You are on page 1of 6
Fundamentele Stiintei Marfurilor “ Povestea vinului ” - Recenzie 1 Autor: Hugh Johnson Anul aparitiei: 2009 Editura: Vino Vero Cluj “Povestea vinului” ne spune istoria acestei bauturi incepand din cele mai vechi timpuri si pana la ultimele noutati ale secolului nostru. Fara sa fie numai o insiruire tipologica, “Povestea vinului” este mai putin povestea licorii, cat cea a bautorului de vin din diferite epoci, o naratiune antropologica si o biografie descriptiva in acealasi timp. ceasta carte este de-a dreptul impresionanta din punct de vedere al ilustratiilor spectaculase si al continutului in care ne amuzam cu o multime de anecdote la fel de suculente ca insusi subiectul cartii si descoperim care sunt unele dintre cele mai incantatoare vinuri accesibile si noua. !e e"emplu, autorul spune# “$inul are o fata dubla# te poate face zeu, te poate face deci, imparat sau te poate face praf, deci cersetor.” %estseller-ul international al celui mai cunoscut scriitor despre vin, este o carte de cultura generala care vine sa umple un gol, invatandu-ne nu doar sa savuram, ci si sa regandim vinul, acest eli"ir nascut, asa cum spune &ohnson, pentru a ne alunga nelinistile. Scrisa cu umor tipic englezesc, in stilul inconfundabil al lui 'ugh &ohnson, “Povestea vinului” e o lectura captivanta care ne poarta pe nesimtite de-a lungul intregii istorii a culturii si civilizatiei umane, din antichitatea greaca pana in secolul al (()-lea. Pe drum, patrundem, de pilda, in nesfarsita dezbatere despre originea viilor din Franta, aflam ca vinul isi datoreaza viata lunga unui dop pus la o sticla in secolul al ($))-lea sau ca presedintele american *homas &efferson era convins ca vinul e +singurul antidot impotriva pacostei numita ,his-e.+. *iparita in conditii grafice deosebite, cartea e minunat ilustrata si adaposteste o serie de fotografii de arhiva nemaivazute pana acum. /onsiderata de mai multe publicatii cartea anului, editia disponibila si in limba romana aduce la zi varianta din 0121. Prin formatul de album de arta se obtine o data in plus reliefarea statutului pe care vinul l-a avut timp de milenii, acela de lu" suprem al omenirii. Precum scrie 'ugh &ohnson # “ 3amenii si l-au facut zeu si l-au adorat. 4rmele lui sunt peste tot si eu le-am urmat pe toate.” /artea este, inainte de toate, o poveste despre oameni si pasiunea lor pentru vin, incepind din antichitate si pina in zilele noastre - o istorie a gustului si aromelor atent mestesugite de vinificatorii haraziti a fi deopotriva fermieri si artisti, truditori si visatori, alchimisti si contabili. 2 )ncepe cu o istorisire a autorului# “5a curtile regelui &amshid o femeie din harem chinuita de insuportabile dureri de cap nervoase, a vrut sa le puna capat luandu-si viata, cu temuta otava, struguri care stateau intr-un loc si fermentasera. )n loc de moarte bautura ia adus o stare euforica si un somn odihnitor. /uminte, ea i-a spus regelui ce sa intamplat, dupa care &amshid nu stia cum sa faca mai mult vin.” 5a inceput avem o imagine de ansamblu asupra istoriei vinului si a fabricarii sale si se incheie cu tabele de referinta folosite in interpretarea corecta a informatiilor aflate pe eticheta unei sticle de vin, la pastrarea si servirea vinului sau la potrivirea optima dintre acesta si diversele feluri de mancare. 6ste incarcata de imagini sugestive, abordeaza subiectul alegerii si degustarii vinurilor intr-o maniera foarte atractiva. Fiecarei regiuni viticole i se dedica cate un intreg capitol care cuprinde descrierea celor mai importante podgorii, harti si o multitudine de informatii prezentate detaliat# de la specificul regiunii, tipul de sol, principalele soiuri cultivate pana la cele mai reprezentative podgorii. !e ce e vinul atat de special7 “8 pentru ca o buna parte din istoria sa si a omenirii, el a fost sursa de consolare si cura9, singurul medicament si antiseptic, singurul antidot pentru sufletele obosite, ridicindu-i pe oameni deasupra conditiei lor triste si umile”, ne spune autorul. vand o prezentare atractiva cu date riguros organizate, “Povestea vinului” reprezinta o resursa indispensabila de informatii atat pentru cunoscatori, cat si pentru incepatorii in arta degustarii vinurilor. Pentru fiecare regiune viticola este prezentata o lista cu cele mai bune dintre vinurile produse. 4n vin nobil incepe din vie. sta inseamna ca trebuie sa ai ceea ce se cheama un climat bun si o vita-de-vie de soi pur :nobil;. poi intervine pasiunea si hotararea omului de a transforma toate acestea intr-un vin. Se spune ca !umnezeu a creat vita-de-vie, iar omul a creat vinul. 5egenda spune ca !ion.sos, zeul vinului, s-a nascut in *racia, pe meleagurile ce astazi reprezinta teritoriul Romaniei. Romania sau !acia, cum era ea cunoscuta de romani, a avut o cultura consolidata a vinului. bundenta bucatelor si faima vinului produs de daci erau atat de cunoscute si tentante, incat %urebista, regele primului stat dac, a ordonat distrugerea viilor pentru a pune capat invaziilor repetate ale popoarelor migratoare, dupa cum il sfatuise Marele Preot, !eceneu. Secolul 01 si inceputul celui de-al <=-lea, pana la Primul Razboi Mondial, au fost caracterizate prin legaturi ample si stranse ale Romaniei cu Franta. )n sectorul viticol, aceste legaturi au culminat cu a9utorul practic dat de viticultorii francezi, imediat dupa ravagiile produse de filo"era in ultimele doua decenii ale secolului 01. Rezultatul l-a 3 constituit faptul ca replantarile care s-au facut au avut drept sursa vitele nobile aduse din Franta# Pinot >oir, /abernet Sauvignon, Merlot, /hardonna., Sauvignon %lanc si altele. $inul 9uca in epoca un rol important in comert, dar el era deosebit de apreciat si pentru virtutile lui medicale, fiind deseori prescris inclusiv de 'ipocrate. !ar grecii i-au adaugat si diferite ierburi si condimente, atat pentru a-i conferi diferite arome, cat si pentru a-i potenta diferite actiuni terapeutice. !ar tot ei, asa precum aveau sa faca si romanii la randul lor, au introdus obiceiul de a-l bea inmultit cu apa. 6ste o diferenta importanta fata de traditia dacica. Pentru ca vinul era cel putin la fel de iubit de daci, renumiti pentru podgoriile si vinurile lor. !ar aici vinul nu era baut doar din ulcele si nu era indoit cu apa, ci era baut in special din coarne de bou. sa cum se povesteste, se pare ca pe vremea lui %urebista dacii incepusera sa dea semne ca vinul incepe sa se transforme in patima si atunci, la sfatul marelui preot !eceneu, s-a trecut la dezradacinarea vitei-de-vie. Masura s-ar putea sa se fi datorat insa si pasiunii starnite de minunata licoare dacica printre vecini, care nu mai conteneau cu incursiunile lor militare in cautarea mult ravnitului eli"ir. !ar cu tot efortul de dezradacinare a podgoriilor, romanii aveau sa gaseasca la venirea lor o productie infloritoare de struguri si de vin, astfel ca pe monezile batute in noua provincie au figurat o femeie careia doi copi ii ofereau struguri. Podgoriile reprezentau in continuare un important punct de atractie al !aciei. !e altfel, viticultura avea sa se pastreze peste veacuri la mare pret, asa cum este si astazi. )maginea vinului nu ar fi suficient de implinita daca nu am privi tot foarte pe scurt relatia cu fiinta inteleasa ca spirit. /omple"itatea vinului are influente benefice atat asupra fiintei biologice, cat mai ales asupra interioritatii sale, a psihismului individual. 3mul este o fiinta nelinistita, mereu nemultumita, tulburat de intrebari si indoieli intre care ?a fi sau a nu fi” nu este poate cea mai importanta@ simte mereu nevoia unui refugiu si a unui liman de impacare cu sine si cu lumea@ nu o data l-a descoperit in vin. Mi9loc, dar si simbol al e"altarii vitale si al eliberarii din gri9ile ?temnitei” umane, vinul dizolva amaraciunile neimplinirii, scotand insul din tiparelor pentru a conferi ?mintii - suprema stralucire, credintelor - lumina, inimii - uimire”, cum sta scris intr-un tratat antic si, finalmente, ?e"tazul celor lesi”, transfigurare ravnita de multi, dar atinsa de putini. )n evul mediu, cand 6uropa a iesit din vremurile tulburi, manastirile si catedralele detineau in 9urul lor importante suprafete cu vita de vie, pe care calugarii au continuat sa le amelioreze, au selectionat cele mai bune plante, au e"perimentat taierea, au studiat solul, au ales amplasamente ferite de inghet pe care sa se produca struguri bine copti, ceea ce lea permis sa produca cantitati de vin, nu numai pentru ritualul religios ci si pentru vanzare. 4 6"tinderea suprafetelor cu vita de vie a dus nemi9locit la sporirea cantitatilor de vin produse si implicit la inflorirea comertului cu vinuri si aparitia unor drumuri comerciale si flote ale vinului. *ot in evul mediu, vinul nu era pentru om un produs de lu", ci o necesitate, mai ales in acele vremuri cand apa nu era potabila, adesea impura, periculoasa, in acest conte"t, vinul se amesteca cu apa pentru a deveni potabila, ceea ce ii conferea vinului si rolul de antiseptic in medicina rudimentara a epocii. $inul fascinaneaza prin comple"itatea si versatilitatea sa, fiind practic unul din acele elemente prezente subtil intr-un plan secundar dar cu o contibutie ma9ora la evolutia civilizatiei sub toate aspectele ei. Poate parea e"agerata aceasta afirmatie si totusi privind retrospectiv putem constata prezenta vinului din cele mai vechi timpuri in viata oamenilor atat sub forma elementelor integrate in ritualul religios, cat si ca obiect principal ocupational, ca mi9loc de e"istenta, si evident ca aliment si mai ales ca licoare pentru “desfatarea spiritului”. *otodata trebuie mentionat faptul ca vinul a fost folosit ca produs alimentar curativ, cu efecte benefice asupra organismului si chiar cu rezultate foarte bune in tratarea unor boli cardiace si ale sistemului circulator. “6ste bautura sociabila prin e"celenta, ea ne aduce la acelasi simposion, ne pune impreuna, ne bucura, ne hraneste@ vinul a fost pana prin secolul 01 medicament”. $inul este mult mai mult decat o bautura alcoolizata, vinul naste pasiuni, aduna laolalta milioane de oameni, pasionati din toate colturile lumii, influenteaza economiile celor mai puternice state ale lumii si infierbanta mintea si mai ales conturile bancare ale colectionarilor, dispusi sa plateasca oricat este nevoie pentru o “comoara” scoasa din cele mai renumite crame sau din pivnitele altor colectionari, deoarece, conform auorului, “o sticla rara de vin face cat un tablou de valoare”. !egustarea vinurilor este intai o arta si apoi o meserie. 4n bun degustator poate, cu a9utorul unui singur strop din licoarea de struguri, sa dea detalii despre soi, anul producerii, aromele si, eventual, defectele sau bolile vinului. 3 degustare de vinuri este un ritual, respectat cu sfintenie, iar factorii e"terni care ar putea influenta aprecierea +artistului+ sunt cu gri9a inlaturati. Principalele tipuri specifice de producatori de struguri de vin sunt # 0. /ircuite de distributie caracterstice marilor companii de vinificatie, ce integreaza toate sau numai unele din companiile filierei. 5 <./ircuite de colectare, prelucrare, distributie, ce integreaza productia de struguri de vin cu diferite tipuri de organizatii cooperatiste. A. lte combinatii de distributii bazate pe productia strugurilor in e"ploatari familiale, care comercializeaza numai o parte din productia de vin, cealalalta fiind destinata autoconsumului. cestia, pot, treptat sa-si dezvolte afacerea si sa modernizeze vinificatia sau pot vinde strugurii marilor procesatori. !in punct de vedere al politicii de mar-eting, valorificarea tendintelor favorabile manifestate pe piata pentru una sau alta din cele < categorii de produse : vinul alb sau rosu; este foarte dificila dat fiind faptul ca schimburile in structura de productie vinicola presupun perioade foarte mari de timp, astfel incat evolutiile con9uncturale nu pot fi valorificate prin o oferta crescuta, dintr-un anumit sortiment de vin. Produsele de pe piata vinului cunosc o disparitate de pret comparabila cu cea inregistrata in domeniul viticol. 5a modul general, disparitatile de pret sunt importante din toate privintele # in regiunile de productie @ intre vinurile rosii si albe @ intre cele catalogate ca vin de calitate @ /alitatea reprezinta un criteriu primordial in politica de Mar-eting a vinului. Separarea vinurilor de masa si de calitate e"prima comportamentul diferit al consumatorilor, indicand adesea tendinte divergente in evolutia consumului. )n concluzie, este dificil de facut o apreciere generala a diferentelor de preturi e"istente in sectorul de vin, mai ales daca avem in vedere “ vinuri de calitate ” , pot atinge niveluri de pret spectaculoase, in timp ce anumite tipuri de vin de masa, nu pot adesea sa gaseasca o piata de desfacere in ciuda pretului relativ redus. Pentru realizarea unica si valoarea te"tului, recomand “Povestea $inului” scrisa de 'ugh &ohnson pentru orice tip de cititor. 6