You are on page 1of 11

35

Cap. 2. Maşina Asincronă Trifazată. Prezentarea lucrărilor
de laborator

LUCRAREA 1 – ÎNCERCAREA ÎN GOL ŞI SCURTCIRCUIT A
MAŞINII ASINCRONE TRIFAZATE

1. Scopul lucrării
• Identificarea bornelor motorului şi punerea în funcţiune a
maşinii trifazate în regim motor, alimentând-o de la o reţea
electrică trifazată;
• Identificarea datelor nominale ale motorului, înscrise pe plăcuţa
de identificare a acestuia;
• Punerea motorul în funcţiune în conexiunile stea şi triunghi ale
statorului acestuia;
• Identificarea diferenţelor dintre conexiunile stea şi triunghi ale
statorului;
• Realizarea încercării în gol a motorului asincron trifazat;
• Realizarea încercării în scurtcircuit a motorului asincron trifazat;
• Determinarea curentului de mers în gol, a puterii de mers în gol,
a tensiunii de scurtcircuit şi a puterii de scurtcircuit a motorului
asincron trifazat;
• Trasarea caracteristicilor de mers în gol ale motorului asincron
trifazat;
• Trasarea caracteristicilor de scurcircuit ale motorului asincron
trifazat;
• Determinarea parametrilor schemei echivalente în „T” a
motorului asincron trifazat.

2. Baze teoretice
Prin încercările în gol şi în scurtcircuit ale motorului asincron trifazat se
obţin o serie de informaţii utile despre motor, care, prelucrate, permit
determinarea printre altele şi a parametrilor schemei echivalente în „T”.
Această schemă echivalentă este prezentată în figura 1.1.

Figura 1.1.: Schema electrică echivalentă în „T” a motorului asincron trifazat.
36

La calcule, se va avea în vedere faptul că, tensiunea de pe înfăşurarea
motorului depinde de conexiunea statorului acesteia. Astfel, pentru
conexiunea stea tensiunea de pe înfăşurare este tensiunea de linie a
reţelei împărţită la 3:

3
1
linie
fază
U
U U = =

(1.1)

Pentru conexiunea statorică triunghi, tensiunea de pe o înfăşurare a
statorului este chiar egală cu tensiunea de linie a reţelei, adică:

linie
U U =
1
(1.2)

În cazul încercării în gol, având în vedere că sarcina de la arbore este
nulă, curentul absorbit la tensiune nominală va avea cea mai mică valoare
posibilă, deci în cazul acestei încercări tensiunea se poate urca până la
tensiunea nominală, înscrisă pe plăcuţa de identificare a motorului
asincron trifazat.
În aceste condiţii, rotorul se roteşte liber. Datorită faptului că puterea
mecanică transmisă sarcinii ese nulă, maşina dezvoltă în acest regim un
cuplu electromagnetic foarte mic, egal cu cuplul corespunzător pierderilor
mecanice. Rezultă că alunecarea este foarte mică, rotorul învârtindu-se cu
o turaţie foarte apropiată de turaţia de sincronism. Punctul de
funcţionare va fi foarte aproape de punctul care corespunde cazului 0 = s
şi, deci raportul
s
R '
2
tinde la infinit. În această idee, se poate neglija
curentul rotoric, care este foarte mic, considerându-se circuitul rotoric
deschis. Astfel, schema electrică se simplifică în modul ilustrat în figura
1.2.

Figura 1.2.: Schema electrică echivalentă în „T” a motorului asincron trifazat la
încercarea în gol.

Puterea absorbită de la reţea la încercarea gol acoperă pierderile în fier
statorice, pierderile Joule în înfăşurările statorului şi pierderile mecanice.
Astfel:
37

mec Fe
p I R p P + + =
2
10 1 1 0
3
(1.3)
În relaţia (1.3) pierderile prin efect Joule sunt mici în comparaţie cu
celelalte (datorită curentului de mers în gol mic în comparaţie cu
n
I
1
),
astfel încât se pot neglija, obţinându-se:

mec Fe
p p P + =
1 0
(1.4)

În regim de rotaţie sincronă ideal (s = 0), care nu se poate realiza decât
prin intervenţie din exterior (în sensul că rotorul maşinii asincrone este
rotit cu un motor auxiliar cu turaţia sincronă), curentul rotoric este nul şi
maşina asincronă nu dezvoltă cuplul electromagnetic necesar acoperirii
pierderilor mecanice, acesta fiind dezvoltat de motorul auxiliar. În
această situaţie, pierderile în fierul statoric sunt acoperite de către maşina
asincronă şi
1 0 Fe
p P ≅
.
Pentru marea majoritate a maşinilor asincrone, la turaţii în apropierea
celei de sincronism, se poate considera
1 Fe mec
p p =
şi, în aceste condiţii,
pierderile mecanice şi respectiv pierderile în fierul statoric reprezintă
fiecare, jumătate din puterea absorbită de la reţea.

În cazul încercării în scurtcircuuit rotorul este împiedicat să se rotească
(fie se aplică o frână mecanică, fie se calează), iar motorului i se aplică o
tensiune mai mică decât cea nominală. În acest regim de funcţionare,
alunecarea este unitară, deoarece turaţia este nulă, iar dacă s-ar alimenta
maşina cu tensiunea nominală pe fază, curentul absorbit ar fi foarte mare
şi, în consecinţă s-ar periclita maşina. Pentru a se evita o astfel de situaţie
se aplică o tensiune variabilă treptat, de la valoarea zero până la o valoare
sc
U
1
, astfel încât curentul absorbit pe o fază a statorului să crească până la
valoarea curentului nominal. În acest caz, la fel ca şi la transformatorul
electric în scurtcircuit, şi curentul rotoric atinge o valoare aproximativ
egală cu valoarea sa nominală.
La încercarea în scurtcircuit, se poate aproxima schema echivalentă în
modul următor:

Figura 1.3.: Schema electrică echivalentă în „T” a motorului asincron trifazat la
încercarea în scurtcircuit.
38

Curentul absorbit de motor este proporţional cu tensiunea, atât în cazul
încercării în scurtcircuit de laborator (prima parte a ecuaţiei (1.5), cât şi în
cazul fenomenului de scurtcircuit accidental, care se produce la tensiune
nominală (partea a doua a ecuaţiei (1.5):

( ) ( )
sc
n
n
sc
I
U
I
U
X X j R R
1
1
1
1
2 1 2 1
' ' = = + ⋅ + +
(1.5)

În acest caz, puterea absorbită de la reţea la încercarea în scurtcircuit
acoperă pierderile Joule în înfăşurările statorului şi ale rotorului. Dacă
curentul de scurtcircuit este egal cu curentul nominal, atunci pierderile la
încercarea în scurtcircuit corespund pierderilor la sarcină nominală în
înfăşurări.

2 2
2 2
2
1 1 2 1
3 ' 3 3
sc sc n n Cu Cu sc
I R I R I R p p P = + = + =

(1.6)

3. Modul de experimentare

Se vor completa datele nominale ale motorului, citite de pe plăcuţa de
identificare în următorul tabel:

Puterea nominală: 370 W
Tensiunea nominală în conexiune stea U
N
: 690 V
Tensiunea nominală în conexiune triunghi: 400 V
Curentul nominal în conexiune stea: 0,55 A
Curentul nominal în conexiune triunghi: 0,95 A
Factorul de putere ϕ cos : 0,84
Turaţia nominală n
N
: 2800 rotaţii/minut
Frecvenţa electrică: 50 Hz
Tabelul 1.1.: Datele nominale ale motorului asincron trifazat.

Î: Care este tensiunea de fază maximă la care se poate supune înfăşurarea
statorică a maşinii?
U
fază
= 400 V.

Se realizează mai întâi circuitul din figura 1.4.








39



Figura 1.4.: Schema de montaj a motorului asincron trifazat cu statorul în conexiune
stea.


În figura 1.5, se prezintă diagrama de cablare pe stand a motorului
asincron trifazat, cu statorul în conexiune stea.


40



Figura 1.5.: Diagrama de cablare pe stand a motorului asincron trifazat cu statorul în
conexiune stea.

• Se selectează din comanda regimurilor de funcţionare ale sarcinii
„Torque Control” – Control în moment;
Punerea în funcţiune a motorului asincron trifazat în conexiune stea

Setări necesare:
• Se pune motorul în funcţiune şi se urmăreşte reacţia acestuia;
• Se încetineşte cu ajutorul frânei cuplate pe arbore turaţia motorului
până la turaţia nominală;
• Se măsoară tensiunea şi curentul de fază cu un voltmetru şi un
ampermetru, conectate în mod corespunzător.

41
Care sunt valorile citite ?

Tensiunea de fază: 226 V
Curentul de fază: 0,31 A

Punerea în funcţiune a motorului asincron trifazat în conexiune triunghi
Se realizează apoi circuitul din figura 1.6, cablând de data aceasta motorul
asincron trifazat în conexiune triunghi.



Figura 1.6.: Schema de montaj a motorului asincron trifazat cu statorul în conexiune
triunghi.
42
În figura 1.7, se prezintă diagrama de cablare pe stand a motorului
asincron trifazat, cu statorul în conexiune triunghi.


Figura 1.7.: Diagrama de cablare pe stand a motorului asincron trifazat cu statorul în
conexiune triunghi.

Setări necesare:
• Se selectează din comanda regimurilor de funcţionare ale sarcinii
„Torque Control” – Control în moment;

Pentru realizarea experimentului se va proceda, după cum urmează:
• Se pune motorul în funcţiune şi se urmăreşte reacţia acestuia;
• Se încetineşte cu ajutorul frânei cuplate pe arbore rotaţia motorului
până la turaţia nominală;
• Se măsoară tensiunea şi curentul de fază cu un voltmetru şi un
ampermetru, conectate în mod corespunzător.
43
Care sunt valorile citite ?

Tensiunea de fază: 392 V
Curentul de fază: 0,55 A


U
1
[V]
Încercarea în gol a motorului asincron trifazat

Se revine la montajul din figura 1.4. Se fixează sarcina, frâna cuplată pe
arborele motorului, la sarcină nulă şi se efectuează mai multe citiri,
crescând gradat tensiunea de la valoarea 0 până la valoarea sa nominală,
citită de pe plăcuţa de identificare a motorului.

Datele citite, se completează în tabelul 1.2.:

I
1
[A] P
1
[W]
0 0 0



U
1n
= I
10
= P
10
=
Tabelul 1.2.: Măsurări pentru încercarea în gol a motorului asincron trifazat.


sc
U
1
Încercarea în scurtcircuit a motorului asincron trifazat

De această dată, la montajul din figura 1.4., se fixează sarcina, frâna
cuplată pe arborele motorului la sarcină infinită, care să caleze rotorul şi
se efectuează mai multe citiri, crescând gradat tensiunea de la valoarea 0
până la valoarea , ce se obţine, atunci când curentul este nominal.

Datele citite se completează în tabelul 1.3.:

U
1
[V] I
1
[A] P
1
[W]
0 0 0



U
1sc
= I
1n
= P
1sc
=
Tabelul 1.3.: Măsurări pentru încercarea în scurtcircuit a motorului asincron
trifazat.






44
Prelucrarea datelor experimentale

Din tabelele de măsurări, se trasează graficele caracteristicilor de mers în
gol
( )
10 10
U f I =
şi
( )
10 10
U f P =
şi de scurtcircuit ( )
sc sc
U f I
1 1
= şi
( )
sc sc
U f P
1 1
=
.
Se calculează din rezultatele ultimelor rânduri de tabel, din tabelele 1.2. şi
1.3., parametrii schemei echivalente în „T” a motorului. Folosind figurile
1.2 şi 1.3, se scriu expresiile puterii pentru afla rezistenţele circuitelor, ale
impedanţei din legea lui Ohm şi se calculează apoi din triunghiul
impedanţelor, şi reactanţele celor două circuite.
Pe cele trei faze puterea de mers în gol:

( )
2
0 1 0
3 I R R P
m
+ =

(1.7)

iar legea lui Ohm:

( ) ( )
2
1
2
1
1
m m
o
n
X X R R
I
U
+ + + =

(1.8)

Din aceste două relaţii, se deduce:

2
0
0
1
3I
P
R R
m
= +
. (1.9)

Şi

2
2
0
0
2
0
1
1
3

















= +
I
P
I
U
X X
N
m
.
(1.10)

La încercarea în scurtcircuit, în mod similar, se obţin relaţiile:

Ω =

= = + 52 , 0
6 , 35 3
2000
3
'
2 2
1
2 1
N
sc
I
P
R R

(1.11)
2
2
1
2
1
2 1
3
'

















= +
N
sc
N
sc
I
P
I
U
X X
.
(1.12)

Schema electrică echivalentă are 6 parametrii. Pe lângă cele patru relaţii
(1.9. – 1.12.) mai sunt necesare două, pentru rezolvarea sistemului de şase
ecuaţii, cu şase necunoscute. Aceste două relaţii sunt:

' 2 , 1
2 1
R R ⋅ = (1.13)
'
2 1
X X =
(1.14)
45
Cu ajutorul ecuaţiilor prezentate, se calculează şi pierderile în cupru
statorice şi rotorice.

Se va completa următorul tabel (1.4), pe baza observaţiilor studentului:

Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate ? Adevărat Fals
Încercarea în gol presupune funcţionarea motorului
asincron trifazat cu circuitul rotoric deschis.
DA
În conexiunea stea curentul de fază este mai mic. DA
Încercarea în scurtcircuit se realizează la tensiunea
nominală a motorului.
DA
Puterea măsurată în cazul încercării în gol
aproximează piederile în cuprul motorului.
DA
În practică, motoarele asincrone trifazate sunt
operate numai în conexiune stea.
DA
Tabelul 1.4.: Observaţii individuale cu privire la încercările în gol şi scurtcircuit ale
motorului asincron.