procesului de adoptare a deciziei. cu beneficiari interni sau externi ai serviciilor publice furnizate de către instituţie 8 KKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKK. KKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKK. KKKKKKKKKKKKKKKKKKKKK. ce soluţii credeţi că sunt posibile pentru eliminarea sau controlul riscurilor de corupţie menţionate de dvs..KKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKK.n ce planuri şi%ar putea face simţită prezenţa efectele. KKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKK . KKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKK.. prin operaţiuni de verificare. scrisă.G KKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKK. Au e:istat cazuri de corupţie 7ori suspiciuni de acest gen8 în cadrul domeniului de activitate gestionat sau în domenii de activitate similare. un domeniu specific de activitate. KKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKK. 9ste asigurată transparenţa procesului de adoptare a deciziilor.consecinţele materializării riscurilor de corupţie 7săv)rşirea unei fapte de corupţie8G KKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKK. 1e măsuri sunt aplicate actualmente ori. KKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKK.

de cele mai multe ori.. precum şi modul în care aceasta monitorizează şi reevaluează aceste programe şi controale. descura<a sau descoperi potenţialele fapte de corupţie.orientată de către conducerea acesteia 7riscurile de corupţie sunt sensibil reduse atunci când managementul demonstrează şi comunică importanţa valorilor şi a comportamentului etic 8KKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKK. 5acă aceasta a comunicat Grupului sau altor autorităţi cu responsabilităţi în domeniul controlului intern ori auditului. pentru o instituţie av)nd mai multe locaţii pentru desfăşurarea activităţii 7&8 a naturii şi amplorii activităţii de monitorizare a locaţiilor sau a segmentelor de activitate operaţionale KKKKKKKKKKKKKKKKK KKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKK KKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKK 7"8 dacă e:istă locaţii sau segmente de activitate operaţionale speciale în cazul cărora riscul de corupţie este mult mai probabil să e:iste... KKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKK . KKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKK. informaţii ori date de interes cu privire la modul în care acţionează pentru a preveni.KKK KKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKK. KKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKK.pecificul programelor şi măsurilor de control stabilite şi puse în practică pentru a elimina.să se manifeste=. KKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKK KKKKKKKKKKKKKKKKK 5acă şi în ce modalităţi concrete conducerea comunică anga<aţilor punctele sale de vedere ori aşteptările cu privire la practicile corecte de lucru şi comportamentul etic. KKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKK KKKK. stabilită. KKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKK. KKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKK.... aspecte.reduce riscurile specifice de corupţie pe care unitatea le%a identificat.. KKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKK. KKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKK KKKK. KKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKK..KKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKK. KKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKK. Precizarea. fiind ştiut că atitudinea etică a unei organizaţii este... KKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKK.

5a &. !u . după prelucrare şi interpretare statistică. !u ". !u ".a &o!up-i#i E &. !u ştiu $.ul$#!a5il# i$ p#!0p#&ti.2%u!a-i a&ti. 5a &. 5a ".i#&a!# #'#*plu !#"l#*#$t2!i G exemplul 1 exemplul 4 exemplul + &.it2-i .ul$#!a5il# la &o!up-i#B o. 5a ".#!i-i 3*a'i*4 t!#i #'#*pl# 7se notează răspunsul8 exemplul 1 FFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFF FFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFF exemplul 4 FFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFF FFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFF exemplul + FFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFF FFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFF (B) E'i0t2 !#"l#*#$t2!i p#$t!u #0. !u 7continuaţi cu întrebarea /8 (A) Î$ &a1ul 8$ &a!# #0. !u ". !u ştiu (C) Da&2 DAB i$ i&a-i a&2 &u$oa%t#-i &o$-i$utul a&#0to! !#"l#*#$t2!i G exemplul 1 exemplul 4 exemplul + &.2%u!a-i a&ti.CHESTION !"# $ENT!" $E!SON # !m dori să cunoaştem opiniile 7părerile8 angajaţilor în legătură cu diferite aspecte ce caracterizează activitatea desfăşurată )ăspunsurile oferite de dvs . 5a ". !u ". vor contribui la identificarea ameninţărilor şi a vulnerabilităţilor potenţiale la corupţie din cadrul unităţii ori domeniului de activitate () D#0. !u ". 5a &.it2-i . !u ştiu $. 5a &. 5a &. !u $. !u ".it2-ilo! p# &a!# l#-a-i *#$-io$at la (A E exemplul 1 exemplul 4 exemplul + &.2%u!a!#a a&ti. 5a ". 5a &. !u a&2 #-i$#-i u$ #'#*pla! al a&#0to! (D) Da&2 DAB i$ i&a-i p#$t!u .

!#&. 5a ".i%2 a po0tului E &. Mai mult de o dată pe lună (+) Da&2 0u$t #.i&at p#$t!u a #'#&uta 7) CH$ a50#$ta-iB 0u$t#-i 8$lo&uit # u$ &ol#" &a!# #0t# la . Mai mult de o dată pe lună . 5a ".itat# &u 0up#!io!ii %i &ol#"ii ". !u 7continuaţi cu întrebarea 128 C) Da&2 DAB .#!ito! la #&i1iil# luat# 8$ a&#a0t2 I%onă cenu&ieJ E &. !iciodată ".o!*2 ap!opia-i E &.it2-i 8$ &oop#!a!# &u &ol#"i ap!opia-i E &.i 0-au at!i5uit 8$ *o o.#!itoa!# la a&ti. 5a ". 5a ".2 &o$0ulta-i &u 0up#!io!ul 8$ p!#ala5il 8$ . !u # &o$0ulta!# &o*u$2 !#. !u /) E'#&uta-i a&#0t# a&ti. dată pe lună /.+) P!i*i-i i$0t!u&-iu$i 0p#&ial# i$ pa!t#a 0up#!io!ului p!i.i%a po0tului E Alt. 5a ". 5a ". 5a ". !u 9) D#-i$#-i o .#l 0pu0B #'i0t2 o I%onă cenu&ieJ 8$ a&#0t 0#$0 E &.a!a &o$0ulta-iilo! o5i%$uit# l#"at# # a&ti. dată pe lună >. .#$-a *# i# a a&#0to!a &. !u # &ali.#-i *ai *ult# !#0po$0a5ilit2-i #&Ht .#&tuat# &o$0ult2!i l#"at# # a&ti. !u 7continuaţi cu întrebarea 1+8 (() Da&2 0u$t #.itat#B &Ht # #0 i0&uta-i p# *a!"i$#a 0u5i#&tului Iintegritatea 'n (ituaţii concrete de muncăJ E &.itat# E &. !u @) O.#!i-i #'pli&a-ii 0up#!io!ului !#. !u :) C!# #-i &2B # .ul$#!a5il# la &o!up-i# E &. . Mai puţin de o dată pe lună >.it2-il# . 5a (?) E'i0t2 .ito! la #'#&uta!#a a&#0to! a&-iu$iB 8$ a.itat#B i$ i&a-i .#l a&ti. 5a ".# #!#a lu2!ii #&i1iilo! 8$ a&#a0t2 I %onă cenu&ieJ E &. Mai puţin de o dată pe lună ". !u A) Î$ "#$#!alB p!o&# u!a # &o$0ulta!# &u 0up#!io!ul #0t# !api 2 %i u%oa!2 E &.!#o .i&ialB p!i$ .aptB a.#&tuat# &o$0ult2!i l#"at# # a&ti.

An raport complet şi verificarea conţinutului acestuia Eestarea şi verificarea unor părţi ale activităţii Aprobarea de rutină a activităţii +?) A-i au1it .itat# E &.0) p!o.itat#a #0.ul60up#!io!ul . !u 7continuaţi cu întrebarea 198 (:) Ş#.alua!# a a&ti.i&ia!i ai 0#!.0) E &. !u (C) Ş#.2%u!at2 a!# !#pt #.it2-ii .ia-a p#!0o$al2 o!i #.2 . !u (9) A. .a&# o #.!#o at2 #0p!# p!o5l#*#l# p#!0o$al# al# u$ui &ol#" 0au %#. 5a ".a-i ai alto! &o*po$#$t# al# MAI4 8$ a&ti. ".#0io$al# a! .ul60u5i#&tul a&#0to! &o$ta&t#E &.#0io$al2 E &.8 .2%u!a-i E &.ut4 &o$0#&i$-# p#$t!u .ului !#. !u 7continuaţi cu întrebarea 4.it2-ii # &2t!# %#. >.!u$tatB pH$2 8$ p!#1#$tB &u 0itua-ii 8$ &a!# #&i1iil# .ului !#.#!ito! la a&ti.i&iilo! pu5li&#B a$"a.2%u!a-i E &.olu-ia p!o. 5a ".ul60up#!io!ul .(/) Ş#. 5a ". 5a ".ul . !u i0&uta!#a p!o5l#*#lo! p#!0o$al# +() Î$ u$itat#a 0au &ol#&ti.#-i &o$ta&t# 8$ a&ti. 5a ". Mai mult de o dată pe lună (A) Co*u$i&a!#a6!apo!ta!#a a !#0at2 %#. Mai puţin de o dată pe lună ".itat#a p# &a!# o #0. !u (7) Da&2 .a&# o #. 3 probleme financiare) de (erviciu) de relaţie etc*4 p# pa!&u!0ul a&ti. 5a ".B 0# i0&ut2 0u5i#&tul I integritatea 'n (ituaţii concrete de muncăJ E &.i putut a.ul60up#!io!ul i#!a!Di& .#&t G &.0) #0t# po0i5il268$&u!a. !u (@) CHt # #0B 8$ *# i#B &o*u$i&a-i6!apo!ta-i %#.it2-ii 3*i$i*4 o at2 p# a$ E &. !u ++) V-a-i &o$.at2 3probleme financiare) de (erviciu) de relaţie etc*4 E &.0) i#!a!Di& &u$oa%t# &u &# p#!0oa$# i$ #'t#!io!ul u$it2-ii a.i 0# .0) i#!a!Di& &u$oa%t# *oti.#!itoa!# la a&ti.#-i &o$ta&t# &u p#!0oa$# i$ #'t#!io! 35#$#.#a 3au a.itat#a p# &a!# o #0. dată pe lună >. 5a ". 5a ".alua!# a a&ti.

0) a. 5a ". !u $.#l # &a1u!i E &. 9laborarea.< sau . !u ştiu 7dacă .< =>"<. 5a ".#0io$al# E &. !u +A) A&#0t# !#"l#*#$t2!i 0# apli&2 8$ p!a&ti&2 E &. 5a ". !u ştiu 7dacă . 5a ". 4eproducerea informaţiei clasificate sau confidenţiale G /.a 0au a-i i*pli&at u$ &ol#" 0au 0up#!io!ul 8$ lua!#a a&#0to! #&i1ii E &. 5a ". Păstrarea sau stocarea informaţiei clasificate sau confidenţiale 7de e:emplu.a p!o5l#*2 &u alt&i$#.0) !#.itat#a .i #$-ial# p#!0oa$#lo! $#auto!i1at# E &. !u $. modificarea şi.0)B # &o!up-i# 0au alt# a&-iu$i &# &o$0titui# 8$&2l&a!# a i$t#"!it2-ii p!o.lu#$-a 8$ *o $#&u. 5a ". !u +C) E'i0t2 !#"l#*#$t2!i p#$t!u a0t. E &.i&at# 0au &o$.#!2 la G &.a&# &u i$. !u ştiu /?) Î$ a&ti. politica 2unui birou curat38 G . continuaţi cu întrebarea ++8 /(A) Da&2 DAB a&#0t# !#"l#*#$t2!i 0# !#.o!*a-ii &la0i.#$it #&i1iil# p!o. 5iseminarea informaţiei clasificate sau confidenţiale G >.#-i # a . 5a ".i&ial 8$ &a !ul u$it2-ii E &.sau traducerea informaţiei clasificate sau confidenţiale G ".+/) Da&2 DAB a-i &o*u$i&at 3 i0&utat4 #0p!# !#0p#&ti. !u $. !u +:) A-i au1it .o!*a-iilo! &la0i.i #$-ial# E &. 5a ".i&at# 0au &o$.< sau . !u +7) A-i au1it # 8$&#!&2!i al# u$o! p#!0oa$#6p2!-i #'t#!$# u$it2-ii # a i$.#!itoa!# la t!a$0*it#!#a i$.#0io$al# al# u$ui &ol#" 0au %#. !u 7continuaţi cu întrebarea 4:8 +9) Da&2 DAB &u$oa%t#-i a&2 a&#0t# 8$&#!&2!i au .o0t 0#0i1at# 8$ *o o. !u /() E'i0t2 !#"l#*#$t2!i 8$ &a !ul u$it2-ii 0au #pa!ta*#$tului . continuaţi cu întrebarea +28 +@) Da&2 DAB &u$oa%t#-i &o$-i$utul a&#0to! !#"l#*#$t2!i E &.!#o at2 # &a1u!iB &o*i0# 8$ &a !ul u$it2-ii . 5a ".< =>"<.

!u $. !u ştiu $. !u ştiu 7dacă . 5a ". !u ştiu 7dacă . !u ştiu .0) !#.itat#a . !u $. !u $. 5a ".i #$-ial# p#!0oa$#lo! $#auto!i1at# E &.< =>"<.#-i # a .0) !#.0) a.#-i # a . 5a ". continuaţi cu întrebarea +:8 /7A) Da&2 DAB a&#0t# !#"l#*#$t2!i au l#"2tu!2 &u G I.0) a 5u$u!ilo! %i 0#!. 5a ".#!itoa!# la &o*pl#ta!#a %i ap!o5a!#a a&#0to! &#!#!i E &. Alocarea mi<loacelor financiare sau bugetelor G II.loa&#l# . !u 7continuaţi cu întrebarea .i&at# 0au &o$. !u ştiu 7dacă .< sau . !u $. 5a ".i&ii E &./+) A&#0t# !#"l#*#$t2!i 0# apli&2 8$ p!a&ti&2 E &. 5a ".48 7?) E'i0t2 !#"l#*#$t2!i p#$t!u p!o&u!a!#a # &2t!# i$0titu-ia . continuaţi cu întrebarea .o!*a-iilo! &la0i. !u ştiu III.< =>"<.a&# &u a&Di1i-ia # 5u$u!i %i 0#!. !u 7continuaţi cu întrebarea . 5a /9) A&#0t# !#"l#*#$t2!i 0# apli&2 8$ p!a&ti&2 E &.#-i # a . 5a ".i$a$&ia!# 0au "#0tio$a!#a 5u"#t#lo! E &.#!2 la G I.a&# &u &#!#!i # !a*5u!0a!# a &D#ltui#lilo! E &.a&# &u *i.48 /@) Da&2 DAB &u$oa%t#-i &o$-i$utul a&#0to! !#"l#*#$t2!i E &.#!itoa!# la t!a$0*it#!#a i$. !u $. !u ştiu $. 5a &.< sau .i&iilo! E &. !u ".48 /C) E'i0t2 !#"l#*#$t2!i 8$ &a !ul u$it2-ii 0au #pa!ta*#$tului . 5eterminarea cerinţelor de calitate sau condiţiilor de furnizare sau ac?iziţie G &. 5a ". 5a ". continuaţi cu întrebarea .< sau . !u $. !u $. !u ştiu //) Î$ a&ti. !u ştiu /:) A. 1?eltuirea sau debursarea mi<loacelor financiare sau bugetelor G &. 5a ". Managementul mi<loacelor financiare sau bugetelor G &.48 7?A) Da&2 DAB a&#0t# !#"l#*#$t2!i 0# !#. !u ". !u /A) A. !u 7continuaţi cu întrebarea +:8 /7) E'i0t2 !#"l#*#$t2!i 8$ &a !ul u$it2-ii 0au #pa!ta*#$tului .< =>"<. 5a ".

5a ". !u ştiu 79) E'i0t2 !#"l#*#$t2!i p#$t!u a&&#pta!#a &a ou!ilo! 0au o0pitalit2-ii E &.< =>"<. olicitaţi preţuri. !u ". 5a ". !u ştiu 7dacă . !u $. 5a &. !u ştiu 7@) E'i0t2 !#"l#*#$t2!i p#$t!u &u*ulul # . !u ştiu 7+) E'i0t2 !#"l#*#$t2!i p#$t!u utili1a!#a 8$ i$t#!#0 p#!0o$al a 5u$u!ilo! %i a 0#!. oferte G &.#$itu!i a i-io$al#E &. 5a . !egociaţi cu furnizorii 7potenţiali8 G 7() A&#0t# !#"l#*#$t2!i 0# apli&2 8$ p!a&ti&2 E &.II. continuaţi cu întrebarea 77) A&#0t# !#"l#*#$t2!i 0# apli&2 8$ p!a&ti&2 E &.< =>"<. !u ". !u ştiu .< sau . !u ". !u ştiu $. 5a ". !u $. !u ".98 7:) Da&2 DAB &u$oa%t#-i &o$-i$utul a&#0to! !#"l#*#$t2!i E &.< sau . !u $. !u ştiu III. !u $./8 7/) Da&2 DAB &u$oa%t#-i &o$-i$utul a&#0to! !#"l#*#$t2!i E &. 5a ". 5a ".i&iilo! # la lo&ul # *u$&2E &.< =>"<. !u ştiu 7dacă . continuaţi cu întrebarea 9?) A&#0t# !#"l#*#$t2!i 0# apli&2 8$ p!a&ti&2E &. 5a . 5a ". !u ştiu 7dacă . !u $.< sau . 5a /18 7A) Da&2 DAB &u$oa%t#-i &o$-i$utul a&#0to! !#"l#*#$t2!iE &. !u $. !u $. !u $.u$&-ii6po0tu!i 0au . 5a ". 5a ". continuaţi cu întrebarea 7C) A&#0t# !#"l#*#$t2!i 0# apli&2 8$ p!a&ti&2 E &.

!u $. 5e acord ". !u sunt de acord . 5e acord ".at al &ol#"ilo!B i$ i.o!* !#1ultat#lo!B %i $u &o$. 5a ". 5a ". !u sunt de acord 9C) Î$ i$0titu-ia 8$ &a!# lu&!a-i #0#o!i 0# p#!*it i*p!o. continuaţi cu întrebarea 9/) A&#0t# !#"l#*#$t2!i 0# apli&2 8$ p!a&ti&2E &. !ici acord.o!* *o ului 8$ &a!# a-i o5-i$ut !#1ultat#l#E &. 5e acord ". !ici acord.< sau . !ici acord.itat#a . 5e acord ".0) &u p!i.a& pa!t# i$ . 5a /. 5a ".o!itat#a &ol#"ilo! &o$0i #!2 i$t#!#0ul &ol#&ti.itat#a a&#0tuiaE &. !ici acord. nici dezacord >. !u ştiu 97) E'i0t2 !#"l#*#$t2!i 8$ i$0titu-ia .#!#$t # "!a.o!* !#"uliiJ #&Ht a . !u $. nici dezacord >.u$&-ia 0au a&ti. !ici acord.8 9+) Da&2 DAB &u$oa%t#-i &o$-i$utul a&#0to! !#"l#*#$t2!iE &.it2-il# &a!# .9() E'i0t2 !#"l#*#$t2!i p#$t!u a&&#pta!#a !#*u$#!2!ii # la p2!-il# t#!-# p#$t!u a&ti.i$ali1a 0a!&i$il# la ti*pE &.a&# Ilu&!u!il# &o$.0) 3cum ar fi (u(ţinerea lecţiilor (au cur(urilor) con(ultanţelor etc*4E &. !u sunt de acord 9:) Î$ i$0titu-ia 8$ &a!# lu&!a-i 0u$t#-i #. 5e acord ". nici dezacord >.i12!il# 8$ i$t#!#0ul o5-i$#!ii !#1ultat#lo!E &. nici dezacord >.#0io$al i$a #&. nici dezacord >.i!# la i$t#!1i&#!#a i$t!2!ii p#!0oa$#lo! $#auto!i1at# 8$ 5i!oul 8$ &a!# lu&!a-i E &. !u ştiu 99) Î$ i$0titu-ia 8$ &a!# lu&!a-iG #0t# *ai i*po!ta$t # a . !u ştiu 7dacă .ului6#&Dip#i *ai p!#0u0 #&Ht &#l al 8$t!#"ii i$0titu-iiE &. !u $. 5e acord ".ul6#&Dipa 8$ &a!# lu&!a-i 0# 0#0i1#a12 &o*po!ta*#$tul p!o.< =>"<. !u sunt de acord 9A) Î$ *a.o!itat#a &ol#"ilo! &o$0i #!2 i$t#!#0ul p#!0o$al *ai p!#0u0 #&Ht &#l al i$0titu-i#i E &. !u sunt de acord :?) Î$ i$0titu-ia 0au &ol#&ti. !u sunt de acord 9@) Î$ i$0titu-ia 8$ &a!# lu&!a-i *a. !u ". nici dezacord >. !ici acord.aluatB 8$ *a!# pa!t#B &o$.

o0t #.i!*a-iil# %i &o*#$ta!iil# &u . 5e acord :A) C# . nici dezacord >.o!itat#a &ol#"ilo! &ut#a12 02 &!iti&# &o$ u&#!#a oa! 8$ i0&u-iil# pu!tat# 8$t!# #i E &.ului 8$ &a!# a&ti. de conducere ". nici dezacord >.itat# &# u!*#a12 a . !u sunt de acord :C) Î$ i$0titu-ia 8$ &a!# lu&!a-i #0t# #'t!#* # i*po!ta$t # a . nici dezacord >.a luat# E &. de e:ecuţie ".o!*#1# !#&ip!o& !#. !ici acord. 5e acord ". nici dezacord >. !ici acord. !u sunt de acord C?) Ca!# #0t# #$u*i!#a i$0titu-i#iB &ol#&ti.ul6#&Dipa 8$ &a!# lu&!a-i #0t# ap!oap# i*po0i5il # a 8$-#l#"# &# i!#&-i# ia &o$ u&#!#a i$0titu-i#i E &. !u sunt de acord :9) Î$ i$0titu-ia 8$ &a!# lu&!a-iB 8$ "#$#!alB "!#%#lil# %i o*it#!il# 0#!ioa0# 0u$t tol#!at# E &.2B a&2 o!#%ti 02 &!iti&i &#. 5e acord ".a-i E FFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFF C() Ca!# #0t# o*#$iul # *u$&2 a$ali1atE FFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFF .oa!t# *a!# "!i.aE &. !ici acord.!u$t &u *#0a.#!it# pa!-i al# i$0titu-i#iB !#.#!ito! la a&#la%i 0u5i#&t E &.:() Î$ i$0titu-ia 0au &ol#&ti.a-ii # !H$ E &.#B &# . !ici acord. !ici acord. !u sunt de acord :@) Î$ i$0titu-ia 8$ &a!# lu&!a-i critica rareori conduce la adaptări sau modificări în procedurile de lucruE &. nici dezacord >. !ici acord.i$ i$ i. nici dezacord >.#!ito! la *20u!il# l#"at# # a&ti. 5e acord ". !ici acord. nici dezacord >. !ici acord. 5e acord ".u$&-i# 8$ #pli$i-i E &. !u sunt de acord :7) Î$ i$0titu-ia 8$ &a!# lu&!a-i *a.o!*ula a. !u sunt de acord :/) Î$ i$0titu-ia 8$ &a!# lu&!a-i #0#o!i *2 &o$. 5e acord ".i luat# 0au &a!# au . 5e acord ". !u sunt de acord :+) Î$ i$0titu-ia 8$ &a!# lu&!a-i 0# o5i%$ui#%t# &a &ol#"ii ap!opia-i 02 0# i$. !u sunt de acord ::) Î$ i$0titu-ia 8$ &a!# lu&!a-i "!#%#lil# &o*i0# # p#!0oa$# 8$ po0tu!i *ai 8$alt# 0u$t tol#!at# %i *u%a*ali1at# &u *ult *ai u%o! #&Ht &#l#a &o*i0# # a$"a. 5e acord ". nici dezacord >.

LLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLL .

la 8$t!#5a!#a ((.it2-i .<@ la 8$t!#52!il# C şi @.<@ la 8$t!#5a!#a A. 9) Lo$a &#$u%i# 7întrebările 0%$8 4ăspunsul ?. @) Co$0ulta-ii 7întrebările +%&/8 (+) Co$ta&t# #'t#!$# 7întrebările &0%&68 4ăspunsurile ?. îndrumare.<@ la (& 7şi într%o măsură mai mică la ( 8. timulente pentru a acţiona conform circumstanţelor 7nesilit de nimeni8 cu 7prea8 multă presiune asupra conceptului personal de integritate. 4ăspunsurile ?. 1larificări insuficiente despre desfăşurarea corectă a activităţilor vulnerabile. 4ăspunsul ?.<@ la 8$t!#5a!#a (? şi ?da.#$tual#l# !20pu$0u!i 5acă răspunsul la 8$t!#5a!#a ( este ?. în timp ce se cunoaşte cu certitudine că e:istă activităţi vulnerabile. 4ăspunsul ?. 1unoaştere insuficientă a sarcinilor şi împuternicirilor oficiale.<@ la 8$t!#52!il# (/ şi (7. corectare şi control insuficient al acţiunilor. drept rezultat.ul$#!a5il# 7întrebările &%/8 4ăspunsurile ?. Acţiuni individuale şi posibilităţi reduse în efectuarea controlului din partea superiorilor ierar?ici şi colegilor. Management.<@ la 8$t!#5a!#a 7. rezultatul posibil fiind că activităţile vulnerabile nu sunt desfăşurate cu atenţie suficientă. timulente pentru a acţiona conform circumstanţelor cu 7prea8 multă presiune asupra conceptului personal de integritate. 1unoaştere şi împuterniciri insuficiente. însă mai puţin decât o dată pe lună@. Figilenţă sau sensibilizare insuficientă privitor la cerinţa de integritate. 4ăspunsul ?. 4ăspunsurile ?nici o dată@ sau ?mai puţin decât o dată pe lună@ la 8$t!#5a!#a (+. () A&ti. 4ăspunsul 2uneori3 la 8$t!#5a!#a C şi ?. 4ecunoaştere insuficientă a faptului că integritatea trebuie să aibă un rol important în acţiuni şi.<@ la 8$t!#5a!#a 9. Acţiuni arbitrare.< =>"<3 la 8$t!#52!il# (5 şi răspunsul ?.<@ la 8$t!#52!il# (: şi (C.<@. . Acţiuni individuale cu o consultare şi un control insuficiente. Cipsa totală a controlului legalităţii acţiunilor sau ?otăr)rilor ce conduc la faptul că acţiunile greşite nu sunt observate sau corectate.INTERPRETAREA RĂSPUNSURILOR DIN CKESTIONARUL PENTRU PERSONAL N!) &!t) A0p#&t E.!@ la 8$t!#5a!#a @. 1ontrol insuficient datorat absenţei posibilităţilor de a recunoaşte contactele.relaţiile e:terne riscante.<@ sau 2. mai puţină vigilenţă şi sensibilizare. 4ăspunsul ?.<@ la 8$t!#52!il# + şi /. 4ăspunsul ?. Mo ul # i$t#!p!#ta!# Figilenţă sau sensibilizare insuficientă privitoare la aspectele vulnerabile ale activităţilor aferente postului.

Acţiuni arbitrare.< =>"<@ la 8$t!#5a!#a +A. Figilenţă insuficientă din partea superiorului şi colegilor cu privire la părţile e:terne în cauză. ensibilizare insuficientă cu privire la consecinţele acţiunilor ce implică încălcări ale integrităţii.< =>"<@ la 8$t!#52!il# 7?. Protecţie insuficientă a abordării consecvente şi a corectării acţiunilor ce implică încălcări de integritate. Pragul stabilit împotriva fraudei şi conflictelor de interese cu privire la ac?iziţia bunurilor şi serviciilor este prea <os.!@ la 8$t!#5a!#a +7 şi ?.< =>"<@ la 8$t!#5a!#a +C şi. Profunzime insuficientă a controlului. acţiune în conformitate cu circumstanţele. Pragul stabilit împotriva fraudelor financiare este prea <os. (:) 4ăspunsurile ?. Protecţie insuficientă a abordării consecvente şi a corectării acţiunilor ce implică încălcări de integritate. +() . 9fect preventiv insuficient al abordării şi al corectării acţiunilor ce implică încălcări ale integrităţii.N!) &!t) A0p#&t R20pu$ #!# %i &o$t!ol 7întrebările &$%&+8 P2!-i #'t#!$# p#!i&uloa0# 7întrebările "/%"08 Fu$&-io$a! p#!i&ulo0 7întrebările "*%"+8 E.< =>"<@ la 8$t!#52!il# /7. ensibilizare insuficientă cu privire la consecinţele acţiunilor ce implică încălcări ale integrităţii.<@ sau ?. 4ăspunsul ?.i&ii 7întrebările >+%/&8 4ăspunsurile ?.#$tual#l# !20pu$0u!i 5acă frecvenţa oferită la 8$t!#5a!#a (@ este insuficientă.< =>"<@ la 8$t!#52!il# /?. Acţiuni arbitrare. /7A şi. conform grupului de autoevaluare.o!*a-i# &o$. Pragul stabilit împotriva scurgerilor de informaţii este prea <os.i #$-ial2 7întrebările >#%>"8 Mi. acţiune în conformitate cu circumstanţele.<@ sau ?. Presiunea asupra vigilenţei personale şi atenţiei cu privire la acţiuni este prea mare. 4ăspunsurile ?.sau /9.<@ la 8$t!#5a!#a +9. (A) +?) I$. 4ăspunsul ?.<@ sau ?.i$a$&ia!# %i 5u"#t# 7întrebările >>%>08 Bu$u!i %i 0#!. 5acă răspunsul la 8$t!#5a!#a (A este ?aprobarea de rutină@. Presiunea asupra vigilenţei personale şi atenţiei cu privire la acţiuni este prea mare.loa&# . Presiunea asupra vigilenţei personale şi atenţiei cu privire la acţiuni este prea mare. (/) (9) 4ăspunsul ?.<@ sau ?.<@ la 8$t!#5a!#a +:./(A şi. Mo ul # i$t#!p!#ta!# 1ontrol insuficient asupra acţiunilor vulnerabile. 4ăspunsurile ?.sau /+.sau la 8$t!#5a!#a +@. 7?A şi.sau 7(. Acţiuni individuale şi acţionare conform circumstanţelor. reieşind din specificul instituţiei şi subdiviziunii. entiment de siguranţă insuficientă a persoanei în cauză.

Pragul stabilit împotriva conflictelor de interese este prea <os. +/) +7) +:) Si"u!a$-2 . contacte e:terne.< =>"<@ la 8$t!#52!il# 79 şi 7C şi ?. . 4ăspunsurile ?. un accent asupra eficienţei poate fi destul de riscant.<@ la 8$t!#5a!#a 7:. . împreună. relaţia dintre lucru şi viaţa personală 7întrebările ""%">8. Presiunea asupra vigilenţei personale şi atenţiei cu privire la acţiuni este prea mare.n special. 2zona cenuşie3. 1ultura organizaţională poate fi o e:plicaţie adiţională pentru un răspuns 7posibil8 negativ la aceste întrebări.< =>"<@ la 8$t!#52!il# 7+ sau 77 şi ?. Pragul stabilit împotriva conflictelor de interese este prea <os. Pragul stabilit împotriva conflictelor de interese este prea <os. 4ăspunsurile ?. Presiunea asupra vigilenţei personale şi atenţiei cu privire la acţiuni este prea mare.#$itul a i-io$al 7întrebările /$%0>8 E. Presiunea asupra vigilenţei personale şi atenţiei cu privire la acţiuni este prea mare. a fost înregistrat un răspuns negativ pentru unul sau mai multe aspecte= acţiuni vulnerabile. Pragul stabilit împotriva încălcărilor integrităţii de către părţile e:terne este prea <os.<@ la 8$t!#5a!#a 97. Coialitate insuficient de <oasă faţă de 7conducerea8 organizaţiei sau atitudine e:cesiv de loială faţă de instituţie sau colegi.i&i#$-a 7întrebările 00%068 4ăspunsurile ?de acord@ la 8$t!#5a!#a 99 şi ?nu sunt de acord@ la 8$t!#52!il# 9: şi 9C. în afară de aceasta. 9:cesul de presiune asupra vigilenţei personale şi de atenţie referitor la acţiunile în timpul procedurilor de lucru creează baza pentru rezultat.< =>"<@ la 8$t!#52!il# 7@ şi 9? şi ?. Presiunea asupra vigilenţei personale şi atenţiei cu privire la acţiuni este prea mare. pot indica un accent pe eficienţă. 4ăspunsul ?. Coialitatea insuficientă sau e:agerată poate fi riscantă dacă a fost înregistrat un răspuns negativ pentru unul sau mai multe din următoarele aspecte= contacte e:terne.< =>"<@ la 8$t!#52!il# 9( şi 9/ şi ?.<@ sau ?. răspundere şi control. Mo ul # i$t#!p!#ta!# Pragul împotriva alocărilor necuvenite a bunurilor şi a serviciilor este prea <os.i1i&2 7întrebarea 0/8 +C) L#"alitat#a 8$ !apo!t &u #. entiment de securitate insuficientă 7vigilenţă sau sensibilizare8 în 7conducerea8 instituţiei.<@ la 8$t!#5a!#a 7A. +@) Loialitat# 7întrebările 0$%*#8 4ăspunsurile ?de acord@ la 8$t!#52!il# 9@:?. dacă.<@ la 8$t!#5a!#a 9+.<@ la 8$t!#5a!#a 7/.<@ şi ?.<@ şi ?.<@ şi ?. 4ăspunsurile ?. cadouri şi semne de ospitalitate sau cumul de posturi şi venituri adiţionale.i&iilo! 7întrebările /"%//8 Ca ou!i %i 0#*$# # o0pitalitat# 7întrebările /0%/68 Cu*ulul # po0tu!i %i .#$tual#l# !20pu$0u!i 4ăspunsurile ?.N!) &!t) ++) A0p#&t Utili1a!#a p#!0o$al2 a 5u$u!ilo! %i a 0#!.

cadouri şi semne de ospitalitate sau cumul de posturi şi venituri adiţionale. dacă adiţional a fost înregistrat un răspuns negativ pentru unul din următoarele aspecte= 2zona cenuşie3.#$tual#l# !20pu$0u!i 4ăspunsurile ?de acord@ la 8$t!#52!il# :( şi 9/ şi ?nu sunt de acord@ la 8$t!#5a!#a :+. +A) /?) M#&a$i0*# # auto&o!#&ta!# 7întrebările */%*$8 4ăspunsuri ?de acord@ la 8$t!#52!il# :7-:@. informaţie confidenţială. Mecanismele insuficiente de autocorectare pot fi deosebit de riscante. dacă adiţional a fost înregistrat un răspuns negativ la aspectul 24ăspundere şi control3. bunuri şi servicii. . consultaţie. contacte e:terne.N!) &!t) A0p#&t Co*u$i&a!# 7întrebările *&%*>8 E. mi<loace financiare şi bugete. Mo ul # i$t#!p!#ta!# 1omunicare internă insuficientă. Mecanisme insuficiente de autocorectare. 1omunicarea insuficientă poate fi destul de riscantă.

>PQ&##M NO&..!5949 I IMPA1E P.dimensiuni de impact Probabilitate 7P8 Impact global 7IG8 NO&.#lul !i0&ului i$#!#$t∗ 7fără măsuri de control intern8 1omponente.!5949 7#.#lul !i0&ului !#1i ual∗∗ 7după aplicarea măsurilor de control intern8 1omponente.consecinţele probabile şi planurile în care se pot manifesta acestea= K.>PQ& .alua!# a !i0&u!ilo! # &o!up-i# 5enumirea instituţiei= 5enumirea departamentului= Activitate= 5ata elaborării= 4esponsabil= 5ata actualizării= 5escrierea riscului= KKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKK KKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKK KKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKK ...S# .biective şi activităţi afectate de către risc= KKKKKKKKKKKKKKKK.dimensiuni de impact Probabilitate 7P8 Importanţa relativă a componentelor 7M8 Impact global 7IG8 9:punere 7P : IG8 P. >.I8 IMPA1E 7de la & la 08 &.ANE>A $!) 7 Fi%2 # i #$ti...EAC ∗ B ∗∗ .o!* A$#'#i $!)9 NO&.o! &al&ula &o$.i&a!#B #0&!i#!# %i #.KKKKKKKKK KKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKK 1ategorii de personal e:puse riscului= KKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKK KKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKK 1auze posibile= KKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKK..I8 IMPA1E 7de la & la 08 &. ".!5949 7#. E. >.!5949 I IMPA1E Importanţa relativă a componentelor 7M8 P.>PQ& 9ficienţa măsurilor 9:punere 7P : IG8 P. Ni.>PQ&##M NO&. ". ".#$i!#6&o$t!ol apli&at# &. E.KKKKKKKKKKK KKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKK KKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKK Ni. KKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKK KKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKK 9fectele.EAC M20u!i # p!#. >.

# #!# • s%a înt)mplat în altă parte.alu2!ii !i0&u!ilo! # &o!up-i# () E'#*plu # 0&al2 # #0ti*a!# a p!o5a5ilit2-ii # *at#!iali1a!# a !i0&u!ilo! # &o!up-i# Fa&to! S&o! D#0&!i#!# &#l *ai p!o5a5il 0# .ANE>A $!) 9 I$0t!u*#$t# utili1at# 8$ &o$t#'tul #. • va apărea probabil în multe circumstanţe profesionale• se va înt)mpla probabil.i a. într%un 7(N .8- po0i5il / • ar putea apărea în anumite circumstanţe p!o u&#!#a 0a profesionalepoat# . supraveg?ere. dar nu va reprezenta o problemă persistentă pentru domeniul de activitate• s%a mai înt)mplat în trecut.7?N activitate.oa!t# pu-i$ p!o5a5il + riscul de corupţie nu apare dec)t rar.ut2 8$ • se poate înt)mpla ocazional.a &o$&!#ti1a M @?N I$ i&ato!i • este de aşteptat să apară în marea ma<oritate a circumstanţelor profesionale• se va înt)mpla fără îndoială. erori în înţelegerea ori aplicarea procedurilor de lucru specifice etc.i p!o u0 • nu a fost semnalată în domeniul de +(N . ap!oap# 0i"u! 9 p!o5a5il 7 %a$02 &o$0i #!a5il2 # apa!i-i#O $u #0t# $#o5i%$uit :(N . în condiţii e:cepţionale de desfăşurare a activităţii- i*p!o5a5il ( . *i$i*2B a! $u • poare apărea doar în circumstanţe profesionale e:cepţionalei*po0i5il2O $u #0t# &u$o0&ut 02 • nu este de aşteptat să se înt)mple0# .+?N . p!a&ti& • este probabil să nu apară niciodatăi*po0i5il2O $u a ap2!ut $i&io at2 • foarte puţin probabil să se înt)mple vreodată. datorită deficienţelor de organizare. instruire ori formare a personalului şi modului în care este conceput ori aplicat cadrul legal de desfăşurare a activităţiiriscul de corupţie poate apărea c)teodată 7cauzele put)nd fi reprezentate de deficienţe în desfăşurarea activităţii. control. planificare. ?N .:?N domeniu de activitate similar.@?N riscul de corupţie este prezent în mod constant. eventual frecvent• iminentă.

> R > S #. afectarea semnificativă a eficienţei acesteia• pierderi financiare semnificative pentru instituţie• o anumită publicitate negativă." pentru un domeniu. cu #.o!6 &!iti& 9 !i i&at 7 riscul de corupţie contribuie direct la apariţia sau proliferarea faptelor de corupţie. . a eficienţei acesteia• pierderi financiare moderate pentru instituţie• unele şicane publice.critic ridicat moderat redus foarte redus de mai mult de * luni activitatea nu poate fi îndeplinită de cel puţin * luni grav asupra performanţei de cel puţin > luni moderat asupra performanţei de o lună redus asupra performanţei de mai puţin de o lună foarte redus asupra performanţei 5acă importanţa relativă"$ a costurilor." R / Q /. un risc de corupţie va putea fi evaluat ca fiind J critic3 în termen de costuri. uma importanţei relative asociate fiecărui tip de impact este &. afectarea eficienţei acesteia• pierderi financiare ma<ore pentru instituţie• publicitate negativă la nivel naţional sau local. la facilitarea ori determinarea personalului să comită asemenea fapte *o #!at / riscul de corupţie poate genera parametri favorizanţi pentru apariţia sau proliferarea faptelor de corupţie !# u0 + . calendarului şi a performanţei activităţii este egală. 1u titlu de e:emplu. sc?imbarea procedurilor de desfăşurare a activităţii. • impact semnificativ asupra obiectivelor domeniului afectat• perturbarea pe termen mediu a activităţii. impactul global poate fi obţinut prin relaţia următoare= Impactul global al riscului Q #. activitate sau sarcină date. • impact minimal sau nesemnificativ asupra atingerii obiectivelor• întreruperea negli<abilă a desfăşurării activităţii• pierderi financiare nesemnificative ori minimale pentru instituţie• susceptibil de a conduce. dacă în tabelul de mai <os este utilizată o scală de la & 7foarte redus8 la 0 7ma<or." 7ridicat8 E+emplu de (cală de e(timare a impactului global al ri(curilor de corupţie Fa&to! S&o! I$ i&ato!i • imposibilitate de îndeplinire a obiectivelor stabilite pentru domeniul de activitate• deteriorarea pe termen lung a eficienţei activităţii• pierderi financiare severe 7pentru înlocuirea ori instruirea personalului.critic8 pentru reprezentarea impactului.+) M#to 2 p#$t!u &al&ula!#a i*pa&tului "lo5al al !i0&ului 3#'#*plu4 %i 0&al2 # #0ti*a!# a a&#0tuia 1a şi în cazul probabilităţii.oa!t# !# u0 ( riscul de corupţie contribuie puţin ori deloc la apariţia sau proliferarea faptelor de corupţie "$ Prin importanţa relativă a unei componente a impactului înţelegem ponderea acordată acesteia în cadrul impactului global. respectiv. pentru a facilita calcularea gradului de e:punere la risc va putea fi asociată o valoare numerică unui enunţ de impact. ac?iziţii neplanificate de mi<loace te?nice etc.provoca publicitate negativă. NUMERAL COSTURI ORDINAL 7depăşirea bugetului8 0 / > " & "0M şi mai mult cel puţin "0M cel puţin &#M cel puţin 0M cel puţin &M CALENDAR 7înt)rziere8 TEKNIC 7impact8 GENERAL ma<or. • impact minor asupra atingerii obiectivelor profesionale• nicio perturbare semnificativă a activităţii. pierderea încrederii din partea beneficiarilor serviciilor publice.0.8• publicitate negativă la nivel internaţional.0 R 0 S #. neînsoţite însă de pierderea încrederii. • obiective profesionale atinse parţial• perturbarea pe termen scurt a activităţii. #. *a. implicarea factorilor politici de la nivel central ori instituţional pentru gestionarea situaţiei create.> şi #. Jmoderat3 în termeni de calendar şi Jridicat3 în termeni de performanţă a activităţii vizate.

dar nu sunt suficient.în cel mai rău caz. nefiind nici documentate şi nici aplicate.#$-i#i p#$t!u !i0&u!il# # &o!up-i# TERMEN termen foarte scurt termen scurt termen mediu termen lung termen foarte lung PRIORITATE imediat ma:im o lună ma:im > luni ma:im * luni ma:im &" luni . cel puţin în parte.oa!t# 5u$ 7 9-@ A .bine documente sau aplicate.sau aplicarea trebuie sensibil îmbunătăţite şi adaptatemăsurile se adresează riscurilor. măsurile nu se adresează cu adevărat riscurilor vizate. sunt bine documentate şi sunt puse în aplicare- !# u060la5 5u$ .alua!#a $i.i&i#$t S&o! 3I(+ I++ I/4 / D#0&!i#!# în cel mai bun caz. dar documentarea şi.#lului *20u!ilo! # &o$t!ol al !i0&u!ilo! # &o!up-i# Î$t!#5a!#a ( Măsurile se adresează în mod efectiv riscurilor identificate G ( / : I( Î$t!#5a!#a + Î$t!#5a!#a / Măsurile sunt bine documentate şi Măsurile stabilite sunt operaţionale comunicate în mod oficial celor interesaţi şi aplicate în mod consecvent G sau implicaţi G ( ( + + / / I+ I/ $u pa!-ial a Ni. măsurile se adresează riscurilor.sau aplicarea trebuie îmbunătăţitemăsurile se adresează riscurilor. dar documentarea şi.#l i$#. măsurile se adresează riscurilor./) E.(+ 7) Sta5ili!#a p!io!it2-ii i$t#!.

precum şi unităţi subordonate8 nr. crt.ANE>A $!) : R#"i0t!ul !i0&u!ilo! # &o!up-i# Pa!t#a I) I$. 5enumire 5ate de contact colaborării comun 5escrierea responsabilităţilor 5ocumentele utilizate pentru evaluare nr.o!*a-ia &o$t#'tual2 5enumirea instituţiei= Anitatea căreia i se subordonează 7la nivel <udeţean ori naţional8= 5ate de contact= 1omponentele instituţiei 7direcţii. crt. crt.I. Eipul documentului 5omeniul de activitate reglementat 5eţinător 1omentarii . birouri. servicii. compartimente ori similare. 5enumire 5ate de contact 1ompetenţe Instituţii.A.colaborare 1adrul legal al 5escrierea activităţilor desfăşurate în nr.componente ale M. sau administraţiei publice cu care e:istă relaţii de cooperare.

&#. I #$ti. &&. /.#&t#6&o$0#&i$-# P!o5a5ilitat# I*pa&t "lo5al 3&ol)9 ' &ol):4E'pu$#!# P!io!itat# M20u!i #'i0t#$t# Ap!#&i#!#a *20u!ilo! #'i0t#$t# M20u!i 0upli*#$ta!# 0upli*#$ta!#Apli&a5ilitat#a *20u!ilo! P!o5a5ilitat# I*pa&t "lo5al 3&ol)(/ ' &ol)(74E'pu$#!# Parametrii riscului rezidual M20u!i po0i5il# 8$ &a1ul *at#!iali12!ii Pa!a*#t!ii !i0&ului i$#!#$t E. $. &. >. 0. *. N!) &!t) Pa!t#a a II-a) R#"i0t!ul !i0&u!ilo! # &o!up-i# &".#$i!#6&o$t!ol T#!*#$6 u!at2 R#0po$0a5il3i4 .& +.i&a!#a %i #0&!i#!#a !i0&u!ilo! " > / 0 * 6 $ + &# && &" &> &/ &0 &* &6 &$ &+ Ri0& i$#!#$t Cau1# E. ". 6.alua!#a !i0&u!ilo! R#0u!0# D#t#!*i$a!#a %i apli&a!#a *20u!ilo! # p!#.

&0. &/.&>. .