You are on page 1of 54

Universitatea Babeş – Bolyai Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială

Denizia Gal

Metode de grup n asistenţa socială

Cluj-Napoca

2007 !uprins Introducere 5 6 Tipuri de grupuri utilizate în asistenţa socială Grupuri recreati e Grupuri educati e !i de "or#are a a$ilităţilor Grupuri de decizie !i rezol are de pro$le#e Grupuri de auto-ajutorare Grupuri de socializare Grupuri terapeutice Grupuri %de înt&lnire' (specte esenţiale pentru înţelegerea proceselor de grup Calitatea de #e#$ru !i grupul de re"erinţă +tape în "or#area grupului ,oluri sarcină !i roluri de susţinere Teorii ale conducerii -leaders.ip/ I0 1unda#entele puterii în grup 2copurile personale !i scopurile grupului Con"or#area Co#petiţie !i cooperare în grup Contro ersă !i creati itate în grup ($ordarea con"lictelor în cadrul grupului Co#porta#ente pertur$atoare în cadrul grupului

)*

1actori i#portanţi pentru începerea !i derularea inter enţiei de grup 4rea#$ul 2copul grupului Co#poziţia grupului 5ări#ea grupului Grup înc.is ersus grup desc.is "aşi n #or$area grupurilor Iniţierea + aluarea !i plani"icarea 2elecţia #e#$rilor 6ez oltarea grupului !i inter enţia + aluarea !i ter#inarea G%id rezu$ativ pentru conducerea grupurilor Bibliogra#ie &(

33

&'

2

!)*+,*U-U. !U/SU.U, !ursul de #aţă propune o succintă trecere n revistă a principalelor aspecte ce ţin de utilizarea grupurilor n practica asistenţei sociale0 Un accent deosebit se pune pe procesualitatea #or$ării şi des#ăşurării grupurilor1 ca şi pe nsuşirile şi abilităţile liderilor de grup1 deoarece1 din aceste perspectiv trebuiesc privite1 n pri$ul r2nd1 3$etodele de grup4 de către viitorii pro#esionişti0 )B,5!-,65 !unoaşterea principalelor concepte şi abordări teoretice ale re#eritoare la utilizarea grupurilor n asistenţa socială0 !unoaştrea şi deprinderea principalelor abilităţi necesare n lucrul cu grupurile0 7nţelegerea particularităţilor lucrului cu di#erite categorii de clienţi n cadrul grupurilor0 -5MA-,!A ,ntroducere )0 +le#ente de continuitate în cadrul #etodelor de inter enţie7 inter iul !i consilierea8 consilierea !i terapia "a#ilială8 grupul !i co#unitatea0 20 4articularităţi !i argu#ente în "a oarea lucrului cu grupurile în asistenţa socială0 90 6e"inirea grupurilor -ipuri de grupuri n asistenţa socială 30 Grupuri recreati e0 50 Grupuri educaţionale !i de dez$tere:discuţie0 60 Grupuri pentru rezol area de pro$le#e !i luarea deciziei0 70 Grupuri de suport sau autoajutorare0 ;0 Grupuri de socializare !i grupuri terapeutice0 !oncepte şi abilităţi n lucrul cu grupurile *0 Grupurile de re"erinţă !i #e#$rii de grup0 )00 2copuri !i stadii ale dez oltării grupurilor0 ))0 2sarcini8 roluri8 conducerea !i puterea în cadrul grupurilor0 )20 Con"or#itate8 co#petiţie !i cooperare în cadrul grupurilor0 890 Factori i$portanţi n organizarea grupurilor -scopuri8 co#poziţie8 #ări#e8 durată/0 8:0 5tape n organizarea grupurilor -pri#irea8 e aluarea iniţială !i plani"icarea acti ităţii8 selecţia #e#$rilor8 dez oltarea !i inter enţia e aluarea "inală !i ter#inarea /0 8&0 "articularităţi ale lucrului cu di#erite categorii de grupuri B,B.,)G/AF,5 6issec%er1 De "ierre1 ;(''8<1 Dinamica grupurilor "oliro$1 ,aşi

9

*eculau1 Adrian1 "eretti1 de Andre1 Boni#ace1 =ean1 ?astro@1 !%arles1

;(''8<1 Tehnici de comunicare

"oliro$ 1

,aşi

.egrand1 =ean>Andre1 ;8AB&<1 The Practice of Social Work Dorsey "ress1 Co$e@ood1 ,llinois !luE

Gal1 Denizia1 ;coord0< ;8AAD<1 Lucrări practice şi metode înUniversitatea Moscovici1 Serge1 asistenţa socială ;8AAB<1 Psihologia socială relaţiilor cu celălalt,

Babeş> Bolyai1 a"oliro$1 ,aşi

.,MBA D5 "/5DA/5F ro$2nă F)/M5 D5 56A.UA/5F eGa$en scris ;&'H din nota #inală < 8 protocoale de observaţie1 re#erate ;&'H din nota #inală< (CTI<IT(T+ 4+,2=N(>(7  4articiparea la acti itaţile de la$orator -în cadrul orelor de contact/ !i întoc#irea protocoalelor de o$ser aţie8 corespunzătoare acestora0  2tudiul $i$liogra"iei reco#andate8 -aditional8 poate "i studiată !i $i$liogra"ie supli#entară8 con"or# opţiunilor studenţilor/8 !i întoc#irea unui re"erat0 Te#a re"eratului este opţională8 dar8 tre$uie să corespundă te#aticii cursului0 ,e"eratul a "i de #ini#u# )0 pagini - "or#at (38 "ont )2 TN,8 la )85 r&nduri / !i8 a "i întoc#it con"or# standardelor !tiinţi"ice -în ăţate deja ?/0  ,e"eratul !i protocoalele de o$ser aţie ata!at8 la adresa7 deniziagIya%oo0co$ III B/0 or "i depuse la secrtetariatul "acultaţii p&na8 cel t&rziu8 la începerea sesiunii8 sau pot "i e@pediate8 prin "i!ier - cu #enţiunea A re"erat I6 an

3

,ntroducere Ctilizarea #etodelor de grup în asistenţa socială8 nu este o practică nouă în lu#e0 Dn 2C(8 de e@e#plu8 unde #etoda are o largă răsp&ndire8 rădăcinile #etodelor de grup pot "i identi"icate încă din pri#ele trei decenii ale secolului EE8 c&nd în #od spontan !i e ident in"or#al8 se "or#au grupuri pentru petrecerea ti#pului li$er sau grupuri de întrajutorare0 Tot în acea perioadă8 asistenţii sociali au început să se preocupe siste#atic de dez oltarea #etodelor de grup pe care le percepeau ca "iind e@tre# de e"icace !i e"iciente pentru soluţionarea unei #ari arietăţi de pro$le#e sociale !i personale0 Dn ulti#ii ani8 utilizarea #etodelor de grup a cunoscut o ade ărată e@pansiune în do#enii ca7 psi.oterapie8 educaţie8 #ass - #edia !i $ineînţeles asistenţă socială0 (tracti itatea #etodelor de grup este e@plica$ilă prin co#ple@itatea proceselor de natură psi.osocială care sunt acti ate0 Dnsă!i de"iniţia grupurilor -5argaret Fart"ord8 )*7)/8 ne poate sugerea c&te a dintre #oti ele succesului de care se $ucură #etodele de grup0 De#iniţie Grupul8 "or#at din cel puţin două persoane8 dar de regulă #ai #ulte8 reune!te participanţi cu scopuri sau interese co#une8 de natură cogniti ă8 a"ecti ă sau relaţională8 în înt&lniri unice sau repetate8 dar su"iciente pentru ca participanţii • să-!i "or#eze o părere unii despre alţii8 • să ela$oreze un set co#un de nor#e care să asigure "uncţionarea grupului8 • să sta$ilească scopuri pentru acti ităţile co#une !i • să dez olte un senti#ent al coeziunii de grup8 • ast"el înc&t ei în!i!i să se perceapă !i să "ie percepuţi de alţii ca entitate distinctă în raport cu alte colecti ităţi0 6in de"iniţia de #ai sus se poate o$ser a că membrii grupurilor interacţionea ă deopotri!ă în ba a a ceea ce le este comun dar şi în ba a diferenţelor care îi indi!iduali ea ă" >e sunt co#une scopurile precu# !i încrederea că î#preună pot

5

realiza8 #ult sau puţin din ceea ce !i-au propus8 dar oricu#8 alt"el dec&t ar "ace-o singuri0 4ornindu-se toc#ai de la licitarea a ceea ce este co#un s-a dez oltat8 în decursul ulti#elor decenii o #are arietate de grupuri !i te.austi ă0 -ipuri de grupuri utilizate n asistenţa socială • • • • • • • Grupuri recreati e Grupuri educati e !i de "or#are a a$ilităţilor Grupuri de decizie !i rezol are de pro$le#e Grupuri de auto-ajutorare Grupuri de socializare Grupuri terapeutice Grupuri %de înt&lnire' Grupuri recreative =$iecti ele acestor grupuri se realizează prin inter#ediul acti ităţilor care sunt e"ectuate cu plăcere !i au e"ecte recreati e0 Cel #ai adesea8 ast"el de acti ătăţi se iniţiază spontan8 "ără inter enţia reunui lider din a"ara grupului de participanţi0 Ceea ce ar putea o"eri o organizaţie cu pro"il social8 ca răspuns la di eresele iniţiati e ale clienţilor8 ar "i de8 e@e#plu8 un spaţiu adec at8 di erse ec.nici de grup8 dintre care le a#inti# pe cele #ai des înt&lnite în practica asistenţei sociale8 "ără a a ea pretenţia că lista este e@.ipa#ente8 sau #ijloac de transport8 dacă este or$a de o ie!ire în natură0 4e de altă parte8 unele organizaţii se pot specializa toc#ai în a o"eri ast"el de #ijloace logistice pentru a sti#ula participarea anu#itor categorii de clienţi la acti ităţi recreati e8 ca alternati ă la petrecerea ti#pului pe stradă sau ca #ijloc de pre enţie a co#porta#entelor delinc ente0 6 .

iziţionarea de cuno!tinţie !i deprinderi0 +le sunt conduse de un lider cu co#petenţe !i e@perienţă în do#eniu !i se des"ă!oară cel #ai adesea într-o #anieră didactică8 grupul se#ăn&nd destul de $ine cu o clasă de ele i care sunt încurajaţi să interacţioneze !i să-!i e@pri#e opiniile0 +@e#ple de ast"el de grupuri pot "i nu#eroase !i di erse7 grupuri educati e pentru tinerele #a#e8 grupuri pregătitoare pentru asistenţii #aternali sau părinţii adopti i8 grupuri de pregătire pentru oluntari8 grupuri pentru însu!irea te.nicilor de co#unicare ca !i a aserti ităţii8 etc0 Grupuri de decizie şi rezolvare de proble$e (t&t o"ertanţii c&t !i $ene"iciarii ser iciilor sociale de in la un #o#ent dat i#plicaţi în procese decizionale sau sunt pu!i în situaţia de a rezol a pro$le#e de interes co#un0 ="ertanţii sunt interesaţi să organizeze înt&lniri cu grupuri de potenţiali $ene"iciari pentru a de"ini !i orienta #isiunea !i politica organizaţiei8 ca !i pentru a iniţia sau dez olta ser icii sociale !i în acest caz au ne oie să !tie care ar putea "i cele #ai con ena$ile pac.ete de ser icii8 cu# să se realizeze opti# distri$uirea acestora8 ce ar presupune o coordonare e"icientă a organizaţiei din punctul de %consu#atorului' -de ser icii sociale/0 4otenţialii $ene"iciari -clienţi/ ai ser iciilor sociale pot8 la r&ndul lor8 să inniţieze înt&lniri pentru a putea identi"ica ne oile co#unităţii0 6atele ast"el colectate8 ca !i grupul însu!i pot in"luenţa dez oltarea de noi progra#e în cadrul organizaţiilor deja e@istente sau pot de#onstra oportunitatea !i utilitatea în"iinţării unora noi0 (sistenţii sociali or juca în ast"el de situaţii rolul de agenţi ai sc.i#$ării8 de pro#otori ai iniţiati elor co#unitare0 edere al 7 .(lte grupuri cu caracter recreati 8 pot "i conduse de pro"esioni!ti8 #ai ales atunci c&nd este or$a de organizarea co#petiţiilor sporti e8 a e@poziţiilor de artă !i artizanat8 sau alte acti ităţi si#ilare0 Grupuri educative şi de #or$are a abilităţilor (st"el de grupuri au ca scop ac.

nică de grup pentru găsirea unor #odalităţi de realizare a scopurilor propuse0 Dntr-o pri#ă apro@i#aţie8 de"inirea I2 poate "i generarea de idei pentru soluţionare unor probleme" Totu!i ter#enul dese#nează !i anu#ite tehnici specifice pentru generarea ideilor.Dn cazul grupurilor în discuţie8 "iecare participant aduce spre dez$atere at&t pro$le#e de interes personal c&t !i de interes co#un0 4rin aceasta grupul se con"runtă cu trei tipuri de pro$le#e care rezultă din7 • • • raportul grup#indi!id -decizia grupului este in"erioară sau superioară celei indi idualeG/H calitatea g$ndirii în grup -deciziile sunt acceptate "ără a "i luate în considerare toate altrnati ele pro !i contra8 "iind resi#ţită o anu#ită %presiune socială'/H modul în care se ia deci ia7 prin consens sau prin ot #ajoritar -decizia prin consens este susţinută de toţi #e#$rii8 în ti#p ce decizia prin ot #ajoritar generează "rustrări %#inorităţii'8 #ai ales dacă raportul procentual este de 5)3*/0 +@e#pli"ică#8 în cele ce ur#ează8 două dintre cele #ai des utilizate te.2/8 a identi"icat căte a te.nici de luare a deciziilor !i rezol are de pro$le#e0 JBrainstor$ing4 %Irainstor#ing'-ul -în continuare I2/8 -5aier8 )*70H =s$orn8)*69/ este o "oarte $ună te. in!entarierea posibilităţilor sau a alternati!elor de acţiune" %tili area &S înseamnă de fapt.nici care "acilitează procesul de producere a ideilor7 )0 'enunţarea la (a )udeca*0 4entru a ajuta un grup să producă idei se i#pune renunţarea la critica ideilor produse de #e#$ri0 6acă ideile sunt criticate8 "lu@ul producerii ideilor se a reduce sau stopa deoarece oa#enii or înceta să #ai producă idei noi0 . . identificarea a c$t mai multor posibilităţide soluţionare de probleme 0 6e o$icei8 I2 se des"ă!oară în cadrul unui grup condus de un #oderator care are !i sarcina de a "acilita producerea ideilor0 +gan8 -)*.

iar dacă produc ilaritate8 unele idei %ne$une!ti' se pot do edi utile în ti#p0 90 (+ncura)area producţiei de idei*0 Cu c&t sunt #ai #ulte idei8 cu at&t cre!te posi$ilitatea ca unele dintre ele să "ie utiliza$ile0 5oderatorul participant în parte să producă c&t #ai #ulte idei0 30 .identi#icarea proble$elor şi luarea deciziilor< -rupurile nominale au "ost studiate !i dez oltate de (ndre 6el$ecJ !i (ndreK <an de <en -)*7)/0 (cest tip de grup se "olose!te pentru identi"icarea pro$le#elor !i luarea deciziilor0 2peci"icul acestui tip de grup este că indi izii lucrează în prezenţa celorlalţi dar nu interacţionează er$al0 Identi"icarea ne oilor este un proces co#ple@ în cadrul căruia este "oarte i#portant ca populaţia ţintă -potenţiala $ene"iciară a unui ser iciu social/ să-!i e@pri#e8 inţeleagă !i articuleze pro$le#ele8 ne oile !i scopurile0 (nu#ite cercetări susţin că grupurile no#inale sunt superioare %Irainstor#ingului' ca !i altor tipuri de interacţiuni în grup8 pentru generarea de in"or#aţii rele ante pentru pro$le#a a cărei soluţie tre$uie găsită0 Cantitatea dar !i calitatea8 caracterizează producţiile din cadrul grupurilor no#inale0 +le#entele care con"eră superioritate acestui tip de grupuri sunt7  a$ordarea no#inală se asea#ănă8 într-o oarecare #ăsură8 cu un %joc #istic' care sti#ulează interesul participanţilorH  tensiunea creatoare este sti#ulată de sarcinile care tre$uiesc rezol ate indi idualH  e aluarea di"eriţilor ite#i este interzisă8 ceea ce reduce su$stanţial presiunea asupra e@pri#ării ideilor %#inore'8 necon enţionale0 a încuraja "iecare * .20 (Descătuşarea eului*0 4articipanţii or "i încurajaţi să #enţioneze cele #ai trăznite idei0 C.ombinarea # ajută participanţii să reunească sau să co#$ine ideile generate !i în ur#a acestui proces să găsească noi posi$ilităţi0 (cest proces8 care solicită i#aginaţia participanţilor8 este sti#ulat de ederea listei pe care au "ost înscrise ideile0 6upă procesul de generare a ideilor grupul a începe să le ordoneze pe categorii8 ceea ce a o"eri prilejul de a co#enta anu#ite idei sau aspecte ale acestora0 -e%nica grupurilor no$inale .

de e@7 ce su$iecte -ar interesa să "ie tratate în cadrul acestui cursG/ 30 Ti#p de )5-20 #in0 participanţii alcătuiesc indi idual liste cu răspunsurile pe care le consideră potri ite0 50 Cn %tour de ta$le' sau %roud ro$in' a a ea loc în "iecare grup8 pentru "iecare ite# în parte0 Cn #e#$ru al grupului înregistrează pe ta$lă răspunsurile !i procesul continuă p&nă c&nd nu #ai sunt idei0 4&nă la ter#inarea acestei etape nu sunt per#ise discuţiile sau e aluările0 60 %1lip-c.0 (ceste selecţii sunt apoi înregistrate8 ta$elate !i a"i!ate0 4ro$le#ele !i ideile care au "ost alese de cele #ai #ulte ori8 sunt considerate de către #e#$ri grupurilor8 ca "iind cele #ai i#portante0 )0 .art'-urile pro enite de la "iecare grup or "i e@puse : a"i!ate0 +@istă două #odalităţi de a$ordare7 a/ "iecare ite# este citit tuturor participanţilorH $/ "iecare grup "ace o trecere în re istă a ideilor produse în grupul respecti 0 (#$ele #odalităţi "uncţionează7 pri#a pentru grupuri #ai #ici8 a doua pentru grupuri #ai #ari0 70 6upă ce "iecare participant se "a#iliarizează cu toate ideile listate i se cere să le #enţioneze pe cele 5 care i se par #ai i#portante -pe o "oaie8 indi idual/ . persoane "iecare/ 1iecare grup se a a!eza în jurul unei #ese separate sau în scaune : $ănci aranjate în cerc0 90 6istri$uirea unor "oi care conţin între$ări la care participanţii tre$uie să răspundă0 . a$ordarea no#inală însea#nă !i econo#ie de ti#p0 4a!ii în conducerea unui ast"el de grup sunt7 )0 (dunarea : "or#area unui grup de orice #ări#e -put&nd #erge p&nă la )00 de persoane/ !i e@plicarea situaţiei0 2e a su$linia i#portanţa ideilor legate de su$iectul discuţiei0 20 D#parţirea grupului #are în su$grupuri #ai #ici -5-.

şi reunesc persoane care con!in să#şi acorde spri)in mutual. prin intermediul interacţiunilor sociale" +n cadrul grupurilor de auto#a)utorare membrii îşi acordă reciproc at$t susţinere emoţională c$t şi materială" +n mod frec!ent ele sunt orientate de o cau ă comună şi au ca scop promo!area unei anumite ideologii. precum/ • • • ne!oia de a schima anumite practici. răspun $nd astfel unor ne!oi comune. ne!oia de a şti cum să facă faţă unor boli şi 1 sau handicapuri" 2niţiatorii şi participanţii la astfel de grupuri consideră că re ol!area situaţiei lor nu incumbă autorităţilor. personale sau sociale0 ne!oia de a depăşi anumite situaţii de !iaţă. formate pe criterii de similaritate. prin intermediul căroră membrii consideră că îşi pot defini şi afirma mai clar identitatea" )) . a anumitor !alori. de dimensiuni relati! mici. atitudini. de regulă.ceste grupuri sunt. organi ate !olutar.ensi ă a acestor grupuri8 "or#ulată de (0 Latz !i +0 Iender8 -)*76/8 ne per#ite să înţelege# at&t popularitatea de care se $ucură căt !i e"icacitatea lor0 -rupurile de auto#a)utorare sunt structuri grupale. consider$ndu#se ei înşişi responsabili şi competenţi pentru găsirea soluţiilor. instituţiilor publice sau organi aţiilor. pentru ca participanţii să#şi ofere spri)in mutual şi pentru atingerea anumitor scopuri" . comportamente.Grupuri de auto>aEutorare Grupurile de auto-ajutorare au de enit8 în ti#p8 e@tre# de populare !i se $ucură de #ult succes8 "iind8 într-ade ăr8 e"icace pentru anu#ite tipuri de pro$le#e personale !i :sau sociale0 6e"iniţia co#pre.

ic8 sau celor care se te# de presiuni din partea "a#iliilor sau a unor grupări sociale8 ca reacţie la anu#ite "apte8 atitudini sau co#porta#ente asu#ate pu$lic -e@-consu#atorii de droguri8 persoanele in"ectate cu irusul FI<8 "e#eile care a ortează sau sunt adeptele li$eralizării a ortului/0 50 Grupuri #i@te8 care întrunesc caractersticile a două sau #ai #ulte dintre categoriile #ai sus #enţionate0 Grupurile de auto-ajutorare se $azează pe7 • • • încrederea !i li$ertatea participanţilor de a "ace con"esiuni8 de a dez ălui aspecte ale ieţii personale care constituie o pro$le#ă de rezol atH po estirea e@perienţelor trecute în legătură cu respecti a pro$le#ă8 ca !i e@punerea #odului în care intenţionează să îi "acă "aţă în iitorH apelul la ajutor !i aceeptarea ajutorului din partea celorlalţi #e#$ri8 în cazuri de urgenţă -de e@e#plu8 ne oia de a consu#a alcool sau alte droguri/0 +@istă !i alte #oti e care contri$uie la succesul grupurilor de auto-ajutorare7 iaţă )2 .o#ose@ualilor/0 30 Grupuri care o"eră protecţie !i c.i#$a legislaţia8 de a crea noi ser icii8 de a in"luenţa o anu#ită politică0 +@e#ple pot "i organizaţiile pentru apărarea drepturilor di"eritelor categorii de persoane0 90 Grupuri al căror scop este de a pro#o a #odalităţi alternati e de -grupuri ale .ers' N %4azicii Greutăţii'/8 !i alte ase#enea0 20 Dn 2C( sunt "oarte răsp&ndite grupurile care #ilitează pentru o cauză8 "ie că aceasta este în $ene"iciu personal8 al "a#iliilor8 al grupurilor restr&nse sau al unor categorii largi ale populaţiei0 2copurile unor ast"el de grupuri pot "i7 de a sc.t Matc.ăsp&ndite sunt însă !i grupurile de recuperare a persoanelor cu .!lasi#icarea grupurilor de auto>aEutorare )0 Grupurile ce au ca scop dez oltarea sau sc.iar adăpost persoanelor a"late în declin "izic sau psi.i#$area personală0 Cel #ai reprezentati e@e#plu pentru acest tip de grup este cel al %(lcoolicilor (noni#i'0 .andicap #intal8 grupurile de persoane supraponderale -%Meig.

iar #ai gra e dec&t ale sale/0 • • Cnele grupuri de auto-ajutor str&ng "onduri !i dez oltă progra#e co#unitare -de e@e#plu părinţii copiilor cu . creşterea încrederii în sine ca şi planificarea unor scopuri emergente" Grupurile de socializare pot "i organizate7 • • cu tineri ce au #ani"estări predelinc ente8 cu scopul de a reduce propensiunea spre ast"el de co#porta#ente8 cu persoane aparţin&nd unor etnii di"erite8 pentru reducerea tensiunilor interetnice8 )9 .• 5e#$rii acestor grupuri se pot raporta la pro$le#a respecti ă %din interior'8 ceea ce le per#inte să-i înţeleagă !i să-i ajute pe ceilalţi în cuno!tinţă de cauză0 • • 4entru că au trecut prin e@perienţe si#ilare8 sunt sensi$ili !i #oti aţi să-!i ajute se#enii în su"erinţă0 4articipanţii la ast"el de grupuri $ene"iciază !i de ceea ce se poate nu#i %terapia celui care ajută'7 cel care o"eră ajutorul do$&nde!te nu nu#ai o stare de $ine8 -#ulţu#irea de a putea "i de ajutor/8 ci !i o altă perspecti ă asupra propriilor pro$le#e -pro$le#ele sale sunt si#ilare cu ale altora sau8 ale acelora sunt c.i#$area atitudinilor !i co#porte#entelor participanţilor ast"el înc&t acestea să de ină accepta$ile social0 3ota distincti!ă a grupurilor de sociali are este aceea că. prin intermediul lor se urmăreşte e4plicit de !oltarea abilităţilor sociale.andicap #intal/0 Cn alt a antaj al acestor grupuri este că reu!esc să-!i realizeze scopurile cu "onduri relati reduse0 Grupuri de socializare Nu#ero!i autori consideră că socializarea reprezintă o$iecti ul "unda#ental al oricărui tip de grup8 deoarece prin acti ităţile de grup se ur#ăre!te8 în general8 sc.

i#$ării8 a dina#icii de grup0 Grupuri terapeutice -rupurile terapeutice reunesc membri care se confruntă cu probleme de !iaţă dificile. ca şi membri cu tulburări emoţionale şi de personalitate" Conducerea grupurilor terapeutice presupune stăp&nirea în cel #ai înalt grad7 • • • a cuno!tinţelor despre dez oltarea personalităţii8 co#porta#entul u#an8 dina#ica de grupH a capacităţilor de e#patizare8 receptare8 reacti itate !i disponi$ilitate is a is de pro$le#ele celorlalţiH a co#petenţelor de consiliere ca !i a te.i#$are !i a sti#ulării sc.nicilor de grup #enite să creeze un cli#at protecti 8 de încredere8 opti# pentru recuperarea !i dez oltarea personală8 propice sc.• • • cu &rstnici8 cu scopul de a-i re#oti a pentru o iaţă acti ă ca !i pentru a-i i#plica în di"erite acti ităţi8 cu delinc enţi a"laţi în detenţie8 cu scopul de a-i pregăti pentru reintegrarea în "a#ilie !i co#unitate după li$erare8 cu iitoarele tinere #a#e8 în perioada de sarcină8 pentru a plani"ica iitoarele roluri8 O !i e ident lista ar putea continuaO Conducerea grupurilor de socializare recla#ă cuno!tinţe !i a$ilităţi su$stanţiale în do#eniile dez oltării personale8 a pregătirii pentru sc.i#$ării0 Grupurile terapeutice au #ulte ele#ente co#une cu consilierea indi iduală8 deoarece scopurile lor izează prelucrarea în pro"unzi#e a te#elor personale ca !i ela$orarea unor strategii de rezol are a acestora0 >iderii grupurilor terapeutice optează de regulă pentru o #odalitate de a$ordare speci"ică7 • • • 4si.analiza Terapia cogniti ă Terapia e@perenţială )3 .

i#$ările de atitudine8 co#porta#ent !i c.iar personalitate se produc #ai repede în cadrul grupurilor dec&t în inter enţiile indi idualeH • de!i e"ortul pro"esional al liderului este considera$il în cadrul grupurilor8 un a antaj este că de acesta -de e"ortul pro"esonal/8 $ene"iciază si#ultan #ai #ulte persoane0 Dn concluzie8 liderul grupurilor terapeutice a utiliza cuno!tinţele !i a$ilităţile proprii consilierii indi iduale !i dina#icii de grup cu scopul de a a#eliora dis"uncţiile atitudinale !i co#porta#entale0 )5 .ologi !i psi.odra#a 6e!i grupurile terapeutice au început prin a "i conduse de psi.• • • (naliza tranzacţională Terapia centrată pe client 4si.oterapiile de grup includ în prezent !i asistenţii sociali0 +ste din ce în ce #ai răsp&ndită8 în prezent8 în lu#e8 utilizarea grupurilor terapeutice în practica asistenţei sociale !i aceasta deoarece8 "aţă de inter enţia indi iduală a$ordările de grup prezintă unele a antaje7 • în grupuri este "uncţional pentru participanţi di erse8 inclusi • acela de a o"eri ajutor celorlalţi principiul %terapiei -prin î#părtă!irea terapeutului'7 #e#$rii grupului au posi$ilitatea de a e@peri#enta roluri e@perienţei proprii8 prin distri$uirea în roluri de %persoană care ajută'8 etc/H grupul "acilitează perceperea propriei pro$le#e !i din perspecti a celorlalţi8 sesizarea "aptului că e@istă alternati e de a trăi8 înţelege !i rezol a o pro$le#ă de iaţăH • • grupul reprezintă un #ediu propice de e@peri#entare !i e@ersare a a$ilităţilor de relaţionare pentru cei care înt&#pină di"icultăţiH practica a de#onstrat că sc.iatri8 "or#ările în psi.

i#$ării anticipate8 odată cu intrarea în grup0 Dn ederea realizării sc.ceastă denumire desemnea ă generic grupuri al căror scop este acela de a fa!ori a cunoaşterea şi încrederea interpersonală prin/ • • • conştienti area elementelor comune ca şi a diferenţelor.eţarea' 20 sc.eţarea' )0 4ri#a etapă8 %dezg.idere !i c.i#$are/8 dar pe de altă parte si#t ne oia unei trans"or#ări8 a unei %cre!teri' personale8 pe care singuri nu au reu!it să o realizeze at&t datorită e"ortului pe care îl necesită o ast"el de iniţiati ă c&t !i datorită discon"ortului de a renunţa la ce a o$i!nuit8 cunoscut8 pentru ce a nou8 incert8 ne alidat0 %6ezg.i#$ărilor scontate grupurile parcurg un proces în trei etape -care sunt în acla!i ti#p !i sarcini de grup/8 !i anu#e7 )0 %dezg.eţarea'8 constă în înt&lnirea grupului cu scopul de a interacţiona8 utiliz&nd #odele atitudinal .idă su"letele'8 lasă să transpară senti#entele8 sunt #oti aţi pentru a e@peri#enta %aici !i acu#'8 într-o at#os"eră in"or#ală8 caldă8 #odele de atitudini !i co#porta#ente pe care doresc să le însu!ească !i care8 au constituit #iza sc.eţul' sur ine atunci c&nd este luată decizia de a renunţa la pattern-urile co#porta#entale !i c&nd participanţii sunt pregătiţi psi.iar dez ăluire personală0 4articipanţii la ast"el de grupuri sunt dispu!i să se e@pri#e8 să %î!i desc.i#$area 90 %reîng.co#orta#entale di"erite de cele o$i!nuite8 care în ani !i ani de e@ersare au de enit auto#atis#e8 rutină0 2tilul personal de interacţiune8 îndelung e@ersat8 s-a trans"or#at treptat într-un "el de %a doua natură' !i c.ologic să )6 .iar #ai #ult8 s-a do edit a "i "uncţional0 4articipanţii la grup sunt con!tienţi de această situaţie -care constituie !i o sursă i#portantă de rezistenţă la sc.Grupuri Jde nt2lnire4 . sensibili area participanţilor faţă de o temă sau problemă faclitarea comunicării directe" 6enu#iri într-o oarecare #ăsură sinoni#e celei de %grup de înt&lnire'8 sunt %grup de sensi$ilizare' !i %grup T' --raining P antrena#ent/0 (ceste grupuri presupun relaţionarea #e#$rilor de o #anieră interpersonală "oarte apropiată8 $azată pe încredere8 sinceritate8 desc.

i#$are !i dez oltare care îi sunt proprii0 Dn această etapă sunt caracteristice procesele de %întărire' !i %"i@are' a noilor #odele co#porta#ental N atitudinale ac.i#$ării se or traduce !i prin procese de cre!tere !i dez oltare personală8 de ase#enea8 continue0 2e i#pune8 crede#8 o co#paraţie cu grupurile terapeutice pentru a su$linia principala di"erenţă7 • grupurile terapeutice au ca principal scop e@plorarea în pro"unzi#e a pro$le#elor personale !i:sau e#oţionale ale "iecărui #e#$ru !i apoi dez oltarea unei strategii personale de rezol areH • în grupurile de sensi$ilizare8 de e@e#plu8 se ur#ăre!te8 în pri#ul r&nd8 cre!terea ni elului de con!tientizare în legătură cu pro$le#ele personale !i de relaţie8 pentru ca ulterior #e#$rii să se si#tă li$eri să e@peri#enteze noile #odele co#porta#entale0 )7 .aring-urile -î#părtă!irea e@perienţelor !i trăirilor si#ilare/ sunt încurajate8 deoarece sunt rele ante pentru con!tientizarea #odului în care sunte# percepuţi sau îi in"luenţă# pe ceilalţi0 =dată identi"icat un co#porta#ent ce tre$uie sc.i#$ării8 este de o$icei8 "acilitată de reacţiile spontane ale #e#$rilor grupului8 de "eed-$acQ-urile pri#ite0 (ceasta deoarece8 în #od o$i!nuit8 noi nu pri#i# "eed-$acQ-uri e@plicite la atitudinile !i acţiunile noastre8 nu !ti# ce e"ecte au acestea asupra celorlalţi0 4rin contrast8 în grupuri8 toc#ai "eed-$acQ-urile !i s.i#$are în care au intrat8 ci8 că acesta este unul continuu8 care tre$uie supra eg.i#$ării0 Dn acestă etapă sunt reco#andate e@erciţiile structurate %de încredere'8 de %aducere' a participanţilor %aici !i acu#'8 de "a#iliarizare cu locul !i cu grupul0 20 Cea de-a doua etapă8 cea a sc.ilor pattern-uri0 6e alt"el8 liderul are !i #isiunea de a pre eni #e#$rii8 că odată cu ter#inarea grupului nu se înc.eie !i procesul de sc.iziţionate8 ast"el înc&t ele să-!i pro$eze e"icacitatea0 6acă noile #odele nu sunt %"i@ate' în această etapă8 participanţii la grup se or con"runta cu o puternică tendinţă de re enire a ec.e@ploreze noi căi de relaţionare în ederea sc.eţarea'8 deoarece nu re"lectă corect procesul de re"erinţă !i are o conotaţie ce tri#ite #ai cur&nd la regiditate dec&t la procesele de sc.i#$at8 noi "or#e de răspuns8 de interacţiune pot "i e@peri#entate în cli#atul securizant al grupului0 90 Cea de-a treia etapă este destul de ne"ericit nu#ită %reîng.eat !i în a"ara grupului8 iar e"ectele sc.

Grupurile de înt&lnire sunt utilizate "oarte "rec ent în do#enii precu#7 • • • • • co#portă7 • insu"icient pregătite prin inter#ediul c&tor a !edinţe de grup8 anu#ite persoane se pot declara lideri !i pot conduce grupurile la acţiuni !i procese periculoase8 pe care nu le pot controlaH • grupurile de înt&lnire pot a ea ca e"ect a#pli"icarea sau acutizarea unor pro$le#e personale8 care ră#&n nerezol ate datorită duratei relati scurte de des"ă!urare a grupurilor -de e@e#plu8 cine a poate renunţa la #ecanis#ele de apărare o$i!nuite "ără a "i în ăţat alte #odele de interacţiune/H • unii indi izi pot a ea #ani"estări psi. .otice pe parcursul !edinţelor de grup8 ceea ce însea#nă că nu pentru toate persoanele grupurile constituie o #odalitate "a ora$ilă de lucruH • • participanţii sunt e@pu!i a$uzurilor celorlaţi #e#$ri dacă liderul nu i#pune !i nu controlează respectarea standardelor eticeH în cadrul grupurilor de înt&lnire nu se pot produce sc.i#$ări spectaculoase8 dar dacă e@istă ast"el de a!teptări din partea #e#$rilor8 !i ast"el de a#$iţii din partea liderilor !i unii !i alţii or "i decepţionaţi0 "or#area a$ilităţilor în pro"esiile de ajutor8 "or#area a$ilităţior #anageriale8 antrenarea clienţilor pentru do$&ndirea a$ilităţilor interpersonale8 dez oltarea responsa$ilităţii ci ice8 pregătirea acţiunilor co#unitare0 Grupurile de înt&lnire sunt destul de contro!ersate datorită riscurilor pe care le ).

osociale care stau la $aza e oluţiei !i dina#icii grupurilor0 +nu#eră# dintre acestea7 • • • • • • • • • • • Calitatea de #e#$ru !i grupul de re"erinţă +tape în "or#area grupului .Aspecte esenţiale pentru nţelegerea proceselor de grup Dn ciuda "aptului că grupurile sunt di"erite ca scop !i #odalitate de des"ă!urare8 e@istă c&te a aspecte co#une8 identi"ica$ile în orice proces de grup0 6iscutarea acestora a "ace inteligi$ile #ecanis#ele psi.oluri sarcină !i roluri de susţinere Teorii ale conducerii -leaders.ip/ 1unda#entele puterii în grup 2copurile personale !i scopurile grupului Con"or#area Co#petiţie !i cooperare în grup Contro ersă !i creati itate în grup ($ordarea con"lictelor în cadrul grupului Co#porta#ente pertur$atoare în cadrul grupului !alitatea de $e$bru şi grupul de re#erinţă De#iniţie )* .

recunoaşterea acestui fapt de către cel în cau ă.iar pertur$ator0 a "i !i angaja#entul pentru realizarea scopurilor grupului !i de ase#enea !i $ene"icul indi idual !i de grup0 20 .alitatea de membru al grupului se defineşte prin apartenenţa unei persoane la un grup şi e!ident.partenenţa este o condiţie necesară pentru definirea calităţii de membru al grupului" 6i"erite tipuri de #e#$ri identi"ica$ili în cadrul grupurilor7 • • • • 5e#$ri #arginali 5e#$ri deplini 5e#$ri aspiranţi 5e#$ri oluntari !i in oluntari 5embrii marginali 2unt acele persoane care aparţin la două sau #ai #ulte grupuri8 dintre care nu#ai unul este de re"erinţă în ti#p ce celelalte au un rol secundar0 5embrii deplini (ce!tia sunt angajaţi în #od clar !i deplin -a"ecti 8 atitudinal8 cogniti 8 acţional/ în cadrul grupului !i sunt acceptaţi !i recunoscuţi ca atare0 Cu c&t atracţia pentru grup este #ai #are8 cu at&t #ai #are 5embrii aspiranţi Sunt acele persoane care î!i doresc să participe la un grup dar încă nu au "ost ad#ise "or#al0 4si. ca şi de către ceilalţi participanţi" .ologic se identi"ică cu grupul !i se co#portă de parcă ar "i deja ad#i!i0 5embrii !oluntari şi in!oluntari 6e regulă participanţii la un grup se angajează con!tient !i în irtutea unei decizii personale0 2unt însă !i situaţii în care o persoană ajunge în #od "ortuit să "acă parte dintrun grup -de e@e#plu în înc.isori8 spitale8 !coli8 ser icii sociale di erse/0 (ce!tia sunt #e#$rii in oluntari8 al căror co#porta#ent în cadrul grupurilor poate "i dezinteresat8 ostil !i c..

alp. se re"eră la "aptul că orientările8 judecăţile8 e aluările #e#$rilor grupului sunt adoptate şi a)ustate prin raportare la criteriile alorice ale grupului0 Subgrupurile de referinţă sunt constituite dintr-o parte a #e#$rilor de grup care au anu#ite caracteristici7 • par a a ea un #ai $un control al situaţiilor de iaţăH • deţin puterea sau o poziţie pri ilegiatăH • o"eră un #odel de identi"icare0 Persoanele de referinţă sunt acele persoane care ne in"luenţează !i:sau pe care dori# să le in"luenţă#0 5tape n #or$area grupurilor Garland Ra#es8 Rones Fu$ertH LolondnS .Grupurile de re#erinţă Cn grup do$&nde!te caracteristica de a "i %de re"erinţă'8 în #ăsura în care îndepline!te ur#ătoarele "uncţii7 )0 6uncţia normati!ă8 care se #ani"estă prin tendinţa #e#$rilor grupului de a se conforma la standardele co#porta#entale !i atitudinale ale grupului0 20 6uncţia a4iologică.8 -)*65/8 au dez oltat un #odel de analiză a grupurilor de asistenţă socială în cinci etape0 5odelul o"eră repere !i clari"icări pri ind iniţierea !i dez oltarea grupurilor "iind prezentate situaţiile pro$le#atice tipice0 5odelul este aplica$il în #od special grupurilor de socializare8 terapeutice !i de înt&lnire8 dar într-o accepţiune #ai largă8 este aplica$il !i grupurilor de autoajutorare8 de rezol are de pro$le#e8 de luare a deciziilor8 grupurilor educati e ca !i celor recreati e0 Conceptul central al #odelului este acela de "apropiere" şi corelati!ul său distanţarea/ c$t de mult permit membrii grupului apropierea emoţională unii în raport cu alţii" Te#a apropierii este re"lectată în "iecare din cele cinci etape ale e oluţiei unui grup7 80 "rea#ilierea (0 "uterea şi controlul 2) .

î#părtă!ire unor e@perienţe poziti e/0 Sarcina liderului de grup este de a deter#ina creşterea atracti!ităţii grupului prin7 • • • • • 5enţinerea distanţei con ena$ile "iecărui #e#$ru al grupului8 "ără să "orţeze nota8 "ără insistenţe8 suport&nd !i "ăc&nd suporta$ile tăcerile0 Construirea cli#atului de încredere în cadrul grupului prin #ani"estarea acceptanţei !i toleranţei0 1acilitarea e@plorării #ediului "izic !i a cli#atului psi.ic0 Iniţierea unor acti ităţi co#une8 ocup&ndu-se în acela!i ti#p de structura grupului -asu#area de responsa$ilităţi8 ti#p de "uncţionare8 etc/ Prima etapa se încheie atunci c&nd #e#$rii se si#t în siguranţă !i au o stare de con"ort psi.ic în grup7 tea#a de a se angaja e#oţional dispare pentru că tentati ele anterioare de a se angaja e#oţional au "ost răsplătite cu acceptanţă0 22 .nti$itatea :0 Di#erenţierea &0 -er$inarea "rea#ilierea 5e#$rii grupului sunt ambi!alenţi în ceea ce pri e!te participarea la grup7 interacţiunile sunt supra eg.90 .eate8 e@istă o doză de suspiciune !i #ajoritatea co#porta#entelor sunt #ai cur&nd de tatonare dec&t de a$ordare directă0 (#$i alenţa este e@plica$ilă prin aceea că situaţia de grup este una nouă -noutatea uneori sperie?/8 iar #e#$rii grupului oscilează între tendinţa de autoprotecţie !i dorinţa de a $ene"icia de situaţia de grup0 +i încearcă să păstreze o anu#ită distanţă !i în acela!i ti#p să pri#ească c&t #ai #ult din partea grupului dar8 "ără să ri!te0 4articipanţii la grup con!tientizează sau intuiesc "aptul că dez ăluirea sinelui poate atrage noi între$ări8 că pot "i atinse zone dureroase8 "rustrări0 4e de altă parte însă8 grupul are !i o putere de atracţie pe care o e@ercită prin aceea că poate constitui un #ediu "a ora$il pentru a"ir#area de sine .

i#$ă nor#ele iniţiale8 regulile8 ca !i #etodele de realizare a sarcinilor în grup8 "iind propuse !i sta$ilite altele noiH apar su$grupurileH se pun din ce în ce #ai #ulte între$ări !i de #ai #are pro"unzi#e0 (st"el8 se duce %o luptă' în ur#a căreia "iecare #e#$ru al grupului a !ti care îi este poziţia !i rolul în grup0 (cest %loc' nu este preluat8 ci este cucerit0 +l o"era o %autoprotecţie'8 iar #e#$rii grupului8 "iecare în parte8 doresc să pri#ească din partea leaderu-lui !i a participanţilor o %răsplată' prin recunoa!terea aportului adus la e oluţia grupului0 %.criza de creştere< Dn #o#entul în care cli#atul e $un8 respecti 8 #e#$rii încep să se si#tă în siguranţă8 apar caracteristici speci"ice grupului ce indică apariţia unei noi etape7 de cre!tere8 de dez oltare0 (st"el8 în interiorul grupului se instituie anu#ite pattern#uri de co#unicare !i co#porta#ent8 precu#7 • • • • • se "or#ează alianţe în grupH #e#$rii î!i asu#ă noi roluri !i responsa$ilităţiH se sc."uterea şi controlul .ăsplata' din partea grupului !i a liderului reprezintă cea #ai i#portantă sursă de grati"icare0 >iderul este perceput ca o persoană care deţine cea #ai #are putere în grup8 puterea deplină0 +l poate să in"luenţeze direcţia8 orientarea grupului !i dease#enea8 să acorde sau nu %răsplata' -#aterială sau e#oţională/0 (ceste procese sunt "ire!ti !i necesare pentru ca grupul să "uncţioneze !i să-!i îndeplinească #isiunea0 (cest al doilea stadui în "or#area grupului este un stadiu de tran iţie care ridică c&te a pro$le#e "unda#entale ce tre$uie rezol ate7 • • cine e@ercită cu ade ărat controlul grupuluiG >iderul sau grupulG Care sunt li#itele !i e@tensiile puterii lideruluiG 29 .

Incertitudinea rezultată din aceste dile#e deter#ină instalarea unei stări de an@ietate printre #e#$rii grupului8 care se luptă acu# să i#pună li#ite !i nor#e at&t pentru puterea !i autoritatea liderului8 c&t !i pentru cele ale grupului0 .nti$itatea 7n acestă #ază sunt eGpri$ate simpatiile şi antipatiile n cadrul unor relaţii #oarte apropiate0 Grupul se asea$ănă din ce n ce $ai $ult cu o #a$ilie1 n cadrul căreia se $ani#estă rivalităţi1 iar raportarea la lider se #ace şi se eGpri$ă ca la un Jpărinte40 Senti$entele1 trăirile n legătură cu grupul sunt acu$ eGpri$ate $ult $ai desc%is şi sunt1 dease$enea1 discutate0 Grupul este văzut ca un loc al creşterii şi sc%i$barii0 .iar părăsirea grupului nu sunt "eno#ene rar înt&lnite în această "ază0 Sarcina liderului în această etapă este7 )0 de a ajuta #e#$rii să înţeleagă natura luptei pentru putereH 20 de a o"eri suport e#oţional ast"el înc&t să #ai atenueze discon"ortul generat de incertitudineH 90 6e a ajuta grupul să sta$ilească nor#e !i să rezol e incertitudinile0 +ste "oarte i#portant ca #e#$rii grupului să-!i dez olte !i întarească senti#entul de încredere în liderul grupului0 (cesta tre$uie să #enţină un just !i corect ec.e oltele8 %re$eliunea' sau c.ndivizii se si$t liberi să>şi eGa$ineze proble$ele1 trăirile1 co$porta$entele1 atitudinile şi #ac e#orturi de sc%i$bare0 Sarcinile grupului sunt asu$ate şi duse la bun s#2rşit0 7n grup do$ină senti$entele de coeziune şi independenţă .ili$ru între puterea î#părţită cu grupul !i controlul e@ercitat0 C&nd această încredere este rec&!tigată8 cu certitudine8 angajarea #e#$rilor a "i deplină0 .autoconducere<0 Lupta se dă acu$ pentru schimbări personale1 dar au loc şi proble$atizări1 la adresa grupului1 de genulF • • • J!e este totuşi grupul n asa$blul săuK4 J!e #ace grupul cu $ineK4 De unde>i vine #orţaK4 23 .

iderul va #olosi orice prileE pentru a evalua1 a #ace aprecieri la adresa activităţilor1 senti$entelor şi co$porta$entelor de grup."rin aceste proble$atizări grupul este internalizat şi asi$ilat0 Di#erenţierea Senti$entul de libertate este din ce n ce $ai accentuat0 Me$brii grupului eGperi$enrează noi pattern>uri co$porta$entale0 5ste etapa n care sunt recunoscute drepturile individuale1 şi se constată un #oarte bun nivel al co$unicării ntre $e$bri0 Grupul este $ai e#icient n organizare şi #uncţionare0 !onducerea este $părţită cu $e$brii de grup şi rolurile sunt $ult $ai #uncţionale0 "roble$ele de Jputere4 sunt $ini$e1 iar deciziile sunt luate şi ndeplinite pe o bază $ai obiectivă1 $ai puţin e$oţională0 5ste o #ază n care J creşterea” se vede1 #iind o perioadă de a#ir$are a individualităţii şi personalităţii proprii0 /eacţiile #iecărui $e$bru devin $ult $ai raţionale1 #iecare prezent2ndu>şi proble$ele $ai #ranc1 $ai desc%is1 dorind rezolvarea lor0 Acest gen de individualizare s>a produs pentru că grupul a valorizat şi a ali$entat integritatea individuală0 7n acest stadiu1 liderul aEută1 sti$ulează grupul să #uncţioneze ca o entitate autono$ă şi să interacţioneze cu alte grupuri sau n cadrul unei co$unităţi $ai largi0 . în cadrul grupului0 Stadiul de di#erenţiere sea$ănă #oarte $ult cu o #a$ilie #uncţională1 sănătoasă1 n care copiii au devenit adulţi şi şi ncep1 cu succes1 propriile vieţiF relaţiile sunt ca ntre egali1 $e$brii şi acordă susţinere $utuală1 şi se relaţionează de o $anieră $ai raţională şi obiectivă0 25 .

-er$inarea Scopul grupului a #ost atins n condiţiile n care $e$brii grupului au nvăţat noi co$porta$ente şi sunt capabili să le transpună şi n a#ara grupului1 n alte situaţii sau eGperienţe de viaţă0 -er$inarea nu este un proces uşor0 Unii $e$bri pot #i re#ractari la despărţire0 "ot $ani#esta co$porta$ente de regresie . n e#ortul de a prelugi siguranţa pe care le>o o#eră grupul<1 sau pot eGpri$a trăiri ca cele deF #urie1 re#uz sau negare1 atunci c2nd despărţirea este aproape0 /olul liderului este acu$ de aF • • • #acilita separarea1 de a ncuraEa dorinţa de separareL se concentra asupre ele$entelor de $obilitate ale indivizilor şi ale grupuluiL per$ite eGpri$area a$bivalenţelor vis a vis de ter$inare dar şi de a recunoaşte progresele indivizilor şi ale grupului0 Acceptarea ter$inării este uşurată de orientarea indivizilor spre alte posibile surse de suport şi asistare sau spre alte activităţi n care să utilizeze noile deprinderi co$porta$entale dob2ndite n grup0 !oncluzie >iderii de grup începători s-ar putea a!tepta ca parcurgerea stadiilor !i trecerea de la un stadiu la altul să se producă lin8 "ără prea #ulte tul$urări sau episoade con"lictuale0 >ipsa de e@perienţă !i încredere în procesele de grup pot conduce liderii la tentaţia de a %"orţa nota' !i de a %arde etapele'8 ceea ce8 de alt"el8 a "i in alidat8 deoarece "iecare grup î!i ur#ează rit#ul propriu !i e entual ajunge la aceea!i destinaţie0 Grupruile care au sărit peste anuite stadii8 sau ale căror e oluţii sunt %atipice'8 cel #ai adesea re in la stadiile anterioare ale căror sarcini nu au "ost "inalizate0 >iderul nu tre$uie dec&t să recunoască acest proces !i să "aciliteze e oluţia lui0 Ilocarea sau întoarcerea în anu#ite stadii este destul de neo$i!nuită !i rar înt&lnită0 26 .

/oluri sarcină şi roluri de susţinere Toate tipurile de grupuri -organizate pentru scopuri terapeutice8 pentru rezol area de pro$le#e sau alte scopuri/ presupun8 din partea #e#$rilor8 asu#area unei arietăţi de roluri0 Dn general ne oile unui grup sunt deopotri ă satis"ăcute prin asu#area a!anu#itelor roluri-sarcină !i roluri de susţinere !i ele tre$uiesc îndeplinite satis"ăcător în egală #ăsură0 Rolurile-sarcină sunt cele necesare pentru ndeplinirea scopurilor speci"ice ale grupului în ti#p ce rolurile de susţinere se re#eră la ntărirea grupurilor sub aspect socio>e$oţional0 +@istă o #are • • • • • • • • • • • • • arietate de roluri-sarcină #uncţionale .pozitive< care sunt asu$ate de liderii grupurilor0 !ele $ai des nt2lnite suntF căutarea şi o#erirea de in#or$aţii coordonarea activităţii su$arizarea ideilor şi a activităţilor diagnosticarea situaţiilor di#icile evaluarea Cele #ai des înt&lnite roluri de susţinere suntF stabilirea standardelor orientarea1 direcţionarea grupului #acilitarea co$unicării ncuraEarea $e$brilor grupului construirea cli$atului de ncredere #acilitarea eGpri$ării senti$entelor n grup detensionarea grupului rezolvarea con#lictelor Dn anu#ite situaţii se i#pune asu#area a#$elor roluri de către #e#$rii grupului ca !i de către lider8 de e@e#plu8 în situaţii de7 e aluare8 de #ediere8 de reducere a tensiunii8 de tentati e de o$ţinere a consensului0 <ine un #o#ent8 în iaţa unui grup8 27 .

iar #o#entul na!terii unii oa#eni par destinaţi să "ie su$jugaţi8 iar alţii conducători0 Cu alte cu inte8 era pre"igurată8 %a ant la lettre'8 teoria trăsăturilor de personalitate0 4rincipala asu#pţie a acestei teorii este că liderii au anu#ite caracteristici personale sau trăsături de personalitate8 care îi "ac să di"ere de ceilalţi0 (ceasta i#plică "aptul că liderii sunt înnăscuţi -%iar nu "ăcuţi'/ !i deci nu pot "i pregătiţi0 (ceastă teorie #ai este cunoscută !i su$ denu#irea de teoria %#arii personalităţi' N %t.leaders%ip< -eoria trăsăturilor de personalitate Dncă (ristotel o$ser ase că8 din c. au studiat caracteristicile necesare unui lider0 .eS -)*62/ în lucrarea 2ndi!idual in Societ7.ezultatele cercetărilor întreprinse au arătat că liderul este perceput ca7 a< un $e$bru de grup care ncearcă să seducăL $/ un $e$bru de grup care cunoaşte şi aplică consecvent nor$ele şi valorile #unda$entale ale grupuluiH c/ "iind cel #ai cali"icat #e#$ru al grupuluiH d/ "iind corespunzător a!teptărilor #e#$rilor grupului în pri inţa co#porta#entului !i a "uncţiilor asu#ate0 8A0880'D 2tudiile asupra trăsăturilor de personalitate caracteristice liderilor au e idenţiat că8 în co#paraţie cu alte persoane8 ace!tia sunt de regulă7 • • bine adaptaţi şi integraţi1 do$inanţi1 2.c&nd sunt necesare a#$ele tipuri de roluri !i poate "i considerat un grup e"icient acela ai cărui #e#$ri !i lideri sunt sensi$ili la aceste ne oi0 -eorii ale conducerii de grup .e great person'0 Lrec. Crutc. ."ield !i Iallac.

A0 Citler<L unele caracteristici sunt identice pentru lideri ca şi pentru cei care i ur$eazăH caracteristicile necesare unui bun lider pot di#eri n #uncţie de poziţia de conducere pe care o ocupă ntr>o ierar%ie0 2* .• • • • • • • eGtravertiţi1 J$ai $asculini41 av2nd dezvoltate1 n $are $ăsură1 abilităţi interpersonale0 (lte trăsături "rec ente7 inteligenţă1 entuzias$1 ncredere n sine1 tendinţă spre egalitaris$ 6e o$icei potenţialii lideri sunt cei care au #ai #ulte trăsături poziti e dec&t toţi ceilalţi #e#$rii8 dar cărora e@celenţa nu le deter#ină un co#porta#ent a$erant0 (lte studii ale autorilor #enţionaţi8 au e idenţiat că8 de e@e#plu8 studenţii de tip %I' erau cei care deţineau lideratul în ca#pus8 în ti#p ce studenţii de tip %(' -cei #ai inteligenţi/8 erau consideraţi %tocilari' !i uneori c.iar %di ersioni!ti' -%cozi de topor' în acţiunile re endicati e/0 6e ase#enea8 au "ost identi"icaţi ca potenţiali lideri cei care de o$icei8 or$esc #ult !i reu!esc să-!i i#pună punctul de edere în luare deciziilor8 e@cept&nd situaţiile în care de in e@cesi i !i se situează pe poziţii antagoniste în raport cu #ajoritatea #e#$rilor grupului0 4opularitatea acestei teorii este însă8 în prezent8 în declin8 deoarece rezultatele altor studii8 ca !i a unor "apte de o$ser aţie curentă8 au arătat că7 • • trăsăturile de personalitate ale unui lider din cadrul ar$atei1 de pildă1 di#eră #oarte $ult de cele ale unui terapeut de grupH nici nivelele cele $ai ridicate de inteligenţă nu corelează ntotdeauna cu calitatea de liderF #oarte $ulţi oa$eni1 eGtre$ de inteligenţi1 nu aEung vreodată lideri .nu ocupă cele $ai nalte poziţii<L • • • alţi lideri1 cunoscuţi din istorie1 au #ost instabili e$oţional .

Cea #ai $ună regulă pentru alegerea unui lider este aceea de a lua în considerare acei indi izi care8 pe de o parte8 deţin aptitudinile necesare !i care8 în acela!i ti#p8 sunt #oti aţi pentru atingerea scopurilor grupului0 90 .

otăr&t0 +l a!teaptă să "ie apro$at de su$ordonaţi !i declin #oral0 4rin contrast8 conducerea de#ocratică e #ai lentă în luarea deciziilor !i uneori procesul luării deciziilor este #arcat de con"uzie8 dar cel #ai adesea este e"icace datorită cooperării0 Dn cadrul conducerii de#ocratice ani#ozităţile interpersonale8 insatis"acţiile legate de lider !i preocuparea pentru a ansare sunt te#e de discuţie !i de acţiune0 %4ericolul'8 în conducerea de#ocratică8 este că %ceea ce se petrece în spatele scenei' în conducerea autoritară8 de ine con"lict pu$lic8 desc. laisse#faire.ite8 8A9A< (/ Liderii autoritari deţin puterea la #odul a$solut -sau8 oricu#8 în #ai #are #ăsură dec&t cei de#ocratici/0 (ce!tia sta$ilesc singuri scopuri8 politici8 strategii !i i#pun acti ităţi #e#$rilor grupului0 +i sunt cei care reco#pensează sau pedepsesc8 cei care %!tiu totul' despre despre %toate'0 4rin contrast8 I/ Liderii democratici sunt orientaţi înspre sti#ularea participării !i i#plicării #a@i#e a #e#$rilor grupului în luarea tuturor deciziilor8 ca !i înspre î#părţirea responsa$ilităţilor !i nu înspre concentrarea lor0 >iderul autoritar este de regulă e"icient !i . democratic.is0 6ar odată ce con"lictul a$ordat pu$lic8 a "os rezol at într-un #od de#ocratic8 #e#$rii resi#t ca pe o o$ligaţie personală acţiunea în sensul deciziei grupului8 ceea ce constituie !i o #oti aţie "oarte puternică pentru realizarea scopurilor grupului0 Dn cazul conducerii autoritare se dez oltă un puternic potenţial pentru sa$otaje !i acţiuni su$ ersi e0 >iderii de#ocratici !tiu că anu#ite gre!eli de conducere sunt ine ita$ile !i că grupul ar putea a ea de su"erit dacă recurg ocazional la #odelul autoritar de luare a deciziilor0 Inter"erenţa celor două #odele de conducre poate i#pieta asupra e oluţiei a "i surprins să constate că este contestat8 criticat0 2tilul autoritar generează "acţiuni în grup8 #anipulări în interiorul grupului pentru poziţie !i conduce la 9) .ezultatele contradictorii ale cercetărilor re"eritoare la trăsăturile de personalitate ale liderilor8 au deter#inat orientarea cercetărilor spre studierea stilurilor de conducere7 autoritar.-eoria stilurilor de conducere . ->eKinH >ippittH M.

"ire!ti a grupului8 cu precădere asupra procesului de consolidare a stilului de#ocratic de luare a deciziilor0 Dn anu#ite situaţii conducerea autoritară se do ede!te a "i e"icace8 după cu# sunt !i situaţii în care conducerea de#ocratică este alidată0 Ti într-un caz !i în celălalt8 grupul acestea a ră#&ne "uncţional !i a alida co#porta#entul !i deciziile liderului dacă #e#$rii se in în înt&#pinarea a!teptărilor #e#$rilor0 6acă8 de e@e#plu8 a!teptă la o conducere de#ocratică !i ea este ca atare8 grupul poate "i "oarte producti 8 indi"erent de natura acestuia -grupuri educaţionale8 grupuri de discuţie8 grupuri terapeutice8 clasele !colare/0 6acă a!teptările sunt pentru autoritate -în do#enii de acti itate precu# ar#ată8 a"aceri/ conducerea autoritară a "i #ai producti ă0 !< Laisse-faire sau $ini$a participare a liderului0 7n puţine situaţii grupul #uncţionează bine cu acest stil de conducere1 de eGe$plu1 atunci c2nd $e$brii sunt constr2nşi să acţioneze1 au resurse pentru i$ple$entare şi de aceea necesită $ini$e e#orturi de direcţionare sau in#luenţă din partea liderului0 Datorită #aptului că di#erite stiluri de conducere sunt adecvate n di#erite situaţii interesul cercetătorilor s>a ndreptat spre studiul distribuirii #uncţiilor0 -eoria #uncţionalistă Dn iziunea acestei teorii8 conducerea este de"inită ca "iind acti itatea de coordonare !i i#ple#entare a acelor acţiuni !i "uncţii care per#it grupurilor să-!i atingă scopurile !i să le #enţină "uncţionale -Ronson U Ronson8 )*75/ ($ordarea "uncţională a conducerii grupurilor presupune7 • • • • un ni el crescut al coeziunii grupuluiH un $un ni el al stis"acţiei personale a "iecărui #e#$ru de grup0 6e aceea a$ordarea "uncţională este îndreptată înspre7 găsirea celor #ai adec ate sarcini pentru atingerea scopurilor în ariate situaţii8 integrarea "iecărui #e#$ru în acţiunile grupului0 (su#pţia "unda#entală este aceea că "iecare #e#$ru al grupului poate "i la un #o#ent dat lider8 asu#&ndu-!i acţiuni care ser esc "uncţionării grupului0 Dn cadrul 92 .

acestei a$ordări8 conducerea apare ca fiind specifică unui grup într#o situaţie particulară0 6e e@e#plu7 a spune o glu#ă care să detensioneze situaţia poate "i o "uncţie a liderului într-un grup de discuţie8 dar nu !i într-unul de terapie8 c&nd cine a trăie!te intens o e@perienţa personală pe care o dez ăluie în grup0 Consider&nd conducerea ca o acţiune de in"luenţare a unui #e#$ru asupra celorlalţi8 în ederea atingerii scopurilor grupului8 însea#nă că "iecare #e#$ru de ine la r&ndul său lider0 Dn #ulte grupuri se realizează ditincţia între liderul dese#nat -pre!edinte8 !e"/ !i un #e#$ru care prin co#porta#entul său angajat î!i asu#ă roluri de lider0 >iderul dese#nat are anu#ite responsa$ilităţi -să organizeze înt&lniri8 să conducă discuţiile/8 în ti#p ce8 conducătorul %angajat' e@ercită in"luenţe asupra celorlalţi #e#$ri pentru atingerea scopurilor0 Con"or# teoriei #uncţionaliste lideratul presupune nvăţarea unui set de deprinderi pe care8 în principiu8 cu un e"ort #ini#8 oricine le poate în ăţa0 2e consideră8 con"or# acestei teorii8 că oricare dintre #e#$rii de grup care se co#portă cu respons$ilitate8 este egalul liderului deoarece "ace ceea ce tre$uie pentru susţinerea grupului8 #enţinerea sa !i atingerea scopurilor0 .$portanţa acestei teorii pentru practica asistenţei sociale constă n aceea că prezu$ă posibilitatea ca oricine să devină lider1 n $ăsura n care doreşte şi depune e#orturi de nvăţare n acest sens .la orele de laborator1 #iecare student1 pe r2nd1 poate eGersa conducerea grupurilor<0 =$ligaţiile "unda#entale ale liderului sunt7 • • de a #i n per$anenţă atent la #iecare $e$bru n parte ca şi la grup n ans$blul său1 ast#el nc2t1 să>şi asu$e1 sau să>i aEute pe alţii să>şi asu$e1 cele $ai potrivite roluri1 la ti$p şi n $od adecvat0 (ceste o$ligaţii nu restr&ng c&tu!i de puţin c&#pul de acţiune al liderului0 6i#potri ă8 se consideră că8 sarcinile unui lider de grup nu pot "i li#itate8 ci doar indicate c&te a dintre cele #ai i#portante roluri pe care le poate e@ercita pe tot parcursul "uncţionării unui grup8 încep&nd de la str&ngerea grupului8 la plani"icarea acti ităţilor !i p&nă la ter#inare0 99 .

pro$ovarea1 atribuirea de sarcini $ai $ult sau $ai puţin plăcute< %< de arbitru şi $ediatorF Eudecător şi conciliator investit cu puterea de a reduce sau de a creşte #racţionările din interiorul grupului0 i< de eGe$plu sau $odelF să servească de $odel co$porta$ental0 E< de ideologF sursă a credinţelor şi valorilor0 M< de Jţap ispăşitor4F este #olosit de către $e$brii grupului .ca ţintă< pentru ventilarea #rustrărilor şi deza$ăgirilor0 (N0880'D Funda$entele puterii n grup 1ranc. în mod eronat8 ca un aspect negati în cadrul relaţiilor interu#ane0 =rice interacţiune u#ană este în acela!i ti#p !i un raport de 93 .o en I0 -)*6..iderul de grup şi poate asu$a roluriF a< eGecutiveF să #ie coordonatorul principal al activităţilor grupului0 b< de stabilire a strategiei de dezvltare a grupuluiF scopuri şi politici0 c< de plani#icareF să stabilească căile prin care grupul şi va atinge scopurile0 d< de eGpertF sursă de in#or$aţii şi #or$ator de abilităţi0 e< de reprezentant al grupului n eGteriorF purtător de cuv2nt o#icial0 #< de supraveg%ere a relaţiilor din interiorul grupului0 g< de #urnizor al reco$penselor şi pedepselor ./8 au dez oltat un siste# teoretic pentru înţelegerea "eno#enelor de putere în cadrul grupurilor0 (u "ost identi"icate cinci surse ale puterii în grup7 • • • • • răsplata coerciţia legiti$itatea identi#icarea eGpertiza (cest siste# per#ite analiza surselor puterii lor !i de ase#enea8 o"eră sugestii V propos de oportunitatea sau inoportunitatea "olosirii lor0 Cel #ai adesea puterea este percepută . R0 !i .

alt $e$bru sau grupul ca ntreg<1 are capacitatea să $partă1 să distribuie reco$pense sau să provoace1 să pricinuiască consecinţe negative ca răspuns la co$porta$entul său .putere0 Dn grup este dezira$il ca "iecare #e#$ru să caute să-i in"luenţeze pe ceilalţi8 deopotri ă pentru a contri$ui la atingerea scopurilor personale ca !i a celor co#une0 a< "uterea bazată alocarea reco$penselorF se inte$eiază pe percepţia unui $e$bru .B<1 că $e$brul A .respingere1 contestare1 ignorare< dacă vor descoperi că cel ce distribuie reco$pense 95 .si$ilar a$eninţărilor $ilitare care conduc la creşterea con#lictelor ntre ţările rivale<0 nsă reacţii negative .B<0 "uterea va #i cu at2t $ai $are cu c2t $e$brii grupului vor valoriza $ai puternic reco$pensa şi cu at2t $ai $ult cu c2t vor crede că ni$eni altcineva nu este n $ăsură să aloce reco$pensa0 /eco$pensele pot #iF pro$ovarea1 creşterea salariului1 zile libere1 laude1 etc0 Me$brii grupului vor lucra1 de obicei1 din greu pentru cineva care deţine controlulOputerea asupra reco$penselor1 vor aprecia persoana şi vor co$unica e#ectiv cu acea persoană0 Me$brii grupului vor avea este răuvoitor0 b< "uterea coercitivă .bazată pe eGercitarea constr2ngerii<F se nte$eiază pe percepţia lui B1 că A1 prin in#luenţa sa1 poate provoca consecinţe pozitive sau negative asupra sa0 "uterea constr2ngerii nsea$nă că B se aşteaptă să #ie pedepsit dacă nu va reuşi să #ie1 sau să se co$porte1 n concordanţă cu aşteptările1 sau dorinţele lui A0 6istincţia ntre puterea prin reco$pense şi puterea prin coerciţie1 este de $are i$portanţăF n ti$p ce pri$a tinde să crească atracţia lui B către A1 a doua are tendinţa de a #ace să descrească atracţia0 Utilizarea constr2ngerii n cazul unui con#lict are ca e#ect creşterea ostilităţii1 a resenti$entelor şi a #uriei0 Utilizarea constr2ngerii conduce deseori la creşterea agresivităţii şi a a$eninţărilor0 Acest gen de putere eGacerbează con#lictul şi i conduce at2t pe B c2t şi pe A la ne ncredere şi la căutarea de aliaţi $potriva celuilalt0 7n concluzie1 puterea coercitivă nu ar trebui să #ie utilizată n cazul situaţiilor con#lictuale0 Din ne#ericire1 liderii inabili o utilizează deseori şi consecinţa este că are loc o eGacerbare a con#lictelor şi nu o aplanare a acestora .

n#luenţa eGpertului se bazează pe credinţa lui B că A cunoaşte răspunsul eGact şi că spune adevărul0 Alt eGe$pluF clientul care acceptă sugestiile consilierului0 Acest gen de putere este $ult $ai li$itat dec2t puterea prin 96 .c< "uterea legiti$ată se bazează pe percepţia lui B1 că A are dreptul legiti$ de a>i prescrie co$porta$entul şi că el1 B1 are obligaţia de a accepta in#luenţa lui A0 Se pare că dintre cele cinci1 aceasta este #or$a cea $ai co$pleGă a puterii0 5a se bazează pe valori şi Osau nor$e interiorizate0 6alorile culturale constituie o bază co$ună pentru legiti$area puterii şi include #actori caF inteligenţă1 v2rstă1 caracteristici #izice1 castă1 etc0 De eGe$pluF n anu$ite culturi v2rsta este .descrierea postului1 de eGe$plu<0 Utilizarea puterii dincolo de li$itele do$eniului respectiv are ca e#ect descreşterea legiti$ităţii şi a directivităţii n raport cu autoritatea pe care o reprezintă0 d< "uterea prin identi#icare se bazează pe identi#icarea lui B cu A1 ceea ce nsea$nă că B are senti$entul participării la conducere alături de A1 sau ncearcă dorinţa unei ast#el de identităţi0 !u c2t este $ai puternică identi#icarea lui B cu A cu at2t $ai $are este şi atracţia lui B către A şi cu at2t $ai $are este puterea lui A n raport cu B0 6erbalizarea poate #i una de genulF Jeu sunt ca A şi deci $ă voi co$porta ca A4 sau J6reau să #iu ca A şi voi #i ca el n $ăsura n care $ă voi co$porta ca A1 voi avea aceleaşi convingeri1 credinţe ca A40 7n situaţiile dile$atice1 con#uze1 neclare B va căuta să>şi de#inească ideile1 valorile1 credinţele n #uncţie de ideile1 valorile şi credinţele lui AL B este gata să adopte ideile1 valorile1 convingerile celuiOcelor .era P < respectată şi garantează dreptul de a prescrie co$porta$entul pentru ceilalţi0 Acceptarea structurii sociale este o altă bază de legiti$are a puterii1 de eGe$plu1 legiti$area puterii ntr>o organizaţie rezultă din relaţii ntre poziţii şi nu ntre persoane0 Do$eniile n care puterea este legiti$ată sunt n general speci#icate .ca grup< cu care se identi#ică0 Adeseori B nu este conştient de puterea de re#erinţă pe care A o eGercită asupra lui0 e< "uterea ca eGpertiză se bazează pe percepţia lui B1 că A posedă cunoştinţe şi eGperienţe speciale0 De eGe$pluF eGpertiza $edicului1 apelul la indicaţiilor unui localnic atunci c2nd cineva se a#lă ntr>un oraş necunoscut0 .

cel $ai elocvent este cazul puterii ca identi#icare<0 97 .identi#icare1 deoarece este speci#ică doar pentru o arie restr&nsă0 (rogarea e@pertizei !i în alte do#enii duce la pierderea încrederii0 !oncluzieF oricare ar #i sursele puterii .aşa cu$ rezultă din analiza tipurilor de putere $enţionate<1 ea este cu at2t $ai $are1 cu c2t #unda$entarea sa este $ai pro#undă .

paşi< pentru cele pe ter$en lung0 5oti ele pentru care e i#portant să "ie sta$ilite scopurile grupului7 • • • • • • e"icacitatea grupului poate "i apreciată prin raportare la atingerea scopurilorH scopurile orientează8 direcţionează grupurile !i #e#$rii de grupH scopurile direcţionează progra#ul !i e"orturile grupuluiH con"lictele de opinie dintre #e#$rii grupului se rezol ă dacă se judecă care dintre opinii sunt "a ora$ile atingerii scopurilor grupuluiH scopurile constituie o "orţă #oti aţională care sti#ulează #e#$rii grupurilor să lucreze pentru atingerea scopurilorH odată ce #e#$rii grupurilor au con enit asupra scopurilor8 se or si#ţi o$ligaţi să-!i #o$ilizeze e"orturile8 a$ilităţile pentru atingerea scopurilor0 5oti aţia pentru atingerea scopurilor este #ai #are dacă #e#$rii grupului au "ost i#plicaţi în sta$ilirea scopurilor8 ceea ce însea#nă7 )/ că scopurile personale au #ai #ari !anse de a "i integrate în scopurile grupului8 2/ con!tientizarea i#portanţei alegerii acelor scopuri !i nu a altora8 9/ #e#$rii si#t o #ai #are o$ligaţie să #o$ilizeze resurse dacă au contri$uit la selectarea !i sta$ilirea scopurilor0 9.Scopuri personale şi scopurile grupului (Scopul” este1 de regulă1 de#init ca #iind acea #inalitate spre care este orientată activitatea unei persoane sau a unui grup0 5ste un punct ter$inus1 un ideal sau o dorinţă valorizată0 Scopul personal” se re#eră la #aptul că este asu$at de un anu$it $e$bru al grupului0 Scopul grupului” este asu$at de su#icient de $uţi $e$bri de grup1 ast#el nc2t se poate spune că grupul nsuşi este angaEat pentru realizarea lui0 )rice grup are scopuri1 după cu$ şi orice persoană are scopuri0 Scopul poate #i pe termen lung sau pe termen scurt1 cele pe ter$en scurt put2nd #i repere . .

eri"-)*968 (sc.iar dacă nu e@istă cerinţe speciale în acest sens !i nici nu se recurge la reco#pense0 .-)*558 Lrec.eterogene însea#nă că or utiliza %agende personale ascunse'8 cu scopuri necunoscute celorlalţi #e#$ri de grup8 ceea ce însea#nă că acestea or putea inter"era cu scopurile de grup0 Cneori %agendele ascunse'pot "i distructi e .ărţui pe ceilalţi #e#$ri pentru a-!i realiza scopul ascuns/8 sau #ai puţin gra e -acapararea pauzelor de către persoane care or să-!i e@erseze capacităţile de co#unicare/0 +"ectele %agendelor ascunse' pot "i #ini#alizate prin incorporarea scopurilor personale în cele de grup0 Tre$uie #enţionat că toate grupurile lucrează pe două planuri7 sarcinile de suprafaţă şi ne!oi şi moti!aţii ascunse" Toţi #e#$rii in în grup pentru a-!i satis"ace c&te a ne oi personale0 Cneori8 după ce anu#ite tre$uinţe au "ost satis"ăcute ies la supra"aţă altele noi0 (sta nu însea#nă egois#8 ci este ce a nor#al !i de a!teptat0 4ro$le#a este ce e"ect au aceste ne oi personale asupra celor de grup7 ne oile lui ( să nu "r&neze atingerea scopurilor grupului0 2oluţia constă în a legiti#a ne oile personale ast"el înc&t pro$le#ele să poată "i rezol ate0 2arcina liderului este de a sprijini pe acei #e#$ri care încearcă să scoată la supra"aţă agendele ascunse0 Ideal este ca ni#eni să nu "ie criticat că are o agendă ascunsă pentru a nu crea in.-)*62/ au e idenţiat un "apt indu$ita$il7 într-o proporţie "oarte #are8 #ai #ult de o trei#e8 #e#$rii unui grup8 au tendinţa de a se con"or#a judecăţilor grupului8 c.i$iţii !i atitudini de"ensi e0 8'08(0'D !on#or$area 2tudiile asupra e"ectelor grupului -2.onformarea a fost definită ca fiind procesul de supunere la presiunea grupului" 9* .Cu c&t e@istă o #ai #are congruenţă între scopurile personale !i cele de grup8 cu at&t atracti itatea grupului cre!te0 2copurile personale pot "i omogene sau heterogene" Cu c&t sunt #ai o#ogene cu at&t or "i #ai u!or de sta$ilit scopurile grupului0 C&nd #e#$rii grupului au scopuri .de e@e#plu dacă în grup se a"lă un scriitor al cărui scop ascuns este de a edea %pe iu' anu#ite co#porta#ente este "oarte pro$a$il că îi a .

iar dacă8 personal8 or a ea de su"erit0 +@istă #ari di"erenţe indi iduale în procesul con"or#ării7 sunt puţini cei care se con"or#ează în #ajoritatea cazurilor8 !i de ase#enea8 sunt puţini cei care nu se con"or#ează de o$icei0 5ajoritatea oa#enilor se con"or#ează în anu#ite situaţii8 pe c&nd în altele nu0 • .iar dacă acestea sunt în #od e ident inadec ate sau gre!ite0 • • 5ulţi oa#eni pot "i in"luenţaţi prin presiunea grupului8 -se supun acesteia/ c.cerinţele8 nor#ele !i alorile grupului coincid cu cele personale/0 Cercetările destinate studierii co#porta#entelor de con"or#are -Lrec.iar dacă acestea nu coincid cu cele personale/ !i de profun ime .ăspunsurile date de indi izi c.-)*62/8 au e idenţiat ur#ătoarele7 • Indi izii au tendinţa de a adopta co#porta#entele : judecăţile induse su$ presiunea grupului8 c.iar dacă co#porta#entul i#pus este inco#pati$il cu on ingerile !i standardele lor #orale !i de conduită0 30 .Con"or#area presupune e4istenţa implicită a unui conflict între in"luenţele e@ercitate de grup !i %"orţele lăuntrice'8 personale8 care deter#ină un #od di"erit de a aloriza8 g&ndi sau acţiona0 Cine a care e@peri#entează un ast"el de con"lict are două alternati e7 "ie să-!i a"ir#e punctul de !edere independent8 "ie să se conforme e !i să adopte punctul de edere al grupului0 >a r&ndul său8 conformarea poate î#$răca două aspecte7 de suprafaţă -cine a acceptă !i se co#portă în con"or#itate cu cerinţele8 nor#ele !i alorile grupului c.estionaţi ind idual8 sunt di"erite de cele date su$ presiunea grupului0 Nu#ai o #ică parte dintre su$iecţi #ai păstrează opiniile e@pri#ate anterior în grup8 #ajoritatea a &nd tendinţa de a %re eni' la judecăţile personale0 • • Cu c&t grupul este #ai #are8 cu at&t presiunea pentru supunere este #ai puternică0 6acă unei persoane i se opune o alta8 or "i #ici !anse ca una să o supună pe cealaltă0 Tansele cresc dacă uneia i se alătură o parte din grup0 (lt"el spus8 o opinie dizidentă are ca e"ect întărirea grupării independente care la r&ndul său a putea in"luenţa decizia grupului0 • =a#enii se supun unei co#enzi autoritare c.

isă !i onestă8 coeziune8 $ogăţie de resurse0 2-a constatat că printre e"ectele cooperării pot "i enu#erate7  cre!terea creati ităţii8  cordonarea e"orturilor8  cre!terea di iziunii #uncii8  i#plicarea e#oţională pentru atingerea scopurilor grupului8  dez oltarea a$ilităţilor interpersonale8  atitudini poziti e "aţă de grup !i sarcinile sale8  g&ndire di ergentă8  acceptanţă crescută "aţă de di"erenţele indi iduale !i culturale  dez oltarea a$ilităţilor de decizie !i rezol are de pro$le#e  dorinţa de a o"eri ajutor !i de a î#pără!i e@perienţele co#une0 -Ronson U Ronson8 )*75/ 3) .Dn general8 grupul de apartenenţă -ca grup de re"erinţă/8 contri$uie la de"inirea realităţii sociale7 #ajoritatea oa#enilor nu dispun de #ijloace non N sociale8 %o$iecti e'8 de autoapreciere !i orientareH în consecinţă î!i însu!esc opiniile8 alorile8 credinţele cerlalţi0 1iecare #e#$ru al unui grup este creditat !i ocupă o poziţie -status/ în cadrul grupului8 în #ăsura în care î!i de#onstrează co#petenţele !i se con"or#ează e@pectanţei sociale0 Creditarea ast"el o$ţinută -din partera grupului/ poate "i "olosită8 la un #o#ent dat8 pentru a"ir#area unui co#porta#ent noncon"or#ist8 -de negare a nor#elor !i alorilor/8 "ără a "i sancţionat8 alt"el spus status-ul său este întărit0 Noncon"or#is#ul8 la r&ndul său8 nu a "i creditat la in"init7 "oarte pro$a$il a ur#a un declin al status-ului8 sau c.iar o respingere din partea celorlalţi #e#$ri0 !o$petiţie şi cooperare n grup Dn cadrul grupurilor at#os"era poate "i7 • De cooperare8 caracterizată prin7 co#unicare desc.

identice sau complementare0 Dn ast"el de grupuri "iecare #e#$ru ur#ăre!te să-!i coordoneze e"orturile cu ale celorlalţi pentru atingerea scopurilor grupului0 4entru sta$ilirea at#os"erei de cooperare este i#portant ca grupul să "ie orientat înspre realizarea per"or#anţelor de grup8 #ai #ult dec&t înspre realizarea celor personale0 • De competiţie/ caracterizată prin luptă acer$ă8 distructi ă0 Consecinţele at#os"erei de co#petiţie în grup pot "i7  descre!terea creati ităţii8  lipsa de coordonare a e"orturilor  reducerea di iziunii #uncii8  reducerea coeziunii grupului8  co#unicarea este ine"icace8  suspiciune !i neîncredere8  grad crescut de an@ietate8  atitudini negati e "aţă de grup !i sarcinile sale8  antipatii "aţă de #e#$rii grupului8  respingerea di"erenţelor indi iduale !i culturale  lipsă de e"icacitate în rezol area de pro$le#e Dn cadrul grupurilor cu at#os"eră de co#petiţie8 #e#$rii sunt orientaţi înspre atingerea scopurilor personale8 ignor&ndu-le pe cele co#une0 6acă în cadrul unui grup cooperant apare o persoană cu un coporta#ent co#petiti 8 aceasta a sc.i#$a8 de regulă8 at#os"era grupului8 trans"or#&ndu-l într-unul co#petiti 0 +@plicaţia acestei puternice in"luenţe constă în aceea că persoana co#petiti ă a încerca să pro"ite8 în interes personal8 de at#os"era cooperantă !i a tinde să ocupe o poziţie pri ilegiată "aţă de ceilalţi #e#$ri ai grupului0 .eacţia grupului a "i una de apărare7 ceilalţi #e#$ri nu or ad#ite să "ie e@ploataţi8 !i în consecinţă or începe să "uncţioneze după #odelul noului enit0 4entru ca grupul cooperant să supra ieţuiască este i#portant ca noul sau noii #e#$ri să ai$ă o orientare co#pati$ilă cu a acestuia0 32 .(t#os"era de cooperare sur ine atunci c&nd scoporile personale ale #e#$rilor grupului sunt percepute ca "iind compatibile.

!ontroversă şi creativitate n grup 4rin ter#enul generic de %contro ersă' înţelege# situaţii de genul dez$aterilor8 disputelor8 discuţiilor în contradictoriu re"eritoare la idei8 credinţe8 con ingeri8 asu#pţii0 Contro ersele sunt "ire!ti !i "rec ente în cadrul grupurilor0 Conduse cu înde#înare8 contro ersele pot contri$ui la cre!terea creati ităţii8 pot sti#ula angajarea #e#$rilor !i î#$unătăţirea calităţii deciziilor0 'eacţiile emoţionale8 care însoţesc8 de regulă8 angajarea în situaţii contro ersate pot a ea ca efecte po iti!e/ • • • • • • • • • • • • • • curiozitatea8 sti#ularea8 e@altarea8 i#plicarea8 co#unicarea8 adaptarea8 iar ca efecte negati!e/ "rustrarea8 dezgustul8 "uria8 tea#a8 resenti#entele8 respingerea8 neîncrederea8 apatia0 4e de altă parte8 oa#enii reacţionează di"erit în situaţii contro ersate7 unii le e ită8 alţii le găsesc incitante8 pe alţii îi în"urie8 în ti#p ce alţii le "olosesc pentru a se e@pri#a8 pentru a-!i entila senti#entele !i preocupările0 4rin inter#ediul contro erselor #e#$rii grupurilor reu!esc adeseori să-!i clari"ice propriile alori !i con ingeri8 ceea ce sti#ulează procesul dez oltării personale0 Dn ăţ&nd 39 .

presupune parcurgerea ur#ătorilor pa!i7 • • • • • • Identi"icarea !i de"inirea ne oilor "iecărei persoane în parte !i a "iecărui su$grup0 Găsirea soluţiilor alternati e0 + aluarea soluţiilor găsite0 2electarea soluţiei care a pri#it otul "iecărui #e#$ru0 I#ple#entarea soluţiei + aluarea #odului în care "uncţionează soluţia adoptată0 +ste ade ărat că redirecţionarea unei situaţii con"lictuale nu este un proces u!or nici pentru lider nici pentru #e#$rii care s-au a"lat pe poziţii at&t de di"erite0 Ceea ce 33 .să controleze con"lictele interpersonale8 #e#$rii grupurilor deprind !i #odalităţi de rezol are a con"lictelor interioare0 (tunci c&nd contro ersele sunt scăpate de su$ control ele degenerează în con"licte8 #e#$rii î#părţindu-se în ta$ere ad erse -%ei' !i %noi'/ !i judec&nd situaţia în ter#eni antagoni!ti7 %corect-incorect'8 %dreptate-injustiţie'8 etc0 Abordarea con#lictelor n cadrul grupului =dată apărut8 con"lictul poate "i a$ordat8 în principal8 din două perspecti e7 a$ordarea de tipul (c$ştig#pierdere* !i a$ordarea de tipul (c$ştig#c$ştig* -rezol are de pro$le#e/0 Dn pri#a situaţie8 (c$ştig#pierdere*. se "or#ează su$grupuri de putere8 "iecare su$grup neg&nd legiti#itatea celuilalt !i încerc&nd să iasă în ingător0 =$iecti ele grupului pe ter#en lung sunt uitate8 întreaga atenţie !i energie a părţilor "iind concentrate asupra consolidării propriei poziţii !i argu#entaţii7 perdanţii nu #ai sunt dispu!i să-!i o"ere resursele pentru acţiunile i#puse de în ingători0 Neîncrederea8 lipsa ce co#unicare !i cooperare8 re"uzul de a ota8 distorsiunile de #esaj8 e@pri#ările ire erenţioase8 dez ăluirile de "apte jenante8 respingerile personale sunt cîte a dintre notele caracteristice situaţiilor con"lictuale a$ordate în ter#eni de (c$ştig#pierdere* 0 ($ordarea centrată pe rezol area de pro$le#e8 în ter#eni de (c$ştig#c$ştig*.

i#$area este în pri#ul r&nd e@istenţa unui scop co#un pe care toţi #e#$rii să-l înţeleagă !i cu care să "ie de acord0 4rocesul sc."ace posi$ilă sc.eia soluţionării con"lictului8 a trans"or#ării unei situaţii de tipul (c$ştig# pierdere* într-una de tip (cîştig#c$ştig*8 este opţiunea pentru o soluţie con ena$ilă pentru toţi8 în locul uneia con ena$ile doar pentru o persoană sau pentru un su$grup0 !o$porta$ente perturbatoare n cadrul grupurilor Co#porta#entele pertur$atoare se înt&lnesc îndeose$i în cadrul grupurilor in oluntare -grupuri la care indi izii sunt constr&n!i să participe/0 Dn categoria acestor co#porta#ente intră7 agresi itatea8 re"uzul de a îndeplini anu#ite sarcini8 dorinţa de a "i #ereu în co#petiţie8 co#porta#entul de#onstrati 8 co#porta#entul de $u"on8 co#porta#entul seducti 0 >iderul are la înde#&nă trei #odalităţi principale prin care poate controla ast"el de co#porta#ente7 • să per#ită aceste #ani"estări dar să le ignore sau să le #ini#alizeze8 ast"el înc&t persoana să perceapă inadec area8 să si#tă ridicolul în care se plasează !i să renunţe de $ună oieH • • să recurgă la con"runtarea7 lider .i#$ării #odului de a$ordare a con"lictului poate "i "acilitat !i de ascultarea acti ă8 e#patică8 a punctului de edere a celuilalt -sau al celorlalţi/8 ca !i de luarea deciziei8 de pre"erinţă8 prin consens0 Dn cele din ur#ă8 ar "i i#portant de ăzut dacă8 pentru toţi #e#$rii8 co#pro#isul sau consensul la care s-a recurs este accepta$il0 C.persoana tur$ulentă8 "ie într-o discuţie indi iduală8 "ie de "aţă cu ceilalţi #e#$ri ai grupuluiH con"runtarea să ai$ă loc între un alt #e#$ru al grupului !i persoana tur$ulentă0 =ricare dintre aceste #etode se poate do edi "ructuasă0 35 .

is sau desc.isH durata grupului0 cunoa!tere poate contri$ui la preînt&#inrea sau corecta lor Dn a"ara acestor "actori8 e@istă !i nu#eroase capcane !i dile#e în conducerea grupurilor8 a căror soluţionare0 2ă nu se uite că iaţa unui grup este ase#ănătoare cu iaţa oricărui siste# iu !i deci8 el poate trece prin di"erite etape de dez oltare cărora tre$uie să li se acorde i#portanţa cu enită0 Scopul grupului 2ta$iliţi cu atenţie !i precizie scopul pentru care doriţi să constituiţi grupul8 deoarece acesta a in"luenţa !i selecţia #e#$rilor? +@e#ple7 • 4entru grupurile ce au ca scop soluţionarea pro$le#elor8 i#portantă a "i e@pertiza participanţilor !i de aceea este reco#anda$ilă constituirea grupului din #e#$ri cu cuno!tinţe8 co#petenţe !i perspecti e aparţin&nd unor do#enii di"erite0 36 .Factori i$portanţi pentru nceperea şi derularea intervenţiei de grup "rea$bul 4rocesele de "or#are !i conducere a grupurilor depind în "oarte #are #ăsură de/ tipul de grup pe care doriţi să#l formaţi şi de scopurile specifice pe care !i le propuneţi 0 +@istă însă elemente comune de care tre$uie să ţineţi cont deoarece acestea in"luenţează8 în orice grup8 atingerea potenţialului #a@i#0 (st"el de "actori sunt7 • • • • • • stilul de conducere a grupuluiH si#ilaritatea #e#$rilor -o#ogenitate/H &rsta !i se@ulH #ări#ea grupuluiH caracteristica de a "i înc.

aracteristici comportamentale -acţiuni sau co#porta#ente a!teptate de la un #e#$ru al grupului/0 1oarte pro$a$il că o persoană agresi ă sau .• 4entru grupurile al căror scop este educarea:"or#area în do#enii speci"ice8 selecţia #e#$rilor a a ea în edere ca ace!tia să ai$ă caracteristici !i interese ase#ănătoare0 • 4entru grupurile cu scop terapeutic este i#portantă inter ie area indi iduală8 anterior constituirii grupului8 ast"el înc&t liderul să-!i poată da sea#a dacă persoanele pot "ace "aţă situaţiilor:presiunilor de grup0 !o$poziţia grupului . !$rstă9 2i#ilaritatea atri$utelor descripti e poate "i "a ora$ilă atingerii scopului prin caracteristica o#ogenităţii !i în acela!i ti#p8 con"eră lucrului cu ast"el de grupuri anu#ite particularităţi7 se lucrează di"erit cu grupuri de copii8 grupuri de adolescenţi8 grupuri de &rstnici8 grupuri de "e#ei8 etc0 .tribute descripti!e 8se4.cordaţi atenţie şi atributelor descripti!e şi caracteristicilor comportamentale.i$ă participareaH 37 .iperacti ă a pertur$a "uncţionarea grupurilor0 (d#iterea în grup a persoanelor cu co#porta#ente !i alori care să contri$uie la înt&rirea coeziunii este nu nu#ai necesară dar !i posi$ilă8 prin luarea în considerare a co#porta#entelor8 alorilor8 atitudinilor8 #ani"estate anterior -pe $aza in"or#aţiilor culese din inter iuri indi iduale8 re"erinţe8 etc0/0 Mări$ea grupului Stabiliţi mărimea grupului în funcţie de scopul propus: 2e pare că pentru "iecare tip de grup e@istă un nu#ăr opti# de #e#$ri7 • • • grupul opti# se constituie în jurul ci"rei cinciH grupurile #ici sti#ulează contro ersa8 antagonis#eleH grupurile #ari in. deoarece mi4tura astfel creată poate influenţa atingerea scopurilor" .

• cu c&t sarcina este #ai co#ple@ă cu at&t nu#ărul #e#$rilor poate "i #ai #are0 Grup nc%is versus grup desc%is Stabiliţi cu ce tip de grup !eţi lucra: .idere8 scăderea încrederii în pro#isa con"idenţialitate0 6e ase#enea8 în grupurile desc.ele două tipuri de grupuri pre intă deopotri!ă a!anta)e şi de a!anta)e" -rupurile deschise se con"runtă cu situaţii precu#7 • • • • • ad#iterea continuă de noi #e#$ri8 plecare prea ti#purie a unor #e#$ri8 sc.i$area proceselor de desc. .iar !i în ter#eni te#porali -scopurile sunt atinse într-un ti#p #ai scurt/0 4lecarea pre#atură a unor #e#$ri este resi#ţită cel #ai adesea dra#atic de către grup8 ceea ce poate in"luenţa dina#ica proceselor de grup -recul8 stagnare8 pentru un ti#p/0 (t&t în grupurile desc.ise8 #e#$rii se a"lă în etape dei"erite ale aco#odării cu procesele de grup0 -rupurile închise prezintă a antajul de a "uncţiona cu #ai #ultă e"icacitate8 c.ise c&t !i în cele desc.i#$area "rec entă a #e#$rilor0 (ceste situaţii prezintă7 a!anta)ul de aduce noi #odele co#porta#entale ce ulterior rede"inirea nor#elor !i practicilor ec.ise liderii tre$uie să acorde o atenţie deose$ită proceselor de ter#inare !i despărţire0 Durata grupului 4rocesele de grup descrise anterior ne per#it să re#arcă# "aptul că "iecărei etape tre$uie să-i "ie alocate su"icient ti#p0 4ractica a de#onstrat că #ajoritatea grupurilor se des"ă!oară pe durata a )-9 ore săptă#&nal8 ti#p de c&te a săptă#&ni -grupurile terapeutice au8 de regulă8 o durată #ai #are8 adeseori i#pusă de asociaţiile pro"esionale/0 or contri$ui la 3.iului grup0 De a!anta)ele pri#irii continue de noi #e#$ri sunt legate de in.

niţierea (ceastă etapă presupune7 • • • recunoa!terea e@istenţei unei pro$le#e co#une care ar putea "i soluţionată printro a$ordare de grup0 2ta$ilirea unor scopuri preli#inarii de către lider !i potenţialii #e#$ri ai grupului0 =rganizarea -e entual/ a unui stagiu de iniţiere0 'ecomandare Notaţi di"eritele percepţii ale #e#$rilor grupului is V is de pro$le#a se#nalată0 In entariaţi scopurile propuse de #e#$rii potenţiali ai grupului0 Notaţi cu# s-a "ăcut opţiunea pentru scopul general0 5valuarea şi plani#icarea 6e regulă aceasta este etapa în care este posi$ilă o e aluare de pro"unzi#e a #e#$rilor grupului !i a ne oilor acestora8 sta$ilirea scopurilor !i plani"icarea inter enţiei0 Dn realitate această etapă nu este niciodată înc.2ta$ilirea li#itelor te#porale8 a structurii de lucru8 este "oarte i#portantă deoarece contri$uie la reducerea rezistenţelor -ne"uncţionale/0 Cneori condiţiile logististce -spaţiul de des"ă!urare disponi$il pentru un ti#p li#itat/ i#pun o plani"icare destul de riguroasă0 4lani"icarea duratei grupului nu tre$uie să de ină un cadru rigid8 o constr&ngere perrtur$atoare a proceselor de grup0 6i#potri ă8 liderul tre$uie să o$ser e ne oile de cre!tre !i dez oltare ale grupului !i să ajusteze ter#enii te#porali în "uncţie de acestea8 pentru a nu constr&ngeri0 "aşi n #or$area grupului .eiată8 căci prin natura sa8 dina#ica grupului i#pune8 încontinuu8 ajustări ale planurilor de inter enţie0 +ste reco#anda$ilă "i@area unui nu#ăr rezona$il de scopuri8 ca !i asigurarea că8 pentru toţi #e#$rii8 acestea sunt clare !i acceptate0 2e e ită ast"el aglo#erarea personală cu agende ascunse? 2copurile odată sta$ilite8 se i#pune sta$ilirea unor li#ite te#porale rezona$ile pentru realizarea lor0 3* "ace loc "rustrărilor !i di ersiunilor care pot "i generate de ast"el de .

i#$ărilor petrecute în grup0 Dezvoltarea grupului şi intervenţia Nor#ele8 a!teptările8 alorile !i scopurile grupului or ie!i în e idenţă în această etapă0 +le or in"luenţa !i or "i in"luenţate8 la r&ndul lor8 de acti ităţile !i relaţiile din cadrul grupului0 >ider-ul grupului î!i a asu#a o #ultitudine de roluri pentru a-!i e@ercita in"luenţa !i pentru a conduce la atingerea scopurilor0 'ecomandare Notaţi aceste nor#e8 alori8 a!teptări pentru a putea caracteriza !i e alua grupul0 .e#arcaţi pre"erinţele "iecărui #e#$ru al grupului pentru un anu#it gen de acti ităţi !i pentru anu#ite relaţii0 50 .e#arcaţi în ce #anieră su$scrie "iecare #e#$ru la scopurile co#une -reacţii de satis"acţie:insatis"acţie8 toleranţă8 discon"ort/0 Selecţia $e$brilor <or "i acceptate acele persoane care par a a ea o atitudine poziti ă "aţă de grup0 1actorii care in"luenţează co#poziţia grupului .'ecomandare =$ser aţi dacă "iecare #e#$ru al grupului cunoa!te clar scopurile propuse0 .&rstă8 se@8 atitudine8 alori8 etc0/ tre$uie luaţi în considerare în această etapă0 (tracti itatea e@ercitată de grup asupra anu#itor persoane poate a ea aloare indicati ă pentru i#plicarea ulterioară în grup0 'ecomandare Testaţi atitudinile iniţiale ale #e#$rilor "aţă de grup !i reţineţi-le0 (cestea or "i interesante pentru e aluarea sc.

eiera lucrului în grup0 (preciaţi %"actorii de risc' ce pot a"ecta încetarea acti ităţii în grup0 G%id pentru conducerea grupurilor Teoriile pri ind conducerea grupurilor au su$liniat "aptul că "iecare #e#$ru al unui grup acţionează8 în procesul asu#ării rolurilor8 si#ultan !i ca lider de grup0 Dn alte 5) .5valuare şi ter$inarea + aluarea este un proces continuu0 6ecizia de a înc.eia lucrul în grup este deter#inată de7 a/ atingerea scopurilor indi iduale !i de grupH $/ ter#inarea ti#pului rezer at pentru scopul respecti H c/ incapacitatea grupului de a atinge scopurile propuseH d/ continuarea lucrului în grup poate "i dăunătoare pentru unul sau #ai #ulţi #e#$ri0 Ter#inarea lucrului în grup poate declan!a acelea!i reacţii ca !i în cazul întreruperii altor tipuri de relaţii0 >iderul de grup tre$uie să-!i asu#e rolul de a "acilita ter#inarea8 desprţirea0 'comandare (preciaţi care dintre "actorii aici #enţionaţi pre alează în înc.

condiţii dec&t cele de grup8 #ulte persoane nu-!i asu#ă cu $ună !tiinţă -con!tient/ rolul de conducător8 te#&ndu-se "ie că nu or !ti cu# să acţioneze8 "ie că nu au caracteristicile necesare unui lider0 Dn #od a$solut surprinzător8 se poate constata că deseori se înt&#plă ca cei #ai ti#izi8 an@io!i !i neîncrezători participanţi la grup8 să ajungă8 "inal#ente8 să-!i asu#e cu dezin oltură roluri de lider0 6ori# să su$linie# -!i să încurajă#8 totodată8 asu#area conducerii unor grupuri de către persoanele reticente/8 "aptul că nu e@istă di"erenţe se#ni"icati e între asu#area rolurilor de lider în cadrul grupurilor !i e@ercitarea acestor roluri în calitate de lider sau conducător dese#nat8 într-o structură organizaţională8 de e@e#plu0 Dn cele ce ur#ează sunt su#arizate c&te a dintre i#perati ele conducerii grupurilor -ele au "ost deja prezentate pe parcursul acestui #aterial/ )0 Ctilizaţi e@erciţii de încălzire la începerea grupurilor8 at&t în etapele iniţiale c&t !i cu ocazia "iecărei înt&lniri0 .olul acestor e@erciţii este de a %sparge g.eaţa'8 de a supri#a in.i$iţiile8 de a "acilita instalarea cli#atului de încredere8 contri$uind8 prin toate acestea8 la cre!terea e"icacităţii grupului0 20 Dn etapele de început ale grupului8 atenţia liderului tre$uie să "ie îndreptată înspre identi"icarea scopurilor personale ale #e#$rilor !i pornind de la acestea8 se or sta$ili scopurile grupului0 90 Cn lider dese#nat -nu#it8 %o"icial'8 "or#al/8 nu tre$uie să scape din edere î#părţirea responasa$iltăţilor0 1iecare #e#$ru al unui grup tre$uie să ai$ă !i e@perienţe de lider0 >iderului dese#nat nu tre$uie să do#ine !i să deţină controlul e@clusi grupului0 30 4entru luarea deciziilor se or utiliza acele #odalităţi care or da cea #ai #are satis"acţie -posi$ilităţi de e@pri#are !i de %regăsire' în decizia luată pentru c&t #ai #ulţi #e#$ri/ participanţilor la grup !i care se potri esc cel #ai $ine situaţiei de decizie create -consens sau #ajoritate si#plă/0 50 +ste întotdeauna de pre"erat o at#os"eră cooperantă în grup -în de" oarea co#peţiţiei/0 al grupului7 el nu este responsa$il pentru toate sarcinile !i "uncţiile 52 .

pinions and Social Pressure*.60 Ttiind că8 în grup8 contro ersele !i con"lictele sunt ine ita$ile8 pentru soluţionarea acestora este pre"era$ilă a$ordarea de tipul %non-pierdere' -ni#eni nu pierde/ în detri#entul celei de tipul %c&!tig-pierdere' -cine a c&!tigă în ti#p ce altul pierde/0 70 Dn general este de pre"erat ca liderul să "aciliteze con"runtările desc.eie !i de ase#enea8 con"eră #e#$rilor satis"acţia de a "i dus la $un s"&r!it cele propuse0 Bibliogra#ie Asc%1 S0 501 -)*55/8 (.ise între #e#$rii care au #ani"estări ostile0 .isă8 onestă0 *0 Dn grupurile educati e8 terapeutice sau de sensi$ilizare se or o"eri at&t cuno!tinţe teoretice c&t !i posi$ilităţi practice de e@ersare a noilor cuno!tinţe !i de "or#are a deprinderilor0 )00 (cordaţi atenţia cu enită ulti#ei !edinţe de grup0 Nu ezitaţi să su#arizaţi -at&t liderul c&t !i ceilalţi #e#$ri ai grupului/ !i în "elul acesta să punctaţi pe scurt cele #ai i#portante #o#ente ale grupului0 2u#arizarea are rolul de a a#inti etapele sau procesele c. 2cienti"ic (#erican8 No0 )*9 Bro@n1 A01 -)**3/8 -roup Work8 (rena8 +ngland 59 .0 Cr#ăriţi să creaţi o at#os"eră de co#unicare desc.

e FaKort. 5odel for Stages of De!elopment in Social Work -roups= 8 in Y >4plorations in -roup Work=8 +d0 2aul Iernstein8 Ioston7 5il"ord Fouse Care1 A0 "aul1 -)*62/8 ?andbook of Small -roup 'esearch8 NeK XorQ8 1ree 4ress Cenry1 Sue1 -)**2/8 -roup Skills in Social Work8 IrooQs Cole 4u$l0 Cop#anS8 Cali"ornia =o%nson1 D0 S0L =%onson F0 "01 -)*75/8 @oining Together8 +ngleKood Cli""s8 N0 R08 4rentice-Fall Ratz1 Al#red C0L Bender 5ugene .icago 53 .*/8 Social Work <ith -roups8 Nelson Fall 4u$lis.reated Social .ing )sborn1 A0 F01 . -)**5/8 Support -roups8 T. în Rournal o" (pplied Ie.ippitt1 /0L S%ite1 /0 R01 -)*9*/8 Patterns of .arles 2cri$nerZs 2ons0 S%eri#1 M01 -)*96/8 T.ologS o" 2ocial Norns8 Farper U . 4ress8 NeK-XorQ U >ondon Garland1 =a$es A0L Cubert =onesL Rolondny /alp%1 -)*65/8 =. -roup Process 5odel for Problem 2dentification and Program Planning.e 2Qilled Felper Frenc%1 =0 /0 "0L /aven1 B01 -)*6.outledge8 >ondon ?astro@1 !01 .reati!e problem Sol!ing.limates8 în Rournal o" 2ocial 4sSc.pplied 2magination/ Principles and Procedures of .)*.)*69/8 . 5ontereS8 Cali"7 IrooQs:Cole 4u$lis.0 -)*76/8 The Strength 2n %s/ Self#?elp -roups in the 5odern World8 NeK XorQ7 1ranQlin Matts Rrec%1 DavidL !rutc%#ield1 /ic%ard S0L Ballac%ey1 50 .DelbecQ1 AndreL 6an de 6en1 Andre@1 -)*7)/8 .ers8 C.XorQ7 C.01 -)*62/8 2ndi!idual in Societ78 NeK XorQ8 5cGraK-Fill0 .a ioral 2cience8 RulS-(ugust 5gan1 G01 -)*.e@in1 RurtL .2/8 T.oK GalinsMy1 Maeda =01 Sc%opler =anice C "./8 %The &ases of Social Po<er* in -roup Dinam7cs/ 'esearch and Theor7'8 +d0 6orKin CartKrig.t and (l in Wander 9rd ed0 NeK XorQ7 Farper U .oK8 NeK:XorQ StocM1 S%itaMer D01 -)**2/8 %sing -roups to ?elp People8 . NeK.reati!it7 in 2ndi!iduals and -roups.ggressi!e &eha!ior in >4perimentall7 .e 4sic.ologS8 Nr0)0 Maier1 *0 /0 F01 -)*70/8 Problem Sol!ing and .