You are on page 1of 2

Anton Pann

O alta mare personalitate pasionata de muzica a fost Anton Pann. Poet, compozitor de muzica religioasa, profesor de muzica religioasă, folclorist, literat, publicist, a fost supranumit de catre Mihai Eminescu „finul Pepelei, cel isteț ca un proverb” în poemul Epigonii. Anton Pann s-a născut în Bulgaria, la Sliven, un târg însemnat așezat la poalele versantului sudic al munților Balcani, pe malul stâng al raului Tundza, laN-NE de Stara-Zagora . La 16 ani, s-a stabilit împreună cu mama sa în Bucureşti, unde avea săşi câştige pâinea, la început cântând pe la biserici şi dând lecţii de muzică orientală prin diverse mănăstiri. Din 1819 s-a înscris la noua şcoală înfiinţată de Petru Efesiul. Înainte de toate, maestrul Pann a fost cântăreţ de strană. Marea lui dragoste şi marea lui mândrie a fost întotdeauna muzica, întâi cea bisericească, în slujba căreia a stat nu mai puţin de patruzeci şi patru de ani. Despre personalitatea şi opera sa au scris mari oameni ai neamului nostru, precum: Mihai Eminescu, Nicolae Iorga, Vasile Alecsandri, Dimitrie Bolintineanu, Lucian Blaga, George Călinescu, Marin Sorescu şi alţii. Un pasionat colecționar de muzică românească, care a notat creații din repertoriul muzicienilor din perioada fanariotă. Pann a tipărit mai târziu unele din cele mai vechi piese muzicale de curte și cântece de lume inspirate din melosul bizantin si otoman. Acest lucru a fost însoțit de interesul său în alte tradiții muzicale: în practica sa bisericească, el a tradus si compus in tradiția imnologiei bizantine si a fost printre primii din generația sa care a folosit terminologia muzicala vestica in indicarea tempoului sau a elementelor de agogica. Anton Pann a fost și un interpret iscusit la lauta, chitara si, posibil, la pianoforte, cântând în diverse momente, alaturi de tinerii boieri. Dintre culegerile și creațiile sale muzicale se numără compozitii orientale, romanțe și cântece de lume printre care: „Bordeiaș, bordei, bordei”, „Inima mi-e plină”, „Mugur, mugurel”, „Până când nu te iubeam”, „Nu mai poci de ostenit”, „Leliță săftiță”, „Și noi la Ilinca”, „Unde-auz cucul cântând” sau „Sub poale de codru verde”.

prin cele doua exemple prezentate mai sus putem afirma concis ca muzica se imbina intr-o maniera foarte delicata cu literatura romana. Astfel. .Anton Pann a fost cel care a pus pe muzică versurile Imnului national scris de brașoveanul Andrei Mureșanu.