You are on page 1of 42

DINU MIHAELA

2013

CUPRINS

UNITATE DE ÎNĂȚARE 1........................................3

UNITATE DE ÎNVĂȚARE 2...................................14

UNITATE DE ÎNVĂȚARE 3...................................20

UNITATE DE ÎNVĂȚARE 4...................................29

2

UNITATE ÎNVAȚARE I VERIFICAREA CUNOŞTINŢELOR 1. Cine pot fi subiecţi ai raporturilor comerciale, conform Codului comercial român ? Potrivit Codului comercial român, subiecţi ai raporturilor comerciale pot fi atât comercianţii cât şi necomercianţii, dar, în principal, activitatea comercială se realizează de către comercianţi. Daca săvârşirea faptelor de comerţ are un caracter profesional, persoana in cauza devine comerciant (art.7 Cod com.). Odată dobândita calitatea de comerciant, toate actele şi operaţiunile efectuate de către aceasta persoană sunt prezumate a fi comerciale (art. 4 Cod com.) Necomercianţii participanţi la raporturile comerciale, pot fi persoane fizice cât şi persoane juridice (de drept privat sau de drept public). Acestea pot intra sub incidenta dreptului comercial în situaţia în care participă la: a. efectuarea unui act subiectiv de comerţ din categoria actelor prevăzute de art. 4 Cod com.; b. efectuarea unui act obiectiv de comerţ din cele prevăzute în art.3 Cod com. În nici unul din aceste cazuri participantul nu va dobândi calitatea de comerciant, dar îi sunt aplicabile normele referitoare la obligaţiile comerciale (cu excepţia solidarităţii codebitorilor). Necomercianţii pot participa la efectuarea unor acte de comerţ dacă au capacitate de exerciţiu deplină, adică capacitatea juridică de a îndeplini o faptă de comerţ izolata. Persoanele juridice de drept privat participante la raporturile comerciale sunt persoanele juridice civile, asociaţiile şi fundaţiile (constituite conform Ordonanţei de Guvern nr.26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii), societăţile agricole, sindicatele, partidele politice, cultele şi asociaţiile de culte şi alte societăţi civile. Obiectul acestor organizaţii nu poate fi încadrat în nici una din operaţiunile prevăzute în Codul comercial ca acte de comerţ, dar ele vor putea săvârşi acte de comerţ în cazurile şi condiţiile prevăzute de lege. Persoanele juridice de drept public participante la raporturile comerciale sunt statul, judeţul şi comuna. 2. Profesiunea de comerciant acordă subiecţilor, persoane fizice sau juridice, unele privilegii specifice acestei profesii; care sunt acestea ? Profesiunea de comerciant acordă subiecţilor, persoane fizice sau juridice, unele privilegii specifice acestei profesii:  numai comercianţii se pot bucura de un sistem probatoriu privilegiat pentru dovada condiţiilor legate de încheierea actelor de comerţ;  ţinerea regulată de către comerciant a registrelor comerciale poate reprezenta, în anumite condiţii, o probă judiciară în favoarea comerciantului;  comercianţii sunt supuşi unor jurisdicţii speciale - secţiile comerciale în cadrul tribunalelor şi curţilor de apel, inc1usiv la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi arbitrajul comercial desemnat prin convenţia de arbitraj sau c1auza compromisorie;  comercianţii pot participa la constituirea unor Camere de Comerţ şi Industrie sau asociaţii autonome, menite să le promoveze şi să le apere interesele. Camerele de comerţ şi industrie sunt constituite şi funcţionează conform Decretului-lege nr.139/1990 privind Camerele de comerţ şi industrie din România.

3

3. Definiţi noţiunea de comerciant, conform Codului comercial. Definitia comerciantului Potrivit art.7 Cod com.: „Sunt comercianți aceia care fac fapte de comerț, având comerțul ca o profesiune obisnuită și societățile comerciale”. Aceasta prevedere legală nu constituie o definiție, ci numai o enumerare de persoane care au calitatea de comerciant. Se face deosebire între persoanele fizice si societățile comerciale. Persoanelor fizice, legiuitorul le cere să îndeplinească anumite condiții pentru a dobândi calitatea de comerciant, pe când societăților comerciale le atribuie calitatea de comercianți numai prin simpla lor existență. În lumina dispozițiilor citate mai sus, comerciantul poate fi definit ca orice persoană fizică sau juridică - care desfăsoară activitate comercială ,adică săvârșește fapte de comerț cu caracter profesional. Întrucât activitatea comercială cuprinde atât activitatea de producere a mărfurilor si serviciilor, cât și activitatea de circulație (distribuție) a mărfurilor, noțiunea de comerciant este o noțiune cu sens generic, ea desemnând orice persoană fizică sau juridică care desfășoara in mod profesional, o activitate comercială, indiferent de forma acesteia. 4. În câte categorii se împart comercianţii ? Potrivit articolului 7 din Codul comercial, comercianţii se împart în două categorii:  comercianţii persoane fizice (comercianţii individuali), care săvârşesc fapte de comerţ ca profesiune obişnuita;  societăţile comerciale (comercianţii colectivi), care au ca obiect activitatea comercială. Acestea sunt principalele categorii de comercianţi, dar nu şi singurele. În temeiul art. 1 alin 2 din Legea nr. 26/ 1990 privind Registrul comerţului, la acestea se adaugă regiile autonome şi organizaţiile cooperatiste, iar conform normelor metodologice nr. P/608 - 773/1998 privind modul de ţinere a registrelor comerţului şi de efectuare a înregistrărilor, comercianţi sunt atât companiile naţionale cât şi societăţile naţionale, acest act normativ reglementând modalitatea în care se face înmatricularea acestora. 5. Definiţi noţiunea de comerciant persoană fizică. În concepţia Codului comercial, comerciantul persoană fizică este definit nu prin apartenenţa sa la un grup profesional, ci prin actele şi operaţiunile, adică fapte de comerţ, pe care le săvârşeşte in mod profesional. De remarcat că persoana fizică are calitatea de comerciant atât în cazul când săvârşeşte fapte de comerţ cu caracter profesional în mod independent, cât şi in cazul când realizează această activitate în cadrul unei asociaţii familiale, în condiţiile Decretului-lege nr. 54/ 1990 privind organizarea şi desfăşurarea unor activităţi economice pe baza liberei iniţiative, precum şi al unei societăţi în participaţiune, în condiţiile art. 251 C. com. În privinţa Decretului-lege nr. 54/ 1990 acesta este abrogat de Legea nr. 300/28.06.2004 privind autorizarea persoanelor fizice şi a asociaţiilor familiale care desfăşoară activităţi
4

vamale şi cele care privesc disciplina financiar-fiscală de natura celor care se înscriu în cazierul fiscal. 6. B.31/1990 a abrogat dispoziţiile privitoare la întreprinderile mici şi la asociaţiile cu scop lucrativ. administrarea fondului forestier şi cinegetic. naval. cu acordul acestora. aerian. administrarea porturilor. Ramuri strategice ale economiei naţionale: 1. muniţii. registrul feroviar. explozibili şi tehnică de luptă.  îndeplinesc condiţiile de funcţionare prevăzute de legislaţia specifică în domeniul sanitar. precum şi normele de calitate a produselor şi serviciilor puse pe piaţă. 15/1990 privind reorganizarea unităţilor economice de stat ca regii autonome şi societăţi comerciale. producţia de armament. transporturi feroviare şi metrou.300/2004. poştă şi telecomunicaţii.2. în cazul membrilor asociaţiei familiale. 1: „ În aplicarea art. regiile autonome funcţionează în următoarele ramuri şi domenii: A. protecţiei muncii şi apărării împotriva incendiilor şi cerinţelor reglementărilor specifice protecţiei consumatorului pentru activitatea desfăşurată. după caz. 15/1990.287 din Legea nr. 300/2004). protecţiei mediului. necesară pentru a desfăşura activitatea economică pentru care se solicită autorizaţia. l din Legea nr.  nu au fost condamnate penal prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă pentru săvârşirea de fapte sancţionate de legile financiare. 5  . Ce sunt regiile autonome ? Aceste entităţi au luat fiinţă prin reorganizarea unităţilor economice de stat în temeiul Legii nr. 5. producţia şi distribuţia de energie electrică şi termică. cu excepţia exploatării maselor de roci comune. 4. aeroporturilor. 2. Conform art. 3.pregătire profesională sau.economice în mod independent. exploatarea substanţelor miniere utile şi livrarea acestora spre prelucrarea în forme specifice. Hotărârea de Guvern nr. alin.  au calificarea . 5. 266/1993 privind ramurile şi domeniile în care funcţionează regiile autonome de interes naţional prevede în art. (art. în ramurile strategice ale economiei naţionale. Persoanele fizice pot fi autorizate sa desfăşoare activităţi independente în domeniul serviciilor ori pentru realizarea unor anumite produse dacă îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: au împlinit vârsta de 18 ani. deoarece art. 3. 2 din Legea nr. experienţa profesională . controlul şi dirijarea traficului în spaţiul aerian. in cazul persoanelor fizice ce solicită autorizarea pentru desfăşurarea de activităţi economice in mod independent si a persoanelor fizice care au iniţiativa constituirii asociaţiei familiale. asociaţiile familiale se constituie la iniţiativa unei persoane fizice şi se constituie din membrii de familie gospodărie comună. sanitar-veterinar. iar în cazul în care există organizaţii profesionale specifice activităţii pentru care se cere autorizarea. respectiv vârsta de 16 ani.  starea sănătăţii le permite desfăşurarea activităţii pentru care se solicită autorizaţia. 2. Autorizarea pentru prestarea de servicii se poate da pe baza atestării capacităţii profesionale de către organele centrale din domeniu. L. drumurilor şi canalelor navigabile. În ramuri ale economiei naţionale: 1.

 săvârşirea faptelor de comerţ să se facă în nume propriu.4. Consider că pentru dobândirea calităţii de comerciant de către o persoană fizică. organizarea jocurilor de noroc.26/1990 prevede că meseriaşii nu sunt obligaţi să se înregistreze în registrul comerţului. 9. Această dispoziţie trebuie interpretată în sensul scutirii de o obligaţie profesională.Avem în vedere pe meseriași. Calitatea de comerciant a unei persoane fizice se cere a fi delimitată de alte profesiuni pe care le exercită persoanele fizice. 9. Ele sunt persoane juridice şi funcţionează pe bază de gestiune economică şi financiară. ea este şi va rămâne comerciant pana la încetarea efectivă a săvârşirii de astfel de fapte. regimul juridic aplicabil. Elementul de fapt este hotărâtor pentru că. 7. Această concepţie a fost adoptată şi în proiectul Codului comercial din 1938. 1330/1990 privind stabilirea unor domenii de activitate de interes local în care se pot organiza regii autonome. editarea Monitorului Oficial al României şi a publicaţiilor legislative oficiale.  săvârşirea faptelor de comerţ ca profesiune. pe cei care execută profesii liberale și pe agricultori. acestea au fost stabilite prin Hotărârea de Guvern nr. Există diferenţe între săvârşirea de fapte de comerţ obiective şi săvârşirea faptelor de comerţ obiective ca profesiune ? Săvârşirea faptelor de comerţ obiective are caracterul unei profesiuni dacă există două elemente: un element de fapt (factum). în nume propriu. în funcţie de fiecare caz concret. Art. din punctul de vedere al Codului comercial. Condiţiile de dobândire a calităţii de comerciant. 12. asemănătoare celei prevăzute de art. producerea de timbre. gospodărirea resurselor de apă. monetăria statului şi imprimeriile naţionale. adică de a dobândi o anumită condiţie socială.” În ceea ce priveşte domeniile de activitate de interes local în care se pot organiza regii autonome. privind ţinerea 6 . 1 din Legea nr. care se referă la intenţia de a deveni comerciant. 8. care prevedea că: „Sunt comercianţi acei care fac acte de comerţ cu titlu profesional. administrarea zonelor libere în condiţiile prevăzute de legea specială. prelucrarea şi comercializarea stupefianţilor şi a medicamentelor ce conţin astfel de substanţe. 7. 10.34 Cod com. uraniu. care constă în exerciţiul sistematic şi repetat al unor fapte de comerţ obiective şi un element psihologic (animus). titan şi alte asemenea). În ce constă delimitarea calităţii de comerciant de alte profesiuni îndeplinite de persoanele fizice ? Delimitarea profesiunii de comerciant de alte profesiuni este necesară pentru a stabili. 6. sunt necesare a fi îndeplinite trei condiţii:  săvârşirea faptelor de comerţ obiective. precum şi societăţile comerciale”. 11. 8. administrarea bunurilor proprietate publică. este indiferentă dorinţa unei persoane de a deveni ori nu comerciant. din moment ce ea săvârşeşte fapte de comerţ obiective cu caracter profesional. 5. prelucrarea metalelor preţioase în lingouri şi bare. fabricarea produselor cu caracter strategic (zirconiu. Astfel. 13. Regiile autonome desfăşoară o activitate comparabilă cu cea a societăţilor comerciale.

) sau folosind forța de muncă străină își organizează o întreprindere (art. primind în schimb onorarii fără a urmări obţinerea de profit. justiţiabilul faţă de avocat etc.26/1990 prevede că ei nu au obligaţia de a se înmatricula în registrul comerţului.Meseriașul este considerat comerciant în cazurile în care cumpără mărfuri în vederea prelucrării și revânzării lor (art. el devine comerciant. în mai bune condiţii. deci. 9 Cod com. titulatura de comerciant folosita in anumite inscrisuri. ca profesiune obisnuita si in nume propriu. Dovada se face prin oricare din mijloacele de proba enumerate la art. 1 din Legea nr.3 Cod com. 26/1990 trebuie interpretată în sensul de excludere a acestei categorii de la această obligaţie. persoana în cauză nu devine comerciant. Însă. acte sub semnatura privata.26/1990. O caracteristică a profesiunilor liberale este ataşamentul pe care î1 au clienţii faţă de persoanele care exercită aceste profesiuni (bolnavul faţă de medic. (acte autentice. Deci. iar dispoziţia art.). inseamna ca aceasta calitate se poate proba numai prin prezentarea unor dovezi din care sa rezulte ca persoana in cauza a savarsit efectiv una sau mai multe fapte de comert. agricultorii nu au calitatea de comerciant. se admite că persoanele care exercită profesiuni liberale nu au calitatea de comerciant. Întrucât vânzarea produselor pe care proprietarul sau cultivatorul le are de pe pământul său ori pe care le-a cultivat nu este faptă de comerț ci act juridic civil.1-2 Cod com. prevazute de art. Chiar dacă persoana respectivă cumpără şi foloseşte anumite materiale pentru exercitarea activităţii. telegrame. calitatea de comerciant nu se considera probata fiind necesare dovezi privind existenta autorizatiei administrative de exercitare a comertului. onorarii ce nu vor răsplăti efortul mintal şi fizic depus. In cazul persoanei fizice. Prin prisma prevederilor art. La fel ca în privinţa meseriaşilor. martori. Totuşi un agricultor nu este împiedicat de lege să săvârşească fapte de comerţ în condiţiile art. facturi acceptate. 10. plata unor impozite pe profit etc. orice alt mijloc de proba admis de legea civila). O exploatare agricolă nu face comerţ dacă cultivatorul de viţă de vie sau de sfeclă îşi construieşte propriile distilerii sau făbricuţe de zahăr pentru a-şi trata mai bine. corespondenta. caz în care va fi ţinut de toate obligaţiile profesionale ale comerciantului. 1 Cod com. art. dacă el cumpără de la vecini struguri sau sfecla.3 pct. 7 . se consideră că aceste acte sunt accesorii şi. 1 pct. căci cumpărarea în scopul revinderii constituie tocmai trăsătura comerciantului.Cum se face dovada calităţii de comerciant ? In caz de litigii.5 Cod com. meseriaşul care se limitează la exerciţiul meseriei sale intra sub incidenţa art.3 pct.) În mod tradiţional. activitatea desfăşurată de ele constând în punerea la dispoziţia celor interesaţi a cunoştinţelor şi competenţelor lor. l alin...registrelor.3 din Legea nr. cel ce face afirmatia ca o persoana este comerciant trebuie. registrele partilor. potrivit Codului civil. Astfel. şi să devină comerciant. produsele. dobandirea unui fond de comert. 1 din Legea nr.46 Cod com. sa o si dovedeasca. deci agricultorii nu au calitate de comercianți. cel care invoca ori neaga calitatea de comerciant a unei persoane fizice trebuie sa administreze dovada in acest sens (actori incubit probatio ). intrucat calitatea de comerciant se dobandeste prin savarsirea faptelor de comert obiective cu caracter profesional.

87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale şi art.: În cazul evaziunii fiscale. Astfel. ea să fie reluată. 8 . dar ea poate să se producă şi din alte cauze exterioare voinţei sale (ex. Pentru a da definiţia acesteia s-a apelat la Codul civil. are loc în mod voluntar. de regulă. Sensul acestei dispoziţii apare şi mai clar dacă avem în vedere şi art. de vreme ce calitatea de comerciant se dobândeşte prin săvârşirea unor fapte de comerţ obiective cu caracter profesional. Când încetează calitatea de comerciant ? În cazul persoanei fizice.1491 Cod civil: “Societatea este un contract prin care două sau mai multe persoane se învoiesc să pună ceva în comun. Ele ar putea fi folosite numai impreuna cu alte mijloace de proba din care rezulta exercitiul efectiv al comertului de catre persoana in cauza.: “Orice societate trebuie să aibă de obiect un ce licit şi să fie” .Simpla notorietate privind situatia cuiva de comerciant nu e suficienta pentru a atribui calitatea de comerciant. neputand fi invocata in alt litigiu si nu are autoritate de lucru judecat cu efect „erga omnes”. Pentru a contura mai bine societatea comercială de societatea civilă. deci. cu scopul de a împarţi foloasele ce ar putea deriva”. o hotarare judecatoreasca prin care se constata aceasta calitate are efect relativ. c) societatea comercială e supusă unor reguli stricte de publicitate care lipsesc unei societăţi civile. 11. Pentru a avea efectul încetării calităţii de comerciant trebuie ca încetarea săvârşirii faptelor de comerţ să fie efectivă şi din ea să rezulte intenţia de a renunţa la calitatea de comerciant. decât dacă sunt însoţite de încetarea săvârşirii faptelor de comerţ. 12.64-66 Cod penal). spre deosebire de societatea civilă reglementată de Codul civil care poate exista şi fără dobândirea personalităţii juridice. Încetarea săvârşirii faptelor de comerţ poate să fie temporară şi. în literatura de specialitate au fost menţionate anumite deosebiri care au o mare importanţă practică: a) societatea comercială este aproape întotdeauna persoană juridică. conform Legii nr. Cum poate fi definită societatea comercială ? Nici Legea nr. Orice alte fapte nu pot avea ca urmare pierderea calităţii de comerciant. b) societatea comerciala e supusă unor forme de constituire stabilite de legea de organizare în timp ce societate civilă scapă de sub un control rigid de constituire. in realitate. 1 Cod comercial. care se aplică în temeiul art. 1492 Cod civ.7. Simpla radiere din registrul comerţului nu produce ca efect încetarea calităţii de comerciant dacă nu este însoţită concomitent de renunţarea definitivă şi completă de a mai efectua acte de comerţ. înseamnă că persoana în cauză încetează să mai aibă calitatea de comerciant în momentul în care nu mai săvârşeşte fapte de comerţ ca profesiune. Imprejurarea ca cineva isi atribuie calitatea de comerciant e inoperabila daca. Încetarea calităţii de comerciant.31/1990 şi nici Codul comercial nu cuprind o definiţie a societăţii comerciale. Deoarece proba calitatii de comerciant este o chestiune de fapt. nu indeplineste conditiile cerute de art. conform art. Toate aceste elemente sunt simple prezumtii care pot fi combatute cu proba contrara.

cu modificările și completările ulterioare. În cuprinsul prezentei legi. contractul de societate reprezintă actul constitutiv al societății.31/1990 care dispune: “În vederea efectuării de acte de comerţ. funcţionarea şi desfăşurarea activităţii societăţii. acestea pot fi denumite. răspundere care nu intervine în cadrul societarilor civile. 5 (1) Societatea în nume colectiv sau în comandită simplă se constituie prin contract de societate. spre deosebire de litigiile societăţii civile. în comandită pe acţiuni sau cu răspundere limitată se constituie prin contract de societate şi statut. 14. (4) Când se încheie numai contract de societate sau numai statut.în care asociaţii pun în comun anumite bunuri . Totodată el a fost reconfirmat şi de jurisprudenţă: “Constituirea societăţii comerciale în condiţiile Legii nr. (2) Societatea cu răspundere limitată se poate constitui şi prin actul de voinţă al unei singure persoane.31/1990. aceştia au o răspundere nelimitată şi solidară. 1. iar societatea pe acţiuni. acesta din urmă va cuprinde datele de identificare a asociaţilor şi clauze reglementând organizarea. 1 Actul constitutiv al societăţii ART. situaţie care este deosebită în cazul societăţii comerciale. procedură inaplicabilă societăţilor civile. Care este principiul care stă la baza înfiinţării societăţii comerciale ? Înfiinţarea oricărei societatea comerciale este dominată de principiul libertăţii de asociere. moartea unui asociat este întotdeauna o cauză de dizolvare. alin. prin dispoziţiile imperative ale legii sunt de stricta interpretare”.1 din Legea nr. TITLUL II Constituirea societăţilor comerciale CAP. Acest principiu este consacrat de art. persoanele fizice şi persoanele juridice se pot asocia şi pot constitui societăţi comerciale. de asemenea. 9 . cu respectarea dispoziţiilor prezentei legi”. republicată privind societățile comerciale. Ce înţelegeţi prin contractul de societate ? Conform cu Legea nr.care se bucură de personalitate juridică 73. act constitutiv. e) în cazul societarilor civile. g) litigiile referitoare la societăţile comerciale sunt supuse unei competenţe speciale. f) societăţile comerciale pot fi declarate în stare de faliment.în scopul realizării şi împărţirii profitului care rezultă. cât şi contractul de societate şi/sau statutul societăţii.d) în cazul asociaţilor societarilor în nume colectiv şi al asociaţilor comanditaţi ai societăţilor în comandită. Limitele aduse libertăţii de asociere. (5) În cazurile în care contractul de societate şi statutul constituie acte distincte. (3) Contractul de societate şi statutul pot fi încheiate sub forma unui înscris unic. denumit act constitutiv. denumirea act constitutiv desemnează atât înscrisul unic. 13. În acest caz se întocmeşte numai statutul.31/1990 este dominată de principiul libertăţii de asociere a persoanelor fizice şi juridice.Societatea comercială este o grupare de persoane constituită pe baza unui contract de societate .pentru exercitatea unor fapte de comerţ . supuse competenţei de drept civil Definiţia societăţii comerciale .

în prezenţa judecătorului delegat sau a conducătorului oficiului ori a înlocuitorului acestuia. statutul societăţii trebuie să se încheie ca şi contractul de societate în formă autentică (art. f. 1 din Legea nr. în comandită simplă şi la societăţile pe acţiuni cu constituire simultană se va prezenta titlul de creanţă (cambii. titluri de proprietate asupra bunurilor imobile. 18 alin. alin. Pentru dovedirea specimenului de semnătură aceştia vor semna la Oficiul Registrului Comerţului. contract de împrumut bancar sau civil etc. persoane juridice.5. actul constitutiv. în cazul societăţilor pe acţiuni. Întrucât statutul societăţii este o convenţie. iar conform art. (consimţământ. c.31/l990). raportul de expertiză privind evaluarea în natură.din Legea nr. În absenţa lor poate fi înlocuită prin prezentarea unui specimen legalizat de notarul public (art.) şi/sau dovada proprietăţii aporturilor în natură (facturi. P/608 . Înmatricularea societăţii se cere de către fondatorii sau persoanele desemnate ca administratori ori un împuternicit al acestora. 10 . aceste acte vor fi depuse în copii traduse şi legalizate. 26/1990). persoanele juridice nerezidente. fără ştersături sau adăugiri. dovada depunerii aporturilor în numerar (foaie de vărsământ. dar pe care nu le repetă. obiect. chitanţă C. Potrivit art. 2 din Normele metodologice nr. dacă administratorul a fost numit prin actul constitutiv. actele constatatoare ale operaţiunilor încheiate în contul societăţii. dovada aporturilor în natură din import se face potrivit normelor referitoare la investiţiile directe. 19 alin. El apare ca un act constitutiv suplimentar. în numărul de exemplare prevăzut în aceste formulare. 948 Cod civ.). e. dacă nu au fost prevăzute în actul constitutiv. persoana fizică. contractul de administrare prin care s-a desemnat reprezentantul permanent. înseamnă că pentru validitatea sa trebuie să fie îndeplinite condiţiile cerute de art. Cererea de înmatriculare trebuie să cuprindă datele necesare înmatriculării. Care sunt actele care însoţesc cererea de înmatriculare ? Înmatricularea societăţilor în registrul comerţului se face în temeiul cererii de înmatriculare.15.). al administratorului. 16. de reprezentantul acestuia ori.773/1998 aceasta se va completa la toate rubricile. inclusiv certificatul de sarcini al acestora etc. conducerea şi funcţionarea societăţii. distinct de contractul de societate. etc. capacitate. în condiţiile legii de oricare asociat. şi hotărârea organului statutar al acestora privind parţiciparea la constituirea societăţii.E. 2-3 din Legea nr. d.7 alin. dar distinct de contractul de societate. în formă autentică. Potrivit legii. impus de specificul societăţilor în cauză. după caz. ca şi mandatul persoanei care a semnat actul constitutiv în numele şi pe seama fondatorului. Cererea va fi însoţită de: a. Diferența între contractul de societate și statul societății constă în dezvoltarea elementelor contractului privind organizarea. păstrând în acelaşi timp concordanţa cu acesta . cauză). care va certifica semnătura. prin dactilografiere sau de mână. Menţiunile pe care statutul. prevăzute de contractul de societate al respectivei societăţi. trebuie să le prevadă sunt aceleaşi. pentru aporturile în creanţe la societăţile în nume colectiv. copia de pe actul de înregistrare a fondatorilor. aprobate de fondatori. persoana juridică. în comandită pe acţiuni şi al societăţilor cu răspundere limitată cu asociat unic. Ce înţelegeţi prin statutul societăţii comerciale şi care este deosebirea între contractul de societate şi statutul societăţii ? Statul societății este un act juridic de natură contractuală. Întocmirea cererii de înmatriculare va fi făcută tot de aceste persoane.C. 5 .26/1990 ea va fi semnată de cel puţin un administrator sau. b.

numiţi prin actul constitutiv. judecătorul delegat are dreptul să dispună administrarea de dovezi şi efectuarea unei expertize (art. controlul legalităţii actelor sau faptelor care.g. dacă sediul social s-a stabilit într-un imobil care întra sub incidenţa Legii nr.34 alin. cenzori. Astfel. care parţicipă la constituirea unei societăţi comerciale. Apoi se verifică respectare cerinţelor legale privind cuprinsul actului constitutiv (numărul asociaţilor. aporturile asociaţilor. emis de o bancă sau de Camera de Comerţ din ţara de origine. 11 . etc. pentru sediul social se depune dovada deţinerii cu titlu legal al spaţiului aferent (contract de vânzare-cumpărare. declaraţia va putea fi prezentată în formă atestată de avocat în condiţiile Legii nr. 1 din Legea nr.3 din Legea nr. se verifică existenta sediului societăţii care este esenţial pentru existenţa şi funcţionarea societăţii ca persoană juridică. capitalul social subscris şi vărsat. domeniul şi activitatea principală se utilizează "Clasificarea activităţilor din economia naţională" . se depune declaraţia pe proprie răspundere.1 din Normele metodologice nr. h. ).51/1995 ori va putea fi inclusă în actul constitutiv sau modificator autentic. P/608 -773/1998). contract de subînchiriere. c. administratori. extras din cartea funciară etc. d. Obiectul controlului de legalitate îl reprezintă respectarea normelor imperative privind constituirea societăţilor comerciale. contract de închiriere. În ce constă controlul legalităţii înmatriculării societăţilor comerciale ? În temeiul art.31/1990).Legea locuinţei. Obiectul de activitate se va exprima prin grupe CAEN de trei cifre pentru domenii şi prin clase CAEN de patru cifre pentru activităţi. al titularilor contractelor de închiriere din locuinţele cu care se învecinează spaţiul. aceasta pentru a garanta realitatea informaţiilor conţinute în registrul comerţului ca principal instrument de publicitate. De asemenea. b. obiectul societăţii. comodat.) sau în cazul în care imobilul este deţinut în coproprietate. judecătorul delegat verifică existenta actelor anexate cererii de înmatriculare.36.2-3 Normele metodologice nr. pentru fondatori. e. P/608 . Acesta trebuie să fie dovedit cu înscrisuri care atestă existenţa unei suprafeţe locative destinate pentru a funcţiona societatea comerciala.În sfârşit.CAEN. reprezentaţi.32 alin. pentru obiectul de activitate.36. 17.114/1996 . pentru deponenţii şi/sau semnatarii cererilor depuse se depune împuternicirea specială sau împuternicirea avocaţială. avizul favorabil al proprietarilor şi. alin. uzufruct. potrivit legii.31/1990. Declaraţia poate fi făcută în formă autentificată de notarul public sau în faţa judecătorului delegat ori a directorului Oficiului Registrului Comerţului. pe plan orizontal şi vertical. se înregistrează în registrul comerţului se exercita de către justiţie prin judecătorul delegat de la Oficiul Registrului Comerţului. alin. a încheieri de înmatriculare şi/sau a prospectului de emisiune de acţiuni (art. Judecătorul delegat are competenţa de a analiza toate actele prezentate de agentul economic care solicită efectuarea înregistrărilor în Registrul Comerţului şi de a decide dacă cererea este fondată sau nu.773/1998 mai trebuie depuse şi alte documente şi respectate alte reguli pentru înmatricularea societăţilor comerciale: a. aprobată prin Hotărârea de Guvern nr.656/1997. după caz. republicată. certificat de moştenitor. uz. judecătorul delegat examinează actul sau actele constitutive. de asemenea. acordul coproprietarilor ori. certificatul de bonitate al persoanelor juridice nerezidente. din care să rezulte că îndeplinesc condiţiile legale pentru deţinerea acestor calităţi. În acţiunea de verificare a legalităţii înmatriculării societăţii. în privinţa condiţiilor de fond şi forma prevăzute de lege. dovada achitării taxei pentru publicarea în Monitorul Oficial al României. pentru firmă şi emblemă se depune dovada verificării disponibilităţii lor. contract de leasing imobiliar. Conform art.

Pentru bunurile mobile noi va fi luată în considerare factura de achiziţionare. ori soţii acelora care au constituit aporturi în natură sau ai fondatorilor. aceasta se poate produce pe trei căi: de drept.38 din Legea 31/1990 stabileşte persoanele care nu pot fi experţi: . societatea trebuie dizolvată. operaţiuni încheiate de fondatori în contul societăţii ce se constituie şi pe care aceasta urmează să Ie ia asupra sa . Faza dizolvării societăţii cuprinde anumite operaţii care declanşează şi pregătesc încetarea existentei societăţii. Ea va trebui să îndeplinească operaţiile de lichidare a patrimoniului dobândit în timpul existentei sale. aşadar. pentru funcţiile care Ie îndeplinesc altele decât aceea de expert. Dacă 12 . păstrându-şi personalitatea juridică. Dizolvarea nu trebuie înţeleasă ca o desfiinţare în totalitate a persoanei juridice. Momentul intrării în stare de lichidare a unei societăţi comerciale este în funcţie de data la care a avut loc dizolvarea. . Privitor la realizarea dizolvării. Persoana juridică va continua să existe. o faza subsecventă dizolvării. lichidarea fiind. Această decizie trebuie înţeleasă în sensul că. 31/1990. Dizolvarea nu poate fi obţinută pe calea ocolită a unei acţiuni de evacuare din spaţiul comercial. Dizolvarea şi lichidarea societăţilor comerciale sunt faze distincte ale procesului de încetare a existenţei societăţii comerciale. Până la împlinirea actului final al lichidării. societatea are o fiinţă distinctă de cea a asociaţilor. care asigură premisele lichidării patrimoniului societăţii.judecătorul delegat numeşte în termen de 15 zile de la înregistrarea cererii unul sau mai mulţi experţi din lista experţilor autorizaţi. Dacă dizolvarea a avut loc “de drept”. Mai înainte de lichidare. Aceştia vor întocmi un raport cuprinzând descrierea şi modul de evaluare a fiecărui bun aportat şi vor evidenţia dacă valoarea acestuia corespunde numărului şi valorii acţiunilor acordate în schimb. Dizolvarea societăţii are că efect deschiderea procedurii lichidării. precum şi alte elemente indicate de judecătorul delegat. 31/1990 în art. Raportul va fi depus în termen de 15 zile la Oficiul Registrului Comerţului şi va putea fi examinat de creditorii personali ai asociaţilor sau de alte persoane. dacă asociaţii nu cad de cord privind numirea lichidatorilor operaţiunea se efectuează de instanţă la cererea oricărui asociat sau administrator. un salariu sau o remuneraţie de la fondatori sau de la cei care au constituit aporturi în natură. 74-77 din Normele metodologice nr.persoanele care primesc sub orice formă. pe durata dintre dizolvare şi acest act final. P/608 773/1998). li se pot elibera copii integrale sau parţiale de pe raport. societatea întră în stare de lichidare la data la care s-a produs evenimentul care atrage dizolvarea de drept. În acest caz art. 37 prevede că în cazul unei societăţi pe acţiuni dacă există aporturi în natură. prin voinţa asociaţilor şi pe cale judecătorească (art. Operaţiunea propriu-zisă de lichidare şi repartizare a patrimoniului societăţii nu este de atributul instanţelor. Când îşi încetează societatea comercială existenţa ? Societatea comercială îşi încetează existenţa prin dizolvare şi lichidare. Ea este reglementata în Titlul VII din Legea nr.rudele sau afinii până la gradul al IV-lea inclusiv. plata creditorilor şi împărţirea soldului între asociaţi. Ea este reglementată în Titlul VI. 18. 31/1990. dar cu un alt scop decât cel propus la înfiinţarea ei. declanşarea lui având loc prin dizolvare. Capitolul I din Legea nr.Legea nr. avantaje rezervate fondatorilor. Faza lichidării societăţii cuprinde acele operaţii de lichidare a patrimoniului societăţii. La cererea şi pe cheltuiala acestora.

254 din Legea nr. după rămânerea definitiva a acesteia şi după publicitatea de rigoare. şi numai în mod excepţional facultativă. Care sunt principiile care guvernează lichidarea societăţilor comerciale? Lichidarea societăţii este guvernată de anumite principii:    personalitatea juridică a societăţii subzistă pentru nevoile lichidării. 26/1990. lichidarea societăţii este obligatorie. 13 . P/608 . 1 alin. 78-82 din Normele metodologice nr. 1 din Legea nr. 31/1990 care este obligatorie conform art. cu toate consecinţele care decurg din acest fapt. 19. 22 din Legea nr. în baza unei cereri de radiere.773/1998. 26/1990 şi art. Această formalitate se realizează în conformitate cu art.dizolvarea a fost dispusă prin hotărâre judecătorească sau prin fapte legate de persoana asociaţilor. lichidarea societăţii se face în interesul asociaţilor. După finalizarea operaţiunilor efective de lichidare rămân de îndeplinit ultimele formalităţi pentru închiderea fazei lichidării şi anume radierea societăţii din Registrul Comerţului în condiţiile art. De la data radierii încetează personalitatea juridică a societăţii comerciale.

Interdictiile legale se refera la anumite activitati care nu pot face obiectul comertului (particular) privat si care sunt monopol de stat (prelucrea tutunului. prospectarea si extractia carbunelui. vamale si cele care privesc disciplina financiarfiscala de natura celor care se inscriu in cazierul fiscal. 2) clauze de nonconcurenta cu privire la comerciantul agent comercial permanent. Existând o incompatibilitate de interese. d prevede ca o persoana sa poata dobandi calitatea de comerciant ( sau membru intr-o asociatie familiala) se impune ca acesta sa nu fi fost condamnata prin hotarare judecatoreasca definitiva pentru savarsirea unor infractiuni sanctionate de legile financiare. a minereurilor feroase) sau activitati care sunt considerate infractiuni (fabricarea sau comercializarea unor droguri sau narcotice in alt scop decat de medicament). Interdictiile conventionale sunt stabilite sub forma clauzelor inserate in contract si produc efecte numai intre partile constractante. prin definiţie un caracter speculativ. reputatia sa nu este atinsa de savarsirea unor fapte ce l-ar putea face nedemn pentru o astfel de calitate. 14 . Interdictii: Interdictiile pot fi legale si conventionale. la art. Totodata Legea 300/2004. în sensul că ea urmăreşte obţinerea unui profit. caruia i se impune o anumita restrangere de activitate prin aceasta clauza. Sunt decăzute din dreptul de a fi comercianţi persoanele care au fost condamnate penal pentru una dintre faptele (infractiunile) prevazute de lege (Art 1 lit i – legea 12/1990 modificata) . faptul ca o persoana poate deveni comerciant in masura in care in cadrul profesiunii respective. Acest caracter face ca activitatea comercială să nu poată fi exercitată de persoanele care au anumite funcţii sau profesii legate de interesele generale ale societăţii.UNITATE DE ÎNVAȚARE 2 VERIFICAREA CUNOŞTINŢELOR 1. legea interzice persoanelor care au asemenea funcţii sau profesii să exercite comerţul cu caracter profesional. 1 lit. 5 alin.: 1) clauze de exclusivitate prin care un distribuitor se obliga fata de producator sa nu vanda decat anumite produse – in speta. Scopul urmărit prin instituirea acestor incompatibilităţi este să asigure demnitatea şi prestigiul funcţiei sau profesiei în cauza. Ce înţelegeţi prin incompatibilităţi ? Activitatea comercială are. cele fabricate de producator. 2. Care sunt deosebirile dintre decăderi şi interdicţii ? Decaderi: Decaderile au in vedere. Spre ex.Trebuie sa existe o hotarare judecatoreasca (de condamnare) în acest sens.

1/2005).5 Cod comercial care prevede că: „vânzarea de produse agricole de către producători/cultivatori nu este act de comerţ. Astfel.26/1990 referitoare la obligaţia înregistrării în Registrul Comerţului nu se aplică meseriaşilor şi tăranilor care-şi desfac produsele din gospodăria proprie (acest lucru reiese şi din art.26/1990 republicată. 3). fără să încalce drepturile şi libertăţile celorlalţi agenţi economici şi cu respectarea legilor şi a bunelor moravuri. la încetarea comerţului. persoana în cauză urmând a fi destituită din funcţia ce o deţine ori. deci meseriaşii şi ţăranii nu sunt comercianţi). după caz. să ceară radierea din Registrul Comerţului. 142). cel în cauză având toate obligaţiile profesionale care revin comerciantului şi de asemenea. ca o componenta intrinsecă a economiei de piaţă. 10) etc. prin care este instituită incompatibilitatea. comercianţii sunt atât persoane fizice . 667/1991 privind unele măsuri pentru asigurarea prestigiului funcţionarilor publici art. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi (art. să ceară înscrierea în acelaşi registru a menţiunilor privind acetele şi faptele a căror înregistrare este prevăzută de lege( art. putând fi declarat în stare de faliment în cazul încetării plaţilor. Tratamentul juridic în cazul incompatibilităţilor este mai puţin ferm decât în cazul incapacităţii. în scopul rentabilizării propriei activităţi.35). 51/1995 (art. să ceară înmatricularea la Registrul Comerţului. grupurile de interes economic cu caracter comercial şi organizaţiile cooperatiste (societăţile cooperatiste. în Legea nr. în Legea nr. 30 b). 106). în Legea nr. spre deosebire de incapacitate.   Prevederile Legii nr. 7). în cursul exercitării. Legea nr. 4.Potrivit Legii nr. Care sunt obligaţiile profesionale ale comercianţilor ? Cele mai importante obligaţii ale comercianţilor sunt : înregistrarea la Registrul Comerţului şi întocmirea registrelor comerciale. precum şi alte operaţiuni care conform legii se menţionează în Registrul Comerţului. 74/1995 (art. Legea nr. companiile naţionale. Comercianţii persoane fizice şi juridice sunt obligaţi :  înainte de începerea comerţului. regiile autonome.Asemenea incompatibilităţi găsim în Constituţia României (art. nu este decât profesională şi disciplinară.131 şi art. în Legea nr. societăţile comerciale. 123.1). 12). În aceste limite concurenţa este 15 . 52/1994 privind valorile mobiliare şi bursele de valori (art. incompatibilitatea nu împiedică pe cel care exercită comerţul să devină comerciant. Prin înregistrare se înţelege atât înmatricularea comerciantului. în Legea nr.26/1990. În acest sens concurenţa. 36/1995 (art. să fie exclusă din organizaţia profesională din care face parte 3.cât şi înscrierea de menţiuni. Exercitarea concurenţei constituie un drept al oricărui agent economic şi că orice drept trebuie exercitat cu bună credinţă. 80/1995 privind statutul cadrelor militare (art. în Hotărârea de Guvern nr. Singura sancţiune aplicabilă celui care a încălcat legea.Ce înţelegeţi prin exercitarea comerţului în limitele concurenţei loiale ? Între agenţii economici care produc aceleaşi mărfuri ori servicii există o luptă permanentă pentru atragerea clientelei pentru mărfurile şi serviciile oferite pe piaţă.1 din Legea nr. art. este definită ca o confruntare între agenţii economici pentru câştigarea şi conservarea clientelei. cât şi asociaţiile familiale ce efectuează în mod obişnuit acte de comerţ.

). titularul putând în orice moment desprinde şi dispune de unul din aceste elemente. aceste contracte nu sunt enumerate. În enumerarea din art. În cazul exercitării abuzive a dreptului la concurenţă.aşa cum a fost modificată şi completată prin Legea 298/2001.). vitrine etc. corporale şi incorporale pe care un comerciant le afectează desfăşurării unei activităţi comerciale.imobile prin destinaţie (art. hale etc. Statul. 3 Cod com. utilaje. Ce este fondul de comerţ ? În dreptul român . dat în locaţiune sau gaj. 16 . trebuie să asigure protecţia concurenţei loiale. 463 Cod civ. este prevăzută în art. distinct de elementele ce-l compun. elementele îşi păstrează individualitatea şi regimul juridic. Totuşi.134 din Constituţia României.expresia este utilizată de legiuitor în Legea 11/1991 privind combaterea concurenţei neloiale . Referitor la natura juridică a actelor privind bunurile imobile cuprinse în fondul de comerţ se impune o precizare. Care este deosebirea dintre bunurile imobile şi bunurile mobile corporale ? Bunurile imobile pot fi: . În acest sens el a pus concurenţa sub protecţia unei duble reglementări. În aceste condiţii se ridică problema dacă actele de vânzare-cumpărare privind bunurile imobile sunt de natură civilă sau comercială. interzisă. organismul economic denumit “fond de comerţ”. nu ii este aplicabilă prescripţia instantanee reglementata de art.În prezent . rezultând caracterul civil.): terenurile şi clădirile (magazine. EI poate face totuşi obiectul unui drept de uzufruct şi i se aplică teoria accesiunii. fondul de comerţ este un bun mobil. în scopul atragerii clientelei şi implicit obţinerii de profit. Care sunt caracteristicile fondului de comerţ ? Caracteristici ale fondului de comerţ    fondul de comerţ e bun unitar. . Această universalitate nu poate fi decât o stare de fapt (universitas facti) nu însă universalitate juridică (universitas juris ).imobile prin natura lor (art.expresia .licită sau loială. a folosirii de mijloace nepermise de lege pentru atragerea clientelei. depozite.republicată şi modificată . este o creaţie a titularului. 468 Cod civ): instalaţii industriale. supus regimului juridic al bunurilor mobile.fond de comerţ. în consecinţă. concurenţa este ilicită şi.precum şi în Titlul VI al Legii 99/1999 privind unele măsuri de acelerare a reformei economice. 6. Fondul de comerţ este un ansamblu de bunuri mobile şi imobile. 5. birouri. iar între bunurile care îl compun nu este instalată o coeziune fizică. 1909 Cod civ.. Numai sub acest aspect se poate vorbi de o universalitate. Deci.. 7. el poate fi vândut. Ca stare de fapt. 42 din Legea 26/1990 privind registrul comerţului . fondul de comerţ este un bun incorporabil. maşini. 21 şi art. Deci. conform art.

Sunt considerate ca făcând parte din categoria mărfurilor. calitatea mărfurilor şi serviciilor etc. ea îşi justifică recunoaşterea ca element de identificare în măsura în care asigură un suplimentar de individualizare. indicaţiile de provenienţă. este rezultatul unor factori multipli diferiţi de la comerciant la comerciant: locul unde se află amplasat localul. Obiectele acestuia se pot împărţi în:  creaţii noi: invenţiile. Această potenţialitate. Totalitatea mărfurilor unui comerciant formează stocul de marfă. conform căruia operaţiunile comerciale făcute asupra unor imobile care fac parte din fondul de comerţ sunt operaţiuni supuse regimului juridic al dreptului comercial. produsele şi bunurile destinate vânzării. Definiţi ce este clientela şi legătura sa cu vadul comercial ? Clientela este definită ca totalitatea persoanelor fizice şi juridice care apelează în mod obişnuit la acelaşi comerciant. deoarece numai astfel va fi aptă să atragă clientela. cu condiţia însă ca fiecare ciclu să fie producătorul unui excedent.Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.155 Un comerciant. emblema trebuie să fie un semn distinctiv mai sugestiv decât firma. 9. mărcile de fabrică. între comercianţii care exercită activitatea comercială în acelaşi domeniu. pe când emblema serveşte la individualizarea unui comerciant faţă de alt comerciant care desfăşoară o activitate comercială de acelaşi gen. Clientela se află într-o strânsă legătură cu vadul comercial care este definită ca o aptitudine a fondului de comerţ de a atrage publicul. Prin natura să. 17 . Care este deosebirea dintre firma şi emblema unei societăţi comerciale ? În concepţia reglementării actuale. Ce sunt drepturile de proprietate industrială ? Fondul de comerţ poate cuprinde şi anumite drepturi de proprietate industrială. aptitudine a fondului de comerţ de a polariza publicul. cu atât profitul obţinut va fi mai mare. vadul comercial nu este un element distinct al fondului de comerţ ci numai împreună cu clientela. 8. pentru procurarea unor mărfuri şi servicii. 10. denumirile de origine. În acest scop. Cu cât acest ciclu este mai rapid. de comerţ şi de serviciu. comercianţii au obligaţia să ceară înscrierea în registrul comerţului a menţiunilor privind brevetele de invenţii. Existenta stocului trebuie să permită comerciantului să realizeze un ciclu permanent bani-marfă-bani.  semne noi: mărcile de fabrică. Asupra acestora. ca elemente principale de exercitare a comerţului (activitatea de interpunere). printr-un semn sau o denumire. firma individualizează persoana fizică ori persoana juridică în calitate de comerciant. în scopul unei bune desfăşurări a comerţului sau se serveşte alături de bunuri imobile şi de bunuri mobile corporale (materiale şi mărfuri). în compunerea de 7 judecători a exprimat în acest sens punctul său de vedere. adică la fondul de comerţ al acestuia. materiile prime destinate a fi transformate. know-how-ul. desenele şi modelele industriale. Datorită finalităţii sale. de comerţ şi de serviciu. drept care este recunoscut şi ocrotit în condiţiile stabilite de lege. Ceea ce este caracteristic stocului de marfă este cel este variabil şi fungibil. titularul fondului de comerţ are un drept exclusiv de exploatare. Cât priveşte relaţia dintre clientelă şi vadul comercial se acceptă că clientela este o consecinţă a vadului comercial. denumirile de origine şi indicaţiile de provenienţă. Astfel.

Care sunt obligaţiile Adunării Constitutive a societăţii pe acţiuni prin subscripţie publică ? Aadunarea constitutivă a societății pe acțiuni are următoarele obligaţii ( art. Acţionarii.11. şi pe cei absenţi. 12. precum şi asociaţii în societatea cu răspundere limitată răspund numai până la concurenţa capitalului social subscris. 28 din Legea 31/1990) :  verifică existenţa vărsămintelor. asociaţii comanditaţi. Societăţile comerciale se vor constituii în una din următoarele forme: a) societate în nume colectiv. 31/1990. cu respectarea Legii nr. b) societate în comandită simplă. Asociaţii în societatea în nume colectiv şi asociaţii comanditaţi în asociaţia în comandită simplă sau în comandită pe acţiuni răspund nelimitat şi solidar pentru obligaţiile sociale.  discută şi aprobă actul constitutiv al societăţii.cât şi contractul de societate şi/ sau statutul societăţii.  examinează şi validează raportul experţilor de evaluare a aporturilor în natură. Ce acte trebuie să cuprindă cererea de înmatriculare a societăţii comerciale ? Inregistrarea unei firme presupune inaintarea unei cereri de inmatriculare a solicitantului in Registrul Comertului. Cererea pentru inregistrarea firmei la inceputul activitatii cuprinde: 18 . 32 alin.denumit act constitutiv. persoanele fizice şi persoanele juridice se pot asocia şi pot constituii societăţi comerciale.potrivit Legii nr. societăţile comerciale cu sediul în România sunt persoane juridice române. Solicitarea inregistrarii firmei se face la Biroul unic din cadrul camerei de comert si industrie teritoriale. Tot adunarea constitutivă este cea care va hotărî asupra cotei din profitul net ce revine fondatorilor unei societăţi comerciale care se constituie prin subcripţie publică .Denumirea act constitutiv .cota parte din profit nu poate depăşi 6% din profitul net şi nu poate fi acordată pe o perioadă mai mare de 5 ani de la data constituirii societăţii ( art. 31/1990 desemnează atât înscrisul unic .  numeşte pe administratori şi cenzori. d) societate în comandită pe acţiuni. 14. Cererea de inregistrare este formularul unic pe care solicitantul il completeaza si il depune la Biroul unic.1 şi 2 din Legea 31/1990). Societatea comercială va avea cel puţin doi asociaţi în afară de cazul în care legea prevede altfel. şi desemnează pe aceia care se vor prezenta pentru autentificarea actului şi îndeplinirea formalităţilor cerute pentru constituirea societăţii.  aprobă participările la beneficii ale fondatorilor şi operaţiunile încheiate în contul societăţii. Ce înţelegeţi prin actul constitutiv al societăţii comerciale ? Contractul de societate şi statutul pot fi încheiate sub forma unui înscris unic . 13. Care sunt formele de constituire a societăţilor comerciale în România ? În vederea efectuării de acte de comerţ. e) societate cu răspundere limitată. pe baza acestuia declansandu-se procedurile necesare pentru inregistrarea si autorizarea functionarii comerciantului. membrii prezenţi reprezentând în acest scop. c) societate pe acţiuni.

c) de la data actului de infiintare . aporturile asociaţilor şi capitalul social subscris şi vărsat. dupa caz. 19 . 15. b) de la data incheierii actului constitutiv – pentru societatile comerciale.  nu s-a respectat numărul minim de asociaţi. Importanţa acordată de legiuitor interesului general determină un regim juridic mai sever în cazul actelor încheiate cu nerespectarea normelor ce ocrotesc un astfel de interes. cetatenia. iar pentru asociatiile familiale . domiciliul. Oficiul va inscrie la Registrul Comertului toate datele din cerere. starea civila. Nulitatea unei societăţi înmatriculate în Registrul Comerţului poate fi declarată de tribunal numai atunci când:  toţi fondatorii au fost. • obiectul comertului. persoane fizice si asociatii familiale. cu precizarea domeniului si activitatii principale asa cum sunt prevazute in autorizarea pentru exercitarea comertului.  lipseşte încheierea judecătorului delegat de înmatriculare a societăţii. care cuprinde si codul unic de inregistrare (CUI). denumirea.  s-au încheiat dispoziţiile legale privind capitalul social minim subscris şi vărsat. avize. termen care incepe sa curga diferit. dupa caz. data si organul emitent al autorizatiei pentru exercitarea comertului. • numarul. societatile nationale sau societatile cooperative. În cazul nulităţii absolute este sancţionată nerespectarea unei norme juridice care ocroteşte un interes general. companiile nationale. inclusiv codul unic de inregistrare atribuit conform legii. cererea va cuprinde datele continute in mod obligatoriu in actul constitutiv si va fi insotit de documentele doveditoare. Pentru inregistrarea unei firme. codul numeric personal. obiectul său de activitate. Oficiul va inscrie la Registrul Comertului toate datele din cerere. Pentru inregistrarea unei societati comerciale. sediul societăţii. Cererea de inmatriculare in Registrul Comertului a unei societatii comerciale va fi semnata cel putin de un administrator sau. Cererea de inmatriculare a unui comerciant persoana fizica va fi facuta personal sau prin imputernicit cu procura speciala si autentica.pentru regiile autonome. data si locul nasterii. prevăzut de lege. de reprezentantul acestuia sau de oricare asociat. Cererea de inmatriculare si inregistrare a firmei se face in termen de 15 zile. incapabili.• nume. in functie de momentul constituirii solicitantului care cere inmatricularea: a) de la data autorizarii – pentru comercianti. In anexa la certificatul de inregistrare vor fi cuprinse. la data constituirii societăţii. potrivit legii. In termen de 20 de zile de la inregistrarea cererii va fi eliberat certificatul de inregistrare a comerciantului. cererea va trebui sa fie insotita de actele doveditoare ale datelor pe care le cuprind. • firma comerciala ce urmeaza a fi inregistrata si sediul acesteia. Ce înţelegeţi prin nulitatea unei societăţi comerciale ? Nulitatea este sancţiunea civilă ce intervine atunci când la încheierea actului juridic nu s-a respectat cel puţin una dintre condiţiile sale de validitate. prenume. activitatea comerciala anterioara. autorizatii si/sau acorduri necesare pentru autorizarea functionarii firmei.codul unic de inregistrare atribuit conform legii.  lipseşte autorizarea legală administrativă de constituire a societăţii.  actul constitutiv nu prevede.  obiectul de activitate al societăţii este ilicit sau contrar ordinii publice.

înfiintarea sau desfiintarea unor sedii secundare:sucursale.  să fixeze remuneraţia cuvenită pentru exerciţiul în curs administratorilor şi cenzorilor. pe exerciţiul următor. care sunt obligaţiile acesteia ? Adunarea generală este obligată:  să discute. închirierea sau desfiinţarea uneia sau a mai multor unităţi ale societăţii. d) modificarea statutului. 2. reducerea capitalului social sau reântregirea lui prin emisiune de noi actiuni. reprezentante sau alte asemenea unitati fara personalitate juridica. programul de activitate. prelungirea duratei societatii. 20 .  să hotărască gajarea. b) desemnarea sau revocarea administratorilor şi a cenzorilor pentru daunele aduse societăţii. 3. schimbarea obiectului de activitate al societatii.UNITATE DE ÎNVĂȚARE 3 VERIFICAREA CUNOŞTINŢELOR 1. Care sunt atribuţiile adunării extraordinare în cazul societăţii pe acţiuni? Adunarea generală extraordinară se întruneşte ori de câte ori este necesar a se lua o hotărâre pentru ( art. Pentru perioada în care au funcţionat vor continua însă să fie obligaţi răspunzând de pierderi şi faţă de terţi. majorarea capitalului social.113) :           schimbarea formei juridice a societatii. mutarea sediului societatii. În cazul funcţionării societăţii pe acţiuni adunarea generală are anumite obligaţii. să aprobe sau să modifice bilanţul după ascultarea raportului administratorilor şi cenzorilor şi să fixeze dividendele.agentii. daca prin actul constitutiv nu se prevede altfel. se pot retrage din societate. Care sunt atribuţiile principale ale adunării generale a asociaţilor în cazul funcţionării societăţii comerciale cu răspundere limitată ? Atribuţiile principale ale adunării generale a asociaţilor sunt: a) aprobarea bilanţului şi a stabilirii beneficiilor. c) decizii cu privire la urmărirea administratorilor sau cenzorilor pentru daunele aduse societăţii. fuziunea cu alte societati sau divizarea societatii.  să stabilească bugetul de venituri şi cheltuieli şi după caz. În legătură cu această măsură dacă unii asociaţi nu sunt de acord cu modificarea acestuia. dizolvarea anticipata a societatii. dacă nu a fost stabilită prin contractul de societate sau statut.  să aleagă pe administratori şi cenzori. conversia actiunilor nominative în actiuni la purtator sau a actiunilor la purtator în actiuni nominative.  să se pronunţe asupra gestiunii administraţiei.

 se reduce valoarea nominală a acţiunilor sau a părţilor sociale .1 reducerea capitalului social va putea fi făcută numai după trecerea a două luni din ziua în care hotărârea a fost publicată în Monitorul Oficial al României .. Reducerea capitalului social este decisă prin hotărârea adunării asociaţilor.Reducerea capitalului social este motivată de pierderi dacă (art..sau mărit în condiţiile modificării actului constitutiv .  restituirea către acţionari a cotei părţi din aporturi . -să arate procedeul ce va fi utilizat pentru efectuarea ei.158 .. Reducerea capitalului social . . oricare alta modificare a actului constitutiv sau oricare alta hotarâre pentru care este ceruta aprobarea adunarii generale extraordinare.207 alin.208 alin.208 alin.capitalul social va trebui reîntregit sau redus înainte de a se putea face vreo repartizare sau distribuire de profit .proporţională cu reducerea capitalului social şi calculată egal pentru fiecare acţiune sau parte socială .  societatea dobândeşte propriile acţiuni .Dacă se constată o piedere a activului net . -să arate motivele pentru care se face reducerea .decât în proporţie cu valoarea obligaţiunilor rambursate .activul net determinat ca diferenţă între totalul activelor şi datoriile societăţii reprezintă cel puţin de jumătate din valoarea capitalului social . Reducerea capitalului social nu este motivată de pierderi .urmată de anularea lor.. Când societatea a emis obligaţiuni .  alte procedeee prevăzute de lege. emisiunea de obligatiuni.vor convoca adunarea generală extraordinară .astfel încât să nu se reducă sub minimul prevăzut de lege .2): -să respecte minimul de capital social .atunci cînd legea îl fixează .. În ce constă reducerea sau majorarea capitalului social al societăţilor c omerciale ? Capitalul social este fix pe durata existenţei societăţii. reîntregirea capitalului social .reducerea capitalului social la nivelul subscripţiei .Dacă administratorii unei societăţi pe acţiuni sau societăţi în comandită pe acţiuni .art. în urma unor pierderi .În cazul constituirii societăţii pe acţiuni sau societăţii în comandită pe acţiuni prin subscripţie publică . 21 .pentru a hotărî..constată că. 4. .el putând fi micşorat .1) :  se micşorează numărul de acţiuni sau de părţi sociale .fondatorii sunt obligaţi să supună aprobării adunării constitutive majorarea sau .69 . reducerea capitalului social sau reîntregirea acestuia Legea 31/1990 face următoarele precizări în : -art.22 .    conversia actiunilor dintr-o categorie în cealalta.reducerea lui la valoarea rămasă sau dizolvarea societăţii . conversia unei categorii de obligatiuni în alta categorie sau în actiuni.Potrivit art.Capitalul social poate fi redus dacă este sau nu motivat de pierderi .după caz ..dacă subscrierile publice depăşesc capitalul social prevăzut în prospectul de emisiune sau sunt mai mici decât acesta .2) :  scutirea totală sau parţială a asociaţilor de vărsămintele datorate . .209 .nu se va putea proceda la reducerea capitalului social prin restituiri făcute acţionarilor din sumele rambursate în contul acţiunilor ..Partea a IV-a .art.207 alin. Referitor la .art.Hotărârea de reducere a capitalului social trebuie să îndeplinească următoarele condiţii(art.prin (art.

emise atât în schimbul aporturilor în numerar cât şi în schimbul aporturilor în natură .1). pentru motive temeinice .Dreptul de opoziţie al creditorilor societăţii al cărei capital se reduce În condiţiile art.poate face opoziţie(art.în proporţir de cel puţin 30% din valoarea lor nominală şi integral .aceasta trebuie integral plătită la data subscrierii.emise pentru majorarea capitalului soial .210 alin. Acţiunile noi .3) Împotriva hotărârii de reducere a capitalului social poate face opoziţie orice creditor al societăţii .209). prin compensarea unor creanţe lichide şi exigibile asupra sociatăţii cu acţiuni ale acesteia258 . Noile acţiuni. Dreptul acţionarilor de subscriere a noilor acţiuni poate fi ridicat .Se va putea proceda la reducerea capitalului social prin restituiri făcute acţionarilor din sumele rambursate în contul acţiunilor numai în proporţie cu valoarea obligaţiunilor rambursate (art.din Legea 31/1990 : -prin încorporarea rezervelor256.acţiunile emise pentru majorarea capitalului vor fi oferite spre subscriere .persoanele cărora urmează a li se atribui noile acţiuni .3).potrivit art.Operaţiunea de majorare a capitalului social efectuată fără acordarea dreptului de preferinţă către acţionarii existenţi.Partea a IV-a .în total sau în parte .sunt liberate. De asemenea .208 alin.proporţional cu numărul acţiunilor pe care le posedă .  majorarea valorii nominale a acţiunilor existente în schimbul unor noi aporturi în numerar şi/sau în natură .orice creditor al societăţii .62.vor trebui plătite la data subscrierii . .217 alin.sau a primelor de emisiune.1).a cărei creanţă este constatată printr-un titlu anterior publicării hotărârii .cât şi creditorii chirografari .în primul rând acţionarilor existenţi . În acest caz.aceştia putându-şi exercita dreptul de preferinţă numai în interiorul termenului hotărât de adunarea generală dacă actul constitutiv nu prevede alt termen .numărul de acţiuni atribuit fiecăreia dintre aceste persoane .După expirarea acestui termen acţiunile vor putea fi oferite spre subscriere publicului(art. -prin încorporarea beneficiilor .220 alin. Dacă noile acţiuni reprezintă aporturi în natură .în termen de cel mult 3 ani de la data publicării în Monitorul Oficial al României .convocarea adunării generale trebuie să cuprindă : .1).dreptul de preferinţă al acţionarilor încetează .Creditorii chirografai ale căror creanţe sunt constatate prin titlui anterioare pubblicări hotărârii pot să obţină pe calea opoziţiei exigibilitatea anticipată a creanţelor lor la data expirării termenului de două luni ( pentru hotărârea de reducere a capitalului social ) în afară de cazul în care societatea a oferit garanţii reale sau personale acceptate de creditori Capitalul poate fi redus şi prin emisiune de obligaţiuni . .216alin. Mărirea capitalului social Capitalul social al unei societăţi comerciale poate fi mărit prin :  emisiunea de noi acţiuni . 22 . Cîn d s-a prevăzut o primă de emisiune .valoarea de emisiune a acţiunilor şi bazele fixării acesteia . Mărirea capitalului social prin emisiune de noi acţiuni O condiţie pentru majorarea capitalului social deci pentru emiterea de noi acţiuni este ca acţiunile din emisiunea precedentă să fi fost complet plătite (art.2.motivele majorării capitalului social .92 alin.a hotărârii adunării generale (art. de către adunarea generală (art. Noile acţiuni emise în scopul majorării capitaluui social pot fi reprezentate de aporturi în natură sau de aporturi în numerar. este lovită de nulitate absolută . .cu excepţia rezervelor legale.

va autoriza publicarea prospectului de emisiune (art.în vederea majorării capitalului social .purtând semnăturile autentice a doi administratori.raportul cenzorilor sau raportul auditorilor financiari .precum şi data de la care se vor plăti dividendele.adunarea generală extraordinară va fi convocată din nou şi în funcţie de concluziile experţilor .cu respectarea dispoziţiilor prevăzute pentru constituirea societăţii (art. Mărirea capitalului social prin majorarea valorii nominale ale acţiunilor poate fi hotărâtă numai cu votul tuturor acţionarilor .dacă nu a exercitat în nici un mod drepturile şi obligaţiile sale de acţionar (art.valoarea totală a acestora . 23 .prospectul de emisiune .fără a majora capitalul social. -ultima situaţie financiară aprobată .18 din Legea 31/1990 ). >Societatea pe acţiuni îşi poate majora capitalul social . prospectul de emisiune va trebui să cuprindă : -data şi numărul înmatriculării din registrul comerţului .administratorii sunt solidar răspunzători de exactitatea celor arătate în prospectul .relaţii privitoare la aporturi .2.poate hotărî majorarea capitalului social.Legea 31/1990 interzice aporturile în creanţe pentru majorarea capitalului social .18 alin. -hotărârea adunării generale privitoare la noua emisiune de acţiuni . -capitalul social subscris şi vărsat .1.cenzorilor şi domiciliul lor .în caz de constituire simultană sau subscripţie publică. După depunerea raportului de expertiză .acceptantul va putea invoca nulitatea acestuia .Legea 31/1990).212 alin. -dividendele plătite în ultimii 5 ani sau de la constituire .212 alin.şi art.212 alin. Hotărârea adunării generale extraordinare pentru majorarea capitalului social se va publica în Monitorul Oficial al României .213).au trecut mai puţin de 5 ani .la stabilirea datei încheierii subscripţiei .de emisiune . -obligaţiunile emise de societate .Dacă prospectul de emisiune nu cuprinde toate menţiunile arătate .la semnăturile autentice ale administratorilor .acodându-se pentru exerciţiul dreptului de preferinţă untermen de cel puţin o lună . Potrivit art.felul lor . În caz de subscripţie publică .Hotărârea adunării generale trebuie să cuprindă : -descrierea aporturilor în natură . >Mărirea capitalului social prin majorarea valorii nimunale a acţiunilor existente în schimbul unor aporturi în numerarşi/sau în natură .3 din Legea 31/1990).cu începere din ziua publicării . >Majorarea capitalului social se face şi/sau prin aporturi în natură : -atât în cazul emisiunii de acţiuni noi. >Capitalul social al unei societăţi poate fi mărit şi prin ofertă publică în condiţiile Legii 297/2004 privind piaţa de capital (art. -cât şi în cazul majorării valorii nominale a acţiunilor existente .în publicaţiile făcute de sociatate sau în cererile adresate oficiului registrului comerţului . -numele şi prenumele administratorilor.În acest caz . Adunarea generală extraordinară care a hotărât majorarea capitalului social prin aporturi în natură va trebui să numească unul sau mai mulţi experţi pentru evaluarea acestor aporturi (art.215 alin.constatând îndeplinirea condiţiilor legale referitoare la conţinutul prospectului de emisiune .212 alin.numărul şi valoarea lor nominală . -denumirea şi deiul societăţii .4).Partea a IV-a.altele decât în numerar.dacă .sau a beneficiilor . Judecătorul delegat la oficiul registrului comerţului .şi avantajele acordate acestora .în afară de cazul când este realizată prin în corporarea rezervelor .Diferenţele favorabile din reevaluarea patrimoniului vor fi incluse în rezerve .va fi depus la registrul comerţului din judeţul în care îşi are sediul societatea (art.2.1).de la această dată .

219). Când excluderea se cere de către un asociat. Asociatul exclus nu are dreptul la o parte proporţională din patrimoniul social. se va cita societatea si asociatul pârât. 6. Hotărârea adunării generale poate fi luată în mod valabil numai în prezenţa a trei pătrimi din numărul titularilor capitalului social .cu respectarea dispoziţiilor privitoare la constituirea acestei societăţi(art. 24 .Hotărârea adunării generale privind majorarea capitalului social are efect numai în măsura în care a fost dusă la îndeplinire în termen de un an de la data sa (art. nu aduce aportul la care s-a obligat. până în ziua rămânerii definitive a hotărârii de excludere. -numărul acţiunilor ce se vor emite în schimbul aporturilor în natură. În ce constă excluderea unui asociat din societatea în nume colectiv.221 din Legea 31/1990) . Hotărârea irevocabilă de excludere se va depune în termen de 15 zile. Asociatul exclus rămâne obligat faţă de terţi pentru operaţiunile făcute de societate. >Ca şi societatea pe acţiuni .  asociatul cu răspundere nelimitată în stare de faliment sau care a devenit incapabil.-numele persoanelor ce efectueză aporturile în natură .cu votul unui număr de acţionari care să reprezinte cel puţin jumătate din capitalul social (art.în comandită simplă sau în societatea cu răspundere limitată .  cu acordul tuturor celorlalţi asociaţi.  asociatul cu răspundere nelimitată care se amestecă fără drept în administraţie sau contravine dispoziţiilor legale. Asociatul exclus răspunde de pierderi şi are dreptul la beneficii până în ziua excluderii sale.3). însă nu va putea cere lichidarea lor până ce acestea nu sunt repartizate conform prevederilor actului constitutiv. în comandită simplă sau cu răspundere limitată:  asociatul care pus în întârziere. în comandită simplă sau din societatea cu răspundere limitată ? Retragerea din societate este prevăzută în art 226 . Excluderea se pronunţă prin hotărâre judecătorească la cererea societăţii sau a oricărui asociat.217 alin.134 pentru acţionari: Asociatul se poate retrage :  în cazurile prevăzute în actul constitutiv. . iar dispozitivul hotărârii se va publica la cererea societăţii în Monitorul Oficial al României.  asociatul administrator care comite fraudă în dauna societăţii sau se serveşte de semnătura socială sau de capitalul social în folosul lui sau al altora.pentru asociaţii în nume colectiv. Dacă în momentul excluderii sunt operaţiuni în curs de executare. asociatul este obligat să suporte consecinţele şi nu-şi va putea retrage partea ce i se cuvine decât după terminarea acelor operaţiuni. în comandită simplă sau cu răspundere limitată ? Poate fi exclus din societatea în nume colectiv. Partea a IV-a. la Oficiul Registrului Comerţului pentru a fi înscrisă. 5. şi cu privire la structura participării la capitalul social a celorlalţi asociaţi. Ca urmare a excluderii instanţa judecătorească va dispune prin aceeaşi hotărâre. Când se poate retrage asociatul din societatea în nume colectiv. ci numai la o suma de bani care să reprezinte valoarea acesteia.iar în art.societatea cu răspundere limitată îşi va majora capitalul .

Procedura dizolvării constituie o fază distinctă şi numai după parcurgerea cesteia se poate trece la faza lichidării societăţii care se dispune de adunarea generală competentă să numească şi lichidatorii. opoziţia terţilor atrăgând suspendarea măsurii.). sub minimul stabilit pentru fiecare formă de societate în parte. 169 din Legea nr.7. 31/1990 stabileşte o procedură cu două faze distincte. nu atrage de drept dizolvarea. orice societate se dizolvă: a) prin trecerea timpului stabilit pentru durata sa. 8.134 alin.Odată cu declaraţia de retragere . Acţionarii se pot retrage din societate dacă nu sunt de acord cu hotărârile luate în adunarea generală cu privire la schimbarea obiectului principal de activitate . dizolvarea societăţilor în nume colectiv.Temeinicia motivelor este apreciată în baza unei hotărâri pronunţată de tribunal . 31/1990. e) reducerea capitalului la jumătate (art. este dizolvarea. 173. În această situaţie reducerea capitalului social.în lipsa unor prevederi în actul constitutiv sau când nu se realizează acordul unanim .3).acţiunile acestora vor fi dobândite de societate în condiţii art. d) prin hotărârea adunării generale.la mutarea sediului sau la forma societăţii . indiferent de forma sa de constituire. 170 din Legea nr. incapacităţii. Legea nr. cea a dizolvării urmată de lichidare. c) prin faliment.la valoarea medie determinată de către un expert autorizat . Perioada care începe odată cu dizolvarea societăţii şi se întinde până la împărţirea activului între asociaţi este denumită perioada lichidării. excluderii.prin folosirea a cel puţin două metode de evaluare recunoscute de standardele europene de evaluare (E.în termen de 15 zile de la comunicare. Conform art. Acţionarii retraşi din societate au dreptul să obţină de la societate contravaloarea acţiunilor pe care le posedă . f) în cazul specific al societăţilor pe acţiuni dizolvarea va putea interveni dacă numărul acţiunilor s-a redus sub 5 şi au trecut mai mult de 6 luni de la această dată. Care sunt consecinţele juridice ale dizolvării societăţii comerciale ? Măsura dizolvării societăţii. b) prin imposibilitatea realizării obiectului pentru care a fost constituită. 31/1990. pentru a putea fi opozabilă terţilor.supusă numai recursului .Ca urmare a retrageii acţionarilor . Toată activitatea pe care o vor desfăşura lichidatorii este destinată transformării patrimoniului societăţii în numerar pentru plata datoriilor şi împărţirea activului între asociaţi. 7. Ca persoană juridică societatea continuă să existe având cu totul alte atribuţii. situaţie în care societatea va putea să-şi continue activitatea. În ce constă dizolvarea societăţii comerciale ?  Modalitatea încetării unei societăţi comerciale. Dizolvarea societăţii înainte de expirarea termenului trebuie înscrisă şi publicată în Monitorul Oficial conform art. Aceste atribuţii sunt exercitate de administratorii sau de lichidatorii de semnaţi în acest caz. indiferent că a intervenit prin hotărâre judecătorească sau prin hotărârea adunării generale (sau a asociaţilor) reprezintă o primă etapă în procesul încetării activităţii sale.pentru motive temeinice .S. Conform art. asociaţii putând lua hotărârea de a-l completa. 10) în cazul societăţilor pe acţiuni sau pentru restul societăţilor. Aceştia au însă dreptul de a se opune pe cale judiciară. astfel că singurele operaţii permise sunt cele specifice 25 .V.acţionarii vor preda societăţii acţiunile pe care le posedă (art. sau retragerii asociatului. cu răspundere limitată şi în comandită simplă şi pe acţiuni poate interveni datorită falimentului.107 alin.

În cazul fuziunii prin încorporare una din societăţi îşi continuă existenţa încorporând pe celelalte societăţi care dispar. în afara beneficiilor. Astfel lichidatorii:  pot să aducă la îndeplinire toate operaţiile de comerţ necesare lichidării. şi distribuirea a ceea ce a mai rămas.113 pct. 173 din Legea nr. după care orice activitate a acestora încetează. 9. sau încorporarea la una din societăţile existente. Constituirea unei societăţi noi se realizează prin pierderea identităţii şi personalităţii juridice a societăţilor care fuzionează. Ce înţelegeţi prin fuziunea societăţilor comerciale ? Fuziunea sau divizarea societăţilor comerciale se poate realiza în baza modificării actului constitutiv hotărâtă de adunarea generală extraordinară (art. Lichidatorii pot fi numiţi prin hotărâre judecătorească sau prin actul de modificare a societăţii. fuziunea sub ambele forme ale sale. 31/1990 se recunosc lichidatorilor anumite drepturi utile pentru realizarea sarcinilor ce le revin. Operaţiile de lichidare se efectuează de administratorii societăţii până la numirea lichidatorilor. Pentru a garanta drepturile terţilor şi a creditorilor fuziunea nu va deveni operantă decât după trei luni de la publicarea în Monitorul Oficial. Care sunt drepturile care se recunosc lichidatorilor pentru realizarea sarcinilor care le revin? Conform art. administrative şi juridice al cărui scop este realizarea activului social. Ce înţelegeţi prin lichidarea societăţii comerciale ? Prin lichidare trebuie înţeleasă nu numai încetarea funcţionării ca persoană juridică a societăţilor comerciale. Cum fuziunea se realizează prin modificarea actului constitutiv şi a statutului originar. Operaţiunea fuziunii poate intervenii în două moduri diferite. Printre cauzele care determină două sau mai multe societăţi comerciale să fuzioneze sunt formarea unei societăţi noi cu capital mai important. Spre deosebire de dizolvare care este actul premergător al încetării personalităţii juridice şi a calităţii de subiect de drept. ca un complex de operaţii financiare. care au constituit-o. societatea nemaiputând exercita în mod legal nici un act de activitate comercială. dar din punct de vedere strict juridic. nu este decât o modalitate de reorganizare a persoanei juridice. perioadă în care creditorii societăţii vor putea face opoziţie ceea ce suspendă executarea fuziunii până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti. Pentru nu a prejudicia drepturile terţilor sau ale creditorilor va trebui încheiat şi publicat bilanţul fiecărei societăţi. fiecare societate care participă la fuziune. După intrarea lor în funcţie vor trebui ă încheie un bilanţ din care să rezulte situaţia economică şi financiară a societăţii.  pot fi subiecţi de drept procesual activ şi pasiv. achitarea pasivului.1). economice. 10. respectiv prin constituirea unei noi societăţi. Lichidarea se face în primul rând în interesul asociaţilor dar şi în interesul creditorilor. trebuie să respecte condiţiile de formă şi publicitate prevăzute pentru constituirea societăţii. sau suprimarea concurenţei între acele societăţi care au acelaşi obiect.scopului urmărit. persoane fizice sau juridice. 26 . 11. Pentru aceste raţiuni societatea intrată în lichidare trebuie să aibă personalitate juridică şi să rămână un subiect de drept distinct de subiecţii de drept. chiar dacă îşi pierde identitatea de persoană juridică.

270 este stabilit că se pedepseşte cu închisoare de la 1 luna la un an sau cu amendă cenzorul care nu convoacă adunarea generală în cazurile în care este obligat de lege. 12.  În temeiul art. directorul executiv sau reprezentantul legal al societăţii care:  prezintă cu rea-credinţă în prospectele. directorul. să lichideze şi să încaseze creanţele societăţii. statului român şi terţilor. directorul. să îndeplinească însărcinările primite. În temeiul legii art. 274 este stipulată pedeapsa cu închisoarea de la 1 an la 5 ani. Legiuitorul a stabilit ca se pedepsesc cu închisoare de la 3 ani la 12 ani persoanele vinovate de bancrută frauduloasă constând în una din următoarele fapte (art. în cazurile şi în condiţiile legii. cu rea-credinţă. pot face tranzacţii. la fuziunea ori la divizarea acesteia sau la reducerea capitalului social. în art. 265 din lege. Persoana care determină pe un acţionar sau pe un deţinător de obligaţiuni ca în schimbul unei sume de bani sau al unui alt avantaj material.2004. directorul executiv sau reprezentantul legal al societăţii care:  îndeplineşte hotărârile adunării generale referitoare la schimbarea formei societăţii. se pedepseşte cu închisoarea de la 1 la 5 ani. în detrimentul altor acţionari sau deţinători de obligaţiuni. De asemenea art. în fără de răspunderea pentru daunele pricinuite. îşi ia în schimbul unui avantaj material obligaţia de a vota într-un anumit sens în adunările generale sau de a nu lua parte de vot. Conform art. rapoartele şi comunicările adresate publicului.  prezintă cu rea-credinţă acţionarilor/asociaţilor o situaţie financiară inexactă sau cu date inexacte asupra condiţiilor economice ale societăţii. în cazurile nepermise de lege. să voteze într-un anumit sens în adunările generale sau să nu ia parte la vot se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă. administratorul. 268 din lege.  îndeplineşte hotărârile adunărilor generale referitoare la reducerea capitalului social. înainte de expirarea termenelor prevăzute de lege.11. 273 se stipulează pedeapsa cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă acţionarul sau deţinătorul de obligaţiuni care trece acţiunile sau obligaţiunile sale p e numele altor persoane în scopul formării unei majorităţi în adunarea generală. în vederea ascunderii situaţiei ei reale. documentele necesare sau îi împiedică.   pot să facă acte de dispoziţie scoţând la licitaţie publică atât bunurile mobile cât şi imobile ale societăţii. cel care exercită un comerţ în favoarea şi pe seama unor societăţi constituite în ţară străină. în cazurile în care nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru funcţionarea acelor societăţi în România.  refuză să pună la dispoziţia experţilor. date neadevărate asupra constituirii societăţii sau asupra condiţiilor economice ale acesteia sau ascunde cu rea-credinţă în tot sau în parte asemenea date. să contracteze împrumuturi neipotecare sau să facă operaţii cambiale. se pedepseşte cu închisoare de la 1 lună la 1 an sau cu amendă administratorul. În art. fără ca asociaţii să fi fost executaţi pentru efectuarea vărsământului datorat ori fără hotărârea adunării generale care îi scuteşte de plata vărsămintelor ulterioare. 265-276 sunt stabilite pedepsele cu închisoarea pentru comercianţii care încalcă dispoziţiile legii. Ce sancţiuni se aplică comercianţilor care încalcă dispoziţiile legii societăţilor comerciale ? În temeiul Legii nr. fondatorul. 31/1990 privind societăţile comerciale cu modificările aduse până la data de 1. 276) 27 . prin operaţiunile sale.

 înstrăinarea. ştiind că prin faptele lor săvârşesc infracţiuni sancţionate de lege. înfăţişarea de datorii inexistente sau prezentarea în registrul societăţii. Considerăm că legiuitorul a avut în vedere sancţionarea drastică a acelor comercianţi care încalcă legea. în alt act ori în situaţiile financiare a unor sume nedatorate.  28 . a unei părţi însemnate din active. în frauda creditorilor. în caz de faliment al unei societăţi. în funcţie de abaterile grave săvârşite . sustragerea sau distrugerea evidenţelor societăţii sau ascunderea unei părţi din activul societăţii. stabilind pedepse cu închisoarea. cu rea-credinţă de către aceştia. conform Codului penal.falsificarea. fiecare dintre aceste fapte fiind săvârşite în vederea diminuării aparente a valorii activelor.

Părţile au calitatea atât de debitor cât şi de creditor. în afară de consimţământul părţilor. să facă sau să nu facă ceva. obligaţia care revine deponentului de a restitui depozitarului cheltuielile făcute de acesta cu conservarea bunului depozitat. Nerespectarea formei solemne duce la nulitatea absolută a contractului. nu face din acesta un contract solemn. Mai sunt considerate solemne următoarele contracte: donaţia. C. că condiţie ad probatione.1591 şi urm. Contractele solemne sunt acelea pentru a căror încheiere şi valabilitate se cere nu numai acordul de voinţă. depozitarului. C . cealaltă având numai calitatea de creditor.46. contractul de comodat (art.UNITATE DE ÎNVAȚARE 4 VERIFICAREA CUNOŞTINŢELOR 1. Contractul unilateral nu se confundă cu actul juridic unilateral. contractul solemn şi contractul real ? Contractul consensual este acela care se încheie în mod valabil prin simplul acord de voinţă al părţilor. nu pentru valabilitate ci pentru a asigura proba privind încheierea şi conţinutul contractului. Forma scrisă a contractului nu este cerută de lege ad probationem. civil). gajul (art. Ce înţelegeţi prin contract sinalagmatic şi prin contract unilateral ? Contractul sinalagmatic sau bilateral este acela prin care se creează între părţile contractante obligaţii reciproce. Înscrisul notarial se cere nu numai ad probationem ci şi ad validitatem. Că exemplu contractul de arendă care este valabil şi opozabil doar dacă a fost încheiat în scris şi a fost înregistrat la Consiliul local175.943 Cod civil. Care sunt formele de clasificare ale contractelor după efectele produse ? 29 . contractul de mandat. insă ea poate fi realizată de părţi. conform art. De exemplu.civil). Exemple de contracte unilaterale: contractul de gaj.1718 şi urm. Ca exemplu. ci şi respectarea unei forme autentice. forma scrisă. şi remiterea materială a unui lucru. În cazul contractului de tranzacţie. În literatura de specialitate există menţionată o categorie aparte de contracte. Legii 18/1991. Exemplu de contract sinalagmatic este contractul de transport de persoane. Astfel fiecare dintre părţi este obligată către cealaltă să dea. deşi iniţial contractul de depozit era cu titlu gratuit 3. vânzarea-cumpărarea terenurilor conf. art.1560 şi urm. depozitul (art. 2. ipoteca. contractul de împrumut. Pentru acest gen de contract nu este necesară alta formă. Ca exemple de contracte consensuale sunt menţionate: contractul de vânzare-cumpărare cu unele excepţii. creditorului. şi anume contractele sinalagmatice imperfecte care sunt contracte unilaterale la origine. Ce înţelegeţi prin contractul consensual. consimţământul liber exprimat al părţilor fiind suficient pentru valabilitatea contractului. dar implică apariţia ulterioară a unei obligaţii şi în sarcina celuilalt cocontractant. fiind acel contract care dă naştere la obligaţii numai pentru una din părţi. contractul de închiriere a bunurilor mobile. Contractele reale sunt acelea în care se pretinde. C. contractul de depozit gratuit. civil) devin perfecte numai dacă lucrul a fost efectiv remis în mâinile comodatarului.

Contractele declarative de drepturi se caracterizează prin aceea că recunosc situaţii juridice preexistente. evident. 4. având în vedere că 30 . În cazul neexecutării sau executării necorespunzătoare de către o parte a obligaţiei ce-i revine. Ce înţelegeţi prin capacitatea de a contracta ? Este acea condiţie generală. de asemenea. Care sunt formele de clasificare ale contractelor după modul de executare ? Contractele cu executare imediată sunt cele în care executarea are loc dintr-o dată. ci şi pentru trecut. În acest sens. în timp (ex: contractul de închiriere) Părţile pot conveni că un contract să se execute dintr-o dată sau cu execuţie succesivă. 1180 N. principiul capacităţii de a contracta. În cazul contractelor cu executare succesivă.civ. afară de acelea care. Principiul capacităţii de a întocmi acte juridice este subordonat principiului specialităţii capacităţii în situaţia persoanelor juridice fără scop patrimonial. întrucât nu pot exprima un consimţământ valabil sunt. prin încheierea de acte juridice. situaţii în care actele se încheie prin reprezentanţii lor legali. În ce priveşte persoanele fizice. poate contracta orice persoană care nu este declarată incapabilă de lege şi nici oprită să încheie anumite contracte. Şi în privinţa persoanei juridice. 43 N. la dată fixată pentru aceasta (vânzarea unei case predabilă la dată încheierii contractului). de fond. minorii care nu au împlinit vârsta de 14 ani şi interzişii judecătoreşti. deoarece creează între părţi o situaţie juridică nouă.C. în privinţa capacităţii de a contracta. Contractul generator de drepturi de creanţă este acela care dă naştere numai unor drepturi de creanţă. persoanele incapabile de a contracta.civ.civ. iar excepţia. nu pot aparţine decât persoanei fizice. de strictă reglementare. se execută treptat.). regula este. a incapacităţii. C. Noul Cod Civil păstrează. 1181 N. prin el însuşi.. neexistentă anterior. sancţiunea va fi rezoluţiunea pentru contractul cu executare imediată şi rezilierea la contractul cu executare succesivă. iar dispoziţiile art.C. nulitatea produce efecte numai pentru viitor. 5. în condiţiile prevăzute de lege. transmiterea drepturilor reale. excepţiile fiind de strictă reglementare şi aplicare. prin natura lor sau potrivit legii.Contractele constitutive sau translative de drepturi reale sunt cele prin care se constituie sau se transferă un drept real. civ. 206 N. conform art. aceea a capacităţii (persoana juridică poate avea orice drepturi şi obligaţii civile. contractul de împărţeală privind coproprietatea sau indiviziunea. Acest tip de contract operează. esenţială pentru încheierea contractului. care constă în aptitudinea subiectelor de drept de a deveni titulare de drepturi şi obligaţii. fac trimitere. Exemplu: contractul de tranzacţie.C. potrivit art. regula fiind aceea a capacităţii.. la dispoziţiile generale cuprinse în Cartea I a Codului („Despre persoane”). De aceea ele au efect nu numai pentru viitor. Contractele constitutive sau translative de drepturi se caracterizează prin aceea că produc efecte din momentul încheierii lor în viitor. care reprezintă regula. Contractele cu executare succesivă sunt acelea care cel puţin pentru una din părţi. din momentul încheierii. potrivit art.

„Consimtamantul nu este valabil cand este dat prin eroare. Ce diferenţă există între eroare şi dol ? EROAREA (art. prin simbol. nu produce efecte juridice. 2 N. 953 C. Vointa interna.).) Notiune. civ.). civ. cand partile stabilesc expres acest lucru cand potrivit obiceiului. sa nu fie alterat de viciile de consimtamant. Ce înţelegeţi prin consimţământ ? . nefiind cunoscuta. sau cu rezerva mintala (reservatio mentalis) cunoscuta de cealalta parte.stuctura. sa fie manifestat in exterior prin inscris.efecte Eroarea in general este o falsa imagine. smuls prin violenta sau surprins prin dol“ (art. 954 C. civ. in materie de succesiune (art. tacerea valoreaza consimtamantul. 700 C. Conditii: sa emane de la o persoana avand discernamant. prin gesturi. Consimtamantul inseamna hotararea de a te obliga juridiceste si manifestarea in exterior a acestei hotarari. angajare juridica. 206 alin. In raport de consecintele pe care le produc.) 6. fie asupra naturii juridice a actului (error in negotio). clasificare. neexteriorizata.civ. o falsa cunoastere si reprezentare a realitatii concrete pe care si-o face partea (partile) cu privire la incheierea unui act juridic. sa fie facut cu intentia de a produce efecte juridice. erorile sunt: – eroare-obstacol. actul de constituire sau statut” (art. civ. 7. Consimtamantul mai are si sensul de „acord al partilor“.Tacerea nu constituie consimtamant cu exceptia urmatoarelor situatii: cand legea prevede expres (art. 1437 C. fie asupra identitatii obiectului (error in corpore).). prin orice fapt concludent. care impiedica formarea acordului de vointa.acestea pot avea „doar acele drepturi şi obligaţii civile care sunt necesare pentru realizarea scopului stabilit prin lege. 31 . ori sub conditie potestativa pura. falsa reprezentare cazand.C. adica sa fie serios si nu in gluma (jocandi causa).

siretenii ori diverse manopere viclene facute cu scopul inducerii in eroare a persoanei. respectiv falsa reprezentare a realitatii. fie asupra calitatilor substantiale ale obiectului (error in substantiam). intrebuintate de una din parti. cand cade.material. falsa reprezentare care altereaza consimtamantul. eroare indiferenta. In raport cu consecintele asupra actului juridic. structura. si un element obiectiv. Dolul nu se presupune“. efecte. cu diminuarea contraprestatiei (eroare indiferenta). Se sanctioneaza cu nulitatea absoluta (eroare-obstacol). Potrivit art. eroare ce opereaza numai in contractele „intuitu personae“. „Dolul este cauza de nulitate a conventiei cand mijloacele viclene. o reprezentare gresita despre existenta ori continutul unui act normativ. Vointa este viciata printr-o eroare provocata. care consta in inducerea in eroare a unei persoane pentru a incheia un act juridic. sunt astfel incat este evident ca. pentru a o determina sa incheie un act juridic. - Dolul este compus din doua elemente: un element subiectiv. intentional. fara aceste masinatiuni. fieasupra identitatiii ori calitatilor esentiale ale persoanei contractantului (error in personam). cu nulitatea relativa (eroarea-viciu de consimtamant). Prin dol se intelege acel viciu de consimtamant ce consta in inducerea in eroare a unei persoane prin mijloace viclene. dolul este: principal (dolul malus). respectiv diferite masinatiuni. se poara asupra unor elemente mai putin importante. – In functie de natura realitatilor falsificate. In dreptul nostru se admite ca nimeni nu se poate prevala de necunoasterea legii (nemo censetur ignorare legem).– eroarea-viciu de consimtamant. clasificare. civ. DOLUL – VICLENIA Notiune. Eroarea are in stuctura sa un element psihologic. 32 . care consta in folosirea de mijloace viclene. eroarea este: – – eroare de fapt (cele mai sus dezvoltate) eroare de drept. cand cade asupra elementelor importante ale incheierii actului juridic si atrage anularea actului incident (dolus incidens) ori secundar cand inselaciunea cade asupra unor elemente nedeterminante pentru incheierea actului juridic si nu atrage nulitatea actului dar da dreptul la o actiune in despagubire. cealalta parte n-ar fi contractat. deci nimeni nu poate invoca eroarea asupra dispozitiilor legii.960 C.

Pentru a fi viciu de consimţământ. civ). in cazul dolului principal si da dreptul la o actiune in despagubire. etc. în planul răspunderii pentru prejudicii. ea trebuie să fie făcută expres. şi constă. care se numeşte ofertă sau policitaţiune. ci şi prezent (art. în general. şi anume tratativele. În literatura de specialitate182 se apreciază că violenţa este alcătuită din două elemente: elementul obiectiv. oferta d este considerată “o fază avansată a perioadei precontractuale. oferta trebuie să îndeplinească anumite condiţii: 33 . civ. Că şi consimţământul. . cum ar fi expunerea mărfurilor într-o vitrină.956 C. Sub aspectul sancţiunilor specifice: . în paralel. într-o propunere precisă făcută după purtarea în timp. Ce este oferta de a contracta şi ce condiţii trebuie îndeplinite ? Perioada de pregătire a contractului începe cu o propunere de a contracta. pentru a putea ajunge la cunoştinţa destinatarului ei. violenţa trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:  violenţa întrebuinţată trebuie să expună la un rău considerabil. sau de natură morală de unde rezultă că violenţa poate fi fizică sau morală. ceea ce alterează consimţământul. răul cu care se ameninţă persoana în caz de violenţă trebuie să fie nu numai considerabil. Ce înţelegeţi prin violenţă şi pentru a fi viciu de consimţământ ce condiţii trebuie să îndeplinească ? Violenţa înseamnă folosirea unor mijloace de constrângere asupra unei persoane pentru a o determina să încheie un anumit contract. cel căruia i s-a cauzat un prejudiciu în urma erorii este îndreptăţit să introducă o acţiune pentru angajarea răspunderii cocontractantului.dolul viciu de consimţământ atrage tot sancţiunea nulităţii relative a contractului. constând în insuflarea unei temeri persoanei ameninţate. Ameninţarea privind numai onoarea persoanei care contractează poate fi considerată că suficientă pentru a constitui violenţă – viciu de consimţământ. reclama. Oferta poate fi făcută în scris sau verbal. mijloacele de constrângere sau ameninţarea trebuie să fie nelicite şi nejustificate. în planul răspunderii civile delictuale există daunele-interese. sau poate fi generală. Teama reverenţiară care derivă din anumite raporturi de rudenie sau de dependenţă nu constituie violenţă (art. Mijloacele de constrângere pot fi de natură fizică. Unii autori consideră oferta că urmarea fireasca a unei alte etape preliminare. indiferent de forma să. Oferta poate să fie adresată unei anumite persoane determinate. exterior. Oferta poate fi făcută cu termen sau fără termen. însă. care constă în ameninţarea cu un rău şi elementul subiectiv. in cazul dolului incident. Alţi autori nu analizează separat faza tratativelor.eroarea asupra substanţei atrage sancţiunea nulităţii relative a contractului.958 C. 8. a unor tratative” . considerând că acestea sunt ulterioare ofertei. Astfel.Este sanctionat cu anularea actului. iar nu la o mică neplăcere de importanţă minoră. mai mult sau mai puţin îndelungat. pentru orice persoană interesată. propunere care cuprinde unele date precise în vederea încheierii unui contract. alin 1)    9. făcută de o persoană. în sensul că se precizează sau nu termenul în care urmează să aibă loc acceptarea.

În primul caz. Dacă oferta a ajuns la destinatar. În cazul în care oferta este fără termen. 34 . Se pune întrebarea dacă acceptarea ofertei în termen. adică să conţină angajamentul neîndoielnic prin a cărui acceptare să se realizeze acordul de voinţă. oferta şi acceptarea sunt revocabile. Într-o părere se apreciază că. oferta este retrasă mai înainte de către ofertant şi că. dacă acceptarea s-a produs în termen. prin acceptare. atâta timp cât aceasta nu a ajuns la destinatar. deoarece oferta este obligatorie şi revocarea ei înainte de termen este fără efect. Art. ofertantul poate să o revoce. Să fie fermă. pentru a da destinatarului posibilitatea să reflecteze şi să se pronunţe asupra ei. conştientă. oferta fiind acceptată de destinatar. dar după un termen rezonabil. să se realizeze încheierea contractului. contractul va trebui să fie considerat încheiat. Art. oferta poate fi revocată de ofertant oricând.dr. Cu toate acestea. Art. S-a tratat de asemenea. în raport cu circumstanţele de fapt. în literatura de specialitate. poate sau nu să aibă drept efect încheierea contractului. oferta devine caducă. dar că temeiul juridic al acestei răspunderi este diferit de la autor la autor187. dacă însă ea ajunge la cunoştinţa celeilalte părţi. regăsindu-se în răspunderea civilă delictuală sau în ideea abuzului de drept. Să fie precisă şi completă. Ion Filipescu consideră că o asemenea revocare a ofertei atrage răspunderea ofertantului pentru prejudiciile produse ca urmare a revocării intempestive. adică să conţină toate elementele astfel ca. înainte că destinatarul să accepte oferta.doc. adică să rezulte clar că este vorba despre o ofertă. acea ofertă ar fi putut să fie acceptată ulterior de către destinatarul ei. făcută cu intenţia de a angaja din punct de vedere juridic. Într-o alta părere se consideră că într-o acţiune de răspundere civilă pentru retragerea ofertei înainte de termen. deşi astfel retrasă. propunerea şi acceptarea sunt revocabile. dar care a fost revocată de către ofertant. 37 din Codul comercial prevede că până în momentul încheierii contractului. În perioada până la acceptare ofertei. Acad. serioasa. dar nu prin simpla acceptare. instanţa judecătoreasca poate porni de la ideea că s-a încheiat contractul. înăuntrul termenului fixat de ofertant. distincţia se face după cum oferta este cu sau fără termen de acceptare. În aceste situaţii.prof. 814 Cod civil reglementează şi situaţiile în care ofertantul devine incapabil sau decedează. deşi prin revocare contractul este împiedicat să devina perfect. după ce acesta întreprinsese executarea lui. împrejurări ce intervin înăuntrul termenului fixat pentru acceptarea ofertei. În funcţie de aceasta. De aici se poate considera că ofertă neacceptată poate fi retrasă în mod unilateral. deşi conţinând un termen pentru acceptare.37 Cod comercial stipulează însă că până ce contractul nu este perfect. atunci cel ce revoca contractul răspunde de daune interese. ofertantul trebuie să menţină oferta până la expirarea termenului. Să fie neechivoca. Se consideră însă că trebuie făcută o deosebire între două posibile situaţii: oferta a ajuns sau nu a ajuns la destinatarul ei. ci cu titlu de reparaţie în natura a prejudiciului cauzat. însă revocarea să ajungă cel mai târziu o dată cu oferta la destinatar. şi situaţia în care. după care oferta devine caduca. autorii de drept analizează posibilitatea retragerii ofertei şi în ce condiţii se poate face aceasta.    Să fie o manifestare de voinţă reală.

Libertatea de fond este ţărmurită doar de bunele moravuri şi de ordinea publică. Dacă orice contract este just prin sine şi obligaţia se naşte din voinţele părţilor. Nimeni nu poate fi forţat să între în raporturi contractuale. În formă. libertatea contractuală. folosind scrisori. indiferent de forma de manifestare a voinţei părţilor: “Solo consensus obliga. Comunicarea dintre aceste persoane se face prin corespondenţă. Privită sub aspect economic. 35 Cod comercial stipulează că: ”Contractul sinalagmatic între persoane depărtate nu este perfect dacă acceptarea nu a ajuns la cunoştinţa propuitorului în termenul hotărât de dânsul sau în termenul necesar schimbului propunerii şi acceptării după natura contractului. acolo unde voinţa nu este liberă. art. este mijlocul juridic cel mai adecvat pentru satisfacerea intereselor legitime ale persoanei precum şi pentru asigurarea bunăstării generale. 11. Ce înţelegeţi prin principiul libertăţii contractuale ? Libertatea contractuală este corolarul juridic al libertăţii înţeles ca produs al voinţei conştiente şi libere. mai ales în economia de piaţă. Singurele restricţii de a contracta trebuie căutate doar în voinţa individului. respectiv a progresului social. libertatea contractuală. 10. Teoria viciilor de consimţământ vine să asigure caracterul liber al voinţei. Prin urmare. libertatea contractuală se exprimă prin aceea că o convenţie se va naşte validă. nimeni nu poate forţa pe celălalt să încheie un contract . acordul de voinţă e lipsit de sens juridic. voinţa trebuie să fie conştientă şi raţională. În toată această discuţie nu trebuie confundată oferta cu antecontractul. adică cu promisiunea de a contracta. Consimţământul – element exteriorizat al voinţei – trebuie să fie neviciat şi exprimat în cunoştinţă de cauză. deci antecontractul nu devine caduc. Codul comercial a reglementat reguli specifice pentru contractele încheiate între absenţi. Antecontractul poate fi unilateral sau sinalagmatic. la fel ca orice alt contract. consecinţa primară a autonomiei de voinţă se exprimă prin posibilitatea individului de a încheia sau nu un contract. nu se va mai putea ajunge la încheierea contractului şi acceptantul are doar dreptul la o acţiune în daune. ea nu poate crea drept. este normal ca acestea să poată să îşi stabilească conţinutul26 şi forma de manifestare a voinţei lor juridice. Având în vedere acest specific al încheierii contractelor comerciale. deoarece nu se poate vorbi 35 . dar şi invers-nimeni nu poate fi împiedicat să încheie un anumit contract. cu condiţia să încunoştinţeze îndată pe acceptant de aceasta”. nici decesul sau incapacitatea survenite după încheierea antecontractului nu sting obligaţia părţii sau a părţilor de a contracta. Pentru a fi considerată izvor de drept.Exista şi o a treia părere. o reverberaţie socială a acestei voinţe. Prin urmare unui contract încheiat prin telefon i se aplică regulile încheierii contractelor între prezenţi. Libertatea contractuală se exprimă şi prin libertatea părţilor de a îşi alege forma contractului şi de a stabili conţinutul. Ceea ce trebuie avut în vedere nu este distanţa dintre persoanele contractante ci intervalul de timp care se scurge între manifestările lor de voinţă. Cum explicaţi încheierea contractelor comerciale prin corespondenţă ? În raporturile dintre comercianţi. Ea este una dintre premisele de bază ale liberei concurenţe între agenţii economici. De altfel. telegrame. în caz de retragere a ofertei mai înainte de expirarea termenului. potrivit principiilor generale referitoare la neexecutarea obligaţiilor contractuale de a face sau de a nu face.t Libertatea contractuală se exprimă şi prin libertatea voinţei. conform căreia. multitudinea actelor care se încheie precum şi nevoia unor tranzacţii rapide impun încheierea contractelor nu numai între prezenţi ci şi între persoane care se găsesc în locuri diferite. Astfel. fax-uri. Propuitorul însă poate primi că buna şi o acceptare ajunsă peste termenul hotărât de dansul. Altfel.

com. o problemă deosebită o ridică perfectarea contractului unilateral. al efectelor publice şi al titlurilor industriale. făcându-de diferenţă între contractele încheiate între prezenţi şi cele încheiate între absenţi. În cazul în care. 40 C. art. Sunt cazuri în care comercianţii nu cunosc preţul la zi al diverselor produse. Care este rolul preţului în obligaţiile comerciale ? Preţul este un element esenţial al contractelor sinalagmatice. inclusiv al contractelor comerciale. Specificul activităţilor comerciale au impus stabilirea unor reguli speciale privind preţul în obligaţiile comerciale. conform căreia contractul este socotiţi încheiat în momentul cunoaşterii de către ofertant a acceptării ofertei. care stipulează: „Când urmează a se hotărî adevăratul preţ. În cazul contractului unilateral. 12. prevede că: „ În contractele unilaterale propunerea este obligatorie îndată ce ajunge la cunoştinţa părţii căreia îi este făcută”. cum ar fi benzina. 46 C. Codul comercial a consacrat teoria informării sau a informaţiunii. Sistemele privind determinarea momentului încheierii contractului între absenţi au fost de asemenea tratate în capitolul anterior. 40 C. 37 C. La fel şi în cazul în care contractele se încheie prin mandatar. legea permite părţilor să determine preţul prin oricare din mijloacele de probă prevăzute la art. Preţul curent. Întrucât revocarea ofertei sau acceptării ofertei poate cauza prejudicii. 36 . În legătură cu momentul încheierii contractului.com. În ceea ce priveşte momentul încheierii contractului comercial. să fie determinant şi să fie real. Există produse pentru care preţul este stabilit prin lege. oferta de contract devine irevocabilă din momentul când ea a ajuns la cunoştinţa destinatarului. mercuriale sau orice alte probe care pot stabili o valoare a bunurilor la data şi locul încheierii contractului. pentru perfectarea contractului. mărfurilor.despre absenţa uneia din părţi. din diferite motive. nu pot fi folosite aceste criterii legale. Preţul curent se referă la preţul real al obiectelor sau mărfurilor tranzacţionate. după cele ale locului celui mai apropiat sau după orice fel de proba”. În materia probelor.com. în lipsa. dacă revocarea ajunge la cunoştinţa celeilalte părţi. Încheierea contractului între prezenţi ca şi încheierea între absenţi presupune cele două manifestări de voinţă: oferta de a contracta şi acceptarea ofertei. preţul trebuie să fie stabilit în bani. după ce aceasta întreprinsese executarea contractului. după natura contractului. Preţul curent este dat de bursele de mărfuri. Aceste două faze din încheierea contractului au fost tratate în capitolul precedent. În activitatea comercială exista situaţii în care formularea ofertei poate să fie precedată de anumite discuţii şi negocieri între părţi. atunci când am vorbit despre contractul civil. instanţele au posibilitatea de a admite oricare dintre probele prevăzute la art. Deci. Art. lucrurile stau că şi în cazul contractului civil. Potrivit regulilor dreptului comun. pe baza împuternicirii date de mandant. 38 C.com. atunci contractul este perfect îndată ce partea cealaltă a întreprins executarea lui”. transporturilor. la încheierea urgentă a unui contract comercial se consideră că s-a avut în vedere preţul curent al produselor tranzacţionate. 36 C. Com care precizează: „Când propuitorul cere executarea imediată a contractului şi un răspuns prealabil de acceptare nu este cerut şi nici chiar necesar. atunci partea care revoca contractul răspunde de daune. el se ia după listele bursei sau după mercurialul locului unde contractul a fost încheiat sau. Astfel. Aceasta reglementare are la baza art. sau preţul curent al productelor. O excepţie de la aceasta teorie a informaţiunii este formulată în art. Aceste reguli se referă la preţul curent şi la moneda de plată a preţului. Aceasta reglementare este o excepţie de la caracterul revocabil al ofertei. astfel că.com precizează că. Cei care stabilesc preţul pot fi părţile contractante sau un terţ. cursul schimbului. Codul comercial completează Codul civil în materia contractelor încheiate între absenţi. al primelor de asigurare. navalului. în acest caz. nu mai este necesar ca acceptarea să fie trimisa şi să ajungă la cunoştinţa ofertantului.

persoane fizice pentru operaţiuni între ele cu caracter incidental. Potrivit art. CEC etc. Acceptarea este tacită atunci când destinatarul acţionează în direcţia acceptării neîndoielnice a facturii. art.R. plata va putea fi făcută în moneda naţională la cursul de schimb din momentul scadenţei şi la locul plaţii. dacă moneda prevăzută în contract nu are curs legal sau comercial în tară. persoane fizice ce desfăşoară activităţi cu caracter umanitar. condiţiile de predare. Care sunt probele specifice dreptului comercial ? În materie comercială se pot şi anumite mijloace de proba specifice activităţii comerciale.. Este vorba despre instituţii de credit. 8.com. Potrivit acestor reglementări. prin numerar. Aliniatul 2 al art. ci numai în moneda stipulată în contract. pentru a stinge debitul creat. conf. Art. iar cursul ei nu a fost determinat de părţile contractante.. pe teritoriul României încasările şi plăţile între rezidenţi se realizează în moneda naţională (leu). respectiv cumpărătorul. preţul mărfii. Acceptarea este expresă când destinatarul semnează cu menţiunea acceptat pe un exemplar al facturii pe care îl remite emitentului. În privinţa condiţiilor de plată a preţului trebuie avute în vedere reglementările privind efectuarea operaţiunilor valutare. dată scadenţei. 37 .com reglementează că mijloace de proba specifice:    Facturile acceptate. Factura trebuie să conţină menţiuni privind părţile implicate. ea nu va mai putea fi făcută în moneda naţională. persoane fizice sau juridice ce beneficiază de programe de finanţare externă (PHARE.N. Cea mai des întâlnită operaţiune comercială care necesită întocmirea unei facturi este vânzarea-cumpărarea: factura se emite de către vânzător şi se trimite cumpărătorului.Moneda de plată a preţului. Ca orice înscris sub semnătură privată. persoane juridice care derulează contracte internaţionale. are datoria că în intervalul scadent să achite emiţătorului (vânzătorului) contravaloarea înscrisă în factură. factura comercială face dovada împotriva emitentului (vânzătorului) şi în favoarea destinatarului (cumpărătorului). ea face dovada şi în favoarea emitentului205. sau la cursul de schimb al pieţei celei mai apropiate. Telegramele.193 cu excepţiile prevăzute de lege. Dacă în contract s-a prevăzut că plata se va face numai în moneda străină. marfa tranzacţionată (calitativ şi cantitativ). ordin de plată. Dacă factura este acceptată de către destinatar. destinatarul. adrese. Simpla tăcere a destinatarului nu poate avea valoarea unei acceptări tacite a facturii. O dată primită şi acceptată factura. Corespondenţă comercială. originalul fiind trimis destinatarului o dată cu marfa. emiţând un înscris pentru plată sumei stipulate sau revânzând marfa. 13. FACTURILE ACCEPTATE Factura comercială este un înscris sub semnătură privată prin care se constată executarea unei operaţiuni comerciale. CORESPONDENŢA COMERCIALĂ Corespondenţa comercială priveşte încheierea contractelor comerciale între absenţi. Încheierea unui contract comercial poate să rezulte dintr-un schimb de scrisori. alin 1 al Regulamentului nr. Acceptarea facturii poate fi expresă sau tacită. 8 menţionează şi categoriile de rezidenţi care pot efectua operaţiuni în valute convertibile în anumite situaţii precizate prin prezentul act normativ.1/2004 al B. SAPARD) etc. Registrele comerciale. 410 C. 46 C. Factura se întocmeşte în dublu exemplar.

Prin corespondenţă comercială se înţelege orice fel de înscrisuri (scrisori. Înscrisurile expediate şi primite de un comerciant fac parte din categoria înscrisurilor sub semnătură privată şi li se aplică reglementările legale privind acest gen de înscrisuri. 38 .com prevede: „În caz de eroare. În privinţa modalităţilor de identificare a expeditorului şi a semnăturii sale. În dreptul comercial are forţa probantă nu numai originalul scrisorii ci şi copia ei păstrată în registrul copier (cartea mare). destinatarul sau oficiul telegrafic. note) intervenite între comercianţi în scopul perfectării. Întrun asemenea caz. În cazul în care expeditorul a colaţionat telegrama. de către expeditor.com prevede: „Telegrama face proba. şi nu înscrisul original predat de expeditor oficiului telegrafic.com prevede: „ Dacă subscrierea originalului este autentificată de autoritatea competentă. Caracteristica telegramei constă în aceea că destinatarul primeşte un înscris care cuprinde conţinutul comunicării. telegrame. Codul comercial stabileşte anumite condiţii în care telegrama poate fi considerată mijloc de probă. Copia scrisorii nu poate face dovada dacă aceasta a fost expediată şi primită. Art. Telegrama poate fi contestată de cel împotriva căruia se invocă. Tot prin lege se stabilesc şi consecinţele unor erori telegrafice. care figurează în această calitate în înscris.telegrame. Potrivit art. sau să facă dovada că înscrisul original. se aplică principiile generale asupra culpei”.” Deci. dacă înscrisul original poarta semnătura persoanei care este menţionată ca expeditor. Pentru aceasta se cere că semnătura înscrisului original să fie autentificată în condiţiile legii207. care este menţionat în această calitate în înscris. 47 C. 48 C. se materializează în două înscrisuri. când originalul este subscris de însăşi persoana arătată întriu-însa ca trimiţătorul ei. proba contrarie este admisă”. adică la încheierea contractului. Art. TELEGRAMELE Telegrama este o comunicare a unei manifestări de voinţă transmisă la distanţă prin telegraf de către o persoană (expeditorul) altei persoane (destinatarul) prin intermediul oficiului telegrafic. destinatarul (reclamant) trebuie să facă proba că înscrisul original prezentat la oficiul telegrafic este semnat de expeditor. 47 C. Prin telegrama se poate transmite şi o împuternicire (mandat) sau un consimţământ (manifestare de voinţă) pentru care legea prevede forma solemnă. ziua şi ora în care ele au fost într-adevăr expediate de oficiile telegrafice. Răspunderea se angajează în condiţiile răspunderii civile din dreptul comun. modificării sau stingerii unor obligaţii comerciale206. În caz când identitatea persoanei care a subscris sau a predat originalul telegramei s-a stabilit prin alte moduri prevăzute de regulamentele telegrafopoştale.com. 47 C. pentru că telegrama să facă dovada că înscris sub semnătură privată. totuşi el are valoarea unui înscris sub semnătură privată.1991208. 82/24. deşi semnat de o alta persoană. ca act sub semnătură privată. acesta nu mai poate fi în culpa. a fost predat oficiului telegrafic ori trimis spre a i se preda. Legea prevede pentru comercianţi obligaţia de a ţine o evidenţă a activităţii comerciale prin intermediul registrelor comerciale. Potrivit Codului comercial şi Legii nr. Această copie poate fi folosită că mijloc de dovadă şi în favoarea părţii de la care emană.12. până la proba contrarie. manifestările de voinţă ale părţilor care concură la realizarea acordului de voinţă. De exemplu expeditorul (pârâtul) contesta că ar fi expediat telegrama. prin care se poate dovedi conţinutul scrisorii. În acest caz. note. cu toate că înscrisul primit de destinatar nu este scris şi semnat de expeditor. data telegramelor stabileşte. schimbare sau întârziere în transmiterea unei telegrame. REGISTRELE COMERCIALE. art. Datorită specificului manifestării de voinţă de la expeditor la destinatar. Culpabil poate fi: expeditorul. care cuprind oferta şi acceptarea ofertei. atunci se aplică principiile generale.

primirii sau stocării acesteia prin mijloace electronice. putând fi folosite că mijloc de proba în litigiile dintre comercianţi şi. după cum acestea au fost ţinute cu sau fără respectarea normelor legale în materie. art. În prezent. prezumţii şi altele. litigiul să privească operaţiuni sau acte juridice care constituie fapte de comerţ. datele în forma electronică sunt reprezentări ale informaţiei într-o formă convenţională adecvată creării.registrele pe care trebuie să le ţină comercianţii sunt: Registrul-jurnal. pe lângă funcţiile de cunoaştere. Art. dischete. Mijloacele moderne de comunicare şi valoarea lor probatorie Dezvoltarea ştiinţei şi tehnicii în perioada modernă a creat noi mijloace de comunicare care reproduc şi transmit la distanţă cuvinte sau imagini (telexul. sistemul probator civil şi comercial cuprinde înscrisuri. multiple expertize pentru demonstrarea autenticităţii. 50 C. instanţa trebuie să aprecieze care dintre înregistrări prezintă mai multa încredere. întrucât acestea pot fi uşor falsificate de către specialişti abilitaţi. servind la perfectarea raporturilor juridice şi la ţinerea evidenţei activităţii comerciale. cifre sau orice alte caractere cu semnificaţie inteligibilă.455/2001 privind semnătura electronică. Registrele comerciale au. Conform Legii nr. discuri. Problema care apare în asemenea situaţii este autenticitatea mijloacelor electronice utilizate ca probe. în astfel de situaţii. Potrivit aceluiaşi act normativ. Datorită avantajelor pe care le prezintă. În raporturile dintre comercianţi. însă nu sunt primite în justiţie că proba în favoarea celui care le-a întocmit. Com prevede: „Registrele comercianţilor ţinute în regulă pot face proba în justiţie între comercianţi. e-mail-ul) sau de stocare a acestora pe suporţi electronici (benzi magnetice. fac proba în contra lor”. pentru fapte şi chestiuni de comerţ”. Registrele comerciale au forţă probantă numai dacă sunt îndeplinite condiţiile stabilite de lege. evidenţă şi control a activităţii comerciale şi o funcţie probatorie. declaraţii de martori. În cazul în care registrele comerciale sunt opuse unui comerciant care la rândul sau. în anumite limite. cercetări la faţa locului. expertize. Însă. registrele comerciale au o forţa probantă diferită. trimiterii. Registrele comerciale pot fi folosite că mijloc de probă nu numai în contra comerciantului care le ţine. admiterea acestora ca mijloace de proba a devenit indispensabilă pentru soluţionarea unor litigii. ci şi în favoarea acestuia. destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau altui procedeu similar. chiar neţinute în regulă. 52 C. Registrul-inventar şi Cartea mare. 39 . fiind necesare. Doctrina şi practică judiciară recentă au susţinut că îmbunătăţirea sistemului probator reprezintă o condiţie absolut necesară pentru o soluţionare obiectivă a litigiilor aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti. înscrisul în forma electronică reprezintă o colecţie de date în forma electronică între care există relaţii logice şi funcţionale şi care redau litere. 4. prelucrării. şi anume:     registrele să fie obligatorii. mărturisiri. asemenea mijloace au pătruns şi în activitatea comercială. registrele să fie legal ţinute. faxul. în condiţiile în care desfăşurarea celor mai multe activităţi include utilizarea mijloacelor electronice. litigiul să fie angajat între comercianţi. poate invoca propriile registre în care sunt înregistrate operaţiunile care fac obiectul litigiului. microfilme). în litigiile dintre comercianţi şi necomercianţi. În privinţa registrelor comerciale ţinute nelegal.com precizează: „Registrele comercianţilor.

dacă nu se încălca. urmând a se efectua o expertiză tehnică. pe hârtie. Principalul motiv ce stă la baza acestor suspiciuni este acurateţea înregistrărilor electronice. sunt des utilizate teleimprimatoarele (telexuri şi telefaxuri). Ca o propunere de lege ferenda. Codul civil prevede că acest gen de comunicare scrisă nu reprezintă un înscris sub semnătură privată. (deşi s-ar impune cu necesitate acest lucru). În doctrina s-a susţinut că.în condiţiile art. nici în situaţia în care informaţiile stocate sunt transpuse. prevăzut de art.În materie comercială. În consecinţă. este susţinută necesitatea ralierii la reglementările internaţionale comerciale. în practică.3 din L. ci doar în coroborare cu alte mijloace de probă. sau în care datele sunt înregistrate pe benzi magnetice. însă pot fi folosite ca început de proba scrisă sau ca prezumţie. autorul consideră că aceasta este o problemă tehnică ce poate fi rezolvată uşor. pentru a realiza acest scop. cel puţin în materie comercială. În ce priveşte valoarea probatorie a înregistrărilor electronice. instanţa ar putea verifică certificatul digital la autoritatea naţională sau ar putea apela la procedura falsului. semnătura electronică reprezintă date în forma electronică. prin imprimantă. Astfel. pentru a i se aplica acelaşi regim juridic al acesteia. dacă se poate stabili cu certitudine primirea lui de către destinatar şi autenticitatea textului transmis. în lege. cât şi pe baza elementelor tehnice caracteristice acestora. compensaţiilor.4 pct. au posibilitatea de a administra acest gen de probe pe cale convenţională. de asemenea. copii certificate de Autoritatea Naţională de Reglementare în Comunicaţii. realizându-se astfel imperativul celerităţii în afaceri. În legătură cu telexul şi telefaxul. În situaţia în care înregistrarea electronică propusă ca mijloc de proba este contestată. şi în consecinţă. astfel. aceasta urmează a fi apreciată în mod liber de către judecător.47-49 C. suportul electronic nu poate fi încadrat în categoria înscrisurilor sub semnătură privată. realitatea este că magistraţii nu au încredere în sistemele moderne de informare şi în înregistrările electronice. Propunerea probelor electronice ar trebui să respecte aceleaşi proceduri că şi înscrisurile. microfilme. în categoria înregistrărilor electronice se afla şi mesajul transmis prin poşta electronică (e-mail).2 şi art. telexul sau faxul ar putea fi asimilat sub raport probator cu telegrama. Un alt inconvenient este acela că judecătorul va trebui să aprecieze valoarea probatorie a suporturilor informatice atât pe baza legislaţiei în vigoare. exista din ce în ce mai multe situaţii în care nu sunt întocmite acte scrise. în măsura în care condiţiile prevăzute de lege cu privire la semnătura electronică sunt respectate. în condiţiile în care Codul de procedura civilă nu oferă un cadru legal pentru aceste mijloace de probă. civ. Referitor la problema securizării autenticităţii datelor înregistrate. pentru motivul că nu poartă semnătura originală a emitentului. Astfel. rezultă că documentele de natură informatică nu pot fi utilizate ca probe independente. pentru că un astfel de înscris nu este preconstituit şi nu poartă semnătura originală a celui ce s-a obligat. dacă partea căreia i se opune documentul electronic susţine că este fals. anexându-se. modalităţi complet ignorate de procedura civilă clasică. conform art. ca un act sub semnătură privată. ca început de proba scrisă sau ca prezumţie. de exemplu. prin intermediul cărora pot fi reproduse şi transmise la distanţă cuvinte şi imagini întrun timp foarte scurt. ca şi în cazul celorlalte mijloace de probă. o dispoziţie de ordine publică. 40 . Pe de alta parte. până la o intervenţie a legiuitorului în acest sens. a comunicărilor prin telex că mijloc de probă. având în vedere vulnerabilitatea lor la modificări care nu pot fi detectate decât de specialişti.com. Însă.1203 C. admiterea acestora ca probe în instanţă se întâmplă destul de rar. Apariţia unei noi reglementări cu privire la aceste mijloace de proba este cu atât mai necesara cu cât. În practică însă. De asemenea.1197 alin. telexul sau faxul poate face dovada în materie comercială.455/2001.nr. cum este cazul viramentelor. judecătorii au datoria de a pronunţa soluţii echitabile şi. ce sunt ataşate sau logic asociate cu alte date în forma electronică şi care servesc ca metodă de identificare. în sensul prevederii în mod expres.

Care este diferenţa dintre suspendarea prescripţiei şi întreruperea prescripţiei ? După suspendare. C. În obligaţiile cambiale. prescripţia îşi reia cursul. dar nu se va împlini totuşi înainte de expirarea unui termen de şase luni. actele de întrerupere a prescripţiei făcute împotriva unuia dintre coobliganţi. denumită cumpărător. 946. poate fi preluată definiţia din Codul civil. Întreruperea şterge prescripţia începută înainte de a se fi ivit împrejurarea care a întrerupt-o. iar plicul sigilat conferă confidenţialitate din punct de vedere electronic. Caracterele juridice. socotit de la încetarea cauzei de suspendare. deoarece semnătura personalizată conferă autenticitate scrisorii. Contractul este cumulativ – existenţa şi întinderea obligaţiilor asumate de către părţi sunt certe şi sunt cunoscute chiar de la momentul încheierii contractului. Având în vedere multiplele avantaje oferite de informaţiile electronice. dar în temeiul art. se obligă să transmită dreptul de proprietate asupra unui bun către cealaltă parte. nu produc nici un efect faţa de ceilalţi coobliganţi (art. care se obligă să plătească o sumă de bani drept preţ. art. reglementarea noilor mijloace de probă ar produce o evoluţie importantă în sistemul juridic românesc şi ar elimina o serie de dificultăţi în aflarea adevărului.com. Din definiţia de mai sus rezultă următoarele caractere juridice ale contractului de vânzare-cumpărare comercială:      Contractul este bilateral – dă naştere la obligaţii ambelor părţi contractante. Confidenţialitatea se realizează prin codificarea mesajului cu o cheie şi un algoritm asociat. 14. contractul de vânzare-cumpărare comercială este acel contract prin care o parte. denumită vânzător. 15. respectiv modul facil de creare.com). Contractul este translativ de proprietate – se transmite dreptul de proprietate asupra lucrului vândut de la vânzător către cumpărător. 1294.Securizarea datelor electronice poate fi comparată cu semnarea unei scrisori şi trimiterea acesteia într-un plic sigilat. Aşadar. 1. stocare şi reproducere. 41 . alin (3) C. astfel încât mesajul nu poate fi accesat decât de destinatarul care deţine cheia şi algoritmul asociat. precum şi utilizarea acestora pe scară largă. în vederea revânzării sau închirierii respectivului bun. Contractul este consensual – se încheie prin simplul acord de voinţă al părţilor contractante. Contractul este cu titlu oneros – ambele părţi urmăresc obţinerea unor foloase patrimoniale. Ce înţelegeţi prin contractul de vânzare-cumpărare comercială şi care sunt caracterele juridice ale acestuia? O definiţie a contractului de vânzare-cumpărare comercială nu se regăseşte în Codul comercial român. socotindu-se şi timpul scurs înainte de suspendare.

precum şi de către funcţionarii de stat. Principalele interdicţii prevăzute de Codul civil şi Codul comercial sunt: 1. C. interdicţia de a cumpăra de către persoanele care administrează bunurile statului. 1309 C. Codul civil instituie anumite incapacităţi speciale în material contractului de vânzarecumpărare.2. 2. obiectul şi cauza. 3. 1307 C. pct. Art.16. Care sunt interdicţiile prevăzute de Codul Civil şi Codul Comercial pentru încheierea valabiă a contractului de vânzare-cumpărare comercială între părţi ? Pentru încheierea valabilă a contractul de vânzare-cumpărare comercială părţile trebuie să aibă capacitatea cerută de lege. 6.com). însă nu contracte de vânzare-cumpărare cu alte persoane prevăzute de lege. capacitatea. nerespectarea având drept consecinţă nulitatea relativă a contractului(art. civ). 17. (art. 397 C. civ).1308 pct. cum ar fi : judecătorii. cu particularităţile specifice activităţii comerciale. civ stabileşte principiul potrivit căruia “pot cumpăra şi vinde toţi cărora nu le este oprit de lege. procurorii şi avocaţii ce nu pot fi cesionari ai unor drepturi litigioase care sunt de competenţa tribunalului judeţean în a cărui rază teritorială îşi exercită funcţia. interdicţia încheierii de către asociaţi cu răspundere nelimitată a unor operaţiuni care ar atinge interesele societăţii comerciale. Care sunt condiţiile de validitate ale contractului de vânzare-cumpărare comercială ? Pentru a fi valabil încheiat.3 şi 4. 4. civ). sancţionată cu nulitatea relativă a contractului. civ).1308 pct. Interdicţia este menită să apare interesele comerciantului. Legea permite efectuarea unor asemenea operaţiuni numai cu consimţământul celorlalţi asociaţi. Persoanele care intra sub incidenţă acestor interdicţii au capacitatea de a încheia contracte. civ). 5. 42 . 1306 C. a bunurilor pe care le administrează.1.” Capacitatea este regula şi incapacitatea este excepţia. 7. Codul civil şi Codul comercial consacra regulile şi interdicţiile valabile pentru încheierea unui contract comercial de vânzare-cumpărare. interdicţia încheierii de către prepus a unor operaţiuni de natura comerţului cu care este însărcinat. interdicţia încheierii contractului de vânzare-cumpărare între tutore şi minorul aflat sub tutela sa. contractul de vânzare-cumpărare comercială trebuie să îndeplinească condiţiile cunoscute: consimţământul. respective a bunurilor care se vând prin mijlocirea lor (art. interdicţia încheierii contractului de vânzare-cumpărare de către persoanele care îndeplinesc anumite funcţii în organele statului (art. 1308. C. interdicţia cumpărării de către mandatari a bunurilor pe care au fost împuterniciţi să le vândă (art. valabile oricărui contract civil. C. interdicţia încheierii contractului de vânzare-cumpărare între soţi (art.