You are on page 1of 10

62

LUCRAREA 3 – PORNIREA MAŞINII ASINCRONE TRIFAZATE

1. Scopul lucrării
• Studierea unor posibilităţi de pornire fără şocuri sau cu şocuri
mici de curent a motoarelor asincrone;
• Realizarea experimentală a pornirii stea-triunghi a motorului
asincron trifazat;
• Realizarea experimentală a pornirii cu autotransformator a
motorului asincron trifazat;
• Punerea în evidenţă a diferenţelor dintre pornirea directă şi
metodele de pornire studiate experimental.

2. Baze teoretice
La pornirea directă, a motorului asincron apar două probleme:
• moment la pornire mic, considerabil mai mic decât momentul
nominal al respectivului motor;
• curent absorbit la pornire mare, de 4÷7 ori mai mare decât
curentul nominal.
Pentru a elimina aceste dezavantaje, se utilizează metode de pornire, care
se aleg în funcţie de tipul rotorului.

( )
( )





⋅ → =
⋅ → =
max max
min
9 , 0 8 , 0
4 , 1 1 , 1
M M
M M
p
n p
Pornirea motorului asincron trifazat cu rotorul bobinat

Din analiza caracteristicii cuplului, se observă faptul, că valoarea maximă
a momentului nu depinde de rezistenţa din circuitul rotoric, în timp ce
alunecarea critică creşte odată cu rezistenţa totală a circuitului rotoric.
Aşadar, alegând o valoare convenabilă pentru rezistenţa circuitului
rotoric şi concretizând această alegere prin închiderea bornelor rotorice
pe rezistenţe externe, se poate ca momentul la pornire să fie egal chiar cu
cel maxim. În general, pornirea se face pe trepte rezistive conectate în
circuitul rotoric, trepte convenabil alese pentru ca pe tot timpul pornirii
momentul dezvoltat de motor să varieze într-un interval situat deasupra
momentului nominal al maşinii şi sub momentul maxim al acesteia. Se
aleg cel mai adesea, ca limite ale momentului de pornire:

(3.1)

Caracteristicile obţinute pentru funcţionarea motorului cu rezistenţe
suplimentare, externe în circuitul rotoric se numesc caracteristici
artificiale.
Pornirea în trepte reostatice conectate în circuitul rotoric se realizează
după următorul algoritm:
63
1. Se porneşte motorul cu o rezistenţă a circuitul rotoric astfel aleasă,
încât la pornire, momentul să fie egal cu
max p
M
. Calculul valorii acestei
prime trepte de pornire, se face ţinând cont de relaţia lui Kloos scrisă
pentru punctul
( )
max
, 1
p
M M s A = =
. Din ecuaţia lui Kloos, se determină
alunecarea critică pe această primă caracteristică artificială
1 c
s , de
unde se deduce valoarea primei trepte rezistive de pornire, ţinând cont
de aproximativa proporţionalitate, dintre alunecarea critică şi
rezistenţa totală din circuitul rotoric.

2. Motorul se va ambala pe această primă caracteristică artificială,
întrucât momentul dezvoltat de el, este mai mare decât momentul
rezistiv al utilajului acţionat (în general egal cu momentul nominal al
motorului), iar atunci când momentul a scăzut la valoarea de
min p
M
, se
cuplează cea de a doua treaptă rezistivă (mai mică decât prima) în
circuitul rotoric. Pentru a calcula valoarea celei de a doua trepte
rezistive, se scrie relaţia lui Kloos pe prima caracteristică artificială în
punctul
( )
min
,
p B
M s B
, pentru a afla alunecarea la care se face
schimbarea treptelor rezistive
B
s
, după care se scrie Kloos, pe cea de a
caracteristică artificială în punctul
( )
max
,
p B
M s D
, pentru a afla
alunecarea critică pe cea a doua caracteristică
2 c
s
. De aici, se deduce
valoarea celei de a doua trepte rezistive.

3. Din nou, motorul se ambalează – de data aceasta pe cea de a doua
caracteristică artificială – între punctele
( )
max
,
p B
M s D
şi
( )
min
,
p E
M s E
.
Din Kloos în
( )
min
,
p E
M s E
, se deduce
E
s .

4. Se schimbă din nou treapta din circuitul rotoric şi se trece în punctul
( )
max
,
p E
M s F
, în care scriind Kloos, se află
3 c
s
şi valoarea celei de a
trepte rezistive.

5. Acest algoritm se continuă până se ajunge la o alunecare critică mai
mică decât alunecare critică de pe caracteristica mecanică naturală
c ck
s s <
. Atunci, înseamnă că algoritmul trebuie oprit şi sunt k-1,
trepte de pornire.

Figurile 3.1. şi 3.2. prezintă schema electrică şi, respectiv, diagrama
pornirii în trepte.



64

k1
k2
k3
k4
Rp1
Rp2
Rp3
M
3~

Figura 3.1.: Schema electrică a pornirii în trepte a motorului asincron trifazat.

Se observă că prima treaptă a pornirii, este formată din înserierea tuturor
rezistenţelor din schemă (
3 2 1 p p p
R R R + +
), a doua numai din:
3 2 p p
R R +
,
iar a treia numai din
3 p
R
. Figura ilustrează o pornire în trei trepte
rezistive, în circuitul rotoric.
s
0 1
M
Mmax
Mpmax
Mpmin
cmn
A
B
D
E
F
G
H

Figura 3.2.: Diagrama pornirii în trepte a motorului asincron trifazat.


În acest caz, metodele de pornire sunt diferite de cele ale motorului
asincron cu rotorul bobinat, deoarece la acest tip de motor, nu se pot
Pornirea motorului asincron trifazat cu rotorul în colivie

65
înseria rezistenţe în circuitul rotoric. Aceste metode sunt perfect
aplicabile şi în cazul motorului asincron cu rotorul bobinat, dar metoda
prezentată anterior nu este aplicabilă în cazul motorului asincron cu
rotorul în colivie.

A) Pornirea cu bobine în circuitul statoric
Datorită căderilor de tensiune pe aceste bobine, introduse în circuitul
statoric, tensiunea de la bornele motorului, va avea valori reduse. După ce
motorul ajunge la turaţie nominală, bobinele se scurtcicuitează şi motorul
funcţionează la tensiune nominală. Un dezavantaj al acestei metode este
faptul că, odată cu limitarea curentului la pornire, se scade considerabil şi
momentul la pornire (astfel de exemplu, pentru un curent de pornire
scăzut la
n p
I I ⋅ = 3
, momentul la pornire ajunge la
n p
M M ⋅ = 4 , 0
.

B) Pornirea cu autotransformator
În circuitul de alimentare al statorului, este introdus un
autotransformator. Tensiunea de alimentare, se variază în mai multe
trepte de la 0 la tensiunea nominală, iar la final, autotransformatorul se
scurtcircuitează, motorul ajungând să fie alimentat direct de la reţea.
Avantajul faţă de metoda cu bobine, este un moment la pornire ceva mai
mare, iar dezavantajul este preţul mai ridicat.

C) Pornirea prin comutare stea-triunghi
Se utilizează numai în cazul motoarelor, care în regim normal
funcţionează în conexiune triunghi a statorului. La pornire, statorul se
conectează în stea iar apoi, după ce motorul ajunge la turaţie nominală, se
schimbă conexiunea statorului în triunghi. Schema electrică a acestei
porniri este redată în figura 3.3. Metoda, permite reducerea curentului la
pornire de trei ori, dar şi momentul la pornire scade în acelaşi raport.

M
3~
A
B
C
Y
Z
X

Figura 3.3.: Schema electrică a pornirii prin comutare stea-triunghi, a alimentării
statorului.
66
3. Modul de experimentare

Se vor completa datele nominale ale motorului, citite de pe plăcuţa de
identificare în următorul tabel:

Puterea nominală: 370 W
Tensiunea nominală în conexiune stea U
N
: 690 V
Tensiunea nominală în conexiune triunghi: 400 V
Curentul nominal în conexiune stea: 0,55 A
Curentul nominal în conexiune triunghi: 0,95 A
Factorul de putere, ϕ cos : 0,84
Turaţia nominală n
N
: 2800 rotaţii/minut
Frecvenţa electrică: 50 Hz
Tabelul 3.1.: Datele nominale ale motorului asincron trifazat.

Î: Care este tensiunea de fază maximă la care se poate supune înfăşurarea
statorică a maşinii?
U
fază
= 400 V.

Pornirea cu ajutorul comutatorului stea-triunghi
Se realizează mai întâi, circuitul din figura 3.4.

Figura 3.4.: Schema de montaj a motorului asincron trifazat cu intercalarea
comutatorului stea-triunghi.
67
În figura 3.5., se prezintă cablarea pe stand a motorului asincron trifazat,
cu intercalarea comutatorului stea-triunghi.


Figura 3.5.: Cablarea pe stand a motorului asincron trifazat cu intercalarea
comutatorului stea-triunghi.

• Se selectează din comanda regimurilor de funcţionare ale sarcinii
„Torque Control” – Control în moment;
Punerea în funcţiune a motorului asincron trifazat în conexiune stea

Setări necesare:
• Se pune comutatorul stea-triunghi pe poziţia corespunzătoare
conexiunii stea a statorului motorului asincron;
• Se pune motorul în funcţiune şi se urmăreşte reacţia acestuia;
• Se măsoară curentul de fază în momentul pornirii motorului cu un
ampermetru, conectat în mod corespunzător;
68
• Cu ajutorul comutatorului stea-triunghi se trece motorul aflat în
funcţiune din conexiune stea în conexiune triunghi;
• Se măsoară curentul de fază, în momentul comutării motorului din
conexiunea stea în conexiunea triunghi, cu un ampermetru,
conectat în mod corespunzător.


Care sunt valorile citite ?

Curentul de pornire: A
Curentul de comutare stea-triunghi A


• Se selectează din comanda regimurilor de funcţionare ale sarcinii
„Torque Control” – Control în moment;
Punerea în funcţiune a motorului asincron trifazat în conexiune triunghi

Se realizează apoi circuitul din figura 3.4, poziţionând de data aceasta,
comutatorul stea-triunghi, legat la intrarea motorului asincron trifazat, în
conexiune triunghi.

Setări necesare:

Pentru realizarea experimentului se va proceda după cum urmează:
• Se pune comutatorul stea-triunghi pe poziţia corespunzătoare
conexiunii triunghi a statorului motorului asincron;
• Se pune motorul în funcţiune şi se urmăreşte reacţia acestuia;
• Se măsoară curentul de pornire cu un ampermetru conectate în
mod corespunzător.

Care sunt valorile citite ?

Curentul de pornire: A


Pornirea cu autotransformator a motorului asincron trifazat

Se realizează mai întâi circuitul din figura 3.6., cablând motorul asincron
trifazat în conexiune stea a statorului.








69


Figura 3.6.: Schema de montaj a motorului asincron trifazat cu statorul în conexiune
stea.







70
În figura 3.7., se prezintă cablarea pe stand a motorului asincron trifazat,
cu statorul în conexiune stea.


Figura 3.7.: Cablarea pe stand a motorului asincron trifazat cu statorul în conexiune
stea.

• Se selectează din comanda regimurilor de funcţionare ale sarcinii
„Torque Control” – Control în moment;
Punerea în funcţiune a motorului asincron trifazat în conexiune stea

Setări necesare:
• Se reglează valoarea tensiunii de alimentare a statorului motorului
la valori din ce în ce mai mari, între valoarea nulă şi cea nominală;
• Se pune motorul în funcţiune şi se urmăreşte reacţia acestuia;
71
• Se măsoară curentul de fază în momentul pornirii motorului, cu un
ampermetru conectat în mod corespunzător, pentru fiecare în parte
a tensiunii de alimentare.

Care sunt valorile citite ?

Tensiunea de fază: V V V V V
Curentul de pornire: A A A A A


4. Prelucrarea datelor experimentale

Din măsurările efectuate, se trag concluzii referitoare la conformitatea
rezultatelor experimentale cu aspectele teoretice prezentate.